Planul Jena

  • View
    221

  • Download
    5

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Sistem educationala alternativ

Text of Planul Jena

  • ALTERNATIVA EDUCATIONALA PLANUL JENA

    Studenti: PASTIA (BESLEAGA) FLORICA TATARUS (BORS) NASTASIA GRIGORE (BARHALA) MIOARA STOICA LAURA DRAGAN TUDORITA AN III Coordonator stiintific: lector univ. dr. CORNELIA STEFANESCU

  • PLANUL JENA

    Planul Jena este un concept pedagogic aprut n anii 20. Iniiatorul su a fostpedagogul german Peter Petersen (26 iunie 1884 21 martie 1952), care n 1924 l-aaplicat la coala experimental a Universitii din Jena (Germania). Dnd rezultate foarte bune, n scurt timp modelul Planului Jena s-a extins attn Germania, ct i n alte ri.Planul Jena este un concept pedagogic aprut n anii1920. Iniiatorul su a fost pedagogul german Peter Petersen, care n 1924 l-aaplicat la coala experimental a Universitii din Jena(Germania). Dnd rezultate foarte bune, n scurt timp modelul Planului Jena s-a extins att nGermania, ct i n alte ri.Planul Jena se nscrie ntre pedagogiile reformei de la nceputul sec. XX(asemeni pedagogiei Montessori, Waldorf, Freinet, Planului Dalton). n procesul educaional pune accentul pe copil i pe dezvoltarea integral apersonalitii sale. Dezvoltarea propriei identiti a copilului poate s se desfoaredoar n interaciunea sa cu ali indivizi, deci n comunitate.Prinii, educatorii /profesorii i copiii, care formeaz comunitatea grdiniei / colii urmresc acelailucru: o educaie de bun calitate. n comunitate copilul nvaa nu numai s fiemembru util al acesteia, ci i s-i dezvolte spiritul critic fa de ea. El nva de timpuriu s-i respecte pe cei din jur, s-i asume responsabiliti, nva ce estelibertatea i care sunt limitele ei, nva s se manifeste ca persoan dinamic, cuspirit de iniiativ.

  • PLANUL JENA

    Din punct de vedere al coninuturilor educaionale, acestea nu sunt diferite decele ale coliitradiionale, astfel nct copiii au oricnd posibilitatea s migrezede la o coal organizat dup Planul Jenala una tradiional i invers. Materiile sunt ns tratate interdisciplinar i se pornete pe ct posibil -de lasituaii autentice de nvare. inndu-se cont de particularitile de vrst alecopiilor, la nivel precolar i primar se pune accent deosebit pe intrarea ncontract direct cu natura i lumea nconjurtoare n general, deoarece experienapersonal este cea mai bun baz pentru nvare.Nerenunnd total la mprirea tradiional a copiilor (prin introducereagrupurilor de nivel, care respect de regula criteriul vrstei copiilor), Planul Jenapropune organizarea lor n principal pe grupuri de baz (grupuri de vrstcombinate).

  • PLANUL JENA

    Fiecare modalitate de grupare a copiilor se subordoneaz anumitor obiectiveeducaionale i nu este astfel formal sau discordant n raport cu obiectivelefixate.n grupul de baz se fac de exemplu activiti formative generale, orientarean mediul nconjurtor .a. avndu-se posibilitatea de individualizare. n grupul denivel are lor instrucia, asemeni celei din colile tradiionale.n grdiniele icolile organizate dup Planul Jena nu se lucreaz dup un orar tradiional,orientat pe discipline de nvmnt, ci dup un plan ritmic de activitate, n carese succed alternativ cele patru activiti fundamentale, care stau la bazaprocesului educativ: conversaia, jocul, lucrul i serbarea.Ca forme de lucru menionm n afar de activitatea n grupuri de nivel i ngrupuri de baz i pe cea n cadrul proiecte, cursurile de iniiere icele deexersare, cursurile opionale, cercurile .a.

  • PLANUL JENA

    Este important s se in seama de interesele i aptitudinile fiecrui copil, deritmul i nivelul su individual. Se urmrete ndeplinirea de ctre toi copiii a unuiansamblu de cerine minimale i stimularea lor pentru autodepire i atingereaunor performane conforme cu natura proprie afiecruia.Mediul n care se desfoar procesul educaional este foarte important. Eltrebuie s ofere confort, siguran, intimitate, asemeni unui cmin i trebuie sreflecte gustul, nevoile iinteresele copiilor, care i contribuie la amenajarea intreinerea lui. Plante, acvarii, colecii de desene, de obiecte realizate de copii,de materiale din natur, jucrii i jocuri, un mobilier uor i mobil sunt nelipsite ngrdiniele i colile organizate dup Planul Jena.Cadre didactice din toat ara s-au confruntat i se confrunt n procesul educaional cu o serie de probleme unele specifice nvmntului romnesc, altele specifice situaiei particulare ncare fiecare i desfoar activitatea.

  • PLANUL JENAInstitutul de tiine ale Educaiei a venit n ntmpinarea solicitrilor lor i aefectuat n 1992 o lucrare care analiza principalele alternative pedagogice dinlume, oferind astfel un material documentar foarte util celor ce cutau noi ci nnvmnt.ncepnd cu septembrie 1994 Planul Jena a fost introdus experimentali n Romnia, la nivelul nvmntului precolar. Programul este coordonattiinific de Institutul de tiine ale Educaiei i are aprobarea MinisteruluiEducaieibazat pe Metodologia privind organizarea i funcionarea nvmntului alternativn Romnia (iunie 1994), Cteva rezultate pozitive nregistrate pn n prezent de cei care lucreaz dupmodelul Planului Jena sunt:- entuziasmul mai mare al educatoarelor i copiilor pentru viaa din grdini,- grija mai mare cu care educatoarele pregtesc procesul educativ;- gradul mai mare de independen al copiilor fa de aduli i astfel desctuareaforelor lor luntrice, stimularea fanteziei i a spiritului lor de iniiativ;- mbogirea grdiniei cu diferite materiale didactice;- mai buna mprire a spaiului din grdini;- conlucrarea mai strns a personalului cu prinii copiilor din grdini;- accentuarea mai puternic a responsabilitii, puterii de decizie, implicrii ilibertii fiecrui membru al comunitii educaionale;- rezultatele copiilor care sunt ntr-un proces continuu de nvare natural, .a.

  • PLANUL JENA Peter Petersen (1881 1952) Universitatea din Jena

  • PLANUL JENAPeter Petersen (26 iunie 1884-21 martie 1952)

    Piatra de mormant a lui Peter Petersen

  • PLANUL JENA COPII IN CLASA (ANUL 1928)

  • PLANUL JENA O CLASA DE ELEVI (ANUL 1928)

  • PLANUL JENAPlanul Jena se inscrie intre pedagogia reformei de la inceputul secoluluiXX. Este o alternativa ca si invatamantul traditional, oferind acestuiaelementele importante de inovatie, pentru cresterea calitatii procesuluieducational.La inceputul anilor 1920, pedagogul german Peter Petersen a preluatscoala experimentala catedrei de Stiintele Educatiei a Universitatii Jena,odata cu conducerea catedrei de Pedagogie a acestei universitati.In 1924 a transformat acea scoala experimentala dupa principiile sale,Intr-o scoala bazata pe comunitatea de munca si viata, valorificand propriaexperienta pe cadrele didactice si pe directorii de scoala comunitara dinHamburg.Experimentul a debutat in primavara lui 1924 cu 21 de copii. Un an mai tarziu s-a organizat o structura scolara completa de 8 ani de studiu, copiiifiind impartiti in trei grupuri. Din 1994 Planul Jena a fost introdus si inpedagogia din Romania, la nivelul invatamantului prescolar. Programul estecoordonat de Institutul de Stiinte ale Educatiei si reprezinta punerea inpractica a unor preocupari legate de introducerea alternativei educationalein sistemul romanesc de invatamant.

  • PLANUL JENAInfluentat de miscarea educationala din acea perioada, dezvolta dintr-onoua perspectiva asupra omului.Realismul pedagogic, individualismulpedagogic,pedagogia sociala si miscarea scolii muncii, Petersen transforma scoala experimentala de la Jena intr-un tip nou. CARACTERISTICIScoala este elementara, generala si libera. Ea este deschisa copiilor deambele sexe. Scoala este o scoala a comunitatii. Societatea este oasociatie de lupta, al carei scop ultim este satisfacerea vietii practice. Comunitatea are un continut spiritual si dinamism liber al structuriiinterne, de aceea Petersen prefera o scoala a comunitatii, in locul celei asocietatii, iar grupul ca subunitate a comunitatii il prefera clasei. Comunitatea este cea in cadrul careia se pot manifesta ca fiinte sociale.In cadrul SCOLII COMUNITATII DE MUNCA SI DE VIATA ei invata sa semanifeste activ si sa-si formeze constiinta sociala.In diferite grupuri, copiii sunt pe rand indrumatori si copiii indrumati.Copiii dotati ii sprijina pe cei mai putin dotati, cei varstnici pe cei tineri,astfel se creeaza un profil moral, armonios al elevilor.Copiii pot in egala masura sa se pronunte in egala masura asupraproblemelor de interes comun. Ei pot sa ia decizii, dar trebuie sa se supunadeciziei conceptului.

  • PLANUL JENA

    Scoala trebuie sa fie o scoala a muncii cu un invatamant complex. Elevii lucreaza individual in grupuri mici sau in grupuri de baza si seorienteaza dupa interesele siritmul propriu de lucru, armonizandin acelasi timp cu grupul. Scoala trebuie sa colaboreze cuparintii, constituind o parte dintr-o comunitate de viata mai ampla. Scoala trebuie sa fie o scoala a muncii cu un invatamanntulcomplex. Elevii lucreaza individual in grupuri mici sau in grupuri de baza si seorienteaza dupa interesele si ritmul propriu de lucru, armonizand inacelasi timp cu grupul. Scoala trebuie sa colaboreze cu parintii,constituind o parte dintr-o comunitate de viata mai ampla.Invatamantul se bazeaza pe educarea naturala, spontana. Parintiisunt ajutati sa sustina copiii, ei trebuie sa cunoasca si sa sprijinerelatia care se stabileste intre educatia naturala si cea constienta,indru