MOSES AND THE ORIGINS OF MONOTHEISM - old.upm.ro 05 14.pdf · El a fost istoric asirolog cunoscut la nivel internaţional, ... Ştim că Biblia creştină include integral Biblia

Iulian Boldea (Editor) – Literature, Discourses and the Power of Multicultural Dialogue Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2017, eISBN: 978-606-8624-12-9

136

MOSES AND THE ORIGINS OF MONOTHEISM

Mihai Handaric Assoc. Prof., PhD, ”Aurel Vlaicu” University of Arad

Abstract: This article attempts to address the issue related to the origins of monotheism. For this purpose, we will use the book written by three representative theologians of the last century, namely:

Jean Bottero, Marc-Alain Ouaknin and Joseph Moingt, entitled "The Most Beautiful History of God."

Bottero argues that Moses made a revolution in the religious thinking of the world of his time, knowing that until then all religions were polytheistic and anthropomorphic. In the monotheism proposed by

Moses, Yahweh had to be the only god to count on Israel. The image of this God was radically

different from the image of any other god known until then. Yahweh - an unseen God – did not have to be supported by worshipers. Instead, Yahweh required people to obey His commandments. For

Bottero, Moses can be considered the "inventor" of the unique God. But we have some doubts,

concerning using the the term "inventor" of monotheism, with reference to Moses. The biblical account

that tells us that Moses received a revelation while he was feeding the sheep of his father-in-law. The proposal made by the well-known psychoanalyst Sigmund Freud regarding the origins of monotheism

can not be accepted. He believed that Moses was influenced by the Egyptian religion of that time,

when Pharaoh Akhenaton venerated and proposed one god: the Sun God. This is not a fact that can be historically proven. Although we agree with Bottero about the origins of monotheism, we have some

questions about the sources that have influenced Moses. He says that Moses borrowed those ideas

from the Mesopotamians or Babylonians. Our view is that the similarities between the Old Testament

and extrabiblical literature would rather support the existence of a common heritage of humanity's history. If we accept that human age was much older in ancient times, it would mean that certain

events could have been more easily transmitted orally or written from generation to generation.

Representatives of the Upsala School: I. Engnell, H.S. Nyberg, and E. Nielsen, supported the oral way of transmitting information in Mesopotamia, rather than the method of older written sources, as is the

case with the Documentary Hypothesis of Julius Wellhausen. Bottero affirms without hesitation that

Moses was the only discoverer of monotheism, without a correspondent in history.

Keywords: Moses, Monotheism, Bottero, revolution, inventor, polytheism

1. Introducere Articolul de faţă încearcă să abordeze aspecte legate de originile monoteismului.

Termenul monoteism este un cuvânt compus de origine greacă. El este format din substantivul

„theos‖, care se numeşte „Dumnezeu‖ şi prefixul „mono‖ care înseamnă „unul, singur‖. El se

referă la credinţa într-un singur Dumnezeu. În lume există trei religii monoteiste: Iudaismul,

Creştinismul şi Islamismul.Pentru că ne referim la originile monoteismului, vom lua în

considerare că Iudaismul este prima religie monoteistă. Astfel că ne vom referi la apariţia

monoteismului în iudaism.

În scopul acesta ne vom folosi de cartea scrisă de trei teologi reprezentativi ai

secolului trecut, şi anume: Jean Bottero, Marc-Alain Ouaknin şi Joseph Moingt, intitulată

„Cea mai frumoasă istorie a lui Dumnezeu," care a fost scrisă sub formă de dialog iniţiat de

Helene Monsacre şi de Jean-Louis Schlegel.22

Despre Jean Bottero ştim că s-a născut în anul

1914 şi a murit în anul 2007. El a fost istoric asirolog cunoscut la nivel internaţional,

specialist în Biblie şi în Orientul Mijlociu antic. El a mai scris despre acest subiect, în cartea

22Vezi Jean Bottero, Marc-Alain Ouaknin şi Joseph Moingt, Cea mai frumoasă istorie a lui Dumnezeu, Colecţia

„Demonul Teoriei‖, trad. Luminiţa Brăileanu, Bucureşti: Art, 2008. (Le plus belle histoire de Dieu, Editions du

Seuil, 1997). De vorbă cu Helene Monsacre şi Jean-Louis Schlegel.


137

intitulată The Birth of God: The Bible and the Historian, 1st Edition, trad. Kees W. Bolle,

Pennsylvania State University Press, 2000. Marc-Alain Ouaknin s-a născut în 1957. Este

rabin şi doctor în filozofie, deţinând şi poziţia de Director al Centrului de Cercetări şi Studii

Iudaice ALEPH din Paris. Despre Joseph Moingt, care s-a născut în anul 1915, ştim că a fost

călugăr iezuit, fiind profesor de teologie la facultăţile iezuite din Paris.

În demersul nostru vom folosi Biblia evreiască, ca sursă principală de studiere a temei

legate de originea monoteismului. Bottero menţiona în carte faptul că „Biblia este lucrarea cea

mai tradusă în lume. Există astăzi peste două mii o sută de traduceri integrale sau parţiale‖23

Ştim că Biblia creştină include integral Biblia evreiască la care mai adaugă Noul

Testament. Creştinismul este a doua mare religie monoteistă a lumii, care se evidenţiază în

prin realizările sociale, morale, economice şi culturale. Creştinismul a preluat învăţătura

Vechiului Testament. Lumea modernă a luat naştere „în Occident, în spaţiul geografic pe care

creştinii l-au modelat după învăţătura lui Cristos şi a Celor Zece Porunci? Aici au apărut

valorile, care au devenit mai apoi universale: de libertate, de egalitate, de toleranţă, de spirit

critic, de solidaritate"24

Cu toate realizările amintite, nu trebuie să negăm că pe acelaşi

teritoriu, istoria vorbeşte despre „un trecut violent şi însângerat, nesfârşitul lanţ de războaie şi

rivalităţi, de intoleranţă şi de încercări de distrugere a celuilalt‖25

Însă, în cazul creştinismului,

aceste realităţi nefericite trebuie să fie privite ca erori de interpretare a monoteismului.

Bottero susţine că apariţia monoteismului este rezultatul unei revoluţii iniţiată de

Moise. El a transformat în mod radical cultul care vina închinarea înaintea unui „dumnezeu

fără chip". Moise este privit ca fiind „inventatorul‖Dumnezeului unic. Moise a descoperit

monoteismul când s-a refugiat în Madian unde a meditat la existenţa unui dumnezeu care se

numeşte „Yahweh‖. Mai apoi L-a făcut de cunoscut fraţilor săi evrei. Odată cu monoteismul,

Moise a aruncat la gunoi politeismul, în sensul că a eliminat orice imagine care să-L

reprezinte pe Dumnezeu asemenea omului.

2. Moise şi revoluţia monoteistă

Bottero susţine că apariţia monoteismului a fost declanşată în urma revoluţiei pe care a

iniţiat-o Moise. În carte pe care o analizăm avem o secţiune intitulată: „Revoluţia lui

Moise‖26

Pentru început ne sunt oferite câteva date biografice legate de viaţa lui Moise.

Bottero spune că singura sursă care ne oferă informaţii în acest sens este Biblia. Din

perspectiva lui „potrivit Bibliei (căci nu avem nimic altceva), se pare că Moise s-a născut în

Egipt‖27

Nu înseamnă că trebuie să fim pesimişti în legătură cu informaţiile despre Moise, chiar

dacă nu avem nimic altceva? Moise este descris în întreaga tradiţie iudaică scrisă şi nescrisă,

ca fiind eliberatorul lui Israel din Egipt. Tradiţia evreiască susţine că „The Torah was intended

originally only for Moses and his descendants; but he was liberal enough to give it to the

people of Israel, and God approved the gift (Talmud, Nedarim 38a). According to another

version, God gave the Torah to the Israelites for Moses' sake (Exodus, Rabba xlvii. 14) ‖28

Să

23Bottero, op.cit.,p. 5

24Bottero, op.cit., p. 6. Consultă Will Durant, The Age of Faith: The Story of Civilization, Simon and Schuster,

2011. Vezi şi Christopher Dawson, Christianity and Western Civilization: Christopher Dawson's Insight: Can a

Culture Survive the Loss of Its Religious Roots? ; Papers Presented at a Conference Sponsored by the

Wethersfield Institute, New York City, October 15, 1993, Ignatius Press, 1995, p. 16,20. 25Bottero, op.cit., p. 6

26Bottero, op.cit., p. 29


28https://www.google.ro/search?client=opera&q=Moses+and+talmud&sourceid=opera&ie=UTF-8&oe=UTF-8.

Consultă şi http://www.sacred-texts.com/jud/tmm/tmm08.htm. Vezi de asemenea cartea lui Karla R. Suomala,

Moses and God in Dialogue: Exodus 32-34 in Postbiblical Literature, din Studies in Biblical Literature, New

https://www.google.ro/search?client=opera&q=Moses+and+talmud&sourceid=opera&ie=UTF-8&oe=UTF-8

http://www.sacred-texts.com/jud/tmm/tmm08.htm


138

nu mai vorbim despre literatura secundară extrem de numeroasă care s-a scris despre el. La o

simplă căutare pe Google am descoperit un număr impresionat de 14,100,000 surse care se

referă la Moise ca personaj al Bibliei.29

Jean Bottero crede că Moise s-a născut în secolul al XIII-lea, prin 1280. Înseamnă că

el susţine teoria datei târzii a ieşirii evreilor din Robia Egipteană.30

El spune că în momentul

deciziei lui Moise de a se întoarce în Canaan, acolo erau încă mulţi dintre fraţii lor.

În privinţa implementării monoteismului, Bottero susţine că „Moise avea un dublu

obiectiv: politic – să-şi ducă acasă compatrioţii- şi religios – să-i lege de nimeni altul decât de

Iahve... acest dumnezeu îi va ajuta... în demersul lor dacă se legau cu adevărat de El‖31

Din punctul lui de vedere, Moise a făcut „o revoluţie însemnată... deoarece până la el

toate sistemele religioase cunoscute erau categoric politeiste şi antropomorfiste."32

Pentru el,

acest unic dumnezeu trebuia să fie singurul care să "să conteze pentru Israel – Iahve". În plus,

imaginea lui Yahweh era în mod radical diferită „de celelalte puteri divine cunoscute până atunci: prea mare, prea sublim şi prea departe de noi

pentru a ni-L putea reprezenta pentru a-i putea da o imagine care să fie tot imaginea noastra numai

că mărită! În contextul religiilor din jur, această viziune religioasă era cu totul novatoare şi de o

mare profunzime spirituală.33

Printre măsurile care au fost luate în închinare vom reaminti că Moise a transformat în

mod radical cultul închinării la Dumnezeul nevăzut propus evreilor. El a interzis „ofrandele,

sacrificiile şi fastul ceremonialului", practicat în politeism, deoarece Yahweh „nu avea nici o

nevoie." Cea ce cerea acest Dumnezeu era ascultare de poruncile Sale. Credinciosul avea

responsabilitatea de a se supune printr-un „comportament drept, în conformitate cu un cod etic

şi social.

Din perspectiva lui Bottero, monoteismul promovat de Moise are două caracteristici

esenţiale, şi anume: transcendenţa Lui şi dovezile manifestării Sale. Imaginea lui Yahweh

depăşeşte imaginea zeilor din religiilor lumii de până atunci, precum şi în alteritatea Sa, într-

un context dominat de descrieri antromorfice ale divinităţii. Monoteismul a îndepărtat

posibilitatea de a-L repezenta pe Dumnezeu într-o imagine asemănătoare omului. În felul

acesta se „înlătura orice antropomorfism.‖34

Imaginea acestui Dumnezeu fără chip produce „o ruptură totală cu gândul și atitudinile

religioase ale lumii, dominată de politeism și antropomorfism.... Dumnezeu nu poate fi impus

decât printr-o interiorizare colectivă a misterului transcendenței sale și a semnelor evidente ale

apropierii sale."35

Bottero îi atribuie lui Moise meritul de a prezenta monoteismul biblic. Din punctul lui

de vedere trebuie să avem în vedere „pornirea lui de la bun început către o anumită unitate a

lui Dumnezeu, a unui dumnezeu care îl transcende pe om şi religia lui morală.‖36

3. Moise inventatorul monoteismului

York, Washington, Oxford: Peter Lang Publishing, 2004, p. 7,8. În această carte autorul menţionează rolul lui

Moise în alte surse diferite de cele iudaice.

29 https://www.google.ro/search?client=opera&q=moses+of+the+bible+story&sourceid=opera&ie=UTF-

8&oe=UTF-8

30Vezi Handaric Mihai, Introducere în Vechiul Testament, Arad: Editura Universităţii Aurel Vlaicu – Arad,

2009, ediţia a II-a, revizuită, p. 50-53, unde sunt prezentate cele două ipoteze legate de exodul evreilor: ipoteza

datei timpurii, în secolul XV î.C., şi ipoteza datei târzii, care propune secolul XIII î.C., ca dată a exodului. 31Bottero, op.cit., p. 30




35http://www.e-litterature.net/publier2/spip/spip.php?page=article5&id_article=140



139

În secţiunea în care vorbeşte despre „Dumnezeul Bibliei‖ Jean Bottero este întrebat în

legătură cu scânteia care a declanşat ceea ce noi cunoaştem în prezent ca monoteism.

Interlocutoarea îl întreabă în legătură cu „revelaţia făcută lui Moise acum aproape 3300 de ani

... Ce spun savanţii despre apariţia „monoteismului‖?37

Dacă se cunosc etapele acestei

construcţii? Moise şi Biblia sunt depozitarii ei exclusivi?

Bottero susţine cu convingere că Moise, „inventatorul‖ Dumnezeului unic. Revelaţia a

venit în timp ce Moise s-a refugiat în Madian, la nordul Mării Roşii pe tărmul arabic al

Golfului Aqaba. Din perspectiva lui Bottero, în acea vreme a el „a cugetat mult timp după ce a

aflat de existenţa unui zeu care purta numele Iahve‖ pe care l-a dezvăluit compotriţilor săi şi

„odată cu el un întreg sistem religios axat pe numele de Iahve‖.38

Sursa biblică spune că Moise a primit revelaţia în timp ce păştea oile socrului său,

când a avut parte de o vedenie neaşteptată. Momentul descoperirii este înregistrat în cartea

Exod astfel: Moise păştea turma socrului său Ietro, preotul Madianului. Odată a mînat turma pînă dincolo de

pustie, şi a ajuns la muntele lui Dumnezeu, la Horeb. Îngerul Domnului i S'a arătat într'o flacără de

foc, care ieşea din mijlocul unui rug. Moise s'a uitat; şi iată că rugul era tot un foc, şi rugul nu se

mistuia deloc. Moise a zis: „Am să mă întorc să văd ce este această vedenie minunată, şi pentru ce

nu se mistuie rugul.‖ Domnul a văzut că el se întoarce să vadă; şi Dumnezeu l-a chemat din mijlocul rugului, şi a zis: „Moise! Moise!‖ El a răspuns: „Iată-mă!‖ Dumnezeu a zis: „Nu te

apropia de locul acesta; scoate-ţi încălţămintele din picioare, căci locul pe care calci este un pămînt

sfînt.‖ Şi a adăugat: „Eu sînt Dumnezeul tatălui tău, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac

şi Dumnezeul lui Iacov.‖ Moise şi-a ascuns faţa, căci se temea să privească pe Dumnezeu.39

Începuturile monoteismului au avut loc din perspectiva lui cândva în secolul al XIII-

lea î.C., „între 1280 şi 1250". Apoi relatează episodul emigrării familiei lui Iacov din Canaan

în Egipt, aşa cum este prezentat în Genesa. „Un număr de israeliţi păstori mai mult sau mai

puţin nomazi, care se stabiliseră în Palestina, fuseseră alungaţi din acele locuri de o secetă

cumplită şi migraseră în nordul Egiptului40

În timpul cât evreii au locuit în Egipt, după cum susţine Genesa şi Exodul,41

„s-a

ridicat dintre ei un om pe nume Moise... (care) a pus bazele unei doctrine care, patru sau cinci

secole mai târziu, sub dubla presiune a evenimentelor şi a cugetărilor asupra acestor

evenimente, a devenit monoteismul‖42

Cunoscutul psihanalist Sigmuld Freud, a arătat de asemenea preocupări în a descoperi

originile monoteismului, susţine că Moise a dat poporului său şi eliberarea şi religia. Din

punctul lui de vedere Moise a fost influenţat de religia egipteană din acea vreme, care

propunea închinarea înaintea unui singul dumnezeu, în vremea faraonului Akhenaton. Freud

susţine că Moise a căutat să extindă influenţa lui Yahweh din Madian asupra Egiptului.43

Vorbind despre influenţa monoteismului la Greci, Freud spune că aceştia nu au acceptat

monoteismul pentru că erau mai talentaţi şi nu au dorit să renunţe la politeism.44

Botero susţine că propaganda făcută de Freud lui Akhenaton nu trebuie luată în

considerare pentru că acesta nu a fost istoric. Mai bine o interpretăm ca „un soi de roman


38Bottero, op.cit., p. 13-14.

39Exod 3:2-6.


41Vezi relatarea biblică despre emigrarea lui Israel în Egipt din Genesa 37-50, precum şi perioada de robie a lui Israel în Egipt, aşa cum citim în Exod 1-12. Vezi în special Exod 1-2 care relatează despre naşterea lui Moise şi

iniţiativa lui de a-i elibera pe fraţii lui din robie.


43Sigmuld Freud, Moses and Monotheism, trad. Katherine Jones, New York, London: Knopf, (Harmakis

Edizioni, ) 1939, p. 60.

44Sigmuld Freud, Moses and Monotheism, op.cit., p. 101.


140

menit să-i sprijine teoria - şi anume că Dumnezeu însuşi este o ficţiune.‖45

Din punctul lui de vedere, Egiptenii nu au avut o contribuţie la apariţia monoteismului.

Este adevărat că a existat un faraon Amenofis al IV-lea, cunoscut şi sub numele de Akhenaton

(1350), care a trăit cu un secol înaintea lui Moise, şi care a ridicat în slăvi un singur zeu: Zeul

Soare. Dar el nu a impus altora această perspectivă. „Aceasta nu e de-ajuns ca să admitem că

a clădit ceva precis, viguros, sistematic şi universal cum este monoteismul‖.46

4. Monoteismul versus politeismul Bottero face o afirmaţie radicală în legătură cu efectele pe care le-a avut apariţia

monoteismului. El spune că odată cu monoteismul „Moise arunca la gunoi politeismul"47

El

încearcă apoi să demonstreze că nici un cult al vreunui zeu din religiile lumii de până atunci

nu poate fi considerat ca promotor al monoteismului.48

Încercând să descopere originea numelui Yahweh promovat de Moise, Bottero ne

informează că akkadienii se închinau, în Mesopotamia, la un zeu cu numele Ea, care era

numit de sumerienii nesemiţi Enki. Acest zeu făcea parte din triada aşa numitor zei supremi:

„Anu – zeul Cerului şi creatorul dinastiei divine conducătoare, Enlil – era fiul lui şi actualul

suveran al zeilor, şi Enki sau Ea mare consilier foarte bine informat ... „un soi de

supertehician la putere‖49

Analizând literele care compun numele zeului Ea, descoperim că: „E" înseamnă „casă"

iar „A" înseamnă „apă". Numele zeului se scria uneori "A(y)ya sau Ya, şi el putea fi pronunţat

„Yaou", „ceva asemănător cu Iahve.‖El subliniază faptul că semiţii a fost una din cele mai

vechi şi populaţii şi culturi cunoscute, fiind atestaţi documentar ca datând de la începutul

Mileniului IV î.C. În Mileniul III, ajunseseră mai numeroşi decât sumerienii, pe care i-au

asimilat şi apoi au rămas ei ca şi populaţie în zonă, cunoscuţi sub numele de „akkadieni.‖50

Iaveh care a fost predicat de Moise „nu a avut predecesori‖51

Înainte Avraam, şi

urmaşii lui erau fără îndoială politeişti şi antropomorfişti. Despre politeismul practicat de

Avraam şi părinţii lui ne vorbeşte Iosua în discursul final adresat naţiunii, în care îi provoacă

pe evrei să facă o alegere clară între Yahweh şi zeii pe care i-au slujit părinţii lor. Iosua se

oferă pe sine ca un exemplu de credincioşie faţă de Dumnezeu. În acel moment poporul s-a

angajat că vor rămâne lângă Yahweh. Iosua a zis întregului popor: „Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: „Părinţii voştri Terah,

tatăl lui Avraam şi tatăl lui Nahor, locuiau în vechime de cealaltă parte a Rîului (Eufrat), şi slujeau

altor dumnezei. Jos 24:3 Eu am luat pe tatăl vostru Avraam din cealaltă parte a Rîului, şi l-am

purtat prin toată ţara Canaanului; i-am înmulţit sămînţa, şi i-am dat pe Isaac...Acum, temeţi-vă de

Domnul, şi slujiţi-i cu scumpătate şi credincioşie. Depărtaţi dumnezeii cărora le-au slujit părinţii

voştri dincolo de Rîu şi în Egipt, şi slujiţi Domnului. Şi dacă nu găsiţi cu cale să slujiţi Domnului,

alegeţi astăzi cui vreţi să slujiţi: sau dumnezeilor cărora le slujeau părinţii voştri dincolo de Rîu,

sau dumnezeilor Amoriţilor în a căror ţară locuiţi. Cît despre mine, eu şi casa mea vom sluji

Domnului‖. Poporul a răspuns, şi a zis: „Departe de noi gîndul să părăsim pe Domnul, şi să slujim altor dumnezei.52

Moise i-a învăţat pe compatrioţii lui monoteismul. El nu i-a învăţat „henoteismul‖,




48 Mark S. Smith încearcă să descopere originile monoteismului în relaţie cu politeismul, aşa cum ar putea fi

observat în literatura Ugaritică. Vezi Mark S. Smith, The Origins of Biblical Monotheism:Israel's Polytheistic Background and the Ugaritic Texts, Oxford University Press, 2001.



51Bottero, op.cit., p. 18. Vezi Jan Assmann, Moses the Egyptian: The Memory of Egypt in Western Monotheism,

Harvard University Press, 1998, unde autorul vrea să sublinieze rolul Egiptului în formarea monoteismului.

52Iosua 24:2-3,14-16.


141

care înseamnă închinarea la un singura zeu, însă nu îi negi pe ceilalţi zei, dar tu îl venerezi

doar pe unul. Nu te interesează ceilalţi zei. Zoroastrianismul este un asemenea exemplu, în

care este venerat Zarathustra (Zoroastru), însă nu sunt negaţi ceilalţi zei. Este încercarea de

unificare a închinării înaintea unui zeu suprem.53

Un alt exemplu este cel al babilonienilor, care pe la mijlocul Mileniului II, au încercat

să îl aşeze pe Marduc în poziţia de patron al cetăţii Babilon, fiind plasat de-asupra tuturor

celorlalţi zei. Bottero menţionează Epopeea Creaţiei VII, 143, unde se afirmă despre Marduc

că este „o personalitate divină extraordinară, de cincizeci de ori mai zeu decât toţi ceilalţi!‖54

Însă nici o asemenea mişcare henoteistă nu a negat existenţa ceolorlalţi zei.

În concepţia lui Bottero, doar Deuteronomul 4:35, care din punctul lui de vedere

datează din secolul al VII-lea î.C., după o jumătate de mileniul după Moise, exclude alţi zei.

În acest pasaj citim: „Numai tu ai fost martor la aceste lucruri, ca să cunoşti că numai Domnul

este Dumnezeu şi că nu este alt Dumnezeu afară de El." Datarea aleasă de el este împărtăşită

doar de o parte a teologilor, care acceptă ipoteza celor patru surse mai vechi (JEDP) care au

stat la baza scrierii Pentateuhului.55

Revenind la unicitatea lui Yahweh, Isaia repetă de 8 ori numai în capitolul 45, ideea

că nu există alt Dumnezeu afară de Yahweh. Eu sînt Domnul, şi nu mai este altul, afară de Mine nu este Dumnezeu.... Ca să se ştie, dela

răsăritul soarelui pînă la apusul soarelui, că afară de Mine nu este Dumnezeu: Eu sînt Domnul, şi

nu este altul... Popoarele ... vor zice rugîndu-te: „Numai la tine se află Dumnezeu, şi nu este alt

Dumnezeu afară de El.‖ ... Căci aşa vorbeşte Domnul, Făcătorul cerurilor, singurul Dumnezeu, care a întocmit pămîntul, l-a făcut şi l-a întărit, l-a făcut nu ca să fie pustiu, ci l-a întocmit ca să fie

locuit-:„Eu sînt Domnul, şi nu este altul!... Cine a proorocit aceste lucruri dela început, şi le-a

vestit de mult? Oare nu Eu, Domnul? Nu este alt Dumnezeu decît Mine, Eu sunt singurul

Dumnezeu drept şi mîntuitor, alt Dumnezeu afară de Mine nu este. Întoarceţi-vă la Mine, şi veţi fi

mîntuiţi toţi ceice sînteţi la marginile pămîntului! Căci Eu sînt Dumnezeu, şi nu altul.56

Plasând Deuteronomul în mileniul I, Botero spune că deşi au mai exitat mişcări

henoteiste, în mileniul I îC., însă deoarece acestea „nu au eliminat niciodată existenţa

celorlalţi zei,57

nu putem vorbi decât de un 'anume henoteism', care nu avea nici o legătură cu

monoteismul‖.58

În concluzie nu exită legături între religia mesopotamiană şi religia biblică,

cel puţin din punctul de vedere al unităţii lui Dumnezeu.

Bottero spune că monoteismul este unic în Israel, chiar dacă evreii au împrumutat

anumite mituri sau unele idei de la mesopotamieni. El spune că printre miturile preluate de la

mesopotamieni este Epopeea lui Ghilgameş, descoperită în întregime în 1872 de George

Smith care este printre primii care au descifrat textele cuneiforme, aduse la Londra de la

Ninive. În opinia lui epopeea amintită prezintă o poveste mult mai veche decât cea din Genesa

despre Potop.59

De asemenea Poemul Supraînţeleptului, care îl reprezintă de fapt pe Noe în

53https://www.britannica.com/topic/Zoroastrianism

54 Bottero, op.cit., p. 19

55Bottero susţine Ipoteza documentară care datează cartea Deuteronom în secolul VII î.C., însă tradiţia evreiască

şi întreaga tradiţiei creştină susţine că autorul a fost chiar Moise, care a trăit prin secolul XV î.C. Vezi Handaric,

Introducere în Vechiul Testament,op.cit., p. 66-67. Vezi şi Handaric Tratat de istoria interpretării teologiei

Vechiului Testament, Arad: Editura Universităţii „Aurel Vlaicu‖ din Arad, 2009, ed.rev., 2009 p. 48-103.

56Isaia 45:5-22.


58Bottero, op.cit., p. 20 59Vezi Bottero, op.cit., p. 20. Ideea surselor scrise mai vechi, a fost formulată de Julius Wellhausen, în cartea sa

Prolegomena to the History of Israel, unde autorul propune aşa numita Ipoteză Documentară de scriere a

Pentateuhului. Consultă Julius Wellhausen, Prolegomena to the History of Israel, Illinois (USA): Project

Gutenberg. Etext #4732. - First Release: Dec 2003 - ID:5355 This etext was produced by Geoffrey Cowling.

(http://reznikov.us/eBooks/Judaica/Prolegomena%20to%20the%20History%20of%20Israel%20by%20Julius%2

0Wellhausen.pdf)


142

varianta babiloniană, contemporan cu Epopeea lui Ghilgameş, care vorbeşte despre crearea

omului şi potop, datează din a doua treime a mileniului al doilea.60

Deşi operele mesapotamienilor relatează aceleaşi evenimente pe care le întâlnim în

Genesa, nu trebuie să credem că Moise a împrumutat acele idei de la mesopotamieni sau

babilonieni. Dacă evenimentele relatate se regăsesc şi în Vechiul Testament şi în literatura

extrabiblică, ar trebui să ne ducă cu gândul la o moştenire comună a umanităţii în legătură cu

un cataclism general care a rămas în amintirea comunităţii umane. Să ne amintim că Genesa

susţine că la început viaţa oamenilor depăşea de regulă 900 de ani. Asta ar însemna că

anumite evenimente s-au putut transmite mai uşor pe cale orală sau scrisă din generaţie în

generaţie. De exemplu, profesorii I. Engnell, H.S. Nyberg, şi E. Nielsen, reprezentanţi ai

Şcolii de la Upsala, propun metoda orală ca şi metodă de transmitere a informaţiilor

înregistrate înprocesul de formare a Pentateuhului, şi a altor cărţi din Vechiul Testament.61

Reprezentanţii Şcolii Scandinave susţineau că tradition in the ancient Orient was mainly oral and only on rare occasions purely written. A period

of oral tradition lay behind most written texts, and even after inscription the principal means of

transmission continued to be oral (Nyberg).... Engnell followed Nyberg in maintaining that the Old

Testament was essentially oral literature which only gained written form at a later period... Eduard

Nielsen (The Oral Tradition, 1954)... reviews comparative material from the ancient world for learning by heart, such as the Qur‘an and the Rigveda, and adds some arguments in support of oral

tradition in Mesopotamia.62

Urmărind ideea originii închinării la un singur dumnezeu, Bottero observă că nici

grecii nu au avut ideea monoteismului. Din punctul lui de vedere „zeul filozofilor... Binele

incomparabil... al lui Platon sau 'Actul pur' al lui Aristotel- nu este o divinitate: este o entitate

intelectuală, un ansamblu de noţiuni mente să explice raţional lumea. Aşadar, continui să cred

că 'inventatorul' monoteismului,... este nimeni altul decât Moise.‖63

În urma evaluării posibilelor încercări de instalare a monoteismului în lumea veche: în

Mesopotamia, în Egipt, în Babilon şi în Grecia, Botero susţine că în ce priveşte „inventatorul

monoteismului – şi o spun fără nici o ezitare... nu a existat decât un singur descoperitor:

Moise‖.64 Din

Din punctul lui de vedere, "Iahwismul lui Moise nu are nicăieri un corespondent,

nu i se pot găsi măcar câteva trăsături comune cu alte religii ?‖65

5. Concluzie

După cum am observat în lucrarea de faţă, Bottero susţine că Moise a făcut o revoluţie

în gândirea religioasă a lumii din vremea lui, ştiind că până atunci toate religiile erau

politeiste şi antropomorfiste. În monoteismul promovat de Moise, Yahweh trebuia să fie

singurul dumnezeu care să conteze pentru Israel. Imaginea acestui Dumnezeu era radical

diferită de imaginea oricărui altui zeu cunoscut până atunci.

Moise a revoluţionat cultul închinării înaintea unui Dumnezeu nevăzut, deoarece acest

Dumnezeu nu trebuia să fie susţinut de închinători. În schimb Yahweh cerea oamenilor

ascultare de poruncile Sale. Credinciosul avea responsabilitatea să se supună codului etic şi

social impus de Dumnezeul fără chip.

Monoteismul promovat de Moise are două caracteristici esenţiale: transcendenţa Lui şi


61Vezi Geo Widengren, Tradition and Literature in Early Judaism and in the Early Church, Leiden: E.J. Brill,

1963, p. 42-44. Despre şcoala de la Upsala discută şi R.K. Harrison, Old Testament Introduction, Grand Rapids: Eerdmans Publishing Company, London: IVP Press, 1969, (retipărită în 1979), p. 66-69.

62Vezi articolul lui Robert C. Culley, „Oral Tradition and Biblical Studies," Journal of Oral Tradition, 1/1

(1986): 30-65, p. 36-38. http://journal.oraltradition.org/files/articles/1i/3_culley.pdf





143

dovezile manifestării Sale. Portretul lui Yahweh este diferit de portretul zeilor din religiilor

lumii de până atunci, într-un context dominat de descrieri antromorfice ale zeilor.

Pentru Bottero, Moise poate fi considerat „inventatorul‖ Dumnezeului unic. Însă am

manifestat reţineri în privinţa folosirii, cu referire la Moise, a termenului de „inventator‖ al

monoteismului, dacă ţinem cont de relatarea biblică ce ne vorbeşte despre revelaţia pe care a

avut-o Moise, care s-a refugiat în Madian. Cartea Exodul ne spune că Moise a primit revelaţia

în timp ce păştea oile socrului său. Acolo a avut parte de o vedenie neaşteptată.

Propunerea făcută de cunoscutul psihanalist Sigmuld Freud, referitoare la originile

monoteismului, nu poate fi acceptată. El considera că Moise a fost influenţat de religia

egipteană din acea vreme, când faraonul Akhenaton venera în mod deosebit Zeul Soare.

Această ipoteză nu trebuie luată în considerare pentru că nu este un fapt ce poate fi dovedit

istoric. Aşa că, până la Moise, nici un cult al vreunui zeu din religiile lumii de până atunci nu

poate fi considerat ca promotor al monoteismului.

Deşi suntem de acord cu Bottero în legătură cu originile monoteismului, avem semne

de întrebare în legătură cu sursele care l-au influenţat pe Moise. El spune că Moise a

împrumutat acele idei de la mesopotamieni sau babilonieni. Părerea noastră este că

asemănările dintre relatările din Vechiul Testament şi literatura extrabiblică, ar susţine mai

degrabă existenţa unei moşteniri comune a istoriei umanităţii. Dacă acceptăm că varsta umană

era mult mai mare în vechime, ar însemna că anumite evenimente s-au putut transmite mai

uşor pe cale orală sau scrisă din generaţie în generaţie. Reprezentanţii Şcolii de la Upsala: I.

Engnell, H.S. Nyberg, şi E. Nielsen, au susţinut calea orală de transmitere a informaţiilor în

Mesopotamia, mai degrabă decât metoda surselor scrise mai vechi cum este cazul Ipotezei

documentare.

Bottero afirmă fără nici o ezitare că Moise a fost singurul descoperitor la

monoteismului, care nu are niciunde un corespondent în istorie.

BIBLIOGRAPHY

Assmann, Jan, Moses the Egyptian: The Memory of Egypt in Western Monotheism, Harvard

University Press, 1998

Bottero, Jean, Marc-Alain Ouaknin şi Joseph Moingt, Cea mai frumoasă istorie a lui

Dumnezeu, Colecţia „Demonul Teoriei‖, trad. Luminiţa Brăileanu, Bucureşti: Art, 2008.

(Le plus belle histoire de Dieu, Editions du Seuil, 1997).

Culley, Robert C., „Oral Tradition and Biblical Studies," Journal of Oral Tradition, 1/1

(1986): 30-65, p. 36-38. http://journal.oraltradition.org/files/articles/1i/3_culley.pdf

Dawson, Christopher, Christianity and Western Civilization: Christopher Dawson's Insight:

Can a Culture Survive the Loss of Its Religious Roots? ; Papers Presented at a Conference

Sponsored by the Wethersfield Institute, New York City, October 15, 1993, Ignatius Press,

1995

Durant, Will, The Age of Faith: The Story of Civilization, Simon and Schuster, 2011.

Freud, Sigmuld, Moses and Monotheism, trad. Katherine Jones, New York, London: Knopf,

(Harmakis Edizioni, ) 1939.

Mihai, Handaric, Introducere în Vechiul Testament, Arad: Editura Universităţii Aurel Vlaicu –

Arad, 2009, ediţia a II-a, revizuită


144

Mihai, Handaric, Tratat de istoria interpretării teologiei Vechiului Testament, Arad: Editura

Universităţii „Aurel Vlaicu‖ din Arad, 2009, ed.rev., 2009.

Smith, Mark S., The Origins of Biblical Monotheism:Israel's Polytheistic Background and the

Ugaritic Texts, Oxford University Press, 2001.

Suomala, Karla R., Moses and God in Dialogue: Exodus 32-34 in Postbiblical Literature, din

Studies in Biblical Literature, New York, Washington, Oxford: Peter Lang Publishing,

2004.

Julius Wellhausen, Prolegomena to the History of Israel, Illinois (USA): Project Gutenberg.

Etext #4732. - First Release: Dec 2003 - ID:5355 This etext was produced by Geoffrey

Cowling.

(http://reznikov.us/eBooks/Judaica/Prolegomena%20to%20the%20History%20of%20I

srael %20by%20Julius%20Wellhausen.pdf)

Geo Widengren, Tradition and Literature in Early Judaism and in the Early Church, Leiden:

E.J. Brill, 1963.

R.K. Harrison, Old Testament Introduction, Grand Rapids: Eerdmans Publishing Company,

London: IVP Press, 1969, (retipărită în 1979).

https://www.britannica.com/topic/Zoroastrianism

https://www.google.ro/search?client=opera&q=moses+of+the+bible+story&sourceid=opera&

ie=UTF-8&oe=UTF-8

http://www.e-litterature.net/publier2/spip/spip.php?page=article5&id_article=140

https://www.google.ro/search?client=opera&q=Moses+and+talmud&sourceid=opera&ie=UT

F-8&oe=UTF-8.

http://www.sacred-texts.com/jud/tmm/tmm08.htm.

http://reznikov.us/eBooks/Judaica/Prolegomena%20to%20the%20History%20of%20Israel



http://www.sacred-texts.com/jud/tmm/tmm08.htm

Documents

MOSES AND THE ORIGINS OF MONOTHEISM - old.upm.ro 05 14.pdf · El a fost istoric asirolog cunoscut la nivel internaţional, ... Ştim că Biblia creştină include integral Biblia