IN PRIMUL RAND... TANYA:Scoala a fost intotdeauna ingrozitoare pentru mine. O uras mi-a placut vreodata scoala – Intotdeauna obtineam calificativul ,,F” sa stii adevarul, am vrut de multe ori sa abandonez. Nu am nevoie de m-au ales si eu mereu m-am simtit prost. Cum ai devenit membru al bandei? !a inceput au facut cunoscut faptul ca au "oata lumea abia astepta sa fie c#emata la intalniri. $and era cald t si vorbea si, stii tu, oamenii abia asteptau sa afle data sigura cand A fost pur si simplu un grup sociala atunci cand a inceput? !a inceput nu. %a a avut un punct, un scop. Ne-am intalnit intotdeauna cu un motiv. Care a fost motivul? &n motiv au fost Slobs 'nume peiorativ pentru memb (loods). stii, $rips si (loods si c#estii. *m presupus ca motivul est se bata pe (loods si pe $rips, sa se omoare unul pe altul, asa ca unu ca (loods sa fie eliminat. &n alt motiv este ca eu ma bateam tot timp cineva sa ma prote+eze. *sta e tot ce am vrut sa fac la inceput. Dar foloseasca cutite si arme si alte c#estii, iar eu nu am vrut sa fiu i Tanya &n copil m-a poreclit $#elul si toti copiii din clasa au ra lnterviewer Deci, ason te-a c#emat un nume +ignitor si, cand toti c "im, tu n-ai putut face fata *ceasta este o informatie foarte impor sa faca glume pe seama ta sau sa te tac#ineze referitor la parul tau. ranit sentimentele Tanya Nu-mi place cand ma aleg pe mine, oricum am un timp foarte nu pot sa-mi fac prieteni. ERIC este un prescolar. ln cuvintele mamei sale, /%l este ocupat. foarte inteligent, foarte perspicace./ %ric petrece apro0imativ 1 ore un centru de tratament de zipentru copii mici cu probleme grave emotionale side comportament. 2rofesionisti de la acest centru il a+uta pe %ric sa de care unul este de a invata cum sa se e0prime verbal, mai degraba deca S-a apelat la $entrul de $opii deoarece %ric se batea mereu, musc avea mari dificultati in a raspunde sarcinilor, acordand mai degraba sarcini adecvate varstei sale. 2si#ologul centrului il descria ca care l-am testat./ inainte de a veni la centru, %ric a fost dat afara de zi, din cauza comportamentelor agresive si neconforme. Deasemenea, si mama lui %ric in e0perientele sale cu %ri gestionarea comportamentului lui /3a simt intr-un fel vinovata, dar nu-mi place fiul meu. N-am putut sta in prea+ma sa prea mult timp, ad minute. %l ar putea in fiecare zi sa strice ceva din casa”. !a $entrul de copii, %ric are posibilitatea de a interactiona cu si gri+ulii. %l isi petrece cea mai mare parte din zi cu doi terapeut pricepere la starile lui negative, precum si la comportamentele sale in fiecare saptamana, %ric are sansa de a intalni fata in fata cu im pentru terapie individuala prin +oc. $el putin o data pe saptama Dorot#6, un asistent social talentat, care o a+uta pe mama lui %ric c ofera sugestii pentru a-i face fata lui %ric acasa. In ultimile luni %ric a facut progrese semnificative. Durata aten trata) a crescut semnificativ, astfel incat el acum poate sa asculte randul, lucruri care a fost practic imposibile pentru el inainte de a NICK este un copil foarte placut, luminos. %l face atletism iar p si alte abilitati academice sunt mult peste medie. In timpul ultimei creeat profesoarei mari probleme, ea considerandu-l foarte nepolitico
IN PRIMUL RAND... TANYA: Scoala a fost intotdeauna ingrozitoare
pentru mine. O urasc total. Nu cred ca
mi-a placut vreodata scoala – Intotdeauna obtineam calificativul
,,F” si uram asta . . . Daca vrei sa stii adevarul, am vrut de
multe ori sa abandonez. Nu am nevoie de asta Oamenii intotdeauna
m-au ales si eu mereu m-am simtit prost.
Cum ai devenit membru al bandei? !a inceput au facut cunoscut
faptul ca au inceput. "oata lumea abia astepta sa fie c#emata la
intalniri. $and era cald toata lumea statea pe la colturi si vorbea
si, stii tu, oamenii abia asteptau sa afle data sigura cand se vor
intalni.
A fost pur si simplu un grup sociala atunci cand a inceput?
!a inceput nu. %a a avut un punct, un scop. Ne-am
intalnit intotdeauna cu un motiv.
Care a fost motivul? &n motiv au fost Slobs 'nume
peiorativ pentru membrii bandei (loods). stii, $rips si (loods si
c#estii. *m presupus ca motivul este de a-i pune fata in fata sa se
bata pe (loods si pe $rips, sa se omoare unul pe altul, asa ca unul
a fost ucis. Obiectivul a fost ca (loods sa fie eliminat. &n
alt motiv este ca eu ma bateam tot timpul si aveam nevoie ca cineva
sa ma prote+eze. *sta e tot ce am vrut sa fac la inceput. Dar
atunci oamenii au inceput sa foloseasca cutite si arme si alte
c#estii, iar eu nu am vrut sa fiu impuscat.
Tanya &n copil m-a poreclit $#elul si toti copiii din clasa au
ras de mine, c#iar si "im. lnterviewer Deci, ason te-a c#emat
un nume +ignitor si, cand toti copiii au ras, c#iar si
"im, tu n-ai putut face fata *ceasta este o informatie foarte
importanta. Nimeni nu are dreptul sa faca glume pe seama ta sau sa
te tac#ineze referitor la parul tau. *sta a un gest crud si ti-a
ranit sentimentele
Tanya Nu-mi place cand ma aleg pe mine, oricum am un timp foarte
greu pentru ca eu nu pot sa-mi fac prieteni.
ERIC este un prescolar. ln cuvintele mamei sale, /%l este
ocupat. % #iper .... dar este foarte inteligent, foarte
perspicace./ %ric petrece apro0imativ 1 ore pe zi la $entrul pentru
copii, un centru de tratament de zi pentru copii mici cu probleme
grave emotionale si de comportament. 2rofesionisti de la acest
centru il a+uta pe %ric sa dezvolte comportamente, dintre care unul
este de a invata cum sa se e0prime verbal, mai degraba decat
lovindu-i fizic pe ceilalti.
S-a apelat la $entrul de $opii deoarece %ric se batea mereu, musca,
lovea si tipa. in plus, avea mari dificultati in a raspunde
sarcinilor, acordand mai degraba atentie sustinuta
diferitelor sarcini adecvate varstei sale. 2si#ologul
centrului il descria ca fiind /cel mai #iperactiv copil care l-am
testat./ inainte de a veni la centru, %ric a fost dat afara din mai
multe centre de ingri+ire de zi, din cauza comportamentelor
agresive si neconforme.
Deasemenea, si mama lui %ric in e0perientele sale cu %ric, a
intampinat greutati in gestionarea comportamentului lui /3a simt
intr-un fel vinovata, dar trebuie sa spun adevarul, nu-mi place
fiul meu. N-am putut sta in prea+ma sa prea mult timp, adica nu mai
mult de 45 minute. %l ar putea in fiecare zi sa strice ceva din
casa”.
!a $entrul de copii, %ric are posibilitatea de a interactiona cu
profesionisti foarte talentati si gri+ulii. %l isi petrece cea mai
mare parte din zi cu doi terapeuti pentru copii, care raspund cu
pricepere la starile lui negative, precum si la
comportamentele sale pozitive. 3ai mult decat atat, in fiecare
saptamana, %ric are sansa de a intalni fata in fata cu im, un
terapeut pentru copii, pentru terapie individuala prin +oc.
$el putin o data pe saptamana, mama lui se intalneste cu Dorot#6,
un asistent social talentat, care o a+uta pe mama lui %ric cu
treburile personale si ii ofera sugestii pentru a-i face fata lui
%ric acasa.
mereu de el. In scoala elementara, ec#ipa profesorilor de asistenta
a incercat o varietate de interventii
menite in a-i aduce comportamentul sau sub control, inainte de a-i
face un referat. $u toate acestea, el a continuat sa fie neconform,
problematic in perioada pauzelor si, in general, dificil de
gestionat.
ln clasa a sasea a fost transferat intr-o sala de clasa de sine
statatoare pentru elevii cu tulburari de comportament. 2e
peracursul scestui an i-a fost destul de bine, relationa bine cu
doamna (ac7man, profesorul sau de clasa speciala si dobandea din ce
in ce mai mult auto- control in relatiile cu colegii si cu cei mai
multi dintre profesori. in anul urmator s-a mutat in
Nort#8est, la o scoala intermediara din cartierul sau. Din
nou, el a fost plasat intr-un cadru de invatamant independent,
educatia speciala fiind centrata pe oportunitati de implicare in
alte cursuri, cum ar fi educatia fizica si arta.
%l a facut progrese semnificative in primul sau an la Nort#8est, in
parte datorita programului de sarcini sociale al profesorilor
si a e0pertizei relatiilor dintre ei. *cum, el a fost acum
maisensibil la redirectionare verbala si mult mai putin reactive la
critici. Datorita progreselor sale si modificarilor
comportamentale, el a fost pregatit sa-si petreaca cea mai mare
parte a timpului in afara salii de clasa cu invatamant
special. De fapt, in prezent el participa la un program
pentru studentii care sunt talentati cateva ore din zi.
3ama lui vede viitorul copilului sau in acest mod /$red ca Nic7 are
un viitor foarte luminos, dar el trebuie sa-l vrea..../, afirmatie
cu care sunt de acord si profesoprii lui.
AMY este o tanara femeie foarte atragatoare si talentata. 2e
la +umatatea clasei a saptea ea a inceput sa se planga de dureri de
stomac persistente si, in acelasi timp, mama ei a inceput sa
primeasca plangeri continue din partea personalul scolii,
referitor la comportamentul ei. De fapt, de-a lungul ultimului an,
viata ei a plecat de la /frumos la sumbra/, asa cum este descrisa
de mama ei. %a nu a mai fost in stare sa manance, a fost de multe
ori ostila si cu tendinte suicidare si nu am dormit bine.
$omportamentul ei la scoala a /scapat de sub control/, moment in
care unul dintre medicii care lucrau cu mama ei i-a prescris lui
*m6 2rozac. 2este un timp, mama ei i-a scos acest medicament,
crezand ca aceasta ca n-o a+uta, ci contribuie la /problemele ei la
scoala si acasa”.
in cele din urma, *m6 a fost inscrisa intr-o clasa de sine
statatoare la un liceu diferit de unul la care ar fi participat in
mod normal. Inscrierea ei in aceasta clasa a fost bazata pe o serie
de probleme persistente, inclusiv pe o lipsa de control a furiei,
ciocniri consistente cu autoritatile, episoade de lipsa de
concentrare si activitate scolara superficiala.
!a varsta de 49 ani, dupa ce a fost vazuta de mai multi
specialisti, s-a descoperit ca are o forma severa de
endometrioza.4 %a a suferit o interventie c#irurgicala pentru
aceasta si, treptat, lucrurile pareau sa imbunatateasca.
*cum, *m6 isi petrece fiecare dimineata la un centru de formare
te#nica, unde se pregateste sa devina asistent stomatolog. in
timpul amiezei, ea a participat la mai multe cursuri speciale, cum
ar fi biologia. Seara lucreaza cu un stomatolog, care contribuie la
formarea ei ca asistent stomatolog.
3ama lui *m6 o descrie astfel /acum *m6 este capabila, destul de
fericita, bine facuta pentru un copil de 4: ani. In urma cu
doi ani ea era retrasa, ostila ... cu ganduri suicidare – nu stiai
niciodata ce urmeaza sa faca. Nu putea manca, nu putea dormi, dar a
progresat foarte, foarte bine eu sunt atat de mandra de ea.
/
TULBURARI EMOTIONALE SAU DE COMPORTAMENT 2ersoanele cu tulburari
emotionale sau de comportament, cum ar fi %ric, Nic7, *m6,
prezentate anterior, intampina mari dificultati in
relationarea corespunzatoare cu colegii, fratii,
1%ndometrioza reprezinta cresterea anormala a celulelor
endometriale 'celulele care se desprind de peretii uterului in
fiecare luna la menstruatie) in afara uterului;
parinti si profesori. %i au, de asemenea, dificultati in
realizarea sarcinilor academice si sociale, componente esentiale
ale scolarizarii, evidente, in unele cazuri, in comportamentele
lor. De e0emplu, plasarea lui %ric in centru pentru copii a avut
rolul sau in comportamentul necooperant si agresiv. In alte cazuri,
persoanele cu probleme comportamentale sau emotionale nu si-au
insusit abilitatile sociale necesare pentru a participa cu succes
la programele institutiilor de invatamant, dupa cum a demonstrat
Nic7. %l, din multe motive, nu a invatat cum sa relationeze
bine cu colegii si sa accepte corectiile profesorilor. *m6,
asa cum este descrisa de mama sa, si-a pierdut treptat
apetitul, i-au aparut ganduri suicidare si a afost tratata de catre
profesori si apropiati intr-un mod inacceptabil. $u toate acestea,
acum ea face mari progrese cu a+utorul cadrelor didactice, a
formatorilor profesionali si cu stomatologul cu care
lucreaza.
1. Identificarea comportamentului normal 3odul in care
percepem comportamentele celorlati este influentat de numerosi
factori
convingerile personale, standardele si valorile care constituie
comportamentul normal. Nivelul nostru de toleranta variaza
foarte mult, fiind influentat de situatie si de comportament.
$omportamentele agresiv si de opozitie ale lui %ric nu au fost
tolerate la gradinitele unde a fost inscris pentru perioade foarte
scurte de timp. In plus, ce poate fi privit ca normal de unii,
poate fi vazut de catre altii ca fiind anormal. De e0emplu,
parintii pot avea o minima baza pentru determinarea unui
comportament normal, deoarece perceptiile lor sunt adesea limitate,
in general, de lipsa de e0perienta cu copiii. %i pot vedea
comportamentul copilului lor ca fiind oarecum provocator, dar nu
anormal.
$onte0tul in care apar comportamente influenteaza dramatic opiniile
noastre privind gradul de adecvare. De e0emplu, profesorii si
parintii se asteapta ca copiii sa se comporte destul de bine in
mediul in care au lucruri interesante de facut sau cand fac ce le
place. Sunt numeroase situatii cand acesti copii cu tulburari
emotionale sau de comportament se comporta necorespunzator.
&neori, ei par a nu mai vedea mediul in care se afla. &nii
au abilitatile sociale pentru a actiona in mod corespunzator,
dar aleg sa nu le foloseasca.
&neori intensitatea sau frecventa cu care apar anumite
comportamente ne face sa suspectam prezenta unui comportament sau
problema emotionale. 3ama lui %ric a devenit dezorientata, nu numai
datorita intensitatii comportamentelor fiului ei ci si a
frecventelor lor. 2area ca nu e zi in care %ric sa nu rupa sau sa
deterioreze ceva din casa.
2. Variabile in tulburari emotionale sau de comportament
$omportamentul persoanelor cu tulburari emotionale sau de
comportament este
influentat de numerosi factori stilul managerial al parintilor si
profesorilor; mediul scolar sau familial; valorile sociale si
culturale ale familiei; climatul social si economic al comunitatii;
raspunsurile colegilor si fratilor; caracteristicile academice,
intelectuale, social-emotionale ale persoanelor cu
tulburari.
Scurtele discutii cu %ric, Nic7 si *m6 ne a+uta partial sa
intelegem severitatea diferitelor tulburari de comportament.
Desi comportamentele lui %ric au fost destul de severe si
persistente inainte de a fi inscris in centrul de copii, acesta a
facut progrese considerabile in mai multe domenii. Nic7, care a
fost plasat initial intr-o sala de clasa de normala, acum isi
petrece cea mai mare parte a zilei in clasele de educatie generala
si unele pentru supradotati ale scolii. "imp de < ani
comportamentele lui *m6 au fost destul de severe. $u toate acestea,
ea este acum in prag de absolvire si pare a fi destul de bine
pregatita sa intre pe piata muncii ca asistent stomatolog.
3. Externalizarea si internalizarea tulburarilor %ste
remarcabil faptul ca profesionistii au fost folositi numerosi
termeni pentru a descrie
persoanele cu probleme emotionale, sociale si de
comportament. *cesti termeni includ, printre altii, tulburarile de
comportament, inadaptare sociala, tulburari emotionale. 2roblemele
de comportament din copilarie, varsta adolescentina sau adulta pot
fi grupate in doua mari
categorii care se suprapun tu!"urari de e#ter$a!i%area &i de
i$ter$a!i%are. *ceasta din urma categorie se refera la
comportamente care par sa fie indreptate mai mult spre sine decat
spre altii. Depresiile si fobiile sunt e0emple de comportamente
care sunt internalizate; unii medici ar des- crie persoanele cu
aceste stari ca fiind instabile emotional.
$opiii care prezinta tulburari de e0ternalizare pot fi descrisi ca
avand actiuni care ii anga+eaza in comportamente indreptate mai
mult spre altii decat spre ei insisi. *ceste compor- tamente pot
avea un impact observabil asupra parintilor, fratilor si
profesorilor. Delicventul +uvenil care se anga+eaza frecvent
in infractiuni care implica pagube materiale sau vatamarea altor
persoane ar putea fi clasificat ca fiind neadaptat social.
Distinctia dintre cele doua categorii nu este clara. De e0emplu,
localizarea controlului la adolescentii care au depresii severe
este interna sau emotionala, c#iar daca familiile lor sunt foarte
afectate.
2e parcursul acestui capitol, termenul de tulburare de
comportament este folosit pentru a descrie persoanele cu
ambele probleme interne si e0terne 'emotionale). &tilizarea
acestor termeni de catre noi reflecta interesul pentru
comportamentele observabile. Observatiile noastre si cele ale
altora a+uta pentru a determina daca un copil sau de tanar este
deprimat, agresiv, cu tendinte suicidare, an0ios, delincvent,
#iperactiv, retras social sau e0trem de timid. Deci, tineti cont de
faptul ca tulburarile de comportament poate fi interne 'emotionale)
sau>si e0terne 'sociale). !e constientizam prezenta in functie
de capacitatea noastra de a le observa si masura.
DE'INITII SI CLASI'ICARE a) Definirea persoanelor cu disabilitati,
supuse actului educativ (IDE) "ulburarilor de comportament ale
persoanelor au fost definite in numeroase feluri.
Denumirea actuala, folosita in concordanta cu normele care
reglementeaza punerea in aplicare a actului educativ al persoanelor
cu dizabilitati 'ID%*), este urmatoarea /Instabilitate emotionala
serioasa/ si este definita ca 'i) stare care prezinta una sau mai
multe dintre urmatoarele caracteristici, pe o perioada lunga de
timp si intr-o masura semnificativa si afecteaza negativ
performantele scolare
'*) Incapacitatea de a invata, care nu poate fi +ustificata de
niveluri scazute ale inteligentei, senzoriale sau stare de
sanatate;
'() incapacitatea de a construi sau mentine relatii satisfacatoare
cu colegii si profesorii; '$) comportamente sau sentimente
neadecvate in conditii normale; 'D) stare generala globala de
nefericire sau depresie; '%) tendinta de a dezvolta simptome
psi#ice sau fobii, asociate cu probleme personale sau
scolare. 'ii) "ermenul include copii care sunt sc#izofrenici
sau acustiti si nu include copiii care sunt neadaptati social, cu
e0ceptia cazului in care se constata ca sunt serios
instabili.
*ceasta descriere a instabilitatii emotionale severe sau a
tulburarilor de comportament a fost derivata dintr-o definitie
anterioara creata de (o8er '4?9?). Definitia ID%* pentru tulburari
de comportament a fost aspru criticata din cauza lipsei sale de
claritate, considerata incompleta si a e0cluderii indivizilor,
descrisi ca fiind neadaptati social. In plus, conform definitiei,
evaluarea personalului demonstreaza ca tulburarea afecteaza
in mod negativ performanta scolara a elevilor. In multe cazuri,
elevii cu astfel de tulburari grave de comportament de alimentatie,
depresie, tendinte suicidare si inadaptare sociala, nu primesc
ingri+ire si tratament adecvat doar pentru ca realizarile lor
academice in scoala pare a fi normale sau peste medie. In unele
cazuri, acesti elevi sunt talentati.
b) ! noua definitie a consiliului copiilor exceptionali
@ecent, diverse comitete si asociatii de sanatate profesionala si
organizatii educationale
Tulburarile emotionale sau de comportament (EBD se refera la o
stare in care raspunsurile comportamentale sau emotionale ale unui
individ in scoala sunt diferite de normele general acceptate
adecvate varstei, etniei sau culturii, care afectea!a negativ
perfor" mantele educationale in gri#a fata de propria persoana,
relatiile sociale, autocontrol, progres academic,
comportament in clasa, sau adaptarea la sarcina.
EBD este mai mult decat un proces de tran!itie, este
anticiparea unui raspuns la factorii de stres din mediul copilului
sau tanarului si pot persista c$iar si cu interventii
individuali!ate, cum ar fi feedbac%"ul individului, consultatiile
cu parintii sau famlia si&sau modificarea mediului
educational.
Deci!ia de eligibilitate trebuie sa se ba!e!e pe mai multe
informatii referitoare la functiile comportamentale sau
emotionale a individului. EBD trebuie sa fie e'puse in cel putin
doua situatii diferite, cel putin una dintre ele trebuie sa aiba
legatura cu scoala. EBD pot coe'ista cu alte conditii
pronosticuri astfel cum sunt definite in alta parte in pre!enta
lege (DEA.
Aceasta categorie poate include copii sau tineri cu
sc$i!ofrenie, tulburari afective sau cu alte tulburari, sustinute
de conduita, atentie sau adaptare.
In 4??5 Departamentul de %ducatie al S&* au scos termenul de
autism din categoria disfunctiilor emotionale serioase. *cum
autismul este o categorie de sine statatoare a ID%* 'Apersoane cu
dizabilitati supuse actului educativ).
$aracteristicile acestei nou propuse definitii reprezintB avanta+e
semnificative in detrimentul definitiei anterioare, si anume
4 - includerea deficientelor comportamentului adaptativ, cum reiese
din diferentele emotionale, sociale sau comportamentale;
< - utilizarea standardelor normative de evaluare din mai multe
surse, inclusiv luarea Cn considerare a factorilor culturali i
> sau etnici; = - e0aminarea sesizarii
preinterventiilor i ale celorlalte eforturi pentru a a+uta
copiii Cnainte de clasificarea lor oficiala ca #andicapati ;
1 - poten iala includere a indivizilor anterior marcati ca fiind
neadaptati social.
2resiunea de a include copii considerati a fi neadaptati social
potrivit definitiei federale de tulburari emotioanale grave,
continua sa fie o problema intens dezbatuta '$larizio, 4?:; I'ell6,
4?; Nelson, @ut#erford, $enter, % Eal7er,4??4; Slen7ovitc#, 4?=).
3ulti specialisti sunt de parere ca un numar considerabil de
copii cu tulburari de comportament vor primi tratament preventiv
daca definitia mai cuprinzatoare va fi adoptata. *stfel, se va
diminua nevoia unor tratamente si servicii intense si costisitoare
mai tarziu in vietile copiilor.In plus, multi medici sunt de parere
ca aceasta definitie va conduce la a+utarea unui numar mai mare de
copii cu nevoi speciale.
c) "lasificari Sistemele de clasificare duc la servirea mai
multor scopuri pentru specialistii serviciilor
umane. n primul rGnd, ele oferB un mi+loc pentru a descrie diferite
tipuri de probleme de comportament ale copiilor. n al doilea rGnd,
ele oferB un set comun de termeni pentru a comunica cu alte
persoane. De e0emplu, copiii care sunt identificati ca avand
sindromul Do8n, un tip de retard mintal, Cmpartasesc unele
caracteristici destul de distincte a se vedea capitolul.H. n al
treilea rGnd, medici i alti specialisti de Cngri+ire a
sanatatii vor folosi aceste caracteristici i alte informatii ca
baza pentru diagnosticarea si tratarea acestor copii.
surprinzBtor faptu lcB multe abordari au fost utilizate pentru a le
clasifica. &nele sisteme de clasificare descriu persoanele
fizice Cn conformitate cu categoriile derivate statistic , prin
urmare, modele de comportamente strGns legate sunt identificate
prin te#nici statistice sofisticate. *lte sisteme de clasificare
sunt orientate clinic; ele sunt derivate din e0perien ele
mediclor i si ale altor oameni de stiinta sociali care
lucreazB direct cu copiii i adul ii cu tulburBri de
comportament.
- Si&teme deri(ate de c!a&i)icare &tati&tica De
cativa ani, cercetatorii au colectat informa ii despre
copiii cu tulburBri de
comportament. Datele au fost colectate de la parinti si profesori
prin intermediul c#estionarelor, interviuriurilor i scalelor
de rating comportamental, care au fost analizate folosind o
varietate de te#nici statistice avansate. *nalizele statistice ale
datleor obtinute din aceste studii, au depistat doua categorii mari
de comportamente si anume e0ternalizarea simptomelor si
internalizarea
simptomelor. %0ternalizarea simptomelor se concretizeaza in
comportamente ca furtul, mintitul, neascultarea si bataia.
Internalizarea simptomelor cuprinde dureri fizice, fobii,
ingri+orare si retragere sociala.
*lti cercetatori, '%ua6, 4?:9, !?:?; Kon Isser, eua6, L !ove, l?5)
folosind metodologii similare, au identificat Cn mod fiabil patru
categorii distincte de tulburBri de comportament la copii 1.
"ulburari de conduita, care implica caracteristici precum
agresiunea desc#isa 'atat verbala
cat si fizica), negativism, iresponsabilitate, sfidarea autoritatii
si alte comportamente care sunt in contradictie cu e0pectantele
scolii sau ale altor institutii sociale.
2. *n0ietatea-retragere se aflB Cn contrast considerabil cu
celelalte tulburari si implica an0ietate, retragere sociala,
sensibilitate si alte comportamente care implica retragerea si
evitarea mediului social mai degraba decat un raspuns ostil la
acesta.
3. Imaturitatea, care implica preocupari neadecvate, interval prea
scurt al atentiei concentrate, visare, tembelism si alte
comportamente care nu sunt in acord cu un anumit stadiu de
dezvoltare.
4. *gresiune sociala, implica activitatile in banda, furtul,
intrare prin efractie, etc $omportamentele legate de fiecare din
aceste categorii pot fi foarte severe, pentru o
natura foarte temperata. @eflactand la aceste categorii, invocam
descrierile lui %ric, Nic7, i *m6 Cn instantaneele de
desc#idere. &nde ar putea fi ei incadrati in acord cu
aceste
clasificari *re %ric deficit de atentie
- Si&teme deri(ate de c!a&i)icare c!i$ica Sistemul utilizat
medical de catre personalul medical si de catre psi#ologi
este
Diagnostic and Statistical, 3anual of 3ental Disorders '1t# ed.)
'DS3-IK). * fost dezvoltat si testat pentru utilitatea sa de catre
grupuri si comitete de psi#iatri, psi#ologi, si alti specialisti in
domeniul sanatatii. $ategoriile si subcategoriile lui DS3-IK au
fost dezvoltate dupa ani de investigare si testare.
3anualul curent, DS3-IK '*merican 2s6c#iatric *ssociation, 4??1),
identificB zece grupe ma+ore de tulburBri care pot fi e0puse la
sugari, copii i adolescenti . 3ai multe dintre aceste afectiuni se
suprapun cu alte conditii cum ar fi retard mintal, autism i
tulburBri de deficit de aten ie - Tulbur)ri perva!ive
de de!voltare. "ulburari acestor copii sunt omniprezente i
grave si
afecteaza diverse domenii de dezvoltare. In aceasta categorie pot
fi incluse problemele semnificative cu parin ii, fratii sau alti
membrii ai familiei, abilitati de comunicare foarte sarace
i comportamente neobisnuite manifestate prin gesturi, posturi
corporale, e0presii faciale s.a.. n
general, aceste tulburBri sunt Cnsotite de probleme cromozomiale,
anomalii structurale Cn sistemului nervos i infectii congenitale.
*ceste tulburBri sunt in general evidente la na tere sau
Criterii de diag$o&ticare a!e tu!"urari!or de com*ortame$t *.
&n pattern repetitiv si persistent a unui comportament in
cadrul caruia drepturile
fundamentale ale celorlalti, normele sociale si regulile sunt
incalcate, manifestat de prezenta a trei sau mai multe din
criteriile ce urmeaza in ultimele 4< luni
Agresiunea oamenilor si a animalelor* - adesea ii
bate, ameninta si intimideaza pe ceilalti; - adesea initiaza
lupte fizice; - a folosit o arma care poate provoca leziuni
fizice grave ; - a fost fizic crud cu oamenii; - a
fost fizi crud cu animalele; - a furat in timp ce confrunta
victima.
Distrugerea proprietatii celorlalti - a fost implicat
in cauzarea unui incendiu cu intentia de a provoca daune; -
a distrus lucruri ce apartineau celorlalti.
+alsitate si furt - * intrat prin efractie in
casa cuiva sau in masina; - 3inte adesea ca sa obtina
favoruri sau sa evite obligatiile
ncalcarea serioasa a regulilor - Intotdeauna sta
pana seara tarziu afara, in ciuda interdictiilor puse de parinti,
sub varsta de 4= ani - * fugit de acasa noaptea tarziu de
cel putin doua ori. - * c#iulit adesea de la scoala, inainte
de a implini varsta de 4= ani.
(. "ulburarea comportamentala cauzeaza o deteriorare clinica
semnificativa in sfera sociala, academica, profesionala.
$. Daca individul are 4 ani sau mai mult, nu mai este indeplinit
criteriul de incadrare in categoria persoanelor cu tulburarea de
personalitate antisociala " tipuri specifice in functie de
varsta
- copilarie - faza de debut aparitia a cel putin unui simptom
caracteristic tulburarilor de comportament inaintea vasrtei de 45
ani;
- adolescenta - absenta simpomelor caracteristice
tulburarilor de comportament inaintea vasrtei de 45 ani
- severitate specifica - usoara - cand
comportamentul specific este manifestat e0cesiv si, datorita
caruia
copilul provoaca daune minore celorlati - moderata -
probleme de comportament i efectul lor asupra altora celorlati,
situate
in faza intermediara, Cntre u oarB i severB
- severa - cand comportamentul specific este manifestat
e0cesiv si, datorita caruia copilul provoaca daune ma+ore
celorlati.
"riterii de dia#nostic ale tulburarilor opozitionale *. &n
model de comportament negativist, ostil, i sfidBtor care
dureaza de cel pu in H
luni, timp Cn care patru 'sau mai multe) dintre urmBtoarele
simptome sunt prezente 4. *desea isi pierde cumpatul; <. *desea
se cearta cu adultii; =. de multe ori sfideaza Cn mod activ sau
refuza sa dea curs cererilor sau regulilor
adul ilor; 1. Deseori se enerveaza Cn mod deliberat pe
oameni; 9. De multe ori da vina pe altii pentru greselile sau
indisciplina lui; H. %ste de multe ori deran+at de al ii;
:. %ste plin manie i resentimente;
. %ste de multe ori dusmanos sau razbunator.
( 2erturbarea Cn comportament determina depreciere semnificativa
din punct de vedere clinic in func ionarea sociala, academica
sau la locul de munca.
$. $omportamentele nu apar e0clusiv Cn cursul unei tulburari
psi#otice sau de dispozitie. D. $riteriile nu sunt Cndeplinite de
tulburari de comportament, iar, Cn cazul Cn care
individul are varsta de 4 ani sau mai Cn varsta, criteriile nu sunt
Cndeplinite de tulburare de personalitate antisociala.
Tulbur)rile de an'ietate " $ategoria tulburBrilor de an0ietate din
copilarie sau adolescenta este foarte asemanatoare cu categoria
an0ietate - retragere, derivat statistic din cadrul sistemului de
clasificare. $opiii cu tulburari de an0ietate au probleme cu
situatiile care provoaca an0ietate i cu separarea. De
asemenea, au gri+i nerealiste despre evenimentele viitoare,
Cngri+orare despre capacitatea de realizare, nevoia e0cesiva pentru
asigurare i plangeri somatice.
Tulburari de alimentatie " &na din aceste tulburari este Mpica”
si se refera la #ranirea cu substante nonnutrivitive, de e0emplu,
panza, ipsos, vopsea, detergent, etc. *nore0ia si bulimia sunt
tulburari de alimentatie comune care ies dintr-un comportament
alimentar neadecvat.In cazul anore0iei , indivizii au o perceptie
distorsionata asupra greutatii corporale si a propriilor
forme, atitudinea fiind una de scarba .In cazul bulimiei ,
individul se indoapa apoi isi induce stari de voma voma. *mbele din
aceste tulburari sunt cauzate de depresie, stima de sine scazuta ,
izolare sociala.
Tulburari tic " Se manifesta sub forma unor miscari,
vocalize, repetate ostentativ, involuntare si rapide. *desea
stresul genereaza aceste stari.
Tulbur)ri de eliminare comportamentele specifice acestei tulbirari
constau in a fcace murdBrie i de umectare, ambele fara
control, la copii mai mari. $opiii care continua sa aiba
probleme grave cu controlul intestinului si a vezicii urinare
dupa varsta de 49 ani pot fi diagnosticati ca avand tulburari de
eliminare, in situatia in care aceste comportamente nu se datoreaza
unei alte tulburari psi#ice.
Alte tulburari ale copilariei mici, copilariei sau
adolescentei DS3 IK plaseaza aceste tulburari in alta arie.
*n0ietatea de separare este o tulburare caracterizata de o frica
e0agerata de a fi lasati acasa de catre persoanele apropiate, de
care copiii sunt atasati. $omportamentul caracteristic include
refuzul persistent de a merge la scoala, gri+a e0cesiva pentru
obiectele posedate, pre+udicii aduse propriei persoane sau
membrilor familiei, refuzul de a merge la culcare si acuzari de
dureri de cap, stomac sau greata.
O alta conditie, mutismul electiv, consta in refuzul sistematice de
a vorbi in mediul social, la scoala sau lucrul in grup. *ceasta
tulburare este foarte rara, 4 fiind procentul persoanelor
diagnosticate cu acest tip de tulburare. *ceasta tulburare poate
avea un impact semnificativ pentru functionarea in societate sau
educationala ale copilului.
- C!a&i)icare i$ )u$ctie de &e(eritatea com*ortame$tu!ui
Diferi i cercetBtori au Cncercat sB diferen ieze nivelurile
tulburBrilor de comportament,
identificand probleme de la usoare, moderate, pana la grave. %ste
de asteptat ca trasaturile comportamentale caracteristice
persoanelor cu tulburBri de comportament severe sa fie identificate
mai usor decat a celor cu tulburari u oare.
Stainbac7 i Stainbac7 '4?5) au scos in evidenta diferentele dintre
caracteristicile
peroanelor cu tulburari usoare si severe. $opiii cu tulburBri
severe de comportament diferB semnificativ de cei cu tulburBri u
oare, Cn multe domenii academic, social. 2ersoanele care
prezintB tulburBri de comportament severe sunt adesea
descrise ca fiind psi#otice. 3unca lui Ne8comer '4?5) clarificB
alte caracteristici importante ale tulburarii de
capacitatea copilului de con tientizarea sau de Cn elegere a
problemelor sale de comportament.
%ste copilul con tient de comportament deviant *u inteles ei care
sunt motivele pentru care se
comporta intr-un anumit fel i impactul acestuia asupra siesi,
familiei, celor din +ur &n alt
parametru de o importan B similarB este capacitatea de
autocontrol, care se referB capacitatea
copilului de a incerca sa se controleze i gradul Cn care astfel de
tentative au succes.
RASPANDIRE
CARACTERISTICI +. I$te!ige$,a $ercetatorii din diverse discipline
au studiat capacitatea intelectuala la persoanele cu
tulburari de comportament. Intr-un studiu timpuriu la nivel
national asupra copiilor inscrisi in scoli publice, ma+oritatea
acestor copii au obtinut scoruri peste medie. "otui, cercetari mai
recente au aratat un tablou diferit. @ubin i (alo8 '4?:) au studiat
= grupe de copii. 2rimul grup a fost compus din elevi care au fost
identificaPi cu probleme de comportament de catre personalul
medical i psi#ologi, dar nu de profesorii lor. 3ediile QI la doua
testari diferite, au fost 45? i 45:. %levii din al doilea grup,
care au fost identificaPi cu probleme de coportament de catre
profesori, au avut mediile QI ?H i ?<. *l treilea grup, in care
elevii au fost identificaPi sporadic de catre profesori ca avand
probleme, au avut medile QI 45< la ambele testari. (o8er
'4?<) a comparat mediile QI ale copiilor care aveau probleme cu
cele ale copiilor sanatoi. * descoperit ca copiii care aveau
probleme, aveau mediile QI ?<, iar colegii sanatoi aveau media
QI de 45=.
*lte imagini ale funcPionarii intelectuale raman studiile pe copiii
identificati ca avand probleme psi#otice. $ercetatorii au
descoperit ca ma+oritatea acestor copii au un QI in limitele
retardului. (ineinteles, unii dinre aceti copii au QI mediu sau
peste medie, dar sunt in minoritate.
2repnderenPa dovezilor conduce la concluzia ca copiii care au
probleme de comportament tind sa aiba media QI mai mica comparativ
cu cea a colegilor. In plus, copiii cu tulburare de comportament
severa tind sa aiba QI apropiat de intervalul retardului. *ceasta
inferenta se apropie de concluzia la care a a+uns auffman, in
4?9.
$e impact are inteligenPa asupra performanPei educaPiei i apatarii
sociale a copiilor cu probleme de comportament %ste
capacitatea intelectuala a copiilor care au astfel de probleme un
bun predictor @aspunsul este da. auffman '4?9) a afirmat ca ,, QI
unui copil cu probleme pare a fi singurul si cel mai bun
predictor al realizarilor academice i sociale. !imita inferioara a
mediei QI a multor astfel de copii contribuie semnificativ la
incercarile pe care ei le e0perimenteaza in sarcinile academice i
sociale i in alte medii.
-. Com*orame$t ada*tati( Indivizii cu probleme de comportament
intampina diverse probleme in adaptarea la
coala, acasa sau in comunitate. In plus, ei au dificultaPi privind
sociabilitatea i responsabilitatea pe care ar trebui sa le
aiba fata de colegi, parinPi, profesorii i alte figuri
autoritare.
*scultarea, cerand a+utorul profesorilor, aducand materiale la
clasa, urmarind indicatiile, e0ecutarea sarcinilor i ignorand
distragerile, acestea sunt unele din comportamentele adaptative
legate de coala care nu vin in mod natural la copiii cu tulburari
de comportament. In plus, astfel de comportamente ar putea sa nu fi
fost invaPate cu succes de catre aceti copii. Social, ei ar
putea sa aiba dificultati prezentanu-se, incepand sau
terminand conersaPia, impartind, +ucandu-se +ocuri tipice
apropiate varstei i cerandu-i scuze. %i ar putea fi incapabili sa
faca faPa in mod corespunzator unor situaPii care produc sentimente
puternice, precum furia i frustrarea.
indeplinirea cerinPelor la clasa sau in alte medii, la care ei
trebuie sa participe. Nic7, baiatul agresiv descris in e0emplul de
la inceput, a e0perimentat multe dificultaPi in acceptarea
consecinPelor ale comportamentului neadecvat, ocupandu-se in mod
eficient cu critici i e0primarea afecPiunii. %ric a intampinat
dificultaPi semificative in participarea la sarcini, ateptandu-i
randul i folosind cuvintele in locul pumnilor pentru a se e0prima.
*m6, dintr-o multitudine de motive, nu comunica bine cu figuriel
autoritare, in special cu profesorii ei i constant alegea sa nu isi
finalizeze sarcinile colare.
3ai sus, in capitolul ,,$lasificare”, au fost revizuite categoriile
comportamentelor care erau comune copiilor i adolescenPilor cu
tulburari de comportament. *ceste categorii au inclus tulburari de
conduita, an0ietatea i retragerea, imaturitatea i agresiunea
sociala. $opiii i tineri cu tulburare de conduita se anga+eza in
agresiuni verbale i fizice. %i pot sa ameninPe alPi copii,
pot sa le ceara bani cu forta, sau pot sa-i raneasca fizic,
fara a fi provocaPi. In clasa, aceti copii i tineri pot sfida
autoritatea, refuza sa urmareasca indicatiile profesoriilor i
frecvent se anga+eaza in lupte puternice cu profesorii i personalul
administrativ.
$opii i tinerii care sunt an0ioi retrasi prezintB frecvent o
atitudine timida si insingurata. !or li se pare e0tren de dificil
sa intrecPioneze cu ceilalPi la evenimente normale sociale. %i au
tendinPa de a evita contactul cu ceilalPi i pot fi gasiPi deseori
ca visatori.
*ctivitaPile de banda, abuzul de droguri, furtul in grup, c#iulul i
alte acte delicvente caracterizeaza copiii i tinerii care sunt
identificaPi ca agresivi social. %i colaboreaza bine unul cu
celalalt, dar se anga+eza in acte antisociale care sunt ofensatoare
membrilor comunitaPi, acestia fiind afectati de comportamentul
lor.
%ste usor de vazut cum comportamentele asociate cu aceste categorii
sunt maladaptative i interfereaza cu succesul colar i familial. In
plus, este foarte clar cum activitaPile de banda i furtul cooperant
al tineret ar antagoniza i agita membrii comunitaPii.
$opii cu tulburari de comportament severe prezinta patternuri
comportamentale sociale i adaptative care sunt aproape paralele cu
ale copiilor care prezinta retard moderat spre sever. *r
putea avea nevoie de asistenPa e0tinsa in dezvoltarea
aptitudinilor de autoa+utor 'e0 mersul la toaleta, imbracatul),
competenPelor lingvistice i aptitudinilor sociale care le permite
sa interacPioneze adevat cu alPii din mediul lor familial i
altundeva.
. Rea!i%ari academice %levii cu tulburari de comportament intampina
probleme academice semnificative. In
comparaPie cu alPi elevi cu dezabilitaPi, acestia eueza in mai
multe clase i eueza mai frecvent in trecerea competenPelor minime
de la e0amen. *diPional, ei sunt adesea mai retrai decat alPi elevi
cu dezabilitaPi. !a nivel de liceu, elevi cu tulburari de
comportament cu <,5 pantru toPi elevii de liceu cu
dezabilitaPi.
*bandonul i rata abslovirii penru elevii cu tulburari de
comportamente sunt amePitoare. 95 din aceti elevi abandoneza coala,
ma+oritatea inainte de terminarea clasei a 45 a. 1< termina
liceul. *pro0imativ 4: din elevi cu tulburare de comportament merg
la colegiu.
Studiile care implica anga+aPi cu studile terminate sunt cu totul
revelatoare. Doar 14 din elevii cu tulburare de comportament care
au terminat liceu sunt anga+aPi < ani mai tarziu, comparativ cu
9? tineri normali care au temrinat liceul. intre = i 9 ani mai
tarziu, contrastul este mai vizibil. H? din elevi cu dezabilitaPi
sunt anga+aPi, comparativ cu 1: din elevi cu tulburari de
comportament.
dintre abilitaPile lor ca reprezentand scorurile QI i performanPele
lor academice ca reprezenand scorurile la testele de realizari).
CAU/E0ETIOLO1IE
De-a lungul istoriei filosofii, fizicienii, teologii i multi alPii
au incercat sa e0plice de ce oamenii se comporta intr-un anumit
fel. Din punct de vedere istoric, oamenii care aveau probleme
mentale erau descrii ca fiind posedaPi de spirite rele, pentru care
tratamentul era religios. 3ai tarziu, Sigmund Freud i alPii au
promovat noPiunea potrivit careia comportamentul ar putea fi
e0plicat in termeni de femomen subcontient sau ca e0perienPa
traumatica timpurie. 3ai recent, unii cercetatori au atribuit
tulburarile ca invaPaturi insuficiente i interacPiuni compele0e
care au loc intre indivizi i mediul lor. Dintr-o perspectiva
biologica, alPii au sugerat ca comportamentul aberant este cauzat
de anumite substanPe c#imice, anormalitaPi cerebrale sau rani i
nereguli cromozomiale.
$u astfel de e0plicaPii etiologice bogate, este uor de vazut de ce
practicienii au ales abordari diferite in tratarea i prevenire
diverselor tulburari. "otui, varietatea si perspectivele cadrelor
teoretice ofera clinicienilor un numar mare de alegeri in
e0plicarea anumitor comportamente.
4. Abordarea biologica. $adrul biologic e0plica tulburarea de
comportament ca o funcPie motenita sau condiPie biologica anormala
in corp sau leziune la nivelul sisteului nervos central. 2roblemele
de comportment probabil prezinta o suprafaPa ca urmare a unor boli
fiziologice, bioc#imice sau anormalitaPi genetice.
<. Abordarea psi$analitica. 2rocesele incontiente,
predispoziPile sau instinctele i e0perienPele traumatice timpurii
e0plica prezenPa tulburarilor de comportament din perspectiva
psi#analitica. 2rocesele interne sunt evenimete neobservabile
care au loc in minte, printre constructele psi#ice binecunoscute
ale Id-ului 'componenta impulsionala), %go 'componenta realista) i
Superego 'componenta continPei). $a indivizi obPin o perspectiva in
conflictele lor psi#ice prin mi+loace psi#oterapeutice,
ei pot fi capabili sa-i elimine sau rezolve problemele lor
comportamentale. 2entru a se reintoarce la normalitate pot fi
a+utaPi de catre un terapeut sau profesor. 2entru copii,
acest proces teoretic apare in terapia prin +oc, prin care
conflictele interne sunt dezvaluite i secvenPial rezolvate prin
terapie familiala i +oc terapeutic, e0perimentate cu adulPi
suportivi.
=. Abordarea comportamentalista. *ceasta abordare se
focuseaza pe aspecte ale mediului, care produc, recompenseza,
diminueza sau pedepsete anumite comportamente. 2rin tratament,
adulPii i copiilor le sunt date oportunitaPi pentru a invaPa noi
comportamente adaptive prin identificarea de Peluri realiste
i primind reintariri pentru obinerea acestor Peluri gradual,
comoprtamentul aberant este eliminat sau inlocuit de catre cele mai
adecvate.
1. Abordarea fenomenologica. Din punctul de vedere al acestei
abordari, comportamentele anormale apar din sentimente, ganduri i
evenimete trecute legate de percepPia de sine sau conceptul de
sine. 2ercepPile greite sau sentimentele sunt ganduri care
determina indivizii sa se comporte intr-un anumit fel care este
contra-productiv spre auto-imlinire. "erapia care folosete aceasta
abordare este centrata pe a+utorul persoanei dezvoltand percepPii
satisfacatoare i copmortamente care sunt in acord cu valorile
lor.
9. Abordarea social"ecologica. *cest model conPine de departe
cea mai cuprinzatoare e0plicaPie a tulburari de comportament.
$omportamentele aberante sunt presupuse a fi cauzate de catre o
varietate de interacPiuni i tranziPi cu alte persoane. 2entru unii,
comportamentele deviante sunt invaPate ca fiind parte a unei
culturi. 2entru alPii, comportamentul este o funcPie de etic#etare.
Indivizii etic#eteza delicvenPa +uvenila potrivit cu aceasta
perspectiva, graduat adopta patternul comportamentul care
este asociat cu etic#etele alocate. in adicPie, alPii care sunt
contienPi de etic#eta incep sa trateze indivizi etic#taPi ca i cum
ei ar fi intr-adevar delicvenPi. &n astfel de tratament
teoretic promoveza comportamentul delicvent.
care dorete sa adere sau sa manPina afilierea.in final, perspectiva
social-ecologica vede prezenPa comportamentului aberant ca o
funcPie a unor varietaPi de interacPiune i tranziPii, care sunt
derivate ditro are larga ale setarilor mediului.
Fiecare dintre aceste modele cazuale ofera diferite e0plicaPii
pentru etiologia tulburari de comportament. Din nefericire,
clinicienii sunt rareori capabili sa izoleze e0act cauza la un
copil cu astfel de tulburare, dar avem o abordare a mai multor
condiPii i factori care contribuie la tulburarea de comportament.
3ulPi coincid cu Eic7s, Nelson i Israel '4?1) care au scris ,, $u
puPine, daca nu cu nicio e0pectanta, comportamentul poate fi
e0plicat doar prin multiple influenPe i cu interacPiunile lor
continue. O arie vasta de variabile-funcPi i structuri biologice,
pot fi moteniri genetice, status emoPional>social,
familia, clasa sociala.
Familia i mediul familial +oaca un rol critic in apariPia tulburari
de comportament. Saracia, malnutriPia, vagabonda+ul crescut,
neinPelegerile familiale,divorPul, practicile de cretere a
copilului i abuzul au un impact profund in comportamentul obesrvat
al copilului. "inerele mame care sunt malnutrite in timpul sarcinii
au probleme de a da natere la copii slabi dezvoltaPi, copii
cantaresc mai puPin cu 1-9 7g, au riscul de a dezvolta o varietate
de probleme 'e0. tulburare deficitara de atenPie, epilepsie i alte
tulburari neurologice). "inerele mame in medile sarace sunt adesea
singure i fara e0perienPa in creterea copilului. *ltele sunt
e0perimentate in creterea copilului, dar sunt impovarate cu sarcini
de supraviePuire ca furnizarea #ranei, #ainelor i adapostirea lor i
a copiilor lor. 2uPinul timp i energia ramase pot fi folosite
pentru stimularea i interacPionarea cu copii lor. in lipsa
stimularii adecvate, aceti copii sufera intelectual, cognitiv,
social i emoPional.
NeinPelegerile familiale i divorPul +oaca, de asemenea, un
rol in dezvoltarea tulburarilor comportamentale la unii
copii. Impactul divorPului la copii este influenPat de o varietate
de factori 'e0 varsta copilului, statusul financiaral familiei,
genul copilului, relatia dintre parinPi) deci este dificil de
prezis cu acuratePe care copil va fi afectat cu severitate de
divorP. $a o regula, baiePi par a fi influenPaPi mai negativ
decat fetele. Fetele care sunt afecatate, adesea e0perimenteza
comportamente asociate cu an0ietatea i retragerea. (aiePi, in
contrast, devin agresivi i au comportament #iperactiv.
3anegementul copilului i procedurile dispciplinare, de asemenea
+oaca un rol important in dezvoltarea tulburari de comportament.
2arinPi care sunt e0trem de permisibili, prea restrictivi, i>sau
agresivi, adesea produc copi care au conduita dezordonata. 3edile
familale care sunt lipsite de reguli consistente i consecinPe
asupra comportamentelor copiilor, in care supraveg#erea, care
reintaresc comportamentul agresiv i cele in care sunt parinPi
agresivi sau care au practici ale manegemntului abuziv asupra
copilului produc copi care au un risc foarte mare de a dezvolta
tulbrari de comportament. De asemnea neinPelegerile, certurile,
separarile familiei i divorPul sunt gasie ca fiind mai frecvent in
familile copiilor sau tinerilor identificaPi ca avand tulburare de
conduita.
*buzul asupra copilului +oaca un rol ma+or in dezvoltarea
agresivitaPii i altor comportamente problematice la copii i
tineri. @ogeness, *mrung, 3acedor, Raris i Fis#er '4?H) au
demonstrat ca abuzuri serioase in timpul copilariei tarzii i
adolescenPei, au fost urmate adesea de comportamente distructive,
noncompliante i agresive la copii. 3acFarlone '4?:) s-a referit la
abuzul se0ual ca ,,bomba psi#ologica. Impactul ,,bombeieste o
funcPie a catorva factori varsta la care copilul sau tanarul a fost
abuzat, gradul violenPei implicate, relaPia dintre abuzator i copil
sau tanar, durata abuzului, raspunsul parinPilor sau
profesionitilor la abuz i gradul de vina sau disconfort e0primat de
catre copilul afectat sau tanar. 3a+oritatea victimelor care
raporteza abuzul sunt fete cu varsta cuprinsa intre 44 i 41 ani.
2uPin cercetatori au fost devotati cautarii impactului asupra
barbaPilor abuzaPi se0uali.
E2ALUAREA COMPORTAMENTULUI
2rimul pas Cn procesul de evaluare este cel de screening 'privire
de ansamblu), pentru a identifica cel mai adecvat tratament pentru
copii de diferite varste i pentru adolescenti. Screening-ul are la
baza convingerea cB identificarea timpurie a problemelor duce la un
tratarea in faza incipienta a tulburarii de comportament, care
poate reduce impactula cesteia asupra invidividului sau al familie.
$u toate acestea, foarte puPine sisteme colare sau agenPii sociale
se
anga+eazB intr-o astfel de sarcinB, din douB motive 4. o astfel de
sarcinB este Cn general foarte costisitoare i consumatoare de timp,
dincolo de resursele financiare i umane; <. ar putea fi
identifica i mai mulPi copii decGt ar putea fi trata i
corespunzBtor de sistem, coalB sau agen ie
socialB, dei cercetBrile efectuate Cntr-un program de de evaluare
nationala nu au confirmat acest rezultat 'Smit#, 4?9).
n cele mai multe scoli copiii sunt evaluati doar dupB ce profesorii
i-au observat si au considerat ca este necesar. %0emplu in acest
sens o putem da pe educatoarea unei gradinite, care si-a facut
gri+i in ceeace il priveste pe o#n, un copil cu comportamente
atipice varstei lui vorbea cu #ainele sale, plangea intervale lungi
de timp, manifesta agresiviate ne+ustificata fata de alti copii.
*ceste comportamente au determinat-o pe educatoarea lui o#n sB ia
mBsuri, discutand asta nu doar cu parintii lui, ci si cu directorul
institutiei.
Depunerea efectivB a unei recomandari pentru un elev, Cn general
este precedatB de o serie de sedinte pBrinte-profesor. Sedintele
a+uta profesorul i pBrinPii sa stabileasca mBsurile adecvate, care
trebuiesc luate Cn calcul. De e0emplu, problemele unui elev pot fi
determinate de probleme din familie, cum ar fi imbolnavirea unui
membru din familia e0tinsa, probleme maritale ale parintilor,
provocari finaciare. Daca parintii si profesorii>educatorii sunt
in continuare surprinsi de problemele de comportament ale copiilor,
insemna ca e momentul sa fie facuta sesizare. *ceasta este
intocmita in general de directorul institutiei de invatamant, care
s-a consultat anterior cu parintii si apoi o inainteaza
psi#ologului sau responsabilului cu evaluarea.
OdatB ce sesizarea a fost fBcutB de cBtre pBrintele sau tutorele
copilului, membrii din ec#ipa de evaluare continuB observarea i
evaluarea copilului, unde sunt notate punctele tari i
slabe ale acestuia. Sarcina lor este de a determina dacB copilul
prezintB o tulburare de comporta- ment i dacB acesta se calificB
sau nu pentru tratament, care va fi a+utat de profesor sau
pBrinte.
-. 'actori de e(a!uare Severitatea comportamentelor precum cele
e0puse de cBtre profesorii din grBdinita lui
o#n pot fi e0aminate prin prisma mai multor perspective. n primul
rGnd este necesar sB se determine dacB e0istB orice discrepan B
Cntre vGrsta cronologicB i comportamentele pe care le
manifesta Cn mod constant, astfel incat sa poata fi masurata
pozitia lui o#n in raport cu normele. De asemenea, trebuie sB se
evalueze dacB comportamentul nepotrivit este legat de activitB
ile
specifice sau dacB problemele sale continuB i dupB interven
ie.
%valuarea include masurarea nivelului de influen B al
comportamentului lui o#n Cn
timpul orelor, in rela iile cu profesorii i cu familia. n plus
membrii ec#ipei trebuie sB evalueze
contribu ia profesorului la problemele copilului.
. Te4$ici de e(a!uare O varietate de te#nici sunt utilizate pentru
identificarea copiilor care au probleme de
comportament emo ional. De obicei diagnosticul real a problemelor
comportamentale este
precedat de un set de procedure utilizGnd liste de control
privind comportamentul sau o varietate de dispositive sociometrice
'de e0emplu evaluBrile periodice).
2Brin ii i profesorii sunt Cn general ruga i sB rBspundB la o
varietate de elemente de scarB
care descriu diverse stBri potrivit copiilor cu comportamente emo
ionale. n aceastB evaluare
pBrin ii i profesorii sunt ruga i sB ia Cn considerare
comportamentul copilului din ultimele ase
luni. "e#nicile de analiza comportamentala sunt, deasemenea,
utilizate pentru a face
comportamente de interes pentru profesor sau pBrinte. In acelasi
timp sunt monitorizate comportamentele unor alti copii. $ompararea
celor doua categorii pot fi de a+utor in stabilirea
pattern-urilor comportamentale ale celor doua grupe de copii.
OdatB ce procesul de observare s-a Cnc#eiat, speciali ti i>sau
consultantii, inclusiv psi#ologii, educatorii speciali, asisten ii
sociali
fac evaluBri complete si aprofundate ale copiilor, referitoare la
rezistenta emotionala la sarcinile academice si sociale. %i
evidentiaza i puncte slabe ale copiilor Cn diferite medii, cum ar
fi sala
de clasa, acasB, la locul de +oacB. %c#ipa de evaluare poate
analiza interac iunile cu colegii i
profesorii din timpul +ocurilor din clasa, folosind te#nici
ecologice 'observarea frecventei anumitor comportamente sau
interactiuni); administrarea unor teste de evaluare a
personalitatii, precum i nivelul de inteligenta; interviu cu
pBrin ii i copiii. n plus, ei pot aplica o serie de
proceduri de evaluare si in mediul familial. Din pBcate,
multe instrumente de evaluare, Cn special cele proiective i de
personalitate,
nu furnizeazB informa ii fiabile despre diferentele dintre
indivizii care au tulburBri si cei care nu
au tulburari 'Telfand et al., 4?). De asemenea, informa iile
provenite un urma aplicarii acestor
instrumente nu pot fi interpretate individual. O valoare predictiva
mare o au te#nicile de analizB comportamentala, care oferB un
mi+loc concret de evaluare a comportamentelor problematice,
selectarea planului de CnvB BmGnt individualizat 'I%2), care sa
acopere corespunzator lipsurile,
precum i evaluarea efectelor interven iei. Din pBcate,
acordul Cntre datele de diagnostic si de
evaluare pe de o parte i obiectivele si efectele interventiei pe
elevi pe de alta parte, este slab
'Fiedler L nig#t, l?H).
INTER2EN II ASUPRA DE'ICIEN ELOR EMO IONALE
bord$ri de tratament Interventiile la acest tip de tulburBri
includ o varietate de abordBri terapia, terapia prin
+oc, psi#oterapia de grup, terapia comportamentalB, terapia
maritalB i familialB, etc. Din pBcate
multe din aceste terapii nu sunt disponibile pentru elevii cu
tulburBrile emo ionale. De regulB
sistemele educa ionale i agen iile de sBnBtate mintalB nu au avut
success pentru a dezvolta un
curs cu privire la modele de colaborare care servesc elevii cu
tulburBri severe de comportament.
a) %erapia centrat$ spre interior & Include terapa
psi#analiticB, nondirectivB i centratB pe
client. *ceastB abordare presupune faptul cB copii care simt furie,
respingere i vinovB ie pot
fi a+uta i de un terapeut care se orienteazB pe Cn elegere i
Cngri+ire. "erapeutul se strBduie te
sB stabileascB o rela ie cu copilul creaGnd o atmosferB propice
pentru sentimentele acestuia.
Scopul terapiei este de a a+uta copilul sB dezvolte Cn elegere,
auto-Cn elegere, care asigurB
baza pentru ameliorarea simpomelor i dezvoltarea de noi
comportamentele adaptative.
b) %erapia prin 'oc & "erapia prin +oc pentru adolescen i
presupune obiective severe. * fost
desemnatB pentru a oferi a+utorul celor care au gGnduri inco tiente
sau abuzate. &n alt scop
este de a oferi oprtunitatea de a interac iona cu gri+B sau
sensibilitate. 3i+locul de comuncare
Cntre aceastB terapie este +ocul liber i activitB ile dintre
grupuri mai mici. 2rin terapia de +oc ,
copilul C i acumuleazB informa ii despre ei Cn i i. *cest tip de
terapie este o sursB valoroasB
Cn cadrul terapeu ilor.
c) %erapia de #rup & "erapia prin grup este folositB mai
frecvent pentru adolescen i i adul i.
*ctivitatea acestui tip de terapie pentru copiii este mai degrabB
vazutB ca un ”club”. @olul terapeutului este de a modela
comportamentul, de a a+uta copiii care au fost abuza i prin
cooperarea i incura+area manifestarii comportamentelor la copiii ru
ina i sau retra i.
d) %erapia comportamentala – Interven iile comportamentale
pentru copii i tineri se centreazB
pe dezvoltarea sau CmbunBtB irea diverselor comportamente
academice, lingvistice, sociale i
de auto-a+utorare. $re terea ratelor de comportament dezirabil este
realizatB Cntr-o varietate
de abordBri. n aceastB abordare, profesorii i personalul de educa
ie specialB fac e0tinsB
aceastB utilizare a principiilor de modificare a comportamentului.
@ecompensele, punctele
sau +etoanele, ce fac parte din sistemul motiva ional de CntBrire
sunt utilizate Cn scopul
Cncura+Brii copiilor de a adopta un comportament normal. &n alt
punct de centrare al interven iilor comportamentale este reducerea
sau eliminarea
comportamentelor dezadaptative. @educerea anumitor comportamente
dezadaptative se poate realiza printr-o varietate de mi+loace. De
e0emplu, comportamentul agresiv> de luptB al unui bBiat
poate fi redus prin recompensarea comportamentelor sale de
cooperare i rezolvare a
problemelor i prin pedepsirea comportamentelor sale agresive.
2entru anga+are Cn luptB, el poate
pierde +etoanele acumulate 'costul acelui rBspuns) sau poate
fi plasat Cn zona de pauzB, de unde nu poate acuma +etoanele sau de
a participa la derularea activitB ilor de clasB. O varietate
de
cercetBtori i clinicieni au e0perimentat o abordare relativ nouB de
modificare a
comportamentului, cunoscutB sub numele de formare
cognitiv-comportamentalB '*ger L cole, 4??4; %tsc#eidt, 4??4).
*ceastB abordare pune accentul pe predarea strategiilor verbale
interne, ca un mi+loc de Cncura+are i men inere a comportamentelor
sociale i academice importante. De
e0emplu, copilul ar putea fi CnvB at urmBtoarea secven B
strategicB, care combinB
comportamentul cu gGndirea • -asul * /nt0r!ierea impulsului
nainte de a ac iona opri ivB i gGndi i.
• -asul 1* Definirea problemei Spune i cum vB sim i i i care
este problema
e0actB. • -asul 2* 3enerarea de alternative TGndi ivB
la cGt mai multe solu ii posibile. • -asul 4* 5uarea
6n considerare a consecin elor TGndi ivB Cnainte la ceea ce
s-ar
putea CntGmpla Cn continuare. • -asul 7* mplementarea
$Gnd ave i o solu ie foarte bunB, Cncearca i-o
• @ezultatele generate de studiile care utilizeazB aceastB abordare
cu copii i tineri
au fost destul de promi Btoare '*ger H $ole, l??l; Rarris L
2ressle6, 4??4).
e) %erapia marital$ i familial$ & *cest tip de terapie a
fost conceputB pentru a a+uta persoanele cBsBtorite i famiile lor
sB se bucure de success Cn rezolvarea de probleme, care in de
fiecare
membru. *u fost dezvoltate mai multe tipuri pentru terapia de
familie. "erapeu ii sunt
interesa i Cn a a+uta membrii familiei sB Cn eleagB dinamica incon
tientB i al i factori care pot
influen a interac iunile lor. "erapeu ii familiilor adera la
sistemele de orientare direct cu
eforturile lor, care a+utB sB Cn eleagB membrii familiilor,
rolurile i func iile pe care le au Cn
sistemul familial.
STUDIU DE CA/
INTRODUCERE !ui 2eter i s-a atras atentia de catre profesori pentru
Cgri+irea sa precara. 2rimul sBu
profesor a raportat cB este adesea foarte agresiv, Cn plus ea
s-a plans de faptul cB igiena sa este foarte sBracB i ca vine
adesea la coalB obosit. n momentul sesizBrii pBrin ii lui au
refuzat sB
participe la activitB ile colii i s-au aratat ostili fa B de
personalul colii.
n ciuda acestor probleme 2eter are abilitB i intelectuale peste
medie,de i rezultatele
academice nu confirma asta. !a coalB, apro0imativ :5 din zi si-o
dedica activitB ilor
e0tra colare. 2rofesorul sBu nu a sim it faptul cB nevoile lui
2eter nu ar mai fi fost Cndeplinite Cn
cadrul flu0ului principal. %valuBrile ini iale au arBtat faptul cB
2eter a fost un copil cu
comportamente necontrolate semnificative care apar apro0imativ la
fiecare 9 minute. &nele dintre cele mai periculoase
comportamentele ale lui sunt cel din timpul orelor i se
manifestB prin sBrirea pe birouri, lovirea, scuiparea altor colegi
sau c#iar a profesorilor, iese Cn stradB, refuzB sB lucreze la
activitB ile date de profesor. 2Brin ii acestuia au reusit sB
elimine
aceste tipuri de comportamente atunci cGnd el era acasB. %i au
declarat cB Cn mod constant se i-a la lupte cu fratele sBu mai mic
i cB are patul umed Cn fiecare noapte, dar i faptul cB love
te
%valuarea fBcutB acasB a relevat o situa ie e0treme de restrictivB.
2Brin ii rareori
interac ioneazB cu copiii lor. *veau o Cn elegere a normelor de
dezvoltare pentru copii e0primate
prin sentimente ostile fa B de ace tia. @ela ia lor
intrafamiliala este una e0plozivB, deoarece Cn
timpul unui episod al unuia dintre copii, a fost rBnit i a fost
plasat Cntr-un sistem de asisten B
socialB pentru o perioadB scurtB de timp. *gen ia de protec ie a
copiilor a considerat cB a fost un
poten ial considerabil de abuz.
INTER5 A1EN I DE 6N1RI7IRE I SER2ICII INTENSI2E BA/ATE PE
'AMILIE
O ec#ipB interdisciplinarB format din pBrin i i repreprezentan ii
sBnBtB ii mintale i a
serviciiilor sociale i de educa ie au luat contact cu pBrin ii lui
2eter. %c#ipa interdisciplinarB s-a
CntBlnit pentru a stabili trei aspecte • SB planifice i sB
coordoneze servicii diferite asupra familiei i a
copiilor
• SB ofere agen ii multiple de proprietate cu privire la servicii,
precum i finan are
pentru a discuta despre atilizarea privatB a celei de a III –
a parte a plB ii • SB masoare toate eforturile care au fost depuse
pentru a oferi Cngri+ire mai pu in
restrictivB Cnainte de orice destina ii de plasare a copilului
Cntr-o unitate cu
programe educa ionale sau reziden iale mai costisitoare sau
restrictive
Din necesitatea de a intervenii imediat pentru a preveni copilul de
a fi plasat Cntr-un mediu mai restrictiv, evaluarea ecologicB
global a efectuat o interven ie Cn urma aplicBrii. Deoarece
procesul de evaluare progreseazB, serviciile i planurile au
fost revizuite pentru a rBspunde
nevoilor individuale de familie, copil i coalB.
&n specialist de familie a intrat Cn casB timp de : ore de la
sesizare i a ini iat programul de
interven ii conceput pentru a a+uta pBrin ii Cn dezvoltarea unei
alternative %valuarea individualB
Cn curs de desfB uare a pBrin ilor a relevant faptul cB ace tia nu
tiu cum sB se +oace cu copiii lor
i faptul cB se simt nesiguri asupra interac iunii cu ace tia.
Interven iile au fost apoi aplicate
pentru a educa situa ii noi asupra +ocului cu copilul. n
toate etapele procesului accentual a fost
pus pe identificarea nevoilor pBrin ilor Bn asistarea
serviciilor de dezvoltare. De i idenficarea
nevoilor cBtre pBrin i nu au coincis Cntrotdeauna cu prioritB ile
clinicianului. "imp de doi ani,
familiile cu e0perien B asupra programului intensiv de acasB au
efectuat o varietate de interven ii
menite sB satisfacB nevoile individuale ale copilului dar i douB
programe de educa ie pet imp de
varB pentru a a+uta copiii Cn clBdirile din apropriere sB aibB
siguran B, aptitudini sociale i sB fie
cooperativi la +oacB.
PRIMELE INTER2EN II ALE COPIL8RIEI
Sistemele de livrare a serviciilor pentru tinerii copii cu
tulburBri de comportament sunt numeroase i variate. %0istB patru
sisteme utilizate pentru a oferi spri+in copiilor cu acest tip
de
dizabilitB i sistemul bazat pe interven ii la domiciliu, sistemul
bazat pe interven ii la domiciliu
urmate de impicarea Cntr-un centru specializat, sistemul bazat pe
centru i domiciliu i sistemul
bazat pe centru. 2rogramul la domiciliu oferB copiilor
servicii specializate prin intermediul unui profesor de
casB. 2rofesorul Ci a+utB pe pBrin i sB foloseascB modificBrea
comportamentului i alte proceduri
terapeutice pentru a a+uta copiii lor Cn CnvB are. Interven iile
comportamentale la domiciliu par sB
producB rezultate mai bune pentru copiii cu tulburBri de
comportament decGt alte sisteme de livrare a serviciilor.
INTERAC IUNI 6N CADRU NATURAL AL OAMENILOR CU TULBUR8RI
EMO IONALE SAU DE COMPORTAMENT
- Deveni i implica i Cn formarea ca pBrinte i alte servicii
comunitare de sBnBtate
mintalB. - !ucra i Cndeaproape cu personalul de spri+in familial
'asisten i sociali, asistente i
grup de pBrin i voluntari) Cn dezvoltarea unor strategii eficiente
de gestionare a
copilului. - Folosi i acelea i strategii de interven ie la
domiciliu, care sunt utilizate Cn mod
eficient Cn stabilirea pre colarB.
- Stabili i rutine familiale, programe i sisteme de stimulare care
recompenseazB
comportamentele pozitive. - *lBtura i-vB grupurilor de sus inere i
suport parental.
• 8faturi pentru educatori* - !ucra i Cndeaproape cu personalul de
suport din grBdini B 'director, psi#olog, asistent
social, educatori speciali, etc.) pentru a identifica strategii
eficiente i realiste.
- Stabili i programe clare, rutine de clasB, reguli i consecin e
pozitive pentru to i copiii
din clasB. - $rea i un mediu social i de CnvB are pentru toatB
lumea.
- 2reda i comportamente sociale specifice tuturor copiilor
'urmBtoarele direc ii, salutul
altor copii, parta+area +ucariilor, utilizarea cuvintelor pentru a-
i e0prima furia, etc.).
- Nu fi i ovBitor Cn a cere a+utor de la personalul de suport. ine
i minte, colaborarea
este c#eia.
• 8faturi pentru personalul de la gr)dini ) - Folosi i copii
mai mari cu, competen e sociale, pentru a asista la formarea
abilitBrilor
de pregBtire i a abilitB ilor sociale.
- *+uta i pe al ii sB tie ce sB facB Cn gestionare copiilor cu
tulburBri de comportament.
- Face i toate eforturile pentru a implica copii Cn toate activitB
ile colare.
- nvB a i i orienta i pe ceilal i copii pre colari modul Cn care ar
trebui sB rBspundB la
colegii cu probleme de comportament. - $olabora i cu pBrin ii Cn
utilizarea acelora i sisteme de conducere din sala de clasB,
care sunt la fel utilizate i acasB cGt i Cn alte setBri de
specalitate.
• 8faturi pentru prieteni i vecini
- Familiariza i-vB cu lucrurile pe care trebuie sB le facB un vecin
i un prieten pentru
a rBspunde la comportamentele pozitive i negative ale unui copil cu
tulburBri de
comportament. - *ve i rBbdare cu pBrin ii care CncearcB sB se ocupe
de copilul lor cu acces de furie
sau alte comportamente la fel de provocatoare Cn magazine
alimentare sau alte medii. - Oferi i pBrin ilor ceva timp Cn care
ace tia pot sta departe de pre colarul lor fBrB sB
Cl supraveg#eze pentru cGteva ore. - Implica i copilul Cn activitB
ile voastre de familie.
- *+uta i pBrin ii sB devinB con tien i de grupurile de sus inere i
suport familial.
- ncura+a i pBrin ii sB- i implice copilul Cn vecinBtate i Cn
evenimentele
comunitare.
II E*E-E%I/I-I I "!I*+IEI • 8faturi pentru familie
- &tiliza i Cn mediul de acasB te#nici eficiente de control,
care sunt utilizate i Cn
clasa copilului dumneavoastrB. - *+ut i al i copii 'care nu sunt
deran+a i) sB dezvolte o Cn elegere a tulburBrilor de
comportament.
- Stabili i reguli, rutine care sB se potriveascB cu interesele i
vGrsta copilului tBu.
- 2rofita i de instruirea parentalB i suportivB a grupurilor care
sunt disponibile Cn
comunitatea ta. - *+uta i pe al i copii i prietenii lor sB Cn
eleagB lucrurile pe care le pot face pentru
a vB a+uta Cn cre terea copilului cu tulburBri de
comportament.
• 8faturi pentru 6nv) )tori
- *sigura i un mediu de clasB structurat 'stabilirea clarB a
regulilor, CnvB area cu
aten ia a rutinei din clasB, etc.).
- 2reda i abilitB ile sociale la to i copiii 'acceptarea
criticilor, etc.), cu a+utorul
membrilor ec#ipei de asisten B a cadrelor didactice.
- Folosi i strategii de CnvB are prin cooperare, pentru a promova
CnvB area la to i
copiii i pentru a dezvolta rela ii pozitive Cn rGndul
elevilor.
- Nu fi i ovBitori Cn a cere a+utor de la membrii ec#ipei sau de la
pBrin ii copiilor.
• 8faturi pentru personalul colar
- Furniza i medita ii, coac#ing, i alte tipuri de asisten B Cn
dezvoltarea abilitB ilor
academice i sociale ale copiilor cu tulburBri de
comportament.
- Dezvolta i un program colar de control care sB consolideze
realizBrile individuale
i de grup.
- !ucra i Cndeaproape cu ec#ipa de asisten B a cadrelor didactice
pentru a crea un
mediu colar Cngri+it
- &tiliza i te#nici de rezolvare a problemelo, cu care
colaboreazB, atunci cGnd se
ocupB cu probleme dificile sau persistente de comportament. - *+uta
i to i copiii din coalB sB dezvolte o anumitB Cn elegere a modului
Cn care ar
trebui sB rBspundB Cn fa a elevilor cu probleme de
comportament.
• 8faturi pentru prieteni i vecini
- Implica i copilul cu probleme de comportament Cn activitB i e0tra
colare 'cluburi,
evenimente recreative etc.). - Invita i copilul sB- i petreacB
timpul cu familia dumneavoastrB la evenimentele
recreative 'Cnotul). - nva a i al i copii 'care nu au probleme de
comportament) cum sB ignore sau sB
sus inB anumite comportamente care pot sB aparB.
- $a lider al tinerilor, antrenor sau specialist de agrement vB
a+unge sB cunoa te i
bine fiecare copil cu tulburare de comportament, astfel CncGt
sB pute i rBspunde cu
Cncredere Cn desfB urarea activitB ilor sale.
II 0E"DI/ DE %I IE
• 8faturi pentru familie - $ontinua i eforturile pentru a vB
concentra asupra comportamentelor pozitive ale
copilului dumneavoastrB cu tulburBri de comportament. - Da i-vB o
pauzB de la postul de pBrinte i bucura i-vB de o activitate
recreativB, care
este total plBcutB pentru dumneavoastrB. - *tunci cGnd vB sim i i
cople i i sau stresa i, cere i a+utorul serviciilor comunitare
de
sBnBtate mentalB, preotului sau unui prieten apropiat. - $ontinua
i-vB implicarea Cn grupuri de su inere i suport parental.
• 8faturi pentru profesori - $rea i rela ii pozitive Cn sala de
clasB prin CnvB area cooperativB, desfB uratB Cn
ec#ipe. - Folosi i to i studen ii Cn crearea standardelor de
conduitB i a consecin elor pentru
comportamentele pozitive i negative.
- !ucra i Cndeaproape cu al i profesori pentru a putea con tientiza
comportamentele
cadrelor didactice, care ar putea Cn mod negativ sau pozitiv sB
afecteze performan a elevilor.
- @ealiza i faptul cB sc#imbBrile Cn comportament apar de cele mai
multe ori treptat, cu
perioade de regresie i uneori, cu perioade tumultoase.
• 8faturi pentru personalul colar
- $rea i un climat colar pozitiv i de sus inere.
- Oferi i studen ilor o mai bunB Cn elegere a rolurilor i
responsabilitB ilor pe care le
posedB Cn fa a colegilor cu #andicap.
- $ere i colegilor a+utorul pentru a face fa B situa iilor
stresante i pentru a oferii alte
interven ii i terapii de sus inere.
• 8faturi pentru prieteni, vecini i poten iali anga#atori
- DacB ave i o anumitB e0pertizB Cntr-o anumitB zonB de con inut
'englezB, matematicB
etc.) oferi i asisten B periodicB la teme sau alte sarcini colare
pentru elevii cu
tulburBri de comportament. - Oferi i oportunitB i elevilor cu
tulburBri de comportament sB se anga+eze Cn afacerea
dumneavoastrB. - ncura+a i al i copii, fBrB tulburBri de
comportament, sB se ofere voluntari Cn calitate
de parteneri egali, antrenori la locul de muncB i formatori de
competen e sociale.
- Nu permite i altora, Cn prezen a dumneavoastrB, sB tac#ineze, #Br
uiascB sau
ridiculizeze tineri cu tulburBri de comportament.
V0% D*% • 8faturi pentru familie
- $ontinua i sB construi i standardele necesare pentru a dezvolta
independen a i
interdependen a.
- 3en ine i contactul cu medicul personal Cn cazul Cn care
individului Ci sunt
administrate un fel de medicamente. - 2regBti i al i copii sau alte
persoane care sB Ci Cngri+eascB i sB C i asume
responsabilitB ile atunci cGnd dumneavoastrB nu pute i.
• 8faturi pentru prieteni, vecini i anga#atori
- Fi i dispu i sB face i a+ustBri rezonabile Cn mediile de
lucru.
- Fi i con tien i de a+ustBrile care ar trebui sB aibB loc cu
privire la medicamentele noi
i regimul de tratament.
- Fi i dispu i sB-l implica i Cn vacan e i evenimente
corespunzBtoare, cum ar fi
aniversBrile i activitB ile sportive.
- Fi i aten i la ceea ce ar putea sB Ci producB iritare sau
discomfort individului.
E%E/ %E III/ 0EVI"II I%E0E DE + *E "!*II
Din cauza dificultB ilor de centrare a situa iilor, a fost
stabilitB o ec#ipB de bazB a colii
formatB din profesorul de clasB, un muncitor Cn servicii sociale,
un educator special, un pBrinte, un specialist Cn integrare coalarB
i o asistentB coalarB. *ceastB ec#ipB s-a CntGlnit
sBptBmGnal,
timp de o orB, pentru a coordona o varietate de programe colare
menite sB-l a+ute pe 2etru Cn
a+ustarea i CmbunBtB irea competen elor academice i pentru a urmBri
progresul sBu Cn coalB.
Din nou, toate serviciile utilizate au fost centrate pe copii din
diferite medii colare i concepute
pentru a satisface nevoile lui 2etru. Specialistul Cn
integrare colarB, atribuit ec#ipei formate Cn scopul de a-l a+uta
pe 2etre, a
furnizat o varietate de servicii de formare a cadrelor didactice Cn
managementul>controlul comportamentului, de analizB
comportamentalB a comportamentelor lui 2etru Cn cadrul colii,
de
asisten B te#nicB Cn planificarea i punerea Cn practicB a
proiectului, i de monitorizare a
serviciilor de tratament Cn cadrul colii i Cn cosilierea directB a
lui 2etre. $onsilierea orientatB
sale i de a- i genstiona propriul comportament. *ceste programe au
fost suplimentate de cBtre
consilierul colar i profesorul clasei, prin +ocuri, care erau desfB
urate cu Cntreaga clasB i aveau
ca scop formarea competen elor sociale i a comportamentelor
cooperative. *ceste servicii de
consiliere colarB au fost furnizate, Cn medie, de patru ori pe
sBptBmGnB.
n afarB de consilierea individualB i de grup, 2etru i Cntreaga
clasB au fost implica i i
Cntr-un program care se concentra pe CmbunBtB irea timpului de
realizare a sarcinii i a muncii.
De-a lungul timpului, s-a considerat cB 2etre ar putea beneficia de
interac iuni pozitive mai
structurate cu al i copii i profesori. Din acest motiv, profesorul
clasei>dirigintele a anga+at o
CntBrire programatB lui 2etre. * fost instruit sB foloseascB o voce
moale, sB lucreze la sarcina care Ci revine Cn urma cooperBrii i
sB- i a tepte rGndul. *ceastB consolidare a avut loc la fiecare
cinci
minute i a scBzut pGnB la +umatate de orB, la finalul anului.
E-% 2GnB Cn prezent, 2etre i familia sa au primit acasa
i la coalB o serie de servicii intense de
tratament. n anul <54<, au participat la planificare
serviciului i au fost, Cntr-un moment sau
altul, implica i Cn sBnBtatea mentalB, serviciile sociale,
sistemele educa ionale i recreative de
Cngri+ire. *borda i de toate aceste servicii, 2etre i familia sa
continuB sB aibB acces la ele CnsB,
nevoile lor sunt mai pu in intense decGt erau Cn urmB cu doi ani.
2Brin ii lui sunt mult mai
capabili sB-i gestioneze comportamentul i petrec mult mai mult timp
interac ionGnd Cn fel de fel
de activitB i. n plus, ambrii pBrin i sunt pe deplin participan i
Cn ec#ipa de planificare colarB.
2etre necesitB mai pu inB aten ie de i, o interven ie este Cn curs
de desfB urare pentru stimularea
abilitB ilor sociale suplimentare. n acest moment, componenta
ma+orB a planului presupune
urmBrirea i evaluarea, pe termen lung, a progreslui pe care Cl face
2etre. *ce tia trebuie sB
Cn eleagB cB furnizarea serviciilor suplimentare se va face doar Cn
cazul Cn care sunt necesare.
&n program la domiciul, poate fi urmat de un program
specializat la centru sau o combina ie a celor douB. *ceste
programe furnizeazB patru sisteme secven iale de obiective
interdependente pentru programele de la centru i domiciliu. n
general, copiii servesc aceste
instruc iuni la domiciuliu CncB de la na tere, pGnB la vGrsta de
apro0imativ trei ani. O variantB a
sistemului de livrare a serviciilor la domiciliu este i 2rogramul
de Interven ie @ egional. *ceste programe Ci fac pe
pBrin i sB serveascB ca ni te terapeu i primari pentru proprii lor
copii, ca
formatori principali pentru al i pBrin i i furnizori de servicii
medicale pentru al i copii mici cu
tulburBri de comportament. $u opinia cB familiile i pBrin ii pot
efectua sc#imbBri Cn opera iunile
care au loc Cn casele lor, acest program Cmputernice te abilitB ile
acestora de a #rBni i Cngri+i
copiii.
INTER2EN II PENTRU COPIII DE 29RSTE ELEMENTARE
$opiii de vGrste elementare cu tulburBri de comportament pot
avea o performan B a cititului
i a matematicii dar i Cn alte domenii specifice programei CnvB
BmGntului sub medie. 2e lGngB
problemele lor academice, ace tia pot CntGmpina dificultB i
Cn rela ionarea cu alte persoane, Cn
urmBrirea regulilor orelor i Cn manipularea situa iilor emo ionale.
2roblemele academice pot fi
adresate cu a+utorul unor instruc iuni specializate i a
materialelor furnizate de cBtre un profesor
de consultan B. $opiii mici cu tulburBri de comportament pot fi
Cndruma i de elevi mai mari i
capabili din punct de vedere academic. &nii copii sunt asista i
de consilieri sau profesori de
educa ie generalB cu materiale venite din partea consultan ilor sau
a profesorilor cu educa ie
specialB a resurselor. DificultB ile comportamentale pot fi
abordate Cntr-o varietate de moduri. &neori, abaterea
este o func ie unde lipsesc regulile satisfBcBtoare, rutinB i
structurile din cadrul clasei. *stfel,
profesorul de consultan B poate asistB profesorul din cadrul
colii Cn dezvoltarea unui sistem de
management al clasei benefic tuturor elevilor. Se pot formB grupuri
mici de cBtre profesor pentru a a+utB un tGnBr Cn dezvoltarea lui
socialB i Cn rezolvarea problemelor abilitB ilor. nvB area
structuratB este un program care utilizeazB modelarea , actoria ,
feedbac7ul performan ei i
transferul de formare. Se finalizeazB, Cnainte de toate , o
evaluare pentru a determinB competen ele care trebuie CnvB ate prin
intermediul secven elor de CnvB are structurate. 2rima
fazB de formare constB Cn modelarea activitB ilor Cn care elevii
observB mai multe tipuri de
comportamente prosociale. * douB fazB este +ucBrea rolurilor, unde
elevii repetB i +oacB anumite
comportamente care au apBrut Cn prima etapB. *poi urmeazB
feddbac7ul legat de performan B lor
Cn primele < etape. DupB ce au demonstrat nivelul solid al
performan ei Cn cadrul grupului mic ,
le sunt oferite mai multe oportunitB i pentru a pune Cn practicB
noile abilitB i CnvB ate Cn timpul
claselor i acasB. $ercetBri privind eficacitatea programului au
Cnceput sB apBra. *ceste
interven ii au fost considerate eficiente Cn procesul de predare al
aptitudinilor sociale specifice
elevilor cu tulburBri de comportament Cn medii bine controlate, dar
transferul acestor aptitudini Cn timp , acasB i Cn situa ii de
anga+are sunt dificil de ob inut.
2roiectul @e-%d a fost unul dintre cele mai bune programe pentru
copiii cu tulburBri ale comportamentului, avGnd un interes
ecologic. Interven iile directe nu erau doar la copii dar i
la
familiile acestora , colii i comunitB ii.2rogramul a fost unul
reziden ial. 2rin profesorii
consilieri, elevii au primit suport terapeutic i educa ional Cn
condi ii speciale. n acela i timp ,
familiile i personalul colii au fost informate Cn legBturB cu
progresul copiiilor de cBtre profesori
de legBturB. *ce ti profesori de legBturB erau de asemenea
respon
*ceste discu ii i activitB i privind dileme morale Ci a+utB pe
tineri sB C i dezvolte noi
modalitB i de gGndire i ra ionament i Ci pune Cn situa ii Cn care
Cnva B cum se simt cei care au
fost rBni i, abuza i sau cei de la care s-a furat. n plus, acestea
Ci Cnva B pe tineri cum sB se
comporte cGnd se confruntBcu dileme morale, adoptGnd modalitB i noi
i adecvate din punct de
vedere social. &n alt program care a Cnceput sB atragB aten ia
este cel de Cngri+ire individualizatB
'personalizatB). $azul lui 2eter este un e0emplu e0celent pentru
acest tip de Cngri+ire. ngri+irea individualizatB ca i concept
formalizat, a Cnceput odatB cu ini iativa pentru tineretul din
*las7a
'*las7a Uout# Initiative, KanDen(erg, 4??) i are la bazB ase
principii.2rimul este principiul
Cngri+irii necondi ionate, care sus ine faptul cB ace ti copii i
tineri vor fi Cngri+i i indiferent de
comportamentul lor, cu multB responsabilitate. $el de-al doilea
principiu este cel care sus ine ca Cngri+irea sB fie cGt mai pu in
restrictivB,
adicB tinerii sB fie muta i Cntr-un mediu mai restrictiv 'fa B de
cel de acasB sau cel de la coalB)
numai dacB ace tia reprezintB un pericol semnificativ pentru cei
din +ur sau pentru ei Cn i i sau Cn
cazul Cn care nu a dat niciun fel de rezultat ceea ce s-a fBcut
pGnB Cn momentul respectiv. $el de-al treilea principiu se referB
la o Cngri+ire centratB atGt pe copil 'tGnBr), cGt i pe
familia acestuia, inGnd cont de nevoile lor. 2rincipiile patru i
cinci se referB la fle0ibilitatea
programului de Cngri+ire, pe de-o parte, i la fle0ibilitatea
finan Brii, pe de altB parte, adicB la
oferirea de servicii acolo unde este nevoie i cGnd este nevoie i
respectiv, la capacitatea de a se
folosi de fondurile disponibile la momentul potrivit. De e0emplu, o
familie aflatB Cn crizB s-ar putea sB beneficieze
Cntr-o mBsurB semnificativB de serviciile unui specialist Cn astfel
de interven ii dacB acesta locuie te CmpreunB cu familia pe toata
durata crizei.
<imul principiu pe care se bazeazB Cngri+irea individualizatB
este cel conform cBruia planul de interven ie este creat, men inut
i modificat de cBtre o ec#ipB interdiscplinarB formatB din
copilul avGnd probleme de comportament, pBrin i sau cei care au
gri+B de el i persoanele
specializate provenind de la agen ii de sBnBtate mintalB, servicii
sociale i institu ii de
CnvB BmGnt. O componentB importantB este sistemul 2$" 'proactive
client trac7ing s6stem) care
oferB tuturor membrilor ec#ipei sBptBmGnal informa ii legate de
progresul pe care l-a fBcut
copilul. *stfel, se implicB to i membrii ec#ipei i, CmpreunB, pot
preveni poten iale crize.
Incluziunea i educa ia copiilor i tinerilor cu tulbur$ri
comportamentale
&nul dintre pu inele aspecte care s-au bucurat de aten ie Cn
literaturB este incluziunea, Cn
special inclu!iunea total) a copiilor i tinerilor cu
tulburBri comportamentale. '(raaten,
educa ional.*ceste servicii au ca obiective CmbunBtB irea abilitB
ilor de socializare ale
studen ilor, ale rela iilor acestora cu colegi i profesori,
consolidarea abilitB ilor academice,
precum i sc#imbarea atitudinii colegilor care nu prezintB
tulburBri fa B de cei care prezintB
'Snell, 4??5; Stainbac7 L Stainbac7, 4??5). $ei care sus in aceastB
incluziune totalB a tinerilor cu tulburBri comportamentale
considerB
cB sistemele de plasare Cn coli sau clase speciale ar trebui
Cnlocuite de un model de educa ie care
sB e0iste Cn colile din cartierele unde locuiesc ace ti tineri i la
care ace tia sB poatB merge,
indiferent de condi ia lor. $u alte cuvinte, ace tia sugereazB
desfiin area colilor i claselor
specialeCn sc#imbul includerii tinerilor cu tulburBri
comportamentale Cn clasele de copii fBrB tulburBri. (ineCn eles,
e0istB i pBreri contra criticii sunt Cngri+ora i de impactul pe
care l-ar
putea avea aceastB incluziune asupra tinerilor, atGt pe
termen scurt, cGt i pe termen lung,
argumentGnd cB e0istB prea pu ine cercetBri care sB sus inB acest
lucru, iar CnvB Btorii, profesorii
i personalul Cn cauzB nu sunt bine pregBti i pentru a face fa B
nevoilor speciale, mai ales Cn
conte0tul clasei i al colii '(raaten et al., 4?; Fuc#s L Fuc#,
4??1; auffman, 4??=; Eal7er
L (ullis, 4??5). 2GnB Cn prezent, #otBrBrile +udecBtore ti sunt
pro-incluziune. $onform acestora, tGnBrul
prezentGnd tulburBri comportamentale va fi inclus Cntr-o
clasB cu elevi fBrB tulburBri dacB Cndepline te urmBtoarele condi
ii nu ridicB CnvB Btoarei probleme, nu interfereazB cu procesul
de
CnvB are al colegilor sau cu siguran a acestora i poate beneficia
Cn urma unui curriculum similar
cu al colegilor Cn conte0tul clasei. i totu i, este interesant cB
ma+oritatea elevilor avGnd tulburBri comportamentale
beneficiazB
de servicii Cn conte0te diferite de cele ale unei clase obi nuite
'nitzer, Steinberg, L Fleisc#,
4??5). %ste mult mai probabil ca ace ti elevi sB beneficieze de
servicii Cn coli speciale, Cn
compara ie cu al i elevi prezentGnd alte tipuri de tulburBri sau
deficien e. O cincime dintre elevii
i studen i din coli speciale i +umBtate dintre cei care beneficiazB
de servicii la domiciliu sunt
copii i tineri cu tulburBri comportamentale 'o6angi L Taines, 4??=;
&.S. Department of
%ducation, 4??1).
ezumat privind eficien a pro#ramelor de servicii pentru copii
i adolescen i cu tulbur$ri
comportamentale n concluzie, pentru ca un program de servicii
pentru copii i adolescen i avGnd tulburBri
comportamentale sB fie Cntr-adevBr eficient, acesta trebuie sB
prezinte urmBtoarele caracteristici sB includB interven ii bazate
pe date care au fost observate, evaluarea i monitorizarea sB
fie
continue, sB e0iste oportunitB i frecvente de practicB pentru
studen i unde sB C i foloseascB
abilitB ile noi CnvB ate, ec#ipa interdisciplinarB CmpreunB cu
pBrin ii sB identifice problemele
asupra cBrora sB aplice tratamente i strategii, tratamentelesB fie
direc ionate atGt cBtre tinerii cu
probleme, cGt i cBtre familiile acestora, sB asigure
transferul abilitB ilor i comportamentelor noi
CnvB ate i Cn alte conte0te, precum la coalB sau Cn familie i, Cn
cele din urmB, sB e0iste un
anga+ament conform cBruia interven ia pentru ace ti copii i tineri
cu nevoi speciale sB fie
sus inutB atGta timp cGt este nevoie 'Nelson L 2earson, 4??4;
2eacoc7 Rill Eor7ing Troup,
4??5). ndeplinind toate aceste caracteristici, oferim copiilor i
tinerilor cu tulburBri
comportamentale o ansB mai mare de a- i atinge poten ialul i de a
se integra Cn comunitatea din
care fac parte.