Strategia de Dezvoltare Economică şi Socială a

| 2

| S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e E c o n o m i c ă ş i S o c i a l ă a E u r o r e g i u n i i S i r e t - P r u t - N i s t r u 2 0 0 9 - 2 0 1 4 | P l a n i f i c a r e s t r a t e g i c ă

3 |


CUPRINS

01. INTRODUCERE

02. AUDITUL EUROREGIUNII SIRET-PRUT-NISTRU

03. VIZIUNE ŞI OBIECTIVE STRATEGICE DE DEZVOLTARE

04. PRIORITĂŢI. PLAN DE MĂSURI

05. PROPUNERI DE PROIECTE

06. IMPLEMENTARE. MONITORIZARE. RAPORTARE

| 4


01.

INTRODUCERE

1.1. Context

01. Documentele strategice şi de planificare actuale, politicile în vigoare, principalele linii directoare ale evoluţiei socio-economice şi culturale ale ţărilor membre şi candidate ale Uniuniii Europene au la bază conceptul de dezvoltare durabilă, devenit obiectiv politic al UE (prin Tratatul de la Maastricht) şi determinat de Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene. Dezvoltarea durabilă presupune dezvoltarea socio-economică a societăţii umane într-o permanentă relaţie de echilibru cu integritatea mediului natural în forme înţelese şi acceptate de societate.

02. Strategia de Dezvoltare Economică şi Socială a Euroregiunii Siret-Prut-Nistru adoptă principiile dezvoltării durabile şi este realizată în concordanţă cu Politica Europeană de Vecinătate şi Parteneriat (ENP), ţinând cont, în acelaşi timp, de documentele strategice şi programatice în vigoare în unităţile administrativ-teritoriale cuprinse în Euroregiune.

03. Perioada de planificare prevăzută de Strategia de Dezvoltare Economică şi Socială a Euroregiunii Siret-Prut-Nistru este 2009-2014.

04. Uniunea Europeană sprijină, prin politicile specifice şi programele aferente, dezvoltarea statelor membre şi a celor candidate. De aceea, Strategia de Dezvoltare Economică şi Socială a Euroregiunii Siret-Prut-Nistru consideră acest fapt drept una dintre cele mai importante oportunităţi de dezvoltare ale spaţiului la care face referire.

1.2. Obiective

05. Strategia de Dezvoltare Economică şi Socială a Euroregiunii Siret-Prut-Nistru a fost elaborată pentru a stabili cadrul general, măsurile şi acţiunile concrete de dezvoltare socio-economică şi culturală ce vor fi întreprinse în spaţiul euroregional. Acest document va reprezenta sistemul de referinţă pentru elaborarea documentelor strategice şi de planificare în unităţile teritorial-administrative cuprinse.

06. Obiectivul principal al elaborării Strategia de Dezvoltare Economică şi Socială a Euroregiunii Siret-Prut-Nistru este de a corela în mod raţional ansamblul politicilor şi programelor publice ale dezvoltării Euroregiunii Siret-Prut-Nistru cu direcţiile şi practicile dezvoltării durabile ale raioanelor şi judeţelor incluse, ale Regiunii Nord-Est din România, ale Regiunilor Nord şi Centru din Republica Moldova, ale României, Republicii Moldova şi Uniunii Europene.

07. Strategia de Dezvoltare Economică şi Socială a Euroregiunii Siret-Prut-Nistru urmăreşte îmbunătăţirea condiţiilor socio-economice şi culturale din spaţiul euroregional considerat, pentru îmbunătăţirea nivelului de trai al locuitorilor săi, din prisma principalilor indicatori ai dezvoltării durabile.

08. Prin abordarea întregului spaţiu euroregional, Strategia de Dezvoltare Economică şi Socială a Euroregiunii Siret-Prut-Nistru vizează dezvoltarea armonioasă a comunităţilor componente, reducerea decalajelor economico-sociale dintre acestea şi asigurarea unui nivel de trai decent şi sigur.

5 |


1.3. Metodologie Principii generale 09. Procesul de elaborare a Strategiei de Dezvoltare Economică şi

Socială a Euroregiunii Siret-Prut-Nistru este dependent de auditarea completă şi obiectivă a spaţiului euroregional.

10. Analiza situaţiei actuale trebuie să fie cât mai realistă, motiv pentru care colectarea datelor din teritoriu a fost efectuată în colaborare cu autorităţile judeţene, raionale, instituţiile locale şi membrii comunităţilor locale.

Procedura de lucru A. Diagnosticarea stării actuale de dezvoltare socio – economică a Euroregiunii Siret-Prut-Nistru A1. Colectarea de date primare şi secundare

11. În vederea realizării acestei faze, au fost colectate informaţii (în principal informaţii statistice), privind domeniile şi activităţile luate în analiză, distinct pe fiecare unitate teritorial-administrativă. De asemenea, s-a făcut apel la bazele de date raionale şi judeţene.

12. În cadrul acestei etape au fost construite instrumentele necesare pentru culegerea datelor, au fost colectate datele primare, prelucrate, analizate şi interpretate.

13. Informaţiile culese în această etapă au format setul de date şi informaţii necesar realizării fazei de analiză şi diagnostic, precum şi pentru faza următoare de elaborare propriu zisă a strategiei de dezvoltare.

A2. Analiza datelor

14. Această etapă a avut drept scop realizarea, pe baza informaţiilor colectate în etapa anterioară, a diagnosticului socio-economic al Euroregiunii. Totodată, pentru realizarea unui diagnostic real, situaţia identificată în urma informaţiilor colectate a fost comparată cu situaţia din alte zone/ţări.

15. Evaluarea aspectelor favorabile şi nefavorabile, precum şi a oportunităţilor şi ameninţărilor asupra dezvoltării socio-economice a fost realizată cu ajutorul Analizei SWOT.

B. Elaborarea propriu-zisă a strategiei de dezvoltare

16. Pe baza resurselor existente şi potenţiale, a posibilităţilor de valorificare a oportunităţilor identificate, a posibilităţilor de eliminare/diminuare/evitare a punctelor slabe şi posibilităţile de prevenire/contraatac a ameninţărilor, a fost identificată viziunea strategică de dezvoltare sau direcţia principală de dezvoltare, au fost stabilite obiectivele strategice şi au fost trasate priorităţile publice aferente fiecărui obiectiv în parte.

17. În cadrul priorităţilor strategice au fost propuse programe specifice care pot fi dezvoltate prin implementarea de proiecte concrete, ce vor putea beneficia de finanţare prin programele active în perioada de planificare.

18. Stabilirea viziunii şi a obiectivelor strategice au fost realizate în concordanţă cu politicile şi direcţiile generale adoptate de principalele documente strategice judeţene, regionale, naţionale şi europene.

| 6


1.4. Structura documentului

Strategia de Dezvoltare Economică şi Socială a Euroregiunii Siret-Prut-Nistru este structurată în 6 capitole principale, şi anume:

01. Introducere

stabileşte reperele generale ale elaborării Strategiei, prezentând contextul în care este încadrată, corelarea dintre principiile de bază ale acesteia şi politicile generale naţionale şi europene şi metodologia de realizare;

02. Auditul Euroregiunii Siret-Prut-Nistru prezintă o evaluare a situaţiei actuale a dezvoltării economice, sociale şi culturale a societăţii euroregionale, precum şi evaluarea capitalului natural de care dispune;

03. Viziune şi obiective strategice de dezvoltare stabileşte o viziune de perspectivă a dezvoltării Euroregiunii Siret-Prut-Nistru şi delimitează obiectivele pe care le vor urmări măsurile de dezvoltare a Euroregiunii;

04. Priorităţi. Plan de acţiune

dezvoltă seturi de programe şi proiecte care să contribuie, prin încadrarea lor în priorităţi publice, la atingerea obiectivelor specifice ale Strategiei; planul de acţiune a fost prioritizat în funcţie de importanţa implementării măsurilor propuse;

05. Propuneri de proiecte reprezintă un set de proiecte care vor fi implementate de către Asociaţia Euroregiunea Siret-Prut-Nistru, în orizontul de timp considerat, ţinând cont de resursele financiare disponibile şi de posibilităţile de finanţare europeană;

06. Implementare. Monitorizare. Raportare reprezintă o serie de recomandări pentru evaluarea modului de implementare a Strategiei, bazată pe un sistem eficient de raportare şi monitorizare;

7 |


2629,12

2621,31

2629,03

2684,192680,66

2600

2610

2620

2630

2640

2650

2660

2670

2680

2690

2700

2004 2005 2006 2007 2008

mii

pe

rso

an

e

Evoluţia numărului total al populaţiei Euroregiunii Siret-Prut-Nistru

creştere efectivă51,54 mii persoane

creştere procentuală1,96%

02. AUDITUL EUROREGIUNII SIRET-PRUT-NISTRU

I. DEMOGRAFIE

Efectivul populaţiei 01. Populaţia stabilă a Euroregiunii Siret-Prut-Nistru număra, la

1 ianuarie 2008, 2.680.658 persoane, valoare în creştere pe parcursul perioadei 2004-2008. Creşterea demografică generală înregistrată în această perioadă este de 51,54 mii persoane, reprezentând un spor de 1,96%. Valoarea maximă a fost atinsă în anul 2007, când populaţia Euroregiunii era formată din 2.684.198 persoane (la 1 ianuarie). Cea mai mică valoare este cea aferentă anului 2005 (2.621,31 mii persoane), când s-a înregistrat o scădere a efectivului populaţiei faţă de anul anterior cu 7,81 mii persoane.

02. Evoluţia populaţiei a fost, în perioada 2004-2008 (1 ianuarie),

în general pozitivă pentru majoritatea unităţilor administrative ale Euroregiunii. Excepţie au făcut judeţele Iaşi şi Vaslui care prezintă involuţii demografice în această perioadă şi care, datorită ponderii mari pe care o deţin din totalul populaţiei euroregiunii, au diminuat semnificativ procentul total de creştere ce revine acesteia. Cea mai mare modificare procentuală a efectivului populaţiei, observată în perioada 2004-2008, la nivelul Euroregiunii Siret-Prut-Nistru, este cea aferentă raionului Rezina care, în acest cincinal, a înregistrat o creştere demografică de 10,59% (5,09 mii persoane). Creşteri procentuale notabile au raportat şi raioanele Orhei (8,29%), Soroca (6,85%), Teleneşti (6,83%), Ungheni (6,04%), Călăraşi (6,03%) şi Leova (5,56%).

03. Tendinţa generală de modificare a efectivului demografic

observată în perioada 2004-2008 este una pozitivă, cu toate că în anul 2008 s-a înregistrat o uşoară scădere faţă de cel precedent. În anul la care facem referire, majoritatea unităţilor teritoriale administrative au raportat involuţii, contribuind la un indice demografic negativ al întregii Euroregiuni. Totuşi, descreşterea analizată (-0,13%) este puţin semnificativă în comparaţie cu evoluţia anilor anteriori, în special cu sporul înregistrat în 2007 (2,1%).

| 8


Structura pe sexe a populaţiei Euroregiunii Siret-Prut-Nistru, la 1 ianuarie 2008

49,20% 50,80%

total

masculin feminin

47,90% 52,10%

urban

49,80%50,20%

rural

04. Densitatea medie a populaţiei Euroregiunii Siret-Prut-Nistru

este de 104,81 locuitori la 1 km2, având valori maxime în

judeţul Iaşi şi în raioanele aflate în proximitatea vestică a municipiului Chişinău: Străşeni (125,48 locuitori/km2) şi Ialoveni (125,07 locuitori/km2). Cele mai scăzute valori ale densităţii demografice se înregistrează în raioanele Şoldăneşti (73,72 locuitori/km2), Leova (70,45 locuitori/km2) şi Cimişlia (68,10 locuitori/km2).

Structura populaţiei 05. Populaţia urbană

1 a Euroregiunii Siret-Prut-Nistru număra, la

începutul anului 2008, 876,57 mii persoane, reprezentând 32,7% din populaţia totală a euroregiunii. Gradul de urbanizare determinat de această pondere a fost, în perioada 2004-2008, în scădere uşoară, înregistrându-se o modificare negativă a acestuia de 0,5 puncte procentuale.

1 Locuitorii oraşelor şi municipiilor, cu excepţia localităţilor rurale

administrate de acestea.

06. Centrul urban cu cel mai numeros efectiv demografic din

Euroregiunea Siret-Prut-Nistru este municipiul Iaşi, a cărui populaţie totaliza, la 1 iulie 2007, 315.214 persoane, adică aproximativ 35% din populaţia oraşelor din euroregiune şi 11,8% din populaţia totală a acesteia. Dacă ar fi inclusă în calcul şi populaţia din Zona Metropolitană a Iaşului

2, acesta ar

avea un total de circa 402,8 de mii de locuitori. Următoarele localităţi urbane, după numărul de locuitori, sunt municipiul Vaslui (70,3 mii locuitori), Bârlad (70,1 mii locuitori) şi Paşcani (42,8 mii locuitori) şi oraşele Ungheni (37,9 mii locuitori), Soroca (37,3 mii locuitori) şi Orhei (33,7 mii locuitori).

07. Structura pe sexe a populaţiei. Ponderea populaţiei masculine a Euroregiunii este de 49,2%, şi 50,8% pentru feminin. Distribuţia este chiar mai echilibrată pentru populaţia rurală a euroregiunii, unde diferenţa dintre cele două genuri este de doar 0,4 puncte procentuale. În mediul urban însă, populaţia feminină are un avantaj semnificativ, de 4,2 puncte procentuale, faţă de cea masculină.

2 Municipiul Iaşi şi comunele Aroneanu, Bârnova, Ciurea, Holboca,

Leţcani, Miroslava, Popricani, Rediu, Schitu Duca, Tomeşti, Ungheni, Valea Lupului, Victoria;

9 |


Structura pe vârste a populaţiei 08. Din analiza ponderilor deţinute de grupele de vârstă în totalul

populaţiei (piramida vârstelor), rezultă clar faptul că Euroregiunea Siret-Prut-Nistru este afectată de un fenomen accentuat de îmbătrânire demografică. Tendinţele actuale arată o scădere continuă a primelor grupe de vârstă, determinată de natalitatea redusă, ceea ce înseamnă că procesul de îmbătrânire este încă în curs de derulare, iar efectele acestuia se vor accentua în următorii ani.

09. Grupa de vârstă cu cea mai mare pondere (9,09%) este cea de 15-19 ani, care încheie o serie de 40 de ani în care sporul natural a fost pozitiv, rezultat al diverselor măsuri socio-demografice ce au influenţat natalitatea în perioada 1966-1990 (ex: Decretul Antiavort din România din anul 1966, etc).

010. Luând în calcul grupele mari de vârstă, populaţia tânără a Euroregiunii Siret-Prut-Nistru reprezintă 28%, 57% din total este constituit din adulţi, iar vârstnicii deţin 15%.

Ponderea mare a populaţiei vârstnice demonstrează încă o dată gradul accentuat de îmbătrânire a populaţiei Euroregiunii, caracterizat de un indice asociat de 789,7‰. Valoarea acestuia înseamnă că la 1000 de persoane cu vârste cuprinse între 0 şi 14 ani revin, în medie, 789,7 persoane vârstnice.

011. Ponderile mari ale populaţiei vârstnice influenţează şi valorile rapoartelor de dependenţă demografică ce arată presiunea

demografică exercitată de populaţia în vârstă inactivă economic asupra populaţiei în vârstă de muncă. Astfel, la 1000 de locuitori în vârstă activă din Euroregiunea Siret-Prut-Nistru revin, în medie, 561,5 locuitori în afara vârstei legale de muncă, dintre care 240,1 sunt persoane vârstnice. Acest rezultat înseamnă că, în medie, două persoane active din Euroregiunea Siret-Prut-Nistru trebuie să producă efecte economice pentru a susţine din punct de vedere economic trei persoane.

012. Vârsta medie a populaţiei Euroregiunii Siret-

Prut-Nistru este de 35,8 ani, cu valori extreme în raionul Floreşti (37,6 ani) şi Ialoveni (33,2 ani).

013. Faţă de anul 2003, durata medie a vieţii în anul 2007 a crescut, cu excepţia raionului Floreşti, în toate unităţile administrative. Cea mai semnificativă îmbunătăţire a acestui indicator se observă în raionul Dubăsari, unde durata de viaţă a unei persoane este, în medie, cu 4,4 ani mai mare faţă de anul 2003.

| 10


O altă caracteristică ce se observă la toate raioanele şi judeţele analizate este diferenţa considerabilă dintre durata medie de viaţă pentru populaţia feminină faţă de cea masculină.

014. Un alt indicator ce caracterizează proporţiile dintre vârstele active dar, mai ales, previzionează evoluţia acestora în următoarea perioadă de timp, este rata de înlocuire a forţei de muncă. Aceasta are, pentru Euroregiunea Siret-Prut-Nistru, o valoare de 877,2‰, ceea ce înseamnă că peste 15 ani 1000 de persoane active ce vor depăşi vârsta legală de muncă vor fi înlocuite de doar 877 persoane, determinând un deficit al forţei de muncă de 133 persoane la 1000 de persoane active economic. Situaţia cea mai gravă este cea a raioanelor Anenii Noi (827‰) şi Rezina (840,7‰) şi cea a judeţului Iaşi (851,4‰). În schimb, structura demografică actuală a raioanelor Ungheni, Soroca şi Teleneşti preconizează un echilibru între numărul populaţiei ce va părăsi câmpul muncii peste 15 ani şi cel al persoanelor ce le pot înlocui.

Mişcarea naturală a populaţiei 015. Rata de natalitate la nivelul Euroregiunii Siret-Prut-Nistru

s-a situat, în perioada 2003-2007, în jurul valorii de 12‰, înregistrând cea mai mică valoare (11,7‰) în anul 2006, iar valoarea maximă (12‰) atingând-o în anii 2004 şi 2005. Faţă de anul 2003, în anul 2007 s-au înregistrat rate de natalitate mai mari în 13 din cele 20 de unităţi teritorial-administrative ale Euroregiunii. Cele mai însemnate modificări procentuale ale ratei natalităţii, în perioada analizată, sunt creşterile aferente raioanelor Ialoveni (2 puncte procentuale), Leova (1,9 puncte procentuale), Criuleni (1,8 puncte procentuale) şi Străşeni (1,5 puncte procentuale). Scăderi semnificative au fost raportate în raioanele Cimişlia (-1,4 puncte procentuale), Nisporeni (-0,8 puncte procentuale) şi Rezina (-0,6 puncte procentuale).

016. Ratele de fertilitate (născuţii vii la 1000 de femei în vârstă

fertilă) sunt strâns legate de numărul de nou-născuţi şi, implicit de rata de natalitate, dar ierarhia raioanelor şi judeţelor se prezintă diferit, în funcţie de aceşti doi indicatori. Astfel, cea mai mare rată de fertilitate este cea din judeţul Vaslui (49,8‰), urmat de judeţul Iaşi (49,4‰) şi raioanele Criuleni (47,6‰), Ialoveni (47,1‰) şi Străşeni (46,6‰). Rata medie de fertilitate calculată pentru întreaga Euroregiune este de 45,5‰.

017. Rata mortalităţii în Euroregiunea Siret-Prut-Nistru a avut, în anul 2007, valoarea de 11,6‰, cea mai scăzută din perioada 2003-2007, când maximul a fost atins în anii 2003 şi 2005 (12,4‰). Raioanele cu cele mai mari rate ale mortalităţii sunt Floreşti (15,5‰), Şoldăneşti (15‰) şi Călăraşi (14,9‰).

018. Mortalitatea infantilă este un fenomen ale cărui manifestări par a fi în scădere în ultimii cinci ani. Astfel, valorile ratei mortalităţii infantile au scăzut anual, de la 18,6‰, în 2003, la 13,3‰, în 2007.

11 |


019. În anul 2007, sporul natural la nivelul întregii Euroregiuni a fost pozitiv, având o rată de 0,2%, datorată - în proporţii considerabile - sporului natural de 2384 de persoane al judeţului Iaşi şi valorilor pozitive înregistrate în judeţul Vaslui (351 persoane) şi în raionul Ialoveni (249 persoane). Un spor natural pozitiv, dar cu valori reduse în raport cu totalul euroregional, s-a înregistrat şi în raioanele Străşeni, Ungheni, Criuleni şi Teleneşti. În celelalte 13 raioane, sporul natural şi, implicit, rata sporului natural au fost negative.

Cu excepţia anilor 2003 şi 2005, rata de natalitate a depăşit, valoric, rata de mortalitate a Euroregiunii Siret-Prut-Nistru, în perioada 2003- 2005. Însă, calculat pentru întregul interval de timp considerat, sporul natural al populaţiei Euroregiunii este negativ, caracterizat de o rată de aproximativ -0,49‰.

Doar judeţul Iaşi, raionul Ialoveni, judeţul Vaslui (cu excepţia anului 2003) şi raionul Ungheni (cu excepţia anului 2003) au înregistrat rate pozitive ale sporului natural pe tot parcursul perioadei 2003-2007, jumătate din unităţile teritorial-administrative cuprinse de euroregiune prezentând valori negative pentru acest indicator în toţi aceşti cinci ani.

Sporul natural şi rata sporului natural în Euroregiunea Siret-Prut-Nistru, în

perioada 2003-2007

sortare descrescătoare după rata sporului natural (2007)

Nr. crt.

Raionul/judeţul rata sporului natural (sporul natural la 1000 de locuitori)

2003 2004 2005 2006 2007

1. Iaşi 1,6‰ 2,5‰ 2,5‰ 2,7‰ 2,9‰ 2. Ialoveni 0,7‰ 1,2‰ 1,2‰ 2,6‰ 2,5‰ 3. Vaslui -0,2‰ 0,9‰ 0,9‰ 1,1‰ 0,8‰ 4. Strãşeni -0,5‰ -0,1‰ -1,2‰ 0,5‰ 0,5‰ 5. Ungheni -0,7‰ 1‰ -1,5‰ 0‰ 0,5‰ 6. Criuleni 0,1‰ -0,1‰ -1,6‰ -0,6‰ 0,3‰ 7. Teleneşti -0,1‰ -0,2‰ -1‰ -0,7‰ 0‰ 8. Leova -2,6‰ -1,6‰ -0,5‰ -0,6‰ -0,1‰ 9. Nisporeni 0,9‰ 1,2‰ -0,9‰ -0,2‰ -0,1‰ 10. Anenii Noi -1,6‰ -1,6‰ -1,7‰ -2,1‰ -0,7‰ 11. Hînceşti -0,4‰ 0,9‰ -0,8‰ -0,9‰ -0,8‰ 12. Orhei -2,2‰ -1,8‰ -3,1‰ -1,6‰ -1,4‰ 13. Basarabeasca -3,9‰ -1,8‰ -3,1‰ -3,9‰ -2,3‰ 14. Rezina -2,7‰ -2,8‰ -4,1‰ -3,9‰ -3,5‰ 15. Dubãsari -1,9‰ -3,2‰ -5,8‰ -3,9‰ -3,6‰ 16. Şoldãneşti -5,5‰ -4,8‰ -6,1‰ -5,7‰ -3,8‰ 17. Cãlãraşi -2,8‰ -3,8‰ -4‰ -3,3‰ -3,9‰ 18. Cimişlia -2,8‰ -1,9‰ -3‰ -3,9‰ -4‰ 19. Floreşti -6,1‰ -4,1‰ -6,9‰ -5,5‰ -5‰ 20. Soroca -5,1‰ -4,1‰ -5,4‰ -4,7‰ -5,4‰

Total Euroregiune -0,6‰ 0,2‰ -0,4‰ 0,1‰ 0,2‰

Sursa: INS, BNS, calcule Addvances

| 12


II. COOPERARE TERITORIALĂ

020. Euroregiunea Siret-Prut-Nistru este compusă din douăzeci de unităţi teritorial-administrative, dintre care judeţele Iaşi şi Vaslui din România şi optsprezece raioane din Republica Moldova: Anenii Noi, Basarabeasca, Călăraşi, Cimişlia, Criuleni, Dubăsari, Floreşti, Hînceşti, Ialoveni, Leova Nisporeni, Orhei, Rezina, Soroca, Străşeni, Şoldăneşti, Teleneşti şi Ungheni.

Potenţial de cooperate teritorială 021. Reţeaua de localităţi a Euroregiunii Siret-Prut-

Nistru (la 1 ianuarie 2007) cuprindea 32 de localităţi urbane, dintre care 5 municipii şi 27 de oraşe, care aveau în administrare alte 20 de localităţi. Reţeaua de localităţi rurale a Euroregiunii este alcătuită din 462 de comune din Republica Moldova, ce includ 786 de sate şi 174 de comune din judeţele Iaşi şi Vaslui compuse din 867 de sate.

Infrastructura de comunicaţii 022. Reţeaua de căi rutiere a Euroregiunii Siret-Prut-Nistru

cuprinde 9.247,3 km de drumuri publice, din care 2.373,9 km sunt reprezentaţi de drumuri naţionale. Densitatea medie a reţelei rutiere la nivel euroregional este de aproximativ 36 km la 100 km2. Conectarea la infrastructura rutieră pan-europeană a reţelei de transport din Euroregiunea Siret-Prut-Nistru este asigurată de Coridorul IX pan-european, ce porneşte din Lituania în direcţia Moscova (RU) – Kiev (UA) – Chişinău - Leuşeni - Bucureşti - Ruse (BG) - Stara Zagora (BG) - Alexandropol (GR).

023. Reţeaua de căi ferate din Euroregiunea Siret – Prut - Nistru cuprinde parţial sau complet trasele de cale ferată ale României şi Republicii Moldova având ca limite: Paşcani - Târgu Neamţ; Făurei –Tecuci – Bârlad – Vaslui – Buhăieşti – Iaşi –

Ungheni; Bârlad – Fălciu – Fălciu Nord; Crasna – Huşi; Buhăieşti – Roman; Iaşi - Târgu Frumos - Paşcani; Iaşi - Hârlău; Iaşi – Dângeni – Dorohoi; Bârlad – Galaţi; Bender - Chişinău - Ungheni; Revaca - Căinari; Ungheni - Bălţi; Slobodca – Bălţi;

13 |


Componenta feroviară a Coridorului IX, pe teritoriul Euroregiunii Siret-Prut-Nistru urmăreşte traseul Chişinău - Ungheni - Iaşi - Paşcani - Bacău - Bucureşti.

024. Reţeaua de căi aeriene. Pe teritoriul Euroregiunii Siret-Prut-Nistru funcţionează două Aeroporturi Internaţionale, unul în municipiul Iaşi şi unul în oraşul Mărculeşti din raionul Floreşti, însă doar pe aeroportul din Iaşi sunt operate curse regulate de transport aerian. Fosta bază aeriană militară de la Mărculeşti a obţinut recent (iulie 2008) statutul de Aeroport Internaţional Liber, cu regim fiscal asemănător Zonelor Economice Libere.

025. Transportul combinat3. România şi Republica Moldova sunt

părţi semnatare ale Acordului European privind marile linii de transport combinat şi instalaţii conexe (AGTC). Acesta prevede, pe teritoriul Euroregiunii Siret-Prut-Nistru un terminal de transport combinat la Iaşi, o rută feroviară importantă pentru transportul combinat internaţional (Paşcani-Iaşi-Ungheni-Chişinău-Bender) şi un punct de trecere al frontierei important pentru transportul combinat internaţional.

026. Punctele de control şi trecere a frontierei între România şi Republica Moldova, aflate pe teritoriul geografic al euroregiunii, sunt Albiţa (RO) – Leuşeni (MD) (rutier), Sculeni (RO) – Sculeni (MD) (rutier) şi Iaşi (RO) – Ungheni (MD) (feroviar).

Zone naturale protejate 027. Legislaţia în vigoare în România şi în Republica Moldova

stabileşte pentru Euroregiunea Siret-Prut-Nistru un număr de 155 de arii naturale protejate, având o suprafaţă totală de 46,2 mii ha. Dintre acestea, 46 sunt rezervaţii naturale silvice (forestiere), 41 sunt rezervaţii geologice şi paleontologice, 22 sunt rezervaţii peisagistice, iar 15 sunt rezervaţii hidrologice.

3 transportul de mărfuri într-o unitate unică de transport utilizînd

mai mult de un mod de transport;

Zone de risc natural 028. Principalele riscuri naturale manifestate în Euroregiunea Siret

– Prut - Nistru, care cunosc o largă răspândire la nivelul suprafeţei teritoriale şi au o tendinţă de creştere a efectelor în ultimii ani, sunt reprezentate de inundaţii şi de alunecările de teren.

029. Zonele cu risc hidrologic mediu şi ridicat, predispuse la

inundaţii, se află în lungul albiilor majore al râurilor Siret, Prut, Nistru, Iaşi, Moldova, Vasluieţ şi Bârlad şi a principalilor afluenţi ai acestora şi la confluenţele unor pâraie şi torenţi.

030. În Euroregiunea Siret-Prut-Nistru, alunecările de teren nu iau

forma torentelor de noroi, iar viteza de mişcare nu depăşeşte 2-3 m/oră. Mărimea lor poate varia între 50 m2 şi 10 km2. Pericolul ţine de deplasarea locală, care poate afecta clădirile şi alte bunuri. Unele estimări arată că alunecările de teren pot reapărea cu o periodicitate de 3-4 ani. Cele mai afectate zone sunt la nord de Orhei (mai mult de o alunecare de teren la 2 km2) şi în zona judeţelor Iaşi şi Vaslui.

Potenţialul natural

031. Flora. Diversitatea condiţiilor pedo-climatice şi oro-hidrografice ale Euroregiunii Siret-Prut-Nistru, au determinat instalarea unei vegetaţii foarte variate, cu elemente floristice bogate şi de origini diferite, ca urmare a interferenţei pe acest teritoriu a provinciei Central-Europene Est-Carpatice cu provincia Ponto-sarmatică.

032. Fauna ce se găseşte în Euroregiunea Siret-Prut-Nistru este foarte variată, cuprinzând specii specifice următoarelor categorii faunistice: fauna pădurilor; fauna silvostepei şi stepei; fauna luncilor; fauna acvatică.

| 14


033. Relieful Euroregiunii Siret-Prut-Nistru este alcătuit din forme de podiş, de deal şi de câmpie, principalele unităţi fiind ansamblul Podişului Moldovei, Podişul Bârladului şi Câmpia Moldovei. Altitudinile medii ale reliefului deluros ale euroregiunii sunt de 300-350m, iar în zona de câmpie altitudinea medie este de 100-150 m. Teritoriul este fragmentat de văile râurilor ce străbat Euroregiunea, acestea, alături de componentele solului, contribuind la eroziunea solului. Construcţia geologică a teritoriului contribuie la formarea regimului hidric cu exces de umiditate, la alunecări de teren, sporirea eroziunii şi a gradului de mineralizare a apelor freatice.

034. Solurile. Gradul mediu de fertilitate al solurilor Euroregiunii Siret-Prut-Nistru este unul moderat, fiind afectat de diverse procese de degradare aflate în desfăşurare, datorate, în mare parte, exploatărilor agricole improprii, dar şi fenomenelor naturale de eroziune a solurilor, precum gleidizarea, salinizarea, deşertificarea, alunecările de teren etc.

035. Resurse minerale şi energetice. Ca urmare a alcătuirii geologice, teritoriul Euroregiunii este sărac în resurse minerale utile, resurse energetice (petrol, gaze şi cărbuni) şi de minereuri. Singurele resurse valorificabile şi exploatate în profil teritorial sunt reprezentate prin apele minerale subterane, materiale de construcţii ce pot fi prelevate din apropierea cursurilor de apă.

036. Resursele naturale ale solului sunt relativ slab dezvoltate, sub raport cantitativ şi sunt reprezentate în principal de materiale de construcţie: argile, siltite şi luturi – utilizate în industria ceramică şi a cărămizilor, nisipuri, pietrişuri, calcare, gresii, nămoluri, cretă tehnică (în raionul Soroca este unicul zăcământ valorificat din Republica Moldova), granit etc. Alte resurse ale subsolului folosite pe plan local sunt apele minerale sulfuroase, bicarbonatate iodobromurată şi magneziano-sodice.

037. Degradarea din cauze naturale a solului este favorizată de

potenţialul geomorfologic ridicat al zonei. Caracterul solurilor favorizează procesul de eroziune de suprafaţa a solului (reprezentată prin şiroiri şi rigole). Se mai adaugă torenţialitatea apelor, zonele cu torenţialitatea cea mai mare situându-se pe versanţii dealurilor în zonele cu eroziune de adâncime (reprezentată prin ogaşe şi ravene).

038. Resursele de apă. Cele mai importante cursuri de apă care străbat teritoriul geografic al Euroregiunii Siret-Prut-Nistru sunt chiar râurile ce îi dau denumirea: Siretul, Prutul şi Nistrul. Afluenţii cei mai importanţi ai acestora şi alte cursuri importante de apă cuprinse de Euroregiune sunt râurile Jijia, Bahlui, Moldova, Miletin, Bârlad, Elan, Sărata, Răut, Bîc, Ciulucul Mare, Ciulucul Mijlociu, Cernea, Cogâlnic, Botna, Ichel, Işnovăţ, Ialpug, Lăpuşna, Nârnova etc.

039. Acumulările supraterane de apă din Eruroregiunea Siret-Prut-Nistru sunt foarte numeroase, totalizând un volum util de apă de circa 720 milioane m3 de apă, fiind folosite, cu precădere, pentru alimentarea cu apă a comunităţilor locale, atenuarea viiturilor, pescuit etc.

040. Apele subterane de care dispune Euroregiunea Siret-Prut-

Nistru sunt de două categorii: captive (sau de adâncime) şi libere. Apele subterane libere includ state acvifere fără presiune, şi sunt cantonate în depozitele secţionate de văi, puternic influenţate de precipitaţii. Sunt ape cu debite relativ reduse (0 - 3l/s), cu variaţii mari ale nivelului hidrostatic, bogate în săruri solubile, fiind în general nepotabile sau la limita potabilităţii. Cele care spală argile şi marne sarmaţiene se încarcă şi mai mult în săruri, dând ape minerale, unele cu proprietăţi curative. Apele subterane captive au caracter ascensional sau chiar artezian şi sunt puternic mineralizate, fiind interceptate prin

15 |


foraje la diferite adâncimi, în depozite siluriene, badeniene, sarmaţiene. Pe teritoriul Euroregiunii Siret-Prut-Nistru se întâlnesc astfel de ape în municipiul Iaşi (staţiunea balneară Nicolina), la Soroca, Varniţa (raionul anenii Noi), Hîrjauca (raionul Călăraşi), Nisporeni (complexul Badenian-Sarmaţian) etc.

Calitatea mediului 041. La nivelul Euroregiunii Siret – Prut - Nistru nu se poate vorbi

despre zone critice din punct de vedere al poluării. Însă, unităţile industriale mari sunt surse semnificative de poluare locală.

Relaţii de cooperare teritorială 042. Cooperarea teritorială la nivel euroregional în spaţiul

geografic Siret-Prut-Nistru se află într-o fază incipientă, având în vedere faza de debut a activităţilor comune ale unităţilor administrative componente ale Euroregiunii Siret-Prut-Nistru şi lipsa unor documente-cadru care să reglementeze liniile directoare ale colaborării interregionale. Tocmai acesta este scopul redactării Strategiei de Dezvoltare Socio-Economică a Euroregiunii Siret-Prut-Nistru, în baza teoriilor şi a politicilor generale de asociere în cadrul unei euroregiuni transfrontaliere, care stabilesc drept principii „sine qua non” relaţiile active de cooperare teritorială între membrii săi. („În limitele scopului geografic al cooperării, structurile transfrontaliere sunt angajamente pentru cooperarea dintre structuri de guvernare locală sau regională situate de-a lungul frontierei în acord cu promovarea interesului comun şi pentru ridicarea nivelului de trai pentru populaţiile frontaliere”. Asociaţia Europeană a Regiunilor de Frontieră)

043. Colaborări şi parteneriate între organizaţii din Euroregiunea Siret-Prut-Nistru au existat însă, în ultimii ani, chiar dacă au fost facilitate şi sprijinite de alt fel de programe şi iniţiative decât cele euroregionale. Având în vedere caracterul transfrontalier al acestor relaţii de colaborare, cel mai important program de cooperare care a organizat şi sprijinit

parteneriatele realizate este Programul de Vecinătate România – Republica Moldova 2004-2006.

III. TEREN

Fondul funciar 044. Suprafaţa totală a Euroregiunii este de 2.556.149 ha.

Aproximativ 42% din suprafaţa totală a Euroregiunii este ocupată de judeţele Iaşi şi Vaslui, iar 58% din suprafaţa totală este reprezentată de raioanele Republicii.

045. Terenul agricol reprezintă 68,4% din suprafaţa totală a Euroregiunii, totalizând 1.747.959 ha. În ceea ce priveşte categoriile de folosinţă a terenului agricol euroregional, 71% din acesta este arabil, 17,9% este reprezentat de păşuni, 1,8% de fâneţe, 5,8% de vii şi 4% de livezi. Comparativ cu anii anteriori nu s-au produs modificări semnificative în ceea ce priveşte destinaţia terenului agricol.

Valoarea terenului 046. Preţul de vânzare al terenului intravilan variază, în

Euroregiunea Siret Prut Nistru, de la 3 euro/mp până la 700 euro/mp. Preţul terenului depinde de accesul la reţeaua de apă, de energie electrică şi de gaze naturale, dar în principal de localizarea acestuia. În judeţul Iaşi, piaţa imobiliară a cunoscut în ultima perioadă o dezvoltare atât a cererii, cât şi a ofertei peste pieţele din celelalte judeţe ale euroregiunii. Astfel, terenuri din zone de interes din Iaşi pot ajunge sau chiar depăşi 700 euro/mp. La preţuri mai mici, sub 200 de euro, sunt terenurile de la periferia municipiului Iaşi, în timp ce în zonele limitrofe un metru pătrat de pământ se poate cumpăra cu câteva zeci de euro. Dezvoltarea pe orizontală e susţinută şi de faptul că municipiului Iaşi este unul dintre puţinele oraşe în care conceptul de zonă metropolitană funcţionează. Aceasta permite dezvoltarea infrastructurii de transport şi de utilităţi

| 16


publice şi, implicit, atragerea de investiţii în proiecte rezidenţiale.

Preţurile terenurilor din partea Republicii Moldova au ca referinţă preţurile din Chişinău, dar nu le depăşesc pe cele din România, variind între 3 euro/mp şi 75 euro/mp. Oferta de terenuri din Republica Moldova este puţin diversificată şi marea majoritate nu dispun de utilităţi, la aceasta contribuind şi cererea slabă de terenuri în această zonă.

Impozitul pe teren 047. Persoanele care deţin teren situat în Euroregiunea Siret Prut

Nistru datorează un impozit anual unităţii administrativ-teritoriale în raza căreia este situat terenul. Acest impozit este stabilit în conformitate cu prevederile Codului Fiscal din România şi a Codului Fiscal din Republica Moldova şi depinde de clasa/zona în care este încadrat terenul, precum şi de gradul de fertilitate a acestuia.

Bonitarea4 terenului 048. Un procent de 44% din terenul agricol al judeţului Iaşi se află

în clasa de bonitate III, 24,2% în clasa II şi doar 0,3% din terenul agricol încadrându-se în clasa I.

049. Mare parte din terenurile agricole din judeţul Vaslui

corespund primelor trei grupe de fertilitate, 32% din totalitatea terenurilor agricole fiind în clasa de bonitate III, 23,4% în clasa a II-a de bonitate şi 4,1% în prima clasa de bonitate a solurilor.

4 Bonitarea reprezintă evaluarea terenului în funcţie de categoria de

calitate, prin determinarea bonităţii. Terenurile din clasa de bonitate I prezintă calitatea cea mai ridicată, pe când cele din clasa a V-a sunt cele mai defavorabile agriculturii.

050. Nota medie de bonitate a solurilor din Republica Moldova este de 68 de puncte, astfel solul făcând parte din clasa de bonitate a II-a. Din punct de vedere pedologic, Republica Moldova este împărţită în cinci provincii, şi anume: Provincia de silvostepă a Moldovei de Nord ce dispune de

soluri cenuşii, cernoziomuri argiloiluviale, levigate şi tipice;

Provincia silvică a Moldovei Centrale ce dispune de soluri brune şi cenuşii;

Provincia Predunăreană de stepă ce dispune de cernoziomuri tipice slab humifere şi carbonatice;

Provincia ucraineană de silvostepă ce dispune de cernoziomuri levigate şi tipice;

Provincia ucraineană de stepă ce dispune de cernoziomuri tipice salb humifere şi carbonatice.

IV. LOCUINŢE

Fondul de locuinţe 051. Suprafaţa locuibilă existentă în Euroregiunea Siret-Prut-

Nistru totalizează aproximativ 37,52 mii m2, în suprafaţă

desfăşurată, în creştere cu aproximativ 1% pe parcursul anilor 2003-2006.

052. Suprafaţa locuibilă ce revine unei persoane din Euroregiune este de 14 m

2, în uşoară scădere faţă de anii anteriori. Cea

mai ridicată valoare a acestui indicator se înregistrează în raionul Criuleni, unde unui locuitor îi reveneau 19,6 m2 de suprafaţă locuibilă, urmat de raioanele Străşeni (17,3 m2), Floreşti (16,8 m2) şi Teleneşti (16,7 m2).

Analizată în profil teritorial şi pe medii de rezidenţă, suprafaţa medie de locuit ce revine unei persoane din Euroregiunea Siret-Prut-Nistru are valori oscilante între unităţile teritoriale cuprinse, existând situaţii în care valorile acestui indicator sunt mai mari în mediul urban faţă de cel rural (este cazul judeţului Iaşi, şi al raioanelor Rezina, Anenii Noi, Orhei, Cimişlia ). De altfel, la nivel euroregional, suprafaţa locuibilă

17 |


medie ce revine unei persoane din mediul rural este mai mare cu 2 m

2 faţă de cea înregistrată în mediul urban.

Suprafaţa locuibilă5 existentă în Euroregiunea Siret-Prut-Nistru, în anul 2006, pe

medii de rezidenţă

UM: milioane m2 UM: m2 Suprafaţa locuibilă

existentă Suprafaţa locuibilă pe

cap de locuitor total medii total

medii urban rural

Criuleni 1.431,7 19,6 14,6 20,6 Străşeni 1.584,3 17,3 14,1 19,1 Floreşti 1.546,4 16,8 12,7 18,8 Teleneşti 1.263,6 16,7 11,3 19,0 Anenii Noi 1.371,4 16,5 20,1 16,4 Soroca 1.652,1 16,3 12,3 18,8 Călăraşi 1.240,3 15,4 11,3 18,1 Hînceşti 1.920,4 15,4 12,2 16,7 Orhei 1.955,7 15,4 17,3 16,7 Şoldăneşti 684,8 15,4 15,1 16,6 Ialoveni 1.444,4 14,8 14,5 14,8 Cimişlia 940,1 14,7 15,9 15,3 Leova 796,2 14,6 12,9 16,6 Dubăsari 503,7 14,2 – 14,2 Nisporeni 937,7 13,8 11,0 15,5 Ungheni 1.604,8 13,7 10,4 16,9 Rezina 690,6 12,9 17,7 12,1 Vaslui 5.759,2 12,6 12,2 12,7 Iaşi 9.834,2 12,1 12,8 11,4 Basarabeasca 354,6 12,0 12,9 11,8

Total Euroregiune 37.516,2 14,0 12,9 14,9

Sursa: INS, BNS, calcule Addvances

053. Locuinţele terminate în Euroregiunea Siret-Prut-Nistru, după anul 2003, au însumat suprafeţe totale cu valori ce au crescut de la an la an cu un ritm mediu de 16,7%. Suprafaţa medie anuală a locuinţelor terminate în Euroregiune a fost de aproximativ 180 mii m2. Suprafaţa totală locuibilă (suprafaţă desfăşurată) a locuinţelor terminate în Euroregiunea Siret-Prut-Nistru, în perioada 2003-2007, a însemnat un aport de 2,44% la suprafaţa fondului locativ euroregional. Conform acestui

5 A nu se confunda cu suprafaţa totală a locuinţelor;

procent, cele mai active unităţi teritoriale în sectorul construcţiilor au fost judeţul Iaşi (4,58%), raioanele Ialoveni (4,42%) şi Leova (3,03%), judeţul Vaslui (2,95%) şi raionul Cimişlia (2,71%).

054. Nu există un inventar strict al vechimii locuinţelor din Euroregiunea Siret-Prut-Nistru. Însă, pe baza aproximărilor unor autorităţi publice locale din raioanele analizate, a fost determinată o grupare parţială şi orientativă pe grupe de vârstă a clădirilor rezidenţiale din 10 raioane ale Euroregiunii. Conform acestei împărţiri, cea mai mare parte (37,1%) a locuinţelor din raioanele analizate au vârsta cuprinsă între 21 şi 40 de ani, iar 30,8% au o vechime chiar mai mare. Locuinţele realizate în ultimii 10 ani reprezintă 10,3% din total, iar cele care au vechimea între 11 şi 20 de ani înseamnă 21,9% din totalul locuinţelor celor 10 raioane.

Echiparea cu utilităţi 055. Gradul de echipare cu utilităţi edilitare a locuinţelor din

Euroregiunea Siret-Prut-Nistru, în profil teritorial, este extrem de diferit, atât în cadru general cât şi pe medii de rezidenţă şi tipuri de utilităţi.

056. La nivel euroregional, sunt conectate la reţeaua de distribuţie a apei 30,48% dintre locuinţele din Euroregiunea Siret-Prut-Nistru, cele urbane deţinând instalaţii de acest gen în proporţie de 78,19%, faţă de procentul de doar 9,49% a celor din mediul rural. Diferenţe mari dintre cele două medii de rezidenţă se observă şi la racordarea la sisteme de canalizare şi la reţelele de termoficare. Sisteme de evacuare a apelor uzate sunt utilizate de 26,99% dintre locuinţele din Euroregiunea Siret-Prut-Nistru, locuinţele urbane beneficiind în proporţie de 76,9% de această utilitate, iar procentul celor din rural este de doar 5,08%. Cele mai mici valori ale gradului de conectare la utilităţi se observă în cazul sistemelor de termoficare, la care sunt racordate doar 21,57% din locuinţele din Euroregiunea Siret-Prut-Nistru, procent la a cărui valoare totală contribuie 68,47% din locuinţele urbane şi 1,34% din cele rurale.

| 18


057. În ceea ce priveşte utilizarea gazelor naturale, inclusiv a celor lichefiate, se observă cele mai mici diferenţe între mediul urban şi rural, dar situaţia este departe de a fi una echilibrată, deoarece doar 61,01% din locuinţele din mediul rural beneficiază de o astfel de utilitate, pe când procentul corespunzător locuinţelor urbane este de 93,98%. Gradul general de echipare a locuinţelor din Euroregiunea Siret-Prut-Nistru cu instalaţii de distribuţie a gazelor naturale (72,66%) este cel mai ridicat, în comparaţie cu celelalte utilităţi edilitare.

Gradul de echipare cu utilităţi a locuinţelor6 din Euroregiunea SPN

reţea de distribuţie a apei7

canalizare încălzire centrală8

gaze naturale9

Anenii Noi 46,8% 15,2% 8,9% 89,1% Basarabeasca 27,2% 22,4% 19,7% 85,2% Călăraşi 12,9% 8,7% 8,5% 77,2% Cimişlia 36,4% 22,7% 10,3% 93,1% Criuleni 16,8% 10,8% 3,3% 80,2% Dubăsari 18,1% 12,2% 3,5% 67,7% Floreşti 17,8% 13,6% 12,9% 77,0% Hînceşti 7,3% 6,7% 6,5% 80,6% Ialoveni 25,9% 14,2% 6,7% 81,6% Iaşi 47,16% 47,12% 40,13% 60,20% Leova 16,0% 15,9% 11,8% 96,7% Nisporeni 11,2% 7,1% 6,5% 83,3% Orhei 35,9% 31,3% 25,5% 70,8% Rezina 32,7% 32,7% 0,3% 69,8% Soroca 17,7% 17,1% 17,0% 87,7% Străşeni 20,3% 16,5% 11,8% 85,1% Şoldăneşti 4,3% 4,3% 7,7% 56,0% Teleneşti 3,3% 3,1% 2,1% 83,6% Ungheni 20,6% 18,8% 17,3% 69,1%

Total Euroregiune 30,48% 26,99% 21,57% 72,66%

Sursa: BNS, CJ Iaşi, calcule Addvances

6 a nu se confunda cu gospodăriile, sunt considerate strict clădirile rezidenţiale; 7 potabilă şi tehnică; 8 sisteme publice sau private de termoficare, exclusiv centrale termice proprii, sobe etc; 9 Inclusiv gaze lichefiate;

058. Analizând gradul de conectare al locuinţelor la principalele reţele de utilităţi, se observă procentul foarte scăzut de racordare a locuinţelor din mediul rural al unor unităţi teritoriale din Euroregiunea Siret-Prut-Nistru la reţeaua de distribuţie a apei, facilitate primară care stă la baza unor condiţii de locuit decente şi sigure din punct de vedere sanitar. Este cazul raioanelor Şoldăneşti, Teleneşti, Soroca, unde procentele sunt subunitare, şi al raioanelor Ungheni, Rezina, Leova, Hînceşti şi Călăraşi, pentru care valorile respective sunt, de asemenea, foarte scăzute.

Piaţa imobiliară 059. Aspectele evoluţiei şi ale stării actuale ale pieţei imobiliare

din Euroregiunea Siret-Prut-Nistru au, fără îndoială, un grad mare de eterogenitate. Influenţele sectorului imobiliar sunt generate de gradul de dezvoltare economică a localităţilor, de vecinătatea sau apropierea de centre economice puternice, de accesul la utilităţi edilitare, de realizarea unor proiecte importante etc.

060. Începând cu trimestrul IV al anului 2008, odată cu primele efecte ale crizei economice generale şi, mai ales, datorită restricţiilor la creditare, piaţa imobiliară din România a înregistrat o scădere fără precedent. Preţurile au scăzut semnificativ faţă de anul 2008, majoritatea proiectelor imobiliare au fost stopate sau anulate. Se estimează ca, în perioada următoare, situaţia să se stabilizeze, spre un normal care nu va mai ajunge, însă, la nivelul anilor anteriori.

061. Preţurile pe piaţa imobiliară Iaşi au crescut în anul 2006,

tendinţă păstrată şi în cursul anilor 2007 şi 2008. Motivele pentru această creştere de preţ au fost oferta scăzută de pe piaţa imobiliară şi cererea ridicată, sistemul permisiv de creditare etc.

062. În privinţa locuinţelor, dezvoltatorii au construit mai ales complexuri de vile. Preţurile caselor şi vilelor variau, în anul 2008, între 150 de mii şi 350 de mii de euro pentru cele noi şi 250 de mii de euro pentru cele vechi. Preţurile

19 |


apartamentelor din Iaşi se încadrau între 890 şi 1700 euro/m

2, în funcţie de zona în care se află imobilul, facilităţile

pe care le are şi o serie de alţi factori.

063. Piaţa imobiliară în judeţul Vaslui este una deficitară. Motivele acestei stări sunt cererea ridicată dar nesusţinută financiar şi oferta limitată. În privinţa vânzării de terenuri, preţurile diferă în funcţie de localizare şi dotări. Preţul terenului intravilan pornea, în anul 2008, de la 4 euro/m

2 şi ajungea chiar până la 300 euro/m

2 în

zonele ultracentrale ale municipiului Vaslui. Terenul extravilan avea un preţ aproximativ de 25 euro/m

2.

Populaţia din zonele urbane se mută în zonele rurale, dând spre vânzare apartamentele. Preţurile acestora sunt ridicate în raport cu veniturile populaţiei. Preţurile la apartamente variau, în 2008, între 600 şi 1000 euro/m

2. Preţul de vânzare

a unei case/vile pornea de la 100.000 euro, până la 150.000 euro. Oferta de spaţii comerciale şi industriale nu este prea variată, preţurile fiind între 750 euro/m2 şi 1300 euro/m2.

064. Ritmurile rapide de creştere a sectorului imobiliar din Republica Moldova, în medie cu 20% în ultimii cinci ani, pe fundalul unei cereri sporite pentru spaţiile locative şi, respectiv, o explozie a preţurilor (de la 150-160 USD/m2 la începutul anului 2002, până la o medie de 800 USD/m2 la începutul anului 2007), a transformat piaţa imobiliară într-un spaţiu de interes sporit pentru diferite companii, dar şi pentru plasamente. Cea mai mare cerere în prezent este la apartamente cu preţul cuprins între 30 şi 50 mii euro. Preţurile medii în capitală pentru un metru pătrat la un apartament cu o cameră sunt de 950 – 1200 euro, apartamente cu două camere - 950 – 1050 euro, cele cu trei camere - 900 – 1100 euro, iar în cele cu patru camere – 950 – 1100 euro.

În localităţile din Republica Moldova, tot mai multe persoane apelează la închirierea unui apartament decât la procurarea acestuia. Printre aceştia se numără nu numai studenţii sau tinerii absolvenţi, ci şi tot mai multe familii care recurg la această soluţie din cauza costurilor foarte ridicate pentru achiziţionarea unui apartament. “A fi chiriaş” va continua să fie o alternativă tot mai utilizată de tineri, pentru că un credit pe o perioadă de 15-20 de ani se dovedeşte a fi încă prea scump pentru majoritatea cetăţenilor Republicii Moldova. Tranzacţiile cu terenuri agricole sunt pe departe dominante pe piaţa imobiliară, cu o cotă de 61,0% din totalul tranzacţiilor imobiliare în ultimii şapte ani. Ponderea tranzacţiilor cu apartamente este cu mult mai mică, 16,0%, iar cele cu loturi de pe lângă casă respectiv 18,0%. Cele mai scumpe terenuri din raioanele euroregiunii sunt terenurile agricole din Orhei (3000-15 000 lei/ha) şi centrele raionale din suburbia capitalei, precum Ialoveni (8.000-30.000 lei/ha), Criuleni (3.000-20.000 lei/ha). În anul 2006, preţurile imobilelor din Ungheni s-au dublat, variind între 310 şi 350 euro/m2. Majorarea s-a produs odată cu primele discuţii privind eventualele privilegii, de care ar putea să beneficieze locuitorii din raza de 30 kilometri de la frontieră în condiţiile aderării României la Uniunea Europeană. În oraşul Ungheni, aflat la o distanţă de doar 48 kilometri de Iaşi, preţul apartamentelor era în 2006 de circa 50.000 USD. Preţul mediu însă era de 25-30 mii USD. În anul 2000, o locuinţă chiar în centrul oraşului costa 2.000-3.000 USD.

| 20


V. DEZVOLTARE ECONOMICĂ

Posibilităţi de acces 065. Accesul aerian în Euroregiune este asigurat de Aeroportul

Internaţional Iaşi. Serviciile de transport aerian pentru raioanele Republicii Moldova sunt facilitate de Aeroportul Chişinău, dar acesta nu se află pe teritoriul euroregional considerat. Aeroportul Iaşi se află la o distanţă de 8 km est de centrul oraşului. Este unul dintre cele mai vechi aeroporturi acreditate din Romania. Noul terminal pentru pasageri operează din octombrie 2001 şi este capabil sa proceseze 150 pasageri pe ora pentru zborurile interne şi 100 de pasageri pe ora pentru zborurile externe utilizând fluxuri separate şi săli de aşteptare pentru îmbarcare distincte. Zboruri directe de la aeroport Iaşi se fac spre Aeroportul Bucureşti Otopeni, Timişoara şi Viena. Aeroportul Chişinău îşi are locaţia strategică în centrul Republicii Moldova, la intersecţia căilor comerciale asiatice şi europene. În prezent, Aeroportul este cel mai mare şi important din Republica Moldova, asigurând legături cu cele mai importante oraşe ale Europei şi ale Asiei. Terminalul, construit în anul 1970 şi renovat în 2000, are o capacitate de procesare de 1,2 milioane pasageri per an şi 425 de pasageri pe oră (conform datelor din anul 2007). În luna iulie a acestui an, parlamentul Republicii Moldova a aprobat proiectul de lege cu privire la Aeroportul Liber Internaţional Mărculeşti (raionul Floreşti). Documentul prevede crearea unei zone economice libere, în cadrul căreia vor fi utilizate infrastructura şi teritoriul aeroportului. Aeroportul Liber Internaţional “Mărculeşti” este creat pe un termen de 25 de ani pentru accelerarea dezvoltării transportului aerian, serviciilor aeriene, producţiei industriale destinate exportului şi activităţii comerciale externe.

066. Acces feroviar. Cele mai importante puncte feroviare ale

Euroregiunii Siret-Prut-Nistru sunt Iaşi, Paşcani, Ungheni şi Basarabeasca. Lungimea căilor ferate din Euroregiunea Siret Prut Nistru este de 668 km. Punctul feroviar de trecere al frontierei între România şi Republica Moldova, ce facilitează tranzitul în Euroregiunea Siret-Prut-Nistru este Punctul Iaşi-Ungheni, situat pe traseul componentei feroviare a Coridorului IX Pan-European.

067. Accesul rutier în Euroregiune este facilitat de arterele europene E581, 583 şi E58.

Drumul european E581 este o cale secundară a transporturilor rutiere din Europa şi se formează la Tişiţa, aproape de Mărăşeşti, din Drumul European E85, continuându-se prin Tecuci, Bârlad, Huşi, Albiţa, Chişinău, Tiraspol, Odessa, unde se întâlneşte cu drumurile europene E87 şi E95. Drumul european E581 este o componentă a coridorului IX european (Helsinki - Sankt Petersburg - Moscova - Kiev - Chişinău - Bucureşti - Dimitrovgrad - Istanbul - Alexandropolis). Ruta drumului european E583 este: Roman (E85) - Iaşi – Ungheni - Bălti - Edineţ - Vinnycja - Zitomir (E40). Principala arteră de acces în Euroregiune este drumul european E58: (Austria, Slovacia, Ucraina) – Halmeu – Dej – Bistriţa – Suceava – Botoşani – Târgu Frumos – Iaşi – Sculeni - Bălti - Edineţ - Vinnycja - Zitomir (E40). Puncte rutiere de trecere a frontierei între România şi Republica Moldova, pe teritoriul geografic al euroregiunii, se află în Albiţa, judeţul Vaslui, având corespondent punctul Leuşeni din raionul Hînceşti, respectiv punctul de trecere a frontierei Sculeni (judeţul Iaşi) – Sculeni (raionul Ungheni).

21 |


Servicii publice generale

8,3%Apărare, ordine

publică şi siguranţă naţională

1,5%

Cheltuieli socio-culturale

68,1%

Servicii şi dezvoltare

publică, locuinţe, mediu şi ape

2,6%

Acţiuni economice 9%

Cheltuieli neatribuite la alte grupuri principale

10,4%

Structura bugetului public al Euroregiunii pe categorii de cheltuieli

068. Infrastructura rutieră a Euroregiunii este constituită din

9.247,3 km de drumuri publice, din care 2.373,9 km drumuri naţionale. Ponderea drumurilor naţionale modernizate/cu îmbrăcăminte rigidă este de 96,6%, în timp ce ponderea drumurilor judeţene şi comunale/ locale modernizate este de doar 46%.

069. Densitatea drumurilor publice la 100 km2 de teritoriu este de

36 km/100km2 la nivel de Euroregiune, cea mai ridicată

densitate a drumurilor fiind în judeţul Iaşi (43 km drumuri publice la 100 km

2 teritoriu), iar cea mai scăzută fiind în

raionul Hânceşti (24 km drumuri publice la 100 km2 teritoriu).

Patrimoniul public

070. Euroregiunea Siret Prut Nistru dispune de aproximativ 78 de loturi de teren disponibile pentru investiţii, cu suprafeţe cuprinse între 0,13 ha şi 1.500 ha. Majoritatea terenurilor sunt destinate construcţiilor, fiind deja echipate cu utilităţi. Unele sunt destinate agriculturii, dar şi turismului. Preţul de închiriere al terenurilor diferă în funcţie de amplasarea terenului, nivelul de echipare cu utilităţi, dar şi de legislaţia în vigoare de priveşte închirierea/vânzarea terenurilor şi clădirilor din patrimoniul public.

071. De asemenea, în Euroregiune sunt disponibile 86 de clădiri

destinate investiţiilor fie prin închirierea acestora, fie chiar prin vânzare pentru activităţi industriale sau de comerţ, pentru activităţi de depozitare, activităţi festive sau pentru spaţii birouri. Clădirile sunt racordate la reţeaua de electricitate, majoritatea fiind racordate şi la reţeaua de apă şi gaz.

Bugetele locale 072. Aproximativ 60% din bugetele de venituri aprobate pentru

anul 2008, în Euroregiune, reprezintă venituri curente. Acestea au ca principale surse impozitele pe venit, profit şi

câştiguri din capital, impozitele şi taxele pe proprietate, pe bunuri şi servicii, precum şi alte impozite şi taxe fiscale.

073. Din bugetul de cheltuieli, un procent de 68,1% este destinat cheltuielilor socio-culturale, 9% acţiunilor economice, 8,3% serviciilor publice generale, 2,6% serviciilor şi dezvoltării publice, locuinţelor, mediului şi apelor şi 1,5% apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale.

Organizaţii publice sau private din domeniul dezvoltării socio-economice

074. Dezvoltarea socio-economică în judeţele Iaşi şi Vaslui este sprijinită de instituţiile: Camera de Comerţ şi Industrie a României (Iaşi şi Vaslui); Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est ; Agenţia pentru ocuparea forţei de muncă; Patronatul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii; Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă

(Republica Moldova); Inspecţia Muncii; Camera de comerţ şi Industrie a Republicii Moldova Zona Economică Liberă "Ungheni-Business".

| 22


4,5

4,8

5,3

4,6

4,7

5,1

3,4 3,3

3,2

3,53,7

3,4

3,0

3,5

4,0

4,5

5,0

5,5

2003 2004 2005 2006 2007 2008

Evoluţia ratei şomajului în Euroregiunea Siret-Prut-Nistru

Rata şomajului din care, feminin

0,0

500,0

1000,0

1500,0

2000,0

2500,0

3000,0

3500,0

4000,0

4500,0

5000,0

0,0

20000,0

40000,0

60000,0

80000,0

100000,0

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Evoluţia Produsului Intern Brut - preţuri curente

PIB România PIB Republica Moldova PIB/loc România PIB/loc Republica Moldova

PIB - milioane euro PIB/loc - euro

Activităţi economice

075. În România şi Republica Moldova, Produsul Intern Brut a cunoscut o evoluţie pozitivă în perioada 2000 – 2006, însă diferenţa dintre PIB-ul celor două ţări este considerabilă: 97.754,4 mil euro în România şi 2.713,7 mil euro în Republica Moldova. Astfel, produsul intern brut pe cap de locuitor este de 4.528,9 euro/loc în România şi 757 euro/loc în Republica Moldova, în anul 2006. În România, principalele resurse ale produsului intern brut sunt reprezentate de industrie ce contribuie cu 27,5% la formarea acestuia şi comerţul care deţine un procent de 12% în formarea PIB. Agricultura contribuie la formarea PIB-ului din România în proporţie de 8,8%, construcţiile cu 8,4% şi transportul cu 11%. În Republica Moldova primele două componente ale PIB sunt reprezentate de industrie şi agricultură, în procente de 17,6%, respectiv 17,4%. Al treilea sector, după gradul de participare la formarea PIB în Republica Moldova, este reprezentat de transporturi, în proporţie de 14,2%. După acesta, comerţul contribuie cu 13,8% şi construcţiile cu 4,8%.

076. Agenţi economici. În anul 2006 numărul întreprinderilor active a crescut cu 8,6%, ajungând la un număr de 25.293 întreprinderi, din care 58,8% sunt concentrate în judeţul Iaşi. Un procent de 99,26% din unităţile active sunt încadrate în categoria IMM-urilor. Din 2003 până în 2007, numărul întreprinderilor a înregistrat o creştere de 30%

Forţa de muncă 077. În anul 2006, în Euroregiune numărul mediu de salariaţi era

de 319.494 persoane, din care 47,7% doar în judeţul Iaşi. Comparativ cu anul precedent numărul mediu al salariaţilor a scăzut cu 2,5%. Prin aproximarea datelor, numărul mediu de salariaţi din anul 2007 era de 313.018 persoane, ceea ce semnifică o scădere de 2,03%.

078. În anul 2007, în Euroregiune erau 46.960 şomeri, din care 18.414 femei, ceea ce semnifică un procent de aproximativ 40% din totalitatea şomerilor. Numărul acestora este în scădere faţă de anul precedent cu 2,8%. Cea mai mare parte

23 |


a şomerilor din Euroregiune se află în judeţele Iaşi şi Vaslui, în proporţii de 38,9%, respectiv 35,4% din total.

079. Rata şomajului a crescut în anul 2008, ajungând la 5,1%, după ce în anul 2006 aceasta a cunoscut o scădere de la 5,3% la 4,6%. În rândul populaţiei feminine rata şomajului a înregistrat scăderi până în 2005, dar a cunoscut creşteri de până la 3,7% în 2007. În anul 2008 rata şomajului în rândul femeilor a ajuns la 3,4%.

Turismul 080. Euroregiunea Siret Prut Nistru prezintă un înalt potenţial

turistic datorită existenţei resurselor naturale specifice (fondul forestier, resurse acvatice, rezervaţii peisagistice), dar şi prin monumentele cu destinaţie turistică.

081. Serviciile de informare turistică sunt asigurate, în Iaşi şi Vaslui, de către Centrul de Informare Turistică Iaşi şi Centrul Infoturism Vaslui, ce funcţionează în municipiile reşedinţă de judeţ. În raioanele Republicii Moldova din cadrul Euroregiunii se simte lipsa centrelor de informare turistică, în vederea furnizării informaţiilor în acest domeniu.

082. Regimul călătoriilor cetăţenilor între România şi Republica Moldova este reglementat de un acord încheiat între Guvernul Românei şi Guvernul Republicii Moldova aplicabil de la data de 1 ianuarie 2007. Potrivit acestui acord cetăţenii români vor călători în Republica Moldova fără vize, în timp ce cetăţenii Republicii Moldova vor putea călători în România pe baza vizei acordate în regim de gratuitate.

Forme de turism practicabile 083. Agroturismul. Euroregiunea Siret Prut Nistru prezintă un

potenţial ridicat pentru practicarea agroturismului, prin cadrul natural şi peisagistic de care dispune. În acest sens există o reţea de case de odihnă, pensiuni şi vile turistice, ce pune la dispoziţia turiştilor atât facilităţile de cazare cât şi posibilităţi de petrecere a timpului liber. Majoritatea unităţilor de cazare din Republica Moldova nu sunt, însă,

oficializate, iar standardele de calitate ale serviciilor oferite nu se ridică la cerinţele practicării unui turism modern. Potenţialul acestei forme de turism este susţinut de satele pitoreşti ale zonei unde turiştii se pot familiariza cu folclorul şi tradiţiile locale şi pot participa la activităţile şi preocupările rurale.

084. Turismul religios. Mănăstirile şi bisericile din Euroregiune sunt recunoscute atât pentru frumuseţea lor arhitecturală cât şi pentru istoricul lor, reprezentând astfel valori istorico-culturale importante. Euroregiunea Siret Prut Nistru dispune de un bogat patrimoniu religios format din 51 de mănăstiri şi un număr impresionant de biserici şi schituri. Cele mai vizitate mănăstiri ale zonei sunt: Mănăstirea Miclăuşeni, Mânăstirea Aroneanu, Mânăstirea Bârnova, Mânăstirea Hadâmbu, Mânăstirea Golia, Mânăstirea Cetăţuia, Mănăstirea Fâstâci, Mănăstirea Floreşti, Mănăstirea Moreni, Mânăstirea Căpriana, Mănăstirea Hîncu, Mânăstirea rupestră "Ţîpova", etc.

085. Turismul vitivinicol. Podgoriile constituie, de asemenea, un important obiectiv turistic din sectorul rural, favorizând practicarea turismul vitivinicol. Vinurile produse în Euroregiunea Siret Prut Nistru se bucură, prin calitatea lor, de o bună reputaţie pe plan internaţional. Unul din cele patru trasee a „Drumului vinului” din Republica Moldova îşi are itinerariul pe teritoriul euroregiunii. Acest traseu are în componenţă cele mai importante puncte de vinificaţie (Mileştii Mici, Ialoveni, Cojuşna, Brăneşti, Peresecina.). De asemenea, pentru turişti reprezintă interes şi vinotecile Ialoveni, Mileştii Mici, Peresecina, Hânceşti, Cotnari, Huşi.

086. Turismul Istoric. Obiectivele istorice ale Euroregiunii Siret Prut Nistru datează din cele mai vechi timpuri, fiind mărturii ale evenimentelor întâmplate de-a lungul secolelor, începând

javascript:%20onClick=showImage('gallery/100_4910.jpg',800,600);

| 24


cu civilizaţiile dacilor şi până în perioada contemporană. O parte dintre aceste obiective, care prezintă şi valenţe turistice, sunt: cetatea Soroca, Palatul Culturii din Iaşi, Palatul domnitorului Alexandru loan Cuza de la Ruginoasa, Cetăţile Dacice din Cotnari, Castelul Miclăuşeni, Complexul arhitectural „Manuc-Mîrzaian” Hînceşti, Castelul Mavrocordat, Ruinele Curţii Domneşti din Vaslui, Complexul muzeal „Orheiul vechi” etc.

Structuri de cazare şi alimentaţie 087. Pe teritoriul Euroregiunii funcţionează 128 de unităţi de

primire a turiştilor, conform datelor furnizate de către Autorităţile Publice Locale. Din numărul total al acestor unităţi, 31,3% reprezintă hoteluri şi hosteluri, 25,8% sunt tabere de elevi şi preşcolari, 5,5% sunt moteluri, şi în acelaşi procent sunt vilele turistice, 3,1% reprezintă cabane turistice, iar 28,9% sunt alte unităţi de cazare turistică. Numărul structurilor de primire turistică este în continuă creştere din anul 2003, excepţie făcând anul 2006, când numărul de unităţi de primire a scăzut la 115 unităţi, ceea ce reprezintă o scădere de 6,5% faţă de anul precedent, conform datelor furnizate. Scăderea la care facem referire se datorează, în mare măsură, restructurării sistemului de unităţi de turism din România şi alinierii la standarde europene. Se poate observa faptul că aproximativ 43% din structurile de primire a turiştilor din Euroregiune se află în judeţul Iaşi, alături de care raionul Criuleni şi raionul Orhei concentrează 18,7% din acest tip de unităţi.

088. Numărul aproximativ al unităţilor de alimentaţie publică destinate turismului din Euroregiunea Siret Prut Nistru este la nivelul anului 2008 de 96 unităţi, din care 56,3% sunt restaurante.

089. Unităţile de cazare existente în Euroregiune au o capacitate de cazare de aproximativ 10.560 locuri, cu 2,6% mai multe

comparativ cu anul anterior. Din anul 2003, capacitatea de cazare a crescut cu 60,5 de procente.

090. În anul 2008 s-au înregistrat cu aproximaţie 527.032

înnoptări în structurile de primire turistică din cadrul Euroregiunii, cu 18,3% mai puţine faţă de anul 2007 când s-au înregistrat 644.997 înnoptări. Având în vedere faptul că cifrele pentru anul 2008 sunt preliminare, numărul înnoptărilor din 2008 poate depăşi numărul din 2007, urmând tendinţa de creştere a acestora din anul 2003.

091. Numărul turiştilor în Euroregiune a înregistrat aceeaşi tendinţă de creştere din anul 2003, ajungând la un număr de 335.281 turişti în anul 2007 şi 291.598 turişti în anul 2008.

092. Conform datelor furnizate de autorităţile locale indicele de

utilizare netă a capacităţii de cazare din Euroregiune este de 61,6%, în anul 2007 şi de 48,8% în anul 2008. Indicele are o valoare ridicată, luând în considerare indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică în funcţiune de la nivelul României în anul 2007, ce avea o valoare de 36% şi este explicabil, parţial, prin numărul redus de locuri de cazare disponibile în raioanalele Euroregiunii.

Mijloace de informare 093. Mass media locală a Euroregiunii este reprezentată de 35 de

ziare, 14 posturi de radio şi 84 posturi de televiziune. Alte surse se informare publică sunt reprezentate de paginile Web oficiale ale instituţiilor şi autorităţilor publice locale, cât şi alte ziare, reviste, posturi radio/tv regionale şi naţionale.

094. Ghiduri ale investitorilor. Euroregiunea Siret-Prut-Nistru nu dispune de un ghid al investitorilor dedicat, în schimb există unităţi teritoriale componente ce dispun de asemenea publicaţii. Cele mai bune exemple sunt judeţul Iaşi şi raionul Ungheni care, pe lângă ghiduri ale investitorilor realizate pentru fiecare unitate teritorial-administrativă în parte, dispun şi de un ghid transfrontalier comun pentru atragerea investiţiilor.

25 |


Pentru prezentarea oportunităţilor de investiţii în judeţele şi raioanele Euroregiunii sunt valabile şi ghiduri ale investitorilor realizate la nivel naţional.

Participări la târguri/expoziţii în domeniul economic 095. În cadrul Euroregiunii au loc târguri şi expoziţii destinate atât

mediului de afaceri, cât şi populaţiei. Pe lângă aceasta se desfăşoară expoziţii şi târguri pentru promovarea produselor de mic artizanat, produselor agricole, produselor pentru instalaţii şi pentru construcţii, etc. Raioanele Euroregiunii se bucură de o bună participare la târgurile organizate în Chişinău, Galaţi, Sibiu dar şi în Bucureşti.

096. Pentru îmbunătăţirea atractivităţii şi competitivităţii economice a Euroregiunii, actorii mediului public şi a celui privat au în vedere luarea unor iniţiative, cum ar fi: cursuri de instruire în anumite domenii, organizarea de seminarii în domeniul agriculturii la care se pot adăuga investiţii pentru dezvoltarea fermelor agricole şi zootehnice, în vederea creşterii competitivităţii produselor şi conformării cu cerinţele de calitate/mediu, crearea incubatoarelor de afaceri, elaborarea şi realizarea programelor de dezvoltare a turismului rural, precum şi întâlniri între mediul public şi cel privat.

VI. UTILITĂŢI PUBLICE

Alimentarea cu apă 097. Gradul de racordare. Din totalul gospodăriilor Euroregiunii

Siret-Prut-Nistru, un procent de 39,91% sunt racordate la sistemele publice de distribuţie a apei. Cel mai ridicat grad de conectare la reţeaua de apă se înregistrează în judeţul Iaşi (49,3% dintre gospodării), urmat de raioanele Basarabeasca (42,5%), Anenii Noi (38,6%) şi Cimişlia (33,1%). La polul opus se situează raioanele Şoldăneşti, Nisporeni şi Hînceşti, unde gradul de racordare la reţeaua publică de apă este de 4,5%, respectiv 7,9% şi 9,4%.

098. Vechimea de exploatare. Potrivit aprecierilor administraţiilor publice locale din Euroregiunea Siret-Prut-Nistru, cea mai mare parte (47,2%) din reţeaua de distribuţie a apei din teritoriul administrat este mai veche de 25 de ani, în timp ce 19,6% are un termen de exploatare cuprins între 16 şi 25 de ani, 12,9% din reţea a fost dată în folosinţă în urmă cu 6-15 ani, iar 20,3% din total datează de mai puţin de 6 ani.

099. Lungimea totală a reţelei de distribuţie a apei din

Euroregiunea Siret-Prut-Nistru era, în anul 2007, de 4477,5 km, cu 285,5 km mai mare faţă de anul anterior. Această creştere înseamnă o modificare procentuală anuală pozitivă de 6,8%. Judeţul Vaslui a contribuit cu 27% din reţeaua de distribuţie nou creată în aceşti ani (77,3 km).

0100. Volumul mediu de apă potabilă furnizată unui locuitor al Euroregiunii Siret-Prut-Nistru a crescut, în anul 2007, faţă de 2006, cu 730 m

3, reprezentând o creştere anuală de

14,5%. Cel mai mare volum de apă potabilă a fost furnizată, în anul 2007, în judeţul Iaşi, unde unui locuitor i-au fost furnizaţi, în medie, 29,51 m

3 de apă potabilă, cu 9,6 m

3 (3,3%)

mai mult faţă de anul precedent. În raionul Şoldăneşti se observă cel mai scăzut consum de apă potabilă din Euroregiunea Siret-Prut-Nistru (0,3 m

3/locuitor).

| 26


Dotarea gospodăriilor cu reţea de distribuţie a apei sortare descrescătoare după gradul de conectare

Raionul/judeţul Gospodării racordate Gradul de conectare

Iaşi 133.111 49,3% Basarabeasca 3.917 42,5% Anenii Noi 9.872 38,6% Cimişlia 6.315 33,1% Ungheni 10.276 29,1% Orhei 9.001 24,6% Rezina 3.433 21,4% Ialoveni 5.602 19,9% Floreşti 6.232 19,5% Soroca 6.227 18,5% Străşeni 4.515 16,9% Călăraşi 4.145 16,4% Leova 2.536 16,3% Criuleni 3.224 14,4% Dubăsari 1.111 10,9% Teleneşti 2.398 10,7% Hînceşti 3.399 9,4% Nisporeni 1.564 7,9% Şoldăneşti 670 4,5%

Total Euroregiune 217.548 29,91%

Sursa: BNS, Consiliul Judeţean Iaşi, calcule Addvances

100. Consumatori. Conform aprecierilor autorităţilor publice din unele unităţi teritoriale ale Euroregiunii Siret-Prut-Nistru, cea mai mare parte din consumul total de apă revine consumatorilor casnici (61,2%), consumatorii industriali deţinând doar 38,8% din acest total.

Canalizare 101. Gradul de racordare. Procentul gospodăriilor din

Euroregiunea Siret-Prut-Nistru ce dispun de sisteme (publice sau individuale) de evacuare a apelor uzate este de 26,59%, cu valori maxime în judeţul Iaşi (47,2%) şi raioanele Anenii Noi (33,7%), Basarabeasca (28,7%) şi Ungheni (24%). În raioanele Şoldăneşti (4%), Teleneşti (6%) şi Hînceşti (7,4%) sunt înregistrate cele mai scăzute valori ale gradului de conectare la acest tip de utilităţi.

102. Vechimea de exploatare. După aprecierea administraţiilor publice locale, reţeaua de canalizare a 16 raioane din Euroregiune are o vechime foarte mare. Astfel, aproximativ

82,5% din aceasta datează de peste 25 de ani şi doar 6,2% având o vechime mai mică de 6 ani.

Racordarea gospodăriilor la sisteme de canalizare sortare descrescătoare după gradul de conectare

Raionul/judeţul Gospodării racordate Gradul de conectare

Iaşi 127.408 47,2% Anenii Noi 8.623 33,7% Basarabeasca 2.649 28,7% Ungheni 8.460 24,0% Cimişlia 3.923 20,6% Rezina 2.805 17,5% Soroca 5.851 17,4% Orhei 6.347 17,3% Ialoveni 4.269 15,2% Străşeni 4.033 15,1% Floreşti 4.742 14,8% Leova 1.839 11,8% Criuleni 2.567 11,4% Călăraşi 2.851 11,3% Dubăsari 950 9,3% Nisporeni 1.503 7,6% Hînceşti 2.686 7,4% Teleneşti 1.346 6,0% Şoldăneşti 589 4,0%

Total Euroregiune 193.441 26,59%

Sursa: BNS, Consiliul Judeţean Iaşi, calcule Addvances

103. Consumatori. Cu toate că gradul de conectare la sistemele de

canalizare al populaţiei este relativ scăzut, cea mai mare parte din cantitatea de apă uzată generată în unele raioane din Euroregiunea Siret-Prut-Nistru, potrivit estimărilor administraţiilor publice locale, este de factură menajeră, doar aproximativ o treime provenind din surse industriale.

Energie electrică 104. Gradul de conectare. Procentul gospodăriilor din

Euroregiunea Siret-Prut-Nistru conectate la reţeaua de distribuţie a energiei electrice este net superior celorlalte utilităţi publice. Gradul euroregional de conectare este de 93,85%, însă, cu excepţia judeţului Iaşi, celelalte unităţi teritoriale înregistrează ponderi de peste 99%.

27 |


Gaze naturale 105. Gradul de racordare. Cele mai multe gospodării din

Euroregiunea Siret-Prut-Nistru (45,76%) folosesc drept combustibil pentru gătit şi funcţionarea instalaţiilor termice proprii (acolo unde există) gaze lichefiate, în timp ce doar 28,04% sunt conectate la reţeaua publică de distribuţie a gazelor naturale. Procentul total al gospodăriilor Euroregiunii Siret-Prut-Nistru care utilizează gaze naturale (inclusiv lichefiate) este de 73,8%.

106. Vechimea de exploatare. Conform aprecierilor administraţiilor publice locale, reţelele de distribuţie a gazelor naturale din 16 raioane ale Euroregiunii Siret-Prut-Nistru sunt relativ recente, aproximativ 70% din totalul conductelor evaluate având o vechime de exploatare mai mică de 16 ani, iar cele mai recente de 5 ani reprezintă circa 40% din totalul existent.

Energie termică 107. Gradul de racordare la reţelele publice de furnizare a

energiei termice pentru încălzirea locuinţei este foarte scăzut în Euroregiunea Siret-Prut-Nistru, populaţia rurală neavând, în cea mai mare parte, acces la această utilitate. Procentul gospodăriilor racordate la sistemul public de termoficare, la nivel euroregional, este de 16,78%, dar este influenţat foarte mult de procentul mare (40,1%) de gospodării ale judeţului Iaşi ce dispun de acest tip de utilitate. Cele mai multe gospodării din Euroregiunea Siret-Prut-Nistru (70,14%) folosesc pentru încălzirea locuinţelor sobe funcţionând pe bază de combustibili solizi, lichizi sau gazoşi. Trebuie remarcat procentul semnificativ pe care îl reprezintă, în unele raioane din Euroregiunea Siret-Prut-Nistru, gospodăriile care dispun de sistem propriu de încălzire, altul decât sobele.

Apă caldă menajeră 108. Gradul de racordare. Apa caldă menajeră folosită în

gospodăriile Euroregiunii Siret-Prut-Nistru este produsă într-un procent destul de redus în sistemele publice sau în

instalaţiile proprii, special construite în acest scop. Astfel, doar 16,52% dintre gospodării folosesc apă caldă produsă în sisteme centralizate şi doar 5,96% au instalaţii proprii de producere a acesteia.

VII. SERVICII PUBLICE

Transport 109. Serviciile de transport public, în Euroregiunea Siret-Prut-

Nistru, asigură accesul spre majoritatea localităţilor cuprinse de aceasta, fie că este vorba de transport rutier sau feroviar.

Transportul rutier de persoane 110. În judeţele Iaşi şi Vaslui, transportul rutier de persoane este

organizat pe rute stabilite de către Consiliile Judeţene şi repartizate, prin licitaţie, societăţilor comerciale de profil. Astfel, în judeţul Iaşi există 129 trasee atribuite, iar în judeţul Vaslui sunt stabilite 122 de rute de transport public, în baza cărora se asigură serviciile de transport public de persoane prin curse regulate.

În raioanele Republicii Moldova incluse în Euroregiunea Siret-Prut-Nistru, transportul rutier interraional de persoane este integrat într-o reţea naţională organizată de Întreprinderea de Stat „Gările şi Staţiile auto” care, pe teritoriul Euroregiunii, are nouă filiale, la Cimişlia, Călăraşi, Hînceşti, Soroca, Orhei, Leova, Străşeni, Ungheni şi Anenii Noi. Activitatea acestei întreprinderi este reglementată de Ministerul Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor din Republica Moldova, iar rutele de transport sunt orientate în funcţie de autogările şi staţiile stabilite în teritoriu. În raioanele cuprinse de Euroregiune funcţionează 13 autogări, în oraşele Călăraşi, Criuleni, Cimişlia, Floreşti, Hînceşti, Leova, Orhei, Nisporeni, Rezina, Străşeni, Şoldăneşti, Teleneşti şi Ungheni, dar există staţii în toate localităţile importante, asigurându-se acoperirea cu servicii de transport pentru majoritatea teritoriului.

111. Activitatea de transport. În anul 2006, la nivelul Euroregiunii Siret-Prut-Nistru au fost transportaţi cu autobuze şi

| 28


microbuze circa 66,54 milioane pasageri, luând în calcul pentru judeţele Iaşi şi Vaslui doar transportul urban. Raportând acest volum la numărul de autovehicule înscrise, rezultă un număr mediu de pasageri transportaţi pe zi de către un autobuz sau microbuz de 661 persoane în judeţul Iaşi (doar urban), 290 persoane în judeţul Vaslui (doar urban) şi 115 persoane în raionul Anenii Noi. Restul raioanelor pentru care se cunosc aceste date, au raportat valori mici ale acestei medii, situate sub numărul de 10 persoane transportate pe zi. Pe lângă transportul cu autobuze şi microbuze, în judeţele Iaşi şi Vaslui, erau disponibile, în anul 2006, şi troleibuze. În număr de 32 (28 în Iaşi şi 4 în Vaslui), acestea au transportat în anul la care facem referire un număr de 2523 mii persoane (urban Iaşi), respectiv 475 mii persoane (urban Vaslui). Astfel, rezultă o medie de 247 de persoane transportate zilnic în mediul urban din judeţul Iaşi, de către un troleibuz, iar în judeţul Vaslui valoarea acestui raport este de 325 persoane. În judeţul Iaşi, mai exact în municipiul Iaşi, transportul local în comun se poate efectua şi prin intermediul tramvaielor care, în anul 2006, reprezentau cel mai utilizat mijloc de călătorie. Cele 145 de tramvaie aflate în inventar în acel an au transportat 51.627 mii pasageri, însemnând o medie cotidiană de 975,5 pasageri transportaţi.

112. Numărul autoturismelor aflate în proprietate personală a crescut, în perioada 2003-2006, cu aproximativ 7 unităţi la 1000 de locuitori ai Euroregiunii Siret-Prut-Nistru, astfel că, la sfârşitul perioadei erau

înmatriculate în Euroregiune aproximativ 170 de mii de autoturisme personale, câte 63 la fiecare 1000 de locuitori. Dacă se va păstra ritmul de creştere al numărului de autoturisme personale înregistrat în anii 2003-2006, se preconizează ca, în anul 2015, la 1000 de locuitori ai Euroregiunii Siret-Prut-Nistru să revină 91 de autoturisme, iar până în 2020 să fie chiar dublu faţă de anul 2003. Creşterea preconizată va avea impact atât asupra cererii de servicii de transport în comun, asupra traficului rutier etc, cât şi asupra mediului, mai ales dacă nu vor fi adoptate măsuri corespunzătoare de reducere a emisiilor de noxe.

113. Un alt aspect pe care îl evidenţiază acest indicator este nivelul de trai al populaţiei, prin comparaţie cu alte state sau regiuni. Spre exemplu, în anul 2006, în Uniunea Europeană, numărul mediu de autoturisme per 1000 de locuitori este de 466

29 |


unităţi, în Franţa şi în Italia valoarea acestui indicator era de 504, respectiv 597 autoturisme la 1000 de locuitori, iar în România erau înmatriculate, în medie, 167 autoturisme la 1000 de persoane. (Sursa: Directoratul General Transport şi

Energie al Comisiei Europene) Transportul rutier de mărfuri

114. Informaţiile statistice disponibile cu privire la transportul rutier de mărfuri la nivelul Euroregiunii Siret-Prut-Nistru nu oferă o imagine clară şi completă asupra evoluţiei totale a activităţilor de resort. Cantitatea de mărfuri transportată şi parcursul acestora se află, în general, pentru unităţile teritoriale pentru care există date, într-un parcurs crescător, în perioada 2003-2007. Aceeaşi situaţie, pozitivă, se observă şi în România şi în Republica Moldova, în perioada analizată, la nivel naţional. Astfel, în România, volumului total de mărfuri transportate cu autovehicule rutiere a fost, în anul 2006, cu 21,7% mai mare faţă de anul 2003, iar procentul de creştere corespunzător Republicii Moldova este de 38,5%.

115. În raioanele pentru care deţinem informaţii cu privire la acest aspect, transportul rutier de mărfuri a înregistrat, în anul 2007, o creştere a cantităţii de mărfuri transportate de 4,5 ori faţă de anul 2003, iar parcursul acestora a fost de 3 ori mai mare.

116. Creşterile transportului rutier de mărfuri observate la nivel naţional în cele două ţări, au fost realizate, însă, concomitent cu o scădere a transportului feroviar de mărfuri care a înregistrat, în acelaşi interval de timp, o involuţie de 2,5%, în Republica Moldova şi de 4,3%, în România.

117. Transportul aerian în Euroregiunea Siret-Prut-Nistru este considerat doar pe Aeroportul Internaţional Iaşi, deoarece pe Aeroportul Mărculeşti nu sunt practicate zboruri cu orar şi destinaţii regulate. Conform datelor Autorităţii Aeronautice Civile din România, Ministerului Transporturilor din România

şi statisticilor aeroportuare, în anul 2005 Aeroportul Internaţional din Iaşi a înregistrat circa 42 mii pasageri (sosiri şi plecări), în anul 2006 numărul acestora a crescut cu 24 de mii (66 mii pasageri), iar în primul semestru al anului 2007 au fost raportate 51 de mii de plecări şi sosiri. Potrivit prognozelor Studiului de Prioritizare a Investiţiilor în Aeroporturile Regionale din România, traficul aeroportuar din Iaşi va ajunge, în anul 2013, la 118 mii pasageri, iar în anul 2025 numărul acestora se va dubla (252 mii pasageri). Aeroportul Internaţional Chişinău asigură legături spre destinaţiile internaţionale prin cursele directe zilnice şi/sau săptămânale spre Bucureşti, Timişoara şi Viena.

118. O parte semnificativă din teritoriul euroregiunii are acces facil la Aeroportul Internaţional Chişinău care, în anul 2006, a înregistrat 546,6 mii plecări şi sosiri de persoane şi 1.838 t mărfuri şi poştă încărcate şi descărcate. Faţă de anul 2003, transportul aerian de persoane prin Aeroportul Chişinău a crescut cu 61%, iar cel de mărfuri şi poştă cu 43%. (Sursa: Anuarul Statistic al Republicii Moldova, BNS, calcule Addvances)

119. Transportul între unităţile teritoriale componente ale Euroregiunii Siret-Prut-Nistru aflate de o parte şi de alta a Prutului se realizează prin punctele vamale de trafic rutier Albiţa (judeţul Vaslui) – Leuşeni (raionul Hînceşti), Sculeni (judeţul Iaşi) – Sculeni (raionul Ungheni), la care se adaugă punctul vamal feroviar Nicolina (municipiul Iaşi) – Ungheni. Traficul vamal prin aceste puncte de trecere a urmărit o evoluţie diferită în anii 2006 şi 2007, conform datelor raportate de punctele vamale din judeţul Iaşi şi judeţul Vaslui. Astfel, dacă în anul 2006, numărul plecărilor cetăţenilor români era mult mai mare (792 mii plecări) faţă de numărul de sosiri ale cetăţenilor cu altă naţionalitate decât cea română (117 mii sosiri), în anul 2007 numărul plecărilor cetăţenilor români (322 mii plecări) a fost mai scăzut de jumătate faţă de anul precedent şi mai mic faţă de numărul sosirilor care, faţă de 2006, a crescut de patru ori (479,8 mii sosiri).

| 30


Sănătate şi asistenţă socială

120. Unităţi medico-sanitare. În anul 2007, în Euroregiunea Siret-Prut-Nistru funcţionau 48 de unităţi spitaliceşti, 519 farmacii, 765 cabinete stomatologice şi 132 de cabinete medicale şcolare.

121. Cele mai multe spitale se găsesc în judeţul Iaşi, unde sunt disponibile şi cele mai multe paturi de spital la 10.000 de locuitori (83,8) şi unde sistemul medical acoperă cel mai bine nevoile de servicii medicale din Euroregiune (specializări medicale, reţea medicală, locuri în spitale etc). De asemenea, municipiul Iaşi este un centru universitar medical de renume.

122. În majoritatea raioanelor Euroregiunii funcţionează un singur spital, în reşedinţa de raion, care oferă o gamă redusă de servicii medico-sanitare.

123. Numărul paturilor de spital la 10.000 de

locuitori ai Euroregiunii Siret-Prut-Nistru, este de 41,5 unităţi, mai scăzut cu aproape 3 unităţi la 10.000 de locuitori, faţă de anul 2003. Deşi nu pare un număr important, reprezintă o scădere cu 6% a numărului de paturi de spital disponibile, în medie, pentru 10.000 de locuitori.

Comparativ cu mediile europene, disponibilul de paturi de spital din Euroregiunea Siret-Prut-Nistru este unul mediu, mai ridicat faţă de valorile Suediei (28,8 paturi la 10.000 loc.), Danemarcei (36,2 paturi la 10.000 loc.) sau Italiei (39,5 paturi la 10.000 loc.), dar mai scăzut faţă de cele ale României (65,9 paturi la 10.000 loc.), Franţei (71,8 paturi la 10.000 loc.) sau Germaniei (82,9 paturi la 10.000 loc.).

124. Numărul internărilor în spitale a scăzut

anual, în Euroregiunea Siret-Prut-Nistru, în intervalul 2003-2006, concomitent cu reducerea numărului mediu de zile de spitalizare. Astfel, în anul 2006 au fost înregistrate cu 6,1% mai puţine spitalizări faţă de anul 2003, iar durata medie de spitalizare a fost cu 0,5 zile mai redusă. În raionul Anenii Noi a fost raportată cea mai mare perioadă medie de internare (8,8 zile), iar în raionul Străşeni durata medie de spitalizare este cea mai mică din Euroregiunea Siret-Prut-Nistru (6,3 zile).

125. Numărul medicilor practicanţi în Euroregiunea Siret-Prut-

Nistru a înregistrat fluctuaţii importante în perioada 2003-2007, datorate, în special, variaţiilor anuale semnificative raportate de judeţul Iaşi.

126. Numărul medicilor la 10.000 locuitori. Raportat la 10.000 locuitori, numărul mediu de medici din euroregiune este de 18,87 persoane, cu valori aproape duble în judeţul Iaşi (34,6 medici la 10.000 locuitori) şi de 3,5 ori mai mici în raionul

31 |


Dubăsari (5,4 medici la 10.000 locuitori). În 18 dintre cele 20 de unităţi teritorial-administrative din euroregiune, densitatea medie a medicilor e mai scăzută faţă de media euroregională. Aceasta este mai scăzută faţă de mediile ţărilor europene, în care se înregistrează valori de la 21,6 medici la 10.000 locuitori (România) la 40,1 21,6 medici la 10.000 locuitori (Belgia).

127. Numărul medicilor stomatologi la 10.000 locuitori este, de asemenea, mai mică faţă de mediile europene. Astfel, în Euroregiunea Siret-Prut-Nistru sunt înregistraţi 3,3 medici stomatologi la 10.000 locuitori, valoare egală cu cea mai scăzută rată raportată la nivel european (Polonia), dar situată mult sub nivelul unor ţări precum Cehia (6,7 stomatologi la 10.000 locuitori), Germania (7,7 stomatologi la 10.000 locuitori) sau Belgia (8,2 stomatologi la 10.000 locuitori). În cadrul Euroregiunii Siret-Prut-Nistru, în trei sferturi dintre unităţile teritoriale componente, la 10.000 de locuitori revin mai puţin de 2 medici stomatologi, iar în două raioane (Nisporeni şi Rezina), numărul acestora este chiar subunitar.

128. Numărul cadrelor medicale cu pregătire medie a urmat o

traiectorie fluctuantă în perioada 2003-2006, cu o pantă descendentă în ultimii trei ani. Însă, în raport cu numărul medicilor din Euroregiunea Siret-Prut-Nistru, personalul medical mediu a păstrat un raport echilibrat. Astfel, în anul 2003, activau 2,6 cadre medii la un medic. În anul 2006 valoarea aceasta a urcat uşor, la 2,8 cadre medii la un medic.

129. Numărul cadrelor medicale medii la 10.000 locuitori. Unui

volum demografic de 10.000 de persoane din euroregiune îi corespund, în medie, 49,9 cadre medicale medii. Cu alte cuvinte, serviciile medicale a 1.000 de persoane din Euroregiune pot fi asigurate de cinci cadre medicale cu pregătire medie.

130. Conform datelor furnizate de autorităţile publice locale, în Euroregiunea Siret-Prut-Nistru beneficiază de servicii de asistenţă socială un număr de 3192 de persoane cu

dizabilităţi (dintre care 1908 copii), în 46 de centre specializate (dintre care 26 pentru copii). În plus, sunt asistaţi 1312 copii în 20 de orfelinate, şi 1380 de vârstnici, în 21 de centre pentru bătrâni.

Cultură 131. Numărul bibliotecilor din Euroregiunea Siret-Prut-Nistru a

crescut cu 14 unităţi, în perioada 2003-2007, ajungând la un număr de 904 biblioteci, în anul 2007. Numărul cititorilor nu a fost consecvent, însă, evoluţiei numărului de biblioteci publice, înregistrând variaţii importante. În anul 2007, de serviciile celor 904 biblioteci au beneficiat 420,9 mii de cititori, rezultând un număr mediu de 465,6 cititori la o bibliotecă publică din euroregiune.

132. Numărul teatrelor din Euroregiunea Siret-Prut-Nistru s-a menţinut constant (5) în perioada 2003-2007, spre deosebire de cel al cinematografelor, care a scăzut cu 6 unităţi faţă de 2003, când funcţionau 14 astfel de instituţii. Numărul muzeelor funcţionale a crescut, însă, destul de mult, în aceeaşi perioadă. Astfel, în anul 2007, existau la nivel euroregional 84 de unităţi muzeale, cu 19 mai multe faţă de anul 2003.

133. Serviciile culturale publice, subordonate, după caz, autorităţilor publice locale, societăţii civile sau structurilor guvernamentale, sunt asigurate, în Euroregiunea Siret-Prut-Nistru de către un ansamblu complex de instituţii, direcţii de instituţii şi/sau alte organizaţii culturale. De asemenea, o parte din manifestările culturale realizate în Euroregiune sunt organizate sau sprijinite şi de către mediul de afaceri sau mediul public nespecializat.

Educaţie 134. În Euroregiunea Siret-Prut-Nistru funcţionează 476 de

instituţii de învăţământ preşcolar, cărora le sunt arondaţi 60.282 copii şi 4.579 cadre didactice. În medie, unui educator din Euroregiunea Siret-Prut-Nistru îi revin 13,16 copii. Cele mai mari valori ale acestui raport sunt înregistrate în judeţele

| 32


Starea tehnică generală a clădirilor în care funcţionează unităţile de învăţământ din Euroregiunea Siret-Prut-Nistru, apreciată de către autorităţile publice locale

Foarte bună6%

Bună57%

Satisfăcătoare21%

Proastă15%

Foarte proastă1%

învăţământ preşcolar

Bună72%

Satisfăcătoare19%

Proastă9%

învăţământ primar, secundar inferior şi liceal

Iaşi şi Vaslui, unde unui cadru didactic îi revin, în medie, 20,28 copii, respectiv 18,47 copii. În situaţie contrară se află raioanele Şoldăneşti, Teleneşti, Rezina, Dubăsari şi Soroca, unde sunt înscrişi mai puţin de 10 copii la unui cadru didactic.

135. Gradul general de cuprindere în învăţământul preşcolar, la nivel euroregional, este de 69,6%, ceea ce înseamnă că aproximativ 30 din 100 de copii din Euroregiune nu beneficiază de servicii de învăţământ preşcolar.

136. Cele mai mici rate de şcolarizare în rândul populaţiei preşcolare sunt cele aferente raioanelor Nisporeni (49,7%), Călăraşi (52,4%) şi Cimişlia (59%), iar cele mai mari sunt raportate de raioanele Leova (85,6%), Basarabeasca (84%) şi Criuleni (79,4%).

137. Gradul de cuprindere în învăţământul primar, gimnazial, profesional şi liceal este mai mare faţă de cel din învăţământul primar (73,6%), având în vedere că este, în majoritate, obligatoriu. Numărul instituţiilor ce oferă servicii de educaţie pentru acest tip de învăţământ este de 1.113 unităţi, dintre care 809 sunt unităţi de învăţământ primar şi gimnazial, 228 sunt licee, iar 25 sunt instituţii de învăţământ profesional.

138. Conform administraţiilor publice locale, starea generală a clădirilor în care funcţionează unităţile de învăţământ din Euroregiunea Siret-Prut-Nistru este, în general, bună. Astfel, un procent de 57% dintre clădirile grădiniţelor evaluate sunt apreciate ca aflându-se în stare tehnică bună, alte 6% dintre acestea se află într-o stare foarte bună, iar 21% se află într-o stare satisfăcătoare. Infrastructura fizică a instituţiilor de învăţământ primar, secundar inferior şi liceal este considerată a fi bună în proporţie de 72%, doar 9% dintre clădiri aflându-se într-o stare proastă.

139. În ceea ce priveşte accesul la Internet, doar 8,41% dintre grădiniţele din Euroregiune au acces la Internet, iar procentul instituţiilor de învăţământ primar, secundar inferior şi liceal conectate la această reţea de telecomunicaţii este de 21,01%.

Sport 140. Infrastructura sportivă a unităţilor teritorial-administrative

din Euroregiunea Siret-Prut-Nistru este deţinută şi administrată în majoritate de către unităţile de învăţământ, ceea ce înseamnă că accesul public la aceasta este limitat. Spre exemplu, 89% din sălile de sport existente in raioanele Euroregiunii pentru care sunt deţinute date, sunt săli de sport ale unităţilor şcolare.

141. Activităţile sportive de echipă sau individuale se desfăşoară, în general, pe stadioanele publice. În majoritatea raioanelor există cel puţin un stadion raional, ce deserveşte echipe şi cluburi sportive înscrise în campionatele naţionale şi/sau raionale.

În anul 2006, la nivelul Euroregiunii Siret-Prut-Nistru, erau înregistrate ca fiind înscrise, abonate sau legitimate la un

33 |


club, grupă sau secţie sportivă un număr de 222.549 persoane, din care 4.564 persoane erau sportivi legitimaţi în cele 143 secţii sportive din judeţele Iaşi şi Vaslui. Numărul antrenorilor şi instructorilor sportivi ce se aflau în evidenţele oficiale din Euroregiune, în anul 2006, era de 64.598, dintre care 372 erau antrenori cu normă întreagă şi instructori afiliaţi secţiilor sportive din Iaşi şi Vaslui.

Salubritate 142. Serviciile de salubritate din Euroregiunea Siret-Prut-Nistru au

ca zone de activitate, cu precădere teritoriile urbane şi zonele periurbane ale acestora. În schimb, au fost realizate şi/sau sunt în curs de derulare o serie de proiecte de gestionare a deşeurilor în câteva localităţi rurale, finanţate în special din fonduri europene.

143. Colectarea selectivă a deşeurilor este facilitată, conform administraţiilor locale, doar în judeţul Iaşi şi în raioanele Călăraşi, Dubăsari şi Leova, unde există 79 de platforme de colectare selectivă. Acestea se adaugă celor 744 de spaţii publice special amenajate pentru depozitarea deşeurilor şi celor 10 centre de reciclare, ce au fost menţionate de administraţiile publice. Conform acestora, dotarea cu autoutilitare este precară. Astfel, în afară de judeţele Iaşi şi Vaslui, în care există 96 de autoutilitare pentru colectarea deşeurilor şi 14 autoutilitare pentru salubrizarea spaţiilor publice, doar şase raioane au declarat existenţa a 10 autoutilitare de colectare şi a 3 autoutilitare de salubrizare.

Siguranţă publică 144. Siguranţa publică a cetăţenilor este asigurată, în

Euroregiunea Siret-Prut-Nistru, printr-un ansamblu de organizaţii militarizate şi nemilitarizate, subordonate administraţiilor publice locale şi/sau ministerelor de resort.

145. În raioanele Republicii Moldova, serviciile de siguranţă publică sunt asigurate de organisme componente ale Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova. Acestea sunt Direcţia Generală Poliţie Ordine Publică şi Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, care au în teritoriu

direcţii sau secţii raionale. Acestora li se adaugă Departamentul Trupelor de Carabinieri şi alte structuri ale MAI, care au menirea de a interveni doar în situaţii excepţionale. În fiecare raion funcţionează Comisariate ale Poliţiei Republicii Moldova, subordonate Direcţiei Generale Poliţie Publică, având în componenţă unităţi teritoriale de poliţie.

146. Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale este organizată la nivel raional în direcţii şi secţii. Astfel, în Euroregiunea Siret-Prut-Nistru, Direcţii de Situaţii Excepţionale se găsesc în raioanele Hânceşti, Orhei, Ungheni, în celelalte raioane funcţionând Secţii pentru Situaţii Excepţionale, arondate Direcţiilor.

147. Serviciile de siguranţă publică în judeţele Iaşi şi Vaslui revin în atribuţiile reprezentanţelor judeţene ale Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, ale Poliţiei Române, Jandarmeriei şi Poliţiei Comunitare.

148. Unităţile teritoriale ale Poliţiei sunt Inspectoratele Judeţene de Poliţie din Iaşi şi Vaslui, organizate în 183 unităţi, dintre care două Reşedinţe ale Inspectoratelor, cinci Poliţii Municipale (Iaşi, Paşcani, Vaslui, Bârlad, Huşi), cinci Poliţii Orăşeneşti (Hârlău, Podu Iloaiei, Negreşti, Murgeni, Târgu Frumos) şi 168 de Poliţii Comunale.

149. Poliţia Română a implementat în ultimii ani conceptul de Poliţie de Proximitate, prin care se urmăreşte îmbunătăţirea şi eficientizarea serviciilor unităţilor de poliţie, prin colaborarea directă dintre agenţii de poliţie şi comunitate. Concret, acest concept se bazează pe stabilirea unui parteneriat în condiţii de echitate între poliţie şi cetăţeni, ambele părţi fiind egale în drepturi şi obligaţii. Poliţia de proximitate are reprezentanţe în fiecare oraş şi municipiu din judeţele Iaşi şi Vaslui. În municipiul Iaşi, pe lângă cele şase secţii ale Poliţiei de Proximitate funcţionează şi un Birou de Poliţie pentru centrul Universitar.

| 34


150. În colaborare cu Inspectoratele Judeţene de Poliţie, au fost înfiinţate servicii de poliţie locală, denumite Poliţie Comunitară, aflate în subordinea şi administrarea Consiliilor Locale ale localităţilor din judeţele Iaşi şi Vaslui.

151. Structura Inspectoratelor Judeţene de Jandarmi din Iaşi şi Vaslui este compusă din Comandamentele din Iaşi şi Vaslui, Secţiile de Jandarmi din Paşcani, Hârlău, Bârlad şi Huşi, Plutonul de Jandarmi Răducăneni şi din Grupa de Supraveghere şi Intervenţie Târgu Frumos.

152. Inspectoratele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă din Iaşi şi Vaslui sunt organizate în patru Detaşamente de pompieri (două în Iaşi şi câte unul în Vaslui şi Bârlad) şi trei Secţii de pompieri (Paşcani, Târgu Frumos şi Huşi). Detaşamentul de pompieri Vaslui are în subordine şi o Gardă de intervenţie pentru oraşul Negreşti. În colaborare cu Inspectoratul Judeţean de Situaţii de Urgenţă Iaşi, dar şi cu alte instituţii abilitate, funcţionează 10 echipaje ale Serviciului Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare (SMURD).

153. Anunţarea urgenţelor ce intră în sfera de activitate a serviciilor de siguranţă publică din Euroregiunea Siret-Prut-Nistru se face fie prin numerele de telefon dedicate fiecărui organism în parte, fie prin numărul unic de urgenţă 112. Apelarea numărului 112 reprezintă o cale rapidă de comunicare cu dispeceratele locale de urgenţă (Poliţie, Pompieri, Ambulanţă) în timpul unei situaţii de urgenţă. Accesul la acest serviciu este asigurat de toţi operatorii de telefonie ce activează pe teritoriul Euroregiunii.

154. Agenţi de poliţie la 10.000 locuitori. În unităţile teritorial-administrative ale Euroregiunii Siret-Prut-Nistru pentru care este cunoscut numărul agenţilor de poliţie, la 10.000 de locuitori revin, în medie, 10,9 agenţi de poliţie. Valori mai mari faţă de această medie sunt raportate doar în judeţul Iaşi (16,4 agenţi la 10.000 locuitori) şi în raioanele Soroca (15,47

agenţi la 10.000 locuitori) şi Nisporeni (14,39 agenţi la 10.000 locuitori), în celelalte raioane raportul dintre numărul total de agenţi de poliţie şi populaţia totală având valori mai scăzute de 6 poliţişti la 10.000 locuitori. Numărul agenţilor de poliţie la 10.000 de locuitori din raioanele şi judeţele evaluate este foarte mică, în comparaţie cu mediile ţărilor din Europa. Spre exemplu, cei mai mulţi agenţi de poliţie în raport cu numărul de locuitori din Euroregiunea Siret-Prut-Nistru (dintre unităţile teritoriale pentru care se deţin date) sunt înregistraţi în judeţul Iaşi, unde sunt înregistraţi 1,64 poliţişti (inclusiv ofiţeri) la 1000 de persoane, în timp ce media României este de 2,1 poliţişti la 1000 de locuitori, iar pentru alte ţări europene valoarea acestui indicator este mult mai mare: Ungaria – 2,8 poliţişti la 1000 de locuitori, Austria - 3,2 poliţişti la 1000 de locuitori, Belgia – 3,7 poliţişti la 1000 de locuitori, Spania – 4,8 poliţişti la 1000 de locuitori.

155. Numărul de autovehicule din inventarul Poliţiei din Euroregiune este, de asemenea, scăzut. Dintre datele deţinute, menţionăm cazurile raioanelor Străşeni, Rezina şi Nisporeni unde, conform efectivului raportat de către administraţiile publice raionale, unui autovehicul al poliţiei îi revin 20,5 agenţi, respectiv 14,5 agenţi şi 13,9 agenţi.

156. Numărul de pompieri la 10.000 de locuitori înregistrează cea mai mare valoare în judeţul Vaslui (dintre unităţile teritoriale din Euroregiunea Siret-Prut-Nistru pentru care sunt cunoscute date), iar media parţială pentru raioanele şi judeţele care au pus la dispoziţie datele aferente este de 7 pompieri la 10.000 de locuitori, iar numărul de autoutilitare de pompieri ce corespunde acestui volum demografic este de 1,8 autovehicule. Cele mai multe autoutilitare, raportat la populaţia totală, sunt deţinute de raioanele Basarabeasca (3,4 autoutilitare la 1000 de locuitori), Teleneşti (3,3 autoutilitare la 1000 de locuitori), Rezina ( 2,8 autoutilitare la 1000 de locuitori) şi de judeţul Vaslui ( 2,7 autoutilitare la 1000 de locuitori).

http://www.112.ro/

35 |


Conform situaţiei primite de la IGSU, numărul autoutilitarelor din judeţele Iaşi şi Vaslui este mai mic faţă de necesar. Astfel, în Iaşi sunt prevăzute 30 de autoutilitare, dar sunt în inventar doar 25, iar în Vaslui există un deficit de 7 autoutilitare de pompieri.

157. Numărul de infracţiuni înregistrate în Euroregiunea Siret-Prut-Nistru a scăzut în prima jumătate a perioadei 2003-2007, crescând ulterior până aproape de nivelul iniţial (2003). În consecinţă, rata infracţionalităţii în Euroregiune a avut un parcurs similar, de la o valoare iniţială (2003) de 87,9 infracţiuni/10.000 loc., scăzând la 73,2 infracţiuni/10.000 loc., în 2005 şi evoluând până la 84,4 infracţiuni/10.000 loc., în 2007.

158. Rata infracţionalităţii a avut cea mai defavorabilă evoluţie în raionul Şoldăneşti unde, în perioada analizată, valoarea acestui indicator a crescut de la 45,7 la 107,5. Cu alte cuvinte, în anul 2007, în raionul Şoldăneşti au fost înregistrate mai multe cu 61,8 infracţiuni la 10.000 de locuitori, în medie, faţă de anul 2003. Creşteri semnificative ale acestui indicator se observă şi în raioanele Rezina (+29,5 unităţi) şi Leova (+23,4 unităţi) şi în judeţul Vaslui (+19,5 unităţi).

159. Rata criminalităţii a involuat semnificativ, în perioada 2003-2007, în Euroregiunea Siret-Prut-Nistru. Astfel, după ce în 2003 şi 2004, s-a menţinut la valoare de 49,6 condamnări la 10.000 locuitori, nivelul criminalităţii a scăzut anual, pentru a ajunge, în anul 2007, la 37,5 la 10.000 locuitori. O situaţie excepţională se observă în raionul Basarabeasca, unde rata criminalităţii raportată pentru anul 2007 este de 97,6 condamnări la 10.000 locuitori, mai mult de două ori şi jumătate mai mare faţă de media Euroregiunii. Diferenţe mari faţă de media euroregională sunt aferente şi raioanelor Ialoveni, Rezina, Străşeni, Călăraşi şi Ungheni.

160. Serviciile publice de siguranţă publică din Euroregiunea Siret-Prut-Nistru se confruntă, aşa cum reiese din menţionările autorităţilor locale, cu un deficit general al dotărilor logistice

necesare desfăşurării în condiţii de eficienţă ridicată a activităţilor specifice domeniului. Insuficienţa reclamată se referă la tehnica de calcul necesară, la autoturisme şi carburanţi, la spaţiile necesare pentru desfăşurarea activităţilor sau la situaţia inadecvată în care se află o parte din spaţiile actuale (starea tehnică precară a infrastructurii, lipsa utilităţilor edilitare) etc. De asemenea, personalul sistemelor de siguranţă a cetăţeanului este insuficient numeric raportat la atribuţiile de serviciu şi la numărul mare al infracţiunilor. După cum am arătat şi mai sus, numărul de lucrători de poliţie se situează sub nivelul corespunzător, raportat la populaţia pe care o deserveşte. Deficitul de personal, dar şi cel al dotărilor logistice, se resimte în special în localităţile rurale, acolo unde numărul infracţiunilor este în creştere.

Ratele de infracţionalitate şi criminalitate, în anul 2007 *infracţiuni cercetate Sursa: INS, BNS, calcule Addvances

Raionul / judeţul Infracţiuni înregistrate

Rata infracţionalităţii (infracţiuni la 10.000

locuitori)

Rata criminalităţii (condamnări

definitive la 10.000 locuitori)

Anenii Noi 424 51,0 51 Basarabeasca 289 98,0 97,6 Cãlãraşi 414 52,0 51,6 Cimişlia 449 71,4 45,8 Criuleni 292 40,1 39,5 Dubãsari 285 80,9 49,7 Floreşti 176 19,2 42 Hînceşti 386 31,3 41 Ialoveni 510 52,0 52 Leova 507 94,1 46,4 Nisporeni 253 37,5 40,9 Orhei 277 22,0 44,3 Rezina 564 106,0 51,9 Soroca 277 27,3 61,6 Strãşeni 624 68,2 51,8 Şoldãneşti 474 107,5 39,2 Teleneşti 175 23,4 43,9 Ungheni 332 28,3 50,9 Iaşi* 9.916 120,2 16,8 Vaslui* 5.990 131,5 40,6

Total Euroregiune 22.614 84,4 37,5

| 36


161. IPJ Iaşi a identificat patru localităţi din Euroregiune, mai exact din judeţul Iaşi (Mogoşeşti, Şipote, Şcheia şi Cucuteni) unde se înregistrează un număr mare de infracţiuni de mare violenţă, rata infracţionalităţii în aceste localităţi depăşind media naţională în anul 2007. De asemenea, numărul infracţiunilor de furt este în creştere în mediul rural. Posibile rezolvări ale acestor probleme indicate de IPJ Iaşi sunt suplimentarea numărului de lucrători de poliţie din comunele mai sus menţionate şi asigurarea localităţilor din mediul rural cu pază suplimentară.

Administraţie publică 162. „Euroregiunile sunt formate de cooperare sub-regională, care

contribuie la dezvoltarea unor spaţii geografice largi care includ unităţi administrativ-teritoriale din mai multe state”

10.

163. Colaborarea în cadrul euroregiunilor constă în crearea

legăturilor directe între regiunile şi comunităţile aflate de o parte şi de alta a frontierelor de stat, în virtutea competenţelor autorităţilor locale, aşa cum sunt ele definite în legislaţia naţională.

164. Teritoriul Euroregiunii Siret-Prut-Nistru cuprinde douăzeci de

unităţi teritoriale administrative de nivel NUTS11

III12

, dintre

care optsprezece sunt raioane ale Republicii Moldova şi două sunt judeţe ale României, determinate geografic de râurile Siret, Prut şi Nistru, care dau şi denumirea euroregiunii.

165. Euroregiunea Siret-Prut-Nistru are premise optime de dezvoltare, dată fiind existenţa colaborărilor economice dintre cele două ţări dar, mai ales, moştenirea istorică şi culturală comună.

10

Ministerul Afacerilor Externe al României, Cooperarea în cadrul euroregiunilor 11 NUTS – Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale pentru Statistică; 12 NUTS III – unităţi teritoriale având o populaţie medie cuprinsă între 150.000 şi 800.000 persoane;

Organizare şi funcţionare 166. Fiecare dintre unităţi teritoriale ale Euroregiunii Siret-Prut-

Nistru are o organizare administrativă proprie, denumită unanim „Consiliu”, subordonată conducerii statului din care face parte şi care coordonează administraţiile publice locale ale unităţilor teritoriale (localităţilor) componente.

167. Componenţa. Consiliile Raionale şi Judeţene sunt formate din consilieri aleşi pe baza votului democratic de către locuitorii unităţii teritoriale pe care o reprezintă. Numărul acestor consilieri se stabileşte pe baza reglementărilor în vigoare, în funcţie de numărul de locuitori al fiecărui raion/judeţ. Alegerea preşedintelui se face în mod diferit, de o parte şi de alta a Prutului. Astfel, dacă în raioanele din Republica Moldova, preşedintele este desemnat de către Consiliul Raional, în judeţele din România, Preşedintele Consiliului Judeţean este ales prin vot democratic uninominal, de către persoanele cu drept de vot cu domiciliul stabil în judeţ.

168. Funcţionarea şi atribuţiile Consiliilor Raionale şi Judeţene

sunt stabilite conform legislaţiilor în vigoare13

. În baza

acestora, Consiliile îşi stabilesc prin Hotărâre o Organigramă de funcţionare, ce prevede structurile Consiliului şi gradele de subordonare dintre acestea.

169. Organigrama Consiliilor Raionale este aceeaşi pentru toate raioanele, prezentată în Anexa 15 şi presupune o structură cuprinsă din Consiliul Raional ce determină Preşedintele Raionului, Secretarul şi vicepreşedinţii Raionului, subordonaţi Preşedintelui, Aparatul Preşedintelui şi Serviciile funcţionale ale instituţiei. Aparatul preşedintelui este compus din Secţia Administraţie Publică şi din Serviciul Arhivă, subordonate direct Secretarului

13 În România, Legea Administraţiei Publice Locale nr. 215 din 23 aprilie 2001; În

Republica Moldova, Legea privind Administraţia Publică Locală nr. 436-XVI din

28.12.2006;

37 |


Raionului, şi din Serviciul Juridic şi Secţia administrativ-financiară, subordonată direct Preşedintelui. Vicepreşedinţii coordonează în mod direct toate secţiile şi direcţiile asociate serviciilor publice administrate de către Consiliul Raional, cu excepţia Direcţiei Finanţe care este subordonată Preşedintelui Raionului şi care coordonează, împreună cu Vicepreşedinţii, activitatea Serviciului Relaţii Funciare şi Cadastru. 170. Organigramele celor două judeţe cuprinse în Euroregiunea Siret-Prut-Nistru sunt structurate diferit, fapt ce denotă un grad mai mare de autonomie locală a administraţiilor publice. Astfel, Preşedintele Consiliului Judeţean are în subordine doi Vicepreşedinţi şi un Secretar Judeţean. Vicepreşedinţii sunt aleşi prin vot şi desemnaţi de formaţiunile politice majoritare în Consiliu. Secretarul Consiliului Judeţean este înalt funcţionar public şi este independent de succesiunea politică la conducerea instituţiei. În judeţul Iaşi, Vicepreşedinţii şi Secretarul au delegate sarcini de coordonare a unor servicii bine determinate, în funcţie de specificul şi necesarul activităţii Consiliului Judeţean din care face parte. Pe lângă acestea, Preşedintele coordonează un set de servicii şi compartimente distincte similar, într-o oarecare măsură, Aparatului Preşedintelui din cadrul Consiliilor Raionale. În judeţul Vaslui, toate serviciile şi compartimentele sunt subordonate Secretarului şi Vicepreşedinţilor, Preşedintele coordonându-le prin intermediul acestora. Spre deosebire de Consiliul Judeţean Iaşi, unde serviciile au un coordonator stabilit exact, Consiliul Judeţean Vaslui abordează structurarea pe Direcţii ce cuprind o serie de servicii complementare.

171. Principalele atribuţii al Consiliilor Raionale şi Judeţene, ca foruri de administrare ale teritoriilor şi comunităţilor asociate, sunt:

administrarea bugetelor raionale/judeţene; administrarea patrimoniului public şi privat

raional/judeţean; coordonarea consiliilor locale ale localităţilor componente

ale raionului/judeţului; coordonarea serviciilor publice raionale/judeţene; stabilirea orientării generale privind organizarea şi

dezvoltarea urbana din raion/judeţ; instituirea şi stabilirea de taxe şi impozite la nivel de

raion/judeţ; asigurarea construcţiei, administrării şi modernizării

infrastructurii fizice raionale/judeţene; alte atribuţii stabilite prin lege.

Relaţionare 172. Relaţionarea între Consiliile Raionale şi Judeţene este

stabilită în baza Statutului Euroregiunii, prin care s-a constituit o structură de conducere, denumită Forumul Preşedinţilor, un consiliu constituit din preşedinţii unităţilor administrativ-teritoriale ale judeţelor şi raioanelor Euroregiunii. Membrii Forumului şi-au desemnat un preşedinte, care are în subordine secretariatul euroregiunii. De asemenea, au fost create trei grupuri de lucru formate din persoane desemnate de fiecare Membru al Euroregiunii, în parte.

173. Asociaţia Euroregiunea Siret-Prut-Nistru reprezintă asocierea cu personalitate juridica a celor 20 de membri ai Euroregiunii. Obiectivul principal al Asociaţiei îl reprezintă absorbţia de fonduri pentru implementarea de proiecte la nivelul Euroregiunii şi gestionarea acestora.

174. În vederea realizării atribuţiilor ce le revin, Consiliile Raionale şi Judeţene pot dezvolta parteneriate cu alte instituţii publice şi/sau private autohtone şi/sau străine în bazele legislaţiei în vigoare sau pot dezvolta asocieri în acelaşi sens, cum este şi cazul Euroregiunii Siret-Prut-Nistru.

| 38


Societatea civilă

175. Societatea civilă din Euroregiunea Siret-Prut-Nistru s-a dezvoltat în strânsă legătură cu influenţele externe şi, în special, cu finanţările oferite de organismele internaţionale, acestea fiind principalele surse financiare ale organizaţiilor şi asociaţiilor din sectorul neguvernamental. Aşa se explică, în mare parte, faptul că majoritatea asociaţiilor din Euroregiunea Siret-Prut-Nistru au domenii de activitate din sfera Socialului şi a Educaţiei, sau desfăşoară activităţi ce contribuie la dezvoltarea economică a teritoriilor în care funcţionează.

176. O caracteristică generală a sectorului ONG din Euroregiunea Siret-Prut-Nistru este, asemenea mediului de afaceri, concentrarea în localităţile urbane, unde accesul la informaţie şi infrastructura edilitară reprezintă un avantaj. În plus, administraţiile publice urbane promovează din ce în ce mai mult ideea de societate civilă şi rolul acesteia în dezvoltarea socio-economică a comunităţilor.

177. Serviciile oferite de sectorul neguvernamental sunt, în consecinţă, orientate spre categorii de beneficiari dintre care se evidenţiază persoanele cu probleme sociale, tinerii, mediul de afaceri etc.

178. Dezvoltarea sectorului ONG a urmat, în judeţele Iaşi şi Vaslui, un parcurs mai bun faţă de majoritatea raioanelor din Euroregiune. Principalul factor determinant al acestei situaţii este accesul relativ facil la o gamă largă de finanţări, în special ale Uniunii Europene, ce au permis dezvoltarea infrastructurii necesare pentru funcţionarea organizaţiilor, susţinerea activităţilor, instruirea resurselor umane etc.

179. O parte importantă din fondurile europene pentru sectorul nonprofit a fost canalizată spre finanţarea proiectelor cu impact transfrontalier. Pentru arealul geografic analizat, zona eligibilă pentru aceste proiecte cuprinde judeţele Iaşi, Vaslui, Botoşani şi Galaţi şi tot teritoriul Republicii Moldova, aşadar organizaţiile din întreaga Euroregiune Siret-Prut-Nistru

puteau dezvolta relaţii de parteneriat transfrontalier pentru implementarea de proiecte cu finanţare europeană.

180. Conform datelor publicate de BRCT Iaşi, organism intermediar ce asigură managementul programelor de cooperare transfrontalieră pentru graniţa româno-moldavă, societatea civilă din Iaşi şi Vaslui a implementat 34 proiecte în parteneriat cu organizaţii din Republica Moldova, finanţate prin Phare CBC 2004, în valoare de 4,91 milioane euro. Ţinând cont de procentul de cofinanţare de 10%, rezultă o sumă totală a fondurilor nerambursabile primite pentru aceste proiecte de la UE şi Guvernul României de 4,42 milioane de euro, doar pentru proiectele finanţate de Phare CBC 2004. La acestea se adaugă alte valori importante finanţate în regim nerambursabil de către UE, dintre care, 6,87 milioane euro pentru 44 de proiecte realizate cu sprijin financiar prin Phare 2005.

181. Oportunităţile viitoare de finanţare a proiectelor societăţii civile este Programul Operaţional Comun România-Ucraina-Republica Moldova, ce va sprijini activităţile realizate în parteneriat transfrontalier trilateral. Euroregiunea Siret-Prut-Nistru se încadrează în totalitate în aria de eligibilitate a acestui program.

VIII. MEDIU

Starea apelor de suprafaţă 182. Supravegherea calităţii apelor curgătoare de suprafaţă din judeţul Iaşi se realizează prin campanii zilnice, lunare şi trimestriale a indicatorilor fizico-chimici, biologici şi bacteriologici, la nivelul a 8 de secţiuni de control. Au fost monitorizate 4 cursuri de apă, totalizând 441 km.

183. Studiul râului de frontieră Prut se realizează în baza colaborării bilaterale cu Republica Moldova în 2 secţiuni de supraveghere cu frecvenţă lunară /trimestrială.

39 |


184. Secţiunea Bumbăta a râului Prut este reprezentativă pentru studiul calităţii apei, întrucât se recoltează probe în comun cu Republica Moldova.

Apele subterane 185. În anul 2007, în judeţele Iaşi şi Vaslui s-au prelevat probe şi au

fost efectuate analize dintr-un număr de 66 foraje din Reţeaua Hidrogeologică Naţională din Bazinul Hidrografic Prut. Calitatea apei freatice este majoritar necorespunzătoare, procentul apei nepotabile fiind de peste 80% din totalul forajelor monitorizate. Se menţionează că această apreciere s-a făcut doar pe baza indicatorilor fizico-chimici.

186. În cursul anului 2007, au fost investigate şi un număr de 13 foraje care fac parte din reţeaua de foraje de control al poluării apelor subterane, instituite pe platformele unor beneficiari industriali importanţi, pentru urmărirea gradului de poluare a rezervelor subterane freatice, datorită activităţilor antropice.

187. Cauzele poluării apelor freatice sunt: poluarea apelor de suprafaţă; condiţiile şi procesele hidro-geochimice naturale care

favorizează trecerea în soluţie a diferiţilor anioni şi cationi;

dezvoltarea intensiva a agriculturii în ultimele decenii cu utilizarea excesivă a îngrăşămintelor chimice pe baza de azot şi fosfor, şi a pesticidelor a condus la acumularea în sol a unora dintre aceştia (sau a produşilor de degradare);

efectele pasivităţii fostelor complexe zootehnice de capacităţi mari privind măsurile pentru conservarea factorilor de mediu;

particularităţile climatice, hidrogeologice şi exploatarea sistemelor de irigaţii care au contribuit la mineralizarea materiei organice din sol şi migraţia substanţelor rezultate din aceste procese.

188. Impactul surselor de poluare asupra calităţii resurselor acvatice în raioanele Euroregiunii are un caracter complex, fiind atât extensiv cât şi intensiv. Sunt supuse controlului doar cele provenite din evacuările activităţilor utilizatorilor primari de apă, care manifestă o influenţă negativă asupra apelor de suprafaţă din cauza purificării insuficiente a apelor uzate. În majoritatea localităţilor din raioanele analizate, apele uzate sunt evacuate fără purificare. Este şi cazul oraşelor Soroca, Rezina, Criuleni, Călăraşi, Ungheni, etc.

O influenţă negativă asupra apelor subterane din Republica Moldova o manifestă acumularea apelor uzate în acumulatoare şi platouri de nămol permeabile, precum şi pe câmpurile de filtrare din cauza pătrunderii apelor uzate nepurificate în sol şi în apele freatice.

De asemenea, un factor nociv pentru asupra apelor subterane şi de suprafaţă îl au fermele si complexele zootehnice care provoacă un impact sporit asupra apelor freatice, de unde se alimentează cu apă peste 70 % din populaţia rurală.

189. O parte importantă din instalaţiile de extragere a apelor subterane din Republica Moldova sunt avariate, altele sunt neutilizate, poluând apele subterane din profunzime prin amestecarea apelor de diferită componenţă chimică şi din diferite orizonturi acvatice cu scurgerile de pe suprafaţă, cauzând înrăutăţirea calităţii apei.

Starea aerului ambiant 190. Principalele surse de poluare a aerului din Euroregiunea

Siret-Prut-Nistru sunt instalaţiile de ardere neindustriale, respectiv, arderea lemnului în sobe, cămine, maşini de gătit, transportul rutier şi feroviar, industria alimentară – producere de băuturi alcoolice şi utilizarea solvenţilor.

191. O sursă de poluare evaluată şi monitorizată în raioanele Euroregiunii este şi transferul transfrontalier de noxe.

| 40


192. La nivelul Euroregiunii Siret-Prut-Nistru nu se poate vorbi despre zone critice din punct de vedere al poluării atmosferei.

Starea solurilor

193. În judeţele Iaşi şi Vaslui, presiunile factorilor de degradare asupra stării de calitate a solurilor sunt din ce în ce mai puternice, afectând, anual, suprafeţe de teren în creştere. În perioada 2003-2007, apogeul a fost atins în anul 2006, când au fost afectate de degradare aproximativ 1,7 milioane ha, principala cauză de degradare fiind alunecările de teren. Alţi factori nocivi ce acţionează asupra solurilor din cele două judeţe sunt eroziunea, deficitul de elemente nutritive, gleidizarea etc.

194. Reţeaua de monitorizare a calităţii solului din Republica Moldova cuprinde teritoriul a 5 din cele 18 raioane ce compun Euroregiunea Siret-Prut-Nistru: în partea de nord –Soroca; în zona centrală – Orhei, Hânceşti, Anenii Noi.

195. De asemenea au fost investigate solurile în preajma depozitelor cu pesticide din raionul Hânceşti şi din Codrii Moldovei (Nisporeni), pentru următorii parametri: cantităţile remanente de pesticide, indicii agrochimici şi ai formelor mobile ale metalelor grele (cupru, zinc, nichel, cadmiu şi plumb).

196. Au fost investigate aluviunile din bazinele acvatice Costeşti, Dubăsari şi râul Prut, pentru poluanţi organici persistenţi (DDT, HCH, HCB şi PCB), metale grele, azot şi fosfor.

În urma acestor analize, se poate identifica drept o sursă majoră de poluare a solurilor aplicarea neadecvată a fertilizanţilor şi pesticidelor în agricultură. Cantitatea de îngrăşăminte minerale încorporate în solurile cultivate a scăzut puternic. Îngrăşămintele organice s-au utilizat într-un volum de doar 0,96 milioane tone. În acelaşi timp, cantităţi mari de dejecţii animaliere sunt deseori transportate la depozitele comunale de deşeuri, fiind amestecate cu deşeurile menajere sau sunt aruncate în alte locuri neautorizate. Astfel, în loc să contribuie la sporirea fertilităţii solurilor, substanţele nutritive pătrund în apele de suprafaţă şi subterane, poluându-le.

41 |


SITUAŢIE COMPARATIVĂ A PRINCIPALILOR INDICATORI SOCIO-ECONOMICI între Euroregiunea Siret-Prut-Nistru – România şi Republica Moldova

| 42


03.

ANALIZA SWOT

ASPECTE GENERALE

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

aşezare geografică avantajoasă; existenţa relaţiilor de colaborare între unităţile teritorial-

administrative din Euroregiune; experienţa în implementarea proiectelor cu finanţare

europeană, atât în sectorul public, cât şi în cel privat; asemănările culturale puternice; distanţe relativ reduse între unităţile teritoriale ale

Euroregiunii;

lipsa unor documente programatice şi strategice sectoriale; lipsa corelării politicilor publice la nivel

euroregional; lipsa unei baze de date statistice centralizate; necesitatea vizelor pentru cetăţenii din

Republica Moldova;

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

existenţa Asociaţiei „Euroregiunea Siret-Prut-Nistru” sursele de finanţare nerambursabilă ale Uniunii Europene; existenţa mijloacelor de informare;

reducerea disponibilităţii şi scăderea interesului de colaborare între membrii Euroregiunii; incapacitatea de cofinanţare a proiectelor

realizate prin programele de finanţare europene, atât a mediului public, dar şi a celui privat; manifestările efectelor crizei economice

mondiale, de natură a periclita dezvoltarea socio-economică a Euroregiunii Siret-Prut-Nistru;

43 |


INFRASTRUCTURA ŞI TRANSPORTURILE


reţea de căi de comunicaţii bogată şi ramificată; conectarea căilor de comunicaţii euroregionale la

coridoarele pan-europene de transport; existenţa traseelor de transport între localităţile

Euroregiunii; existenţa a trei puncte de trecere a frontierei; existenţa reţelelor de utilităţi edilitare;

starea tehnică a infrastructurii rutiere şi feroviare este una deficitară; ponderea mare a căilor ferate neelectrificate; diferenţe de ecartament între căile ferate din

Euroregiune; densitatea redusă a căilor ferate; lipsa sau insuficienţa modernizării unor rute cu potenţial

de eficientizare a activităţilor de transport în Euroregiunea Siret-Prut-Nistru; starea tehnică deficitară a infrastructurii de utilităţi

publice, o mare parte a acesteia având vechimi de exploatare foarte mari; insuficienta adaptare a infrastructurii de utilităţi la

cerinţele actuale ale publicului; lipsa unor variante ocolitoare de transport rutier pentru

localităţile urbane; grad redus de conectare la reţelele de utilităţi publice, în

special în mediul rural;


proiectele de infrastructură existente şi viitoare; posibilitatea finanţării proiectelor de infrastructură

din fonduri europene; dezvoltarea aeroportului Iaşi;

nerezolvarea problemelor de infrastructură; carenţele legislative care nu permit gestionarea de către

administraţiile raionale şi locale a proiectelor de infrastructură pentru porţiuni de drumuri naţionale; colaborarea insuficientă întra autorităţile publice pentru

abordarea unor proiecte de amploare; resurse financiare insuficiente ale administraţiilor

publice pentru susţinerea proiectelor de infrastructură; resurse financiare insuficiente ale populaţiei pentru

susţinerea costurilor de utilizare a infrastructurii de utilităţi;

| 44


RESURSE UMANE. FORŢA DE MUNCĂ


costuri relativ scăzute cu forţa de muncă; resurse umane calificate şi înalt calificate; evoluţie demografică pozitivă în ultimii ani;

grad accentuat de îmbătrânire a populaţiei Euroregiunii; rate mici de natalitate şi spor natural negativ; rate scăzute de înlocuire a forţei de muncă; grad ridicat de manifestare a migraţiei forţei de

muncă, în special spre alte state şi lipsa unor statistici oficiale cu privire la acest fenomen; lipsa unor programe viabile pentru stoparea sau

încetinirea exodului forţei de muncă; insuficienta corelare dintre programele

educaţionale şi cererea existentă pe piaţa forţei de muncă; nivelul scăzut de salarizare, în special din mediul

public; lipsa unor politici demografice clare;


interesul manifestat de instituţiile specializate pentru a sprijini dezvoltarea resurselor umane; activarea organizaţiilor non-profit din domeniul educaţiei; posibilitatea realizării de proiecte cu finanţare europeană;

creşterea preţului cu resursele umane; repatrierea resurselor de muncă ce ar putea

determina un deficit foarte mare de locuri de muncă; interesul slab al resurselor de muncă faţă de

programele de pregătire profesională, recalificare etc;

45 |


MEDIU


existenţa legislaţiei în domeniu, care stabileşte inclusiv zonele naturale protejate; existenţa organizaţiilor societăţii civile care militează pentru

protecţia mediului; existenţa proiectelor de mediu; resurse acvatice bogate; nivelul de poluare din Euroregiunea Siret-Prut-Nistru se

situează sub nivelul critic;

existenţa, în număr mare, a zonelor de risc natural, în special a zonelor expuse inundaţiilor şi alunecărilor de teren; procesul de degradare a solurilor este în

continuă desfăşurare; insuficienta dezvoltare a sistemelor de colectare

a deşeurilor; resurse naturale minerale scăzute, resurse energetice scăzute, lipsa staţiilor de epurare a apelor uzate, în

special în mediul rural; lipsa unui plan euroregional de acţiune în situaţii

de urgenţă;


posibilităţi generoase de finanţare europeană a proiectelor din domeniul mediului; structura mediului de afaceri (IMM-urile reprezintă

majoritatea agenţilor economici) prezintă adaptabilitate ridicată la condiţiile de mediu; dezvoltarea activităţilor economice de reciclare a deşeurilor

şi utilizare a materiei prime rezultate;

afectarea mediului de condiţiile meteorologice şi climatice extreme; colaborarea deficitară a populaţiei în domeniul

mediului şi ecologiei; nerezolvarea problemei deşeurilor şi continuarea

depozitării necorespunzătoare a acestora; riscul de producere a dezastrelor naturale;

| 46


SERVICII PUBLICE


existenţa serviciilor publice funcţionale în euroregiunea Siret-Prut-Nistru; existenţa unor proiecte în desfăşurare, în domeniul

serviciilor publice; existenţa unor proiecte de succes în domeniul

serviciilor publice; existenţa parteneriatelor cu organizaţiile

neguvernamentale care au sprijinit activitatea instituţiilor publice;

lipsa unui sistem unitar şi comun de comunicare între administraţiile publice membre ale Euroregiunii Siret-Prut-Nistru; dotarea precară cu tehnologie informatică a consiliilor

raionale; deficit de personal calificat în toate domeniile

serviciilor publice: cadre didactice, medici, agenţi de poliţie, pompieri; dotare insuficientă cu materiale didactice a unităţilor

de învăţământ; dotare insuficientă cu materiale specifice a unităţilor

medico-sanitare; dotare insuficientă cu logistică necesară serviciilor de

siguranţă a populaţiei; infrastructura tehnică precară a unei părţi

semnificative din clădirile în care funcţionează instituţiile publice;


realizarea unui sistem de comunicare între administraţiile publice care să faciliteze schimbul eficient de informaţii; dezvoltarea sistemelor informatice care pot sprijini

serviciile publice cu adresare directă cetăţenilor; promovarea parteneriatelor de tip public-privat; posibilitatea finanţării proiectelor de susţinere a

serviciilor sociale din fonduri europene;

atractivitate slabă a mediului public pentru tinerii specialişti; îmbătrânirea populaţiei, cu repercusiuni asupra

serviciilor sociale; colaborarea slabă între autorităţile publice;

47 |


AGRICULTURĂ ŞI SILVICULTURĂ


existenţa solurilor cu proprietăţi pedologice propice pentru pepinierele viticole şi pomicole; resurse forestiere importante; resurse faunistice şi floristice importante şi variate; existenţa podgoriilor renumite pe plan internaţional; existenţa tradiţiei în ceea ce priveşte fabricarea vinului şi

a altor băuturi alcoolice; existenţa tradiţiei în ceea ce priveşte fabricarea

compoturilor, sucurilor, gemurilor etc; fond piscicol bine dezvoltat;

gradul ridicat de fărâmiţare a terenurilor; oportunităţi reduse de valorificare a producţiei

agricole şi preţurile scăzute ale acestora; practici agricole depăşite, uneori chiar rudimentare; lipsa tehnologiilor noi în activităţile agricole; slaba informare cu privire la oportunităţile actuale

din sectorul agricol;


valorificarea potenţialului agricol al euroregiunii; promovarea comună a produselor agricole din

Euroregiune; cererea ridicată pe piaţa europeană pentru produse

agricole ecologice; crearea de branduri locale; transferul de informaţii referitoare la producţie,

procesare, desfacere etc; dezvoltarea industriei vinicole şi alimentare prin

intermediul programelor turistice;

nerezolvarea problemelor de mediu care afectează calitatea terenurilor agricole; colaborarea slabă a producătorilor, a procesatorilor

şi distribuitorilor; pătrunderea pe piaţa euroregională a produselor

slabe calitativ, cu preţuri de dumping;

| 48


TURISM


existenţa unui număr impresionant de obiective turistice de importanţă mare; existenţa unor proiecte turistice realizate; existenţa unor băuturi şi produse gastronomice locale; existenţa manifestărilor locale de cultură şi folclor; menţinerea tradiţiilor şi obiceiurilor populare;

infrastructură turistică deficitară; servicii turistice insuficiente; ofertă foarte scăzută de spaţii de cazare; promovare insuficientă a zonelor turistice; număr mic de agenţii de turism; majoritatea pensiunilor agroturistice nu respectă

standardele europene;


programele actuale de dezvoltare a turismului; posibilitatea promovării comune a turismului

euroregional; existenţa mijloacelor moderne de promovare a

turismului; dezvoltarea brandurilor şi simbolurilor locale; potenţial ridicat pentru dezvoltarea turismului şi, în

special, a agroturismului, turismului de afaceri şi a turismului religios; dezvoltarea reţelelor de artizanat şi meşteşuguri locale;

concurenţa zonelor turistice învecinate; nerezolvarea problemelor de infrastructură; menţinerea la un nivel slab calitativ a serviciilor

turistice, în special a celor de cazare;

49 |


MEDIUL DE AFACERI. INVESTIŢII


existenţa unităţilor industriale cu o bogată experienţă în domeniu; existenţa structurilor de sprijin al afacerilor; existenţa facilităţilor oferite de parcurile industriale

şi zonele economice libere;

concentrarea mediului de afaceri spre principalele centre urbane şi/sau spre localităţi din exteriorul Euroregiunii; atractivitate scăzută pentru investitori a teritoriilor

Euroregiunii, cauzată, în special, de lipsa informaţiilor relevante cu privire la mediul local; capacitate scăzută a mediului de afaceri local de a susţine

investiţii pentru dezvoltare; nivel scăzut de cultivare a spiritului antreprenorial, în

special în mediul rural; insuficienta informare şi educare a populaţiei cu privire la

dezvoltarea unei afaceri proprii; slaba diversificare a activităţilor economice; nivel ridicat de fiscalitate; birocraţie excesivă; costul ridicat al creditării; proceduri greoaie de privatizare;


accesul şi facilitarea comerţului spre statele Uniunii Europene; posibilitatea de asociere între agenţii economici din

Euroregiune în sensul dezvoltării şi extinderii pieţelor de desfacere şi aprovizionare; dezvoltarea industriei alimentare; existenţa suprafeţelor de teren şi a construcţiilor

disponibile pentru investiţii; dezvoltarea sectorului bancar, în special în raioanele

din Republica Moldova; apartenenţa României la Uniunea Europeană şi

accesul nemijlocit la piaţa occidentală; accesul la informaţie şi la know-how-ul disponibil în

baza parteneriatelor şi schimburilor de experienţă; dezvoltarea parteneriatelor de tip public-privat; dezvoltarea societăţilor mixte moldo-române;

condiţii de creditare neavantajoase pentru mediul privat; încrederea insuficientă sau auto-descurajarea vis-a-vis de

posibilităţile de finanţare europeană nerambursabilă; creşterea costurilor cu forţa de muncă şi a costului

utilităţilor; orientarea posibililor investitori spre alte zone; incapacitatea agenţilor economici (în special a

producătorilor industriali) de a se adapta la noile condiţii de funcţionare, în special la cele referitoare la mediu; concurenţa produselor din import, având ca principal

avantaj preţului scăzut; înrăutăţirea sau lipsa îmbunătăţirii imaginii generale a

mediului socio-economic din Euroregiune, în opinia potenţialilor investitori şi/sau turişti;

| 50


RECOMANDĂRI

Euroregiunea Siret-Prut-Nistru este o formă de asociere politică a administraţiilor publice ale raioanelor şi judeţelor considerate în această grupare teritorială. În consecinţă, Euroregiunea nu are forma juridică şi nici un buget asociat pentru realizarea de proiecte concrete de dezvoltare socio-economică. Însă, prin intermediul structurii organizatorice a Euroregiunii - Forumul Preşedinţilor - dar şi prin semnificaţia mandatului fiecărui membru, Euroregiunea Siret-Prut-Nistru trebuie să susţină activităţi de lobby pentru sprijinirea măsurilor întreprinse în sfera dezvoltării socio-economice din euroregiune şi pentru promovarea priorităţilor identificate de prezentul document. Euroregiunea Siret-Prut-Nistru va trebui să îşi promoveze priorităţile pentru includerea acestora în politicile publice ale României şi Republicii Moldova, astfel încât să sprijine activităţile membrilor săi şi ale actorilor implicaţi în dezvoltarea euroregională. Asociaţia „Euroregiunea Siret-Prut-Nistru” reprezintă un instrument asociat şi subordonat structurii politice euroregionale, creat în scopul realizării de activităţi concrete pentru sprijinirea dezvoltării economice şi sociale a euroregiunii. Asociaţia are formă juridică de organizaţie nonprofit, are buget propriu, putând implementa proiecte concrete de dezvoltare socio-economică.

Există, totuşi, limitări evidente ale posibilităţii de activare şi dimensionare a acţiunilor ce pot fi întreprinse de către Asociaţie. De aceea, în procesul de dezvoltare al spaţiului euroregional trebuie implicaţi actori din toate sectoarele motoare ale dezvoltării socio- economice. În acest sens, Strategia va fi compusă din două părţi distincte:

- Planul de măsuri care va afirma priorităţile de dezvoltare a Euroregiunii şi principalele măsuri generale ce se doresc a fi întreprinse. Acest plan va reprezenta cadrul general pentru realizarea proiectelor viitoare din euroregiune, la care vor contribui atât sectorul public, dar şi cel economic şi neguvernamental. Asociaţia Euroregiunea Siret-Prut-Nistru va sprijini demersurile concrete încadrate în acest plan, constituind un posibil partener pentru implementarea acestora. - Propunerile de proiecte, având caracter concret şi bine conturat, cu estimare a costurilor implementării, duratei şi perioadei de execuţie, identificarea posibilelor surse de finanţare. Aceste proiecte vor fi dezvoltate de către Asociaţia Euroregiunea Siret-Prut-Nistru, se vor încadra în Planul de măsuri şi vor urmări cu precădere accesarea fondurilor europene disponibile pentru finanţarea proiectelor la nivel euroregional.

51 |


Euroregiunea Siret-Prut-Nistru va trebui să sprijine activităţile Asociaţiei, pentru valorificarea superioară a oportunităţilor oferite de finanţările europene şi pentru îmbunătăţirea capacităţilor fiecărui membru euroregional de a implementa proiecte europene. De aceea, cooperarea între autorităţile publice membre ale Euroregiunii este esenţială pentru desfăşurarea eficientă a activităţilor la scară euroregională, dar şi la nivel raional sau judeţean. În acest sens, se impune realizarea unui sistem de comunicaţii care să faciliteze administraţiilor publice implicate transferul de informaţii, eficientizarea comunicării, eficientizarea desfăşurării serviciilor orientate spre cetăţean Acţiunile viitoare ale Asociaţiei Euroregiunea Siret-Prut-Nistru vor urmări, cu precădere, sprijinirea activităţilor instituţiilor, organizaţiilor şi agenţilor economici implicaţi în procesul de dezvoltare a sectoarelor vizate de priorităţile euroregionale. Acţiunile Asociaţiei vor veni în completarea sau în realizarea fundamentului pentru colaborarea partenerială la nivel euroregional.

Proiectele Asociaţiei vor fi dezvoltate în aşa fel încât să vizeze un segment cât mai cuprinzător de beneficiari, dar nu vor neglija caracterul concret şi aplicativ al acţiunilor rezultate. În ultimii ani au fost realizate o serie de proiecte comune, între autorităţi publice membre ale euroregiunii şi nu numai, ale căror rezultate pot contribui şi pe viitor la dezvoltarea activităţilor euroregionale. Acest gen de resursele existente, fie că este vorba de rezultate concrete, sau doar de exemple de bună practică, vor fi luate în considerare ca suport pentru activităţile viitoare ale Asociaţiei „Euroregiunea Siret-Prut-Nistru”. Referitor la rezultatele Analizei SWOT a Euroregiunii Siret-Prut-Nistru, activităţile viitoare ce vor fi susţinute la nivel euroregional se vor încadra într-o strategie orientată spre dezvoltare, bazată în special pe fructificarea Oportunităţilor şi fundamentată pe Punctele Tari. Nu se vor pierde din vedere Punctele Slabe, iar elaborarea proiectelor va ţine cont de evitarea situaţiilor presupuse de Ameninţări. Aşadar, dezvoltarea socio-economică a Euroregiunii Siret-Prut-Nistru va urmări maximizarea avantajelor resurselor disponibile, susţinută de valorificarea superioară a aspectelor favorabile dezvoltării socio-economice existente la nivel euroregional.

| 52


04.

VIZIUNE. MISIUNE. OBIECTIVE STRATEGICE

VIZIUNEA

Evoluţia societăţii din spaţiul cuprins de Euroregiunea Siret-Prut-

Nistru a fost fundamentată, din cele mai vechi timpuri şi până în

perioada contemporană, pe două elemente principale, şi anume

mediul natural şi cultura. Procesele de dezvoltare în acest

teritoriu s-au bazat, într-o formă sau alta, pe valorificarea

resurselor naturale, susţinute de valori culturale şi morale ce au

trasat identitatea specifică locuitorilor săi.

Dezvoltarea socio-economică recentă în Euroregiune prezintă

aspecte diferite în profil teritorial, marcate, în special, de

evoluţiile istorice sinuoase şi de parcursul diferit al politicilor de

dezvoltare. Pe tot cuprinsul Euroregiunii însă, modificările

recente de ordin economic şi social nu asigură dezvoltarea

societăţii umane concomitent cu protejarea capitalului natural şi

conservarea elementelor culturale definitorii.

Euroregiunea Siret-Prut-Nistru trebuie să asigure locuitorilor săi

condiţii de viaţă decente, bazate pe standarde ridicate de trai,

prin valorificarea superioară a resurselor naturale şi culturale

de care dispune, conservând şi protejând moştenirea cultural-

istorică şi ecologică ce o îmbogăţeşte.

Comunităţile cuprinse de Euroregiune vor beneficia de

îmbunătăţirea condiţiilor sociale, vor avea acces la servicii

publice de calitate, vor beneficia de o diversificare raţională a

activităţilor economice, li se va facilita accesul la informare şi

documentare, vor fi sprijinite în iniţiativele proprii de dezvoltare

etc.

Liniile directoare de dezvoltare a Euroregiunii Siret-Prut-Nistru

vor contribui la stabilirea unui echilibru raţional, pe termen

mediu şi lung, între nivelul ridicat de trai al populaţiei şi

integritatea mediului natural şi cultural, punând bazele

dezvoltării durabile în Euroregiunea Siret-Prut-Nistru.

53 |


MISIUNEA

Dezvoltarea Economică şi Socială a Euroregiunii Siret-Prut-Nistru

trebuie realizată prin conştientizarea, de către principalii actori

implicaţi, a importanţei cooperării la nivel euroregional şi

transfrontalier şi a avantajelor care derivă din aceasta. Măsurile

şi acţiunile vor fi întreprinse ţinând cont de principiile de

subsidiaritate, în accepţiunea europeană a termenului, fiind

orientate spre dezvoltarea comună, globală şi unitară a spaţiului

euroregional.

Strategia de Dezvoltare Economică şi Socială a Euroregiunii Siret-

Prut-Nistru stabileşte cadrul general de aliniere la standardele

europene a unităţilor administrativ-teritoriale cuprinse,

asigurând condiţii moderne de trai populaţiei, protejând şi

conservând patrimoniul ecologic şi cultural. Liniile strategice

directoare reprezintă sistemul de reper pentru poziţionarea şi

conducerea măsurilor concrete de dezvoltare economică în

Euroregiunea Siret-Prut-Nistru.

Strategia de Dezvoltare Economică şi Socială a Euroregiunii Siret-

Prut-Nistru are menirea:

- de a stabili priorităţile euroregionale, ca bază pentru

proiecte şi investiţii concrete susţinute de principalii

actori ai dezvoltării socio-economice euroregionale;

- de a propune activităţi concrete, posibil a fi realizate în

baza priorităţilor şi măsurilor deja formulate.

| 54


OBIECTIVE STRATEGICE

Strategia de Dezvoltare Economică şi Socială a Euroregiunii

Siret-Prut-Nistru a fost elaborată în scopul îmbunătăţirii stării

economice, sociale şi a mediului natural din unităţile teritorial-

administrative cuprinse, prin intensificarea cooperării dintre

partenerii de pe fiecare parte a graniţei.

Pentru atingerea scopului propus, documentul urmăreşte 4

obiective strategice complementare.

1. Obiectivul ce prezintă cea mai mare prioritate dintre cele patru este dezvoltarea potenţialului economic al Euroregiunii Siret-Prut-Nistru pentru a oferi un nivel ridicat de trai populaţiei şi pentru a reduce migrarea forţei de muncă.

Pentru a asigura un mediu propice dezvoltării activităţilor

economice şi investiţiilor, va fi îmbunătăţită infrastructura fizică

de bază a Euroregiunii, incluzând căile de transport,

infrastructura serviciilor publice, infrastructura turistică etc.

Eforturile viitoare vor fi concentrate spre susţinerea dezvoltării

unui număr mare de sectoare de activitate, asigurând un grad

ridicat de diversificare economică. Se are în vedere

dezvoltarea economiei rurale, prin revigorarea şi

restructurarea activităţilor agricole şi a industriei alimentare.

Turismul prezintă, de asemenea, un potenţial de dezvoltare

foarte important, constituind chiar un catalizator pentru

dezvoltarea altor domenii economice.

Dezvoltarea eficientă a economiei trebuie bazată pe asigurarea

unui mediu competitiv, bazat pe principii clare şi corecte,

susţinut de modernizarea proceselor de management şi de

promovarea corespunzătoare a produselor şi serviciilor

realizate.

Măsurile propuse pentru atingerea acestui obiectiv strategic

sunt grupate în două priorităţi, şi anume:

PRIORITATEA 1. REABILITAREA ŞI DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII PUBLICE DIN EUROREGIUNEA SIRET-PRUT-NISTRU

Măsura 1.1. Modernizarea şi reabilitarea infrastructurii

rutiere din Euroregiunea Siret-Prut-Nistru

Măsura 1.2. Modernizarea, extinderea sau înfiinţarea

reţelelor de utilităţi publice de bază

Măsura 1.3. Modernizarea şi reabilitarea infrastructurii fizice

a serviciilor publice, infrastructurii turistice şi culturale din

Euroregiunea Siret-Prut-Nistru

PRIORITATEA 2. DEZVOLTAREA COMPETITIVITĂŢII ECONOMICE ÎN EUROREGIUNEA SIRET-PRUT-NISTRU

Măsura 2.1. Valorificarea superioară a potenţialului agro-

alimentar, forestier şi piscicol din Euroregiunea Siret-Prut-

Nistru

Măsura 2.3. Susţinerea antreprenoriatului în Euroregiunea

Siret-Prut-Nistru

Măsura 2.4. Atragerea investiţiilor în Euroregiunea Siret-Prut-

Nistru

Măsura 2.1. Valorificarea potenţialului turistic al

Euroregiunii Siret-Prut-Nistru

Măsura 2.5. Dezvoltarea activităţilor inovative şi de cercetare

55 |


2. Pe lângă dezvoltarea potenţialului economic, Strategia urmăreşte dezvoltarea serviciilor publice oferite cetăţenilor şi a capacităţii administraţiilor publice, a mediului de afaceri şi a sectorului neguvernamental de a implementa proiecte comune în baza politicilor sectoriale euroregionale şi naţionale.

Îndeplinirea acestui obiectiv va fi realizată prin îmbunătăţirea şi

diversificarea serviciilor administrative, sociale, educative etc

ce au impact direct asupra cetăţenilor şi prin îmbunătăţirea

competenţelor profesionale ale funcţionarilor publici.

Foarte utile pentru realizarea acestui obiectiv sunt

parteneriatele pentru dezvoltare economică la nivel

raional/judeţean şi transfrontalier. Acest gen de cooperări nu

vor fi limitate la administraţiile publice, ci se vor sprijini

parteneriatele de tip public-privat.

Îmbunătăţirea competenţelor funcţionarilor publici se referă la

dobândirea noilor noţiuni tehnice şi instituţionale necesare în

contextul actual al dezvoltării administraţiei publice.

Acest de-al doilea obiectiv se concretizează într-o prioritate a

planului de măsuri şi acţiuni al strategiei:

PRIORITATEA 3. DEZVOLTAREA COMPETITIVITĂŢII COMUNITARE ÎN EUROREGIUNEA SIRET-PRUT-NISTRU

Măsura 3.1. Cooperarea administraţiilor publice la nivel

euroregional

Măsura 3.2. Dezvoltarea serviciilor publice de bază

Măsura 3.3. Sprijinirea realizării proiectelor publice cu

finanţare europeană

Măsura 3.4. Dezvoltarea sectorului neguvernamental din


3. În scopul dezvoltării durabile a Euroregiunii, se impune îmbunătăţirea şi protejarea mediului natural cuprins de Euroregiunea Siret-Prut-Nistru, vizând gestionarea corespunzătoare a deşeurilor, protejarea habitatelor naturale, dezvoltarea surselor alternative de energie şi protecţia împotriva dezastrelor naturale.

Măsurile şi acţiunile corespondente acestui obiectiv strategic

sunt grupate în prioritatea 4 a Strategiei:

PRIORITATEA 4. PROTECŢIA MEDIULUI

Măsura 4.1. Gestionarea eficientă a deşeurilor;

Măsura 4.2. Protecţia habitatelor naturale;

Măsura 4.3. Reducerea riscului de producere a dezastrelor

naturale;

Măsura 4.4. Dezvoltarea surselor alternative de energie;

4. Pentru a susţine realizarea şi susţinerea obiectivelor strategice trasate mai sus, este necesară dezvoltarea resurselor umane din Euroregiunea Siret-Prut-Nistru, prin susţinerea adaptabilităţii forţei de muncă şi prin susţinerea activităţilor interculturale şi sociale.

Acest obiectiv este transpus în planul de măsuri şi acţiuni prin

intermediul priorităţii 5:

PRIORITATEA 5. DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE

Măsura 5.1. Susţinerea adaptabilităţii forţei de muncă la

cererile actuale ale economiei euroregionale

05.

PRIORITĂŢI. PLAN DE MĂSURI

PRIORITATEA 1. REABILITAREA ŞI DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII PUBLICE DIN EUROREGIUNEA SIRET-PRUT-NISTRU

Măsura 1.1. Modernizarea şi reabilitarea infrastructurii rutiere din Euroregiunea Siret-Prut-Nistru

Acţiunea 1.1.1. Sprijinirea realizării proiectelor de investiţii în infrastructura rutieră din Euroregiunea Siret-Prut-Nistru Acţiunea 1.1.2. Monitorizarea traficului şi evaluarea importanţei căilor de comunicaţii pentru prioritizarea proiectelor de investiţii şi eficientizarea activităţilor de transport

Măsura 1.2. Modernizarea, extinderea sau înfiinţarea reţelelor de utilităţi publice de bază Acţiunea 1.2.1. Sprijinirea realizării proiectelor de investiţii în reţelele de utilităţi de bază (distribuţie apă potabilă, sisteme de apă uzată, distribuţia energiei electrice, reţele de iluminat public etc)

Măsura 1.3. Modernizarea şi reabilitarea infrastructurii fizice a serviciilor publice, infrastructurii turistice şi culturale din Euroregiunea Siret-Prut-Nistru

Acţiunea 1.3.1. . Sprijinirea realizării proiectelor de investiţii în infrastructura culturală, turistică şi a serviciilor publice din Euroregiunea Siret-Prut-Nistru Acţiunea 1.3.2. Identificarea oportunităţilor pentru parteneriate public-private

57 |


PRIORITATEA 2. DEZVOLTAREA COMPETITIVITĂŢII ECONOMICE ÎN EUROREGIUNEA SIRET-PRUT-NISTRU

Măsura 2.1. Valorificarea superioară a potenţialului agro-alimentar, forestier şi piscicol din Euroregiunea Siret-Prut-

Nistru

Acţiunea 2.1.1. Creşterea competitivităţii sectoarelor agro-alimentar, forestier si piscicol Acţiunea 2.1.2. Informarea agenţilor economici cu privire la bune practici, tehnici şi tehnologii moderne pentru exploatarea raţională şi responsabilă a fondului agricol, forestier şi piscicol Acţiunea 2.1.3. Informarea agenţilor economici cu privire la importanţa asocierii în domeniul agricol Acţiunea 2.1.4. Informarea agenţilor economici cu privire la alinierea la standardele europene din domeniul agro-alimentar Acţiunea 2.1.5. Sprijinirea schimbului de experienţă şi a transferului de know-how între producători, procesatori şi distribuitori din sectoarele agro-alimentar, vitivinicol, forestier şi piscicol Acţiunea 2.1.6. Realizarea de acţiuni de marketing pentru promovarea comună a produselor euroregionale şi dezvoltarea brandurilor locale Acţiunea 2.1.7. Sprijin pentru certificarea calităţii şi provenienţei produselor agricole Acţiunea 2.1.8. Organizarea de târguri şi manifestări specifice menite să promoveze produsele locale, să încurajeze diversificarea produselor şi serviciilor, să faciliteze realizarea de parteneriate

Măsura 2.2. Susţinerea antreprenoriatului în Euroregiunea Siret-Prut-Nistru

Acţiunea 2.2.1. Asigurarea suportului informaţional necesar dezvoltării mediului economic local Acţiunea 2.2.2. Încurajarea parteneriatului în mediul economic euroregional Acţiunea 2.2.3. Sprijinirea activităţilor de formare antreprenorială şi încurajarea demarării de noi afaceri Acţiunea 2.2.3. Sprijin pentru implementarea şi certificarea sistemelor de management al calităţii şi de management de mediu

| 58


Măsura 2.3. Atragerea investiţiilor în Euroregiunea Siret-Prut-Nistru

Acţiunea 2.3.1. Identificarea oportunităţilor de investiţii în Euroregiunea Siret-Prut-Nistru Acţiunea 2.3.2. Promovarea oportunităţilor de înfiinţare a societăţilor comerciale cu capital mixt Acţiunea 2.3.3. Realizarea unor evenimente menite să faciliteze contactele economice între mediul de afaceri din euroregiune şi să promoveze oportunităţile de investiţii la nivel internaţional Acţiunea 2.3.4. Asigurarea suportului informaţional necesar investitorilor în şi din Euroregiunea Siret-Prut-Nistru Acţiunea 2.3.5. Susţinerea parteneriatului public-privat

Măsura 2.4. Valorificarea potenţialului turistic al Euroregiunii Siret-Prut-Nistru

Acţiunea 2.4.1. Promovarea comună a turismului din Euroregiunea Siret-Prut-Nistru şi dezvoltarea brandurilor turistice Acţiunea 2.4.2. Sprijinirea formelor de turism capabile să influenţeze dezvoltarea altor sectoare economice (ex: sprijinirea industriei vinicole prin dezvoltarea turismului vitivinicol) Acţiunea 2.4.3. Sprijinirea îmbunătăţirii calităţii serviciilor turistice din Euroregiunea Siret-Prut-Nistru Acţiunea 2.4.4. Sprijinirea conservării elementelor culturale prin valorificarea acestora în scop turistic

Măsura 2.5. Dezvoltarea activităţilor inovative şi de cercetare

Acţiunea 2.5.1. Sprijinirea cercetării şi inovării în Euroregiunea Siret-Prut-Nistru, în special în domeniile prioritare pentru dezvoltarea economică euroregională (ex: industria alimentară, industria vinicolă etc)

59 |


PRIORITATEA 3. DEZVOLTAREA COMPETITIVITĂŢII COMUNITARE ÎN EUROREGIUNEA SIRET-PRUT-NISTRU

Măsura 3.1. Cooperarea administraţiilor publice la nivel euroregional

Acţiunea 3.1.1. Îmbunătăţirea colaborării între administraţiile publice din Euroregiunea Siret-Prut-Nistru

Măsura 3.2. Dezvoltarea serviciilor publice de bază Acţiunea 3.2.1. Îmbunătăţirea serviciilor publice de acţiune în caz de urgenţă prin realizarea unui sistem partenerial de intervenţie Acţiunea 3.2.2. Sprijinirea serviciilor de protecţie socială prin realizarea de campanii de informare la nivel euroregional Acţiunea 3.2.3. Sprijinirea serviciilor medicale prin evaluarea generală a stării de sănătate a populaţiei, campanii de informare cu scop preventiv Acţiunea 3.2.4. Sprijinirea serviciilor culturale prin acţiuni de promovare şi conservare a patrimoniului cultural

Măsura 3.3. Sprijinirea realizării proiectelor publice cu finanţare europeană

Acţiunea 3.3.1. Îmbunătăţirea capacităţii administraţiilor publice şi a Asociaţiei Euroregiunea Siret-Prut-Nistru de atragere a fondurilor europene Acţiunea 3.3.2. Oferirea suportului necesar realizării documentaţiei de finanţare a proiectelor

Măsura 3.4. Dezvoltarea sectorului neguvernamental din Euroregiunea Siret-Prut-Nistru

Acţiunea 3.4.1. Abordarea realizării proiectelor euroregionale în parteneriat cu organizaţiile non-profit

| 60


PRIORITATEA 4. PROTECŢIA MEDIULUI

Măsura 4.1. Gestionarea eficientă a deşeurilor

Acţiunea 4.1.1. Sprijinirea activităţii sistemelor de management al deşeurilor

Măsura 4.2. Protecţia habitatelor naturale

Acţiunea 4.2.1. Sprijinirea îmbunătăţirii protecţiei habitatelor naturale, prin realizarea unor planuri de acţiune pentru managementul durabil al zonelor naturale protejat

Măsura 4.3. Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale Acţiunea 4.3.1. Identificarea şi evaluarea zonelor expuse la riscuri naturale

Măsura 4.4. Dezvoltarea surselor alternative de energie

Acţiunea 4.4.1. Evaluarea potenţialului de producere a energiilor alternative în Euroregiunea Siret-Prut-Nistru

Măsura 4.5. Evaluarea calităţii mediului

Acţiunea 4.5.1. Monitorizarea principalilor factori de mediu la nivel euroregional

Măsura 4.6. Acţiuni de informare şi conştientizare cu privire la protecţia mediului Acţiunea 4.6.1. Campanii de informare şi conştientizare cu privire la importanţa protecţiei mediului Acţiunea 4.6.2. Campanii de informare cu privire la utilizarea de metode de producţie agricolă compatibile cu protejarea mediului

61 |


PRIORITATEA 5. DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE

Măsura 5.1. Susţinerea adaptabilităţii forţei de muncă la cererile actuale ale economiei euroregionale

Acţiunea 5.1.1. Identificarea cererii de resurse umane şi a nevoilor de instruire profesională Acţiunea 5.1.2. Realizarea de activităţi şi campanii menite să sprijine activităţile instituţiilor şi organizaţiilor implicate în dezvoltarea resurselor umane Acţiunea 5.1.3. Sprijinirea colaborării dintre mediul de afaceri şi instituţiile de învăţământ, pentru adaptarea programelor educaţionale la cerinţele actuale ale mediului economic

Măsura 5.2. Sprijinirea cooperării culturale în Euroregiunea Siret-Prut-Nistru

Acţiunea 5.2.1. Sprijinirea schimburilor interculturale de tineret

Acţiunea 5.2.2. Promovarea tinerelor talente din Euroregiune

| 62


05.

PROPUNERI DE PROIECTE

1. Dezvoltarea capacităţii administraţiilor publice din Euroregiunea Siret-Prut-Nistru de a dezvolta proiecte şi

programe comune

Activităţi:

1. Realizarea unui sistem comun de comunicaţii

- Dotarea consiliilor raionale / judeţene cu echipamente IT&C

- Stabilirea unei proceduri unice de comunicare

- Realizarea unui set de instrumente pentru comunicarea între membrii euroregiunii (ex: portal web,

e-mail, soluţii e-conferinţă etc);

- Centru virtual de documentare şi informare care să conţină analize economice, date statistice,

informaţii despre posibilităţi de finanţare, ghiduri ale solicitanţilor etc;

2. Traininguri tehnice de utilizare a echipamentelor şi programelor informatice;

Durata: 1,5 ani;

Perioada de implementare: 2009-2010;

Valoare totală: 150.000;

Contribuţie Euroregiune: 15.000;

Posibilităţi de finanţare:

- POC RO-UA-MD, Măsura 3.1 Sprijin pentru administraţia locală şi regională, pentru societatea civilă

şi comunităţi locale;

- POS SEE, Măsura 3.3. Îmbunătăţirea condiţiilor cadru pentru platformele multimodale;

Încadrarea în Planul de măsuri:

- Măsura 3.1. Cooperarea administraţiilor publice la nivel euroregional

- Măsura 3.3. Sprijinirea realizării proiectelor publice cu finanţare europeană

63 |


2. Sprijinirea proiectelor de infrastructură

Activităţi:

1. Realizarea documentaţiei tehnico-economice (studii de fezabilitate, studii de fundamentare a investiţiei,

studii de impact asupra mediului etc) pentru proiectele prioritate de infrastructură din cele 18 raioane ale

Euroregiunii SPN

Menţiune: Proiectul se va desfăşura pe parcursul a trei ani, în trei etape, pentru evitarea blocajelor în activitatea

Asociaţiei Euroregiunea Siret-Prut-Nistru. Studiile vor viza proiecte de infrastructură considerate prioritare de către

membrii Euroregiunii Siret-Prut-Nistru şi de către personalul Asociaţiei Euroregiunii Siret-Prut-Nistru. Vor fi

sprijinite cu prioritate proiectele cu impact sporit, fiind încurajate proiectele în parteneriat.

Durata: 3 ani;


Valoare totală: 1.000.000;



- POC RO-UA-MD, Măsura 1.1 Iniţiative transfrontaliere în domeniul transportului, infrastructurii de

frontieră şi reţelelor de energie;

- POS SEE, Măsura 3.1. Îmbunătăţirea coordonării în promovarea, planificarea şi intervenţia în

domeniul reţelelor primare şi secundare de transport ;


- Prioritatea 1. Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii publice din Euroregiunea Siret-Prut-Nistru

| 64


3. Îmbunătăţirea capacităţii de elaborare şi implementare a proiectelor cu finanţare europeană

Activităţi:

1. Programe de pregătire tehnică a persoanelor implicate în accesarea de fonduri;

- Cursuri acreditate de management de proiect pentru angajaţii Asociaţiei Euroregiunea Siret-Prut-

Nistru;

- Cursuri acreditate de formatori în management de proiect pentru angajaţii Asociaţiei Euroregiunea

Siret-Prut-Nistru;

- Cursuri de management de proiect pentru funcţionarii consiliilor raionale şi judeţene care vor fi

implicate în atragerea de fonduri europene;

2. Asistenţă tehnică pentru redactarea cererilor de finanţare şi pentru managementul proiectelor;

3. Redactarea unui manual de proceduri pentru accesarea fondurilor europene de către membrii

Euroregiunii Siret-Prut-Nistru

- redactarea cererilor de finanţare;

- implementarea proiectelor cu finanţare europeană;

- reguli de promovare;

- stabilirea procedurilor de asistenţă tehnică oferită de Asociaţia Euroregiunea Siret-Prut-Nistru;

Durata: 1 an;





- POC RO-UA-MD, Măsura 3.1 Sprijin pentru administraţia locală şi regională, pentru societatea civilă

şi comunităţi locale;


- Măsura 3.3. Sprijinirea realizării proiectelor publice cu finanţare europeană

- Măsura 3.1. Cooperarea administraţiilor publice la nivel euroregional

65 |


4. Sprijinirea competitivităţii sectoarelor agricol şi vitivinicol din Euroregiunea Siret-Prut-Nistru

Activităţi:

1. Director web al agenţilor economici din agricultură şi viticultură şi domenii conexe, postat pe portalul

euroregiunii, care să conţină:

- contacte;

- prezentarea produselor/serviciilor oferite;

- propuneri de colaborare etc;

2. Realizarea de evenimente de tipul schimburilor de experienţă, mese rotunde, dezbateri pentru:

- identificarea posibilităţilor de colaborare între producătorii din Euroregiune;

- identificarea posibilităţilor de promovare comună a produselor locale;

- identificarea posibilităţilor de accesare a pieţelor Uniunii Europene;

- transferul de informaţii;

- sprijinirea realizării de parteneriate;

3. Analiza sectoarelor agricol şi vitivinocol;

4. Realizarea de materiale informative pentru agenţii economici privind:

- oportunităţile pătrunderii pe piaţa Uniunii Europene;

- adoptarea standardelor europene impuse produselor importate;

- condiţiile certificărilor produselor ecologice

- ghiduri de bune practici;

- promovarea asocierilor agricole;

5. Realizarea de seminarii cu temele:

- promovarea produselor;

- procese moderne de desfacere a produselor;

- alinierea la standardele europene în domeniu;

| 66


6. Promovarea comună a produselor locale

- Ghidul producătorilor agricoli din Euroregiunea Siret-Prut-Nistru;

- Ghidul vinului din Euroregiunea Siret-Prut-Nistru;

- Campanii comune de marketing;

7. Realizarea unui Târg (salon) anual al vinului care să promoveze vinurile din zona viticolă în care se

încadrează Euroregiunea Siret-Prut-Nistru ;

8. Campanii de informare

Durata: 3 ani;





- Fondul Flamand, Pilonul III

- POC RO-UA-MD, Măsura 1.1 Îmbunătăţirea productivităţii şi competitivităţii zonelor urbane şi

rurale ale regiunii prin cooperarea transfrontalieră;

- POS SEE, Măsura 1.2. Dezvoltarea unui mediu propice antreprenoriatului inovativ;


- Măsura 2.1. Valorificarea superioară a potenţialului agro-alimentar, forestier şi piscicol din


- Măsura 2.3. Susţinerea antreprenoriatului în Euroregiunea Siret-Prut-Nistru

67 |


5. Colaborare în situaţii de urgenţă

Activităţi:

1. Auditul situaţiei actuale a zonelor de risc

- identificarea zonelor de risc;

- evaluarea riscurilor;

- evaluarea sistemelor actuale de intervenţie în situaţii de urgenţă;

- evaluarea necesităţilor sistemelor actuale de intervenţie în situaţii de urgenţă;

2. Plan euroregional de intervenţie în situaţii de urgenţă;

3. Sistem partenerial şi reciproc de intervenţie în situaţii de urgenţă;

Durata: 2 ani;





- POC RO-UA-MD, Măsura 2.1 Rezolvarea în comun a unor aspecte de mediu, inclusiv pregătirea

pentru situaţii de urgenţă

- POS SEE, Măsura 2.2. Îmbunătăţirea prevenirii riscurilor naturale;


- Măsura 3.2. Dezvoltarea serviciilor publice de bază

- Măsura 4.3. Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale

| 68


6. Atragerea investiţiilor în Euroregiunea Siret-Prut-Nistru

Activităţi:

1. Realizarea unei baze de date pentru colectarea materialelor informative existenre, referitoare la

oportunităţile de investiţii, legislaţie, etc;

2. Realizarea unui Ghid al investitorilor, importatorilor şi exportatorilor din şi în România, Republica

Modova şi Ucraina;

3. Realizarea unui Forum Economic România, Republica Modova şi Ucraina;

- Sprijinirea înfiinţării unei reţele a mediului de afaceri din România, Republica Modova şi Ucraina;

Durata: 2 ani;





- POS SEE, Măsura 4.2. Promovarea unui tipar echilibrat al zonelor cu potenţial în ceea ce priveşte

accesibilitatea si atractivitatea acestora;

- POC RO-UA-MD, Măsura 1.1 Îmbunătăţirea productivităţii şi competitivităţii zonelor urbane şi

rurale ale regiunii prin cooperarea transfrontalieră;


- Măsura 2.3. Susţinerea antreprenoriatului în Euroregiunea Siret-Prut-Nistru

- Măsura 2.4. Atragerea investiţiilor în Euroregiunea Siret-Prut-Nistru

69 |


7. Evaluarea potenţialului de producere a energiilor alternative

Activităţi:

1. Analiza potenţialului şi a oportunităţilor de producere a energiilor alternative din Euroregiunea

Siret-Prut-Nistru;

2. Cartarea zonelor cu potenţial producere a energiilor alternative din Euroregiunea Siret-Prut-

Nistru;

3. Promovarea oportunităţilor de investiţii în producerea energiilor alternative în Euroregiunea Siret-

Prut-Nistru;

Durata: 2 ani;





- Fondul Flamand;

- POS SEE, Măsura 2.4. Promovarea energiei regenerabile si eficientizarea resurselor;


- Măsura 4.4. Dezvoltarea surselor alternative de energie

| 70


8. Muzeul Satului Moldovenesc

Activităţi:

1. Inventarierea stilurilor arhitecturale ale satului moldovenesc

2. Realizarea unui catalog de prezentare al stilurilor arhitecturale ale satului moldovenesc;

3. Realizarea Muzeului Satului Moldovenesc;

Durata: 2 ani;





- POC RO-UA-MD, Măsura 3.2 Schimburi culturale, sociale şi în domeniul educaţiei;

- POS SEE, Măsura 4.2. Promovarea utilizării patrimoniului cultural pentru dezvoltare;

- Fondul Flamand;


- Măsura 2.1. Valorificarea potenţialului turistic al Euroregiunii Siret-Prut-Nistru

- Măsura 3.2. Dezvoltarea serviciilor publice de bază

71 |


9. Coordonate ale spaţiului cultural euroregional

Activităţi:

1. Întâlniri-dialog între personalităţi marcante ale vieţii culturale şi literare şi elevi/studenţi;

2. Lansări-eveniment – lansări ale lucrărilor elevilor/studenţilor;

3. Concurs de creaţie literară „Dialoguri fără graniţe”;

4. Momente aniversare ale artiştilor contemporani;

Durata: 1 an;





- POC RO-UA-MD, Măsura 3.2 Schimburi culturale, sociale şi în domeniul educaţiei;

- POS SEE, Măsura 4.2. Promovarea utilizării patrimoniului cultural pentru dezvoltare;

- Fondul Flamand;


- Măsura 5.2. Sprijinirea cooperării culturale în Euroregiunea Siret-Prut-Nistru;

- Măsura 3.2. Dezvoltarea serviciilor publice de bază;

| 72


06.

IMPLEMENTARE. MONITORIZARE. RAPORTARE

IMPLEMENTARE

01. Strategia de Dezvoltare Economică şi Socială a

Euroregiunii Siret-Prut-Nistru are menirea de a consemna acordul comun al autorităţilor publice implicate de a-şi conjuga eforturile spre asigurarea dezvoltării durabile în spaţiul euroregional considerat.

02. Procesul complex pe care îl presupune dezvoltarea durabilă implică toate autorităţile şi entităţile socio-economice de care depinde evoluţia economică, socială şi culturală a unităţilor teritorial-administrative componente ale Euroregiunii Siret-Prut-Nistru. Astfel, demersurile autorităţilor publice realizate în temeiul Strategiei, trebuie sprijinite activ de către mediul economic, societatea civilă euroregională şi, bineînţeles, de către cetăţenii Euroregiunii. Proiectele propuse de Strategie sau cele care vor contribui la implementarea măsurilor prevăzute de aceasta, vor fi realizate, aşadar, în primul rând de către autorităţile publice, dar vor implica parteneri din mediul de afaceri şi din sectorul ONG ce activează în Euroregiune, în baza unor colaborări destinate dezvoltării socio-economice a Euroregiunii Siret-Prut-Nistru.

03. Asociaţia „Euroregiunea Siret-Prut-Nistru” are un rol special în implementarea Strategiei, deoarece, pe lângă proiectele pe care aceasta le va implementa în baza prevederilor prezentului document, va fi responsabilă cu monitorizarea şi centralizarea activităţilor euroregionale ce contribuie la atingerea obiectivelor strategice, va evalua permanent necesităţile de actualizare a planului de măsuri şi acţiuni şi va sprijini iniţiativele şi parteneriatele din Euroregiune.

04. Prezenta strategie reprezintă un prim pas pe care Asociaţia şi Euroregiunea Siret-Prut-Nistru îl realizează în scopul dezvoltării socio-economice comune a Euroregiunii, iar adoptarea Strategiei de către Membrii Euroregiunii Siret-Prut-Nistru reprezintă dovada responsabilităţii fiecăruia dintre aceştia vis-à-vis de problemele dezvoltării euroregionale şi, totodată, angajamentul de colaborare cu celelalte autorităţi implicate, pentru o dezvoltare socio-economică durabilă şi sustenabilă a Euroregiunii Siret-Prut-Nistru.

73 |


MONITORIZARE. RAPORTARE

Pentru o bună monitorizare a modului de implementare a Strategiei, se recomandă, după adoptarea de către Forumul Preşedinţilor şi oficializarea Strategiei, adoptarea următoarelor măsuri: 01. Stabilirea responsabilităţii Asociaţiei „Euroregiunea Siret-

Prut-Nistru” de a monitoriza implementarea Strategiei;

02. Stabilirea, de către Asociaţia „Euroregiunea Siret-Prut-Nistru”, a unui set de indicatori specifici pentru monitorizarea implementării Strategiei, ce va constitui structura unui raport anual;

Stabilirea responsabilităţii Asociaţiei „Euroregiunea Siret-Prut-Nistru” de a prezenta un raport anual Forumului

Preşedinţilor asupra modului de implementare a Strategiei;

03. Stabilirea responsabilităţii Asociaţiei „Euroregiunea Siret-Prut-Nistru” de a evalua permanent situaţia dezvoltării socio-economice a euroregiunii şi, în cazul în care se impune, să propună modificări sau adăugiri obiectivelor, măsurilor şi acţiunilor Strategiei;

04. Stabilirea responsabilităţii Asociaţiei „Euroregiunea Siret-

Prut-Nistru” de a prezenta un raport final de evaluare a implementării Strategiei de Dezvoltare Economică şi Socială a Euroregiunii Siret-Prut-Nistru, la sfârşitul perioadei pentru care a fost redactată (2014), împreună cu eventuale propuneri şi recomandări pentru realizarea strategiei pentru următorul orizont de timp;

| 74


â

75 |


Documents

Strategia de Dezvoltare Economică şi Socială a