12
Liceul Teoretic “Mihai Eminescu “ Barlad Lucrare de specialitate pentru obtinerea ATESTATULUI PROFESIONAL - profil matematica-informatica- Profesor Indrumator, Elev, Mocanu Bogdan Stan Bogdan-Georgian

Prezentare Cinemateca

Embed Size (px)

DESCRIPTION

cinema

Citation preview

  • Liceul Teoretic Mihai Eminescu Barlad

    Lucrare de specialitate

    pentru obtinerea

    ATESTATULUI PROFESIONAL

    - profil matematica-informatica-

    Profesor Indrumator, Elev, Mocanu Bogdan Stan Bogdan-Georgian

  • Argument

    Am ales ca tema de studiu pentru lucrarea de atestat Cinematografie

    deoarece mi se pare o tema interesanta de dezbatut . Cinematografia in ziua

    de azi este foarte importanta , multe firme , brand-uri , caze de productie

    investesc sume enorme de banii pentru creearea unor filme de orice gen .

    Ca un punct important al Cinematografiei am fixat discutia pe tema

    Cinemateca . Acest subiect este esential pentru cinematografie deoarece

    cu ajutorul acesteia putem pastra arhiva filmelor vechi care au avut succes

    pe parcursul anilor . Aceste filme sunt reprezentative pentru fiecare generatie

    si evolutie a filmului in sine .

    Datorita acestui fapt , pot spune ca am ales astfel aceasta tema de studiu ,

    deoarece fara istorie nu avem un punct de plecare catre viitor .

  • Introducere

    Lucrarea de fata are ca tema Cinemateca. Din meniul principal putem alege :

    Prima pagin Istorie Topuri Tehnologie Filmul romanesc Contact

    Aplicatia a fost realizata in cea mai mare parte in

    limbajul HTML, prin programare direct in cod sursa (scrierea liniilor de comanda).

  • Generalitati despre limbajul HTML

    Pana in anul 1990 accesarea informatiilor de pe INTERNET era foarte dificila si reteaua nu era folosita decat de un numar restrans de persoane, in general oameni de stiinta.

    Fizicianul Tim Berners-Lee a devenit celebru deoarece a inventat link-urile hypertext.Aceasta idee a dus la dezvoltarea unui limbaj simplu care s-a impus pe piata mondiala.Acest limbaj a fost numit Hypertext Markup Language, prescurtat, HTML.

    Dar ce este de fapt limbajul HTML ? HTML-ul este un set de conventii pentru marcarea portiunilor de document astfel incat fiecare portiune sa apara cu format distinct atunci cand documentul este accesat de un program de analiza sintactica (parser). HTML este limbajul de marcare ce stabileste aspectul documentelor WWW, iar prin intermediul browserelor se poate vedea documentul gata formatat.

    HTML este de fapt un subset al standardului SGML (Standard Generalized Markup Language) si include capacitati care permit autorilor sa insereze hiperlegaturi care afiseaza alte documente HTML cand se executa clic pe ele.

    Notiunea de hypertext inseamna text pastrat in format

    electronic cu link-uri intre pagini. Pana in 1993, in jur de 100 de calculatoare erau

    echipate pentru a gazdui pagini HTML;aceste pagini interconectate au fost denumite

    Nu mult dupa aceea au inceput sa fie scrise primele browsere Web cu ajutorul carora puteau fi vizualizate pagini web care contineau text si imagini.

    In functie de versiunea HTML folosita, paginile WEB sunt grupate in trei generatii:

    - paginile din prima generatie, care foloseau versiunea 1.0, in care se edita text si 1-2 imagini.

  • - paginile din a doua generatie, proiectate cu HTML 2.0, care puteau contine si un fundal, permiteau aranjarea datelor in tabele si posibilitatea de a comanda un produs prin intermediul Internetului.

    - paginile din a treia generatie care pot contine culori diferite, secvente animate, sunete, etc. In prezent a aparut a patra versiune a limbajului

    HTML. Documentele HTML sunt exclusiv de tip text (ASCII);

    ele pot fi editate direct, prin comenzi specifice sistemului de operare folosit. In WINDOWS, se poate utiliza NOTEPAD,WORDPAD sau orice alt editor de texte.

    Vizualizarea acestor documente se face cu ajutorul unor aplicatii speciale, numite BROWSER-e, care nu depind de tipul sistemului de calcul folosit, ceea ce permite independenta fisierelor de tip HTML fata de platforma de lucru.

    Pentru descrierea documentelor WEB se utilizeaza anumite etichete (tag-uri) specifice pentru fiecare element descris; acestea stabilesc structura si aspectul documentului final.

    Tag-urile sunt recunoscute de browser-e care stabilesc apoi modul de formatare a documentului. Pentru delimitarea (separarea ) tag-urilor se folosesc delimitatorii care incadreaza fiecare eticheta.

    Forma generala: pentru a marca inceputul

    unui tag si pentru a marca sfarsitul unui tag. In HTML nu se face distinctie intre majuscule si

    minuscule; Unele elemente HTML admit atribute care specifica

    informatii suplimentare despre continutul elementului. Atributele elementului se precizeaza in cadrul etichetei de inceput si se aplica doar elementului curent.

    Ex. Daca se doreste includerea unei imagini in document, se va specifica drept atribut adresa fisierului care

    contine imaginea si eventual alte informatii despre felul in care se va face includerea.

  • Avantajul major al unui browser este acela ca poate suporta si alte limbaje, ca Java sau Basic, ce completeaza utilitatea limbajului HTML.

    Macromedia Dreamweaver este o unealt destinat creatorilor de pagini web. Dreamweaver a fost creat de Macromedia (acum Adobe Systems) i momentan a ajuns la versiunea 9. Primele versiuni ale produsului serveau doar ca simple editoare HTML de tipul WYSIWYG dar n

    versiunile recente au fost implementate funcii de editare avansate i support pentru alte tehnologii web cum ar fi CSS, JavaScript etc. Dreamweaver s-a bucurat de un larg succes nc de la sfritul anilor '90 i momentan deine aproximativ 80% din piaa editoarelor HTML. Produsul poate fi rulat pe variate platforme software: Mac, Windows, dar suport n acelai timp i platforme UNIX cu ajutorul unor emulatoare software, cum ar fi Wine. Ca orice alt editor WYSIWYG, Dreamweaver poate ascunde detaliile de implementare a paginilor HTML, fcnd astfel posibil crearea cu uurin a paginilor web de ctre utilizatorii neexperimentai. Unii creatori de pagini web critic aceste tipuri de editoare deoarece produc pagini de dimensiuni mult mai mari dect ar fi necesar, ceea ce conduce la o funcionare neperformant a browserelor web. Aceast afirmaie este n mare parte adevarat deoarece paginile web produse folosesc design-ul pe baz de tabel. n plus, produsul a mai fost criticat n trecut i pentru producerea de coduri care adesea nu erau conform standardelor W3C, dar acest aspect a fost mult mbuntit n versiunile recente. Cu toate acestea, Macromedia a crescut suportul pentru tehnologia CSS precum i alte modaliti de design fr a fi necesar folosirea design-ului pe baz de tabel.

    Dreamweaver permite folosirea majoritii browserelor instalate pe calculatorul utilizatorului, pentru a previzualiza website-ul creat. De asemenea conine i cteva utilitare

  • pentru administrarea site-urilor, cum ar fi cele pentru a gsi i modifica un paragraf sau o linie de cod, n ntregul web site, pe baza oricror parametri specificai de ctre utilizator. Cu ajutorul panourilor de stare se poate crea cod JavaScript fr a avea cunotine de programare. Odat cu apariia versiunii MX, Macromedia a ncorporat utilitare de generare dinamic a coninutului. De asemenea este oferit suport pentru conectarea la baze de date (cum ar fi MySQL i Microsoft Access) pentru a filtra i

    afia coninutul folosind script-uri de genul PHP, ColdFusion, Active Server Pages (ASP) i ASP.NET, fr a avea nevoie de o prealabil experien n programare. Un aspect foarte ludat al Dreamweaver-ului l reprezint arhitectura sa extensibil. Extensiile, aa cum sunt ele cunoscute, sunt mici programe, pe care orice dezvoltator le poate scrie (de obicei n HTML i JavaScript) i pe care oricine le poate descarca i instala, acestea aducnd un spor de performan i funcionalitate mbuntit programului. Exist o comunitate de dezvoltatori care produc aceste extensii i le public (att comercial ct i gratuit) pentru probleme de dezvoltare web, de la simple efecte rollover pn la soluii complete de vnzare online.

  • Structura si continutul proiectului

    Aplicatia a fost realizata in cea mai mare parte in limbajul HTML,

    prin programare direct in cod sursa. Scrierea liniilor de comanda s-a

    facut cu Adobe Dreamweaver CS4 , vizualizarea codului putandu-se

    face cu orice editor text (MS Word, Notepad s.a.).

    Structural, prima pagina (index.html) este structurata cu ajutorul

    div-urilor si a tabelelor

    In primul rand (table row) este prezentat meniul animat,din care poti

    alege: Prima pagin , Istorie , Topuri , Tehnologie , Filmul

    romanesc , Contact.

  • Meniul principal a fost realizat in html si css (cascading style sheet),

    pentru care s-a folosit in principal programul de editare Adobe

    Dreamweaver CS4. De asemenea banner-ul din partea de sus a paginii

    a fost facut in Adobe Photoshop CS3 .

  • 1. Prima pagina - index.html. In aceasta pagina este prezentata o introducere despre cinemateca, industria filmelor.

    2. Istorie - istorie.html Detalii generale despre istoria filmelor, a cinematografiei.

    3. Topuri topuri.html Aceasta pagina prezinta detalii despre topurile filmelor in lumea muzicii. Avem urmatorul submeniu:

    Top all times Top comedii Top animatie Top drama Top horror Top actiune

    4. Tehnologie tehnologie.html In aceasta pagina sunt

    prezentate detalii despre tehnologia in lumea cinematografica, de la secolul 20, la filmele 3d, cascadorii, efecte, etc.

    5. Filmul romanesc - romanesc.html. Sectiunea aceasta

    prezinta detalii despre evolutia filmului romanesc, de la inceput pana in prezent.

    6. Contact - contact.html. Detalii despre autorul acestui

    proiect.

    capitole/cum%20functioneaza%20un%20vulcan/cp1.htmlcapitole/cum%20functioneaza%20un%20vulcan/cp2.htmlcapitole/cum%20functioneaza%20un%20vulcan/cp2.htmlcapitole/cum%20functioneaza%20un%20vulcan/cp2.html
  • Codul sursa al paginii index.html :

    Cinemateca

    Prima pagin

    Istorie

    Topuri

    Tehnologie

    Filmul romanesc

    Contact

    Film este termenul utilizat pentru desemnarea, n accepiune mai

    larg, a produsului final al artei i industriei cinematografice.

    Arta i industria cinematografic n vorbirea curent sunt cunoscute

    sub denumirea de cinematografie. La rndul ei industria cinematografic

    se mparte n dou sectoare distincte: producia de film i difuzarea

    lor n sli de cinematograf sau televiziuni, casete video, DVD-uri sau

    descrcndu-l de pe internet (vizionare on demand).

  • Un pasionat de film, care merge la cinematograf frecvent se numete

    cinefil, iar valoarea filmului este stabilit de criticul de film, cu

    ocazia apariiei produciei de film sau n cazul prezentrii lui la

    diferite festivaluri de film.

    Festivalurile de film sunt manifestri consacrate, unde jurii

    formate din cineati i critici de prestigiu ai cinematografiilor

    mondiale, dup nite criterii stricte premiaz produciile de film ale

    cinematografiilor naionale participante. La astfel de manifestaii

    cinematografice a participat i particip i cinematografia romneasc,

    obinnd premii importante pentru filmul romnesc.

    Este clar ca publicul vrea ca cinematograful sa evolueze. Anul

    acesta si anul viitor peste o mie de cinematografe din Uniunea

    Europeana vor incepe sa proiecteze pelicule filmate cu ajutorul

    tehnologiei 3D. Studiourile producatoare au salutat acest lucru,

    apreciind ca din punct de vedere financiar un film 3D nu este cu mult

    mai scump decat un film "normal". DreamWorks a anuntat ca toate

    animatiile pe care le vor crea incepand din acest an vor fi 3D.

    Specialistii considera ca cinematografele trebuie neaparat sa

    gaseasca o cale de a-i face pe spectatori sa le treaca pragul. Intr-o

    era in care toata lumea isi cumpara ecrane ultraplate cu diagonala de

    peste un metru, si se uita din ce in ce mai mult la filme high

    definition (HD DVD sau Blu-Ray), este normal ca industria

    cinematografica sa faca toate eforturile pentru a-si atrage publicul in

    continuare