Turism rural IV.ppt

8/17/2019 Turism rural IV.ppt

1/117

Turism rural IV


2/117

Dezvoltarea durabilă aspaţiului rural

• Dezvoltarea durabilă a economiei rurale şiimplicit a mediului, este o refectare adezvoltării economice. Începând cu anii 80şia !ăcut apari"ia #n literatura economicăno"iunea de dezvoltare durabilă.Dezvoltarea durabilă este cea carerăspunde nevoilor prezente !ără a lezacapacitatea $enera"iilor viitoare. Deci,no"iunea de dezvoltare durabilă estestrâns le$ată de cea a mediului

#ncon%urător, de men"inerea acestuia #nparametrii normali.


3/117

• &e poate considera că dezvoltareaec'ilibrată a ruralului prin !olosireainte$rală şi ra"ională a #ntre$uluispa"iu rural, prin !olosirea inte$rală şira"ională a tuturor resurselor de caredispune (ecare zonă, poate duce la

valori(carea e(cientă şi completă aoricărei zone de!avorizate.


4/117

• Îmbinarea poten"ialului e)istent cu e!ortulinvesti"ional #n amena%area economică şi

socială a teritoriului, #n condi"iile păstrăriitradi"iilor culturale, de artizanat , !olclordar şi a proverbialei ospitalită"i a poporuluiromân, constituie o alternativă de

dezvoltare economică normală a re$iunilorrurale. *ceasta dezvoltare #şi re$ăseşte

#ntre$ul său con"inut prin intermediuldezvoltării a$roturismului, şi implicit a

#ntre$ii in!rastructuri , a dotărilor edilitareşi a serviciilor cone)e acestei activită"i.


5/117

Metode de punere învaloare a zonelor rurale

•

+unerea #n valoare a #ntre$ului poten"ialnatural şi antropic- al localită"ilor şire$iunilor rurale prin a$roturismpresupune punerea #n practică a unor

măsuri individuale şi publice care pot (sintetizate ast!ela- realizarea !unc"ionării $ospodăriilor pe

următoarele principii autonomie #n conducere şi or$anizare/ autonomie #n $estiune/ autodezvoltare şi

autocontrol.


6/117

b- asi$urarea !ondurilor de dezvoltarea $ospodăriilor

prin e!ortul propriu al $ospodăriilor/ prin credite de la băncile de credit cudobândă mică.


7/117

• c- interven"ia statului la nivelulcomunită"ii

prin !onduri de investi"ii de al nivelcentral pentru construc"ii rurale şi #nspecial pentru in!rastructurădrumuri,căi !erate, poduri-/

prin sus"inerea localită"ilor din !ondurilerămase la dispozi"ia consiliilor locale.


8/117

+lanul de dezvoltare a activită"ilor a$roturisticetrebuie să cuprindă #n mod obli$atoriu

• 1. Stabilitatea programului de dezvoltare a zonelor rurale

&itua"ia zonelor rurale necesită a adaptare a

pro$ramelor şi a măsurilor la condi"iile speci(ce,locale. Diversitatea spa"iilor re$ionale şi zonaleşi adaptarea la speci(citatea locală nu poate (realizată de un or$anism central, ci de popula"iare$iunii prin intermediul reprezentan"ilor ei.*ceastă ini"iativă locală, poate $aranta odezvoltare re$ională dinamică şi o utilizaree(cientă a tuturor resurselor disponibile.


9/117

2. Disponibilizarea fondurilor publice pentruelaborarea şi realizarea programelor

dată stabilite caracteristicile re$iunilor

rurale, cu di!eren"ierile naturale şistructurale, se determină !ondurile(nanciare pentru ameliorarea situa"iei.*cest lucru este necesar pentru mobilizareaatât a resurselor (nanciare e)istente, cât şipentru atra$erea unor !onduri suplimentare,prin promovarea unor activită"i speci(cezonelor rurale cum ar ( a$roturismul.


10/117

3. Includerea zonelor rurale în elaborarea şiaplicarea politicilor sectoriale.

+oliticile sectoriale trebuie să "ină cont de

caracteristicile şi !unc"iile speci(cezonelor rurale. Deşi re$iunile rurale aumulte puncte comune, se poate constatae)isten"a unor di!eren"ieri structurale,

sociale şi culturale care trebuie luate #nconsiderare şi evaluate pentru a permite oadaptare re$ională a politicilor sipro$ramelor de dezvoltare.


11/117

. !valuarea condiţiilor de producţie speci"ce zonelor rurale şi utilizarea optimă a potenţialuluie#istent

*şa cum (ecare zonă $eo$ra(că are o anumită

speci(citate $eo$ra(că, administrativă şi c'iaristorică şi culturală tot aşa pot ( re$ăsite, #nanumite zone, particularită"i #n ceea ce priveştecalitatea unor produse a$roalimentare care sedatorează unor anumite condi"ii de produc"iesol, climă, e)pozi"ia versan"ilor, etc-. În multe"ări aceste calită"i deosebite sunt recunoscuteca marcă pentru produsele respective mai alespentru unele vinuri şi brânzeturi, !oarte multapreciate de turiştii veni"i #n zonă.


12/117

1ine#n"eles că această pia"ă aproduselor re$ionale trebuie să (esuprave$'eată şi prote%ată #mpotriva!alsi(cării acestor produse, iarcrearea unei 2mărci3 poate constituiun element determinant al acestei

politici de valori(care a produselormontane.


13/117

$. %romovarea diversi"cării activităţilor.În zonele montane şi premontane, dar nu

numai, a$ricultura e!ectuată #n re$im detimp par"ial de lucru are un rol importantpentru men"inerea re$iunilor respectiveatât ca zone de produc"ie şi locuit, cât şipentru $arantarea ocupa"iei şi structuriisociale. +aralel, este necesar să se pună #n

!unc"iune o in!rastructură care să permităcrearea şi a altor activită"i de produc"ie şiservicii pentru ocuparea !or"ei de muncă şivalori(carea resurselor e)istente.


14/117

• &. 'ăsuri pentru utilizarea raţională aresurselor naturale

4tilizarea pe termen lun$ a resurselor

naturale trebuie să men"ină !unc"ia deprotec"ie şi de spa"iu de destindere azonelor rurale pitoreşti. utilizare petermen lun$ a resurselor montane, de

e)emplu !or"a 'idraulică, apa potabilă,lemnul şi pa%iştile naturale au ca scopdezvoltarea şi protec"ia zonelor montane.


15/117

• 5)ploatarea nera"ională având ca scopcâşti$ul pe termen scurt, duce ladistru$erea peisa%ului şi a mediului,

amenin"ă #ntre$ul sistem economic şisocial al re$iunii montane. 6ără un !ondsilvic sănătos, nici o a$ricultură şisilvicultură nu este posibilă, iar dacă

acestea sunt amenin"ate de o e)ploataredistructivă atunci nu poate ( vorbadespre amena%area spa"iului pentruturism sau alte activită"i adiacente.


16/117

(. %romovarea descentralizării administrative aserviciilor

• 7i%loacele moderne de comunica"ie diminueazăconsiderabil distan"ele şi timpul dintre centrul de

decizie şi zonele montane. Totodată acestea permito descentralizare a sectorului administrativ şi alserviciilor.

• Trans!erând o parte din administra"ie sau o partedin sectorul privat al serviciilor #n re$iunile rurale,

se poate constata un e!ect multiplicator al utilizării!or"ei de muncă #n s!era serviciilor, #ntărindusecapacitatea (nanciară şi economică din zonelemontane.


17/117

• creştere consecventă a calită"ii vie"ii şi amodului de via"ă şi de locuit, #n acestezone, poate uşura această descentralizare.*r$umentele pentru o!erta de calitatepentru locuin"e sunt multiple mediulsănătos şi natural, structurile socialerestrânse şi o bo$ată activitate depetrecere a timpului liber. De asemenea, ostructură socială minimală scoală, serviciipoştale, personal didactic, sanitar, etc-poate ( asi$urată de autorită"ile locale.


18/117

Tipuri de sate turistice

• &tabilirea tipurilor de sate turistice constă #nrelevarea speci(cului localită"ilor şi $ruparea lor #ncâteva tipuri !undamentale, #n vederea promovării

#n (ecare localitate a celor mai adecvate !orme deturism, #n !unc"ie atât de principalele caracteristici$eo$ra(ce, sociale şi economice, cât şi deprincipalele motiva"ii şi op"iuni ale cate$oriilor deturişti care !recventează localitatea respectivă.*plicarea principiului specializării #n domeniulor$anizării şi !unc"ionării satului turistic este cu

atât mai necesară, cu cât (ecare localitate ruralăconstituie o entitate, cu particularită"i proprii şiactivită"i speci(ce ce nu trebuie decât să (eidenti(care şi valori(cate, cât mai e(cient posibildin punct de vedere turistic.


19/117

*lături de dorin"a şi inten"ia or$anizatorilor,satul turistic respectiv să #ntrunească uncuantum de condi"ii naturale şi istorice,

socialeconomice obiective, care să (ede(nitorii şi caracteristice pentru (ecaretip de sat turistic. #ntrucât caracteristicilecare pot lua #n considerare tipolo$ia

satelor turistice sunt numeroase şi variatede la o zonă $eo$ra(că la alta, c'iar de lao localitate la alta.


20/117

1. Sate turisticeetnografce-olclorice

557+95 1o$dan Vodă, Vaideeni, 9ereşti, &ibiel,Vama.

În această cate$orie se pot #ncadra satele #n careportul tradi"ional, ar'itectura, mobilarea şi

decorarea interioară , muzica populară şicore$ra(a populară predomină şi se impun ca #nsuşiri esen"iale ale satului respectiv. În acestesate pot ( o!erite turiştilor servicii de cazare şimasă, #n stil popular mobilier, decor, ec'ipamentde pat #n stil popular, meniuri tradi"ionale servite

#n veselă şi cu tacâmuri speci(ce!ar!urii şistrăc'ini de ceramică, lin$uri de lemn etc, ceeace nu e)clude desi$ur, posibilitatea utilizării, lacerere a tacâmurilor moderne-.


21/117

• În aceste sate, se pot or$aniza e)pozi"iiartizanale permanente cu vânzare- iar pentruturiştii care nu rămân #n localitate ci numai o

vizitează, se pot amena%a una sau mai multe$ospodării cu muzee etno$ra(ce #n aer liber.De asemenea, #n aceste sate pot ( identi(ca"işi stimula"i rapsozii populari vocali sauinstrumentali- permanentizate 'oreleduminicale şi la sărbători, alte obiceiuri şitradi"ii locale, la care să participe e!ectiv şiturişti.


22/117

• 5ste ştiut că păstrarea şi perpetuarea!olclorului şi #ndeosebi a etno$ra(eiportul, te'nicile de lucru, ar'itectura,

mobilarea şi decorarea interioară etc-, #n!ormele lor ori$inale şi tradi"ionale se afă #ntrun declin, devenind puncte tot maiizolate pe 'arta etno!olclorică a "ării.

6ormele şi con"inutul modului de via"ăcitadin au pătruns şi continuă săpătrundă impetuos şi ireversibil şi #nmediul rural.


23/117

2. Sate turistice de creaţieartistică şi artizanală

• 557+95Tismana, 7ar$a etc. &unt cunoscuteinteresele numeroşilor turişti pentru crea"ia artisticăartizanală, ca şi dorin"a lor pentru ac'izi"ionarea unorast!el de crea"ii direct de la sursă, c'iar de laproducători.

• +ână #n prezent, #n aceste localită"i se practica doarturismul de circula"ie. În cel mai bun caz, unele din elesunt incluse #n itinerarele turistice. *ceste sate o!eră,

#nsă, posibilitatea practicării unui turism de se%ur, #ncadrul căruia #n atelierele special amena%ate şi cu

#ndrumarea unor artişti şi meşteri populari renumi"i,

turiştii sar putea ini"ia #n arta şi te'nicile ar'aicepopulare icoană pe sticlă, pictură naivă, sculptură #nlemn şi piatră, "esătorie populară, con!ec"ii şi cusăturipopulare, ceramică, muzică şi dansuri populare etc.


24/117

• &e are #n vedere şi identi(carea posibilită"ilorde practicare a unora din aceste activită"i,c'iar #n cadrul $ospodăriilor $ăzduitoare.5)istă numeroase sate #n care preocupările de

bază ale $ospodăriilor sunt "esutul la războaie"ărăneşti, cusăturile sau broderiile populare,activită"i #n care pot ( ini"ia"i turiştii amatori.+rin urmare, caracteristica esen"ială a acestorsate, ima$inea lor de marcă, ar urma să (eproduc"ia artistică şi artizanală, valori(catăturistic comple) şi e(cient.


25/117

3. Sate turistice cliatericeşi peisagistice

557+95 6undata, 1ran, 7oieciu, :irnea.;aracteristicile predominante ale acestorsate adecvate turismului de se%ur pentruamatorii de linişte, de plimbări solitare, #ntr

un cadru natural pitoresc- sunt cadrulnatural şi pozi"ia $eo$ra(că izolată decentrele a$lomerate şi de marile artere decircula"ie. &atele de deal şi de munte, cucasele răspândite pe văi şi coline, la o

oarecare distan"ă unele !a"ă de altele, cupa%işti, !âne"e sau livezi, satis!ac motiva"ia!undamentală a numeroşilor turişti


26/117

!. Sate turistice pescăreştişi de interes v"nătoresc

5)emple satele de pe Văile>Vişeului şi1istri"ei, ?ur$'iu şi din Delta Dunării-.În a!ara posibilită"ilor de cazare, #n

aceste sate se pot o!eri serviciiculinar $astronomice pescăreşti şivânătoreşti. De asemenea, popula"ia

locală poate or$aniza, pentru turişti,unele !orme de a$rement speci(cepescăreşti şi vânătoreşti.


27/117

@. Sate turistice viti-poicole

557+95 Aecaş, *$apia, Vânători Beam",VoineştiDâmbovi"a., +ietroasele1uzău

În aceste localită"i predomină activită"ile decultivare a pomilor !ructi!eri şi a vi"ei de vie,

activită"ile turistice sunt posibile pe toatădurata anului, atât #n perioada recoltării cât şidupă aceea, prin o!erirea !ructelor, stru$urilor şia preparatelor pe baza lor. De asemenea, pot (avute #n vedere multe alte preparate culinare,comune sau dietetice, pe bază de !ructe. Înaceste sate, o atrac"ie deosebită şi #n acelaşitimp o sursă principală de venituri, poate să oconstituie băuturile răcoritoare şi recon!ortantepreparate din !ructe.


28/117

#. Sate turisticepastorale

557+95Vaideeni, Cina ş.a. În această $rupă pot ( incluse #n $eneral sate

de munte, #n care preocuparea de bază alocalnicilor este creşterea oilor şi a vitelor şicare pot să atra$ă turiştii prin meniuri bazatepe produse lactate. *ceste meniuri pot (completate cu ouă, carne de pasăre, de ovineşi de bovine, iar pentru divertisment pot (

or$anizate ospe"e ciobăneşti batal la pro"ap,berbec 'aiducesc, balmuş, urdă şi %inti"ă-,petreceri speci(ce şi tradi"ionale.


29/117

$. Sate turistice pentrupracticarea sporturilor

557+956undata, 7oieciu, :irnea. Bumeroase localită"i rurale prezintă e)celente

condi"ii pentru practicarea sporturilor de iarnă satemontane şi de deal- şi nautice pe râurile interioare,lacuri de acumulare, !ără amena%ări speciale şicostisitoare. *cest tip de sat poate să atra$ă douăcate$orii de turişti, #n $eneral din rândul tineretuluisportivi amatori, ini"ia"i #n practicarea sporturilorrespective, turişti neini"ia"i sau mai pu"in ini"ia"i,dar dornici să se ini"ieze şi să le practice. +entru

această din urmă cate$orie pot !unc"ionainstructori de sc'i, bob, #not etc. recruta"i dinrândul popula"iei locale. De asemenea, #n acestesate, pot !unc"iona puncte de #nc'iriere aec'ipamentului sportiv.

?&+D AI*


30/117

. ?&+D AI**?AT4AI&TI;E

• %ospodăria este creată de către un $rup depersoane care #n mod obişnuit locuiesc #mpreună,au, #n $eneral, le$ături de rudenie şi se $ospodăresc #n comun. *ceste persoane participă inte$ral saupoten"ial la veniturile şi c'eltuielile $ospodăriei,

lucrează #mpreună terenul sau cresc animalele,consumă şi valori(că #n comun produsele ob"inute.• ?ospodăriile pot ( !ormate de persoană sau de un

$rup de două sau mai multe persoane cu sau !ărăcopii. În cadrul $ospodăriei, =capul= este persoanacare este declarată şi recunoscută ca atare de cătreceilal"i membri ai !amiliei, (ind de re$ulă so"ul. În$eneral deciziile ma%ore ale $ospodăriei sunt luatede comun acord cu ceilal"i membri ma%ori ai !amiliei.


31/117

1. Structura gospodăriilor• *ceastă structură poate ( determinată de anumite criterii

F. ;riteriul statutului capului !amiliei. În !unc"ie de acestcriteriu $ospodăriile pot (• a-?ospodăria "ărănească #n care capul de !amilie este

a$ricultor.• b- ?ospodăria "ărănească #n care capul de !amilie este

meşteşu$ar #n propria $ospodărie, dar e)ecută #n paralel şimunci a$ricole, ne(ind ocupat inte$ral cu meşteşu$ul.• c- ?ospodăria "ărănească #n care capul de !amilie este

salariat la o societate comercială, #nsă după orele deserviciu se ocupă #n $ospodărie cu toate muncile a$ricole.

• d- ?ospodăria #n care capul de !amilie este pensionar, caree)ecută muncile $ospodăreşti sin$ur, a%utat de copii sau cumuncă salariată.


32/117

• e- ?ospodăriile #n care capul de !amilieeste "ăran dar şi patron cu (rmă proprie,cu diverse obiecte de activitate servicii

a$roturistice, tâmplărie, cărăuşie etc.• !- ?ospodărie net "ărănească #n carecapul de !amilie este intelectual cadruldidactic, medic, preot, !unc"ionar- iar

activitatea a$ricolă se rezumă la$rădinărit, creşterea păsărilor, animalemici şi alte activită"i de acest tip.


33/117

+ro(lul de activitate al$ospodăriei

• F. ?ospodăriile cu pro(l predominanta$ricol

• G. ?ospodăriile cu pro(l predominant

meşteşu$ăresc şi artizanal• H. ?ospodăriile cu pro(l predominant

intelectual

• . ?ospodăriile cu pro(l predominantturistic

• @. ?ospodăriile cu pro(luri combinate


34/117

&verea gospodăriilor

• *verea unei $ospodării din mediul ruralpoate ( constituită din următoarele

• F. *verea materială care cuprindeurmătoarele elemente

teren arabil, livezi, !âne"e, păşuni, păduri,

curte, casa de locuit cu dotările necesare construc"ii ane)e $ospodăreşti


35/117

ec'ipament a$ricol te'nic mi%loace de transport

ateliere, uneori alte construc"ii pentruactivitatea a$ricolă sau de prestăride servicii.


36/117

G. *verea nematerială, cu douăcomponente principale

oameni cu !or"a lor ener$etică , cucapacitate creatoare de #ntre"inere a$ospodăriei , cu !ondul de e)perien"ăacumulat.

*nimalele cu resursele lor disponibilede a produce alimente şi cu puterealor de trac"iune pentru transporturi.


37/117

H. *verea pentru recreere !amilială şi #nscop turistic

&pa"ii de odi'nă şi recreare $rădină cu

fori, livadă, spa"ii verzi- 6oişoare terase, balcoane şi cerdace terenuri de sport

*ccesorii pentru copii +onei şi cai de călărie *nimale mici


38/117

• În calitate de unitate socialeconomică,$ospodăria realizează produse a$ricole dine)ploatarea pământului, creştereaanimalelor mari şi mici, a păsărilor etc.

?ospodăriile realizează produse a$ricole şide tip industrial sau artizanal, producepreparate culinare şi prestează servicii cătrealte persoane. ?ospodăriile o!eră sprevânzare produsele care sunt #n e)cedent !a"ă

de necesarul !amiliei. În !unc"ie de averea decare dispune, $ospodăria se poate constituica !ermă a$roturistică, clasi(cată #n !unc"iede cantitatea şi calitatea acestei averi.


39/117

%ospodăria ecologică

• ;alitatea mediului constituie o cerin"ă!undamentală a calită"ii vie"ii şi implicit abunăstării omului. +rotec"ia mediului constituie oproblemă de educa"ie, de cultură şi de civiliza"ie

pentru (in"a umană.• ?ospodăria ecolo$ică turistică sau neturistică-trebuie să urmărească optimizarea ansambluluimăsurilor a$rote'nice, zoote'nice, ecolo$ice şieconomice #n scopul utilizării metodelor

avanta%oase a ener$iei solare şi a substan"elore)istente #n aer, apă, sol, mediu spa"ial,ob"inânduse produse de calitate, cu valoarebiolo$ică şi ecolo$ică ridicată.


40/117

• *mplasarea pensiunilor şi a !ermelora$roturistice trebuie aşadar să (e realizată

#n locuri !erite de surse de poluare şi deorice elemente care ar putea pune #n pericol

sănătatea sau via"a turiştilor. &pre deosebirede industrie care a!ectează mediul #ncon%urător poluândul, $ospodăriilepopula"iei reprezintă o oarecare stabilitate

#n circuitul material rural, prote%ând natura

şi mediul #n care trăiesc oamenii. *st!el, #n$ospodăriile particulare din mediul rural cuproduc"ie ve$etală şi animală, aproape totulintră #n circuit


41/117

ve$eta"ia este consumată de animale, animalele dau o produc"ie pe care o va

consuma omul.

de%ec"iile animale sunt !olosite ca #n$răşământ natural al solului, după carecircuitul se reia.

*limentele de natură ve$etală şi animală

sunt consumate de om sub !ormă depreparate culinare, iar resturile alimentareconstituie 'rană pentru animalele şipăsările de curte.

+rotec"ia mediului natural de


42/117

+rotec"ia mediului natural decătre $ospodării presupune

F. 6olosirea ra"ională şi cueconomicitate ma)imă a resurselornaturale indi!erent de ori$inea lor

apa, aer, sol, subsol, foră, !aună,peisa%-.

G. +revenirea şi combaterea de$radării

mediului produsă de om sau dincauze naturale.


43/117

)orme speci"ce de poluare

• În $ospodăriile popula"iei pot apărea următoarele!orme de poluare

a- +oluare cu deşeuri mena%ere, cu ar ( Deşeuri recuperabile sticle, borcane, etc- care pot

( re!olosite #n $ospodărie sau colectate şi vândute #n comer". Deşeuri nerecuperabile #n $ospodărie dar

recuperabile #n industrie deşeurile pot ( colectate şivândute #n centrele de colectare (er vec'i, 'ârtie,

sticlă, etc.9ipsa acestor sisteme de colectare poate constitui o

risipă de materie primă şi o sursă de poluare anaturii.


44/117

Deşeuri mena%ere utilizabile #n$ospodărie pentru 'rana animalelor şia păsărilor, (ind cazul resturilor

alimentare de provenien"ă a$ricolă. Deşeuri nerecuperabile şi

neutilizabile din cauza de$radării

(zice sau biolo$ice care vor trebuicolectate #n locuri speciale şi supusereciclării.


45/117

• b- +oluare cu particule solide pra!, cenuşă,!um, scame te)tile etc. *ceste particuleplutesc #n atmos!eră şi reduc capacitatea depuri(care a aerului inspirat de oameni,

putând duce la a!ec"iuni ale aparatuluirespirator..• c- +oluarea cu $aze constă #n di!erite $aze

o)id de azot, carbon, 'idro)id de sul!, $azeeşapament etc.- care provin din di!erite

activită"i des!ăşurate #n cadrul $ospodăriei.• d- +oluarea sonoră determină o

suprasolicitare a sim"urilor omului şi #n timp,o diminuare a acuită"ii auditive.


46/117

• În cadrul $ospodăriei poluarea sonoră poate (provocată de două cate$orii de surse

• F. &urse interne comunicarea #ntre oameni/mersul prin #ncăperi/ #nc'iderea şi desc'iderea

uşilor/ manipularea vaselor/ pre$ătirea 'ranei/z$omotul aparatelor auditiv vizuale aleaparatelor electrocasnice/ %oaca copiilor etc.

• G. &urse e)terioare locuin"ei #n care sunt

incluse z$omotul produs de autoturisme,avioane, alte utila%e şi ec'ipamente din zonarespectivă.


47/117

• ;a măsuri #mpotriva poluării sonore men"ionămizolarea !onică a #ncăperilor şi evitarea de cătremembrii !amiliei a utilizării ec'ipamentelorproducătoare de z$omot #n interiorul$ospodăriei sau #n timpul orelor de odi'nă.

• *plicarea măsurilor de colectare şi valori(careadeşeurilor provenite din $ospodăria (ecărei!amilii, contribuie la men"inerea ec'ilibrului

dintre mediul creat de om şi mediul natural.9e$at de mediul #n care trăieşte omul, trebuiesubliniat !aptul că peisa%ul prezintă o atrac"ieestetică, morală şi economică. ;alitateamediului şi a peisa%ului este primordială #ndomeniul turismului, din care cauză e)tindereaacestuia trebuie realizată cu ma)im depreocupări pentru cerin"ele ecolo$ice şibiolo$ice ale (ecărui punct turistic.


48/117

'rganizarea activităţii în cadrulgospodăriei agricole

• biectivul primordial al or$anizării activită"ii de

produc"ie #n cadrul $ospodăriilor din mediul rural cuspecializare preponderent a$ricolă, #l constituie!olosirea ra"ională a celor trei surse importantepământul, capitalul, !or"a de muncă.

• Indi!erent de dimensiunile unei e)ploata"ii a$ricole

sau de pro(lul de produc"ie, de resursele ce se$ăsesc #n (ecare unitate a$ricolă, $radul lor deintensitate este dat de capacitatea de produc"ie şi de$radul de intensi(care a produselor te'nolo$ice.*st!el, o e)ploata"ie a$ricolă care !oloseşte mai multcapacitatea naturală a pământului şi !or"a de muncă,

va ( silită să des!ăşoare o activitate de producţiee#tensivă #n timp ce e)ploatarea a$ricolă carevalori(că poten"ialul pământului şi al !or"ei de muncăprin investirea de capital () sau circulant-, va aveaun pronun"at caracter intensiv , e)primat prin $radulde mărime a capitalului pe unitate de produc"ie.

• În zonele montane şi premontane,


49/117

În zonele montane şi premontane,problemele de e)ploatare a$ricolă apământului, prin te'nolo$iile de produc"ieve$etale, sunt speci(ce unui mod decultură al plantelor care se pretează lacondi"iile naturale o!erite aici dar care nupot satis!ace #n #ntre$ime cerin"elealimentare. Din această cauză, cea mai

ra"ională utilizare a condi"iilor de climă şisol din aceste zone este realizată prin

zoote*nie care valori(că cel mai bineresursele !ura%ere ce se ob"in din abunden"ă

#n aceste zone. 9a rândul lor, produselezoote'nice pot ( valori(cate superiordatorită valorii lor nutritive şi biolo$ice (indlipsite de substan"e poluante.


50/117

• *sociind aceste caracteristici deproduc"ie #n zonele montane şipremontane cu natura şi peisa%ul unic

a!erent, ob"inem cadrul avanta%elorce dau posibilitatea dezvoltăriia$roturismului ca unul dintre cele

mai valide !orme de e)ploatareoptimă a condi"iilor pe care le o!eră #ntrea$a $amă de resurse din zonă.


51/117

• *vând #n vedere dimensiunile reduse ale$ospodăriei a$ricole din zonele montane şipremontane, nu se poate pune problemautilizării de te'nolo$ii de produc"ie

intensive, deoarece pe lân$ă restric"iilele$ate de dimensiunea teritorială suntimplicate şi alte restric"ii #ntre care nu pot( ne$li%ate cele de ordin (nanciar, deac'izi"ionare a unor !actori de produc"iecum ar ( #n$răşăminte, pesticide, maşinia$ricole etc. sau de ordin $eneral deaplicare a acestui tip de te'nolo$ii.

Î #


52/117

• În cele mai multe cazuri, #n $ospodăria"ărănească se practică te'nolo$iile simple,cu consumuri mici de ener$ie , dar care au

marele avanta% că prote%ează mediul ambiantşi nu !avorizează poluarea produc"ieia$ricole. *st!el ma%oritatea lucrărilor see!ectuează cu !or"a de muncă din !amilie şi

utilizând animale de muncă. În$răşămintelec'imice şi pesticidele aproape că nu suntutilizate de a$ricultura din aceste zone, #nsc'imb prin administrarea $unoiului de $ra%dse realizează atât !ertilizarea culturilor cât şi

#mbunătă"irea condi"iilor (zice ale solului,aceste resurse naturale (ind utilizate, #nspecial, la cultura carto!ului, #n $rădinărit şipomicultură.


53/117

• Deoarece aceste tipuri de te'nolo$ii suntşi vor ( practicate #ncă mult timp, (indte'nolo$ii de bază ale a$riculturii micilor$ospodării #n special a celor situate #nzonele montane şi premontane, trebuieidenti(cate modalită"ile avanta%oase devalori(care a produc"iei rezultate. Întreaceste activită"i un loc important #locupă activită"ile turistice cu o!erte demasă şi vânzare a produselor proaspete.

(rodusul turistic rural. )efnire şi


54/117

(rodusul turistic rural. )efnire şiconţinut.

• *n produs turistic este unansa+lu de prestaţiisuscepti+ile să se constituie într-

un răspuns glo+al şi coerent laansa+lul aşteptărilor şisolicitărilor turistului.


55/117

• +rodusul turistic prezintă o structurăcomple)ă, mani!estată #n diversecombina"ii ale elementelor

componente cazare, 'rană,transport, primire, anima"ie, calitateapeisa%ului, e)cursii, tratament

balnear, servicii ş.a.- practicate şidozate #n !unc"ie de cerere.


56/117

• +rincipial, se distin$ două tipuri deelemente componente

primare sau de bază, incluzând cazarea,'rana şi transportul

secundare sau au)iliare primirea,descoperirea mutuală, anima"ia, activită"ilesportive, a$rementul, balneoterapia ş.a.

•

+rodusul turistic trebuie să #mbineelementele componente şi #n !unc"ie decircumstan"ele mediului #ncon%urător.

+rodusul turistic poate avea


57/117

+rodusul turistic poate avea

• o paletă mai restrânsă, limitată la componentelede bază transportcazare/ cazare/ cazare şi'rană-, dacă turistul are $aran"ia practicării unoractivită"i la ale$ere #n pro)imitate plimbări #nnatură, ec'ita"ie, #not, pescuit ş.a- aspect care

=condi"ionează= de !apt vânzarea cazării.• o paletă ampli(cată cazare demipensiune/

cazare pensiune completă, transport ş.a.- atuncicând e!ectul de atractivitate al componentelorau)iliare diverse !orme de a$rement,

balneoterapie, calitatea peisa%ului ş.a.- este cert,uşor de $enerat şi se concretizează #n conturareaunui fu) turistic bine de(nit sub aspect cantitativ,compus dintro clientelă relativ (delă.

%aa turistică şi rolul


58/117

%aa turistică şi rolulacesteia

• +rodusul turistic trebuie să (e inte$rat #ntrun ansamblu su(cient de lar$ deproduse, pentru a putea atra$e unnumăr cât mai mare de turişti *ceastă

necesitate se impune cu atât mai multcu cât, adeseori, cererea turiştilor poate( imprecis conturată. În această situa"ie

doar e)isten"a unei $ame de produsepoate $aranta stabilirea unor rela"iicomerciale #ntre turist şi produsulturistic o!erit.


59/117

• +rodusul turistic, la !el ca şi produsulindustrial, comercial sau de altă natură,nu are !or"ă comercială dacă nu satis!acecel pu"in una dintre următoarele cerin"e

J ima$ine de marcă/J raport optim calitatepre"/J unicitate pe pia"ă/

J asi$urarea unei $ame lar$i de elementeturistice.

*şezările rurale care să o!ere produse unice pe


60/117

• *şezările rurale care să o!ere produse unice pepia"ă sunt mai pu"in numeroase. 5le suntreprezentate prin depozitarele unor valori

reprezentative ale patrimoniului na"ional,precum mănăstirile din nordul 7oldovei şi&ubcarpa"ii lteniei, bisericile şi por"ile,de(nitorii pentru civiliza"ia lemnului din satelemaramureşene, $ospodăriile !orti(cate din sudul

Transilvaniei, centrele tradi"ionale de olărit, deprelucrare a (brelor te)tile etc. În aşezărileprivile$iate din acest punct de vedere e)istăsu(ciente atuuri ce permit a(rmarea unui sistemde presta"ii turistice, $arantând calitatea unorservicii de marcă, care să se impună, inclusivprin ve'icularea unor coduri emblematice #ncircuitul turistic intern şi c'iar interna"ional.


61/117

• *(rmarea şi păstrarea unei ima$ini de marcă apresta"iei turistice necesită e)isten"a unui raportoptim #ntre natura o!ertei, calitatea serviciilor şipre"ul perceput, raport care trebuie prote%at deabuzurile (nanciare şi de ne$li%en"ele

pro!esionale.• +e de altă parte, posibilită"ile de #nscriere a

aşezărilor rurale #n circuitul turistic sunt practicnelimitate, având #n vedere varietateamulti!ormă a spa"iului rural. Ae!erindune la

spa"iul rural românesc, acesta permiteelaborarea unei $ame e)trem de diverse deproduse turistice, #n concordan"ă cu resurselespeci(ce şi localizarea teritorială.


62/117

• +ot ( avute #n vedere amena%areaturistică a satelor situate dea lun$ulprincipalelor a)e de pasa% dintre re$iunileturistice consacrate litoralul, Valea+ra'ovei, Valea ltului, 1ucovina,7aramureşul etc-, a satelor de altitudine,ca puncte de spri%in pentru turismulmontan, a celor specializate pe anumitetipuri de activită"i a$ricole viticole,pomicole, le$umicole, pastorale etc.- capuncte de practicare a a$roturismului ş.a.


63/117

• ?ama variată a o!ertei constituie unavanta% ma%or al turismului românesc,implicit a celui rural. Dincolo de 'otelurilecu $rad de con!ort mediu sau ridicat,

speci(ce oraşelor şi sta"iunilor turistice,spa"iul rural o!eră o in(nitate de posibilită"ipro(tabile pensiunile+ campingurile şicazarea în gospodăriile ţărăneşti potsus"ine o gamă largă de activităţi precum

plimbări pedestre, turism cultural, turismfuvial, pescuit, vânătoare, ec'ita"ie,sporturi de iarnă, cicloturism etc.


64/117

• *ceastă caracteristică are şi o semni(ca"ieaparte din punct de vedere comercial. *st!el,poate să e)iste concuren"ă #ntre două produseturistice de aceeaşi natură, #nsă ea dispare

#ntre produsele de natură di!erită, din momentce ele sunt destinate unor clientele di!erite.+ractic, nu e)istă concuren"ă #ntre turismul'otelier şi cel de campin$, #ntre motel şi$ospodăria "ărănească cu spa"ii de primireamena%ate, #ntre pescuit şi cicloturism, #ntrevizitarea muzeelor şi sporturile nautice etc.+rin urmare, trebuie adaptată (ecare $amă deproduse la speci(cul (ecărei pie"e.


65/117

• ?ama optimă este un ansamblu de produseturistice destinate unor clientele, pe cât posibilmai variate, incluzând deopotrivă pe cele

#nstărite şi pe cele mai sărace, =teribilişti= şisedentari, tineri şi vârstnici, !amilişti şine!amilişti etc. +ropunând $ame de servicii câtmai e)tinse, se creează op"iuni %usti(catepentru cucerirea de noi pie"e.

• 6iecare tip de aşezare rurală o!eră posibilită"iparticulare şi ridică probleme speci(ce. Deaceea, produsul turistic o!erit trebuie elaborattocmai #n !unc"ie de prezen"a di!eritelorcomponente, #n raport cu caracterulindividualizat al aşezării.

,onţinutul produselor


66/117

,onţinutul produselorturistice rurale

• Din punct de vedere structural,produsul turistic include o marediversitate de componente de bază

cazare, 'rană, transport- şi au#iliareprimirea, descoperirea mutuală,anima"ia, a$rementul activită"ile

sportive etc-.

.3.1. ,azarea în ediul


67/117

rural• +osibilită"ile de cazare #n mediul rural sunt

e)trem de diverse, #n con!ormitate cudisponibilită"ile $ospodăriei şi cu dorin"ele şie)i$en"ele turistului. În "ara noastră, practica #nc'irierii spa"iilor de cazare amena%ate desăteni, #n scopuri turistice, este abia la

#nceput. 9a ora actuală, impunerea uneicointeresări economice #ntre "ărani şi turişti$enerează #ncă reticen"e notabile. 4na dintrecauze este !aptul că stă #n (rea "ăranuluiroman să (e ospitalier cu to"i cei care #i

păşesc pra$ul casei şi mai presus de aceastasă (e $eneros, !ără a accepta avanta%emateriale sau plată #n sc'imbul unei atitudiniconsacrate de o #ndelun$ată şi !rumoasătradi"ie/


68/117

• rela"ie si$ură şi durabilă #ntre turişti şi$azdele turistice rurale trebuie să aibă,inevitabil, conota"ii economice şi nu poate (sus"inută decât #n condi"iile promovării

avanta%ului reciproc, c'iar dacă nu toatecomponentele acesteia pot ( =contabilizate=.În ultima vreme, #n mediul rural, se remarcăo accentuare a pra$matismului rela"iilor de

tip social, pe !ondul acutizării unor di(cultă"i.economice, concomitent cu emancipareamodului de via"ă.


69/117

• *ceastă tendin"ă poate ( e)trapolată #nrela"ia de tip turistic, cu atât mai mult cu câtspa"iul rural intră puternic #n s!era cereriituristice, iar turiştii devin tot mai e)i$en"i #n

le$ătură cu calitatea produsului turistic o!eritşi, #n consecin"ă, tot mai dispuşi să suporte(nanciar costul presupus de aceasta. +rinurmare, #n mediul rural pot ( amena%ate de

către sătenii #nşişi de pre!erin"ă-, cuc'eltuieli minime sau modeste, !acilită"i decazare pentru turiştii afa"i #n trecere sau #nse%ur.


70/117

• ;omponentele de bază ale sistemului turistic implicitla nivel rural- (ind patrimoniul, cazarea şi vânzareaprodusului, este evident că ini"iativa punerii #n sistema !acilită"ilor de cazare nu poate veni e)clusiv dinpartea de"inătorilor poten"iali "ăranii #ntrucât

aceştia nu au certitudinea vandabilită"ii şi nicipriceperea de a elabora o re"etă turistică completăinclusiv reclama şi vânzarea produsului-. De aceea,pornind de la premisele infuen"ei !aste a activită"ilorturistice asupra ec'ilibrului socioeconomic almediului rural, este oportună implicarea !orurilor cu

putere de decizie #n domeniile le$isla"iei turistice,(nanciare, a$ricole, silvice ş.a. pentru promovareaunor ini"iative de natură să asi$ure demararea,stimularea şi rentabilizarea turismului rural.


71/117

• *ceastă promovare trebuie diri%ată, #n primul rând, spre acordareacreditelor şi a facilităţilor de

rambursare acelor întreprinzătorirurali dispuşi să presteze activitateturistică+ precum şi spre susţinerea

unor organisme sau organizaţii caresă susţină din punct de vederemanagerial fenomenul turistic rural.

7odelul !rancez de turism


72/117

7odelul !rancez de turismrural

• +rincipalele structuri de cazare locuin"erurale- care !unc"ionează #n spa"iul rural sunt

• eşedinţa /casa0 rurală de vacanţă

• În literatura !ranceză, $#te rural aresemni(ca"ia de adăpost, loc de dormit rural.

• &pa"iile rurale de cazare pot ( constituite dinimobile tradi"ionale sau apartamente,independente, mobilate, situate #n

$ospodăria proprietarului, #n pro)imitateaacesteia sau a satului respectiv.


73/117

• 5le pot consta #n reşedin"e secundare sau #ndependin"e ale $ospodăriei rurale amena%atecorespunzător. Înc'iriate pe durate variabile detimp anual, sezonier, săptămânal sau doar pentrus!ârşitul de săptămână-, reşedin"ele rurale pot

constitui un mi%loc atractiv de petrecere a se%urului.• ;azarea #n incinta $ospodăriilor rurale prezintăavanta%ul că acestea sunt inte$rate, din punct devedere socioeconomic şi cultural, #n mediul sătesc.?radul de inte$rare #n mediul rural depinde atât decalitatea spa"iului o!erit pentru loca"ie tradi"ional şitipic locului-, cât şi de calitatea primirii o!erite decătre proprietari şi de către membrii comunită"ii #n$eneral.


74/117

• *ceste elemente pot aduce sătenilor unaport complementar la veniturile lor,provenit atât din #nc'irierea spa"iului, cât

şi din valori(carea produselor $ospodăriei.9a rândul lor, turiştii au posibilitateapetrecerii unor vacan"e rela)ante având$aran"ia unei $ăzduiri rezonabile, la

pre"uri moderate. *st!el, de ambele păr"ise conturează perspectiva unei mai bunecunoaşteri şi #n"ele$eri reciproce.

• ;alitatea mediului ambiant calitatea


75/117

• ;alitatea mediului ambiant, calitateaimobilului şi dotările sale infuen"ează #nmod decisiv lun$imea duratei de loca"ie/

relativa independen"ă sau izolare a spa"iuluide #nc'iriat, e)isten"a unei $rădini,pro)imitatea unui loc de baie, e)isten"a uneicapacită"i minimale de cazare sunt

principalele criterii care pot asi$ura reuşita.• *mena%area #n scop turistic a unei case

"ărăneşti poate răspunde adesea unorconsiderente de ordin patrimonial, aceasta

(ind o modalitate de a restaura o clădiredisponibilă ale cărei necesită"i investi"ionalepot ( amortizate #ntro perioadă de timp.


76/117

• +e de altă parte, amena%area mai multor adăposturi!amiliale #ntro vatră rurală se poate constitui #ntropremisă a diversi(cării cazării, a consolidării unorstructuri apte de a realiza o primirecorespunzătoare şi implicit cucerirea unei clientele

stabile.• *tra$erea clientelei, primirea ei şi comercializareaprodusului turistic pot ( realizate printro uni(carecolectivă a resurselor şi a ini"iativelor proprietarilor.În plus, concentrarea activită"ilor $enereazăperspective pentru realizarea #n comun a uneiin!rastructuri mai costisitoare amena%area unorpârtii de sc'i, ştranduri, mici acumulări de apă,terenuri de sport etc-, #ntre"inerea unei anima"iimai intense şi mai diversi(cate ş.a.


77/117

• *mena%area unei case "ărăneşti, #n scopturistic, nu implică investi"ii !oarte mari. cerin"ă $enerală a succesului este, #n primulrând, conservarea caracterului rural

tradiţional al clădirii, trăsătură carepoate coe)ista cu un le$itim con!ortcontemporan. *ceastă recomandare sere!eră atât le vec'ile locuin"e neutilizate,cât şi la dependin"ele lor şura, $ra%dul şi

alte ane)e pot deveni, cu investi"ii reduse şidesi$ur, cu un plus de !antezie, dormitoare,su!ra$erii, săli de baie, $ara%e etc.


78/117

• 5ste pre!erabil ca aspectul eterior să fe c"tai puţin odifcat, păstrânduse spiritul şiarmonia ori$inală. În acest scop, se impunerespectarea stilului ar'itectonic consacrat alre$iunii, utilizarea materialelor de construc"iespeci(ce acesteia lemn, di!erite tipuri de rociandezite, $resii, calcar, travertin, piatră de râuş.a.-, conservarea a tot ceea ce poate (conservat izvorul, !ântâna, treptele, pridvorul,acoperişul, !eroneria, cuptorul de pâine etc.

• 4n rol important #l are aplasaentul

reşedinţei care trebuie să (e !erit de orice sursăde poluare sau discon!ort sonoră, no)e, !um,vibra"ii etc.- şi să asi$ure, pe cât posibil, o relativăindependen"ă #n accesul şi circula"ia oaspe"ilor.


79/117

• +entru aenaarea interioară tre+uieprocedat cu siplitate şi cu +un siţ,lăsânduse lucrurilor voca"ia lor ini"ială.

*utenticitatea trebuie căutată !ără ca easă devină obsesivă, dar, #n acelaşi timp,nu trebuie ezitat asupra necesită"ii de a (=modern= #n cazul dotărilor a!erente unor

spa"ii #n care dispensarea de modernitateeste improprie şi nelucrativă bucătărie,baie etc-.


80/117

• În cazul unei con%uncturi e)trem de!avorabile fu) turistic intens, e)isten"aunor elemente de certă atrac"ie turistică

ş.a.- şi a unor posibilită"i investi"ionalemai substan"iale, pot f construitereşedinţe de vacanţă noi care trebuieproiectate deliberat pentru această

destina"ie, situa"ie #n care pot ( atinşiparametri !unc"ionali net superiori.

• În !unc"ie de locul de amplasare şi de


81/117

În !unc"ie de locul de amplasare şi dedestina"ia lor, reşedin"ele rurale pot asociadi!erite !unc"ionalită"i, precum

•

J reşedinţe ,adăposturi- de zapadăsituate #n pro)imitatea unor terenuri !avorabilepentru practicarea sporturilor de iarnă sc'ide pistă, sc'i !ond, sanie ş.a.-/

• J reşedinţe ,adăposturi- de pescuit situate #n pro)imitatea locurilor de pescuit,amena%ate special pentru cazarea pescarilorpasiona"i, #n $eneral de către cei ini"ia"i şicompeten"i, ap"i să asi$ure =lo$istic= şi=in!orma"ional= succesul la care aspiră to"ipescarii. 5le trebuie să o!ere condi"ii pentrustocarea materialelor de pescuit, #nc'iriereaacestora, prepararea peştelui etc/


82/117

J reşedinţe ,adăposturi- de etapă sauadăposturi rurale care, aşa cum indicănumele lor, sunt destinate să primească

turiştii, #n $eneral nemotoriza"i, afa"i #ntrecere spre obiective turistice situate #npro)imitate. 5le comportă e)isten"aunor dormitoare, bucătării, $rupuri

sanitare şi pot ( situate şi #n a!aravetrei.

LOCUINŢA


83/117

LOCUINŢA AGROTURISTICĂ

• /n construirea+ amena0area sau rearan0areacasei trebuie păstrat speci"cul local+ ar*aicşi rural. rebuie conservat interesul pentruconservarea civilizaţiei trecutului. Din

această cauză speci"cul manifestat prinmateriale de construcţii+ te*nologii delucru+ ar*itectură+ decoraţiuni+ mobilier+ţesături+ ocupaţiile locale e#istente trebuie

redescoperite+ identi"cate şi ferite decontaminările aferente civilizaţieioraşelor.


84/117

• Se cunoaşte că+ în general+ ceea ce esteautentic este şi simplu şi funcţional. Dinaceastă cauză citadinii ,care e#primă aproapeîntreaga cerere agroturistică- apreciază şiadmiră valorile satului tradiţional. raiulaparent uşor de la oraş este plătit cu stres+agitaţie şi poluare. asa şi gospodăria trebuiesă se integreze armonios în mediul naturalfără să atragă atenţia trecătorului prinstridenţă. )aţada şi intrarea în casă trebuie

amena0ate şi decorate cu gust în concordanţăcu ar*itectura locurilor+ asigurndu4se oarmonie între vegetaţie şi construcţiile din 0ur.


85/117

• Deşi în cadrul gospodăriilor şilocuinţelor este bine să se menţinăec*ipamentele tradiţionale necesare

traiului şi activităţilor speci"ce+trebuie introduse şi componente aleconfortului modern ,de e#emplu

pentru grupul sanitar5 apă caldă+ duş6la bucătărie5 aragaz+ frigider ş.a.-

789I:;< 89>ISI? 4


86/117

789I:;< 89>ISI? D!S>I!>!5

•

/n cadrul gospodăriilor+ locuinţa este o construcţieformată din încăperi de locuit şi dependinţeseparate din punct de vedere funcţional+ cu intraredin stradă sau din curte şi care este destinatăadăpostirii omului în condiţii civilizate.

• /n ansamblu agroturistic+ gospodăria trebuie sădispună de posibilitatea accesului în locuinţă+ decazare şi alimentaţie+ de condiţii igienico4sanitare+de mi0loace de informare şi alte elemente

adiacente confortabile+ care constituie o atracţie pentru turişti. ondiţia principală a unei ferme pentru a putea " agroturistică este aceea calocuinţa să dispună de încăperi su"ciente pentru

propria familie şi de capacităţi suplimentare de

cazare confortabile pentru turişti.


87/117

• 7ocuinţa agroturistică trebuie să dispunăde următoarele încăperi destinateturiştilor5

1. 9n *ol la intrare în locuinţă în care să "e primiţi turiştii

2. amere de dormit pentru turişti3. Sufrageria

. @ucătăria ,în cazul în care turiştii optează pentru prepararea resurselor-$. =rupul igienico4sanitar pentru turişti


88/117

• !rgonomia concepe modalitatea dedimensionare a mobilierului + a obiectelor+ precum şi folosirea acestora pe planvertical şi orizontal la scară umană+

asigurnd diverse legăturiAmi0loace întreomul turist şi datoriile necesare odi*nei şirecreării. oate acestea se subordonează posibilităţilor şi comportamentelor umane pentru a permite o poziţie normală+

odi*nitoare+ un minim de deplasări+evitarea mişcării incomode şi de prisos întimpul şederii turiştilor ,att pentru turiştict şi pentru gazdă-.

B l l d i i t i til


89/117

Bolul de primire a turiştilor

• Bolul reprezintă încăperea care face legătura cuintrarea în locuinţă şi în care sunt întmpinaţi şi

primiţi turiştii în ferma agroturistică. Caloarea deconfort "zic şi neuropsi*ic al *olului unei fermeagroturistice este dată de următoarele elemente5

a- dimensiunea suprafeţei *olului trebuie să "e 41$ mE în funcţie de numărul camerelor şi locurilorde cazare

b- sc*ema cromatică a *olului trebuie să creeze

senzaţia de intimitate+ ospitalitate şi să invite înambianţa locuinţei prin culorile vesele utilizate îninterior.

• Dotarea cu mobilier trebuie să "e înfuncţie de spaţiu şi de funcţionalitatea


90/117

funcţie de spaţiu şi de funcţionalitateaacestora+ cuprinznd5 masa4birou+ fotoliişi A sau canapea+ măsuţă şi oglindă+televizor+ radio+ telefon+ eta0eră pentruc*ei+ corespondenţă+ presă+ alte obiecteşi ec*ipamente.

•

Iluminatul poate " natural prin ferestreşi arti"cial+ recomandndu4se iluminatulcu lampă suspendată de centrul plafonului diri0area luminii făcndu4se

de sus în 0os sau indirect cu proiectarearazelor spre plafon atunci cnd tavanuleste alb sau desc*is la culoare.


91/117

• 'icroclimatul5 temperatura interioară în timpul verii poate " naturală+ iar în timpul iernii de cel puţin 1F + prin utilizarea instalaţiilor sigure de încălzit.9miditatea trebuie să se încadreze în limitele celeie#terioare+ iar aerisirea poate " realizată natural

prin desc*iderea ferestrelor şi a uşilor.• Ggomotul trebuie să "e redus iar+ în general+fermele agricole trebuie să "e amplasate în aşa felînct să "e ferite de surse de zgomot şi vibraţii cear putea deran0a turiştii. u toate acestea *olulunei ferme agroturistice este e#pus att zgomotelore#terioare ct şi interioare+ şi din această cauzăeste necesară de cele mai multe ori izolare fonică.

amera de cazare pentru


92/117

pturişti

• camera de cazare din unitateaagroturistică este multifuncţională+oferind5

odi*na turiştilor pe timp de noapte şi zi luarea mesei în cameră ,doar uneori- desfăşurarea unor activităţi diverse

,întlniri de afaceri+ 0ocuri recreative+ primirea de vizite etc.-.


93/117

• Caloarea de confort a ambianţei psi*ice acamerei de cazare e dată de următoareleelemente5

• 4 Dimensiunea suprafeţei camerei de

cazare care este în funcţie de numărul de paturi astfel pentru o persoană ergonomiarecomandă o suprafaţă minimă se (4mE Aturist+ 1H412 mE pentru 2 turişti ş.a.m.d..

• Spaţiul şi mobilierul trebuie să corespundăfuncţiilor camerei de cazare+ respectiv deodi*nă a turiştilor+ celelalte funcţii "indsubsidiare.

• %entru o cameră de 2 paturi serecomandă următoarele5


94/117

recomandă următoarele5

Felul mobilei Numărul de piese

Spaţiul necesar p! mobilier

+at cu saltea G GF0)F00

Boptieră G @0)0

Dulap F G0)H00)K0

&caun G @)@0

7asă F F@0)80


95/117

4 Sc*ema cromatică a camerelor de cazaretrebuie să asigure condiţiile de odi*nă şiconfort optime pentru turişti de e#5

pereţii pot " roz sau de culoarea a"nului+

tavanul alb6 pardoseala 4 acoperitătotalAparţial cu covoare sau moc*ete cumotive orale6 perdelele4 transparente cuori mari+ odi*nitoare6 accesorii 4 tablouricu motive orale

4 Iluminatul 4 natural sau arti"cial + discretşi plăcut recomandndu4se sursă delumină şi la pat şi la toaletă.


96/117

4 Ggomotul 4 camera de odi*nă trebuie să "eferită de sursele de zgomot în acest scopcontribuind+ pe lngă partea estetică şifuncţională şi covoarele+ tapiţeriile din

cameră.4 'icroclimatul 4 aerisirea realizată prin

desc*iderea ferestrelor este necesară+temperatura trebuie să "e min. 1F +

încălzirea putndu4se face cu soba deteracotă+ încălzire proprie prin calorifer+ altesisteme.

• Din punct de vedere ergonomic+ în camerad t b i i t i ţi l


97/117

de cazare trebuie asigurat şi spaţiulnecesar mişcării corpului omenesc pentrudeplasare şi pentru e#ecutarea diferiteloractivităţi de către turişti+ ct şi de către personalul de întreţinere a curăţeniei.


98/117

• %entru membrii familiei din fermaagroturistică trebuie asigurat spaţiulnecesar de muncă şi locuit în funcţie de 5

• forma de servire a turiştilor+ modul şi

direcţia de deplasare+• diferitele poziţii ale corpului pentrue#ercitarea unor activităţi

• distribuţia pe orizontală şi verticală în planul mişcărilor

• suprafaţa ocupată de mobilier • evitarea incomodării reciproce.

=rupul sanitar


99/117

=rupul sanitar • ondiţia esenţială în ceea ce priveşte grupul

igienico4sanitar+ este ca acesta să "e destinatîn e#clusivitate turiştilor.

• /n ferma agroturistică+ deşi normativele privindcondiţiile relativ modeste+ trebuie ca grupurile

sanitare să "e amena0ate confortabil+răspunznd cerinţei de întreţinere a igienei şisănătăţii individuale a "ecărui turist .

• 8aspeţilor le face plăcere să găsească unconfort asemănător cu cel de acasă şi anume5apă caldă+ cadă+ duş+ J+ totul+ dacă se poate+în faianţă şi gresie şi c*iar cu dezodorizante

pentru împrospătarea aerului.

• =rupul sanitar poate servi unei singure cameresau mai multora /n acest din urmă caz accesul


100/117

sau mai multora. /n acest din urmă caz+ accesulcătre grupul sanitar nu se va face din sufrageriesau bucătărie. /n cazul e#istenţei grupului

sanitar folosit att de turişti ct şi de gazde+trebuie evitată situaţia lăsării de obiecte personale ,prosoape+ rufe ale gazdelor- în cadrulacestor spaţii. !ste indicat+ acolo unde este posibil+ ca aducţiunea apei din fntnă să se

facă cu a0utorul unei pompe+ iar încălzireaacesteia să "e realizată cu boiler6 necesarul deapă caldă este de apro#imativ H de litri pe zi pe persoană. /n absenţa unui grup sanitar complet+se poate dota o mică încăpere cu spălător+rezervoare de apă cu robinet6 în ultimă instanţăaceeaşi instalaţie poate " plasată în camera dedormit sau în curte+ cu condiţia ca acest loc să"e pe ct posibil ferit de oc*ii trecătorilor.


101/117

• 8glinda trebuie "#ată la o înălţime

corespunzătoare+ iar vasul J trebuiespălat cu regularitate şi dezinfectat.• /n funcţie de cerinţe turiştilor li se pot

asigura condiţii şi materiale pentruspălatul+ uscatul+ călcatul len0eriei sau se

poate prelua efectuarea acestor servicii decătre gazde. /n oricare dintre acestesituaţii+ ec*ipamentele electrocasnicetrebuie să "e bine întreţinute.

•

/n absenţa canalizării+ apa de la grupulsanitar precum şi de la spălatul dinbucătărie va trebui colectată într4un bazinspecial amena0at.

Sufrageria


102/117

Sufrageria

• )erma agroturistică trebuie să dispună despaţiu pentru luarea mesei dotat cu5 mese+scaune+ servicii de masă etc.

• Din punct de vedere ergonomic+ o sufragerietrebuie să asigure uşurinţa în mişcare+ un u#optim de persoane+ obiecte şi materiale precumşi o servire civilizată a turiştilor. %entrudeterminarea spaţiului în sala de luare a meseişi pentru stabilirea numărului de locuri la mese+se au în vedere următoarele5 spaţiul ocupat de

o persoană la masă+ distanţa optimă dintre persoane6 distanţa medie dintre mese6 spaţiulnecesar circulării turiştilor şi a membrilor dinfamilie fără a se incomoda reciproc.

@ucătăria


103/117

@ucătăria

•


104/117

• /n cazul bucătăriei folosite şi de turişti+ acesta vatrebui să "e dotată cu aragaz sau plită electrică+ 24oale de bucătărie+ veselă şi tacmuri.

• Spălătorul din bucătărie trebuie să "e pe ct posibilcurat+ să aibă apă caldă+ cu bazin separat pentru

clătit+ putnd " folosit şi de către gazde+ caz în caregospodina casei va trebui să spele vasele debucătărie+ indiferent cine le4a folosit.

• %ereţii şi duşumeaua bucătăriei trebuie să "e bineîntreţinute şi curate+ iar gunoiul trebuie îndepărtatct mai rapid. 9nele gospodării pot avea amena0ata

bucătării de vară+ iar servirea mesei va putea "făcută "e att în încăperile speciale de servire amesei+ ct şi în spaţii amena0ate pentru luarea meseiîn aer liber.


105/117

,aerele de oaspeţi• 9ocuin"ele rurale pot ( amena%ate şi la scară

mai mică, #n spa"iul locativ al $ospodăriei"ărăneşti, sub !orma camerelor de oaspe"i.*ceastă !ormulă este destinată #n special pentru

turiştii de pasa%, $ăzdui"i pentru perioade relativscurte de timp. !erirea mesei este posibilă, darnu obli$atorie. 5vident, includerea mesei poatecontribui la sporirea rentabilită"ii şi la #ntărirea

(delită"ii clientelei, mai ales #n cazul #n care'rana o!erită este preparată #n con!ormitate cutradi"ia locului respectiv.


106/117

• 6ormula camerelor de oaspe"i necesităun plus de e!ort pentru comercializare şi #ntre"inere cotidiană, #nsă prezintă

avanta%ul că este o !ormulă mai pu"incostisitoare şi mai uşor de transpus #nrealitate. 9a !el ca şi #n cazul reşedin"elorrurale, camerele de oaspe"i trebuie să

dispună de condi"ii de con!ort şi i$ienăcorespunzătoare, sisteme de #ncălzirepractice şi e(ciente.


107/117

• 6ormula camerelor de oaspe"i necesităun plus de e!ort pentru comercializare şi #ntre"inere cotidiană, #nsă prezintăavanta%ul că este o !ormulă mai pu"incostisitoare şi mai uşor de transpus #nrealitate. 9a !el ca şi #n cazul reşedin"elorrurale, camerele de oaspe"i trebuie să

dispună de condi"ii de con!ort şi i$ienăcorespunzătoare, sisteme de #ncălzirepractice şi e(ciente.


108/117

• În cazul #n care #ntro casă suntamena%ate mai multe camere, eletrebuie să (e izolate din punct de

vedere !onic, să posede intrareseparată, iar dependin"ele comunesalonul pentru servirea mesei, baia

etc.- să satis!acă cerin"ele sanitare şi$radul de solicitare.

4erele de seur


109/117

4erele de seur

• +ot ( constituite din $ospodării "ărăneşti sau!erme, cu condi"ia ca ele să (e bine articulate şiputernice din punct de vedere economic. *ceastă!ormulă o!eră un ansamblu de presta"ii

complementare cazare, asi$urarea mesei,posibilită"i de distrac"ie şi recreere. *cestea dinurmă pot ( o!erite #n !ermă sau #n pro)imitate.!erind o activitate etero$enă şi comple)ă,!ermele pot satis!ace o clientelă mai numeroasă,cu condi"ia să dispună de cazare şi 'rană decalitate dar şi de posibilită"i atractive de recreere #ntrun mediu diversi(cat.

• +ersonalizarea primirii, ambian"a !amilială,


110/117

e so a a ea p , a b a "a a a ă,masa servită pe baza produselor !ermei,

preparată con!orm tradi"iei $astronomicelocale sunt, de asemenea, avanta%eimportante.

• *si$urarea !unc"ionalită"ii unei !erme de

se%ur necesită un nivel ridicat depro!esionalism şi, #n plus, o di(cultateimportantă o constituie armonizarea dintreactivită"ile de !ond şi cele de !actură

turistică, #n condi"iile #n care activitateaeconomică principală rămâne, oricum, ceaa$ricolă.


111/117

• modalitate de diminuare a di(cultă"iloro poate constitui specializarea !ermei #nsus"inerea pre!eren"ială a anumitor tipuride activită"i. *st!el, ele pot !unc"iona ca

• 'anuri săteşti , atunci când !ermele selimitează doar la servicii de servire amesei asi$urată din resurse proprii-

• !erme ecvestre , care o!eră posibilită"ipentru practicarea călăriei ş.a.

5otelurile şi otelurile


112/117

rurale• În mediul rural, 'otelurile şi motelurile

sunt relativ pu"ine şi sunt amplasate cupredilec"ie pe drumurile de interesna"ional, cel mai adesea #n pro)imitateaunor obiective de interes turistic şi #npunctele de conver$en"ă rutieră. 5lesatis!ac #n special turismul de pasa% şi se

caracterizează printrun nivel anost aldotării te'nice şi al serviciilor prestate, deobicei, #n maniera o!ertei citadine.

• În condi"iile microprivatizării, acestea pot devenicentre de polarizare pentru turismul local, #n


113/117

centre de polarizare pentru turismul local, #ncondi"iile #n care sar optimiza rela"ia o!ertăpre"şi, mai ales, sar impune #n circula"ia turistică prinproduse locale tradi"ionale, promovate e(cientprin mediile de in!ormare turistică.

• +ot ( avute #n vedere şi modalită"i deimplementare a unor noi capacită"i de cazare prininvesti"ii ale comunită"ii locale sau prin subven"ii,după modelele aplicate cu succes şi #n alte "ări.Be#ndoielnic, această alternativă implică e)isten"aprealabilă a unor elemente !orte de atractivitate

turistică, elaborarea unor studii temeinice de!ezabilitate şi punerea #n practică a unui sisteme(cient de $estionare a investi"iei.

,apingurile


114/117

,apingurile

• &unt pre!erate adeseori de către turişti, #ntrucâto!eră un contact sporit cu natura, acceptat c'iar

#n condi"iile unui con!ort mai scăzut. ;ampareaeste posibilă, cel mai adesea, prin

consim"ământul proprietarului terenului sau alcelui care #l administrează, cu condi"ia să (erespectate re$ulile de securitate şi desalubritate publică. Desi$ur, se poate percepe şi

o ta)ă de campare, #n cazul terenurilor cu pozi"iiprivile$iate, prin amplasare sau prin con"inutpeisa%, servicii o!erite, dotări etc-.

, ,delimitarea şi #n$rădirea terenului,parcelarea acestuia #n amplasamente pentru


115/117

parcelarea acestuia #n amplasamente pentrucorturi şi dotarea sa cu ec'ipamentele

sanitare minime.• *mplasarea campin$urilor se realizează cu

acordul autorită"ilor locale şi trebuie sărespecte o serie de re$uli re!eritoare la

limitarea capacită"ilor şi asi$urarea uneisupra!e"e minime pentru (ecareamplasament. +entru a ( rentabile, aceste!ormule implică o fuen"ă turistică notabilă.

După locul de amplasare şi după dotărilespeci(ce, pot ( avute #n vedere diversemodalită"i de realizare.


116/117

• J campingurile în mediu natural suntamplasate pe terenuri cu supra!e"e maimari, afate #n stare naturală sau pu"inmodi(cată, comportând ec'ipamentesanitare le%ere. 5le se localizează, dere$ulă, la peri!eria vetrei sau c'iar ladistan"e apreciabile de aceasta cazul

campin$urilor situate #n zonele montane,pe terenuri private sau comunale-/


117/117

J campingurile de fermă sunt situate #n incinta$ospodăriilor "ărăneşti sau pe terenurile dinpro)imitatea acestora. 5le permit şi accesulturiştilor ec'ipa"i cu rulote sau caravane şi

prezintă avanta%ul că #nlesnesc valori(careaproduselor speci(ce !ermei, prin vânzări directesau servirea mesei. 5ste indicat ca ele să posede,pe lân$ă indispensabilele cerin"e sanitare, sursede apă şi electricitate, şi alte !acilită"i precumspa"ii de %oc, sală de activită"i sau c'iar diverse!orme de anima"ie or$anizate de proprietar sauadministrator

Documents

Turism rural IV.ppt