SIONULU ROMANESCU f » oia oaaencesca, ?rana si seo

? Vien'a, i I. Septembre

. 4Yv»»I» mm.- '""<• >if ««!»«>«ri Imi», ti lt , « i l* » lenei, ciiiiriniiii-iiilu v , — t '"'<'• Pri-flnlii pro hmi UHM 0 ¡i. v. a,, jH-c ¡üiimí;í.;ttí' di* rtrm ¡2 ti. 'iii cv. v. a.: pentru Koininii'a. si tii-re. străine ¡4 lei sin frani'i pre intrufţ'i'- ' '<"' P"' «l«»mM«« amili).

L1 s> -A k Pr«»nm>T»rt-K »r !.ii-e1* t> lìatóiinne m ^t-Mm-A-

f í ¡ u «J i-iiihi gr. i-, ornlr. ili» Vir.ii'a (Sfhonl»te.r»i?m«c . J ír . i»), T.>lis fjiis.olrii «trotti >W a n- tramite. IH.

JLlF» R> redaetímii* iVannaíe. Oorrspuoilintiele nepublittatf se vom ¡i,rcu\ ^erjMjri atiümine mt se nniiiese.ti.

A n u l u

raiaua sì ampliaría V VI. Sacrifichila Legei nòne, (aria.) — Una, C C I ^ W l l S S U l i C * De care patriarcato «»n tiemito Romanii din Daci'a opinii; O"-

(ca pri miei

De care patriarcato s'au tienutu Romanii i ; ^ 6 / 6 s c r i e ' C À L O A N I T I U N ' A P ^ H " 7 7 » f e u t a ; u

" , - * *% ' R o m a : ne convinge scrisorea pontificelui fnocentiu dm D a C i a t ra iana SI aUre l iana? , I L d i n 1 2 0 7 cafra loanitiu, in care ocurge aeestu pa.-

VI . saghi : „Super eo autem, quod te in devotione apo-

(, i,, e ) stolicae Sedis perseverare firmiter assevera* et. si ne-D u p a ' c e loanitiu regele Bulgar i loru sì Romani ioni eesse foret, caput exponeres pro eadem, excellentìam

cu popòrulu din reirmulu seu fornialminte s'a supiisu isegiani in Domino eommendamus, et gratiarum act io-ecaunului pontifieescu de la Rom'a , binele Latiniloru | neş referimus honorum omnium largi tor i , qui hoc (sub cari uitielegu aici pre Itaìianii, Francesi! sì Ger- j pr,opositum tibi miserieprditer . inspiravit." (v. monu-manii cat.) cumu sì interesele consolidarci imperiului j menta Hung. h i s t , pag. 3 1 7 . ; Migne o. c. tom. I I . latina orientale aru fi poftitu acumu, câLa t in i i se lucrejpag- 1 1 6 2 . ; The iner o. c tom. I . pag. 4 4 . ) Vasiliu pentru , intuire,», conservarea sì înflorirea precum» a,[patiiarcuiti Bulgariloru sì Romaniloru din Ternovg

- v j ^ r f V ^ ^ g t ^ W f s i h i V ' àp?»'» . ¿0* sf r t i i r e i h i ^ J i — " l ' T ^ T & h l \ : " ' . " ' ! ! " > ' ' ' * ,«*r^i j t»o»u hir»™»-— « r f l o i n ' a vechiaT^lnteresulu baser ice i Romei ari fi tuiui. care Iu- depusese patriarcului "de la Rom'a.

pretinsu, câ Latinii, respectandu poterea sì eroismulu lui loanitiu, se fia in relatiuni bune cu dinsulu sì se lu-faca loru-si aliata, spre a se intari pre sene incon­t r a Greeiloru. Insa ci, dorerei spre mare a lorii dauna sì Manin, in Jocu de a face cele poftite de interesele imperiului latinu orientale, ma sì ale celui apusénu fa-eia cu remnulu bulg.-rom., se uitau c i t ochi rei sì su­perbi la poterea remnului bulg.-rom., pismuiâu pe loa­nitiu, voiau a-i hia Misi 'a-de-diosu. sì lu-infestâu cu multe reie, cumu citimi! in Cronic 'a R o m . de Sincanu la pag. 4 9 4 . sì in monumentele Unga r . ist. citate la. pag 2 9 3 .

In aceste impregiuràri loanitiu a recursii ia pat ri­ardi hi de la Rom'a Inocentiu I I I . , c i pe Latini se-i iee depre capulu lui ( C r o n i c a R o m . pag. 4 9 4 ) ; nein-cetandu insa relele, ce le avea de la Latini . loanitiu esac erbati! a venitu intru ajutoriu Greciloru contr 'a Latiniloru, sì cu a r m a t a sa, compusa mai alesu din Romani din Daci 'a traiana sì aureliana sì din Bulgari , a batutu óstea Latiniloru, pre imperatuhi latinu Ba l -duinu Fa prinsu sì l'a dusu câ captivii in Ternovu. unde acest 'a a sì moritu.

Cu tòte cà loanitiu era astfeìiu indusimanitu cu Latinii , totuşi nu s'a lasatu de unirea făcuta cu Rom'a . ma s'a dechiaratu, cà e gat'a, dèca s'ari cere, a-si pune sì câpulu pentru scaunulu apost. romanu. Despre

acestu adeveru ne convinge Cronic/a R o m . pag. 5 3 1 .

Sub A san ii sé« Ioane I I . regele Bulgarüoru sí R o ­

maniloru, nepotu de frate a Iui íoam'tiu, ai sub ( î e r -

manu. urmatoriuJu iui Vasiliu in patriarcatuin României

(Blachiei) si Bulgariei, unirea religiunaria cu Rom'a, prin

urmare si dependinti 'a Bulgariloru s¿ Romaniloru de

patriarculu romanu, s'a pericl i tata; câci regele Asanu

séu Ioane 11. unindu-se cu Vafaee séu Ioane Duc 'a

imperatulu grecescu, sí măritându-si in 1 2 3 5 sí fót'a dupa f'iiuiu memoratului imperatu grecescu. s'a lasatu ue unirea cu Rom 'a vechia; asemene feee sí Germano, urmatoriulu' patriarcului de T r i n o m . Acest 'a trecundu in partea Greci lont . prin decretulu imperatalui grecu loane Duc 'a séu Vatace si prin decreta sinodale, cu învoirea patriarcului c-politanu, s'a facutu patriaren in- > dependinţe Bulgariloru sí Romaniloru. Despre onórea sí demnitatea patr iárcale a, lui Germanu Efremu crono-grafulu grecescu crede, câ acést 'a s'a data lui Germanu pentru încuscrirea regelui Ioane I I . cu imperatulu Ioane Duc'a ; insa Niceforn Gregor 'a in lib. 2. scrie, câ pentru acea au facutu Greci i pre Germanu patriarcu indepen-dinte, ca Bulgari i si Romanii se le dee ajutoriu con­tr'a Latiniloru (v. Cronie'a R o m . la pag. 5 2 6 . )

Ruinandu-se unirea cu baseric 'a Romei prin tre­cerea regelui Ioane I I . sí a patriarcului Germanu Ia baseric'a greca c-politana, Romanii din Dac i ' a aureli­ana cei desbinati de patriarcatulu Romei in decursulu secliloru s'au tienutu parte de patriarculu de Trinovu,

parte de patriarcatulu ipechiami, AUD Dusan regele S e r - [ uniţi sî cari sub Be l ' a IV . , Oarolu Rober tu sî Ludovicu biloru sî Romani loru proclamaţii in dependinţe de C-polu. mai tardîu insa erasi supusu C-poluIui (v. Ăna-lect . bizanţ, de losefu Mliller in Vien 'a la 1 8 5 2 edate pag. 2 6 . 2 9 . 7 2 . ) , sî parte de patriarcatulu din Oarlo-vetiu,, sub Leopoldu imperatulu Romaniloru infientiatu, dupa c e patriareulu Arseuiu din Ipechu a vcnitu in Cariovetiu, unde pentru gr. orientali s 'a redicatu pa-triarcatu independinte, euniu se scie d in istoria, sî anume din istori'a regatului D a l m a ţ i e i , Croaţiei sî S la ­voniei, de Gebha id i pag. 1 0 2 . Romanii din Daci'a aureliana cei reunişi uniţi cu Rom'a . vechia s'au tienutu de patriarcatulu ROMANII.

Ce se atinge de subordi naţiunea b a s c r i c e s c a a R o ­ma nil orn din Daci'a i r a i a n a dupa periclitarea unirei, causata j>rin regele i o a n e I I . sî prin Germanii patriar-cu' . despre acest 'a iiisemnâmu. următoriele :

a) P re tempuiu lui Asanu seu Toane 11. regelui Bulgariloru sî Romaniloru in Tier 'a- romanesca sî Mol-dov'a (numita sî Oumani'a) o parte a Romanijoru (sî Cumani n u m i ţ i ) era sub ascultarea Romei si supusa, episcopului C u m a n i Ioni (numiţii sî episcopulu Milcovului sî Seretiilui),. precumu se pote cu siguritate deduce din fragmentulu epistol-î episcopului ( 'umaniloru Teodor icu din 1 2 2 8 . publicaţii in opulu lui Benko despre Milcoviu tom. I . pag. 1 1 6 , in c o d i c e l e diplomaticii a lui Georgiu F e j e r tom. I i i . vo lum. II . pag. 1 5 1 . in suplementele JkUJBardosy la Aualectele Scepusiului pag. 4 1 6 . in U r -

cel u mare s'au unitu. au stătu sub episcopii uniti ai Milcovului, séu Cumaniloru, sì Sere tubi i. ai Bacalimi, a i Argesiului. sî ai Severinului. supuşi scaunului pon-tificescu de la Rom'a vechia. Dara mare parte a R o ­maniloru din Daci ' a trăiau a aflând u-si pre tempii iu re-giloru proprii ai l ' ngar ie i baseric'a si nariunalitetea sa romana mai asigurata in confesiunea greca neunita contri» desnatiun ali sarei, remake in acesta confesiune, dependinti de la ( -po l i i numai iu c e l e dogmatice, era in altele fiendu sub proprii loru metropoliti autonomi. Romanii din remnulu Ungariei aveau metropoiitu pre cehi de la Alb'a-Iuli 'a. |>reste care erii esarcu metro-politulu din TicVa-ro i i i . (V. Pravil'a baser. nòs t re) ; èra

cei din T ié r ' a - rom. aveau metropoliti, carii se chiroto-

niâu prin a r c h i e p i s o pulii Achridei. pana. ce prin regula-

mentulu organicii si-au esoperatu independintia.

Mai tardîu o parte însemnata a Romaniloru din

Uugari 'a. din Banatulu temesianu sì din Ardélu séu

Transilvani 'a sub Teofilu in 1 6 9 8 . sî in 1 7 0 0 sub

Atanasiu. metropoliti rom. de Alb'a-Iuli'a. primindu

unirea cu baseric'a Romei au deveniţii era, sub patri­arca tu iu pontificelui de !a Rom'a. care sì adi e patri-arcu Romaniloru uniti din remnulu Fuga rie!, cari au metropoliti! gr. c. la Blasiu in Ardélu cu trei epi­scopie sufragane, provediute cu capitule, anume: epi­scop ia romana gr. cat . de la Oradea-mare, de la Ghierl 'a séu Armenopolii. sì a Lugosiului din banatulu w m ^ i a r î n: eiiwa--'J^-xmtşssxm" toiunr^paţţ.-^.

sî in~opulu , .Szekely okleveltâr" edatu de Oarolu Szabo j Din cele, ce am produsa in tractatulu d e s p r t t y ^ in 1 8 7 2 la pag. 6. care fragmentu suna: „ fheodor i - j t rebarea , câ de ca re patriarcatu s'au tienutu Romanii

Quid vobis officit nominis inutan'o, eadem cus . .

manente ep i scopa t i^ erga v estram nationem ratione et

virtute? Nonne in ecclesia Christi D. lupum ei agnum

una pasc convenit? Quidni etiam h i c u i u in cum

C o n i a n o et O l a e l i o q u e ?"• Alta parte a Romani­loru s a tienutu de baseric'a greca neunita, precumu se scie din literele pontificelui rom. Gregoriu I X . din 1 2 3 4 . iu cai i acestu pontifice dice, cà ,.in ep i scop io Cumaniloru se afla unii Valachi (Romani) , carii tienu alte datine contrarie invetiaturei Romei , sî nebagandu in sèma baser ic 'a Romei , primeseu tòte sacramentele de Sa episcopi greeesei , sì nu de la episcopulu Coma­ndorii din locu" ; deci demanda a se dâ acestora Ro­mani episcopu catolicii dupa legea loru, si lui B e l ' a l V . regelui Ungariei i impune, câ pre aceşti Romani se-i-silésca

5 2 8 — 5 2 4 , sì Milcovi'a de Benko tom. 1. pag.

din Daci'a trai ana sî aureliana? se constatela, afòra de altele, urmatóriele adeveruri interesante pentru base­ric 'a romanésca :

1. Romanii din Daci 'a trai a na precumu sî cei din Daci 'a aureliana inainte de infieiitiarea patri area-tului c-politanu s'au tienutu de baseric 'a Romei , de unde coloniele romane au fostu adusti crestinismulu in Daci 'a .

2. Romanii sî dupa infientiarea patriarcatului c-politanu generalminte considerati nu s'au tienutu de acestu patriarcatu. ci s'au tienutu de Rom'a vechia, carea prin vicarii sei apostolesci din Tesalonic 'a a esercitati! jurisdictiune patr iarcale" iu Iliriculu orientale, de care s'au tienutu sî Daci 'a mediterana sì ripana (.,1111111 sì Misi 'a ; era pontificii romani neîntrerupţii si-au

la pag 1 1 3 — 1 1 4 . )

b) Insemnâmu, câ d u p a ce pontif, r o i n . Oivgoriu I X . , esacerbatn pentru neunirea iui Asanu Ioane rege­lui Bulgariloru si Romaniloru, a datu voia libera rege­lui Ungariei se o c u p e remnulu bulg.-rom., B e i ' a IV. sî alţi urmărim ai iui in remnulu Ungariei, precumu Ca­ro iu Rober tu sî Ludovicu ceiu mare, mai multu intere­saţi pentru ocuparea sî posiederea Tierei-ronianesci , deeâtu pentru unire, au sî silitu aievea pe Romani la

l a unire cu baseric'a Romei (v. Oronic/a ROMI . j aperatu dreptulu patriarcale, avuta in provi neiele da- ' ciane din drépt'a sì stang'a Dunărei.

3. Daciele. pre cari Iustinianu imperatulu orien­tului le-a supusu arehiepiseopului lustinianei prime séu Achridei. au fostu su puse jurisdietiunei patriareului de la R o m ' a , precumu documenterà novel'a 1 3 1 . c. 3 . a lui Iustinianu imperatulu.

4 . Dupa ce L e o n e Isaurulu ini|ieratulu orientului a fostu supusu Dac i e l e C-polului, Romanii pe tempuiu lui Fotiu s a u reintorsu la baseric'a Romei vechie.

5. Romanii sì dupa desbinarea lui Fot iu sub

unire v u Rom'a,. Romanii, carii mai inainte au fostu ! regii loru proprii S imeonu. Petru, Samuilu sî următorii

acestui, cumu sî sub loanitiu, s a u tienutu de scaunul» Romei vechie, avendu patriaicuiu loru in Ternovu. sub regii loanitiu sî Asanu seu ioane îl.

6. Sultzer, care in istori 'a Daciei transalpine la pag. 4 9 1 . tom. I I I . dîce, câ Romani i nuaufotsu mai de-multu uniţi cu Rom'a, si br. Andrea Siagun'a, metro­politulu Romaniioru gr. or. din remnulu Ungariei, care in istori'a sa basericesca asereza, câ Romanii din în­ceputu s'aru fi tienutu de patriarcattiiu c-politanu, re-tacescu sî comitu erori de ace le , ce maculez» istori'a baserieesea sî adu cu pre mulţi iu retaeire.

Dupa tote aceste in urma adaugu, cumu ea in-teresuiu istoriei basericei rom. pretinde, câ acei literaţi rom. sî neromani, carii posiedu documente sî notitie referitorie la subordinatiunea patr iarcala a Romaniloru sî neatinse in acestu tractaţii, se le publice pentru lă­murirea sî iu umilirea cunoscintieloru istorice basericesci.

Lugosiu, in 2 0 Augustu 1 8 7 2 . (1 a b r. F o p u, canon.

Sacrificiulu Legei nóue. (urmare.)

e. Aici se prescrie, câ sub aceste rogatiuni secre te ale preotului „diaconulu se memoreze din cei: vii sî din cei morti pre cine va vré. " Este o remasitia acé­st'a a recitarei d i p t i c e I o r u din baseric'a primi­tiva. 1) Diptice se numiâu adecă nesce tabele duple, in a caroru parte prima e r a u in scrisi episcopii orto-

jdocsi s i santii basericei respective, in a dóu'a fidelii mai renumiţi, precumu pap'a, imperatulu, patriarculu, metropolitulu si alţii, cumu si aducătorii jerfei , in a trei-a cei mutati intru credintia. Maura, iubitória ba­seric'a. prin ast'a a doritn si do reşce, a cuprinde in rogati un ea sa, sî din fruptele sacrificiului a face par­tasi pre toti. câţi prin mărturisirea unei sî aceiaşi cre­dinţi e facu parte din corpulu celu misticii a lui Chri­stosu. Sì dèca in presbite dipticele nu se mai prelegu, preotulu totu le supiinesce prin rogatiuni limitiate iu generale pentru maiinarii ecles'tastici si seculari cumu sî pentru toti creştinii; ba mai multu, dupa ce preo­tulu eeJebratoriu sì in audiulu poporului „antâiu amin-tesce pre episcopulu seu" (era epîscopulu pre metro­politulu, metropolitulu pre patriarci!hi, s. a, m. d. in ordine ierarchica*). diaconulu provoca cét'a eredintiosi-loru. câ se si- iiiiésca intentitinile cu ale preotului, sî in rogatiunile sale se amintésca pre archiereu, pre preotulu celebratorii!, pre imperatulu"). „sî pre toti sî pre f o t e " , la ce fidelii prin repefirea cuventelo.ru ultime si-esj)rimu consentiementulu.

Estmodu dupa ce odată torintele grati e loru pre altarul lu Legei nóue s'a deschisu, baseric 'a se adopera a-lu deriva sî conduce la toti sì la tòte, a-lu reversâ asupr'a eeloru vii sì eeloru morti, a-lu aplica membri-l o m basericei patimitórie, militante sì triumfatórie; pen­tru câ toti „cu una gura sî una anima se marésca sî laude" pre celu Eternu, sî „indurarea marelui Ddieu sì Mantuitoriului n. J . Christosu se fia cu toti", sî pen­

tru câ efectulu -mortici lui Isusu nici intri unu credin-tiosu se nu se frustreze.

§. P a r t e a a t r e i - a , c u m i n e c a r e a • a c t i v i t a t e a r e g a l e a I f l a n t u i t o r i u l u i î c a l e a u n i t i v a .

a. Ne apropiâmu de scopulu saerifîcînlni, de co­muniune, prin carea J . Christosu si-edifica, latiese* sî intaresce imperatì'a sa precumu in singuriti. asia sî in totalitatea omeni mei. E ra imperatì'a lui Christosu e impe­ratì 'a pacei. Pacea cu Ddieu, cu noi insîne sî cu dea-própele nostru e scopulu finale alu rescumpararei; mi-diulocirea acestei paci e prohíein'a basericei. „ Pentru acea potemu dîce. observa pré ninieritu s. Augustinu 4), cumu cà t i en ta finale a toturoru bimiiriloru e pacea, eâ-di si in saşi cetatea lui Ddieu porta numele misticu I e r u - s a t e ni u, v.-s.-d. interpretanilu-se visiunea pace: ; o bunetate, asia de mare e pacea, câtu sî in lucrurile pamentesci nemicu aude omul» mai bucuroşii, nemicu poftesce mai cu dom. nemicu afla mai bunu". Pentru acea deja in prepararea la comuniune nu nu­mai liturgulu in roga ti unea sa secreta cere inainte de tote pacea eu Ddieu („fa-ne demni se ne impreunâmu cu eerescile tale sì ini ri costatele mîsterie ale acestei s. sî spirituali mese, cu curata conscientia, spre lăsarea pecateloru. spre iertarea gresieleloru, spre împreunarea cu s. Sfuritu. spre moscenirea imperatici eeresei s c i . " ) , ci sì in rogat iunea comune cu intregu poporulu, in ectenia, se cere era sî era p a c e a ; se cere. cá ,,dîu'a tota se o petrecemu santa sî cu pace" , se cere rangéru í W p a r n , credintrosn indreptaioriu sufleteJoru sî trupu-" riloru nòstre' 1 , se ceru „cele de impacare ale lumei" sî „capetu crestinescu viatiei nòstre, fora patima, ne­ruşinaţii, cu pace sc i . "

Dara prepararea ia comuniune desclinitii se face prin rogatiunea Domnului, a rogatili nei primite sì in­

veriate de la insu-si invetiatoriulu sî principele pacei.

Rogatiunea acést 'a cuprinde asiâ-dîcimdu in coja de-

nuca idéele si cerintiele cele mai principali sì mai fun­

damentali ale imperatici lui Ddieu, real i sande prin cu­

minecarea cu Christosu. Cele trei cereri prime ale ei

au de scopu premarirea Tata-lui cerescu, cele trei din

urma tripl'a nòstra pace pre acestu pamentu, la midiu-

locu sta in cererea a patr'a rnidiulocirea loru prin

panea ,,suprafîentiale u .- ) adecă, prin sacrifici ulu iui J . Christosu, pre care, nu fora însemnătate hi-nuinimu si ,,panea nòstra cea de tòte dîlele11; càci, cá se graimu

cu s. Olprianu, 6) ..Christosu e panea viatiei. si acésta

pane nu e a toturoru. ci a nòs t ra ; sì precumu (licermi

T a t a - l u n o s t r u, pentru cà acestu tata e alu

credintiosiloru, asiá graimu sì despre p a n e a n ó-

s t r a. pentru cà Christosu e a nòstra pane, a eeloru,

cari primim» trup uhi seu; apoi ceremu, câ panea

acésta se ni-se dee in tòte dîlele, cá nu cumvá cei ce

suntem ii in Chr is tosu sì eucharistí 'a o primim u in tòte

dîlele cá nutreinentu alu salutei, se deveniinu prin vreo

culpa grea, carea ne retiene de Ia comuniune, sì se

fimu despartìti de Chris tosu; noi ne ceremu deci in

tòte dîlele panea nòstra, v.-s.-d. pre Christosu, pentru

câ se remanemu sì se vîemu intr' insulti sì de eorpulu |

seu santîtoriu se nu ne despartìmu". Amesuratu ace­

stei insemnatàti profunde a rogatiunei Domnului sì a

relatiunei ei eàtra s. cuminecare i-se premite in tòte

liturgiele o prefatiime stravedila, 7 ) scurta, dara respira­

tòria de cea mai adunca veneratiune. umilintia si pietate.

h. „Sî acumu se ne bucuramu sì se ne desfatàmu,

sì se dàmu madre lui Ddieu, cà. a sositu nunfamnelului

sì muierea lui s'a gatitu pre sene 1 1.*) Acumu vine împli­

nirea profeţiei davidice: „Inaitiati pre D. Ddieulu no­stru sì ve inchinati aşternutului peti óre loru sale, cà, santu este".9) Dupa o reinnouita „Pace toturoru", sì dupa ce prcotulu. premarindu atotpotinti 'a ereatòria a Tmperatului nevediutu, c e r e aplicarea donuriloru santìte s p i e salutea nòstra suflctésea si trupésca. se face sant'a e l e v a t i u u e séu inaltiare. Christosu dupa pati-mele, tnòrtea sì îngroparea s a s'a scolata din morti in­tru mărire, tesaurulu gratieloru castigate pre leninulu crucei l'a respandi tu in tòte partile, nemorirea sa o-a

impartasìtu sì o impartasiesee intregu genului ì i r a a n u

reseumparatu. prin acea, cà a intemeiatu. cà conserva

sì gubernéza baseric'a sa. Acesta logodire a lui Ohri­

stosu cu baseric 'a sa. asta perpetua nunta jubi ìòsa a

Mnelului, aceste rosai ie continue ni se amintescu prin

elevatiune sì cele ce urinéza dupa dins'a.

De acea nemidiulocitu inainte de elevare diaco­

nul u se incinge crucisiu cu orariulu. ce imitéza òresi-

cumu aripele simbolisatòrie de graduili intelectuale alu

angeriloru ; càci angerii inca si-demitu aripele înaintea

faclei DomhTìM~~sì~T?à^^^

datulu Scripturei . s e aiba eópsele incinse, candu se

prepara la nunt'a Mnelului, candu ascépta .venirea -»ì-

primirea Domnului in s . cuminecătura. De a c e a atâtu ehi. câtu sì liturgulu, ceru inca od afa „curăţire de pe-cate de la Ddieu". De acea elevandu agnetiulu, preo­tulu eschiama „Sântele santiloru!'- admoniandu óresi-cumu [ i r e credintiosi cu apostoluiu. câ se se ceree pre sene tiascecare sì asia se m a n c e din panca acésta séu

se bee din pocharulu acest 'a. câ nu c u m v a se i anance

sì se bee sie damnaţiune, neprecugetandu eorpulu Dom­nului. P ré f r u m o ş i i observa aici s. foane Orisost., scr iendu 1 0 ) : . .( ' ine nu e santu, se nu se apropie ; càci nu se dice simpleminte c e 1 u e u r a t u d e p e e a• t e, c i e e ! u s a n t n : pentru cà santii trebue nu nu­mai se fia liberi de pecate, ci se aiba sì precinti a

Spiritului sì abundantia de fapte bune". Fidelii in

umi]inti'H Ioni respundu : „Unulti este santu, nunlu

domnii. .1. Ohristosu 1-; càci in realitate ninnai acelu

linulu se potè numi santu, c a r e e santu de la natura,

óra noi mon ton i suntemu santi numai prin partecipare,

esercitili sì rogatimi e.

Totu in legatura cu temeiulu prememora n i urmóza

acumu sfermarea' agnetiului, . adeca a specieloru panei.

in patru part i 1 1 ) asiediande pre discu in f o r n i ' a crucei.

care sfennare, dupa s . Di'onis'iu Areop. , „însenina dis­

tribuirea gratieloru provenitórie din patim'a lui Ohri­

s tosu" . 1 2 ) Scoptilu sfermarei, tăcute deja de Ohristosu la cin'a ultima, e asiadara îndeplinirea tideliloru prin

grati 'a divina, unirea loru intri unu corpii mişti cu alu Domnului; câci „panea, carea o frangemu, au nu este împărtăşirea trupului lui Ohristosu? pentru c h una pane, unu trupu suntemu toti, cari dintru una pane ne im-partasîmu". 1 3 ) Mai încolo cu un'a din cele patru pârti preotulu fj>.ce c ruce deasupr'a sântului potîru sî apoi o demite intri insulţi, eu cuventeic : „Plinirea credintiei Spiritului s.": era indata dupa acea torua in potiru apa calda, dîcundu: „Binecuventata e ealdur'a santiloru tei. totdeun'a sc l . " Ambe aceste acţiuni ne revelez» acelaşi inisteriu subl ime: tramiterea Spiritului s. prin sî de la Ohristosu si venirea Spiritului s. in base r i ca ; câci Spiritulu s. in s. Scriptura k c asemena sî cu ape, era preste ss. apostoli sî invetiacei elu a descinsu in tipii de focii, indcplinindu-ie credinti'a sî scienti'a, sî ini'Honiu;. iiiiiu-le lom sî toturoru santiloru ;ie,-a căldura sî fervore, acelu zelu învăpăiata, cu care au triumfatu ' asupr'a toturoru opintiriloru inimice ale lumei.

fva i ,-»;>:».»

3; „i-Vrr ta lit sîtcmr. tîiiml-irum (V ' ita.t.1 >/• Dionys, de eessl, hierareh, t-. 4.

Are.udins !. 3 . c, .*(;». T i fte- aii» acesta provocare in tecftnln ?reeu la Go&r. ' j D e i-ivit. Doi I. X J X . <-.. 11. •) , ,H ,yj ,Bi 'cmsi ( >s" »tâ in fecctulu originale jrreceseii. •) "e urat. Dom. serm. V I . T ) 8 . Hiţ-ron. adv. Pelag. HI). Ui.: ,,8ic docilii ajio.icolos s u s , ut

quotidie in eorporis illins sacrifici-.) «redrotte* audeant 1* qui: Pater noster". Cfr. Cypriau. de oval. Dom. serm. V(. p. 281.

') Apocal. î . 7. a ) IV. 98, 5 .

'"j In epist. ad Hebr. horn, 17. " ) Htiirtfi'a latina i e frânge in A pârti, era in cea inozaraba iti 9,

din cari flacare porta numeie unui misterisi (iticarnationea, na^cerea, taia-rea-imm-egiuru, moi tea, inviorea ncl.f, iiifaeiaiamlu astfeliu intreg'a însemnă­tate a riacrificiulm.

...-^•••ii«.f^^gkwvt**.-1^.. .'li«* • e 3. . . . . . " ) 1. Cor. ItT, - l 6 j l ' ţ ^ — - • — -

Una opliìiuiie in caus'a scóieioru nòstre, Nu credit cà esista una cestinile de viatia natiu­

nale mai importanta, cá cestiimea de scòla sì cultura.

Pentru acea mi trebue se ne miràmu, cà de atâte ori

apare pre tapetu. In conferintie, sinòde. congrese, sì

mai mulţii in diurnalistica s ' a desbatutu sì scarmenatu

intr' atât'a. incâtu dora neci unu argumentu nou. pro

ori contr'a. sari mai poté aduce in acesta materia.

De acea eu câ unu omuletiu ari trebui se tacu

la acele ce le scriu alti barbati eruditi de ai nostri,

cu inultu mai compet ine sì totdeodată mai esperti pre terenulu acest 'a. câ mine. Insa scili din scòla, c à

profesoriulu pedagogu, candii dà prelegeri stiidintiloru

sei, totdeun'a intréba sì pre celu mai slabutiu de ta-

lentu ori memoria, cá se si-dee părerea : poté-va sì

elu se studieze acea prelegere ori ba in atât'a tempu?

s ì denmlteori profesoriulu se inderépta sì acomóde la ,

ba trebue se se acomodeze cu împărţirea prelegeriloru dupa capacitatea celont inai debili. Astfeliu me consi­deri! s ì eu aici. candu câ unu 1 ti cu pucinu stud'ìu sì

sì cu pracsa numai de vre 8 ani voiescu se mi-dau

sì eu cá mai mieii opiniunea in caus'a scóieioru nòstre,

sì a o pune aici pre papiru alăturea cu părerile ce-loru mai eruditi teologi sì pedagogi. Cumu cà apoi

aflá-va resomi séu nu părerea mea? as fa e tréb'a c e -

loru eompetinti de a demanda sí a impune cu poterea

oficiului loru.

Insemnu din capulu locului, cà n'am de a face cu

sistemulu invetiamentului, ci numai cu unu defectu

mai principale, dupa convingerea mea, care ne strica

cá oricare al tu Iu intru ajungerea unui scopu, precu­

mu e cultur'a intelectuale a Romanului sci.

Am de presinte in mana „Sionuli i rom." nr. 1 5 ,

in care citeseu refieesiunile d-lui redaetoriu, relative la

títarea scóleloru nòstre rom. gr. c. L e aprobezu si eu

tòte aceste sî afirmu sî aserţ iunea, neplăcuta altmintre, cà „meritamu guvernulu, ce iu-avemu, si mesúrele, ce se iean pentru noi au incontr 'a nòstra" , adecă din causa acestea, deórace la multe de tòte noi insi-ne amu porta vin'a, de scòlele nòstre natiunaii-confesiu-

rom., câ se le dee vre unu patrarelu de lapte, sera ori zara, câ se si-aline fómea copiiloru? Sî totuşi S a ­şii de ia celu mai de frunte pana la celu mai misera si-mena copii regulaţii la scòla, pre candu de alta parte vedemu, cà multi Romani de ai nostri se bucura de una stare mai buna câ atari Sas i , sî ei totuşi, netramitiendu-si copii la scola, eutédia a se scusa cu seriici 'a! Mai incolo pre candii Sasulu, fia de ori ce eonditiune, si-tramite copilulu l a scòla pana, l a 12 sì respective pana la 15 ani v è r ' a iérn'a, pana atunci Romanuîu de una stare mai favorabile a b i a si-tramite copilulu câ de sila vre câteva septemane la scòla, sì dupa acea lu-inliania asiâ-dîcundu indata cu 7 -8 ani la economici rurale sci.

Prin urmare a l f a e caus'a. a l t a e radecin 'a reu-nali nu corespundu intru tote. ma cele mai multe nec i j lu i ; e i n d i f e r e n t i s m u I u secularii! rom. Sî pre departe tempului moderau si cerintieloru legei. Eu eu aflu, câ acestu imliferentismu mai multu nu se pote insa, prelanga alte scăderi numeróse , cari stat); in ca­lea invetiamentului nostru si cari de atâte ori s'au enumerato in diurnalele nòstre, mai aflu unu defectu

mare, ma dupa convingerea mea celu mai mare, carele

sî strica mai multu câ altele inaintarei sî progresului

in scòlele nòstre, sì credu cà de acést'a convingere

voru fi toti Romanii , séu baremi acei-a, earor 'a acestu

defectu le sta inaintea ochiloru porurea. Acestu de­

fectu sì reu mare este delicatulu mero u n i r e a s ì

n e u n i r e a .

E adeverii, cà poporulu nostra din tòte partile se

j j l ange , cà numai sì numai seraci 'a e caus'a stagnare*,

progresului in scòlele nòs t r e , sì cà prin urinare nu

potu a l fa , decâtu a suspina cu poetulu: „F ie re possem,

sed juvare non." E u insa, cumu dìcu, aflu aiurea rade­

cin'a reului. Dà, concedu sì eu, cà poporulu nostra e

seracu; se intrebàmu insa. cà de unde vine seraci'a

unui poporu séu a unei naţiuni ? Ore nu din nescien­ti a sì din nedesvoltarea faeultàtilora spirituali-intelec-

tual i? E c a dara conditiunea, „sine qua non", de a te

smulge din braciele seraeiei ; va-se-dìca chiara de

acea suntemu seraci, càce nu invetiàmu; prin urmare

numai prin scòla ne vomii scapa de seracia, Asiadara

cu una resolutiune sì fortia, séu chiaru se dìcu cu una

desperatiune òrecare, de a, ne lipsi de tòta averea

nòstra, trebue se ne silìmu a pune acumu deodată una generatiune ìntréga intre murii scóleloru de tòte spe-ciele, costeze acést 'a, cumu dìcu, orice avere; càci acea avere prin nescientia totu o perde omulu, pre candii de alta parte averea adeverata e numai cultur'a, dupa dîs'a îndatinata sì pré adeverata :

nu-i bogatu care-i bogatu, ci- bogatu celu invetiatu !

Totuşi , ..dato sed non conces so" , se primimu de buna pre unii momento scus'a cu seraci 'a , pana ce in alu doile momento ve voiu convinge, cà suntu altii sì mai seraci câ Romanuîu, sì totuşi stau mai bine cu cele ce se tienu de scóla, câ noi Romani i . E c a esem-plulu in patri 'a nòstra mai in tòte satele sasesci. Nu cunòscemu noi óre Sasi destuii, cari in paupertatea loru ambia cu ulcéu'a in mana pre la tieranii nostri

dein tu ni sì sterpi prin poterea morale sì admoniţiunile preotiloru, decâtu câ de raritate prin unele comune, ci acestu imliferentismu trebue alungatu cu òrecare

fortia fisica, sì apoi câ se ne potemu folosi de acést 'a

cu sucesu, e de lipsa se deslegàmu mai aiitâiu o alta

întrebare. Anume in numerose comune, unde poporulu ,

nostru e de dòue confesiuni sî unde, dupa cumu scimu

din esperintia, pentru unele frecări releginnarie caus'a scolastica patimesce, avemu inainte de tòte lipsa de

unire sì concordia intre inspectorii scol. sî superiorii

confesiuniloru nòstre gr. cat. sî gr. or., sì acesti-a, déca__

T f e s p e e t î v u l u p o p o r u din cutare comuna dupa celu mai

multu 3 admoniţiuni nu si-ar' preface scol 'a intra tòte corespundiatòria legei scol. dietali din 1 8 6 8 , atunci aceşti superiori prin organele comperante civili se dic­teze poterea si as t r ingerea; èra in easu, candu jur i s -dictiunile politice nu ara dâ respectulu cuveniţii supe-rioriloru scóleloru confesiunali, atunci se se iea totu cam ii acele me sure prin preoţii concernenti.

Anume preoţii pre unii renitinti câ acei-a, ce nu si-dau copii la scòla, la caşuri obveninde, precumu d. e. la inmormentàri, se detraga din porap'a ceremonie-loru usuate sì prescrise, sì adecă se nu se imbrace cu felonulu, se nu tragă campanele, se nu temaieze sî al tele; Ia botezu se nu intre cu crucea in casa, se nu-i faca santîrea casei, se nu se duca se le c i t ésca ; cu unu cuventu tòte acele se i-le faca, unui renitentu, prin cari l'ar' face de ruşine inaintea celoru-alalti po­porani ascultători; escependu-se. se intielege, admini­strarea botezului sî cuminecaturei. E u dìcu, cà dupa

ce »' ara esecutâ singuratici loru renitenti atari admo­

niţiuni publice, fiendu poporulu nostru in privinti'a acést 'a sentìtoriu si facundu orice, numai câ se i-se

administra sì implinésca aceste cerintie religióse base-

ricesci, pasîndu, dìcu, contr 'a loru cu de aceste sî alte

asemeni mesure, de securu cà, spre a nu fi de risu,

se voru supune legiloru sî voru asculta, convingundu-

se in urma, cà tòte numai pentru binele loru s'au

facutu.

Aces tea insa in comunele, unde suntu dòue con­

fesiuni, nu se potu esecutâ numai din partea unui pre-

nu

otu, càci atunci -poporenii îndată voru trece la celu-alaltu, carele „ n u i asupresce" . Spre scopulu acest 'a dara, repetu. e de l i p s a intielegerea, unirea sì c o n c o r ­

d i a in t re s u p e r i o r i i nos t r i confesiunali, c â se miérga

m a n a de m a n a in aeestu obiecţii sì s e c o n c è d a , câ unde u n a c o n f e s i u n e nu e in s t a r e a-si edi­fica s i adj us ta u n a scóla confesiunale, precumu p r e t i n d e legea, a c o l o a m b e confesiunile r o m . c u poteri un i te s e si-facu s ie una scola comuna. In atari s c ó l e c h i a r o sì de s ' a r pierde caractrnlu confesiunale alu unei con­fes iuni , c e a c e in r e a l i t a t e nu s e p o t è intemplâ, totuşi curactmln natiunaie, totu asia d e seuinpu,

p e r i t -a in s e ó l e l e s ta lu lu i , u n d e ci sì natiunalitatea e in

d i c e , c à din d ó u e r e l e s e omulu p re cehi ina i micu.

IVlc v a î n t r e b a c i n e v a , cà de c e *tà lucrata cu scól'a totu asia de reu sì in comunele, unde es is ta nu­m a i una religi uno sì a d e s e unu poponi n u m e r o ş i i cu stare materiate buna? La a c e s t e respundu, cà in atan locu r i prelanga indiferentismuiu rom. lasu c à mai sun tu culpabili sì r e s p e c t i v i i p r e o ţ i , ca r i in ea, séu din uni i -ferentismu séu din nescientia, mi l u c r a nemica , in o b -iectiilu acest 'a , neavendu ned poterea cuveiitului de lipsa. Apoi canni de comunu ani mai o b s e r v a ţ i i , cà unde a r ' fi câte unu preotu zelosu sì devotatu natiu-

nei s a l e , acolo suntu la midiulocu intrigele religiunarie,

èra unde a r ' f i poporulu bimu, acolo e preotulu defec-

pote

nu numaí contésiu ' .uìHtat i 'a ,

p e r i e î u . A p o i s ì lüoKifi'a

ale.

e t c . D a r a sí despre a e é s t ' a , c a c u m u ne o b o s e e e t : am­

ploiaţii noştri rom. in e a u s ' a seólei si cuinii dau emm-plu in cercetarea b a s e n ce i popo ru l u i tieranu, vo iu s e r i e alta data. S e me i n t o r c u era la s e r a c i a . sî se denwstru, c u m u si-póte poporuîu i n c a seusA s e r a c i a ?

C u n o s c u in m u l t e c o m u n e n o p o r e n i . din ca r i mai mul tu de d i u m e t a t e dau o r e v inarsu sî tabacu mai in tote dîleîe 6 cr.., ca r i X cu 8 6 5 dîle din anu, facu 21 fl. 9 0 er . v. a. p e n t r u fiacare c a p u sí f ó r a a ave vreuni i folosii, d e e a t u d a u n a i n c a . 8? ore se d e e p r e dî fiacare numai unu cruceriu iu interesmlu seolei. c â t u an i p o t é a d u n a 1 0 0 f a m i l i e pre unu anu 3 6 5 d î l e X d e 1 0 0 ori = fl v n ía , cu c a r e a o c o m u n a s i -ar ' n o t é

?- 1 c r . X cu i.. E c a una su-p r o c u r á unu da ­

scă l i i cua l i f i ca tu . c a r e s e J< ; l u m i n e z e te neri mc a, sí d u p a c a r e a ani ave fol os u n tatu păr in ţ i i câ tu sì p runc i i e â

ce t a t i en i , si in u r m a c h i a r o n a ţ i u n e a in f réga .

tuosu. Ce se m a i elicti à p o r W 1 de ' a twr desi au studiaţii 1 6 ani, sì au unu absolutoriu câtu pre colo sì parochie bunisióre, fiendu c à acestea tòte lorii numai li-se conferescu — cu vreo esceptiune, câ de raritate numai, vreunui popaiidusiu ori moraliştii, — totuşi la ehi pre mésa mi vedi unu diurnali!, nu politicii, dara neci ba seri c e s c u ? Eu nu credu, cà „Si'onulu r." se tramite in mai mul tu de 2 — 4 esempi, in vicariatulu nostru la vre 5 0 preoţi gr. e. sì totu pre atâti gr. or.,

dar apoi a iurea? Veti sci d. vòstra, d-le Redactoriu.

S e scusa óra cu seraci 'a, cu tòte cà câte 5 — 1 0 fl. din

subsidiulu imperateseli in totu anulu i-aru potè da

usioru, in interesulu seu, ahi causei natiunali sì alu

basericei sale, séu pre une locuri s'aru potè dora pre-

numera sì din cass'a basericésea. Seraci 'a da, sì orasi

seracia preste seracia! Dara óre rachiulu sì tabaculu

cati cruceri consuma la cei cu seraci 'a in gura ? Atâti,

cu câţi aru potè premi mera vre 5 sì mai multe di­

urnale. — Mai multe insa in acestu obiectu alta data.

Acumu se vinti la firn.

Aiurea scimii, cà sì invetiatorii suntu eaus'a reului,

sì ei atâtu pentru pucin'a cualificatiune câtu sì pentru

pucin'a léfa, cu carea nu si-potu procura neci panea

de tòte dîlele. Apoi intielegintiloru nostri pre aiurea,

pre unde potu sì suntu chiamati a lucra la mărirea, culturei natiunali, inca pucinu le pasa ; altii din ei pro-tegu scól'a, confesiunei sale sì administra sume de bani

din pedepse protopopului seu, precumu am audîtu de

unu solgabireu din districtulu P . cu numele G., èra

de scól 'a celei- alalte confesiuni nu lu-dóre asia tare

Amvonulu. H e l i $ i o s i t a t e a n e a d u c e l i w î s e e s î m » i i « s « t i , » i * e i n t r u «aces t *a , m f e r i c i r e e t e r n a i u c c a - a l a l t a

w i a s l î a .

qireriicîi l a nasci-rr-H em-slci v> r g w e Mărie.) i i .-mn'ru c e i !•(' a«;-u!rn rn v c n î i u u lai

yh'if'W.M-hi \ti\:'i\vB(-\\ ])].-('; , U r , . s t ! l n L m \ S î , '„»8.

(Joncedeii-mi, 1. A., .se nu ve urrtu deocamdată însemnătatea dîlei de adi, enarandu-ve, canuii, cumu sî pentru ce s'a introdusa acesta serbatoria prin mam'a haseriea ? Concedeti-mi se trecu acesta cu vedeţeja, lasandii-o pentru tractarea ulteri6ra_a vorbirei mele; era ia locu de asia ceva" se""fe*îaeu atenţila~o~ binefăcători;! generdsa a nostra, carea se afla aici intre noi sî pre carea mnlti moritori nu o baga in sema, ba irica p«5te o sî despretiuescu. desî acea voiesce a ne conduce la o avutîa sî fericire nemărginita. Intre noi se afla o fiica a unui rege forte avuţii, pontinte sî generoşii. Ea e tramisa la noi prin marinimosulu rege. câ se ne chiame sî conducă la o tieraplina de avutîe, de fericire sî bucuria neconturbata. Sî in sublinia ei misiune atâtu de ge­neroşii se porta facla cu noi, incâtu nu crutia ostenela, nu sa-erifteie sî binefaceri pentru câştigarea sî fericirea nostra. Dara ce se vedi'r1 Sun tu mulţi moritori, cari nu se o primesca de conducători», ci inea o despretiuescu, o batjocurescu cu cuvente liulit6rie, ridu de dins'a, ba o alunga cu necrutiare, candu acea s«! apropia de dinsii cu cuvente dulci, atragat6rie sî inocinte.

Par' câ citescu întrebarea in animele vostre, T. A., câ cine se fia acea fiica regesca ; acea binefacatoria despretiuita de mulfi? Religiositatea este acea, I. m. A. Ea este acea binefacat6ria a n6stra, tramisa de insusi Ddieu, câ se ne conducă la patria nemorirei. Au d6ra nu este ea fiica de rege? Nu si-iea ore dins'a originea de la cehi mai potinte, avutu sî generoşii rege alu lumei, de la acelu rege, care este domnii ceriului sî pamen-tului sî care dâ nutrementu la totu trupulu viatiuitoriu sub sore ? Nu insusi Ddieu a plantaţii simburele religiositatei in animele omeniloru ? Nu elu i-a invetiatu ote, cumu se-lu adoredie sî cumu se-i aducă sacrificie? Sî ce scopu a avutu Ddieu cu ace­st'a? Scopulu, de a duce la fericire eterna pre acei-a, cari prin pecatulu lui Adamu erau se devină victima tortureloru intiora-torie ale iadului. Eca misiunea sublima a religiunei sî religiosi­tatei, eca originea ei măreţia! Sî totuşi suntu, dorere, mulţi ne­fericiţi, cari o despretiuescu, o respingă de la sene cu necrutiare, câsî cumu acea nu ar' fi in stare a ne face nici unu bine seu folosu; m a c a r u c â r e l i g i o s i t a t e a -e, c e a c e n e a d u c e l i n i s c e s î m â n g â i a r e i n t r u a c e s t ' a , s î f e r i c i r e e t e r n a i n c e a-a 1 a 11 a v i a t i a. Despre

acesta adeverii voiescu a ve vorbi asta-di, rogandu-ve, se riti cu luare aminte ! —

1. înainte de tòte trebue se deiinimu, ce este religiositatea ? Cine se potè numi religiosu? — Dèca cineva are totdeun'a în­aintea ochiloru scopulu seu finale, care este fericirea eterna; dèca crede tote, câte a descoperiţii Ddieu sì invétia baseric'a; dèca tòta viati'a sa si-o intogmesce dupa voi'a lui Ddieu, sì se nesuesce a nu calea nici uriidu diu mandatele lui, referésca-se acele la detorinticlc nòstre tiiciu cu Ddieu, ori eu deapròpele, ori cu sene iusnsi: séu de. culca vreunuia din ele, indata i-pare, r«u din adunculu aniniei, se înaturUesce sincerii si promite tinnii, cà de alta óra va fi mai cautu ; dèca fiendu in s. baserica séu in­tru rogatiuni, e rapiti! cu intréga fìenti'a sa spirituale de la, cele pamentesci la cele ceresci, sì rogatiunea lui procede totdeun'a din anima curata ca e radia din sóre, sì e împreunată cu incre­dere fiiésea, speruntia firma sì amóre perfecta càtra Ddieu; deca tòte nenorocirile venite anupnt-i le primesce fora murmurare, coiicrediendu cu totulu conducerea destinului seu lui Ddieu câ unui binefăcătorul gonerosu, care tòte, inca sî pedepsele le in-togmeHCi! spre înaintarea binelui nostru; dèca iubesee pro dea­pròpele seu intru adeveru, câ însuşi pre sene, ajutandu-lu iu ne­casuri, stergundu lacrimele veduveloru sî orfaniloru, sî tornandu balsamu vindecătorii! preparato din (aptele indurarei pre ranele înfipte de sortea vitrega in anim'a seracului; dèca respl.atesce cu bine pentru reu, inbindu sî pre inimicii sei ; si in urma dèca tòte aceste numai pentru acea le face, pentru cà asia voiesce Ddieu, pre care intru atâta lu-iubesce, câtu e gata a-si sacri­fica chiara sî viati'a pentru dinsulu: uimlu câ acesta se numesce omu religioşii. Bea, 1. A., curau intielegu eu reli­giositatea; oca eumu trebue se fia dins'a, de voimu se aducă frupte.

O astfelin de religiositate vedemu stralucindu in famili'a parintiésca a pré curatei v. Marie; 0 astfeliu de religiositate in-tempina ea diu partea parintiloru sei indata la sosirea ei in

^urrîeT C^astfeliu de religiositate o primesce pre ea in braciele sale inocinte asta-di, candu se nasce din o familia religiósa, câ fruptu alu religiositatei. Părinţii ei au fostu religiosi in intiele-sulu celu mai adeveratu alu cuventului. Ori câtu de nefericiţi erau, neavendu cine se le ti a radîmu betranetieloru ; ori câtu de despretiuiti si batjocuriti din partea conlocuitoriloru pentru nena • scerea de prunci : un desperau, nu murmurau contr'a provedintiei divine, ci suferiâii cu pacientia lovitur'a sórtei, sperandu sî cre-diendu firmu, câ Ddieu nu-i va lasâ in necasurile sî suferintiele loru nemangaiati; pentru acea se sî rogâu cu caldura sì neînce­taţii. Sperau mangaiare, càci erau convinsi prin religiositatea lom cea adeverata, cumu câ Ddieu scie mai bine decâtu toti moritorii, pentru ce tramite necasuri asupr'a credintiosiloru sei; erau convinsi, cà pré bunulu Părinte cerescu prin tramiterea necasureloru uu voiesce altu ceva, decâtu binele acelora, pre carii elu i-iubesec, voiesce, câ ei se nu se incréda de totu in lume sî in binele ei trecutoriu sì insielatoriu, care e plinii de sageti veninóse pentru sufletulu crestinu; erau convinsi, dîcu, câ Ddieu scie ce face, sî cea ce face, totdeun'a e bunu sî tericitoriu pentru aleşii sei. Pentru acea sperau sî credeau firmu, câ Ddieu le va dâ mangaiare sî bucuria betranetieloru; sî intru adeveru nu s'au insielatu ! Càci adi li-se nascù una fiica, carea aduse mangaiare sì bucuria nu numai loru, ci sì nóue sì intregu genului umanii, ba sì angeriloru din cerimi.

Oh eumu nu am potere, se ve transpunu, I. A., cu totulu in trecutu, in acelu tempu ferice, care era destinata a ne dona pre acea floricica nevescedìta a verguriei, ce acumu infrumsetiódia tronulu divinu colo susu in patri'a angeriloru; cumu nu am potere, se ve ducu sì se ve asiediu in midiuloculu acelei familie pie, carea pentru religiositatea sa sincera sì adeverata se fece demna de a primi adi in sinulu seu pre regin'a ceriului sì a pamentului, séu mai bine dìsu, se alese decàtra insusi regele eternu spre a nutri sì cresce pre acea infanta regésca, carea avea se stee câ regina, imbracata in vestmente de aura de a dirépt'a

regelui eternu (Ps. 45, 11) ; cumu nu ve pota introduce in famili'a parintiésca a pré curatei v. Marie, unde ea formédia adi obiectulu contemplarci, iubirei sî bucuriei, ea cu venirea sa in lume, câ o mnelusiaua nevinovata sì s., carea togmai cu inocinti'a sì blandeti'a sa angerésca aveii se franga oapulu sierpelui, nemi-cindu poterea inlioratòria a iadului, sì esoperandu pace intre ceriu sì paiiientu, dupa o inimiciţia de patru miie de ani ; cumu nu ve potu infacisiâ fericirea, ce xtraJucoKce adi pre fedele serine a lui Joachimu sî Anei. sì bncuri'a neimwurata, in carea innota adi aste dòue anime r. "igióse sì pie ! Atunci v'atì convinge intra adeveru, cà numai religiositatea poto aduce Unisce sì manga­iare adeverata. Dar;: priviti barami cu ochii vostri sufietesci, I. A., priviti la aceşti doi părinţi fericiţi, priviti-i, cumu si-in-altia ei ochii plini do lacrime de bucuria la ceriu; si cumu se nu o î'aca acesta? An dora Ddieu prin acea, cà a cantata ia animele loru pie. sî le-a împlinita rogatinnile loru fierbinţi, pro-n untiate din totu sufletulu, nu le-a date óre Unisce, mangaiare sì fericire? Au uu priveau ei cu ingrigire la betranetiele nepo-tintioso, precugetandu. cà o fientia nu au pre acesta rotogolu, carea se le-tinda mana de ujutoriu, nu o anima, carea se pal­pitele pentru ei séu se-îe sioptósca baremi unu diventa de compătimire intre sudorile reci aie mortài? Prolanga acea au nu érau espusi, pentru où mi aveau prunei, despretiului celui mai dediositoriu din partea toturoru, inclltn nie< sacrificiele nu sî-le poteâu oferi înaintea altor'a? Bn asia este, T. A.: ei erau despretiuiti sî batjocuriti de toti. i Ddieu i fece in dîu'a de adi mai fericiţi, mai de frunte si mai onorati decâtu toti maiinarii Israeliteniloru, càci lc-dede o fiica, earea este mai pre susu de tòte fiicele Jerusalimului, ba mai pre susu de tòte poterile ceresci; Sî pentru ce atâta binecuventare sî dara ? Poittm ce atâta fericire ? Pentru religiositate, I. A. Oh liti dara sì voi religiosi, càci reli­giositatea e mam'a mangaiarei sî linlscei in necasuri sî nefericire.

In viati'a acésta poterai! deveni intre atari giurstàri neferi­cite, câtu indarnu amu recurge pentru mangaiare la lume ori la mintea sanatósa. Dara ce dîcu, la lume? Au nu ne invétia esperinti'a trista, cà lumea numai pana atenei ne-este amica, pana candu ne-suride fortuna? Nu vedemu óre cu~dorere, cumu" ne-scadu amicii sî cunoscuţii atunci, candu ne-scade averea? Dèca esti avutu sî fericita, oh atunci lumea ti-suride, te chiama in braciele sale, te desmiérda cà pre unu fiiu alu ei iubita, ti-promite multa, forte multa, se jura, cà nu te va parasi nici-candu sì cà nu este sacrificiu atâta de greu, spre care nu ar' fi resoluta, numai câ fericirea ta se fia deplina sî bucuri'a ta ne-conturbata. Insa se devini numai la o stare misera, câ se nu mai ai ce-i sacrifica, sî vei vede mam'a cea buna sì generósa cumu se va strămuta! Cu despretiu te va respinge din braciele sale, va ride de eredinti'a ta copilarésca, sì se va intòrce de­càtra tine, dandu-te uitarei câ pre alţii nenumerati. Ai avutu amici, ai avutu supuşi, ai avutu de acei-a, caroru le-ai facutu bine, pana ce ai fostu avutu ? Privesce-i acumu, candu ai de­venita misera, cere-le ajutoriulu, dì, cà ai lipsa de ceva, dì, cà numai atâta se ti-dee, câtu le-ai data tu, sì vedi, ce-ti voru respunde? Amicii te voru compătimi potè, insa nu asceptâ aju-toriu de la dinsii, nici mangaiare, càci in locu de aceste, vei audî: Oh Domne, câtu-i de ren in lume, abia si-póte omulu traganâ viati'a depre o dî pre alta, Ddieu scie, ce va mai fi de capulu nostru sci. ! Alţii voru ride de nefericirea ta, le-va pare bine, càci te-au invidiaţii pana ti-mergeâ bine. Supuşii te voru despretiui, càci nu mai au de a se teme de tine. Cei-a, caroru le-ai facutu bine, te voru uita, ne mai avendu ce asceptâ de la tine; sî asia te voru parasi toti, sî in urma vei remane singura singurelu in acésta lume plina de ómeni. Asia ne mângâia lumea, I. A., candu avemu lipsa de mangaiare.

Dara se ne intórcemu la mintea sanatósa; càci multe lu­cruri frumóse sì inventami sublimi a scosu ea la lumina; dora ne va sci sì consola in necasurile nòstre. Ah, I. A., inainte ve pota spune, cà ea nu ne potè ajuta nemica in acésta privintia, ea nu ne potè dà mangaiare. Mangaiare? Au nu străbate ea

6re cu ajutoriulu memoriei in trecuta? Nu ne infaşisiedia in colori viue starea nostra fericita de atunci? Nu o comparedia cu cea presinte, sî prin ast'a nu ne amaresce ea iuca si mai tare ? Ba se duce sî pana in venitoriulu celu mai departatu , sî cu ajutoriulu imaginatiunei faurindu-ne infricâri sî torture n6ue, atâtu de grea ne infaşisieza starea presinte, câtn ne face se ca-demu franti sub juguiu ei' amaru.

Insa nu asia religiositatea. Ea nu ne parasesee câ lumea, ci togmai. in nefericire ue-remane mai sincera amica. Nu ne inspainientedia ca mintea cea sanatosa, ci insasi nefericirea pre­sinte ni-o infacisiedia câ prc o binefacere a Iui Ddieu, câ pre o preparativa la i'erieirea nostra venitdria, carea deja e tiesuta in planurile neperscrutabili ale lui Ddieu, pre carea insa noi nu o cun6seemu inca. Sî cu totu dreptulu. Au dura Ddieu nu tot-deun'a scie ce face, sî cea ce face au nu totdeun'a e bunu sî fericitoriu pentru eredintiosii sei ? Au nefericirea lui lacobu, candu i-infacisiara vestmentulu sangiosu alu fiiului seu pre amatu, a iui Iosifu, nu a fosta o preparativu la fericirea, ce era deja tiesuta prin provedinti'a divina, câ adecă elu se vedia pre liiulu seu iosifu imbracatu in porfira sî visonu, sî se fia scapatu prin-tr'insulu de mortea cea mai miiorat&ria cu intrega famili'a sa ? Nefericirea Israeliteniloru în Egiptu, candu erau asupriţi, bat-jocuriti sî mal tractaţi in modulu celu mai tiranii decâtra Fara-onu, au nu a fostu o preparativa la fericirea, ce i-asceptă in Oanaanulu binecuventatu ? Nefericirea lui Tobi'a, candu si-pierdu vederea ochiioru, nu a fostu erasi o preparativa la bucuri'a, ce lu-asceptâ la intoreerea fiiului seu inavutîtu? Sî altele nenu-merate. Asia ne mângâia religiositatea, 1. A.; asia ne invetia ea in mîdiuloculu nefericirei, sî invetiatur'a ei este adeverata sî constante pentru toti moritorii , căci se basedia pre adeveru di-vinu sî eternu, pre adevărulu: „ Ceriulu sî pamentulu va trece, era cuventele 'mele nu voru trece.' Mat. 25.

De ar' fi cineva oricâtu de nefericitu in lume, oricâtu de batutu de sorte: de nu ar' mai a f l a nici o fientia nobila intre semenii sei pre acestu rotogolu, carea se verse lacrime de con-

pătimire pentru dinsulu^^rux^a-jasiaia~i.oQntotw.iia11, • TI.IH ,1 "U' lee* parte la suferintiele lui, nu unu braciu binevoitoriu, care se i-ajute, câ se nu cadia victima lovitureloru tirane ale sortiei; de ar fi ajunsu pana sî la usi'a intuneeosa a desperatiunei: intorea-so câtra religiositate, câtra acesta regina a consolarei, si ea i-va grăbi intru ajutoriu, ea nu lu-va despretiuî, ci lu-va prinde de mana., lu-va conduce la esvorulu mangaiarei lu-va imbarbatâ: Nu te terne, neiericitule, nu cumva se desperedi! Au nu audi tu cuventele dulci ale acelui, ce te inbesce ? Nu audi. cu câta fragedîme te cliiama: „ Veniţi la mine toti cei osteniţi si insar-cinati, sî eu ve vom usiord pre voi; luaţi juguiu mieu presti voi, cii, juguiu mieu e bunu sî sarcina mea -imâra.* Mat. 11, 28—80. — Oh câtu de binefacatoria e religiositatea! Ori incatrâu se in-tdrce sî ori unde se afla, in giurulu ei domnesce linisce sî in urm'a ei lasa mangaiare. Intogmai câ o regina nobila, carea nicicaudu nu cugeta ia alt" a, decâtu la fericirea supusiloru sei; nicicandu sente alfa, decâtu iubire câtra cei ce o iubescu; nici­caudu rostesce alfa, decâtu cuvente de consolare celoru întristaţi: nicicandu lucredia alfa, decâtu sustiene cu bracie potinti pre cei ce suntu aprope de a cade franti sub man'a de plumbu a sdrtei vitrege: asia religiositatea ne indulcesce intrega viati'a.

II. Dara mi-se pare, I. A., câ ne-amu abatutu camu tare de Ia insemnatatea dîlei de adi. Se ne intdrcemu deci sî se mai privimu urmele binefaeutorie ale religiositatei in famili'a fericita a pre curatei v. Mărie. — 1 oaehimu sî An'a saltă adi de bucuria, căci Părintele cerescu le-a datu radîmu betranetieloru, mangaiare sî bucuria, in midiuloculu necasuriloru sî despretiului. Insa feri­cirea loru nu a fostu numai atâf a, cu atâf a inca nu s'a finita, ba a fostu numai inceputulu, numai o părticea forte mica din feri­cirea, cei-i mai asceptâ. A fostu numai atâf a, câtu unu fim de nesipu din întregii rotogolulu pamentului, câtu unu picuru din ttfta ap'a, ce esiste in universu. Seu ce cugetaţi, I. A., p. c. Mari'a, acesta fientia nobila si s., carea in intriga viati'a n'a

fostu alta cevá, decâtu caritate, santîa, dreptate sî bunetate per­sonificata, potere-ar1 fi ore ingrata fâşia cu părinţii sei? Potere-ar' nebagá in sema atâts ostenéle, nesomnu sî grigia a mamei sale iubite, carea o-a nutritu din peptulu seu, sî a părintelui seu, care o-a crescutu in sudórea fâşiei sale? Potere-ar' ore se-si uite de părinţii sei acea, carea se róga pentru toti pecatosii ? Nu e cu potintia! Nu se pote, cá p. c. Mari'a se nu se fia intre-pusu pentru părinţii sei pré iubiţi la fiiulu seu potinte. Sî déca s'a intrepusu, cea ce este mai pre susu de tota indoiél'a, cu totu dreptulu potemu dice, câ Ioachimu sî An'a se desfatédia acumu in acea patria frumósa, unde precumu graesce s. Efremu, tóte-su liniscite, tóte-su luminate, tóte-su strălucite sî glorificate; acolo, unde nu este lucru, nici ostenéla, nici întristare, nici lacrime, nici suspine, ci bucuria neîncetata; acolo, unde nu este dîavolu, nici pecatu, nici dorere, nici morte, ci viatia eterna; acolo, unde nu este neintielegere, nici certa, ci desfătare neconturbata; acolo, unde nu deseca nicicandu esvorulu datatoriu de viatia; acolo, unde e primavera neîncetata, câci pomulu viatiei eterne in con­tinuu infloresce sî aduce frupte, cari indulcescu anim'a celoru aleşi; acolo, unde este lumina neinserata, frumsetia nemărginita, bunătate sî potere nemesurata, care dâ viatia nemoritória sî feri­cire, pre carea limba omenésca nu o poté esprime. Sî tote aceste pentru religiositate, câci religiositatea le-a datu pre p. c. Mari'a sî printr'ins'a raiulu.

Se fimu deci sî noi religioşi, I. A., deórace religiositatea este singur'a cale, pre eare potemu străbate la ceriuri. Nu e adeveru in lume mai nerestornaveru sî mai pre susu de tota in­doiél'a, decâtu acel'a, câ religiositatea sî numai singura ea este in stare a ne conduce la fericire. „De v o i e s c i s e i n t r i in v i a t i a , p a d i e s c e m a n d a t e i e", (Mat. 19, 18) dîce Eescumperatoriulu lumei, sî érasi: „Nu t o t u c e l u c e m i - d i c e D o m n e , D o m n e , v a i n t r a i n t r u i m-p e r a t î ' a l u i D d i e u , c i c e l u c e f a c e v o i ' a T a t a - l u i m i e u , c a r e l e e s t e in c e r i u r i . " Mai^i 21. Sî de amu cerca ijlţrega s.,^arintnra 4in ineeputu"pana in rapeta,'"' pre fota pagin*a. vomu vedé acestu adeveru stralucindu mai vertosu decâtu lumin'a sórelui in dî calda de primavera. Dá, I. A.; precumu struguri numai viti'a de vinia, precumu smochine numai smochinulu, precumu orisîce frupte bune sî dulci numai planf a nobila sî cultivata pote produce: intogmai bine nemărginiţii sî avutîa nesecavera acolo in ceriuri numai tesau-rulu tramisu de acolo, religiositatea, ne-póto castiga. Fia cinevá oricâtu de avutu, oricâtu de mare domnu, oricâtu de potinte, oricâtu de destinsu prin faptele sal<j decâtra al ti moritori, ad-mire-lu lumea intréga, déca insa ii" va fi religiosu, imporatî'a ceriului nu o va vedé; pentru câ »ri -iste avutîa, nu domnia, nici potere, prin carea se se pota ca rigá raiulu, afora de religi­ositate. —

Vedeţi, I. A., câtu de neincungiurata sî câtu de scumpu tesauru este pentru noi religiositatea! Intru acesta viatia numai ea ne-remane amica sincera sî adeverata, numai ea ne tinde mana de ajutoriu, numai ea ne mângâia in midiuloculu necasu­riloru sî in nefericire, era in viati'a cca-alalta singura ea este in stare a ne deschide raiulu sî a ne face fericiţi. Sî totuşi suntu mulţi, carii nu o baga in sema,bao dospretiuescu. Dara noi se nu o despretiuimu, ci se i-dâmu locu in anímele nóstre sî se o primimu de conducători'a viatiei nóstre. Atunci pré curat'a Ma­ri'a. carea intru atâtu a iubitu religiositatea, incâtu de micutia, togmai precumu o floricica picurulu de róua, o-a primitu in ani­m'a sa sî nicicandu s'a despartîtu de dins'a, asia. se va intrepune sî pentru noi la tronulu divinu, precumu s'a intrepusu pentru ss. părinţii sei, sî precumu pre ei i-a facutu fericiţi, de siguru asiá sî pre noi ne va face; câci déca loru le - este fiica, nóue ne este mama.

Veniţi dara, Iubitiîoru miei, veniţi cu tota încrederea se ne intórcemu câtra dómn'a nóstra cerésca, se o rogâmu sî se i-dî-cemu: Oh s. mama a lui Chr. sî a nóstra, carea te-ai născuta adi, fa se se nască sî in anímele nóstre simburele religiositatei;

— m — »h regin'a angeriloru, carea ti-ai pusu tronulu maretta langa s. Treime, f a , câ religiositatea, atósta amica iubita.,a ta,, se-si asie-die tronulu seu salutariu in sufletele nòstre, pentru câ se ne dee Unisce sî mangaiare in necasuri, sî se ne conduca la tine, unde dimpreună cu părinţii tei pré iubiţi se glorificami! pre celu Atotpotinte in «ternu! Aminu.

Sîlimeghiii, in Augustu 1872.

VmiMu Oriate, teol. ghierl.

He e a i t t à m i i c e l e e t e r n e .

in 2 ruliu 1863 de p. r . d. vieanu capii. I o a n e A n d e t t o H o m o-r o d a n u.)

„Mero.ii la Hucl'a, care m'a trainisi* pre mine, si rumene dintre voi nn me intréba: undè merg-i ?•• loan. 16.5.

„ Necuprinse suntu jwìsnàtH,v. tah, Oó cărările tare'" "sbriga "cu"âpost. Paulii (Rom. 11,33) totu acel'a, a carui anima e raniţa sì langedìta de patim'a dororiloru sì a superàriloru ! Abia siim si eu in stare a-mi respicâ amara su-ferintia, care mi-afasia cele dinleintru ale mele, sì cu mine totu fiiulu crestinesee sentitoriu alu di'ecesei ghìeiiane, asta-di, candu vedu, cà se resfira in nemicia tote sperantiele pentru viitorimea dîecesei acestei-a, pre cari le eugetâmu unite cu viati'a osemen-teloru aici la privotmee inainte-ne puse. Càci au nu acea cere-âmu noi cu suspine fierbinţi de la Domnulu ceriuriloru, au nu la acea calculâmu, cà arcbiereulu, care înainte de acést'a cu siese sì diumetate ani a iuatu in manile sale frenele gubernarei eparchiei sale, precumu a inceputu, va sì duce la capetu sì la eea mai posibile înflorire starea di'ecesei concrediute grigiei sale?

Spuneti-mi voi, cleru tenerli, speranti'a religiunei sì base­ricei nòstre orientali, cine jace inainte-ve nesufletìtu? au mi acel'a. care cu zelu neobosiţii a ìucratu sì a infientiatu institu-tulu, in care voi ve pregatiti pentru viitorimea basericei? Dara, voi, studinti, iiórea natiunei nóstreJjii^-»«*'*»ti. ór e , cà ati pierdutu pre binefacatoriulu ^oah»-^^ cu mani indurate ve sucurgeértm

r t r t c m r r r r a seil i t i lîpsele vòstre V S f . i n o t w n t - w - f m ' " " " ' " , u ~

vite, cine s'a silitu a sterge lacrimele depre ochii vostri atunci, caniìu vi-se parea, cà de tòta lumea sunteti parasite, prin in-temeiarea fondului, din care capetati ajutu anuale? Spuneti-mi voi, preoti onorati ai dîecesei acestei, cine jace aici? au nu acei'a, care cu ostenéle neînfrânte a Ìucratu, cà se vi-se imbuna-tatiésca sortea materiale ? Spuneti-mi sì voi, reverendis. dd. capitulări, cine jace aici? au nu acel'a. care facundu-ve partasi osteneleloru sale, împreuna a lucrata la condecorarea staleloru sì capitlului vostru? —Ah de ai sci sì tu, tarma a lui Christosu, poporule alu di'ecesei acestei-a, cumu s'a ingrigitu dîu'a nóptea pentru înaintarea fericirei tale cei tempurali sì eterne, atunci ai sentì intru adeverii, cà archipastoriulu teu celu bunu, părintele teu celu iubitorul, nu e mai multu intre cei vii, cà si-a inchia-iata viati'a sa sacrificata pentru salutea vostra a loru mai multa de 500.000 suflete! Asia este; ilustris. si reverendis. d. Ioane Aieri, eniscopuìu dîecesei ghierlane, nu e mai multu intre noi; in anulu" alu 62-le alu viatici sale si-a redata Creaţoriului su-fletulu seu: aici numai remasîtiele osementeloru lui, asemene mucului luminei. dupa ce s'a stinsu lumin'a, ne jacu înainte.

„Mergu la acel'a. care m'a tramisu pre mine, sî nimene din voi me intréba, unde mergi?" De amu privi numai cu ochii trupeşei apunerea archiereului nostru, nu amu află bal-samu alinatoriu de dorerile nostre; insedaru amu sî intrebâ de dinsulu, unde mergi ? càci tota intieleptiunea lumei respunsu mangai'atoriu nu ne pote dâ. Singura religiunea cea dieésca a lui I. Christosu ne pote dâ respunsulu celu indestulitoriu, candu ne invétia, cà sufletulu omului e nemoritoriu, candu ne impune, câ cu credintia sî convingere neclatinata se credemu, cà noi, cei ce nascemu moritori, togmai atunci, candu morimu, intràmu m nemorire, candu morimu, incetàmu a fi moritori sî incepemu iu veci a viatiui. Deci privindu obiectulu intristarei nòstre de adi cu ochii religiunei, vomu afla, cà nu avemu causa de a ne dâ

de totalusi in braciole nedumeriteloru superàri prin pierderea acést'a, desî e cumplita. A dîsu Isusu: „Mergu la aceta sci,' • mers'a dara Isusu la Tata-lu seu, cumu dîce 'aiurea, câ se m gatésca nóue locu, locu in pr tri'a nòstra cea adeverata, in pa-tn'a cea eterna, unde e mosî'a nòstra cea statornica. Invetia-ceiloru lui Isusu, suprinsi de faim'a neasceptata a mutare! sale de la dinsn, nu le-a veniţii in minte se lu-intrebe : „ Tu undé mergi7« Noi insa se nu facemu asia, ci adeseori se ne punemu acea întrebare, cà unde mergemu, incatràu caletorimu? La care întrebare respunsulu sene urmédia: Trupulu caletoresce cètra pamentu, era sufletuiu câtra eternitate, se <Mm,u dara ede e t ^ ; - Sî acest'a va fi obiectulu vorbim mele la acesta trista oeasiune. Ve rogo, se me suferiţi cu buna răbdare! -

( f i n e a v a u r m a.)

Corespundintie. C ă r e i , in 11. Augustu 1872.

Cugetandu despre lucrurile nòstre natiunali sî vediendu des­voltarea nòstra pre dì ce merge mai imbucuratòria, mi-adusei aminte de dîs'a Mantuitoriului, cà imperatf'a ceriului e asemenea sementiei de mustariu. care desi e mai mica decâtu tòte semen? tiele, totuşi dup:! c e c r e s c e . •• mai mare decâtu tòte erbnrile, sî facundu-se arbore sierbesce. paseriloru spre loouintia (Mat. 13, 31.) Meditandu asupr'a acestui locu alu s. Scripture, am aflata in elu ceva asemenare facia cu naţiunea sî baserica nòstra. Naţiunea nòstra inca erâ órecandu asemene unei sementie de mustariu : desvoltandu-se insa cu tempulu a inceputu a se inaltiâ sî apropia de cele-alalte popóre mai culte, s î desî inca nu e pre deplinu asemene, dara se nesuesce sì doresce a fi. Acésta do­rmila sî sperantia a ei s'a implantata sî se implanta prin bărbaţii sei zeloşi in tenerime, in cari câ in tota atâte radecine jape crescerea, întărirea sî înflorirea arborelui mare, a natiunei. Despre o astfeliu de radecina, vlastariu teneru, nou sî inca abia rintaritu, vinu se făcu amintire in nreriuitalu

Orasiulu nostru e in congiurata decàtra resaritu sì mediadî-apusu de sate asiâ-dîcundu mai tòte pure romanesci, sî ce se dîcu? in privinti'a intelectuale inca destulu de desvoltate; numai acel'a e totu reulu pre la noi, cà abia intre o suta afli unulu, care se scia, cà ce e detorinti'a lui câ Romanu faci» cu baseric'a sì naţiunea. Ei seracii se pléca la ce le dice preotulu, èra acest'a dieu nu se pré infrange cu lucrurile natiunali sì cu luminarea poporului in asta direcţiune: càci poti trece trei, patru séu sì mai multe sate, pana ce dai de unu diurnalu rom. ici còlea re-tacita , pre candu „Religio" séu alte ung. gasesci in abundantia. Se trecemu insa la obiecta.

Centrali! acestoru sate rom. sunta Careii. Aici si-tramitu ei pruncii spre mai inalta desvoTtare. Acesti-a fiendu depre sate, sciu limb'a loru materna, insa venindu la orasiu, aici erau siliţi a rampe cu truda mare limba mag., pana ce se dedau cu dins'a. Necasulu Ioni era cu atâtu mai mare, càci sì religiunea lom trebuiau se o invetie la-olalta cu Magiarii, era de limb'a loru materna neci vorba. Din acésta causa poporimea din giuru doriâ demultu, câ sì aici se se deschidă o catedra, unde se pota tenerii rom. invetiâ limb'a loru mumésca. Dorinti'a acésta s'a sì împlinita fora mare truda; càci totu lucrimi a stata numai dintr' unu recursu. fiendu cà intre cele-alalte catedre de limb'a rom. camu demultisioru infientiate au fostu designati sì Careii, sì numai a cere a trebuita, deórace porumbulu fripta nu sbóra in gur'a nimenui. In asta privintia in prima linia multiamita trebue se esprimemu rdis. d. T o m ' a Si orb a n u , care pri-mindu informatiune despre starea lucrului mai susu atinsu, a l'a­cuta indata paşii necesari sì inca cu sucesu. — Avemu dara, multiamita ceriului! catedra de limb'a rom. sì religiune. Re-presintantele acestei catedre e bravulu profesoriu I o a n e M a r -c h i s i u , carele de la meeputulu carierei sale a avuta a intem-pinâ mari greutàti, tìresce puse de dd. profesori magiari, pre-

cumu se intempla de regula in gimnasîe mag. Dara d. sa tra s'a descuragiutu, ei s'a luptată sî se lupta barbatesce pentru drep­turile sale.

Ce se atinge de progresulu in studiu, potemu dice cà e îmbucurătorul. In anulu 1. alu infientiarei acestei catedre au fostu ascultători 3 1 , la cari pentru mai buna inticlegere d. prof. Marchisiu a aflatu de bine a propune limb'a rom. uuguresce dupa autoriulu N e g r u t i u ; sî acést'a eră de lipsa: cari deoparte tenerti inca nededati, nu potura indate invetiâ gramatic'a d-tai Cipariu, de alta parte erau câti-va, cari nu posiedeâu bine limb'a materna, pentru cari erâ lipsa de piiotaa introducere. Asta-di insa stau lucrurile cu totulu alteumu ; càci 26 invétia romanesca sî 8 uuguresce, cari pre incetu inca se voru deda cu romanésc'a.

~ , T — r ^ T . . i » i !Ă • itili ffflnfr| j.preceienti, Semi-coadunâ intr'o societate, avendu sperare, cà decumvâ voru ave vre dóue diurnale, se vom potè periectiunà mai iute j comune, se pota împlini ! sì a ajunge la scopulu propusu ; ina» impregiuràrik nau concesu in anulu acest'a, dara sperami! . cà se va face in anulu ve­nitemi.

Trebue se notediu inca cu privire ia plata profesoriului, cà acea pana acumu e fòrte debila, càci abia are pentru aceste studie 200 li., sî sì acesti-a câ din gratia, cumu i-vine ministe-riului de adi la îndemâna. Precumu am audìtu, la innentiarea acestei catedre ilustr. sa d. I o si fu P a p p - S i i l à g y i inca ar' fi promisu cevâ ajutoriu. ce pana acumu nu s'a realisatu. Noi insa speràm u in bunătatea sì patronarea ilustr. sale, cà se va intrepune la locurile mai inalte, câ precumu in alte locuri, asia sî aici se na starea sì plat'a profesori uhu de limb'a rom. stabi­lita sì cuvenintiósa. Am ìntielesu. cà órecati preoti din giura inca vreu se faca pasi la cornitele »upremu pentru regularea acestei catedre. — Inainte de ce asi termina, dorescu d-lui pro­fesorul sucesu si pacientia pana in fine, èra midiulocitoriloru

- K l j m e r g i a . —y.-

5 jughere de pamentu comasatu, care se esarendéza cu licitatiunţ banii astfeliu incursi adaugundu-se la fondimi scoi., e sperat cà scól'a acést'a va scapa de curs'a venatoriului. Miculu cajj talu mentiunatu se forma din vendere* pamentulm scoi, pr licitatiune , la care se mai adausera 40 fl. v. a. de unu fia-ierta-1 o a n e D r e n t i'a. Fonduto internu scoi, cu gradm'a de p marita s'a donata de m. sa maiorelu c. r. in pens. comite Gabr. K o r n i s . unu domnu câ panea cea alba de bunu, care nu numat aici, ci sì aiure, pre unde are posiesiune, a, datu locu de asilu Minerve!, sì cu ocasiunea nou edificatei scòle inca si-aret» 1-navointi'a càtra Romani, dandu-le pétra pentru fundamenta^ si cu lemne ajutorindu-i. sì de la care poporulu gr. c dm Sì> terégu speréza, cà va dobândi sì pentru baserica locu mai aci modatu; asia se se fia respicatu m. «a mai demulteon cafra radei

,,. ( ; f r -„h. m - i ^ a c a in propusuiu bunu, lungiwdu-1 la inceputa j firulu viatiei, vi'tòlu,' - < « r e a < , ' c u g e t a a face pentru bineltì

Trecundu in sfrutti vorbirei de la scoia la baserica, nu potu se nu memorezu , cà nici prospectele fâşia cu baseric'a din S. nu stau reu. Ceidreptu eanonic'a e numai de vre 5 jughero, sì procesulu ei sì acumu sta la tabi'a reg., formandu-si la ea pre-tinsiune vedu'a defunctului preotu Iac. Fagarasianu, carele prestase servitiu dominale pentru sesiunea, din care se tragu numitele 5 jughere. La comasare mai multa nu s'a capetatn, parte pentru cà nu era teronu comunale, parte càci parochi'a pre atunci va­cante administrandu-o unu preotu betrann, iva fostu cine se apere cumu se cade interesele basericei. mai vertosu cà onciulu proto-popescu inca chiaru atunci erâ vacante, sì asia represintantele basericei la comasare a fostu numai curatorulu primariu, unu omu laicu.

Dara lacunele trecutului prelanga grigia sì energia din partea respectiviloru' le suplinesce venitoriulu. Asia se tempia sì in S,; càci inainte de^^stla-a» 4oi ani eredii unui curatore rationante G e o rgi'iT^cîmdva BrenTft .,, anumita fiicele Mari'a sì Ludo-

D e l a n g a c a l e a lu i T r a i a n u . in iuliu 1872. (Estrasu). . . Voiu se ti-comunicu lucruri mai locali,

Iaeobn, Ioane, Tóatvu -!*-ai a*? se coi!V(iir;i~-crdlii l'àseroentalu părintelui sì respective' frătehu ioni Georgiu se doneze s: basericei 24 fl. v. a, intra iertarea

speciali, din cari inca se va potè vede, cà ltomanuln, in locu de a despera in ìupt'a, ce o sustiene pentru asecurarea venito-riului seu facia cu uneltirile maìestritt ale adversariloru, proiectate inca de profetata mag. Széesenyi, cu atâta mai tare si-incórda poterile in direcţiunea opus» nati «naie. Atari lucruri, câ refe­ritorie la scóla si baserica, eugotu cà merita a strato, spre a îndemna la asemeni fapte sì pre alili.

In comun'a Sin t e r é g u , comitat. Solnocu-inter., unde inspoctorulu scoi civiiu visitamìu scol'a, cu tòta, poterea euven-tului indemnà poporulu la edificarea unei scóle comunali împreuna cu Magiarii, poporulu rom. desi pucinu la numeri!, neci 41H) de suflete, desi misere, tiendu mai toti curialisti ri servitori, cà pre tota loculu, unde positroni au locuintia, câ sî aici. sì'cu tòte cà scól'a loru inca erâ in stare bunkera : tatuai primari, basericei si ai scólei prevediendu, cà unde potè cu tempu «e devină lucrata se contagerà cu poporulu sì se apucară de edificarea .mei «còlè none, corespundiatòrie legiloru. Scól'a, alu oarei docinte e pre-parandu destata de cualitìcatu, acumu e gat'a. cu dóue chilie pentru docinte sì un'a destulu de mare pentru elevi. Dreptu cà nu e dm materiata solido, insa pota dice, cà, togmai in comune câ S., mimai asia de ar' fi pre totu loculu ! Sì acést'a o focera bravu poporeni numai cu poterile proprie. prin repartifiune ma facundu dîle de lucru tìascecare la unu arendatorii in preti'u de barn, cu can s'a piatita maiestruiu, èra din capitatali! baniloru scoi, care sue la 60011. v . a., numai usur'a folosindu-o, câ asia capitatali! nescarindu-se, ci dupa gatirea perfecta a scòlei inca manndu-se, cu tempu se se pota din usur'a lui presta sì solu-tiunea docintelui.

mai pecateloru sì etem'a lui amintire. In a, tr. memoratali! lacobu

care i a c. B r e n d e a testa .a nenii-icatória, carea im-

.e de pamentu : afòra de acea u b u n u acoperementu, stanai,

De prestate acest'a si-scòte léf a prin repartitiune, sî numai •/« dm fundulu scol. Langa aceste mai posiediendu scól'a sì vre

Brendeaeà curatore rationante fiendu cevâ morbosi! sì aducundu-si aminte a fi moritoriu, câ bun'a sa intentiune, ce avea de cugetu facia cu baseric'a, se nu remana n erealisata-, in 28 dee. lj JJL» dupa ce se imparta-î cu ss. sacramente, chiama de l'alia pre

I udele comunale S. Sav'a, pre docintele gr. c. 1. Knsu si celu ev. mregi-Jref. los. Mózes, si in presinti'a lori' sì a parodimi Micb. Fagara-

'si.-mu se fece unu testamenti!, pri-basericei gr. e. din S. tòta aver pretina cu gradina face la 10 jut. mai testa basericei dóue case nou«

siura sì siopru, insa cu acelu adaiwu, câ numai dupa roórtea sì a sociei sale Nastasi'a mise. Mocodeanu se tróca in posiesinnea basericei; sì decumvâ ea s'ar' marita, fiendu inca tenera, atunci dupa a dóu'a «asatoria se aiba dreptu a duce cu sene numai cele misicatòrie, adecă vitele, mobiliele din casa, si instrumentele de economia: èra candu s'ar capela preotu locale in S., atunci diuraetate din cele testate se cada in folosulu preotului, diume-tate in alu basericei.

Numitulu testatorii a repausatu in Dominili!, remanendu-i amintirea in eternu bine cu ventata., sì asia venitoriulu basericei e asecuratu , mai alesu de se va mai alia vre o anima buna câ iia-iertatulu !.. Br., care se potè considera de patronulu basericei din S.—Este o mare norocire sì aduce consolare unui preotu, candu vede, cà sementi'?, diventami diviuu cade in pamentu ma­nosa, câ in S. ; din contra multa amaritrane eauséza celui zelosu, candu observa, cà silinti'a sa de a efeptuf cevâ bunu, dà de a anime impettite, de cari casini inca vinu inainte, ci acumu le retacu, sperandu prefacerea eeloru rele in bune, la ce se ajute Ddieu, care tòte le gubernéza.

Unu credmtiosu alu basericei gr. c.

Literatura. Geografi a tierelortt de x'ih roron'a Ungariei, in legatura

cu ìiniamentele fundamentali ale geografiei universali, pentru fo-losulu scóleloru popor, rom., de Dem. Varn'a, v. protop. sì profes. diriginte la scoTa princip, normale din Lapusiulu-ung. ; pag. 88, pr. 35 cr. v. a.: se potè procura de la auctoriulu au de la ti-p pgrafi'a di'ecesana din Ghieti'a.

) Codicile romane, adnotate de B. Boerescu, contienendu tòte legile sì decretele de la 1859—1872, tòte dispusetiunile tracta-teloru din 1856 sì 1858 relative la Romani'a, tòte constitutiunile de la 1864 incòce ; pr. 20 1. n. ; a se procura de la d. Stef. Ioa-nide, Bucuresci.

,Aurora Bucovinei'-, poeşa, „cu Q jMJTJte , ^ f i g g i f a w jMwpr*» htèràturei ròui. in genere, óra in speciale asupr'a misicarei lite­rario din Bucoviu'a, de Vas. Gr. Popu; Bucuresci, la libr. Vart'a sì Stanescu; pr. 2 1.

Despre choler'a asiana, chipulu de a se feri de ea sì mi-diulócele de a-o vindeca sigura sì fora medicu, de dr. Coust. V. Varnavu; Iasi, tipografi a natiunale. 1872; pr. 3 1.

Istoria critica a Romaniloru, de B. P. Hasdeu, fasc. II., editiune de lucsu, 10 cole de tipariu, pr. 6 lei pentru Romani'a, 3 fi. pentru străinătate. Cuprinde: marc'a dinastica a Munte­niei; Muntenii in baladele poporane serbe sî bulgare; rolulu comerciale alu Munteniei in epope'a germ. „Niebelungenlied*; „Arabi'a sî Negr'a" numele poeticu alu Munteniei in evulu me­diu; „Kara-iflat sî Kara-bogdan*; Maurovlacbii: adeverulu istoricu in descălecarea lui Negru vodaTa Campu-lungu; Ne­gru voda sî Romulu; Radu-Negru sî cronicariulu Grecenu; originile monastiriloru Tismeira, Gotmen'a, Cozi'a, Campu-lungu scl.; genealogi'a Basirabiloru de la 1300 pana la 1400; istorî'a sântului Nicodemu; Romani'a in funtanele isîandese din seclulu XII. ; Olteni'a in Constantina Porfirogenetu; rolulu romanescu alu Mârii-negre; acţiunea uaturei asupr'a omului in Mrcnfce-ui'a..ricl.

Ochire prin lumea politica. (dia 15—31 Augustu a. e.)

Cronica interna. In fruntea evimimentelora interne sta asta-di disolvirea congresului serbescu. Mii etic cu partid'a na­tiunale departe pecumpeiiitòria se iia reniustratu la M. sa contr'a tramiterei generalului Mollinary ca comisariu reg. in congresu, carele aveá înainte de tòte a alege patriaren ; era dupa alta ver­siune mileticianiî numai n'au voitu se òsa cu pompa intru in-tempinarea comisariului, cea ce regimulu pestatili considerand'o de neloialitate sì lesa-maiestate, disporne disolvirea congresului prin laudatulu comisariu. Se suna, cà dora sî o 'intenţionata

stu intre animalele respective, sî preste totu salutare a principelui Milano prin congreso, cá representan^ Yn

pre G-ruic de va concrede

Istorî'a naturale pentru pruncii scalei poporim, intogmita ''mă procedur'a sintetica de Cosm'a Anc'a, invetiatoriu sî

scoTa norm.-principale din Naseudu; part. I. Z o o -^* * s e t l d u 1872; cu tip. erediloru lui I. E . Filtsch in

rfV*1 'fi > pag. in8-vu, pr. 30 cr. v. a. Carticic'a, dupa cumu o » • " . ^ V ^ i - - ^ ' iu titlulu ei, da pretotindeni punctele de aseine "?»v ,''/'> di

< * < j y ^ a t a 0 , 1 atâta*cTuT*B*aiptia .de lucru sî acurat^tia in 1& materia sî ortografia, inclito in folosulu iavetiamentu-! *] ^ W - ^ a i a j - m ^offomn eâtu mai multe editiuni,

x in curendu se i nrmr-e ri |'' '"""^wnJUIJ.I Jjn— si

Cá midiulocu pentru intuitiune d. auctoriu recomenda ì mari de patríete din istoria natur. a animaleloru*,

i e Iuliu Spreer, proprietariulu librăriei S. Filtsch in

Metodulu pertractarei legendariulai I. (abmedariului), dupa rincipiele scriptolegiei sî instrucţiunea intuitiva, in usulu in-tituteloru pedag., teolog, sì alu docentiloru, de Stefanu Popu, pofes. principale de metodu scl. alu institutului pedag. din 1 asiu ; priffyitatea auetori&lui ; Blasiu 1872, cu tip. semin. •cliid. ; 75 pag. in 8-vu. Scopulu auctoriului la compunerea irticélei presinte, preeumu instisi ne spune, a fostu, a dâ in lan'a docentiloru nostri unu indreptariu, care se conduca

atra instruirea incepetoriloru chiara sì pre acei-a, cari nu au studîatu pedagogi'a. Din acestu niotivu operatulu sî-lu im­partì in 70 de lectiuni, intretiesendu intre instrucţiunea in scrisu sî cititu atâte esercitie din instrucţiunea intuitiva, câte a cugetatu, cà voru fi de lipsa spre a esercita pre scolariu in privire, cugetare sî vorbire. Cu plăcere citiramu pre pag. 2 urmatòriele: „Scol'a elem. trebue se tientésca càtra cultivarea religiósa-morale a prunciloru incredintiati ei; càci omulu fora religiune u'are conscientia, era cebi fora conscientia in­cita a mai fi omu, ci e vipera nutrita in sinulu maicei sale, natiunei sî patriei, care mai multu i-este spre stricare, de­câtu spre folosu; acesti-a sun tu in stare a-si tradâ chiara sî mam'a loru naţiunea, părinţii, fraţii sì ^tóte, pentru cà nu au conscientia." Cuvente de auru ! Ouvente, cari ne tindu man-gaiare sî sperantia pentru venitoriulu nostru, vediei«.du, cà pedagogii nostri cei mai fruntaşi stau inca pre uniculu terenu securu, pre care unu poporu si-póte inaltiâ edificiulu prospe­rarci sale, sì cà au remasu nea tinsi de bòrea ideeloru de-

ictive, cari in Europ'a moderna se vèrescu din ce in ce nultu pana sî in santuariele invetiameutului elementariu,

'e periclu alu cultmei sì umanitàtii adeverate.

Serbiloru din Austro-Ongari'a, loculu lui Stoikovic regimul" locufienetoriu patriarcale .ér

p r o v " . " ! > r f d a averile cu

•:e lia fostu <""• , si- (lennmesca

unwji'.cjiHwariii re" v aam.inisxr.i'r'tS nistrate pana acumu de o comisium

o-i sencef" Srinw.bi^dmi-congresuale cu Miletic in

frunte. — Gen. Mollinary era destinaţii se salute din partea M. sale pre princ, Milanu la suirea sa pre tronu: dara evenimen-tulu memoratu frustra acestu propusa sî pre ministeriulu mag. lu-indemnâ, a lua mesure impedecatórie, preeumu revederi de pasaporte s. a., contr'a Serbiloru peregrinatori cu s,;tele la festi-nulu din Belgrad. — Sperantiele de împăciuire , ce le nutria regimulu fâşia cu dîet'a croata, acumu amenata. inca se aretara amagitórie. Croatii-su totu cerbicosii cei vechi, cari nu lasa cu un'a cu dóue din drepturile natiunei sî patriei loru. — Numai Romanii transilv. suntu împăcaţi sî linisciti. sî pentru acea cu prim'a Septembre comisariulu reg. c. Péchy e revocaţii din Tran-silvani'a. Pentru acea sî punctele de împăcare ale patriei * amintite in n-rulu tr., decâtra o alta fóia oficiosa se demintiescu, cea ce va-se-dîca cu alte cuvente, câ regimulu deocamdată nici cu acele punctatiuni n'a nimeritu-o. — Altmintre ministeriulu ung. in parte se va remnouî. Bittó. Tótb sî inca unulo séu altulu demisiunéza; ba chiaru sî c. Lonyay, se dîce, câ are se fia substituiţii in presidiulu ministeriale prin min. Szlâvy.

Din Cislaitani'a n'avemu cevá momentosu, afora de o apro­piare a Poloniloru câtra Boemi sî de desele meetinguri rutene, cari ceru înainte de tote impartîrea Gal ici ei dupa nati unalitâti.

Cronica esterna. Convenirea celoru 3 imperati. ce se va templa preste o septemana in Berolinu, procede a dâ ansa la feliurite combinatiuni sî divinatiiini. Dora inca esplicarea cea mai inmérita e, cumu câ convenirea e unu omagiu inscenatu de Bismarck noului imperatu germanu. Celu pucinu princisiorii Germaniei inca voru fi de fâşia, afora de regii Bavariei sî Vir-tembergei, cari refusara, ba inca sî contra-demustrara prin de­corarea unui ministru de alu loru federalista. Altcnmu impetulu guvernului berolinesu contr'a catoliciloru, cari din parte-si prin adunări imposante, reuniuni scl. se puseseră barbatesce la aperare, incâtvâ a relasatu; Krementz e inca totu episcopu de Ermeland sî si-trage salâriulu neconturbatu. — Nouele alegeri in Ispani'a

se aréta câ voru esî in favórea guvernului. — In B r i W a acuntu au numai Irlandesii cat., tei-sî protestanţii făcu revolte,' cumu se templara decurundu in Belfast; documenta, câ centralismuîu pré rigorosu nicaiuri sî nicicandu nu aduce frupte bune. — Serba-torea suirei pre tromi a principelui Serbiei Milanu IV. decurse in 22 Augusta sî dîlele urmatórie intre intasîasmulu celu mai esaltatu alu poporului serbescu. Junele domnitoriu fü salutata de imperatulu rus. prin unu principe, de regele italiei destinan cu orduri, de Bomani'a sî Muntenegru fericitata prin deputatiuni alese. Doi din regenţi, Blasnavac sî Ristic, suntu in noulu mi­nisterul. Principatalu Serbiei eatmodu prin patriotismnlu sî de-votamentuln ¡Mora sei infloresce, e respectata sî se prepara spre celu mai frumosu venitoriu.

V a r i e Gimnasiuiu rom. gr. or. din Bradu, comitat. Zaran-

dului, e in periem; se deschisese in 1869, sî acumu are 4 clase; e dotata cu posiesiunea Mihaleni, ce abia aduce 1000 fl., sî cu unu capitalii in obligaţiuni unificate de 58.000 fl., donate de co­munele zarandene, cu interesu de 2.444 fl. pre anu. Pentru transcrierea acestor'a pre numele fondului gimn. e de a se solvi la stătu o tacsa de 4242 fi. v. a.; statulu nu vre se-i ierte, ci amenintia cu Închiderea gimnasiului. deca tacs'a pana la unu terminu anumita nu se va refiu. în asta situatiune trista repre-sintanti'a gimn. apeleza la toti Romanii de anima pentru aju tOrie marinimose, cari suntu a se adresa d-lui Georg . Se< cui a, adv. sî epitropu alu fondului gimn. in Bai'a-de-Crisiu (Korosbânya).

Societatea academica romana _şiedmtia plenaria din esta anu in 2 /u Augusta. Presie-~ R A o esnunere orale a s

cóle din dictiúUariulu societatei, c) analile

în Bucuresci a tienutu pri-in ' ' "

legaţiuneT^*âluW^ai!i^' lu f e c e 0 e s P u n e r e o r , a l e * ^y i t e t e i limbei rom., 6) s t a t S T l ? ^ a ) ^ sieşiunei tr., d) „Descriptio Moldav......

^ • W r t r ^ r . ^ sa i c ; ti. ymSamvwjr^nmmimi gaibini pentru fondulu societatei acad., d. dr. Petu 10.000 iei seu franci, era d. P. Poenariu diurnele sale câ membru alu de-legatiunei: manuscripte de concursă au intrata 17, sî anume 4

lucru la unu opu adecvata cârtii mele despre proprietate; ehi va tracta materîalismulu; de la inimicii proprietatei nu e departe cafea pana la mirttieii lui' Dofeu." ;

In unutu din turnurile gemine ale basllicei din Coloni'a, cari se reedifica sì se spera, cà in a. 1876 voru fi gafa mtr'o inaurare*de.¡£00 de urme, va se vina Uaa campana de 50 de centenarie, sî va ii prelanga renumit'a campana dm Moscv'a cea,-mai mare in Euvop'a. Ea va porta numele „eanipan'a impera* fésca," tiendu cà se va versa din 22 de tunuri francese, pre caii imperatali! germ. G-uilelmu. le-a donata basilicei spre acesta scopu. i

In Viena s'au născuta in 1871 25.922 copii vii (m a. 1870 se născuseră 25.762), din ei 13.348 baiati sì 12.574 copile; ne| legiuiţi au ibstu dintre acesti-a 5581 baiati sì o332 baiate, e * totulu 10.913 copii nelegitimi. "Nascerile nelegitime au scadmm cu 4.5 procente facia cu cele din amilu 1870. sì cu 30 procente \ fâşia cu cele din 1867. \

Brém'a 8Î Verden, tienuta la 22 Aug. m Stade, a desbatutu intre alte asupr'a urmatórieloru tese, cu privire la casatorf'a ci­vile: 1. Casetorfa se baaéaa pre institutiune divina, sì pentru acea trebue se se inchiaie in numele lui Ddieu trei-imulu prin servitoriulu acestui-a; ea e apoi, îndeplinita prin consensu. co-pulatiune sì binecuventare, unu midiulocu alu gratiei pentru viati'a pamenténa. 2. Casetori'a civile e unu productu alu re volutmnei francese, antibasericésca sì anticrestina, sì de acea ni e de a se suféri, ci de a se combate. 3. Deci cununi'a base: césca e de a se pofti de la toti cummatii civilminte, dèca sunti creştini, pentru câ casetori'a loru se fia adeverata sì divina. •'•' Un de1 acea se va respinge, se se proceda cu rigo-rea disciplm 5. Pre urma deca statala, vedi-bine cà cu vin'a sa, intr'o pusetiune striintorata sì anevoiósa, baseric'a se-alesu inca acumu, intr ajutoriu cu rogàri, adm&uitiu^T N

fiatare, sì casetori'a civile de rievoìa (HotK-CSvileh'e) "p> purile grele de asta-dì se o-.sirf#*'*up"&eienii».

• Dttrrtnti «olienti populari «» in dìlele nòstre pre m curi, darà alesu iti Germani-» cea- „c»lte«, potta deosebit debacà la .téia-««#*pwle

cialitatea scienti

traductimii din Cicerone, 5 din Salustiu, 3 din Titu Liviu, 1 din Polibiu, 3 din Plntarcu sì 3 din Dione Casiu, cari se dedera la comisiuni spre censurare ; in fine cu unanimitate se alese de membro alu academiei d. Eud. Hormusachì.

Adunarea generale a Asociatìunel rom. transilv., celebrata in 5 - 6 Augusta la Sebisiu, a fostu din cele mai frumóse. Esce!, sa d. presiedinte L. V. Popp intr'o cuventare insufletìta a aretatu fasele de desvoltare, prin cari a trecuta Asociatiunea de la inoe-putu pana în tempuiu de faci a, constatandu acelu progresii îm­bucurătorul, cà pre candii ' din/a la 1861 avea unu capitala abia de 7000 ti., adi-fttrést'a face 57.000 ti. v. a,, era pre scopurile Asociatijjr>«r-'s au spesitu pana acumu preste 34.000 lì., sì s'au

JjA»«tru 34 disertatami literarie. Pentru academi'a rom. de drep­turi au insursu pana aci 7.583 fl. A disertata la Sebisiu d pro­tesomi brasiovérm Stefanu Josifu despre Homeru ; pre anulu veni­toriu s'au aplacedatu 4500 fl. pentru stipendie, remuneratami sci. : adunarea proesima se va tiene la Dev'a.

Ceiu ce are urechie de auditu se audia! Comită tuia Aradului, m majoritate departe precuropenitória romanesca, a facutu mai anu o fundatiune pentru premiarea aceloru teneri romani dm Gomitata, cari voru fi facundu mai mari progrese in limb'a magiara. Fóiele magiare scriu acumu, cà la împărţirea premiului in a, e. tenerli romani documentara unu progresu asia, de mare, câta unu membra ahi comitetului de premiare mai adause din pung'a sa 10 florini.

Faimosulu sì neobositulu presiedinte alu republicei fran­cese, Thiers, intre enumeratele sale afaceri de stata mai afla tempu de a lucra sì la unu opu, contr'a materialismului. „Asi dori dîse intre alte dinsulu nu demulta càtra d. prefectu Lavedan,' asi dori se astnpu gur'a materialismului, care e una nebunia sì unu penclu totodată; de 12 ani cauta in botanica, in chemi'a, m istori'a naturale dupa' argumente contr'a acestei doctrine dete­stabili, carea sì Omeni bravi seduce ; io-su spiritualista, spiritualista pasiunatu, sî asi vré bucurosu, câ in numele scientiei sî alu mmtei cei sanetóse se amutiescu materialismulu. « Diuariuhi «Evenement" adauge, cà d. Thiers mai decurendu intr'unu cercu

vde amici asupr'a aceleiaşi teme.jţe respicà èra, dîcundu: ,Eu î ^ M î n l i i ' l n i Eipeldaaer & C

sî a stri sk-din -toti piimtw»^

'.ist'a a-si ax'i rrcnCCl. lantatea scienti^ ioni-. Unu c m ^ t u alu mu$úeZ i îmbucurătoriu fain astu-rlî pie kiulti' tttTlŞ^ si

cesi, tulii

P i e m u ^ w 3 0 ( / ^

minte interesare a era ia desbaterea docinte observa :

Asia intr'o adunare, tienuta 1. tr. m Lausanne in Elveti'a, sî cercetata de vre

amici ai scólei. se manifesta din partea invetiatorilor^ cea mai mare pentru educatiuneaj»^ asupr'a redicarei léfeloru invetiatòT .Pentru docinte numai, de la Ddieu-

vma resplat'a, precumu pentru Piacine, care se sacrifica pre sene unu tram alu viatiei asiguraţii e lucru fdrte bunii sî justu o plata preste mesura, carea, ar' face posibile venareà volùptl pi loru. ar' fi fora, indoiéia pentru fi acare de rogatoTÎp«ai mi>B stncatiOsa, decâtu folositória: donnnentu e esperiiiti'a de f dîlele; totu msulu vrè se iia plătit,: mai bine, dara pentru * a i

cme lucra mai bine? numai acera, cnre la plafa mare aduc/ « sene sî conscienti'a: eu dîcu deci m Pridericu ceiu mare- f » ceti-mi reJigiune in tiéra", atunci , i prelanga léfa moderata \ k ave oficiali bum m Elveti'a." Memorabili cuvente ! *.. r

Ntcrologig, In 14 Augusta se muta la cele eterne o. parocu alu Arcaliei langa Bistritia, ( I r e g o r i u M u r e s i a i lovita pre cale de unu trasnetu «ecu, iieudu abia in alu 42-le alu etatei sî alu 22-ie ahi preoţiei sale. Eepansatulu a fo unulu dm cei mai demni sì mai esemplari servitori ai altariq drepţce lu-deplangu nu numai obidat'a socia, sî patera orfani neasiediati, ci sî păstoriţii sei fora, esceptiune. cumu sî toti, avură norocire de a-i cunósce biand'a sî adeveratu parinrf" iientia. — In 23 Augusta morì iu TemisioYa d. P e t r u Li! lovi t , m betranetie de preste 60 de ani sî trecuta prin' . mai varie vicisitudini ale viatiei; a lăsata dupa sene o muli .t de scrieri literarie tipărite, serbe, si romane, dara abia cuuoscf in tienutaln Temisiórei. Fia-le tierin'a usióra! v

Pre càtu de pucini prenumeranti, pre atàta de muli restantie avendu, , ne rogarmi cu cuvenitulu respectu de refuirl mtetóta, cà sé nu fimu tota cu grigie in privinti'a solvirei tipa-rmlui fòrte scumpu. — Cu esemplarle complete potemu sèrvi càta de cu multe. B e d a c t ; i u n e a .

P o s f a cedae t lune l . ÍP. t. domniloru : M. K. in Barsan'a sì J . P, in Rujfeal.

ce ne-ati date, am pusu-o la cale; mai pre largii.-«e mi¡¡t& 3 " (rin epistola,

" >m 1 — •