Turism Asia

8/13/2019 Turism Asia

1/37

ANALIZA INDICATORILOR DEPERFORMANTA TURISTICA IN REGIUNEA

GEOGRAFICA ASIA DE EST

1


2/37

CADRUL GENERAL

1.1 Specificul geografic

TARA SUPRAFATA!" #$

POPULATIA"il.loc$

CAPITALA

C%INA &.'&(.1 1.)*+.' ,ei-i g

TAI/AN )0 # ## & Taipei

%ONG 2ONG 1 1 0 & 3

MACAO #(.0 '#* +** 3

COREEA DE NORD 1#* '+* #) )*1 4#' P5e ia

COREEA DE SUD &&.) +( ) Seul

6APONIA )44.& 1#(.* To!io

2


3/37

Li"i7ele regiu ii geografice

Nor89 Mongolia si Federatia Rusia :e;79 Kazakstan, Kirghistan, Afganistam, Pakistan Su89 se invecineaza cu tarile Nepal, ndia, !hutan, M"anmar, #ietnam,

$aos E;79 se afla %ceanul Pacific&

Coor8o a7ele geografice

Li"i7a or8ica ' ()grade )1* latitudine Nordica

Li"i7a


4/37

Relieful3 carca7eri;7ici 8e a ;a"=lu

Repu=lica Populara C5i e>a

uprafata hinei este aproape egala cu ce a .uropei 0,(3 din arealul Pamantului& %cupa locul trei dupa Federatia Rusa si anada& Frontierele continentale preznta o lungime de peste 22,4-- km care o separa 1(

tari& adrul geografic este comple5, astfel campiile cu e5tindere relativ limitata ocupa

circa 123 din suprafata toatala a tarii, si se situeaza mai ales in partea estica 6 dealurilein 7ur de 1-3 , se gasesc cu precadere in partea de . 6 muntii acopera aproape ))3 sico8oara de la # catre . 6 podisurile si depresiunile ocupa 203 respectiv 1/3&

9e la #est catre .st masoara mai mult de (2-- km, adica o distanta mai mare de0- de grade de longitudine, reprezentand peste fuse orare&

n timp ce soarele rasare in partea de N:., ;irdrom in centrul ;i8etului pe raul

1)(,( grade longitudine .stica?, este inca noapte la # in Podisul Pamir>+)grade -* longitudine .stica?&

Relieful hinei este mai inalt in #est si mai 7os in .st, ma7oritatea lanturilormontane importante fiin orientate pe aceasta directie, in consecinta directia de curgerea principalelor rauri este de regula spre .st&

;eritoriul tarii co8oara in trei trepte de la vest la est, pornind de la altitudini de peste --- metri in Podisul @inghai:;i8et, pana su8 nivelul marii, unde se continua cuo vasta platforma considerata cea de a patra treapta ce contine importante rezerve dehidrocar8uri&

Tai?a

ituata in :. hinei, insula ;ai an, se situeaza intre Pacific la . si la # detramtoarea ;ai an, cu latimea de peste 1-- km, care o separa de provinvia Fu7ian&

Arhipelagul in care se afla este format din nsula ;ai an si alte 4- de insule,dintre care cele mai importante sunt nsulele Penghu&

e desfasoara pe directia N: pe o lungime de )/ km si pe latime de la .:# pe odistanta de 1 km, fiind intersectata de ;ropicul Racului&

9oua treimi din teritoriul insulei este acoperit cu munti ' ;aidong, Bhong"ang, Alisi Cushan > cel mai inalt )/+- m?, cu altitudinea medie intre )---:)(--m&

ampiile >dintre care cea mai mare si mai importanta regiune agricola si cu populatia cea mai densa este ;ainan?, sunt situate pe coasta vestica&

;eritoriul insulei este stra8atut de 2- de rauri mai lungi de (- de km, dintre careBhuoshui5i, De Eadanshui5i si 9anshui& $acurile sunt putine cel mai important fiindRi"ue&


5/37

Regiu ea Special A8"i i;7ra7ie

nsula ong kong se afla pe partea estica a 9eltei Bhu7ian >Fluviul Perlelor?,avand granita cu Provincia Guangdong in Noed si avand deschidere la Marea hineide ud in partea de .st, #est si ud&

ong Kong a fost o colonie a coroanei !ritanice din 14 2 pana la transferul desuveranitate catre hina in 1//+& Astfe hina se ocupa de apararea teritoriului siafacerile e5terne, in timp ce Guvernul din ong Kong este responsa8il de propriul lorsistem de legi, politie, sistemul monetar, de cultura, politica de imigrare si ia deciziiin privinta organizatiilor internationale si a evenimentelor&

ong Kong de astazi este o metropola, cu peste 0,( milioanelocuitori, care acuprins intreaga insula&

Bona ong Kongului este alcatuita din nsula ong Kong>44kmp?, PeninsulaKo loon > 1kmp? si noile ;eritorii:$an ;ao>44/kmp?, la ud de valea raului

henzen, impreuna cu 2)( insule din apropiere se afla situata pe latura udicacontinentala a provinciei Guangdong, de pe litoralui Marii hinei Meridionale& Relieful este variat si accidentat din cauza muntilor cutati&.5isata peste 2- de

varfuri peste (--m, iar cel mai inalt este ;ai Mo han ce masoara /(+m 6 zonele 7oase se afla in partea de N# a Noilor ;eritorii&

nima acestui megalopolis chinez in formare este orasul hanghai, careevolueaza asemenea !ei7ingului, spre servicii cu specializare in industria de varf

(


6/37


.ste un oras de pe coasta sudiaca ahinei&

e situeaza pe tarmul vestic al .stuaruluiBhu7ian > Fluviul Perlelor?, Macao are granitacu Provincia Guangdong in Nord si are odeschidere la Marea hinei de ud in parteade ud si de .st& Are granita cu hina pe olungime de -,) km&

;eritoriul ei este alcatuit din PninsulaMacao, nsula ;aipa si nsula oloane&

Macao a fost candva o insula dar treptatfasia de nisip care lega teritoriile s:a

transformat intr:un istm ingust Relieful in Macao are in general un

aspect plan din cauza lucrarillor e5cesive aleterenului, dar numeroase coline a8ruptemarcheaza aspectl original al teritoriului& elmai inalt punct este atins in oloaneAlto>1+ m?

Repu=lica Populara De"ocra7ica a Coreei

.ste un stat care se intinde in partea de nord a peninsulei coreea situatH In nord:estul Asiei& .a este vecinH cu hina >1& 10 km de frontiere comune? Ji Rusia la nord>1/ km de frontiere?, iar In sud cu oreea de ud >2)4 km de frontierH?& AceastHultimH frontierH este constituitH In zona demilitarizatH >9MB?, care este In realitate ceamai militarizatH din lume& aponia,vecinul maritim al oreei, nu arefrontierH terestrH cu ea, dar suntdespHrLite de Marea aponiei&

Relieful oreei de Nord esteacoperit in proportie de 4-3 de lanturi

mntane care stra8at peninsula& n parteanordica inaltimile depasesc 2--- de m&Muntii !aekdu cel mai inalt punct altarii, este un vulcansituat in apropiereagranitei cu hinae, cu platouri de 8azaltaflate la altitudini cuprinse intrte 1 --:2--- m& Pentru ma7oritatea regiunilorcampiile au etindere mica, cele mai marisunt P"eong"ang si haer"ong>(--kmp?&

Ma7oritatea raurilor se varsa in

Marea Gal8ena si in Golful oreea& el

0


7/37

mai mare este Raul Amnokgang& Petritoriul tarii se gasesc apro5imativ 12 de izvoaretermale&

Repu=lica Coreea

.ste situata in estul Asiei in 7umatatea sudica a Peninsulei

oreea, in fata stramtorii oreei careo separa de aponia&

n vest este scaldata de apeleMarii Gal8ene si in est de Marea

aponiei, actualul teritoriu al tariireprezinta (3 din cel al #echii

orei&

Relieful este in mare partemuntos si deluros, cu altitudini nu prea mari& n lungul litoralului esticsunt Muntii ;e8ek a8rupti spre vestsi spre sud, iar in partea centralaMuntii o8ekal caror #arf iusan,a7unge la 1/1(m&

.ste mai putin muntoasa decatoreea de Nord, iar campiile litorale

au suprafete mai mari& ;armul estic este stancos, foarte

putin crestat, iar cel vestic si sudic,nisipos cu foarte multe golfuri, peninsule, insule, estuaruri largi&

6apo ia

.ste un stat insular format din mai multe siruri de insule >in total )//2?, caredespart %ceanul Pacific de Marea aponiei si de Marea hinei de .st&

Principalul sir de insule este format din patru insule mari ' Monshu >2)- --kmp?,

okkaido >+4(--kmp?, K"ushu > 21--kmp? si hikoku >144--kmp?, care suntseparate intre ele de stramtori inguste& 9esi suprafata statului este relativ mica, e5tinderea pe latitudine si longitudine

este mare& Arhipelagul 7aponez se caracterizeaza printr:un relief relativ tanar, este

predominant montan>+)3?, campiile litorale sunt feritile in care se poate practicaagricultura si in care se aracterizeaza cea mai mare parte a populatiei fiind destul deinguste&

Muntii cu altitudini a8solute care a7ung la )++0m >Muntele Fi7i? au versantii puternic inclinati&

mare frecventa o au cutremurele de pamant insotite uneori de valuri seismice,cauza a tectonicii active& $arg raspandit este si vulcanismul care insa pe langa

+


8/37

pagu8ele provocate are si efecte pzitive: un potential geotermic inalt, formarea unorzacaminte minerale, fertilizarea solului prin depuneri de cenusa vulcanica&

A;pec7e cli"a7ice


$ocalizare hinei in .:ul celui mai mare continent si avand granita cu cel maimare ocean din lume, influenteaza clima ei&

ntre aceasta parte a Asiei si Pacific e5ista o miscare sezoniera a maselor de aer&ea Polar: ontinentala provenita din i8eria sau mongolia, ce domina cea mai mare

parte a hinei in timpul iernii, pe cand masa de aer ;ropical:Pacific isi e5ercitainfluenta in timpul verii 6 e5ista deose8iri intre iarna si vara ce rezulta din interactiuneacelor doua mase de aer&

Precipitatiile ' :se diminueaza pe directia #:N# 6

:sunt caracteristice sezonului de vara:variaza in decursul anilor Regiunile situate in N#:ul %ceanului Pacific sunt mai e5puse taifunurilor, a caror

sezon se desfasoara din mai pana in decem8rie& n functie de temperatura medie anuala hina se imparte in urmatoarele zone

climatice':zona ecuatoriala:zona tropicala:zona su8tropicala:zona temperat calda:zona temperat rece ea mai mare parte a teritoriului chinez este situat in zona su8tropicala si

temperata& 9in punct de vedere al umiditatii teritoriul poate fi divizatde la s # catre N# in'

zone umede, semiumede, semiaride si aride&

4


9/37

6apo ia

lima este influentata de doi factori ' pozitia langa continentul asiatic si e5istenta principalilor curenti oceanici&

Apartine zonei temperate cu patru anotimpuri distincte, dar clima ei variaza de latemperat rece in nord pana la su8tropical in sud&

9easemenea este afectata de vanturile sezoniere care 8at dinspre continent spreocean iarna si vice versa vara&

aponia este o tara in care ploua mult si cu umiditate mare&

Ele"e 7le =iope8ocli"a7ice


:ege7a7ia:.ste foarte variata cuprinzand 2(&--- de specii&:Padurile sunt putine >ocupa 12,+3 din teritoriul tarii?, in zona cu precipitaii reduse

acestea aproape lipsesc iar in partea de est au fost mult defrisate in decursul timpului pentru culturi agriclole&

:.5ista specii de ' chiparos rosu, chiparos de hina, cedrul de ;ai an,>inalt de0-m?, metase=uoia, specii unice pe glo8& n partea de N. sunt paduri cu frunzecazatoare care spre nord si in inaltimi trec in paduri de amestec si conifere&

: n partea de . sunt padurile su8tropicale si tropicale 6 in zonele alpine: paduritropical alpine> sempervivescente?&

: n partea interioara, vegetatia este saraca, specifica pustiurilor> unde aproapelipseste? Pustiurilor stepei si pustiurilor alpine&

Fau a: uprinde peste -- de specii de animale mari, intre care ' tigrii de ssuri, cai

sal8atici> in in Kiang?, "aki>in ;i8et?, rhinopiteci& n ape traiesc peste 1(-- de specii de

pesti&

Solurile: unt si ele deasemenea foarte variate si in hina rasariteana s:a intervenit foarte

mult pentru ridicarea fertilitatii lor&: n partea de N# sunt soluri aluvionale: fertile> in Marea ampie hineza?,

cernoziomuri de stepa> in Manciuria?, cenusii car8onatate si cenusii de paduri defoioase> in Podisul de $oess? soluri cenusii de stepa uscata&

: n partea de . sunt soluri lateritice, pamanturi rosii si gal8ene, soluri mlastinoasein zonele tropical:umede, soluri cenusii de padure, pamanturi rosii podzolite> incampia si hiang? etc&

: ele mai fertile soluri sunt in Marea ampie a hine, Manciuria, 9epresiunea

zech an si ampia si chiang&

/


10/37

Tai?a

:ege7a7ia

:Padurea acopera ((3 din suprafata insulei& .5ista mai mult de )/-- de specii dear8ori cu lemn pretios, printre care santalul si camfor&

Fau a

:.5ista circa -- de specii de fluturi, aici inregistrandu:se cea mai mare densitatedin lume&

:.5ista de asemenea numeroase specii de corali si peste (-- de specii de pesti&


:ege7a7ia:.ste diversa si cuprinde surprinzator de numeroase specii& e intalnesc multe

plante specifice Asiei de ud, aceasta find limita nordica a lor de raspandire&:.5ista peste )1-- de specii ' 8auhinia 8lakeana, a carui floare este ilustrat pe

steagul ong Kongului&

1-


11/37

1.#. I 8ica7ori ca8ru ai 8e>


12/37

Indicatori ai cadrului politic

3.8

5.7 5.8

4.8 5

0

1

2

3

4

5

6

7

CHINA (97) TAIWAN(8) HONGKONG(2)

COREEA DESUD(56)

JAPONIA(38)

!"#

1.#.1. I 8ica7ori ai ca8rului poli7ic

La aceasta categorie Hong Kong ul are cel mai eficient

sistem politic dintre tarile din Estul Asiei (al 2-lea din lume), bucurandu- se de o larga autonomie, China gestionand doar problemele de ordin

e tern si de aparare! La o distanta scurta se afla "ai#anul cu $,%, care

are o politica eficienta , planificand strategic re&ol'area

prioritatilorsociale si politice prin mobili&area resurselor interne! e

asteptat este po&itia codasa a Chinei, care are o politica conser'ationista

de mii de ani China este epublica *emipre&identiala cu ictatura!

12


13/37

Indicatori de mediu

3.5

5.2 5.1

4.6

5.5

0

1

2

3

4

5

6


COREEA DESUD(37)

JAPONIA(17)

!"#

1.#.#. I 8ica7ori 8e "e8iu

+apone&ii par a a'ea cele mai mari preocupari in pri'inta mediului

din Asia de Est, acest lucru datorandu-se tehnologiei a'ansate sinepoluante pe care o detin! iponii, alaturi de Hong Kong si "ai#an au

obtinut note de peste $, Coreea de *ud a obtinut ,. iar China ramane

codasa si la acest domeniu /,0 (datorita populatiei numeroase si a stilului

saracacios de 'iata)!

1)


14/37

Indicatori privind siguranta si securitatea

4.1

5.2

6.1

55.4

0

1

2

3

4

5

6

7


COREEA DESUD(37)

JAPONIA(23)

!"#

1.#.). I 8ica7ori pri


15/37

Indicatori ai starii de sanatate si igiena

4.1 4.1

6.6

4.8

5.4

0

1

2

3

4

5

6

7

CHINA (84) TAIWAN(85) HONG KONG(1) COREEA DESUD(60)

JAPONIA(28)

!"#

1.#.+. I 8ica7ori ai ;7arii 8e ;a a7a7e ;i igie a

4rimul stat din lume la acest capitol este Hong Kongu ul, din anul

2 2 nemaiaparand niciun ca& de boala cu risc deosebit! 5n s6stem de

igiena efficient mai este detinut si de +aponi ($, )! 7n China si "ai#an,

densitatea populatiei si gradul de educare al locuitorilor fac ca sistemul

sanitar sa fie negli8at cu un risc crescut de catre populatie!

1(


16/37

Indicatori privind turismul ca prioritate

4.5

3.5

5.2

3.9 3.8

0

1

2

3

4

5

6


COREEA DESUD(58)

JAPONIA(63)

!"#

1.#.'. I 8ica7ori pri


17/37

#.1. I 8ica7ori ca8ru ai i fra;7ruc7urii ;i "e8iului 8e afaceri

2&1& ndicatori ai ifrastructurii de transport aerian 2&2& ndicatori ai infrastructurii de transport terestru 2&)& ndicatori privind structura de primire turistica 2& & ndicatori ; O utilizatori si tranzactii pe internet 2&(& ndicatori privind pretul actiunilor turistice

2.1. 2.1. 2.2. 2.2. 2.3. 2.3. 2.4. 2.4. 2.5. 2.5.

TARA ra g ;cor ra g ;cor ra g ;cor ra g ;cor ra g !"#

HONG

KONG

12 &4 2 0&( +- 2&4 10 ( )1 5

TA$WAN (2 )&2 1 (&+ + 2&+ 1 (&) 1( 5.3

JAPONIA 10 &+ 0 0&) ) )&4 1+ &/ 1-+ 3.8

COREEADE SUD

2 &1 1/ (&) 04 2&/ ) (&4 4 4.2

CHINA 36 3.8 45 4 113 1.7 63 2.6 11 5.4

1+


18/37

Indicatori privind infrastructura de transport aerian

0

1

2

3

4

5

6

HONGKONG(12)

TA$WAN(52) JAPONIA(16) COREEA DESUD(24)

CHINA(36)

!"#

#.1. I 8ica7ori ai i fra;7ruc7urii 8e 7ra ;por7 aeria

Este destul de de&'oltat, tarile din aceasta regiune aflandu-se in

primele $ de state ale lumii, astfel9 Hong Kong 321 +aponia 3.1

Coreea de *ud 2 1 China /.1 "ai#an $2!

14


19/37

#.#. I 8ica7ori ai i fra;7ruc7urii 8e 7ra ;por7 7ere;7ru

egiunea dispune de o retea de stra&i, autostra&i si cai ferate

foarte e'aluate! Hong Kong si +aponia au obtinut puncta8e de .,$1

respecti'e .,/! 4erformantele trenurilor 8apone&e care depasesc /:m;h sunt cunoscute in intreaga lume! 5rmea&a "ai#an si Coreea de

*udcare se afla in primele 2 de state ale lumii cu $,% si $,/! China, cu

o nota de se afla pe locul $!

1/

Indicatori ai infrastructurii de transport terestru

6.5

5.7

6.3

5.3

4

0

1

2

3

4

5

6

7

HONG KONG(2) TA$WAN(14) JAPONIA(6) COREEA DESUD(19)

CHINA(45)

!"#


20/37

Indicatori privind structura de primire turistica

2.8 2.7

3.8

2.9

1.7

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

4

HONGKONG(70)


CHINA(113)

!"#

#.). I 8ica7ori pri


21/37

#.+. I 8ica7ori IT @ u7ili>a7ori ;i 7ra >ac7ii pe I 7er e7

7n Coreea de *ud industria electronica este pionul principal al

economiei! "ehnologia informatica este in Coreea de *ud atat de

a'ansata, incat aceasta este tara cu cea mai mare proportiedin

populatie conectata la 7nternet! +umatate din copii intre / si $ ani folosesc 7nternetul ($,0 si locul / in lume)! "ai#anul si Hong Kong

ul au note de $,/1 respecti'e $! +aponia are nota ,< iar China 2,.!

7ndustria informatica in China mentine o tendinta de de&'oltarerapida,

insa, ca si procent al populatiei de utili&are a calculatorului, acesta

ramane sca&ut!

21

Indicatori IT- utilizatori si tranzactii pe Internet

55.3

4.9

5.8

2.6

0

1

2

3

4

5

6

7

HONG

KONG(16)

TA$WAN(14) JAPONIA(17) COREEA DE

SUD(3)

CHINA(63)

!"#


22/37

Indicatori privin pretul actiunilor turistice

55.3

3.84.2

5.4

0

1

2

3

4

5

6

HONGKONG(31)


CHINA(11)

!"#

#.'. I 8ica7ori pri


23/37

Flu uri 7uri;7ice3 De ;i7a7ea circula7iei 7uri;7ice

C5i a

n 2--0 in hina s:au inregistrat 1&+01&--- de turisti intrenationali& Anul acesta hina este

gazda 7ocurilor olimpice,faptce o va avanta7a si mai multin ceea ce priveste circulatiaturistica internationala&

irculatia turistica' Pune ladispozitie intransportulinternational' :tururi in cadrultarii pentru straini situruri interntionale

pentru cetateniichinezi erviciul

international de calatorie al hinei cuprinde'

:organizarea turistilor straini>cat si a compatriotolor din Macao,;ai an si ong Kong? intururi ale hinei in grup sauindividuale,incluzand oricare dinserviciie turistice'transport, vizitat,cumparaturi, divertisment si ghizituristici& :rezervari pentru 8iletele de

avion, vapor sau tren hina a fost inchisa aproape

tuturor strainilor intre anii 1/ / si1/+-& Mai tarziu, guvernul a

promovat turismul ca mi7loc deatragere a monedeistraine& ectorul turistic al hineis:a dezvoltat foarte rapid&Guvernul a construit hoteluri importante, a im8unatatit reteaua aeriana spre hina si a deschissiturile istorice turistilor& Multi vizitatori calatoresc spre hina pentru peisa7ele ei frumoase,

pentru cultura diferita si interesanta si pentru importantele atractii istorice& $ocuri populareinclud' Marele Bid hinezesc, fiind, pe lnga mancarea specifica, o adevarata marca a tarii6orasul interzis din !ei7ing, soldatii de teracota ai mormantului @uin hihuangdi si agitatelestrazi si magzine ale hanghaiului& % alta atractie o reprezinta manastirile 8udiste,care ofera

adapost calatorilor in locurile izolate&

2)


24/37

Ma7oritate turistilor sosesc din aponia, oreea de ud, Rusia, A, Philipine, Malaeziasi Mongolia

Cel mai

mare @uddah din Lume la, Leshan

Tai?a

n anul 2--0 s:au inregistrat 2&/(-&--- de turisti internationali& .ste supranumita nsula MuntoasaQ datorita muntilor impunatori& Aici e5ista multi

munti cu varfuri peste )--- de metri inatime6aici se afla si Muntele de ad> ---m?, unuldintre cei mai inalti din regiune&.5ista si o regiune de coasta& Pentru rela5are e5ista

programe culturale la %pera ;ai aneza si cinematografe care ruleaza filme in lim8aengleza si multe magazine, cafenele si ceainarii& trazile din capiala ;aipei, sunt sigure si noaptea& !ucataria tai aneza este o

com8inatie intrecea chineza si ceainternationala& n;ai an se poatea7unge cu avionul,insa nu e5istacurse directe& ;ransportul incadrul insulei serealizeaza cuusurinta datoritaformei salecompacte sieficientei retelei detransport&

2


25/37

6apo ia n aponia au sosit 01&)4-&--- de

turisti interntionali in 2--0& 9estinatii populare includ'

capitala ;ok"o,oras ce se mentine intopul celor mai scumpe capitale dinlume, dar care are de oferit lucruri silocuri multe si frumoase cum ar fi'temple>din Asakusa?, vizitarea

cartierului ara7uku cand se adunacele8rele fete hara7uku sau strazile cumagazine ale marilor designeri si celecu aparatura ultraperformanta, cladiriinalte cu multe reclame luminoase si ciresi infloriti primavara& Alte locuri care pot fi vizitate sunt capitoliile istorice Mara si K"oto cu numeroase

temple vechi& Aici se prezinta o aponie clasica, linistita aponia traditionala&n alt punct de atractie este Muntele Fu7i, venerat in religia sintoista, cat si in cea

8udista, facandu:l unul dintre cei mai escaladati munti din lume& Rezervarile internationale pentru aponia vin din oreea de ud, A, hina si &K& aponia dispune de /- de aeroporturi,deplasarile aeriene fiind foarte convena8ile&

9easemenea, calatoritul cu trenul este renumit pentru punctualitatea sa& .5ista un permiscare tre8uie cumparat in afara tarii si este foarte convena8il din punct de vederefinanciar6acesta ofera transport nelimitat pe caile ferate 7aponeze, auto8uze si feri8oturi&;ransportul cu auto8uzul poate fi mai dificil din cauza traficului greoi& .5ista auto8uzecare leaga ;ok"o de principalele orase, oferind deasemenea si auto8uze de noapte6suntieftine si sunt indicate si in timpul zilei pentru vizitat&

2(


26/37

Macao

Macao a inregistrat 4&)2 &--- de turisti internationali in anul 2--0& Faptul ca se afla in climatul su8tropical ii confera statutul de destinatie turistica pentru toateanotimpurile&

Regiunea este sit prote7at N. % din 2--( datorita arhitecturii portugheze 8ine prote7ate&Facilitatie pentru turisti cuprind atat pensiuni mici cat si hoteluri alea marilor lanturi mondiale&

.m8lema orasului o reprezinta ruinele catedralei fantul Petru& 9easemenea, se mai potvizita' ;emplul A:Ma, Macau ;o er, Guia Fortress, cimitirul protestant etc&

nsa, cele8ritatea internationala i:au adus:o 7ocurile de noroc, industrie ce a e5plodat inultimii ani, facand din Macao un adevarat rival al $os Angelesului&

9easemenea, este de remarcat com8intia care s:a produs intre 8ucataria portugheza si ceachineza, aceasta fiind o alta atractie a regiunii&

n Macao,se poate a7unge cu avionul,care poate fi destul de costisitor, deoarece nu e5istaz8oruri directe& e poate a7unge dintr:un oras mare din Asia cu avionul sau cu feri8otul&

"emplul A- a

20


27/37

%o g 2o g

n anul 2--0 s:au inregistrat 1)&0((&--- de turisti internationali din hina, A, anada,Australia, oreea de ud, ingapore, Mala"sia, ndia si &K& % parte imporanta a economiei ong Kongului este fapul ca are o retea de transporturi

foarte dezvoltata si sofisticata cuprinzand atat transportul pu8lic cat si cel privat& ;ransprtul pu8lic este asigurat de un cod care poate fi folosit la plata trenurilor, auto8uzelor,feri8oturilor&Are si retele feroviare foarte foarte eficiente&

Are un aeroport international foarte aglomerat fiind al doilea din Asia la traficul de pasageri& 9atoita climei 8lande, se poate vizita in orice perioada a anului& .ste unul dintre celemai sigure orase din lume, oamenii putandu:se plim8a singuri noapte pe strazi fara nicio

pro8lema& .ste locul unde vestul seintalneste cu estulQ, dominatiaengleza punanadu:si amprenta ininfrastructura, cultura si o8iceiuri&

ultura occidentala coe5ista cufilozofia si practicile chineze&

ong Kongul are celmai mare numar dezgarie:nori>+041?, cumult in fata NeCorkului>(02+?& Are

putine cladiri vechidatoita spatiului restrictiv,multe cladiri fiinddaramate pentru a faceloc zgarie:norilor& nschim8, orasul a devenitcentru al arhitecturiimoderne&

Hong-Kong

7ntrarea in "emplul Bong "ai *in

2+


28/37

Coreea 8e Nor8 n anul 2--0 s:au inregistrat --&--- desosiri turistice& .ste una dintre regiunile cele maimuntoase din lume, cu +-3 din teritoriuacoperit de munti& ;urismul in oreea de Nord estecontrolat in mare masura de guvern, caurmare nu este foarte vizitata&

4henian ;uristii tre8uie sa mearga in tururi cughid si sa ai8a in permanenta ghidul in

prea7ma lor& 9easemenea, si fotografiatuleste restrictionat si controlat& n 2--( au fost deschise turistilor Muntii !eRdu si Raesong& Ma7oritatea vizitatorilor suntsud:coreeni&

Coreea 8e Su8 Recent a fost lansat programul de

calatorie intre oreea de Nord si oreea deud iar in curand vor aparea si alte

programe de vizitat cu cooperareaautoritatilor nord:coreene&

9atorita climei a castigat popularitate printre iu8itorii sporturilor de iarna,inspecial printre cei din Asia de .st&

Aici au fost gazduite' Meetingul.uro:Asiatic>A .M? in octom8rie 2---,;he General Assam8l" of the


29/37

apro5imativ 1(-- de z8oruri in si in afara tarii pe saptamana si e5ista aeroporturiinternationale' nternational Airport in ncheon,in Gimhae, in e7u:do si nternational Airportin heong7u, in !usan si in insula e7u&

.5ista si feri8oturi si mai multe linii de transport de pasageri spre oreea&ompaniile locale de transport cu feri8otul ofera legaturi cu insulele !usan si e7u:do, cu

porturile 7aponeze si cu cele chineze&

Locuri 8e i7a7

Seul :capitala,metropola cu apro5imativ 11milioane de locuitori, centrul economic,cultural si educational al tarii, locuri vechi de secole, locuri de rugaciune, gradini si

nepretuite piese de arta din muzee, care se im8ina cu zgarie:norii, traficul vi8rant si viataagitata din prezent& Regiu ea E;7ica9

Provincia Ganguron:do, in partea central:estica a Peninsulei oreea este acoperitade paduri, peisa7e minunate si putine locuri rezidentiale fata de alte provincii& n ceea ce

priveste turismul montan, este foarte dezvoltat,dovada fiind faptul ca s:a tinut a -:a editie aocurilor Asitice de iarna& e practica schiatul>sunt partii cu tunuri de zapada, pentru a

mentine flu5ul de turisti si pentru a face pe cat posi8il ca iarna sa dureze cat mai mult, sianume din decem8rie pana in martie? si alte sporturi de iarna& Alte activitatide recreeare sunt inotul,vara, si drumetiile si alpinismul toamna& % alta atractie sunt

izvoarele termale din heoRsan& Regiu ea Ce 7rala9

Aici este zona Montana' Muntii o8aeksan, numeroase locuri istorice, temple, parcuri nationale, ivoare cu apa termala&scop apararea tarii de invazia mongolilor& Apoi zidula fost reparat sau partial reconstruit su8 diferite dinastii si indeose8i su8 dinastia Ming >1)04

O 10 ?& inaltimea zidului este cuprinsa in general intre ( si 1- m >atinge insa si 10,( m?, iarlatimea este de (:4 m& .ste construit din pamant, caramida si piatra& Pe varful zidului,

parapete crenelate marginesc o cale de veghe, iar la fiecare 12- m se ridica un turn de paza&tilizand caramizile si piatra folosite la costructia sa, s:ar putea realiza un zid de 2,( m

inaltime si 1 m inaltime care ar incon7ura glo8ul pamantesc& Mai este cunoscut si su8denumirea de Szidul celor 1---- de liQ >dupa lungimea pe care o avea initial, echivalenta cu(--- km6 2 li T 1 km?& n 1//- $in Coudian a incheiat prima calatorie pedestra pe intreagalungime a marelui zid chinezesc&

2/


30/37

,ei-i g @ pala7ul 8e


31/37

padurea su8alpina de pin, cu ar8ori vechi, unii depasind varsta de 1--- de ani& Pe varful acestuimunte a fost construit primul templu 8udist din hina > sec& 1 d& hr&?, urmat de altele, care aufacut din .mei unul dintre cele mai importante locuri sfinte ale acestui cult religios& Aici, la$eshan, la confluenta raurilor 9adu si Min, se afla cea mai mare statuie a lui !uddha in situ,inalta de +1 m, taiata in stanca in sec& 4&

L5a;a @ a ;a"=lul i;7oric al pala7ului po7ala

%ras in # hinei, resedinta regiunii autonome ;i8et, situata la mare altitudine > )04)m ?, pe valea raului omonim, affluent al !rahmaputrei& Palatul Potala, inaltat pe munteleomonim in sec& + > actualul ansam8lu dateaza din sec& 1+ ?, a indeplinit functia de resedinta deiarna a lui 9alai:$ama, seful spiritual supreme al religiei lamaiste& onsta, de fapt, din doua

palate > Al8 : a carui constructie a fost terminata in 10() : si Rosu O finalizat in 10/), am8eledin piatra ? si numeroase sanctuare > se apreciaza la cca 1---- numarul capelelor si altarelor ?&Fiecare dintre cele doua palate are cate o Mare ala, in cea din Palatul Al8 aflandu:se tronul lui

9alai:$ama, iar in cea din Palatul Rosu Omormintele sefilor supremi lamaisti& n alt

palat, Nor8ulingka, fosta resedinta de vara alui 9alai:$ama, construit in sec& 14, este ocapodopera a artei ti8etane& e adaugatemplul okhang, inaltat in anul 0(2, uncomple5 religios 8udist de o mare valoareistorica si arhitectonica, vechi centru religiosal ;i8etului& ele trei edificii, cu 8ogateornamentatii si o armonioasa integrare in

peisa7ul arid al platoului ;i8et, se impugn atat prin originalitate, cat si prin valoarea loristorica si religioasa&

)1


32/37

MACAO @ ce 7rul i;7oric

Aflat in . tarii, pe malul drept al estuaruluiFluviului Perlelor, la varsarea acestuia in Marea

hinei de ud, Macao > Aomen, denumirechineza ? este cea mai veche asezare europeana din.5tremul %rient, fondata de portughezi, in 1((+> au retrocedat:o hinei in 1/// ?, intr:un e5tremde important punct comercial si strategic& Prinistoria si arhitectura sa constituie o marturie ainfluentelor reciproce si dura8ile dintre hina si%ccident, a unei fuziuni unice a influentelorestetice, culturale, arhitectonice si tehnologicedintre %rient si %ccident& ntre edificiile din centrulistoric se inscriu 8isericile t& Paul > inaltata in10-) O 10 - si distrusa de un taifun in 14() ?, dincare au mai ramas doar fatada si scarile, f& Anton> sec& 10 ?, f& 9ominic > sec& 10 ?, templul Kun

am > sec& 1( ?, templul A:Ma > sec& 1( ?, GuiaFortress > 1022 O 10)4 ?, cu capela > 1022 ? si farul> 144(, cel mai vechi din sudul hinei ?, muzeul

$uis amoes, gradinile $ou $im leoc, cimitirulvechi protestant > sec& 1/? s&a&

Mor"a 7ul lui S5i %ua g8i pri"ul i"para7 8i Di a;7ia Bi

Necropola situata in partea central:esticaa tarii > provincia haans5i ?, langa oraselul$ington, la )- km . de marele oras Di*an, primacapitala a hinei unificate, in vremea dinastiei @in,

si, apoi, imtermitent, resedinta si a altor dinastii&Realizata la comanda lui hi uangdi inca din

)2


33/37

momentul in care s:a urcat pe tronul statului @in > 2 0 i& r& ? : el cucerind apoi alte sapte staterivale si realizand unificarea hinei :, a fost terminata cu numai un an inaintea de moartea sa,survenita in 21- i& r& 9escoperita a8ia in 1/+ si doar partial adusa la zi, necropolaimpresioneaza prin faimoasa armata de teracota Q, respective peste 4--- de statui ale suitei salein dimensiuni naturale O luptatori calare, in armuri, si purtand arme adevarate din lemn si 8ronz,

aliniati in formatii gata de lupta& Acestia erau dispusi in trei areale, primul concentrand cca 0---de raz8oinici, aliniati pe 11 culoare& n vremea imparatului hi uangdi este finalizat > 21 i&

r& ? Marele Bid hinezesc, prin unirea sistemelor de fortificatii ridicate in secolele anterioare lahotarele septentrionale&

Parcul a7io al cele 7rei rauri paralele

ituat in sudul tarii, in provincia Cunnan, si avand o suprafata insemnata > 1,+ mil& ha ?,Parcul National se suprapune unor sectoare de pe cursul superior a trei mari fluvii asiatice'

hang7iang fost Cangtze > al carui curs superior se numeste insha ?, Mekong si al een& ncadrul parcului, cele trei fluvii au cursuri in asam8lu paralele, pe directia N: , stra8atand o zonade platou si, respectiv, montana inalta in care taie defile adanci, cum este aritoarea ;igrului, pe

insha, defileu lung de 10 km si adanc de )-- m, cu pereti aproape verticali& Muntii inalti > ating peste 0--- m altitudine ? si modelati de eroziunea glaciara se inalta, uneori, cu peste )--- mdeasupra vailor care ii stra8at& Parcul National este considerat un epicentru al 8iodiversitatiichinezeQ si regiunea temperata cu cea mai mare 8iodiversitate de pe Glo8&

Coreea 8e Nor8

Co"ple ul Mor"i 7elor 2ogur o

Peisa7 cultural din N tarii, constand din 04 de morminte, grupate in cinci areale, realizatein sec& (:0 d& r&, in perioada de dupa mutarea > in 2+ d& r& ? capitalei regatului Kogur"o, in

7umatatea nordica a Peninsulei oreea, la Phenian P"ong"ang > pe locul actualei capitale aR&P&9& oreene ?& e remarca cele ;rei Morminte Kangso, Mormantul Regelui ;ongm"ong sialte 10 morminte, toate continand picture murale, precum cele din hina& 9esi au e5istat discutiiintre cele doua tari privitor la apartenenta civilizatiei, in final s:a a7uns la concluzia includerii

separatepe lista Patrimoniului Mondial, pentru R&P&9& oreeana aceasta fiind primul o8iectiv propus pentru Patrimoniul N. %&

Coreea 8e Su8

Co"ple ului Pala7ului C5a g8eo!gu g

.dificat la inceputul sec& 1(, in zona eul, la

porunca imparatului ;*ae7ong, comple5ul este alcatuitdin mai multe cladiri oficiale si de locuit si acopera o

))


34/37

suprafata de 14---- mU > (4---- mU inclusive gradinile secrete adiacente ?& 9in im8inareaconstructiilor si gradinilor intru:un spatiu variat topografic a rezultat un e5emplu e5ceptional dearhitectura a %rientului ndepartat, armonios inscris in peisa7ul natural&

For7area7a %?a;eo g

ituata la # de muntele Paldasan, fortareata stralucitoare a fost realizata la sfarsitulsec& 14 > 1+/ :1+/0 ?, in timpul domniei imparatului hong7o, si a necesitat un effort materialimpresionant > 1/0--- 8locuri de piatra, cca +----- caramizi, peste (----- tigle s&a& ?& Bidurile,inalte de :0 m, se desfasoara pe aproape 0 km, si prezinta patru porti > in cele puncte cardinale?, mai multe 8astioane si turnuri de aparare&

Gro7a Seo!gura" Si Te"plul ,ul!u;a

ituate in . tarii, in apropierea orasuluiGueong7u, cele doua o8iective apartin perioadeitimpurii a culturii coreene > sec& 4 ?, semnalandvechimea si originalitatea 8udismului dezvoltat

pe acste meleag"ri& Grota eokguram adapostesteo statuie monumentala a lui !uddha privind catremare > ),4 m inaltime ? realizata din granit,incon7urata de sculpturi ale discipolilor sai&;emplul !ulkusa > ridicat in anul ++ -, aflat la )km de grota, cuprinde doua pagoda de piatra> cele chineze sunt din caramida, cele 7aponezedin lemn ?&

6apo ia

A;e>arile I;7orice S5ira!a?a3Go Si Go!a a"a

)


35/37

n valea hoka a din muntii Alpii aponiei, in partea centrala a insulei onshu, s:au pastrat o serie de sate care, datorita amplasarii geografice, au fost multa vreme isolate de restulcivilizatiei, lociutorii ocupandu:se, in principal, cu plantarea duzilor si cresterea viermilor dematase& ntre acestea, cele mai reprezentative, cum sunt hiraka a:go, Goka"ama, %gimachi,Ainokura si uganuma, au conservat stilul numit Gassho, cu case mari avand acoperisuri din paie

in forma de turla, unicat in intreaga aponie, fiind considerate un e5traordinar e5emplu deadaptare a omului si a stilului sau de viata la conditiile oferite de mediul natural&

Ca;7elul %i"e-i36o

%rasul ime7i, situat in. insulei onshu, la cca (- km

N# de orasul Ko8e, pe tarmulMarii arima > %c& Pacific ?,conserva cel mai splendid casteldin aponia& onstruit in 1) 0,refacut in 10-1 si 1/(0, este inrealitate un comple5 militaro:defensiv din perioada de inceput asogunatului, cuprinzand nu mai

putin de 4) de cladiri ce com8ina,e5treme de elegant, lemnul cutencuiala de pamant si cuacoperisurile stratificate& .stenumit si .greta al8a , datoritaculorii predominante&

%iro;5i"a @ Mo u"e 7ul Pacii Ge"=a!u Do"e $

ituat in # insuleionshu, la Mediterana aponeza > Marea nterioara ?, orasul a

fost distrus in proportie de 0-3 de 8om8a atomica lansata de aviatia

Americana la 0 august 1/ (, carea provocat moartea imediata a cca4---- de oameni > ca urmare a

)(


36/37

efectului su8stantelor radioactive s:au mai adaugat, ulterior, inca cca 2----- de victime ?& ntre putinele edificii ramase in picioare, desi afectate, se numara fostul Pavilion al Promovarii

ndustriei, care a fost 8otezat Gem8aku 9ome > Memorialul 8om8ei A ? si se afla vizavi deParcul Memorial al Pacii, pe celalalt mal al raului %ta:ga a& .ste un sim8ol al calei mai

puternice forte distructive create vreodata de umanitate, dar, in egala masura, si o e5pre5ie a

sperantei de pace si a necesitatii eliminarii armelor nucleare&

2 o7o @ Mo u"e 7ele I;7orice Ar7i;7ice Si Gra8i ile :ec5iului Ora; I"perial

ituat in # insulei onshu, in interior, la 1- km de e5tremitatea sudica a lacului !i a si- km de marea interioara eto > %c&

Pacific ?, orasul a fost resedintaimperiala din +/ pana in 1404 > candcapitala s:a mutat la ;ok"o ? siramane centrul religios al intregii tari&.ste orasul 7aponez cu cele mai multemonumente, intre care peste 2--- detemple si sanctuare, numeroase palatesi o duzina de gradini vestite pentrudesignul lor, arta gradinilor

7aponeze , influentand artaamena7arii peisa7ului in intreagalume& ntre numeroasele monumentese inscriu Palatul mperial, castelul

Ni7o: 7o, inaltat in 10-), care includesi una din faimoasele gradini

7aponeze , Nino Maru, carereproduce frumusetile naturii inminiatura6 pavilioanele > Kinkaku7i 9e Aur, 1)/ :1)/+, Ginkaku7i 9e Argint, 1 42 s&a& ? templele igashi O ongan > din sec& 10,de dimensiuni aprecia8ile, cea mai mare strutura de lemn din lume ?, ;o:7i > 10 1, de tip

pagoda ?, an7usangen:do sec& 1+, care adaposteste 1--1 statui ale zeitei 8udiste a comertului ?,Ki"omizu:dera > care ofera una dintre cele mai frumoase panorame de pe verandele sale?,

Nanzen:7i, .ikan:do, R"oan:7i > sec& 1(?

Nara @ Mo u"e 7ele I;7orice

ituat in # insulei onshu, la 2 km . de %saka,orasul a fost prima capitala permanenta a aponiei > +1-:+4? si pastreaza numeroase temple, pagode si manastiri din

perioada de mare inflorire a civilizatiei 7aponeze, denumitasi perioada Nara > 0 (:+/) ?& ntre monumente se inscriutemplele Kofuku:7i > transferat aici din K"oto, in anul +1-,cand a devenit capitala, ca principal templu al familieiimperiale Fu7i ara6 pastreaza o mare varietate de o8iecte dearta ?, ;odai:7i, avand + nivele, inaltat si refacut de maimulte ori in sec& 4 si 12, cel mai mare templu 8udist 7aponez

> cea mai mare constructie de lemn din lume, adapostind o

)0


37/37

statuie de 8ronz a lui !uddha, inalta de 10 m avand )4- tone greutate, printre cele mai mari de peGlo8 ?, ;akushi7i > sec& + ?, or"u7i s&a&

R u! u @ Gu;u!u Si La7ifu 8iile Regale

R"uk"u > R"uk"u Retto ? costituie unlant insular desfasurat pe aproape 1---km > intre insula K"ushu, din Arhipelagului aponez, si insula ;ai an?, compus din (( de insule > ceinsumeaza doar 21/0 kmU ?, care auconstituit timp de cinci secole > intresec& 12 si 1+ ? un regat, aflat initial su8influenta politica a hinei > din 1)+2 ?,apoi a aponiei > din 1 (1 ?& astelele,aflate astazi in ruine, costituie omarturie a fortei si structurii sociale aregatului, iar sanctuarele, o raramarturie a supravietuirii unei religiivechi intr:o lume moderna&

Documents

Turism Asia