Proiect GFI 2012

PROIECT

ANALIZA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII Zentiva S.A

Studenţi:

1. Ciobanu Nicoleta Diana 2. Dinu Adriana Valentina

Bucureşti

- mai 2014 -

Cuprins:1.Introducere2.Analiza pozitiei financiare3. Analiza performantei financiare4. Analiza cash-flow-rilor intreprinderii5. Diagnosticul rentabilitatii6. Diagnosticul riscului7. Concluzii si recomandari8. Bibliografie9. Anexe

1.Introducere

PREZENTAREA COMPANIEI ZENTIVA S.A BUCUREȘTI

Zentiva este o companie farmaceutică modernă din Europa Centrală și de Est și este liderul de piață în Cehia, Turcia, România și Slovacia. Compania este specializată în dezvoltarea, producția și marketingu lbrandurilor echivalente. Gama actuală de produse a Zentiva este alcătuită din circa 270 de prodse și se adresează unui câmp larg de arii terapeutice.Reprezentanța Zentiva din România s-a înființat în anul 2000, realizând o cifră de afaceri de 1,8 milioaneUSD, cu o creștere de 10%, ajungând în anul 2003 la o cifră de afaceri estimată de 2 milioane de USD.Importul și distribuția produselor se face prin 10 distribuitori la nivel național și regional. Promovarea activă a produselor farmaceutice se face în special pe segmentele următoare: cardiologie, ginecologie,antiinfecțioase, OTC. Istoria Zentiva S.A București își are rădăcinile în anul 1962, când a fost înființată la București Întreprinderea pentru Fabricarea Medicamentelor. Aceasta a făcut parte din sistemul de stat care a avut sarcina să furnizeze medicamentele pe piața farmaceutică. Ulterior, denumirea societății s-a schimbat în Întreprinderea de medicamente București (Bucharest Medicines Plant), iar în anul 1990 a primit denumirea deSicomed. Opt ani mai târziu compania este listată la Bursa de Valori București, acțiunile ei devenind printrecele mai tranzacționate titluri.Procesul de privatizare prin care a trecut compania se finalizează cu succes în anul 1990, pachetul majoritar de acțiuni ale societății fiind achiziționat de un grup de acționari instituționali, din care făceau parte Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și câteva fonduri de investiții. După încheierea privatizării, noii acționari majoritari ai companiei demarează modernizarea sa complexă și creșterea eficiențeiproduselor, în acestea intrând atât procesele de producție cât și dezvoltarea resurselor umane. Sicomed începe astfel o perioadă de dezvoltare susținută, care sub aspectul volumului de medicamente vândute îi vaconsolida poziția de cel mai mare producător farmaceutic de pe piața autohtonă. În anul 2005, Sicomed devine prima companie farmaceutică din Register certificatul cu standardul de calitate ISO 9001:2000 care garantează funcționalitatea sistemului intern de management alcalității. Eficientizarea proceselor în cadrul companiei a continuat și în anul 2005. Compania a vândut secția de soluții parenterale în volume mari și a început să se concentreze asupra producției de medicamente în forme solide și o cantitate mică de medicamente parenterale.La sfârșitul anului 2005, grupul farmaceutic Zentiva achiziționează compania Sicomed, în cadrul uneia dintre cele mai mari tranzacții de pe piață. Sub noul brand Zentiva au fost integrate, în primul semestru al anului 2006, activități anterioare ale grupului Zentiva de pe piața românească și cele existente ale societății Sicomed. Astfel Zentiva devine liderul pieței de medicamente generice din România. Acțiunile Zentiva sunt tranzacționate la categoria a II-a a Bursei de Valori București începând cu anul1998. Capitalul social al companiei este împărțit în 416.961.150 de acțiuni, fiecare dând dreptul la un vot.Valoarea nominală este de 0,1 lei pe acțiune. Acțiunile Zentiva SA sunt emise în formă dematerializată și suntliber transferabile. Depozitarul Central ține evidența la zi a registrului acționarilor Sicomed

Producatorul farmaceutic Zentiva Romania (fostul Sicomed) a inregistrat anul 2013 un profit net de circa 43 milioane lei (9,7 milioane euro), in crestere cu 33,4% comparativ cu nivelul din 2012, la o cifra de afaceri neta de 291 milioane lei (65,8 milioane euro), cu 20% mai mare.

Am ales aceasta companie multinationala pentru tema proiectului,deoarece este cea mai mare fabria de medicamente din Romania, dar si din Europa Centrala si de Est, deoarece linia de fabricatie se modernizeaza in fiecare an , adopta noi strategii de exportare a medicamentelor si

deoarece sustine tinerii prin diferite proiecte,la care am participat . Ne-am propus observarea dinamică a indicatorilor înregistrațide Zentiva S.A înperioada 2012 pentru a formula concluzii referitoare la punctele tari și punctele slabe alecompaniei, precum și efectuarea de previziuni pentru anul următor pe baza datelor disponibile.Ca și puncte de plecare în analiza noastră am avut bilanțul financiar simplificat, contul de profit și pierdereși situațiilefluxurilor de trezorerie din perioada analizată.

Bilantul simplificat al companiei Zentiva S.A

Mii lei

ACTIV 1 ian 2012

31 dec 2012

PASIV 1 ian 2012

31 dec 2012

Active imobilizate

85823 85540 Capitaluri proprii

269116 267549

Activecirculante

261986 237557 Datorii >1an

- -

Stocuri 25318 29634 Datorii <1 an

78640 55547

Creante 126008 152290 Datorii de exploatare

78640 55547

Investitii pe TS

- - Datorii pe TS

- -

Disponibilitati 110660 55633

TOTAL 347756 323097 TOTAL 347756 323097

ACTIV PASIV

2.Analiza pozitiei financiare

Analiza poziției financiare se realizează pe baza informațiilor din bilanț și urmărește modul de înfăptuire a echilibrului financiar la nivelul întreprinderii. Bilanțul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ, datorii și capital propriu la sfârșitul exercițiului financiar.

2.1. Activul net contabil (ANC) / Situația netă (SN)- oferă o perspectivă contabilă asupra atingerii obiectivului major al gestiunii financiare: maximizarea valorii firmei.

(SN) = Activ total – Datorii totale = CPR

SN(1 ian)=269116SN(31 dec)=267549

Interpretare rezultat :

2.2 Fondul de rulment (FR) - evidențiază echilibrul financiar din partea de sus a bilanțului (pe termen lung), dintre activele și pasivele permanente (FR) = CPR + DTL – IMO

FR(1 ian)=269116+0-85823=183293FR(31 dec)=267549+0-85540=182009

Interpretare rezutat:

FR poate fi analizat și din perspectiva structurii pasivelor permanente, diferențiindu-se următoarele două componente:

FR propriu (FRP) -evidențiază corelația dintre echilibrul pe termen lung și autonomia financiară.

(FRP) = CPR – IMO

FRP(1 ian)= 269116-85823=183293FRP(31 dec)= 267549-85540=182009

Interpretare rezultat:Deoarece in bilantul contabil al companiei nu sunt inregistrate datorii pe termen lung, FR=FRP, astfel la 1 ianuarie 2012 FRP= 277169 iar la 31 decembrie 2012=183511 , acest lucru accentuand faptul ca exista un echilibru financiar pe termen lung iar compania își finanțează nevoile permanente în proporție de 100% din resursele pe termen lung.

FR împrumutat (FRS) -arată în ce măsură întreprinderea a apelat la datorii financiare pe termen lung.

(FRS) = FR – FRP = DTL FRS(1 ian)=0 FRS(31 dec)=0

Interpretare rezultat:Deoarece firma nu inregistreaza datorii pe termen lung inseamna ca nu s-au contractat datorii pentru anul acela.

2.3 Activele circulante nete (ACRnete) -reprezintă replica FR din activul bilanțier. Astfel, dacă FR exprimă un excedent de resurse, ACRnete exprimă o nevoie de resurse. (ACRnete) = ACR – DCR = FR

ACRnete(1 ian)= 183293ACRnete(31 dec)=182009

Interpretare rezultat:

2.4 Nevoia de fond de rulment (NFR)- evidențiază echilibrul financiar din partea de jos a bilanțului (pe termen scurt) dintre activele și pasivele temporare (NFR) = (ACR – Active de trez*) – (DCR – Pasive de trez*) = Stocuri + Creanțe – Datorii de exploatareActive de trezorerie = Investiții pe termen scurt + Disponibilități în casierie și în conturi bancare Pasive de trezorerie = Credite bancare pe termen scurt (credite de trezorerie)

NFR(1ian)=25318+126008-78640=72686NFR(31 dec)=29634+152290-55547=126377

Interretare rezultat:

2.5 Trezoreria netă (TN) - evidențiază echilibrul financiar general al întreprinderii

(TN) = FR – NFR = Active de trezorerie – Pasive de trezorerie

TN(1 ian)=183293-72686=110607TN(31 dec)=182009-126372=55637Interpretarea rezultatelor:

2.6 Cash-flow-ul (CF) - reprezintă fluxul de trezorerie (cash) degajat de întreprindere pe perioada exercițiului financiar

(CF) = ΔTNCF=55637-110607= -54970

Interpretarea rezultat:

Bilanțul permanent evidențiază doar fondurile investite pe termen lung în întreprindere (pasivele permanente) și contrapartida acestora din activ (activele permanente si ACRnete)

ACTIV PASIVIMO CPRACRnete DTLTOTAL AE TOTAL AE

AE = IMO + ACRnete = CPR + DTL

AE(1 ian)=269116+0=269116AE(31 dec)=267549+0=267549


3.Analiza performantei financiare

Contul de profit si pierdere

Profit brut 40313

Impozit pe profit (16%) 8132Profit net 32181

Cheltuieli de exploatare 220326

Cheltuieli cu materiale 82976

Cheltuieli cu personalul (ajustari)

44613

Amortizari si provizioane nete

3488

Alte cheltuieli de exploatare monetare

82415

Cheltuieli cu activele cedate

5330

Venituri din exploatare 257707

Cifra de afaceri neta 242491

Venituri din productia stocata

2970

Venituri din productia de imobilizari

853

Venituri din cedarea activelor

11393

Cheltuiei financiare 1484 Cheltuieli privind dobanzile

-

Alte cheltuieli financiare monetare

1484

Venituri financiare

4416

Venituri extraordinare

0

Cheltuieli extraordinare

0

Cheltuieli totale 221810 Venituri totale 262123

Dividende (41.19%) 13255Profit reinvestit( 58.81%) 18926

Cont de profit si pierdere (clasificare dupa CV si CF)

Cifra de afaceri 262123Cheltuieli variabile (51%) 133683Cheltuieli fixe 84639Amo si provizioane nete 3488Dobanzi 0Profit brut 40313Impozit pe profit (16%) 8132Profit net 32181

Marjele de acumulare

3.1 Marja asupra cheltuielilor variabile (MCV)

(MCV) = CA (VE) – V (cheltuieli variabile)MCV=262123-133683=128440


3.2 Earnings before interest, taxes, depreciation and amortization – EBITDA (Profitul înainte de dobânzi, impozit, amortizări și provizioane) exprimă potențialul de autofinanțare a investițiilor, de achitare a obligațiilor față de bugetul statului și de remunerare a investitorilor de capital. Această marjă are avantajul de a nu fi influențată de politicile de amortizare, de îndatorare și de impozitare.

EBITDA = MCV – F (cheltuieli fixe fără amortizări și provizioane nete)EBITDA=128440-84639=43801


3.3 Earnings before interest and taxes – EBIT (Profitul înainte de dobânzi și impozit) este adesea asimilat profitului din exploatare.

EBIT = EBITDA – Amortizări și provizioane nete (ajustări)EBIT=43801-3488=40313


3.4 Earnings before taxes – EBT (Profitul înainte de impozitare) reprezintă rezultatul activității curente a întreprinderii

EBT = EBIT – Cheltuieli privind dobânzileEBT=40313-0=40313


3.5 Rezultatul net (RN) reprezintă rezultatul ce revine acționarilor pentru capitalurile investite. În situația obținerii de profit acționarii pot decide distribuirea sa sub formă de dividende sau reinvestirea sa în întreprindere ca sursă de autofinanțare a creșterii economice.

RN = EBT – Impozit pe profitRN=40313-8132=32181


3.6 EBIT – Impozit pe profit = RN + Dobânzi exprimă rezultatul exploatării activului economic dar și efectele benefice ale îndatorării (economiile fiscale generate de deductibilitatea dobânzilor din profitul impozabil - ). În consecință, această marjă nu permite compararea înteprinderilor doar din perspectiva performanței lor tehnico-economice.

EBIT – Impozit pe profit = RN + Dobânzi40313-8132=32181+032181=32818


3.7 EBIT (1 – τ) = RN + Dobânzi (1 – τ) exprimă rezultatul exploatării întreprinderii neafectat de modul de finanțare a acesteia (sunt eliminate economiile fiscale generate de îndatorare). În consecință, această marjă permite compararea întreprinderilor din perspectiva performanței lor tehnico-economice dar si potențialul unei întreprinderi de a-și finanța dezvoltarea și activitatea de exploatare viitoare din surse proprii este reflectat prin intermediul următoarei marje

EBIT (1 – τ) = RN + Dobânzi (1 – τ)τ=16%

40313(1-16%)=32181+032181.32=32181


3.8 Capacitatea de autofinanțare (CAF) este, în plan general, diferența dintre veniturile monetare (încasabile) și cheltuielile monetare (plătibile). Astfel, CAF reprezintă expresia monetară a profitului contabil.

Cheltuiei nemonetare (exemple) : cheltuieli cu amotrizarea si provizioanele nete , cheltuieli cu activele cedateVenituri nemonetare (exemplu) : venituri din cedarea activelor

CAF = RN + Cheltuieli nemonetare – Venituri nemonetareCAF= 37015+(3488+5330)-11393=29606


4. Analiza cash-flow-rilor intreprinderii

Analiza CF-urilor întreprinderii face distincție între două tipuri de operațiuni: - Operațiunile de gestiune (desfășurate în mod curent) reflectate prin intermediul fluxurilor de venituri și cheltuieli din contul de profit și pierdere;

- Operațiunile de capital (de investire/dezinvestire și de finanțare) sunt reflectate în bilanț și corectează profitul net pentru a oferi măsura exactă a CF-ului.

CF-ul întreprinderii sintetizează operațiunile de gestiune și operațiunile de capital. În consecință, analiza CF-urilor apelează atât la informațiile din contul de profit și pierdere, cât și la cele din bilanț. În practica financiar-contabilă din România se întâlnesc mai multe noțiuni circumscrise conceptului de cash: trezorerie netă, lichidități, disponibilități bănești, numerar etc. Se face distincție între două categorii principale de cash: - Cash efectiv (disponibilitățile bănești din casierie și din conturile bancare în lei și valută, valorile de încasat, creditele bancare pe termen scurt inclusiv dobânzile aferente);

- Cash echivalent (cvasilichidități concretizate prin investiții financiare pe termen scurt în acțiuni, obligațiuni și alte valori mobiliare lichide).

4.1 Situatia fluxurilor de trezorerie in 2 abordari:

Abordarea franceză-explică CF pe seama interacțiunii dintre echilibrul pe termen lung și echilibrul pe termen scurt. Variația FR, respectiv a NFR este apoi detaliată prin intermediul variației posturilor bilanțiere componente.

CF = ΔTN = ΔFR – ΔNFR CF= -54970ΔTN= 55637-110607= -54970


Abordarea anglo-saxonă: Situația fluxurilor de trezorerie Abordarea anglo-saxonă explică CF pe seama variațiilor de cash rezultate în urma operațiunilor de gestiune (CFexpl) și a operațiunilor de capital (CFinv și CFfin).

CF = CFexpl + CFinv + CFfin.

a) CF de exploatare (operațional, de gestiune - CFexpl) este determinat de încasările și plățile din operațiuni de gestiune (operațiuni care influențează profitul net al întreprinderii).

CFexpl = RN + Amo și proviz nete* – ΔNFR – Vt fin – Profit din cesiunea imob* *Provizioane (ajustări) nete = Cheltuieli cu provizioanele – Venituri din reluarea provizioanelor *Profit din cesiunea imobilizărilor = Venituri din cedarea activelor – Cheltuieli cu activele cedate

CFexpl=37015+2206-(173283-72025)-7984-9504= -79525*Provizioane (ajustări) nete =2206-0=2206*Profit din cesiunea imobilizărilor=14834-5330=9504


b) CF de investiții (CFinv) reprezintă diferența dintre încasările rezultate din vânzarea de active fixe (dezinvestire) și din diverse venituri financiare (dobânzi, dividende etc) și plățile rezultate din achiziția de active fixe (investiții).

CFinv = Vt fin + Profit din cesiunea imob – ΔIMO brute* * ΔIMO brute = ΔIMO + Amo și proviz nete

CFinv=7984+9504-15100=2388ΔIMO brute=12894+2206=15100ΔIMO=85823-72929=12894


c) CF de finanțare (CFfin) este reprezentat de majorările/diminuările de capital social, de contractarea/rambursarea de datorii financiare pe termen lung, precum și de plățile de dividende în favoarea acționarilor.

CFfin = ΔCPR – RN + ΔDTL

CFfin = -320764-37015= -357779ΔCPR=299334-350098= -320764ΔDTL=0


4.2 Cash-flow-ul disponibil (CFD)

În cadrul procesului de evaluare a întreprinderii (privită din perspectiva fondurilor investite în activul său economic AE) se are în vedere capacitatea acesteia de a degaja un cash-flow către investitori (acționari și creditori) care să permită: - Recuperarea capitalurilor investite de aceștia;

- Remunerarea acestor capitaluri cel puțin la rata normală de rentabilitate în raport cu riscul asumat.

Cash-flow-ul degajat de întreprindere către investitori poartă numele de cash-flow disponibil (CFD – free cash-flow). Spre deosebire de CF întreprinderii, în calculul CFD intervin următoarele modificări: - Dobânzile, respectiv dividendele, reprezintă modalitatea de remunerare a creditorilor și vor fi adunate în cadrul CFD;

- Se ține cont de faptul că o parte a cash-flow-ului degajat de întreprindere va fi utilizată pentru finanțarea creșterii economice a acesteia (creșterea AE).

CFD poate fi calculat prin două metode:

a) După origine:

CFD = CFcurent – Creșterea economică unde:

CFcurent = EBIT(1-τ) + Amo și proviz nete = RN + Dob(1- τ) + Amo și proviz nete=37015+2206=39221

CFcurent (CFgest) reflectă rezultatele obținute de întreprindere destinate remunerării investitorilor (pentru a asigura comparabilitatea între întreprinderile îndatorate și cele neîndatorate economia fiscala generată de dobânzi a fost eliminată). Creșterea economică = ΔIMO brute + ΔACRnete=15100-93658=-78558ΔACRnete=ACRnete(31dec)-ACRnete(1ian)=183511-277169=93658

CFD= 39221+78558=117779


b) după destinație, metodă ce reflectă structura de remunerare a celor două categorii de investitori.

CFD = CFDacț + CFDcred

CFDacț = RN – ΔCPR CFDcred = Dob(1- τ) – ΔDTL

CFD=357779

CFDact=37015+320764=357770CFDcred=0


4.3 Modelul de evaluare a întreprinderii pe baza CFD

Modelul de evaluare permite atât estimarea valorii întreprinderii (a AE al acesteia) cât și a valorii celor două componente ale sale: CPR și DTL. Pentru estimarea acestor valori, CFD sau componentele sale (după caz), împreună cu valoarea patrimonială la sfârșitul anului a elementului evaluat sunt actualizate cu rata normală de rentabilitate în raport cu riscul asumat.

Această rată normală de rentabilitate poartă numele de cost al capitalului (kc – costul capitalului propriu, kd – costul capitalului împrumutat, k – costul mediu ponderat al capitalului) și reprezintă cerința minimă de rentabilitate pe care întreprinderea trebuie să o asigure investitorilor.

kc=k+(k- kd) x DTLmediu/CPRmediu

k=kc=

kd=

4.4 Evaluarea intreprinderii Prin compararea valorilor estimate prin intermediul modelului cu valorile patrimoniale ale capitalurilor evaluate la începutul anului se obține valoarea actualizată netă (VAN). Semnul VAN arată evoluția valorii întreprinderii, respectiv a capitalurilor investite de acționari și creditori (creștere +/scădere -).

Vo(CPR)=Vo(DTL)=Vo(intrep-AE)=

VAN(CPR)=VAN(DTL)=VAN(AE)=

5.Diagnosticul rentabilitatii

Diagnosticul financiar are ca obiective măsurarea rentabilității capitalurilor întreprinderii, a riscului sub care s-au obținut aceste rentabilități și a valorii întreprinderii ca raport între rentabilitatea obținută și riscul asumat. Atât rentabilitatea, cât și riscul, se analizează mai întâi la nivelul întregului AE și apoi la nivelul surselor de capital (proprii și împrumutate).

5.1 Ratele de rentabilitate a capitalurilor investite

Performanța unei întreprinderi este analizată prin raportarea rezultatelor obținute de aceasta la capitalurile investite

. Se apreciază că ratele de rentabilitate a capitalurilor exprimă adevărata măsură a performanței. Pentru a asigura comparabilitatea lor cu alte rate din economie (care compară efectele de la sfârșitul anului cu starea de la începutul anului) ratele de rentabilitate a capitalurilor se calculează ca raport între rezultatele de la sfârșitul exercițiului (1) și capitalurile investite la începutul exercițiului (0).

a) Rata de rentabilitate economică (Return on assets, ROA) exprimă performanța exploatării întregului activ economic al firmei raportând profitul global obținut de aceasta (net de impozit și economii fiscale) la activul economic.

ROA este o rată deosebit de importantă pentru aprecierea rentabilității întreprinderii. Mărimea ROA este comparată cu costul capitalului întreprinderii (k). Astfel, dacă ROA k înseamnă că cerința minimă de rentabilitate a fost satisfăcută și chiar depășită iar valoarea întreprinderii a înregistrat o creștere: VAN(întrep) 0. Situația inversă este rezultatul unei gestiuni neperformante și se va concretiza într-o scădere a valorii întreprinderii (VAN negativă). În situația în care ROA = k nu se obține un surplus de rentabilitate față de costul capitalului astfel că valoarea întreprinderii nu se modifică (VAN = 0).

ROA=40313(1−16 %)

269116=12.58 %


b) Rata de rentabilitate financiară (Return on equity, ROE) măsoară randamentul CPR, al plasamentului financiar realizat de către acționari prin cumpărarea acțiunilor întreprinderii.

Mărimea ROA este comparată cu costul capitalului propriu (kc). Pentru ca acțiunile întreprinderii să fie atractive și cursul bursier să crească este de dorit ca ROE kc, fapt ce se va concretiza în creșterea valorii capitalurilor proprii (VAN(CPR) 0).

ROE=32181

269116=10.57%


c) Rata de dobândă exprimă nivelul de remunerare a DTL ca raport între cheltuielile anuale cu dobânzile (nete de economia fiscală) și capitalurile împrumutate pe termen lung care le-au generat.

Mărimea Rdob este comparată cu costul capitalului împrumutat (kd). În situația în care Rdob kd, se va înregistra o creștere a valorii DTL (VAN(DTL) 0).

Rdob=0(1−16 %)

0=0


d) Relații de legătură între ratele de rentabilitate a capitalurilor (modelul Modigliani & Miller) Întrucât AE al întreprinderii s-a constituit din CPR și DTL, ROA poate fi calculată ca medie aritmetică ponderată a rentabilităților celor două capitaluri componente: ROE și Rdob.

ROA=10.57%x350098350098

+0x0

350098=10.57%


5.2 Efectul de levier al indatorarii

Se observă că rentabilitatea obținută de acționarii întreprinderii (ROE) are două componente: Rata de rentabilitate economică (ROA) și efectul de levier al îndatorării. În cazul întreprinderilor neîndatorate efectul de levier al îndatorării este nul iar ROE = ROA. În cazul întreprinderilor îndatorate se evidențiază două cazuri: - Dacă ROA Rdob, atunci efectul de levier este pozitiv iar acționarii obțin un surplus de rentabilitate în comparație cu rentabilitatea globală a întreprinderii (ROE ROA). Astfel, ei sunt remunerați suplimentar pentru riscul mai mare pe care și l-au asumat;

- Dacă ROA Rdob, atunci efectul de levier este negativ iar acționarii obțin un câștig mai redus în comparație cu rentabilitatea globală a întreprinderii (ROE ROA).

Levier de indatorare

ROE=10.57%+(10.57%-0)x0

350098= 10.57%


Pe baza celor prezentate se apreciază că succesul în gestiunea financiară va fi asigurat numai dacă se respectă următoarea suită de inegalități:

ROE=ROA


5.3 Rate de marja

Ratele de marjă se mai numesc și rate de rentabilitate comercială deoarece raportează diferite marje de acumulare la cifra de afaceri a întreprinderii.

În funcție de tipul marjei utilizate se întâlnesc:a) rate de marjă brută (MCV%, EBITDA%, EBIT% etc.) b) rate de marjă netă (EBIT(1-τ)%, PN% etc.).

Ratele de marjă reprezintă un factor cantitativ al rentabilității capitalurilor și pot fi îmbunătățite prin majorarea prețurilor de vânzare în condițiile unei creșteri mai lente a cheltuielilor. În situația unei cuncurențe ridicate ratele de marjă nu pot aduce un aport important la creșterea rentabilității capitalurilor.

Rata de marja(PN)=37015

260653=14.20%

Rata de marja (EBIT (1 – τ))=44066 (1−16 %)

260653=14.20%


5.4 Rate de rotatie

Ratele de rotație reprezintă un factor calitativ al rentabilității capitalurilor și exprimă intensitatea exploatării activelor întreprinderii. Cu cât acestea sunt exploatate mai intens, cu atât viteza de rotație este mai mare iar durata unei rotații este mai redusă.

Ratele de rotație se prezintă sub două forme:

a) Coeficientul (viteza) de rotație exprimă numărul de rotații efectuate într-un an prin cifra de afaceri de către elementul considerat . Acest indicator poate fi interpretat și ca nivel al vânzărilor obținut la un leu de capital investit

Coef rot(1 ian)=260653396276

=0.6577

Coef rot(31 dec)=260653347756

=0.7495


b) Durata de rotație aratâ numărul de zile necesar pentru realizarea unei rotații complete prin cifra de afaceri .

D rot(1 ian)=396276260653

x360=547.31

D rot(31 dec)=347756260653

x360=480.30


5.5 Rate de structura exprimă ponderea surselor de finanțare a activului economic al firmei . Ratele de structură reprezintă, de asemenea, un factor calitativ al rentabilității capitalurilor și sunt indicatori de exprimare a riscului.

Levier de indatorare(1 ian) =0

350098=0

Levier de indatorare(31 dec)=0

299334=0

AECPR

(1 ian)=350098350098

=1

AECPR

(31 dec )=293334293334

=1


5.6 Descompunerea în sistem du Pont a ratelor de rentabilitate a capitalurilor

a) ROA poate fi descompusă și analizată în funcție de doi factori: o rată de marjă netă (factor cantitativ) și o rată de rotație (factor calitativ):

ROA=44066 (1−16 %)

260653x

260653350098

=10.57%


b) ROE, la rândul ei, poate fi analizată și descompusă în funcție de trei factori: o rată de marjă netă (factor cantitativ), o rată de rotație (factor calitativ) și o rată de structură (factor calitativ)

ROE=37015

260653x

260653350098

x350098350098

=10.57%


6.Diagnosticul riscului

6.1 Indicatori privind variabilitatea profitului

a) Elasticitatea profitului brut în raport cu cifra de afaceri/Levierul de exploatare (e/Le)

PM reprezintă punctul mort (pragul de rentabilitate) al exploatării (nivelul vânzărilor pentru care EBIT este 0).

Întreprinderea are un risc de exploatare cu atât mai ridicat cu cât cheltuielile fixe și amortizarea sunt mai mari. De obicei, cheltuielile fixe sunt determinate de modernizarea dotărilor tehnologice și manageriale. În consecință, un proces de modernizare (care se va concretiza în creșterea cheltuielilor fixe) trebuie să fie urmat de o creștere a vânzărilor, în caz contrar înregistrându-se o creștere a riscului de exploatare.

Le=260653−132933

260653−132933−81448−2206=2.77


b) Elasticitatea profitului net în raport cu cifra de afaceri/Levierul financiar (e’/Lf)

PM= punctul mort (pragul de rentabilitate) global (nivelul vânzărilor pentru care PN este 0).

Riscul financiar al întreprinderii va fi cu atât mai ridicat cu cât cheltuielile fixe (inclusiv amortizarea) sunt mai mari și cu cât dobânzile plătite sunt mai mari. În lipsa îndatorării, levierul financiar este egal cu levierul de exploatare. În general, managerii unei firme îndatorate sunt mai bine apreciați și remunerați decât cei ai întreprinderilor neîndatorate deoarece își asumă (pe lângă plățile legate de exploatare care sunt specifice ambelor tipuri de întreprinderi) plățile de dobânzi și comisioane, precum și ratele scadente la creditele contractate. Având un acces mai larg la surse de capital, aceștia pot finanța proiecte de investiții mai ambițioase.

Lf=260653−132933

260653−132933−81448−2206−0=2.77


c) Relația de descompunere a levierului financiar

Astfel, riscul financiar (riscul total) al întreprinderii se descompune pe două componente: - Riscul de exploatare exprimat de levierul de exploatare (e/Le), risc ce este determinat de mărimea cheltuielilor fixe și a amortizării;

- Riscul de îndatorare exprimat de elasticitatea profitului net în raport cu profitul brut (Lf*/e’’), risc ce este determinat de mărimea cheltuielilor cu dobânzile.

Lf(e`)=260653−132933

260653−132933−81448−2206x

260653−132933−81448−2206260653−132933−81448−2206−0

=1


6.2 Riscul de faliment

a) Analiza statica

Indicatorii echilibrului financiar: FR, FRP, FRS, ACRnete, NFR, TN

Nota :- FR trebuie să fie mai mare decât jumătate din NFR;

- Creditele de trezorerie nu trebuie să depășească jumătate din NFR.

FR(1 ian)=277169FR(31 dec)=183511FRP(1 ian)=2777169FRP(31 dec)=183511FRS (1 ian)=0FRS(31 dec)=0ACRnete(1 ian)=277169ACRnete(31 dec)=183511NFR(1 ian)=72025NFR(31 dec)=173283Tn(1 ian)=205144TN(31 dec)=10228

Ratele de solvabilitate (capacitatea întreprinderii de a face față obligațiilor pe termen lung). Cel mai adesea solvabilitatea este apreciată prin intermediul:

Se apreciază că întreprinderea prezintă o bună solvabilitate dacă rata îndatorării este mai mică de 50% iar levierul este mai mic de 1. Pe de altă parte, băncile folosesc ca prag minim o rată de 33% a CPR față de totalul pasivului.

Rata de indatorare(1 ian)=0

350098=0

Rata de indatorare(31 dec)=0

293334

Levierul(1 ian)=0

350098=0

Levierul(31 dec)=0

299334=0

Ratele de lichiditate (capacitatea întreprinderii de a plăti datoriile curente ce vor deveni scadente pe termen scurt)

Rata curenta(1 ian)=32234746178

=6.98

Rata curenta(31 dec)=26193278422

=3.34

Rata rapida(1 ian)=322347−21365

46178=6.51

Rata rapida(31 dec)=261932−25475

78422=3.01

Rata imediata( ian)=205144+0

46178=4.44

Rata imediata(31 dec)=10228+0

78422=0.13


b) Analiza dinamicaAnaliza dinamică permite explicarea echilibrelor/dezechilibrelor evidențiate de analiza statică cu ajutorul următoarelor rate de rambursare a datoriilor și de autonomie financiară:

Excedentul de trezorerie al exploatării (ETE) exprimă surplusul monetar generat de activitatea de exploatare

ETE=EBITDA-ΔNFR

ETE poate evidenția capacitatea de rambursare a datoriilor prin respectarea următoarelor corelații: o Ca nivel minim ; ETE ≥ Chelt financiare

o Mai sigur, capacitatea de rambursare se asigură dacă : ETE-Imp pe profit ≥ Chelt financiare +Rambursarea anuala a datoriilor

ETE=46272-(173283-72025)= -54986


Rata capacității de rambursare: ar trebui să fie mai mică de 3 sau 4 ani. În schimb, o rată mai mare de 6 ani este un semnal sigur al intrării întreprinderii în stare de insolvabilitate

Rata capacitatii de rambursare= DTLCAF

Rata capacitatii de rambursare=0

26717=0


Rata capacității de plată a dobânzilor

Rata capacității de plată a dobânzilor=44066−7051

0=0


Rata autonomiei financiare: ar trebui să fie mai mare decât 2. Dacă rata autonomiei financiare este mai mică decât 1 evidențiază iminența incapacității de plată.

Rata autonomiei financiare=CAF

Rambursarea anuala a datoriilor

Rata autonomiei financiare=26717

0=0


c) Detectarea riscului de faliment prin metoda scorului

Metoda scorului urmărește predicția riscului de faliment pornind de la o serie de rate financiare strâns corelate cu starea de sănătate/slăbiciune a întreprinderii. Aceste rate sunt identificate prin analiză discriminantă și apoi se caută cea mai bună combinație liniară dintre ele care să diferențieze cât mai clar posibil întreprinderile performante de cele cu risc ridicat de faliment.

Funcția liniară a ratelor selectate (Ri ) conduce la calcularea unui scor Z care permite aprecierea riscului de faliment al întreprinderii:

Scorul Z din modelul de mai sus se interpretează în raport cu următoarea scală: - Dacă Z>2.05 riscul de faliment este redus;

- Dacă Z<0 riscul de faliment este ridicat;

- Dacă 0<Z<2.05 întreprinderea se află în zona de incertitudine.

7. Concluzii si recomandari

Documents

Proiect GFI 2012