1

NR. 7, Decembrie (Undrea), 2017 Revista colii Gimnaziale „Eroilor”, Comuna Lip ne ti

Edi ia online ISSN 2286 – 1505

2

Cuprins

Suflet de copil .................................................................................................... 4 New trees for new life ........................................................................................ 5 Plimbare prin p durea Cazacu ............................................................................ 6 Activit ile non-formale – model de educa ie patriotic ..................................... 7 Cum a început omenirea s numere .................................................................... 9 Happy Halloween............................................................................................. 11 Chimia între acid i baz .................................................................................. 12 Citius Altius Fortius ......................................................................................... 13 Rolul Parteneriatului dintre coal i Biseric .................................................. 14

ne amintim .................................................................................................. 16 Incursiune în lumea c ilor .............................................................................. 17 Lire en fête ....................................................................................................... 18 Interviu ............................................................................................................ 19 Bucuria colindelor ............................................................................................ 20

3

Am înv at

de Octavian Paler

Am înv at ca indiferent cât de mult suferi, lumea nu se va opri in loc pentru durerea ta...

Am înv at ca nu po i face pe cineva s te iubeasc , tot ce po i face este sa fii o persoana iubit ... Restul... depinde de ceilal i.

Am înv at c oricât mi-ar pasa mie, altora s-ar putea s nu le pese.

Am înv at c dureaz ani s câ tigi încrederea i c doar în câteva secunde po i s o pierzi.

Am înv at c nu conteaz CE ai in via CI PE CINE AI.

Am înv at c te descurci i i-e folosit farmecul circa 15 minute. Dup aceea, îns , ar fi bine s tii ceva.

Am înv at c nu trebuie s te compari cu ceea ce pot al ii s fac mai bine, ci conteaz ceea ce po i s faci tu.

Am înv at c nu conteaz ce li se întâmpl oamenilor, ci conteaz ce pot s fac eu pentru a rezolva.

Am înv at c oricum ai t ia, orice lucru are doua fete.

Am înv at c trebuie s te despar i de cei dragi cu cuvinte calde; s-ar putea s fie ultima oara când îi vezi.

Am înv at c po i continua înc mult timp dup ce ai spus c nu mai po i.

Am înv at c eroi sunt cei care fac ce trebuie, când trebuie, indiferent de consecin e.

Am înv at c sunt oameni care te iubesc, dar nu tiu s-o arate.

Am înv at c atunci când sunt sup rat am DREPTUL s fiu sup rat, dar nu am dreptul s fiu i r u.

4

Gabriel Liiceanu, ,,Dans cu o carte” (fragmente) Privite, c ile par nespus de sfioase. Ele nu vin niciodat spre tine. Ca într-o medieval iubire, tu

trebuie, întotdeauna, s le cau i i s te duci c tre ele. Fiin a lor este a teptare pur . Le va deschide cineva pentru a le face, astfel, s înceap s fie?

cerea c ilor i rug mintea lor nerostit . Ele nu- i pot cere ,,dreptul de a fi deschise”. C ile nu fac grev pentru a fi citite. Tot ce pot face este s cear îndurare din partea cititorului care nu este înc .

Când privesc peretele unei biblioteci, îmi vine în minte scena balului din R zboi i pace. Doamnele

aliniate, a teptând, de-a lungul peretelui. Spaima Nata ei c nimeni nu o va invita la dans. Expre ia încremenit a chipului ei, ,,gata deopotriv i de dezn dejde, i de extaz”. Iar apoi prin ul Andrei care se apropie i îi propune un ,,rond de vals”. ,,De când te a teptam”, pare c spune Nata a, iar zâmbetul i se ive te pe fa ,,în locul lacrimilor ce st tuser s o podideasc ”. i ,,speriat i fericit ”, î i sprijin mâna pe um rul prin ului Andrei.

Splendid în scena aceasta este c prin ul Andrei o descoper pe Nata a din întâmplare, pentru c discu ia la care particip îl plictise te

i pentru c , în fond, Bezuhov e cel care-l roag s o invite pe Nata a. Ochii prin ului trecuser înainte peste ea, f ca el s o vad . Ar fi putut tot atât de bine, hot rându- se s danseze, s o invite pe veri oara Nata ei, pe Sonia, sau pe cea mai frumoas femeie a Petersburgului, pe contesa Bezuhova, care de altminteri deschide balul. Prin ul o alege deci din întâmplare pe Nata a care a teapt tremurând.

Dar alegând-o i dansând cu ea, Bolkonski descoper c , dintre toate femeile care luau parte la cel mai str lucitor bal al anului, Nata a, cu ,,bra ele ei slabe i urâte”, era cea mai frumoas . Ascuns pân atunci în mul imea indistinct a doamnelor din sala de bal, frumuse ea ei devine dintr- odat , prin alegerea lui Bolkonski, vizibil . Prin ul care era, spune Tolstoi, ,,unul dintre cei mai buni dansatori ai timpului s u”, o ridic , prin alegerea lui, pe soclul propriei ei splendori. Abia aleas i abia dansând, Nata a devine aparent în frumuse ea ei.

ile aliniate, a teptând, de-a lungul peretelui. Privirea distrat care trece peste ele, f s se hot rasc asupra uneia anume. Apoi mâna care se întinde, care scoate o carte din raft, care o deschide. Dansul poate începe. Dans cu o carte. […]

Splendoarea c ii este c ea nu se impune de la ine. Al turi de foame, de frig i de eros, nu exist

nevoia irepre ibil de a citi. Cartea nu este ,,cea de toate zilele” – ca pâinea, ca apa, ca hainele. Nu cite ti a a cum re im i nevoia de a mânca atunci când î i este foame. Întâlnirea cu cartea nu are loc în virtutea unui instinct. În fapt, ,,se poate” i f ea.

Înseamn atunci c ,,nevoia de carte” e rezultatul unei domesticiri, al unui elevage, al unei ,,cresc torii de oameni”. Cei care ajung s aib nevoie de carte sunt crescu i i antrena i de un ,,cresc tor” i ei se nasc în untrul omenirii a a cum se na te o ras nou de câini sau de cai. […]

vorbe ti despre carte ca despre o fiin vie. Altminteri, cum ai putea-o iubi?

5

Suflet de copil

“Copil ria dureaz toat via a. Ea se întoarce mereu pentru a însufle i sec iuni mari ale vie ii de adult.

Poe ii ne vor ajuta s g sim copil ria vie din noi, aceast lume permanent , durabil , de neclintit”

Gaston Bachelard

Ion Creang , Emil Gârleanu, Otilia Cazimir, Barbu tef nescu Delavrancea, Ana Blandiana i al i scriitori sau poe i de marc au creat un univers unic, captivant, reconstituind aceast tain a vie ii, plin de ludic i încântare. Acest paradis al purit ii ne încânt cu naturale ea sa i ne-am dori s r mânem suflete te tineri s ne bucur m de via ca-n perioada copil riei.

Copilul are inima u oar , vesel , se încânt de orice, este curios i nu apatic, trecându-i repede orice sup rare.

„În elepciunea i iubirea mea e jocul”. Literatura ca i copil ria deschide drum

imagina iei i cunoa terii. Lectura este un parcurs în spa iul textului, a a cum i copil ria este o etap a vie ii. Literatura artistic îl transform pe cititor în martor al evenimentelor tr ite. C ile copil riei ne amintesc

cu drag de aceast perioad i poart cu ele nostalgia vremurilor fericite. Cunoa terea artistic implic rela ia cititorului cu crea ia prin lectur care înnobileaz sufletul, formeaz personalitatea copilului influen ându-i con tiin a. Cititorul parcurge al turi de autor drumul de la realitatea natural la cea artistic , neprev zutul, absurdul, fantasticul, devenind obstacole în fa a lui, întrucât se identific cu personajul.

Copil ria este o fil plin de sui uri diverse , putând fi comparat cu o crea ie artistic . Basmul ne proiecteaz într-o lume a fantasticului, a imaginarului, conferind o viziune diferit asupra

lumii. Aspira iile, visurile, dilemele îmbrac haina artistic , comunicând totodat cu copilul din noi. Orice carte este o încântare, o bucurie, reg sindu-ne adesea în destinul sau personalitatea personajelor, retr ind uneori etape din copil rie. Diversitatea aspectelor i complexitatea faptelor dintr-o oper contribuie la în elegerea raportului inerent dintre opera literar i via . Copil ria ca i lectura ne poart pe aripile vis rii, ale încânt rii, a unei lumi în care ne reg sim sufletul.

Prof. Laura Olteanu

6

NEW TREES FOR NEW LIFE… Activit ile extracurriculare contribuie la gândirea i completarea procesului de înv are, la dezvoltarea înclina iilor i aptitudinilor elevilor, la organizarea ra ional i pl cut a timpului lor liber. Având un caracter atractiv, copiii particip într-o atmosfer de voie bun i optimism, cu însufle ire i d ruire, la astfel de activit i. Poten ialul larg al activit ilor extracurriculare este generator de c ut ri i solu ii variate. Succesul este garantat dac ai încredere în imagina ia, bucuria i în dragostea din sufletul copiilor, dar s îi la i pe ei s te conduc spre ac iuni frumoase i valoroase. O astfel de ac iune este reprezentata de implicarea colii noastre în proiectul „New trees for new life”. Proiectul „New trees for new life” este demarat de Asocia ia „Se Poate!”, în parteneriat cu administra ia comunei Lip ne ti i cu sprijinul UP România, Arte Mob International i al Asocia iei Medicover. „New trees for new life” reprezint un proiect de responsabilitate social , care a fost creat cu scopul de a cre te gradul de con tientizare al comunit ii cu privire la importan a protej rii mediului înconjur tor. Scopul acestui proiect este acela de a pune bazele unei p duri pe malul râului Teleajen, din comuna Lip ne ti, jude ul Prahova. De asemenea, prin intermediul acestui proiect, cet enii sunt încuraja i s se implice în ac iunile locale care vizeaz îmbun irea s ii i a calit ii vie ii. Prin intermediul acestui proiect, Asocia ia „Se Poate” î i propune urm torul obiectiv: cet enii care locuiesc în aceast comun , turi tii sau persoanele care se afl în zon din diverse motive s devin promotori ai protej rii mediului, fiindu-le prezentate beneficiile pe care le au ca urmare a implic rii în activit ile care vizeaz protejarea mediului înconjur tor. În ceea ce prive te comunitatea din comuna Lip ne ti, prin intermediul acestui proiect, sim ul civic va fi stimulat, iar oportunit ile de implicare în comunitate vor fi valorificate. 2017 este anul de debut al acestui proiect. În luna octombrie a anului curent a avut loc în comuna Lip ne ti, la sala de festivit i a colii, conferin a de pres în cadrul c reia proiectul a fost anun at în rândul mass-mediei locale i na ionale. Pe data de 25 noiembrie au fost planta i primii 15.000 de copaci, urmând ca în anii 2018 i 2019 s fie planta i restul copacilor. Acest proiect are un impact semnificativ asupra mediului înconjur tor întrucât un hectar de copaci produce necesarul de oxigen pentru aproximativ 45 de oameni. 65% din c ldura generat datorit expunerii la soare a copacilor este disipat prin evaporarea activ de pe suprafe ele frunzelor; mai mult decât atât prin evaporarea activ a copacilor, se poate ajunge la o reducere cu 17% a necesarului de r cire a unei cl diri.

Prof. Diana Haidei

7

PLIMBARE PRIN P DUREA CAZACU

durea Cazacu este o p dure de foioase, situat în întregime pe suprafa a Comunei Gura Vitioarei. Are o

suprafa de 200,2 ha, conform ultimelor m sur tori efectuate în 2009.

În urma deplas rilor efectuate în teren, am identificat 192 de specii plante vasculare, cei mai mul i

reprezentan i identifica i apar inând Familiei Asteraceae, acesta fiind

familia cu cele mai numeroase specii la nivel mondial.

Din punct de vedere ecologic, în P durea Cazacu predomin o

flor cu cerin e minime fa de lumin , temperatur i umiditate.

În deplas rile efectuate pe teren, nu am avut cum s nu observ

diversitatea floristic a zonei. În

dure predomin fanerofitele

(specii arboricole de arbori i arbu ti), speciile reprezentative fiind cele de

fag (Fagus sylvatica), gorun (Quercus petraea) i stejar (Quercus robur). De

asemenea în p dure se reg sesc zeci de exemplare de Larix decidua (larice,

zada), specie protejat la nivel na ional, declarat monument al naturii.

Prim vara în p dure este un spectacol de culoare, dintre speciile identificate

în teren putem aminti: vioreaua, floarea pa telui, m seaua ciutii, topora i,

piciorul coco ului etc.

La marginea p durii, în luna iunie pot fi

observate specii de orhidee, specii ce se

reg sesc pe Lista Ro ie a plantelor superioare

din România: Orchis morio, Orchis

coriophora, Cephalanthera damasonium. Aceste plante nu sunt amenin ate cu

dispari ia în zona P durii Cazacu.

Diversitatea floristic a P durii Cazacu, poate oferi numeroase oportunit i

cu aplicabilitate practic i teoretic , atât la clasa a V-a, conform noii programe

colare, cât i la clasa a VIII-a.

Datele folosite în acest articol, sunt preluate din lucrarea metodico-

tiin ific , sus inut în data de 27 noiembrie 2018.

Prof. Mihaela Dragomir

8

Activit ile non-formale – model de educa ie patriotic Motto: „Pune i copiii în fa a

monumentelor în care este încorporat ISTORIA... i în felul acesta, istoria poporului nostru nu va mai fi o materie de înv at pe de rost ast zi i de uitat mâine, ci un element de putere i de ini iative în sufletul fiec ruia dintre ei.” ( Nicolae Iorga )

Istoria unei na ii are câteva mari în elesuri

care merg pe dedesubtul vie ii de zi cu zi. i vine un moment în care toate aceste în elesuri se strâng într-un m nunchi, într-o unic i total voin , voin a unei na iuni de a fi ea îns i. i atunci toate ies la suprafa , tr iesc puternic, denumind mai mult decât oricând specificul na ional al unui popor. i apare acel moment

teptat de atâta timp i de atâtea genera ii – întregirea na ional a neamului românesc. Apare i suveranul care a avut ansa de a- i conduce poporul în marele r zboi din 1916-

1918, marcat de atâtea sacrificii, dar încununat victorios de realizarea României Mari, întregit sub sceptrul celui ce va fi încoronat la Alba-Iulia în 15 octombrie 1922.

Dar, cine a fost FERDINAND I? Nepotul de frate al regelui Carol I. S-a n scut în 1865 la igmaringen, ca al doilea fiu al Principelui Leopold de Hohenzollern i al Principesei Antoaneta a Portugaliei. La

proclamarea regatului, în 1881, regele Carol I i regina Elisabeta nu aveau nici un mo tenitor direct, care s asigure ereditar continuitatea dinastiei întemeiate.

Principele mo tenitor Ferdinand, foarte tân r, vine în România în 1884 i înva cu profesorul P un limba, istoria i geografia românilor. C torit cu principesa Maria în 1892, Ferdinand va fi încoronat rege în 1914, dup decesul lui Carol I.

În timpul domniei sale (1914-1927), România a participat la R zboiul pentru Întregirea Neamului (1916-1918), s-a realizat Marea Unire de la 1918, s-a înf ptuit reforma agrar , s-a adoptat Constitu ia din 1923.

A dovedit devotament i loialitate fa de poporul român, pân la sacrificarea sentimentelor personale (în

9

zboi, a luptat împotriva rii sale, Germania). A urcat pe tronul unei mici ri (7.700.000 de locuitori) i a murit ca rege al României

Mari (17 milioane de locuitori) „Cel loial i drept” s-a stins la castelul s u Peli or din Sinaia, în vara canicular a anului

1927, la vârsta de 62 de ani i a fost înmormântat în necropola regal de la Curtea de Arge . Românii nu vor putea uita niciodat c regele Ferdinand s-a sacrificat pentru binele rii. De neclintit în convingerile sale i în hot rârile sale din timpul r zboiului, bun i în elept pe timp de pace, FERDINAND I va r mâne pentru totdeauna regele care s-a identificat cu poporul s u i care a înf ptuit marile reforme ce au adus statului dreptatea, pacea i lini tea.

Toate aceste evenimente s-au petrecut în localitatea noastr într-o zi ploioas de 27 noiembrie 2017. În prezen a oficialit ilor jude ului, a domnului primar Robert Viorel Nica, a consilierilor locali, a elevilor de la colile Lip ne ti i Zamfira, a unui num r mare de cet eni a fost dezvelit bustul regelui Ferdinand I Întregitorul. i în felul acesta ne cinstim istoria, eroii, pe cei care au condus România în momente de cotitur , de r scruce, c ci trecutul este o parte din noi în ine, cea mai important .

Prof. Cecilia Stoica

AM FOST AICI de prof. Elena Trifan

Am fost aici i-n veci vom fi

Strângând din soare aur i lumin ! i vitejii nenum rate-n veac

Strângeau str mo ii-n calendar. Sticlea i-n s bii dragostea de ar

i mun ii s ritori st teau în zare Scriau poe ii versuri sfinte

De dor de ar i de-a ez minte. Veneau vitejii-n strai de s rb toare

Spre-a l muri victorii viitoare. i visul de iubire i de oameni

Se înscria în fiecare toamn , In vers de fluier i balad i-n glas de doin i de fapt . Am fost aici i-n veci vom fi

Nemuritori pe-al plaiului destin!

10

CUM A ÎNCEPUT OMENIREA S NUMERE

Oare de când a ap rut matematica, i de ce ? Cine a inventat - o?

Cine a vrut s nu ne putem juca în voie? Nu v mira i c spun treaba aceasta, doar am fost i eu elev i tiu câte probleme pune. V–a i pus vreodat aceast întrebare? Eu mi–am pus–o, i iat ce am aflat .

Se spune c , dup ce omul a trecut la via a de pastor i agricultor, a sim it nevoia s numere. i aceasta, nu din dorin a de a ti câte stele sunt pe cer sau câte flori sunt pe câmp, ci din dorin a sau dac

vre i, din necesitatea de a ine socoteala rezervelor de hran , a num rului de piei i a num rului de animale pe care le avea, c ci fiecare zi era o lupta pentru existen doar vorbim de epoca primitiv .

Nu se inventase scrisul i nici m car însemnarea pe r boj i, cu toate acestea, omul a utat un mijloc de exprimare a cantit ii, c ci a sim it nevoia de a cunoa te lipsa unei vite din

turma pe care o conducea. Omul nostru n - ar fi putut s spun câte oi sau câ i reni are în turma sa, adic s efectueze o num rare; înc nu inventase numerele.

Dorin a de a controla dac în turm are acela i num r de oi ca i în ajun, l–a ajutat s înve e s deosebeasc o cantitate mai mare de una mai mica. inând seama de anumite semne, omul ajunge la un moment dat s tie cu exactitate dac îi lipse te sau nu un animal din turm . Era o num rare concret legat de anumite obiecte f a exprima cantitatea prin num r. Apoi muncile agricole trebuiau efectuate în anumite perioade ale anului i într-un num r de zile. Ca urmare, omul a înv at s cunoasc perioadele dup succesiunea anotimpurilor, dar aceasta nu l–a ajutat prea mult, c ci pentru a ti dac timpul e prielnic muncilor agricole a trebuit s înve e s numere zilele de la un p trar la altul, de la o lun plin la alta.

Studiul unor popoare primitive existente înc în secolul trecut în Africa i Oceania, a dat cercet torilor repere în leg tur cu fazele prin care au trecut popoarele pentru a ajunge la stadiul actual de civiliza ie referitor la num r, num rare, operare. Se pare c num rarea pe degete, ce o facem acum când înv m s num m, este ceva însemnat în codul nostru genetic sau, oricum, ceva ce ni s-a transmis de când omul a început s numere.

Astfel omul primitiv nu cuno tea no iunea de num r, în schimb, a stabilit o

coresponden între obiectele de num rat i degetele sale. De ce? Pentru c toata lumea are 10 degete. Dac îns , num rul obiectelor era mai mare ca 10, se trecea la alte p i ale corpului, la pumn, cot, sub ioar , um r, sân, etc. Începuse chiar s i pun o anumit ordine în gânduri i idei. Astfel începea cu organele din partea stâng pentru a trece apoi la partea dreapt . În felul acesta, tia cu exactitate câte obiecte num rase, stabilind o coresponden între num rul obiectelor i partea corpului unde a ajuns cu num rarea.

11

Pentru omul primitiv nu exista no iunea de „cinci”, sau „ ase”, ci doar „cinci copaci”, sau „ ase cai” .a.m.d. Cu timpul îns , oamenii au constatat c , atunci când spun „cinci copii”, „cinci copaci” sau „cinci cai”, vorbesc de acela i num r de obiecte.

În felul acesta a ap rut no iunea de num r i oamenii au început s numere. Este interesant de constatat c denumirile primelor 5 numere au o origine comun în toate limbile. Aceasta a dus la concluzia c aceste denumiri au ap rut când str mo ii popoarelor de azi f ceau parte din acela i trib .

In concluzie, nu matematicienii au descoperit numerele, ci simpli p stori i agricultori, ci ei au fost cei dintâi care au sim it nevoia s numere .

Deci, matematica a ap rut ca o necesitate, a ap rut pentru a ajuta omul s supravie uiasc .

S nu-i mai învinuim deci pe matematicieni de durerile noastre de cap! Prof. Carmen Lumini a Bruc r

12

HAPPY HALLOWEEN! În decursul mai multor ani de predare a limbii engleze, începând de la clasele primare pân la nivelul

postliceal, am constatat c elevii sunt mult mai aten i i mai activi când sunt solicita i s desf oare, fie în mod autonom, fie în grup, diferite activit i i ac iuni din domeniul limbii engleze.

Aspecte ale civiliza iei i culturii din rile anglofone, cum sunt Thanksgiving Day, Halloween, Valentine’s Day sau zilele na ionale, cum este 4 Iulie, sunt prilejuri de cunoa tere a acestor ri, a mitologiei, istoriei, folclorului, îns f a cultiva modul în care unele au devenit doar prilej de show, distrac ie exagerat sau chiar de promovare a unor culori negative, neconcordante cu principiile educa iei în coal .

Anul acesta colar, în data de 30 octombrie 2017, am organizat diverse activit i antrenante i teptate cu ner bdare de elevii colii Gimnaziale „Spirea Sorescu” Zamfira i colii Gimnaziale „Eroilor”

Lip ne ti, cu ocazia s rb torii de Halloween.

Elevii au fost deosebit de receptivi i implica i în toate activit ile desf urate, de aici rezultând i satisfac ia reu itei activit ii propuse.

Momentul artistic, care a deschis seria evenimentelor activit ii, alc tuit din poezii în limba englez i dansuri pe muzica specific , a fost deosebit de apreciat i aplaudat îndelung.

Au avut loc concursuri de costume (The best costume), de desene tematice (The best drawing), de proiecte

pe clase (The best project) i de dovleci (The best pumpkin). În urma juriz rii efectuat de c tre cadre didactice, câ tig torilor li s-au înmânat diplome în aplauzele

tuturor participan ilor, dup care a urmat un moment de muzica i dans care a contribuit la cre terea bunei dispozi ii a elevilor. De asemenea, elevii au “colindat” utilizând formula specifica s rb torii – Happy Halloween!- i au fost r spl ti i cu dulciuri i delicatese culinare cu dovleac, atent preg tite.

Activit ile organizate în afara orelor de clas , fie în coal , fie în afara colii, determin , prin interesul elevilor, o cunoa tere mai aprofundat a limbii i civiliza iei engleze, l rgirea orizontului de cunoa tere al elevilor.

Activit ile extra colare au efecte benefice asupra elevilor i îi determin s doreasc s se perfec ioneze în domeniu, conducând, de asemenea, la cre terea prestigiului colii i al profesorilor.

Prof. Ileana Albarcha

13

CHIMIA ÎNTRE ACID I BAZ ,,În mare parte, via a poate fi în eleas dac se exprim în limbaj chimic. Chimia este o limb

interna ional , o limb pentru toate timpurile, o limb care ne poate explica de unde venim, ce suntem i încotro ne îndrept m. Limbajul chimiei are o mare frumuse e estetic i face leg tura între tiin ele fizice i tiin ele biologice”.

Artur Kornberg Profesorii ce fac parte din Cercul

nr.3 al profesorilor de chimie din jude ul nostru au participat la coala Gimnazial „Spirea Sorescu”, Zamfira la activitatea cercului pedagogic. Activitatea s-a desf urat în doua etape: lec ie deschis i vizit la M stirea Zamfira.

La lec ia deschis au participat elevii claselor a VII-a i a VIII-a. Tema lec iei a fost ,,Impactul elementelor chimice i a compu ilor acestora asupra organismului uman i al vie ii cotidiene”. Fiecare elev a prezentat câte un metal sau nemetal, compu ii acestora, rolul pe care-l au în buna func ionare a organismului i importan a lor în via a de zi cu zi.

Pe parcursul lec iei informa iile teoretice au fost completate cu experimente chimice (experimentele reprezint atrac ia chimiei). Dintre experimentele realizate enumer m: past de din i pentru elefan i, ob inerea laptelui b tut, ob inerea sucului de zmeur i alte experimente prin care s-a

putut determina caracterul acid sau bazic al substan elor.

Partea a doua a activit ii a fost la fel de atractiv ca i prima parte deoarece am efectuat o vizit la M stirea Zamfira. Cadrele didactice au putut afla numeroase informa ii despre aceast m stire i faptul

este prima m stire pictat de marele pictor Nicolae Grigorescu, la vârsta de 18 ani.

La sfâr itul activit ilor profesorii de chimie au fost extrem de încânta i, iar doamna inspector de chimie a considerat c : ,, toat activitatea s-a desf urat la superlativ”.

Consider c aceasta zi v-a r mâne în amintirea tuturor elevilor colii, iar no iunile înv ate i experimentate le vor fi de folos pe tot parcursul vie ii.

Prof. Olimpia Gheorghe

14

CITIUS ALTIUS FORTIUS

La Lip ne ti, fotbalul este sportul rege! În data de 16.10.2017, la

coala Gimnazial M gurele, din comuna M gurele, s-a desf urat TURNEUL de CALIFICARE la fotbal pe teren redus – FAZA JUDE EAN .

Jocurile s-au desf urat in cadrul „OLIMPIADEI GIMNAZIILOR” – edi ia 2017-2018. Au participat 3 echipe de minifotbal, reprezentante ale institu iilor colare, din zona LIP NE TI–

DUMBR VE TI –VÂLC NE TI – GURELE . coala Gimnazial „EROILOR” - LIP NE TI, coala Gimnazial „SPIREA SORESCU ” - LIP NE TI,

coala Gimnazial DUMBR VE TI, coala Gimnazial M GURELE , coala Gimnazial V LC NE TI. Profitând de faptul c nu toate echipele au fost prezente, clasamentul a fost urm torul :

LOCUL I - coala Gimnazial „EROILOR” – LIP NE TI LOCUL II - coala Gimnazial „SPIREA SORESCU ” – ZAMFIRA LOCUL III - coala Gimnazial

GURELE

La etapa din 26.01.2018 de la VALENII de MUNTE, particip coala Gimnazial „EROILOR” – LIP NE TI.

Merit aminti i pentru acest succes elevii: Vl du HUDUNC , Andrei OPRESCU, Mario FURDUI, Cosmin SAVIN, David T NASE, Alexandru TOMA, Andrei MORARU, Andrei STATE, Alexandru STATE de la - coala Gimnazial „Eroilor” – Lip ne ti; Andrei ENE, Gabriel POPESCU, Marian BUCUR ,Alexandru ALBU, Florin PÂRVU , Vlad MIHALACHI, Robert STOICA, Valentin DU de la coala Gimnazial „Spirea Sorescu ” – Zamfira

Prof. Doru Finichiu

15

Rolul Parteneriatului dintre coal i Biseric

Educa ia este forma cea mai înalt în

lucrarea de modelare i formare a caracterului i personalit ii copiilor i tinerilor. În dezvoltarea unei educa ii autentice pentru via este esen ial cultivarea unei leg turi statornice i a unei cooper ri rodnice între Biseric i coal , precum i valorificarea contribu iilor specifice acestora. De aceea, prezen a parteneriatului educa ional dintre parohie i coal în sistemul de înv mânt contemporan reprezint expresia unei continuit i, la nivel pedagogic, a valorilor cre tine propuse de ora de religie pentru formarea personalit ii bunului cre tin. În contextul unei societ i ce se schimb într-un ritm tot mai alert, operând modific ri de form i de fond la nivelul tuturor subsistemelor sale, înv mântul religios trebuie s i asume o nou perspectiv asupra func ion rii i evolu iei sale. Din aceast perspectiv , o prioritate a strategiilor orientate c tre dezvoltarea educa iei o reprezint parteneriatul educa ional. De aceea, coala noastr a acordat o mare aten ie acestui aspect educa ional, încheind parteneriat de colaborare cu Biserica

„Adormirea Maicii Domnului”, Biserica „Sf. Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir” din Comuna Lip ne ti, M stirea „În area Domnului” din Zamfira i M stirea „Sf. Împ ra i Constantin i Elena” din Comuna Ceptura. În aceste loca uri sfinte am realizat multe din activit ile noastre: participare cu elevii la hramuri, participare cu elevii la marile s rb tori cre tine, Na terea Domnului i Învierea Domnului, comemorarea zilelor de 8 martie, zilei de 1 decembrie, zilelor de cinstire a eroilor rii. De asemenea, preo i slujitori ai acestor sfinte altare, au fost prezen i la orele deschise (Religie, Dirigen ie) care s-au desf urat în coal , la comemorarea zilelor colii i a gr dini elor, sfin ind troi ele sfin ilor ocrotitori acestor institu ii, la

diferite proiecte desf urate de coal . Biserica din Comuna Lip ne ti a demarat pentru coal Campania de preven ie i educa ie pentru s tate, campanie desf urat de voluntarii (medici) de la Paraclisul Catedralei

Mântuirii Neamului i de masteranzii i profesorii de la Facultatea de Regie i Film, Universitatea Hyperion. A

desf urat în parteneriat cu coala activitatea de comemorare a poetului român Adrian P unescu i tot în parteneriat cu coala au fost realizate concerte de colinde în cinstea Na terii Domnului.

stirea Zamfira

16

Am considerat c este de o mare importan conlucrarea real dintre

coal i Biserica, iar profesorul de religie poate constitui un liant prin intermediul c ruia tân rul poate intra mai

or în centrul vie ii parohiale i comunitare, prin implicarea în unele activit i religioase al turi de p rin i. Biserica i coala au un fundament comun de ac iune i un spirit de reciprocitate, care le permit s se uneasc prin Parteneriatele educa ionale. Din experien a pe care o avem, rela ia dintre Biseric i coal are un rol fundamental

în cultivarea culturii, a credin ei, a valorilor morale i spirituale cre tine, valori cu rol imperativ în formarea i dezvoltarea personalit ii, elevii dobândind deprinderi, care îi înal , îi fac mai buni, mai respectuo i, mai responsabili.

De asemenea, parteneriatele trebuie v zute ca o component esen ial i necesar în transmiterea i valorificarea tradi iilor i obiceiurilor specifice zonei. Obiceiurile i tradi iile dezv luie fa a necunoscut i neb nuit a existen ei membrilor comunit ii. Copiilor le confer identitate i apartenen la neam, le creeaz o „unitate pozitiv ”, adic aceea care ascunde comoara tr turilor, caracteristicilor unui popor: meserii, me te uguri, cântece, dansuri, credin e, portul popular. To i cei implica i tr iesc experien e valoroase de înv are în situa ii noi. Copiii înva despre oameni i locuri din comunitatea lor atunci când i înso esc profesorii sau p rin ii în

plimb ri i vizite, dar i în cadrul activit ilor desf urate în coal . În concluzie, coala i Biserica, prin implementarea proiectelor, caut solu ii prin care s fie utile societ ii.

P stra i-v puritatea i cur enia sufletului pentru a deveni

mai buni i a ob ine mântuirea!

Prof. Marian B bu

17

ne amintim…

Pe data de 12 decembrie 2017

elevii i profesorii de la coala Gimnazial

„Spirea Sorescu” Zamfira au s rb torit 90

de ani de la înfiin area colii de c tre Spirea

Sorescu, fost prefect i inspector colar

general al Jude ului Prahova. Comemorarea acestei zile

speciale a început prin participarea elevilor i cadrelor didactice la Sfânta Liturghie, în Paraclisul M stirii

Zamfira. Într-o atmosfer sensibil , am în at rug ciunii de laud i mul umire lui Dumnezeu i Sfântului

Spiridon, pentru ocrotirea i binefacerile primite, iar la finalul slujbei elevii au interpretat colinde în cinstea

Na terii Mântuitorului Iisus Hristos. Apoi, în prezen a

preo ilor din localitate, a reprezentan ilor administra iei

publice locale, a profesorilor, a p rin ilor, a elevilor i a

str nepo ilor inspectorului general Spirea Sorescu,

fondatorul institu iei, s-a oficiat la icoana

Sfântului Spiridon, patronul spiritual al colii,

rug ciuni de mul umire i de pomenire. Dup

aceast slujb , elevii ciclului primar i gimnazial

au desf urat un frumos spectacol de colinde.

Prof. Ana Pahon u

18

Incursiune în lumea c ilor

ile sunt albinele care duc polenul însufle itor de la o minte la alta James Russell Lowell

Urmând tradi ia ultimilor ani, elevii i profesorii colilor din comuna Lip ne ti au participat, pe 24 noiembrie

2017, la Târgul de carte Gaudeamus din Bucure ti. Peste aptezeci de elevi ai colii înso i de

profesorii lor, Nica Luciana, Stoica

Cecilia, B bu Marian i Bruc r Lumini a, au luat cu asalt i în acest an standurile celor mai cunoscute edituri în c utarea titlurilor preferate.

Ce i-a îndemnat s participe la acest târg în num r atât de mare? Pentru încep tori, dorin a de a p trunde în minunata lume a c ilor, de a vedea cum se desf oar un astfel de eveniment, iar pentru cei care au participat an de an, curiozitatea de a se reîntâlni cu autorii prefera i.

Cele mai noi romane de fic iune i-au g sit cititori în rândurile copiilor no tri. Cu sufletul mai bogat, cu mintea plin de pove ti i tolba înc rcat de c i, elevii au revenit ferici i acas cu gândul la urm toarea edi ie…

Niculin Claudiu Andrei relateaz : Anul acesta am avut ocazia de a vizita târgul de carte

Gaudeamus, organizat la Romexpo. La târg am descoperit multe edituri, unele chiar cunoscute de c tre mine. Acestea aveau expuse multe c i foarte interesante. Alegerea a fost foarte grea, dar in final am reu it s aleg o carte de la editura Youngart, pe nume R zboiul Ciocolatei, recomandat de un coleg. Am r mas cu o amintire pl cut i cu o carte minunat , pe care o voi citi cu pl cere.

Ciobanu Ciprian m rturise te c :

Târgul International de Carte Gaudeamus, din punctul meu de vedere, reprezint una din cele mai potrivite i de îmbog ire a cuno tin elor, atât pentru copiii dar si pentru adul i. Multitudinea c ilor i varietatea lor

ofer celor dornici de lectur o gam variat din care î i pot alege c ile preferate. La târg am observat c i de toate genurile, scrise de autori cunoscu i sau mai putini cunoscu i. Am avut pl cerea de a-mi achizi iona o carte exact pe placul meu. A fost o excursie minunata, ce ne-a ajutat sa ne îmbog im cuno tin ele.

Prof. Luciana Nica

19

Lire en fête

Alian a Francez -Ploie ti organizeaz anual manifestarea Lire en fête , s rb toare ce î i propune s stimuleze dialogul i expresia diversit ii culturale prin intermediul c ii, al lecturii si al crea iei literare.

Manifest rile Lire en fête au devenit deja o tradi ie pentru elevii colii Gimnaziale Eroilor, Lip ne ti i ai colii Gimnaziale Spirea Sorescu, Zamfira. Edi iile precedente au înregistrat din ce în ce mai mul i participan i. i în acest an colar, în ziua de 18 noiembrie, elevii celor dou coli au

participat la concursul de Limba francez , pentru sec iunea Recit ri, concurs destinat, de altfel, tuturor elevilor din jude . Ast zi putem spune c ne mândrim cu numero i elevi din clasele V-VIII care au ob inut premii i men iuni : Toader Andrei, clasa a VI-a - Premiul I, Zamfir Luciana, clasa a VI-a – Premiul I, Pârvan Alexandru, clasa a

VI-a – Premiul I, Moroianu Andreea, clasa a VI-a – Premiul I, Necula Ioana, clasa a VII-a –

Premiul I, Tudorie Alexia, clasa a VII-a – Premiul I, Dobric Luciana, clasa a VII-a – Premiul I, St ncule u Valentina, clasa a VII-a –

Premiul I, dulescu Andreea, clasa a VIII-a – Premiul I, Mih il Iasmina, clasa a VIII-a – Premiul I, Nica Ioana, clasa a VIII-a – Premiul I, Sandu Georgiana, clasa a VIII-a – Premiul I, Ciobanu Ciprian,

clasa a VIII-a – Premiul I, Mihalache Rebecca, clasa a VIII-a – Premiul I, Niculin Andrei Claudiu, clasa a VIII-a – Premiul I, Gaftoi Ofelia, clasa a VIII-a – Premiul I, Turea Izabela, clasa a VIII-a – Premiul I, Banu Alexandra, clasa a VIII-a – Premiul I, Ene Andrei, clasa a VIII-a – Premiul I, Gherman Cristina, clasa a VIII-a – Premiul I, Oprescu Andrei, clasa a VIII-a – Premiul I, Toma Alexandu, clasa a VII-a – Premiul al II-lea, Oros Teodora, clasa a VII-a – Premiul al II-lea, Du Valentin, clasa a VII-a – Premiul al II-lea, Cristea Sefora, clasa a VIII-a – Premiul al II-lea, Popescu Vlad, clasa a VIII-a – Premiul al II-lea.

Trebuie men ionat i faptul c dedicarea i eforturile elevilor au fost sus inute de domnul profesor de Limba francez , coordonator al acestei activit i educativ-culturale Cornel Necula, cadru didactic pe Catedra de Limba Francez din cele dou coli.

Astfel, datorit unor suflete sensibile – capabile s tr iasc i s exprime frumosul i, în acela i timp, puternice – capabile s înfrâng emo iile, tracul i stresul pe care le presupune un concurs, numele colilor noastre este purtat cu mândrie de fiecare dintre noi.

Ioana Necula, clasa a VII-a

20

Interviu

Reporter : Crezi c activit ile extra colare î i pot afecta performan ele colare? Elev : Consider c activit ile extra colare sunt un mod bun de a ne relaxa si de a ne reprezenta coala. Nu cred

ne afecteaz performan ele colare, dac vom recupera informa iile în timp. Reporter : Ai vrea s ai ore interactive la fiecare materie? Elev : Da, deoarece asta ar face înv atul mult mai pl cut, informa iile ar fi re inute mai u or de c tre to i colegii, iar notele ar cre te la un alt nivel. Reporter : Consideri c este necesar introducerea uniformei în coala noastr ? Elev : Nu mi se pare necesar uniforma, de i exist multe motive pentru care aceast m sur este sprijinit . De obicei, se vorbe te despre identitatea colii, uniforma având rolul de a aminti copiilor c apar in aceleia i comunit i, dar i despre avantaje legate de faptul c este mai u or pentru p rin i s asigure hainele pentru coal ale copiilor dac exist o uniform . Iar cadrele didactice aduc de obicei argumentul c uniforma îl va

împiedica pe copil s se îmbrace indecent. Reporter : Ce rol considera i c au profesorii în dezvoltarea personal a elevilor? Profesor : Fiecare profesor, dincolo de faptul c î i pred materia, în egal m sur „se pred pe sine”, transmite, prin propriul exemplu, un set de valori i comportamente care poate influen a pozitiv sau, din p cate, nu, dezvoltarea elevilor. Reporter : Ce p rere ave i despre felul în care coala româneasc formeaz elevii, atât profesional cât i social? Profesor : Nu numai coala româneasc se confrunt cu noile provoc ri ale educa iei, ci toate sistemele din lume. Explozia informaticii trebuie s genereze muta ii profunde în abordarea didactic , cu accent pe formare, nu pe informare. Pentru noi, coala româneasc , tranzi ia postrevolu ionar a generat un lung ir de reforme, adapt ri la noile cerin e. Reporter : Ce activit i extracurriculare crede i c sunt foarte importante pentru un tân r? Profesor : Orice activitate f cut cu pl cere, pasiune i consecven . Activit ile din zona extracurricular sunt cele care dezvolt valorile i atitudinile elevilor. Reporter : Ce i se pare cel mai important de Cr ciun? Elev : Cadourile sunt bucuria fiec rui copil de s rb tori, dar cel mai important mi se pare petrecerea timpului al turi de cei dragi de Cr ciun, acesta fiind un obicei de care nu ne-am putea lipsi, fiind un cadou pentru sufletul nostru. Reporter : I i place s mergi la colindat? Elev : Mersul la colindat este pentru noi o tradi ie. F ascultatul unor voci cristaline i blânde, Cr ciunul nu ar mai avea farmec. Reporter : Unde ai vrea s î i petreci s rb torile anul acesta? Elev : Nu conteaz unde îmi petrec s rb torile, atâta timp cat sunt al turi de cei dragi.

Elevi: Ioana Necula

Luciana Dobric Alexia Tudorie

21

BUCURIA COLINDELOR

,, Colinde, colinde E vremea colindelor….”( Mihai Eminescu) E s rb toare din nou în casele noastre, e bucurie mare în casele românilor, e vremea colindelor care ne

aduc vestea minunat c Iisus Hristos se na te i p trunde în inimile noastre s ne fac mai buni, mai cura i, mai genero i, mai români! E vremea cântecelor noastre sfinte, str bune care reprezint istoria neamului românesc, limba noastr armonioas i credin a pe care neamul nostru o poart în suflet. Care român nu a murmurat vreodat versurile pline de c ldur , emo ie i smerenie ale colindelor noastre sfinte….? Cine nu a deschis u a colind torilor atunci când împodobea bradul i auzea glasurile cristaline ale copiilor ,,Primi i cu colindul?” Cine nu a preg tit cu grij în zilele de Ajun cozonaci, mere, covrigi, nuci, colaci, pr jituri, bomboane pentru glasurile calde ale colind torilor care ne aduc în fiecare an vestea Na terii Pruncului Sfânt? Cine nu s-a aventurat, când era copil, prin ger cumplit, pe un drum lung i întunecat, dar cu lumina na terii Mântuitorului în suflet i în priviri? Sunt convins c nu se reg se te nimeni în aceste întreb ri, c ci nu e ti cre tin adev rat dac nu cân i sau nu ascul i colinde de Cr ciun al turi de familia ta, dac nu le s de ti copiilor t i în suflet bucuria tradi iilor legate de s rb torile de Cr ciun, dac nu prime ti colind torii! Nu exist Cr ciun adev rat f colind tori care s ne deschid atât por ile caselor, cât i por ile sufletelor! ,,Deschide u a cre tine..”, ,,Am plecat s colind m…”, ,,Domn, Domn s -nal m”, ,,O brad, frumos!”, ,,Florile dalbe”, ,,Steaua sus r sare”, ,,O, ce veste minunat !” sunt doar câteva dintre frumoasele colinde române ti care r sun în jurul nostru în aceast perioad , datini primite în dar de la bunicii i str bunicii no tri pe care trebuie s le p str m ve nic în sufletele noastre, s le iubim i s le l m mai departe urma ilor no tri ca pe cea mai de pre mo tenire, ca o punte între genera iile trecutului i genera iile prezentului. Ele transmit cele mai importante înv turi ale Mântuitorului i aduc bucurie i smerenie atât celor care le cânt , cât i celor care le ascult , aduc bun tate, imens bucurie c

suntem cre tini i ne îndeamn s reflect m asupra menirii noastre pe acest p mânt, a a cum ne îndeamn i un frumos colind str bun:

,,Acum te las, fii s tos i vesel de Cr ciun

Dar nu uita când e ti voios ROMÂNE, S FII BUN!”

Prof. Luciana Nica

22

Prof. coordonator: Cornel Necula

Prof. Luciana Nica

Prof. Marian B bu

Prof. Diana Haidei

Elevi: Ioana Necula

Ciprian Ciobanu

23