CIRCULARIAPlatformă integrată pentru upcycling

2

Problema #1

VOLUMUL MARE DE DEȘEURI NERECICLATE

CUM REUȘIM SĂ SCĂPĂM DE

INFRINGEMENT-UL PE DEȘEURI?

România - 6.000.000 tone deșeuri anual (Eurostat)

București 800.000 tone deșeuri anual (Ministrul Mediului)

Rată reciclare 2015: 4,5% vs. Target reciclare 2020: 50% (Comisia Europeană)

3

Prevention

Preparing for re-use

Recycling

Other recovery

Disposal

Moving up the waste hierarchy

ENV-09-029_brochure-waste-ok.indd 5 22/11/10 11:29

Problema #2

GESTIONAREA DEȘEURILOR

În Europa:

CE recomandă prevenirea și valorificarea,

în detrimentul reciclării, incinerării și depozitării

În București:

Primăria intenţionează construirea unui incinerator,

în ciuda recomandărilor CE și a gradului de poluare din Capitală.

Firmele nu au procese de management al deșeurilor puse la punct,

este descurajată revalorificarea

4

Problema #3

DESCURAJAREA VALORIFICĂRII

Refolosirea, repararea și valorificarea prin upcycling sunt soluţii alternative

cu o valoare mai mare decât reciclarea, incinerarea sau depozitarea la groapa de gunoi.

Cu toate acestea, în România, aceste soluţii sunt descurajate.

Avantaje:

- obţinerea de produse cu valoare mai mare decât în cazul reciclării

- crearea unui număr mai mare de locuri de muncă

- informarea consumatorilor asupra problematicii deșeurilor, altfel decât prin statistici negative

Dezavantaje:

- cantităţi prea mari de deșeuri pentru a fi procesate prin upcycling

- prea puţini meșteri, artizani sau antreprenori dispuși să valorifice deșeuri

- materia primă dificil de obţinut și prelucrat, ceea ce se reflectă și în preţurile produselor

6

NEVOILE VALORIFICATORILOR

Pentru a identifica nevoile valorificatorilor de deșeuri din România, am organizat 2 conferinţe

(OSCE Days București și OSCE Days Sibiu - vezi anexele 1 + 2)

și am documentat poveștile a 14 antreprenori. Iată ce am descoperit:

Companiile:

- Refuză să doneze deșeurile spre valorificare sau îngre-unează transferul prin birocraţie- Trebuie explicate beneficiile pentru mediu și pentru com-panii (PR, CSR, raportare nefinanciară)- Nu oferă date clare despre parcursul deșeurilor în firmă și la ieșirea din firmă; - Nu refolosesc deșeurile în propriul proces industrial; - trebuie identificate soluţii cu departamentul R&D, bazân-du-ne pe exemple de succes din străinătate

Valorificatorii:

- Au probleme în a găsi materialele care ar putea fi

refolosite;

- Au nevoie de o bază de date “real time” cu pro-

ducători de deșeuri;

- Au nevoie de un depozit unde să poată fi stocate

deșeurile existente;

- Au nevoie de mai multă vizibiliate în comunitate;

- Au nevoie de o legislaţie care să încurajeze firmele

să valorifice deșeurile

7

CÂTEVA DINTRE SOLUŢIILE EXISTENTE

LA NIVEL EUROPEAN

Circle Economy - Programul de promovare a reutilizării deșeurilor / materialelor textile

- colaborează cu parteneri strategici pentru a permite inovaţii tehnologice în recuperarea materialului textil

- împărtășesc knowhow-ul prin studii de caz, simpozioane și instrumente digitale

Programul Naţional de Simbioză Industrială (NISP) - Marea Britanie

- organizează workshop-uri de matchmaking și identificare a legăturilor între generatorii de deșeuri

și valorificatori în mod regulat în Anglia, fiind recunoscută la nivel internaţional ca model de buna practică

SMILE Resource exchange - SMILE (Saving Money through Industry Links & Exchanges)

- au peste 800 de participanţi in retea, încurajează firmele să facă schimb de deseuri ca resurse in Irlanda

- reCreate – bratul de antreprenoriat social, preia materiale post-productie si in surplus de la firme

si le re-utilizeaza ca materiale artistice in scoli, gradinite, colegii de arta si centre comunitare, industria creativa

Valea de reciclare a textilelor - Nordul Frantei

- Initiat de consiliul regional din Nordul Frantei si finantata voluntar de industrie, faciliteaza colaborarea in jurul

fluxului de materiale si deseuri textile, impreuna cu clustere si organizatii de reciclare de textile

8

PLATFORMĂ DE MATCHING ÎNTRE:

- generatorii de deșeuri

companii, instituţii, organizaţii, persoane fizice

- valorificatori

antreprenori, meșteri, artizani, persoane fizice, instituţii, organizaţii

SCOP

stimularea reutilizării unor resurse care ar fi ajuns la gropile de gunoi.

COMPONENTE

1. platformă online care facilitează schimburi de deșeuri spre

valorificare.

2. evenimente pentru valorificatori, companii și comunitatea de

upcycling: hackathon, consultări, ateliere și târguri.

3. activităţi de formare și popularizare pentru comunităţi de viitori

valorificatori: ateliere de upcycling, repair cafes.

CURCULARIA

Soluţia propusă de noi

9

CURCULARIA

Business model canvas

10

CURCULARIA

Activităţi

11

CURCULARIA

Feedback valorificatori

12

CRISTINA ZLOTA

Urbanist, designer vestimentar și coordonator al Departamentului Textile la Nod Makerspace. În activitatea profesională îmbină experienţa din proiectele de regenerare urbană cu pasiunea pentru designul vestimentar și interesul pentru cultura DIY. Proiectele în care s-a implicat, în ultimii ani au avut ca punct central interesul pentru reutilizarea și optimizarea resurselor existente, fie că s-au referit la reciclare urbană (conversia unei foste platforme industriale în centru pentru industrii creative), upcycling textile (dezvoltarea unui mic brand vestimentar eco-responsabil) sau diseminarea de know-how privind reciclarea textilelor (trainer pentru un curs introductiv în croitorie și upcycle). Prin platforma Circularia, își dorește să contribuie activ la democratizarea designului și dezvoltarea unei mișcări reale de upcycling în București.

LAURA ROMAN

Consultant în domeniul eco-inovării și economiei circulare, parte a echipei Technopolis Group din Bruxelles. În cei peste cinci ani petrecuţi la Bruxelles, Laura a acumulat experienţe în analiză și dezvoltarea de programe de stimulare a inovaţiei, dezvoltării sustenabile și a economiei circulare la nivel european. Proiecte relevante la care lucrează sunt Observatorul European al Eco-Inovaţiei și un studiu de fezabilitate pentru dezvoltarea unei platforme de simbioză industrială, ambele pentru Comisia Europeană. În România, Laura este membră a Centrului Român pentru Inovaţie în Dezvoltare Locală (CRIDL), prin care a coordonat în 2016 Zilele Economiei Circulare Deschise în București, cu intenţia de a dezvolta iniţiative locale care să conducă la îmbunătăţirea mediului înconjurător și crearea de oportunităţi de afaceri verzi.

IRINA BRENIUC

Jurnalist de mediu la publicaţia Green Report și Președinte al Asociaţiei pentru Consum Sustenabil. În 2015, a iniţiat un proiect de upcycling, în cadrul căruia confecţionează mobilier, decoraţiuni și accesorii, din anvelope uzate, paleţi recuperaţi și alte materiale pe care alţii le consideră deșeuri. Confruntându-se cu mai multe dificultăţi în implementarea proiectului, și-a propus să documenteze problemele

antreprenorilor români care valorifică deșeuri. Astfel, a aflat că procurarea materiei prime și transportul acesteia este o problemă recurentă. De aceea, și-a propus să se implice în dezvoltarea platformei Circularia, venind cu propria experienţă în domeniul upcycling-ului și cu informaţii despre managementul deșeurilor pe care le-a aflat ca jurnalist.

ALEXANDRA ȘTEF

Alexandra a coordonat activităţi de activare comunitară în proiectul București 2021 - Capitală Europeană a Culturii. Având și rolul de curator de comunităţi care contribuie la transformarea orașului într-unul mai sustenabil, creativ și inovator, precum cea a valorificatorilor de deșeuri, a participat din partea ARCUB la discuţia despre potenţialul unor iniţiative locale de economie circulară la OSCE Days 2016—baza proiectului Bucharest Living Lab, inclus în dosarul de candidatură. Alte experienţe de activare și facilitare comunitară sunt organizarea de consultări publice despre nevoi culturale în cartiere și dezvoltarea unei comunităţi locale de inovatori sociali conectată la reţeaua globală Edgeryders. La Circularia va facilita adoptarea practicilor de valorificare și consum sustenabil de către comunităţi de vecini și elevi.

LAURA STROE

Laura Stroe este designer vestimentar și manifestă un interes deosebit pentru reciclare, upcycling și posibilitatea de a ajunge la un proces complet circular în producţia hainelor sale. În 2005 a pus bazele proiectului Skinny Bunny, ce foloșeste cu precădere și transformă materialele textile reciclate și/sau hainele uzate în produse noi. În cadrul platformei Circularia va folosi experienţa acumulată astfel în domeniul designului vestimentar, va fi director de creaţie al platformei și trainer pentru atelierele de reciclare. Mai multe informaţii despre activitatea sa profesională.

CURCULARIA

Echipa

13

CIRCULARIA

IRINA BRENIUC

ROMANIAN TEXTILE

CONCEPT

LA FIRUL IERBII

NODMAKERSPACE

ECOTECA

RECICLARE

CALUP

LAURA ROMAN

CRISTINA ZLOTA

LAURA STROE

ALEXANDRA

Design Vestimentar

CURCULARIA

Resurse disponibile

14

Centrul de dezbateri și iniţiative civice LA FIRUL IERBII Asociaţia NOD Makerspace

CURCULARIA

Parteneriate

15

Asociaţia Romanian Design Concept Asociaţia ECOTECA

16

Asociaţia D’Avent - Reciclare Creativă Asociaţia CALUPţţ

17

CURCULARIA

Anexe

Rezultateatelierdezbateri10iunieTransformarea deseurilor textileinresurse

Ceamfăcutșiideipentruviitor

Contextulatelierului

• Întâlnireîncontextaplicativpeindustriatextilăcupropuneridere-utilizareadeșeurilorcaresursesecundare• Participanți:traineripeupcycling,designeri,MercyCharity Boutique– croitordefaptebune,ProiectulReciclareCreativă– unmakerspace pavilioncusoluțiicreative,ClusterulRomanianTextileConcept,rețeauaromânădeeco-inovare,Asociațiaproducătorilordedeșeuri,Ecoteca,EY,OKOInitiatives – consultanțipeproblemedeeco-inovareindustrială• Locația:LaFirulIerbii,NodMakerspace

Statusquo- Provocări

• Cumfacemcadeșeuriletrebuiesăiasădinindustrie– șielesăintreîncutotulalteindustrii,altemeserii,șiastaemaigreudeorganizat;• Economiacircularănuesteosoluțiepentrutot,nueunconceptnăscutdinprotecțiamediului,ciunconceptnăscutdinpenuriaderesurse;

• Trebuiegânditînafaracutieiindustrieispecifice;• Obiectulunuiclusterestetocmaideafacilitaconexiunileinterdisciplinareșiaaducelamasașiperspectivaunorindustriicomplementare(spredeosebiredepatronate);

• Cuminteracționezicumediulacademic– nuexistăorelaționaredirectă,mediulacademicpareatrăiîntr-obulăculivrabilerareoriaplicabiledecătremediuldeafaceri;• Probleme:oameniinuștiulacinesăapelezesaudeundesăseinformezepentruafacereciclare;• Careesteparcursuldeșeurilorlaieșireadinfirmă:manageriisuntfoartegreudemobilizatsărenunțeladeșeuri,existăobirocrațiemare,trebuieatrașiprinbeneficiilepecarele-arputeaprimisauCSR

Cums-arputeafacilitaschimbuldemateriale• Unportalpebazademembership sauungrupdefacebook;• Bazădedatecuproducătoridedeșeuri- cererededeșeurișiinformareperiodicăîntrefabrică– persoanainteresatăcuprivirelaceresursesuntdisponibile;

• Utilizareadecomunitățidejaexistente;• Designurban– casăatragiatențiaasupraproblemei• Magazindeexpuneredeșeuri• Conectareacuspațiiartistice• Campanie- call formakers and designers;pluscampaniedeeducareșiinformare

• Finanțareaafacerii– arputeaexistafinanțăripentruîntreprinderisociale

• Cooperativa– cooperațiapevremeacomunismului,plăteadividende• Obligația– lafabrică,deafolosideșeuri• Challenge-uriînșcoli,cufinanțarepublică

Ceurmează

• CreareFacebookgroup OSCERomania- pentruceicareauparticipatlatoateevenimentele• Idee(post- Oscedays):startcall forcontributors /Membership laobazădedateproducătorideșeurișipotențialireceivers /users (similarecosystemmapping)șicreareaunuitraseupotențialpentruwaste flows• Mid-term goal:Crearecanalfirme(industrii)-antreprenoricarearputeare-utilizadeșeurileprintr-oplatformă

MATERIALESUPORT

Platforme deschise deCooperareîneconomia circulară

LauraRoman,CRIDL

DECEOPENSOURCE

• Transparență!vOportunități deînvățare,sharingknowledgevOportunități decolaborare și participarevvaloare adăugată și masă critică pentrutransformare

• Scopul OSCEDays Bucharest – 9iunie:transferămmetodologia opensourcelaaccelerarea economiei circulare princooperare lanivel local

ECONOMIACIRCULARĂ:DECE

Generarea dedeseuri inUE,2012(kgpelocuitor)

Industria Modei:Adoua industrie canivel depoluare dupa petrol;

61%dindeseuri textilenusecolecteaza pana si intari avansate

http://www.circle-economy.com/textiles/

ECONOMIA CIRCULARĂ:REGENERATIVĂ – ZERODEȘEURI

Modele debusinesscirculare:User-centered

consum colaborativ

colaborareinlanturile

dedistributie

simbioza industriala

eco-design&

remanufacturing

E.g. “Sharingeconomy”e.g.makerspaces, peer2peereconomy,marketplacesforsharingresources

Marketplaces (online/offlineworkshops):deșeurile caresursăNISP/industrialsymbiosis– UK;

Design pentru re-folosire,impactdemediuredus,remanufacturing

Impactdemediu

ImpactsocialImpact

economic

Comunitățilocaleangajateîninterțctiunidinamice

Surse destudii decaz:https://www.ellenmacarthurfoundation.org/case-studieswww.eco-innovation.eu

Initiativedesusținere aValorificării Deșeurilor(Upcycling)vwww.rreuse.org RREUSEisaEuropeanumbrellaforsocialenterpriseswithactivitiesinreuse,repairandrecycling.

vhttp://www.nispnetwork.com/ Nationalindustrialsymbiosisprogramme (NISP)inUKhelpstoidentifyopportunitieswherewasteproductsfromoneindustrycanberecovered,reprocessedorre-usedbyotherbusinesses,reducingtheamountofwastegoingtolandfill

vhttp://www.wrap.org.uk/ WRAPisaplatformworkingwithbusinesses,individualsandcommunities.Ithasalotofinformationandtoolsthatcanhelpinreapingthebenefitsofreducingwaste,developingsustainableproductsandusingresourcesinanefficientway.

vwww.smileexchange.ie SMILE- SavingMoneythroughIndustryLinks&Exchangesisafreeserviceforbusinessencouragingthesharingandexchangingofresources(Ireland)

WRAPUK- SustainableClothingActionPlanv Target:imbunatatirea sustenabilitatii hainelor pe intregul lor lifecycle.v SteeringGroup:Retailers,brand-uri,actori dinsectorul dereciclare,autoritati publice,NGO-uri

v4grupuri delucru: Re-use&Recycling, Influencingconsumerbehaviours Metrics and DesignforLongevity

vRe-useandRecyclinggroup• Keyoutputs:• Textilecollectionguidanceforlocalauthoritiesandpartners• Re-usepotentialofhouseholdbulkytextiles• Textileproductflowandmarketdevelopmentopportunities• Washinganddryingcontaminatedtextiles

EuropeanClothingActionPlan

vEuropeanClothingActionPlanproject,finantare EULIFEvwww.ecap.eu.com/get-involved/

TextilesRecyclingValley– Nordul Frantei

vInitiat deconsiliul regionaldinNordul FranteivFaciliteaza colaborarea injurul fluxului demateriale si deseuritextileimpreuna cuclustere si organisatii dereciclare detextile.

vBazata pe oconventie semnata intre parteneri dedezvoltareaunui plande3ani deacrea businessuri cooperativepe temareciclarii textilelor

vFocuspe capturarea materialelor deja iesite inproductia deazi si reintegrarea lor incircuitul economic,nupe eco-design

vFinantata voluntar deindustrie

CIRCLEECONOMYAMSTERDAM– TextilesMarketplace– Pilotin2016vConecteaza industria textila si alte industrii conecte lanivel deorasepentru schimburi demateriale /deseuri

vDHL,Recover,G-star,parteneri (versiunea beta)deja in7tari,incluzandJackWills,Noppies si WielandTextiles

http://www.circle-economy.com/tool/circlemarket/

Dezvoltare tehnologica si piete noiE.g.VTTFinlanda – centru decercetare intextiledezvolta fibre textilereciclate impreuna cuTampereUniversityofTechnologysi AaltoUniversity

http://www.3domusa.com/shop/wound-coffee-filled-filament/

http://www.vttresearch.com/media/news/vtt-textile-waste-can-be-made-into-fabrics-that-are-even-better-than-the-original

3DomUSA– 3Dprintingfibre dinmateriale /deseuriorganice – e.g.zat decafea

IMPACTSOCIAL- SMILEResourceExchange(Irlanda)

vNetworkdeschimb dedeseuri si resursevColaborare cuReCreate – preia materiale post-productie si insurplusdelafirme si lere-utilizeaza camateriale artistice.

vReCreate epe baza demembership:scoli,gradinite,colegii dearta sicentre comunitare,industria creativa - peste 800deorganizatii sipersoane privateinretea

Cooperare lanivel nationalpe economia circularaRealisation AccelerationCircularEconomy(RACE)COALITION– NL

• DutchNationalgovernmenthastakentheinitiativetocooperatewithsocietalleaderstoacceleratethetransitiontowardsacirculareconomy.IntheRACE-coalition,thecooperativecompanyCircleEconomy(withmembersincludingcompanies,researchersandpublicbodies,ClickNL,DeGroene Zaak,HetGroene Brein andMVONederland)issupportedbyRVONetherlandsandtheMinistriesofEconomicAffairs,andInfrastructureandEnvironment,torealise theadvantagesofacirculareconomy.

• RACEgoalsinclude:1. Defineandstimulatecirculardesign2. Stimulatehigh-qualityreuseofproducts3. Analyse thebarrierstothecirculareconomy4. Createaportfolioofcircularprojectsthatwillserveasexamples5. Raisepublicawarenessaboutthecirculareconomy6. Involveyoungpeopleinthetransitiontoacirculareconomy.

Reguli Brainstorming

vIdei - potfibune sau rele – neaxam pe cantitatevConstruim pe ideile celorlaltivPotfisi idei “trasnite”J

BrainstormingRe-valorificare deseuritextile

Careeste potentialul pentru valorificare superioara inindustriatextila inRomania?

Cear trebui facut pentru afacilita /stimula

Cebariere exista

Imaginam solutii pentru bariereleselectate

• Cumputem crea produse noi /piete noi

• Cerol ar avea industria si fabricile/designerii /partenerii sociali

• Cumsa utilizam /dezvoltam tehnologii noi

• Cumputem sa avem impactsocial

• Cumar interactiona start-up-urile si fabricile,cums-ar putea organizaschimburile dedeseuri

Designdemodeldebusinesscirculardereutilizare deseuri – ingrupuri•• Cumarata ofabrica circulara?• cucinelucreaza /distribuitori /cumreutilizeaza deseurile

• Cumarata unmodeldebusinesscaresprijina circularitatea inindustria textila?• Cefel deplatforma ar functiona

Pasi urmatori

Conference context, agenda & results

Why we organized OSCEDays Sibiu and who took part in it

CHALLENGE

A journey to learn from one another how the circular economy and its open variant are an opportunity for entrepreneurs, makers, craftspeople, and citizens alike:

• how we can overcome obstacles to sustainability;

• how social and ecological principles can be implemented in practice.

CONTEXT

Despite instilling new values for more sustainable societies that in principle are easy to agree with, in practice “Open Source” and “Circular economy” are buzz words which risk being discarded by communities on the basis of being radical, dangerous for the status quo (e.g. too costly for business as usual) or simply too cryptic.

The OSCEDays Sibiu was a one day event bringing together practitioners and passionate citizens making the switch to a more resource-efficient economy. Our main guests were leaders in larger or smaller initiatives and businesses, who know a thing or two about sustainability as they are already walking the talk and facing a number of challenges.

We welcomed participation by anyone interested to share knowledge, learn from each other and critically challenge one another, or simply dive deep into unknown grounds.

AGENDA PART I:Towards Common Language (9:30 – 12:00)

• 1 | Challenge: Why do you care about circular economy? The open source model: why collaborate or give public access to designs, blueprints or source codes? 1hr

Facilitated by Noemi Salantiu, Co-founder and community manager, EdgeRyders With Chris Foster, environmental management consultant, life cycle assessment specialist, Director at EuGeos, UK Partner openLCA Network

• 2 | Challenge: Towards Circular Cities – 1hr 30mins Open debate:

Andrei Bejan, Lecturer Romstal AcademyFelicia si Marius Ienculescu-Popovici, Greenitiative Dorin Beu, President, Romania Green Building Council Gabriel Moncha, Mânecă din Cânepă Andreea Tanase, Architect, Heritas Foundation Flavia, Architect, A.CASA in Roșia Moderator: Iulian Ifrim, Social business consultant

AGENDA PART II: Imagining Futures: case studies from entrepreneurs, designers, craftspeople, product developers and makers (14:00 – 18:00)

• 3 | Challenge: How can we close the loop of a product from production to distribution/ consumption and reducing waste to zero? 1hr 30mins Open debate: Alina Floroi, Head Cook at Laborazon Makerspace Mircea Ilie, Sustainability Leader, IKEA România Ionut Tata, Co-founder, Corina Stirbu, Head of communications, QUIB Irina Breniuc, Founder, Pimp the Garbage Silvia Leahu-Aluas via skype, Sustainable Manufacturing and Circular Economy Consultant, OSCEDays Global Team Moderator: Teia Ciulacu, President ViitorPlus/ Atelierul de Pânză/ Recicleta

• 4| Challenge: How do we hack our lifestyles as circular “consumers”? 1hr 30mins Workshop led by Dan Fofiu-Sanpetreanu, Casa de Cultură Permanentă

• Wrap Up Circle 30mins

DEBATES & HIGHLIGHTS • Circular cities:

In Romania landfilling should be more expensive so people are encouraged to organise and recycle waste.

How to think long term when planning for sustainability? People never say “build me a recyclable house”. Should we even keep constructing in cities versus ..renovating old buildings? Costs are higher to redo than build from scratch, but these costs are only calculated on the short term. Policy makers, politicians, planners never think of the next 50 years, but they should.

What if sustainable architecture is also about options for those traditional excluded? (the poor, the Roma, or in any segregated communities) This is where low cost constructions can make a difference (along the insulation - earthship range of building types). Everyone seemed to agree that supporting grassroots movements is going in the right direction; next step is to partner with people in administrations that are not politicians; next step is to train all administrators in sustainability!

DEBATES & HIGHLIGHTS • Closing the loop:

The key question here was: how to build a market for products involving some circularity? “sustainability does not sell yet. Your price can’t compete with mass products.. people won’t pay 2 extra lei for your upcycled product. Nobody has enough profit yet in order to scale up their business. They’re almost break it even.” There needs to be more awareness of the entrepreneurs, and becoming more skilled at marketing sustainability. We also need to we need to pressure authorities to put the right embodied tag costs on products - there is a lot of distorsion and consumers lack information. Experienced social businesses, or makerspaces and projects incubating creativity and experimentation can offer new ways - they do need to keep up the work and lead by example.

• Hacking our lifestyle habits for less waste: Dan shared a lot of things that one can do - build rocket stoves for reduced energy consumption, make our own cleaning products from vinegar, use models such as the Repair Cafe to fix things, source food locally (even do foraging in the city!), consume less packaged products (from organising the food for OSCEDays, Iulian and I learned to never again let the olive lady sack us with plastics!)

RESULTS: summarized in 2 features published on Green Report

Conclusion: we will not witness a transition towards a circular economy unless citizens, entreprenours and business alike take teh lead.

Read more... Read more...