Iordache Dana

Iordăchescu Andreea

Jecan Irina

Grupa 1537, Seria C, Anul II

1

Gestiunea financiară a întreprinderii

Structura proiectului

I. Introducere

II. Analiza de poziţie

III. Analiza de performanţă

IV. Capacitatea de autofinanţare

V. Cash-flow

VI. Cash-flow disponibil

VII. Prag de rentabilitate

VIII. Rate de eficienţă

2

I. Introducere

Prezentarea societăţii

În anul 1994 a fost înfiinţată societatea S.C. K&J GEROM S.R.L.,o societate privată care îşi

desfaşoară activitatea în oraşul Baia Mare,judeţul Maramureş.Aceasta a fost înfiinţată ca o

societate mixtă româno-germană care avea doi acţionari:unul român şi altul de origine

germană.S-a optat pentru o societate mixtă deoarece acestea beneficiau de o scutire pentru

impozitul pe profit pe o perioadă de doi ani.Este exemplul tipic de societate mică pornită de

un întreprinzător local care avea un capital redus de 1.780 lei pentru a iniţia această

afacere,dar care în timp s-a dezvoltat şi a ajuns să deţină o cotă de piaţă însemnată pe piaţa

locală a produselor petroliere(5%),în condiţiile în care aceasta este dominată de trei mari

jucători:PETROMV,ROMPETROL şi OMV ,care deţin peste 70% din piaţă.

Are ca obiect de activitate comerţul cu produse petroliere.Dacă în urma cu 13 ani societatea

desfaşura activitaţi de en-gros,modificarea pieţei a determinat trecerea în anul 2000 la

desfacerea acestor produse.În anul 1998 societatea s-a implicat şi în transportul produselor

petroliere prin achiziţionarea unei cisterne auto şi, în decurs de 6 ani a reuşit o dezvoltare

completă pe verticală.În 2002 a fost închiriată o a doua staţie de desfacere pe care a

achiziţionat-o în anul 2004.În 2003 un nou punct de desfacere a fost adăugat celor două

existente pentru a mări cifra de afaceri a firmei.

Societatea este una de dimensiuni reduse având 13 angajaţi în acest moment,dar realizează o

cifră de afaceri de 10.811.762,în anul 2008.Firma a speculat oportunitatea de a avea puncte

de desfacere în zone rurale(două dintre cele 3 sunt amplasate în astfel de zone)şi a dezvoltat o

colaborare cu clienţii importanţi(alte societăţi,mari consumatori de motorină)prin oferirea de

facilităţi atât la nivelul preţului cât şi a modului de plată.

Personalul firmei este redus şi organizat în patru compartimente : administrare, financiar-

contabil, transport şi desfacere.

Considerăm că rata profitabilităţii ar creşte considerabil dacă firma ar avea un manager

specializat în domeniu şi ar avea capacitatea să studieze structura pieţei în termeni

profesionali.

3

II. Analiza de poziţie

Analiza pe baza bilanţului financiar

Analiza lichidiate-exigibilitate are meritul de a pune in evidenţă riscul de insolvabilitate

al întreprinderii (incapacitatea întreprinderii de a-şi onora angajamentele).Se studiază gradul

de exigibilitate al elementelor de pasiv şi cel de lichiditate al elementelor de activ.

Situatia netă

Expresia cea mai simplă a valorii patrimoniale a unei întreprinderi la data încheierii

exerciţiului o reprezintă activul net contabil,respectiv capitalurile proprii,calculate ca

diferenţă între activul total şi daoriile totale contractate,sau prin adăugarea la capitalul social

a rezultatelor sau rezervelor ce revin acţionarilor.

SN=ACTIV-DATORII TOTALE

(A imob.total+CCB+Stocuri+Creanţe+Inv. pe t.scurt+Ch. în avans)-(Dat.crt.+Dat.fin.)=CPR

2007: (768.304+1.582.651+0+909)-(2.047.219+99.479)=

=2.351.864-2.146.698=

=205.166

2008: (733.025+16.683+108.575+874.490+0+5.849)-(1.458.803+33.479)=

=1.738.622-1.492.282=

=246.340

Situaţia netă pozitivă şi crescătoare reflectă o gestiune economică sănătoasă(atingerea

obiectivului major al gestiunii financiare,maximizarea valorii întreprinderii,respectiv a valorii

capitalurilor proprii).

Fondul de rulment

Noţiunea de fond de rulment poate avea mai multe formulări,însă două dintre ele merită

reţinute drept concepte fundamentale ale analizei financiare.Este vorba despre fondul de

rulment net sau permanent şi fondul de rulment propriu.

FR=CAPITALURI PERMANENTE-NEVOI PERMANENTE=

=ACTIV CIRC.NET-DAT. MAI MICI DE UN AN ŞI PASIVE DE TREZ.

CPR+Proviz.pt riscuri şi ch.+Dat.fin.-Imob.=

2007: 205.166+0+99.479-768.304=

=304.645-768.304=

= -463.659

2008: 246.340+0+33.479-733.025=

4

= -453.206

FR negativ evidenţiază inegalităţile: Activ circ.net<Dat.pe termen scurt

Cap.permanente<Activ imob.net

Situaţia în care activele circulante transformabile în lichidităţi sunt insuficiente pentru

rambursarea datoriilor pe termen scurt reflectă,cel puţin la prima vedere o stare de

dezechilibru,o situaţie defavorabilă sub aspectul solvabilităţii.

Fond de rulment propriu

Fondul de rulment propriu este un indicator care relevă gradul de autonomie financiară,adică

excedentul capitalurilor proprii în raport cu imobilizările.

FRP=CAPITALURI PROPRII-IMOBILIZĂRI NETE

2007: 205.166-768.304=

= -563.138

2008: 246.340-733.025=

= -486.685

Rezultatul negativ al acestei relaţii de calcul,denumit fond de rulment împrumutat,reflectă

măsura îndatorării pe termen lung,pentru finanţarea nevoilor pe termen scurt.

Fond de rulment împrumutat

FR împrumutat=FR-FRP= Dat.fin.

2007: -463.659+563.138=

=99.479

2008: -453.206+486.685=

=33.479

Nevoia de fond de rulment

Pornind de la un anumit echilibru care trebuie să existe între nevoile temporare şi resursele

temporare,bilanţul patrimonial pune în evidenţă un alt indicator de echilibru financiar

denumit nevoia de fond de rulment (NFR).

NFR=NEVOI TEMPORARE-RESURSE TEMPORARE

=Stocuri+Clienţi-Dat.crt.din exploatare=

2007: 82.414+1.324.418-2.047.219=

= -640.387

2008: 108.575+874.490 – 1.458.803=

= -475.738

Dacă nevoia de fond de rulment este negativă,ea semnifică un surplus de resurse

temporare,în raport cu nevoile corespunzatoare de capitaluri circulante,sau necesităţi

5

temporare mai mici decat sursele temporare posibile de mobilizat.O asemenea situaţie poate

fi apreciată şi favorabil,dacă este rezultatul accelerării rotaţiei activelor circulante şi al

angajării de datorii cu scadenţe mai mari,adică s-au urgentat încasările şi s-au relaxat plăţile.

Nevoia de fond de rulment are un caracter static.Se recomandă deci completarea analizei

patrimoniale cu un studiu dinamic,conferit de corelaţia volumului de activitate cu mărimea

nevoii de fond de rulment.

Trezoreria netă

În cadrul analizei patrimoniale,diferenţa dintre fondul de rulment financiar şi nevoia de fond

de rulment reprezintă trezoreria netă.

TREZ.NETĂ= FR – NFR

2007: -463.659+640.387=

=176.728

2008: -453.206+475.738=

=22.532

Când trezoreria netă este pozitivă întreprinderea dispune din abundenţă de lichidităţi care îi

permit atât rambursarea datoriilor financiare pe termen scurt,cât şi efectuarea diverselor

plasamente eficiente şi în deplină siguranţă pe piaţa monetară sau financiară.Înregistrarea

unei trezorerii nete pozitive în cadrul mai multor exerciţii succesive demonstrează o

rentabilitate economică ridicată şi posibilitatea plasării rentabile a disponibilităţilor băneşti

pentru întărirea poziţiei întreprinderii pe piaţă.

III. Analiza de performanţă

Solduri intermediare de gestiune

Metoda 1 :

Varianta continental- franceză

MC=V.mf – Ch.mf

PE =PV + PS + PI

VA =MCom + PE – cons.externe

EBE=VA + Subv.de expl. – Imp,Taxe,Văsrsăm. – Ch.cu pers.

RE=EBE + Ven.din prov. + Alte ven. – A şi proviz.- Alte ch.de expl.

RC=RE + Ven.fin – Ch.fin.

RN=Rcrt + R extraord. – Imp.pe profit

6

Cascada SIG (Solduri Intermediare de Gestiune) 2007 2008

• Venituri din vanzarea mărfurilor (Vmf) 9.330.200 10.809.635

(-) • Cheltuieli cu marfurile (Chmf) 8.724.032

10.070.969

(=) 1. MARJA COMERCIALĂ (MCom) 606.168 738.6667

(+) • Producţia vandută (PV) 84.008 2.127

(+) • Producţia stocată (PS)

(+) • Producţia imobilizată (PI)

(=) 2. PRODUCŢIA EXERCIŢIULUI (PE) 84.008 2.127

• Marja comercială (MCom) 606.168 738.666

(+) • Producţia exerciţiului (PE) 84.008 2.127

(-) • Consumuri de la terţi (consumuri externe) 189.971 192.337

(=) 3. VALOAREA ADĂUGATĂ (VA) 500.205 548.456

(+) • Subvenţii de exploatare

(-) • Impozite, taxe şi vărsăminte asimilate 11.605 15.918

(-) • Cheltuieli cu personalul 175.017 210.363

(=) 4. EXCEDENT BRUT DIN EXPLOATARE (EBE) 313.583 322.175

(+) • Venituri din provizioane de exploatare

(+) • Alte venituri (din exploatare) 56 2

(-) • Amortizări şi provizioane din exploatare 130.417 74.398

(-) • Alte cheltuieli de exploatare 88.609 114.192

(=) 5. REZULTATUL EXPLOATĂRII (RE) 94.613 133.587

(+) • Venituri financiare 58.788 90.816

(-) • Cheltuieli financiare 129.169 216.767

(=) 6. REZULTATUL CURENT (RC) 24.232 7.636

(+) • Venituri extraordinare

(-) • Venituri excepţionale

(-) • Impozit pe profit 6.200 3.083

7. REZULTATUL EXERCIŢIULUI (RN sau PN – PROFITUL NET)

18.032 4.553

Metoda 2 :

7

Varianta anglo-saxonă:

Marje de acumulare 2007 2008

Cifra de afaceri (CA) 9.414.208 10.811.762

(-) • Cheltuieli variabile (CV) 8.753.068 10.127.785

(=) 1. MCV (Marja asupra cheltuielilor variabile) 661.140 683.997

(-) • Cheltuieli fixe __________________________ 413.811 501.528

(=) 2. EBITDA 247.329 182.469

(-) • Deprecieri şi Amortizări (DA) 130.417 74.398

(=) 3. EBIT (Earning Before Interests and Taxes) 116.912 108.071

(-) dobanzi_________________________________ 92.680 100.435

(=) 4. EBT (Earning Before Taxes) 24.232 7.636

(-) • Impozit pe profit 6.200 3.023

(=) 5. RN sau PN (Rezultatul Net sau Profitul Net) 18.032 4.553

IV. Capacitatea de autofinanţare

Capacitatea de autofinanţare reflectă potenţialul financiar degajat de activitatea rentabilă a

întreprinderii,la sfarşitul exerciţiului financiar,destinat să remunereze capitalurile proprii ,să

finanţeze investiţiile de expansiune şi de menţinere sau reînnoire din exerciţiile viitoare.

CAF = Total V încasabile –Total Ch plătibile

CAF se poate determina prin două metode,puse în evidenţă de structura contului de

profit şi pierdere:

Metoda Deductivă

Prin metoda deductivă capacitatea de autofinanţare este calculată ca diferenţă între

veniturile încasabile (corespunzătoare unor încasări efective sau viitoare) şi cheltuieli

plătibile (corespunzătoare unor plaţi efective sau viitoare).

CAF =EBE +Alte Ven.din expl.-Alte ch.din expl.+Ven.fin. –Ch.fin. +

+ Ven. extraord. –Ch. extraord. -Imp. pe profit=

2007: 313.583+56-88.609+58.788-129.169+0-0-6.200=

=148.449

2008: 322.175+2-114.192+90.816-216.767+0-0-3.083=

8

= 79.011

Metoda Aditivă:

Metoda aditivă are meritul de a pune in evidenţă elementele contabile,negeneratoare de

fluxuri monetare,antrenate de calculul capacităţii de autofinanţare.

CAF = PN + Ch. calculate – Ven. Calculate

2007: 18.032+ (130.417+6.010)-0=

=154.459

2008: 4.553+74.398+7941=

=86.892

Capacitatea de autofinanţare după distribuirea dividendelor reprezintă autofinanţarea

globală.Aceasta pune în evidenţă aptitudinea reală a întreprinderii de a se autofinanţa.

V. Cash-flow

Din analiza evoluţiei trezoreriei de la un exerciţiu la altul,se desprinde un indicator cu o

deosebită putere de sinteză denumit cash-flow.Creşterea trezoreriei nete pe perioada

exercitiului contabil analizat se determină conform relaţiei:

CF = TN1-TN0

2007: TN2007 – TN2006=

= -233.624,8 – 43.268=

= -276.892,8

2008: TN2008 – TN2007=

=22.532+233.624,8=

=256.156,8

Cash-flow-ul pozitiv semnifică o creştere a capacităţii reale de finanţare a investiţiilor,în

consecinţă,o îmbogaţire a activului net real,o confirmare a majorării valorii proprietăţii.

Analiza cash-flow-urilor întreprinderii

Calcularea cash-flow-urilor se face prin două variante,continentală şi anglo-saxonă.

Varianta continentală

CF=∆TN=∆FR -∆NFR

TN2007-TN2006=

= -276.892,8

=TN2008-TN2007=

9

=256.156,8

Varianta anglo-saxonă

CF=CFgest+CFinv+CFfin

Calculul CFgest prin metoda indirectă

CFgest=CAF-∆NFR

2007: 144.449 –( -640.387+495.657)=

=289.189

2008: 79.011- (-475.738+640.387)=

= -85.638

In anul 2007 valoarea obţinută este pozitivă deci arată o intrare de numerar,insă in anul 2008

observăm o scădere a cash-flow-ului de gestiune devenind chiar negativ.

CFfin

CFfin=∆Dat.fin + ∆CPR – PN

2007: (129.169 – 107.839) + (205.166 – 125.907) – 18.032=

=82.557

2008: (216.767 – 129.169) + (246.340 – 205.166) – 4.553=

=124.219

CFinv

CFinv=Ven.fin(aferente imob.fin.) - ∆Imob.brute

2007: 58.788 – (768.304 – 744.196 )=

=34.770

2008: 90.816 – (733.025 – 768.304)=

=126.095

VI. Cash-flow disponibil

CFacţ= ∏net - ∆CPR

2007: 18.032 – (205.166 – 125.907)= - 61.227

2008: 4.553 – (246.340 – 205.166)= - 36.621

CFcred=Dob. - ∆Dat.fin.

2007: 92.680 – (99.499 – 166.500)=159.701

2008: 100.435 – (33.479 – 99.479)=166.435

CFdisp=CFacţ+CFcred

2007: - 61.227+159.701 =98.474

2008: - 36.621+166.435=129.814

10

După cum se observă mărimea cash-flow-ului disponibil a crescut de la un an la altul fiind si

pozitivă.Astfel întreprinderea este în măsură să finanţeze investiţiile prin trezoreria degajată din

exploatare.In plus acest rezultat permite şi să ramburseze o parte din datoriile financiare fără să

angajeze noi capitaluri externe.

VII. Prag de rentabilitate

Levierul operaţional

Lo=DOL=∆ %EBIT∆ %CA

= CA

CA – CAprag

Unde CAprag= CF+ Amo

1– v

Unde v=CVCA

×100

2007: v=8.753 .0689.414 .208

×100=92%

CAprag=413.811+130.417

1– 0,92==6.802.850

Lo=9.414 .208

944.208−6.802.850 =3,6

2008: v=10.127 .78510.811.762

×100=94%

CAprag=501.528+74.398

1 – 0,94 =9.598.767

Lo=10.811.762

10.811.762– 9.598 .767=8,9132

Cu cât cifra de afaceri realizată este mai îndepărtată de pragul de rentabilitate,cu atât coeficientul de

elasticitate este mai mic şi firma mai puţin riscantă.In 2007 se observă o diferenţă mare între cele

doua valori ceea ce indică o situţie mai riscantă a firmei,insă in 2008 diferenţa este destul de mică si

astfel creşterea cifrei de afaceri este generatoare de profit(CELE mai mare decat 1).

Levierul financiar

Lfin=∆ %∏net∆%CA

= CA

CA – CAprag

Unde CAprag=CF+ Amo+Dob

1– v

11

2007: CA*prag=413.811+130.417+92.680

1 – 0,92 =7.961.350

Lfin =9.414 .208

9.414 .208 –7.961 .350 =6,44

2008: CA*prag=501.528+74.398+100.435

1– 0,94 =11.272.683

Lfin=10.811.762

10.811.762– 11.272.683 = - 23,45

Dacă CAprag2007= 6.802.850 , CAprag2008= 9.598.767 =>

∆CA= CAprag2008 – Caprag2007 = 2.795.917

VIII. Rate de eficienţă

Rate de rentabilitate

Ratele de rentabilitate evidenţiază caracteristicile economice şi financiare ale

întreprinderilor,permiţând compararea performanţelor industriale şi comerciale ale acestora.În

general,ratele de rentabilitate se determină ca raport între efectele economice şi financiare obţinute

(diferite marje de acumulare) şi eforturile depuse pentru obţinerea lor (activ total,capital

investit,capital economic etc).

ROE exprimă capacitatea întreprinderii de a degaja profit net prin capitalurile proprii utilizate în

activitatea sa:

ROE= ∏netCPR

= ∏netCA

× CAAE

× AE

CPR Ecuaţia Dupont

Unde AE=Dat.fin + CPR = A.tot – Dat.crt

ROE2007= 18.032

205.166 = 0,0878

ROE2008=4.553

246.340 =0,018

Este necesar ca această rată să fie mai mare decât rata dobânzii pentru a face mai atractivă investiţia

in firma respectivă.Rentabilitatea financiară a capitalului investit în exploatare se datorează

rentabilităţii financiare a capitalurilor proprii diminuată de rentabilitatea financiară a

împrumuturilor,ca urmare a efectului de levier nefavorabil(Re mai mic decât Rd).

ROA =EBIT – Imp∏

AE =

EBIT – Imp∏CA

× CAAE

Ecuaţia Dupont

12

ROA2007=24.232– 6.200

304.645 = 0,049

ROA2008=108.071– 3.023

279.819 = 0,375

Rata dobanzii

Rd =Ch.cudob

Dat . fin

2007: 92.68099.479

= 0,92

2008: 100.43533.479

= 2,99

Firme îndatorate /neîndatorate

ROAu=EBIT (1 – t )

AE ,unde Imp ∏=t * EBT => t=

Imp∏EBT

ROAu2007=116.912(1−0,244)

304.645 = 0,29 unde t=

6.20024.332

=0,244

ROAu2008=108.071(1−0,395)

279.819 = 0,233 unde t=

3.0237.636

=0,395

Miller Modigliani

ROE=ROA+ (ROA-Rd c) Dat . fin

CPR

2007: ROE=0,049+(0,049 – 0,92) 99.479

205.166 = - 0,3833

2008: ROE=0,018+(0,018 – 2,99)33.479

246.340 = - 0,3859

ROE › ROA ›Rd c› Rinfl. (*)

Rd c=C h .dob .Dat . fin

2007 :0,92

2008 :2,99

ROE=0,0878=8,78%

=0,018=1,8%

ROA=0,049=4,9%

=0,375=37,5%

R.infl.2007=6,57%

R.infl.2008=6,3%

13

Deoarece rata economică este mai mică decât rata dobânzii societatea desfăsoară activitate şi un are

capacitatea să-şi plătească îndatoratorii;îndatorarea are efecte nefavorabile asupra ratei

financiare,efectul de levier mai mic ca 0 evidenţiază riscul de îndatorare.

Având în vedere că un este îndeplinită relaţia (*) firma nu este sănătoasă,nu produce astfel încât să

acopere Rd şi să mai obţină şi profit.

ROA – Rd =0,049 – 0,92= - 0,871

ROA – Rd=0,375 – 2,99= - 2,615 (efect de măciucă)

Rate de rentabilitate

Prin aceste rate se are în vedere aprecierea efectului financiar rezultat dintr-o activitate generatoare

de venituri efective sau posibile.

2007:Rată marjă brută: R mj com=Mj .comVz .mf

=606.168

9.330 .200=0,0649

R mj expl=EBITDA

CA=

247.3299.414 .208

=0,0862

R mj EBIT=EBITCA

=116.912

9.414 .208=0,0124

Rată marjă brută asupra CV=MCVCA

=661.140

9.414 .208=0,0702

Rată de marjă netă: R mj nete la niv.întregii activităţi=PNCA

=18.032

9.414 .208=0,0019

R mj nete de expl.=EBE−Imp∏

CA=

313.583−6.2009.414 .208

=0,032

R mj nete înainte de dobândă=EBIT−Imp∏

CA=

116.912−6.2009.414 .208

=0,0117

2008: Rată marjă brută: R mj com=Mj .comVz .mf

=738.666

10.809.635=0,0683

R mj expl=EBITDA

CA=

182.46910.811.762

=0,0168

R mj EBIT=EBITCA

=108.071

10.811.762=0,06326

Rată marjă brută asupra CV=MCVCA

=683.997

10.811.762=0,06326

Rată de marjă netă: R mj nete la niv.întregii activităţi=PNCA

=4.553

10.811.762=0,00042

R mj nete de expl.=EBE−Imp∏

CA=

322.175−3.02310.811.762

=0,0295

R mj nete înainte de dobândă=EBIT−Imp∏

CA=

108.071−3.02310.811.762

=0,0097

14

De la un an la altul ratele marjei brute au crescut,chiar dacă cu valori foarte mici ceea ce reflectă

randamentul diferitelor stadii ale activităţii întreprinderii la formarea rezultatului.

Rentabilitate economică

Arată necesitatea rezultatului relativ sau procentual al activităţii la diferitele niveluri de evaluare

a acestuia adică atât a rezultatului financiar mai mult sau mai putin net,cât si a dimensiunii

eforturilor angajate.

2007:Rentabilitate economică brută=EBEAE

=313.583

99.479+205.166=1,0293

Rentabilitate economică la nivelul EBIT/AE=EBITAE

=116.912304.645

=0,3837

Rentabilitate economică netă=∏netAE

=18.032

304.645=0,0591

=EBIT−Imp∏

AE=

116.912−6.200304.645

=0,3834

2008: Rentabilitate economică brută=EBEAE

=322.175

33.479+246.340=1,1513

Această rată arată în câţt ani se recuperează activul economic din rezultatul exploatării.

Rentabilitate economică la nivelul EBIT/AE=EBITAE

=108.071279.819

=0,3862

Rentabilitate economică netă=∏netAE

=4.553

279.819=0,0162

=EBIT−Imp∏

AE=

108.071−3.023279.819

=0,3754

În cazul ratelor de rentabilitate se recomandă ca valoarea lor sa fie cât mai mare.În cazul ratei

de rentabilitate económică brută se recomandă ca acceptabile valorile de minim 25%,adică se acceptă

că un interval de 4 ani este satisfacător pentru recuperarea din rezultate a unei investiţii.În cazul

nostru, atât in anul 2007 cât şi în anul 2008 această rată este mult sub nivelul minim recomandat ceea

ce indică că în aproximativ 10 ani se recuperează o investiţie.Este un rezultat foarte slab şi

ineficient.

Rate de echilibru financiar

Au ca scop caracterizarea profitabilităţii capitalului propriu.

2007:RFR=Capital permanent

Imob . =

CPR+Dat . peTLImob.

=205.166+99.479

768.304= 0,3965

RFRP=CPRImob .

=205.166768.304

=0,2870

RNFR=FR

NFR=−463.659−640.387

=0,7840

15

2008: RFR=Capital permanent

Imob . =

CPR+Dat . peTLImob.

=246.340+33.479

733.025= 0,3817

Aceasta rată evidentiază inexistenţa unui fond de rulment.In ambii ani rezultatul este mai mic ca

1 ceea ce indică faptul că fondul de rulment este mai mic ca 0.

RFRP=CPRImob .

=246.340733.025

=0,3360

RNFR=FR

NFR=−453.206−475.738

=0,9526

Această rată evidenţiază modul în care s-a încheiat exerciţiul financiar sub aspectul

echilibrului.Rezulatul obţinut în cazul nostru evidenţiază o trezorerie netă negativă,deci există un

dificit.

Rate de lichiditate

2007:RLgenerală=A .crt .

Dat . crt .=

1.582.6512.047 .219

=0,7430

RLredusă=A .crt .−Stocuri

Dat . crt .=

1.582.651−82.4142.047 .219

=0,7428

Rtrez.=Titluri fin . peTS+Disponibilit ăţ i

Dat .crt .=

0+175.8192.047 .219

=0,0858

Previziuni:

Faţă de anul precedent,R mj.nete a crescut de la 20 la 30%,iar durata de rotaţie a capitalului

investit prin CA a scăzut de la 270 la 240 de zile.Datoriile pe termen lung reprezintă acum 50%

din capitalul investit faţă de 40% cât erau înainte.

Ce se întâmplă cu rentabilitatea financiară?

ROE1=PNCA

CAAE 1

AE1

CPR1

ROE0=PNCA

CAAE 0

AE 0

CPR0

Durata rot.=inversul vitezei de rotaţie

=AE 1CA

365 zile =›CAAE 1

= 365240

=1,52

CAAE 0

=365270

=1,35

Dat.TL1=50%

Dat.TL0=40%

Dat . fin.AE 0

=40

100 =›

AE−Dat . fin.0AE 0

=100−40

100 =›

CPRAE 0

=60

100 =›

AECPR0

=10060

=1,66

16

Dat . fin1.AE 1

=50

100 =›

AE1CPR1

=10050

=2

ROE0=0,0019 × 1,35 × 1,66 = 0,0042

ROE1=0,0012 ¿ › ∆ROE=ROE1 – ROE0=0,0012 – 0,0042= - 0,003 ,ROE scade cu

0,3%.

2008: RLgenerală=A .crt .

Dat . crt .=

999.7481.458.803

=0,6853

Valoarea subunitară obţinută în ambii ani sugereză ca pe termen scurt firma nu are capacitatea

de a-şi achita datoriile curente prin transformare in lichidităţi a activelor curente.

RLredusă=A .crt .−Stocuri

Dat . crt .=

999.748−108.5751.458.803

=0,6108

Deşi raportul este subunitar nu produce dificultăţi,valoarea fiind apropiată de situaţia favorabilă

[0.8;1[.

Rtrez.=Titluri fin . peTS+Disponibilităţi

Dat . crt .=

0+16.6831.458.803

=0,0114 urmăreşte capacitatea de

plată a firmei.

Previziuni:

1.Faţă de anul precedent R mj nete a crescut de la 20 la 30%, iar durata de rotaţie a capitalului

investit prin CA a scăzut de la 270 la 240 de zile.Datoriile pe termen lung reprezintă acum 50%

din capitalul investit faţă de 40% cât erau înainte.

Ce se întâmplă cu rentabilitatea financiară?

ROE1=PNCA

CAAE 1

AE1

CPR1

ROE0=PNCA

CAAE 0

AE 0

CPR0

AE 1CA

365 zile =›CAAE 1

= 365240

=1,52

CAAE 0

=365270

=1,35

Dat.fin 1=0,5

Dat.TL0=0,4

Dat . fin.AE 0

=40

100 =›

AE−Dat . fin.0AE 0

=100−40

100 =›

CPRAE 0

=60

100 =›

AECPR0

=10060

=1,66

Dat . fin1.AE 1

=50

100 =›

AE1CPR1

=10050

=2

ROE1=0,00042 × 1,52 × 2 = 0,00127

17

ROE0=0,0012 =› ∆ROE = 0,00007 ,ROE creşte cu 0,007%.

2.În cazul în care CA a firmei creşte cu 10%,cheltuielile variabile cresc cu 10%.

Care va fi noul rezultat net al firmei?

Marje de acumulare 2007 2008 2009

Cifra de afaceri (CA) 9.414.208 10.811.762 11.892.938

(-) • Cheltuieli variabile (CV) 8.753.068 10.127.785 11.140.563

(=) 1. MCV (Marja asupra cheltuielilor variabile) 661.140 683.997 752.375

(-) • Cheltuieli fixe ____________________ 413.811 501.528 501.528

(=) 2. EBITDA 247.329 182.469 250.847

(-) • Deprecieri şi Amortizări (DA) 130.417 74.398 74.938

(=) 3. EBIT (Earning Before Interests and Taxes) 116.912 108.071 175.909

(-) dobanzi____________________________ 92.680 100.435 100.435

(=) 4. EBT (Earning Before Taxes) 24.232 7.636 75.474

Impozit pe profit 6.200 3.023 3.023

(=) 5. RN sau PN (Rezultatul Net sau Profitul Net) 18.032 4.553 72.451

CA2009=10.811.762 + 10% × 10.811.762 = 11.892.938

CV2009=10.127.785 + 10% × 10.127.785 = 11.140.563

Rezultatul net sau profitul net a crescut din 2009 faţă de 2008 cu (72.451– 4.553)

=67.898u.m.

Bibliografie:

18

Georgeta Vintilă,Gestiunea financiară a întreprinderii,editura didáctică şi pedagogică,edtia a IV-a,anul 2004;

Dr. Radu Stroe,Gestiunea financiară a întreprinderii.Note de curs şi aplicaţii;

19