UNIVERSITATEA AGRONOMIC| {I DE MEDICIN| VETERINAR|

UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I

MEDICIN VETERINAR ION IONESCU DE LA BRAD IAI

FACULTATEA DE AGRICULTUR

SPECIALIZAREA: IEAPROIECT DE AN LA

MANAGEMENT

NDRUMTOR: STUDENT:Asist. ALEXANDRU ROBU Groza Constantin2013INTRODUCERE

Reforma economic din agricultur, la nivel micro- sau macrosocial, prezint, pe lng schimbarea fundamental a formei de proprietate i schimbarea radical a funciilor de producie, a relaiilor de schimb i de repartiie a profitului.

Reintrarea agriculturii romneti n reeaua relaiilor economiei de pia, a relaiilor de concuren, unde criteriul de baz este doar eficiena i calitatea, necesit un nou tip de management, care prin metodele i tehnicile utilizate s corespund cerinelor diferitelor tipuri de exploataii agricole.

ntocmirea proiectului de an la disciplina de "Management general" ocup un loc important n cadrul pregtirii de ansamblu a viitorilor specialiti .

Pentru elaborarea proiectului de an, disciplina pune la dispoziia studenilor prezentul ghid, elaborat n conformitate cu reglementrile i normativele actuale.

Ghidul pentru ntocmirea proiectului de an la disciplina "Management general" se adreseaz n special studenilor de la Facultatea de Agricultur specializarea Inginerie economic n agricultur.

Tema proiectului

PROIECT MANAGERIAL DE MBUNTIRE A REZULTATELOR TEHNICO- ECONOMICE DE ANSAMBLU A S.C. MULTIFRUCT S.R.L. CUPRINS

CAP. I PLANUL DE AFACERI PENTRU CRETEREA EFICIENEI ECONOMICE A FIRMEI S.C. MULTIFRUCT S.R.L.PARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI A. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT

A.1. Numele solicitantului:

A.2. Obiectul de activitate.

A.3. Forma juridica a solicitantului

A.4. Structura capitalului socialsi evoluia acestuia de la nfiinare

A.5. Administratorii societatii

A.6. Informaii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului:

A.7. Litigii ( in desfurare )

B. DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE

B.1. Istoricul activitatii

B.2. Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului

B.3. Descrierea activitatilor curente si a tehnologiilor aplicate

B.4. Politica de aprovizionare. Furnizori de materii prime

B.5. Politica de desfacere. Canale de distribuie

PARTEA A II - A - DESCRIEREA INVESTIIEIC. PREZENTAREA PROIECTULUI

C.1. Obiectivele proiectului.

C.2. Descrierea tehnica a proiectului

C.3. Managementul proiectului

C.4. Lista de achizitii si sursele de achiziii

C.5. Personal si instruire

C.6. Graficul estimat al proiectului

C.7. Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri

D. PROIECII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

D.1. Bazele de productie

D.2. Contul de profit si pierderi previzionat

D.3. Fluxul de numerar previzionat

D.4. Indicatorii financiari

CAPITOLUL II STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR I NTOCMIREA ASOLAMENTULUI

CAPITOLUL III ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCIE AGRICOL

CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURICAPITOLUL V CONCLUZII I RECOMANDRI CAP. I PLANUL DE AFACERI PENTRU CRETEREA EFICIENEI ECONOMICE A FIRMEI S.C. MULTIFRUCT S.R.L.PARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI

A. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANTA.1. Numele solicitantului: S.C. MULTIFRUCT S.R.L.A.2. Obiectul de activitate.

Cod CAEN 0124 Poducerea si comertul fructelor semintoase si samburoase(cirese si visine)A.3. Forma juridica a solicitantului

S.C. MULTIFRUCT S.R.L. MULTIFRUCT SRLa fost infiintata in anul2009. Conform datelor oferite de Registrul Comertului, firma are ca domeniu de activitate principal producerea si comertul fructelor semintoase si samburoase(cirese si visine) , fiind inscrisa inLocalBizin sectiuneaComercianti en gros si en detail. S.C MULTIFRUCT.S.R.L cu domiciliul in localitatea Iasi judetul Iasi este inscris la Oficiului Registrului Comertului cu nr:J32/565/2009Cod unic de inregistrare: RO 12507520 .A.4. Structura capitalului socialsi evoluia acestuia de la nfiinare

Tabel A.4.1

Structura acionariat

structura ACIONARIAT S.C. MULTIFRUCT S.R.L.la data 20.02.2013

Nr.

Crt.Denumire acionarNr. de actiuni/pari sociale deinute (Buc)Valoare nominala

a parii sociale

(lei)Valoare totala

(lei)Participare

la capital

(%)

1GROZA CONSTANTIN200200200100

2

..

N

TOTAL0000

Tabel A.4.2

Date de identificare ale acionarilor

Datele de identificare ale actionarilor persoane fizice si/sau juridice

Nr.

Crt.Denumire acionarBI/CI

(Persoane fizice)

Cod Unic de Inregistrare

(Societati)CNP

(Persoane fizice)

AdresaParticipare

la capital

(%)

1GROZA CONSTANTIN MX 1418201910110336387Localitatea RADASENI ,nr 30 ,jud SUCEAVA100

2

..

N

TOTAL0

A.5. Administratorii societatii

Tabel A.5.1

Administratorii societatii

Nr.

Crt.Nume, prenumeBI/CI /PP Serie/Nr.Locul si data emiteriiCNPLocul si data nateriiDomiciliuFuncia

1GROZA CONSTANTINSV 700498POL FALTICENI25.10.20101910110336387FALTICENI JUDSUCEAVALocalitatea RADASENI,nr 30 ,jud SUCEAVAADMINISTRATOR

2

..

..

n

Tabel A.5.2

NU ESTE CAZUL

Cenzorii societatii

Nr.

Crt.Nume, prenumeBI/CI /PP Serie/Nr.Locul si data emiteriiCNPLocul si data nateriiDomiciliuFuncia

1

2

..

..

n

A.6. Informaii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului:Tabel A.6.1

Puncte de lucru

Nr.

Crt.Tip:

Sediul social, punct de lucru, sucursala, filiala, loc de vanzareActivitateLocalizareAdresa

1LOC. FALTICENI COM. RADASENI, JUD. SUCEAVAPRODUCERE SI COMERCIALIZARE FRUCTE SAMBUROASECOM. RADASENI, NR 30,JUD SUCEAVALOC. FALTICENI, COM. RADASENI JUD. SUCEAVA

2

..

..

N

A.7. Litigii ( in desfurare )Tabel A.7.1

NU ESTE CAZULIn calitate de Reclamant

Nr.

Crt.Denumire societateCod Unic de Inregistrare, AdresaValoarea prejudiciului (Lei)Observaii

(in curs de soluionare,in executare,faliment,etc.)

1

2

..

..

N

TOTAL0

Tabel A.7.2

NU ESTE CAZUL

In calitate de Parat

Nr.

Crt.Denumire societateCod Unic de Inregistrare, AdresaValoarea prejudiciului (Lei)Observaii

(in curs de soluionare,in executare,faliment,etc.)

1

2

..

..

N

TOTAL0

Tabel A.7.3

NU ESTE CAZUL

Revendicri

Nr.

crt.Denumire societate sau persoana fizicaObiectul Revendicrii (cu mentionarea sensului revendicarii: de catre sau de la solicitant)Valoarea estimata a activului revendicatObservaii

(in curs de soluionare,in executare,faliment,etc.)

1

2

..

n

TOTAL

B. DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTEB.1. Istoricul activitatii S.C. MULTIFRUCT S.R.L. , s-a infiintat ca societate comerciala autorizata in luna ianuarie 2009 si de atunci produce pentru piata din zona Falticeniului si nu numai fructe samburoase precum cirese si visine. Activitatea a inceput odata cu primirea unei livezi de catre administrator din partea unei matuse printr-un act de donatie si de atunci acea livada de numai 0,5 ha a ajuns la suprafata de 8 ha. Suprafetele de teren ce compun acum livada au fost mai intai arendate ca pe parcursul timpului sa fie cumparate si in present toata suprafata de 8 ha este in posesia administratorului.B.2. Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului:Tabel B.2.1

Mijloace fixe, cu exceptia terenurilor, aflate in patrimoniul societatii in prezent

Nr.

Crt.Denumire mijloc fixData achizitionarii PV/ NIR.Grupa de incadrare contabilaValoare de intrareAmortizarea cumulata la data ultimului bilant contabilValoarea rmasa la data ultimului bilant contabilBuc

1Alei inter platforma tehnologica31.12.2008111226000240555010

2Alimentare apa - bazine 10mc31.12.20081113812050500100004

3Depozit pentru depozitarea fructelor01.01.200911132660002500620001

4Chiosc01.01.200811031553203000521001

5Chiosc01.01.200911001406001800362411

6Chiosc01.01.200911010342512200306501

7 Chiosc01.12.200911128293992110273981

8Dormitor comun muncitori (Locuine intervenie)01.01.201011009509003300453304

9Drumuri interioare01.01.200911123400019033822

10Garaj auto31.12.20101112711000400100001

11Atelier, Depozit01.01.20061100421500850198001

12mprejmuire plantaii01.12.200911109900033082001

13mprejmuire plas stlpi livad

(Mutat n exterior)31.12.2009111071100044092001

14Bascula 30 t07.12.20002300230000200025985

Tabel B.2.2

Nr.Crt.LOCALITATE/JUDETSUPRAFAA TOTALA(MP)/CATEGORIA DE FOLOSIREINDIVIZA/ EXCLUSIVA

(MP)VALOAREA CONTABILA (LEI)SERIE CERTIFICATNR CERTIFICATDATA EMITERII

1RADASENI2108.6E250000154/N32728.02.2009

..

N

TOTALN/AN/AN/AN/A

B.3. Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate

Buget de venituri - cheltuieli si consumuri intermediare pentru produsul

Cirese si Visine

IndicatoriValoare Euro

LEI

4.4

ICONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3+4+5+6)392.20089.136

1Ingrasamant natural56.00012.727

2Material biologic-puieti250.00056.818

3Energie electrica12.0002.727

4Combustibili 66.00015.000

5Apa 5.0001.136

6Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10%din 1)3200774

IICONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA55.50012.012

IIIALTE CONSUMURI(7+8+9+10)26.0005.909

7Cheltuieli generale(3%din I+II)13.0002.996

8Dobnzi la credite6.0001.500

9Asigurri 5.0001.136

10Amortismente 2.000562

ATOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III)473.700107.500

A1din care pt. producia principala47.50010.681

BVALOAREA PRODUCTIEI550.000125.000

B1din care pt. producia principala44.5009.632

CVENIT IMPOZABIL(B-A)76.30017.320

(-)Impozite si taxe65.00014.423

(+)Subvenii97.30022.045

DVENIT NET120.60027.272

ERATA IMPOZABILA (C:A1/100)0.016

Venit net(D:A1/100)0.025

FCOST DE PRODUCTIE(A1:100)0.475

GPRET PIATA INTERN PREVIZIBIL52.000

HMARJA BRUTA(MB) 6.32

3. Cheltuieli cu energia electrica si combustibil

IndicatorikwkwLeiLeiValoare lei/pom

Curs leu/Euro=4.4zi/depozit frigorifican/depozit frigorificKwAn/dep frig.

CONSUMURI CU ENERGIAPomi/livada20.000Zile /an365

Consum energie iluminat310950.5547.50.02

Total (lei)/an547.5

Total (Euro)124.4

Revine pe pom(lei)0.020.02

Revine pe pom (Euro)0.00450.0045

Pomi/livada1715Zile /an365

Consum energie mentinere ambient 50.5912.50.04

Total (lei)/livada912.5

Total (Euro)207.3

Revine pe pom (lei)0.040.04

Revine pe pom (Euro)0.00900.0090

IndicatorilitrilitrileiLeiValoare lei/pom

Zi/livadaan/livadalitruan/livada

CONSUMUL CU COMBUSTIBILULPomi/livada20000Zile /an365

Manipulat remorci cu productie 1003650006.02.190.000109.5

Distribuit tratament I80292006.0175.2008.75

Distribuit tratament II80292006.0175.2008.75

Cosit spatiu dintre pomi40146006.087.6004.38

Total (lei)/livada3002.628.000

Total (Euro)597.727

Revine pe pom(lei)131.4

Revine pe pom (Euro)29.8

TOTAL CONSUMUL ENERGIE+COMBUSTIBILULPom/livada20000Zile /an365

Total (lei)/livada2.629.460

Total (Euro)597604.5

Revine pe pom (lei)131.4

Revine pe pom (Euro)29.8

Revine pe um (lei)131.4

Revine pe um (Euro)29.8

4.Cheltuieli cu tratamente

IndicatorileiValoare lei/pom

Pom/livada200000

Delcamag 234.20011.7

Zeama bordoleza195.3659.7

Solutii cuprice562.18828.1

Total (lei)/ferma99175349.5

Total (Euro)225398.411.2

Revine pe um (lei)49.5

Revine pe um (Euro)11.2

5.Alte cheltuieli materiale+apa

IndicatorileiValoare lei/pom

Cheltuieli diverse(foarfece,galeti,lopeti,cizme,ladite,etc.)156.390

Total (lei)156.390

Total (Euro)35543.1

Revine pe um (lei)7.80

Revine pe um (Euro)1.77

9.Asigurari-cota parte 0.8% din valoare pom

IndicatoriCursValoare lei/pom

4.40

pomi20000

Valoare pom10

Valoare asigurare lei0.8

Valoare asigurare Euro0.02

Revine pe um (lei)0.8

Revine pe um (Euro)0.02

10.Amortisment

IndicatoriCursValoare lei/pom

4.40

Pomi/livada20000

pomi20000

Valoare livada + depozit frigorific9.689.895

Valoare amortizare grajduri (2%) lei19379.6

Valoare amortizare grajduri (Euro)4440.4

Revine pe pom (lei/an)8.95

Revine pe pom (Euro/an)0.22

Revine pe um (lei)8.95

Revine pe um (Euro)0.22

NU ESTE CAZUL

I.CHELTUIELI CU FORTA DE MINCA

IndicatoriNr.nr.salariuLeiValoare lei/cap

animalengrijitorincadrarean/ferma0

CONSUMURI CU ENERGIAanimale/ferma0Zile /an0

Norma de ngrijire/ngrijitor0000

ngrijitor de schimb000

Sef ferma000

Operator insamantator000

Total fond salarii (lei)/ferma0

Total (Euro)0

Revine pe UM (lei)0

Revine pe UM (Euro)0

Ajutor omaj( 5%)00

C A S (23,33%)00

Contribuii pt.fond sntate(7%)00

Fond solidaritate (2%)00

Total fond retribuire (lei)/ferma/an0

Total fond retribuire (Euro)/ferma an0

Total fond retribuire (lei)/animal0

Total fond retribuire (Euro)/animal0

Total fond retribuire (lei)/um0

Total fond retribuire (Euro)/um0

B.4. Politica de aprovizionare. Furnizori de materii primeTabel B.4 .1PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME

FURNIZORExtern

/InternAdresaCantitate aprox.

(kg)Valoare aprox. (LEI)% aprox. din total achizitii

Produs SEMINTE

1Unisem SA InternIai59001062023,9

2Mecrom Service SA

InternTrgu Frumos6322,511380,525,8

TOTAL6111,2522000,549,7

Produs PESTICIDE

1Aprocom SA internVaslui904511758,526,6

TOTAL904511758,526,6

Produs NGRMINTE

1Danycol-Lorent SRL internHui30143616,88,2

2Manta Com SRL internSuceava29643260,47,3

3Agral Star SRL internPiatra Neam306536788,2

TOTAL904310555,223,7

TOTAL44314,2 100

Tabel B.4 .2

PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII AUXILIARE

FURNIZORExtern

/InternAdresaCantitate aprox.Valoare aprox. (LEI)% aprox. din total achizitii

Produs COMBUSTIBIL

1Petrom

internSUCEAVA25254133.34182,6

TOTAL25254133.34182,6

Produs PIESE DE SCHIMB

1Ergostil SRLinternPacani-3203,62

2Power Group Intern.internBucureti-6407,34

TOTAL09610,96

Produs SRM, STLPI BETON

1Italinox Romania SRL inten-1849311,4

TOTAL01849311,4

TOTAL 161444,9 100

Tabel B.4 .3

PRINCIPALII FURNIZORI DE SERVICII

FURNIZORExtern

/InternAdresaCantitate aprox.Valoare aprox. (LEI)% aprox. din total achizitii

Serviciu ENERGIE ELECTRIC

1E-ON MoldovainternSUCEAVA-9210378,4

TOTAL09210378,4

Serviciu TELEFON

1RDS&RCSinternSUCEAVA-59605

TOTAL059605

Serviciu AP CURENT

1APANOVAinternSUCEAVA-1944216,6

TOTAL01944216,6

TOTAL117505 100

NU ESTE CAZUL

Tabel B.4 .4

PRINCIPALELE MATERII PRIME

SOCIETATEPRODUSCANT.VALOARE (LEI)%

Activitatea 11Produs 1

..Produs ..

NProdus n

TOTAL00

Activitatea 21Produs 1

..Produs ..

NProdus n

TOTAL00

Activitatea n1Produs 1

..Produs ..

NProdus n

TOTAL00

TOTAL GENERAL00

B.5. Politica de desfacere. Canale de distribuieTabel B.5.1

Principalii clieni ai societatii

Nr. crt.Client

(Nume si adresa)Valoare

(lei)Pondere %Termen de plata

1DULCINEX, JUD. SUCEAVA350.0006030 ZILE

2A.F. CIOBANU, Com RADASENI,SUCEAVA1.000107 ZILE

3SPITALUL MUNICIPAL FALTICENI80.0003014 ZILE

total440.000100%

Tabel B.5.2

Datele de identificare ale principalilor clieni

Nr. Crt.SocietateCod Unic de InregistrareTelefon

FaxAdresa

1DULCINEX125877560230897554SUCEAVA , STR BURDUJENI, NR 8

2A.F. CIOBANU429876540230669312FANTAMA MARE , NR 444

3S.M. FALTICENI256618890230444823FALTICENI, STR SPITAL, NR 1

PARTEA A II - A - DESCRIEREA INVESTIIEIC. PREZENTAREA PROIECTULUIC.1. Obiectivele proiectului.

Noua ferma va fi amplasata pe o suprafata de 1100 ha teren arabil care va fi impartit in 3 sole cu suprafete egale respectiv: 366 ha pentru cartof , 366 ha semanate cu ovaz si 366 ha cu mazare.

Pentru a infiinta aceste culturi si ca ferma vegetala sa poata fi realizabila este necesar achizitia urmatoarelor utilaje si masini agricole:

Combina Fendt 5220 E Tractor Valtra T 202 cu 250 CP

Tractor Valtra T 150 cu 150 CP

Tractor Valtra Valmet cu 80 CP

Tractor Valtra N91 cu 101 CP

Remorca osie dubla

Remorca simpla basculabila pe 3 parti Combinator universal

SUP 28(3 buc) Plug reversibil 5 cormane(2 buc)

Plug reversibil 3 cormane(2 buc) Combinator(3 buc)

Bugetele de venituri si cheltuieli agrozootehnice

Buget de venituri - cheltuieli si consumuri intermediare pentru produsul

POMI

IndicatoriValoare Euro

44.000

ICONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3+4+5+6)392.20089.136

1Ingrasamant natural56.00012.727

2Material biologic-puieti250.00056.818

3Energie electrica12.0002.727

4Combustibili 66.00015.000

5Apa 5.0001.136

6Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10%din 1)3200774

IICONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA55.50012.012

IIIALTE CONSUMURI(7+8+9+10)26.0005.909

7Cheltuieli generale(3%din I+II)13.0002.996

8Dobnzi la credite6.0001.500

9Asigurri 5.0001.136

10Amortismente 2.000562

ATOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III)473.700107.500

A1din care pt. producia principala47.50010.681

BVALOAREA PRODUCTIEI550.000125.000

B1din care pt. producia principala44.5009.632

CVENIT IMPOZABIL(B-A)76.30017.320

(-)Impozite si taxe65.00014.423

(+)Subvenii97.30022.045

DVENIT NET120.60027.272

ERATA IMPOZABILA (C:A1/100)0.016

Venit net(D:A1/100)0.025

FCOST DE PRODUCTIE(A1:100)0.475

GPRET PIATA INTERN PREVIZIBIL52.000

HMARJA BRUTA(MB) 6.32

Caracteristicile principale ale constructiilor intentionate a se realiza prin proiect

Se va realiza o copertina cu scopul de a depozita utilajele in momentul cand acestea nu sunt in camp cu ajutorul urmatoarelor materiale:

Prelata din material plastic

Bare fier

Beton

PVC

Geamuri termoizolante

Copertina care se va inalta va avea dimensiunile de 15 m x10 m si va avea o fundatie de beton unde vor fi amplasate barele de fier ce au rol de stalpi de sustinere , acoperisul fiind realizat din prelata cu o rezistenta foarte mare la intemperii.

Constructia va putea incorpora utilajele enuntate mai sus dar si un mini atelier care va fi folosit ori de cate ori este nevoie.

In cadrul aceleiasi constructii va fi amplasat si un vestiar si un grup sanitar care va fi la indemana mecanizatorilor si persoanelor implicate in procesul de productie.

Parametrii constructivi si de performanta ai masinilor, utilajelor si echipamentelor care se vor achizitiona prin proiect

Cu toate c nc nu i-au ctigat binemeritatul loc n ogrzile fermierilor romni, tractoarele Valtra sunt deosebit de populare n rile nordice i n America de Sud (de unde se vede gradul mare de adaptabilitate al acestora, potrivite s lucreze la fel de performant att n frigul nordului, ct i n aria Braziliei). De aceea, n cazul n care v aflai n cutarea unui tractor care face toi banii pentru ceea ce ofer, cele ce urmeaz sunt o pledoarie s ncercai s aflai mai multe despre Valtra.

Dintre toate tractoarele din seria T de la Valtra, care combin nalta performan, pentru care sunt general recunoscute, cu inegalabila flexibilitate n utilizare i confortul, am ales s v vorbesc despre Valtra T 202 Direct, un tractor cu adevrat special.Ca toate modelele Valtra Direct i tractorul T 202 D este echipat cu transmisia nordic fr trepte, cea mai uor de utilizat transmisie CVT de pe pia.Nimic nu e mai simplu dect condusul unui Valtra T Direct: pornii motorul, alegei direcia i apsai pedala de acceleraie! Ba mai mult, cu funcia active stop, atunci cnd ridicai piciorul de pe acceleraie, tractorul se oprete i rmne pe loc fr a fi nevoie s folosii frnele. Pentru a uura ct mai mult posibil condusul, toate butoanele de comand i comutatoarele importante sunt amplasate pe cotiera Valtra ARM. Indiferent de direcia n care conducei, toate comenzile v sunt la ndemn.Motorizarea tractorului Valtra T 202 D este asigurat de Sisu Power 74 CTA-4V, 7,4 litri, cu ase cilindri i injecie common rail. Puterea nominal a tractorului este de 190 CP la 2200 rpm, ridicndu-se la 211 CP cu adaos de putere la transport. Ceea ce este, ns, deosebit de important de tiut despre orice tractor Valtra este c acestea sunt extrem de fiabile. La Service-ul Mewi foarte rar apare cte un astfel de tractor, iar problemele sale sunt minore. Asta l-a fcut pe Daniel Mayer, directorul tehnic al Mewi s le numeasc tractoare dintr-o bucat, deopotriv pentru robustee i pentru bunul sim tehnic al acestora.Combina 5220 E, dotat cu un motor puternic i eficient AGCO SISU Power, dezvolt o putere de 209 CP, iar din considerente de protecie a mediului i de realizare de economii de carburant, combina Fendt beneficiaz de noua tehnologie SCR (Reducere Catalitic Selectiv). Aceast tehnologie utilizeaz, pentru reducerea noxelor, o soluie de uree n ap, cunoscut sub denumirea de AdBlue, care este injectat n sistemul de evacuare a gazelor arse. Sistemul SCR ofer avantaje semnificative prin creterea cuplului motor fa de motoarele Tier 3, iar consumul de combustibil este redus cu 10 - 16%.Pentru ca randamentul s fie ct mai bun, combina are un buncr de circa 6500 litri i un debit de descrcare de 85 litri/secund, asigurnd descrcarea acestuia n aproximativ 80 de secunde. Pentru o batere ct mai bun, combina Fendt 5220 E are un sistem de treierare i separare cu dou tobe, bttorul avnd diametrul de 600 m i o lime de 1340 mm, cu un numr de 8 ine de batere; contrabttorul, cu o suprafa de 0,83 m2 i un unghi de nfurare de 106 grade, asigurnd o frecare mai agresiv ntre masa de material i grtar, pentru extragerea boabelor.C.3. Managementul proiectului

(Responsabilul legal)1. Nume: GROZA

Prenume: CONSTANTIN Funcia ADMINISTRATOR

Studiile si experiena (relevante pentru proiect) :

C V Responsabilul legal

ntreprindereaFuncia avutaPerioada

USAMV Iasi, Specializarea IEAStudent 2009-2013

Student In prezent

(Responsabilul tehnic)NU ESTE CAZUL

1. Nume:

Prenume: Funcia

Studii si experiena: C V Responsabilul tehnic

ntreprindereaFuncia avutaPerioada

In prezent

C.4. Lista de achizitii si sursele de achiziii pentru: activele ce fac obiectul proiectului/ materiile prime pentru punerea in functiune a proiectuluiTabel C.4.1

Lista de achizitii active

Nr. Crt.Furnizor

(daca este cunoscut la momentul depunerii cererii de finantare)Date furnizorProdusValoare estimata (EUR)% din total valoare eligibila a proiectului

1Fendt GROUPSpecializat in productia de utilaje pentru cultura mareCombina Fendt 5220 E135.400100

2VALTRASpecializat in productia de utilaje pentru cultura mareTractor T 20265.500100

3idemidemTractor T 15045.600100

4idemidemTractor Valmet30.500100

5idemidemTractor N9119.900100

6idemidemRemorca osie dubla

4.350100

7idemidemRemorca simpal3.350100

8idemidemCombinator univ.6.600100

9idemidemCombinator x 3 buc15.360100

10idemidemSUP 28 x 3 buc25.790100

11Idem idemPlug reversibil 5 cormane x 2 buc14.500100

12JOHN DEEREProducator utilaje si tractoare agricolePlug reversibil 3 cormane x 2 buc9.000100

13MAEWIidemCombinator x 3 buc18.800100

TOTAL394.650100%

Lista de achizitii materii prime

Nr. Crt.Furnizor

(daca este cunoscut la momentul depunerii cererii de finantare)Date furnizorProdusValoare estimata (EUR)% din total necesar de materii prime

1PIONEERProducere seminteSeminte pentru cultura45.20060

2PESTICOMSpecializat in produse chimicePesticite&Erbicide30.00030

3CHIMIOAGROProducere ingasaminte chimiceIngrasaminte14.30010

TOTAL89.500100

C.5. Personal si instruireNU ESTE CAZUL

Tabel C.5.1

Grafic angajare personal

Nr. Crt.SpecialitateNumr

200220032004200520062007

TOTAL000000

Intrucat legea 507/2002 nu permite persoanelor fizice autorizate sa angajeze personal salariat, toate activitatile din microferma se vor realiza pe baza de prestari sevici pe baza de contracte efectuate de terti.

C.6. Graficul estimat al proiectuluiIIIIIIIVVVIVIIVIIIIXXXIXIIACTIVITATEA

Intocmire proiect

Realizare creditari

Achizitie seminte

Incheiere contracte

Pregatire hala utilaje

Achizitie utilaje

Procurare materiale auxiliare

Repartizare sole si preg terenului(acte)

Inceperea lucrarilor

C.7. Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceriSatul Radaseni

- in anul 1424, satul Radaseni este dat lui popa Iuga de catre Alexandru cel Bun. Peste 10 ani, in 1434, satul Radaseni este facut danie lui popa Iuga, insa in 1561, Alexandru Lapuaneanu il daruieate ctitoriei sale, Manastirea Slatina. Socotindu-se razeai ca foati darabani domneati, radasenenii nu recunosc tutela Manastirii Slatina.- in anul 1723 pornesc judecata cu Manastirea Slatina cind raporturile se inrautatesc datorita faptului ca manastirea revendica stapinirea asupra unei bucati de pamint pe care radasenenii o aveau daruita de catre domnitorul STEFAN TOMSA.Cercetari, dezbateri infatisari au loc in anii 1749, 1750, 1752, 1754, 1765, 1767, 1768, 1769. Se da cistig de cauza manastirii: "sa raman rasuflate toate scrisorile ce ar fi fost la miinile cetatenilor, iar taranii din Radaseni, de acum inainte pe ponturile domniei mele sa urmeze si sa-si dea dijma poamelor".- in anul 1795 se plang la domnie ca manastirea le-a luat toate faneturile si nu au unde cosi cat de putin si ca manastirea le cere dijma poamelor. In raportul ispravnicilor se arata ca acesti sateni din Radaseni "de multa vreme neancetata suparare si pagubire au pricinuit manastirii cu nesupunerea lor si cu multe pari si judecati. Li s-a masurat fanatul, gasindu-se 680 de falci. Ispravnicii cercetatori propun "sa se infraneze acesti razvratitori caci sunt intre dansii vreo cinci-sase care intarata pricini si merg pe la giudecati".- Abia la 3 februarie 1809, vornicul satului, impreuna cu toti locuitorii lui dau scrisoare cum ca sunt ai manastirii si se obliga a respecta vechiul obicei ce "iaste in toata Moldova ca o pravila, obligandu-se a da anual cate un car de lemne la sfanta manastire si cate o gaina in Postul Nasterii Maicii Domnului". Nemultumirile cu manastirea nu s-au curmat, ci numai s-au potolit.- Dupa 1848, cand posesor al mosiei Radaseni era postelnicul Vasile Cantacuzino, radasenenii sunt alaturi de acesta in miscarea pentru unirea principatelor.

- In anul 1864 inceteaza stapanirea manastirea Slatina asupra radasenenilor, ei ramanand de atunci preocupati de intregirea si largirea hotarelor satului, fapt pe care il reusesc in anii 1878, 1889, 1892 si 1918.- Rascoala din 1907 gaseste radasenenii intr-o situatie mai buna, insa recunosc ligitimitatea acestei miscari taranesti afirmand: "La noi au oamenii ce manca, dar acolo jos unde hamurile cailor is de franghie si traista de sac, acolo cum sa nu se ridice".

Satul Lamaseni.

Este situat in partea de vest a comunei, la 3 km distanta de satul Radaseni si la 9 km de municipiul Falticeni. Este mentionat oficial pentru prima data in "Uricul" lui Bogdan-Voda din 1365 prin care satul Lamaseni este dat boierului Rotopan. Satul Lamaseni are in prezent o populatie de aproximativ 1460 locuitori. In sat este o singura scoala cu clasele 1-8, in care lucreaza 11 cadre didactice, invata 110 elevi si 50 prescolari. Caminul cultural a fost construit in anul 1970 si a fost renovat in 1998.

Satul Pocoleni.

Este mentionat pentru prima data in lucrarea "Principatele Romane la inceputul secolului al XIX-lea" a lui Giurescu Constantin, lucrare editata la Bucuresti, in anul 1857. Satul Pocoleni are in o populatie de aproximativ 245 locuitori. Biserica din sat a fost construita in anul 1936, avand hramul Nasterea Maicii Domnului.

Realizari: - In anii 1971-1973 s-a construit cabana Radaseni care in prezent a fost demolata de propietarul terenului. In anul 1942 a fost instalata in sat curentul electric, iar in primavara anului 1966 a fost introdus iluminatul public, satul Radaseni fiind primul sat electrificat din nordul Moldovei. In anul 1974 au fost electrificate toate satele din comuna.- Intre anii 1969-1979 s-au construit 2 camine culturale, unul in Radaseni si celalalt in Lamaseni, s-au construit si cele 3 scoli din comuna astfel:- In satul Radaseni s-a construit o scoala cu 8 sali de clasa si 2 laboratoare, iar in anul 1977 a fost construita o noua aripa cu 24 sali de clasa si cu laboratoarele necesare.- In satul Lamaseni s-a construit o scoala cu 5 sali de clasa si un laborator.- In satul Pocoleni s-a construit o scoala cu 2 sali de clasa. - In intreaga comuna sunt circa 60 de intelectuali din care 50 de cadre didactice, o biblioteca cu 8500 volume.

Formatii culturale - In anul 1968 s-a infiintat in satul Radaseni o formatie de fluierasi, cu sediul in Caminul Cultural din sat. In anul 1974 obtine locul II pe tara la formatiile instrumentale de amatori. In anul 1977, bilantul activitatii culturale oferite locuitorilor comunei Radaseni a fost deosebit de bogat, inscriindu-se in Festivalul National "Cantarea Romaniei" cu succese deosebite, ajungand la faza finala sa ocupe locul III pe tara si sa fim distinsi cu diploma si premii la nivel judetean.

Emisiune postala - In anul 1944 a fost pusa in circulatie o emisiune postala cunoscuta sub denumirea "Radaseni". Machetarea marcilor a fost facuta de pictorul Alexandru Murnu, suprataxa acestora variind intre 118 si 145 lei, astfel incat fiecare marca postala a avut o valoare faciala de 150 lei. Prima marca postala a emisiunii a avut valoarea de 5+145 lei si are ca imagine in medalion bustul ctitorului bisericii SF Mercorie, Stefan-Tomsa, precum si biserica respectiva.

Monumente istorice

Biserici - Biserica SF. MERCURIE din Radaseni, construita in anii 1611-1622 fiind ctitoria lui Tomsa-Voda. Pentru mai multe informatii vezi linkul. - Biserica SF. NECULAI din Lamaseni, construita in anii 1762-1776.Monumente ale eroilorIn satul Radaseni- Monumentul construit in fata scolii din satul Radaseni. Pe acest monument sunt inscrise pe trei placi de marmura inscriptiile cu numele eroilor cazuti in razboiul de independenta si in cele doua razboaie mondiale. - La baza monumentului urmeaza inscriptiile "NOI NE-AM JERTFIT PENTRU VOI. LACRIMILE SI DUREREA SA VA ADUNE AICI PENTRU POMENIREA NOASTRA". Pe spatele monumentului se gaseste urmatoarea inscriptie:"CU VREREA TATALUI, CU AJUTORUL FIULUI SI CU SAVARSIREA DUHULUI SFANT S-A RIDICAT ACEST MONUMENT AL EROILOR SI S-A SFINTIT LA 26 IUNIE 1996".

In satul Lamaseni- Troita sculptata din stejar masiv, avand forma de cruce inalta de 4 metri. Pe partea din fata a troitei este amplasata o placa din marmura alba pe care se gaseste urmatoarea inscriptie: "1916-1918 EROII SATULUI LAMASENI", dupa care urmeaza numele a 39 de eroi. "1941-1945" dupa care urmeaza numele a 41 de eroi.

Monumente ale naturii- In satul Radaseni, ca monument al naturii este dealul "Cetatuia"- "Statiunea Arheologica Cetatuia", datorita faptului ca pe acest deal s-au facut sapaturi arheologice. Acest deal a figurat pentru prima data ca monument al naturii in lucrarea lui Vasile Ciurea, "Preistoria in vechiul tinut al Sucevei", publicata in 1931 in Bucuresti.

D. PROIECII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

D.1. Bazele de productieCu proiect

A6 Denumire utilaj (noi)Costuri Amortizare %Intretinere 2%

Linie furajare AUGERMATIC 2buc2.7500,00%55

Linie adapare SCREW 50 2 buc1.8500,00%37

Dispozitiv anticatarare 1950,00%3,9

Transportor furaj FLEX VEY1.4250,00%28,5

Buncar exterior1.3800,00%27,6

Microclimat exhaustare aer viciat1.4600,00%29,2

Clapete admisie aer proaspat 14 buc2.4700,00%49,4

Suflanta GP 40 incalzire cu gaz m.1.9800,00%39,6

Calculator supraveghere microclimat1.4800,00%29,6

Dispozitiv alarma depasiri temperatura 6100,00%12,2

Dulap comanda electrica a halei3.5000,00%70

Cuibare 16 buc2.1600,00%43,2

Apometru D-11/23.0250,00%60,5

Pompa submersibila GRUNDFOS12.2170,00%244,34

Hidrofor cu butelie 25 l6.5000,00%130

Centrala termica3.3170,00%66,34

46.319926,38

D.2. Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )

Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect

Nr. CrtCategoriaAN 1

AN 2

AN 3

Venituri din exploatare

1Venituri din vanzarea marfurilorMii Lei

Euro

2Productia vandutaMii Lei109855012373001365000

Euro283993198635287

3Variatia stocurilorMii Lei

Euro

4Alte venituriMii Lei255002650028600

Euro579560226500

5Venituri din exploatare totalMii Lei112405012638001393600

Euro341943798242158

Cheltuieli pentru exploatare

6Cheltuieli materiale total Mii Lei627254689556744600

Euro 162151782619249

7Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de tertiLei467305139555505

Euro120813201435

8Cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilateMii Lei125001374014840

Euro323355384

9Cheltuieli cu personalul totalMii Lei

Euro

10Alte cheltuieli de exploatareMii Lei

Euro

11Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele Mii Lei260642606426064

Euro674674674

12Cheltuieli pentru exploatare - totalMii Lei653980699688950400

Euro184202018321741

13Rezultatul din exploatareMii Lei386002456545523991

Euro99791180213546

Venituri financiare total

14Venituri financiare totalMii Lei400040005000

Euro103103129

Cheltuieli financiare, din care

15Cheltuieli privind dobazile

Euro

16AlteleMii Lei200020002500

Euro525265

17Cheltuieli financiare - totalMii Lei200020002500

Euro525265

18Rezultatul financiar al exercitiuluiMii Lei200020002500

Euro525265

19Rezultatul brut al exercitiuluiMii Lei388002458545526491

Euro100301185413610

20Impozit pe profit Mii Lei97001114636131623

Euro250829633403

21Profit netMii Lei291001343909394868

Euro7523889110207

D.3. Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )

Flux de numerar - previziuniAnul 1Anul 2Anul 3

OPERATIUNEA/PERIOADA

MII LEI

I.ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE000

A.Total intrari de lichiditati din: (A1+A2+A3)

A1. Aport la capitalul social si contul intreprinzatorului

A2. Vanzari de active, inclusiv TVA000

A3. Credite pe termen lung, din care: (A.3.1. + A.3.2.)

A.3.1. Imprumut Banca

A 3.2. Grant SAPARD000

B.Total iesiri de lichiditati prin: (B1+B2+B3)

B1. Achizitii de active fixe corporale, inclusiv TVA

B2. Achizitii de active fixe necorporale, inclusiv TVA

B3. Cresterea investitiilor in curs000

C.Excedent/Deficit de lichiditati (A-B)000

D1. Rambursari de Credite pe termen mediu si lung, din care: (D.1.1.+ D.1.2.)

D.1.1. Rate la imprumutul Banca

D.1.2. Rate la alte Credite pe termen mediu si lung000

D2. Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung, din care: (D.2.1.+D.2.2.)

D.2.1. La imprumutul Banca

D.2.2. La alte Credite pe termen mediu si lung000

E.Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)

II.ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI1.307.2751.472.3871.624.350

F.Incasari din activitatea de exploatare, inclusiv TVA ( F1)1.307.2751.472.3871.624.350

F1. Vanzari varianta cu proiect

G.Incasari din activitatea financiara

H.Credite pe termen scurt1.307.2751.472.3871.624.350

K.Plati pentru activitatea de exploatare, inclusiv TVA (dupa caz), din care:000

1 Cheltuieli privind marfurile

2Cheltuieli cu materiile prime679.603747.737807.415

3Cheltuieli cu materialele consumabile43.63748.00051.842

4Cheltuieli cu energia si apa12.98814.51215.672

5Alte cheltuieli materiale10.20410.32311.144

6Cheltuieli cu serviciile executate de terti55.60961.16066.051

7Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate12.50013.74014.840

8Cheltuieli cu personalul angajat000

9Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala000

10Alte cheltuieli exploatare000

11Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele 26.06426.06426.064

L.Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA468.670550.851631.321

MPlati pentru impozite si taxe (M1 + M2)186.568219.297251.573

M1. TVA de platit68.667104.661119.950

M2. Impozit pe profit97.901 114.636 131.623

N1Rambursari de credite pe termen scurt

N2Plati de dobanzi la credite pe termen scurt

O1Dividende

P.

Total plati, exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)

P.Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1)186..568219.297251.573

Q.Flux de numerar din activitatea curenta (L-P)280.102331.554379.748

II.FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)

R.Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E)

280.102331.554379.748

S.Disponibil de numerar al lunii precedente

Disponibil de numerar curent (S+R)130.597410.609742.253

T.410.609742.2531.122.001

D.4. Indicatorii financiari

Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) 1.950.556.300 lei

LEI

___________________________________________________________________________

Specificare

AN 1

AN 2

AN 3

AN 4

AN 5

___________________________________________________________________________

Veniturile din exploatare* (Ve)1.098.5501.237.3001.365.000

________________________________+min 5 %______________________________________

Cheltuieli de exploatare* (Ce)

653980 699688 950400

___________________________________________________________________________

Rezultatul din exploatare* (Re) = Se calculeaza: Re = Ve Ce - minim 10% din Ve

444570537612414600

___________________________________________________________________________Profitul net* (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut

impozitul pe profit.

332120365100401255

___________________________________________________________________________

Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a

investitiei (exprimat in ani)

Se calculeaza Dr= Vi/Pn mediu sau

Dr=(Vi - 5 x Pn)/Pn,

unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza

Dr ESTE 9.23 ANI

Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = Pn/Vi x 100 (%), Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate.

8%

9%

11%

________________________________________________________________________Cheltuieli financiare* (Cf) = NU ESTE CAZUL

___________________________________________________________________________

Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL

___________________________________________________________________________

Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri, FNN>=0 (pentru fiecare an de prognoza)

280.102

331.554

379.748

Valoare actualizata neta (VAN) =(FNi/(1+r)I +FN5/r, VAN>0, r=rata de actualizare=8%CAPITOLUL II

STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR I NTOCMIREA ASOLAMENTULUI

2.1. Mrimea i structura categoriilor de folosin a terenului

Tabelul 2.1

Mrimea i structura categoriilor de folosin a terenului

SpecificareHa% din total% din agricol

Suprafaa total1111.5100,0-

Teren agricol1110.599.1100,0

Teren arabil

- din care irigat110098.699.5

20017.918

Puni naturale43.580.36

Fnee naturale54.484.50

Livezi10.890.09

Vii0,50.440.04

Teren neproductiv10.890.09

Condiii naturale

Descrierea zonei n care este amplasat exploataia cu cel puin urmtoarele elemente:a) Temperatura medie anual 7.60 Cb) Precipitaii medii anuale 592,2 mmc) Tipul de sol predominant, textura, panta

Cea mai mare extindere o au molisolurile (solurile cenusii) si argiluvisolurile (brune luvice) dezvoltate sub vegetatii forestiere. Aceste tipuri de soluri ocupa suprafete mai mari decat arealul padurilor evidentiind extinderea mai mare in trecut a fondului forestier. Molisolurile apar pe versantii cu drenaj relativ bun si intr-o masura relativ mai mica pe terase sau platouri. Au o fertilitate buna dar pe versantii supusi eroziunii accelerate necesita masuri de fertilizare suplimentara. Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi

Categoria de folosintaSuprafata

Arabil253

Forestier10856

Ape100

Drumuri42

Constructii89

Neproductiv115

Pasuni1215

Fanete1768

TOTAL14434

CARTOF : Cartoful prezinta o deosebita importanta n alimentatia oamenilor, nfurajarea animalelor si pentru prelucrari industriale. n alimentatia oamenilor cartoful se foloseste n stare proaspata sau sub forma de produse uscate si semipreparate. Este alimentulde baza sau complementar pentru o mare parte a populatiei Europei dar si din alte tari alelumii. Datorita gustului placut, a digestibilitatii si a valorii nutritive ridicate preparatele dincartof satisfac exigentele alimentare ale tuturor categoriilor populatiei, acesta fiind consumatfiert, copt sau prajit, sub forma de supe, salate, piureuri substituind de multe ori pinea si fiindde nenlocuit ca aliment dietetic. Valoarea energetica a cartofului este ridicata, datoritacontinutului mare de amidon, precum si altor substante cum ar fi: proteine, grasimi vitamine(n special vitamina C). Consumul anual direct de cartofi pe locuitor oscileaza n diferite tariale lumii ntre 44 si 140 kg: Irlanda - 140 kg, Olanda - 138 kg, Germania - 130 kg. Spania -120 kg, Belgia - 118 kg, Franta 108 kg, Anglia - 95 kg, Elvetia - 87 kg, Italia - 65 kg etc. nRomnia consumul anual pe locuitor este de circa 100 kg tuberculi. n furajarea animalelorcartoful este valoros, n primul rnd pentru porcine si bovine dar poate fi utilizat si la altespecii de animale. Se folosesc mai ales tuberculii raniti la recoltare sau cei cu dimensiuni mici reziduurile ramase de la industrializarea cartofului dar si vrejurile (tulpinile) verzi, sau murati.Se impune o oarecare prudenta, deoarece n tuberculii de cartof se acumuleaza o serie dealcaloizi care formeaza solanina, imprimnd hranei gust amar, dar care poate produce sideranjamente ale tubului digestiv la animale (cartofii nu se folosesc la animalele gestante).Cartoful se utilizeaza n industria alimentara, obtinndu-se produse uscate: faina, fulgi,deshidratat, gris, produse prajite: cips (felii subtiri prajite in ulei, crocante); pommes frittes(cartofi semiprajiti si congelati), cartofi pai. n industria amidonului si alcoolului, dintr-o tonade tuberculi se obtin 140 kg amidon sau 100 kg dextrina respectiv 95 l alcool : de asemenea sepot obtine 15 -17 kg cauciuc sintetic. Din punct de vedere agrofitotehnic cartoful este o plantacare valorifica solurile usoare, nisipo-lutoase (chiar nisipoase la cartoful destinat consumuluitimpuriu) din zonele mai umede si racoroase, acolo unde cerealele nu reusesc n culturaTuberculii de cartof sunt organe suculente, cu un coninut mediu de 25% substanuscat i 75% ap. n substana uscat predomin amidonul, urmat de proteine i sruriminerale Cartoful este i o surs de vitamine pentru organism (B1, B, PP, C) i de elementeminerale (potasiu, fosfor, sodiu, calciu, fier).

-nu este pretentios pentru planta premergatoare

se autosuporta.insa datorita inmultirii virozelor manei si gandacului de colorado este mai indicat sa urmeze in rotatie cu alte plante.

-pe terenurile fertile sau ingrasate cele mai bune culturi premergatoare sunt:cerealele paioase,leguminoasele,porumbul si sfecla de zahar ,in timp ce pe solurile mai sarace in elemente nutritive numai leguminoasele si porumbul.

-caroful este o excelenta planta premergatoare pentru aproape toate culturile agricole

-cartoful pentru industrie nu este bine sa se cultive intr-un teren prea bogat in azot deoarece excesul in azot face sa apara graunciori de amidon foarte mici si aproape 40% din acest amidon este spalat la decantarea in apa.

-dupa cartof in special se cultiva cu rezultate bune cerealele paioase.

OVAZ - Dintre cerealele pioase (grau, orz, secar), ovzul are cel mai dezvoltat sistem radicular i o mare capacitate de valorificare a elementelor nutritive din compuii grei solubili ai solului.

Temperatura minim de germinaie a boabelor este de 2-3 0C, ovzul avand cerine moderate fa de cldur, dar mult mai ridicate decat la orz. Ovzul de toamn nu rezist la temperaturi mai mici de 10 0C in timpul iernii, ceea ce determin o arie restrans de cultur a acestor forme.

Cerinele fa de umiditate sunt ridicate, coeficientul de transpiraie fiind de cca 500. aceasta face ca in verile secetoase, ovzul s sufere mai mult decat alte specii de cereale pioase.

Fa de sol ovzul are cerine reduse, aceasta datorit sistemului radicular bine dezvoltat. Cele mai bune rezultate se obin pe solurile lutoase i luto-nisipoase, cu ph-ul de 5,5-6,8, cum sunt cernoziomurile sau brun-rocate de pdure. De asemenea, ovzul realizeaz producii bune i pe solurile argilo-iluviale acide.

Zonele cele mai favorabile pentru cultura ovzului sunt: Podiul Transilvaniei, Campia de Vest, Podiul Getic i depresiunea Jijiei.

RotaiaOvzul valorific foarte bine substanele nutritive rmase n sol de la plantele premergtoare fertilizate puternic cu ngrminte organice i chimice. De aceea cele mai bune premergtoare sunt: porumbul, floarea soarelui, leguminoasele pentru boabe.Nu se cultiv pe terenurile tratate cu erbicide triazinice, dup el nsui i dup sfecla de zahr sau furajer, din cauza unor duntori comuni (nematozi).

Lucrarea solului este asemanatoare ca si pentru celelalte cereale.

In functie de planta premergatoare se executa araturi la 18-20 cm, vara sau toamna, care se vor lucra cu grapa cu discuri pana la intrarea in iarna.Patul germinativ se pregateste prin lucrari superficiale, cu combinatorul sau grape cu colti, astfel incat sa se realizeze o buna nivelare si maruntire, cu specificarea ca pentru ovazul de toamna este necesar ca terenul sa fie asezat.

Marimea boabelor de ovaz variaza mult in raport cu pozitia lor in cadrul spiculetului, inregistrandu-se diferente de 5,5-10,8 g in cea ce priveste MMB si de 6,9 - 12,3% la continutul de palei de aceea samanta trebuie bine sortata. Puritatea semintei trebuie sa fie de 97-99%, iar germinatia de 85-95%.

Data semanatului. Semnatul pentru ovzul de toamn 1-10 octombrie

Ovazul de toamna se va insamanta in prima decada a lunii octombrie, intarzierea peste aceasta data mareste procentul de pierderi in timpul iernii, care, in cazul insamantarilor la inceputul lunii noiembrie, se pot ridica de la 3-10%, cat este normal, la peste 59%, iar recolta sa se micsoreze cu 16,7-32,2%.

Cantitatea de samanta se calculeaza astfel ca sa se realizeze o desime de 400-450 boabe germinabile/m2, pentru cel de toamna revenind 130 - 140 kg samanta/ha.

n cazul ovzului de toamn, literatura menioneaz adncimi de semnat mai mari, de 6-8 cm pentru o mai bun protejare a nodului de nfrire de aciunea temperaturilor sczute. Cu toate acestea nu este necesar o adncime mai mare de 4-5 cm deoarece ntre nodul de nfrire i foliaj nu sunt diferene n privina rezistenei la ger.In ceea ce priveste soiul de ovaz de toamna cultivat in Romania este soiul Florina.

Prima lucrare, la ovazul de toamna este tavalugirea cu tavalugul inelar. Combaterea buruienilor se face cu aceleasi erbicide ca si la grau. Pentru combaterea ovazului salbatic (odosul) se foloseste o rotatie rationala, combinata cu folosirea erbicidelor la culturile premergatoare.

Combaterea bolilor foliare la ovaz este recomandata doar in anii in care conditiile climatice favorizeaza ciupercile.

Recoltare:Ovzul se coace mai neuniform i este mai sensibil la scuturare dect alte cereale. Pentru a se putea recolta cu combina n condiii bune, ovzul trebuie s aib tijele uscate, iar boabele s fie la nceputul maturitii depline, n acest caz seminele scuturate pe platform ajung n combin i nu se pierd. Dac se recolteaz cu combina pn cnd tijele plantelor nu sunt uscate (dei bobul e matur), n lanurile mburuienate sau cu rou, toba combinei se nfund, iar randamentul la recoltare este sczut. Dac se ntrzie recoltatul ovzului pierderile sunt foarte mari.

Inainte de maturitatea optim, cnd nu se poate recolta direct cu combina sau n locurile unde combina nu are acces, ovzul se poate recolta n dou faze: tierea plantelor la coacerea n prg i treierarea lor dup 4-5 zile.

Producia la ovz este foarte diferit, n funcie de condiiile de cultur. Raportul boabe : paie la ovz este de 1:1,5 pn la l : 2.Mazare: Bune premergatore sunt culturile care parasesc terenul devreme , l lasa curat de buruieni si fara resturi vegetale. Da bune rezultate dupa cereale paioase si dupa prasitoare ( porumb,cartofi , sfecla).

Datorita rezistentei la efectul remanent al atrazinului , mazarea se cultiva cu prioritate dupa porumb , cand acesta a fost ierbicidat cu atrazin .

Nu se recomanda amplasarea culturii de mazare dupa alte leguminoase datorita nmultiiri bolilor , iar din punct de vedere agrofitotehnic ar fi nerational , ntrucat efectul ameliorator al leguminoaselor asupra solului este mult mai bine valorificat de plante din alte grupe .

Mazarea este la randul ei , o foarte buna premergatoare pentru majoritatea culturilor .Din considerente tehnologice dupa mazare se cultiva cu prioritate grau , pentru care este o excelenta premergatoare parasind terenul devreme , lasandu-l structurat , bine aprovizionat cu azot.

Dupa mazare se poate semana cu rezultate bune o cultura succesiva .

FERTILIZARE

Pentru 100 kg boabe si productia secundara aferenta , mazarea consuma 5,75 kg N , 1,55 kg P2O2 , 3.05 kg K2O si 3,20 kg calciu .

Pana la terminarea nfloritului mazarea consuma 75 % din azot , 60 % din fosfor si 85% din potasiu .n situatia nstalarii unor simbioze eficiente acestea asigura pana la 75% din necesarul de azot al plantelor , restul provenind din rezerva solului sau din ngrasamintele ramase n sol de la plantele premergatoare.

Aplicarea ngrasamintelor cu azot la mazare se recomanda numai pe soluri slab fertile (acide sau nisipoase) unde nici simbiozele formate nu sunt prea eficiente.

Dozele pot fi de 20-50 kg/ha N , aplicarea se va face la pregatirea patului germinativ.

Fosforul determina cresteri importante de recolta , favorizand formarea nodozitatiilor si deci fixarea azotului. Potasiul este necesar pe solurile sarace iar microelementele ( molibdenul , borul ,magneziul , cobaltul )determina sporuri de recolta precum si o crestere a continutului boabelor n proteine.

Alegerea soiurilor i hibrizilor (criteriile avute n vedere; soiurile i hibrizi alei pentru fiecare cultur)

Soiuri de cartofi:

Timpurii: ROCLAS; OSTARA; AGATA

Amplasare:

cartofi timpurii

bune premergatoare sunt leguminoasele perene si anuale, cerealele paioase si bostanoasele;nerecomandat dupa cartofi, tomate, vinete, radacinoase.

Lucrarile solului

aratura cat mai tampuriu posibi, in functie de umiditatea solului, pentru a nu scoate bolovani;25-30 cm (timpurii); 30-32 cm (de vara); 30-32 cm +10 cm subsolaj (de toamna);

pregatirea terenului: discuit la 10 -12 cm (timpurii); lucrat cu combinatorul la 10-12 cm (cartofide vara, toamna)

Pregatirea materialului de plantat

sortat si calibrat: cand este pus la incoltit (timpurii); inainte de plantare cu 1-2 zile (vara ,toamna); manual, cu KSP-15 sau cu ISIC -30 +MCC 60/45;

incoltirea materialulului de plantat la cartofii timpurii si extratimpurii: cu 30-40 inainte deplantare; in spatii de incoltire; material sortat si calibrat; in ladite tip C; 16-18 grade primeledoua saptamani; 8-10 grade C pana la plantare.

Plantatul cartofilor:

epoca: 5.04 zona I de cultura; 10.04 zona II; 10.04 zona III.adancime: 3-5 cm (calibru 30-40 mm); 6-8 cm (calibru 45-60 mm);densitate: 65 mii/ha (calibru 30-40 mm); 50 mii/ha (calibru 45-60 mm);

norma de samanta: 3200 kg/ha (calibru 30-40 mm); 4600 kg/ha (calibru 45-60 mm);distanata intre randuri: 60-70 cm.

Intretinerea culturii de cartofi

fertilizarea chimica: 75 N, 45 P2O5, 60 K20 (timpurii);

erbicidarea: Gesagard 2 kg/ha +Dual 500 CE 2 l/ha dupa plantare (timpurii);

intretinerea culturii: 1 prasila si rebilonare (timpurii);

combaterea manei cartofului: Turdacupral; Ridomil plus 48, Sandofan, etc

combaterea gandacului de Colorado: Decis, Fastac, Karate, Oltitox, Regent, Actara, etc.

irigarea: 4-6 udari la 3-5 zile cu norma de 250-300 mc/ha (timpurii); 4-6 udari la 6-10 zile cu norma de 300-400 mc/ha (vara, toamna)

Recoltarea

cartofi timpurii: a doua jumatate a lunii Mai, pana la sfarsitul lui iunie; L 445 +MSC-2;

MAZAREA:

Genul Pisum L. are mai multe specii, insa importanta practica prezinta numai Pisum salivumL. si Pisum arvense L.Mazarea, Pisum sativum L., poseda numeroase varietati si forme. Soiurile de mazarecultivate in tara noastra apartin varietatilor grandise-mineum Gov., glaucospermum Gov. i vulgatum Korn. Radacina este pivotanta si puternic dezvoltata, cu numeroase ramificatiilaterale pe care se gasesc nodozitatile. Zona perilor radiculari are o mare capacitate desolubilizare, ceea ce permite plantei sa foloseasca fosforul si alte substante nutritive dincompusii greu solubili.

Soiuri de mazre

Soiuri de mazare:

Diana;

Perla de Mai;

Soiul Diana.Soiul Diana are talie mare (96 cm).

Epoca de inflorire este mijlocie (37 zile).

Sunt 13 pastai pe planta, iar pastaia are lungime mijlocie (9 cm) cu 6 boabe.

Epoca de maturare a semintei este semitardiva (84 zile).

MMB in stadiu uscat este mica (149,5 g.).

Saminta prezinta zbircire pe cotiledoane.

Soiul este semitardiv (68 zile de la rasarit la maturitatea tehnologica a boabelor).

Soiul prezinta rezistenta la Virusul mozaic galben al fasolei verde si la Ascochyta pisi, este tolerant la Erysiphe polygoni.

Densitatea recomandata este de 1000-1100 mii plante/ha

Ovaz: Soiurile de ovz de primavara cultivate in ara noastr sunt: Cary, Mure, Somean,iar soiul cel mai cultivat de ovaz de toamna este Florina. Temperatura minim de germinaie a boabelor este de 2-3 0C, ovzul avand cerine moderate fa de cldur, dar mult mai ridicate decat la orz. Ovzul de toamn nu rezist la temperaturi mai mici de 10 0C in timpul iernii, ceea ce determin o arie restrans de cultur a acestor forme.

Cerinele fa de umiditate sunt ridicate, coeficientul de transpiraie fiind de cca 500. aceasta face ca in verile secetoase, ovzul s sufere mai mult decat alte specii de cereale pioase.

Fa de sol ovzul are cerine reduse, aceasta datorit sistemului radicular bine dezvoltat. Cele mai bune rezultate se obin pe solurile lutoase i luto-nisipoase, cu ph-ul de 5,5-6,8, cum sunt cernoziomurile sau brun-rocate de pdure. De asemenea, ovzul realizeaz producii bune i pe solurile argilo-iluviale acide.

2.3. Intocmirea asolamentuluiDefinitei asolament- repartizarea si succesiunea culturilor pe sole in timp si in spatiu, insotita de un sistem corespunzator de lucrare a solului si de aplicare a ingrasamintelor care asigura cresterea fertilitatii solului si sporirea cantitativa si calitativa a recoltei.

Tipuri de asolament - 1. Asolamente agricole sau de camp

2. Asolamente furajere

3. Asolamente mixte

4. Asolamente speciale

SpecificareHa

Suprafaa total a terenului arabil1100

Suprafaa medie a solei 366.6

Definitei rotatie- alternarea metodica pe acelasi teren a plantelor care se cultiva intr-un asolament. Rotatia culturilor este o practica agricola care consta in cultivarea periodica a anumitor specii agricole, intr-o ordine bine determinata, astfel incat resursele solului sa se epuizeze cat mai putin iar riscul de aparitie a bolilor si daunatorilor sa fie minim.

Tabelul 2.2Schema rotaiei culturilor

SOLA/ANUL20102011

IOvaz Mazare Cartof

IIMazare Cartof

Ovaz

IIICartof Ovaz Mazare

CAPITOLUL III

ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCIE AGRICOL3.1. Proiectarea produciilor medii prin metoda bonitrii

terenurilor agricoleProiectarea productiilor medii prin metoda bonita rii terenurilor agricole este o metoda foarte utilizata pentru planificarea productiilor medii in exploatatiile agricole pe baze tehnico-economice tinand seama de cartarea agrochimica a solului ,studii pedologice care indica potentialul productiv al terenului ,consumul de substante nutritive al plantelor,precum si efectul unor masuri agroameliorative aplicate in anul de plan sau care se vor aplica in anul de prognoza.

Acestea constau in irigari,desecari,desalinizari,lucrari de combatere a eroziunii.

Aceasta metoda tine seama si de particularitatile amplasarii culturilor pe diferite tipuri de sol,de anumite corectii pe care le vom aplica tinand cont de amplasarea culturii fata de sediul administrativ al exploatatiilor agricole ,fata de drumul de acces si de anumiti coeficienti de imbunatatire a conditiilor naturale.

Pentru a realiza aceasta metoda trebuie sa stim:

1. tipurile de sol pe care trebuie sa fie amplasate culturile respective

2. suprafata care se va cultiva pe fiecare tip de sol

3. productiile medii obtinute in anul precedent pe fiecare tip de sol

4. nota de bonitare pentru conditiile ecologice ale fiecarui tip de sol

5. corectia notei de bonitare ecologica in functie de distanta medie a fiecarei sole fata de sediu si fata de drumul de acces

6. coeficientul de potentare a notelor de bonitare ,in functie de masurile agroameliorative prevazute pentru a se aplica in anul de plan,pe fiecare tip de sol

Etapele prognozarii productiei medii prin metoda bonita rii terenurilor agricole sunt:

se calculeaza notele de bonitare pentru conditiile ecologice oferite de fiecare unitate de sol culturii considerate prin insumarea notelor acordate pentru sol,relief,idrografie si clima

se calculeaza notele totale de bonitare pentru conditiile ecologice ale fiecarei unitati de sol,facand produsul dintre suprafata unitatii de sol respective si nota stabilita pentru conditiile ecologice

se calculeaza nota medie ponderata de bonitare la culturile respective si la nivelul de exploatare impartind suma notelor de bonitare la suprafata totala a culturii respective

se calculeaza cantitatea de produse (kg)ce revin la un punct al notei medii ponderate prin raportarea productiei medii realizate in ultimii ani la media ponderata de bonitare stabilita la nivelul exploatatiei agricole

se stabileste coeficientul de corectie a notelor de bonitare ecologica in functie de distanta medie si de felul drumurilor

se determina corectiile totale facand produsul dintre coeficientul de corectie si suprafata fiecarei unitati de sol

se recalculeaza notele totale de bonitare ecologica facand diferenta dintre notele totale de bonitare ale fiecarei unitati de sol si corectiile totale

se determina notele totale de bonitare potentate facand produsul dintre notele de bonitare ecologica recalculate si coeficientul de potentare

se calculeaza productia total ape cultura pentru fiecare unitate de sol ,inmultind notele totale de bonitare potentate cu productia ce revine pe un punct

se planifica o productie medie /ha raportand productia totala la suprafata ocupata de cultura.Tabelul 3.1Date iniiale

CulturaTipul de solSuprafaa - ha (Si)Nota de bonitare pentru condiiile ecologice (Pi)Corecia pt. distan i felul drumului (k)Coeficient de potenare (c)Producia medie realizat

Ovaz Cernoziom366.6680.151.52000

Mazare brun roscate de padure366.6750.171.42100

Cartof Cernoziom cambic366.6900.201.323500

TOTAL1100-

2) Notele totale de bonitare pentru condiiile ecologice (Ni):

ovaz = 24928,8Ni = Si x Pi

mazare =27495

cartof = 329943) Nota medie ponderat de bonitare:

ovaz =22,6 mazare=24,9

cartof=29,91) Producia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare:

ovaz=29,4

US1=mazare=28

cartof=261,16) Corecia total n funcie de distan i drumuri: Ct = S x k

Ovaz 54,99

Suprafaxcoeficient corecieMazare 62,32

Cartof 73,32

7) Nota de bonitare recalculat (Nbr)

Ovaz 24873,8

Nbr=Nota total de bonitareCoreciaMazare 27432,6

Cartof 32920,8

8) Notele totale de bonitare potenate (Ntp):

Ovaz 37310,7

Ntp=Nota de bonitare recalculat (Nbr)xCoeficient de potenareMazare 38405

Cartof 42797

9) Producia total pe cultur pentru fiecare unitate de sol (Pt):

Ovaz 1096934,5

Pt=Nota total de bonitare potenat (Ntp)xProducia ce revine pe un punct de bonitare

P(kg/punct)Mazare 1075340

Cartof 11174296

10) Producia medie la hectar: Pmc1Pm ovaz=Producia total:Suprafaa total=2992Kg/ha

Rezultatele pentru celelalte culturi:

Pm mazare =2933kg/haPmc cartof =30481kg/ha3.2 STABILIREA CANTITILOR DE NGRMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de ngrminte s-a efectuat inndu-se cont att de produciile medii ct i de existentul de suprafa activ din sol. S-au luat n considerare i pierderile rezultate prin levigare.

n tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de ngrminte chimice la ha separat pentru cele 3 culturi n parte.

Tabelul 4

Calculul dozelor de ngrminte chimice

Nr. Crt.SPECIFICAREU.M.CULTURA

Cultura Ovaz Cultura Mazare Cultura Cartof

NPKNPKNPK

1Producie medieKg/ha2992293330481

2Consum specificKg s.a./t20111816121985 9

3S.a. de administratKg59,832,953,846,935,155,7243,8152,4274,3

4S.a. n solKg45254026191945 20 40

5Diferena de adm.Kg s.a.14,87,913,820,916,136,7198,8132,4234,3

6Pierderi prin levigare% 151081510815108

7Cant. pierdut prin levigareKg s.a.2,220,791,131,62,9329,813,2418,7

8Total s.a. de administratKg178,6914,923,917,739,6228,6145,6253

9Tipul de ngrmntNH4NO3Superf

simpluSare potasicaNH4NO3Superf

SimpluSare potasicaNH4NO3Superf simpluSare potasica

10Coninutul In s.a. a ngr.Kg/t33,519,54533,519,54533,519,545

11Doza de ngr. de administratKg 5044,533,171,390,788682746,6562

3.3 PLANUL DE CULTUR

Planul de cultur cuprinde structura culturilor, dimensiunile fiecreia, produciile medii i totale. (tabelul 5)

Tabelul 5

ntocmirea planului de cultur

CulturaSuprafaa (ha)Producii medii (kg/ha)Producia total (t)Pre livrare (lei/kg)

Ovaz366,629921096,81

Mazare 366,62933 1075,21

Cartof366,619449 7130,02

3.4 FUNDAMENTAREA FIELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

n vederea organizrii proceselor de munc i de producie, n etapa pregtitoare, se ntocmesc fiele tehnologice pe culturi. Informaiile cuprinse n fiele tehnologice servesc n acelai timp la stabilirea tehnologiilor, stabilirea destinaiei produciei, determinarea volumului lucrrilor mecanice i manuale, necesarul de for de munc, cantitile de materiale i mijloacele financiare necesare pentru aprovizionare.

DATELE NECESARE:

1. Culturile incluse n planul de producie al firmei.

2. Suprafaa ocupat de fiecare cultur n parte.

3. Culturile premergtoare.

4. Producia medie i total a fiecrei culturi.

5. Lucrrile tehnologice, n ordinea cronologic a executrilor.

6. Perioada de executare i data lucrrii.

7. Mijloacele cu care se execut lucrarea.

8. Tarifele de plat pentru lucrrile mecanice.

9. Tarifele de plat pentru lucrrile manuale pe categorii.

10. Cuantumul taxelor pentru CAS, omaj, risc, asigurare.

11. Amortismentul specific.

12. Materialele necesare procesului tehnologic, consumul normat pe UM, preul unitar i cota pentru cheltuielile de aprovizionare.

13. Cota de cheltuieli indirecte (comune i generale).

MODUL DE LUCRU:

1. Se nscriu n fi datele privind suprafaa i producia medie. Producia medie se planific n raport cu fertilitatea solului i cantitatea de ngrmnt aplicat.

2. Se nscriu lucrrile tehnologice, n ordinea executrii lor, precizndu-se toat perioada optim de execuie i durata fiecrei lucrri.

3. Pentru fiecare n parte se determin: volumul lucrrilor, sumele necesare i materiale.

4. La lucrrile manuale, n raport cu volumul lucrrii, se calculeaz numrul de zile om, iar fondul de salarii rezult nmulind numrul de zile om necesar pentru evaluarea lucrrii cu tariful pe zi/om corespunztor.

5. Taxele asupra fondului de salarii se calculeaz aplicnd cota n proporie de 30% pentru CAS, 5% pentru fondul de omaj, 1% pentru risc i asigurare, impozit, 15% asupra sumei care reprezint fondul de salarii.

6. Amortismentul specific se determin n raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix folosit exclusiv la cultura respectiv i durata de folosire.

7. Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculeaz o cot parte din valoarea materialului folosit.

8. Din nsumarea pentru lucrrile mecanice, lucrrile manuale, taxe asupra valorilor, materialelor, se obin cheltuielile de producie.

9. La cheltuielile directe se aplic cota de cheltuieli comune i prin nsumarea lor se determin cheltuielile de producie.

10. Dup fiecare trimestru se fac totalurile.

11. Se calculeaz indicatorii: cheltuieli de producie la hectar i costul la tona de produs.

3.5. Organizarea lucrrii de semnat la cultura OVAZSemnatul este una dintre cele mai importante lucrri agricole, de care depinde n ultim instan obinerea de producii ridicate. Suprafeele ntinse ocupate de culturi precum i termenele restrnse n care trebuie executat, fac ca procesul de munc al semnatului s ocupe un loc important n activitatea de producie a exploataiilor agricole.

Etapele organizrii lucrrilor de semnat cereale pioase sunt urmtoarele:

1. se stabilete componena agregatului de semnat, potrivit condiiilor existente (tractor plus semntoare SUP-29 SAU ALTE TIPURI MODERNE).

2. Se determin necesarul de agregate pentru terminarea semnatului n termen optim, folosind formula:

,n care: N=367/5*12

N=6,1N numrul de agregate pentru terminarea lucrrii n timpul propus;

S suprafaa de nsmnat;

n numrul de zile n care trebuie terminat lucrarea; 5

P randamentul zilnic al mainii.

Aadar, n prealabil, trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semnat folosit. Aceasta se calculeaz dup formula:

,n care:

P=3,6*6000*8*0,7/10000

P=12ha

P randamentul zilnic al agregatului (ha);

B limea de lucru a agregatului n lucru (3.6 m);

V viteza de deplasare a agregatului n lucru (6000m/or);

t durata zilei de lucru ( 8 ore);

H coeficientul de folosire a timpului de lucru (0,70-0,80)

3. Stabilirea lungimii marcatoarelor semntorii.

Lungimea marcatoarelor, adic distana la care trebuie aezat piesa activ a marcatorului fa de ultimul brzdar, se stabilete n funcie de:

limea de lucru a semntorii (B);

distana ntre dou brzdare (b 12.5 cm);

distana ntre roile din fa sau marginile exterioare ale enilelor tractorului (c 1,5 m).

=3,6+12,5-1,5/2

Md=7,3

=3,6+12,5+1,5/2=8,8

Cnd tractorul poate urmri urma lsat de marcator att cu roata din dreapta ct i cu roata din stnga, lungimea celor dou marcatoare este egal i este dat de relaia:

=3,6+12,5+1,5/2

Md=8,8

4. Stabilirea debitului semntorii, n funcie de norma de smn la hectar. La nceputul lucrrii, trebuie ntotdeauna s se verifice corectitudinea reglrii debitului la nsmnare. Aceast verificare se face dup formula:

, 125m2 n care:

G=140*1,74*3,6*20/

10000

G=1,75G cantitatea de smn curs din semntoare, la un numr stabilit de nvrtiri a roii semntorii;

A norma de semnat la un ha (kg 240);

d lungimea roii semntorii (1.74m);

B limea de lucru a semntorii (3.6 m);

O nr. de nvrtituri a roii semntorii.20

5. Stabilirea dimensiunilor postatelor la semnat. Lungimea maxim a postatelor la semnat este n funcie de capacitatea cutiei semntorii. Pentru a uura organizarea transportului de semine este indicat ca alimentarea semntorii cu semine s se execute la un singur capt a postatei. In acest caz, lungimea maxim a postatei se calculeaz dup formula:

, n care:

L=0,5*104*260*0,7/140*3,6

L=1805mL lungimea maxim a postatei (m);

Q capacitatea coului de alimentare a semntorii (kg); Vol 400 dm3Y coeficientul de utilizare a capacitii coului de alimentare a semntorii (n medie 0,70-0,80);

A norma de semnat (240 kg/ha);

B limea de lucru a semntorii (3.6 m).

In ce privete limea postatei, aceasta se determin n funcie de limea total a parcelei de nsmnat i de metoda de deplasare a agregatului. Ea se calculeaz aa nct s asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru.

Limea postatei la semnatul n suveic se calculeaz dup formula:

, n care:

I=104*12*1/1805

I=66,4(m)l limea postatei (m);

P productivitatea zilnic a agregatului (ha/zi);

Z durata n zile a lucrului pe aceeai postat (1-2 zile);

L lungimea postatei (m).

6. Limea zonei de ntoarcere a agregatului. Pentru ntoarcerea agregatului, la capetele parcelei se delimiteaz o fie de teren denumit zon de ntoarcere. Delimitarea acestei zone se face, n cazul deplasrilor n parcursul liniar, cu bucl i fr bucl. Limea zonei de ntoarcere este dat de relaia:

, n care:

E=3*4+1,5

E=13,5E limea zonei de ntoarcere;

R raza de ntoarcere a agregatului 4 m;

e lungimea de ieire a agregatului (adic distana de la centrul agregatului; mijlocul osiei motoare a tractorului) pn la organele active ale mainii.1,5m

Aceasta reprezint lungimea cu care trebuie s se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale mainii agricole pe linia de ntoarcere a lucrului.

7. Stabilirea distanei dintre punctele de alimentare a semntorii. Distana dintre punctele de alimentare a semntorii se determin n funcie de metoda de deplasare a agregatului la semnat. In cazul semnatului n suveic, lungimea postatei este determinat n funcie de capacitatea cutiei de semine, n aa fel ca alimentarea semntorii s se fac numai la unul din capetele postatei, distana dintre punctele de alimentare se afl dup formula:

, n care:

D=2*3,6*2,28

D=16,4mD distana dintre punctele de alimentare (m);

B limea de lucru a agregatului (m);

T numrul turelor (adic nr. curselor dus-ntors) pe care le face agregatul pn la golirea coului semntorii.

~n cazul cnd lungimea postatei nu este determinat n funcie de capacitatea cutiei de semine, este necesar ca, n prealabil, s cunoatem turele pe care le face agregatul pn la golirea coului semntorii. Aceasta se determin mprind lungimea drumului pe care l face semntoarea pn la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus i ntors. ~n acest scop, se folosete urmtoarea formul:

, n care:

T=104*260*0,8/140*3,6*1805

T=2,28T numrul turelor;

Q capacitatea cutiei semntorii (kg);

Y coeficientul de utilizare a capacitii cutiei (0,80);

A norma de semnat (kg/ha);

B limea de lucru a semntorii (m);

L lungimea postatei (m).

n cazul semnrii n laturi sau pe dou jumti ale postatei distana dintre punctele de alimentare se calculeaz dup formula:

(semnificaiile literelor sunt aceleai ca la formulele (10) i (11).

8. Stabilirea cantitilor de semine ce se pun la punctele de alimentare. Cantitile de semine care se pun la primul punct de alimentare se calculeaz dup formula:

=260*1=260,

iar cantitatea care se pune la punctele urmtoare este:

,n care:

C1=260*0,8*1

C1=208kgC cantitatea de semine necesar alimentrii agregatului (kg);

Q capacitatea coului semntorii (kg);

y coeficientul de utilizare a capacitii cutiei; 0,8

a nr. semntorilor n agregat. 1

9. Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semnat i transportat seminele. Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semntorilor variaz n raport cu numrul de agregate folosite zilnic i al mainilor ce compun agregatul.

10. Necesarul de mijloace de transport se stabilete n funcie de cantitile de semine necesare semntorilor la o ncrcare, timpul de golire a semntorilor, capacitatea mijloacelor de transport, distana de transport i timpul necesar pentru un ciclu de transport.In primul rnd se determin timpul n care se consum cantitatea de semine existent n cutia semntorii, folosind relaia:

, n care:

T=10000*260*0,85/3,6*

6000*140=0,73(ore)q capacitatea cutiei semntorii (kg);

0,85 coeficientul de folosire a cutiei semntorii;

B limea de lucru a semntorii (m);

V viteza de lucru a agregatului (m/or);

N norma de smn la ha (kg).

Numrul de mijloace de transport necesare zilnic se determin pe baza relaiei:

, n care:

Nt=6*260*0,85*0,5/0,73*260=3,5Nt numrul mijloacelor de transport;

n numrul semntorilor ce lucreaz;

t durata unui ciclu de transport (30min.);

Cm capacitatea mijlocului de transport (kg).

11. Se determin necesarul de saci pentru transportul seminelor, cunoscnd c pentru uurarea manipulrii se recomand ca un sac s aib 40 kg.

Centralizarea datelor

Nr. crt.SpecificareU.M.Agregatul folosit

Tractor + (SUP-29)Tractor + SUP-21

1.Productivitatea zilnic a agregatuluiHa/schimb12

2.Necesarul zilnic de:-tractoarenr.6

-semntorinr.6

3.Productivitatea zilnic a tuturor agregatelorha/zi73

4.Dimensiunile solei de semnat-lungimeM91

-limeM4,03

-suprafaHa367

5.Dimensiunea parcelelor de semnat-lungimeM1805

-limeM66,4

-suprafaHa12

6.Lungimea marcatorului-dreaptaM7,3

-stngaM8,8

7.Norma de nsmnare-la 20 nvrtituriKg1,75

-la hectarKg140

8.Distana dintre punctele de alimentare cu semineM16,4

9.Cantitatea de semine ce se pune la punct de alimentare-la primul punctKg260

-la punctele urmtoareKg208

10.Necesarul zilnic de muncitori-pt. servirea semntoriinr.6

-pt. transportul seminelornr.6

-totalnr.12

11.Limea fiei de ntoarcere a agregatuluiM13,5

12.Necesarul zilnic de mijl. de transport-atelajenr.6

-tractor+remorcnr.4

-auto-camionnr.1

13.Necesar saci pt. transportul seminelornr.74,8

3.6. Evaluarea producieiEvaluarea produciei are ca scop urmrirea i nregistrarea evoluiei culturilor, precum i realizarea unor determinri cantitative i calitative a produciei.acestora.

Evaluarea se face n dou etape:

1) n prima etap, se apreciaz aspectul vegetativ al culturilor n fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor;

2) n etapa a doua se face estimarea n cmp a produciei agricole dup anumite norme standardizate

~n funcie de tipul de cultur, evaluarea se face astfel:

1) Ovaz: (ovaz-X-1) se stabilete numrul punctelor de control n funcie de mrimea i uniformitatea parcelelor(n cazul parcele de pn la 100 ha - 5 puncte; pe suprafee mai mari de 100 ha - 10 puncte).

Determinrile se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat).

Metodologie de lucru se numr spicele din interiorul ramei metrice;

se stabilete numrul mediu de boabe n spic;

se calculeaz producia medie la hectar, astfel:

Q kg/ha - producia medie kg/ha;

Nsp - numr mediu de spice la m.p. (medie pe toate punctele de control);

Nb - numr mediu de boabe n spice;

MMB - greutatea a 1000 boabe (grame);

10.000 m.p. = 1 ha

1.000 x 1.000 = 1.000 grame x 1.000 boabe

Exemplu:Nsp=400spice

Nb=18MMB=40g

Qkg/ha=400*18*40*10000/1000*1000

Qkg/ha=2880

2) Porumb (1 septembrie):

se stabilete numrul punctelor de control dup aceleai criterii ca la gru;

suprafaa unui punct de control este de 28 m.p. (4 rnduri x 0,70 x 10 m lungime; 0,70 (m) - distana dintre rnduri);

se numr tiuleii la fiecare punct de control;

se calculeaz numrul de tiulei la hectar:

Nst/ha - numr de tiulei la ha;

nst - numrul de tiulei numrai la toate punctele de control;

d - suprafaa unui punct de control (m.p.);

i - numrul punctelor de control.

se determin apoi numrul de boabe pe tiulete;

se calculeaz apoi producia medie la hectar:

Q kg/ha - producia medie;

Nst - numr tiulei la hectar;

Nb - numr mediu de boabe pe tiulete;

MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)

Exemplu:

3) Floarea soarelui (15 august):

se stabilete numrul punctelor de control dup aceleai criterii ca la gru;

suprafaa unui punct de control este de 28 m.p. (4 rnduri x 0,70 x 10);

se numr capitulele la fiecare punct de control i se stabilete numrul mediu de capitule la ha, dup formula:

Ncp/ha - numr total de capitule la ha;

ncp - numr de capitule numrate la toate punctele de control;

d - suprafaa unui punct de control;

i - numrul punctelor de control.

se determin numrul mediu de semine pe capitul;(Ns)

se calculeaz producia medie la hectar, astfel:

Q kg/ha - producia medie;

Ncp - numr mediu de capitule la hectar;

Ns - numr semine pe capitul;

MMB - greutatea a 1000 semine n grame.

Exemplu:

4) Sfecla de zahr (1 septembrie):

se stabilete numrul punctelor de control dup aceleai criterii ca la gru;

suprafaa unui punct de control este de 10 m.p. (3 rnduri x 0,45 m x 7,4 m lungime);

la fiecare punct de control, plantele se recolteaz, se decoleteaz (tierea frunzelor), se cur de pmnt i se cntresc;

se determin producia medie astfel:

q - cantitatea de rdcini recoltate din punctele de control (kg);

d - suprafaa unui punct de control (m.p.);

i - numrul punctelor de control.

la producia stabilit se adaug sporul de producie ce se va realiza de la data evalurii la data prevzut a se recolta (1,8 gr./zi/plant).

Exemplu:

5) Fructe (1 septembrie):

Metoda de evaluare difer n funcie de tipul de livad, clasic sau intensiv, dar n mare, const n urmtoarele etape:

se stabilete numrul de pomi pentru examinare (2 - 5 %);

se determin numrul mediu de fructe pe pom i greutatea acestora n kg;

se nmulete numrul mediu de fructe pe pom cu numrul de pomi existeni la ha i se obine astfel producia medie la ha

6) Struguri (de mas - 15 iulie, de vin - 1 septembrie):

evaluarea se face separat la viile nobile, i la viile de hibrizi;

se stabilete numrul de butuci pe rod la ha, cu relaia:

Nb/ha - numrul de butuci pe rod la ha;

dr - distana dintre rnduri (m);

db - distana ntre butuci pe rnd (m);

Ng - numr mediu de goluri (butuci neproductivi/inexisteni) la ha, n procente.

se evalueaz producia de struguri pe butuc, numrndu-se toi strugurii de pe un numr de 1 - 2 % din butucii existeni pe lot (se recomand s se efectueze numrtoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 n 15 rnduri).

Producia de struguri pe butuc se calculeaz astfel:

Pmb - producia medie pe butuc (grame);

Gms - greutatea medie a strugurilor (grame);

Ns - numrul de struguri total gsii la numrtoare;

Nba - numrul butucilor analizai.

se calculeaz producia medie de struguri la ha, cu formula:

Pm/ha - producia medie de struguri la ha (kg);

Nb/ha - numrul de butuci pe rod la ha;

Pmb - producia medie pe butuc (grame).

CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marcheaz acea dimensiune a produciei medii la care ncasrile din valorificarea produciei sunt egale cu cheltuielile totale de producie, deci acel punct al produciei medii la care nu se obine profit, dar nu se nregistreaz nici pierderi.

Mrimea costului de producie i a ratei profitului se gsesc ntr-o strns legtur cu raportul dintre cheltuielile de exploatare i cantitatea de produse realizate. Prin analiza costurilor i cheltuielilor de exploatare, ntreprinztorul poate calcula nivelul minim de activitate cerut de meninerea n stare de funcionare a firmei. Cunoscnd pragul de rentabilitate, se poate proiecta volumul de vnzri n vederea obinerii profitului scontat.

De asemenea, creditorii i investitorii solicit adesea efectuarea analizei punctului critic pentru a ajuta n evaluarea ctigurilor poteniale ale unei afaceri i, n consecin, aceasta trebuie introdus n planul de afaceri.

Punctul critic se poate determina n dou moduri, i anume: fr profit programat sau cu profit programat.

Calculul punctului critic fr profit programat este exprimat printr-o relaie simpl:

y = y

y = Pvx

y = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv Cv) = CF

n care:

y veniturile din valorificarea produciei (mii lei);

y - cheltuielile totale nregistrate (mii lei);

Pv preul de vnzare unitar;

x producia medie sau volumul vnzrilor (uniti fizice);

Cv cheltuieli variabile unitare;

CF costuri fixe totale.

De unde x marcheaz acea dimensiune a produciei la care nu se nregistreaz nici profit nici pierderi.

Determinarea cantitativ si reprezentarea grafic a P.C. la cultura PORUMB CONSUMCheltuielile variabileNr. crt.Denumirea lucrariiU.M.Volumul lucrariiCheltuieli variabile (lei)Cheltuieli variabile (lei / t .......)

(a)(b)(c)(d)(e)

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

TOTAL

a)= coloana (1) din fisa tehnologica, numai ch. variabile.(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) / productia totala obtinuta t)Cheltuielile fixeNr. crt.Denumirea lucrariiU.M.Volumul lucrriiCheltuieli fixe (lei)Cheltuieli fixe (lei / ha)

(a)(b)(c)(d)(e)

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

TOTAL

(a)= coloana (1) din fia tehnologic, numai ch. fixe(b)= coloana (3) din fia tehnologic(c)= coloana (4) din fia tehnologic (d)= coloana (22) din fia tehnologic (e)= coloana (d) /suprafaa cultivat cu ........... (1 ha)ELEMENTE NECESARE PT.CALCULUL P.C. la cultura. - fr profit programat Ch. variabile:Cv = lei Ch. fixe totale: CF = lei Ch. fixe/ha: CF/ha = lei/ha Pretul de vnzare/kg ......:Pv = lei/kg = lei/t Productia total de ................:PT= t Suprafata cultivat cu..:S = ha Cheltuielile indirecte (efic econ) Ch. ind = leiCalcul: Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch. variabile + ch. indirecte =Cv+Ch.ind.= + = lei Cheltuieli variabile / t (CV/t) = CVT/ PT = / = lei/t Productia medie de.. la punctul critic (X): X= (CF/ha)/(Pv-CV/t) = / ( - ) = t/ha = kg/ha Cheltuieli variabile pentru productia X (CvX):CvX=X*CV/t = t/ha* lei/t = lei/ha Cheltuieli totale de exploatare/ha (CT/ha):CT/ha=CF/ha+Cvx = lei/ha+ lei/ha = lei/haNivelul produciei de ........... kg / ha marcheaz punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura......................., n care valoarea veniturilor obinute prin vnzarea acestei cantiti de ....................... la preul de................ lei / kg, asigur acoperirea integral a costului de producie. Depirea acestui nivel al produciei (.............. / ha) duce la obinerea unui profit, iar scderea produciei sub acest nivel determin pierderi.

ELEMENTE NECESARE PT.CALCULUL P.C. la cultura. - cu profit programat Ch. variabile:Cv = lei Ch. fixe totale: CF = lei Ch. fixe/ha: CF/ha = lei/ha Pretul de vnzare/kg ......:Pv = lei/kg = lei/t Productia total de ................:PT= t Suprafata cultivat cu..:S = ha Cheltuielile indirecte (efic econ) Ch. ind = lei Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod. neterminat) Pr = 1400lei Calcul: Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch. variabile + ch. indirecte =Cv+Ch.ind.= + = lei Cheltuieli variabile / t ......... (CV/t) = CVT/ PT = / = lei/t Profitul programat pe ha (Pr/ha): Pr/ha = Pr/S = / = lei/ha Productia medie de ........... la punctul critic (X): X=(CF/ha+Pr/ha)/(Pv-CV/t) = ( + ) / ( - )= t/ha = kg/ha Cheltuieli variabile pentru producia X (CvX):

CvX=X*CV/t = t/ha* lei/t = lei/ha Cheltuieli totale de exploatare/ha (CT/ha):

CT/ha=CF/ha+Cvx = lei/ha+ lei/ha = lei/ha

Determinarea cantitativ a Punctului critic la cultura1..

SpecificareU.M.Fara profit programatCu profit programat

Ch. variabileCvlei

Cheltuielile indirecteCh. ind. lei

Ch. variabile totaleCVT lei

Ch. variabile / tCV/t lei/t

Ch. fixe totaleCFlei

Ch. fixe /haCF/ha lei/ha

Profit programat totalPr lei

Profit programat /haPr/ha lei/ha

X= CF/ha/(Pv-CV/t)XKg/ha

X=(CF/ha+Pr/ha)/(Pv-CV/t)XKg/ha

Cheltuieli variabile pt productia XCVXlei/ha

Cheltuieli totale de exploatare/haCT/ha lei/ha

Pre de vnzare / tPvlei/t

Suprafaa cultivatSha

DETERMINAREA CANTITATIV I REPREZENTAREA GRAFIC A P.C. LA CULTURA .............2.............Cheltuielile variabileNr. crt.Denumirea lucrariiU.M.Volumul lucrariiCheltuieli variabile (lei)Cheltuieli variabile (lei / t .......)

(a)(b)(c)(d)(e)

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

TOTAL

a)= coloana (1) din fisa tehnologica, numai ch. variabile.(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) / productia totala obtinuta t)Cheltuielile fixeNr. crt.Denumirea lucrariiU.M.Volumul lucrriiCheltuieli fixe (lei)Cheltuieli fixe (lei / ha)

(a)(b)(c)(d)(e)

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

TOTAL

(a)= coloana (1) din fia tehnologic, numai ch. fixe(b)= coloana (3) din fia tehnologic(c)= coloana (4) din fia tehnologic (d)= coloana (22) din fia tehnologic (e)= coloana (d) /suprafaa cultivat cu ........... (1 ha)ELEMENTE NECESARE PT.CALCULUL P.C. la cultura. - fr profit programat Ch. variabile:Cv = lei Ch. fixe totale: CF = lei Ch. fixe/ha: CF/ha = lei/ha Preul de vnzare/kg ......:Pv = lei/kg = lei/t Producia total de ................:PT= t Suprafata cultivat cu..:S = ha Cheltuielile indirecte (efic econ) Ch. ind = leiCalcul: Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch. variabile + ch. indirecte =Cv+Ch.ind.= + = lei Cheltuieli variabile / t (CV/t) = CVT/ PT = / = lei/t Productia medie de.. la punctul critic (X): X= (CF/ha)/(Pv-CV/t) = / ( - ) = t/ha = kg/ha Cheltuieli variabile pentru productia X (CvX):CvX=X*CV/t = t/ha* lei/t = lei/ha Cheltuieli totale de exploatare/ha