Embed Size (px)
Citation preview
Proverbe, expresii si zicatori
A
- A bad workman quarrels with his tools = Vizitiul prost bate calul bun
- A barking dog never bites = Câinele care latrã nu mușcã
- A beggar`s purse is bottomless = Sacul cerșetorului n-are fund
- A belly full of gluttony will never study willingly = Burta plinã nu învațã bine
- A bellyful is a bellyful, whether it be meat or drink = Burta se umple și cu pâine și cu apă
- A bird in the hand is worth two in the bush = Nu da vrabia din mânã pe cioara de pe gard- A black hen lays a white egg = Gãina neagrã face oul alb
- A bow long bent at last waxes weak = Nu întinde coarda pre mult, cã se rupe
- A chip off the old block = Așchia nu sare departe de trunchi
- A close mouth catches no flies = În gura închisã nu intrã musca
- A constant guest is never welcome = Vizitele cele mai plãcute sunt cele mai rar fãcute. (Mai răruț că-i mai drăguț)
- A crow is never the whiter for washing herself often = Corbul în zadar se spalã, cã negreața nu și-o pierde
- A fair face, foul heart = La chip frumos și la inimã gãunos
- A fair wife and a frontier castle breed quarrels = Nevasta frumoasã e belea în casã
- A faithful friend is hard to find, remember man and keep in mind = Fericit cel ce a dobândit prieten bun și cinstit
- A fault confessed is half redressed = Pãcatul mãrturisit este pe jumãtate iertat
- A flatterer`s throat is an open sepulchre = Ferește-te de lingușitori, dacã nu vrei sã mori
- A fool believes everything = Prostul face ce vede și ce aude crede
- A fool may give a wise man counsel = De la cel înțelept și de la cel nebun multe se aflã și se învațã
- A fool may throw a stone into a well, which a hundred wise men cannot pull out = Un nebun arunc-o piatrã în baltã și zece cuminți n-o pot scoate
- A fool`s bolt is soon shot = Prostul întâi vorbește și apoi gândește
- A fool`s tongue is long enough to cut his own throat = Gura ucide mai mult decât sabia
- A forgetful head makes a weary pair of heels = Unde nu-i cap, vai de picioare
- A friend in need is a friend indeed = Prietenul la nevoie se cunoaște
- A good bestill is worth a groat = Vorba multã, sãrãcia omului
- A good conscience is a soft pillow = Cugetul liniștit odihnă bună aduce
- A good deed is never lost = Fapta bunã nu moare niciodatã
- A good friend is a treasure = Prieten adevãrat, avere neprețuitã
- A good friend is my nearest relation = Mai bine un prieten apropiat decât o rudã depãrtatã
- A good name is better than riches = Omenia-i mai bună ca avuția
- A good neighbour, a good morrow = Vecin bun ai nimerit, mare bine-ai dobândit
- A good tree cannot bring forth evil fruit. (A tree is known by its fruit) = Pomul bun după roade bune se cunoaște
- A good wife`s a goodly prize, saith solomon the wise = Nevasta cu mintea bunã e a bãrbatului cununã
- A great ship asks deep waters = Pentru corabie mare trebuie apã multã
- A honey tongue, a heart of gall = În buze miere și-n inimã fiere
- A horse, a wife, and a sword may be shewed, but not lent = Pușca, calul și femeia nu se împrumutã
- A husband must be deaf and the wife blind to have quietness = Bãrbatul surd și nevasta oarbã, cea mai tihnitã cãsãtorie
- A lean agreement is better than a fat judgement = Mai bine o pace (învoialã) strâmbã decât o judecatã dreaptã
- A little body often harbours a great soul = Mic la stat, mare la sfat
- A little fire burns up a great deal of corn = O scânteie e de ajuns ca sã ardã toata șira
- A little stone in the way overturns a great wain = Piatra (buturuga) micã rãstoarnã carul mare
- A living dog is better than a dead lion = Mai bine un câine viu decât un leu mort
- A man of many trades begs his bread on sunday = Celui cu meserii multe, casa-i este fãrã curte
- A man`s praise in his own mouth stinks = Lauda de sine nu miroase a bine
- A piece of churchyard fits everybody = Pãmântul te naște, pãmântul te crește, pãmântul te mistuiește
- A prophet is not without honour save in his own country = Nimeni nu-i profet în patria sa
- A question of life and death = O problemă de viață și moarte
- A ragged colt may make a good horse = Dintr-o iapã țigãneascã iese un cal boieresc
- A scalded cat fears cold water = Cine s-a fript cu ciorbă suflă și-n iaurt
- A sleeping man is not hungry = Cine doarme nu-i e foame
- A soft answer turneth away wrath. (Good words cool more than cold water) = Vorba dulce mult aduce. (Cuvântul poate mângâia mai mult decât mâna)
- A stitch in time saves nine = Spãrtura pânã e micã trebuie cârpitã
- A thief knows a thief as a wolf knows a wolf = Hoțului de hoț îi e frică
- A thief passes for a gentleman when stealing has made him rich = Hoțul neprins (nedovedit) e negustor cinstit
- A wise head makes a close mouth = Înțeleptul tace și face
- A wolf in sheep`s clothing = Lup în blană de oaie
- A woman`s advice is no great thing, but he who won`t take it is a fool = Prost e cel ce nu ia în seamă și sfatul nevestei
- A word to a wise man is enough = O singurã vorbã e de ajuns celui ce vrea sã te înțeleagã
- Abound in one`s own sense = A-și fi sieși singurul povățuitor și sfetnic (a se conduce numai după capul său)
- About and about = Tot un drac
- Above one`s bend = Peste puterile cuiva.
- Above one`s reach = Peste puterea de înțelegere a cuiva
- Above the mark = Mai presus de normele stabilite/curente (ieșit din comun)
- Above the salt = În capul mesei
- Above-board = Cinstit; pe față
- Abreast of/with the times = În pas cu vremea
- Absence makes the heart grow fonder = Mai rãruț îi mai drãguț
- Abundance, like want, ruins many = Bogăția strică omenia
- According to Cocker = După toate regulile (ca la carte)
- Acorns were good till bread was found. (If you have not a capon, feed on onion) = Bunã și mãmãliga, când ne lipsește pâinea
- Across lots = Pe de-a dreptul (pe drumul cel mai scurt)
- Act the ape = A se maimuțări (a face pe prostul / bufonul)
- Act the ass, to = A se comporta prostește
- Actions speak louder than words = Faptele grăiesc mai bine decât vorbele
- Actions speak louder than words = Faptele sunt mai concludente decât cuvintele
- Add fuel (oil) to the fire = A pune paie pe foc
- Adore the rising sun = A se pune bine cu stapînirea
- Adversity makes a man wise, not rich = Cine pãgubește se înțelepțește
- After a great getter comes a great spender = Unul adunã, altul risipește
- After a manner = Într-un fel sau altul (cumva)
- After a storm comes a calm = Dupã furtunã, vine și vreme bunã
- After a thrifty father, a prodigal son = Banii strângãtorului pe mâna risipitorului
- Against heavy = În condiții extrem de grele (vitrege)
- Against the collar = Cu chiu cu vai (fără tragere de inimă)
- Agree like cats and dogs (agree like harp and harrow) = A se înțelege precum câinele și pisica
- Ahead of time = Înainte de vreme
- Alight on the lure = A înghiți momeala
- Alive and kicking = În putere (foarte activ)
- All along of = Din pricina (cauza)
- All along = Tot timpul (de la început)
- All are of the dust, and all turn to dust again = Țărâna în țărână se întoarce
- All his geese are swans = Gãina vecinului e mai grasã
- All in the day`s = Normal (nimic deosebit)
- All in = Istovit, vlăguit
- All is not gold that = Nu tot ce zboară se mănâncă.
- All is not lost that is delayed. (Better later than never) = Mai bine mai târziu, decât niciodată
- All manner = Tot felul /soiul
- All meats to be eaten, and all maids to be wed = Glia trebuie aratã și fecioara mãritatã
- All of a dither = Emoționat (tulburat)
- All of a shake / all over (all on the tremble) = Pretutindeni (peste tot)
- All on edge = Cu nervii încordați
- All over oneself = În al nouălea cer (plin de sine)
- All talk and no cider = Mult zgomot pentru nimic (vorbă lungă, treabă ioc)
- All that I have left = Tot ce mi-a rămas
- All that glitters is not gold = Nu tot ce sclipește (lucește) e aur. (Nu tot ce zboară se mănâncă)
- All things are possible with god = La dumnezeu toate sunt cu putințã
- All will turn out for the best = Totul se va termina cu bine
- All`s alike at the latter day: a bag of gold and wisp of hay = Moartea nu vrea sã știe de averi, de bogãție
- Alms never make poor = Cel ce dã de milã nu sãrãcește
- An apple never falls far from the tree = Așchia nu sare departe de trunchi
- An arrow shot upright falls on the shooter`s head = Cine sapă groapa altuia, cade sigur în ea
- An ass endures his burden, but not more than his burden = Încarcă măgarul atât cât poate duce
- An empty sack cannot stand upright = Sacul gol nu stã în picioare
- An handful of trade is an handful of gold = Meseria e brãțarã de aur
- An idea suddenly struck him = I-a venit o idee deodată
- An idle person is the devil`s cushion = Lenevia e perina dracului
- An old ensign is a captain`s honour = Steagul cel vechi, cinstea oșteanului
- An open door may tempt a saint = Pe ușa deschisă poate intra un sfânt
- An ox is taken by the horns, and a man by the tongue = Boul se leagã de coarne și omul de limbã
- And no one is the wiser = Fără să știe nimeni (în taină)
- And with what measure you meet, it shall be measured to you again = Cu ce mãsurã vei mãsura, cu aceea ți se va mãsura
- Anger is a short madness = Mânia duce la nebunie
- Answer in kind = A plăti cu aceeași monedă
- Appearances are deceptive = Aparențele înșalã
- Appetite comes with eating = Pofta vine mâncând
- April rains for men; may, for beasts = Plouă-n mai, ai mălai
- Art is long and life is short = Omul moare de bãtrân și tot nu le învațã pe toate
- As a matter of fact = La drept vorbind (de fapt)
- As a rough guide = Ca un punct de reper
- As far back as ... = Încă de când ... (încă de pe vremea ...)
- As good as ... = La fel de bun ca ...
- As good as a feast = Suficient
- As it happens = Întâmplator; Din întâmplare
- As it stands = Așa cum stau lucrurile; Așa cum se prezintă situația
- As it were = Cum vine vorba
- As likely as not = Mai mult ca sigur
- As long as ... = Atâta timp cât ...
- As the work, so the pay = Cum ți-e lucru, așa ti-e plata
- As you bake, so shall you eat. (As you make your bed, so you must lie on it) = Cum îți așterni așa dormi
- As you sow, so you reap = Cum semeni, așa culegi
- Aside from = În afară de
- Ask a baby would eat a cake = Mănânci calule ovăz
- Ask, and it shall be given you = Cereți și vi se va da
- At a clap = Cât ai bate din palme
- At a full jump = În mare viteza
- At a great lick = Cu toată viteza
- At a run = Unul după altul
- At a time = Dintr-o dată; În același timp
- At any hand (rate) = În orice caz
- At dead of night = În toiul nopții
- At every pore = Din creștet până-n tâlpi; Din tot corpu
- At every turn = La tot pasul
- At first blush = La prima vedere
- At odd hours (times) = În orele (timpul) libere
- At one dash = La prima încercare
- At that = Pe deasupra / În plus
- At the back of beyond = La capătul lumii. (Unde a dus surdu iapa)
- At the flood = La momentul oportun
- At the hazard of his life = Cu riscu vieții
- At the nick of time = În ultima clipă. (La țanc)
- At the peep of day = La revărsarea zorilor; Când se crapă de ziuă
- At the top of one`s throat (voice) = În gura mare; Cât îl ține gura
- At the very loose = În ultimul moment; În ultima clipă
B
- Bacchus hath drowned more men than neptune = Mai mulți se îneacã în bãuturã decât în apã
- Back and fill = A șovăi; A fi nehotarât (A naviga în derivă)
- Back the oars = A vâsli în sens invers
- Back the wrong horse = A miza (paria /socoti) greșit
- Ball is with you = E rândul d-voastră
- Bargain is a bargain = Făgăduiala dată e datorie curată
- Bark up the wrong tree = A nimeri aiurea. (A greși adresa)
- Bate an ace = A face concesii
- Bawl and squall = A striga în gura mare
- Be a button short = A-i lipsi o doagă. (A nu fi în toate mințile)
- Be a cup too low = A nu fi în toate mințile
- Be a demon for work = A munci pe brânci (cu ardoare)
- Be a devil to eat = A mânca ca un lup
- Be a little upon the fal-lal = A face fasoane (mofturi, nazuri)
- Be a little wanting = A fi într-o ureche (doagă)
- Be able to do it on one`s head = A putea face ceva cât ai bate din palme
- Be above oneself = A fi încrezut (plin de sine)
- Be all at sea = A fi complet dezorientat
- Be all in one story = A fi cu toții de acord
- Be all on wires = A fi un pachet de nervi. (A sta ca pe ghimpi)
- Be all out = A face pe dracu în patru. (A se face luntre și punte)
- Be all set = A fi gata (pregătit)
- Be all thumbs = A nu fi bun de nimic
- Be art and part in ... = A fi implicat în ...
- Be as cross as two sticks = A nu-i fi toți boii acasă
- Be as good as one`s word = A fi om de cuvânt
- Be at low ebb = A fi în declin
- Be at low-water mark = A nu avea nici o pară chioară. (A fi lefter)
- Be at one`s best = A fi în formă
- Be at sixes and sevens. (Be off the hinges) = A fi claie peste grămadă/brambura /alandala
- Be at the lock = A fi în dilemă
- Be badly off = A o duce prost
- Be behind the eight ball = A trage mâța de coadă
- Be dead above the ears = A fi prost ca noaptea. (A nu avea pic de minte)
- Be dressed up to the nines = A fi îmbrăcat la patru ace. (A arăta ca scos din cutie)
- Be easy game = A fi ușor de păcălit /prostit
- Be easy on the eye = A fi plăcut la vedere. (A avea o înfățișare plăcută)
- Be every man`s meat = A fi pe înțelesul tuturor
- Be from missouri = A fi Toma necredinciosul
- Be full to the gills = A fi beat turtă
- Be hard up against it = A fi într-o situație dificilă. (A întîmpina multe greutăți)
- Be in a pet = A fi prost dispus. (A fi cu capsa pusă)
- Be in cloudland = A fi cu capul în nori
- Be in the buff = A fi gol pușcă
- Be in the running = A avea șanse de căștig
- Be kittle cattle to shoe = A fi mofturos. (A fi greu de mulțumit)
- Be made one = A se uni prin căsătorie
- Be not idle, and you shall not be longing = Omul harnic, muncitor, de pâine nu duce dor
- Be on nettles = A sta ca pe ghimpi
- Be on the air = A transmite /A emite (despre radio /tv)
- Be on the bargain counter = A se vinde sub valoare (la preț scăzut)
- Be on the booze = A trage la măsea (A bea)
- Be on the broad grin = A rânji cu gura pîn-la urechi
- Be on the bum = A umbla cu cortul. (A hoinări)
- Be on the gad = A fi mereu pe drumuri
- Be on the lam = A fugi mâncând pământul. (A fugi cât îl țin picioarele)
- Be on the mend = A fi în curs de însănătoșire
- Be on the right scent = A fi pe drumul cel bun
- Be on the shelf = A fi scos din uz
- Be taken aback = A rămâne nelămurit
- Be under a cloud = A fi în dizgrație
- Be up to a thing or two = A se pricepe la cate ceva
- Be what you seem, and seem what you are = Ori te poartã cum ți-e vorba, ori vorbește cum ți-e portul
- Be with it = A fi în pas cu moda. (A fi la curent)
- Be worth one`s salt = A merita pâinea pe care o mănâncă
- Bear a bob = A da o mână de ajutor
- Bear a brain = A fi cu băgare de seamă. (A avea scaun la cap)
- Bear a low sail = A se umili (înjosi)
- Bear and forbear = Rabdã inimã și taci, cã n-ai alta ce sã faci
- Bear the cap and bells = face pe bufonul /măscăriciul
- Bear the palm = A cuceri lauri
- Beard the lion in his den = A intra (de bună voie) în gura lupului
- Beards are wagging = A intra în gura lumii (satului)
- Bearins hot? = Te-ai suparat?
- Beat hell = A întrece orice închipuire /limită
- Beat it up a lot = A o ține numai în petreceri (într-un chef)
- Beat over the old ground = A reveni (mereu) la același subiect
- Beat the air /wind = A se bate cu morile de vânt
- Beauty carries its dower in its face = Fata frumoasã se mãritã fãrã zestre
- Beauty fades like a flower = Frumusețea la om e ca floarea la pom
- Before you make a friend eat a bushel of salt with him = Pânã nu mãnânci cu omul la masă, nu-l poți cunoaște
- Believe nothing of what you hear, and only half of what you see = Ascultã tot, dar nu crede tot
- Best to bend while it is a twig = Îndoaie fierul cât e cald
- Bet a cookie = A face pariu. (A face prinsoare)
- Better be first in a village than second at rome = Mai bine în satul tãu fruntaș decât codaș la oraș
- Better beg than steal. = Mai bine sã ceri decât sã furi.
- Better die with honour than live with shame = Mai bine moarte cinstitã decât viață necinstitã
- Better give the wool than the sheep = Mai bine lâna s-o dai decât oaia s-o pierzi
- Better go to bed supperless than to rise in debt = Mai bine să te culci flămând decât să te scoli în datorii
- Better late than never. (It is not lost that comes at last) = Mai bine mai târziu decât niciodatã
- Better leave than lack = Mai bine sã întreacã decât sã nu ajungã
- Better never to begin than never to make an end = Mai bine să nu începi ceea ce nu termini
- Better ride on an ass that carries me than a horse that throws me = Mai bine un mãgar care te poartã decât un cal care te aruncă (trântește)
- Between grass and hay = De vârsta adolescenței. (Baiețandru)
- Between the hammer and the anvil = A fi între ciocan și nicovalã
- Between the hand and the lip the morsel may slip = De la mânã pân-la gurã se pierde îmbucãtura
- Between two stools one falls to the ground = Cine umblã în douã luntri cade în apã
- Between wind and water = Sub linia de plutire
- Beware of false prophets = Feriți-vã de proorocii mincinoși
- Beyond all bearing = De nesuportat /neîndurat /nesuferit
- Big fish eat little fish = Peștele cel mare înghite pe cel mic
- Birds of a feather flock together = Cine se aseamănă se adună
- Bit by bit = Puțin câte puțin (Bucată cu bucată)
- Bit off = Puțin scrântit /țicnit (sărit de pe fix)
- Bit on = Cam cherchelit (cam cu chef)
- Bite off a big chunk = A se înhăma la o treabă grea
- Bite off more than one can chew = A se apuca de o treabă mult prea grea
- Blab is wist and out it must = Ce-i în gușã, și-n cãpușã
- Blood is thicker than water = Sângele apã nu se face
- Blow away the cobwebs = A iesi la aer (A-si limpezi creierul la aer)
- Blow bubbles = A face baloane de săpun. (A susţine teorii umflate)
- Blow hot and cold = A avea o comportare inegală. (A spune ba una, ba alta)
- Blow hot coals = A se mânia foc
- Blow like a grampus = A răsufla din greu
- Blow one`s own trumpet = A se lăuda singur
- Bolt all the flour = A întoarce (o problemă) pe toate fețele
- Bone (at) a subject. (Bone up on a subject) = A se pune cu burta pe carte
- Borrowed garments never fit well = Haina împrumutatã nu se potrivește bine
- Boss the show = A fi capul (conducătorul) unei acțiuni
- Boys will be boys = Copilul trebuie sã fie copil
- Break a butterfly /fly upon the wheel = A trage cu tunul în vrăbii
- Break no bones = A nu fi nici o pagubă
- Break squares = A încălca un obicei /regulă stabilită
- Break the camel`s back = Colac peste pupăză. (Picătura care a umplut paharul)
- Break the pale = A-și permite prea multe excese. (A trăi necumpătat)
- Breaks were against us = Nu am avut baftă
- Breast the tape = A ajunge primul la linia de sosire
- Bring a hornet`s nest about one`s cars = A-și aprinde paie-n cap
- Bring an old house on one`s head = A da de belea (de bucluc)
- Bring more sacks to the mill = A aduce (a veni cu) argumente suplimentare
- Bring oil to the fire (Add fuel to the fire) = A pune gaz (paie) pe foc
- Bring one`s noble to ninepenee = A da (arunca, cheltui) cu bani în stânga și-n dreapta
- Bring oneself home = A-și reveni dintr-o situație grea. (A ajunge iar pe linia de plutire)
- Bring to the hammer = A vinde (scoate) la licitație
- Bring to the parish = A aduce la sapă de lemn
- Build a lire under oneself = A-și săpa singur groapa. (A-și tăia singur craca de sub picioare)
- Bully for you! = Ai baftă! Eşti băftos!
- Burn daylight = A pierde timpul degeaba
- Burn not your house to fright the mouse away = Nu da foc casei ca sã ardã soarecii
- Burn the candle at both ends = A-şi cheltui (irosi) forţele (energia) în mod nesocotit
- Burn the earth /wind = A fugi mâncând (rupând) pământul
- Burn the midnight oil = A lucra până noaptea târziu. (A se culca foarte târziu)
- Burn the planks = A sta mult (timp) nemişcat pe loc (în același loc)
- Burn the water = A pescui noaptea
- Burn up the road = A goni nebunește
- Burst one`s boiler = A da de belea (bucluc)
- Burst one`s buttons = A se îngraşă ca un porc (de-i plesnesc / pocnesc hainele pe el)
- Bury the hatchet = A face pace. (A se împăca)
- Bush natural; more hair than wit = Coadã lungã, minte scurtã
- Business is business. (One hand will not wash the other for nothing) = Frate, frate, dar brânza-i pe bani
- Buy a pig in a poke = A cumpăra orbește
- Buy gape-seed = A umbla teleleu
- Buy off the peg = A cumpăra haine de gata
- By and by = În curând. (În viitorul apropiat)
- By ignorance we mistake, and by mistakes we learn = Din greșeli învațã omul
- By oneself = Singur (Singurel)
- By rights = De drept
- By the way = Apropo; Fiindcă veni vorba
C-D
- Cabbage twice cooked is death = Ciorba încãlzitã mult stricã la stomac
- Call a halt = A pune capăt / A curma
- Call all to naught = A ponegri / A defăima
- Call into requisition to ... = A recurge la... / A face apel la ...
- Call it a day = De-ajuns pentru (ziua de) azi! / Gata (cu munca) pe ziua de azi
- Call it a do , to : shall we ? = Ne-am hotărât, facem târgul ?
- Call it square = A regla conturile (cu cineva) / A se socoti (cu cineva)
- Call off the dogs = A schimba subiectul conversației
- Call the bear "uncle" till you are safe across the bridge = Fã-te frate cu dracu pânã treci puntea
- Call the tune = A da tonul. (A comanda)
- Call white black = A face din alb negru.
- Can the leopard change his spots? = Năravul din fire n-are lecuire / Lupul îşi schimbă părul, dar năravul ba
- Can you beat it/that! = Asta-i culmea! / Asta-i bună! / S-a mai pomenit una ca asta !
- Cannot see the wood for the trees = A nu vedea pãdurea din cauza copacilor
- Cap fits = Se potrivește. / E just. / Așa e.
- Care and diligence bring luck = Prin muncã și stãruințã vei ajunge la dorințã
- Carper will cavil at anything a = Face critică de dragul criticii. / Cicălitorul tot cicălitor rămâne
- Carry a chip on one`s shoulder = A căuta cearta cu lumânarea
- Carry a matter to one`s pillow = A amana o hotărare pană a doua zi (dimineaţa). / Ideile bune vin peste noapte.
- Carry a stiff upper lip = A-si tine capul (fruntea) sus. / A fi darz.- Carry a ticket = A face să fie acceptat candidatul propus (pe listă).- Carry away the garland = A repurta o victorie. / A culege lauri.- Carry coals to newcastle = A căra apă la fîntană (puţ). / A căra pietre la munte.- Carry fire in one hand and water in the other. = A gandi una si a spune alta. / A spune una si a face alta.- Carry it off with a high hand = A se tine tare. /A juca tare.- Carry it too far = A împinge lucrurile prea departe. / A întinde coarda prea mult/tare.- Carry more sacks to the mill = A veni cu argumente in plus.- Carry things with a high hand = A proceda autoritar. / A face act de autoritate.- Cask savours of the first fill = Prima impresie conteaza.- Cast an evil eye (on) = A nu privi cu ochi buni. / A deochea.- Cast one`s bread upon the waters = A fi bun şi generos (cu cineva) fără a aştepta recunoştinţă.- Cast one`s colt`s teeth = A-si baa mintile-n cap.- Cast pearls before swine = A strica orzul pe gaste.- Cast the coat = A naparli- Cat is out of the bag = Secretul a fost dezvăluit. / Taina s-a aflat.- Cat may look at a king = Privitul nu costa. / Privitul are voie oricine- Cat shuts its eyes when stealing cream = Se face ca nu se vede (ca nu stie) cand a facut ceva gresit.- Catch jesse = A primi o sapuneala (chelfaneala).- Catch me! (Catch me doing that!) = Vezi să nu (fac ea asta)! / Mai aşteaptă (pînă fac eu asta)!- Catch on = A intelege o gluma (sensul)- Catch the ball before the bound = A se pripi. / A actiona in graba.- Catch time by the forelock = A prinde momentul prielnic (favorabil). / A nu pierde vremea..- Caught with the fang = Prins asupra faptului.- Chain victory to one`s car = A merge din victorie în victorie.- Chained to the car = Inhămat la munca cea mai grea. / Ducand greul muncii.- Chalk on a barn door = A face un calcul aproximativ.
- Chance the ducks = Fie ce-o fi.- Change one`s condition = A se căsători. / A-si schimba starea.- Charity covers a multitude of sins. = Dragostea (iubirea) acoperã multime de pãcate.- Children are poor men`s riches. = Multimea copiilor, averea omului.- Content lodges oftener in cottages than palaces. = Mai multã fericire e în bordeiul sãracului decât în palatul bogatului.- Cool-headed = Calm.- Covetousness breaks the bag. = Lãcomia strica omenia.- Crows will not pick out crow`s eyes. = Corb la corb nu scoate ochii.- Custom rules the law. = Deprinderea se face fire.- Day-dreaming = Visare cu ochii deschisi.- Death keeps no calendar. = Moartea nu spune când vine.- Diamond cut diamond. = Cui pe cui se scoate.- Did you ever hear an ass play on a harp? = Ce stie mãgarul ce e cântarea privighetoarei.- Dirty water will quench fire. = Apa tulbure, tot stinge focul.- Do as I command you = Fa cum iti spun.- Do as the friar says, not as he does. = Fã ce zice popa, nu face ce face el.- Do as you would be done by. = Ce tie nu-ti place altuia nu face.- Do not count your chickens before they are hatched. = Toamna se numãrã bobocii.- Do not throw pearls to swine. = Nu arunca mãrgãritare înaintea porcilor.- Do well and have well. = Bine faci, bine gãsesti.- Do you get that? = Ai priceput? / Ai bagat la cap?- Dogs bark, but the caravan goes on. = Câinii latrã, caravana trece.- Don`t cross the bridge till you come to it. = Nu spune v"hop" pana nu ai sarit.- Don`t cut the bough you are standing on. = A-si tãia singur craca de sub picioare.- Don`t sell the bear`s skin before you have caught him. = Nu vinde pielea ursului din pãdure.- Dry bread is better with love than a fat capon with fear. = Mai bine pâine neagrã cu dragoste (iubire) curatã, decât albã ca zãpada si plinã de cearta (sudalmã).- Dummy coil = Sectiune moarta.
E-F-G
- Each bird loves to hear himself sing. = Fiecare pasãre pe limba ei piere.- Eagles don`t catch flies. = Vulturul nu vâneazã muste.- Easy come, easy go. = De haram a venit, de haram s-a dus.- Eat at pleasure, drink by measure. = La mâncare sã ai cumpãtare si la bãuturã sã fii cu mãsurã.- Eat to live, not live to eat. = Mananca sa traiesti, nu trai ca sa mananci.- Eident youth makes easy age. = Cine învatã la tinerete se odihneste la bãtrânete.- Envy shoots at others, and wounds herself. = Invidia-l vatama pe invidios.- Every cloud has a silver lining. = Tot raul spre bine.- Every jack must have his jill. = Tot sacul îsi gãseste peticul.- Every law has a loophole. = Legea înainte, siretii dupã ea.- Every man has his (proper) gift. = Fiecare are darul lui de la Dumnezeu.- Every man has his faults. = Nimeni nu e usã de bisericã.- Every man is the architect of his own fortune. = Norocu-i dupã cum si-l face omul.- Every man shall bear his own burden. = Fiecare isi poarta crucea.- Every pedlar praises his needles. = Tot tiganul îsi laudã ciocanul.- Every sin brings its punishment with it. = Tot pãcatul îsi cautã vinovatul.
- Every why has its wherefore. = Toatã întrebarea are si un rãspuns.- Everything is good in its season. = Toate la vremea lor.- Evil communications corrupt good manners. = Prieteniile rele stricã deprinderile cele bune. (Exemplele rele stricã moravurile bune.)- Example is better than precept. = Pilda-i cel mai bun dascal.- Experience is the best teacher. (Experience is the mother of knowledge.) = Experienta-i mama invataturii.- Experience is the mother of knowledge. = Experienta e mama invataturii.- Face to face, the truth comes out. = Asa e cum te vãd si cum mã vezi.- Faint heart never won fair lady. = Unde este fricã nu încape dragoste.- Fair is not fair, but that which pleases. = Nu e frumos ce e frumos, e frumos ce-mi place mie.- Fair words hurt not the mouth. = De vorba bunã nu te doare gura.- Faults are thick where love is thin. = Unde-i dragoste (iubire) putinã, lesne-i a gãsi pricinã.- Favour is deceitful, and beauty is vain. = Inselãtor este farmecul si desartã este frumusetea.- Fear gives wings. = Frica are picioare lungi.- Fear hath a quick ear. = Omul fricos totdeauna umblã cu gheata în sân.- Fear keeps and looks to the vineyard, and not the owner. (Fear keeps the garden better than the gardener.) = Frica pãzeste via (pãdurea, bostãnãria, pepenii).- Fields have eyes, and woods have ears. (Walls have ears.) = Câmpu-i cu ochi, pãdurea cu urechi. (Peretii au urechi.)- First come, first served. = Primul venit, primul servit.- Fish begins to stink at the head. = Pestele de la cap se-mpute.- Fish must swim thrice. = Pestele cere vin.- Folly and learning often dwell together. = Unde e învãtãturã multã e si nebunie multã.- Foolish tongues talk by the dozen. = Limba nebunului este o moarã fãrã grãunte.- Fools ask questions that wise men cannot answer. = Prostul poate sã punã mai multe întrebãri decât poate un întelept sã rãspundã.- For a flying enemy make a golden bridge. = Inamicului care se duce, fã-i pod.- For age and want save while you may: no morning sun lasts a whole day. (Keep something for a rainy day.) = Cine adunã la tinerete are la bãtrânete.- For someone’s sake = De dragul cuiva.- For want of a nail the shoe is lost. = Pentru un cui pierzi o potcoavã.- Forbidden fruit is sweet. = Fructul oprit e mai dulce.- Fortune favours fools. = Norocul prostului. (Prost sa fii, noroc sa ai.)- Friends may meet, but mountains never greet. = Munte cu munte se intalneste, da`pai om cu om.- From word to deed is a great space. = De la vorba pa-n la fapta, cale lunga.- Gentle is that gentle does. = Omul bun dupã fapte se cunoaste.- Give a clown your finger, and he will take your hand. = Dai un deget si-ti ia mâna toatã.- Give a man luck and cast him into the sea. = Fã-mã, mamã, cu noroc, si aruncã-mã în foc.- Give honey for the ass`s mouth. = A strica orzul pe gaste.- Give neither counsel nor salt till you are asked for it. = Nu da sfat, neîntrebat.- Give the piper a penny to play and two pence to leave off. = Cu un ban s-a prins în horã si cu zece nu poate scãpa.
- Giving much to the poor doth enrich a man`s store. = Ce dai sãracilor tie-ti dai.- God gives the milk, but not the pail. = Dumnezeu iti da dar nu baga si-n traista.- God stays long, but strikes at last. = Dumnezeu nu bate cu ciomagul.- God`s mill grinds slow but sure. = Dumnezeu nu ramane nimaui dator.- Gold is tried in the fire. = Aurul în foc se lãmureste.- Good and quickly seldom meet. = Si repede si bine mai rar se poate.- Good broth may be made in an old pot. = Gãina bãtrânã face ciorba (zeama) bunã.- Good land: evil way. = Bunã tarã, rea tocmealã.- Good things come to some when they are asleep. = La omul cu noroc fierbe oala fãrã foc.- Good watch prevents misfortune. = Paza bunã trece primejdia rea.- Good wine needs no bush. = Vinul bun de sine se laudã.- Good words anoint us, and ill do unjoint us. = Cuvântul bun unge si cel rãu împunge.- Grass grows not upon the highway. = Pe cãrarea bãtutã nu creste iarbã.- Great boast and small roast makes unsavoury mouths. = Fudulia intrã-n casã, sãrãcia dupã usã.- Great braggers, little doers. = Vorba lunga saracia omului.- Great honours are great burdens. = Obrazul (fata) subtire cu mare cheltuialã se tine.
H-I-J
- Hares may pull dead lions by the beard. = Pe leul mort si soarecii se catãrã.- Haste makes waste. = Graba stricã treaba.- He deserves not the sweet that will not taste the sour. = Cine n-a gustat amarul, nu stie ce e zaharul (dulcele).- He gives twice who gives quickly. = Lucrul la timp dãruit pretuieste îndoit.- He has two stomachs to eat and one to work. = La plãcinte înainte si la rãzboi înapoi.- He is no longer = Nu mai este.- He is not fit to command others that cannot command himself. = Cine nu se poate stãpâni pe sine, cum sã stãpâneascã pe altul?- He is up to the eyes in work = Are de lucru pana peste cap.- He laughs best who laughs last. = Cine râde la urmã râde mai bine.- He struck at tib, but down fell tom. = Unde dai si unde crapã.- He that blows in the dust fills his eyes with it. = Cine suflã-n foc îi sar scânteile în ochi.- He that cannot beat the ass beats the saddle. = Bate saua sã priceapã iapa.- He that commits a fault thinks everyone speaks of it. = Cine se stie cu musca pe cãciulã se apãrã.- He that dwells next door to a cripple will learn to halt. = Cu schiopii la un loc de sezi, te înveti sã schiopãtezi.- He that endures is not overcome. = Cu rãbdarea trece si marea.- He that endureth to the end shall be saved. = Cel ce va rãbda pânã la sfârsit, acela se va mântui.- He that fights and runs away may live to fight another day. = Fuga e rusinoasã, dar e sãnãtoasã.- He that goes a-borrowing, goes a-sorrowing. = Datoria griji aduce.- He that goes softly goes safely. = Cine merge incet, in siguranta ajunge.- He that has to do with what is foul never comes away clean. = Cine umblã cu fer se umple de ruginã.
- He that hath pity upon the poor lendeth unto the lord. = Cine dã sãracilor împrumutã pe dumnezeu.- He that increaseth knowledge increaseth sorrow. = Cel ce îsi înmulteste stiinta îsi sporeste suferinta.- He that is angry is seldom at ease. = Nemultumitul trãieste nefericit.- He that is born a fool is never cured. = Prostia din fire n-are lecuire.- He that is fed at another`s hand may stay long ere he be full. = Cine bea apã din pumni strãini nu se saturã niciodatã.- He that is once born, once must die. = Ce se naste trebuie sa moara.- He that keeps another man`s dog shall have nothing left him but the line. = Daca dai pâine câinilor altuia, cã te latrã ai tãi.- He that learns a trade has a purchase made. = Cine are o meserie are o mosie.- He that mischief hatches, mischief catches. = Cine seamana vant (ploaie), culege furtuna.- He that nothing questions, nothing learns. = Cine nu intreaba, nu invata.- He that promises too much means nothing. = Cine promite mult dã putin.- He that runs fast will not run long. = Cine se grãbeste curând osteneste.- He that runs into danger must expect to perish therein. = Cel care iubeste primejdia va cãdea într-însa.- He that seeks finds. = Cine cautã gaseste.- He that seeks trouble, never misses. = Cine cautã ceartã gãseste bãtaie.- He that serves at the altar ought to live by the altar. = Lucrãtorul mãnâncã de unde lucreazã.- He that sows thistles shall reap prickles. = Cine seamãnã spini, spini culege.- He that speaks the thing he should not hears the thing he would not. = Cine vorbeste ce-i place, acela sã audã si ce-l supãrã.- He that takes the raven for his guide will light on carrion. = Cine se ia dupã muscã ajunge la bãlegar.- He that too much embraceth holds little. = Cine îmbrãtiseazã multe putine adunã.- He that will steal an egg will steal an ox. = Cine furã azi un ou, mâine va fura un bou.- He that would live in peace and rest, must hear, and see, and say the best. = Cine vrea sã trãiascã în pace aude, vede si tace.- He that would the daughter win must with the mother first begin. = Cine vrea fata, sa ia aminte la mama. (Vezi mama, si apoi fata.)- He who builds by the roadside has many masters. = Cine pe lângã drum zideste multi stãpâni dobândeste.- He who commences many things finishes but few. = Cine se apucã de multe, putine terminã.- He who digs a pit for others falls in himself. = Cine sapã groapa altuia cade el într-însa.- He who excuses himself, accuses himself. = Cine se scuzã, se acuzã.- He who greases his wheels helps his oxen. = Unge osia ca sã nu scârtîie carul. (Unge rotile dacã vrei sã meargã carul.)- He who has an art has everywhere a part. = Ai carte, ai parte.- He who has ears to hear, let him hear. = Cine are urechi de auzit sã audã.- He who lives by the sword dies by the sword. = Cine scoate sabia, de sabie va pieri.- He who pays his debts begins to make a stock. = Cine nu e dator e destul de bogat.- He who wants a mule without a fault, must walk on foot. = Cine cautã cal fãrã cusur merge pe jos.
- He`s the one that calls the tune = Lumea joacă după cum cantă el.- Health is better than wealth. = E mai bunã sãnãtatea, decât toatã bogãtia.- Heave a hoy! = Hei-rup!- Heavyweight = Categoria grea- Here today and gone tomorrow. = Astãzi esti, mâine nu esti.- Hold fast when you have. = Ce-i in mana nu-i minciuna.- Honey catches more flies than vinegar. = Cu miere prinzi mai multe muste decât cu otet.- Honey is sweet, but the bee stings. = Albina face miere dulce, dar mai si împunge.- Hope maketh not ashamed. = Nãdejdea nu rusineazã.- Hunger drives the wolf out of the woods. = Foamea goneste pe lup din pãdure.- Hunger finds no fault with the cookery. = Foamea e cel mai bun bucãtar.- I cannot be your friend and your flatterer too. = Prieten adevãrat este acela care te sfãtuieste spre bine, iar nu acela care îti laudã nebuniile.- I had almost said = Era cat pe aci sa spun.- I proud and thou proud, who shall bear the ashes out? = Eu domn, tu domn, cine sã ducã sacul?- Idle people have the least leisure. = Lenesul mai mult aleargã.- Idleness is the key of poverty. = Lenea e cucoanã mare care n-are de mâncare. (Lenea e începutul sãrãciei.)- If and only if = Numai si numai daca.- If the mountain will not come to mahomet, mahomet must go to the mountain. = Dacã nu vine muntele la mahomed, vine mahomed la munte.- If you cannot bite, never show your teeth. = Dacã n-ai putere, nu întãrâta gâlceava.- If you had all the wit in the world fools would fell you. = Intre multi nebuni si cel mai întelept se pierde.- If you play with fire you get burnt. = Cine se joacã cu focul se frige.- If you run after two hares, you will catch neither. = Cine aleargã dupã doi iepuri nu prinde niciunul.- If you want a thing well done, do it yourself. = Vrei ceva bine facut, fa-l cu mana ta.- If you wish good advice, consult an old man. = Cine nu are batrani, sa-si cumpere.- Ill luck is good for something. = Orice rau are partea lui buna.- Ill weeds grow apace. = Bãlãria creste repede.- Ill-gotten goods never prosper. = Averea cu rea-credintã nu aduce folos.- In at one ear and out at the other. = Intrã pe o ureche si iese pe alta.- In fair weather prepare for foul. = A face vara sanie si iarna car.- In for a penny, in for a pound. = Unde merge mia, merge si suta.- In high spirits = Bine dispus.- In much corn is some cockle. = Nu e padure fara uscaturi.- In strict confidence = Strict confidential.- In the country of the blind the one-eyed man is king. = In tara orbilor chiorul este împãrat.- In the house of a fiddler all fiddle. = In casa lãutarului joacã fiecare.- In vain is the mill-clock if the miller his hearing lack. = In zadar bate toaca pentru baba surdã.- Industry is fortune`s right hand, and frugality her left. = Cumpãtarea tine sãnãtatea omului si hãrnicia tine averea.- Iron not used soon rusts. = Fierul neîntrebuintat rugineste.- Iron whets iron. = Fier pe fier ascute.- Is there any world with in the world of me = Exista o lume in interiorul lumii mele.
- It chances in an hour, that happens not in seven years. = N-aduce anul ce aduce ceasul.- It is a sad house where the hen crows louder than the cock. = Vai de casa unde cotcorogesc gãinile si cocosul tace.- It is better to give than to receive. = Mai bine este a darui decat a primi.- It is easier to forgive than to forget. = A ierta e mai usor decat a uita.- It is easy to be wise after the event. = Dupã bãtãlie multi viteji se aratã.- It is good fishing in troubled waters. = Tulburã apa ca sã pescuiascã.- It is hard for a greedy eye to have a leal heart. = Lãcomia stricã omenia. - It is not the gay coat that makes the gentleman. (The cowl does not make the monk.) = Haina nu face pe om.- It is sometimes good to hold a candle to the devil. = E bine a da si dracului o lumânare.- It is the first step that is difficult. = Inceputu-i anevoie, urma vine de la sine. (Primul pas e mai greu.)- It is too much of a good thing= = Ce este prea mult strica.- It pays to ... = Merita sa ...- It was a near touch = Era cat pe ce.- It was reckoned a great discovery = A fost considerate ca o mare descoperire.- It`s strange and yet true = E ciudat si totusi adevarat.- It’a sealed book for me = E un mister pentru mine.- It’s never too late to mend = Nu e niciodata prea tarziu sa repari.- Jack of all trades and master of none. = Multe stie, multe croieste si nici una nu isprãveste.- Judge not, that ye be not judged. = Nu judeca ca sã nu fii judecat.
K-L-M
- Keep (save) your breath to cool your broth (porridge). = Nu te bãga unde nu-ti fierbe oala.- Keep something for a rainy day. = Strânge bani albi pentru zile negre.- Keeping is harder than winning. = Usor e de câstigat, greu e de pãstrat.- Kind words go a long way. = Vorba dulce mult aduce.- Knotty timber must have sharp wedges. = La lemnul tare trebuie secure ascutitã.- Know thyself. = Cunoaste-te pe tine însuti.- Lay not up for yourselves treasures upon earth. = Nu vã adunati comori pe pamânt.- Learn weeping, and you shall gain laughing. = Cine seamãnã cu lacrimi culege cu bucurie.- Learn wisdom by the follies of others. = Inteleptul si din prostia altora invata.- Let the dead bury their dead. = Lasã mortii sã-si îngroape mortii lor.- Lies have short legs. = Minciuna are picioare scurte.- Like father, like son. = Asa tata, asa fiu.- Like will to like. = Cine se aseamãnã se adunã.- Lip-honour costs little, yet may bring in much. (Kind words go a long way.) = Vorba dulce mult aduce. (Vorba bunã mult adunã.)- Little knows the fat man (sow) what the lean does mean. = Sãtulul nu crede flãmândului.- Long absent, soon forgotten. (Out of sight, out of mind.) = Ochii care nu se vad se uita.- Look to thyself when thy neighbour`s house is on fire. = La casa aprinsã si vecinul vrãjmas aleargã sã o stingã.
- Love cannot be compelled. = Dragostea cu sila nu se face.- Love covers many infirmities. = Dragostea acopere toate cusururile.- Love the neighbour as thyself. = Iubeste pe aproapele tãu ca pe tine însuti.- Make a virtue of necessity. = A face haz de necaz.- Make ample provision for old age. = Seamanã la tinerete ca sã ai la bãtrânete.- Make new friends but keep the old. = Prieteni noi de-ti faci, d-ãi bãtrâni sã nu te lasi.
- Make not a balk of good ground. = Nu da binelui cu piciorul, cã pe urmã o sã-i duci dorul.- Man cannot live by bread alone. = Nu numai cu pâine va trãi omul.- Man proposes, god disposes. = Nu-i cum gândeste omul, ci cum vrea domnul.- Many a true word is spoken in jest. = Multe adevãruri se spun în glumã.- Many are called, but few are chosen. = Multi chemati, putini alesi.- Many drops make a shower. = Picãturã cu picãturã se face lacul mare.- Many friends in general, one in special. = Mai bine un prieten si bun decât o mie si nebuni.- Many hands make light work. = Unde-s multi puterea creste.- Measure for measure. = Dupã faptã si rãsplatã.- Messy = Dezordonat.- Mickle head, little wit. = Cap mare, minte putinã.- Moderation in all things. = Cumpãna, nepoate, e bunã la toate.- Money draws money. = Banul la ban trage.- Much ado about nothing. = Mult zgomot pentru nimic.- Much ado for nothing = Prea mult zgomot pentru un nimic.- Muzzle not the oxen`s mouth. = Sã nu legi gura dobitocului ce treierã.- My mouth had watered = Imi lasa gura apa.
N-O
- Narrow gathered, widely spent. = Ce-a câstigat într-o varã, a bãut într-o searã.- Near is my coat, but nearer is my shirt. = Mai aproape-i cãmasa decât haina.- Necessity is the mother of invention. = Nevoia învatã pe om.- Need makes the old wife trot. = Nevoia te duce si pe unde nu ti-e voia.- Never be weary of well doing. = A nu înceta sa facem binele.- Never judge from appearances. (Under a ragged coat lies wisdom.) = Nu judecati dupã înfãtisare.- Never let the sun go down on your anger. = Soarele sã nu apunã peste mânia voastrã.- Never look a gift horse in the mouth. = Calul de dar nu se cautã la dinti.- Never put off till tomorrow what you can do today. = Nu lãsa pe mâine ce poti face astãzi.- Never too old to learn. = A învãta nicicând nu e prea târziu.- Night is the mother of counsel. = Noaptea este sfetnic bun.- No fire, no smoke. = Pânã nu faci foc nu iese fum.- No flying from fate. = Din ce ti-e ursitã nu poti sã scapi.- No garden without its weeds. = Nu este gradina fara buruieni. (Nu e padure fara uscaturi.)- No herb will cure love. = Nici o boalã nu-i mai grea ca dorul si dragostea.- No larder but hath his mice. = Unde sunt bucate multe, sunt si soareci.- No love like the first love. = Dragostea dintâi nu se uitã.- No man can serve two masters. = Nu poti sluji la doi stãpâni deodatã.
- No man is content with his lot. = Nimeni nu-i multumit cu soarta lui.- No naked man is sought after to be rifled. = Cel ce nu are nimic, nu va fi talharit.- No smoke without fire. = Nu iese fum fãrã foc.- No sooner said than done. = Zis si fãcut.- No sooner said than done = Zis si facut.- No sweet without some sweat. = Cine nu munceste, nu mãnâncã.- None is born a master. = Nimeni nu se naste învãtat.- None more bare than the shoemaker`s wife and the smith`s mare. = Cizmarul umblã cu ghetele rupte si croitorul cu haina descusutã.- Nonthinking = Neganditor- Not to be worth straw = A nu face doi bani.- Not to find the words to convy the meaning = A nu-si gasi cuvintele pentru a exprima sensul.- Nothing but is good for something. (Ill luck is good for something.) = La tot rãul este si un bine.- Nothing comes of nothing. = Din nimic, tot nimic iese.- Nothing hurts like the truth. = Adevarul supara (doare).- Nothing is lost for asking. = Intrebarea moarte n-are.- Nothing so bad but it might have been worse. = Rãu cu rãu, dar mai rãu fãrã rãu.- Nothing so bad but it might have been worse. = Tot rãul are si partea lui de bine.- Of ill debtors men take oats. = De la un datornic rãu s-un sac de paie este bun.- Of one ill come many. = Un rau (necaz) nu vine singur.- Of two disputants, the warmer is generally in the wrong. = Vinovatul mai mare gurã face.- Of two evils choose the least (less). = Din douã rele alege pe cel mai mic.- Old friends and old wine and old gold are best. = Prietenul vechi e ca si vinul; cu cât e mai vechi, cu atât e mai bun.- Old men are twice children. = Omul când îmbãtrâneste, se copilãreste.- One "take it" is more worth than two "thou shalt have it". = Mai bine o datã: na! Decât tot: stai cã ti-oi da!- One devil drives out another. = Dracu alb mãnâncã p-ãl negru.- One does not wash one`s dirty linen in public. = Rufele murdare se spalã în familie.- One does the scathe, and another has the scorn. = Unul face si altul trage.- One flower makes no garland. = Cu o floare nu se face primãvara.- One good turn deserves another. = Binele cu bine se rãsplãteste.- One hand washes another and both the face. = O mânã spalã pe alta si amândouã obrazul. - One lie makes many. = Minciunile una pe alta se ajung.- One nail drives out another. = Cui pe cui se scoate.- One never loses by doing a good turn. = De faci astãzi cuiva bine, mâine de la altu-ti vine.- One thing thinks the horse, and another he that saddles him. = Una gândeste cârciumarul si alta betivul.- One`s own hearth is gowd`s worth. = E mai bine în coliba ta decât în palatul altuia.- Or whatever it is = Sau ce o fi.- Other times, other manners. = Timpuri noi, obiceiuri noi.- Out of sight, out of mind. = Ochii care nu se vãd se uitã.- Out of the abundance of the heart the mouth speaketh. (Out of the fullness of the heart the mouth speaks.) = Din prisosul inimii grãieste gura.
- Out of the frying-pan into the fire. = A cadea din put in lac.- Out of time = Demodat.
P-R-S
- Patience is a virtue. = Rabdarea-i virtute. (Rãbdarea-i din rai.)- Penny and penny laid up will be many. = Ban cu ban ingroasa punga.- Penny wise and pound foolish. = Scump la tãrâte si ieftin la fãinã.- Pepper is black and hath a good smack. = Piperu e negru, dar mãnâncã vodã cu el la masã.- Perfect love casteth out fear. = Iubirea desãvârsitã alungã frica.- Physician, heal thyself! = Doctore, vindecã-te întâi pe tine.- Physicians` faults are covered with earth. = Cosciugul acoperã greselile doctorilor.- Pick it up brother = Hai frate da-i batae.- Plant the crab-tree where you will, it will never bear pippins. = Pomul pãduret, poame pãdurete face.- Plough deep, while sluggards sleep; and you shall have corn to sell and keep. = Arãtura cu sudoare, desi te doare, dar în urmã veselie are.- Pouring oil on the fire is not the way to quench it. = Nu turna gaz pe foc.- Practice makes perfect. (. Use makes mastery.) = Practica face pe mester bun.- Praise a fair day at night. = Ziua bunã se laudã seara.- Prettiness dies first. = Frumusetea-i musafir, cum vine asa se duce.- Pride goes before a fall. = Mândria vine înaintea cãderii.- Pride goes before, and shame follows. = Fudulia intrã-n casã, sãrãcia-i dupã usã.- Procrastination is the thief of time. = Amânarea e hotul timpului.- Promise is debt. = Fãgãduiala datã e datorie curatã.- Provided that = Cu conditia ca.- Purring the fact that ... = Cu exceptia faptului ca ...- Put not an embroidered crupper on an ass. = Put not an embroidered crupper on an ass.- Rats desert a sinking ship. = Când corabia se scufundã, soarecii fug.- Refuse a wife with one fault, and take one with two. = Cine cautã nevastã fãrã cusur neînsurat rãmâne.- Render unto caesar the things which are caesar`s. = Dati cezarului cele ale cezarului, iar lui dumnezeu cele ale lui dumnezeu.- Riches bring care and fears. = De ai turme mari de oi, ai si turme de nevoi. (Cu cât averea ti se înmulteste, cu atât si griji mai mari te topeste.)- Run for your life = Fugi sa scapi. / Fugi cat te tin picioarele.- Sadness and gladness succeed each other. = Totdeauna desfãtarea are sorã întristarea.- Say nothing of the dead but what is good. = Pe morti sã-i vorbesti decât de bine.- Scald not your lips in another man`s pottage. = Nu-ti bãga nasul unde nu-ti fierbe oala.- Scatter with one hand, gather with two. = Dã cu o mânã si ia cu doua.- Science has no enemy but the ignorant. = Invãtãtura datã rãu se sparge în capul tãu.- Second thoughts are best. = Dã-mi, doamne, mintea românului cea de pe urmã.- Seething = Care se agita.- Self do, self have. = Cine imparte, parte-si face.- Self-praise is no recommendation. = Lauda de sine nu miroase a bine.- Serve you right = Asa va trebuie.- Short folk are soon angry. = Mic ca acul si rãu ca dracul.
- Silence does seldom harm. = Cine tace merge-n pace.- Silence is golden. = Tãcerea e de aur.- Simply and badly true = Pur si simplu adevarul.- Slow but sure. = Incet dar sigur.- So it is = Intr-adevar. / Chiar asa.- So many countries, so many customs. = Câte bordeie, atâtea obiceie.- So many heads, so many minds. = Câte capete, atâtea pãreri.- So many men so many minds = Cate capete atatea pareri.- So many servants, so many enemies. = Câte slugi ai, atâtia dusmani hrãnesti.- Soft pace goes far. = Pas cu pas departe duce.- Something is better than nothing. = Orice putin e bun decat nimic- Sow thin and mow thin. = Cel ce seamãnã putin, putin si secerã.- Speech is silver, but silence is golden. = Vorba-i de argint, tãcerea e de aur.- Step after step the ladder is ascended. = Treaptã cu treaptã te urci scara.- Still waters run deep. = Apele linistite (line) sunt adânci.- Stretch your legs according to your coverlet. = Intinde-te cât ti-e plapuma.- Strike while the iron is hot. = Bate fierul cât (pânã) e cald.- Such a thing has never been known = Nu s-a mai vazut asa ceva.- Such bird, such egg. = Pecum tatal, si fiul- Suffer and expect. = Rabdã inimã si taci.- Sufficient unto the day is the evil thereof. = Ajunge zilei rãutatea ei.
T-U-V
- Take no more on you than you`re able to bear. = Nu lua mai mult decat poti duce.- Take the bit and the buffet with it. = Cine-ncalecã mãgarul sã-i sufere nãravul.- Take the chestnuts out of the fire with the cat`s paw. = A scoate castanele din foc cu mâna altuia.- Talk of the devil, and he is bound to appear. = Vorbind de lup si lupul la usa.- Talk of the wolf, and his tail appears. = Vorbesti de lup si lupul la usã.- Talking as if butter wouldn’t melt in your mouth = Vorbind ca un prefacut (de parca nici usturoi n-a mancat nici gura nu-i miroase)- Tall men had ever very empty heads. = Inalt cât o prãjinã si prost cât o basinã.- Tell me with whom thou goest, and i`ll tell thee what thou doest. = Spune-mi cu cine te însotesti, ca sã-ti spun cine esti.- Tender spot = Punct slab.- That that comes of a cat will catch mice. = Ce naste din pisicã soareci mãnâncã.- That’s about all = Asta-i tot.- The absent are always in the wrong. = Cei ce lipsesc nu capãtã dreptate.- The anvil fears no blows. = Nicovala fricã n-are de ciocan.- The bird is known by his note. = Pasãrea dupã glas se cunoaste.- The brains don`t lie in the beard. = Barbã lungã si capra are, dar minte nicicum nu are.- The buyer needs a hundred eyes, the seller but one. = Cine nu deschide ochii deschide punga.- The camel going to seek horns, lost his ears. = Nemultumitului i se ia darul.- The charitable give out at the door, and god puts in at the window. = Binele ce-l faci la oarecine, ti-l întoarce vremea care vine.- The counsel thou wouldst have another keep, first keep it thyself. = E lesne a povãtui si anevoie a se povãtui.- The devil is not so black as he is painted. = Nu e dracul asa de negru cum se spune.
- The devil loves no holy water. = Fuge ca dracul de tãmâie.- The die is cast. = Zarurile au fost aruncate.- The early bird catches the worm. = Cine se scoalã de dimineatã departe ajunge.- The end justifies the means. = Scopul scuzã mijloacele.- The end makes all equal. = Moartea împacã pe toti.- The exception proves the rule. = Exceptia confirmã regula.- The eye is bigger than the belly. = Pântecele se saturã, dar ochii niciodatã.- The eye is the mirror of the soul. = Ochii sunt oglinda sufletului (inimii).- The eye of the master does more work than both his hands. = Ochii stãpânului mai mult spor fac decât amândouã mâinile.- The face is the index of the mind. = Chipul omului e oglinda sufletului.- The fated will happen. = Ce ti-e scris, în frunte ti-e pus. (De ce ti-e frica nu scapi.)- The fathers have eaten sour grapes, and the children`s teeth are set on edge. = Pãrintii mãnâncã mere acre (aguridã) si copiilor li se strepezesc dintii.- The first faults are theirs that commit them, the second theirs that permit them. = Când te-a înselat cineva o datã, e de vinã el; când te-a înselat a doua oarã, esti de vinã singur.- The flock follow the bell-wether. = Turma merge dupã berbec.- The fly has her spleen and the ant her gall. = Si furnica, de e furnicã, tot are mânie, cât e de micã.- The frying-pan said to the kettle, "avaunt, black brows! (The pot calls the kettle black.) = Râde ciob de oalã spartã.- The game is not worth the candle. = Nu face fata cât ata.- The goat must browse where she is tied. = Capra roade unde o legi.- The greatest hate springs from the greatest love. = Iubirea peste mãsurã aduce în urmã urã.- The head grey, and no brains yet. = De ani mare si minte n-are.- The heart`s letter is read in the eye. = Ochii sunt oglinda inimii.- The heart`s mirth does make the face fair. = Inima când se-nveseleste, fata înfloreste.- The highway is never about. = Calea dreaptã este cea mai scurtã (bunã).- The horse that draws most is most whipped. = Tot in calul care trage da- The hurt man writes with steel on a marble stone. = Cele rele scrise pe apa, iar binefacerile pe marmurã.- The husband is always the last to know. = Nu stie bãrbatul ce stie satul.- The husband is the head of the wife. = Bãrbatul este cap femeii.- The joy of the heart makes the face fair. = O inimã veselã însenineazã fata.- The just shall live by faith. = Dreptul din credintã va fi viu.- The labourer is worthy of his hire. = Vrednic este muncitorul de plata sa.- The lame tongue gets nothing. = Cu rusinea mori de foame.- The last shall be the first. = Cei de pe urmã vor fi întâi.- The latest link = Cea mai recenta legatura (urma, veriga)- The lion`s share. = Cine împarte parte-si face.- The love of money is the root of all evil. = Banul este ochiul dracului.- The master`s footsteps fatten the soil. = Urmele stãpânului, economia casei.- The mean is the best. = Calea de mijloc e cea mai bunã.- The meek will inherit the earth. = Blândul mosteneste pãmântul.- The miser is always in want. = Zgârcitul e totdeauna sãrac.- The more haste, the less speed. = Graba strica treaba.- The noblest vengeance is to forgive. = Iertarea e rãzbunarea cea mai bunã.
- The pitcher goes so often to the well that it is broken at last. = Ulciorul nu merge de multe ori la apã .- The pleasures of the mighty are the tears of the poor. = Bogatul greseste si sãracul cere iertare.- The poor man is aye put to the worst. = La omul sãrac nici boii nu trag.- The prayers of the wicked won`t prevail. = Ruga pãcãtosului n-ajunge la cer.- The receiver is as bad as the thief. = Ori furã, ori tine sacul, e tot lotru.- The rotten apple injures its neighbours. = Mãrul putred stricã si pe cele bune.- The slothful man is the beggar`s brother. = Lenesul ajunge frate cu cersetorul.- The smoke of a man`s own house is better than the fire of another`s. = Decât în tarã strãinã, cu pitã si cu slãninã, mai bine în satul tãu cu mãlaiu cât de rãu.- The sun shines upon all alike. = Soarele încãlzeste si pe buni si pe rãi.- The thread breaks where it is weakest. = Unde e ata mai subtire, acolo se rupe.- The time is up = Timpu s-a scurs.- The tongue talks at the head`s cost. = Gura vorbeste, capul trage. (Cine-si pãzeste limba îsi pãzeste capul.)- The wolf may lose his teeth, but never his nature. = Lupul isi pãrul schimbã, dar nãravul ba.- The wolf may lose his teeth, but never his nature. = Lupul îsi schimbã pãrul, dar nãravul ba.- The work shows the workman. = Lucrul laudã pe mester.- There is a limit to one`s patience. = Rãbdarea are si ea limitele ei.- There is a time for everything. = Toate la vremea lui.- There is no accounting for tastes. (Every man to his taste.) = Gusturile ne se discuta. (Fiecare cu gustul lui.)- There is no good accord where every man would be a lord. (Where every man is master the world goes to wreck.) = Vai de casa cu multi stãpâni.- There is no little enemy. = Nu dispretui pe nici un inimic, fie cât de mic.- There is no place like home. = Ca acasã la tine nu-i nicãieri mai bine.- There would be no great ones if there were no little ones. = Fara saraci nu exista bogati.- There`s none so blind as those who will not see. = Nu e mai orb decât cel ce nu vrea sã vadã.- They must hunger in frost that will not work in heat. = Cine vara stã si doarme, iarna, biet, moare de foame.- They that be whole need not a physician, but they that are sick. = Nu cei sãnãtosi au nevoie de doctor, ci cei bolnavi.- They that sow the wind shall reap the whirlwind. = Cine seamãnã vânt culege furtunã.- They think they`re it = Se cred buricul pamantului.- Think on the end before you begin. = Intâi gândeste, apoi porneste.- Thought is free. = Pentru cugete nu ia nime vamã. (Gandirea e libera.)- Throw out a sprat to catch a mackerel. = Pestele mare cu îmbucãtura micã se prinde.- Tied up = Legat / Legati- Time and straw make medlars ripe. = Cu rãbdare si cu tãcere se face agurida miere.- Time cures all things. = Vremea vindecã toate.- Time devours all things. = Timpul le rezolva pe toate. (Timpul face si desface.)- Time flies. = Vremea vine, vremea trece. (Timpul trece.)- Time tries truth. = Vremea descoperã adevãrul.
- Time, as he grows old, teaches many lessons. = Timpul, cu cat trece, te intelepteste. (Timpul este cel mai bun învãtãtor.)- Times change and we with them. = Cu timpul toate se schimbã.- To abandon oneself to the idea of ... = A se lasa furat de idea ca ...- To be in badly need of ... = A avea nevoie urgenta de ...- To be set upon = Cu tot dinadinsul.- To be taken aback = A fi luat prin surprindere.- To become aware = A-si da seama.- To came to a dead stop = A ajunge la un punct mort.- To carry out = A efectua.- To change a fly into an elephant. = A face din tântar armãsar.- To conceal = A tine secret.- To cry with one eye, and laugh with the other. = Cu un ochi râde si cu altul plânge.- To do all in one’s power = A face tot ce-i sta in putere.- To do one’s bit = A-si face datoria.- To frame one’s thoughts into words = A-si imbraca gandurile in cuvinte.- To get it = A o pati.- To get out of hands = A scapa de sub control.- To go berserk = A-si iesi din minti.- To have a free hand = A avea mana libera.- To keep (in) toch with ... = A tine legatura cu ...- To keep cool = A ramane calm.- To keep on open mind = A tine mintea treaza.- To lay great store upon = A pune mare pret pe.- To lay the ghost = A scapa de fantoma- To let one’s thoughts stray = A se lasa furat de ganduri.- To look into a matter = A cerceta o chestiune.- To make up one’s mind = A se hotari- To mind one’s business = A-si vedea de treaba sa.- To pass by = A trece pe langa.- To pass on = A trece mai departe.- To put up to something = A pune ceva la cale.- To result in failure = A duce la esec.- To scare someone out of his wits = A speria pe cineva ingrozitor- To set a task before something = A-i trasa cuiva o sarcina.- To set the wolf to keep the sheep. = A pune lupul paznic la oi.- To slobber = A se pierde cu firea.- To spare for time = A trage de timp.- To split hairs = A taia firu-n patru.- To strain at a gnat and swallow a camel. = A strecura tântarul si înghiti armasarul (camila).- To swagger = A face pe grozavul- To take over = A lua in stapanire.- To take place = A se produce.- To take the rough with the smooth = A lua lucrurile asa cum sunt.- To take the winds out of somebody’s raits = A dejuca planurile cuiva.- To tent to vanish = A tinde sa dispara- To the pure all things are pure. = Toate sunt curate pentru cei curati.- To thing twice before doing anything = A se gandi de doua ori inainte de a face ceva.
- To think that larks will fall into one`s mouth ready roasted. = Picã parã mãlãiatã în gura lui nãtãfleatã.- To tire of ... = A se plictisi de ...- To try out = A incerca. / A experimenta.- Tongue breaks bone and herself has none. = Limba oase n-are, dar oase sfãrâmã.- Too hasty burned his lips. = Cine se pripeste, adesea se poticneste.- Too many cooks spoil the broth. = Copilul cu multe moase rãmâne cu buricul netãiat.- Too much laughter discovers folly. = Prostul râde singur de prostia lui.- Truth and oil are ever above. = Adevãrul iese ca untdelemnul la suprafatã.- Truth has a scratched face. = Adevãrul umblã cu capul spart.- Truth may be blamed, but cannot be shamed. = Dreptatea niciodatã nu piere.- Two blacks do not make a white. = Inegrind pe altul nu te albesti pe tine.- Two dogs strive for a bone, and a third runs away with it. = Când doi se ceartã al treilea câstigã.- Two of a trade seldom agree. = Cei de-o meserie stau în gâlcevie.- Under a ragged coat lies wisdom. = Sub frunza proastã se gãseste poama coaptã.- Under these conditions = In aceste conditii.- Union is strength. = In unire stã tãria. (Unde-s doi puterea creste.)- Upside down = Cu susul in jos.- Use the means, and god will give the blessing. = Pune mâna si o sã punã si dumnezeu mila.
W-X-Y-Z
- Walls have ears. = Zidurile au urechi.- Wayward imagination = Imaginatie nestapanita.- We carry our neighbours1 failings in sight; we throw our own crimes over our shoulders. = Vezi mai întâi gunoiul din ochiul tãu si apoi vorbeste pe altul de rãu.- We must live by the quick, not by the dead. = Mortii cu mortii si viii cu viii.- Well begun is half done. = Lucrul bine început e pe jumãtate fãcut.- What god hath joined together, let not man put asunder. = Ce a unit Dumnezeu, omul sã nu despartã.- What is bred in the bone will not out of the flesh. = Nãravul din fire n-are lecuire.- What must be, must be. = Ce-o fi, o fi.- What soberness conceals, drunkenness reveals. = La betie se spune adevãrul.- What the heart thinks, the tongue speaks. = Ce-i în gusã, si-n cãpusã.- What we first learn we best know. = Ce înveti la tinerete, foloseste la bãtrânete.- What youth is used to, age remembers. = Deprinderea din tinerete rãmâne si la bãtrânete.- What`s done cannot be undone. = Ce-i fãcut e bun fãcut.- What’s the good? = Care-i scopul? / Ce rost are?- When a thing is done, advice comes too late. = Sfatul dupã faptã e manta dupã ploaie.- When all men say you are an ass, it is time to bray. = Dacã toatã lumea zice cã esti beat, culcã-te.- When need is highest, god`s help is nighest. = La barza chioarã face dumnezeu cuib.- When poverty comes in at the door, love flies out of the window. = Sãrãcia intrã pe usã si dragostea iese pe fereastrã.- When the candles are out, all women are fair. = Noaptea si hâdele-s frumoase.- When the cat`s away, the mice will play. = Cand pisica nu-i acasa, joaca soarecii pe masa.
- When the wine is in, the wit is out. = Vinul îl bei de bun si el te face nebun.- When thou doest alms, let not thy left hand know what thy right hand doeth. = Sã nu stie stânga ce face dreapta.- Where is well with me, there is my country. = Unde omul se multumeste, acolo raiul îl gãseste.- Where nothing is, the king must lose his right. = De unde nu-i, nici dumnezeu nu cere.- Where the carcase is, there shall the eagles be gathered together. = Unde este stârvul, acolo se adunã ciorile.- Where the dam leaps over, the kid follows. = Capra sare masa, iada sare casa.- Where there are reeds, there is water. = Unde sunt broaste trebuie sã fie si lac.- Where there is no honour, there is no grief. = Cinstea cu rusinea nu pot sta împreunã.- Where there`s a will, there`s a way. = Dacã vrei, poti. (Unde-i vointa, e putinta.)- Where we least think, there goeth the hare away. = De unde nu gândesti, d-acolo sare iepurele.- Where your treasure is, there will your heart be also. = Unde este comoara voastrã, acolo este si inima voastrã.- Where your will is ready, your feet are light. = Vointa inimii dã aripi picioarelor.- While there is life, there is hope. = Omul trãieste cu speranta.- Who chatters to you will chatter of you. = Cine defaimã pe altul înaintea ta, el si pe tine o sã te defaime înaintea altuia.- Who hath no horse may ride on a staff. = Cine n-are cal, sã urce pe jos la deal.- Who spits against the wind, it falls in his face. = Cine scuipã în sus îi cade în obraz.- Who will in time present pleasure refrain, shall in time to come the more pleasure obtain. = De vrei sã-o duci bine la bãtrânete, pãzeste-te la tinerete. - Whom god will help, nothing does harm. = Dumnezeu când îti ajutã si fierul se face plutã.- Without consideration = Fara a tine seama.- Woe to him that is alone. = Vai de cel ce merge singur! Când va aluneca, n-are cine-l ridica.- Woeful is the household that wants a woman. = Omul fãrã sotie e ca o casã pustie.- Words and feathers the wind carries away. = Gura zice, vântul duce.- You can have too much of a good thing. = Ce-i mult nu-i bun. (Ce-i prea mult stricã.)- You cannot have your cake and eat it. = Si sãtul si cu punga plinã nu se poate.- You cannot teach an old dog new tricks. = Calul bãtrân cu greu se învatã la ham.- You go to an ass for wool. = A cere lânã de la broascã.- You’d never know = Nu se stie niciodata (ce poate fi).
