turism international.docx

8/18/2019 turism international.docx

1/14

Universitatea “Dunărea de Jos” din Galaţi

Facultatea de Economie şi AdministrareaAfacerilor

Proiect la disciplina „Turismulinternaţional”

Monografa turistică a Germaniei

Student: Closca Elena adalina!"ana Do#re!$urli#asa Alice

S%eciali&are: EC'S (ru%a )

Anul de studiu: ***

Galati!+,)-


2/14

) DESC.*E.EA 'A.**

1.1Geografe

Germania este asezata în Europa Centrala, cu deschidere la Marea Norduluişi Marea

Baltica.Limite:Marea Nordului, Danemarca, Marea Baltica (N), Polonia, Cehia (E),

ustria (! şi !E), El"etia (!), #ranta, $u%em&ur'ul, Bel'ia, landa ().

RELIE!L

Pe teritoriul Germaniei se succed, de la nord la sud, trei mari unitati naturale*

Campia Germaniei de Nord ,masi"ele herciniceale Germaniei de mi+loc si lpii Ba"arieicu platourile care ii preced.Campia Germaniei de Nord , sector al Marii Campii NordEuropene, esteneteda la "est de Berlin si stra&atuta de douasiruri de dealuri morenaice,

mai multsau mai putin paralele. -reptat aceasta campie trece intro zona muntoasa deinaltime medie. stel in "est se ala Masi"ul /arz, erodat, cu aspect de platoucualtitudini de 011211 m (cu alt. ma%ima de 3345 m in "arul Bro6en), iar in sudMuntiiPadurea -hurin'iei (altitudine ma%ima in ". Grosser Beer&er'275 m),Muntii o'talandsi Muntii Metalici, caracterizati prin culmi netede cu aspect depodisuri, ultimii culminandla 3534 m in "arul #ichtel&er'. -armul Marii Balticeeste cea mai mare parte +os, doarin unele locuri iind mai inalt si a&ruptdee%emplu lan'a orasul !assnitz.

Masi"ele hercinice se ala in zona centrala a Germaniei. ceste masi"esunterodate cu aspect de podisuri si despartite de depresiuni lar'i, mai cunoscuteiind *Masi"ul !istos 8henan (podis "alurit cu alt. de 911:11 m si taiat de "ai adanciteinchei), Muntii Padurea -hurun'iei, ;ura !ua&a (care culmineaza la 3139 min ".$em&er'), ;ura #ranconiana, Padurea Boemiei, /arz (podis cu alt. de 011211m),Muntii Metalici, in sud"est se ala un masi" "echi erodat, cu aspect de podis innordsi mai inalt ra'mentat in sud, Muntii Padurea Nea'ra care atin' care atin'3420 m in ".#eld&er'.

u'spitze), constituiti din lanturi orientate de la"est laest, in mare parte calcaroase. $a poalele acestora se intinde platoul Dunarii.lpiiBa"ariei sunt ormati din trei masi"e* ll'au, la "est de $ech (careculmineaza la 5972 m

in ". /och"o'el), Prealpii Ba"ariei (52=0 m in ".>u'spitze, alt. ma%ima din tara) si lpiiBerchtes'aden (?atzman 5:11 m).

"LIM#

Clima este temperat oceanica si de tranzitie in nord dea lun'ul tarmuluiMariiBaltice. Pe coasta iernile sunt mai &lande (31C in ianuarie) si "erile relati"racoroase(551C in iulie), dar spre "est "erile sunt mai calduroase si iernile maireci. Precipitatiile


3/14

medii anuale insumeaza 979 mm@an, iind mai scazute (cca 911mm@an) in campie ti mairidicate in zona montana unde depasesc 3111 mm@an.

RE$E#!# %I&R'GR#I"(

8eteaua hidro'raica se diri+eaza spre nord, catre Marea Baltica principalelerauriiin El&a şi rder.El&a iz"orastedin Muntii !udeAi (33=9 6m lun'ime totala), iindna"i'a&ilaîn între'ime şi este le'ata prin canale cu alte sisteme hidro'raice ale EuropeiCentrale şi ccidentale. Principalul sau aluent este raul!aale (care dreneaza sudul Aariişi are o lun'ime de 45: 6m, na"i'a&il iind doar pe39: 6m).

n est cur'e derul (747 6m lun'ime totala), care iz"oraste din zona decontact amuntilor !udeAi şi CarpaAi şi se "ars în Marea Baltica(Golul !zczecin),iind le'at princanale cu istua şi El&a. Cel mai lun' canal este rder /a"el.

8eAeaua hidro'raica a Germaniei mai este alcatuitaşi din alte doua &azine*

Marea Nordului (El&a, ?eser, Ems, 8hein) şi Marea Nea'r a (Dunarea). 8inul (esteunadintre principalele artere lu"iale, na"i'a&il pe :11 6m) dreneaza împreuna cualuentiisai (Main, Nec6tar, 8uhr, Moselle) partea de "est şi centrala, El&a,?eserul (719 6mlun'ime) şi Emsul (07: 6m) campia nordica iar Dunarea parteade sud, iz"orand dinMuntii Padurea Nea'raşi stra&atand teritoriul Germaniei pe o distanta de =91 6m(na"i'a&ila pe 07: 6m). -oate aceste lu"ii şi rauri sunt le'ate între ele printrun "astsistem de canale ce însumeaza 5434 6m. n sud Germaniaîmparte cu ustria şi El"eAialacul de ori'ine 'laciara Boden !ee cu o supraata de 90: 6m5 şi o adancime ma%imade 595 m.

)EGET#$I#

e'etatia naturala este cea de lande cu paduri de coniere (peste dinsupraata esteacoperita de paduri de pin, a', ste+ar, în Masi"ul /arz predominapadurea de oioase

în timp ce în Padurea -hurin'iei şi în Muntii Metalici cea deconiere).

FAUNA este destul de "ariata şi cuprinde elemente caracteristice atat Europei nordice,cat şi estice şi sudestice* caprioara, +derul, pisica sal&atica, &izonul,hrcio'ul,sturzul,pri"i'hetoarea, &uniAa pitic, ciocanitoarea nea'ra, etc.

SOLURILE ac parte din clasa ar'ilu"isolurilor (ar'iloilu"iale cenusii si &runroscate) in

zona padurilor de oioaseF cam&isolurilor su& padurile de coniere,spodosolurilor in zonaalpinaF alu"iale in luncile raurilorF em&risoluri si molisoluriin zonele mai +oase din N.

1.* Istorie si populatie

P'P!L#TI#


4/14

Populatia Germaniei inre'istra in anul 5115 cira de 75.:11.111 locuitori,ceeace reprezinta o densitate medie de 552,3 [email protected] ma%ima a populatiei seinre'istreaza in lun'ul marilor lu"ii (e%* "alea 8hinului, unde seormeaza me'alopolisulce cuprinde oln si Dortmund, densitatea populatieidepasind =111 loc.@6m in"alea Dunarii, dar si in +urul ,marilor orase ( /am&ur',Berlin, Munchen). Cele mai mici

"alori (su& 91 loc.@6m) se intalnesc in zonele montane inalte din lpiiBa"ariei.Natalitatea este de 2,9H1, mortalitatea de 31,H1, rezultand un spor naturalde I 1,2H1, populatia ur&ana este de 7=,4H.

Germania este un stat national unitar intrucat etnia 'ermana detine 29Hdintotalul populatiei, iar alaturi de acestia mai con"ietuiesc* turci 5,4H,italieni1,=H,'reci, polonezi,romani,sar&i etc. !tructura conesionala a populatiei estereprezentata de protestanti 49H, romanocatolici 0:,3H, islami,ortodocsi etc.

Oraşele principale

BERLIN ,capitala Germaniei din 3223, este un puternic centru industrial ,comercial siinanciar al tarii, nod de comunicatii, centru cultural siadmministrati". re unctiicomple%e ( industriale, comerciale, culturale)polarizand acti"itatea intre'ii re'iuni in carese ala situat.Numeroase o&iecti"eculturale, stiintiice, arhitectonice constituie atractiapentru milioane de turisti(palatele Charlotten&ur', Poarta Branden&ur',Jni"ersitatea /um&oldt, 8eichst'uletc.)K

MUNCHEN, capitala Ba"ariei, situat pe raul


5/14

a&dice.

?n cadrul a(riculturii %redomina &oote4nia 0=,> din %roducţiatotala1! @ndeose#i cresterea %orcinelor 0locul * %e (lo#1 si #ovinelor/ Broducţiave(etala!limitata de conditiile! naturale nefavora#ile! se #a&ea&a %e cereale0cca dinsu%rafaţa cultivată1 : (ru! secară !or&! ovă& ! sfeclă de &a4ăr ! seminţe


6/14

de in! ;#re de in ! carto; ! cea%ă ! tomate ! ma&ăre ! var&ă ! fasole!mere! %ere!%rune şi cireşe/

!" Tran#p$rt%rile

Germania dis%une de o retea de trans%ort care %ermite tran&itul euro%ean

care constă @n :

• 'rans%ort uvial şi maritim! cele mai im%ortante %orturi %entru mărfuri sunt:7am#ur(! $remen! Emden! u#ec!Horde4amn

• 'rans%ortul aerian/ Cele mai im%ortante aero%orturi sunt:Franfurt am ain!Dusseldorf! 7am#ur(! 7annover

• 'rans%ortul feroviar• 'rans%ortul rutier

Beisa9elor naturale li se adau(a un imens te&aur cultural din marile metro%ole sau#ur(uri medievale mici! ce atra( numerosi turisti/

+/ *HEH'A.U BA'.*"H*UU* 'U.*S'*C A I"HE* 'U.*SU

'uristic! Germania este o tara culturala! cu numeroase castele ! manastiri!centreim%ortante in Dresden! ei%&i( si eimar/ Este una dintre cele mai %o%ularedestinatii turistice! desi in cea mai mare %arte reconstruita in urma raoiului! oferaun %eisa9 %arca nesc4im#at de secole! iar renumitele castele isi %astrea&a aerulmedieval/

#tractii turistice

Berlin

Capitala "erde, cu palate, parcuri încon+urate de paduri si canale, cu renumita PoartaBranden&ur', cu a sa coroana uadri'a, cu peste 3:1 muzee si 'alerii dearta, teatre,opere, peste :111 de pu&uri si restaurante, o "iata de noapte acti"a,renumitul &ule"arduOdamm cu ma'azine însirate pe 0 6m. #esti"alul


7/14

MRnchen este capitala Bundeslandului Ba"aria (BaLern)din Germania şi al treileaoraşca mrime din Germania, dup Berlin şi /am&ur', cu o populaAie decca. 3,5=milioane (5113). !e al pe rul


8/14

!&ahn, metroul de supraata lea'a centrul de su&ur&ii.


9/14

Pe autostrazile din Germania (Bundesauto&ahn, plural Bundesauto&ahnen, sauprescurtata BB) nu e%ista limita de "iteza, dar se recomanda ca "iteza sa nudepaseasca 301 6m@h.

Denumiri si numerotri

-oate autostrazile din Germania sunt indicate cu litera (de la uto&ahn) urmata deun spatiu li&er si un numar (de e%emplu 7). Principalele autostrazi care tra"erseazaGermania au un sin'ur numar.

utostrazile mai scurte, re'ionale (de e%emplu cele care lea'a doua orase mari dinGermania) sunt indicate prin doua numere (de e%emplu 54 Berlin/am&ur').

!istemul de numerotare este urmatorul*

S 31 32 sunt in estul Germaniei (Berlin, !a%onianhalt, parti din !a%onia siBranden&ur').S 51 52 sunt in nordul si nordestul Germaniei.S 01 02 sunt in !a%onia


10/14

/otelul de 4 stele 8amada Berlinle%anderplatz oer camere cu desi'n ele'ant,dotate cu aer condiAionat şi acces 'ratuit la internet prin ca&lu. Jnele includ o camerde zi separat şi un ier&tor electric.

8estaurantul hotelului 8amada le%anderplatz ser"eşte preparate internaAionale.

aspeAii au la dispoziAie un &ar şi un loun'e pentru umtori, precum şi acilitAi deaaceri.

!taAia de tram"ai MollstraTe@Prenzlauer llee este la 5 minute de mers pe +os. n le%anderplatz sunt disponi&ile le'turi de tren, metrou şi auto&uz ctre toate atracAiileimportante şi aeroporturile oraşului Berlin. De asemenea, în le%anderplatz oaspeAii pot"izita centrele comerciale Galeria auho şi le%a.

Dup o zi a'itat, oaspeAii se pot rela%a în sala de itness sau la saun.

Mitte este o ale'ere e%celent pentru cltorii interesa i deț istorie, arhitectur imuzee.ș

cesta este locul preerat de turi tii din Berlin, conorm comentariilor independente.ș

0


11/14

4. Gastronomie naAional şi@sau local

Dac "rem s "or&im despre 'astronomia Germaniei suntem ne"oi i s str&atemțseparat &uctriile iecrui land. Buctriile landurilor din sudul Germaniei prezintasemnri importante cu 'astronomia ustriei i a El"e iei, în zona sud"estic inluen aș ț ț

pro"ine din #ran a, în "est re'sim particularit i de ori'ine olandez, pe cnd în est seț țsimte o inluen din rile sudice. Ca 'eneralitate "ala&il pentru toat Germania,ț țputem spune c sunt mncrurile 'rele pe &az de carne de porc, datorit în primulrnd localizrii relati" nordice a rii, unde în timpul iernilor aspre este oarte importantțnumrul caloriilor i tot din acest moti" consumul de "arz murat este printre cele maiș

însemnate din Europa, acesta asi'urnd "itamina C întro ar în care produc ia deț țructe este oarte redus.

n zona de 'rani de sud i "est se simte inluen a puter ț ș ț nic din lsacia rancez,mncarea tipic iind #lamm6uchenUI o coc su& ire cu ceap i slnin aumat,ț școapt în cuptor, ser"it cu smntn 'ras din &el u'.ș


12/14

n zona !aar, Di&ela&&esU I mncarea decartoi cu slnin i ceap pr+it are oștradi ie recunoscut iar "arza murat seț'te te cu "in al&. n perioada iernii seșpre'te te !auma'enU oarecumș

asemntor cu to&a romneasc. !econsum mncruri preparate din "natulpro"enit din Pdurea Nea'r, cea maicunoscut reAet iind mu chiul deșcprioar BadenBaden. Deserturile cutradi ie sunt repreț zentate de desertul caldirschenmichelU pe &az de cire e i -ortul Pdurea Nea'r, un tort cu ri c, aprutș ș șpe la 3201.


13/14

pr+i i cu sos de currL. !unt apreciate crnurile de pe te ca tiuca i pstr"ul. nț ș ș șBranden&ur' merit 'ustate torturile i pr+iturile, care au contri&uit la aima landului.ș

>ona central este renumit pentru &uctria 'ustoas i &erile e%cep ionale, de aiciș țpro"ine ca ca"alul de /arz cu 'rsimi de su& 3H, $eipzi'er llerleiU I un amestec deș

le'ume şi crna ii de -hurin'ia la 'rtar. -ot în aceast re'iune se prepar cele maițapreciate sortimente de crna i.ț

n ultima perioad se simte din ce în ce mai mult în &uctria 'erman tendin a de a sețaltura &uctriei haute cuisine prin rainarea mncrurilor tradi ionale, dar în acela iț știmp se simte i "ntul 'lo&alizrii prin prezen a tot mai rec"ent a pastelor i pizzeiș ț șitaliene dar i a DXnerului I de"enit u oru or aproape mncare na ional, cu oș ș ș țimportan na ional I "nzrile de DXner iind du&le a de "nzrile totale ale astț ț țoodurilor din Germania.

/. "ultură0 aritectură

2. &escrierea o3iecti4elor turistice repre5entati4e


14/14

Bibliografe:

4tt%:KKLLL/(eo(ra;alumii/ro 4tt%:KKLLL/referat/clo%otel/ro

Erdeli!Geor(e5 Mer#an! Cătălina5 *linca! Hicolae5 $urcea! Hela! Geo(ra;e

Euro%a3.omnia3Uniunea Euro%eană/ Bro#leme fundamentale! manual %entru

clasa a N**3a! Ed/ CD Bress! $ucureşti! +,,O/

PStatele umii de la A la I” 7oria C/ atei5 Silviu He(ut5 *on Hicolae3EdituraStiinti;ca si Enciclo%edica

PStatele umii”

3Hicolae Steea5 Hicolae G4eor(4iu5 ictor Dumitrescu3Editura didactica si%eda(o(icaPanual clasa a **a”

3Constantin Furtuna3 Editura didactica si %eda(o(ica
http://www.geografialumii.ro/http://www.referat.clopotel.ro/http://www.geografialumii.ro/http://www.referat.clopotel.ro/http://www.referat.clopotel.ro/http://www.geografialumii.ro/

Documents

turism international.docx