turism rural VII.doc

8/17/2019 turism rural VII.doc

1/31

6. MANAGEMENTUL PRIMAR AL CAZĂRILORTURISTICE RURALE

Orice activitate managerială care se naşte şi se dezvoltă,

trebuie să dispună de un management adecvat, care să-i permităfuncţionarea, dezvoltarea şi conexiunea cu evoluţia de ansamblua societăţii.

O afacere înseamnă desfăşurarea unei activităţi prin carese oferă ceva pentru a obţine un câştig. Acest ceva poate unprodus sau un serviciu, sau c!iar o împletire a acestora. "rebuieavute în vedere două idei de bază şi anume#

- să se propună spre realizare un prot care să se bazezepe un plan bine conceput $plan de afaceri%

- să se evalueze cât mai corect riscurile încercându-setotodată îndepărtarea lor.

&. 'tapele cuprinse în elaborarea planului de afaceri

(rin procesele manageriale, o parte a resursei umaneacţionează asupra altei părţi, cu scopul de a atrage în mod

organizat spre realizarea obiectivelor întreprinse. )in aceastăperspectivă procesul de management, este un ansamblu deintervenţii prin care managerul prevede, organizează, comandă,conduce şi controlează personalul în scopul atingerii obiectivelorstabilite în condiţii de protabilitate ridicată şi de utilitatespeciale. Astfel, procesul managerial este dat de totalitateafazelor şi proceselor care se stabilesc diferite obiective.

Atributele conducerii vor # previziunea, organizarea,coordonarea, antrenarea şi contra-evaluarea.

*aza previzională - caracterizată de stabilirea obiectivelor încare dezideratele strategice şi cele tactice sunt prioritare.


2/31

*aza de operaţionalitate - caracterizată prin organizarea,coordonarea, antrenarea personalului la realizarea obiectivelorcuprinse în planul de prognoze.

*aza nală - de interpretare a rezultatelor.+n consecinţă, la întocmirea unui plan de afaceri se va avea

în vedere momentul, persoanele şi motivaţia elaborării lui.

. odalităţi de aplicare a proiectului de afaceri turistice

(unctul de pornire în întreţinerea unei afaceri îl reprezintă oidee ce urmează a dezvoltată. (romotorul trebuie să analizezeşi să evalueze toate aceste aspecte interne şi externe ale

sectorului de turism, care ar putea inuenţa în mare afacerea încadrul legal.

+n domeniul agroturistic, în prezent, acţiunile sunt întreprinse de gospodari privaţi existând, deocamdată, oferta decazare la nivel de gospodării individuale, fără a deţine însă, ostrategie şi o coordonare adecvată. /ipseşte oferta locală oferităde grupuri, lipseşte un mod unitar de pregătire şi lansare aofertelor turistice rurale. Astfel este impetuos necesar să sepregătească în detaliu ofertele de produse turistice rurale la toatenivele şi să e pregătiţi gospodarii şi agenţii economici interesaţi.

"oate aceste activităţi nu pot transpuse în practică decât prinintermediul unui management agroturistic funcţional, atât localcât şi global.

anagementul local presupune evaluarea globală apotenţialului zonei, formarea operatorului şi crearea agentului

local, identicarea şi atestarea gospodăriei turistice rurale,catalogarea gospodăriei din zona agroturistică, realizareaprogramului agroturistic şi pregătirea ofertei turistice rurale.

anagementul global presupune identicarea operatorilor -evaluarea procedurii de selecţie, formarea şi atestareaoperatorilor sau agenţilor locali, elaborarea criteriilor de


3/31

clasicare, crearea reţelei naţionale, realizarea programelor demar0eting, elaborarea de g!iduri şi cataloage, promovarea şipublicitatea.

+n planicarea deciziilor antreprenoriale, trebuie să se ţinăcont de următorii parametri#

&. localizarea afacerii

. trăsăturile potenţialei cereri, ceea ce presupunecunoaşterea caracterului social şi economic, dar şi acomportamentului turistului

1. structura serviciilor, care cuprinde# servicii primare,

servicii complementare, servicii periferice

2. dimensiunea zică a stabilimentului care cuprinde tipulconstrucţiei şi anume# dacă e clădire nouă sau recondiţionată,structura fundaţiei. )imensiunea e un element determinant înstructura afacerii şi a costurilor dar şi în privinţa nivelului devenituri. 3copul este de a tinde spre maxima utilizare a spaţiuluişi spre mărirea capacităţii de producţie.

4. 'c!ipa umană - se caracterizează de calicarea şipregătirea profesională, gradul de implicare în afacere, atitudineafaţă de serviciul turistic, legătura aceasta cu mediul încon5urătoretc.

6. 3istemul de legi antreprenoriale - măsurile pentruinvestiţii în construcţii în ec!ipament şi mobilier

7. 8maginea publicitară şi mar0etingul

1. (reviziunile în privinţa veniturilor şi a c!eltuielilor

(rotul apare ca o diferenţă între venituri şi c!eltuieli. )efoarte multe ori realizarea previziunilor aferente micilor venituri şic!eltuieli nu sunt uşor de realizat. "rebuie astfel formatepresupuneri legate de# numărul mediu de clienţi pe unitatea de


4/31

timp, tarife propuse, nivelul de acceptare a acestor tarife, nivelulc!eltuielilor necesare etc.

/ucrurile se complică mai mult dacă observăm relaţia dintre

tarifele aplicate şi gradul de acoperire$elasticitatea cererii înfuncţie de preţ% şi anume că la tarife mari se aşteaptă ca numărulde turişti să scadă, iar la tarife mici să crească.

(e lângă categoria de c!eltuieli variabile care variază înfuncţie de numărul de turişti, există şi c!eltuieli care rămânaceleaşi indiferent de gradul de încărcare şi anume c!eltuieli xe.(entru a evalua venitul unei anume ferme, va trebui să se facădistincţie între veniturile diferenţiate pe părţi componente ale

activităţii generale şi să se evidenţieze c!eltuielile aferente. Astfelva trebui să facem previziuni asupra# cazării, servirii mesei, altorservicii şi previziuni asupra c!eltuielilor între care avem# c!eltuielicu materia primă, salarii, asigurările anga5aţilor, dobânzi,amortizări, şi va trebui să existe un calcul separat pentru ecareserviciu oferit, beneciul pe activ va obţinut prin diminuareac!eltuielilor aferente şi a impozitelor pe venit.

9n bun manager trebuie să realizeze un control alinstrumentelor implicate în activitatea anteprenorială. +n vedereacontrolului activităţii turistice rurale se utilizează diverşi indicatorieconomici ce pot surprinde aspecte generale cantitative aleafacerii $cifra de afaceri, nivelul protului% sau aspecte calitative$productivitatea muncii, gradul de utilizare a ec!ipamentelor etc%.

(entru a concepe şi dezvolta o afacere agroturistică,trebuie ţinut cont de faptul că protul este strâns legat de

calitatea seviciilor oferite, publicitatea şi reclama făcută,integrarea întregului sistem de rezervare şi programare, oferireade servicii suplimentare şi negocierea de tarife diferenţiate şipreferenţiale pentru a răspunde


5/31

acestor cerinţe activitatea de proiectare şi desfăşurare aturismului rural trebuie etapizată, stabilindu-se obiectivele prinsepentru ecare etapă.

2. 'tapele organizării şi dezvoltării activităţilor de turismrural

+n organizarea şi dezvoltarea turismului rural trebuieurmate două etape#

&. o etapă de început, de organizare şi pregătire

. o etapă a activităţii propriu-zise

1. Etapa iniţialăAceastă etapă propune câteva investiţii c!iar şi în cazul în

care aparent, condiţiile sunt îndeplinite $se poate interveni cureparaţii, modicări constructive ale clădirilor, mobilei etc.%

'tapa iniţială este o etapă în care este necesar să sedispună de o anumită sumă de bani. +ntrebările care se pun înaceastă etapă sunt# ce şanse de reuşită există: ;or clienţi:'xistă o piaţă sau o cere pentru servicii de tip turism rural:

+n general, cererea apare şi se dezvoltă dacă sunt oferitecondiţiile pe care clienţii le apreciază. )atorită faptului că estedicil să e cuprinsă de către o singură gazdă a întregii game deoferte de bază se impune găsirea unor substituienţi pentru aceleelemente de ofertă greu sau costisitor de realizat. *iecare

întreprinzător trebuie să aibă propria ofertă prin care unele lipsurisă e compensate cu particularităţi aferentei propriei ferme.

"ot în această etapă trebuie pus accentul pe realizarea uneilocuinţe curate şi pe oferirea unor mese tentante. 3implaexistenţă a unui potenţial ridicat al zonei nu poate compensacalitatea ofertei fermei turistice rurale.


6/31

+n cadrul etapei iniţiale se are în vedere cererea şi oferta şise iau în considerare întreprinzătorii din zonă care au acelaşiobiect de activitate. "rebuie avute în vedere avantajul competitiv şi specifcul, determinante pentru calitatea şi dimensiunile ofertei,

dar şi preţurile atractive practicate la oferte egale.

2. Etapa activităţii propriu-zise

+n această etapă există o serie de c!eltuieli ce vor efectuate cu mult înainte de a recuperate prin încasări.+ntreprinzătorul trebuie să se asigure că dispune de banii necesariatât pentru c!eltuielile iniţiale cât şi pentru cele curente.

de turişti. (rotul este maxim atunci când spaţiul de cazare estefolosit total pe o perioadă cât mai mare a anului. +n foarte multesituaţii, pragul de rentabilitate este greu de apreciat înainte de a

începe activitatea propriu-zisă.

+n condiţiile desfăşurării unei afaceri turistice rurale, lanivelul celei mai simple forme organizare $persoană zicăautorizată, asociaţie familială% este necesară ţinerea uneievidenţe din cel puţin două motive#

- în primul rând pentru ecare formă de organizareeconomică există norme prin care se stabilesc modul în care seţine evidenţa contabilă, întreprinzătorul agroturistic ind totodatăun agent economic care, integrându-se în viaţa economică trebuiesă respecte regulile acesteia. +ntreprinzătorul va avea relaţii cufurnizorii, diverşi agenţi economici şi va opera cu facturi, c!itanţealte documente.

- evidenţa contabilă este utilă şi necesară întreprinzătorului, agentul economic trebuie să cunoască volumulc!eltuielilor şi al veniturilor, al legăturilor ce se stabilesc întretarife, număr de turişti şi prot.


7/31

'videnţele contabile vor completate în documente proprii,adaptate stării unităţii şi scopurilor urmărite. 9nul dintreobiectivele urmărite permanent este determinarea 2=

rezultatului economic şi nanciar obţinut. 'ste util ca acestcalcul să se realizeze periodic $lunar% pentru a obţine un rezultatcorect, şi se are în vedere#

&. 'liminarea c!eltuielilor sau a elementelor de c!eltuielicare nu au contribuit la realizarea veniturilor din luna respectivăac!iziţii de mărfuri rămase în stoc, c!eltuieli de natura investiţiiloretc.

. 8ncluderea c!eltuielilor efectuate anterior dar aferentelunii în curs $consumurile din stoc%

1. 'liminarea încasărilor aferente perioadelor trecute.

2. 8ncluderea veniturilor încasate încă, dar aferenteactivităţii din luna curentă.

4. 'liminarea din calcul în vederea determinării rezultatuluicurent a oricăror altor c!eltuieli sau încasări excepţionale care nu

are nici o legătură cu activitatea realizată.+n paralel cu evidenţa lunară se ţine şi o evidenţă cumulată

de la începutul anului până la zi, în care vor prezentate toate încasările şi plăţile făcute în această perioadă. 'videnţa lunarăurmăreşte determinarea indicatorilor în baza cărora pot luatedeciziile operative, în timp ce evidenţa cumulată reectărealitatea aşa cum este.

)eoarece orice afacere presupune un risc, acesta trebuiedin timp evaluat şi pe cât posibil eliminat.

(entru luarea de decizii manageriale corecte şi pentrurespectarea unei evidenţe contabile dele, este necesar, ca în


8/31

cazul în care întreprinzătorul nu are cunoştinţe de specialitate, săse apeleze din timp la un consultant în afaceri.

4. >esursele umane din unitatea turistică rurală

(rivit din perspectiva economico-socială, ecologică şiculturală, turismul rural reprezintă o formă de organizare şivaloricare a bogăţiei naturale locale, a peisa5ului natural şiagricol montan şi a potenţialului creat de om pentru om şi în careacesta are rolul !otărâtor în orientarea în scop agroturistic apatrimoniului din gospodăria sa. (romovarea turismului ruraltrebuie să pornească de la convingerea că acest domeniu este demare importanţă pentru prosperitatea unei gospodării şi a

membrilor ei de familie.

*amilia, conform statisticii reprezintă totalitateapersoanelor legate prin raporturi de căsătorie şi sau rudenie, deordin biologic, economic şi spiritual.

?ospodarii satelor însumează toate funcţiile speciceramurilor gospodăriei rurale pentru producerea celor necesareconsumului propriu şi a disponibilităţilor necesare sc!imbului. 'i

îşi administrează proprietatea $averea%, organizează producţia şimunca, îşi instruiesc copiii din punct de vedere al treburilorgospodăreşti şi le transmit din experienţa lor pentru a asigura ocontinuitate între generaţii. "otodată ei îşi procură utila5e, maşinişi unelte gospodăreşti, materii prime şi materiale şi în nal îşivând propriile produse şi servicii însuşindu-şi integral protulobţinut. 'i gestionează energiile tuturor membrilor familiei cărorale cunosc capacitatea şi calitatea şi le repartizează sarcinile

zilnice stimulându-i material şi moral pe ecare în funcţie deactivitatea depusă, de vârstă, de necesităţile şi preferinţele lor.

?ospodăria turistică rurală trebuie să dispună de personalulnecesar pentru primirea şi prestarea serviciilor. (ersonalul poate asigurat pe două căi#


9/31

&. din cadrul fermei $familiei%@

. din cadrul localităţii# rude, vecini, prieteni, cunoştinţe cudisponibilităţi şi interes pentru activitatea turistică.

(ersonalul care prestează servicii pentru turişti, pe lângămultiprofesionalism şi experienţă în gospodărie trebuie să mai

îndeplinească cel puţin următoarele condiţii#

- să e apt pentru muncă

- să aibă o stare de sănătate bună, conrmată de medic

- să ştie să prepare mâncare bună şi diversicată

- să ştie să întreţină curăţenia la cote igienico-sanitarecorespunzătoare

- să ştie să asigure un climat de muncă şi o ambianţăplăcută, veselă şi agreabilă

- să ştie să îmbine toate calităţile sale pentru a crea uncadru bun de desfăşurare a tuturor activităţilor.

/a organizarea unei pensiuni turistice rurale trebuie să seţină cont de structura potenţialului de muncă, dată de#

- numărul membrilor de familie şi pe sexe

- starea de sănătate şi capacitatea de muncă

- structura pe vârste

- structura în funcţie de şcolile absolvite, pe profesii

- structura pe ocupaţii preponderente

- structura pe surse de venituri zilnice, lunare, anuale.

+n funcţie de rezultatele obţinute în urma analizei structuriipotenţialului de muncă se poate realiza balanţa timpului demuncă al familiei respective, iar în funcţie de aceasta se ia decizia


10/31

cu privire la mărimea fermei turistice rurale, în condiţiilerespectării celorlalte criterii normative.

Organizarea şi îninţarea unei pensiuni turistice rurale

poate determinată de potenţialul pe vârste al familieirespective. Astfel avem următoarele cazuri#

a% Familia de vârstă tânără

"inerii reprezintă cel mai important potenţial uman, pentrudezvoltarea turismului rural. 'i pot căsătoriţi, având gospodărieşi familie proprie. 8ndiferent în ce cadru familial se aă ei trebuiesă trăiască, să aibă o ocupaţie $ pe cât posibilă plăcută şiagreabilă% din care să îşi asigure existenţa $!rană, locuinţă,

îmbrăcăminte, distracţii, informaţii% şi în plus să obţină veniturisuplimentare pentru investiţii $construcţii, pământ, maşini,ec!ipamente, mobilier%. "oate acestea se pot asigura în condiţiileactuale prin organizarea gospodăriei în scop agroturistic. )eşi

începutul poate dicil, deoarece într-o primă etapă tinerii dispunde foarte puţine bunuri materiale, totuşi ei au un atu în plus înorganizarea activităţii turistice rurale deoarece dispun o marevoinţă, interes, pasiune şi putere de muncă orientate sprecreşterea bunăstării.

"oate cele menţionate cumulate pot duce la un progres dintoate punctele de vedere $economic, social, cultural, spiritual%.)in această cauză tinerii din mediul rural trebuie să-şi analizezepropriile forţe zice, intelectuale şi spirituale şi să se stabileascăcu propriile gospodării în zona respectivă, creându-şi singuri locuride şi condiţii de muncă acceptabile caracterizate de# muncă zică

redusă, cu efort energetic scăzut, activităţi curate în gospodării,gradul de confort şi igienă ridicate asigurate în locuinţă,organizarea a muncii casnice, o viaţă bogată din punct de vederesocial, cultural şi spiritual.

b% Familia de vârstă medie


11/31

Această familie se aă într-un stadiu de plenitudine a vieţii,cu experienţă în organizarea gospodăriei şi cu posibilităţi sporitede îninţare a unei ferme turistice rurale. ?ospodăriile acestorfamilii necesită doar adaptări şi modernizări care se pot realiza cu

c!eltuieli reduse. )e regulă în familia de vârstă medieconvieţuiesc părinţii cu copii necăsătoriţi, cu care pot construi oformaţie completă pentru o fermă agroturistică.

c% Familia de vârsta a III- a sau amilia pensionară

;italitatea vârstei a treia este strict individualizată, inddiferită de la o persoană la alta în funcţie de zestrea genetică aecăreia. (ersoanele care prezintă capacitate biologică şi

vitalitate scăzură pot organiza o fermă agroturistică în propria lorgospodărie mărindu-şi astfel veniturile. "rebuie avut în vederefaptul că şi turiştii sunt de vârste diferite şi că mulţi dintre aceştiaagreează o companie liniştită, plăcută pe care o găsesc doar într-ofermă agroturistică în care gazdele sunt de aceeaşi generaţie.

d% Familia mixtă

'xistă multe cazuri în care familiile sunt compuse din mai

multe generaţii $părinţi, bunici, copii, nepoţi%. 3pecic fermelorturistice rurale, constituite în aceste gospodării constituie faptulcă diviziunea pe vârste şi profesii poate rezolva în bune condiţiiactivitatea agroturistică, iar cei implicaţi au satisfacţia utilităţii lorsociale $în special bunicii şi copiii%. (e lângă aceasta există şisatisfacţia recompensării materiale.

8ndiferent de componenţa familiei, turismul rural aduce îngospodărie speranţa împlinirii satisfacţiilor materiale şi familiare şi

aspiraţiilor spirituale.

7. MARKETINGUL SERVICIILOR TURISTICE RURALE

&. (articularităţi ale pieţei destinate turismului în spaţiulrural


12/31

+n domeniul turismului rural se poate distinge o piaţă aserviciilor turistice propriu-zise şi o piaţă a mărfurilor. Aceste pieţese aă de regulă în raport de complementaritate, putându-se găsi

însă şi în stare de concurenţă sau indiferenţă.

3erviciile turistice rurale sunt necorporale, unice şi nu pot păstrate sau înmagazinate. (e lângă faptul că turistul trebuie săse deplaseze pentru a le consuma, acestea trebuie, în unelecazuri, plătite în avans.

(iaţa mărfurilor este caracterizată de# mărimea şi evoluţiapieţei, segmentul de piaţă, produsele pieţei, nevoile, preţurile,clienţii şi distribuitorii, comunicarea etc.

+n cadrul particularităţilor pieţelor turistice rurale avem de aface cu competiţia care atrage după sine strategii şi scopuri binedenite.

)in punct de vedere al strategiei de penetrare pe piaţăexistă doua tipuri principale#

&. vânzarea de servicii pe scară mare care genereazăcosturi mici la o cifră de afaceri mare, sumele încasate în cadrulacestui tip de vânzare ind foarte mare

. vânzarea serviciilor dierenţiate, caz în care se insistăasupra calităţilor produsului oferit, care îl diferenţiază de altele deacelaşi fel. Aceste particularităţi pot consta în# servicii degaranţie, servicii particulare, produse şi servicii speciale etc. +ngeneral piaţa pentru acest tip de vânzări este mică şi se răsfrângeasupra caracteristicilor particulare de servicii oferite.

. ;ariabilele mar0etingului turistic rural

;ariabilele care se iau în considerare atunci când se discutădespre o strategie de mar0eting sunt# produsul, preţul ,promovarea şi plasarea $distribuţia% B2(C.


13/31

(rodusul - în funcţie de produsul sau serviciile oferite şi decalitatea acestora, piaţa le va accepta sau le va respinge.(rodusul sau serviciul turistic rural va evaluat în funcţie de#

- nivelul facilităţilor, curăţenia şi ordinea în spaţiul decazare

- atitudinea anga5aţilor

- varietatea serviciilor oferite $gama de servicii şi modul deselectare a lor, diferenţierea acestora în raport cu gusturileconsumatorului şi celelalte facilităţi - acces la săli de şedinţă, sălipentru banc!ete, posibilitatea servirii unor dineuri de afaceri,mese tradiţionale, servicii de îngri5ire a copiilor în lipsa părinţiloretc%.

(reţul - acesta poate interpretat ca ind valoarea în bania serviciilor primite, constituindu-se în unul din principalii factori

în funcţie de care turistul decide pentru un produs sau altul. (reţuleste un mi5loc exibil de inuenţare a cererii şi atingere ascopurilor întreprinderii.

/a xarea preţului este obligatorie luarea în considerare pede o parte a costurilor, iar pe de altă parte a beneciilor. "otodată

în stabilirea preţului un rol important îl 5oacă compararea acestuiacu preţul pieţei şi cu preţurile practicate de concurenţă.

*lexibilitatea preţurilor şi stabilirea acestora în funcţie depiaţă şi de condiţiile acestuia este o metodă care contribuie ladiversicarea produselor. 3tabilirea preţurilor se face în funcţie desezon, preţul serviciilor turistice putând diferit în funcţie de

momentul în care se oferă aceste servicii. Aşadar stabilireapreţurilor se face în funcţie de# serviciile oferite, volumulserviciilor, $putându-se practica rabaturi comerciale pentru unnumăr mai mare de persoane sau pentru servicii cumpărate pe operioadă mai lungă%@ serviciile contractate $stabilirea unor preţuri


14/31

mai mici pentru contractarea de servicii complete - pensiunecompletă%, frecvenţa cu care clientul revine în acelaşi loc.

)imensionare şi potenţarea acestor factori de inuenţă se

constituie în preţurile practicate de unitatea agroturistică.3copurile politicii preţurilor în aceste unităţi sunt#

- atragerea unui număr cât mai mare de clienţi,

- păstrarea unei stabilităţi relative a uxului de turişti însezon şi în afara sezonului,

- încura5area turiştilor să pretindă servicii cât mai complete.

+n acest context trebuie luate în considerare următoarele#- menţinerea sub control a costurilor,

- estimarea unei cifre de vânzări a unui prot şi stabilireastrategiei întreprinderii în funcţie de scopurile propuse,

- asigurarea exibilităţii în stabilirea şi modicareapreţurilor,

- menţinerea preţurilor la un nivel optim ca mi5loc depăstrare a imaginii serviciilor oferite.

(romovarea

+n promovare sunt incluse mi5loacele publicităţii comercialeal căror scop este prezentarea serviciilor turistice rurale oferitecătre piaţa potenţială. "rebuie să se facă o distincţie între relaţiilecu publicul împreună cu publicitatea în domeniul imaginiicompaniei şi publicitatea aferentă vânzării directe.

(romovarea depinde de strategia adoptată de unităţi şi descopurile şi obiectivele propuse.


15/31

(ublicitatea este un instrument de comunicare utilizatpentru a transmite mesa5ul unităţii către cei interesaţi sau cătrereceptorii potenţiali.

3usţinerea sau promovarea unor fundaţii, donaţiile,practicile uşilor desc!ise etc. sunt instrumente care aparţindomeniului imaginii publice. +n acest caz scopul nu estepromovarea vânzărilor ci intrarea în conştiinţa publică.

+n cazul turismului rural rmele de relaţii publice au ca scopprezentarea produselor turistice rurale şi inuenţa opiniei publicelocale cu privire la acceptarea acestei activităţi în localitatearespectivă.

eclama pentru ima!inea pensiunii turistice rurale

3copul unei astfel de imagini este de a obţine orecunoaştere, de a forma în cadrul opiniei publice o etic!eta aunui serviciu oferit $o vacanţă liniştită şi naturală în cadrul uneifamilii ţărăneşti%, de a xa numele şi a imaginea companiei înconştiinţa unui grup de consumatori. +n acest scop se utilizeazăserviciile mass-media $";, radio, presă%.

+n ceea ce priveşte turismul rural reclama necesită ote!nică diferită aferentă cererii specice pentru o anumitădestinaţie, pentru o regiune, o arie sau un produs special. +n acestcaz publicitatea este însoţită de imagini bazate pe anumitetrăsături specice care indică produsul şi anume# imaginea rmei,a zonei încon5urătoare, a principalelor obiective din zonă, sigla şideviza.

eclama pentru vânzare

Are se adresează unui public concret utilizând în principalaceleaşi mi5loace de comunicare, având ca obiect specic unanumit produs sau serviciu, cunoscut sub o anumită denumire,care se adresează unui anumit segment individual de clienţi.


16/31

(romovarea poate include mai multe tipuri de produse sau serviciicare diferă din punct de vedere al prezentării.

(lasarea sau distribuţia

'ste reprezentată de procesul prin intermediul căruiaserviciul sau produsul a5unge pe piaţă. (lasarea sau distribuţiapoate #

&. distribuţia directă, în care unitatea oferă produsul directpe piaţă, existând două planuri diferite de desfacere#

- planul interior în care se protă de avanta5ul desfacerilorimportante către clienţii existenţi$deli%

- planul exterior în care se apelează la publicitate $gratuităsau plătită% şi la materiale de propagandă cum ar # broşuri,pliante, poster, vederi, aşe, materiale difuzate prin poştă,casete,


17/31

E. EVALUAREA ECONOMICĂ A ACTIVITĂŢII TURISTICERURALE

Analiza economică şi nanciară a activităţii de turism

+nceperea activităţii turistice rurale necesită în cele maimulte cazuri o investiţie de capital. +nsă pentru a face o investiţieeste necesară o atentă fundamentare a c!eltuielilor, e că suntdestinate pentru obiective noi, e că acestea sunt realizatepentru amena5area şi reamena5area interioarelor şi exterioarelor.)iagnosticul valorii, al randamentului şi al ecienţei turismuluirural, trebuie să se nalizeze printr-o analiză de buget şi un studiude fezabilitate. Acest studiu are o oportunitate economică la

începutul investiţiei, iar în etapele ulterioare analiza se va extindepe ecare activitate şi serviciu agroturistic. (entru a deni naturaveniturilor rezultate din diferite activităţi $agricole, silvice,turistice, de servicii% trebuie să se stabilească un buget devenituri şi c!eltuieli din care să rezulte sursele de venituri şicostul resurselor utilizate. )in acest punct de vedere, pentruactivitatea de turism rural, se evaluează numărul de primiri deturişti pe timp de un an şi pe sezon, tarifurile practicate şi

c!eltuielile prevăzute. "rebuie avut în vedere şi faptul căproblema ecienţei economice în domeniul turismului rural estecomplexă.

)in considerente economice şi de gestiune este necesarăţinerea unei evidenţe privind provenienţa resurselor şi costulacestora pe surse şi destinaţii de utilizare, separând c!eltuielilecu forţa de muncă proprie şi anga5ată, c!eltuielile aferentedatoriilor contractate etc. +n acelaşi fel veniturile vor evaluate

separat, respectiv pe venituri obţinute din veniturile agricole, dincea turistică, silvică ş.a.m.d.

Analiza economică şi nanciară trebuie să se efectueze atât în faza de realizare a investiţiilor cât şi în activitatea caracteristicăpropriu-zisă. 'cienţa economică - expresia a raportului între


18/31

efect şi efort $efect F efort minim, efort F efect maxim% - presupuneca activitatea agricolă să corespundă nevoilor reale, să erentabilă şi să realizeze prot, şi în plus sa servească si activităţiituristice

+n domeniul turismului rural ecienţa economică seinterferează cu ecienţa socială. )acă ecienţa economică înramura agricolă este determinată de descriptorii valorici aiprodusului agricol obţinut, activitatea de turism rural are învedere atât o ecienţă economică cât şi una socială, primadeterminând-o între-o mare măsură pe cea de-a doua. Astfelpentru produsele primare agricole $lapte, carne, legume, fructe%,cu cât vor obţinute mai ecient, cu atât vor constitui resursemai ieftine oferite în meniul turiştilor având inuenţă implicităasupra activităţii turistice rurale în ansamblu.

'stimarea ecienţei economice în turismul rural


19/31

(utem analiza principalii indicatori de caracterizare aiacestor activităţi utilizând urătoarea structură#

&. indicatori !enerali#

- valoarea încasărilor totale,

- încasare medie pe turist sau pe zi turistică,

- c!eltuielile totale,

- venitul net calculat ca diferenţă între încasări şi c!eltuielisau calculat într-un mod relativ raportând masa protului lami5loacele care l-au realizat obţinându-se astfel rata protului sau

rata rentabilităţii.)eterminarea rentabilităţii se poate realiza prin mai multe

variante şi anume#

&==%GF$H>e&==%F$&==%F$IJKIKIK"cE#$%#rcctt

>c rentabilitatea comercială

>rc rentabilitatea resurselor consumate

>e rentabilitatea economică

unde ( este protul$rezultatul exerciţiului%, ;t este volumultotal al încasărilor,


20/31

2. indicatori ai efcienţei activităţilor de cazare)

- coecientul de utilizare a capacităţii calculat ca raport între capacităţile de cazare efectiv ocupată $la un moment dat

sau pe o persoană şi capacitatea de cazare maximum posibilă$aferentă momentului sau perioadei%

$*$ + ,'/$max0x1 unde ' este numărul de zileturist iar $max este numărul de zile calendaristice de cazare

1. indicatori de ecienţă ai alimentaţiei#

- rata rentabilităţii în alimentaţie care exprimă valoareaprotului obţinut la ecare mie de lei în alimentaţia publică

+,#/0x1 unde ( este masa protului, iar ) estevolumul de desfaceri

- indicatori parţiali din alimentaţia publică# productivitateamuncii@ gradul de utilizare a timpului de lucru@ uctuaţiapersonalului@ desfacerea medie pe mM suprafaţă comercială@coecientul de utilizare a utila5elor etc.

2. indicatori ai ecienţei activităţii de transport turistic -două categorii#

a% pentru parcul propriu

- se calculează coecientul de utilizare a parcului ca raport între numărul de zile active maşină$Na% şi numărul de zilecalendaristice maşină$Nc%

$up + ,a/c0x1

- coecientul de utilizare a capacităţii de transport# raportul între capacitatea efectiv folosită $0m, nr de călători% şicapacitatea teoretică.

$*$ + ,$3m/43m0x1


21/31

- (arcursul mediu

#m,z5l5a0 + ,#t/'mza0x1 unde #t este parcursul totalefectuat într-o anumită perioadă $zi, lună, an% de mi5loacele de

transport ale parcului iar Lmza este numărul maşinilor zile înactivitate.

b% pentru mi5loace destinate înc!irierii# se calculează îngeneral încasarea medie pe automobil, pe zi maşină inventar sauzi maşină activă.

4. Indicatori de efcienţă economică pentru undamentareainvestiţiilor unităţii# valoarea investiţiei dată de însumareac!eltuielilor pentru pregătirea, execuţia şi punerea în funcţie aobiectivului principal şi de valoarea investiţiilor colaterale.

- capacitatea - exprimă numărul locurilor de cazare şi saude alimentaţie publică obţinute suplimentar prin domeniulinvestiţiei

- investiţia specică calculată ca raport între volumulinvestiţiilor pentru realizarea unui loc de cazare sau a unui loc demasă în alimentaţie.

- durata de realizare a investiţiei, perioada de timp de la începerea execuţiei până la punerea în funcţiune aec!ipamentelor$exprimată în ani sau luni%

- volumul încasărilor totale care reprezintă totalitatea încasărilor, exprimate în lei, ce se vor realiza după punerea înfuncţiune a obiectivului din activitatea de prestaţii de cazare, dedesfacere prin unităţile de alimentaţie publică sau din alteactivităţi desfăşurate datorită intrării în funcţiune a nouluiobiectiv.

- rata internă a rentabilităţii care este acea rată deactualizare pentru care venitul net actualizat devine zero.


22/31

- durata de recuperare a investiţiei totale $)% se exprimă înani $luni% şi se calculează pornind de la prot sau de la acumulări,după formulele#

a% dacă se are în vedere beneciul# )bK80F(t unde )b estedurata de recuperare din beneciu, 80 este valoarea investiţieitotale $ma5orate cu efectul imobilizării%, (t este volumul protuluianual.

b% dacă se au în vedere acumulările# a+I3/6t unde )a estedurata de recuperare din acumulări, 80 este valoarea investiţieitotale iar At este volumul acumulărilor anuale.$At K +t-


23/31

AL'A &

Met#%#$#&ia e$i'er(rii ertifat)$)i %e $asifare

*#)me!tatie !eesar( $asif(rii+

&. cerere de eliberare a certicatului de clasicare@

. certicat constatator de la registrul comertului, din caresa rezulte obiectul de activitate si structura actionariatului$Agentul economic poate furniza informatiile respective si prinprezentarea copiilor de pe actele de constituire a societatii# -certicat de inmatriculare@ - actul constitutiv sau autorizatia defunctionare in cazul asociatiilor familiale si persoanelor zice

autorizate.%

1. certicat de inregistrare la Ociul registrului comertului,insotit de anexele privind avizeleFacordurile siFsau autorizatiilelegale $(.3.8., sanitara, sanitar-veterinara, de mediu si de protectiamuncii, dupa caz, pentru ecare structura turistica ce faceobiectul clasicarii%@

2. sc!ita privind amplasarea si adresa unitatii@

4. sc!ita privind structura, amplasarea si nominalizareacamerelor, respectiv a spatiilor de alimentatie@

6. sa privind incadrarea nominala a camerelor si a spatiilorde alimentatie pe categorii de clasicare@

7. avizul specic privind amplasamentul si functionalitateaobiectivului, emis de inisterul "urismului in cazul constructiilornoi@

E. copie de pe brevetul de turism pentru directorii de !otel,de restaurant, motel, camping $cu exceptia structurilor organizatein gospodariile populatiei%, sat de vacanta sau pentru cabanier@


24/31

P. copii de pe actele de calicare a personalului de lareceptie si de la unitatile de alimentatie.

Anexa

Criterii mi!ime ,e!tr) $asifare Pe!si)!i t)ristier)ra$e - ste$e

7. Peretii &r),)ri$#r sa!itare 0#r f ,$aati )materia$e eramie3 marm)ra sa) a$te aseme!ea materia$e


25/31

estetie3 )s#r $a0a'i$e si %e ')!a a$itate3 ,e i!trea&as),raata 4,i!a $a ta0a!9

8. Le!=eria %e ,at3 ,r#s#a,e$e si


26/31

/.:. ai$e %e aes ,r#,rii si s,atii$e i!#!=)rat#aresa fe 'i!e i!treti!)te

/.;. )rte ,r#,rie3 ) s,atii 0er2i

si

/.>. im,re=m)iri estetie si efie!te

-. Or&a!i2area s,atii$#r

.&. accesul in camerele de dormit si in grupurile sanitaresa e direct, fara a se trece prin alte camere folosite pentrudormit

.1. spatii corespunzatoare si igienice, pentru preparareamesei, dotate cu ec!ipamente de preparare si conservare aalimentelor

.7. spatiu pentru servirea mesei, dotat cu mobilier $mese,scaune, banc!ete% si inventar de servire

.P. grup sanitar comun $la pensiunile turistice de & stea seadmit in D< uscate si spalatoare exterioare alimentate la surse

naturale din rezervoare%

:. I!sta$atii

1.. incalzire cu soba de teracota sau cu alte ec!ipamenteadmise de normele (.3.8.

1.2. instalatie de apa curenta caldaFrece la bucatarie

1.7. racord la reteaua publica de canalizare sau la mi5loace

proprii de colectare si epurare

1.E. cladirea sa e racordata la reteaua electricapublica


27/31

;. S),raata mi!ima a amere$#r 4m,

2.&. camera cu & pat#

2.. camera cu paturi# /-

2.1. camera cu 1 paturi# /6

2.4. dormitorul din apartamente# /-

2.6. salonul din apartamente# /-

>. N)mar ma1im %e ,at)ri sim,$e i!tr# amera+ :

6. E. ,at ) sa$tea

7.7. ,$a,)ma3 ,$e% sa) ,at)ri 4ate %#)a ')ati %e,ers#a!a

7.8. ,er!e mari

7.. earea ,e!tr) ,at si earea ,$i ,e!tr) ,$e%3,at)ra sa) ,$a,)ma

7./?. )0ert)ra %e ,at


28/31

7./-. masa si sa)!e

7./:. %)$a, sa) s,atii ame!a=ate ,e!tr) . #&$i!%a sa) t#a$eta $a %is,#2itia t)risti$#r

7./6. 0ei#2a sa) a,$ia $a a,at)$ ,at)$)i

7./7. ,r#s#a,e ,e!tr) ata 4/ ')ata@,ers#a!a

7./8. ,r#s#a,e ,$)sate ,e!tr) 'aie 4/')ata@,ers#a!a

7.-/. ,er%e$e #'t)ra!te sa) a$te mi=$#ae %e#'t)rare a $)mi!ii

7.--. ,erii ,e!tr)


29/31

E.6. ec!ipamente pentru pastrarea prin frig a alimentelor

/?. A$te riterii

&=.&. anexele gospodaresti pentru cresterea animalelor si

pasarilor vor amplasate si intretinute astfel incat sa nu creezedisconfort pentru turisti

&=.. animalele de la care provin lactatele sa e atestate casanatoase, iar produsele din carne sa e examinate sanitar-veterinar

Criterii mi!ime ,e!tr) $asifare Pe!si)!i t)ristier)ra$e - ste$e


30/31

7. avizul specic privind amplasamentul si functionalitateaobiectivului, emis de inisterul "urismului in cazul constructiilornoi@

E. copie de pe brevetul de turism pentru directorii de !otel,de restaurant, motel, camping $cu exceptia structurilor organizatein gospodariile populatiei%, sat de vacanta sau pentru cabanier@

P. copii de pe actele de calicare a personalului de lareceptie si de la unitatile de alimentatie.

6% Agentul economic poate furniza informatiile respective siprin prezentarea copiilor de pe actele de constituire a societatii# -certicat de inmatriculare@ - actul constitutiv sau autorizatia defunctionare in cazul asociatiilor familiale si persoanelor ziceautorizate.

HomeFinanţatori

Certifarea ! e#t)rism

Asociaţia de Ecoturism din România a consideratabsolut necesară dezvoltarea unui Sistem de Certificare în Ecoturism. Acest sistem decertificare este un mecanism care aplică în mod practic principiile de bază aleecoturismului pentru a asiura conservarea naturii !i dezvoltarea durabilă acomunităţilor locale prin turism. Acesta este un pas important având în vedere că

http://www.capdd-bihor.org/index.php/finantatorihttp://www.capdd-bihor.org/index.php/turism-responsabil/83-certificarea-in-ecoturismhttp://www.capdd-bihor.org/images/poze/Centru-de-arii-protejate-Bihor24.JPGhttp://www.capdd-bihor.org/index.php/turism-responsabil/83-certificarea-in-ecoturismhttp://www.capdd-bihor.org/index.php/finantatori


31/31

"ranizaţia #ondială a $urismului a recomandat uvernelor ca începând cu martie%&&'( să spri)ine iniţiativele care promovează certificarea în turism durabil.

Sistemul de Certificare în Ecoturism al AER adaptează e*perienţa internaţională laconte*tul din România. A fost dezvoltat în concordanţă cu +roramul de Acreditare în

,atură Ri Ecoturism promovat de Asociaţia Australiană de Ecoturism -,EA+ este primulsistem de acreditare în ecoturism !i cu ,ature/s 0est al Asociaţiei Suedeze deEcoturism -primul sistem de acreditare în ecoturism din emisfera nordică.

Sistemul de Certificare în Ecoturism se aplică pentru trei cateorii diferite1

2. prorame de ecoturism oferite de tur3operatori sau 4izi -ma*im 25 participanţi6

%. pensiuni mici în zone rurale !i naturale -ma*im %5 de camere6

'. eco3destinaţii -una sau mai multe comunităţi în cadrul zonelor naturale.

AER a identificat o serie de beneficii care pot rezulta din implementarea Sistemului deCertificare( cum ar fi1

3 permite clienţilor să identifice mai bine acele produse care pot oferi e*perienţeuimitoare leate de natură !i cultura rurală6

3 contribuie la cre!terea nivelului de încredere în produsele de ecoturism din Româniape piaţa internaţională6

3 devine un instrument de mar7etin pentru tur3operatori !i destinaţii6

3 arantează un nivel mai ridicat de calitate a serviciilor6

3 contribuie în mod activ la conservarea naturii !i la dezvoltare durabilă la nivel local6

3 spri)ină administraţiile locale din ariile prote)ate în dezvoltarea unui turism cu impactminim6

3 oferă o platformă pentru activităţi comune între sectorul antreprenorial !i oranizaţii deconservare a naturii.

+entru mai multe informaţii accesaţi1 888.8co3romania.ro
http://www.wco-romania.ro/http://www.wco-romania.ro/

Documents

turism rural VII.doc