DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

S~PT~M#NAL FINANCIAR - ECONOMIC nr. 99 anul 3 vineri, 19 ianuarie 2007 0,50 RON

PPUUNNCCTTUULL PPEE EEUURROOPPAA

...În luna septembrie a anului trecut, Centrul Britanic de Urm@rire aAntarcticii (British Antarctic Survey) }i Centrul Na]ional American pen-tru Datele Privind Z@pada }i Ghea]a (US National Snow and Ice DataCenter) au anun]at c@ ghea]a polar@ se tope}te mai rapid decât s-augândit vreodat@ oamenii de }tiin]@. Iat@ un anun] important. {i iat@ }iun altul: NASA a avertizat nu de mult c@, dac@ vor mai trece înc@ 10ani pân@ s@ se înregistreze o reducere semnificativ@ a emisiilor de gaze,va fi imposibil s@ evit@m catastrofele schimb@rii climatului. Sunt in-forma]ii date de Margaret Beckett, secretar al Afacerilor Externe din Ma-rea Britanie. Fostul secretar general al ONU, Kofi Annan, ar@ta }i el, nude mult: „Ac]iunea asupra schimb@rii climatului este extrem de urgent@datorit@ implica]iilor profunde pentru fiecare aspect al bun@st@rii umane,de la locuri de munc@ }i s@n@tate la cre}terea securit@]ii”. Nu ne bucur@fenomenele care genereaz@ un astfel de fapt, dar ne bucur@ semnaleledate de tot mai mul]i oameni importan]i ai timpului nostru, semnaleprivind deteriorarea mediului }i a climatului pe glob }i catastrofele carevin ineluctabil pe aceast@ cale. Ne bucur@ astfel de pozi]ii, cu atât maimult cu cât noi în}ine, de aproape trei decenii, ne-am situat }i nesitu@m hot@rât }i consecvent pe astfel de pozi]ii. Iar aceasta în condi]iileîn care, de multe ori, în societatea româneasc@ esen]ialul a cedat }icedeaz@, prin for]@ }i ignoran]@, în fa]a derizoriului }i penibilului.În fapt, problemele sunt de dou@ tipuri: a) a evalua poluarea, deterio-rarea climatului pe Terra, efectele respective în tabloul societ@]ii; b) aac]iona pentru a înl@tura efectele, dar }i pentru a preveni, o cale salu-tar@ }i mai lesne, }i mai ieftin@. F@r@ a avea institute de specialitate ladispozi]ie, dar beneficiind de seturi de date necesare, s@ ne refe-rim, pe rând, la mai multe aspecte astfel. Nu mai facem nici isto-rie, ci ne canton@m direct în actualitate. Ce }i cum influen]au, deci,poluarea, dezvoltarea „pe picior” – în contradic]ie frapant@ cu dez-voltarea durabil@ }i, prin consecin]@, în „armonie” cu modificareaclimatului pe Terra – în perimetrul complex al dezvolt@rii? Câtevasecven]e.

“Fiecare individ umanpoart@ ^n el aptitudineade a fi un om ideal”

G. W. Fr. Hegel

c my b

c my b

S@pt@mâna aceasta, din punct de vedere al politicii ex-terne, pare a fi fost dedicat@ rela]iilor cu vecinii Româ-niei de pe grani]a de Est. Printre acestea, inaugurareapodului peste Tisa }i a punctului de frontier@ ce une}teSighetu Marma]iei, în România, }i Solotvino, în Ucraina,a constituit un eveniment important, la care au partici-pat pre}edin]ii celor dou@ ]@ri }i }eful Reprezentan]eiComisiei Europene în România, domnul Donato CHIARI-NI, care a declarat: „Inaugurarea de ast@zi este o per-fect@ ilustrare a noii Politici de Vecin@tate }i Parteneriat

a Uniunii Europene, ce propune, începând din2007, un Program European de Cooperare Terito-rial@ între România, Slovacia }i Ungaria, ca StateMembre, }i Ucraina, ca ]ar@ partener@. Profit deaceast@ ocazie, pentru a-i încuraja pe to]i parte-nerii s@ realizeze proiecte care s@ r@spund@ câtde mult posibil nevoilor acestei regiuni”.Uniunea European@ a fost implicat@ financiar înreconstruc]ia podului, finan]ând aproape 80& dincostul lucr@rilor (300.000 €), prin intermediul Pro-gramului Phare CREDO, restul banilor fiind asigu-ra]i de c@tre Consiliul Local Sighetu Marma]iei }iGuvernul României.Declara]ia ambasadorului Chiarini, cât }i implica-rea surselor de finan]are european@ destinate coo-per@rii transfrontaliere pun în eviden]@ aspectecheie din cadrul politicii de securitate }i prospe-ritate pe care Uniunea European@ o promoveaz@la frontierele sale. Vecin@tatea cu state democra-tice, stabile }i prospere este considerat@ esen-]ial@ pentru stabilitatea }i prosperitatea tuturor ce-lor 27 de State Membre. În acest context, stateleaflate pe frontierele externe ale UE sunt respon-sabile de implementarea unei politici accentuatede bun@ vecin@tate, care s@ duc@ la cre}tereasecurit@]ii, prosperit@]ii }i stabilit@]ii de ambelep@r]i ale frontierei.Din punct de vedere al rela]iilor cu NATO, Ucrainaa semnat la Madrid, în iulie 1997, Carta privindParteneriatul Special, concretizat mai degrab@ dup@1 martie 2000, dat@ la care a avut loc la Kievprima reuniune a Comisiei NATO – Ucraina. Cuaceast@ ocazie, Secretarul General NATO, LordulRobertson, a afirmat: “Prima întâlnire a ComisieiNATO-Ucraina în Kiev… va r@mâne în amintireatuturor participan]ilor ca un eveniment istoric,un pas important în aducerea Ucrainei maiaproape de comunitatea na]iunilor euro-atlantice.(…) O Ucrain@ încrez@toare în for]ele proprii,democrat@, reprezint@ un avantaj strategic pen-tru întregul continent.

continuare ^n pagina 2Imagine din Londra - unul dintre cele mai importante centre financiare

continuare ^n pagina 3

Deteriorarea climatului }i dezvoltarea

- catastrofe care vin -

România }i cursasa cu obstacole

spre EUROExact la debutul în 2007, cotidianul britanic „Financial Times” pu-blica o }tire de senza]ie: pentru prima dat@, dup@ mai bine de treidecenii, dolarul american pierdea suprema]ia num@rului de banc-note în circula]ie în lume. Noul lider monetar mondial se nume}teEURO }i, fericit@ coinciden]@, împlinea exact atunci vârsta de 5ani. O aniversare fericit@, a}adar, iar Comisia European@, în cali-tate de „na}” al acestui „copil-minune” al finan]elor mondiale aprecizat imediat c@ numerarul în euro dep@}e}te echivalentul a 800miliarde dolari, în timp ce dolarii însumeaz@ doar 759 miliarde.La 1 ianuarie 2002, când euro a intrat în via]a de zi cu zi aeuropenilor, devenind moned@ oficial@ în 12 state membre aleU.E., sumele în circula]ie se ridicau la 221 miliarde de euro. Ast@zi,el a cople}it dolarul american, chiar dac@ oficial se recunoa}te c@,în lume, doar 10 - 20 la sut@ din banii europeni circul@ în afarazonei euro.Simultan, se mai producea îns@ o premier@ mondial@ care, de}imai pu]in mediatizat@, avea semnifica]ii profunde: începând cuprima zi a anului curent, Slovenia devenea cea dintâi ]ar@ ex-comunist@ cu moned@ oficial@ european@, ridicând la 13 num@rulstatelor care au îmbr@]i}at moneda unic@.

continuare ^n pagina 3

Dezvoltarea durabil@ – câteva perspective

Dan POPESCU

pag. 7

Taxe

Lucian Bela}cu

pag. 4

Adriana Vin]ean

%mpara]ia scopurilor

pag. 7Decebal N. Tod@ri]@

Evolu]ii la burs@

pag. 8Ileana Ilie

pag. 6

Dan Popescu

Muta]ii ^n retail

Furtul secolului XX (II)

Imaginea s@pt@m$nii

„În prezent, cre}terea }i dezvoltarea în lume sunt condi]ionate de ardereacombustibililor fosili care cauzeaz@ schimbarea climatului. Cu alte cuvinte,procesul care face via]a oamenilor mai bun@, în întreaga lume, le distruge

viitorul. Îns@, alegerea între cre}terea economic@ }i un climat stabil este unafals@. Trebuie s@ le avem pe amândou@. {i le putem avea pe amândou@”.

Marrgarret BBeckett,secrretarr al Afacerrilorr Exterrne,

Marrea BBrritanie

Emil DDAAVVIIDD

Cele mai grave probleme cu care se con-frunt@ omenirea se refer@ la înc@lzirea glo-bal@ a climei, securitatea energetic@, exploziademografic@, criza alimentar@, epuizarearesurselor de ap@, periclitarea unor speciidin flora }i fauna ecosistemului global.Aceste probleme nu au ap@rut de la o zila alta, ci ele au fost sesizate }i în trecutde anumi]i cercet@tori. Rachel Carsonsus]inea în cartea sa „The Silent Spring”,ap@rut@ în 1962, existen]a pericoluluireprezentat de utilizarea masiv@ a unui noupesticid DDT (diclordifeniltricloretan) careva duce la exterminarea p@s@rilor }i laotr@virea a milioane de oameni. Aceast@lucrare a avut un impact major, mai alesîn Statele Unite ale Americii, determinândchiar o regândire a politicii na]ionale îndomeniul utiliz@rii pesticidelor, în specialal DDT-ului care a fost interzis în agricul-tur@. În cartea sa, „The Population Bomb”,din 1968, Paul Elrich anun]a c@ smogul(poluarea atmosferic@ creat@ prin ardereacarbonului) va duce la moartea a zeci de

persoane, c@ India va suferi masiv defoamete }i c@, înainte de anul 2000, apeleoceanelor vor deveni toxice }i lipsite depe}ti. Aceste previziuni nu s-au adeveritîntru-totul. Foametea din India a fost evi-tat@ datorit@ „revolu]iei verzi”, îns@ aceast@]ar@, dublându-}i popula]ia, înfrunt@ viitorulcu mult mai pu]ine p@duri }i terenuri ara-bile. Oceanul nu }i-a pierdut pe}tii la scaradescris@ de Elrich, dar numeroase speciisunt decimate }i în pericol de extinc]ie.O alt@ etap@ în studierea fenomenelor eco-nomice, în rela]ie cu efectele acestoraasupra mediului, o constituie lucrarea „TheLimits of Growth” („Limitele cre}terii”)ap@rut@ în 1972, un studiu realizat de oechip@ de la Institutul de Tehnologie dinMassachussets (Massachussetts Instituteof Technology - MIT), coordonat@ deDennis Meadows, la solicitarea Clubului dela Roma.

(Lia-AAlexandra Baltador)

Eugen IORD~NESCU

continuare ^n pagina 5

UCRAINA :vecinul dintre Moscova }i Washington

UCRAINA VINERI 19 IANUARIE 20072

urmare din pagina 1Avem în comun un interes comun de aface Ucraina o ]ar@ puternic@, stabil@}i sigur@”. Desigur, Rusia nu a fostfoarte încântat@ de aceast@ apropiere,care în plan concret a avut ca efect sta-bilirea unui Oficiu de Leg@tur@ NATO(NLO), la Kiev, care s@ faciliteze con-tactele între NATO }i agen]iile civile}i militare implicate în participareaUcrainei la PpP }i în implementareaPlanului de Lucru NUC. În acest context, reconstruc]ia podu-lui distrus în al doilea r@zboi mondi-al are mai degrab@ o înc@rc@tur@ sim-bolic@, decât una pragmatic@, pentrutoate p@r]ile implicate.Rela]iile din România }i Ucraina nusunt dintre cele mai bune, cele dou@state având înc@, din p@cate, divergen]eistorice importante. Nici rela]iile din-tre Uniunea European@ }i acest statnu sunt str@lucitoare, de}i Uniunea Eu-ropean@ este interesat@, în mod serios,de politica de bun@ vecin@tate.UCRAINA este o republic@ preziden-]ial@, cu o suprafa]@ de 603.700 kmp}i o popula]ie de aproximativ 48,5milioane de locuitori. Are grani]@ înEst cu Rusia, la Nord cu Belarus }iîn Vest cu Republica Moldova, Ro-mânia, Ungaria, Slovacia }i Polonia.Limba oficial@ este limba ucrainean@}i moneda na]ional@ este grivna. PIB-ul/cap de locuitor este de aproxima-tiv 5.400 USD, iar PIB-ul anual estede aproximativ 250 miliarde USD.Administrativ – teritorial, Ucraina estecompus@ din 24 de regiuni, o repu-blic@ autonom@ în Crimeea }i dou@municipii cu statut de regiune (Kiev,capitala ]@rii }i Sevastopol). Ucrainaeste membru fondator al Comunit@]iiStatelor Independente CSI, „urma}a”Uniunii Sovietice în zon@, }i de]in@-toarea celei mai mari concentr@ri deresurse naturale esen]iale pentru eco-nomie de pe planet@.Ucraina a f@cut parte din fosta UniuneSovietic@ }i, dup@ destr@marea aces-teia, a continuat s@ aib@ rela]ii privi-legiate cu Rusia. [ara a c@p@tat o vi-zibilitate interna]ional@ deosebit@ înanul 2004, datorit@ alegerilor prezi-den]iale. În procesul electoral, b@t@liade fond s-a dus între Victor IANU-KOVICI, fost prim ministru }i lider al

opozi]iei (adeptul declarat al unei po-litici pro Uniunea European@ }i NATO)}i Victor IU{CENKO, adept declarat alunei politici pro RUSIA }i sus]inut depre}edin]ii KUCHMA }i PUTIN. Ale-gerile s-au desf@}urat într-o atmos-fer@ tensionat@ }i au fost aparent câ}-tigate de Ianukovici. Opozi]ia, obser-vatorii interna]ionali }i o parte dintreobservatorii locali au lansat acuza]iiimportante de fraud@, acuza]ii ce augenerat manifesta]ii de strad@ }i o cri-z@ politic@ major@. Pe 24 noiembrie,Parlamentul Ucrainei l-a declarat ofi-cial înving@tor al alegerilor pe ViktorIanukovici. Imediat, SUA }i Canada audeclarat c@ nu recunosc alegerile, întimp ce Uniunea European@ a cerutrenum@rarea voturilor. Rusia, prinpre}edintele Putin, a declarat c@ SUA}i UE nu ar trebui s@ se amesteceîn nici un fel în treburile interne aleUcrainei. Pe 25 noiembrie, ComitetulIndependent Electorat al Ucrainei apublicat informa]ia conform c@reia2,8 milioane de buletine de vot aufost fraudate, cu participarea a cel pu]in85.000 func]ionari publici. Mi}c@rilede strad@ generate de aceste eveni-mente sunt cunoscute sub numelede revolu]ia portocalie. P@r]ile impli-cate au cerut consiliere interna]iona-l@, iar Iu}cenko a depus o plângerela Curtea de Justi]ie. În 27 noiem-brie, Parlamentul Ucrainei declar@victoria lui Ianukovici invalid@, de}inu a avut o baz@ constitu]ional@ pen-tru acest act. Sub presiunea interna-]ional@, are loc în 26 decembrie unnou tur de scrutin, câ}tigat de c@treIu}cenko cu 51,99& din voturile ex-primate, fa]@ de 44,19& ob]inute decontracandidatul s@u. De}i s-au înre-gistrat din nou fraude, OSCE a vali-dat alegerile.Mediile occidentale au salutat deschi-derea Ucrainei spre democra]ie }i de-clara]iile noului s@u lider evident pro-occidentale, Ucraina fiind unul dintremarii vecini ai Uniunii Europene (gra-ni]@ cu Polonia, Slovacia, Ungaria }iRomânia) }i un fost aliat al Moscovei,scos din sfera de influen]@ a acesteia.Dup@ doi ani, este evident c@ o partedintre sus]inerile candidatului Iu}cenkonu s-au transformat în realit@]i, Ucrainafiind departe de drumul democratic}i pro-occidental pe care l-a afirmat.Procentele strânse din alegeri cap@t@

acum alt@ semnifica]ie, fiind evidentc@ pre}edintele nu are sus]inere sufi-cient@ în Parlament, inclusiv unii dintrealia]ii din campania electoral@ schim-bând tab@ra. În acest moment, Parla-mentul este pe cale de a finaliza vo-tul unor pachete legislative care vortransforma Ucraina din republic@ pre-ziden]ial@ în republic@ parlamentar@,limitând rolul pre}edintelui la repre-zentarea protocolar@.În decembrie 2005, Uniunea European@a acordat Ucrainei statutul de econo-mie de pia]@, evident mai mult ca unimbold pentru reforme viitoare, decâtca o constatare a unei st@ri de fapt. Mediul politic }i economic din Ucrainar@mâne înc@ nesigur, iar unele dintreac]iunile interna]ionale ale acestei ]@riurmeaz@ }i ast@zi modelul sovietic.Referitor la România, sunt de men-]ionat aici cel pu]in problema mino-

rit@]ii române din Ucraina, aproapecomplet lipsit@ de drepturi, problemaCanalului Bistroe }i delimitarea pla-toului continental.De}i ambele ]@ri afirm@ c@ între]inrela]ii politice cordiale }i î}i intensi-fic@ rela]iile economice }i culturale,realitatea pare a indica mai degrab@o situa]ie de înghe] }i stagnare. Pecei peste 600 de km de frontier@ co-mun@ exist@ o densitate foarte redus@de puncte de trecere, iar traficul co-mercial este mic. În România, suntînregistrate mai pu]in de 300 de so-ciet@]i comerciale cu participare ucrai-nean@ la capitalul social, Ucraina fiindpe locul 74 din acest punct de vedere,cu un volum total de subscrip]ie cevamai mic de 1,5 milioane USD. În 2005schimburile comerciale bilaterale a fostde aproape 700 milioane USD (din care170 milioane USD export }i restul im-port!), iar în 2006 volumul schimbu-rilor bilaterale a crescut la aproape1.000 milioane USD, pe fondul cre}-terii exportului românesc cu 145& }ia sc@derii importurilor din Ucraina cuaproape 30&.În acest context, devin mai u}or deîn]eles refuzul pre}edintelui ucraineande a considera vizita sa ca vizit@ ofi-cial@ de stat, cât }i declara]iile ambi-gue referitoare la drepturile minorit@-]ilor }i rezolvarea diferendelor istorice.Ucraina, ca }i Moldova, vor face îns@cu siguran]@ cel pu]in gesturi politiceprietene}ti fa]@ de România, ]ara noas-

tr@ devenind, dup@ 1 ianuarie 2007, unuldintre „destinatarii” importan]i ai fon-durilor europene transfrontaliere, me-nite a cre}te gradul de cooperare alUniunii cu ]@rile vecine }i a contribuila dezvoltarea economic@ regional@ uni-tar@ }i accelerat@ (presupunere validat@deja de noile declara]ii „prietene}ti” alpre}edintelui Republicii Moldova!).Dincolo de asta, ambele ]@ri vecine aur@mas, din p@cate pentru noi, puter-nic ancorate în rela]iile cu Rusia, atâtdin punct de vedere politic, cât }i dinpunct de vedere economic. Din p@cate,pentru c@, dup@ 1990, România aignorat rela]iile politice }i economicecu Rusia, poate mai mult ca reflex emo-]ional fa]@ de epoca sovietic@, decât caurmare a unei politici externe realiste}i eficace.Oricât de mult ne-ar displ@cea, Rusia}i alia]ii s@i istorici „locuiesc” pe ace-ea}i strad@ cu noi, chiar la poarta urm@-toare, }i nu par a avea inten]ia de ase muta. Oricât de mult ne-am baza pe„Axa Bucure}ti – Londra – Washington”sau pe orice alt@ structur@ economic@,politic@ sau militar@, nu vom puteaignora la nesfâr}it, cel pu]in din punctde vedere economic }i strategic, „cu-loarea” vecinilor no}tri estici.Chiar dac@ noi, în marea noastr@ auto-suficien]@, am fi dispu}i s@ ne con-tinu@m „politica” de pân@ acum, inte-resele de vecin@tate }i securitate aleUniunii nu par a ne mai permiteacest lucru.

UCRAINA : vecinul dintre Moscova }i WashingtonEugen IORD~NESCU

Afi} electoral al lui Iu}cenko, 2004

urmare din pagina 1{i nu întâmpl@tor, pentru c@ mica]ar@ de la ]@rmul Adriaticei s-a dove-dit unul din cei mai silitori „elevi” aiU.E. în materie de integrare, cu o cre}-tere economic@ de peste 5 procente}i un control strict al infla]iei, situat@constant în jurul a 2,5 la sut@.Dup@ ce scenarii previzibile va cre}teîn continuare tân@ra moned@ euro-pean@ în U.E. 27? Un r@spuns îl g@simîn calendarul extinderii zonei euro.Anul viitor, la 1 ianuarie, va mai fi os@rb@toare, prin adoptarea monedeiunice de c@tre Cipru, Estonia, Letonia}i Malta. Vor urma, în 2009, Slovacia}i Lituania, în 2010 sunt a}teptateBulgaria }i Cehia, iar în 2011 ar fi larând Ungaria, Polonia }i România.Parcursul României spre integrareala vârf bancar, prin adoptarea euroca moned@ na]ional@, necesit@ câtevacomentarii. În primul rând, procesuleste obligatoriu, pentru c@, spre deo-sebire de Danemarca }i Marea Brita-nie, noile state membre ale U.E. (Ro-mânia }i Bulgaria) nu au negociat înTratatul de aderare clauze de excep-tare. Altfel spus, ]ara noastr@ va par-curge un traseu prestabilit, în careîndeplinirea criteriilor de convergen]@,stabilite odat@ pentru totdeauna laMaastricht, va fi monitorizat@ strict, odat@ la doi ani, de c@tre Comisia Eu-ropean@ }i Banca Central@ Europea-n@. Aceste rapoarte de convergen]@vor sta la baza hot@rârii Consiliului

U.E. cu privire la îndeplinirea sau nude c@tre ]ara noastr@ a condi]iilornecesare adopt@rii euro.În al doilea rând, aceste condi]ii }icriterii sunt binecunoscute din start}i „bifarea” lor depinde exclusiv decapacitatea proprie de a performa peplan economic }i financiar. Aseme-nea Sloveniei, va trebui s@ ne facem}i noi din vreme lec]iile: adic@ s@ neprezent@m în fa]a Europei cu un de-ficit bugetar de maximum 3 la sut@din PIB, o datorie public@ de cel mult60 la sut@ din PIB }i o rat@ a infla]ieicare s@ nu dep@}easc@ cu mai multde 1,5 la sut@ media infla]iei celor maibune ]@ri din anul precedent (adic@în jur de 3 la sut@).Când }i cum vom atinge aceste per-forman]e este, evident, treaba noas-tr@. Pân@ una-alta, vom constata c@ au-torit@]ile române}ti par mai reticentedecât prognozele europene. Acesteadin urm@ indic@, a}a cum spuneam,anul 2011 ca posibil moment al inte-gr@rii euro în România. De cealalt@parte, Mugur Is@rescu, guvernatorulBNR, vorbe}te de un orizont mai înde-p@rtat, prin 2012-2013, ceea ce suge-reaz@ anumite dificult@]i }i probleme înabordarea exigen]elor ce ]in de adera-rea noastr@ la Uniunea European@.Se întrevede, deci, un drum cu des-tule hopuri, dar un lucru e cert: mo-neda european@ ne pune la treab@,iar noi cel pu]in avem experien]a es-calad@rii traseelor dificile }i a exame-nelor decisive din etapa grea a pre-ader@rii la Comunitatea European@.

VINERI 19 IANUARIE 2007 3DEZVOLTARE DURABIL~ EURO

Banca Na]ional@ a Rom$niei

PUNCTUL PE EUROPA

urmare din pagina 1Securitatea alimentar@ poate fi definit@drept capacitatea oamenilor de a avea}i de a beneficiar de suficient@ hran@.Este o chestiune care se ridic@ global }ipentru fiecare ]ar@. Or, studiile sugereaz@c@ amplificarea temperaturii cu doar 2-3 grade va duce la sc@derea recoltelorcu 30&-40& în Africa, Orientul Mijlociu,Asia de Sud }i chiar China. O aseme-nea reducere va m@ri presiunea pe pro-duc]iile agricole care r@mân }i este ocopil@rie s@ credem c@ faptul respectivva fi pozitiv, prin cre}terea pre]urilor,pentru produc@tori }i intermediarii lor.Dimpotriv@, având în vedere dimensiu-nile amintite }i poten]ialul redus al mul-tor state, sunt }anse mari s@ avem de-a-face cu o imens@ surs@ de destabi-lizare a lumii, cu o imens@ surs@ de noiconflicte sângeroase, cu urm@ri cât sepoate de imprevizibile. Nemaivorbind decomplica]iile nemijlocite în câmpul eco-nomic ca atare.Securitatea energetic@ – pe care o putemînscrie, al@turi de securitatea alimentar@,în chiar sfera drepturilor omului – sev@de}te eminamente vital@ nu doar pen-tru men]inerea economiilor ]@rilor dez-voltate în trendul lor înalt, ci }i pentrua oferi ]@rilor în curs de dezvoltare mi-jloacele necesare pentru dep@}ireas@r@ciei. Or, securitatea energetic@ la dife-rite niveluri este }i ea amenin]at@ demodificarea climatului pe Terra, „rod”efectiv }i direct al polu@rii, al nerespec-t@rii chiar }i a ac]iunilor întreprinse pân@în prezent de deciden]i con}tien]i degravitatea situa]iei, în spe]@ nerecunoa}-terea }i nerespectarea prevederilor Pro-tocolului de la Kyoto. Dar, un detaliu:cre}terea frecven]ei „climatului imprevi-zibil” }i a securit@]ii condi]iilor climaticeextreme sunt în m@sur@ s@ amenin]eporturile }i sondajele de foraj din întrea-

ga lume. Replieri – }i migra]ii – masive,deci, de popula]ie, practic „retrageri” depopula]ie, cu toate consecin]ele, multedevastatoare, pe care le presupun aces-te procese. Mai concret, se poate dete-riora infrastructura energetic@ – conducte– din Rusia. Topirea, altfel, a ghe]arilordin Himalaya amenin]@ planurile Indieide a m@ri capacitatea hidroelectric@, îndetrimentul unor centrale de risc maiînalt, nesigure }i care astfel r@mân. Mainot@m c@ exist@ }i pericolul de instabi-litate din ce în ce mai mare în regiu-nile mari produc@toare de resurse ener-getice ale lumii, de exemplu OrientulMijlocul etc.Accesul la apa potabil@ – securitatea apei– constituie deja o problem@ pe întregglobul. Speciali}tii, prelua]i de c@tre oa-meni politici importan]i, subliniaz@ c@schimbarea climatului o va agrava. Cal-cule arat@ c@ circa 1 miliard de oamenidin Asia de Sud va suferi din cauza re-ducerii cantit@]ii de ap@ provenit@ dintopirea, altfel decât pân@ acum, a z@pe-zilor din Himalaya }i a schimb@rilor sur-venite în anotimpul ploios. În OrientulMijlociu }i Asia Central@, vor fi semni-ficativ mai pu]ine ploi. A}adar, modifi-carea climatului, generat@ de poluare, vaamplifica chestiunea apei potabile peTerra. S@ not@m c@, practic, 5& din popu-la]ia lumii deja trebuie s@ împart@ doar1& din apa potabil@ a lumii. În locurilepopulate de ace}ti oameni, va fi ap@potabil@ mult mai pu]in@. Muta]iile ac-tuale de climat vor determina s@ sufereconsistent de sete popula]iile din ArabiaSaudit@, Iran, Irak }i, deopotriv@, Egipt,unde reducerea drastic@ a niveluluiNilului în partea de sud }i cre}tereanivelului apei în partea de nord va de-termina distrugerea terenurilor agricoledin delt@. Europa sau Statele Unite nuvor fi afectate astfel? Este clar c@ da }i^nc@ în mod substan]ial...

...Desigur, confrunta]i cu mari dificult@]i,oamenii vor migra spre mai bine „Dac@oamenii î}i g@sesc în permanen]@locuin]ele inundate, î}i iau lucrurile }ipleac@”, scrie Margaret Beckett. În acestsens, studiile relev@ c@ o cre}tere cu 50cm a nivelului apei – jum@tate din esti-m@rile cele mai optimiste – va generastr@mutarea a 2 milioane de oameni celocuiesc în Delta Nilului. Iar o cre}terecu 1 m va duce la str@mutarea a 25 mi-lioane oameni din Bangladesh. În fapt,degradarea mediului înconjur@tor gene-reaz@ migrarea economic@ în afarazonelor din Africa sub-saharian@, la ]@r-murile Europei. Au fost purtate, în lume,

numeroase r@zboaie având ca obiectivresurse limitate, p@mânt, ap@ potabil@etc. Or, prin diminuarea drastic@ a aces-tor resurse, în unele p@r]i ale lumii„schimbarea climatului creeaz@ o nou@dimensiune poten]ial catastrofic@” (M.B.).Tensiunile suplimentare determinate deschimbarea climatului cresc, f@r@ în-doial@, riscul r@zboaielor civile, al hao-sului în „statele fragile” }i nu numai.Astfel de tragedii vor atinge }i acele statecare, în prezent, nu prezint@ nici un riscîn zona de pericol. Vor fi Europa, StateleUnite ocolite astfel? Nici vorb@. În primulrând, modificarea climatului le afecteaz@fundamental: înc@lzire, secete, inunda]ii,

epidemii, uragane, mari muta]ii de po-pula]ie, în afara celor generate de pie]amuncii etc. În al doilea rând, efecteleprin redundan]@ aferente schimb@rilordin alte teritorii etc. O presiune formi-dabil@, mai multe r@zboaie, tragedii dince în ce mai multe...Ce este de f@cut? Foarte rezumativ, înprimul rând, respectarea, împlinireaobiectivelor deja propuse, la nivelul UE,la nivel global. Iar în al doilea rând, con-tinuarea drumului prin proiectarea unornoi obiective globale, la care s@ aderetoate statele lumii, f@r@ excep]iile, depild@, care se v@desc acum în ce prive}teprotocolul de la Kyoto...

Emil DDAAVVIIDD

Dan POPESCU

Deteriorarea climatului }i dezvoltarea- catastrofe care vin -

România }i cursa sa cu obstacole spre EURO

ISTORIE ECONOMIC~ VINERI 19 IANUARIE 20074

c my b

c my b

c my b

c my b

Autorii celui mai mare jaf din secolul XXau început s@ cad@ unul dup@ altul.Cordrey, specialistul în calea ferat@, }iBoal sunt aresta]i primii, tr@da]i de chel-tuieli excesive f@cute de ace}tia, cu baniijos. În s@pt@mânile urm@toare, RoyJames, Douglas Gordon Goody, RonaldBiggs, Charles Wilson sunt aresta]i larândul lor. Îns@ „}eful” Bruce Reynolds}i „Mastermind”, „Creierul”, dac@ aces-ta a existat, sunt înc@ liberi... Primii in-culpa]i apar în fa]a tribunalului de laLinslade (Buckinghamshire), iar judec@-torul are „mâna grea”: câte treizeci deani de închisoare pentru Biggs, Goody,Wilson, James, Boal; dou@zeci de anipentru Cordrey... În fapt, opinia public@britanic@ a fost dezagreabil frapat@ deseveritatea verdictelor fa]@ de ni}te oa-meni care nu au fost nici m@car vinova]ide agresiune armat@. Oare m@rimea înani de pu}c@rie a pedepsei a fost jude-cat@ ca direct propor]ional@ cu inteligen]a„loviturii” acuza]ilor sau cu m@rimeasumei furate? „Nu era drept acest fapt”,scriau unele ziare britanice, f@când s@jubileze pe aceia care fuseser@ tenta]i s@aibe o anumit@ admira]ie fa]@ de ho]i......Un moment spectaculos a fost pre-g@tirea }i reu}ita evad@rii, de c@tre pre-zumtivul „Creier”, a doi dintre compliciis@i. O opera]iune minu]ioas@, demn@ decele mai bune romane poli]iste. Ea s-abucurat de rafinate complicit@]i în chiarînchisoarea din care s-a produs eva-darea. Se pare c@ imensa prad@ – dincare Scotland Yard-ul nu a recuperatdecât o infim@ parte – a servit direct lacump@rarea complicit@]ilor men]ionate.Tot din aceea}i surs@ – imensa prad@ –a fost „fabricat@” }i o a doua evadare,de tipul celor din filmele cu James Bond.O noapte din august 1964. Patru oa-meni veni]i din exterior, cu ajutorul uneisc@ri, trec peste zidul închisorii „Winson

Green” din Birmingham, Cunosc binelocul, au dublurile de la toate cheile,merg direct la celula lui Wilson }i îl scotde-acolo. Un singur gardian a fost lovitîn cap cu un sac de nisip... Mai multchiar – aproape incredibil – a treia eva-dare. 8 iulie 1965. Un camion mare }itrei automobile parcheaz@ de-a-lungul în-chisorii de la Wandsworth, la oraplimb@rii de]inu]ilor. O scar@ de frânghieeste l@sat@ peste zidul înalt de }aptemetri. Ronald Biggs }i al]i trei de]inu]iurc@ peste zid }i se arunc@ pe pralatacamionului. Aici, este amenajat@ o plat-form@ sus]inut@ de o suspensie hidra-ulic@ menit@ s@ le permit@ „o aterizareu}oar@”. Din camion, cei patru trec înlimuzine }i nimeni nu a mai }tiut nimic...Aceast@ extraordinar@ evadare va fi ulti-mul act spectaculos al bandi]ilor. RonaldBiggs va fugi în Australia, îns@ Wilsonva fi din nou arestat, în Canada...R@mâne }eful bandei, Bruce Reynolds.Acesta a sc@pat în dou@ reprize arest@rii,fugind din Anglia }i tr@ind în Mexic,Canada, Statele Unite. Dup@ câ]iva ani,f@r@ s@ se }tie bine pentru ce (probabil„dorul de ]ar@”) va reveni discret, cuidentitate fals@, în Marea Britanie. Vaduce aici o via]@ lini}tit@, de mic-burghez.Cu so]ia }i cei doi copii ai s@i va tr@ila Torquay, o sta]iune balnear@ din coas-ta de sud a Angliei....Scotland Yard-ul, îns@, nu a dezarmat.Inspectorul Tommy Butler }i-a amânatpensionarea, tocmai pentru a pune mânape Reynolds. Ceea ce a }i f@cut, într-odiminea]@ de noiembrie a anului 1968.La 5 diminea]a, când toat@ lumea dor-mea, poli]i}tii au erupt în cas@ }i l-auarestat pe Reynold, care, asemenea „co-legilor” s@i de band@, nu a opus nici unfel de rezisten]@. El a negat c@ ar fi„creierul” bandei, refuzând, îns@, s@ }iadmit@ c@ deasupra sa ar fi existat un„creier”. A pretins c@ atacul asupra tre-nului po}tal a fost un fel de crea]iecolectiv@. În ianuarie 1969, va fi con-

damnat la 25 de ani de închisoare.R@mânea în libertate Ronald Biggs, eva-datul de la Wandsworth. {i el p@r@siseAnglia, pentru Australia. Fotografiat aiciîntr-un restaurant }i cu fotografia publi-cat@ în pres@, fuge }i din Australia –unde î}i las@ nevasta }i cei doi copii –}i „se retrage” în Brazilia unde, }i la pro-priu }i la figurat, va petrece ani al@turide o frumoas@ brazilianc@ de 26 de ani,metresa sa. Autorit@]ile braziliene au per-

mis Scotland Yard-ului s@-l arestezechiar ea pe Biggs, îns@ cooperarea din-tre poli]ia englez@ }i cea brazilian@ s-aoprit aici, cei doi poli]i}ti englezi veni]is@ pun@ mâna pe Biggs urcându-se sin-guri în avionul de Londra... Într-o în-chisoare federal@ brazilian@, Biggs, a c@ruiextr@dare fusese refuzat@, î}i a}tepta stoicsoarta. Numai în mai, 1974, autorit@]ilebraziliene îi decid expulzarea }i îi dau 30de zile pentru a p@r@si ]ara. Biggs se va

ascunde. În august urm@tor, îns@, tân@rabrazilianc@ cu care tr@ia i-a n@scut uncopil iar Biggs, devenit, iat@, tat@ al unuicopil brazilian, va avea motivul juridiccare îi va permite s@ r@mân@ în Brazilia.Nici pân@ acum, Ronald Biggs, fostult$mplar devenit gangster, nu a fost prins,el r@mânând singurul membru impor-tant al bandei pentru care atacul trenu-lui po}tal a fost foarte, foarte benefic.Alte comentarii nu mai sunt necesare...

Dan POPESCU

8 august 1963: jefuirea trenului po}tal Glasgow-Londra (II)Furtul secolului XX

Biggs, ^n v$rst@, prezent$nd propriul “Wanted”

VINERI 19 IANUARIE 2007 5

c my b

c my b

c my b

c my b

SINGURA CALE

urmare din pagina 1Era vorba despre analiza viitoruluieconomiei mondiale }i ale omenirii, înansamblul s@u, vorbindu-se despre oproblematic@ mondial@, „a world pro-blematique”. Rezultatul major al acesteilucr@ri a fost stabilirea unei corela]ii întreritmurile de cre}tere economic@ }i a con-sumului de resurse care demonstreaz@c@, în viitorul apropiat, dac@ dezvoltareaeconomic@ va men]ine acelea}i tendin]e}i va avea loc la aceia}i parametri, lumease va afla în situa]ia în care principaleleresurse naturale }i energetice carecondi]ioneaz@ dezvoltarea vor fi epuizate.Concret, s-a elaborat o analiz@ sistemic@,pe baza unui model matematic care luaîn calcul interconectarea proceselor glo-bale }i care a permis simul@ri pe cal-culator a diverselor scenarii. Se parec@ acest studiu a reprezentat un proiect

pe termen lung, având în vedere c@ 30de ani mai târziu a ap@rut cartea intitu-lat@ „Beyond the Limits” („Dincolo delimite”) care a permis simularea unorscenarii actualizate, fundamentate pe ul-timele descoperiri de z@c@minte naturale,pe evolu]ia demografic@ actual@ }.a.Modelul informatic elaborat de c@trecercet@torii americani, World3, a fost re-actualizat, iar rezultatele ob]inute au fostsintetizate în lucrarea „30-YYear Update”(„Actualizarea dup@ 30 de ani”) ap@rut@în 2004. Scenariile evaluate conduc laconcluzia c@ limita cre}terii economicea fost dep@}it@, iar un colaps („over-shoot and collapse”) se va realiza pân@în anul 2100, cel târziu. Unele scenariisunt chiar mai pesimiste, continuarea„business as usual” a ultimilor 30 deani, va determina un colaps economic,conform modelului, pân@ în anul 2030.Chiar dac@ aceste prognoze sumbre nus-au concretizat pân@ în prezent, chiar}i criticii acestui model trebuie s@ re-cunoasc@ faptul c@ ceva trebuie f@cut înprivin]a îmbun@t@]irii eficien]ei }i a modu-lui de utilizare a resurselor naturale. Mizaeste una vital@, anume chiar supravie-]uirea speciei umane. În calitatea sa depre}edinte al Earth Policy Institute (Institu-tul pentru Politica Planetei), din Washington}i ca fondator al Institutului Worldwatch,Lester R. Brown, „unul dintre cei mai influ-en]i gânditori ai lumii”, cum era numitîn The Washington Post, sus]ine „avemnevoie de o nou@ busol@ moral@, cares@ ne ghideze în secolul al XXI-lea – obusol@ bazat@ pe principiile satisfacerii

nevoilor umane în mod durabil.” Ratele de cre}tere a popula]iei au înre-gistrat o evolu]ie spectaculoas@ dup@ celde-al doilea r@zboi mondial, pe m@sur@ce s-a îmbun@t@]it îngrijirea s@n@t@]ii }ia sc@zut rata mortalit@]ii. În secolul tre-cut, popula]ia lumii a crescut de patruori. În 2025 planeta va avea între 7,6si 8,5 miliarde de locuitori: 95& dinaceast@ cre}tere va avea loc în ]@rile încurs de dezvoltare. Cre}terea anual@ apopula]iei este de circa 80 de milioaneanual. Trebuie remarcat faptul c@ peste5 miliarde de oameni tr@iesc în state încurs de dezvoltare, în care nivelul des@r@cie este foarte ridicat. În vedereaeradic@rii s@r@ciei au fost ini]iate nu-meroase programe, în special sub egidaOrganiza]iei Na]iunilor Unite, dar suc-cesul acestora a fost unul limitat. Dinacest motiv se impun ini]ierea unor noiproiecte, capabile s@ conduc@ la obun@stare durabil@. Laureatul Premiului Nobel pentru Pacedesemnat anul trecut, MuhammadYunus, supranumit }i “bancherul s@ra-cilor” a indicat o modalitate prin cares@r@cia s@ fie eradicat@ pe termen lung,prin acordarea unor împrumuturi carear putea p@rea derizorii (între 80-100dolar americani), dar care }i-au demon-strat capacitatea de a scoate din s@r@cienumeroase familii. Muhammad Yunuseste un profesor din Bangladesh carea pus la punct un sistem de microcre-dite, aplicat de banca Grameen, care per-mitea oamenilor foarte s@raci, mai alesdin mediul rural, s@ porneasc@ propriile

afaceri. Sistemul se adreseaz@ între-prinz@torilor prea s@raci pentru a ob]ineîmprumuturi de la b@nci obi}nuite. BancaGrameen a constituit un model pentrumulte institu]ii în privin]a acord@rii mi-crocreditelor, care s-au r@spândit rapidîn întreaga lume. Dorin]a dintotdeaunaa lui Yunus este de a elimina s@r@ciadin lume. Aceasta nu poate fi îndeplini-ta doar cu ajutorul microcreditelor. DarMuhammad Yunus }i Banca Grameenau ar@tat c@, dac@ vor face eforturi încontinuare, microcreditele vor avea unrol semnificativ. Un alt exemplu pozitiv const@ în uti-lizarea produselor comercializate sub de-viza “FAIRTRADE” (comer] echitabil),menit s@ ajute la eliminarea s@r@ciei în]@rile în curs de dezvoltare. Principiuleste unul foarte simplu: produc@toriiprimesc pentru materia prim@ pre]uri“fair”, în func]ie de pre]urile de pe pia]amondial@. Astfel se pot conduce afaceriresponsabile, iar oamenii din ]@rile încurs de dezvoltare î}i pot asigura exis-ten]a pe termen lung, asigurându-}i ast-fel cel pu]in standardele sociale min-ime în ceea ce prive}te s@n@tatea }ieduca]ia. Consumatorii primesc înschimb bunuri de calitate controlat@.Aceste bunuri, cu prec@dere materiiprime, cum ar fi: cafea, ceai, ciocolat@,miere, banane, zah@r sau orez, ajungîn mod direct }i controlat din ]@rile încurs de dezvoltare în Europa, purtândpecetea de garantare a originii. Fairtradeofer@ garan]ia originii }i traseului con-trolat al produselor fairtrade, care provinmai ales din structuri limitate teritorial.Fairtrade se întemeiaz@ pe o cooperareeficient@, adaptat@ situa]iei actuale, încadrul c@reia to]i cei implica]i în aceast@ini]iativ@ au de câ}tigat. Ne referim la:

Familiile de ]@rani, pentru c@ prin fair-trade î}i pot asigura existen]a }i î}i potplanifica viitorul, primind în schimbulbunurilor produse un pre] echitabil;

copiii din ]@rile sudice, pentru c@ ex-ploatarea copiilor prin munc@ este in-terzis@, iar astfel veniturile familiei potasigura un trai decent.

Cooperativele ]@r@ne}ti primesc oprim@ de dezvoltare social@ }i ecologic@,pe care o folosesc pentru asigurareasurselor de ap@ potabil@, a îngrijirii me-dicale de baz@, pentru organizarea sis-temului }colar etc. Deseori, doar fair-trade a f@cut posibil@ trecerea la culturileecologice; Se estimeaz@ c@, dac@ doar10 oameni din nord ar consuma cafeamarca Fairtrade, o întreag@ familie dinsud ar putea supravie]ui;

Muncitorii de pe planta]ii, pentru c@ini]iativa fairtrade creeaz@ condi]ii umanede munc@ }i de trai: o rela]ie cu anga-jatorii reglementat@ prin contracte careasigur@ prin lege salariul minim, stan-darde de lucru reglementate legal, pro-tec]ia muncii pentru evitarea otr@virii cuchimicalele periculoase utilizate în agri-cultur@, interzicerea exploat@rii prinmunc@ }i asigurarea unui minimum deîngrijire medical@, lucru care nu este dela sine în]eles în ]@rile din sud;

Consumatorii acestor produse, pen-tru c@ pot savura astfel produse de ca-litate provenite din culturi naturale. Acesteproduse sunt îngrijite }i monitorizate per-manent, acesta fiind motivul pentru carecalitatea lor este atât de ridicat@;

Mediul înconjur@tor, pentru c@ pro-dusele fairtrade sunt cultivate în modtradi]ional, respectând natura, în moddurabil, adic@: prin cultura mixt@ cu alteplante de uz personal, prin folosirea ar-borilor care produc umbr@, prin redu-cerea substan]elor chimice folosite înagricultur@, prin folosirea îngr@}@mintelornaturale }i combaterea eroziunii. În plus,evitarea }i înl@turarea ecologic@ a rezidu-urilor, iar p@durea tropical@ }i apele na-turale sunt astfel protejate. Toate aceste lucruri au efecte pozitiveasupra lumii în care tr@im cu to]ii, fiindastfel utile }i oamenilor din Europa. Seimpune responsabilizarea }i implicareatuturor statelor din Nord, astfel încâts@ fie stabilite }i ini]iate unele m@suricare s@ restrâng@ disparit@]ile sociale exis-tente. Polarizarea social@ din ce în cemai accentuat@ reprezint@ principalasurs@ de instabilitate la nivel global, }iasta, într-o perioad@ în care economiamondial@ a înregistrat ritmuri de cre}terenemaiîntâlnite. În ultimii 50 de ani, pro-duc]ia global@ de bunuri }i servicii acrescut de 7 ori, în timp ce pr@pastiadintre ]@rile bogate }i cele s@race s-am@rit. Cercul vicios este între]inut defaptul c@ popula]ia s@rac@, în specialcopii din aceste familii, nu au acces lainforma]ie }i la cunoa}tere, fapt care,(într-o lume în care bun@starea începes@ fie fundamental legat@ de cunoa}tere,inovare, de noile tehnologii comunica-]ionale }i informatice) îi împiedic@ s@ ias@din starea economic@ precar@ în care s-au n@scut. Prin garantarea unui venit de-cent, echitabil pentru aceast@ categoriede persoane se creeaz@ posibilitateaie}irii din acest cerc vicios, cel pu]inpentru copiii din aceste zone. Astfel,„Viitorul nostru comun” va fi unul maioptimist.

drd. Lia - Alexandra BALTADOR

Dezvoltarea durabil@ – câteva perspective

Românii consum@ din ce în ce maimult, un fapt ilustrat atât de statistici,de datele BNR, dar }i de ceea ce con-stat@m cu to]ii, zilnic. În urm@ cu apro-ximativ zece ani, retailul reprezenta ono]iune aproape necunoscut@ pentrumajoritatea consumatorilor români, }ia luat cu adev@rat amploare în urm@cu 4-5 ani, continuându-}i, actual-mente, în mod sus]inut expansiunea.Contextul favorabil – sc@derea infla-]iei, aprecierea monedei na]ionale, cre}-terea economic@ – a încurajat mariiretaileri europeni s@ intre pe o pia]@extrem de interesant@, m@car prinprisma celor circa 22 de milioane depoten]iali clien]i. Primii care au „cu-tezat” s@-}i demareze activitatea înRomânia au avut surpriza pl@cut@ s@constate c@ previziunile lor, chiar }icele mai optimiste, cu privire la inte-resul românilor pentru supermagazinesau hipemagazine, au fost mult dep@-}ite de rezultatele financiare din teren.Intrarea pe pia]a româneasc@ a ma-rilor retaileri s-a f@cut, a}a cum }iera de a}teptat, în Capital@ }i, ulterior,în câteva mari ora}e, considerându-se c@ acolo se aflau românii cu celemai mari venituri. Într-adev@r, ei auasigurat supermagazinelor, hiperma-gazinelor }i magazinelor de tip cash&carry cifre de afaceri mult pestea}tept@ri, fapt ce a dovedit c@ ase-menea concepte prind foarte bine pepia]a na]ional@.Dac@, în compara]ie cu anii trecu]i, nesitu@m rezonabil în ceea ce prive}teponderea retailului în structura co-mer]ului, o compara]ie cu alte ]@ridin Europa Central@ }i de Est oglin-de}te c@ acolo retailul a preluat }ta-feta. Oamenii }i-au schimbat tot maimulte obiceiurile de cump@rare, pe

fondul p@trunderii distribu]iei moderne.În top este Cehia, cu o pondere avânz@rilor prin intermediul formelorde comer] moderne de circa 70& dintotalul pie]ei. Datele cu privire la Un-garia demonstreaz@ c@ ponderea vân-z@rilor în marile magazine a ajuns laaproximativ 55&. Pentru România,studiile confirm@ un nivel de 22&,cu o pondere a hipermagazinelor de47 din structura comer]ului, de 15&în ceea ce prive}te supermagazinele,}i de 2& a hard-discountului. Merit@f@cut@ precizarea c@ diferen]ele, dealtfel explicabile, sunt foarte mari în-tre Capital@ }i restul României.Primul lan] de distribu]ie, ce a demaratschimbarea de percep]ie a consuma-torului român în raport cu acest tipde magazine, a fost Carrefour – pri-mul hipermagazin din România. Inau-gurarea lui s-a consumat în iunie2001, la Bucure}ti, unde, actualmente,exist@ 3, în 2005 l-au deschis pe pri-mul în provincie, la Bra}ov, în 2006a urmat un altul la Ploie}ti, respectivîn toamna anului trecut unul la Con-stan]a. [inta grupului este de a sedezvolta într-un ritm anual de dou@astfel de magazine, în toate ora}elecu peste 200.000 de locuitori. De ase-menea, amintim prezen]a în peisajulretailului autohton a concernului bel-gian Delhaize, care de]ine în România3 hipermagazine Cora (2 la Bucure}ti),}i care }i-a continuat ofensiva }i înprovincie, prin deschiderea unui ma-gazin, anul trecut, la Cluj-Napoca. Totîn 2006, în peisajul comercial autoh-ton s-a conturat }i prezen]a lan]uluide hipermagazine Auchan (Fran]a) cuun prim magazin în capital@. De ase-menea, divizia Metro }i-a lansat, înce-pând cu anul trecut, }i re]eaua de hi-permagazine Real, ora}ul nostru bucu-rându-se astfel }i el de prezen]a pri-mului hipermagazin în peisajul s@ucomercial.Cei mai mari retaileri de pe pia]a ro-mâneasc@, Metro, Carrefour, Cora }iAuchan vor avea, în curând, o concu-ren]@ tot mai semnificativ@. Doi re-taileri puternici, Wal-Mart (grup ame-rican care reprezint@ lan]ul de distri-bu]ie num@rul 1 mondial) }i Tesco(grup britanic) }i-au anun]at sosireaîn România. Tesco, dup@ ce }i-a f@-cut sim]it@ prezen]a pe alte pie]e eu-ropene, are drept obiectiv s@ deschid@un prim hipermagazin în România, încursul anului 2007.

Acest succes a determinat, îns@, apa-ri]ia }i altor competitori, dornici s@acapareze o cot@ cât mai mare depia]@ }i în rândul românilor. Actual-mente, nu se poate vorbi de o satu-rare a pie]ei nici în Bucure}ti, nici înalte ora}e mari. Speciali}tii preo-cupa]i de analiza pie]ei au observattendin]a retailerilor cu experien]@ dea privi cu interes tot mai mare }iprovincia, chiar ora}ele mici, ce re-prezint@ ni}e înc@ neexploatate.Dintre toate tipurile de comer] mo-dern, prezente în România, unul afost semnificativ mai pu]in reflectatpân@ în 2007: hard-discountul, aceaform@ de comer] care se adreseaz@,în general, oamenilor cu venituri me-dii }i mici. Este vorba de magazinemai mici amplasate în cartierele ora-}elor, ce propun o gam@ mai redus@de produse, dar }i pre]uri mai mici.În vederea compar@rii situa]iei, apre-ciem drept interesant@ precizarea c@,în Germania, mai mult de 50& dincomer] se manifest@ prin forma dis-count (fa]@ de 2& în ]ara noastr@).Evolu]iile actuale probeaz@ îns@ c@acest tip de comer] o s@ aib@ ceamai semnificativ@ dezvoltare în urm@-

torii câ]iva ani, ca urmare a p@trun-derii pe pia]a româneasc@ a celor maiputernici discounteri europeni. Kaufland România, parte a grupului ger-man Lidl&Schwarz, a deschis, în cursulanului trecut, supermagazine la Bucu-re}ti, Constan]a, Cluj-Napoca, Ploie}ti,Timi}oara, Ia}i. Grupul vizeaz@, pentru2007, }i alte ora}e mai mici, inclusivSibiul, unde deschiderea este de altfeliminent@. Mai mult, la Ploie}ti, Kauf-land a pus }i bazele unui centru na]io-nal de distribu]ie. Magazinele Kauflandcomercializeaz@ produse alimentare }inealimentare, utilizând conceptul dediscount moderat. Men]ion@m c@, înfunc]ie de dimensiune }i loca]ie, inves-ti]ia pentru deschiderea unui astfel desupermagazin este de 8-10 milioanede euro.Compania multina]ional@ Plus Dis-count, membr@ a grupului german dedistribu]ie Tengelmann, a deschis înceva mai mult de un an primele 20de supermagazine dintr-un total pro-gramat de 120 de magazine. Valoa-rea total@ a investi]iilor alocate aces-tui proiect s-a ridicat la 200 de mili-oane de euro, din care 17 milioanepentru un centru logistic situat în Plo-ie}ti. Dou@ astfel de magazine Plus aufost inaugurate }i la Sibiu, în noiem-brie 2005.Concernul german Rewe, prezent dejaîn România, prin superma-gazinele Billa,retailul de tip cash&carry Selgros }ihard-discountul XXL Megadiscount,}i-a anun]at inten]iile de expansiunepe pia]a româneasc@. Rewe se pre-g@te}te s@ atace }i mai serios culoa-rul discount prin supermagazinele

Penny Market. Peste 100 de milioanede euro vor fi investi]i în urm@torii cinciani în dezvoltarea re]elei de magazinePenny Market, iar doar pân@ la sfâr-}itul lui 2005 au fost deschise 16astfel de supermagazine discount.Al]i investitori importan]i în acest sec-tor sunt concernul Delhaize, care aredeja 33 de magazine Profi, respectivMinimax Discount, o apari]ie mai nou@pe pia]a româneasc@, ce a deschis anultrecut 10 supemagazine discount, toatesituate în sud-estul ]@rii, în ora}e cupeste 15000 de locuitori. Politica dedezvoltare a companiei prevede ca,în urm@torii cinci ani, s@ promoveze100 de magazine în România.Concuren]a va fi din ce în ce maiacerb@ între supermagazinele }i hi-permagazinele obi}nuite, pe de o parte,respectiv cele de tip discount, pe dealt@ parte. Consider@m c@ politica deinstalare }i p@trundere pe pia]a româ-neasc@ a primelor a fost oarecumtardiv@ (conceptul de hipermagazin afost introdus pe pia]@ de c@tre grupulCarrefour, înc@ din 1963). Probabilc@ s-a ]inut cont, într-o m@sur@ multprea mare, de indicatorii macroecono-mici care nu reflectau în fapt putereade cump@rare real@ a românilor, dup@cum poate c@ au fost subestimateapetitul }i pl@cerea de a cump@ra aleunui popor de sorginte latin@. Chiar dac@ mai târziu, toate aceste ma-nifest@ri din comer]ul românesc suntde bun augur pentru peisajul comer-cial autohton, fiind în beneficiul cum-p@r@torului, atât din perspectiva pre-]ului, dar }i prin calitatea mult amelio-rat@ a calit@]ii actului de vânzare.

drd. LUCIAN BELA{CU

COMER[ CONSUM VINERI 19 IANUARIE 20076

Muta]ii profunde în retailul din România

BURSA ESEUVINERI 19 IANUARIE 2007 7

DESIF 5, lider pentru prima dat@ în 2007

Pe fondul sc@derii cota]iilor futures,lichiditatea de la început de s@pt@mân@a fost pe pia]a bursier@ a derivatelor,una medie spre ridicat@. Au fost trans-ferare peste 18.900 contracte futures }ioptions din 2605 tranzac]ii. Ca valoare,totalul ob]inut ieri s-a ridicat la 63,59milioane de lei, adic@ 18,77 milioanede euro. „Pe fondul corec]iilor de pre],am asistat la o sc@dere, ce-i drept nufoarte consistent@ a num@rului de pozi]iifutures, existând investitori care aupreferat s@-]i marcheze din profituri sau,dup@ caz, s@ limiteze din poten]ialelepierderi” a declarat un broker din pia]@.Din rulajul }edin]ei, o pondere de peste98,6& a revenit scaden]ei martie carese men]ine drept orizontul predilect deplasament al investitorilor. În pia]a futures, derivatele financiare „auf@cut legea”, DESIF 2, DESIF 5 }i DETLVfiind produsele cele mai tranzac]ionate.Cu 8523 contracte, reprezentând 45,4&din rulajul zilei, derivatele pe ac]iunileSIF 2 Transilvania au cedat, pentru primaoar@ în acest an, pozi]ia de lider în pia]ala termen. Pentru DESIF 2, s-au consem-nat plasamente }i raportat la orizontulinvesti]ional septembrie. La finalul oraru-lui de tranzac]ionare, pe primul loc s-auclasat DESIF 5, cu 8666 contracte. {iaceste derivate au evoluat pe un traseu„ro}u” soldat cu deprecieri atât pentrumartie, cât }i pentru iunie. Locul trei afost ocupat de DETLV, cu echivalentul aaproape 800.000 ac]iuni transferate. Din

aria derivatelor financiare se cuvin amin-tite }i derivatele pe ac]iunile SIF 3Transilvania care, de}i nu s-au apropiatde volumele „colegelor” DESIF 2 }iDESIF 5 au contribuit }i ele prin echiva-lentul a 449.000 ac]iuni transferate (449contracte x 1000 ac]iuni) la procentulde aproape 94 & generat de cele treisociet@]i de investi]ii financiare. Pentrusectorul op]iunilor tot DESIF 5 au fostvedetele tranzac]iilor, remarcându-secontractele call încheiate la pre]ul deexercitare de 3,7 lei/ac]iune, în schim-bul c@ruia s-a pl@tit o prim@ de 15bani/ac]iune.

Derivatele financiarese men]in în top

Cea de-a doua sesiune a s@pt@mânii aînsemnat pentru bursa derivatelor mar-carea unei cre}teri nete de 54,5 & alichidit@]ii în compara]ie cu ziua de luni.Aceasta a fost atins@ în urma încheieriia 29.211 contracte futures }i options din3752 tranzac]ii, cu o valoare de circa98,5 milioane de lei. În euro, acesta adep@}it 29 milioane. Tranzac]iile s-audesf@}urat pe fondul unui traseu ma-joritar ascendent al pre]urilor. Sc@derilenu au lipsit îns@ cu des@vâr}ire. Sectorulfinanciar a fost din nou „exploatat” lamaxim de participan]ii în pia]@, astfelîncât la nivelul celor mai transferate ac-tive suport nu s-au produs mari muta]ii.Se remarc@, totu}i, revenirea pe primulloc a DESIF 2, dup@ ce, la debut des@pt@mân@, cedaser@ aceast@ pozi]ie.DESIF 2 s-au impus în clasamentullichidit@]ii, cu un total de 15.112 con-tracte futures. Pentru DESIF 5, totalulcontractual a urcat la 12.691 contracte.În pia]a op]iunilor investitorii s-au orien-tat c@tre contractele de tip call, atrac]iilenumindu-se DESIF 5 }i DETLV martie.Despre evolu]ia de ansamblu a pie]ei,Mirabela Coss, broker la SSIF BrokerCluj, a declarat: „Dup@ ce, luni, s-a pututobserva o sc@dere a num@rului pozi]iilorfutures, mar]i, acesta a reînceput s@creasc@. Alternan]a închideri-deschiderieste un semn al prezen]ei masive a

speculatorilor în pia]@, ace}tia exploatânddiferen]ele de pre] zilnice”. La mijloculs@pt@mânii, pe fondul sc@derilor cota]iilorderivatelor, lichiditatea s-a men]inut laun nivel ridicat. Au fost înregistrate 3092tranzac]ii, ce au însumat 22.672 con-tracte futures }i options. Valoarea aces-tora s-a ridicat la aproape 73,9 milioanede lei, adic@ 21,7 milioane de euro. Dela începutul anului, s-au încheiat 265.161contracte futures }i options, total careindic@ sesiunea de ieri drept cea în carea fost atins }i dep@}it volumul din în-treaga lun@ ianuarie a anului trecut.„Dep@}irea, în doar 11 sesiuni, a totalu-lui din ianuarie 2006, semnific@ faptul c@bursa din Sibiu nu }i-a atins maximuldin poten]ial existând din plin loc pen-tru cre}teri }i mai consistente. Totodat@,situa]ia exemplific@ atitudinea favorabil@

manifestat@ de investitori în ceea ceprive}te tranzac]iile cu produsele derivateoferite de bursa la termen”, a declaratun oficial sibian. Cu 11.589 contractedin 1604 tranzac]ii, DESIF 2 au fost„campioanele” zilei de miercuri. C@treprima scaden]@ din an s-au îndreptatmajoritatea dintre acestea. Din topul zileinu puteau lipsi DESIF 5, care au ge-nerat 39,6 & din rulajul zilei }i s-au clasatpe locul secund. {i derivatele pe ac]iu-nile SIF Transilvania au ap@rut în cadrulgeneral al evolu]iei zilei de 17 ianuarie,cu 471.000 ac]iuni transferate. Dintreprodusele oferite de BMFMS la tran-zac]ionare, au mai atras aten]ia DESNP,care au ocupat locul trei în clasamen-tul zilei cu echivalentul a 745.000 ac]iunitransferate. Pe segmentul bancar, DETLVsunt cele mai transferate derivate, situa]ie

oarecum obi}nuit@ reliefat@ de coteleob]inute de aceste active în ultima pe-rioad@. „Chiar dac@ transferurile pe de-rivatele TLV nu se ridic@ la nivelul celorde pe DESIF 2 sau DESIF 5, se poateobserva un nivel constat de interes carese explic@ prin existen]a unor juc@tori fi-deli acestui activ suport”, observa unbroker din pia]@. Ieri, }edin]a de tranzac]ionare a începutfurtunos, în primul minut fiind încheiate1000 contracte futures. În jurul orei 13,totalul se ridica la aproape 21.000 con-tracte. Activele suport DESIF 2 }i DESIF5 dominau, ca de obicei, tranzac]iile, ac@ror valoare se ridica, la aceea}i or@,la aproape 68 milioane lei. În cea ceprive}te cota]iile, acestea se situau lavalori inferioare celor anterioare, traseulpre]urilor fiind unul descendent.

Decebal N. Tod@ri]@- purt@tor de cuvânt al BMFMS

Derivatele pe ac]iunile SIF 2 }i SIF 5 domin@ pia]a futures

Noi vrem s@ cre}tem în spectacolele fru-muse]ii }i atunci credem c@ avem sin-gura avu]ie; parc@ atunci suntem, maimult ca oricând, siguri c@ tr@im plenar.C@ut@m cu elan }i suntem gata s@ neavânt@m }i s@ r@zbim. Este inocen]@mult@, la început. Dorim glorie subacela}i cer plin de for]@ }i lumin@ denesec@tuit, chiar dac@ în centrul univer-sului g@sim enigma, adic@ un sens pecare îl descifr@m greu, pentru c@ str@lu-cirea lui ne orbe}te. Dar, se întâmpl@ c@lumea î}i arat@, brusc, r@nile }i zbârci-turile; îmb@trâne}te }i noi la fel... odat@cu ea, o lume în care noi înv@]@m s@împletim cu fir alb }i fir negru una }i

aceea}i frânghie, o lume în care ac-cept@m }i binele }i r@ul, o lume undeexist@ frumuse]e, dar }i umilin]@, }i, pân@la urm@, nefericirea lumii este }i a noas-tr@, iar soarta ei ne apas@ }i pe noi, dar,totu}i, în toiul iernii, afl@m cu bucuriec@ putem purta în noi o var@ de neîn-vins. Suntem tot mai con}tien]i de des-tinul nostru; coasem la loc ceea ce estesfâr}it, a}a cum putem, }i nu dezn@-d@jduim, medit@m }i înv@]@m s@ nu nel@s@m prad@ r@ului. Omul se revolt@ }ispune nu, refuz@, dar nu renun]@ nicio-dat@, el spune, în acela}i timp, }i da }inu, el demonstreaz@ c@ exist@ lucruricare merit@ sacrificii ce se cuvin ap@rate,opune ordinii care îl oprim@ un fel dedrept de a nu fi oprimat dincolo de ceeace poate admite, pân@ la urm@, el nueste decât un joc de for]e asupra c@ruiapo]i ap@sa în mod ra]ional. El trebuie s@se rezume la eul social }i ra]ional; când-va, omul care î}i spunea neutru era con-siderat, în mod obiectiv, favorabil regimu-lui, alt@dat@ omul neutru era consideratîn mod obiectiv ostil regimului, iat@ dece uneori acesta e slab sau la} }i tre-buie organizat, el î}i poate ajunge sieîns@}i }i poate purta în sine tot ceeace poate explica universul }i destinul. }iuneori, crea]ia îi este de ajuns. Aceasta

înseamn@ mister, tain@ }i prime}te lu-mina cea mai str@lucitoare de la îns@}ivia]a autorului lor. Poate aceasta s@ fie}i cea mai eficace }coal@ a r@bd@rii }ia lucidit@]ii. Atunci, crea]ia este luat@ înserios }i omul începe s@ spere spre a-}i atinge scopuri }i va îmbr@]i}a spe-ran]ele viitorului. Iat@, deci, c@ nicicândcreatorul nu va fi obosit de jocul s@u;el adun@ inteligen]@, pasiune, perse-veren]@, dar }i revolt@, diversitate, izbuc-nind în imagini dintre cele mai spec-taculoase.Chiar dac@, uneori, lumea e mohorât@,ea este a noastr@ }i noi o percepem prinm@re]ia defectelor sale }i lupt@m ca s@o înfrumuse]@m, picurând un pic de elan,mai mult@ iubire, un strop de revolt@ dincând în când, mai mult@ speran]@ }i per-severen]@. A}a, ea va str@luci }i ne vaînc@lzi, a}a ne umplem vie]ile }i d@m un]el str@daniei noastre. Acum, suntem maiaproape de împ@r@]ia de lumin@ a vie]iiîn care credem, iar scopul nostru estes@ fim ai timpului nostru unde optimis-mul î}i afl@ îndrept@]irea într–o lumef@cut@ pe m@sura omului unde acestaeste singurul st@pân, unde ne dorim s@tr@im admirând, s@ fim one}ti cu noiîn}ine }i cu semenii no}tri, s@ atingemarmonia care aduce sim]ul limitelor!

Împ@r@]ia scopurilor

dr. Adriana VIN[EAN

Bursa din Bruxelles - Belgia

Purt@torul de cuv$nt al Executivului, OanaMarinescu, a subliniat, ̂n cadrul unui brie-fing, c@ taxa nu corespunde normelor euro-pene doar ̂n ce prive}te nivelul ei, relatea-z@ Rompres. [@ri precum Austria, Fran]a,Germania, Olanda sau Ungaria au }i eleastfel de taxe, iar taxa de prim@ ̂nmatri-culare nu a fost "inventat@" de guvernulrom$n "^ntr-un exces de originalitate", aar@tat purt@torul de cuv$nt al Guvernului.Oana Marinescu a subliniat c@ nivelultaxei, a}a cum a fost propus de Guvern,corespundea normelor europene, dar,dup@ ce a fost modificat@ de Parlament,taxa a crescut aproape de trei ori. Astfel,dac@ pentru un automobil cu sistem Euro2 }i o capacitate cilindric@ de 1.600 cmcubi, Guvernul a propus 0,5 euro/cmcub, Senatul a majorat taxa la 1 euro/cmcub, iar Camera Deputa]ilor a stabilit-o^n final la 1,3 euro/cm cub.De}i Guvernul este dispus s@ modificetaxa de prim@ ̂nmatriculare, nu va renun-]a ^ns@ la ea, deoarece aceasta se jus-tific@ din perspectiva protec]iei mediului,a ar@tat Oana Marinescu. Purt@torul decuv$nt al Guvernului a precizat c@, deo-camdat@ nivelul actual al taxei r@m$nevalabil, p$n@ c$nd Ministerul de Finan]eva veni cu o nou@ propunere.Oana Marinescu a ar@tat c@ nu a foststabilit un termen limit@ ̂n acest sens }ia recunoscut c@ lucrurile sunt un pic^ngreunate }i de faptul c@ Parlamentuleste ^n vacan]@ ^n aceast@ perioad@, iarGuvernul nu poate emite ordonan]e sim-ple ̂ n privin]a acestei taxe. Guvernul vatrebui s@ propuna astfel modificarea Co-dului Fiscal, iar purt@torul de cuv$nt alExecutivului a afirmat c@ vor fi adusemodific@ri ̂ntregii legisla]ii necesare, ast-

fel ̂nc$t s@ poata fi stabilit un nou nivelal taxei de prim@ ^nmatriculare.Taxa pentru prima ̂nmatriculare a adus,p$n@ acum, la bugetul de stat venituride doar 522.143 lei, din 28 de jude]e ale]@rii. Potrivit lui Daniel Chi]oiu, vicepre}e-dintele Agen]iei Na]ionale de AdministrareFiscal@ (ANAF), ^n Bucure}ti veniturilecolectate din taxa de ^nmatriculare seridic@ la 102.034 lei.Ungaria ̂nregistreaz@, ̂n prezent, cea maimare valoare a taxei de prim@ ^nmatri-culare a autoturismelor, acesta ̂ncadr$n-du-se ̂ntre 940 }i 18.100 euro, ̂n func-]ie de vechimea ma}inii. Grecia impuneo tax@ care variaz@ ^ntre 35 }i 385 lasut@ din valoarea rezidual@, ̂n func]ie degradul de poluare al autoturismului. Lapolul opus se afl@ Polonia, care a per-ceput pentru prima ̂nmatriculare a auto-turismelor o tax@ care reprezint@ doi lasut@ din valoarea real@ (nu cea de achi-zi]ie) a autovehicului. %n Austria, taxa deprim@ ^nmatriculare este de 16 la sut@din pre]ul de pe factur@ al ma}inii, iar^n Finlanda aceasta este de 28 la sut@din pre]ul ma}inii. Germania }i Spaniapercep o tax@ fix@ de 25,6 euro, respec-tiv 66,6 euro.

Fran]a aplic@ o tax@ cuprins@ ̂ntre 20 }i36 euro pe un cal putere la care se adau-g@ taxa pentru poluare bazat@ pe emisiade dioxid de carbon. %n Danemarca, taxade ̂nmatriculare este de 105 la sut@ dinvaloarea rezidual@, iar ̂n Belgia aceasta va-riaz@ ̂ntre 61 }i 5.000 euro. %n Italia, taxade ^nmatriculare este de 3,5 centi/KW(pentru o ma}in@ de 125 cai putere,respectiv 92 KW, taxa este de 322 euro).%n Rom$nia, taxa de prim@ ̂nmatriculare,

aplicat@ de la 1 ianuarie 2007, variaz@,^n func]ie de vechimea ma}inii, gradulde poluare }i capacitatea cilindric@, ̂ntre160 }i peste 9000 de euro, potrivit cal-culatorului de afi}at pe pagina de Interneta Ministerului Finan]elor.

Legisla]ia UE nu interziceimpunerea taxei,

dar nu tolereaz@ discriminarea

La nivel comunitar nu exist@ o armo-nizare ^n privin]a taxei de ^nmatriculare,motiv pentru care decizia privind impu-nerea, nivelul }i modul de calcul al uneiastfel de taxe revine fiec@rui stat mem-bru al Uniunii Europene, cu condi]ia caacesta s@ respecte Articolul 90 din TratatulUE, a declarat, miercuri, pentru RompresRoger Nunn, ofi]er de pres@ la Direc]ia pen-tru Afaceri Administrative - Taxe }i V@mi- Buget din cadrul Comisiei Europene.“%n Danemarca, de exemplu, aceast@ tax@se ridic@ la 180& din valoarea vehicu-lului. Rom$nia poate stabili niveluri aletaxei de ^nmatriculare oric$t de maridore}te, c$t timp prin aceasta nu suntdiscriminate vehiculele de m$na a douaimportate”, a precizat Nunn.Articolul 90 din Tratatul UE, a}a cumeste interpretat de Curtea European@ deJusti]ie, nu interzice statelor membre s@impun@ taxe de ̂nmatriculare a ma}inilor,dar stipuleaz@ c@ “nici un stat membrunu trebuie s@ impun@ la produsele dinalte state membre nici o taxare intern@suplimentar@ fa]@ de taxele impuse pro-duselor interne similare”. %n consecin]@,aceast@ tax@ nu trebuie s@ fie mai marepentru ma}inile de m$na a doua adusedin alte state membre, comparativ cu

taxa aplicat@ vehiculelor uzate, de acela}itip, din ]ar@ care inten]ioneaz@ s@ impun@taxa, a explicat oficialul european.Curtea de Justi]ie a sus]inut ferm c@ taxade ^nmatriculare pl@tit@ pentru un auto-turism nou este inclus@ ^n valoarea depia]@ a acestuia }i, astfel, valoarea taxeide ̂nmatriculare inclus@ ̂n valoarea rezi-dual@ a vehiculului se reduce propor]ional.%n consecin]@, pentru a evita un tratamentdiscriminatoriu, Articolul 90 cere s@ seia ^n calcul gradul de uzur@ al ma}iniiatunci c$nd este calculat@ valoarea taxei.

Metoda stabilirii gradului de uzur@ aleas@de un stat membru trebuie s@ reflectepierderea real@ a valorii ma}inii pentrua se asigura c@ taxa impus@ asupra ma-}inilor venite din alte state membre nudep@}e}te taxa rezidual@ incorporat@ ^nvaloarea vehiculelor similare ̂nregistratedeja ̂n ]ar@. Cu alte cuvinte, taxa de ̂nre-gistrare a unei ma}ini vechi de opt aniimportat@ ^n Rom$nia nu poate dep@}ivaloarea impozitului inclus ^n valoarearezidual@ a unui vehicul similar ^nregis-trat ^n urm@ cu opt ani ^n Rom$nia.

TAXE VINERI 19 IANUARIE 20078

c my b

c my b

c my b

c my b

EVENIMENT 2007

Ileana ILIE

Taxa de prim@ ^nmatriculare va fi modificat@, ^n urma consult@rilor pe care Ministerul Finan]elorPublice le va avea cu Comisia European@. %n urma acestor consult@ri, ministerul va propuneExecutivului modificarea acestei taxe, care va fi ^ns@ men]inut@, a fost concluzia discu]iilor purtate^n }edinta de miercuri a Guvernului.

Colegiul de redac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCUEMIL DAVIDDAVIDILEANA ILIEILIELIA-ALEXANDRA BALTADOR - secretar general de redac]ie

editorGRUPUL DE PRES~ CONTINENTCAMERA DE COMER[, INDUSTRIE {I AGRICULTUR~ A JUDE[ULUI SIBIUNOBLESSE SRL

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care

pot fi diferite de cele ale redac]iei.

ISSN 1841-0707 Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,e-mail rondul@rdslink.ro

Nivelul taxei de ^nmatriculare va fi modificat,dar taxa va r@m$ne valabil@

Kärntnerstraße, ceamai important@ }i

elegant@ strada co-mercial@ din Viena