Tema Si Viziune In

8/18/2019 Tema Si Viziune In

1/4

Tema si viziune in “Ion” de Liviu Rebreanu

Realismul este estetica ce presupune crearea unei noi lumi fctionale dupa modelul celei

reale , ara ca aceasta sa fe copie. Romanu “ion” de Liviu Rebreanu prezinta lumea satului de la

fnalul secolului al XIX-lea , a carui tematica este sociala , prezentande teme sociale cum ar f

tema pamantului , tema taranului si tema conditiei emeii. Romanul este unul despre oameni si

despre importanta masurii in viata acestora , cat si despre consecintele neaste ale ignorariidreptei masuri, intrucat se prezinta personae tipice in situatii tipice , supuse determinismului

social .

!iziunea despre lume este realist-obiectiva prin tematica sociala "problema pamantului,

conditia taranului in satul ardelenesc , conditia emeii# , prin obiectivitatea perspectivei narative

dar si prin caracterul monografc sau perspectiva demitizanta asupra temei iubirii sau a

amiliei $ dar moderna prin neutralitatea absoluta a naratorului.

Titlul “Ion” este structura nominala ce asaza in centrul intamplarilor personaul masculin

astel devenind persona eponim. %umele sau sugereaza caracterul e&ponential intrucat ace

trimitere la apartenenta acestuia la universul rural.

%aratiunea este 'eterodiegetica , printr-un narator demiurg, omniscient, omniprezent si

omnipotent , neocalizata , cu o perspectiva “dindarat” , unde naratorul este in totalitate

detasat , neutralitatea sa find absoluta.

(tructura compozitionala este seroida find sugerata de relatia dintre incipit si fnal ,

relatie de simetrie. Relatie de simetrie dintre cele doua rezulta din mai multe motive , cum ar f

titlurile primului si ultimului capitol "“Incipitul” si “(arsitul”#. Totodata , prezenta motivului

drumului ca metaora a e&istentei umane dar si a destinului lui Ion . )rumul alb este metaora

centrala fn simbol al destinului personaului principal. )rmul este o biurcatie a soselei , simbol

al colectivitatii , din care reiese individul si destinul acestuia. )escrierea crucii si a *ristosuluirastignit sugereaza si ea relatia de simetrie dintre incipit si fnal ca metaora a timpului trecator

dar si a destinului uman. +cestea sugereaza cat de ragila este e&istenta umana raportata la

timpul istoric.

Relatiile spatio-temporale se construiesc in mod evident te&tului realist prin indici

precisi de spatiu , autorul recurgan la toponime si 'idronime din geografa reala ucovina ,

+rmandia, lu ,/idovita, (omes. Timpul este sugerat la nivelul continutului prin surprinderea

realtiilor socio-politice " la inceputul secolului al XX-lea cand +rdealul inca se a0a sub ocupatie

ungara#.

onstructia subiectului se realizeaza pe doua planuri narative , unul in care estesurprinsa e&istenta taranilor din sat avand in centru evolutia personaului Ion , in celalalt plan

find inatisata viata intelectualitatii prin surprinderea vieti amiliei *erdelea sau a preotului

elciug , trecerea dintr-un plan narativ in celalalt se realizeaza prin alternanta sau prin te'nica

contrapunctului.

In interiorul planurilor narative , subiectul se construieste prin inlantuirea cronologica a

secventelor narative , cu numeroase abateri de la cronologie , mai ales de tip analepsa ,

acestea imbracand orma rezumativa , pentru a recupera biografa personaului , oerind astel

verosimilitatea evolutiei acestuia. +utorul oloseste intoarcerea in timp pentru a stabili biografa


2/4

personaului , prin utilizarea analepsei ca iesire din timpul naratiunii dar si acronia narativa ca o

abatere cronologica.

a undament al subiectului , avem con0icte e&terioare " elciug si *erdelea, Ion si

!asile aciu, Ion si 1eorge ulbuc # si interioare , importante pentru roman , undamentul find

con0ictul pe care-l traieste protagonistul dintre dorinta de a avea pamant si iubire, sugerat la

nivel metaoric , prin titlurile celor doua parti ale romanului “1lasul pamantului “ si “1lasul

iubirii”.

+ceste con0icte centrale sunt prefgurate in prima scena a romanului , scena nucleu ,

scena matrice a romanului prin intermediul careia este sugerata stratifcarea sociala din

comunitatea sociala din comunitatea rurala , sunt surprinse relatiile dintre clasele acestei lumi

sau sunt anuntate con0ictele.

(cena 'orei este semnifcativa pentru ca in fecare scena din ea se sugereaza fecare

con0ict al operei con0ictul dintre elciug si *erdelea este determinat de nevoia de prestigiu in

ata satului, con0ictul +nei dintre amilie si iubire . riteriul de ierar'izare este pamantul detinut

dar si modul in care unctioneaza relatiile dintre indivizi. (cena 'orei sugereaza unctionarea

relatiilor amiliei si conditia emeii , intrucat , in timpul 'orei , oamenii erau divizati , barbatii

stateau intr-o parte , vorbind despre politica si muca pamantului, iar emeile in alta parte ,vorbind despre casa si despre copii. (cena aduce inormatie de natura etnografca "sarbatorile

satului , obiceiurile culturale si rolul pe care-l are 'ora# .)in punct de vedere realist , scena

aduce caracterul monografc . Totodata , scnea 'orei este simetrica cu scena sfntirii bisericii noi

ridicate.

(cena simetrica de la sfntirea noii biserici are rolul de a sugera ca viata unui sat nu

se sc'imba daca lipsesc cativa sateni. oeziunea interioara a romanului este asigurata de

utilizarea te'nicii scenelor asemanatoare dar si de prezenta unui persona care circula in spatiul

celor doua planuri narative , *erdelea , a carui evolutie oera autorului posibilitatea de a

e&tinde spatiul narativ prin surprinderea vietii intelectualilor , concentrata nu numai in urul

amiliei *erdelea , ci si amiliei Lang , unde este si autor de notar. Actiunea romanului incepe intr-o zi deduminica, care locuitorii satului Pripas se afla la hora, in curtea Todosiei, vaduva lui Maxim Oprea. expozitiune, sunt

prezentate principalele personaje.

In centrul actiunii sta personajul Ion, taran sarac care vrea sa aiba repede mult pamant. otararea lui Ion de a o

lua la joc pe Ana cea bo!ata, desi o place pe "lorica cea saraca, marcheaza inceputul conflictului. #enirea lui #asile $aciu,

tatal Anei, si confruntarea verbala cu Ion, pentru ca sarantocul umbla sa-i ia f ata promisa altui taran bo!at %eor!e $ulbuc,

constituie intri!a romanului. &usinea pe care #asile i-o face la hora, in fata satului, va starni dorinta de razbunare a flacaului,

care la randul sau il va face pe chiabur de rusinea satului, lasand-o pe Ana insarcinata pentru a obtine pamantul ca zestre.

Ion il forteaza astfel pe #asile $aciu sa accepte casatoria. 'a nunta cu Ana, Ion isi da seama ca tot pe "lorica o

iubeste. In plus, el nu-i cere acte socrului pentru pamantul - zestre, si simtindu-se inselat, incep bataile si drumurile Anei de

la Ion la #asile. Preotul $elciu! mediaza conflictul dintre Ion si #asile, in care (biata Ana nu este decat o victima tra!ica).*inuciderea sotiei nu-i trezeste re!rete sau constiinta vinovatiei, pentru ca in Ana, iar apoi in Petrisor, fiul lor, nu vede decat

!arantia proprietatii pamanturilor. +ici moartea copilului nu-l opreste din drumurile lui dupa "lorica, maritata acum cu

%eor!e, astfel ca deznodamantul este previzibil. %eor!e il omoara pe Ion si este arestat, "lorica ramane sin!ura, iar averea

lui Ion revine bisericii.

In celalalt plan, rivalitatea dintre preot si invatator pentru autoritate in sat este defavorabila celui din urma. l are

familie sotie, un baiat, poetul visator Titu, si doua fete de maritat, dar fara zestre, 'aura si %hi!hi. In plus, casa si-o zidise

pe lotul bisericii, cu invoirea preotului. um relatiile dintre ei se de!radeaza, pornind de la atitudinea lor fata de faptele lui

Ion, invatatorul se simte amenintat. Marturisirea lui Ion ca invatatorul i-a scris jalba determina conflictul celui din urma cu

autoritatile austro-un!are si problemele sale de constiinta nationala. Accepta inutil compromisul, votandu-l pe candidatul

ma!hiar la ale!eri.


3/4

Preotul $elciu! este un caracter tare. &amas vaduv inca de tanar, se dedica total comunitatii. #isul sau de a

construi o biserica noua in sat este urmarit cu tenacitate, iar romanul se incheie cu petrecerea poporului prilejuita de sfintirea

bisericii.

In scena sarutului , autorul descire pamantul ca pe o emeie . (cena are rol de

prolepsa intrucat ea prevesteste destinul tragic al lui Ion "“ are manusi de doliu”, “for rece

amenintator “ # . Totodata , aptul ca Ion moare ucis cu o sapa reprezinta o razbunare a

pamantului prentru ca Ion credea ca poate sa uite glasul pamantului.

onstructia personaelor re0ecta estetica realista $ toate personalele findcaracterizate prin tipicitate si determinism , acestea find surprinse in situatii tipice , evolutia lor

find sociala , cel mult morala. In centrul romanului se a0a evolutia lui Ion , persona principal ,

individual , mascului , un persona e&ponential prin a carui evolutie este redata e&istenta unei

intregi clase sociale , clasa taraneasca.

2ortretul fzic al acestuia aproape lipseste , autorul nefind interesat de

individualizarea lui fzica , ci de individualizarea lui morala , trasaturile fndu-I evidentiate atat

prin miloace ale caracterizarii directe , cat si prin miloace cat si prin miloace ale caracterizarii

indirecte . 3volutia sa este sociala , de la taran ara pamant la taran cu pamant , o evolutie

defnita si de cele doua glasuri , “glasul pamantului” si “glasul iubirii”, con0ictul interior nefindinsa e&trem de intins. Ion ara pamant , provenind dintr-o amilie al carui tata a vandut toate

pamanturile din patima bauturii , este imaginea individului care trebuie sa traiasca umilinta

sociala in interiorul unei lumi care ierar'izeaza indivizii in unctie de pamantul detinut.)ragostea

pentru pamant nu este insa defnita ca relatie posesor-obiect posedat , scena in care acesta

saruta glia sugerand aproape metaoric o nevoie intelectuala de pamant , simbol al unei voci din

adancimea su0eteasca a acestuia “24m5ntul se 6nc'ina 6n a7a lui, tot p4m5ntul...”.

*arnic si cu dragoste de pamant, baiatul cauta inaltarea in ierar'ia sociala prin

munca , dar singura oportunitate pare sa ramana casatoria cu o ata cu mult pamant , alegand

sa renunte la dragostea pentru 8lorica .

2ortretul moral al acestuia se construieste prin te'nica bazorelieului , un portret care

se completeaza progresiv , uneori cu trasaturi contradictorii.Ion se caracterizeaza prin

tenacitate , incapatanare deaorece lupta cu !asile aciu , care nu era de acord cu casatoria sa cu

+na si cu toti ceilalti , pentru statut social. Ion este 'otarat sa obtina cea ce considera ca merita

, c'iar daca asta inseamna sa duca o lupta cu totul satul.Transorma obsesia de pamant intr-o

patima , intrucat ara pamant , Ion este doar o finta trecatoare.

ele doua personae eminine sunt si ele ipostaze sociale prin incadrarea in tipologii

ce sugereaza caracterul e&ponential , tipologii ata cu zestre si ata ara zestre , prin intermediul

acestora find sugerata cealalta tema a te&tului conditia emeii in lumea satului.

+na, fica lui !asile aciu , persona principal eminin individual comple& , surprinsa

intr-o evolutie sociala de la necasatorita la acela de sotie , dublata de o evolutie morala , defnita

de nevoia de iubire , provenita din lipsa aectiunii din partea tatalui , find orana de mama.

Traieste un con0ict interior intre datoria ata de amilie si dragostea pentru Ion , alegand

dragostea pentru Ion. Trebuie sa accepte mania tatalui , dar si conventiile satului in care

traieste , pentru ca ramane insarcinata inainte de casatorie, asa ca +na este considerata o

pacatoasa de catre sat.ana este un persona modern in cosntructia sa , pentru ca dincolo de

railitatea sa , se ascunde orta de a crede in iubire si de a nu accepta o e&istenta ara aceasta.

%ici Ion , nici +na nu sunt capabili sa daruiasca aectiune . +na este sensibila si buna cu toti


4/4

ceilalti .Iesirea ei din solitudine ar f insemnat totul pentru +na intrucat ea nu a avut parte de

aectiune in copilarie find orana de mama, iar tatal ei , !asile aciu, nu ii oerea aectiunea de

care orice copil are nevoie.

elelalte personae sunt si ele intruc'ipari sociale prin care se reconstruieste lumea

rurala a inceputului de secol XX in coordonatele sale undamentale ceea ce evidentiaza inca o

data caracterul monografc al romanuli realist vaduva lui 9arin :prea, primarul , invatatorul,

preotul , notarul.

+rta narativa caracterizata de naratiune prn reuzul podoabelor stlistice , eectul

nevoii de veridicitate , registrele stilistice accentuand impresia de verosimil registrul popular

individualizeaza spatiul si personaele, la el ca cel regional.

In opinia mea , “Ion” de Liviu Rebreanu , temel te&tului re0ecta viziunea realista

despre lumea satuluiardelenesc din secolul al XX-lea, o viziunea realista, a unei lumi in care sunt

surprinse relatiilor sociale dintre omanei , prin teme sociale , cum ar f tema pamantului ,a

conditiei taranului si a conditiei emeii.

Documents

Tema Si Viziune In