Ion Banu -

8/15/2019 Ion Banu -

http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1/2272

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


FILOSOFIA GREACA

PINA LA PLATON

Partea 1

Redactori-coordonatori

AtlcHna Piatkowski

on Banu

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


CLASICII FILOSOFIEI UNIVERSALE

FilOSOFIA

GREACĂ

PÎNĂ LA

PLATON

Partea 1

Studiu i.storic de 1 Baoo

EDITURA ŞTIINŢIFIC..\ ŞIENCICLOPEDICA

8/15/2019 Ion Banu -


81Xl:REŞTI. 1979

Colecţie lngrijitll de

DEL SEGALL

Coperta şi supracoperta colecţiei :

VAL lriUNT:EANU

TABLA DE MATERII

Colaboratori . . .

VI

8/15/2019 Ion Banu -


Cuvint inainte

VII

Lista colaborărilor

XI

ON BANU Studiu istoric

XV

T:SXT:S

1

8/15/2019 Ion Banu -


Secţiunea 1 : Semnificaţii in textelenceputurilor

Poezia epică, genealogică şi didactictJ

Homer (p. 7), Hesiod (p. 27), Orfeu (p.49), Musaios (p. 64), Epimenidcs (p.

71), Pherekydes din Syros (p. 78) Liriciai secolului V II

Tyrtaios (p. 87), Alk.man (p. 90),Archilochos (p. 92), Mimnermos (p.94),

Semonides din Amorgos (p. 96),Terpandros (p. 97)

Cei .. şapte tnţelepţi"

8/15/2019 Ion Banu -


Kleobulos din Lindos (p. 101), Solonatcnianul (p. 102), Chilonacedemoniannl (p. 102). Thales din

Milet (p. 103), Pittacos din Lesbos (p.103), Bias din Priene (p. 104).Periandros din Corint (p. 104)

Lirici ai secolului V 1

Alcaios (p. 107), Hybrias (p. 111),Theognis din Megara (p. 112),

Solon (p. 121), Phokylides (p. 130),Stesichoros (p. 132), Epicharmos

p. 134)

Secţiun6a a II-a: Fizl.callsmul

nltJatorUor

8/15/2019 Ion Banu -


Thales (p. 147), Anaximandros (p. 168)Anaximenes (p. 184), lrlamercos

1Q\

u;nnnn rHn "mn" fn. 195l. Idaios dinHimera (p. 203), Dio-

Colaboratori:

ON BANU, MARIA MARINESCU-HIMU, MIHAI NASTA,

STELA PETECEL, ADEI.INAPIATKOWSKI, DIONIS M.

PIPPIDI, ALEXANDRU POSESCU,

8/15/2019 Ion Banu -


CONSTANTIN S N-

DULESCU, FELICIA ŞTEF,

MARIANA TÂŢU

ClJVÎNT ÎNAINTE

Volumul de faţă pune la dispoziţia celornteresaţi,

pentru prima oară în limba română,

colecţia integrală

de texte pe temeiul cărora studiemstoria filosofiei greceşti pînă la Platon.

Această delimitare, care satisface doar n parte comandamentele 1ogico-istoricdin etapa

8/15/2019 Ion Banu -


clasică includem doar începuturile) estempusă de un

considerent de ordin practic, fortuit :redăm pe filosofii

din a căror operă prăpădul distrugător a

veacurilor n-a

ăsat să subziste decît frînturi şi neoprim la punctul

PLATON - primul filosof de la care ni sau păstrat texte

ntegrale.

Colecţia noastră cuprinde atît fragmente

din opera

8/15/2019 Ion Banu -


pierdută a filosofilor, cît şi menţiunile şcomentariile

antice asupra lor, aflate în tratatelevechilor autori, fie

ei filosofi ori doxografi.

Am utilizat într-o considerabilă măsură,ca în toate

ucrările similare moderne, opera DieFragmente der Vorsokratiker, a luiHermann Diels, căruia îi aducem aici

recunoscătorul nostru omagiucomemorativ. Magistrala

sa construcţie, continuată de Walther

8/15/2019 Ion Banu -


Kranz, a ajuns azi

a a XII-a ediţie, de care ne-am slujit şi

noi.

Totodată însă unghiul de vedere sub carea fost întocmită prezenta reuniune de

exte diferă de acela al tuturor colecţiilor asemănătoare de pînă acum,nclusiv aceea

ntocmită de Diels. Am luat înconsiderare nu doar pe

filosofi, ci filosofia. Am. inclus aşadar ot ceea ce e suscepti-

VII

8/15/2019 Ion Banu -


CUVINT INAINTE

bil să reliefeze şi să hotărnicească în

chip mai expresiv

filosoficul, văzut în perspectiva formărişi dezvoltării

ui iniţiale în Grecia. Am cuprins deci :a. textele care

prefigurează sau în care germineazăvechea filosofie greacă;

b. cele ce prezintă un interes filosoficnemijlocit, în opera

autorilor ce aparţin - potrivit criteriilor

moderne -

8/15/2019 Ion Banu -


altor sfere de creaţie spirituală decît ceafilosofică;

c. textele - mitologice, sapienţiale etc. -prin raport cu

care se configurează în mod mai

expresiv filosoficul.

Aceste considerente au diriguit şintocmirea studiului

storic ce însoţeşte volumele de texte,dar o face nu fără

omisiuni, în limitele extinderii pe careşi-a impus-o.

Autorii vechi au fost grupaţi, fireşte,

8/15/2019 Ion Banu -


potrivit înrudirilor "de şcoală", dar s-ainut socoteală - nu în cazul filosofilor -

şi de preceptul ce vizează gradul de

maturitate logică a reflecţiei. A trebuitsă procedăm deci, uneori, dacă nu prinncălcarea cronologiei, prin

considerarea ei

iberă, elastică.

Acolo unde punctul de vedere literar nua putut fi

conciliat cu cel literal, primul a fost

ertfit în folosul celuide-al doilea. Ori de cîte ori termenii pecare vechii autori

8/15/2019 Ion Banu -


-au folosit, dîndu-le semnificaţiiparticulare sistemului

or - ca apeiron, logos, homoiomerii,nous - sau în cazul

unor termeni ce exprimă sensuri proprii

culturii greceşti,

ipsiţi de corespondenţi în culturamodernă - spre pildă

hybris - am renunţat la procedeul nefastde a le impune

pseudo-echivalenţi din lexicul românescşi i-am păstrat

n sonoritatea lor originară.

8/15/2019 Ion Banu -


Atunci cînd, utilizînd lucrarea lui Diels-Kranz, ne-am

ndepărtat totuşi de ea - prin omisiuniori adaosuri -

am păstrat totuşi, de regulă, numerotarea

de acolo. Numărul unui fragment Diels-Kranz circulă în lumea de specialitatesub acest indice, devenit un fel de numepropriu.

Se explică astfel ceea ce ar puteaaltminteri să apară o

nadvertenţă în succesiunea numerică aunora din fragmente.

Transpunînd în alfabetul nostru vechile

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


Alkmaion, iar nu altfel. Evident, ocatalogare strictă,

aici, nu e posibilă.

n vederea întocmirii lucrării, amsolicitat colaborarea unora din cei mai

preţuiţi filologi şi anume conform

studiilor de specialitate în care aupreferat să se angajeze.

n atare condiţii, este firesc ca profiluldiferitelor secţiuni

ale volumului de faţă să varieze înraport cu modul în

care s-au angajat autorii lor în tratarea

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


partea Editurii,

dei Segall, căruia îi aducem, aici,

mulţumirile noastre.

Redactori-coordonatori

Adelina PiatAowski

on Banu

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


LISTA COLABORĂRILOR

la volumul I partea 1 şi a 2-a)

Secţiunea 1: SEMNIFICAŢII INTEXTELE INCEPUTURILOR

Poezia epieă, genealogieă şi didactică

Homer: traduceri de GEORGE

MURNU; note de ADELINA PIAT

KOWSKI.

Hesiod: traduceri de ŞTEFANBEZDECHI şi DUMITRU BURTEA;

note de A. PIATKOWSKI.

8/15/2019 Ion Banu -


0,-feu; Musaios ; Epimenirles :raducere şi note de FELICIA ŞTEF.

Phe,-ekydes: traducere şi note deMARIANA TÂŢU.

Uriei ai secolului VII

Tyrtaios: traduceri de SIMINA NOICAşi de A. PIATKOWSKI; note

de A. PIATKOWSKI.

Alkman : traducere şi note de A.PIATKOWSKI.

Archilochos: traducere de SIMINAOICA.

8/15/2019 Ion Banu -


Mimnermos: traducere şi note de A.PJATKOWSKI.

Senumides : traducere de SIMINAOICA.

Terpandros: traducere de A.

PIATKOWSKI.

Cei "şapte intelepti''

Kleobulos din Lindos; Salon atenianul :Cl.ilon lacerlemoniannl; Thales

din Milet; Pittacos din Lesbos; Bias dinPriene; Periand,-os din

Corint; traducere şi note de MARIA

MARINESCU-HIMU.

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


Salon: traduceri de ŞTEFANBEZDECHI şi de SIMINA NOICA; note

de A. PJATKOWSKI şi ION BANU.

Phokylides : traducere de SIMINAOICA.

Stesichoros : traduceri de SIMINAOICA.

Epicharmos: traducere şi note de A.PIATKOWSKI.

Lista include traducerile preluate. Altemodificări in privinţa paternităţiierlelor sint menţionate la locul cuvenit.

Selecţia textelor din poezia epică şi cea

irică a fost făcută de I. BANU.

8/15/2019 Ion Banu -


Secţiunea a Il-a: FIZICALISMULNIŢIATORILOR

Thales; Anaximandros; A-naximenes:raduceri şi note de M. MARI-

ESCU-HIMU.

Hippon: traducere şi note deCONSTANTIN SĂNDULESCU.

daios din Himera: traducere de A.PIATKOWSKI.

Diogenes din Apollonia: traducere şinote de ALEXANDRU POSESCU.

Secţiunea a III-a: ARITHMO-

MAGICUL ŞI ARMONIA

8/15/2019 Ion Banu -


Pythagoras: traducere şi note de MIHAIASTA.

Hippasos; Parmeniskos; Ikkos;Ameinias; Paran; Bro(n)tinos; Kerkops:

Petron: traduceri şi note de MIHAI

ASTA.

Menestor; Xuthos: traduceri şi note deFELICIA ŞTEF.

Secţiunea a IV-a: EXISTENTULABSOLUT

Xenofan; Parmenides; Zenon din Elea;Melissos din Samos : traduceri

şi note de D. M. PIPPIDI.

8/15/2019 Ion Banu -


Secţiunea a V-a: DEDUBLAREAUNITARULUI ŞI LOG08-UL

Heraclit: traducere şi note de A.PIATKOWSKI şi ION BANU.

Antisthenes; Cratylos: traducere de A.

PIATKOWSKI.

XII

LISTA COLABORARILOR

Secţiunea 11 VI-a: PRELUDII ALEŞTIINŢELOR

Hekataios din Milet : traducere şi note

de STELA PETECEL.

8/15/2019 Ion Banu -


Pseudo-H esiod; Kleostratos; Phokos :raducere şi note de FELICIA ŞTEF.

Alkmaion: traducere şi note de MIHAIASTA.

Demokedes: traducere şi note de MIHA

ASTA.

Kleidemos: traducere şi note de A.PIATKOWSKI.

Secţiunea a VI l-a : REFLECŢIAPSEUDO-CHIMicA.

Empedocles: traducere şi note deFELICIA ŞTEF.

Secţiunea a VIII-a: INŢELEPCIUNEA

8/15/2019 Ion Banu -


MATERffil

Anaxagoras: traducere şi note de

CONSTANTIN SĂNDULESCU.

Archelaos: traducere şi note de MIHAIASTA.

Secţiunea a 1 X-a : MIT ŞIDEMITIZARE

Acusilaos; Theagenes din Rhegion;Metrodoros din Lampsakos: traduceri şinote de MARIANA TAŢU.

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


ON BANU

STUDIU ISTORIC

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


XVII

b. Lirici ai secolului VI .

XXVIII

I. Naşterea filosofiei greceşti .

XXXII

II. Fizicalismul iniţiatorilor . .

LV

V. Arithmo-rnagicul şi armonia

LXXVII

V. Existentul absolut . . . .

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


CLIV

XI. Valenţe structurale ale cugetArii

preclasice

CLVII

B. ETAPA CLASICĂ PINĂ LAPLATON

XII. Societatea greacă în secolul lui

Pericle şi cugetarea

filosofică . . . . . . . . . . .

CLXI

XIII. Arhitectura materiei şi a istoriei

8/15/2019 Ion Banu -


CLXXII

XIV. Bio-materialismul

CXCVIII

XV. Homo-mensura . . .

CCXII

XVI. Conştiinţa conştiinţei

CCXXXIV

A. ETAPA VECHE

SEMNIFICAŢII IN TEXTELE

8/15/2019 Ion Banu -


NCEPUTURILOR

a. PRIMII POEŢI. ORFICII. CEI

"ŞAPTE ÎNŢELEPŢI"

1. Grecitatea e o entitate ce aparedincoace de jumătatea

celui de al doilea mileniu î.e.n. Studiilerecente evidenţiază

cu forţă mereu sporită antecedenteleegeene ale celui mai

vechi fond de civilizaţie greacă. Culturaminoiană aparţine

nsă unui cadru de continuitate ce se

ntinde departe în

8/15/2019 Ion Banu -


răsărit. Prin urmare, cunoştinţele noastrede azi dau un

nou sprijin

documentar,

concret-determinat

viziunii

mai vechi, conform căreia geniul grecşi-a dobîndit strălucita sa individualitatenu în izolare, ci in interiorul cadruluiglobal al lumii est-mediterane.Conştiinţa istorică a făcut să aparărelativ tirziu demarcaţia dintre elinitate

şi ceea ce numim Orient.

8/15/2019 Ion Banu -


Tema de ansamblu a relaţiilor de idei cuOrientul depă

şeşte programul pe care ni l-am impus.Sarcina pe care

ne-o asumăm în prezentele pagini constă

n reliefarea reperelor autohtone de carerebuie să ţină seamă istoriograful

filosofiei greceşti. Repere, într-un triplusens: idei premergătoare, idei princontrast cu care va dobîndi semnificaţiifilosoficul şi în fine o anumită cugetarece se substituie un timp oarecare teoriei

filosofice. Ne vom explica imediat.

Delimitîndu-se, societatea greacă şi-afăurit codul ei

8/15/2019 Ion Banu -


deatic, mai întîi in modalităţile poeziei epice ori lirice,

mitice ori laice - cum şi în cele alepreceptelor etice sau

civice : epopeile homerice, poemele

hesiodice, sentenţele

religioase ale primilor orfici, liricancipientă, sau maximele

nţelepţilor, al căror număr trebuia săpoarte emblema

XVII

ON BANU

8/15/2019 Ion Banu -


solemnă a cifrei şapte. Toate acestea, însecolele VIII- VII;

unele din ele, prin şi dincolo depersoana, nu întotdeauna

certă, a creatorilor lor au exprimat

cugetări colective.

Filosofia, iniţial, şi-a reliefat intenţiileşi sensurile dincolo de personalitateaitularilor ei, potrivit liniilor de forţănstituite în această ambianţă. În textele

de care

ocmai am vorbit au prins fiinţădescrieri ale lumii, reflecţii

de largă cuprindere, pe fundamentul

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


meditativ ce are ca obiect nu natura, cisocietatea, omul

şi comportamentul său etico-politic.Cum se va vedea, în

filosofia greacă anterioară sofiştilor şi

ui Socrate, cugetătarii privesc spre"cer", străini deocamdată de conceptulspec-ificităţii umane şi deci de ofilosofie "umană",

dînd nemijlocit, în această sferă depreocupări, puţin,

aproape neglijabil. Dar nici o societate,a nivelul atins

de greci în aceste secole, nu se poate

8/15/2019 Ion Banu -


dispensa - nenumăraţi martori orientaline-o confirmă - de statorniciri în sferarelaţiilor etice şi politice, indiferent

dacă dispune

ori nu, sau nu încă de o metafizică.

nainte de cugetarea socială exprimată îabstracţii

de tip filosofic şi constituită în sisteme - sau cînd, cum

nu e cazul Greciei, o asemenea cugetare

nici nu se va naşte există pretutindeni o înţelepciune a

experienţei curente

8/15/2019 Ion Banu -


a vieţii, a tensiunilor sociale trăite de"omul de pe uliţă",

ştiutor de carte ori nu, deci nu cunecesitate om de cultură.

Acesta va avea poeţii, mitografii,

moraliştii săi; intelectuali,

care nu trebuie să fie filosofi spre arăspunde în modul

care le e propriu comandamentului de aoferi societăţii

n ansamblu sau grupurilor socialeparticularizate într-însa, discursul etico-cetăţenesc de care au nevoie. Întreaga

ume mediteraniană a cunoscut reflecţii

8/15/2019 Ion Banu -


de acest tip, la modul propriu oriransfigurat, poetico-religios, produse

XVIII

SEMNIFICAŢII IN TEXTELENCEPUTURILOR

de intelectualii vremii, fie ei dascăli,curteni ori "profeţi"

n Orientul Apropiat, sau, simplu,cetăţeni luminaţi, în

polis-de greceşti. Numim aceastăproducţie intelectuală,

sapienţială, spre a o distinge de cea

filosofică, teoretică,

8/15/2019 Ion Banu -


pe care o precede, o însoţeşte dacă nu en situaţia de a-i

ine locul.

Ei bine, ceea ce nu au oferit făuritorii desisteme a fost

dat, în secolele VIII- VII, de către"înţelepţi", poeţi

şi mitologi. A fost o sophia, care, încănefilosofică, avea

să persiste ca un succedaneu al filosofiesociale şi dincoace

de secolul VII. Ea, oricum, chiar după

revenirea filosofiei

8/15/2019 Ion Banu -


"pe pămînt", ,-a continua să ofere ohrană spirituală cu

caracter popular, foarte gustată, cu atîtmai mult cu cît

printre autorii ei figurau poeţi de talia

unui Hesiod. Epoci

de vid filosofic istoria a cunoscut, dar de vid sapienţial,

niciodată.

Rolul de care vorbim al sophiei nuexclude, evident - aici

ea se aliniază reflecţiei prefilosofice

despre natură - pe acela

8/15/2019 Ion Banu -


de a funcţiona ca mediu de culturăpentru încolţirea filosofiei socialepropriu-zise. Mai mult, aşa cum vom

vedea, însăşi metafizica ce va urma vamprumuta, modificîndu-i destinaţia,erminologia etica-politică şi

economică,

aproape niciodată integral epurată devechile ei semnificaţii antropologice.

2. Reprezentări ale cadrului geo-cosmice reţin mai

ntîi atenţia reperele de pe itinerariul ceconduce către

viitoarea filosofie a "naturii". Cînturile

homerice ne oferă

8/15/2019 Ion Banu -


un cadru geo-cosmic închis. Pămîntul,epuizat în limitele

oicumenei*, ar fi un disc plat, înconjurade fluviul Okeanos.

El poartă, sprijinit de coloane

marginale, bolta cerească

din aramă, lume a divinităţilor uranieneDedesubtul

pămîntului, Hades-ul, iar la adîncimemai mare Tartar-ul.

Poetul Mimnermos va descrie ceva maiîrziu, sub probabilă inspiraţie

egipteană, drumul de noapte al soarelui

8/15/2019 Ion Banu -


pe sub pămînt.

* oikournene - otxou[J.lV1J - ,.ceea ce e

ocuit", subînţelegîndu-se pămîntulocuit. (În privinţa accentelor :ranscriind în alfabet latin termenii elen

am adoptat procedeul de a reda oricare

din cele trei accente greceşti prin accengrav).

XIX

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


Schema structurii Universului homeric

Două note mai ales sînt relevante în

perspectiva istoricafilosofică. Prima,caracterul limitat al menţionatului cadruevaluabil drept corolar sau, poate, puncde reazăm antedeliberativ, al

conceptului de absolut care va dominantreaga filosofie greacă. A doua notă,

dubla cvalifiere a spaţiului. Potrivit une

diferenţieri radicale, trei zone,profund diferite între ele sub raportulsemnificaţiei lor

calitative, subdivid spaţiul: zonasuperioară cvalifiată

prin divinităţile uraniene ce o populează

8/15/2019 Ion Banu -


zona terestră

ca "spaţiu uman" şi zona subterestră a

divinităţilor infernale. Dar nici spaţiulocuit nu e omogen calitativ. Intervine unal doilea grad de eterogenitatecalitativă, în virtutea căruia fiecare

zvor, fiecare copac are "zeişorul"

ui: "orice colţ de pe pămînt este overitabilă persoană,

dotată cu sentimente şi voinţă, asemeneaomului, animalelor şi plantelor"1• În

fiecare locuinţă, spaţiul sacru din centruocupat de altarul pentru jertfe, sau loculrezervat

n Agora cultului sacrificial, public au

8/15/2019 Ion Banu -


altă valenţă calitativă decît suprafeţeledimprejur.

Timpul e închipuit în chip analog. Negîndim la cele

cinci "vîrste" hesiodice ale omenirii,

avînd fiecare domi-

1 E mi 1 e Mire a u x, La viequotidienne au temps d' Homre, Paris

Hachette, 1954, p. 21.

XX

SEMNIFICAŢII IN TEXTELENCEPUTURILOR

8/15/2019 Ion Banu -


nanta ei calitativă, ca Dike (optimitate),sau Hybris (cutezanţă criminală) etc.nsuşirile atribuite zilelor, unele faste,

altele nefaste, ce preocupă pe Hesiod senscriu în

aceeaşi viziune.

Modalitatea

potrivit căreia primii filosofi, numiţi

"fizicieni", vor gîndi atît spaţiul cît şiimpul ca pe nişte

entităţi omogene - fără să dea, evident,vreun enunţ

formal în acest sens - se conturează doar

8/15/2019 Ion Banu -


dacă ne dăm

seama de modalitatea opusă, precedentă

a eterogenităţiî

calitative.

ota unei anumite substanţialităţi aumii e comună

atît vechii literaturi, cît şi celei

filosofice care-i va urma.

n epopeea homerică, în poemulgenealogie al lui Hesiod,

n cosmogoniile orfice* ataşate numelorui Orfeu sau

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


n altă parte. Aici, reţinem temadivinităţii în vechile texte.

Ea tinde să absoarbă în ultimă instanţădouă tendinţe:

una optimistă, în virtutea căreia

Universul apare ca avînd

un sens, o raţiune de a fi şi de a secomporta; cealaltă care,

biciuită de imprevizibilul şinexplicabilul din lume, de

ot ce într-însa e resimţit ca non-sens, nupoate să nu caute

voinţe şi intenţii ascunse, de dincolo de

8/15/2019 Ion Banu -


ume, deci inexplorabile, datorită căroras-ar produce non-sensul. Zeul entotdeauna o transfigurare calitativă a

unui summum omenesc, iar nu, ca înreligiile de mai tîrziu, o sinteză

ogică de determinaţii ideale. Este,

acum, o proiecţie cosmică a facultăţilordar şi a caracterului, nu întotdeaunaăudabil, din om. După cum omul se

apreciază pe sine Precizăm : unii orfici au fost

contemporan cu primii milesieni;

dacă-i catalogăm totuşi ca premergătorio facem deoarece, foarte probabil, nufac decit să preia reprezentări orfice ma

vechi.

8/15/2019 Ion Banu -


XXI

ON BANU

cînd aservit, cînd liber, cînd ascultător de recomandările

raţiunii, cînd capricios, ba chiar mpulsiv sau crud, tot

aşa vor fi considerate şi raporturile

"naturale" traduse

mitologic în comportările zeilor înraport cu umanul. Alteori, ca în versurilui Semonides din Amorgos, întreaga

capacitate de decizie va fi atribuităzeilor - să spunem

8/15/2019 Ion Banu -


forţelor extraumane - fără nici o instanţămai înaltă.

n această ipostază, omul se va simţi cuatît mai mic, mai

nefericit, cu cît zeul, de astădată nesupu

destinului, va

fi mai liber să facă cu el ce vrea. Orbrămîne sensul vieţii

dar numai pentru om, nu şi pentru zeu.

Potrivit unei alte perspective, omul,dimpotrivă, supradimensionîndu-şifiinţa, se va simţi în stare să comande

naturii, chiar "divină" fiind. Îl vedem

8/15/2019 Ion Banu -


atunci instituind

misterii - ne gîndim la cele orfice - al

căror ritual îi dă putinţa să se"preschimbe în Zeus", ori cel puţin să"impună"

cerului, prin efectul magic al mituluiagrar, a-i asigma o

recoltă bogată.

3. Meditaţia sapienţială. A vînd caobiect în mod nemijlocit existenţa

socială, relaţii şi opţiuni omeneşti,aceasta se va modela după caracterulangajării oamenilor în aceste

relaţii. Într-o privinţă acestea au

8/15/2019 Ion Banu -


caracter universal şi

generează imperative de interes general

Dar, întrucît se

conturează de pe acum şi diferenţierisociale, ele vor face

ca anumite vederi politice şi etice să fieşi ele diferenţiate.

Cele două modalităţi se disting vizibil.

Cel ce parcurge, spre exemplu,maximele şi sentenţele

celor numiţi, prin tradiţie, şaptenţelepţi ia cunoştinţă

8/15/2019 Ion Banu -


de articole ale unui cod de norme ceconvenea, evident,

grecilor din toate ambianţele sociale:nedepăşirea măsurii,

cunoaşterea de sine, cultivarea

nvăţăturii, respectarea

prieteniei, discreţia, devotamentul faţăde părinţi şi atîtea

altele. Multe din îndemnurile date deHesiod în Munci si

Zile au o funcţie analogă. Poetul dinAskra, spre deosebie

de Homer şi de momentul cînd el însuşi

8/15/2019 Ion Banu -


scrie Theogonia,

atunci cînd se referă la zei în poemul

Munci şi Zile, e

preocupat mai puţin de funcţiile lor cosmice, cît de rolul

ce se presupune că-1 joacă reglîndraporturile sociale dintre oameni.

XXII

SEMNIFICAŢII TN TEXTELENCEPUTURILOR

Atenţia noastră e solicitată, în aceeaşi

8/15/2019 Ion Banu -


ordine de idei,

de semnificaţia misteriilor, îngemănate

de legendă cu numele lui Orfeu, dar sprecare puteau trimite şi referirile laMusaios, ca "Prezicător", sau laEpimenides, ca unul

ce-şi putea părăsi, după voie, trupul.

Ca şi Hesiod, practicienii orfismuluierau de regulă

oameni din popor. Dar, potrivit schemei

noastre, reţinemn acest moment, din multele înţelesuri

ale doctrinei ini

8/15/2019 Ion Banu -


iatice, orfice, pe cele presupuse asatisface interesele

oriciruia dintre greci. E vorba de uncomandament etic.

Spre deosebire de mai toate

congregaţiile care au instituit

ulterior proceduri misterice, undecăutata fericire postmortem era garantatniţiatului cu condiţia simplei împliniri ehnicilor rituale, aici, în orfism,

condiţia ce se impune este etică:

practicarea binelui şi evitarea răului.Pe de altă parte, o diferenţă între sectaorfică şi "înţelep

8/15/2019 Ion Banu -


ii" laici. Aceştia din urmă sfătuiescspre "bine" şi atit.

Credinţa orfică introduce în plussancţiunea, recompensarea binelui. Seutilizează mitul existenţei post-sepulcrale

ca instrument de moralizare a vieţii "dedincoace", destinat deci practiciinterumane. Exortaţia orfică este pusă

nu în termenii combaterii răului, ci înaceia ai comuniunii

cu binele. Cînd, în cuvîntul lui Orfen saual lui Pherekydes,

e preconizată împotrivirea faţă de

8/15/2019 Ion Banu -


soartă, sau cînd sînt

denunţate faptele ruşinoase ale zeilor, nu

e nicidecum

vorba de ateism, ci de o religiozitate dealt tip, preocupată

să sporească simţul responsabilităţiietice umane. Reîntîlnim pomenitul ţelmoralizator. Se ştie că tezeleplatoniciene despre dualitatea trup-suflet, viaţă pămîntească-viaţă

eternă, despre felicitatea după moartearupului a sufletului celui "bun" sînt denspiraţie orfică.

,uăm în consideraţie acum cîmpul

8/15/2019 Ion Banu -


diferenţierilor. Sîntem,

spuneam, în secole de constituire a

disocierilor sociale.

n fază încă incipientă pe vremea luiHomer-Hesiod, ele vor

căpăta un rol bine marcat abia în epocafilosofilor milesieni.

Astfel, sclavii vor trece din condiţiadomestică, puţin semnificativă, spreaceea cînd, treptat, dincolo de secolul

VI, vor constitui principala forţă deproducţie. Observaţia de mai

sus se referă şi la disjuncţia dintre

aristocraţie şi demos.

8/15/2019 Ion Banu -


XXIII

ON BANU

Literatura poetico-sapienţială a vremiioferă mărturii

despre procesul apariţiei faliilor socialşi adîncirea lor.

Le reflectă, susţine ideile ce intră în

conflict, se oferă istoriagrafuluifilosofiei ca primă arie în cîmpulconstituirii variatelor mentalităţi

deologice din sfera conştiinţei sociale.e vom da seama de importanţa pentru

noi de a lua în

8/15/2019 Ion Banu -


considerare tema de faţă de îndată cevom întreprinde

dezlegarea marii enigme a apariţieiacelui "miracol" care

va fi filosofia greacă preclasică. Dar

prezintă interes şi

n sine, ca problemă de conştiinţăsocială (sapienţială),

de ruptură în sfera conştiinţei.

Lumea eroilor homerici este aceea afruntaşilor gentilici

comandanţi militari, cîrmuitori şi

udecători. Ei cultivă

8/15/2019 Ion Banu -


morala războiului, a temerităţii ce sepoate consuma tot

atît de bine în moarte eroică ori înaventură galantă. În

calitate de distribuitori ai justiţiei nu

sînt în situaţia de a

se plînge de lipsa ei. Odiseu ucide pepeţitori în ciuda legii,

pentru că ceea ce-l domină nu e spiritulustiţiei, ci patima

de stăpîn şi soţ. Preceptele vieţii sobrenu sînt pentru ei:

ntre două lupte, prea ar fi departe de ei

8/15/2019 Ion Banu -


gîndul de li se

conforma. În lumea lor, cei nevoiaşi nu

prea se bucură

de audienţă; aşa că, în cînturileepopeilor aceştia aproape

că nu apar, cu toate că ştim bine căexistă.

Alta e mentalitatea căreia îi dă expresiepoetul-ţăran

n M unei şi Zile şi care e dominantă înpoem, în raport

cu locul ocupat de morala "comună".

8/15/2019 Ion Banu -


Luăm cunoştinţă de o gîndire şi o morala muncii, prinzînd corp în mediulcultivatorului de pămînt care luptă

şi el, dar nu pentru glorie, ci pentrusubzistenţă, nu cu

ceilalţi truditori, ci cu brazda, cu clima,cu abuzurile judecătorilor părtinitori,coruptibili şi cu propria sa slăbiciune.

ubeşte pacea, revendică dreptatea, îi enecesară austeritatea. Gîndul său nu eocupat de statutul moral al războinicului

ci de calendarul muncilor agricole.Aspiraţia către dreptate domină gîndulsău cu atîta obstinaţie, încît

funcţionează nu numai ca forţă motoare

8/15/2019 Ion Banu -


actuală, dar şi

printre criteriile care vor fi diferenţiat,

pînă la vremea sa,

nchipuitele vîrste trecute ale omenirii.n protosociologia poeziei epice, M une

şi Zile, spre deosebire de epopeileXXIV

SEMNIFICA ŢII IN TEXTELENCEPUTURILOR

homerice, ni se oferă chipul ambianţei

sociale, nu în modunitar, ci dedublat, în speţă în aducătoride daruri şi de

8/15/2019 Ion Banu -


"mîncători" ai acestora.

O diferenţă corespunzătoare în privinţa

modului în care

e privită divinitatea. Basileii homericisimt nevoia de zei

ndeosebi pe cîmpul de bătaie dar cevamai puţin în viaţa

cotidiană paşnică. Problemele socialenu-i frămîntă prea

are; spre a le rezolva dispun de propriaor forţă materială,

brută, astfel, că, cel puţin în acest

domeniu, nu prea trebuie

8/15/2019 Ion Banu -


să se adreseze divinităţii. Pentru ei,distanţa om-zeu nu

e resimţită a fi foarte mare, în orice caznu atît de mare

ncît să nu se vadă cîteodată

"întovărăşindu-se" cu zeii

n acţiuni comune. Cînd şi cînd, nu sevor sfii să-i trateze

ca pe nişte simpi cama,razi de chef:zburdalnici, capricioşi,

ba chiar nechibzuiţi, dacă nu de-adreptul dezmăţaţi. Desigur, ceea ce engăduit stăpînului e permis şi

cîntăreţului ce-i desfată pe oaspeţi. De

8/15/2019 Ion Banu -


aici, atît de omenescul chip al

zeului homeric.

n mediul lui Hesiod predominăsentimentul slăbiciunii.

Zeul e solicitat în interesul recoltei, înnteresul înlăturării

nedreptăţii. E grivit deci cu mai mult

respect şi cu mai

multă teamă. In acelaşi timp, o amarăexperienţă 1-a

făcut pe omul hesiodic să se îndoiascăntrucîtva de bunele

8/15/2019 Ion Banu -


ntenţii ale zeilor. i priveşte deci fărăsimpatie, fără nici o

dorinţă de a da ochii cu ei. De aceea seva strădui să-şi

sporească iscusinţa şi strădania în

muncă, pentru ca, pe

cît posibil, pe viitor să se descurcesingur.

ntrevedem în orientările pe care le-amexpus două

atitudini limită opuse care vor proliferao gamă de poziţii

ntermediare. Le apreciem, pe de altă

8/15/2019 Ion Banu -


parte, ca puncte de

plecare pentru atitudinile pe care le vom

regăsi, cu modificările de rigoare, însubstraturile ideologice ale şcolilor filosofice ce le vor urma.

Vorbind de evantaiul poziţiilor,consultăm acum lirica

secolului VII î.e.n. şi spusele"înţelepţilor".

n poezia lui Tyrtaios, e vădită direcţia

de gîndire aunui proaristocrat, intens preocupat demenţinerea ordinei

8/15/2019 Ion Banu -


radiţionale. După cum cred cei de viţănobilă, aceasta

e bună, divină, făcînd ca şi justiţia ce sesprijină pe ea

XXV

ON BANU

să fie de asemenea zeiască. Poetul

Terpandros, animat

şi el de gindul menţinerii echilibruluisocial, se recomandă

ca personaj ales de Pythia spre asalvgarda pacea socială.

8/15/2019 Ion Banu -


Archilochos nu are probabil încredere îmijloacele paşnice.

Drept instrument ce-i procură celerebuitoare, el glorifică

ancea iar nu plugul. Vorbeşte cu totul

altfel decit Hesiod,

deşi ştie - o spune - că doar munca epropriu-zis productivă.

Ştiind că sentenţele celor "şaptenţelepţi" au fost distribuite de tradiţie

unuia sau altuia dintre ei într-un mod nuprea demn de încredere, ar fi poaterecomandabil să le

apreciem în bloc. Dar legendele au tîlcu

8/15/2019 Ion Banu -


or. n speţă,

gruparea - deşi nu tocmai stabilă - a

ndemnurilor şi

aforismelor, în serii individualizate lasăsă se întrevadă

siluetele mai multor tipuri de atitudinepolitica-morală.

Respectăm convenţia, păstrămpersonalizarea, dar ceea

ce ne interesează în paginile de faţă esteipologia şi mai

puţin numele proprii. Numele lui Thales

şi Solon apar

8/15/2019 Ion Banu -


deci în textul nostru de două ori, o dată,convenţional,

aci, şi abia în alte capitole în autenticaor istoricitate.

Bias din Priene ne-ar oferi chipul unui

moralist care,

de la înălţimea poziţiei celui avut,priveşte mulţimea

depreciativ şi care, ca şi Tyrtaios,poetul, intuieşte un util

punct de sprijin în cultivareabigotismului religios. Distingem înatitudinea atribuită lui Kleobulos din

Lindos, fost cîndva tiran, linia de

8/15/2019 Ion Banu -


conduită a omului "simplu", ce se

conservă, practicînd austeritate:: şi

evitînd acte de escaladare a condiţieisale sociale. In Pittacos din Lesbos seconturează figura înţeleptului mînat despirit practic.

Totuşi, nu laudă îndeletnicirea denavigator, care va deveni

orgoliul acelora, prin excelenţăpracticieni, care sînt oamenii

demos-ului. În Chilon din Sparta,bănuim un alt gen de

om al societăţii de "sus". Vedem în el un

raţionalist, preconizînd prudenţa şi

8/15/2019 Ion Banu -


reţinerea în relaţiile cu cei de "jos".

Thales din :Milet, aici în calitate

figurată, "sapienţială",

se împacă destul de bine cu filosofulThales, cind se arată

simpatizant al vieţii de intelectual activ,rafinat. Prin cuvintele puse pe seama luiPeriandros din Corint, vorbeşte unubitor de democraţie. El înclină spre

reforme, dar nu de

XXVI

SEMNIFICA ŢII IN TEXTELE

8/15/2019 Ion Banu -


NCEPUTURILOR

natură să nimicească fundamentele

existente ale rînduielilor civice. În fine,Solon, atenianul, întruchipează, aici, peconducătorul politic, aşa cum şi-1 doreaomul din popor:

n actele de legiuitor, va să se presupunăpe sine în condiţia

celui vizat de lege, în actele deudecător, în condiţia celui

udecat; să evite măsuri excesive, dar sănu renunţe la principiile sale; să-şialeagă cu grijă colaboratorii, să fiecumpănit în manifestări, iar opiniile sale

să se sprijine pe considerente avînd

8/15/2019 Ion Banu -


forţa evidenţei.

4. Momente prefilosofice. Lumea zeilor

este, în vechea

iteratură, o lume de entităţipersonificate, în virtutea

unui demers pur poetic. Sînt însă figurimitice care interesează prin funcţiasemnificativă pe care o ocupă înprocesul ce conduce spre cugetareaprimilor filosofi. Tema va fi consideratămai îndeaproape în capitolul consacrat

reliefării acestui proces. Ne mulţumimdeci, aici, cu semnalarea ilustrativă amomentelor notabile, sub un triplu

raport: acela al constituirii conceptelor

8/15/2019 Ion Banu -


eoretice ale ionienilor ca acte deabstractizare filosofică; acela privindcaracterul fizica! al menţioqatelor

concepte; în fine, sub

raportul exprimării teoretice amodalităţii de a fi a lumii

fizicale.

Sub primul din cele trei unghiuri devedere se arată

demne de relevat figuri mitice din

Theogonia, ca: ;.ne.sis,Dorul, Vrajba, Uitarea, Discordia ; deasemenea cele

8/15/2019 Ion Banu -


din poezia lui Alkman, ca: Buna OrdineCivică, Prevederea şi altele.Consemnăm tot aici tema hesiodică a J

usti

iei ca .,esenţă" umană, cum şi pe aceeaa orficului Musaios

despre provenienţa tuturor lucrurilor dinUnu.

n sensul celui de-al doilea unghi deprivire, pomenim:

semnificaţiile fizicale asociate, laHomer sau Alkman,

cu fiinţa unor zei ca Zeus, Hera, Thetis;

mitul hesiodic

8/15/2019 Ion Banu -


al Haos-ului; momentul fizica! dinmiturile orfice.

Privitor la reflecţia asupra modalităţiiumii fizice, luăm

n considerare texte, precum cel

hesiodic asupra universalităţii,discordiei", sau acela din Pherekydes

pe tema raportului contrarietate-armonie.

Scrutînd această veche literatură cu maimultă minuţie,

am desprinde din ea un material multmai bogat. Sus-men-

XXVII

8/15/2019 Ion Banu -


ON BANU

ionatele ilustrări sînt însă suficiente,cum se va vedea,

spre a justifica teza asupra unor

semnificaţii prefilosofice

n cea mai veche literatură greacă.

b. LIRICI AI SECOLULUI VI

5. Secolul al VI-lea este timpulapariţiei, proliferării şi

nteropoziţiilor sistemelor filosofice. Eleste marcat, în

8/15/2019 Ion Banu -


planul cugetării sociale din cetăţilegreceşti, de atitudini

mai adînc delimitate decît în secolulprecedent, de adversităţi incomparabilmai acute, de mai multă claritate înmanifestarea ataşamentului faţă de

anumite straturi şi

nterese din polis. Vom vedea cît a fostde intimă legătura

dintre această nouă condiţie şi apariţiafilosofiei. Dar,

despre social şi politic, cei ce vorbescnedisimulat, neechivoc sînt poeţii, iar filosofii deloc, sau aproape deloc. Aşa

ncît clarificările dobindite în versurile

8/15/2019 Ion Banu -


celor dintîi încurajează pe istoriografulfilosofiei în sforţarea sa de a desluşisubînţelesurile şi motivaţiile politice al

sentenţelor celor

din urmă.

6. Alcaios, Hybrias şi Theognis dinMegara au fost

partizani înflăcăraţi ai condiţiei socialearistocratice.

Alcaios, preocupat de înfruntările

politice din Lesbos,patria sa, convins de superioritateanativă a aristocraţiei,

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


său, omul de rînd, cu o aroganţă şibrutalitate puţin obişnuite.

Theognis, angajat şi el în luptelepolitice, este un aristocrat pe carerevolta populară ce şi-a atins scopul l-aruinat.

Pentru el condiţia privilegiaţilor, de oparte, situaţia celor

"de jos", de altă parte, ar fi justificateprin compoziţia

morală naturală, imuabilă a unora şi acelorlalţi. Cei "de

XXVIII

8/15/2019 Ion Banu -


SEMNIFICA TII IN TEXTELENCEPUTURILOR.

os", prin care înţelege pe "cultivatori,exportatori, meşteşugari, marinari . . .nteresaţi în demolarea vechiului

edificiu social"1, reprezintă "Răul", iar

victoria lor, o

victorie împotriva "Binelui", deci a firiiElogiază aşadar

ratamentul oricît de violent contraplebei. Cînd laudă

nţelepciunea, se subînţelege că, dupăpărerea lui, e apanajul

elitei. Presupunem deci că şi ea, alături

8/15/2019 Ion Banu -


de valoarea etică,

e considerată inerentă fiinţei celui

născut nobil. El admite

că zeii pot fi nedrepţi, dar interzice să lise ceară socoteală

pentru aceasta. Am spune că la poetuldin Megara, convingerea potrivit căreiacasta din care face parte are nevoie dezei, ca protectori ai vechilor rînduieli, eatît de puternică, încît solicită să fieslăviţi, chiar ştiindu-se că

uneori încurajează injustiţia.

7. Încă din ultimul deceniu al secolului

anterior incepuse

8/15/2019 Ion Banu -


să se afirme cugetarea lui Solon dinAtena, marcînd o

mentalitate radical diferită. A fost ofigură proeminentă,

datorită şi versurilor, dar mai mult

personalităţii sale de

reformator şi cugetător. Independent deoriginea nobilă

a familiei sale, se vădeşte receptiv faţăde glasul vremurilor noi care, în acel

imp, favorizează ieşirea din obscuritatea demos-ului. Pentru acea vreme e nouăprofesiunea sa

de credinţă, în virtutea căreia toate

8/15/2019 Ion Banu -


ndeletnicirile -

comerţ, agricultură, meşteşuguri, poezie

divinaţie, medicină - au valoare egală2•

Sistemul cenzitar pe care-1 introduce nuare caracter

egalitarist. El restringe putereaeconomică a celor bogaţi,

uşurează în mod notabil condiţia celor mpovăraţi de

datorii, dar nu face concesii demagogicepoporului. Concep

ia sa reformatoare poartă drept

caracteristică ideea de

8/15/2019 Ion Banu -


nnoire prin persuasiune şi consensgeneral3, care, fireşte,

se va dovedi utopică. Principiul său deeunomie, adică

ordine stabilă întemeiată pe solidaritate

civică-, dincolo

de inegalităţile economice şi sociale,care dăinuie şi pe mai

1 J. C a r r i ere. Theognis et le ăramepotitique grec, in .,Pall a s",

Toulouse, 1953, p. 3.

2 Vd. Robert J o l y, Le theme

Philosophique des genres de vie dans

8/15/2019 Ion Banu -


'anliquite classique, Bruxelles, Palaisdes Acad4!mies, 1956, p. 13.

1 Vd. P 1 u t a r h, Solon, 15.

XXIX

ON BANU

departe - poate fi apreciat capremergător al conceptului

de nomos, pe care aveau să-1 opună

sofiştii celui dephysis*.n numele eunomiei, reazămul edificiulu

civic se instituie

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


privilegiat. Iată,

credem, un prim act de desacralizare a

spaţiului, aflat în

contrast cu neomogenitatea calitativă dinviziunea spaţială

homerico-hesiodică.

Promovarea, pînă la un punct, a

ibertăţii celor diu

păturile mijlocii e susţinută laegiuitorul atenian de consolidarea

proprietăţii lor funciare. E o intuiţiepractică a raportului dintre condiţiamorală şi cea materială a omului,

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


sensualistă a acestei

consideraţii se ,-a înscrie în orizontul

deatic al ionienilor.

Toate acestea nu ne sînt date la poetulreformator în

plan teoretic, ci se desprind dingîndurile sale poetice, din

normele practice pe care le statuiază.

8. În spirit oarecum analog va cugetarealitatea din

polis şi Phokylides din Milet. Acestcontemporan al lui

8/15/2019 Ion Banu -


Anaximandros e departe de a crede, caTheognis, că favorizaţii sînt cunecesitate şi dota ţi. Referindu-se la

nobilii neînzestraţi, pare să vrea să-iconsoleze: sînt norocoşi,

* V. infra. p. CLXIX.

Z. P e t r e, Formarea ideologieidemocrate în Grecia, teză de doctorat,manuscris, p. 25.

2 J.-P.

Ve r n an t, Mythe et pensie chez lesgrecs, Paris, Maspero, 1974, p. 209.

XXX

8/15/2019 Ion Banu -


SEMNIFICA TII IN TEXTELENCEPUTURILOR

adică, desigur, au norocul de a primiotul de-a gata, deşi

n-o merită. Simpatia sa merge alături de

cei aflaţi în condiţie mijlocie. Animat dspirit civic, pune cel mai înalt preţ pebuna ordine din Cetate.

Stesichoros din Himera preferă să-şinchine gîndurile

nu zeilor, ca Phokylides, ci eroilor.Blamează pe cei ce

acceptă veridicitatea povestei homerice

a Elenei şi a aventurii ei troiene.

8/15/2019 Ion Banu -


Ambele conduite îl desemnează ca pe unspirit critic neataşat liniei bigote aegendei populare. Atît

el cît şi Phokylides par să nu sedistanţeze prea mult de

mediul ideatic în care se propagămentalitatea filosofilor

din oraşul 1 ui Thales.

Un poet care oglindeşte capacitatea deexpansiune a

filosoficului, începînd cu a douaumătate a secolului VI,

a fost Epicharmos (moare în sec V). În

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


pythagorism şi de viziuneadialecticianului din Efes.

Poezia lirică a secolului VI ne oferăcaleidoscopul pasiunilor care 1-aurăscolit. Sublimate în tensiuni logice, eldau socoteală, pe temeiul antecedentelo

schiţate mai sus, de

naşterea filosofiei.

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


umanism prin faptul că ntă}::eştenc""§9._ejţa Ju puterile omului. Cei ce

văd în îndeletnicirea istoricilor o

evaziune nu ştiu ce este istoria"

Pierre-111 axime .'>.chuhl

1 . Pe la începutul veacului VI dinainteaerei actuale,

Thales din Milet atingea aluC avieţii sale, moment pe

care îl considerăm demn de a marca

nceputul filosofieieuropene. Cu mult înaintea lui,Mesopotamia

8/15/2019 Ion Banu -


prin

extele Cuvîntul lui lvf arduk si Imnul

către !star

recuse

pragul de la intrarea în filosfie, fărănsă a 'mai face după

aceea paşi notabili înainte. În Egipt aceldocument incontestabil filosofic, deplinfilosofic, care a fost Inscripţia regeluiŞabaka e anterior cu mai bine de un veantrării

ui Thales în istoria creaţiei teoretice.

8/15/2019 Ion Banu -


Dacă acceptăm

prezenţele filosofice din izvoare

anonime - de pildă

dzing şi In-fu dzing în China, anumitepasaje impersonale din Upanişade -

atunci istoria celorlalte două mariambianţe filosofice antice, în Greciei,anume cea

şi

sensibil

celei elene ;

preferam msa, pentru a hotămici

nceputurile, momentele

8/15/2019 Ion Banu -


nscrise de personalităţi istoricecunoscute ca atare, U ddalaka Aruni înndia - prezent în Chandoghia- Upanişad

şi Lao-dzî în China, atunci, ştiind căprimul a fost cu

aproape jumătate de secol mai bătrîndecît Thales iar

cugetătorul chinez cu cîteva decenii maiînăr,

nota

că gîndirea filosofică nominalizată aîşnit Jn lume

cele

8/15/2019 Ion Banu -


opUlente ale" ei cam în celaiimp** .

.... * <ix(l.-/j - momentul culinat viaţa unui gînditor, apreciat

convenţional in vechile sursedoxografice ca asociat vîrstei de 40 de

ani.

* * Referitor la datele de mai sns v.cartea noastră Sensuri universale şidiferenţe specifice în filosofiaOrientului Antic, I, Ed. ştiinţifică,Bucureşti, 1967, p. 72 sq., 1 99, sq . ,

230, 266 sq.

XXXII

8/15/2019 Ion Banu -


AŞTEREA FILOSOFIEI GRECEŞTI

Aşadar, împotriva modului de abordarea temei din

mai toate lucrările de specialitate, unde

filosofia Orientului

e ignorată, t111_a geuei fi1o.sofieinu este o problemă a

8/15/2019 Ion Banu -


storiei filosofiei greceşti, nici măcar una a celei europene.

Cvasicontemporaneitatea primilor filosofi în ambianţe total

necomunicante între ele în acele veacuri

impurii ne obligă

să obsen·:1m că tema depăşeşte chiar sfera istoriei filosofiei.

Ea se cere dezbătută într-un cîmp alecărui linii de forţă

angajeaz{t epistemologia

filogenetică universală, teoria

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


secole

SOCÎalp

J,i Sl:' cerea să Se sustragă

care Sl' n i'tscuser t şi care părea o

evidenţă

naturală si s-o înlocuiască cu alta,elaborată de cîteva

minţi îndăzneţe şi care părea, caatare, artificială ; să

admită di rînduiala din Uni vers, comodămurită pînă

atunci prin intenţii divine, s-ar stvîrşi

8/15/2019 Ion Banu -


n absenţa oricărei

ntenţii şi anume prin ea însăşi.

Asemenea revendicări nu puteau fiacceptate

mc1

m ăcar tolerate decît sub imperiul uneinecesităţi dl alt

ordin decît cel teoretic. Impactul teoretinu posedft în

inc decît arareori forţa de a se impune

rezistibil şi, chiar

8/15/2019 Ion Banu -


cînd o are, nu stă în puterea noastră siidovedim aceasta.

Doar necesitatea întretesută în urzealavietii sociale e

snsceptibilă de a se in{pune inexorabil

şi, oricum, nnmai

sfera faptelor, în speţ{t a relaţiilor sociale, prin caracterul

XXXIII

8/15/2019 Ion Banu -


ON BANU

or material, ne oferă un punct de sprijin

pentn dovedirea

unei necesităţi. Deci, în cazul dat, doar a nin•Jul acestui

gen de relaţii din cetatea greacă asecolului \"1 1 , putem

spera să reliefăm în mod convingător cxplicaţi<c produceri i

c u necesitate a unei traume ideatice atîtde răscolitoare

ca aceea constatată mai sus.

8/15/2019 Ion Banu -


2. nainte de aceasta, se. impnnconseuma::..,;, 'naterialului intelectualasupra căruia i-a exercitat

n:;:esitatf·::

mpulsul semnifi cativ. .<\vem în n:deremomentele din

constiinta greacă anterioar t. Eleurmează a fi considerate

pe dour{ planuri. lJnn1, cst-.- acela asarci11ii pdilosoficc

prezente îu gîndirea antuni lcsianCt :celălalt 1•Lo se con turează cindvizăm chtsti unc·a dewitizării act sL isarcini,

8/15/2019 Ion Banu -


::tiind dt drumul spre miksieni este,folosind '·' expresiea lui ::\estle, drumde la mit la }()gos.

Primul plan n,, instruicşh:. dupt cumam mai ::'-j •u-.;,, asup l<J.

procesului logic către abstrac{iihfilosrfice, asupra fondului

fi::.ical de care procesul e asociat i,n fine, asnpra modnlu:

n _care c g-îndită fit'nţarett fizic al ului

n Tlzrogonia, poetul enunH:ri\ ntităţ

divilll". zămislite·

8/15/2019 Ion Banu -


de ::\oapte, pr cum Xemesisinsemnînd şi :.Pedeapsa) ,

'rnj ba, Truda, Vitare:a . Durerea,Discordia i nu puţin(·

<>..ltde. Sînt, aşadar, 11e:rsonificări de

condiţii -:au relulii

sociak ţ;i psihologice, cn ca ra cter general.

Punctul de plecare este o l·xpt·ri.enţrt,care e . .empirică" ,

dar a dtrci cmpiricitate nu e cea aobiectclm- ensibile ;

L'a constă în multiplicitate:a relaţiilor

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


deapsa ca atare - dar concrr1

maginabil, individualizat. Raportul

dintre act:st universal

ernesis -- şi orice act individual depedt·psin.: •:•.te acum

XXXlV

8/15/2019 Ion Banu -


ASTERE. FILOSOFlEl GRECEŞTT

8/15/2019 Ion Banu -


îndit în spirit biologic, dedescendenţă, ca şi cînd fiecare

act de acest fel ar fi zămislit (altămodalitate a empiricului)

de către :Kemesis. Procesul de

abstractizare, în demersul

de explicare a lucrurilor, există, dar estede · la început

i pînă l.:t firşit angajat în empiric,rămînînd în empiric.

Cînd Thales va spnne "toate sînt apă", capă în general,

d va me-rge pe un drum de abstractizare

8/15/2019 Ion Banu -


oarecum analog

.:eJni ce conduce spre enunţul "toate

actele de pedepsire

in de pc·rsoana Pedepsei", ceea ceconferă semnificaţiei

besiodice l uată ca exemplu un oficiuprefilosofic. Dar "apa"

din sistemul lui Thales diferă decisiv, îndouă privinţe,

de Neme:-;i . hesiodică : ::tpa î.ngenere e un concept, deci

•tcrepre;:cnluid (poate fi reprezentată o

anumită apă, dar

8/15/2019 Ion Banu -


nu "apa in genere") ; apa în gc·neral egîndită ca "esenţă"

actuală a oricărui individual , iar un caascendent din care

ar provcni (se prea poate să fie ,·orba ş

de relaţia de ascendcnţă, d<ir nn eaconferă "apei" sensul filosofic). Relaţiae i n planu! ln:;iculu-i (unh•ersal-ndi,:idual), eliberat de repre

F.entare - F:urilc divine ale luiAlkman ocupă un loc similar celor

hcsiodice. Peitho (Persuasinnea),Promatlzi:ia

{Prevede:·e:l). Poros . _(Proiect-\Iijloc

de acţiune) , Aisa

8/15/2019 Ion Banu -


Soartaj s1at persomf1cări mitice al ennor "forţe reale,

de sine-'>t;:itătoare, care acţionează înviaţa socială i în

c1 atură .

·

" ! .

Toate <i!:\:tea sînt generalizftri cncaracter mai mult

-:an mai r mtin restrîns. Cîud însăHesiod, înfometat de

dreptate, sr;une că dadi aceasta disparl'

8/15/2019 Ion Banu -


dintre oameni,

thtuci femeile vor deveni sterile iar omenirea va dispărea

:oi ea, el r<::dii, în formă metaforică )idin non biologizantă ,

< • sentenţ:::i as upra esenţi alit ăţii

umane. Universahtl uman.

tstfel schiţat prin nota de dreptate, o vapăstra atunci

'Înd va r•:<-lpărea în formă teoretică, lSocratc şi Platon.

8/15/2019 Ion Banu -


Fizicalismului ionian i-an premers vechenunţuri fiTicale sau :-; ubstraturilefizicak a numeroase reprezentări

n lliada, zeul Somnc!lui se l audă că arputea

-.

1 A. P i ·1 t k . , \\"" s k i. j"l, JStli/:fiu(ri fl, a.U.-;Iracţ;i la A lknu.tn,a . . Ana-

<"lc Unive; · ,ţii C. L l'arhn:I,

S,·ria ştiinţe socinlc ", nr. lil --- 1 9<10p.

20.

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


Timpul, Eterul i

Haosul, considerate mitic, dar

desemnate uneori ca fii w l

anterioare Zeilor. Poetul Pherekydes,contemporan v u

l'hales, î n una din versiunile păstrate,preia, dar înavuţetl

sub raportul valorii de abstracţie, oveche legendă orfică

i indică drept originii a tot ce există,Timpul, căruia ii

sînt coroboraţi Zeus (Zas), activ , şi

Pămîntul , pasiv, şi

8/15/2019 Ion Banu -


din care se nasc Focul, Aernl :;;i Apa.

n gîndirea "mitologilor" despre

modalitatea dt: a fi. a

umii întîlnim Armonia (lipf.LOVtt),1\loira (f.Lo po:), Anc'mlic

ci.wxyx7J). Sînt entităţi mitice,reprezentînd, respectiv,

acordul cosmic, destinul,nexorabilitatea. Acestea vor prolifera

variate interpretări. Întrucît zeitatea,

care e inteligentă, e dominată deDestinul inexorabil, acesta c străin denteligenţă, deci antomat. În această

ultimă ipostaz;l,

8/15/2019 Ion Banu -


entitatea, demitizată, va deveniabsolutitate mecam"r.:â

Scolie : com.-ulari tt sau explicaţie<lat<t ,·cehilor texte ue interprc ţi

antid (sculiaşti).

A. P i n t k o w s k i. Umbre şi luminiÎil domeuiul liricii vecl&i gr,•

"·ti, în " Studii clasic<:'", 11r. \'III, 1966, p. !!54.

XXXVI

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


Ht:siod atinge în lklunci Zile tc·ma"discordic·i" (cf;ntradicţiei) casălăşluind la "rădăcina" tuturor

ucrurilor ..

exprt"sie metaforică ce anticip<:azăconceptul de te11si u ne

ăuntrică între contrarii, ca principiu devalc are nniveEală.

Musaio:::, pod orfic, nu părăseştereflexia teologală, dar,

n cadrul act.stcia, ar fi schiţat imagineaunei lumi a

că n.·i divc·rsit ate provine din Unu

niţiat şi s-ar rcîntoan:e

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


unitate".

Dar între ontologia mitică schiţaHt pînă

acum şi -...ca

mik:siană intervine o adîncă schimbare.

S-a obsen·at că ambianţa miturilor oferea ul în.--aş1

unele piese a căror plurivalenţă se arăta

susn:ptibi lt să

5ustină si. fidelitatea religioasă - cumarăt ase is• ,ria

ungilor :cole anterioare -- dar şi.fizicalismul, dacă t_·rau

8/15/2019 Ion Banu -


altfel direcţionate. In toate cazurile pccare le-am reţiu ut,

s e observă o bh·alenţă, În virtutea cărea c:ntit ăţile în

caud pot fi privite şi ca ipost aze ale i

ntenţionalităţii di1:iue

din lume, dar şi altfel , în care caz, lamateriali şti , apa ni c

arat ă în fi zicalitatea d, Armonia înfuncţia de e:chilihru

cosmic. l\loira ca raport riguros întreevenim€:nte, An:'tnke

drc·pt necesit ate a ordinei universale.

8/15/2019 Ion Banu -


Aşadar, atribute

şi rc:laţii iluzorii într-un caz, n:ale în

celălalt . Mit urile

sînt promoYate către niYele mai înalteale abst racţiei,

pînCt aproape de punctul în care simplacondiţie a cred.in

d se arată prea slabă spre a mai rezistagata ."ă ct:d•:ze

oenl abstracţiei realiste, filosofice.Vorbind de apari ţia

fi losofiei milesiene J.- J. Goblot spune

"Filosofia se n<\:;;te

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


printr- un proces de

raţionalizare progresivă"1•

Conceptele colective, în special celereligioase, au o struct ur.! snsceptibilăde o mare mobilitate şi adaptabilitate.

M o hiplele re la te din corn plexulstructural pot, în anumite

condiţii, să-şi schimbe în modsemnificativ valoarea şi

si stemul de legături infrastructurale încare sînt prinse.

3. Raporturile congenitale ale lumii

greceşti cu civilizaţlile Orientului

8/15/2019 Ion Banu -


Apropiat au avut contribuţia lor laacumular-.:a de idei fizicale, ce nepreocupă aici. Cu titlu de curiozitatt:

nscriem aici o informaţie a luiPoseidonios, transmisă

de Strabon, după care atomismul grec ar

fi fost preluat

de l a "Filosoful Mochos", fenician, cear fi trăit "înaintea

răz-ooiului troian" . Relatarea e, sc-nţelege, fantezistă dar

de;l;jtă iaptul că în lumea greacă Ilăreafirească invocarea

unor antecedente intelectuale orientale,

8/15/2019 Ion Banu -


n caz ul de f;:,ţă

ak fizicalismului atomist. De mult a fost

relevat faptul

crt apa, acest "principiu" al lui Thales,apare adesea in

dc,l· .nnente egiptene cu mult mai vechidrept obîrşie a

t:;nii. Apsu-Tiamat originare, alemesopotamienilor, au

dl: asemenea caracter acvatic ; Tohuvavohu din mitul

coo:;mogonic mozaic, mai bătrîn decît

Thales cn vreo :;;ase

8/15/2019 Ion Banu -


v v.-. ..:ari, spune acelasi lucr u ca siHaosul hesiodi c. Principil:) cauzalităţima:teriale este' afirmat într-un act laic

lh:-'opotamian din sec. VII - o scrisoarea medicului Arad

a nai către regele Assarhaddon -

aşadar dintr-o regiune

cu care hinterlandul

Miletului avea contact direct. Cit

pri n:şte elementul Timp, întîlnit în

repetate rîndnri înh·xtde pomenite adineaori, pare să nu fialtceva decît

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


Ve.!. J. P r 7. y l u s k i, Lr1. GrandeDecsse. Payot, Paris, 1 9:i0. p.

1 89, rlup:t J. H i d c z, Les eco/eschaldennes sous A'n:andu• ,.t 1<->Se/euci.i•·s, ::.Vkl auf!:CS Capart, 193S, p. 4 1 .

AŞTEREA FILOSOFIEI GRECI;ŞTI

mai sus dominaţi a multiseculară în

umea grl cească aviziunii rnitke asupra realit ăţii. Dacăexaminăm condiţiile

8/15/2019 Ion Banu -


n care s-a putut produce, în secolul cene interesează, act ul

de demitizare, atunci se impun atenţieinoastre doi fact ori,

unul intrinsec religiei greceşti, altul de

urdinul activit:'tţii

storice. Pri m ni este absenţa unuisaccrdoţi n Cel car:J.cler

statal. Celălalt constă în experi::nţacxpediţiilor geografice

spn· zările cele mai îndepărtate aleo1·cumenci. Psihologia

constituită în atare co11 diţii a faymizat

8/15/2019 Ion Banu -


nchegan a i dwlogiei iaicizante, prielnic medin de cultură, la r!II Clul ei, alfilosofiei materialiste.

n mai toate civilizaţiile antice religiapozitivrt se rezuua

pe doi piloni : sentimente şi credinţe deo partv i de aită

parte puterea instituţionalizată apreoţimii, care constituia

o cas1 il oficializată, uu in:st nnn<nt

al txclu;;i vitătii putt:riide stat . Era chiar identificată cu aceasta elin urmă în regim ariie tcocraticc, atî

de caracteristice societăţilor de : !p trib

8/15/2019 Ion Banu -


uta P . n Grecia nu existu decît primuldin aceşti pi!.ni.

Preoţimea greac1 n u avea caracter ;tatal , n u îndepli :,::·a

o funcţie politică deţinătoarc ele putne

şi autoritate ad:ninistrativă. Nu exista ocastt sacenlotală. Ateul avea de·

uptat îm potriva unor doctrinereligioase, dar adVL·r:>arii

săi pri!lcipa1i eran mireni (credincio

cv uu a1Jarţi1:, aucle rului) ; ana de luptat împotrivadeilor şi sentimE-nl<:lor

8/15/2019 Ion Banu -


bigote din mulţime, dar acestea aveaucaracter prokic,

capri cios, ţinînd de cutuma privaHt, iarnu de dn·ptul

public. Dacă fanaticii simţeau că, prin

aţîţan·a opi riil·i

publice spre a obţine măsuri materi alespontane co t t ra

blasfemiei, nu au şanse de succes şi eă epref('ra bil ",:·, se

adreseze organelor puterii, atunci aveaunevoie de· sa i>.: t.iuni judiciareemanate de la instanţele: politice laice:.

·:u exista nici u autoritate sacerdotal ă

8/15/2019 Ion Banu -


oficială, aut ntH; :;;ă,

:::u caracter represiv. Cînd, în Egipt,

Amenophi al lV-ka,

d..:venit Ahnaton, s-a răsculat contrareligiei oficiale, a

dt:danşat reacţia triumfătoare a tagmdprcoţe:;;ti !.lin

:\Iemphi.s. În Grecia o forţă cît de citcomparabillt, in

1 Y<l. htcrart:a nua.strcl., ·L·.:pratli'lnaţin·nii

..

8/15/2019 Ion Banu -


s(:t/ah ,,a siatic:·' J ş i 1 ! .

3n . . ltc·Yist.l de fil.,st•fie", nr. :! i :l

din 1 96G.

XXXIX

ON DANU

s:rviciul aparam religiei oficiale, nu a

existat. ::\fediul decultură al gîndirii antifideistc abeneficiat neîndoielnic, pe

8/15/2019 Ion Banu -


plan atît material dt şi psihologic, deaceastă imprejurare.

Să trecem la celălalt factor. În veaculVIII, începe în

metropolt.·le greceşti vremea

colonizărilor şi, implicit, a

navigaţiei departe în largul mării. Eaatrage pe portuari,

dar continuă să fie privită cu antipatie dărani, ca Hesiod,

sau de Pl.ttacos, "înţeleptul"conservator. Navigaţia era

unnl din efectele imediate ale

8/15/2019 Ion Banu -


ascensiunii forţelor de producţie desprecare vom mai vorbi. Ea antrena dupăsine dzvoltarea meşteşugurilor şi, prin

urmare, a comerţului,

mai ales maritim.

Dar navigaţia, inlesnind în chip sensibilcălătoriiJc în

di recţii multiple şi la distanţe relativmari, a constituit

nn ;;timulator eficient al observării. uno

argi spaţii geografic.: pînă atunci necunoscute. Ea a făcut mai nec::sară şiob;'.:-rvarea cerului, a astrelor. Efectulcel mai spectaculos

8/15/2019 Ion Banu -


con-;ta îu faptul că geograficuldescoperit dezminţea la

ot pasttl mitologicul. Două exempledemonstrează profilaxia antimitologicăpe care o opera sporirea cunoştinţelor

geografice. lVIilesianul Hekataiosdemonstrează, în urma

unor observaţii geografice, inconsistenţmitului Ccrherulni

şi a altor mituri, iar neobositul călător

care a fost hardu!fil(l";of Xenofan adobîndit, aflînd obiceiurile tracilor şiale ethiopienilor, argumente care arătaucă zeii au fost inchipniţi dL· oame11i, ş

anume după chipul şi asemănarea lo r.

8/15/2019 Ion Banu -


Mic:area geografică dezvăluieurmaşilor lui Homer că,

mergînd pe mare, nu descoperă nici unnferu1 şi nici un săla

de iiinţe monstruoase, că spaţiul este

omogen sub raport

caiitativ (lipsit de cvalifiere mita-magică) , că Universul

esh· lipsit de mistere şi fantomc.Populaţiile de navigatori

an fost

primele în Grecia cărora a început

umea să le

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


a Pl"loponesnlui, iz olată prin relief decoastele mării ; ca

a rămas mai mult decît oricare altăregiune a Greciei ret ranşat ă în lumeamiturilor celor vechi, străi nă dezbucium spiritual, deci de progres intel

ectuaP , şi pri n aceasta

"fericiHl", dnpă o tmdiţională expresie.Staţionarea topologică c corelată custagnana spirituală, proliferînd idoli .

Ea e limitativă. Or, "expansiunii

Universului sideral :;;ial orizontului geografic îi corespunde olimitaţie a conti iu

8/15/2019 Ion Banu -


d pt::rsonale"2.

Expansiunea geografică - colonizări ,

comerţ maritim -

participă la actul de răsturnare araportului om-Imn

n n,nJiguraţia mitică homero-hesiodică, omul e un :; u bordonat alspaţ iului inchis, delimitat de Okeanos.Conştiinţa migratoare ce ia act deaceastă finitndine, o denunţă şi

compromite raportul de subordonare. O"lume" care încetează de a mai i ncluden sine subiectul poate, implicit, să

dn·ină obiect de investigaţie al subiectu

ni degaj at .

8/15/2019 Ion Banu -


S. Toate acestea constituie, sfl spunem ,"matuia", substra tnl propice să se of ereadu! ui teoretic n.Tol uţionar săvîr it

de Thales. Acest su]jstrat de idei şidispozi ţii psihologice poate să j ustificposibilitatea cotiturii spreantimitologism materialist, nu însă şi11t'ccs1·tatt'a schimbării de direcţie, caact "formal".

Continuînd deci, investigaţia sendreaptă acum către

viaţa economica-socială a Miletului.

nterpreţii iz,·oarelor sînt de acord săconstate avîntul

economic neegalat al acestui oraş

8/15/2019 Ion Banu -


egeean. Este "podoabă

a Ioniei", scrie Herodot . O veche

nscripţie îl glorifică drept

"cel mai vechi oraş al 1 o ni ei şimetropolă a numeroase

şi mari cetăţi din Pont, din Egipt şi dinoate celelalte

regiuni ale pămîntului locuit". Oraşmatern a nouăzeci

de colonii, este piaţa de încmcişare adrumurilor de comerţ

1 Vu. \" i c t o r n c r a r u, De /'orig ine

des cultes arca<hnrs, Porb.

8/15/2019 Ion Banu -


pa.f'.iu:.

G. G u s d o r f. Lts scienus llumaincs

et la pensie oNidentale, II.

Les (wigi1n• rlrs uinur.< lmma inr.<.P:!ris. T'nyot. 1 9fl7. p. 4R7.

XLI

ON BANU

ale Europei Asiei

Î Africii. În Milet se prelucrează p1e1

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


a dcmos-nlui2.

Se Îll :-Jti tuie astfel în Milet, ca şi în

alte cetăţi port uare.

c : ·. nt a fost d::: pild(t Efesul, odedublare socială în sinai

cl«s<i de oameni liberi, proprietarireali ori virtuali de sclavi .

Vechea ari stocraţi<: gentilică, formatăcu prioritat-;; din

marii proprietari funciari, care domi nan cetate in virtutea unor stdvechi

pri,·ilegii, îşi vcd pntcrea politicădisptttatrl d' d4inr1torii de av ri

mobiliare ; dar aceştia din mmă, d-::::;;i

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


puteri a aristocra-

1 Vd. G. G 1 o t z, Histoire grecque, I.

Paris. 1 925. p. :.!73 ; P.-M.

S c h u h l. Essai sur la formtdioJJ de lapensie grccque, Paris. P. U. F.,

p. 169- 170.

2 Vd. S. O u t s c h e n k o, C!asses ct

stnectures de classe

dans la

societe esclavagiste antique, iti .,Recherches iutemationales a la mmiere

du marxismc", Paris, nr. 2, 1957, p. 107

8/15/2019 Ion Banu -


XLII

AŞTEIEA f'!LOSOFIEI GRECEŞTI

iei o concurent(t biruitoare andustriasilor

i comu ci<'.J:ţi-

or ho.-rati" 1 • '

8/15/2019 Ion Banu -


b 1

<:: :;;tie că iz\·orul nemijlodt al

acestor bogăţii em aproa; ><::

xclttsiY mtmca sclavilor, al d"'tror număr ajunge să fie c u

ilrqml mnlt m ai mare decît acela alcetăţenilor liberi .

Dar sda,·ii nu aveau cuvînt, iar revoltaor apărea "Cetăţii"

ca 1111 act cont ra naturii. Ţăranii libernu jucau în geE'tal

un rol politic independent, ci erau

antrenaţi, duprt intt:r :sc,

8/15/2019 Ion Banu -


n acţiuni politi ce, Ja remorca uneia sauceleilaltt.: din c::le

două pătmi menţionate mai sus.

G. Portretul social i psihologic al ,nobilimii" , de!'c<.·ndeuţ.i îndepărtaţi

ai basileilor homerici, este accia al uw>r oameni care se cousid(:rrt stăpîni şdiriguitori 1nin natc:n:

;i pri a presupusa lor structură morală,n virtutea 6u f:ia

doar ci ar fi fo::;t "cei bnni", prinsubstanţa di,·in:t cu care:

s e cnd im·esti.ţi. Ei iuvodt în

favoana lor autorita1:t:a

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


ui Apullon. Ordinea di n natur8.

apare a st:: confunda, susţinută

mitologic, cu ordinea din

societate ; ne-o spune gîndirea poetică aui Theogni;;,.

Zeu!; , , .tată al zeilor si al oamenilor",::ste totodat rt diriguitor al nat urii,

patrat{ al funcţiilor Yitale, arbitru alferiirii oamenilor i garant alordint.:i publice. Aristocraţia cetă

ilor se pretinde a descinde din zei :Thesens, strămoul

egcndar al aristocraţiei atcniene, c.

după legendă, fiu al

8/15/2019 Ion Banu -


ui I>oseidon ; Cadmos, odraslCt divinăeste presupus fondator al Thebei şipărinte legendar al aristocraţiei

heoţieue.

at{t n:rst:ri ale lui 'l'yrtaios : "însniCronidul (Zeus) . . .

1 F r. E n g e 1 s, Orig inert ja111ii1• i. rnţ•riettlţii privat .. -.' a stat":." ;.

n K. JII a r x - P r. E n g e 1 '· t 'i'r r,·,rnl. 2 1 , E•l . Pc,)itk;1, ] 91;:;.

p. J J -1.XLl l f

8/15/2019 Ion Banu -


ON BANU

a d;.ru it acest oraş (Sparta - N..).

Heraklizilor"1 - adică

aristocraţiei spartane. Tot Tyrtaios spuncă zeul Apolion

n

irdonat prin oracol "ca basileii, cinstiţi

de zei, ţara s-o

cîr muiască . . . şi ca oamenii din popor să asculte de legiuirile lor"2. Salon,contemporan mai tînăr al lui Thales,spune celor din mulţime : "Nu puneţi peseama zeilor suferinţele pe care le

nduraţi, ci pe seama propriei voastre

8/15/2019 Ion Banu -


aşităţi ; i-aţi crescut şi apărat pe tiranişi drept urmare

vă aflaţi într-o amară servitute"3.Cuvinte din care rezultă

hlamul contra aserţiunii, neîndoielnic de

origină aristocratică , conform căreia zderau desemnaţi ca au tori ai opresiuniiexistente : în acest fel, suferinta deveneamuabilă

ca şi aceştia, adevăraţii vinovaţi, civilifiind astfel exoneraţi dL răspundere.

Reamintim de Eu.nomt:aproaristocratului Tyrtaios, prin care,"spre deosebire ele isonomie, n:i vechinţelegeau Luna orînduire într-un stat în

care

8/15/2019 Ion Banu -


coudiţiik de trai nu erau egale pentruoată lumea".

ilogiul ordinei civicL', ca ordine întrenegali, se vrea autent ! !i cat prin voinţaZ('ilor.

i. liajul dintre religia tradiţională şideologia proaristocratică era temeiul

actelor normative administratiY-udiciare.

n virt utea invocaţiei consangvinităţiidintre autoritatea

divină i cea civilă, actul normati,· caşi sentinţa j udiciară,

d:tte amîndouă potrivit conştiinţei

8/15/2019 Ion Banu -


edilLtlui ori j ndecătoruhl i , îşisorhau in(aililJila j uste ţc dinsubstanţa divină, h·stată de ascendentul

zeiesc descendentulni select .

nstrumentele celor de sus erau, spuneCharlcs Parai n.

"armele propriu-zise, religia şimonopolul dreptului"5 •

La polul opus, potrivit sugestiei ce sedesprinde din c: u \·intde lui Salon, sentrevede interesul de a înmăn unhia

adversitatea antiaristocratică a demos-ulni cu actul de a

1 T y r t a i o 5, Eunomia, 2 (Pr. 1 ) .

8/15/2019 Ion Banu -


a Ibidem, 3 (Fr. 2) .

3 S o 1 o n, Sc1'isoare către

Philocypros, B.

A. P i a t k o w 5 k i, Sparta., oraş alculturii în sec. VII î. c. n.,

n ., Studii de literatură univer ală",1956, p. 1 98 (titlul de Eunomie

pare să fi fost dat poemului lui TyTtaiosulterior, de către Aristotel) .

C h. P a r a i n, Les caractres de lautte de classes dans l'anliquill

elassique, în .. La Pcn5ee ", nr. 108,

1963, p. 1 7.

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


derulează luptele politice dintredepozitarii lor.

oua pătură socială atacă rînduielilepolitice care asigură

domnia in cetate a celor puţini,

privilegiaţi prin naştere,

deci împotriva aristocraţilor şi înfavoarea unui regim

Pnlitic al demosulni. Fn text dinTucidide, care caracteri

Zl:ază o situaţie de mai tîrziu, comunămultor cetăţi greceşti.

c dătător de seamă în acest sens. "Greci

8/15/2019 Ion Banu -


scrie Tucidide dcYenise mai puternicăar bogăţiile mai numeroase decît înrecut : atunci, odată cu creşterea

bogăţiilor, se stabiliră

iranii în majoritatea timpului ; mainainte nu existau

decit «basilei1> ereditari, dispunind depri,·ilegii cktt:rm i nate' '1.

Ştim, tot prin 'l'ucidirle, că epitc.:tnl ele"tiran" era dat

11 această epocă, de regulă, aceluiacare .smulgea puterea

din mîinile aristocraţiei, sprijinimi u-se

pe dcmos. Comentind cuvintele de mai

8/15/2019 Ion Banu -


sus ale lui Tucidide, P. Guiraud

)rccizca;r;ă d1 h:nomenul începe să

apar['!. pe la anul 700

.e.n. · ··· a;adar cu mult înainte deimpul a utorului Ră :·boiulai

pcloponcsiac - şi anume, ca urmare aapariţiei unei noi

. clase dl: îmbogăţiţi" dl pc urmacomerţului şi a industriei.

grup social care, în l upta împotriva

aristocraţilor, se sprijinftpe tira ni . G uiraud menţionează în chipexpres şi l\Iiletul

8/15/2019 Ion Banu -


printre c\:tăţilc care au cunoscut acestfenomen.

Cum am arătat, poezia lirică a timpului -a Alcaios,

Hybrias sau Theognis -- se făcnse ecou

al dramatismului

conflictului. Tyrtaios apelase la spiritulcivic al poporului

nu fără a lăsa să transpară şi o uşoarăameninţare, cerîndu-i

prin gura lui Apolion să fie credincios,"să nu uneltească

ceva rău împotriva cetăţii"3.

8/15/2019 Ion Banu -


Reproducem şi cuvîntul lui

Hybrias, care exaltă forţa materială

crudă cu care cel din

mediul social "de sus" îşi impuneconservarea prerogative-

T u c i d i d e, Războiul peloponesiac,, 12.

2 P a u 1 G u i r a u d, La main d'oewl!re industrielle dans l'ancimne

;rece, Paris, Alcan, 1900.

a T y r t a l o s . EunJ»>4ia. 3 (Pr. 2) .

XLV

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


ON BALJ

or : , .Mare îmi c·.ste bo:;t j·ia ::mcc:a şi abia . . . imi apăul

pielea ; prin acestea sem ăn, J >rin

acl:stea secer, J 1riu acest<:a

-::int numit stăpîn de către cei iurolJ;. . . Ei ÎihL mi îndrăznesc să aih<t

ance -i sabie . . . Toţi cadnsrăimîntaţ.i la pilmîllt, sub genunchi n

Juu" ! . Sau, Thc.:oguis din M('gara :

Omul sărac, dintr-o c.la.Ht s-a-uavuţit, iar bogat ot:, doar intr-o singurănoapte. a sărJ.cit. C. l cu m:utc.: u-a•• :;

zbîndă, dar nechibz uitnl si-a dstigat, ]n

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


:ă ii condus anumite minti te:c rl·t:cclar\' J(,·i,_;are sr:r• ·

nţelegerea faptului că nu ' l:ra ·::'ntinţă ;", ; l.: ocoÎittc

conzpron1-iterea ideologici rdigioas- .

ca uua ce 1 , > : ··e proc! amafii ca ocgiti11Ut1'C a po:iţi1lor ce coiisl-lm·au ubi, ut atacul11·;

·,

Jopular.

nstinctiv, ::;poutan, in ambiti.nţ. 'dor ce luptu ,: :a:potriv:;.

dominatiei poEtice a aristocratic·! "

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


.odai, aşa cum nn depinde pe plancos1:1ic. Astid, rcprczl'll·

i'i.rilc: fizicale despre 11atmă, autohtont: şi importte, ca r<

;c:

acumulează în chip latent, aveau să fiecu pasiona!

Lecesitatc chemate la viată teoretică siexpresi<:. A fost tn:

mperativ zămislit în adîncul psihologieproprii p[thuii

sociale legate de progresul

meşteşugurilor şi al comerţului.

8/15/2019 Ion Banu -


Miletul a fost primul pe planulrăscolirilor economice i.

sociale. Trebuia să fie şi primul undeacel imperativ s[t ii.

fecundat conştiinţa filosoiidi în direcţia

materialistă.

1 H y l, r i a s, lr. 1 .

" T li e o g n i s, Prima , ft·gie (fr. I l şi 5).

XLVI

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


ărăneasc::i., nu s-a desprins nicio da trd(_· religie. Starea de

spirit "orm.irionistă" schiţată mai sus aconstat probabil -

ca stare .. -nh:ctivă - dintr-un amestec

udlcit de tendiute

conoclast • · şi bigote, pe un fondconfuz de temeritate -;;i

fridt, de: r ·voltă şi supunere în raportcu zeii. In cel mai bun

caz, nu mr.i mult decît un nelămuritspirit antiteist arareori mfut •.a isit şi cemai adesea înăbuşit. Formaţi într-un

astfd eL mediu, filosofii materialisti au

8/15/2019 Ion Banu -


esit doar ei din

accastii sl.t f(· amhigui't. "\ u fo5t

inguii in a ' căror conştiin

ă s-a ptl':ttt împlini ncccsiratca scmnalatâ, dîndu-i-se expresie teord ică. Ei

au extcriorizat tendinţe retinute sicontracarate cEa mentalitatea mulţimii,nt1cînd-o: ltipcrt'c!ic, pint laconscdnţele logic<: couse<.·\·(_·nccu sine, adică pinfl la

materiali.;;mul antiteist.

Acest materialism Ilr>:::.::lasic e:;tL-,.;punem, antiteist . un

atei st . Primii rnateriaEşti --- anteriori

8/15/2019 Ion Banu -


ui Protagoras ::;i.

Den111crit - nu neagă :formal existenţa

zeilor, nici măcar

J I U pron nnţă îndoieli explicitr.:prh·itoare la fiinţarea lor.

Li doar Stl!)rimă atribtt(iif<, lor prinaceea că, în fapt, sînt

ransferat•-: în aria elementdor materiale, arătate ca "principii" . CÎ tillltl atitudinii faFt de zei nu

ransgresează deci Ja ei cîm;x1! tezelor fizicale despre natură. Chestiunearxistenţe1; zeilor avea caracter nupractic, ci speculativ şi avc.:a să .fi-:

Ul'J.hătută într-o etapă istorică

8/15/2019 Ion Banu -


ulterioară. Or, potri\·it

celor consc.-uma te de noi mai sus, ceea

ce ordinea zilei impmiea cer necesitatecugetătorului reformator era doar chestiunea jJractică a funcţiilor zeilor,nu mai mult. Impnlsnl politic prescrie

religiozităţii dimensiunile ei : nici unulnici cea1a1tă nn depăesc condiţiapractică a "suprimării"

atribuţiilor divine.

8. Semnificativ nu e numai faptul că

filosofia în cauzăa apărut tocmai în oraşul Milet şi tocmaa apogeul istoriei

8/15/2019 Ion Banu -


sale economice dinaintea invazieisterilizante a medo-perşilor.Semnificativ, în sprij inul punctului de

vedere exprimat XLVli

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


100

?00

JCO

"'00 km

Oraşe de baştină ale filosofilor greci ş.icentre de culturii •lin Grecia

secolele VII- V i.e.n.)

XLVIII

8/15/2019 Ion Banu -


XLIX

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


călător peste mări .

nh:resat ca i ei în promovarea

na\·igaţici , a putut fi

cono;iderat autorul unei , ,Astrologiinautice", probabil

n<t;mal de îndrumări astronomicepentrn piloţii de vase .

Fa p·,· ul de a fi prevăzut o eclipsăsolar t se înscrie î n acr ea7i

<>!'(line ele preocupări. Interesul săupentru ob;;crvarca

natnrii şi a raporturilor reale ce o

domină a j ucat m rol

8/15/2019 Ion Banu -


<k seam{t îu a-i statornici celebritatea :povestea duprt care.

oi cătî nd cn ochii spre cer, ar fi căzutntr-un puţ, arat{L

z'il îndelet11 icirile sale de " naturalist"

erau atît de popnlan

twît. intraseră în anecdotă. Spiritul,popular" îl anirn{l

: dtfd . amtm: prin ai:)titudinile lui comerciale, despre

crcrc, mai în gl umă, mai în serios, deasemenea se dusese

'(·stea. Preocupările sale tehnice --- ar

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


nm1ă) , în Ionia alternatt\'a politică era ori atitudine pro

kmocratică, ori una de supunere faţă depcrşi1 •

n conştiinţa unei personalităţi care

cutnula cunoştinţe de

izid i cunoştinţe despre pntinţa uneiviziuni fizicale

asupra naturii, înţelegerea faţă deconflictul social-cultural

a care asista, luciditatea inutilităţiiexplicaţiei teologice şi

. T 11. l' a p a d o p o 1. cercetind

8/15/2019 Ion Banu -


cugetarea celor "şapte înţelepţi",

creue a putea eticheta ideologia lor ca

fiind în gener.1l democratică. (V.

nceputurile ideologiei democrate.antice, în " Revista de filosofi<!', nr. 10

1 968, passim} . Cum am văzut,aprecierea se confirmi't •har 1:1 unii. ia

nu la toţi, cum crede Tll. Papadopol.

H o:> r o d o t IV, 1 37 ; \'. şi R. C o Il n, . l tltents, 1nre democratie,

Pari. Fayrml, i930, p. 69 -70.

L

8/15/2019 Ion Banu -


A TERE,\ !'ILUSOFIEIGRECEŞTI

a

miJC:rioasci cerinţe politice de arenunţa la L<l, simpatia pentru ceisocialmente interesaţi în aceastăn·uunţare, într-o asemenea conştiinţă,spunem, erau cotJceiitrate toate

condiţiile spre a face ca apariţiamaterialismului. iilosofic,

drept transformare a unei put i nţe în act

să constituie o

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


civică, unitară şi coerentă, ca principi udeologic component al mentalităţii

membrilor d. Luptele

politice, oricit de Yio1ente, îşi auraţiunea lor în cadrul

coordonatelor menţionate mai sus, nu înafara lor, cn atît

mai _l.)nţi n împotriva lor. Fenomenelede conştii nţă traduc

n limbaj ul care le e propriu această

stare de fapt. Cum statut ul put-is-ei îşisoarbc auton·tatca din lrgi - încănescrise -- armate religios, nu poate Iivorba, în pomenitde cotlli ictc, de

m·işcarc colecHvii antite]stă. Un partid

8/15/2019 Ion Banu -


politic

nue să atace statutul religios, ca atare, a

polis-ei ar fi la fd

dt: puţin posibil ca unul ce ar urmărinimicirea d fizică.

n uumele unei anumite linii politice, posă Sl: exprim(:

manifest critici la adresa unui anumitmod de a angaja

divinitatea tntelară, clar nu mai mult .J.lilitanţii carl: sut-iu

o politică democratică pot fi, unul sau

altul, adepţ i ai ant itt·ismului, dar

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


doar indi \

nu

i dualităţ i .

colectivităţi.

10. Cel ce investighează factorii motoriai apariţiei filosofiei greccti.. în Ioniasecolului VI, va trebui să lllt neglijeze

facto rul tensiune. El transpare dinncordarea fără

prececlenl a năzuinţelor şi pasiunilor social u

8/15/2019 Ion Banu -


mane care

au învollmrat atunci cetatea. O asemene

ncordare existenţială .1 supus şi mi.nţika o concentrare ;.;imetridL. Or.

ach tl dr: abstractizare filosofică este

maximum de încordare logică de care ccapabilă cugetarea. Reprezentarea

mitică arc pentru individ caracter nativ.Aici accentul

cade pe reflecţie colectivă pasivă. Este

o iniţiativr\ ce tHlreadversar sau, dacă vrem , adversarul eieste rezistenţa

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


spune Stanisla w

J erzy Lcc . Este întotdeauna în duel cu

altul, chiar prieten,

sau cu sine, este rezistenţă ofensivă nu

brută, ci patetică.

n acest început de secol, cugetarea unuionian fără liniţ;te .

geometru şi filosof, a apărut ca tipicăpentru spirit ul

propriu întregii cugetări greceşti : acela

.al aspiraţiei către

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


contemplă sensul lumii dat în poeziahomero-hesiodică,

dar, întrucit acest sens e comunicat demit şi se vrea

epuizat în acesta, întrucît apare ca

ucîndu-se pe o scenă

ce depăşeşte pe om, acesta prea p uţin îgîndeşte. Prin

1 K a r 1 v o n F r i t z, Gru-ndproblem des Geschichlr dN antiken

Vissenschaft, W. de Gruyter, Berlin -ew York, 197 1 , p. 759.

LII

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


ndeosebi, uimeşte

dar şi nelinişteşte. Nu comite ea oare

hybris, crima de nesocotire aprerogativelor divine, trufaşă aspiraţie aomului de a se înălţa peste condiţia sa,de a se inst itui mai puternic,

mai. liber decît îi este ingă.duit ?Theognis, pentnt care

"hybris e cel mai mare rău"1, denunţă . vauele speranţe"2

ale celor ce cred "a şti" ceea ce e doar de competc-nţa zeilor.

Cînd însă filosoful materialist, ca

Anaximandros, tratează

8/15/2019 Ion Banu -


corpul universal ca pe un bulgărL·substanţial pe care cutează

"rt-1 "spargă" în inele, comite cc:l maiemerar gest ele ltyhris.

Materialiştii epocii, mai mnlt ckcit

filosofii nematerialişti ,

scoteau tainele naturii de sub imperiulusondabiki iscu

inţe dhine şi le aduceau "în bătaia"dibăciei iscoditoare

umane. Impotriva a ceea ce avea săcreadă Platon şi dupr.

d mulţi . pînă azi, filosofia materialistă

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


sale, se leapădă de elemente străine (deservituţi mitice

.N.) . . . păstrînd numai ce îi estepropri u"3•

Ruptura de tradiţie, considerareacorpurilor perceptibile

drept cu totul altceva decît ce păreau afi, preluarea poverii

unei imense responsabilităţi mentale,ată ce pretindeau

primii materialişti greci să între prindă

concetăţenii lor.

8/15/2019 Ion Banu -


Pt'ntru atunci, cutezanţa de a se cere aşaceva, de a se

1 T h e o g n i s, Prima elegie, Pr. 3.

2 Ibidem, Pc. 2.

3 ,.A chile"

Parado:ult.

rlmte in , fenome·nologia spiritului,Bucureşti.

Hd. Ştiinţific!, 1969, p. 246.

LIII

8/15/2019 Ion Banu -


ON BANU

pune în circulaţie o schemă făuridi deom, pot fi calificate

drept miraculoase.

1 1 . Tabloul schiţat mai sus, în care serelid\.:<L;l atît de

viguros apariţia lui Thales din l\tlilet,cupri ude însă, i t :

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


1 . THA LES DL.V Jl!LET (at•rox. rj-4:0 -- 550 L·.11.)

aparţine sub raport spiritual, dup[

c um s-a arătat, acc:lei

;;oci.::tăţi dnamic<::, depozitară rleenergii proaspete, ce se

dezvoltă în acest veac în cetăţileportuare ale Ioniei. Ar fi

ost primttl căruia i s-a dat numele d'fuţelept. Despre

preocupările sale am vorbit mai sus. Su

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


:omentînd tabelele astronomicebahilonir.::ncl .

2. Pătrnus de spiritul năzuinţelor anticonservatoare ale

de:nws-ului, Thales s-a orientat către

gîndnt potrivit căruia

eşirea din modul de viaţă tradiţional seeagă de părăsirea

vechii vizinni asupra cerului şi. zeilor.Se va fi gîndit că

ruptura de vechiul mit o poate săvîrşicel mai hi11e chipul

unui unlve:rs în care forţa germinativă ş

8/15/2019 Ion Banu -


constitutiYă de

ucruri sl nu aparţină zeilor, ci chiar

ucrurilor arătate de

egende ca fiind făurite de zei. Toate ar avea o origină

corporală comună şi totodată o substanţactuală comună,

ot de ordinul perceptibilităţii, osubstanţă care s-ar păstra

me.reu aceeaşi de-a lungul tuturor schimbărilor şi a cărei

1 L e n i s B 1 a n c h e, L'rfdipse de

Tt.,lles et ses problemes. in

8/15/2019 Ion Banu -


Revue

,

philos. de la Prance et de l'.!trauger". ur!. 1968, pa..isÎlu.

LV

8/15/2019 Ion Banu -


ON BANU

.//;

/ ' /

/',/

...... ".

-'> •//

8/15/2019 Ion Banu -


J:

· /

? • '/

-'chema Cnin,rsului la Thalcs

forţă prodnctivă s-ar împlini în virtuteapropriei llL:Ct:;;iFtţi .

·\ceasta ar fi apa, "clement şi principiual lucnnilor" .

n sînt încă formulate conceptele dematerie sau matcrialitate. :iVIilcsianuare în vedere unitatea lumii, o nui tat ,egată de un ansamblu dat de însuşiri

perceptibile. Couceptele de mai sus apa

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


dar fără nici o precupare privitoare larelaţia ' dintr.:: de.

Tocmai de aceea, ele sînt închipuite înmod capricios ,

cînd ca fiinţînd laolaltă, cînd ca

succedînd una alteia.

ipsite în fond şi una şi cealaltă de oricestringenţă. Fiind

maginate ambele ca efecte ale unor voinţe divine superioare

or, se presupune că zeii pot oricîndnterveni spre a modifica starea

existentă a lucrurilor. Există ordinea

mi:;;cilri i soarel ui , dar Hera o poate

8/15/2019 Ion Banu -


modifica după dorinţiil, Atena

1 llituia, XVIII, 230 -- :!33.

LVI

FIZICALISMUL INIŢIATORILOR

de asemena1, Zeus cu atît mai mult2.Există o anumită

ordine a corpurilor cereşti, pe care Zeus

o poate interverti3•

Conceptul thalesian de " apă", princontrast cu toate acestea, reprez:intă

8/15/2019 Ion Banu -


afirmarea relaţiei necesare dintreordinea unitară a lumii şi diversitateaacesteia, în sensul că ambele

sînt luate ca atribute ale s ubstanţeiunice.

La filosoful din Milet, substanţauniversală "persistă

n ciuda schimbărilor suferite", dupăcum relateazrt Aristotel

Thales, fr. A 12).

E aşadar implicit recunoscut ă legăturadialectică dintre

unitatea materială a lumii şi diversitatea

8/15/2019 Ion Banu -


ei calitativă.

Diversitatea apare ca multiplicitatc în

unitate. Este o

c.kscoperire filosofică fundamentală,chiar dacă deocamdată lipsitt de o

explicitare definitorie. Unitatea implică

egătura între ceva şi altceva, adid'tmultiplul. Atîta vreme

cît unitatea şi diversitatea sînt date: caatare, în mod disjuns, temeiul lor rămîne

n afara substanţei unitare, ceea cemplică un factor volitiv extramaterial,n speţă mitic.

Thales a prezumat caracterul material al

8/15/2019 Ion Banu -


unităţii şi a

presupus legătura dintre unitate i

multiplicitate ca ncce

ară, neputînd fi călcată. Nici una dincele dou ă laturi ale

contradicţiei şi nici identitatea dintreele m1 sînt încă la

Thales concret întemeiate.

n acest punct, o remarcă a elinisteiClemence Ramnoux.

n concepţia lui Thales, caracterulmonist al principiului

8/15/2019 Ion Banu -


are destinatia nn de a reuni forte saucorpuri ireconciliabile, ci de aduceaolaltă ceea e e dispersat4• Spre

dc.'Osebire de autoarea franceză credemcă această teză nu e

<.omună tuturor ionienilor. Imediat

după Thales, continuatorul săuAnaximandros va introduce tema unităţicelor opuse. Thales ne apare mai arhaic

decît succesorul său,mai aproape decît acesta dereprezentarea mitică, populară

a Universului : un Univers fără tensiuniăuntrice.

1 Odiseea . XXIII, 305 - 309.

8/15/2019 Ion Banu -


lliada, II . .t05.

3

liada, VIII, 1 9 - 27.

4 C 1 e m e n e c R a m n o u x, J.,

diudoi'f>cmcnl cwti-logiqtt rles ;'wlcs

'!Yecqu<S, ln .. L::t dialectiqnc:. Actesdu xrve conges <le snt'iet.: de

philn5. de la nue fran<;ai:-:c", P. V... Paris. 19119, p . .t.

LVII

8/15/2019 Ion Banu -


ON DANU

3. I ntim legată de problema de mai su

·t e· ace·,·;•

a raportului materie-s)lirit . O enunţare vrcmwi r:q1o 1·:.

ntre ele nu ne-a dat filosoful miksiani nki nn parc: :,;:

fi văzut aici O ] 'robJem [l cont urat ă caatare . J. i a VOJI Ji t

ntr-un fel d i n care r;are să rezulte căsocotc ;; i luL·rurik

nc·însuflc:ţite ca avîud " suflet", dînd ca

cxt·mr>lu magnd ! l l

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


nchipuia că răH:u sc în j n ru t

mormi ntelor si care uneori se t

ransformă în demoni , în

şerpi et c. l)er onificat, sufletnldevenea mica Lt·iţ ă Psy ht:,

·i zată de ştrengăriik lui Eros. in fine casuilet al lumii,

nci ndividuali zat, apare cn semnificati ade functie vit a l'a '()ni versului,asimilat ă naturii divine a acct 1 ia

i ca atare supra-adăugată corpurilm-materiale. Eliminînd deci

deea autonomi ei sufkt nlni, fi losoful

care în an ,c,stă epoc:::

8/15/2019 Ion Banu -


c departe de a se gi n oi că uni tateamaterial :1 . 1umii n u

exclude însu:;;irea spiritului d e a fideosebit di n punct de

vedere calitativ, ajunge la a nu distinge

n fapt . , sufletul"

spiritul) de materie ; un-i mai răm ine,odată ce c. prezumat

caracterul primordi al al celor fi zi ce,decît s:c presupun[,

"sufletul " ca însusire gl'nerală afizicalului. Ace;,ta e hylozoismul luiThales: hyl;zoism care aşadar ne apah

ca formi"l I)fimitivă inevitabil ă a

8/15/2019 Ion Banu -


materiali smului în proLkma matc ·

rie-spirit. Observaţia lui Bnrnet în

conformitate cu can:

"distinctia dintre materi e si SlJirit nufusese încă simtită"J

de către' Thal es c întc·meiat.ii doar cupreci zarea c;, distincţi a

e absentă în condiţia în care fuseseeliminată <.\ccepţinw _a

mitică a sufletului şi a rămas in faţafilosofului spiritu_ahtatca ca viaţ.ă sauca gîndire săl ăşluind în trul >liJiwatenalc 1 E r w i 11 R o h d e, Ps vâ"'

ed. fra>h't ;că, Paris, l'ayc;t . l !28,

8/15/2019 Ion Banu -


passillL

J. n u r 11 e t, L'I.IU I'c>i'l'- ,j,; ,,,

p!iilos(Ilt,c grecque, ed. I T ;.J:n'ZU,Pari .

'nyot, 1 9 1 9. p. ! l i.

LVIII

FIZICAUSMUL INIŢIATORILOR

j numai <tcolo. E vorba cleei dematerie, care nu c văzută

8/15/2019 Ion Banu -


ca distingi ndu-se de altce \·a decît deea însăşi, iar nu de o

" nnitate tl<:mij locită a materiei ivie:ţii" , cum cred Uberweg-Heinze1 ,enunţare în care makria şi viaţa apar pcpicior clP egalitate şi care atribuie

vechiului filosof o capacitate

analitică pe care n-a av ut-o . Cîtpri\·cşte nemurirea suflet nlui de <.::ar.:pare srt ii vorbit Thales ca apare oafirmaţie 1irească : dacă materia cnemuritoan· iar sufletul e o prolJrietate

ne-rentă materiei , atunci fi reşte c şi elnemuritor.

4. Dar as,:rţi uuca lui '!'hales duprt care

otul ar fi pli n

8/15/2019 Ion Banu -


ele zei ? L'nii autori, ca Hnrnet, lltt-iacordă nici o i mportanţă, consi derînd-o ca o simplă maximrt. Dealtfel, după

\ristotcl, afirmaţia ar fi ;wut sensul ele proclama existenţa unin:orsală a suflctLtlui. Potrivit părerii lui G. Co

gniot, enunţul n ar face decît "să traducă punctul de vedere

după care materia este !lrin ca însăşi

animată"2• Autorulfrancez dCt în fond o versi une "ncaristotelizantă" a enuntul ui lui

Aristotel. Principalul e însă altul : în

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


les

K. B . ) nn e vorba de presupuneri ,

credinţă religie:

populară

ci exclusiv de determinarea filosofică aexis

entului absolut. Şi dacă Thales ar fivorbit despre Dumnezeu

8/15/2019 Ion Banu -


ar fi un cuvînt gol lipsit de conceptulsău"3• Dacă

inem seamă de cele relevate mai sus,dacă amintim că în

tructura Universului, aşa c um o vedeaThales, zeilor nn

i se rezervă nici un loc trebuie să

respingem şi acea inter

8/15/2019 Ion Banu -


pretare potrivit căreia 'l'hales ar fi fost

panteist. Este un

1 U b e r w .: t; - H e i n z e, Geschichttdcr T'!!i!oso/'hie, Yol. I. p. 47.

G e " r g e

C o g n i o t, Le matirialis111e ;:r<1w-

roma.iu, Paris, f.:ditions Sociales. 1964, p. 2 1 .

" G. >V . H e g e 1, Vorlcslt n.gen ·ii/u•rdic Geschichte dcr Phi!osophie,

Werke, vo. XIII, ]J erlin, Dnnkcr um\

Humbloi, 1 840, p. 202.

8/15/2019 Ion Banu -


LIX

ON BANU

anacroni sm modernizant ce atribuiecapacităţii teoretice

a acestor secoic valori pe care,neîndoielnic, nu k-a

a\-ut_

Oricum am iutnpreta enunţul l ui Thalesrefc·ritor la zc·i ,

socotim ho t ărîtcarc o împrejurare carea scăpat cercetătorilor. I>retntindl'ni ,afirm ă filosoful, lumea e apă, aşadar

spaţiul cosmic posedă omogenitatea

8/15/2019 Ion Banu -


apei . De-a l ungul vremurilor au loc,constant, transformările tuturor celor diferite, d1:n i în apă. Ritmul

schimbărilor, intotdeauna identic cusinl', arc drept corolar teoreticomogenitatea

impului. Dintr-o asement'a viziune audispărut "zonele"

mitic-diferenţiate şi, udată cu ele,cvalifierea homeridt a

spaţiului ; a ti mp ului, aşij derca. E unu

din act de teoretice, demitizante, deseamă ale noului fizicalism. În nici uncaz, aşadar, enunţul , ,t otul e plin dezei" nu putea avea

8/15/2019 Ion Banu -


o funcţie teoreti că mai însemnată decîtsentenţ"a "totnl e

plin de ap ă". Ba chiar dimpotrivă, dacăim·m seamă de

faptul că apa e l'ntitatea înglobantă. În

cea mai teologizantă dintre interpretări,zeii nu pot fi htaţi mai mult dedt ca nişteobiecte acvatice, ca toate celelalte,secunde în

raport cu apa primordială dar, spredeosebire de de, nepruducătoare dc

efecte. Am numit antiteism acea primăfază a ireligiozităţii iu ':echca Grecie,constînd în faptnl că zeii ,

chiar dacă nu sînt încă negaţi, sînt

8/15/2019 Ion Banu -


subordonaţi , ,elemeutelor" si dcspuiatidt functiuni.

5. In gîndire lui ThaÎes, afirmareamaterialităţii lnwii

se leagă şi de nitzuinţa filosofului de a

afl a unele din

constantele matematice, în speţăgeometrice, care guvernează relaţiiledintre obiecte. E5te recunoaştereaexistenţei unor relaţii măsurabile laicear nu tainice între lucruri ;

relaţii cognoscibile, avînd caracter degeneralitate şi fiind

susceptibile de a fi expri mate în

8/15/2019 Ion Banu -


anumite formule (teoreme) .

Pe aceast ă cale începe să fie făurit un

nou instrument cpi.-, ·

emologic, încă foarte slab, de l uare înstăpînire de ,rtt rl:

om a unor I enomene care păruseră a fianteri0r posesie a

zeilor. Ideea de demonstraţie matematicn c8.re intră i

cerinţa rigorii logice şi aceea a precizieexprimării, era 1111

su cces al ştiinţei incipiente Or,

8/15/2019 Ion Banu -


spune E. Stamatis, "genialul

dcscopEcritor al principiului care cereca doYada matema-

LX

FIZICALISMUL INIŢIATOR !LOR

ică să aibă caracter de necesitate a fost

Thales din Milet"1.

,a instrumentul teoretic 1-a adăugat pecel de "l aborator" :

a studiat cerul pe o sferă masivă pe careerau înscrise cor-·

8/15/2019 Ion Banu -


puri astrale2.

6. Remarcăm şi nn element dialectic în

concept ul thalcsian de apă. " S ufletul"este pentru Thales în primul rîndmiscare, iar afirmarea caracteruluiuniversal al sufletului

ns'eamnă probabil, în primul rînd,afirmarea caracterului

universal al mişcării . Indicînd apa drepsubstanţă fundamentală actuală aucrurilor, milesianul a căutat să

exprimv astfel nu numai ceea ce numimnoi materialitate a lumi i

dar şi accentuata mobilitate a acesteia,

fluenţa cu care se

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


definitie. Filosoful întreprinde ' unanumit proces logic de sinteză a unor note esenţiale ce exprimă însuşiri ale

ucrurilor - perceptibilitatea,rnnsformabilitatea asimilată ideii de

fluiditate --- , dar şi n<:csenţiale, caprezenţa în ele a umidităţii. Unele

note au caracter abstract, ca cele dencreabilitatc sau de

etl'l·nitah·, dar ele apar ca un dat şi atît.Procesul de genera-lizare nu merge maideparte, nu duce la conceptul abstract ,

ci la un fd de sunn ancorat mecanic într-un anumit coucret , în speţ{l în acela cepare cel mai potrivit pc·ntru o

ast·menea operaţie : apa. Dar prin faptu

8/15/2019 Ion Banu -


că apa c prezumaFt a fi esenţa şi aacelor lucruri care nu apar simţurilor noastre ca ncvatice - de pil dă piatra -

avem a face cu o

cugetare de tip nou, o cugetare desprempHcept ibil, despre ceea ce e doar

nteligibil. Prin faptul că un concretsensibil - apa -- a căpătat o funcţienteligibilă, funcţie

de unin·rsal al tuturor lucrurilor, încontrast cu imaginea

1 E v a n g e l o s S t a m a t i s, uber Tlzales von Alilct, in .. Das .'\ :tertum",ur. 2, 1960, p. 102.

G. A u j a c, La spJufropie, o u la

8/15/2019 Ion Banu -


mlcaniqut au .<rr1'irr· tit la dicouvntr tl1nond(', în .. Rev. d'histoire dessden.:s", X X I I T . :!, 1 97(1, p. 9

LXI

ON JIANU

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


a obiecte fabricate, indică deocamdatăun fel de spirit

meşteşugăresc in operaţia filosoficăntreprinsă. Gînditorul

se îndn·arltă spre universal pe calea

care e mai degrabă

ac<:'ea ce werge de l a parte la tot.Princi pi ul si"nt, apa , e

nd1 tributar poziţiei întregului faţă deJartc. De aceea apa

este la el clement, stoiheion-a•ox.:::ov, termen care în aceasti"Lperioadă, pe lîngă "literă", poate să

ndice şi "un obiect 1ntre altele, dispuse

8/15/2019 Ion Banu -


ntr-o serie". .ozo; înseamn[t un rîn

dv m atcriak, ck lucruri, de numcre1.

Aşadar, lingvistic,

.: indicat rapmtul dintre parte şi tot,raport care printr-un

geri de translaţie logică încărcată deechivoc m· este dat

dn ·nt

ntre individual si universal.

a fost pri mul cugetdtor în sfera tcorid

filosofice·.

8/15/2019 Ion Banu -


>ar theoria ·-- Il·o:c.)p[. a avut lanceput înţelesul de misiune a unei cetăţn afara ei, apoi privire a omulm: în

afara lui, "dUători c" rnentală. Arevaloare simholidi faptul că

prima thron:a, ca expediţie mentală a

unui cugetător în

afara empiriei sale, în sferaabstracţiilor, coincide cu prima

lzcoria ca ieşire a călătorilor ionienidin lumea încremenită

a vieţii sociale ancestrale populată dedaimoni2•

8. AXAXIM.Al\'DROS (aprox. 610

8/15/2019 Ion Banu -


546 î.e.n.) aparţine

şi el stratului popular de tehnicieni,

neguţători i navigatori milesieni .

) acţiune de colonizare în Yremca l uiera lcgatft de preocupfu·i comerciale.

Or, după o relatare a lui Aelianus (J

s-a

aflat în fruntea grupului de milesi enicare a întemeiat

..:olonia Apollonia pe ţărmul trac al:\lării Negre. Tehnica

8/15/2019 Ion Banu -


1 \". J. _\. 1 b e r t R i y a u <1, ],eprobleme du dcvenir rl i11 noli•m

-,, le: matiere dans /.a philosophiegrecque depuis les oriţ;illrs j1tsq11'(<Thdu

'- >"slc. l'aris. Alcan, 1 90G, p. 2!)0, n.G-!2.

" \"<1. 1 ;_ R <' rl l o w, Tlwaria, llcrln, ncnts\"h. \'"rl:tg d. \\' issr:nsch . .

} 'H-)d, p. ·- 2-4.

LX Il

FIZICA T.TSMUL TNIT!ATORILOR.

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


genera treptat ca tl goria filosofică dematerie. I s-au atribuit variate acct:p

iuni : infinitate a materiei în timp,nfinitate a materiei

n spaţiu, materie infinitft, materie

ndetenuinată calitat iv.

Controversa dacă semnifică 1'njinit orihtdcicrminaf a înu.·put încă înantichitate. Dubaterile desfăşurateconduc ln zilde noa!:>trc spre un sensfoarte apropiat de cele date

de doxografii Simplicius şi Alexandrosdin Aphrodisias :

o materie omogenă, avînd o anumită

8/15/2019 Ion Banu -


determinaţie, pentru

noi gren descifrabiJă, dar oricum

deosebită de cele patru ell:mc:nte -·pămîntul, aerul, apa, focul - şi numai înacest sens nedeterminată, sau mai binezis nedefinită în raport

cn ele . .Poate ceva intermt'diar întrlele, înrudit ă cu Haosul

hesiodic, după cum crede Abel Rey1.Evidenţiem patru

note distinctive : apeirou ca materieprimordial ă necreat [t

şi nepieritoare şi "nimic altceva decît

materie (hyle) ",

8/15/2019 Ion Banu -


după cum spune Aetios (fr. A 1 4) ;apeiron ca an umită

materie concreM ,· ca ceva deosebit deori care din subst anţr le

materiale din natură ; ca generator al

snbstanţelor natura l...·

menţionate : apa, aerul, pămîntul, focul.Din i1ptiron deriv:\

Universul actual, ca şi alte universuricare I-au precedat

n timp sau care Yor urma după el .

Ca şi Thales, continuatorul său a socotit

că l Xpli 6t ll tlitatea "fizicală" a

8/15/2019 Ion Banu -


ucrurilor în multi plicitatea lor, pre:;npnînd o substanţă comună concretă. Vinpunctul de ,-edt'rl ·

" Alcătuit diutr-o vergea vertical ănfiptă în centrul unti p]c,ci ,·irnr·

are. gnomonul a înct:put priu a 5luji ladeterminarea subdivizirati l, r

zilt:i.

1 A b e 1 R e "· La _ino1tss d,, lascin1cc gH tql<'. l'arb. :\\J ,)n )!kh•·:

1 H:l:l, p. !iO sq . .

LXUI

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


ne-a spus-o Teofrast ,

că Anaximandros a folosit, primul,

ermenul de ocpx-arhe

principiu) , apeiron fiind principiuluturor lucrurilor.

Or, aratt autorul francez, arhenseamnă în perioada veche

primul termen al unei grupări ; enceputul , cel ce stă în

frnntct. Ca şi în cazul lui stoiheion,conceptul se referă la

o colecţie, arhc fiind ceea ce prezidează

otalitatea, comaudînd componentele

8/15/2019 Ion Banu -


acesteia.

Concretul lui Anaximandros nu mai e

nsă concretul lui

Thales. Yedem chestiunea astfel :problema c:ra să se explice cum se

diversifică materia unitară, păstrîndu-şi

unitatea. Ea trebuia luată astfel încît săpoată fi închipuită

z· a posedînd două serii de însuşiri :unele care să aparţină

substanţei prime generale, originare,altele proprii formei

concrete date. Era nşor să susţii că apa

8/15/2019 Ion Banu -


provine din foc,

arătînd că o ardere generează aburi, dec

umezeală. Dar

dacă aveai în vedere o cîtime de apădintr-un oarecare vas

situaţia se complica, deoarece ea nnnfăţişa trăsături

proprii, deosebite de acelea alepresupusulni tot originar.

Ea era şi rămînea ceva determinat dincare era greu de presupus că sedesprinde altceva, de asemeneadeterminat.

8/15/2019 Ion Banu -


Pentru ca diverse substanţe fizicaledeterminate să derive

din ceva comun, trebuia ca aceastăsubstanţă connmă să

fie deosebită de substanţele derivate.

Trecerea unui determinat spre altdeterminat ntt poate s"'t aibă loc decîtprin atingerea nnui punct în cart:substanţa să fi încetat a mai

avea prima determinare fără s-o fidobîndit încă pe a doua,

aşadar a unui punct de indeterrninare.Trecerea de la o

determinare la alta include aşadar

8/15/2019 Ion Banu -


ndeterminarea, alteritatea, contradicţiaConsiderînd diversitatea lumii şirecerea diferitelor determinate unele în

altele, acceptînd că in toate acestereceri apare momentul iudeterminatului

n.:-

.-\ . R i ,. ;1 u <1 , nf'. rit., p. 9G.

LXIV

FIZlCALTSlolt'L 1:-llŢL-\ TOiULOR

ultă că cec:a ce este comun tuturor

recerilor este prezenţan ele a conditiei de indeterminat.

Acesta devine astfel

8/15/2019 Ion Banu -


principiu, ptmct nodal eseuţial al tuturorrecerilor spre calităţi determinate şi,

prin extensiune, al înseşi determinaţiilor

diverse ale lucmrilor. Dat fiind căapeiron e o substanţă

ce nu are nici una din determinaţiile

fizicale curente, distanţa

ce-l separă de orice calitate e mai micădecît aceea ce separă

o calitate de alta, ca spre pildă, apauniversală thalesiană

şi calitatea lucrului nonacvatic ce ar "descinde" din apă.

Este principiu nu numai al unităţii

8/15/2019 Ion Banu -


materiale şi diversităţii

umii, dar :;ti al trecerii de la unitate

spre diversitate, momentul dialectic alacestei treceri. O observaţie a lui Ch.Werner, reluind dealtfel părereaexprimată în acelaşi sens de gnrnet,

ntăreşte interpretarea noastră. E vorbade celebra

frază în car Anaximandros vorbeştede raportul dintre

upeiron i lucruri, ca avînd caracterul

spăşirii unei nedrepliiţi (fr. B 1 ) . Dacs-ar admite ca element primordial apa,care e umednl şi recele, deci numai oatură a contrariilor,

8/15/2019 Ion Banu -


aa cum ie vedea Anaximandros şidupă el toţi urmaşii

-.iii greci !umed- uscat, rece-cald) ar nsemna, spune

Vemer, c:< nedreptatea ar fi tri umfat .

,Trebuia deci ca

substanţa :<t fie nu uun! dia termeniicontrarii, ci ceva

mai adînc din care se nasc contrariile şin care ele se resorb"1. Din constatarea

amorului citat rezultă că prinndeterminat - cl-peiron - se: restabileaechilibrul între

contrarii . Autorul eJveţian obsen<\.

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


cu noţiunea vreuneia din substanţelefizicale comune :

principiul itfwiron indică efortul său dea se ·îndepărta de

concret, prim pas spre noţium:a

abstractă de materie, dar

nu mai mult, căci apeiron ca şi apa luiThales, nu abandonează îtteâ. ft'renulconcrdultei . Părerea contrară, susţinută

1 C h. \li c r n e r, La phiioso11Jhit p·.-

cqu<. Payot, Paris, 1 938, p. 3.LXV

8/15/2019 Ion Banu -


ON l>ANU

de unii, nu găseşte sprijin în texte.

Dealtfel, observă C.J _

Classen, e greu de atribuit un asemeneagen de abstracţie

unui gînditor atît de timpuriu1.

10. Locul lui Anaximandros în istoria

categoriei de

materialitate e determinat nu numai degradul de maturitate logică al ideii salede .,materie", ci şi de sfera ei deaplicaţie. Ca şi la Thales, această sferăcuprinde şi fenomenele cereşti ; dar,

depăşind pe Thales, ea este extină

8/15/2019 Ion Banu -


şi la domeniul faptelor biologice.Animalele, afirmă Anaximandros, ar proveni din umezeala încălzită de soare

ar omul, născut şi el într-un mediuacvatic, s-ar ii maturizat.

ca specie - în interiorul unei varietăţi

de p(şti. Aceast8

formulă, cu toată lipsa ei de valabilitatebiogt-netică, ne

nfăţişează totuşi embrionul unei teoriibiologice . .fizicale"

cu sens filosofic materialist şi naiv-evoluţioni st . Ea elimină din domeniulbiologic intervenţia supranaturalului .

8/15/2019 Ion Banu -


Prin lărgirea sferei de aplicaţie acauzalităţii de (;rdin fizic::tl ,

eoria lui Anaximandros accentuiază şimai n1t caracterul decorativ alprezenţei zeilor, despre car<= se parc c

filosoful nostru a vorbit, ca şi Thalesdealtfel , da:- într-u n

sens probabil mai mult simbolic.

1 1 . Anaximandros a explicitat reflexiaasupra dinamicităţii, proclamînd

,principiul mişcării" ca princiriugenerator, cn caracter etern. Istoriapropriu-zisă a conceptubi de miscarencepe, asadar, odată cu cel de-al Joika

filosof

8/15/2019 Ion Banu -


milesin. Deocamdat'ă nu avem nici odefinitie ;:. miscării,

nu avem nici o enunţare cu privire lacauz ei gen'eraUl.

Mişcarea e arătată ca fiind intrinsecă

u.i (/pt'iron, e deci

nţeleasă ca automişcarc a substanţeifizicale. :11arcînd o

nouă notă dialectică.

12. Naşterea şi dispariţia lucrurilor sîntarătate a sf

desfăşura .,potrivit cu necesitatea" (fr. B

1) . Chiar da6

8/15/2019 Ion Banu -


nu ne pare posibil să interpretăm aceastexpresie in sensul

conceptului de lege necesară, cumprocedează A. Rey,

care aici anticipează, ne aflăm totuşi pe

cît se rare în faţa

deii primare, elementare, primitive deordi1î f Hccesm·ă

1 C. ]. C 1 a s s e n. A IHI.rimanda. în ..h·rmes", ""ic·>.hc<1en. Baml

:10. 2. 1962. p. 162.

2 A. R e y. op. cit . • p. 83.

8/15/2019 Ion Banu -


LXVI

f!ZlCALISMUL INIŢIATORILOR

a naturii. Cugetare liminară în care se

mai păstrează cevadin sensul afilosofic, mitologic al luian(mke (ca fatalitate),

dar în care se arată şi filosoficul : eprima pilpîire, vag

conturată, a conceptului materialist denecesitate, ca

egitate, în faza timpurie a implicaţiei.

8/15/2019 Ion Banu -


Poate mai apropiat

de acest spirit al interpretării este

estle, care vede în textul

fragmentului El afirmată ideea uneiustiţii supreme ce

asigură ca, în disputa pentru existenţă aucrurilor de-a

ungul timpului suveran, ele să-şicedeze unele altora locul

şi să dispară după ce au aj uns săfiinţeze1. Amestec deci de

necesitate a transformării, prin

conservare a substanţei,

8/15/2019 Ion Banu -


şi de spirit mitologic (al "drepteimpliniri") .

S ă asociem însă acest vag conceptfilosofic al necesităţii

de preocuparea constantă a urmaşului lu

Thales, în virtutea căreia este schiţată ovastă geometrie cosmică, sferică,susţinută d un sistem complex denele, în interiorul căruia

anumite raporturi numerice statornicescdimensiunile, forma şi poziţia reciprocă

a corpurilor cereşti. Necesitatea,chiar vag concepută, a fost abordată închip aritmo-geometric. Universul însuşi

ncepea să fie gîndit în spirit matematic,

8/15/2019 Ion Banu -


o ade\·ărată "revoluţie intelectuală", cnm spune Jean-Pierre \'crnant2.

13. Capacitatea dialectică novatoare afilosofului nostru

-;c manifest::;. i în problema

contradicţiei. Naşterea Universului din jeiron primitiv se datoreşte existenţei î

sînul

;ău a dou:l. forţe contrarii, caldul şirecele, a căror înfruntare reciprocă adeclanşat procesul de formare a lumii .

.:\.naximandros, după cum spuneSimplicius, crede că

ucrurile s-au născut "din diferenţierea

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


ON BANU

}nelu/ SCC"E '.'; 1:':1

8/15/2019 Ion Banu -


orifici·f l .-. .,-; "os

-- ]nelu/ iL·,-,i';:u

oriftCtf.;: ,·_ :- -,;.!

Jne!e :v :nlric! ale

Căii Lac:u ,:1 .'e altor sfell'

PăminU (IJ= !:r)

Raportul dintre mişcare i contradicţie

este !:.·-.:dar . El<·

apar însă de mai multe ori legateaolaltă. Consemnu m

8/15/2019 Ion Banu -


una din acele indistincţii caremărturisesc stad! ul primiti '

n care se află deocamdată procesul dedezvolt are al cat l··goriilor, dar care eotodată şi forma primară . brută, (k

sesizare a unui mare adevăr, încă

neexplicitat . acela al

ndisolubilei relaţii dintre contradicţieşi mişcare.

1 4. Să considerăm in sfîrşit aceaspectaculoasă şi iu

acelaşi timp ciudată teorie a inelelor1•Ele închid înlăuntrul lor focul, ca unelece sînt provenite din sfera universalil de

foc desprinsă cindva din rlpciron. Sînt

8/15/2019 Ion Banu -


d\::stinate sft

explice, în concepţi a lui

Anax.imandros, fenom::ne şi însu

şiri cosmice atît de \·ariate, precum :caracterui circular al

Căii I..actec, caracterul luminos alastrelor : ttnitatea dt

naturi a stelelor, soarelui si lw1c i.miscărilr ;-,p,rente ak

astrelor, faptul cii unde :,-.trc "senişcă" iJ{t r-o ordi111

1 Yd. lucrarea noastri\, Primii 11111/o

a h,,li greci, Du cmt:ti, Ed. <k

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


urmă, între de

şi stele.

Dacă în zilele noastre ar încerca cinevafără a face <l pel

a nici una diu cunoştinţele deastronomie pe care i le p;me

a-ndemînă ştiinţa şi care, prin urmare,

nu bănuieşte că

anumite mişcări sau dimensiuni cosmiceaparente nu

corespund realităţii, dacă ar încerca,spunem, să imagineze

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


pe o premisă teoretică unitară, admisăca fundamental:" în

concepţia autorului, în speţă, teoriadespre (tpciron din care

nelele sînt arătate a proveni : procedeu

metodologie impecabil (altoit pe opoteză falsă) ; c) tinde să-şi suusumae

chiar dacă în chip cu totul nesistematic toate cazurile

de observaţie Înregistrate ; d) năzuieşte

să introducă /!nitate teoretică îndiversitatea acestora.

Fantasti că prin obiectele pe care le

pune în joc, teoria

8/15/2019 Ion Banu -


filosofului mi1esian e totuşi realistă înmăsura în care se

sprijină pe experienţă ; pe naivacontemplare necondusă

de altceva decît de bunul-simţ al

autorului, care nu bănuie:7te

cît de străin poate fi simplul "bun-simţ"de adevărul

ştiinţei. Fantezistă prin premise şiconcluzii, ea e probndă

prin spiritul ei metodologie, prinraţionalitatea procesului

meditativ ce merge de la premisa

8/15/2019 Ion Banu -


niţială ]a enunţurile

concluzive. E străbătută de concepţia

unui Univers laic

şi dinamic, de efortul cătresistematizare, al unui gînditor

care vrea prea mult faţă de ceea ce-ingăduie tinereţea l u i

storică.

LXIX

ON BANU

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


ezeî că aerul lui

Anax:imenes nu este aerul în

accepţiunea curentă a cuvîntului şi cădeci, sub acest raport, nu e vor ba d1o revenire la :radiul thalesian alnoţiunii de materie, cum s-ar părea

a prima ,·edere3. Acest punct de vedere dus d 'l'annery

pini:, la negarea oricărei diferenţeeoretice între principiul

m;;tcrial al lui Anaximenes şi acela alui Anaximandros .

A1Lnrul francez crede că Anaximenes,

comparat cu Anaxi-

8/15/2019 Ion Banu -


111G Jdros, . , nn a făcut decît săprecizeze pentru imaginaţie

do, rina primului . . . , fără a fiprocedat nicidecum, din

pm;, t de vedere filosofic, la o

retrogradare de la uu concept

abstract la ttll altul mai concret . . . "4•u credem că ftj)eiron

ar ". i fost uu " concept abstract" . Fără amerge atît de departe ca Tannery, fără a

neglija reziduurile mitice posibile nk conceptului de element-aer5, ne e greuotuşi să evităm

m ]:;·esia că principiul aerului este mai

8/15/2019 Ion Banu -


puţin concrc:t-deter

J1li::at decit acela al apei din cugetarea

ui Thles, gravitîm1 in j uruisemnificaţiei de nedeterminare. Intrevedem dmtul Hlosofulni de a căuta,printre substanţele concrete,

un 1)rincipiu susceptibil în mai deplinămăsură, cu tot

car l cternl său concret, să exprimeuniversalul. În compara

ie cu apa, aerul dă şi mai mult impresiade fluiditate şi

difm.iune, fiind ca atare mai propriu

spre a exprima însuşirea lumii materiale

8/15/2019 Ion Banu -


de a poseda mişcare, trausforrnabilitateşi yivacitate. Luînd ca punct de plecareo sugestie 1 A. 11. P r e n k i a n . Les

do;ţographics ct les jra.gmcnts de; Jlili-sien,', in ,. Studii clasice", nr. VI, 1964.p. 1 1 .

2 Vd. G . C o g n i o t, op. cit . , p. 23.

" Primii materialişti gl'eci, p. 17 - 1 8.

4 P a u. 1 T a u n e T y, Po11r l'histairede h1 science hel!J 11,•, l',d;, Alcan . 1887, p. 1 48.

\"d. 1•' e 1 i x B u f f i e r e, Les mythed'Homere et la pensiJ gvecqu.

P;ni,, Les llclles Lettr . 1956.

8/15/2019 Ion Banu -


LXX

8/15/2019 Ion Banu -


FIZICALISMUL INIŢIATOR ILOR

Ceru!{so!id)

Schema Universului la .'\naximenes

a lui Robin, observăm că însăşi noţiune

de prirlcipiu - judecată cu m ăsurile

8/15/2019 Ion Banu -


acestor vremi îndepărtate - este mai

compatibilă cn materia-aer decît cu

materia-api"'1 . Principiu înseamnă ceeace e "la început", ceea ce seantosatisface şi nu depinde de altceva.Or, judecînd cn mintea c;:lor

.'echi, observăm că apa, avînd nevoiede un anumit suport

solid, presupune un altceva căruia îi estsubordonat ;;i ea

a tarc nu mai e, strict vorbind,"principiu". Aer ni nu .are

neyoie de suport, se menţine "singur" şi

dimpot1"i·;ră,

8/15/2019 Ion Banu -


este: suport a altceva ; poate fi afirmatdeci, după preceptnl

spinozist, a fi "causa sui" şi ca atareacceptat ca "principia" .

Concc·pţia lui Anaximenes despre

materie continu:. ::,ă.

fie hylozoisU1, după cum ne indică unext, original de astădată, transmis de

Aetios (fr. B 2) . Trăsătura aceast<'- ccomună îutregii şcoli din Milet, chiar dacă nu am gc;;it-o

explicit confirmată în fragmentele luiAnaximandros. Comnnă rare a fi fost şipoziţia lor în problema zeilor,

comi<;eraţi de Auaximenes a fi născuţi

8/15/2019 Ion Banu -


şi anume proveniţi din ,j ,'f .

:\>1aterial:ismul fizica! al lui

Anaximenes a fost voate ,.','Va

mai bogat decît acela al antecesorilor săi, prin mar..J

număr de corpuri şi fenomene cosmicecare primesc din

partea lni o Explicaţie naturală "fizică",deşi adesea fantezi stă. :E Yorba de stelşi planete, de temperatura te:,..-Inr,

LXXI

8/15/2019 Ion Banu -


ON llANU

de apuncrca soarelui, de dnturi, ploi, grindină, ză padă,

curcubeu, cutremure etc.

1 6. Uadc însă gîndirea lui .\naximenesne conduce inai

departe pc drumul sinuos al dezvoltăriigîndirii filosofice,

este pe planul dialectidi. Filosoful nu semnl ţumc)tc cu

sug.:stia sau afirmaţia diversificării

materiei unitare. El

8/15/2019 Ion Banu -


u··ue stt definească acest divers, in considerare anu mite

calităţi f tmdamentale şi anume focul,vîntul, norul -- adică

vaporii Jc apă - apoi apa, pămîntul,

piatra, care la rindul

or ar fi smsa calităţilor multiple ceconstituie diversi t atea.

Dar prin aceasta lk apare conturatăpractic i deea ck calitate, fără să

constatăm încă o enunţare cxpliciEt, eLIatît mai puţin vreo definire a calităţii .

El cerectc'ază - aceasta este d2

asc:;nc·lt.:a nou - proc·sul

8/15/2019 Ion Banu -


care duce la apariţia calităţilor dinmateria origi nară ,

aerul. Preocu]_)area de a se punechestiunea mod ului in

care apar noi calităţi, e notabilă. E o

preocupare nouă in

planul istoriL·i constitui:ii principiilor eoretice ale mi )icinii,

ob..,c·rvă Ohf Cigon1 • In sfîrşitmilcsianul ne înfăţişează

propria sa ipoteză asupra naturiiprocesului menţionat,

considerat a fi. proces de condensare ş

8/15/2019 Ion Banu -


rarefiere. Gradul

de0.ebit de condensare saa rarefiere

determină apariţia

unei noi calităţi. Dar gradul indică ocantitate, gradul de

condensare si rarefiere, o acumularecantitativă, al cărei

reznltat est aj"J<uiţia_ uneia dincalităţi!.:: fundamentale

ale.: l umii materiale. In mod i mplicit,filosoful ne enunţă

principiul cliaiectic al convertirii

cantitativnlui în c-alitativ. Principiul ce

8/15/2019 Ion Banu -


se desprinde din textul ce stl ladispozi

ia aoastră nu pare să fie afirmat ca unulce ar avea absolutii universalitate, eadevărat. Dar nu e mai puţin adevărat căprezideazt zămislirea unor calităţi

care, ele, au

cara cter uni versal, ceea ce împrumutrt principiului o anumită

tni \·ersalitate indirectă. deri\·ată.

1 7 . Dintr-un text al l ui Hippolytos (fr.A 7) rezultă că

procesul ele condensare şi rarefierc, ca

proces cvasinniversal

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


pe acţiunea' frigului şi c[tldurii, deci peacţiunea tdlOr coutrarii. Dar prinaceasta funcţia contradicţiei capăt rt Ja

Anaximene:s un caracter mai larg decîta predecesorul su .

u găsim la el tensiunea contrariilor frig

cald ca motor

al fiecărei transformări ; dar atunci cîndprivim nn fiecare

ucru în parte:, ci lumea în toat ăcupriuden.:a c·i . atunci

ansamblul procesului Jlermanent deransformare din sinul

ei apare ca generat de prezenţa şi

8/15/2019 Ion Banu -


activitatea celor dcnă

contrarii. Contradicţia, din caz

Jartio:lar şi doar inijial

cum fusese la Auaximandros, devinedeci la A11aximeues

cu rezt::rva formulată - generală şimereu ac!ualâ in

ume, aşadar eternă, căci procesulmenţionat ali mentează

mişcarea, iar mişcarea e rc afirmată şide cel de-al trcika

filosof milesian ca vesnică.

8/15/2019 Ion Banu -


18. Se pare că în pera luiA11aximcnes, pent rn prima

dată în Grecia, tema factorului psihicautentic e atinsă în

mod distinct!, depăşindu-se astfel

momentul logic de ignorare a problemei"fizica!" -spi ritual . Identificarea spiriu 1 ui ca substanţa fizicală universală

denotă faptul că în mintea

filosofului stăruie un mod de a ii algîndirii, mod pe care

l considerăm structural, în Yirtuteacăruia obie:ctul gîndit

e o substanţă care, în mod univoc, e

8/15/2019 Ion Banu -


otodată substanţă

fizicală şi "suflet" . Fizicalnl e

universalul, e "principiul",

e subiect, are deci prec:minenţă logicăn raport cu predicatul-"aer". Distincţia

caliiati\·ă

a spiritualului în

raport cu fizicalul nu e încă instituit ă.Pc de o parte noţiunea

de "materie" e ea însăşi primitivă, pe dealtă parte e absentă

orice reflexie asupra distincţiei dintre

corp şi conştiinţă,

8/15/2019 Ion Banu -


dintre gîndire şi sensibilitate. Aceastarezultă, spre pildă,

din relatarea lui Galenos care spunea cădupă Anaximenes,

"omul este în întn:gime aer" (fr. A 22) .

Este posibil ca,

dată fiind orientarea hylozoi stă a şcoliiAnaximenes să

fi bănuit că determinaţia psihică este, înndivid, un fragment din determinaţia

"sufletească" a lumii materiale.Este însă probabil că fragmentul uman apsihicului uni-

8/15/2019 Ion Banu -


1 Dacii nu cumva încă la Anaximandrosv. şi W. C a p e I l e, Vie

YorSCJkraJiker, Stuttgart, 1940, p. 88. n3).

LXXIII

ON BANU

Vt-r"al să fi fost intuit ca fiind cumva de

un gen "altfel",

altminteri nu s-ar înţelege de ce în textulrespectiv - fragment autentic din scriere

8/15/2019 Ion Banu -


ui Anaximenes - expresia

folosită pentrtt sufletul individual, Y,

ux ( psyhe) este alta

decît cea folosită pentru sufletuluniversal, 1tVEllfLOC ( pne-iima) .

Dar atît Y, ux-IJ cît şi 1tvdifLIX sînt aersînt deci materie,

n contrast cu vechea concepţie miticădespre suflet, deşi

noţiunea de suflet e nebuloasă.

*

*

8/15/2019 Ion Banu -


*

1 9. Şcoala milesiană constituie un punc

proeminent îuu·-un proces lent denfruntare a două concepte opuse : cde

d.c hybris (() pL-;), despre care am

mai vorbit şi meson

.1.ecrov) , cu înţelesul literal de,mijlocie". Primul termen

ndică, în lume, fîinţarea de arbitrar, debun plac, de

cE·l'a ce sfidează măsura, lăsînd să sesubînţeleagă şi caprici o.ll zeilor şinemăsura violenţei şi simpla năpastă ;

celă

8/15/2019 Ion Banu -


Jal. dimpotrivă, conduce spre sensul,şi el complex, de

1:1ăsură.

ordine, moderatie.

u accepţiune largă, aceste din urină notau o prezenţă

eoretică universală în timp şi spaţi u. În

una mai restrînsă,

de disting geneza în Europa a cugetăriisistematizate

asupra codului de norme ce guverneazănatura, societatea, cugetarea şi

comportarea omul ui. În acest caz,

8/15/2019 Ion Banu -


emblema măsurii recomandă cotiturasăvîrşită în cultura greacă

de la nentalitatea mitologică despreume, subj ugată de

dispoziţiile şi imprevizibilul divin, cătr

filosofie , către

tiinţa şi etica măsurii, spre care tind cemai mulţi dintre

gînditorii greci1• Distincţia e relativă :după cum preludiile

mu::urii sînt cîntate în mit, tot aşaprezenţa noţiunii de

hybris nu va pieri niciodată. Dar

8/15/2019 Ion Banu -


progresiva degajare de sub

mperiul acesteia din urmă, scoaterea ei

din rang dominant încep odată · curăscrucea milesîană, înscrisă în geomdris mut fizica! al lui Thales, în "ispăşirene!dreptăţii'

1 Vd. II e i n r i c h L a u e, Mass 1mdMitte, Miinster i. W. und O

nauriick, 1960, passim.

LXXIV

F:?.:CALISMUL JNJTIATORILOR

8/15/2019 Ion Banu -


din fraza lui Auaximandros, în caracterunexorabil p urtat de conversinnile

anaximeniene ale cantităţiior.

Dacă 1nsă luăm pe hJ,bris în alt sens -cel de cutezanţii

ce sfirleazii autoritatea divină - atunci,dimpot rivă, iată

filosofia milcsiană în postura de acomite un groaznic delict

de h_-vbn:s : smulge puterile zeilor şi le

distribuie materiei !*

*

8/15/2019 Ion Banu -


.;:

20. trict vorbind, nu se poate afirma,

n cazu1 miles;,_.l1i -

1or, de o continuitate de şcoală, dincolode cele trei ctmosc:t':

figuri proeminente. Aceasta nu înseamnăcă iniţiaL·•de

or teor<:tice ar fi sleit odată cudispariţia lor. FugiLn:

menţiuni. la Proclos şi în LcxiconulSuda, poml'nesc 1){

Af amcrcos (san :Mamertinos) care,

mediat dupi Tha1es,

8/15/2019 Ion Banu -


s-a doYedit a fi la fel de pasionat dupăgeometrie, ca şi intemeietorul şcoliimilesiene . Hippon din Samos (sau

1\Ietapont , !'an R hegion, sau Crotona),ataşat poate şi c<•lii pythagoricc,readoptă teza pri mordialităţii apei,asoci.:.tă

"principiului" frigului . Trăind in a douaumătate a ;;._ , -.)lului al cincilea,

Hippon de:prtşeşte, în istoria ateism' : ! i.

modalitatea prcclasică şi, contemporan

cu Prot n gor,l:· :)i

Dem(1crit. atad chiar ideea de existenţăa zeilor. 1 'H.:(t

8/15/2019 Ion Banu -


n :1utichit ate a fost numit ateu . I deeaanaximE·niană (le

elem<:nt-aer a fost reluată de Idaios dinHimera (sec. V

.e.n. J, nud(' reapare într-o formă

despre care unii au cn. zut

că ar \·iza un "misterios" elementntermediar ce s-ar si i. La

ntre aer i apL, san între aer ifoc1.

21 . Diogcncs d1·n Apollonia (sec. V) ecel mai interesant.

A avut o buni reJJUta ţie de filosof

8/15/2019 Ion Banu -


i "fiziolog", ulti: nul

calificativ Yizînd preocuprtrile sale

extinse în domeniul

astronomiei, al anatomiei şi fiziologieiumane. Proclamînd

că nimic nu se naşte din nimic, el eprimul care enunţă

explicit nu gînd ce domina întreagacugetare greacă, cea

1 Vd. W. K. ( . C t1 t h r i e. A HisloryPj Grcd1 Phii•-soplty, ,." _

I, CamuriJge CniH:rsity Pres.s, 1 969,

p. 36(1.

8/15/2019 Ion Banu -


LXXV

ON BANU

dl·alist ă inclusiv. 'l'eza asupra unuisingur principiu mat.·r\al o motiveazăprin faptul că doar condiţia de (·senţă

u nică, comună tut uror elementelor dinnatură, face posibilă trecnca lor, unul înaltul, şi capacitatea lor de a se ţ;Jf!nenţa reciproc. Dacă afirmă că aceastăescnţii este

acral, o face pentru mai multe motive :acr tl este doar el

o;nniprezent, apoi "a fi peste tot"

nseamnă a putea cunoaştL· totul, deci a

8/15/2019 Ion Banu -


poseda inteligenţă. Dat fiind căn,;uşirile sufktului sînt cunoaşterea,nteligenţa şi funcţia motoare,

reb uie ca si el să aibă o constitutieaerifonnă. Fizicalismul

să1: mecanfcist nu sc mlădiază decîtatunci cînd, urmînrl

poate pe Anaxagoras, vede în inteligenţ'IOYJCl'L - noesis)

g"''rnatorul ritmurilor cosmice şi

mplicit originea Jrumus'"('i lumii. Prinultima teză, vedem, paradoxal, la acestJ!J,-J.leria!ist, o cugetare prin carestrăbate conceptul pythagoric de armo

nii.', spr, a aj unge la fr umosnl din vi

8/15/2019 Ion Banu -


ziunile lui Socrate şi Platon. umindaerul . ,Zeus ", el face în

onel acela:;;i lucrn ca şi contem.poranusău ateu, Prodicos,

care afirmă că zeii uu sint altceva decît

personificări populare

ale celor trebuitoare.: omului.

V

ARITHl\10-!\L\GICUL ŞI ARMONIA

" Pytllagoras a fost primnl e:ue adenumit ( :niversul

Kosmos, datorită onlinei pe care o

8/15/2019 Ion Banu -


vedea

dominind într-însu!".

Pseudo-Plntarh, De plac. II. 1 Stoh., Ecl, 2 l .

. In a dota j umătate a secolului VI.e.n., în societatea

-reacă dia sadul Italiei incepe sii se

afirme o învăţătu r:i.

kgat:i d-:: aumde lui Pythagoras. Eadevărat că, spre deosebire de trecutulnu prea îndepărtat, rămîn azi prea puţinemoti-,'c să ne îndoim de existenţastorică a acestui personaj ,

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


sau altaia dintre purtătorii doctrinei.Dacă

\ristotel, la nn mai mult de un secol şiumătate dup{t

Pyt hagoras, prAeră să vorbească nu de

nvăţătura întemeietomlui, ci de ,.aacelora pc care-i numim pythagorici".

noi c2i de azi, deşi avem la dispoziţie odocument _ţie mai

bogată, nu stăm mai bine în privinţa

delimitărilor. In j uruideilor şi persoanei lui Pythagoras

continuă să se desfi"t

8/15/2019 Ion Banu -


şoare şi azi largi dezbateri. Istoricul ceurmăreşte însă

nainte de toate procesul dezvoltăriigîndirii filosofice poate,

atîta vreme cît aceste dezbateri nu-i

oferă concluzii definitive, să se refere,după modelul lui Aristotel, nu in modspecial la Pythagoras, ci la pythagorici.

nţelegem prin pythagorismul vechi,cugetarea asociată

de activitatea întemcietorului şcolii, acelor din preajma

LXXVII

8/15/2019 Ion Banu -


sa şi a urmaşilor săi ncmijlociţi . Unii

numesc pythagorism

mediu faza de reînsufleţire care angajează sfir itul secolului V şi , în mare

parte, secolul IV, fază avînd dreptprincipal reprezentant pe Philolaos,activ pe la începni:nl menţ:ionatei etape

Termenul de pythagorism non l: rezervatfazei eleniste a curentului . Acesta dinurmă a continuat <t

dăinuie şi în lumea romană.Pythagoras s-a născut în insula Samos p:1 inceputul

8/15/2019 Ion Banu -


celei de-a doua jumătăţi a secolului VI.Tîni",rul insular a

fost contemporan cu Anaximenes, aj unsa -.-1rr-,t<1. înaitei

maturităţi. Vecinătatea imediată a

Miletului '"" fi făcut

ca filosoful din Samos să i11tre repeden conta.::: cu orietJtarea inaugurată

de Thales şi să-şi hotărnicc:r'=--scăat:tudinea printr-un radical contrast cucealaltă. 11 regăsim instalat în oraşul

Crotona din sudul Italiei acti''

pe diverse

8/15/2019 Ion Banu -


planuri. Ca om politic, a militat pe liniaconscrvatismul ui

proaristocratic. Se spune că moartea sa pe la începutul

secolului V - ar fi survenit în urma unui

compot politic.

Vechiul pythagorism prezintă mai multefaţete. Estecurent politic,antidemocratic, este învăţătur 1filosofică,

dealistă, este doctrină religioasă. Înaceastrt ultimă ipostază, activitatea şi-odesfăşoarţt în cea mai · mare parte într-un cadru sectant, închis. Prin aceasta,

prin ritualul

8/15/2019 Ion Banu -


misteric practicat în interiorulcongregaţiilor sale, prin

articolele sale de credinţă,pythagorismul secol ului VI ui.

se înfăţişează foarte aproape de orfism

şi de sectele reli-gioase orfice1 ; oapropiere care în multe prh:inţc mergepînă la indistincţie.

Faptul că de-a l ungul existenţei salecurentul pythagoric

nu a avut mereu acelasi caracter encontestabil . Îndeosebi,.

odată cu Philolaos, pythagoricii par să

se fi îndepărtat

8/15/2019 Ion Banu -


ntr-o anumită măsură de accentul fideisniţial şi să fi

elaborat o serie de teze remarcabile subas1Jedul ieşirii

filosofiei din faza ei primară.

n cele ce urmează, sînt luate înconsiderare anumite

răsături ideatice minimale cu caracter permanent iu.

pythagorismul vechi şi cel mediu.

1 Vd. de pildă, H e r o d o t, II, 81.

LXXVI I I

8/15/2019 Ion Banu -


ARITIJMO-MAGICUL ŞI ARMONIA

2. Burn.:-t Yorbeste de nn anumitreviriment religios îu

secolul al VI-lea î..n.l care succedeapariţiei materialismului . Ellust::-..::ază între altele acest rcvirimeu

prin influenţa crescută ;:;. orfismului.Observaţia lui R urnet ne conduce

spre păren_·<l după care pythagorismul

face parte dintr-un

8/15/2019 Ion Banu -


ansamblu de manifestări care auconstituit o recrndescenţă

a religiozitlţii în a doua j umătate asec. VI, fapt ce

plasat 1n contextul opoziţiei dintre aces

fenomen şi

ca1ismul autimitologic milesian. Avemde-a face cu o reac

ie, expiicabilă în prim rînd princonflictele sociale din

umea gr ad. Gomperz sugereaz{texistenţa unui raport

utn religiozitatea pythagoricilor şi

8/15/2019 Ion Banu -


proaristocratismul lor.

El arată că luptele dintre democrati si

aristocrati, în cetătilc din sndul Italiei,au devenit si' m'ai violente' de îndată

c "parti11u1 aristocratic (al h{i

Pythagoras

.N.) ,

ran.-,tormat prin dogme şi practicispeciale într-o confre

Yic religioa<' !ji socială puternicorganizată şi devenită

8/15/2019 Ion Banu -


t a L in stat , a început să se comportefaţă de masa cetăţenilor cu şi mai multdispreţ !ji trufie decît înainte"2•

Legătur<>. dintre factorul teoretic şi ce!politic în gîndirea

pythagoric{;, faptul că scrierilemilesienilor erau cunoscute

in această epocă, cele arătate înpaginile anterioare referitoare la snirituantitraditionalist si manifest laicizant alcugetării ri losofilor milesiel{i ne

ngăduie să presupunem ciipythagorismul a îndeplinit funcţiaobiectivă de a opune

8/15/2019 Ion Banu -


materialismului milesian fundamentareafilosofică a unor

vechi teze mitica-religioase, înfăţişînduni-se ca un fel de

ransmutaţie filosofică a unora din

sentenţele de credinţă

radiţionale.

3. Esenţa lumii în ansamblu şi a fiecăruiucru în special

ar consta dnpă pythagorici, aşa cumsubliniază Aristotel,

nu într-un element material, ci în

principiul numărului,

8/15/2019 Ion Banu -


unit cu acela al armoniei, care dealtfelse reduce ea însăşi

n ultimă analiză tot la număr. Redămextul (Aristotel,

1 J. B u rn e t, op. cit. , p. 87.

'f h. G o m p e r z, Les pense·urs de laGrece, Paris-I,ausanne, 1908,

p. 1 1 1 .

LXXIX

Ot-: ll A :-Ji.'

Metajiz:ica, I, 5, 985 h-986 a) : .,Pe

8/15/2019 Ion Banu -


vremea acestor filosofi şi chiar înainteaor, a::;a-numiţii pytbagorici s-a n

consacrat cei dintîi studiului

matcmaticilor şi l•'-au dezvoltat.Pătrunşi de această disciplini'i, ei auadmi" c;I priiicipiile matematice sînt şiprincipiile tuturor (·xi !'tenţelor.

ntrucît din aceste principiimatematice) m;n erele sînt

prin natura lor cele dintîi, iar în numerepyth;: goricii credeau că văd o mulţimede analogii cu lucrurilt care există

şi care devin, mai curînd decît în foc, înp<'i mint, în api'i

cutare determinaţie a numerelor fiind

8/15/2019 Ion Banu -


drept a tea, cutare

alta sufletul şi inteligenţa, cutare alta

momc·lllul potrivit,

şi oarecum la fel cu toate celelaltedetenninaţii l ; întrudt

apoi ci vedeau că numerele exprimauproporţiile muzical<:,

ntrucît în fine toate celelalte lucrnri lise păreau alcătuite

n întreaga lor natură asemenea cunumerele, iar numerele

păreau a fi realităţile prime, ei socoteau

că principiile

8/15/2019 Ion Banu -


numerelor sînt elementele tutnror existenţelor şi întregul

'uivcrs se reduce la armonia num erelorar toate potrivirile

pc care ei le puteau constata în numere

şi în muzică, de o

parte, şi fenomenele cerului şi părţileacestuia şi ordinea

din Univers, de altă parte, ei le adunauşi le cuprindeau

n sistemul lor". Spre deosebire deepoca de mai tîrziu,

al altui stadiu de maturitate logică, în

8/15/2019 Ion Banu -


care numerele au

fost considerate de pythagorici în sensul

or pur matematic, vechii pythagorici leau dat o semnificaţie ontologică, dublatăa rindul ei de arhaice supoziţii magice.

Ele ar fi

, elementul" substanţelor fizice, alatributelor acestora .

ba chiar al unor valori etice şi estetice.Din numere s-ar

na şte şi în numere s-ar întoarce toate.Ele ar fi în fel ul

llr t·senţa actuală a lucrurilor.

8/15/2019 Ion Banu -


Cind pythagoricii spun că num ărul esteo otu-r6t; Myo:::

dw avtos logos), ci afirmă că, spredeosebire de ovo(.lrt.

onoma) , adică de numele ce identifică

ucrul din punct

de vedere exterior, avem logos-ulpropriu, adică esenţa

ucrului, tot una cu sarcina luinumerică1•

1 Vd. K u r t v. P r i t z, Grundproblemsdef' G8Sekichte der anliln"

Wi.scnsckafl, Berlin-New York, W. d

8/15/2019 Ion Banu -


Gruyter, 1971. p. 49.

LXXX

\R!TI !lO-AG!CUL ŞIAR!>.!OilA

4. Semnificaţia c:nunţnlui pythagoric

"toate sÎI<t nmn.tr

a variat probabil de la unul la altuldintre adepţii cureutului şi sigur de la oepocă la alta. I.(uăm în consi deran osemnificaţie primitivă. Potrivit acesteiaorice obiect din

8/15/2019 Ion Banu -


realitate are volum, orice volum înprincipiu poatl' fi delimitat de suprafeţepe cele trei dimensi uni ak: ";ale, deci

poate fi redus la suprafeţe ; oricesuprafaţă poate ii deli mitată de li nii ,ca atare orice suprafaţă poate fi .,reclus:t"

a linii_ Fiecare linie, la rîndul ei, e-steo totalitate de puncte,

poate fi d(·ci descrisă ca număr depuncte. Ca atare, numărul

de puncte trece spre linii, din linii spresuprafeţe, din suprafeţe spn• volum, înaşa fel încît orice obiect, iu ultim?\

analiză, este raportabil la un anumit

8/15/2019 Ion Banu -


număr.

nţelegem, astfel, sensul enunţului

atribuit lui Pythagoras : l

" ucrurile sînt numere".

Cxaminînd teza din rîndurile imediatanterioarv, observăm că punctul -- aflata baza construcţiei -- C'Ste conceput în

fapt ca a\ Î

nd o anumi tă extensiunc: spaţialăaltminteri "linia" 11-ar putea fi socotită

ca reductihi l ft la un Humăr · determinude puncte) . Se denunţă astft'lmodalitatea primară în care fusese luatnumărul de către cel mai vechi

pythagorism : entitate obicctuală cu

8/15/2019 Ion Banu -


caracter corfJoral.

Odată cu numărul, era indicată ca esenţă

a realităţii şi

armonia. Se subînţelegea prin acestermen un gen de acord

ăuntric, "pur", predeterminat, cu variatesfere de aplicare. Acordul era conceputca statornicit numeric. Nu apărea oareacest lucru din examenul armonici prinexcelenţă, cea muzicală ? I ată, sprepildă, armonia dată de un instrument cu

coarde : aici, fiecare sunet dt:pinde deungimea coardei, aşa încît, pe una şiaceeaşi coardă, pri n schimbareaungimii, obţinem sunete diferite.

Lungimea e număr, deci sunetul şi, în

8/15/2019 Ion Banu -


ultimă instanţă, armonia sunl'tc:lor sînt

ot numere.

La nivelul fiecărui lucru, armonia constaprobabil îu

congruenţa multiplicităţii sale numericentrinsen·, în faptul că, deşi aceasta e

pătrunsă de opoziţia par -- impar, lucrulnn încetează de a fiinţa ca unitate.

LXXXI

ON BANF

n c<:: priveşt...· armonia universală, eaera transpusă în

8/15/2019 Ion Banu -


rmenul de kosmos, folosit probabilpentru prima oară d(

pythago:-ici spre a numi Universul.niţial se înţelegea prin

kosmos rînduiala din cetate, deci din

planul social. Exprima

principiile de normă organizatorică şi derarhie. La pythag:)rici, aceste atribute

sînt extrapolate spre a deveni ordine

-;n rremă, armonie a Universului. Va fi

avut un rol aici!hservarca ritmicităţii mişcărilor

astrale, ce vor fi părut

8/15/2019 Ion Banu -


diri guitc şi ele de un gen de "normă". Pde altă parte,

ritmul este măsură numerică,susceptibilă să susţină armonia.Capacitatea Universului de a se structurşi de

a include mişcările în chip armonios nuera luată ca o expresie a fizicalităţii, cica o însuşire predestinată. Un textplatonician , adesea comentat, nepermite să surprindem

mai profund determinaţiile infra- şiextranaturale ale

armoniei-kosmos. Este un "liant" ce

uneste într-un tot

8/15/2019 Ion Banu -


"cerul i pămîntul, zeii şi oamenii" ; uniant, constituit

. din concordie şi bună ordonare, dinnţelepciune şi spirit

dt:: dreptate"1. Se observă cum nota de

ordine naturală

absoarbe înţdesuri etica-raţio nale careevident, exccd

"natural ul" .

Asocierea dintre număr şi armonie erasusţinută de ambivalenţa consemnatăfiecăruia din cei doi termeni. Numărul

este raport cantitativ dar ar fi şi

8/15/2019 Ion Banu -


constituent axiologic

ce se degaj ă magic din presupusa lui

substanţă. Armonia

este de asemenea raport de ordinentrinsecă, dar şi destin

ogica-moral .

ntr-un sens, întrucît armonia fiinţează î

n vi rtutea

m.tmărului, acesta e luat ca principiuultim, unic, al viziunii pythagorice. În alsens însă, formula a două principii -număr şi armonie - părea impusă defaptul d\ orice real, cu necesitate

multiplu, este real întrucît multiplicitate

8/15/2019 Ion Banu -


sa nu este dispersiune, ci complexitate aunei compoziţii legate, coerente,"raţionale".

5. Diogenes I,aertios ne comunică un

ablou ontologtc

destinat să schiţeze procesul (logic) alconstituirii Universului în spiritulprincipiului aritmetica-geometric, pytha1 P 1 a t n n, Gorgias, 508 A.

LXXXII

8/15/2019 Ion Banu -


\RITH10-M -\GJCUL SI ARMOc; IA

goric (Cartea a VIII-a, Cap. I) . Urmează

s[t i nţdegemndiciul dat de Diogenes în chipul de

mai jos :

Unitatea :

principiu primordial de simplitate şi

arm-01: c.

8/15/2019 Ion Banu -


J

\'" -,_,

Doimea :

ca să fie posibilă trecerea ztnu-lui spre

altc:eYa, trcbttic

1 ea unul să fie negat; e necesară uccicel puţin o de(h!blare, înaintea oricărei

multipliciti'\ţi, ucci un princiri"

al do-i-ului.

-iume1cle :

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


ucru se prezintă avind desUşu1

rare spaţială. Sint p1·incipii r;eometrice

ale extensitmii în spaţi<t.

'·}ubsttmte concret-sensibile

Transmutaţia principiilor aritluno

pămînt, apă, aer, foc)

geometrice in diferenţieri calitallue

1

care justifică ui\"er itatca caEt:ctivă aucrurilor.

8/15/2019 Ion Banu -


Kosmos :

Constituirea rînduielii universaleraţionale în •·are luc-rnrile sintntegrate.

Dar Diogenes are în vedere aici doar latura ::-raţială. a

n:alului. Reiese din alte texte şirar1ortul dintr · numew

şi timp. Pornindu-se de la constatarearitmurilor bioloicv

i astrale, se ajunge la conceptul de

x.otLpo:;; (kairc)s)

8/15/2019 Ion Banu -


sau "timp critic"\ adică intervalul deimp dd crmimbil

uumeric, în limitele căruia are loc, înmod implacabil, împlinirea unuieveniment, ceea ce conferă numii rului;;\

menirea de măsură a timpului (dar caimp dijerenţ1 at) .

6. Conceptul pythagoric de număr are osemnificaţie

particulară care poate fi surprinsă denterpretul modem,

doar dacă se transpune într-o structură

menta]ţL cu tot ul

8/15/2019 Ion Banu -


diferită de cea a timpului nostru.

Potrivit dispozitivelor noastre de

gîndire, am putea

recunoaşte că numărul, în sensul celor expuse mai sus, ar

1 P. K u c h a r s k i, Sur la notionpythagoricienne de XCllf . in "Rc

·ue philos. de la France et de l'tr.", 21963, p. 1 69.

LXXXIII

8/15/2019 Ion Banu -


ON BANU

urma s[l fie luat ca expresie mentală a

unei relaţii obiectuale, relaţie în raportcu care lucrul material, în fizicalitateani, ar avea caracter primordial. Am

spune deci că

relaţia numerică obiectuală are caractersecund faţă de

corpul sensibil şi că numărul (subiectiv)are caracter secund în raport cu relaţiaobiectuală. Ambele aceste raporturi sînt

nversate în mod idealist în cugetareapythagorică, o dată în mod deliberat, iaraltă dată, mai exact sub alt

umhi de vedere, în mod nedelibcrat,

8/15/2019 Ion Banu -


primitivist. n primul

ca z, relaţia obiectuală e deliberat

prezumată a avea caract1·r primordial îraport cu corpul sensibil. Ea devine zmi

,ersalul prim al tuturor lucrurilor. A

doua inversare e

nccleliberată. Ceea ce este în faptconcept-num ăr (deci

;ubiecti\') e luat drept entitate ce ar avedin cternitatl:

caracter obiectual, existentă deciprimordial, în lucru .

Ceea ce ar putea fi luat în considerare

8/15/2019 Ion Banu -


drept obiectual

- iluzoriu, dar obiectual - e presupus a

fi în sine şi prin

sine obiectual : iată numărul conceput casubstrat imallent al lucrnlui perceptibil.

Mai departe : sîntem într-o fază degîndire filosofică în

._·are, în virtutea unei valenţe decugetare pe care o considrămstructurală, antedeliberativă, tot ce e

real e presupus a fi corporal. Aceasta,credem, nu în virtutea unui concept decorporalitate pus în mod distinct ca alteal

8/15/2019 Ion Banu -


celui de incorporalitate, ci în modularhaic potrivit căruia

nu se pune încă problema vreuneidistincţii, în sfera realul ui, dintrecorporal şi incorpora!, dintre practicperceptibil şi ipotetic perceptibil, dintre

perceptibil şi imperceptibil .

Drept consecinţă, numărul obiectualizate, aşa cum am

văzut, considerat corporal. În calitatea lui de extrapolare

a unei construcţii mentale (conceptul) ,pentru noi, aici,

atributul e lipsit de semnificaţie. Dar şi

8/15/2019 Ion Banu -


alţi filosofi ai aceleiaşi faze structuralede gîndire vor proceda la fel, conside

rînd ca avînd caracter corporalfacultăţile logice şi afective :

ntelectul, simpatia, ura şi altele.

S-a văzut mai sus una din modalităţilede înţelegere

pythagorică a corporalităţii numărului .O altă modalitate

era aceea în virtutea căreia numereleerau presupuse a

avea extensiunea geometrică a

gnomonului, ca, spre pildă :

8/15/2019 Ion Banu -


LXXXIV

ARITHM0-1AGICUI. Ş! .\!' t,fO I"JA

L. pentru numărul trei, sau i____ pentrunumărul patru

etc.

ntr-un fel, destinat, probabil, să rămînă

pentru noi

mpenetrabi l, pythagoricii ajungeau săpresupună că lucrurile sînt universal şiprimordial instituite printr-un sistemJăuntrifS de relaţii arithmo-geometric:eCel ce ajunge la un

8/15/2019 Ion Banu -


asemenea rezultat are toate motivele săpresupună că o

atare ciudată arhitectonică intrinsecăfiinţează în virtutea

unor virtuţi ascunse, insondabile, pline

de mister, ale

numerelor. Acestea se vor impune decisub un chip totodată

cantitati\rist şi magic-calitativist. Seatribuie o încărcătură magică, specifică

fiecărui număr de la 1 la 10. Astfel, Unufundamental, ia caracterul de "părinte"al celorlalte

numere, de "etern demiurg" ce menţine

8/15/2019 Ion Banu -


ordinea l ucrurilor, cum observăHabertl, părînd a se confunda cu Zeus.

Unu, fiind pretutindeni, didnitatea searată implicit a fi

,peste tot". Coloratura mito-magică a

numerelor 1 - 10

nu se limitează deci la ele : multiplul deşapte, spre exemplu, beneficiază devirtuţile magice ale lui şapte.

Puterile magice ale numărului devin

nsuşiri intrinsecerde lucruri lor a căror esenţă enchipuită a fi constituită din

8/15/2019 Ion Banu -


numărul dat. Armoniile reductibile lanumere, valorile

dice sau estetice - şi ele, tot "numere" -posedă implicit balastt!l magic alnumerelor instituite în funcţiile res

Jective.

n cugetarea pythagorică de mai tîrziu,nnmărul nn va

mai fi gîndit ca un constituent ee ar fiprezent în lăuntrul

fiecărui lucru. Va fi gîndit ca principiuce ar avea, în raport

cu lucruri le, exterioritate, guvernînd

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


> O. H a b e r t, La religion de la Grcceantique, Paris. Lethielleux,

1910, p. 353.

LXXXV

o!': BANU

nie muzicală, proporţie, concordiematrimonială, perfec

ie) .

8/15/2019 Ion Banu -


7. Teorie pythagoridi a numărului,fascinant amalgam

de inventivitate :;;i primitivitate, iachipuri diferite dup

faţeta către care se îndreaptă atenţia

noastră .

Ea este o ontologie. Principala teză amateriatitilor ionic:ni.

fusese noţiuuc:a de esenţă "fizicală",unitară a realităţii.

Pythagorismul păstrează principiul deesenţă unitară, care

apăruse în gîndirea filosofilor milesieni

8/15/2019 Ion Banu -


şi care, înţekasr•.

acolo în sens fizica], exdudea

cauzalitatea mitid - , pă:-treazănterpretarea filosofică monistă a naturiidr .îi d.ii UE

alt conţinut, potrivit conceptului denumăr-<:!':enţă.

Ca teorie matematică, embrionară, ea s-a arătat sn;:;ceptibilă să conducă pc uniidintre pythagorici spre autentic:.,descoperiri în ariile geometriei şi

aritmeticii. Pc dt cunoa:;;tc:m, însuşiP:ythagcras a fost autorul unor dcscopc:rir; matematice importante.După el, o serie de ciiscipoli an

8/15/2019 Ion Banu -


continuat activitatla maestrului lor înacc:s'.: domc nin

mpinşi poate şi de i deea că studiulmatemat1cil()r arc: i

uncţia unei purificări morale. Tot aşa,

dee:a \.te Intrificar

rupească a putut împinge şi a împins pealţi pythagorici.

spre studii medicale. în cercurilepythagorice s-a contJrat

8/15/2019 Ion Banu -


c:urentul aşa n

umit al matematicienilor care:, liberatcu.

ncetul de misteri i, de ritualuri, desimbolistica numerelor, a trecut peC'rcnul cercetării ştiinţifice-, b variate-discipline.

Există îu fine tcologismul pythagoric.Pentn: aderc·nţii

acestuia, numărul era un fel demicrodivinitate a ohtL'Ctului,susceptibilă a înzestra lucrul în cauză cu

;"':Js, valoa-·

8/15/2019 Ion Banu -


re,

destin, intcnţionalitate, cu puteri

dătătoare de efecte

materiale sau morale. Încă în antichitatedenumirea de:

,acusmatici" viza pe cei care "urmeazăn tăcere" prcceptele şcolii, transformatn articole de credinţă. Dacă, în

cugetarea filosofului pythagoric,viziunea mitidi a lumii

era prelucrată într-o transmutaţiefilosofică (idealistă) ,

acusmaticii nu făceau altceva decît să

substituie vechii.

8/15/2019 Ion Banu -


mitologii a fiinţclor legendare tot omitologie, de asU1

dată însă una a numerelor.

LXXXVI

ARITHi\fO-MAG!C UT. Şi ARMOI'il •

8. Pythagoricii notează existenţa în lumea unar contraste. Cităm din Aristotel

Ivfetaph., I, 5, 986 a) : Unii pythagorici"admit că principiile lucrurilor sînt zecea

număr şi ie rînduiesc în cupluri : finit-nfinit, neperechevereche, unu-plural,

drept-stîng, masculin-feminin,

repaosmişcare, drept-curb, luminos-

8/15/2019 Ion Banu -


ntunecos, bun-rău, pătrat

{)blong". Probabil că în mod indirect

eza dialecticii contra-

1-iilor a profitat de pe urma acestor enunţuri, dar cupluri](::

pythagoricc de contrarii exprimau maidegrabă un joc al

minţii, încărcat de mistica opoziţiilor,decît rezultatul, fie

7i simplist, al observării naturii. În locde contradicţii ca

.::q)resii ale realităţii dinamice - ca în

sistemul lui Herat·lit - avem la

8/15/2019 Ion Banu -


pythagorici un gen de tablou pios şihaotic .

de un desăvirşit arbitrar. Plantrrilcrealului se amestecă

ndistind . Departe de a fi expresii

ogice ale realităţii,

ck sînt presupuse a domina ca factor primordial imuabil

realitatea fizică, sau cea moral-socială.u orice afirmare a

contradicţiei mărturiseşte dialecticul.De îndată ce contradic

ia nu este concepută ca fundament

8/15/2019 Ion Banu -


necesar al mişcării, ci ca

un jatum misterios, absolut şi imuabil, e

nu este decit

nua din formele gîndirii arhaice preapuţin semnificativă

_-;ub raport filosofic.

9. Imaginii fizicale despre cer şi aştri,

prezentate dt:

milesieni, pythagoricii îi opun un sistemcare, deşi 11 n t

deloc lipsit de idei demne de interes, edominat nu de criteriul observaţiei, -

chiar dacă înşelătoare - ca la milesieni

8/15/2019 Ion Banu -


ci de o supoziţie magică ce atribuievirtuţi miracn·

Joase cifrei :::ece. Aceasta e simbolul"perfecţiei" ; trebuie

deci c:t necesitate magică să-i fie

subordonată lumea, - care

nu poate să nu fie perfectă - chiar dacă,n acest scop,

:dor nouă "corpuri" ale observaţiei -pămîntul, soarele,

hma, cinci planete şi firmamentul stelar ar urma să i

se adauge unul inventat ad hoc :

8/15/2019 Ion Banu -


antihtonul

antipămîntul) . 'rotuşi, notăm faptul că

Universul pythagoric nu

mai este cel mitologic al lui Homer, ciunul conceput ca

realitate mai omogenă din punct devedere fizic decît la

autorul Iliadei. Este un Univers în carepămîntul, pentru

prima oară, este admis a se afla înmişcare, învîrtindu-se

n j urul aşa-zisului foc central, " tron al

ui Zeus". Deşi

8/15/2019 Ion Banu -


LXXXVII

TON BANU

acest plan al l' nive:rsu1ui fuseseconstituit potrivit unot

critnii dominate d<: magie dfrică şi de

armonie mitid'L

deşi nu are caracter heliocentric, estefoarte probabil 6t

a avut mai tîrziu un rol în istoriaichidării geocentrismului. Oricum, însă

cum relevă Dan Bădărău, reprezentarea

8/15/2019 Ion Banu -


Universului ca sistem armonios denumere avea, intre alte consecinţe, şi peaceea de a introduce în modelul logic

al Universului diferenţîerile magiceconţinute în mistica

nt! merelor1 .

Filosoful grec intuic·ştc faptul cănoţiunea de ordine

naturală trebuie asociatii unor măsuricantitatiw, riguros

definite. Legitatea in natură, Îll sensul eiştiiEţific, se întemeiază însă tocmai peun ansamblu de legi speciale,

determinabile în ultimă analiză

8/15/2019 Ion Banu -


matematic.

1 0. Ideile politice ale pythagoricilor

dezvluie şi mai

rlcplin funcţia conservatoare,antidemocratică îndeplinită

de prezenţa lor istorico-filosofică.

Rccomandînd Yenerarca zeilor, ei

cereau totodată respectarea ierarhiei înstat şi. a legalităţii2• Ca adepţi airînduielilor aristocratice, fără îndoială

că legalitatea a cărei respectare o cereapythagoricii era aceea ce se întemeia peradiţionalele constituţii de tip oligarhic

PropoYăduind ideea de nemurire a

sufletului , de viaţă viitoare, de mîntuire

8/15/2019 Ion Banu -


prin

purificări şi totodată de calm şi

pasivitate în viaţa reală,

n ,·ederea dobîndirii unei anumiteseninătăţi, toate îmbibate de bigotism,

pythagoricii apar astfel şi pe aceasti.

ca k în calitatea de campioni airetragerii in contempla il'

bigotii, ai împăcării cu trecutul, curadiţia, adversari ai

acţ_iunii politice innoitoare.

n contrast cu exponenţii ideologici ai

democraţiei care

8/15/2019 Ion Banu -


militau pentru un sistem politic favorabiasigurării drepturilor demos-ului,drepturi în ultimă analiză economice,

pythagoricii emiteau ideea că însăşiacţiunea pentru o

·iaţă tercstră mai fericită trebuie

condamnată, ca nee:x:primind ,.,·irtutc-a". Iată ce spun în acest sens Janet şiSeailles : 1 Vd. D a n B il d ii r ă u, Le

110mb1'r citez les premicrspythagorir;ro>.<.

n .,Acta logica", 5, 1962, p. 100.

r.. R o b i n, op. cit. , p. 65 şi urm.

LXXXVIII

8/15/2019 Ion Banu -


ARITHMO-MAG!CC'L ŞI .\RMONIA. Se pare că în gîndirea lor, renunţareaa feri cire este pnvit;\ drept o condiţie a

virtuţii"1.

Observăm izomorfismul dintrecaracterul momentului

mitologic din metafizica pythagorică, dea i nhiba investi

aţia raţională, şi proclamaţia prin

8/15/2019 Ion Banu -


care politica lor re

L"tmoştea, sau aproape, intenţia de a

bloca acţiunile practice înnoitoare.

1 1 . Soluţia pythagorică are caractvr dealist prin fapt ul

că prezumca 1-ă primordialitatea şiantonomia universalul lli faţă ck individual, a abstractului faţă de concret, a

<:onstrucţiei logice îaţă de obiectul reaal cunoaşterii.

Dar, independent de aceste inversări aleraporturilor reale,

·onsenmăm acum principalele aporturi

8/15/2019 Ion Banu -


pythagorice, prin

.·are a fost susţinutii progresiunca

cunoaşterii ştiinţifice.

\vem în \·.:dere: procesul dematuri1.are a capacităţii de

Lbstracţie, istoria constituiriiconceptului de legitate şi

problema :netodei matematic(' .

Referitor la prima din aceste tem(:·, (: instructi vă comparaţia ctt milesienii.Aceştia, în dtutare:a unui principiu,

,:u valoan: aniversalrt, de constituire a

realul ui, procedează

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


care întreaga cugetare a acelui

-;ecol gîndeşte orice pozitivitate i lll

afectează semnifica

i a actului logico-filosofic la care ne-am referit. Inaptitudinea nnmarulni

pythagoric de a-şi îndeplini în modautentic sarcina ămîne, dar provinedin altceva. Un autentic universal deextremă extensiune ar fi trebuit să poată

ttncţiona tşa încît să dea socoteală dereal sub raport

atît cantit"ltiv cît şi calitativ. Or. dacănumărul, aşa cum

1 P. J a n e t et G. S e a i I l e s, Histoire

8/15/2019 Ion Banu -


de lct i'hilosophic, Paris,

Delagrave . < 930, p. 396.

LXXXIX

ON BA.."'U

a fost conceput de pythagorici,răspundea cerinţei cantitativiste, nuputc:a satisface apelul calitativist decît

prin virtuţi pur fanteziste, mitologice,fapt care iace caduc-il

ntreaga teorie. Această deturnare miticăa numă rului existD.

dar, i nsistăm, el un e în primul rînd

entitate mitică1. Este,

8/15/2019 Ion Banu -


n prim pian, o punere în ,-aloare, înmodul atunci posibi; ,

a rationalităti1: .

Re'feritor r'a a doua tc·mă, a istorieinoţiunii d..: legitate.

·izăm conceptul pythagoric de kosmos-armonie . FărH. a

omite componenta l ui mito-magică, dar ştiind că armonia

susceptihilă a fi exprimată în formulematematice, sur-prindem în substratul eipropensia către înţekgerea lumii i nsensul stringenţei, al constantelor

universaie, proprii

8/15/2019 Ion Banu -


matematicului.

Termenul de kosmos, spune W. Dilthey,

ndjdJ. dm tul.

grecilor "de a se angaj a in studiulregularităţi.i raţionale

i al ansamblului armonios careconstituie relaţiile şi mişdtrileUniv·rsului"2• În acest fel, gîndireapythagoric0

ne împinge mai aproape de conceptui de

egitate decît lll:aflasem pînă în acest moment, săspunem, în concepţia lui.

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


e dcr Philosopliif, în JVcrke, FJ!. XIII,lerlin 1840, ?· !?8 ; de ase menea. F

r. E 11 g e 1 s, Dialectica uaturii, p. 188

2 \Y. D i 1 t h c y, Int1·oduction a l'etudedes scieuces lwmaines, Paris.

Presscs Cniv. de Ilrancc, 1 942, p. 191.

XC

ARITHMO-MAGICUL ŞI ARMONIA

alJţă op.::rii matematice apythagoricilor, considerînd tot

>dată că in elaborarea acesteia locul de

8/15/2019 Ion Banu -


cinste îi revine

filosofului din Samos. Autorul german c

de părere, slujinduse de aprecierile luiProclos, că Pythagoras, după ce şi-ansuşit un anumit material acumulat de

orientali, a depăşit

;tadiul la care ajunseseră aceştia, stadiustrict tehnic,

;;i a elaborat o serie de "primeprincipii", cu caracter

eoretic-deductiv. Este adevărat că şil'hales a făcut mate

uatică, dar el mai mult a presimţit decît

a realizat acea

8/15/2019 Ion Banu -


mare transformare săV r)iită dePythagoras, constînd în

L·rearea prooriu-zisă a stiinteimatematice1. Von Fritz spune

că se simtc(la pythagoici tendinţa de

aj unge la o "ariti

netica zmiz·crsalis", care a j ucatprobabil un rol de genul

aceluia îndeplinit mult mai tîrziu deconceptul de "mathesis

universalis " .

12. Pluri'i·alenţa pythagorismnlui i-a

asigurat o persistenţă multiseculară în

8/15/2019 Ion Banu -


Europa şi în Orientul Apropiat. A

radiat în direcţii spirituale variate,

asigurîndu-şi în timp

i spaţiG o descendenţă ce a depăşitconsiderabil pe aceea

a oricărui filosof preclasic. Cum a arătasidore Ltvy într-o

ucrare devenită clasică3, pythagorismnstoric şi cel legendar

an prolifera: progenituri spiritualediscernabile în cugetarea teoretică, înpractica politică, în filosofie şi poezie,n religiil publice şi cele misterice di

ot bazinul mediteranean, în creştiuism

8/15/2019 Ion Banu -


ca şi în formele mai noi ale mozaismulu-;i

zoroastrismului. În istoria filosofiei si

a stiinţe

1

or,

mmele saL: sînt discernabile pînă înpreaj ma epocii moderne.

1 E g m o n C o 1 e r u s, De

8/15/2019 Ion Banu -


Pythag-.>r! a Ililb.-rt, Paris,Plammarion,

1943, p. 9 ;;q .

V o 11 P r i t z, op. cit., p. 60 ; termenudt: "matlu:sis un iversalis"

ex.primă la Leibniz conceptul de"ştiinţi"i uni n:rsală", sint(,ză a întregii

cunoaşteri, fundamentat!!. logico-matemntic.

8 1 s. L e v y, La Legende dePytf <lgm'e, de Grece en Pa/cstine,Paris,

libl. des H:mte::; Etudes, 1927.

8/15/2019 Ion Banu -


XC [

l \

f XISTEI\TUJ_, ABSOLUT

, Domn să nu-ţ! lie nici och h d .

sonora ureche ori limba ;

:\'umai raţiunii încre(le-i cîntarulcinstitei dispute"

Parm.cnidrs din Elea, Diog. Laert., I X .

2 2 (pum're în versuri : (·. ]\.'"ani) .

8/15/2019 Ion Banu -


1 . Elea este tm oro:1 din sudul Italieiîn 1 a- numit8

Grecie :\'Iare, de unde i numele scoliicare a luat naslcn:

n acd oraş. Din şcoal; eleată fa

parte : poatt: , Xenfan.

născut la Colofon, în răsăritul lumiigreceşti, c.:.i e vine de

acolo in Elea ; Parnwnides din Elea,figura cea mai reprezentativă a şcolii ;

Ze11on din Eka şi JJf elissr.s. născut înSamos şi venit ulterior şi d în Elea.

X:enofan este acela care - înclinăm să

creden; - euunţfi

8/15/2019 Ion Banu -


unde teze ale elcatismului, fără să leaprofundeze insii .

Parmenides este mintea cn:atoare carefunda;;·.cntează şi

argumentează în chip cn totul original şi

cu remarcabil

alent de convingere ideil e şcolii eleate. Zenon ii ia sarcina

să adndi noi argumente în sprijinul ideilor lui P;-trmenides

şi , cu acest prilej , procedează lanteresante •nalizc ak

raporturilor dintre conc('pte şi

8/15/2019 Ion Banu -


realitate1• :\fdi<:"''lS nu se

remarcă prin prea multr1 noutate.

2. XENOFA N. Viaţa l tti acoperă adoua _i t<miitate a.

secolului VI şi o parte a secolulni V.c.n. Călt1tor asiduu,

rapsod şi filosof, e un gînditor a cărui

curiozitate il împingl·

către orizonturi de }Jrvncupări maivaste dedt poate sii.

cuprindă forţa lui :-,i uktic-uterpretatiYă. El r!<: dă schiţa

8/15/2019 Ion Banu -


unui tablou tcort·\ : L· pe cît elendrăzneţ pe ati:- de fugi t i v

1 În priuci pula a J:wr:n. a icărei titlu un-I cunoaştt· m . el dezvoltă,după spusek h>i l'ruclos. "rgumenteleale iu număr •le patruzeci .

divizate fiecarr· i:1 m a i nwae ipotezevd . A u g n s t e D i e s, Noeioe.

a rarmbtide nl · ,ti P l :t t " n. l'aris,1923, Les Belles Lettres, p. 17}.

XCII

EXISTENTUL ABSOLUT

8/15/2019 Ion Banu -


cugetat. Efuzinni lirice dar nu doar atît .Despuind metJ.forele de podoaba lor,ntrevedem, pe cît s-ar pru··a, mwk

repere a ceea ce se va cunoaşte maiîrziu sub 1111 mele (lLelea tism.

De la el ne-a rămas foarte puţin. CeC'a

ce spun dcsprL"

deile lui cei vechi prezintă discordanţestorici şi doxografi îl pomenesc uneori

"interpretativ", atribuindu-i tc1di voienuanţe teoretice care i-au fost străinl'.Dadl. la aceasta

adăugăm limbajul său ele poet lipsit încdL" spt:cificitatc

erminologică filosofică, ne dăm seama

8/15/2019 Ion Banu -


cît e dL" greu o.;{l.

surprindem fondul viziunii sale

eoretice.

El crede în fiinţarca unei realităţiobiectualc. Aceast:1

nn seamănll cu imagina pc care şi-ofac oamenii desprL·

umea ce-i înconjoară. Impotrivaopiniilor omeneşti, această realitate eceva unic, fără discontinuitate, străin de

naşten şi pieire, imuabil, ce nu poateaşadar produce uhuk ce n-a fostdintotdeauna. Acest C:nu (singular-unitar) posed8.

8/15/2019 Ion Banu -


so1sibilitate si ratiune. Fiind absolutobsesia antică J.

absolutului) , 'singlar, inteligibil şiepuizînd Tot-ul, i _,,_

potriveşte determinativul de Divin.

Cum însă, reală fiind, entitatea în cauzăe corporalrt

univocitatea corporal-incorpora! dinstructura stadinlui

de gîndire preclasic) trebuie datsocoteală, crede Xenofau,

de specificitatea ei fizicală. Ca atare ea

este "pămînt şi

8/15/2019 Ion Banu -


apă", după unele izvoare, ori numaipămînt, după altdc· .

Această entitate, absorbind totul, estrăină de atributtil

mişcării . Şi totuşi nu putem spune

despre ea : "nu are mişcare", deoareceun asemenea enunţ se referă la mişcare.

Cum după Xenofau mişcarea e deneconceput, ea nu csic

i deci nu putem pune Unul în nici un

fel de raport cu ea.Starea lui e străinft de orice legătură cu"mişcarea şi nem işcarea", redă

Simplicius (fr. A 32) gîndul ce anunţă

8/15/2019 Ion Banu -


JK

Parmenides.

Ontologia acestui Unu, at ît de grenasimilabil de căt re

cugetarea filoso:fică modernă, se poatecontura numai lllt>

ditînd asupra structurii cugetării

filosofice din stadiul

preclasic. IJrin indistincţia dintrecorporal şi incorpo1 at

aj ungem la :fizicalitatea inteligenţei.Este o obict nalitatL·

8/15/2019 Ion Banu -


a tmei eutitrtţi totodată fizicale :;;i spiritnak. I n m1 sur 1.

XCill

100: BANC

n care fizicalitatea acestei entităţi apareca primordială

se subînţelege, nu anterioară) în raportcu Taţionalitatea

ci, putem vorbi de o semnificaţiematerialistă. Vom regăsi

o ::1oţiune chibzuită în mod similar cînd

ne vom ocupa <.le

8/15/2019 Ion Banu -


ous al lui Anaxagoras. Dar, spredeosebire de cazul lui

Anaxagoras, aici, la Xenofan, aceastăentitate Unu-fizicaldivin este în unicexemplar iar nu într-o pluralitate.

Divinitatea Unului este ceva atît de noun cugetarea

greacă a ti;:npului, ea neagă în chip atîtde tranşant şi de

militant vechile reprezentări mitologice

ale grecilor, încîtdin acest punct de vedere înţelegemobservaţia lui Burnet :

8/15/2019 Ion Banu -


"Probabil că printre contemporaniXenofan a fost numit

mai degrabă ateist decit oricum altfel"1

Unii comentatori moderni vorbesc demonoteismul lui

Xu10fan. Cnm termenul are o accepţiuneeologică bine

circumscrisă, aplicarea lui la acest Unufizica! al filosofului

din Colofon este de un stridentanacronism. Nici termenul

de panteism nu e mai puţin nepotrivit :

nu c vorba de o

8/15/2019 Ion Banu -


divinitate di fuzată, prezentă în tot ceeste, ci de una ce ar fi

rationalitatea - "divină" - a tot ceea ceeste. Divinitatea lui Xenofan e unconcept dat în valenţele de cotivergenţăale unei anumite structuri filosofice, înc

primitive, inasimilabile conceptelor generate pe fondul unor structuri cu totuldeosebite. înclinăm să credem că nu

avem la Xeuofan Divinitatea ca subiect,ci ca atribut, divinitatea

umii. Ar fi perfecţia lumii (corporale)

perfecţie ce se

recunoaşte, se gîndeşte pe sine ca atare,n mod cu desă

8/15/2019 Ion Banu -


Yîrşire pasiv, autocontemplath·n.:fiinţînd nimic altceva

decît sinele) .

3. Interpretarea lui Xenofan contimtrt săfie controver

::att. unii istorici, mai demult, Kirk şRaven mai de curînd, se arată puţindispuşi să accepte apropierea lui deParmenides, aşadar calitatea sa defondator al eleatismului .

Autorii englezi menţionaţi îl sitniază madegrabii într-o

anumită relaţie cu filosofii ionieni2•

8/15/2019 Ion Banu -


J. B u r n e t, op. cit., p. 143.

G. S. K i r k - J. E. R a y e 11, Thc

Presocmtic Philos?j>hers. Cam

)ridge, At the University Press, 1971, p166.

XCIV

EXISTENTUL ABSOLUT

n ce ne priveşte, păstrăm prezenţa lui încapitolul ce

are ca obiect pe eleaţi, dar nu fără

8/15/2019 Ion Banu -


ezitări.

4. PA RMENIDES a trăit cam între anii

520 si 460 Î.E:.n . .

contemporan, probabil , ceva mai tînăr,al lti Heradit.

a cunoscut, asemenea efesi anului, şigloria dar i contc;:-;-t arE·a.Ambianţa continE:ntală calmă a Eleei sedcose1x·a la fel de mult de aceea,agitată, a portului ionic, pe cit

avea să difere quietismul elcat deensionalitatea dinamidt

a heraclitismului. În mod analog, funcţia

socială, conservatoare, a primuh1i, de

8/15/2019 Ion Banu -


aceea împrospătătoare a celui de-aldoilea. În poemul său "Despre natură",Parmenides va

ua, poate, ca punct de pkcare reveriafilosofid1 a lni Xenofan dar, în acestcaz, o ya preschimba în sistem, atît cit

poate fi vorba de sistem în acest secol .

5. Principala t<:mrt a cugetării luiParmenides este ac-:ea

a Existentului (Mv) . Filologic vorbind,:.6v poate fi tradus

fie ca "existenţă", fie ca "existent". Dupcum a demonstrat Holscher, prin acestermen filosoful eleat are în vedere ceea

ce este (Seiendes) , aşadar un subiect

8/15/2019 Ion Banu -


absolut . Or, dintre

cele do11ă nrsiuni posibile prima

ndică un atribut. Deci

doar cea de-a doua, care indică unsubiect e corectii..

Socotim că în româneşte termenul celmai potrivit e cel

de Existent iar nu de "existenţă" ; nicicel de "fiinţ:t "'.

cum nu se poate mai echivoc.

ouienii, referindu-se la real, căutau unprincipiu unitar

8/15/2019 Ion Banu -


de universalitate, susceptibil să deasocoteală totodaHt :k

mul tipli citatea şi varietatea care sîntproprii realului.

n dtutarea unui asemenea principiu,

Parmenides porneşte de la ceea ce arepentru el \·a1oare de axiomă. Oaxi_(,m{t ce s-ar impune în chip absoluta cărei simpl{t enunţare arată dt earebuie să guverneze de la început şi di

prin ;:a

1 rebuie să se verifice constant oriceenunţ filosofic ce se

revendică drept adevărat, cum şi orice

construcţie filo:;ofică : principiul logic

8/15/2019 Ion Banu -


al noJtcontradicţiei : "Că propoziţiilecontradictorii nu pot fi deopotrivăadevărate, o spmw

1 tr v o li O 1 s c h e r, Sein. wzdSeiendcs bei Parmenid<.<, comunic.1-

re la al 5-lea !'ougres al Societăţilor deStudii Clasice (FI EC). Bonn

1 - 6 sept. 1 969.

XCV

8/15/2019 Ion Banu -


10:-.; llANU

Parmenides) in acele versun m care

mustră pc cei ce

dt:ntifică contrariile" (fr. B 6) . Se punensă chestiunea

dacă avem dreptul să construim tabloulumii plecînd de ia

!ll principiu logic. Răspunzîndafirmativ la această în

d·t:bare, Parmenides va afirma : "esteacelaşi lucrn a gîndi

;;i a exista". Este uu enunţ în multe

feluri tăhnăcit. O interpretare care, după

8/15/2019 Ion Banu -


părerea noastră, satisface cerinţeleotalit ăţii structurale, de sistem, a

concepţiei lui Parmenides vste aeel·a

propusă de Burnet, acceptată deKernfeld şi

,nsţinută mai recent de Walter Brocker1

"E tot una a

îndi şi gîndul că [ceva] este" (fr. B 8)Nu în sensul că

·xistă tot ceea ce gîndim, ci în sensul dtnimic ce n-ar

•ll t<.-a fi gîndit coerent nu există.Dacă ne-am însuşit

ac<.-astă ,·ersiunc, am făcut-o deoarece

8/15/2019 Ion Banu -


se acordă structural

cn

consecinţa ce derivă din principiulnoncontradicţiei .

din urmă e pentru Parmenides însăşiraţionalitat ea gîndirii, modalitateaabsol ută, um:că, in care ea

fiinţează în chip coerent. Ceva care nusatisface raţionalitnh·a, deci principiulnoncontradicţid, nu e.."\.istă, căci nu

poate fi corect gîndit. Deci pentruPannenides se instituie

1dentitatea univocă între real. rational s

1ZOncontradictoriu.

8/15/2019 Ion Banu -


Să supunem acum cercetării duăen'tităţi, singure posibile : existent-nonexistent . Să ataşăm, ipotetic,

fiecăruia din ele două predicate, singureposibile şi ele, şi obţinem

următoarea schemă :

exil>tă : lj existentul există.

cxbtentul

"'- uu există : 2) existeutul nn exist'!.

exi,;tă : 3) nouexistentnl un c.xistil.

nn nexistentnl

-nn există : -li nonexistcntnl exist;i.

8/15/2019 Ion Banu -


"\ plicind principiul noncontradicţicicelor patru propozitii posibile, seconstată că a doua şi a treia cad, că în

virtntea celor două rămase nonexistcntule suprimat şi că

..

"'- 1 \V. B r o c k e r, G9rgius ca11traPanntJ.idcs, in "lierme..'\"" Dan(\

-l6. -1, 1 958. p. 438 ; de asemenea, D.:\!. P i p p i d i, eomcntarht Ia

·r. B 8 (11. 17).XCV I

8/15/2019 Ion Banu -


fJUSTENTUL ABSOLUT

rămîne existentul. Aşa cum se va vedeamediat, interesantă

şi productivă nu este aici simplăafirmare a existentului,

ci o atare afirmare în Yirtutea căreia

admiterea existentuluisemnifică totodată excludereanonexistentului.

6. Dacă existentul c real şi dat fiind -conform structurii teoretice a epocii - căot ce e real e corporal, rezultă

8/15/2019 Ion Banu -


că exi::>teutul va fi luat de cătrePannenides antedeliberativ dreptcorporal. Vrem să spunem că nu avem la

el vreo demonstraţie în favoareacorporalităţii:, că intreaga delilx:rare afilosofului asupra lui e6v se desfăşoarăuindu-"e ca de la sine înţeles faptul că

corporaP. Este o corporalitate ce serelevă prin extensiune în spaţiu. Caatare, ca exi'nt în sine, e o

corporalitate abstractă pur intdigihi!:î..dar care, dacă ne luăm după felul în careapare sin:ţu: :;or noastre, se arată a seangaja în substanţe fizicale (anume focu

şi pămîntul).

s c:mstată că existentul aparesimţurilor noastre ca

8/15/2019 Ion Banu -


avind :nultiplicitate. Pe de altă parteexistentnl e principiul unit:\ ţii.Parmenides va înregistra aici două

contradicţii.

Una într' unitate şi multiplicitate, adoua în însăşi multiplicitatea Prima e

evidentă. A doua rezultă dincomandamentul d. .1 excludenonexistentul : în adevăr, multiplicitatea

ar pres pune delimitări între celemultiple ; dar delimitarea bs::amnăsepararea existentului de alt existent,ceea ce e tot una cu fiinţarea între aceste

existente a nonexistentlllui. Excluzîndnonexistentul, dispare putinţa camultiplicitatea să fie altceva decîtsimpla aparenţă.

8/15/2019 Ion Banu -


n ' -on:>ecinţă, a apărut nevoia de ase examina chestiunea<..'Ontradictoriului. Simţurile o afirmă,

nu însă şi raţiunea. Potrivit raţiunii,există doar unitatea - numai existentutfiinţează cu adevărat - şi nu există cuadevărat multiplidtatea. Ambelecontradicţii relevate adi neaori sîut

deci datorate simţurilor. Concluzia :

doar ceea ce e conform raţiunii posedăautenticitate, iar ceea ce "spun"

simţurile e iluzoriu. Cercetarea cea mai

recentă evidenţiază

faptul el e platonizantă, nu eleată,nterpretarea conform

8/15/2019 Ion Banu -


!n acest sens, vd. G u i d o d e R u g g ie r o, Si<u·ia delta filosr.fio . vr>- I.Bart Latcrza & Pigli, 1950# p. 162.

XCVII

ON BANU

cărtia Parmenides ar nega existenţa

umii fenomene?.;;:. Ceea

ce neagă el este că ar fi aşa cum aparesimţurilor noastre1•

Aşadar nici existentul obiectual, niciRaţionalul nu pot fi

8/15/2019 Ion Banu -


sediu al contradictoriului. Contradicţiapoate sălăşlui doar

n modul de funcţionare al simţurilor san sfera celor

ati ngătoare de simţuri. Calea simţurilor

e "a dona cale"

de abordare a lumii, cale înşelătoare încare însă, :in mod

blamabil, se angaj ează "vulgul",neiniţiat în ceit- f1]osofice.

otaţiile de mai sus referitoare laraţiune şi mţuri

semnalează faptul că, prin eleaţi,

8/15/2019 Ion Banu -


filosofia greaca J)ăşea

pe terenul unui nou domeniu de cercetar

filosofic;',, actla

al gnoscologiei şi, implicit, alsubiectivităţii.

Gîuditorul eleat nu procedează înspiritul recmoaşt l:rii

particularităţii calitative carediferenţiază subiectivitatea

de "existent" ; singularitatea acestuia dinurmă e dealtfel

ncompatibilă cu o atare diferenţiere. D

ndată c:t pecificul calitativ ar tinde

8/15/2019 Ion Banu -


să prindă un oarecare contur - înegătură cn particularitatea sensibilităţii e inu.buşit

n embrion. Totuşi importanţaepistemologică a 1<1ptului

semnalat mai sus e notabilă şi alături deel a înc:, unuia,

nici el neglij abil : Parmenidesntreprinde, primul :n filosofia greacă,

critica datului empiric.

7. l)armenides dezvoltă cercetareaexistentulni "1 a aributdor sale.Particularitatea demonstraţiei saleenstii in faptul că atributele nu sînt

susţinute prin dovezi obcr va

8/15/2019 Ion Banu -


ionale. :Este speculaţie logică şi atît. EtlC(:'} II: prin

considerarea atributului vizat în cadrulunui c-npln de

contrarii ce i se impune în mod ipotetic

Continuă prin

a

arăta că atributul opus estecontradictoriu, deci imposibil

prindpiul uoucontradicţiei) . Datorităfaptului că d treia

8/15/2019 Ion Banu -


posibilitate nu e de conceput (principiulerţiului extJns) ,

dentitatea primului atribut se afirmă închip al"_.,olut

principiul identităţii) . Iată o probă de

ext : "nemiŞCat

stă [ e-".istentul] . . . ; de vreme cenaşterea şi moarte-ci au

1 J a c q 11 e s B r u n s c h w i g,recen7Je la J. H. 1\.!, , l\1. l.,oenen.

al'mcnides. M.elissus, Gcwgias. Areinterpretation of Eleatio f-i•ilosophy.

111 ;,Revue phllosophique de la Fr=ce

8/15/2019 Ion Banu -


et de l'etrauger", m . 4, 1 965,

p. 512 ; vd. şi W. B r o c k: e r. ari. cit.,

p. 430.

XCVIII

EXJSTENTUL ABSOLUT

fost aiungate departe [fiind

contradictorii - n.n.] , el . . .

zace în sine şi astfel, neclintit, rămîneocului" (fr. B 8) .

Spuneam mai sus că existentul sempusese cugetării

8/15/2019 Ion Banu -


eleate prin faptul că nonexistentul searătase logic-contradictoriu. Dar acestase arată a fi contradictoriu şi dacă

e privit sub raport fizic sensibil. Înadevăr, pentru filosoful acestui secolnonexistentul sub raport fizic e subîn

el:es a fi totuna cu neantul, ori cu vidulori cu golul. Este

corolarul faptului că prin existent sesubînţelege fiinţarea (opusă neantului),continuitatea sebstanţială, .

corporalitatea (opusă golului, sauvidului) ; în virtutea univocităţiieorporal-incorporal, ceea ce fiinţeazăare substanţialitate corporală ; nici o

distincţie deci între vid, ca spaţiu fără

8/15/2019 Ion Banu -


materie, şi .,gol" ca spaţiu în care existăo materie ,

dar care fiind foarte difuză nu opunerezistenţă notabilă

precum , .golul" din interiorul unui vas)

Or, sub raport

fizic, plinul şi golul fiind contradictorii,ele nu pot fi amindouă.

Dupâ cum am spus, cleatul nu contestărealitatea fenomcnalităţii obiectuale

sensibile, ci doar faptul că ea este aşacum apare simţurilor noastre. Dacă nupot coexista

şi plinul şi golul, ceea ce ar fi

8/15/2019 Ion Banu -


contradictoriu, şi dat fiind

că cel ce se elimină e golul, rezultă

fiinţarea doar a plinului .

Existentul e plinul.

Excluderea multiplicităţii este totuna cuexcluderea discontinuităţii. Singur posibil, atributul continuităţii.

mobilismul este consecinţa eliminăriimişcării ca fiind

contradictorie. În prim rînd, în concepţieleată imobilismul se impune prineliminarea apariţiei şi dispariţiei.

El se mai impune şi în virtutea altui joc

8/15/2019 Ion Banu -


al principiului

noncontradicţiei. Mişcarea este trecere

unui obiect dintr-un

anumit spaţiu în altul care, ca să-1primească, ar trebui să fie gol. Dar golu

nu este, ca nonexistent. Trecerea dintr-uoc în altul nu e cu putinţă, deci nici

mişcarea ca

deplasare în spaţiu. Cu Zenon se vacontura desluşit şi

a treia ipostază a nimicirii mişcării prinefectul imperativelor noncontradicţiei :corpul ce s-ar mişca ar fi în condi

ia contradictorie de a se afla şi a nu se

8/15/2019 Ion Banu -


afla, concomitent,

n unul şi acelaşi loc.

XCIX

ON BANU

Dar de ce oare, conform cu punctul devedert al Jui

Parmenides, trebuie eliminate naşterea

8/15/2019 Ion Banu -


şi distrugerea ?

Ceea ce naşte trebuie s[t provină din

neant, din non-existent.

n mod analog, distrugerea este trecereadin exitent în

non-existent. Imposibilitatea non-existentului le (.'Xclude

pe amîndouă. Deveni rea, evoluţia,schimbarea <·<Jit ati vă

ca şi creşterea (cu corolarul eidescreşterea) sint de asemenea variatepostaze ale naşterii (a devenitului. a

noii calităţi, a cantităţii adăugate prin

creştere), aşadar toate

8/15/2019 Ion Banu -


acestea se exclud. E suprimată şifinitatea în timJ-', {'i-11<:- e

distrugere absolută.

8. Devenirea este unitatea dintreexistenţă şi ;:;onuistenţă, gîndea

Heraclit. Respingind devenirea,'cJn:::enides o face într-un text care,

dacă aşa cum se admite indeob

şte îl vizează pe dialecticianul din Efes,conţine Jltimul

enunţ polemic cunoscut nouă în textelefilosofiei rt·eeşti,

anunţînd spiritul critic, propriu viitoarei

structm1, llasice, a cugetării eline.

8/15/2019 Ion Banu -


"Trebuie - spune Parmenide:-".ddresîndu-se discipolului său - gîndit şiafirmat că t:xistentul este. Aceasta

deoarece existentul este, iar none:x.it,:ntul

nu este. Îţi atrag luarea-aminte să nu

păşeşti pe ace!-! drum

al cercetării nonexistentului. . Ţine-tedeparte i d•:· acela

pe care rătăcesc muritorii cu douăcapete care tn] ştiu

nimic. Căci zăpăceala din piepturile lormînă giJ)d·o] lor

şovăitor. Aceştia rătăcesc surzi şi orbi

8/15/2019 Ion Banu -


n acela-1 imp,

neghiobi, ca o turmă nepricepută care

socotc:;<tt" cci a

exista şi a nu exist!! este acelaşi lucru şică totodată uo este

acelaşi lucru ... " Intr-un singur capraţiune) nu po: sălăş4

ui două cugetări contradictorii. Dacăacestea işj găs(sc

otuşi loc atunci, de bună seamă, loculor e în dond ,_apde

deosebite!

8/15/2019 Ion Banu -


9. Am semnalat angajarea eleatismuluin cîmpul t:.:r.•oseologiei. Temele

gnoseologice sînt atinse în mod

nesisto.:-matic, indistinct, fragmentar.Sint totuşi preludii demne d<.:'nregistrat.

:'\i se oferă pentru prima oară - dar aproximatv concomitent cuheraclitismul - o opinie explicită despre

capacitatea cognitivă a simţurilor şi araţiunii, cum şi

despre raporturile dintre ele. În timp cenformaţiile senso-

c

8/15/2019 Ion Banu -


EXISTENTUL ABSOLUT

riale au caracter sărac, înşelător,raţiunea e glorificată ca

fiind unic criteriu al adevărului,atotputernică, deci străină de eroare.

Aceasta nu înseamnă că eleaţii, inclusivParmenides, ar

fi negat cu totul rolul simţurilor în

cunoaştere. Înseamnă

doar că, după părerea lor, informaţiilesenzoriale trebuie

8/15/2019 Ion Banu -


privite cu maximă neîncredere şi căomul trebuie să se

adreseze raţiunii atunci cînd vrea sădobîndească adevărata

cunoaştere. O alegorie schiţată de

Pannenides exprimă

deea. Alegoria descrie călătoria pecare o face omul doritor

de cunoaştere într-o lume fantastică,unde, în mod simbolic,

se pune problema alegerii intre celedouă căi: cea în

şelătoare a simţurilor, cea singură

8/15/2019 Ion Banu -


adevărată a raţiunii.

Pe omul care caută ade,·ărul, fiinţele

cele mai demne

de respect îl com·ing că nu trebuie să sencreadc'i i 11 cele

văzute cu, ochii, ori attzitc cu urechile,ci cii trebuit set urceteze toate prinraţiune.

nformatiile senzoriale nu tr-.:bnie pur ssimplu n.--·inse,

otuşi, pri activitatea simţurilor, omnlnu se ridid-t.pe o

reaptă superioară de cunoaştere.

8/15/2019 Ion Banu -


Simţurile repn:zintă un

fel de introducere, ele sînt cele ce

conduc pe om in lumea

obiectuală în \·ederea cunoaşterii ci,cunoaştere care este

nsă tut apanaj exclusiv al raţiunii.

10. Nu se poate căpăta o imagine

adecvaUt asupra acestui

embrion de gnoseologie eleată decîtdacă, renunţînd Ia

conceptele cu care sîntem familiarizaţi,ncercăm sa ne

8/15/2019 Ion Banu -


ranspunem în lumea unor semnificaţiipe care istoria

cugetării le-a depăşit de mult.

Aplecîndu-ne asupra fragmentelor parmenidieue ne cuprinde o nedumerire

Pe de o parte, filosoful eleat \·orbeşte

n amănunt de istoria şi compoziţiamixtă a Universului

n care două elemente - focul şi pămîntu işi joacă rolul

fizica], pe de altă parte, tot el ne spunecă toate acestea

se referă la "opinie", la "aparenţă", dup

8/15/2019 Ion Banu -


cum, neindoielnic, însăşi istoricitatea,schimbarea în timp sînt chestiuni de"opinie", căci existentul e incompatibil

cu schimbarea

si devenirea.

Credem că ceea ce Parmenides înţelegprin aparent sau

"de ordinul opiniei muritorilor" nu-şigăseşte corespondent

CI

ON BANU

n filosofia contemporană. Vedem o

8/15/2019 Ion Banu -


anumită analogie

ntre aparenţa eleată şi ceea ce va fi

pentru Empedocles

diversitatea calitativă de dincolo de celpatru "rădăcini"

sau, pentru Democrit, sfera lui nbmos. Epoate ceea ce

va avea în vedere Protagoras cînd vavorbi de "om ca

măsură a lucrurilor" (una dinaccepţiunile acestui dicton).

Ceea ce e conform "opiniei" nu e nici

real cu ade;rărat,

8/15/2019 Ion Banu -


dar nici doar iluzie. Nu e o simplănvenţie a simţurilor,

dar ceva ce se arată potrivit lor, dupăspecificitatea lor

receptivă. Este "verdictul" lor despre

chipul de a fi a cu

otul altceva, un altceva care e substratal chipului şi care e

realul simplu, omogen, imuabil. Acesta,ndiferent de percepţiile inconstante ale

simţurilor, e absolutul. Corespunde"principiului", aşa cum îl prezumeazăfilosofia greacă,

8/15/2019 Ion Banu -


concept la fel de depăşit în ontologiamodernă ca şi dl!terminaţiile de simplu,omogen, imuabil, absolut. Acest

substrat, această esenţă, - la Parmenidesexistentul - se adresează simţurilor într-un fel care, ca mod de a lua chip

deci ca "în-chipuire"), ca mod de astărni opinia (părerea) este, întocmaicum şi existentul este. Dar este în mod

exterior, în mod atingător de simţuri, încare caz, dacă

rezervăm predicaţia este doar pentru

ceea ce este în mod

absolut, iar nu relativ (la noi), atunciacest chip de a apărea nu este.

Sugestive aceste cuvinte româneşti de

8/15/2019 Ion Banu -


"părere" - ca iluzie, dar şi ca opinie carpoate fi deplin justă, în care caz econtrarie iluziei - sau de "închipuire" -

ot ca iluzie, dar care, fiind "luare dechip", e tot atît de reală, opusă iluziei,ca orice chip. Oare "aparenţă"

nu are tot două semnificaţii,contradictorii, de amăgire

şi mod real de a apărea?). Noi spunemeste - nu este,

presupunînd un cuplu de alterităţi. Este

şi nu este ale eleatului nu constituie uncuplu de alterităţi. Nu este e luat în altplan decit acela în care afirmăm pe esteşi ca atare nu

8/15/2019 Ion Banu -


se pot interraporta. Este e afirmat desprexistent; cu toate

atributele sale, inclusiv acela de aapărea într-un anumit

fel. Aparenţei nu i se potriveşte deci

nici predicatul este,

nici cel de nu este. E o stare din alt plandecît cel al lui este -

nu este, planul modului în carereacţionează cu necesitate

CII

8/15/2019 Ion Banu -


EXISTENTUL ABSOLUT

obiectuală (nu doar intersubiectivă)

simţurile noc.stre la

felul, real, în care apare existentul.

Cînd Parmenides vorbeşte cu dispreţ depărerile muritorilor de rind, el nucondamnă faptul că oamenii contemplă

această aparenţă, că tind să-i afle"compoziţia

în limi

"

ele, deSigur, ale substanţelor fizicale

8/15/2019 Ion Banu -


simple din ]umea

aparenţelor), că se interesează de felul

cum se arată ea,

schimbindu-se şi devenind. 1'răim înaceastă lume a aparenţelor şi avem

nevoie s-o explicăm.

Parnienides va aprecia drept lucru fireschiar faptul ca

oamenii să medlteze la originea lumii şis o atribuie unei

puteri divine, care e totodată forţă

formatoare şi, ca principiu de ordine-

8/15/2019 Ion Banu -


dreptate, Dike (dtx"I'J) forţă mişcătoareEste

ceea ce Parmenides va desemna prinermenul de dairnon

81XLfJ.6l"V}l. Demn de dispreţ e,potrivit părerii lui, faptul

de a ne limita la "lumea aparenţelor", dea nu indemna

raţiunea să "treacă peste" (fr. B 16), sădepăşească aparenţa în căutarea esenţeiSubliniem djn nou că domeniul aparenţenu e acela al nonexistentului al lui "nu

este";

8/15/2019 Ion Banu -


cele pe care muritorii de rînd le au în

vedere în cimpul

"aparenţelor", cum ar fi spre pildăumina ori întunericul

şi în genere toate lucrurile convenţionaldenumite prin

imbă într-un fel sau altul, nu sînt dedomeniul nonexistentului.

Deci, în timp ce

o spune şi o repetă fără

8/15/2019 Ion Banu -


echivoc eleatul - cercetareanonexistentului e vană şi

deci nu trebuie întreprinsă, dimpotrivă,nvestigarea cîmpttlui "aparenţelor" nu efără rost. Parmenides o face, ba chiar destul de amănunţit.

11. Sarcina pe care şi-o luaseParrnenides, eliminarea

contradictoriului, a multiplicităţii, nuputea fi îndeplinită

dacă, aşa cum le înţelegea filosoful, eraabsoluti2·atc. Iată

cîteva din inconsistenţele sistemului său

a. Pe cale exclusiv raţională, corifeul

8/15/2019 Ion Banu -


e1eatismului absolutizează Unicitatea şicontinuitatea existentului. Tot dproclamă raţiunea "cale de cunoaştere"

ba chiar nu singura. Or, cunoaş

erea, ca act cognitiv, implică subiectcunoscător şi obiect

1 Vd. O t t o

G i 1 b e r t, Die 8c.t11.,,." thsParm.enides, în .,A:rchiv

filr Geschichte der Philosophie", vol.20, Berlin, 1, 1906, p. 41-42.

CUI

8/15/2019 Ion Banu -


ON BANU

al cunoaşterii, ceea ce presupune

dualitatea obiect-subiect

şi discontinuitatea dintre ele. Premisaeleată se exclude

prin si\le însăşi. b. Calea ce ,.conduce"raţiunea spre existent trece prin regnulaparenţelor, iar alt drum nu există.

Din două una : sau raţiunea caregîndeşte asupra noncontradictoriului nu

are alt obiect decît pe sine şi atunci nudescoperă existentul, sau ea merge cătreacest obiect,

n care caz, cum afirmă eleatul, nu-l

8/15/2019 Ion Banu -


poate atinge decît prin

ntermediul instrumentelor simţuri-

raţiune, declarate contradictorii.oucontradictoriul nu poate deci întîlninoncontradictoriul decît prin intermediucontradictoriului. Dialectica

contradictoriu-noncontradictoriu sempacă foarte bin cu aceasta. dar nu şi

cugetarea care absolutizează

noncontradictoriul. e. Existentul eleat nuposedă decît

atribute negative. Este nonmişcare,11ondiscontinuitate,

nonîncc:pnt, nonfinitndine,

nonschimbare, nouevoluţie. Tot

8/15/2019 Ion Banu -


ce e determinat e fie nonexistent, fieaparenţă. Concepţia

care atribuie realului autenticnegativitate pură şi scoate

determinatul din incidenta atributelor

este

nu este îl

expuue

destrămării, aeninţă putinţa lui de arămîne

obiect al mc:ditaţiei. Aici filosoful

8/15/2019 Ion Banu -


deschide o poartă teologicului1. d. Şiacum o obiecţie care nu mai vizeazăogica sistemului, ci e mai degrabă de

ordin extrinsec. Parmeuides

strllluce)te ca un cugetător dedatraţiunii. Or. raţiunea

est:.: prin excelenţă mişcare, călătorie agîndului prin confruntarea judecăţilor opuse, este tensiune încărcată dedialectică a contradictiei. Si, cum vomvedea imediat,

extul lui Pannenides ste ndesfătător exemplu in acest

sens. Cel ce crede că se poate suprima

contradicţia cu

8/15/2019 Ion Banu -


ajutorul jocului dialectic, obţine unrezultat opus celui

scontat.

12. De aceea, supremul paradox : teorianondialectică

a cleatismului oferă, prin ricoşeu,

storiei dialecticii contribuţii uueori lafel de însemnate ca şi cealaltă teorie,contemporană cu ea, a heraclitismului.

1 Vd. in acest seiL A. M. F ren k i an,Parmenide, precursor al

eotog_iei ngatiue, in .,Codrul

8/15/2019 Ion Banu -


Cosminului", Cernăuţi, nr. X-XII/1939.

passtm; Les origines de It tfleologie

14egalive de Pamu!nide a Plotin.

n Ren ta clasică", XV -1943, passim.

.

CIV

EX!STENTUL ABSOLUT

Vorbeam ceva mai sus de inadvertenţaprocedurii ce

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


observăm noi,

rece cu necesitate prin contradictoriu.

Dacă, aşadar,

nterpretul pune între parantezeconcluzia consemnată de

eleat şi examinează itinerarul pe care, înfapt, s-a angajat

el, mergînd spre concluzie, atunci,mpotriva conduzki,

descoperă, în forma practică - nueoretică - modalităţi

ale unităţii dintre contradictoriu şi

noncontradictoriu,

8/15/2019 Ion Banu -


dintre sfera logicului şi a experienţei.Sînt succese de fapt

ale dîalecticului.

Pe aceeaşi linie: demonstraţiamposibilităţii mişcării,

datorită faptului că este contradictorie,ba chiar în multiplu sens contradictorie,se impune şi ea a fi luată nu numai subraportul concluziei, negativiste,consemnati

de Parmenides, dar şi sub raportulprcmisei. I_.a aceasta

din urmă preferă să se op!ească

nterpretul, dacă îl interesează istoria

8/15/2019 Ion Banu -


dialecticii. In acest punct, el vaconsemna un profit dialectic egal, dacănu chiar superior celui oferit

de Heraclit, de care va fi vorba încurînd. Acesta afirmă.

caracterul contradictoriu al mişcării, neoferă, prin imaginile arcului şi lirei,alegoria contrariilor generatoare demişcare, în timp ce eleaţii - Parmenidesşi Zenon -

schiţează teoria esenţei contradictorii a

mişcării.Lăsăm în contul eleaţilor negareamişcării şi reţinem în

8/15/2019 Ion Banu -


beneficiul dialecticii motivaţia ce a stata baza concluziei

negatoare.

Tot astfel noi, opunînd pe eleat luinsuşi, contestîndu-i

concluziile şi aplecîndu-ne asuprareflecţiilor care le precedă,

refuzînd ceea ce ne oferă şi luînd ceeace ne refuză, trecem

ca bunuri cîştigate în istoria elenă adialecticii, pe lîngă

cele deja notate, descoperirea

caracterului contradictoriu:

8/15/2019 Ion Banu -


al oricărui real (existentul), al spaţiuluişi timpului (unul

şi celălalt, ca unitate dintre finit şinfinit, dintre conti-

cv

ON BANU

nun şi discontinuu), al raportului dintre

fenomen şi esenţă,dintre existent şi conştiinţă, dintre obiecşi subiect, dintre

8/15/2019 Ion Banu -


sensibilitate şi raţiune.

13. Toate acestea rezultă mai pregnant

dacă examinăm

şi aportul lui Zenon din Elea, discipolului Pannenides,

ale cărui celebre aporii au rostul de antări prin noi argumente concluziile

formulate de magistrul său. Ceea ce faceel este să enumere contradicţiilemplicate în teza

pluralităţii şi în teza mişeării. Sprepildă, în privinţa mişcării, contradicţiilrelevate de aporiile denumiteDichotomia1, Ahile şi broasca, Săgeata

Stadionul.

8/15/2019 Ion Banu -


Tocmai în această "acumulare decontradicţii" constă

valoarea lui de .,inventator aldialecticii", cum i s-a spus9•

H. Wallon remarca aportul lui Zenon în

studiul realei

antinomii în care intră gîndirea înraporturile ei cu experienţa brută;niţial, aceasta nu devine susceptibilă de

a fi gîndită decît dacă e stabilizată şimobilizată3• Pentru

Ath. Joja, teoria dialectică a lui Zenoneste o .,logică a probabilului"4.

14. În istoria filosofiei europene,

8/15/2019 Ion Banu -


eleatismul inaugurează

o modalitate de gîndire care se va

reproduce mereu de-a

ungul mileniilor, în numeroase sistemefilosofice, indiferent dacă în mod

exhaustiv sau nu: modalitatea instituiriiunei anumite premise logice, pur ntelective, considerată

n chip absolut, instaurată axiomatic,mună faţă de orice

experienţă, subordonîndu-şi oriceconfruntare teoretică

şi învestită ca atare cu titlu de principiu

prim al unui sistem

8/15/2019 Ion Banu -


dat de gîndire. Modalitatea modernă,potetico-deductivă,

1 Începind eu Aristotel şi mergind pinăn zilele noastre, continui

ncercări.le de rezolvare a aporiilor lui

Zenon. Vd., spre pildl, soluţia

propusă de A n t o n D u mi t r i u, dupăcare Zenon ar comite .,erori

elementare de logică" (Valoareametafir:ică a raţiun-ii, Bucureşti, 1933,

Cartea Romblească, p. 108).

1 H. Ba. r re au, Znon d'Elie,

nuenteur de la Dialectique: dikmmes

8/15/2019 Ion Banu -


ou simples paradoxes J, in voi. .. Ladialectique-Actes du XIV-e Congr de;Societes de Plillosophie de langue

franaise", Paris, P.U.P., 1969. passim

3 Hen r i W a 11 o n, De la act ltJ gîdireEd. Ştiinţifici, 1964,

p. 222.

A t h. J o j a, Logos şi ulws, Bucureşti1967, Ed. PolitiCă, p. 173·

CVI

8/15/2019 Ion Banu -


!XISTENTUL ABSOLUT

va întîmpina mari dificultăţi spre a

detrona conceptul,

cu rădăcini atît de adînci, de principiu,cu caracter categorico-deductiv. VittorioSainati vorbeşte de .,intuiţiacontemplativă a existentului" laParmenides, ca de suprem

8/15/2019 Ion Banu -


canon al aprecierii erorilor metodologice sau al opiniilor

empirice şi adaugă că eleatul a instituitpentru uzul secolelor viitoare,rezistentul mit teoretic al unei absoluteexperienţe metafizice"l.

1 V i t t o r i o S a in ati, Tra Parmenidee ProlagMa (Le jwemesse

sloriche della logica greca), tn.Filosofia", Torino, XVI, I, ian. 1965,

p. 69,CVII

VI

8/15/2019 Ion Banu -


DEDUBLAREA UNITARULUI CALOGOS

"Învăţătura multă nu te deprinde să aiminte:

altfel. ea ar fi luminat şi pe Hesiod, pe

Pythagoras, pe Xenofan sau Hekataios."

Heradu, fr. 40

1. ă.scut în Efes, Heraclit (539-470.e.n.) a fost evocat

ca unul din gînditorii eterni ai lumii, pricomemorarea

nternaţiouală din anul 1961, cînd s-au

mplinit 2500 ani

8/15/2019 Ion Banu -


de la naşterea sa.

Ora';;ul său de baştină, port egeean,

participă cu intensitate la clanuleconomic al Ioniei, despre care s-avorbit referitor la milesieni. Desidescindea dintr-o veche familie

aristocratică, totuşi a ref zat, atuncicînd i-a venit rindnl,

să preia însemnata funcţie sacerdotalăce revenea de drept

n Efes familiei sale. Opera sa,desemnată comrenţional

prin titlul Despre natură - m:p1

cpucrzw<;

8/15/2019 Ion Banu -


pierdută,

e cunoscută prin cele aproximativ 130de fragmente ce

s-an păstrat din ea.

Din imensa bibliografie heraclitică aultimilor ani cea

mai nouă, mai completă şi maiminuţioasă prezentare

filologică-filosofică a fragmentelor heraclitice este aceea

a lui Miroslav Marcovich, Heraclitus,

8/15/2019 Ion Banu -


Editio maior1, 1967,

The Los Andes Unh·. Press, Merida

Venezuela).

2. Dacă din rîndurile mai sus reproduseale lui Heraclit,

ăsăm deoparte pe Hekataios, atunci -ndiferent de

semnificaţia pe care le-a dat-o autorulor - ele ne dau

o imagine plastică a locului pe care îlocupă gîndirea filosofului din Efes înncleştarea dintre orientările filosofice

opuse în sec. VI î.e.n., încleştare care se

simte şi în aceste

8/15/2019 Ion Banu -


Vd. şi Editio llfino1· a aceluiaşi autor,1\.t:f'rida, 1968. p. 150.

CVIII

DEDUBLAREA UNIT AR ULUI CA

LOGOS

cuvinte ca şi în majoritatea fragmentelorrămase de la el.

n gtnd.irea heraclitică, raţionalismul şidialectica - deşi

cu caracter încă global şi aforistic - seafirmă spectaculos,

dacă nu şi libere de arhaic, opuse în

8/15/2019 Ion Banu -


chip manifest miturilor pythagorice,nondialecticii eleate şi, pe cît se pare,simplisruului pe care efesianul îl

socotea a fi fost caracteristic cugetăriihesiodice (şi homerice).

Concepţia heraditică era o replică dată

eleatismului în

mă::;t.J.ra in care era acesta schiţat înopera lui Xenofan, cu

oate el neşlefuit încă. Poate că Heraclitcunoştea şi

cugetarea lui Parmenides. Independentde faptul că ceilalţi

eleaţi sint mai tineri decît Heraclit şi

8/15/2019 Ion Banu -


fără a nega un grad

superior de elaborare unora din

conceptele cu care operează

Parmenides şi Zenon, pe planul evoluţieogice, gîndirea

dial.:cticianului din Efes şi aceea a luiParmenides ne apar

a c0ustitui aceeaşi fază istorică acugetării filosofice

greceşti.

3. Definirea factorilor carecondiţionează orientarea

8/15/2019 Ion Banu -


filosofică a lui Heraclit este şi maidificilă decît de obicei

cînd e vorba de aceste timpurindepărtate, pentru că la

sărăcia documentelor istorice de care ne

zbim mereu în

cazul vechilor filosofi, se adaugă înspeţă discrepanţa dintre

convingerile sale politice şi funcţiasocială obiectualft -

probabilă - îndeplinită de ideile salefilosofice. Aristocrat

prin naştere, el nu-şi ascunde un anumit

8/15/2019 Ion Banu -


dispreţ pentru

cei mulţi, pe care-i socoteşte incapabili

de a da legi bune

cetăţii., 5an de a dobîndi înţelepciune.Pe de altă parte însă,

dincolo de preferinţele manifestate,cugetarea sa îndeplineşte in anumiteprivinţe funcţii care, obiectual, susţin

cu precădere dinamismul straturilor celor mai înaintate din

soC:tatea efesiană. A fost oare într-unanumit moment,

n Grecia, puterea de atracţie a ideilor

8/15/2019 Ion Banu -


filosofice noi atît

de mare încît a eclipsat vremelnic orice

filosofie conservatoare, apărarea peplan ideologic a vechilor rînduielirămînînd un timp doar pe seama"teologilor"? Lăsăm chestiunea.

deschisă, nu însă înainte de a semnaladouă notaţii care ar putea contribui laămurirea chestiunii. Prima, a lui

Zeller, după care Heraclit s-ar fimpotrivit nu numai dominaţiei mulţimii

dar şi dominaţiei unui singur individ,

CIX

8/15/2019 Ion Banu -


ON BANU

apărînd ca adept al libertăţii; a doua a

ui Kessidi1, <.:are

crede că în gîndirea filosofică a luiHeraclit s-au oglindit

năzuinţele sociale ale aristocraţieimoderate care s-ar

deosebi de acelea ale marii aristocraţii.Pe această linie

s-a observat că, spre deosebire dearistocraţia cea mai

conservatoare, el era adeptul v6(iot;-

ului (nomos), legea

8/15/2019 Ion Banu -


scrisă, mai "modernă", a cetăţiisclavagiste, opusă vechiului

drept cutumiar (nescris).

4. În concepţia lui Heraclit elementulmaterial foc, necreat şi nepieritor este

destinat să dea problemei raportuluidintre unitatea lumii şi multiplicitatea eio soluţie superioară aceleia sugerată demilesieni.

Heraclit merge, pe linia îndepărtării demiturile primitive, mai departe decît

milesienii în ceea ce priveşte raportuldintre principiul unitar fundamental şipluralitatea calităţilor descinse dinprincipiu. Milesienii, prezumînd că

8/15/2019 Ion Banu -


un anumit element fizical reprezintăesenţa actuală a

uturor individualelor materiale, credeaucă a existat o

stare iniţială a elementului dat - apă,

aperion, aer - anterioară diferenţierilor calitative. Noţiunea arhaică de începutal lumii - noţiune al cărei caracter miticdevine evident de îndată. ce ne întrebămasupra canzei care a

determinat materia iniţială să păşească

spre condiţia dediferenţiere - pare să nu mai grevezecugetarea ontologică

8/15/2019 Ion Banu -


a lui Heraclit. Focul se află faţă deobiectele şi substanţele

variate ale lumii materiale actuale înraport de primordialitate dar nu deanterioritate. El se transformă dineternitate şi la infinit, în aer, apă, pămîn

şi vice-versa. Teza conflagraţiei finale ia fost atribuită lui Heraclit de unii

comentatori antici, pe nedrept.

Unitatea materială a lumii este extinsăde filosoful efesian asupra vieţii

spirituale - "sufletul" - deşi deocamdatăntr-un fel primitiv : filosoful pare să nugăsească aici soluţia modului în carepoate teza unităţii lumii să se

8/15/2019 Ion Banu -


acorde cu aceea a deosebirii calitativedintre materie şi

spirit; el dă atenţie precumpănitoareunităţii. Din nou,

1 Vd. 14>. X. K e c cu 1l H,

P,Utl.lleKmwca u MamepuMU3M 6/JUilococjJUu

Fep{li(Auma Bf/JeccKOZO, in,Bonpocbl cpHJiocOiflnn", nr. 5-1953.

CX

8/15/2019 Ion Banu -


DE DUBLAREA UNIT ARUlUf C."LOGOS

atracţia abisală a absolutului ! Caurmare, le apropie într-un

mod care duce la un fel de contaminare

reciprocă :

spiritualitatea e considerată a .,proveni"din materie ca

oricare altă substanţă materială concretă apa sau pămintnl

ar pe de altă parte materia-foc ea însăşe pri

,

8/15/2019 Ion Banu -


vit:i in chip hylozoist.

ntreFedem în conceptul heraclitic de

Joc bivalenţa unei

gîndiri care, tinzînd cu forţă să cîştigendependenţa fizicală faţă de mit, nu

dispune încă de concepte degajate cuotul de: anumite comandamente ale

spiritului mitologic.

Buffier·.:: are dreptate să aminteascăaici de mitul străvechi

al focului, atotputernic pentru că îşiaserveşte totul, pînă

şi r:lmitatea metalultti1. ·

8/15/2019 Ion Banu -


5. Cum urmează să considerăm tezasubstantei-foc

u istoria categoriei de materie? Grossomoda, Heralit nu

depăşeşte acea treaptă de dezvoltare a

categoriei date,

n care filosofii materialişti, departencă de noţiunea abstractă de materie,

exprimă ideea materialităţii printr-oanumită substanţă fizicală, adică printr-omaterie ce posedă o determinaţie

calitativă concret-senzorială. Dar el îidepăşeşte

Je mi.lesieni. Focul nu e nici una din

cele trei stări de agregaţie ale materiei,

8/15/2019 Ion Banu -


reprezentate prin celelalte trei elementeprimitive (apă, aer, pămînt), ci cauzauturor celorlalte:.

El apare ca exprimînd ceva în carecelelalte s-ar integra.

Este un comun, care, în cugetareafilosofică începătoare,

precede conceptul de universal, abstracFocul nu mai

apare deci ca .,materie primă" a

ucrurilor, ca în ontologiamilesienilor. În principiul focului,filosoful din Efes caută

8/15/2019 Ion Banu -


ogica universalului abstract dar nuzbuteşte să-I exprime

altfel decît printr-o noţiune concretă. Elncepe să gîndească abstracţia, noţiuneasa vesteşte căutarea, este pe punctul de anu mai fi concretă, dar comunică în cele

din urmă

abstracţia prin mijloace empirice.Uneori oscilează între

abstracţie şi concretizare · senzorială :focul e cînd unul,

cînd acel ceva care moare spre apermite naşterea aerului,

căzînd in reprezentarea de tip milesian a

8/15/2019 Ion Banu -


materiei. S-ar

Pe li :z: B u f fiere, Les mythes

ă'Homere et la pensie g1·cque.

Paris. 1956, Les Belles ttres, p. 157-158.

CXI

ON BANU

părea că filosoful s-a mulţumit cu un fel

de exprimare Eimbolică a intenţiei salede a se ridica deasuprasenzorialconcretului. Noţiunea sa e încăprimitivă, dar poartă sarcina unei noi

noţiuni mai elaborate, mai mature.

8/15/2019 Ion Banu -


6. La Heraclit focul este arătat în modexpres şi ca

factor de mişcare. Eleaţii consideraumişcarea i schimbarea calitativă drepdistrugere a cxistentului. Păstrînd

existentul, ei se simţeau nevoiţi să negeschimbarea calitativă. În conceptul dematerie-foc al lui Heraclit tind să sereunească existentul, materialitatca,mişcarea şi diversitatea calitativă. Maimult, el include capacitatea dediversificare ca atribut esenţial. În

adevăr, comparînd focul cu apa dinsistemul lui Thales de pildă, constatămcă, în timp

ce pentru apă mişcarea nu e un atribut

8/15/2019 Ion Banu -


ndispensabil,

existenţa flacării e incompatibilă cu

mobilitatea şi implică

mişcarea. :Focul c universal, iar încalitatea sa de cauză

a diversităţii este - spune Heraclit -,lipsă" şi .,prisosinţă"; el include în

mod necesar însuşirea de a genera şi adistruge, este prin urmare naştere şidispariţie de calităţi,

este schimbare calitativă.7. Unitatea exclude contradicţia,spuneau eleaţii. Unitatea este

contradicţie spune Heraclit.

8/15/2019 Ion Banu -


Contradicţia dintre

rigiditatea arcului şi încordarea coardei

se exprimă în func

ia unitară a instrumentului, în funcţiaansării săgeţii.

n lucruri coexistă intregul cu neîntregulasemănarea cu

neasemănarea, apariţia şi dispariţia.Există contrarii, dar

ele sînt cu necesitate legate laolaltă;există deosebiri, dar

din ele se naşte armonia ; totul există ca

urmare a tensiunii

8/15/2019 Ion Banu -


ntre contrarii. Homer visa o lume dincare să fie eliminată

discordia. Nu, protestează Heraclit, înreplică, dacă ar

dispare discordia ar dispare însăşi

umea!*

Descoperind dedublarea unitarului înentităţi contradictorii, Heraclit, dupăaprecierea lui Lenin, afla una din

răsăturile fundamentale, dacă nu chiar

singura fundamentală, a dialecticii,fondul ei. Atunci cînd, vorbind

În treacăt fie spus, ideea heraclltică se

găseşte in embrion la H es i o d (Munci

8/15/2019 Ion Banu -


şi Zile, 18-19), la acel Hesiod pe careHeraclit Il gratifică, nu o dată, cuaprecieri usturătoare 1

CXII

DEDUBLARI!A UNITARULUI CALOGOS

despre existentul material-foc, constatăcă este totodată

"lipsă" şi "prisosinţă" (fr. B 65),

Heraclit exprimă nunumai esenţa dinamică a focului, dar şiuniversalitatea

8/15/2019 Ion Banu -


fenomenului dedublării oricărei entităţiunitare. Contradicţia internă fiind esenţăa focului, este esenţă a tuturor lucrurilor

Dar, pe cît se pare, viziunea dialectică aui

Heraclit merge mai departe : există,

spune el, o anumită

mişcare care este în acelaşi timp"dreaptă şi răsucită"

ca o spirală, după cum mersul şurubuluieste în acelaşi

imp "drept şi răsucit" (fr. B 59) ;rezultatul unei acţiuni

reprezintă un produs nou dobîndit prin

8/15/2019 Ion Banu -


ncluderea în sine

a unei stări anterioare.

Arcul (sau lira) constituie nu numaiexpresii plastice ale

efectului creator al contradicţiei, dar pecît se pare şi ilustrarea legăturii dintreunitatea şi ciocnirea contrariilor, de oparte, şi mişcarea spiralată, de altăparte: lansarea

săgeţii (produsul mişcării simbolizînd

calitatea nouă, superioară) apare caefect al încordării în sens contrar avergelei şi a coardei (opoziţia a douăforţe în cadrul obiectului unic),

8/15/2019 Ion Banu -


dar cu condiţia destinderii arcului, adica revenirii lui Ia

poziţia iniţială (înglobarea momentuluiniţial). Nu ştim

cît de departe a mers Heraclit în

cuprinderea semnificaţiilor acestor constatări, însă din ele se desprinde,probabil dincolo de intenţiile lui,silueta, palidă încă, a dialecticii

spiralei, a ceea ce va deveni mult maiîrziu principiul

negării negaţiei.

Se pune întrebarea dacă noţiunea

heraclitică de armonie nu intră în

8/15/2019 Ion Banu -


conflict cu cea a perpetuei contradicţii.

Se pare că nu: în timp ce o parte a

existentului se îndreaptă

spre foc, o alta se îndreaptă sprepresupusele derivate ale

focului; or, dacă socotim că aceste douămişcări - una

"în sus" şi cealaltă "în jos" - seechilibrează, atunci acest

dublu proces constituie, tocmai prinopoziţia perpetuă

dintre cele două mişcări, o modalitate a

armoniei.

8/15/2019 Ion Banu -


8. Cele spuse pînă acum pot sluji ladefinirea poziţiei

ui Heraclit faţă de religia timpului său.Problema nu

e simplă. Uneori întîlnim în texte referir

a divinitate, aprecieri admirative faţăde oracole. Charles Werner crede că

principiul armoniei este la Heraclit"principiul divin al

CXIII

ON BANU

umii". Continuă, spunînd că ,.Dumnezeu

el însuşi se află

8/15/2019 Ion Banu -


. la baza tuturor transformărilor"1•

Această interpretare nu concordă cuextele. În două

fragmente, de apartenenţă, ce e drept,nesigură, se spune

explicit că închinarea la zei e absurdă,

se dă a-nţelege că

noţiunea de zeu pe care şi-o făurescoamenii e lipsită de

sens (fr. B 127, 128). Chiar dacă textelenu-i aparţin lui

8/15/2019 Ion Banu -


Heraclit, e semnificativ faptul că i-aufost atribuite. Cu

atît mai semnificativ, cu cît ele pot ficoroborate cu alte

exte de orientare similară, de

provenienţă heraclitică

ncontestabilă. Mai mult, din ansamblulfragmentelor heraclitice rezultă faptul căel n-a combătut ideea de zei în numelemonoteism ului sau al "panteismului",după cum se exprimă.

de pildă Robin, ci în numele concepţieisale despre Univers,

ca lume care are o esenţă fizicală ce s-a

8/15/2019 Ion Banu -


oglindi în noţiunea

de foc; e o lume necreată de zei, o lume

ce se desfăşoară

şi se conduce după propriile eideterminaţii, după "măsura"

ei (fr. B 30), adică în virtutea atributeloordonatoare

care-i sînt intrinsece.

Dar chestiunea se pune şi altfel.nterpretarea fragmentelor rămase de la

cei vechi cere să se ia în considerare nudoar

nţelesul lor textual dar şi semnificaţia

8/15/2019 Ion Banu -


dobîndită

sub raportul totului structural din care au

făcut parte şi

ale cărui ligamente, atunci cînd nu ne-aufost date sau an

fost distruse de vreme, se cer reconstituite.

Reluind în acest scop teza heraditică acontradicţiei

.din care se nasc toate", a contradicţieicare este proprie

şi intrinsecă materiei-foc, înţelegem că

ea era destinată în

8/15/2019 Ion Banu -


sistemul de gîndire al lui Heraclit sănfăţişeze în aşa chip

realul, încît acesta să apară depozitîndn sine principiul

existenţei şi devenirii,

autodeterminîndu-se ; deci liber de

nevoia de a face apel la forţe exterioaren speţă la zei.

Abel Rey notează că ideea transformăriegată de ciocnirea contrariilor, indică o

ume posedînd înainte de toate calităţifizice, care se modifică pe plan fizic,prin acţiunea

1 C har 1 e s W e r ner, La

8/15/2019 Ion Banu -


phiwsop"M gr cqw. Payot. Paris.1938,

p. 26.

CXIV

DEDUBLARI!A UNITARULUI CALOGOS

unor forţe fizice; avem la Heraclit "ofizică a contrariilor"1•

Burnet afirmă că prin DumnezeuHeraclit înţelege focul

şi nimic altceva, că Heraclit nu a

manifestat nici o simpatie

8/15/2019 Ion Banu -


pentru mişcarea religioasă din timpulsău. Ideea ni se pare

confirmată în fr. B 53, unde zeii sîntarătaţi a proveni

din "lupta tuturor [lucrurilor]": dacă

upta contrariilor

făureşte tot ce există, dacă ceea ce existse numeşte şi

zeu, atunci putem spune că zeii sîntrezultat al luptei;

or, în acea viziune care prezintă zeitateaca provenită

dintr-un conflict de lucruri sau acţiuni,

8/15/2019 Ion Banu -


nu mai discernem

ceea ce se numeşte divinitate.

Aşa cum am arătat pe larg în lucrareanoastră asupra

ui Heraclit, din numeroasele fragmentece ating tema divinului rezultă căermenii "zeu" sau "zeiesc" apar adesea

ca simbol pentru superlativul absolutulubinelui, frumosului etc.). În măsura în

care focul e "suprem", el e Zeus.

Caracterul universal al contradicţieindeamnă pe filosof

să spună şi despre ea că e "unul şi

acelaşi lucru" cn Zeus

8/15/2019 Ion Banu -


fr. B 56). Divinul e evocat altădată caun summum etic

al omuluP.

Olof Gigon vorbeşte de funcţiaantimitologică a întregii

filosofii din această epocă, chiar atuncicînd păstrează

dogme, ritualuri, statui de zei,sacrificii3.

Spunînd aceasta nu vrem să-Iransformăm pe H;eraclit

ntr-un campion al ateismului, în sensul

modern al cuvîntului. Ateismul său

8/15/2019 Ion Banu -


constă în afirmarea autonomiei realuluicosmic, a materiei-foc. Dar e vorba dereal, de Univers

aşa cum erau ele presupuse a fi, degînditori ce profesează

nainte de constituirea fizicii şi biologieca ştiinţe. Unora

materia le apare ca însufleţită, pentru cănu ştiu ce e viaţa

sau forţa magnetică. Altora le va apărea

ca inteligentă,pentru că nu ştiu să justifice ordineaucrurilor prin legi-

8/15/2019 Ion Banu -


1 A. Re y, La jeunesse de la sciencegrecque, Paris, A. Michel, 1933,

p. 317.

1 Vd. I. B an u, Heraclit din Efes,Bucureşti, 1963, Ed. Ştiinţifică,

§ Heraclit şi religia, p. 80 sq.

8 O 1 o f G i g o n, Les grands

problemes de la philosophie antique,

rad. M. Lefevre, Paris, 1961, Payot, p.59.

cxv

ON BANU

8/15/2019 Ion Banu -


ăţi de tip fizico-biologic. Supoziţiadespre inteligenţa

materiei, elementele iraţionale, ba chiarnuanţele teiste

pe care le descoperim la vechii

materialişti pot reprezenta

neputinţa istorică a înţeleptului de a şticum trebuie să în

eleagă deosebirea dintre accesulraţional spre echilibrul

Universului şi accesul mitic. Ei dorescsă se delimiteze de

mit dar pot s-o facă, evident, altfel decît

8/15/2019 Ion Banu -


socotim noi că

ar fi trebuit s-o facă. Supoziţiile

contranaturale din concep

ia vechilor fizicalişti (physiologoi)reprezintă deci uneori

nu concesia pe care o fac mitologiei, ciprimitivitatea concepţiei lor desprenatură şi materie. Mai mult, din zelantimitologic, ei expropriază uneori pezei de unele din atributele lor radiţionale şi le trec pe seama materiei

8/15/2019 Ion Banu -


n astfel de cazuri - Heraclit intră şi el î

această categorie - nuanţele ce nouă neapar teologice, ca şi cele hylozoiste,exprimă, credem, oricît ar putea să parăaceasta de paradoxal, un mod de a fi al

materialismului incipient, arhaic.

9. Aceste precizări vor înlesniaprecierea adecvată a

ezei heraclitice despre logos. Foarteadesea, mai ales sub

nfluenţa unor comentatori stoici care auatribuit logos-ului

ui Heraclit propriile lor vederi

8/15/2019 Ion Banu -


eologice în tema dată,

autori mai noi dau acestei noţiuni

specifice sistemului lui

Heraclit o turnură mai mult mitică,fideizantă.

Principala funcţie cosmică a logos-uluise contureazl

prin raport cu dinamismul universal. Luise datoreşte

faptul că lumea, care e mişcare şicontradicţie, nu se transformă intr-unhaos.

n timp ce soluţia mitică făcea apel în

8/15/2019 Ion Banu -


acest caz la capacitatea ordonatoare azeilor, Heraclit instituie conceptul deogos. Termenul heraclitic de logos nu

poate fi tradus în

chip mulţumitor într-o limbă modernă,deoarece nu are

n cugetarea modernă un semnificatcorespunzător. Logos-ul

şi focul exprimă una şi aceeaşi esenţă aumii materiale.

Lumea este foc şi este totodată logosspune Heraclit, căci

ordinea din lume se datoreşte f o c u 1 u

sau 1 o g o s-ului.

8/15/2019 Ion Banu -


Sufletul este foc, este deci inteligenţă ;otodată focul este

nteligenţă, este logos. Fiind foc, deciprincipiu originar,

CXVI

DEDUBlARE.-\ UNITARULUI CALOGOS

Ogos-ul e intrinsec lucrurilor. Ar fi dec

ordinea necesară

a ex.istentu.lui, ordine care e aceeaşi,atît în lumea materială

8/15/2019 Ion Banu -


cît şi i.n cea spirituală derivată dintr-nsa. E o ordine cognoscibilă care, pe

plan uman, se manifestă ca inteligenţă,

ar pe planul naturii, ca necesitate. Nu eprovidenţă, ci există

ca xpresie a esenţei realităţii fizice

sau spirituale de a fi

foc (s,1u ca focul).

Remarcabilă e relaţia instituită defilosoful efesian între

ogos şi contradicţie:. Dat fiind căUniversul dinamic este

Uninrs al contradicţiei, dat fiind că

ordinea Universului

8/15/2019 Ion Banu -


este ordinea logos-ului, rezultă căprincipiul contradicţiei

coincide, sub acest unghi de vedere, cuacela al logos-ului.

Atunci. cînd filosofii timpului socoteau

drept de la sine

nţele· că liantul lumii e unitatea ei, afost îndrăzneţ din

partea lui Heraclit srt vorbească defuncţia agregantă,

iaută a contradicţiei. În concepţia sa,spune M. Marcovich,

.incordarea era fundamentul unităţii

8/15/2019 Ion Banu -


lumii). Datorită

acestei armonii tensionate (1tOtJ..

v't'po1to ocp[.Lov(Yj). coeziunean.untrică nevăzută e mai puternică decîtegăturile perceptibile . . . şi ţineaolaltă construcţia cosmică"1•

Dar, ca şi în cazul focului, conceptul deogos păstrează

ceva obscur, învăluit parcă în fumulsacru ce se ridică de

pe altarele unde se ard ofrandele adusezeilor. Termenul

care bvăluie conţinutul fizical-

raţional expus mai sus este

8/15/2019 Ion Banu -


mprumutat probabil din limbajulmisteriilor eleusi.ne şi

al orfi.cilor, cu ale lor .,cuvinte sacre"hierol. logoi).

oţiunea de logos semnifică în acelaşi

imp profunzimea

de gindire a autorului ei, dar şi extremaui tinereţe istorică.

E un fel de expresie primitivă,metaforică a ceea ce înţelegem noi prin

egitatc.Heraclit îşi depăşeşte predecesorii şiprin aceea că, pentru prima dată în

Grecia, poate în acelaşi timp cu unii

8/15/2019 Ion Banu -


pythagorici, reuneşte sub aceleaşiconcepte şi natura şi

realitatea socială şi cugetarea. Logos-ulmişcarea, opozi-

1 M. M a r c o vi c h, llerakleitos,

Stuttgart, 1967, A. Druckenmîiller. p.281.

Vd. George T lt om s o n, lleraclite etsa philosophie, in "La

Peusee··. nr. 116, 1964. p. 16.

CXVII

ON BANU

8/15/2019 Ion Banu -


ia şi unitatea contrariilor le sintcomune. Atunci cînd

proclamă forţa legii normative a cetăţii

v61Loc;;

ntreve

dem faptul că aceasta îi apare caanalogă logos-ului sau

poate ca expresie socială imediată aacestuia. Poate că ideea

8/15/2019 Ion Banu -


de legitate a naturii i-a fost sugeratăocmai de funcţiile

pe care le îndeplinea în cetate normaegală. Reflecţia

aceasta a existat la greci încă în epoca

an+rioară apariţiei

filosofiei şi a dus la făurirea miticeiAnanke

&.vciyxlj.

Dar şi după apariţia filosofieimaterialiste subzista, cu tot

8/15/2019 Ion Banu -


efortul materialiştilor de a-şi laicizaconceptele, dificultatea de a învingespiritul viziunii mitice asupra naturii.

Atîta vreme cît oamenii nu erau în staresă dea noţiunii

de ordine a naturii un conţinut concretprin formularea de

egi speciale diferenţiate şi totodatăranspuse în universalul limbajului

matematic, deci atîta vreme cît ordineanaturii nu a putut fi concret determinată,

n-a fost posibilsă nu rămînă încărcată chiar şi lamaterialişti de acel gen

8/15/2019 Ion Banu -


de nebulozitate care ascunde în maimare sau mai mică

măsură fantome şi mituri. Aşa se explicăcaracterul ceţos

al logos-ului heraditic. Poate cu singura

excepţie a atomiştilor din Abdera vomsimţi adierea lui Ană.nke de-a lungulntregii mişcări a filosofiei greceşti.

10. Dintre tezele heraclitice care atingeme de domeniul

social-uman, considerat de efesian încănesistematic şi foarte

vag diferenţiat, reţinem pe acelea din

substratul cărora

8/15/2019 Ion Banu -


distingem preludiile reflecţiei ce vaconstitui în etapa

clasică disciplina reliefat conturată aesteticii. Heraclit

este anticipatorul acesteia. în istoria ei

europeană

Acela pentru care lumea, ca acord alcelor opuse, "este

cea mai frumoasă armonie" (fr. B 8)ndreaptă asupra

Univtrsului o privire densă şi de interesnvestigator. dar

şi de vibra ţie poetică.

8/15/2019 Ion Banu -


Echilibrul estetic uneşte într-o singularăcompoziţi<: pe

spectator şi obiectul cosmic al desfătărisale. Logos-ul

ce guvernează compoziţia e

proporţionalitate. Pe firele

din care e ţesută această compoziţie îşioacă timpul, "ca

un copil", destinul său. Sufletul lumii, caşi cel individual,

nu suportă să i se lezeze integritatea. Înpunctul unde se

produce vătămarea, el aleargă s-o

8/15/2019 Ion Banu -


nlăture întocmai ca

CXVIll

OEDIJBLAREA UNITARULUI CALOGOS

păianjenul care, "aflat în mijlocul pînzeisimte de îndată

că o muscă. i-a rupt unul din fire şialeargă într-acolo parcă

plin de părere de rău pentru firul rupt"fr. B 67 a) .

Frumosul, într-o primă considerare, este

continuitatea

8/15/2019 Ion Banu -


ritmului astral şi al celui existenţial,răirea după aceeaşi

măsură

ogos

a vieţii sinelui şi Universului. În faţa

sublimului cosmic, poetul simte gîndulsău singular

q p6v1)a•.

phrones·is) apăsat, cuprins de un pathos

8/15/2019 Ion Banu -


n

cărcat de melancolie aplecat sprerenunţare1 . E poate

aceasta condiţia creaţiei, în concepţia"filosofului ce plînge" ,

cum a fost numit de cei vechi Heraclit.

ntr-o nouă consideran. mai înprofunzime, frumosul e definit ca viu, canseparabil de lume, ca armonie a

contrariilor. Astfel"cosmologia lui e estetică, iar esteticaui, cosmologică"2,

8/15/2019 Ion Banu -


cum spune excelent Kessidi.

Această concepţie, cred Gilbert şi Kuhn

ar explica revolta lui Heraclit împotrivapoeţilor, care aspiră către "pieireaadversităţilor", aşa ca Homer în IliadaXVIII, 107) , potrivit relatării lui

Aristotel. Estetica sa apunearevendicările raţiunii contradicţiilor,viziunii tradiţionale a poeticului liber d

conflict3• l . în fine o chestiune de logică. E utilă

o punere la

punct de natură să delimiteze valenţeleogicii în condiţiile

structurale ale cugetării preclasice,

8/15/2019 Ion Banu -


condiţii pe care heraclitismut lentruneşte deplin.

D';!Şt filosoful are în vedere, practic,atît universalul cit

şi individualul, nici pentru el, nici pentr

ceilalţi filosofi

dinainte de Socrate nu există incăproblema unei teorii a

raportului dintre individual şiuniversalul logic (conceptul) . Ignorată

fiind, înţelegem confuzia dintreuniversal

şi "comun"

8/15/2019 Ion Banu -


xotv6v . termen prin care Heraclit se

referă la ceea ce numim noi "universal"u apare deci

1 L u d w i g B in s w a n g e r, HeraklitsAuffassu•g des 1llenschen,

n Die Anti.ke", Band XI. 1. 1935. p. 36

.

1». X. K. e c c u Jl. u.PILWCOI/Jcicue u scrnemu'4eCJCU.e

83aAROIII Fep(JIC/luma

3rjJeCCKIJ2!J, MocKBa, l13Jt. AKaJI.

8/15/2019 Ion Banu -


XyJI.o>KecTB., 1963, p. 133 .

• K a t h a t l n e E v e r e t t G l l b e r

. li e l m u t K u h n. Istoriii

estetv;ii. trad. S. Mirculescu. Bucmeşti,1972, EU. Meridiane, p. 341 -342.

CXIX

ON BANU

nici problema deosebirii de extensiune

dintre concepte,nici cea a comprehensiunii1•

Recunoaştem, în problema calităţii,

8/15/2019 Ion Banu -


univocitatea corpora]iucorporal,dentitatea real-corporal proprie

structurii meditaţiei filosofice vechi.

12. Prin strădania sa de a se ridica înfilosofie pînă la

actul de elaborare a unui sistematotcuprinzător coerent,

prin aplecarea sa către domeniul de ideisocial-umane între

care, pentru prima oară, se schiţează

cîmpul cugetăriiestetice, Heraclit se prezintă ca uncrainic nu prea indepi'irtat al viitoarei

etape, clasice, din desfăşurarea

8/15/2019 Ion Banu -


filosofiei greceşti.

Dar, sub raportul istoriei universale a

filosofiei, se impune, în prim plan,considerarea dialecticii sale.

Examenul de ansamblu al moştenirii

heraclitice descoperă teze dialecticefundamentale, cu determinaţii adesea

surprinzător de moderne. Apreciindu-lese impune în prealabil să ne scuturăm defascinaţia pe care o exercită asupranoastră cugetările sale, ferindu-ne să-i

atribuim succeseepistemologice imposibile.

Sub raportul rigorii ştiinţifice, Heraclit

8/15/2019 Ion Banu -


nu-şi poate depăşi

impul. Fie că e vorba de dialectica

mişcării, a contradicţiei,

sau a negaţiei, la prima vedere ele nesurprind, ne sugerează

cele mai subtile asociaţii, dar cînd leabordăm mai de

aproape ele se estompează. Heraclitexprimă dialectica

prin enunţuri care o redau în mod globalEle reprezintă,

predominant, un produs al speculaţiei

filosofului care contemplă obiectul ; ele

8/15/2019 Ion Banu -


nu sînt sinteze teoretice, redîndobservaţii, riguros determinate, dincîmpul diferitelor planuri ale obiectului

Enunţuri, ca "toate se nasc din luptă",

sau ,.războiul este părintele tuturor", nune spun ·nimic

despre modalităţile şi diferenţierileconcrete în care se

manifestă contradicţia în viaţa"fizicală", în cea organică

şi psihică a individului, în viaţaspeciilor biologice, în cea

socială, sau în procesul cunoaşterii.

imic deci despre

8/15/2019 Ion Banu -


fundamentele acestei constatări. Teza"luptei" este lipsită

1 Vd. in acest sens H 1 e n e 1 o a n nd i, Essai de reconslrudiaa

de la logique archaique, in "Eir e",

Praha, lll, 1964, p. 27.

cxx

DEDUBLARE.•\ UN!TARULU! CALOGOS

de determinaţii, atit logice cît şiepistemologice. Este o

străfulgerare mentală sugestivă, genială,

care se potriveşte

8/15/2019 Ion Banu -


obiectului, dar nu e ancorată într-omotivaţie sprijinită

pe date cît de cît suficiente. În cazulobservării naturii,

dialectica heraclitică c lipsită de acele

concluzii pe care

doar cercetarea experimentală le puteazămisli.

Armonia lui Heraclit este, în ultimăanaliză, un fel de

suveran ce prezidează lupta contrariilorar aceasta apare

ca un turnir sau un "j oc de copil", deşi

8/15/2019 Ion Banu -


a fel de indispensabilă vieţii ca şiacesta din urmă. Dialectica obiectuală

nu-i ap3.re lui Heraclit ca un proces încursul căruia se

făuresc \'alori superioare, ci mai

degrabă ca un neîntrerupt

clocot într-un imens creuzet. Mişcarea şciocnirea contrariilor, in oricare dinplanuri, sînt date, ca un jatum, într-oume unde ,.se merge" pe loc .

Aceste delimitări se impun, înainte deevidenţierea momentului teoretic princare efesianul instituie în filosofia

reacii o atitudine care, într-o anumită

8/15/2019 Ion Banu -


imită, constituie

1ll1 act totodată de dh·ergenţă şi

anticipaţie. Filosofia

greac;i nu a fost nerccepth·ă

departe de aşa ceva -

faţă de contradictoriul din natură şicugetare. Dar, cu

variate modalităţi şi cousistcnţe, eapăstrează, ca valenţă

de cotp:ergenţă a diferitelor sisteme,

mperativul structural de .1 considera ,

8/15/2019 Ion Banu -


principiile" ultime în postura de adomina, măcar în ultimă instanţă,contradictoriul, prin ,.puritatel' ' .

univocitatea, , .simplitatea" lor. Temereacă logicul ar fi lzat prin acceptareacontradictoriului constituie şi

va constitui obsesia chiar a celor maiemerari dintre dialect icienii greci.nsuşi Heraclit, ca filosof antic, grec, S(

află şi el sub jurisdicţia menţionateivalenţe atunci cînd,

deşi reticent, dubitatk, întronează

armonia deasupra contradictoriului.Platon, în faza sa de maxim heraclitism,

va proceda, in această privinţă, ca şi

nspiratorul său din

8/15/2019 Ion Banu -


Efes. Or, relevant, cvasidizident apare lunul şi la celălalt

faptul ntt doar de a admite raţionalitateacontradictoriului, dar

era actul de bravură al lui Heraclit,

anticipînd

structuri teoretice ale altor vremuri -faptul de a considera evoluţia cugetăriiprin contradictorii drept o co1zdiţic a

cetei mai profunde raţionalităţi.CXXI

ON BANU

8/15/2019 Ion Banu -


13. Succesiunea lui Heraclit este demnăde consideraţie

cînd urmărim făgaşul in care s..:a angajat fondul cugetării

sale. Nu acelaşi lucru se poate spune

despre cei pe care

vechea literatură i-a investit "oficial" cuitulatura de

heraclitici. Se spune despre un oarecareAntisthenes (care

nu trebuie confundat cu fondatorul şcoliicinice; cvasi

8/15/2019 Ion Banu -


necunoscut că a fost adeptul lui Heraclitfără însă. ca

emeiul acestui atribut să ne apară preaimpede. Pe

Cratylos îl ştim întrucîtva mai bine.Acest personaj - al

cărui nume a ajuns nemuritor numaipentru că Platon )-a

făcut cinstea de a-1 lua ca emblemă dedialog - ,-a ±1 vrut

să fie mai heraclitic decît Heraclit atunc

cind, modificind

8/15/2019 Ion Banu -


aforismul "nu ne putem scufunda de douori în acelaşi

rîu" (Heraclit, fr. 91) proclama că n-oputem fae nici

,

măcar o dată" (Cratylos, fr. 4). Xu-şidădea &:ama că,

depăşind măsura, transformăheraclitismul în contrariul

său. Efesianul intemeiase învăţăturadespre dinami..::itatca

oricărui subiect păstrind identitatea

relativă) . a subiec

8/15/2019 Ion Banu -


ului. La Cratylos dispare orice

dentitate a subitctului şi,

mplicit însuşi subiectul. În fond, înocul unui dinamism

al existenţei el instituie un dinamism

care nimicete exis

enţa. Se pare că nu şi a dat seama deaceastă consec1nţă

8/15/2019 Ion Banu -


şi că n-ar fi dorit-o. Oricum însă, i-aoftrit lui Platon argumentul pentruaprecieri neconforme la adresa

maestrului din Efes.

VII

PRELUD II ALE ŞTIINŢELOR

. Scriu acestea în mlstaa in care îmi paradevărate ; căci, după cum socotesc,povestirile grecilor sînt

8/15/2019 Ion Banu -


multe şi ridicole"

He.1ataios din },filet, fr.

1. Epoca veche nu arc conştiinţa a ceeace modernii

numesc ştiinţă. Noţiunile de " disciplinăspecială ştiinţifică" ,

ori de ,,specialitate" sînt încă nenăscute

nu poate fi vorba

deci nici de denumiri disciplinare.Distincţie între "filosofie" şi "ştiinţă" nuexistă. Singura specializare diferenţiază

pe teologi de fiziologi, adică pe cei ce

se ocupă de tema

8/15/2019 Ion Banu -


zeilor, de cei ce cugetă despre "natură",ndiferent dacă e

cosmică, telurică ori umană, indiferentdacă perspectiva

e cea pe care noi o apreciem ca fiind de

filosof, de fizician,

geograf, istoric ori medic. Dacă ungînditor se apleacă asupra unui domeniupe care 1-ar revendica una sau altadintre ştiinţele moderne, o face întrucîtnteresul său se restringe la o parte din

Totul unui obiect, luat antedeliberativ caunic, în numele unei diferenţieri de faptar nu , . de drept". Abia în etapa clasică

şi, strict vorbind, prin Aristotel, se va

nstaura altă ordine sistematică.

8/15/2019 Ion Banu -


2. HEKA TAIOS. Născut în Milet în adoua jumătate

a secolului VI, deci contemporan cuAnaximenes, Hekataios

poate fi considerat ca precursor, Îtl

Grecia, al geografiei

şi istoriografiei. În măsura în care, încugetarea sa, viziunea despreconfiguraţia pămîntului şi despre istoriepreia din spiritul de luciditate realistă,aică a filosofilor milesieni, din

nclinarea lor de a descifradeterminantele far·

elor naturale în însăşi realitatea

fizicală, iar nu în ·

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


Explicaţiile fab uloase sau numaineconforme, a c m

circulau, în limitele cunoştinţelor dinacel secol îndt;părtat, nu lipsesc dinextele ce ne-au rămas de la el . Ne intt-

resează însă, evident, reflecţiile prin

care Hekata]os st detaşează depredecesori şi, mai ales in ce spirit o jace.

Dacă Parmenides instaura spiritul critic

n meditaţiafilosofică, geograful şi istoricul dinMilet o face in d(:'ra

8/15/2019 Ion Banu -


cunoaşterii faptelor şi evenimentelor şiaceasta mai d(-'Vreme decît elcatul. Elşi dă seama de faptul că adesea

relatările cnrente, tradiţiouale sîntucredibile şi atunci , in spirit milesian,

anunţă că va trece totul prin filtrulpwpiei

sale capacităţi de apreciere. Metodafuncţionase de:Ja în

fapt, începînd cu 1'hales, iar în sferafaptelor umane chiar

mai devreme, dar geograful este primulcare o proclamă

ca norm,'i, ca linie rnetodo1ogid't în

cercetare. Oare ai-Imei

8/15/2019 Ion Banu -


cînd ii place să reproducă punctul deedere conform căruia zeii au fost

născuţi, neexistînd deci din "totdeauna",

nu o face cumva pentru a compromiteautoritatea supraumanului in beneficiulndependenţei de decizie, omeneşti ?

Xn ştim cîtă divinitate mai putea avea înmintea <'.lcestui

milesian "zeul născut". Oricum, nuntîlnim un aemenea

enunţ la nici unul dintre materialiştii

preclasici care, ch1ar cînd secătuiesc pe zei de atribuţii, nn seating de "per L:uu :ua"

8/15/2019 Ion Banu -


or.

n textele exploratorului din ),Iikt,ntenţia demil):<.a:::.:tă

e manifestă. Vorbind de povestirile pecare le ocoteşte

"ridicole", el avea în vedere desigur

egende de felul ac?leia

a Cerberului, ori a boilor lui Herakles.n locul mira cn1osului el propune în

ambele cazuri explicaţii reallst e. aşa·

cum un Anaximandros considera soarele

nu un zeu. ci 11n

8/15/2019 Ion Banu -


simplu cerc incandescent. Cerbernl ,fiorosnl cîine 1n1•:rnal

cu trei capete, n-ar fi fost altceva decîtun şarpe ·triaş,

aflat cîndva în Tainaron şi, se

subî11ţelege, transfomat de

11ăscocitorii de mituri în fiinţăsupranaturală. El denunţă,

ca neverosimilă, şi legenda ce atribuiasemizeului Huakles·

sprava de a fi dus boii furaţi de el dinErytheia - deci

ocmai din apusul Mediteranei - pînă la

8/15/2019 Ion Banu -


Mycene, in .Pelopones. Urmează oexplicaţie realistă : întrucît boii din Epierau renumiţi prin frumuseţea lor,

stăpînul boilor, Geryon,

CXXIV

PJlELUDII AU! ŞTIINTELOR

acolo trebuie să fi domnit ; aceasta, -explică Gomperz1

cu atît mai mult cu cît Erytheia înseamnă"pămînt roşu",

8/15/2019 Ion Banu -


ar culoarea pămîntului, în Epir, estecărămizie. A putut

avea un sens demitizant şi neacceptareade către Hekataios

a opiniei după care aşa-numiţii

hyperboreeni s-ar trage

din Titani. Nu cunoaştem restul operiisale, dar atunci

cînd e prezentat ca ascendent spiritual aui Herodot,

ni se pare, judecîndu-1 după cele de masus, că e nedreptăţit.

Prea este .,părintele istoriei" aservit

8/15/2019 Ion Banu -


fabulaţiei mitologice.

Printre cunoştinţele sale geografice,

numeroase, o notaţie

aparte se cuvine acelora despre regiuningheţate, locuite

ale nordului, sau despre populaţiilepitice (pygmei) din

cxtremul sud (african) . În ambele cazure vorba de regiuni

situate cu mult dincolo de spaţiulconsiderat curent în acel

secol drept arie geografică locuită a

,omenirii" . De Ia

8/15/2019 Ion Banu -


cine deţinea informaţiile ? Greu de spusdar, în orice caz,

recunoaştem în interesul pentru elespiritul milesian al

călătorului, cu corabia ori cu mintea,

scrutînd, mînat de

curiozitate ştiinţifică, fie taineleadîncurilor cerului, fie pe

cele ale depărtărilor pămîntului.

3. Filosofii milesieni, Hekataios şi nunumai ei sînt documente vii ale uneiactivităţi care, încă în secolul \·r î.e.n.angaj ează ceea ce se va numi cîndva

ştiinţă a naturi i .

8/15/2019 Ion Banu -


Exponenţii ei stîrnesc interesul nostruprin faptul c ă se

ndeletnicesc cu observarea faptelor. Launii, ca la Pseudo

Hesiod, care urmărea să explice

originea strîmtorii Messina,

preocuparea geologică se întovărăşeştecu mitul. La alţii,

precum Xenofan din Colofon, reflecţiade tip ştiinţific apare

n stare pură . El ştie despre urme devietăţi marine.

descoperite în plin uscat, la S_yracusa,

8/15/2019 Ion Banu -


Malta şi Paros (sau

Pharos) . J,e explică prin faptul că

altădată terenul, acolo,

Ya fi fost în contact cu marea ; ni se dăastfel o interebantă mostră de istorie

geologică.

Astronomia este reprezentată, alături demilesieni, de

un ]{lcostratos, cunoscut ca observator al stelelor, de Phocos

şi alţii.

1 T h. G o m p e r z, op. cit., Yol. J, p.

274 .

8/15/2019 Ion Banu -


cxxv

8/15/2019 Ion Banu -


ON BANU·Configuraţia lumii după Hekataios

4. ALKMAION. Fenomenul biologic"om" dobîndeşte

o atenţie particulară începînd cu şcoala

medicală din Crotona, al cărei renume,

8/15/2019 Ion Banu -


spre sfîrşitul secolului VI, depăşeşteconsiderabil frontierele lumii greceşti.Pe primul plan se

mpune numele lui Alkmaion, născutcătre finele secolului,

cn cîte,·a decenii înainte deEmpedocles. Apartenenţa sa

a şcoala pythagorică este îndoielnică,deşi unele teze pot

marca o înrlurire a şcolii, ca în cazul

credinţei în nemurirea sufletului, carensă, cum vom vedea, e motivată altfel lAlkmaion. Cînd vorbeşte despredivinitatea astrelor,

8/15/2019 Ion Banu -


sau despre caracterul cert al cunoaşteriidivine, diferită

deci de cea incertă, omenească, opiniaaparţine unei tradiţii vechi ce precedepythagorismul.

Personaj ul a studiat medicină şi fizică.Ca atare, pe

măsură ce învăţatul din Crotona sendepărtează de reflec

ia metafizică şi se angajază pe terenul

biologic, supoziţiaeologică cedează teren observaţk>i cu

caracter, să spunem,

8/15/2019 Ion Banu -


ştiinţific. Omul e apreciat de el acum dipunctul de vedere

al regnului animal, îu care sedelimitează de celelalte fiinţe

CXXVI

PJWI.UBU AL ŞTIINŢELOR

prin inteligenţă. Nemurirea sufletului,

prin care este el

asemănător zeilor, nu e motivată la el înraport cu o anumită escatologiemisterică, precum în pythagorism, niciprin imperative etice, ca la orfici şi, maîrziu, la Platon,

8/15/2019 Ion Banu -


ci prin faptul că sufletul "se mişcă de lasine într-o mişcare eternă", ceea ceaminteşte mai degrabă de logos-ul lui

Heraclit, contemporan al crotoniadului.Fiecare act

prin care se construieşte mai departe

filosofia biologică

a acestuia din urmă îl apropie dedirecţia de gîndire a ionie

Jilor, deşi e, geografic, departe de ei.

Primul din aceste acte constă înextinderea fizicalismului

a sfera fiziologiei umane. E remarcabil

angajarea lui

8/15/2019 Ion Banu -


_\lkmaion în cîmpul explicăriisenzaţiilor - amestec dt::

adevăruri şi închipuiri - notabilă prinfaptul că o face în

ermenii raporturilor fizice. Le acordă

mai multă importa nţă gnoseologicădecît chiar Heraclit. Burnet îldesemnează ca întemeietor alpsihologiei experimentale1• Prinmc.:toda experimentului, este unprecursor al lui Empedocles şiAnaxagoras, cum şi al lui Democrit. El

descoperă

funcţia "hegemonică" a creierului casediu al raţiunii ;

8/15/2019 Ion Banu -


o va fi dedus din probabila aflare, prindisecţie pe animale

superioare, a traseelor nervoase ce ducspre encefal . A practicat cumva şidisecţia pe oameni, cum crede Cumston?2

Foarte improbabil, pentru această epocă

Principalul, la Alkmaion, este punctulsău de vedere

asupra conceptelor de vitalitate şi

organism viu. Viaţae tensiune lăuntrică între contrare,afirmă el, în speţă

8/15/2019 Ion Banu -


ntre umed-uscat, rece-cald, amar-dulceşi altele. Heraclit,

n aceeaşi vreme, gîndeşte la fel. Totprin tensiune sau,

cum notează Teofrast, prin

,neasemănător", se explică

sensibilitatea organismului uman. Atîtaimp cît între

contrare se păstrează un anumitechilibru, omul e sănătos.

Echilibrul nu e static, ci dinamic ; un gende mişcare ciclică

"unind începutul cu sfîrşitul" ar fi modul

8/15/2019 Ion Banu -


n care s-ar

conserva echilibrul stenic al carpului şi

sufletului. Dacă

J. H u r u e t, op. cit., p. 226.

2 C. G. C u m s t o n, 1ti. I> . Hisloir de la

.

nedetine} Paris, 1931 p.

.

95.

CXXVII

8/15/2019 Ion Banu -


ON BANU

ntervine o schimbare in virtutea căreia

unul din termenii

cuplului de contrare devinedisproporţionat, atunci echilibrul se

deteriorează, iar omul se îmbolnăveşte.n cazul în care dezechilibrul e atît de

mare încît se întrerupe circu

aritatea mişcării, omul moare. Aici,Kirk şi Raven cred a

regăsi sensul acelui fragment heraclitic

8/15/2019 Ion Banu -


103

unde

efesianul afirmă că începutul şi sfîrşitulsînt, la o circumferinţă "unul şi acelaşiucru"1. Semnificaţia cauzalităţii

manente, materiale a bolii şi morţii seconturează, obser

·ăm noi, prin opoziţie cu medicinamagică, ce crede în

rolul morbid sau letal al unor duhuri

nocive. Prin deosebire, de asemenea, cu

8/15/2019 Ion Banu -


doctrina sacerdotală ce explicămorbiditatea prin voinţa zeilor ; sprepildă, în sec. V, aşa continuă să creadă

Herodot, atunci cînd motivează boala

ui Alyattes2• Desacralizarea sănătăţii şbolii se înscrie

n acelaşi orizont cu viziunea demitizatăasupra însuşi

fenomenului vital, care e subiectulalternativei normalpatologic. Termeniiacestei alternative ţin, la Alkmaion,

exclusiv de condiţiile vieţii materiale :emperatura, hrana,

regimul apelor, gradul de efort fizic,

8/15/2019 Ion Banu -


absenţa ori prezenţa

constrîngerilor. Materialismul

hippocratic şi în special concepţia cefundamentează viaţa prin unitatea dintreorganism şi mediu derivă neîndoielnicdin aceste teze ale medicului din

Crotona. Anaximandros se referise şi ela apariţia vieţii în spirit analog, dar

fugitiv ; prima schiţă a unei

biologii umane materialiste ne e dată deAlkmaion, care,

prin acest aport, l ărgeşte tematicaansamblului materialismului preclasic.Pe făgaşul trasat de el se va angaj abiologia lui Empedocles din Agtigent.

8/15/2019 Ion Banu -


O ultimă notaţie, terminologică. Spre adesemna echilibrul din organism,Alkmaion foloseşte expresia

croVO(Lt(%

"&v uvoc(LWv (isonomi.a tondynameon) , adică "norma echilibrată a

forţelor" ; predominarea unei singureforţe e denumită (LOvct:pX(ct:monarhia), adică .,domnia unuia

singur". Sînt termeni împrumutaţipoliticii, creuzct al terminologieiabstracte în genere, a celei ştiinţifice,

nclusiv.

K i r k şi R a v e n, op. cit., p. 235.

H e r o d o t, 1, 1 9 -22.

8/15/2019 Ion Banu -


CXXVIli

PRELUDII ALE ŞTIIN'Jl!LOR

5. Vorbeam de prestigiul şcolii medicaledin Crotona.

Aventura, cînd agreabilă cînd nu, a altuimedic, Demokedes

din Crotona, la curtea regelui Darius,

care făcuse totul

spre a beneficia de iscusinţaspecialistului grec, mărturiseşte ontîietate elenă, necontestată pe întreaga

arie grecoorientală din acel secol.

Alt nume, acela al lui Kleidemos, ne

8/15/2019 Ion Banu -


conduce către sfera

studiilor de psihofiziologie din secolul

al cincilea. Din spusele lui Teofrast,reiese că 1-a preocupat raportul dintresenzaţii şi întocmirea organelor de simţEra de părerea

că acestea elaborează senzaţiile în chipndependent de

ntelect, adică în mod oarecum automat.Cazul urechii

era so•..:otit excepţional : aici seadmitea că rolul decisiv

l are < ugctarea.

8/15/2019 Ion Banu -


VIII

REFLEqiA PSEUDO-CHIMICALĂ

Empedocles :

"0, Naturll mib'eaţll, cib'eia i-am fost

ovarllş 1 . . .

Oare-n m.ine, Viaţă, n rllsunat adlnca-ţimelodie,

Şi oare en am auzit aevea strllvechea-ţiaxmonie,

O, Natură fib'ă de margini ? . . .

Oare n-am trăit eu cu-acest preasfmt

pbrlnt, C'll.-aceste

8/15/2019 Ion Banu -


Raze, cu tine, care-mi eşti mereu insuflet, Tată

Ether ?"

HOlderlin, Moartea lui Empedoclestrad. Şt. At1g.

Doinaş)

1 . Personalitatea multidimensională a

ui Empedocles

din Agrigent (Akragas), Sicilia (490430 î.e.n. ), a impresionat puternicumea greacă antică. El s-a afirmat ca

filosof şi poet, ca teoretician şi ompolitic, ca savant a cărui fantezie s-a

arătat la fel de vie în planul abstracţiilo

8/15/2019 Ion Banu -


ca şi

n acela al inovaţiei tehnice.

Două lucrări I-au consacrat : Desprenatură - 7ttpt cp6crt<U

Per! Physeos) şi Purificări -xcx.&cxp(.Lo( ( Katharmo'i) .

Atmosfera poeziei le învăluie pe

amîndouă, ·dar prima

rămîne o ontologie, în timp ce a douaransportă pe cititor

ntr-o lume de vis şi mituri.

Cea mai completă lucrare, relativ

8/15/2019 Ion Banu -


recentă, tinzînd către

exhaustivitate, asupra operii filosofului

agrigentin aparţine

ui J ean Bollack1, istoric al filosofieigreceşti şi filolog.

Dintre datele biografice transmisereţinem două : ca

ehnician ar fi ameliorat clima cetăţiisale natale sfărîmînd un perete de stîncicare ar fi bara t calea spre oraş

vîntului împrospătător ; ca om politic aavut meritul de

a fi instaurat democraţia în Agrigent.

8/15/2019 Ion Banu -


1 J. B o l l a c k, Empidocle, Paris, LesMitions de Minuit, 4 volume,

1965- 1969.

cxxx

REPLECŢIA PSEUDO-CHIMICALĂ

El întruneşte în persoana sa peexponentul politica-ideologic al stratulusocial celui mai înaintat din cetatea sade baştină, într-o epocă de notabilă

nflorire economică, şipe filosoful materialist ale cărui idei aumarcat în mod

8/15/2019 Ion Banu -


obiectual o replică datăconservatismului din timpul său,

reprezentat atît pe plan politica-socialcît şi pe plan filosofic de pythagoricL

Făcînd această constatare, nu respingem

posibilitatea

ca gîndirea lui să fi înregistrat influenţepythagorice. Se

spune că a fost un timp el însuşi unuldintre sectatorii

congregaţiei întemeiate de gînditorul dinSamos, din care

a fost însă eliminat. În esenţă însă

8/15/2019 Ion Banu -


gîndirea sa filosofică,

de un realism "fizical" pregnant, face ca

ndepărtarea lui

dintre devoţii pythagorismului să aparămai semnificativă

decît prezenţa sa printre ei, independentde cauzele ce vor

fi fost invocate în sprijinul hotărîrii deeliminare.

Dacă precaritatea informaţiilor de ordinsocial-istoric

ne împiedică să distingem în mod

amănunţit dinamica

8/15/2019 Ion Banu -


ensiunilor sociale care a promovatorientarea sa filosofică,

otuşi funcţia socială a gîndirii sale seconturează indirect

ntr-un mod destul de neechivoc, dacă e

considerată prin

raport cu filosofia mitizantă pythagoricăşi cu funcţia

socială conservatoare îndeplinită deaceasta. Faptul a

fost de mult constatat de Zeller carespune : "Dacă ar fi

fost pythagoric, ar fi trebuit să fie

8/15/2019 Ion Banu -


partizan al vechii aristocraţii doriene, inimp ce, dimpotrivă, el se află in fruntea

democraţiei agrigentine"1•

2. M:aterialitatea lumii se afirmă înconcepţia lui Empedocles prin teoriacelor patru elemente - pămînt, apă, aer,

foc - numite de el rădăcini, pL 6>(-L't"oX (ritOm.ata), care,

spre deosebire de "principiile"milesienilor şi al lui Heraclit,

tint considerate imuabile, nesusceptibil

de transformare.După unii istorici ai filosofiei,elementele materiale ar fi

8/15/2019 Ion Banu -


falit considerate de către Empedocles închip hylozoist.

Jacques Chevalier afirmă că, dupăpărerea agrigentinului,

1 B d. Z e l l e r, La PltilosopltU 4u

wees, Tol. Il, trad. Em. Boutroa%,P&ris, Hachette, p. 265.

CXXXI

ON BAC<Ugindirea ar fi un atribut general almaterieil. A. Frenkian,

8/15/2019 Ion Banu -


ntr-o mai \"eche lucrare, considerăchiar că Emped(Jcles

"refuză să vadă deosebire între materieşi spirit "2.

Socotim însă, în acord cu Capelle3 şi

alţi cerct:'t.ători,

că în sistemul lui Empedocles prezenţahylozoismului e

agă, mai puţin semnificativă decit laoricare din predecesorii săi, chiar dacă

el continuă să creadă că în anumitecondiţii "materia gîndeşte". Fapt e că elconferă ensibilitate doar animalelor şplantelor, că atribuie o cauză mecanică

unui fenomen ca magnetismul care, pe cî

8/15/2019 Ion Banu -


pare, fusese la 'fhales semnul cel maiexpresiv al înţelegerii

hvlozoiste a lumii materiale.

Nu putem interpreta în sensulomniprezenţei ra ţiunii

eza după care omul cunoaşte princapacitatea cognitivă

a celor patru elemente. Aceastăcapacitate cognitivă ne

apare doar ca Yirtualitate, altminteriEmpedoclt:'s n-ar fi

precizat că gîndirea se află în sînge şi că

nu se afla nici în

8/15/2019 Ion Banu -


cap, nici în piept.

3. În problema teoretică a mişcării,

poziţia lui Empedocles nn poate fidefinită în chip univoc. Diale<:tica vaprofita de pe urma faptului că, odată cuEmpedocles şi

Anaxagoras, se păşeşte pentru primadată în domeniul

unei examinări întrucîtva concrete amişcării. Heraclit,

deşi J)Tivise mişcarea ca inerentămateriei-foc, rămăsese

a un stadiu nebulos, primitiv de

exprimare teort-tică. De

8/15/2019 Ion Banu -


astă dată ne apropiem, prin Empedoclesde observarea

rece a fenomenului mişcării, observarepusă in primul

rînd în serviciul căutării cauzelor ei

mediate. Deschi derea

dezbaterii în j urul acestui punct ayea săfoloseasci'.l dezvoltării categoriei demişcare, deşi soluţia pe care o dBfilosoful e artificială. După el - şi înaceastă privinţă e )nferior ionienilor -

mişcarea nu e un atribut intrinsec al"rădăcinilor" fizicale, pe care el leconsideră inerte, ci ar fi ex-1 J. C h e v 1 i e r, Histoire de la pensie, voi. I,

Paris, Flamma-

8/15/2019 Ion Banu -


rion, 1955, p. 119.

2 A r a m F r e n k i a n, Etudes dephilosopltie prisocratique, Paris,

J. Vrin, 1937, p. 55.

s W. C a p e 1 1 e, Die Vorsokratiker,Akademie-Ver1ag, Berlin, 2. Aufl.,

1961, p. 197.

CXXXII

REFLECŢIA PSEUDO-CHIMICALĂ

8/15/2019 Ion Banu -


erioară lor şi anume datorită acţiunii adouă forţe : :pti.[cx

Philia (sau qnA&nt;-Philotes) - şive'Lxot;-Neikos

ermeni care înseamnă literal ,.iubire" şi

"ură", dar

care sînt în fond intraductibili. Acesteforţe sint concepute tot fizica!, ca un felde corporalităţi ce detf:'rmină

asocierea şi disocierea celor patru

"rădăcini" şi car(:, sub

8/15/2019 Ion Banu -


un alt aspect, ar anticipa ideile deatracţie şi repulsie universală. Izolareamişcării de materie introduce in sistemu

ui Empedocles un element nondialecticcare va afecta

ntreaga lui concepţie filosofică. Dar în

acelaşi timp noutatea consta în faptul căpentru prima dată, filosofia era pusă înfaţa sarcinii de a analiza în mod concret

emeiulprocesului mişcării, de a recunoaşteexistenţa mai multor

forme de mişcare, avînd cauzeneidentice, cum şi în :faţa

ndatoririi de a cerceta raportul dintre

8/15/2019 Ion Banu -


mişcare şi schimbările calitative dinsînul materiei.

Punînd problema cauzelor mişcării incercînd să o

rezolve, filosoful din Agrigent ne dă nna

din acele soluţii

n care se împletesc, într-un ghem strînsntuiţii înţelepte

cu aprecieri primitive. Heraclit fusesedescoperitorul contradicţki ca dedublar

a unitarulni , dar nu o arătase in modconcret drept cauză a mişcării, el,campion al ideii

de mişcare. Empedocles, superior lui

8/15/2019 Ion Banu -


Heraclit, consideră

"pentru prima oară . . . nu un singur

principiu al mi şcării,

ci. două şi contradictorii", după cumobservă Aristotel

fr. A 37) . Filosoful sicilian făcea astfenn pas spre înţelegt:rea faptului că teorimicării urmează a fi pusă în raport cudeea dedublării, dar nu a mers prea

departe în această

direcţie Forţele închipuite de el, Phil'taşi Ndkos, alter

8/15/2019 Ion Banu -


nează ca succesiune de contrarii, dar nuangajează ideea

dialectică de dedublare concomitentă amitarnh1i . Dealtfel

elementele sale nici nu permit o soluţie

dialectică mai avansată, căci ele,presupuse a fi imuabi1e, excluddedublarea, care implică tocmai mişcarnternă ,· ele exclud automişcarea. Dar

aici o nuanţă : din punctul de ndere alucrului care se mişcă, izvorul mişcării

este în adevăr exterior şi

noncontradictoriu ; dar din punctul devedere al Universului, poziţia teoreticănu mai e chiar aceeaşi ; cauzele sînt

neexterioare, ca unele ce au aceeaşi

8/15/2019 Ion Banu -


natură, fizicală, ca şi

CXXXIII

ON BANU

cele patru "rădăcini". Deşi acţionează

succesiv, cele două

forţe contrare nu încetează vreodată săfie, ca nişte constituente eterne şi

concomitente, de semne contrarii, aleTot-ului cosmic.

4. Ca şi fizicaliştii ionieni, Empedocles

8/15/2019 Ion Banu -


şi dă seama de

faptul că lumea înconjurătoare implică

atît unitate materială cît şi diversitate.deea de unitate materială, umbrită

de teza unei quadruple dacă nu sextuple

materii, reintră

n lumină atunci cînd filosoful evocăspha!ros-ul, tot iniţial,

n care elementele sale fizice se aflăreunite ca într-o magmă de forţa Phil!ei.

deea diversităţii e mai complicată ;Empedocles, mai ataşat experienţeiempirice decît eleaţii,

nu neagă diversitatea lumii. Cele patru

8/15/2019 Ion Banu -


rădăcini se întrepătrund în proporţiivariate, făcînd astfel ca înaintea noastrăsă apară lucrurile în infinita lor

varietate. Totuşi nu e vorba de ovarietate calitativă reală. Elementele seasociază dar nu se combină spre a da onouă calitate, . ci, după

un timp, din nou se disociază spre aredeveni ceea ce au

fost. În timpul asocierii, fiecare din elerămîne identic cu

sine, relaţia cu celelalte e pur mecanicăSchimbarea calitativă se manifestă casimplă exterioritate. Empedocles

nsistă asupra faptului că nu există

8/15/2019 Ion Banu -


apariţie sau dispariţie

de calităţi ; în substratul aparenţei noii

calităţi, ,,rădăcinile" au rămas "mereuaceleaşi". Aetios preciea:aă că ceeace se petrece nu are loc "printr-oschimbare calitativă,

ci printr-o acumulare cantitativă" (fr. A44) . Iată dar că,

după cum şi era de aşteptat, tezanondialectică a imuabilităţii elementeloare drept corolar teza nondialectică a

negării diversităţii calitative reale aumii. S-a vorbit adesea de Empedoclesca de un filosof care, spre deosebire deeleaţi şi de Heraclit, a adoptat teza

alternan)ei unului şi

8/15/2019 Ion Banu -


multiplului. Dacă avem în vedereraportul dinbe spldros

şi cele patru rădăcini, atunci tezaalternan)ei este justă,

dar ea nu mai e j ustă atunci cînd privim

rapol'tnl dintre

cele patru rădăcini şi diversitateaobiectică a lnmii. Aici

nu mai putem vorbi de alternanţa unuluişi multiplului,

ci de un substrat mereu imuabil şi dealternanţă. între

manifestarea lui ca atare şi manifestarea

8/15/2019 Ion Banu -


ui sub chip exterior modificat. Aiciunitatea e permanentă iar multiplici-CXXXIV

RIIJILJ!CŢlA PSl!UDQ.CHIMICALĂ

atea de dincolo de cvadruplu e în fond

luzorie. E un regres

nondialectic în măsura în care estenegată realitatea diversificării calitative

şi, dimpotrivă, un progres, în măsura încare dialectica explicitează astfelcategoria filosofică a

8/15/2019 Ion Banu -


calităţii, recunoscută ca atare, fie şi înexterioritatea dacă

nu şi in esenţa ei şi care în sistemeleanterioare fusese cel

mult implicată.

5. Cauzalitatea pe care o invocăpretutindeni Empedocles

este o cauzalitate mecanică ce excludentervenţia divinităţii. Aceasta este

abolită întrucît filosoful, refuzînd să

admită orice intenţionalitate, socoteşteumea dominată

de întîmplare. Infinit probabil, Platon se

8/15/2019 Ion Banu -


referă la Empedocles atnnci cîndvorbeşte de filosoful care explica totulprin "natură şi hazard", iar nu "în

virtutea raţiunii, nici

datorită unei divinităţi" (fr. A 48) . Dar Empedocles părea

a identifica elementele sale cu zeii. Fiecă e vorba aici de

simple nume date elementelor materialecum arată Diogenes şi Aetios, fie că zeiar fi fost socotiţi de Empedocles ca

părţi fizice ale naturii, cum credeMeuandros, un lucru

este cert, subliniat de majoritatea

cercetătorilor moderni :

8/15/2019 Ion Banu -


nu există loc în sistemul agrigentinului,aşa cum e expus

n cartea Despre natură, pentruntervenţia divinităţii.

6. Originalitatea figurii lui Empedocles

apare cel mai

bine reliefată atunci cînd considerămpersonalitatea sa

de pioner al observaţiei şiexperimentării ştiinţifice. E

numai un pioner pentru că n-are ladispoziţie nici aparatură - cu excepţiaunei clepsidre !

8/15/2019 Ion Banu -


nici documentare

şi nici măcar criterii ştiinţifice cît de cîtschiţate. Lipseşte

deocamdată însăşi noţiunea de criteriuştiinţific. Totul

e deocamdată observaţie "de amator",

de începător condus

de fantezia sa, dar, auxiliar preţios, şi dconvingerea că

natura trebuie apreciată în cauzalitateaei fizicală, liberă

8/15/2019 Ion Banu -


de adaosuri exterioare.

Obrvarea unui magnet îi oferă temeiul

unei teorii a

atracţiei dintre corpuri : ar fi vorba deunde ("emanaţii")

şi pori. E argumentul cauzalităţiimecanice, folosit, bănuim,

ca replică dată lui Thales care văzuseaici o manifestare

de hylozoism. Examenul unei lămpi,poate şi a rezultatelo.r unor disecţiipracticate pe animale, 1-au condus

cxxxv

8/15/2019 Ion Banu -


ON BANU

către o explicaţie, voită fiziologică, avederii, demnă de a

figura, cu tot caracterul ei naiv, în istori

psihologiei ştiin

ifice. Observînd perii, solzii şi peneleanimalelor, induce

natura biologică comună a acestora.Cercetînd lumea vegetală, încearcă

explicarea prin cauze fizice a pierderiisau menţinerii frunzelor. Contemplareacerului, asociată analogiei cu fapte carein de experienţa curentă, îl conduce

spre o serie de supoziţii raţionale

8/15/2019 Ion Banu -


privind cauza eclipselor de

soare, natura stelelor şi a unei serii

ntregi de fenomene

cosmice. Aceste soluţii (unele din elebine intuite) mărturisesc un efort de

explicare antimitologică a structuriiUniversului şi a evenimentelor ce sepetrec într-insul.

Observaţii făcuseră şi înaintaşii săi.Filosoful din Agrigent îi depăşeşte prinpreocuparea de a înţelege presupusul

mecanism intern al evenimentuluiobservat, asa încît soluţia oferită săapară legitimă, atît prin acordul ei cu

sistemul ontologic de ansamblu, cît şi pe

8/15/2019 Ion Banu -


emeiul prezumatelor date intrinsece. idepăşeşte şi prin faptul că la el seadaugă calitatea de experimentator.

Avem în vedere

ntre altele experimentul clepsidreicufundate in apă.

Aceasta îi permite să dovedească faptulcă aerul e corp

material ce nu trebuie deci confundat cuvidul - replică

dată simplismului eleat - şi, printr-ongenioasă asociaţie

de idei, să enunţe prin analogie o

anumită teorie fiziologică a respiraţiei,

8/15/2019 Ion Banu -


fantezistă, dar nu mai puţin grea desemnificaţii filosofice. Spre deosebirede observaţie, experimentul indică în

aceste vremuri anticiparea, în formă

practică, a procedeului ştiinţific alpotezei ce-şi aşteaptă

confirmarea. În formă practică, seconstată intrarea în

acţiune şi a altor proceduriepistemologice : analogia, asocia

ia, inducţia, deducţia.Dar experimentatorul, spre deosebire deobservator acţionează ca gînditor ce

ncepe să se desprindă din starea de

8/15/2019 Ion Banu -


dominat, spre a trece în aceea dedominator al naturii.

Deocamdată, timpul social-istoriceuropean nu permite

omului mai mult decît un preludiu infim.

Dar consemnarea

ui e cu atît mai necesară cu cît s-aradus la Empedocles,

cel puţin în cazul menţionat almodificării climei locale

din Agrigent, în operă de tehnician.Asemenea acte care,

CXXXVI

8/15/2019 Ion Banu -


REJ;LECŢIA PSEUDO-CHIMICAL

n sec. V î.e.n., marcau intenţia de a

modifica datul natural,

ndicau, spune Charles Mugler, "în cemăsură se liberaseră între timp savanţi

şi constructori de vechile credinţereferitoare la raporturile dintre om şiUniversul fizic"1•

n asemenea condiţii gîndirea, deşi nupoate încă să înlăture dominanţaspeculativismului, dobîndeşte capacităţi

noi de pătrundere a naturii, iar aceastaşi dezvăluie noi

postaze.

8/15/2019 Ion Banu -


Teoria celor patru rădăcini îşi propunesă justifice calitatea (în sensul precizatmai sus) , prin intermediul unei varietăţi

de corpuri "simple" amestecate într-oproporţie care, pentru indivizii aceleiaşspecii, e constantă. Amestecul

"se realizează conform unor raporturicantitative, numerice"2, spune N. LBoussoulas şi ne sugerează ideea de

structură. O reţinem fără a acceptapărerea sa, potrivit căreia filosofulsicilian ar privi natura şi structurile eica un iniţiat,

un mistic. Dacă ţinem seama deraporturile matematice,

de analogia dintre "rădăcini" şi

8/15/2019 Ion Banu -


conceptul de element

chimic şi dacă apreciem teoria

emanaţiilor şi porilor drept

un gen de figurare primitivă aconceptului de valenţă,

atunci gîndul nostru se îndreaptărezistibil spre tema

structurii chimice a corpurilor. Chimiepropriu-zisă nu

există în antichitatea greacă. Dar textului Empedocles

ne oferă antecedente semnificative

privind descoperirea

8/15/2019 Ion Banu -


relaţiilor de ordin chimic dinorganizarea materiei.

Cît de departe a mers intuiţia denvestigator al acestui

obiect plin de taine denumit physis ne

arată geniala inspiraţie care-1 determinăpe fizicianul sicilian să afirme că

umina solară se deplasează în spaţiu, co viteză determinată, pe care o socotea,foarte probabil, calculabilă. Punctul devedere al lui Aristotel va fi mai stîngaci

deşi cu maibine de un secol mai tirziu.

1 C h. M u g 1 e r, Sur quelques points

8/15/2019 Ion Banu -


de contact enlre la magie el

es sciences appliquees des anciens, in

Revue de philoL. de litter. et

.

d'hist. anciennes", XLVII. nr. 1, 1 973, p36.

1 N. 1. B o u s s o u 1 a s, Essai sur lastructure du Milange dans la

pensie presocratique. Empetlocle, fn

Revue de mc!taph. et de mor.",

.

8/15/2019 Ion Banu -


nr. 2, 3/1958, p. 143.

CXXXVII

ON BANU

7. Spiritul realist-laic duce la rezultate

nteresante şi

n domeniul problemelor vieţii.

Ceea ce nota Ch. Mugler referitor lafiziologia empedocliană - încăspeculativă - a văzului se potriveştentregii sale meditaţii asupra vieţii

organice : integrarea ei in sistemulnaturii1, în ontologia celor patru"rădăcini" şi a celor două forţe-

substanţe. De o parte, o reflecţie

8/15/2019 Ion Banu -


fiziologică minuţioasă despre un obiectncă "absent", iil:ructura ochiului, de

altă parte o speculaţie consecvent!

ogicii ei

fizicale interne despre un obiect prezentdar deformat

de iluzii empirice : natura. PentruEmpedocles naşterea

unui monstru avînd mai multe mîini, saua unuia cu mai

multe picioare, ori a unui trup de animalce părea să aibă

cap de om, bineînţeles neviabil, este

prilej ul unor laborioase

8/15/2019 Ion Banu -


meditaţii biologice. Dacă fiinţele îngenere, inclusiv cea

umană, pot lua şi asemenea aspecte,atunci e greu de admis

că mai sînt produse intenţionate a ceea

ce unii, spre pildă

pythagoricii, numesc raţiune divină.Atare apariţii sînt

mai degrabă supuse capriciilor hazardului. Un cap de om

asociat unui trup de animal indică ofăptură apărută ca

rezultat al asamblării, se presupune, a

8/15/2019 Ion Banu -


unor membre preexistente, reunite închip întîmplător şi mecanic. Deosebireantre un asemenea organism monstruos ş

unul normal constă în faptul că, spredeosebire de primul, la cel normalorganele sînt astfel reunite "încîtcorespund unele

altora" şi sînt viabile, adică "îşi potsatisface nevoile specifice". Aşadar,

ceea ce a determinat păstrarea unor anumite asamblări şi nepăstrarea altorae capacitatea de adaptare la condiţiilevieţii. Dar excludem intenţionalitatea

divină, dacă singurii factori care auputut acţiona congtă în reunirea fortuităde organe preexistente şi viabilitateacelor

8/15/2019 Ion Banu -


adaptate funcţiilor vitale, atunci s-ar putea formula o teorie

explicativă a originii vieţuitoarelor : lanceput an apărut

organe disparate : "capete fără gît, braţe

. . fără umeri,

feţe fără frunţi" (fr. B 57) care s-au unitntîmplător de

atîtea ori pînă cînd, după un număr uriaşde reuniri întîm-

1 C h. M u g 1 e r, SUf' quelquesfragments 4' Ewtpldocle, ta Rnue

.

8/15/2019 Ion Banu -


de Philol., de litt. et d'hist. anc.", XXV, 1951, piiSiiim..

CXXXVIII

REFLECŢIA PSEUDO-CHIMICALA

plătoare, au trebuit - în infinitateaimpului - să ajungă

şi la asocieri bine potrivite care, ca

atare, să rămînă în viaţă.

Aşadar funcţiile vitale au selectatreunirile viabile dintre

cele neviabile, acesta a fost miezulraţionamentului, neexplicitat G.e texte,

al lui Empedocles, arhaică anticipare a

8/15/2019 Ion Banu -


eoriei moderne a selecţiei naturale şi aadaptăriL

Fie că priveşte spre orizontul biologiccel mai larg, fie

că atinge fenomenul biologic special -

de pildă originea

deosebirii între sexe, ce s-ar datora unovariaţii în temperatura uterului - linia sae aceea a demitizării fenomenului vital,a integrării lui în sistemul natural centră sub incidenţa ontologiei sale

fizicale.8. Empedocles este, în interpretareanaturii, un mecanicist. El încearcă să

explice asocierea elementelor prin

8/15/2019 Ion Banu -


eoria porilor, cunoaşterea prin teoriaemanaţiei, mişcarea universală prinacţiunea celor două forţe mecanice

PhiHa şi Nei.kos. În această poziţieeoretică, recunoaş

em marca epocii istorice atît de timpurin care a gîndit

filosoful. Mecanicismul a reprezentatntr-o anumită măsură

condiţia necesară a elanului săuştiinţific. În acest secol,

al V-lea, caracterul rudimentar al

8/15/2019 Ion Banu -


cunoaşterii naturii cere

o temeritate eroică din partea celor ce a

urma să se pronun

e asupra eL Aceasta va avea la diferiţifilosofi repercusiuni

variate, în raport cu predispoziţiile lor deologice. La Socrate

se vor contura într-un fel, la Empedoclen altuL Acesta

se apleca spre fapte pentru prima datăexplorate : substratul alterităţii, cauzelevarietăţilor mişcării, motoruldiversificării din natură, raportul unitar

dintre faptul fizic, cel biologic şi cel

8/15/2019 Ion Banu -


psihologic. Elanul său fizica! nu se va

ăsa descurajat, dar va tinde către

simplificare prin reduc

ia fenomenului supus cbservaţiei laschEme accesibile

empiric, deci pur mecanice. Variaţiacalitativă, spre pildă,

se refuză percepţiei senzoriale. Una dindouă : ori e admisă

de un filosof ca Heraclit, care nu e omulobservaţiei minu

ioase, disociatoare, de laborator, ori e

abordată sub viziunea

8/15/2019 Ion Banu -


unui experimentator, deocamdatărudimentară, în care caz

e respinsă. Maxima heraclitică "nu neputem scălda de

două , od în aceleaşi ape" împingea, cu

s-a şi întîmplat,

spre cealaltă : "nu ne puh.m scălda nicimăcar o singură

CXXXIX

ON BANU

dată" (Cratylos, heracliticul) , ceea cenu era încurajator

8/15/2019 Ion Banu -


pentru cel care şi-ar fi pus în gînd săstudieze de pildă apele

flu1.riale. Viziunea lui Heraclit era,pentru ştiinţa naturii

din vremea lui, în acelaşi timp, genială

şi ineficace. Teza

muabilităţii avea caracter nondialectic,dar exprima nevoia unui mod comod dea aborda obiectul, mai ales atunci cîndera considerat în spiritul principiuluiconservării materiei, prezent în sistemul

ui Empedocles.9. Rămîne deschisă încă spinoasachestiune a raportului

8/15/2019 Ion Banu -


de fond, teoretico-ideologic, dintreopiniile din Despre

natură şi cele din Purificări. Chiar dacăsocotim a doua

ucrare drept o operă pur poetică, a

preocupat din totdeauna şi continuă săpreocupe chestiunea de a şti cum se va facordat în mintea vechiului autor cîntarea despre cele

divine, inclusiv nemurirea sufletului, cufizicalismul mecanicist din Despre

natură. Observăm, urmărind varietateaopiniilor, că ele ocupă un evantai larg,de la aceea care

8/15/2019 Ion Banu -


vede în Empedocles un materialist însensul modern al

ermenului, şi cea potrivit căreia a fostdealist, mistic,

adept de cult iniţiatic. Pentru cea de-a

doua părere, mai

rară, ne oferă un exemplu monografia luJean Zafiropulo1•

Tendinţa ideologică de a minimalizasemnificaţiile uneia

diu cele două lucrări ale agrigentinului en mare parte

răspunzătoare de distanţa dintre

8/15/2019 Ion Banu -


aprecieri.

u e locul unei cercetări minutioase a

emei. Ne mul

umim cu consemnarea unei noteteoretice cu caracter de

prolegomena pentru orice adecvatăsoluţionare a ei, ca şi a

emei mai generale a modului în caresocotim că trebuie

nţeleasă. opoziţia dintre materialism şidealism pentru

epoca lm Empedocles. E vorba de

modul de a defini materia şi spiritul.

8/15/2019 Ion Banu -


Folosim - altfel nu se poate - conceptelemoderne,

dar aceasta doar orientativ. Noi vorbimpentru acea

epocă, de materialism acolo unde

filosoful acceptă primordialitatea uneisubstanţe fizicale constitutive de lumesau/

şi a unei forţe mecanice, cu efectsimilar, chiar dacă, realul

1 J. Z a f i r o p u 1 o ,Empidocled"Agrigente, Paris, Les Belles Lettres,

1953, pasim.

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


decisiv este în acest

caz faptul că se atribuie primordialitate

unei entităţi fie

divine, fie logice sau etica-estetice, fieuneia în care se

aliază asemenea atribute. Nu decideaşadar, pentru această

epocă, prezenţa sau absenţa a ceea cenoi numim "ceva

adăugat naturii din afara ei", căci ceeace e pentru noi

"afară" poate fi pentru vechiul cugetător

ntrinsec conceptului de natură ; decide

8/15/2019 Ion Banu -


faptul dacă rolul primordial, într-uncomplex de noţiuni ce pot fi şi fizicale şspiritual-divine,

l ar: factorul fizical-mecanicnecesitatea oarbă, nonconştientă) ori

factorul intelectiv, afectiv, intenţionat

con

ştient} chiar corporal fiind. E de la sinenţeles că pe temeiul

acestor criterii vom observa existenţaunor stări teoretice,

pe care gîndirea modernă le surprindecu mare greutate,

dar şi variate grade ale distanţei dintre

8/15/2019 Ion Banu -


un antic şi un

modern. să zicem dintre un materialist

antic şi unul

modern.

n st:.:nsttl acestui mod de a vedea îlprivim pe Empedodes

ca materialist, deşi vorbeşte în

Purificări de divinitate

"ca spirit sacru şi suprauman . . .cutreierînd cu gînduri

uţi. întreg Universul" (fr. B 134) .

Menandros a vorbit de "imnul fizical"*

8/15/2019 Ion Banu -


nălţat de el naturii. n opera ştiinţifică agrigentinului, primordialitateafizicalului, discernabil pe cale empirică

a avut un rol hotărîtor. Abel Rey relevăcu îndreptăţire faptul că importanţa luin istoria ştiinţei a fost legată de reacţia

sa empiristă

* Antichitatea a apreciat pe Empedoclesca fizician, iar nu ca magician. astrolog.

sau ca iniţiat în misterii. În vasta lucrareAstrologumena de W. G u n d e 1 şi H.G. G u n d e 1 (Wiesbaden, Steiner,1966), se arată, la p. 70, că deşi

Empedocles s-a ocupat intens de temaastrelor

n zadar vom căuta numele lui legat de

8/15/2019 Ion Banu -


apocrifele astrologice"

.

adică. ex:plică autorii, cărţi secrete, cu

nvăţături ascunse rezervate

niţiaţUor) .

CXLI

ON BANU

faţă de raţionalismul eleat şi

8/15/2019 Ion Banu -


pythagoric1• Zafiropulo enumerăadmirabilele sale anticipări : " aatomismului, a aspectelor

complementare şi inconciliabile la careconduce problema continuu-discontinuua vitezei finite a luminii.

a selecţiei naturale şi adaptării lamecliu"2• Or, spiritul

care a cugetat astfel nu a fost cel al unuiacusmatic, al

unui posedat de misterii.

Prin toate acestea, odată cu filosoful dinAgrigent, anumite categorii filosofice -materialitate, cauzalitate, alteritate

calitativă, cunoaştere senzorială, raport

8/15/2019 Ion Banu -


dintre biotic şi abiotic - încep să fiecugetate în spiritul experimentului,modest, dar respectabil .

1 A. R e y, La. maturiU tk la pensiescientifiqut 1n Grece, Paris., AlbinMichel, 1939, p. 135.

1 J. Z a f i r o p u 1 o, op. cit., p. 183.

X

NŢELEPCIUNEA MATERIEI

Unuia care-I întrebă pe .Anaxagoras,exilat, daci-i

ipseşte societatea atenienilor, filosoful

U :rAspunse :

8/15/2019 Ion Banu -


. Lor le lipseşte societatea mea, nu miea lor"

Diog. Lalrl., II, 10 (fr. A 1)

1. Anaxagoras din Klazomenai (500-428.e.n.) vine 1a

Atena cam prin deceniul al cincilea alsecolului şi marchează,

n istoria gîndirii greceşti, momentul incare începe participarea substanţială amediului spiritual al Atenei la

dezvoltarea filosofiei în vechea Grecie.n Atena a deţinut o poziţie intelectualăde frunte. Printre elevii săi îl ştim pePericle, a cărui gîndire laică a fost încă

n antichitate pusă

8/15/2019 Ion Banu -


n relaţie cu aceea a magistrului său.Singura lucrare despre

care ştim sigur că aparţine filosofuluidin Klazomenai

a fost Fizica, însoţită, se spunea, de

grafice pe teme astronomice.

2. În sistemul lui Anaxagoras, ontologiambracă forma

concepţiei asupra homoiomeriilor

o!J.oto!J.epetott şi a lui

nous

8/15/2019 Ion Banu -


vouc;, termeni a căror semnificaţie poatfi descrisă,

dar nu redată în lexicul modern.Contactul empiric cu lumea dezvăluie

existenţa diversităţii calitative a lumiisub chipul unei multitudini de substanţemateriale : lemn,

metale, ţesuturi organice etc. Înconcepţia filosofului din

Klazomenai, aparenţa calitativă exprimănemijlocit esenţa :

diversitatea calitativă indică existenţa

esenţială a tot atîtea substanţe fizicale,

8/15/2019 Ion Banu -


originare, necreate, indestructibile,muabile, în număr infinit. Fiecare din

acestea ar fi divizibilă la infinit : există

astfel sub forma de particule infinit demulte, infinit de mici, participind lanfinit de multe

amestecuri cu celelalte substanţe, decare ar fi dealtfel practic iD.ieparabile.Termenul aristotelic de homoiomerii · a

CXLIII

ON BANUndicat mai întîi particulele fiecărei

substanţe şi

8/15/2019 Ion Banu -


prin

extensiune - substanţele înseşi. După

părerea lui Anaxagoras, atunci cîndconstatăm schimbarea calitativă într-nu

obiect material, nu ar avea loc în fond

altceva decît schimbarea proporţiilor dintre homoiomeriile existente înobiectul respectiv. Drept urmare, devineaparentă o anumită

calitate, iar vechea calitate se reduce,ncetînd de a mai fi

aparentă. Această schimbare deproporţie, tot una cu modificareagradului de concentrare a calităţilor,

egată de o schimbare a legăturilor

8/15/2019 Ion Banu -


nterne dintre homoiomerii, ca

dealtfel orice mişcare ce se produce în

cosmos, nu-şi are

originea în homoiomeriile obişnuite,socotite a fi în sine

ipsite de mişcare şi de forţă activă, cin nous.

La fel ca şi în cazul lui Empedocles -contemporan -

extele lui Anaxagoras indică si eleefortul liberării notiunii de materie dehylozoism, cee ce constituie, cumspunem, mărturia unui proces de

maturizare filosofică. De asemenea, un

8/15/2019 Ion Banu -


act de eliminare a univocităţii materie-spirit. Apoi Anaxagoras consemneazăunul din atributele principale

ale materiei, acela de infinitate, submultiple accepţiuni :

a cvalifierii, a divizibilităţii, a durateiconcrete. Conceptul

de infinit - mare, mic, sau temporal - escos astfel, după

cum observă Reyl, din amalgamul confu

n care se aflacu conceptul de indefinit. Anaxagorasabordează în acelaşi

8/15/2019 Ion Banu -


imp cu Empedocles, dar în alt mod,problema felului în

care sînt construite intern corpurilemateriale, simple ori

compuse, aşadar problema structurii

materiei. Conceptul

de homoiomerie pregăteşte terenulpotezei atomiste deşi,

spre deosebire de atomii şcolii dinAbdera, homoiomeriile

sînt diferenţiate din punct de vederecalitativ2•

1 A b e 1 R e y. La. Ma.turitl de la

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


1956. p. 358).

CXLIV

JNn!LEPCIUNEA MATERIEI

P. Kucharski a dat nu de mult onteresantă explicaţie

privitoare la sursele de inspiraţie aleciudatei teorii a

homoiomeriilor. Cercetarea legăturilor

dintre Anaxagorasşi mişcarea medicală din epoca sa,examinarea argumentelor

8/15/2019 Ion Banu -


sale indică izvoare de ordin biologic.Trupul animal, ca

agregat unitar de ţesuturi, asemuit deunii Universului,

a putut fi un punct de plecare. Un altul,

ema anaxagorică

de sămînţă (sperma) care era universalconcepută pe atunci

n mod preformist, ca "un compus aluturor elementelor

esenţiale, constitutive ale viitoruluiorganism"l.

3. Distanţîndu-se de Empedocles şi

8/15/2019 Ion Banu -


superior acestuia în

storia categoriei de calitate,

Anaxagoras recunoaşte realitateadiversităţii calitative infinite a lumiimateriale. Dar recunoscînd-o, oabsolutizează, afirmînd, ca şi filosoful

din Sicilia, imuabilitatea calităţilor,negînd deci ca şi celălalt schimbareacalitativă.

maginea autentică a lumii apare astfeldominată în

sistemul lui Anaxagoras deantidialectica principiului eleat

al imuabilităţii. Este însă interesantă

8/15/2019 Ion Banu -


afirmaţia că "lucrurile din Univers nusînt separate unele de altele, nu sîntdespicate cu securea" (fr. B 8), afirmaţi

care, deşi are

a bază în mintea filosofului starea deetern amestec al

homoiomeriilor din fiecare lucru,exprimă însă susceptibilitatea calităţiior de a fi înlocuită prin oricare alta,mplică deci în esenţa fiecărui lucru

posibilitatea trecerii

ui într-o infinitate de stări calitative.e întrebăm dacă Anaxagoras admite

existenţa contradicţiei în lucruri. Fără a

avea semnificaţia bogată a tezei

8/15/2019 Ion Banu -


heraclitice, ea nu lipseşte cu totul lafilosoful klazomenian.

Cupluri de contrarii curent admise caatare în filosofia

antică sînt : cald-rece, luminos-

ntunecos, uscat-umed, rardens.Anaxagoras menţionează în mod expliciexistenţa

acestor cupluri în magma iniţială.Membrii cuplurilor se

separă, crede el, dar separaţia e doar momentul trecerii

de la o structură de agregat la alta ; ea n

e niciodată absolută, moment final. Nu

8/15/2019 Ion Banu -


ştim ce semnificaţie a conferit t P. K u ch a r s k i, Anaxage el les idiesbiologiques de son siilc;le,

n Rev. phUos. de la France

2. 1964, p. 162.

.

. • ",

CXLV

ON BANU

Anaxagoras ideii de contrarietate, dar semnalăm cel puţin

8/15/2019 Ion Banu -


două cazuri în care îi atribuie un roldinamic, pozitiv sub

raport dialectic : după cum observăAristotel, în concepţia

ui Anaxagoras embrionul animal e un

produs al contradicţiei - în speţă dintresexe ; Teofrast notează că, după

Anaxagoras, "senzaţiile se nasc dincontrarii" (fr. A 92) ,

căci senzaţia este rezultatul unui fel de

biciuire a simţurilor, ea este suferinţă,ar cauza suferinţei nu poate fi decîtciocnirea contrariilor.

4. În imaginea de ansamblu a gîndirii

8/15/2019 Ion Banu -


anaxagorice, un

oc central îl ocupă nous (vou<;). Litera

nseamnă intelect,

nteligenţă, dar are în sistemulfilosofului din Klazomenai

o semnificaţie particulară ce face caermenul să fie intraductibil. Descifrarea

acestei semnificaţii are un rol hotărîtor n caracterizarea fondului ontologiei de

care ne ocupăm, precum şi în definireaocului ocupat de acest concept în

procesul dezvoltării categoriilor dematerie şi spirit.

Pentru unii, de pildă Burnet, no us are

8/15/2019 Ion Banu -


caracter pur

material. Pentru alţii el este spirit pur

Uberweg-Heinze) .

Gomperz îl consideră a nu fi nicimaterie, nici spirit.

ncontestabil, indicaţiile de caredispunem ne arată că

no us are atribute eterogene. El estenainte de toate arătat

ca o forţă mecanică ce genereazămişcarea din natură, activînd ho moiomeriile obişnuite. N o us provoacădesfacerea lor din massa în care

fuseseră agregate anterior şi, liberînd

8/15/2019 Ion Banu -


şi forţa spontană de atracţie reciprocă acelor asemănătoare, procedează cafactor ordonator, făcînd să apară

ucrurile, în diversitatea lor. Exterior corpurilor de orice fel, mişcînd fără a fisub vreo influenţă motoare din afara luiposedînd deci mişcarea caautodeterminare, no us este însă

nterior naturii.

Pe de altă parte, no us este fundamentulregularităţii

existente în natură, a ceea ce în natură e,frumos şi bun".

Ca principiu al ordinei, el reprezintă

usta relaţie dintre

8/15/2019 Ion Banu -


ucruri, deci .,dreptatea" din ele. Dupăcum s-a mai observat, în mentalitateaantică ceea ce posedă automişcare este

de obicei considerat ca însufleţit. Peaceastă linie,

capacitatea ordonatoare a lui no us

apare ca atribut al unei

anumite conştiinţe : no us cunoaşte, decigîndeşte, e ato ate-

CXLVI

NŢELEPC!UNEA MATERIEIştiutor. Hegel a dat o atenţie deosebităacestei facultăţi

8/15/2019 Ion Banu -


raţionale a lui nous. După părereaautorului Prelegerilor

de istorie a filosofiei, nous, ca expresiea ordinei din lucruri

ar reprezenta esenţa acestora. Or esenţa

ucrurilor se manifestă în "specia" lor,este deci universalul, este lege a naturii

Această esenţă-lege e concepută a fi desine-stătătoare,

dar totodată în natură1• Enunţul hegelian

e relevant. Estedeci nous demiurg al realităţii ?ntrebarea şi-a pus-o şi

8/15/2019 Ion Banu -


Platon care, fără a-şi ascundedezamăgirea, a fost nevoit

să constate că nous nu are un asemeneacaracter, dat fiind

că originea lucrurilor se află în

homoiomerii. În adevăr, nu

existenţa homoiomeriilor depinde denous, ci proporţia

după care sînt ele asociate în aceleagregate care sînt corpurile materiale.

ous generează mecanic dinamismulcare, împreună cu altă forţă mecanică,atracţia dintre cele asemănătoare,nstituie indirect acele proporţii

calitative.

8/15/2019 Ion Banu -


Se vede dificultatea de a identifica penous prin intermediul conceptelor familiare nouă. Gîndirea presupune

conştiinţă de sine, libertate şinventivitate. Or nous nu

posedă atare facultăţi. Totuşi estedesemnat ca gînditor,

ca atoatecunoscător. Pe de altă parte, nereţine atenţia

o remarcă a lui Aristotel : Anaxagoras

face apel la atributele lui nous doar atunci cînd, preocupat de a găsi cauzaconcretă a unei realităţi nu e în măsurăs-o facă în alt chip.

8/15/2019 Ion Banu -


E un gen de deus ex machina. Spre pildăema ordinei

naturale. A spune că se datoreştenteligenţei

nous

nseamnă a-i da un nume, dar nu a-i da oexplicaţie9• Un

nume pentru caracterul constant, ritmicşi necesar în timp

şi spaţiu al unor fenomene fizice ori

8/15/2019 Ion Banu -


biologice, deci un nume

pentru o prefigurare a legităţii, ca şi

ogos-ul lui Heraclit.

1 Nous este ,. Allgemeinheit", este ,. daseinfache absolute Wesen der

Welt", care exist!l "nur als Denken", darotodată "auch in der Natur,

als gegenstii.ndliches Wesen". Deasemenea : "die Gesetze der Natur sind

selbst ihr immanentes Wesen" (inVorlesungen ilbef' die Geschichte def'

Philosophie -Werke, voi. XIII, Berlin, 1

840, Duncker u. Humblot, p.

8/15/2019 Ion Banu -


354, 356).

Vd. M i c h e l - P i e r r e L e r n e r,

La notion de finalite chez Af'istote,Paris, P.U.F., 1969, p. 15, 30, 1 17,referitor la slaba consistenţll aconceptului ana.xagoric de nous.

CXLVII

ON BANU

Dar e mai gol de conţinut decit acestadin urmă, căci e

ipsit de acele valori şi potenţenmagazinate în conceptul

heraclitic de contradicţie, aşa cum a fos

8/15/2019 Ion Banu -


schiţat cînd s-a

vorbit de relaţia logos-contradicţie.

După cum subliniază

Magalhaes-V il hena, nous este raţionalia te a imanen tă, "finalitatea obiectuală"

nterioară a lumii1• Cînd spunem însă cexistă o "logică a lucrurilor" nunseamnă că le

atribuim raţiune. Antecedenţa pe careautorul adineaori

pomenit crede că a descoperit-o cîndvorbeşte de raportul

dintre nous şi logicul

8/15/2019 Ion Banu -


hegelian implid1 un- anacronism.

Formal, opinia pare întemeiată, dar în

fond conceptul de

raţionalitate hegelian indică un conţinuteoretic ce e

mposibil de incuscrit cu acela propriucugetării, încă atît

de tinere, a lui Anaxagoras.

Aşadar nous, ca un epitet pentru o realăordine naturală

şi pentru o ireală şi indescriptibilănţelepciune cu care,

8/15/2019 Ion Banu -


altfel decît figurat, această ordine s-ar dentifica, suferă

de arhaism. Nu este de neglijat că in altăprivinţă e un act

de curaj intelectual, unul din acelea ce

au marcat anevoioasa ieşire a cugetăriigreceşti de sub tutela mitologiei .

Pe urmele predecesorilor săi fizicalişti,Anaxagoras atribuie principiului nous osubstanţialitate comună cu aceea

a tuturor homoiomeriilor ; este deordinul lui physis opus

8/15/2019 Ion Banu -


mythos-ului. Este in definitiv tot ohomoiomerie, posedînd

fizicalitate (fr. B 12) ca şi celelalte, dardeosebindu-se de

ele prin notele de "inteligenţă" şi

"puritate" (e "neamestecat"). W.Windelband a enunţat mai de multaceastă

părere, punînd - printre variateleatribute ale lui nous -

accentul pe cele care-I desemnează casubstanţă a mişcării

Bewegungsstoff) , ca , .element

corporal" ce posedă gîndire.

8/15/2019 Ion Banu -


sau ca "materie a gîndirii" (Denkstoff)2n această fază

impurie a gîndirii teoretice, pentrufilosoful din Klazo-

1 V. d e M a g a l h a e s - V i l ll e n a,

Hegel, A ristote et A nttxttgor unesou·,ce mticonnue de ltt pensiehegelienne, in ,. La Pensee" , nr. 139[

1968, p. 103.

1 W. W i n d e 1 b a n d, Lefarbuch der

Geschichte der PkilosophitJ, cd .a V-a, Tiibingen, I.C.B., Mohr, 1910, p.34 -35.

8/15/2019 Ion Banu -


CXLVIII

NŢ!!LEPCIUNEA MATI!RII!I

mcnai unitatea dintre materie şidinamism (nous ca mişcar ) . sedetermină într-un chip la fel de imprecis

pe cît sint de imprecise înseşi noţiunilede materie şi mişcare.

Le uneşte şi le separă. Acest fapt duce lenunţuri în care

distingem umbra mitului. Automişcarea

ndeosebi apare,probabil , ca o manifestarecvasidemonică, astfel că Anaxagora:>,

ncercînd să sporească gradul de

8/15/2019 Ion Banu -


raţionalitate al conceptului de materie,este parcă nevoit să-1 separe de

acela - greu descifrabil, dacă nu mirific de mişcare .

De aceea e noz(s tm , .neamestecat" care

otodată se află

pretutindeni.

Aproximativ tot astfel stau lucrurile şi înceea ce priveşte

problema raportului dintre lucruri - evorba deocamdată

doar de cele corporale - şi ordinea

existentă în natură.

8/15/2019 Ion Banu -


efiind în măsură să ridice conceptulvag de ordine a naturii

a forma lui matură care e categoria deegitate, filosoful

e nevoit să refuze şi acest atribut - şi el

ncă impenetrabil, cvasimitic - înconţinutul substanţdor corporaledenumite homoiomerii. Dar filosofulinde spre o viziune fizicală si ca atare

nu-i rămîne altceva de făcut decît să

"îngrămădească" atît mişcarea cît şi

principi ul de ordinea naturii, acest embrion de legi tatedevenit "inteligenţă" ,

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


Gomperz care spunea

că nous nu e nici materie, nici spirit, am

prefera să spunem

că e şi materie şi spirit ; e primordialmaterie, dar subsecvent încărcată de

spiritualitate. El ne apare ca un fel decreier mecanic al lumii, material caorice creier şi susceptibil de gîndire caorice creier de pe cea mai înaltă treaptă

a materialităţii. Pare a fi un fel deextindere - primitivistă, hylozoistă şi

cumva idealistă - asupra naturii, a tezeipsihologice enunţată tot de Anaxagorascu privire

a faptul că la om "de la creier provin

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


fost acela de a raţionaliza conceptul dematerie, el trebuia

să fie însoţit de preocuparea de acontinua laicizarea con

ceptului de Univers. Nimeni nu a adus

mpotriva imaginii

mitologice a kosmos-ului argumente atîtde neechivoce ca

filosoful homoiomeriilor. Ideiimitologice de zeificare a

astrelor, acesta îi opune nu simplaafirmare a fizicalităţii

or, ci note fizicale determinate,

8/15/2019 Ion Banu -


descriind soarele, luna şi

alţi aştri drept masse incandescente

dintr-o materie anatogă cu aceea apămîntului, concluzie dedusă, probabil,

după cum s-a relevat, din examinarea

meteoritului căzut,

n vremea lui, la Aigos-Potamos. Chiar cînd avem simple

supoziţii, ca atunci cînd vorbeşte de lunca de un astru

ocuit, sau cînd presupune existenţa maimultor lumi,

oate locuite, ele reprezintă negarea

8/15/2019 Ion Banu -


finalismului geocentric.

Considerat ateu, el a atras asupra sa

ndignarea tradiţionali

ştilor bigoţi ai Atenei încît, învinuit înmod public de impietate, s-a decis

ntemniţarea lui, expulzarea ba, dupăunii, chiar condamnarea lui la moarte.

Coroborarea tuturor acestor date infirmăeza lui Jacques

Chevalier1, care vorbeşte de caracterul

"divin" al lui nous,eologizînd astfel sistemul preceptoruluiui Pericle.

8/15/2019 Ion Banu -


6. Vorbind despre Empedocles, amrelevat impasul în

care riscă să intre acela care 1-ar aprecia după definiţiile

moderne ale materiei şi materialismului

Rezervele de acolo se potrivesc în totulşi lui Anaxagoras.

Unii interpreţi au văzut în corporalitateaui nous un argument în favoarea

materialismului acestui învăţător al

ui Pericle. În faza structurală căreia îiaparţine acesta,

ndiferenţa faţă de distincţia dintre

8/15/2019 Ion Banu -


corporal şi incorpora!

continuă să domine, din substraturi

antedeliberative, cugetarea filosofică.Spiritul continuă încă să fie gîndit drept1 Vd. J a c q u e s C h e v a 1 i e r,Histoire de la pensie, Paris,

Flammarion, 1955, p. 122- 123.

CL

NŢELEPCIUNEA MA TEJliEl

corporal, iar opoziţia dintre materialismşi idealism vizează

chestiunea raportului dintre ceea ce, in

ume, e conştient

8/15/2019 Ion Banu -


şi ceea ce nu e (conştiinţă-materie), iar nu chestiunea dacă

sfera conştiinţei este ori nu corporală. Îsensul acestei

statorniciri istorice, Anaxagoras e

materialist, nu datorită

corporalizării "inteligenţei", ci înmăsura in care socoteşte

primordial principiul de homoiomerie -care reprezintă

substanţa fizicală în principiunonconştientă, oarbă - şi

n măsura în care, în homoiomeria-nous

8/15/2019 Ion Banu -


elementul "inteligent" este, ca predicat,un subordonat al fizicalului sau, dacăvrem, o injecţie de raţionalitate

administrată unui

corp fizical.

Dar nici nu reiese din texte că nous estecu adevărat

conştiinţă în Sens propriu, chiar dacăuăm în considerare

semnificaţia conceptului de conştiinţă în

secolul lui Anaxagoras. În filosofiaimpului, conceptul se conturează, dar chiar cind se merge către admiterea,aici, a unei particularităţi calitative,

delimitările rămîn mult timp imprecise ;

8/15/2019 Ion Banu -


nchipuitele aderenţe reciproce aleconceptelor de materie şi

spirit continuă să înceţoşeze meditaţiapresocratică. Delimitările sînt pentruantecedenţii lui Socrate mai uşor dentuit, mai greu de definit, cu atît mai

greu, pentru noi,

de definit obiectul intuiţiei lor.

O compoziţie sui-generis are pentruaceşti materialişti

impurii şi noţiunea de divin. Ei sedelimitează de lumea

divinităţilor adorate în temple, de cea a

zeităţilor, statuilor şi imnurilor, aceasta

8/15/2019 Ion Banu -


e limpede. Ce anume păstrează înnteriorul acestei delimitări nu e preaimpede. Exaltarea

forţei şi creativităţii umane - aceastăsevă a întregii

civilizaţii greceşti - se exprimă adesean termeni de cult

religios. Un limbaj în care semnificatul complex, făcînd

extrem de anevoioasă decantarea de

către uoi - aserviţiimbajului şi aparatului nostru

conceptual - a sensurilor

8/15/2019 Ion Banu -


simbolice de cele proprii, a reveriilor de demersul logic,

a fondului autentic uman de cel iluzoriu,mitic.

M. Detienne gîndeşte poate într-un chip

analog cu al

nostru, atunci cînd constată laAnaxagoras spirit laic

"opus demersurilor gîndirii religioase"şi, în acelaşi timp,

n mod aparent paradoxal, posibilanrudire a cugetării

CLI

8/15/2019 Ion Banu -


ON BANU

sale cu aceea a lui Hermotim,reprezentant al ransSlmului "şamanism"grec, ce admite "călătorii cataleptice"

misterioase, clarviziune extatică.Spiritul anaxagoric e

concomitent laic şi autodivinizat1•

7. Sînt autori care văd în nous piatrafundamentală a

edificării istorice a conceptului de eu. Îaccepţiunea propusă

8/15/2019 Ion Banu -


mai sus, potrivit căreia nous este oentitate ontică obiectuală, el nu justificăacest punct de vedere. Dacă discernem

a Anaxagoras preludii de antropologiefilosofică, avem în vedere altceva. Oadmirabilă frază a sa (fr. B 2111) :

noi oamenii sîntem ceea ce sîntem prin,experienţă"

E!J-7te:tp(cx ( empeir'ia), "memorie" L "!L 1) ( mneme), prin

,înţelepciune" - cro<p(cx ( sophia) şi

,meşteşug" - n:x.vlltehne) este plurisemnificativă. Ea

schiţează concep

8/15/2019 Ion Banu -


ia în virtutea

căreia

dimensiunile omului civilizat

deosebit prin aceasta de restul

animalelor, adaugă

filosoful în acelaşi context - sînt date decunoştinţa

empirică a naturii, cunoştinţă devenităsapientia şi valorizată în practicaproductivă.

Dar nous nu e enumerat aici, ceea ce nuse explică dacă

8/15/2019 Ion Banu -


ar fi avut sensul de valoare spiritualăsubiectivă.

Umanul anaxagoric e aşezat la răscruceace separă

viziunea despre om ca obiect, între

altele, al transformărilor

din natură, de viziunea socratică ce-ldefineşte ca subiect

autonom logic şi etic. Max Miihl,referindu-se la rolul atotstăpînitor al lui

nous, cum şi la maxima anaxagorică a"totului în tot", crede că acestea sereferă şi la omenire,

8/15/2019 Ion Banu -


dînd epura unei reprezentări despre ostrînsă "comunitate umană mondială",despre colectivitatea socială în care

"indivizii simt că-şi aparţin unii altora,ntr-o unitate integratoare"2.

Textele menţionate nu exclud oasemenea semnificaţie.

Oricum, caracterul pur obiectual al luinous nu ne împiedică

1 M. D e t i e n n e, Les origines de la

notion d'intellect : Hermctimeet Anaxagore, în ,. Rev. philos. de laFrance et de l'tr.", 2, 1964, p.

8/15/2019 Ion Banu -


168- 169, 174.

1 Vd. M a x M ii h 1, Die antike

Menscllheitsidee in illremgeschichllicllen Entwicklung, Leipzig,Dieterich, 1928, p. 6.

CLII

NŢELEPCIUNEA MATERIEI

să observăm că filosoful ce construieşteontologia lui nous,

comite, fără voia lui şi independent deobiectivul teoretic

urmărit, o extrapolare la natură a unor

8/15/2019 Ion Banu -


facultăţi umane,

nstrăinate şi obiectivate ca dealtfel toţi

făuritorii de mituri.

Considerînd acum nu lucrul obiectivat,ci substanţa-subiect a înstrăinării

recunoaştem, dincolo de intenţiilenflăcăratului filosof al naturii,

capacităţi, ritmuri, imperative logice şiproiecte tcleologice umane, care pot ficu dreptate

consemnate ca antecedente ale

descoperirii socratice deEu.

Anaxagoras şi Empedocles reprezintă în

8/15/2019 Ion Banu -


mişcarea ideilor

filosofice capacităţi egale de maturitate

ogică şi teoretică,

puncte nodale în procesul ce conducespre faza clasică a

societăţii, filosofiei şi culturii greceşti.

8. Istoria înregistrează ca discipoli ai lu

Anaxagoras,

ntre alţii, pe Arcltelaos şi pe Metrodoros din Lampsakos,

deşi fondul gîndirii lor nu justifică înprea mare măsură

8/15/2019 Ion Banu -


o asemenea etichetare.

Archelaos, din Atena sau din Milet, ne

oferă un oarecare

moment anaxagoric, dar tras pe treptenferioare. Principiul nous nu ar mai ii o

entitate exterioară homoiomeriilor, ci oentitate cu caracter divin, inerentămateriei. Lui

Archelaos i se cuvine atenţie doar ntrucît, ca filosof ce

respiră dej a atmosfera spirituală a unuialt moment istoric,

cel clasic, de care va fi vorba imediat,

se ocupă de morală,

8/15/2019 Ion Banu -


de politică şi de problema începuturilorsocietăţii omeneşti.

Metrodoros din Lampsakos (diferit dealt Metrodoros, din

acelaşi oraş, filosof epicurian) aminteşt

de Anaxagoras

ntrucit filosoful din Klazomenaidentifica pe nous cu

Zeus sau atribuia zeiţei Atenasemnificaţia de meşteşug

arti:i) .

8/15/2019 Ion Banu -


X

HIT ŞI DEMITIZARE

. Pierderea miinilor inseamnă

nimicirea înţeleptei Atena"

MetrodOf'os din Lampsahos, fr. 6

1 . Punctul de vedere în virtutea căruianvestigarea

8/15/2019 Ion Banu -


divinului ar constitui un act de blasfemnu este familiar

cugetării grecilor, aceşti temerariexploratori ai oricărui

cîmp posibil . Socrate însuşi - primul

care proclamă expressis verbis un atarepunct de vedere prohibitiv - nu-l

respectă nici el în mod prea strict.Există dimpotrivă,

a greci, din timpuri îndepărtate,

predilecţia pentru explorarea şicomentarea obiectului denumit zeu şi aacţiunilor acestuia. Unii o fac cu pietatealţii nu, dar toţi durează

8/15/2019 Ion Banu -


o punte peste adîncul ce separă lumeaor de cea "divină" .

Eroii, semi-zeii, daimonii sînt şi eimărturii în acest sens,

amintind istoriografului că zeii au

nceput, în istoria religiilor, prin a fi,conştient sau nu, oameni-zei. Am luatcunoştinţă pînă acum de implicaţiilecosmologice ale teologiei şi demodalitatea în care se separă dedivinitate materialismul ; de divinitate,dar nu şi de zei, a căror negare formală

va fi opera abia a etapei clasice.Asistăm însă, jn

generaţiile din aj unul momentului ·

storic clasic, la anumite evenimente

8/15/2019 Ion Banu -


ntelectuale semnificative în aceastăordine de idei.

2. Credincioşii, ca A cusilaos, mitograf din ultima parte

a secolului VI şi prima parte a secolului

V, comentează

mitul, propulsionat de înclinarea de asupradimensiona

divinul. Cînd afirmă originea din Haos azeilor, nu e mai

puţin devot decît Hesiod. Cinddivinizează rîuri, cînd caută

egitimări divine profunde războiului

8/15/2019 Ion Banu -


roian - ce apăruse

CLIV

MIT ŞI DEMITIZAREmultora ca un "măcel pentru o femeie" -cînd întreprinde construcţia mitică a

storiei omenirii, se vădeşte dînd parcăo replică bigotă, de pseudogeografie şipseudoistoriografie, contemporanuluisău, Hekataios din Milet,

veritabil · geograf şi istoric.Anaximandros schiţase teoria

8/15/2019 Ion Banu -


unei antropogeneze de tip pur biologic,natural. Şi aici

eza lui Acusilaos va fi răsunat ca onfruntare : oamenii

au fost făuriţi printr-o procedură mitică,

a iniţiativa divină,

anume din pietrele aruncate în spateleor de către Deucalion . şi Pyrrha.

Relevăm în acest punct viziunea luiAcusilaos, spre a

ngădui surprinderea, în dimensiunea eireală, tipul de interpretare a demersuluimitologic, în ansamblul său, de către

Theagenes din Rhegion şi Metrodoros

8/15/2019 Ion Banu -


din Lampsakos,

pomenitul discipol al materialistului

Anaxagoras.

3. Theagenes din Rhegion este activ înultima treime

a secolului al şaselea şi în prima parte acelui următor.

Este acela care inaugurează în culturagreacă conduita

ălmăcirii alegorice a zeilor. S-a spus cănu a făcut-o cu

ntenţii ateiste . Că, dimpotrivă, şocat d

felul cum apar

8/15/2019 Ion Banu -


zeii în cînturile homerice - frivoli,uptînd unii cu alţii,

ca în Cîntul XX al Iliadci

ar fi vrut să-i ferească de

oprobriu, spunînd că nu despre zei evorba acolo, ci de

entităţi ce doar poartă numele lor. Aşa,upta Atenei cu

Ares ar exprima, simbolic, luptanţelepciunii împotriva

neînţelepciunii. Peste tot unde Ia Homer

8/15/2019 Ion Banu -


apar zeii, el vede

denumiri pentru substanţe şi corpuri din

natură ori valori

etice. Care va fi fost intenţia lui, nu ştim. Dar publicul,

atît de familiarizat cu textele homerice şcu populaţia

de zeităţi ce trăieşte în ele, nu puţin va ffost tulburat să

afle că, acolo unde, spre pildă, versulpovesteşte despre

sprăvile Afroditei, avem de-a face în

realitate cu aventur i

8/15/2019 Ion Banu -


ale patimilor omeneşti. Efectul practic cel mai probabil

nu era cel nimicitor de idoli ?

4. Am vorbit de Metrodoros din Lampsakos, discipol

al lui Anaxagoras, despre care ştim c ă fusese prigonit

pentru impietate. Or, elevul său nu va fifost mai evlavios

atunci cînd, ocupîndu-se tot denterpretarea lui Homer

dentifică pe Agamemnon cu etherul sau

pe Ahile cu soarele'

8/15/2019 Ion Banu -


CLV

ON BANU

1n privinţa zeilor, ei ar fi tot una cuorgane ale co:rpnlui.

Cînd, după relatarea lui Tatian, afirmăcă "nici Hera, nici

Atena, nici Zeus nu sînt ceea ce

consideră acei ce le ridică

ncinte şi altare, ci ipostaze ale naturii şcombinaţ.ii ale

elementelor", face el oare altceva, infapt, decît Theagenes ?

8/15/2019 Ion Banu -


estle socoteşte, tot privitor laMetrodoros, că a " descoperi înDemeter, ficatul" este ceva de prost gust

"o culme a absurdităţii"1• Adevărat, nusună graţios în mechile delicate ale unuielenist din secolul douăzeci, dar nu şi încele ale unui elen de acum douăzeci şipatru de ecole,

care credea, ca şi mesopotamienii, că

ficatul este sediulvieţii trupului iar Demeter, fiinţa ·vieţiinaturii j mamă

a Kore-ei, rodul ogoarelor.

Acum, la cumpăna dintre două epoci, se

schiţează o

8/15/2019 Ion Banu -


mişcare de idei tranzitorie cătreconcluzia pe care. cum

vom vedea, o va formula filosoful-sofisclasic, ProdiLvS :

zeii sînt o născocire a oamenilor.

Dar, pentru omul grec, îndeosebi pentruntelec tmlul

grec şi mai ales în veacurile preelenistemiturile ma:i sînt

şi altceva decît viziuni cosmogonice şiontologice. doar

acestea din urmă cîmp al demitizării.

Ele sînt şi naraţiune

8/15/2019 Ion Banu -


ce se vrea istorică, transfigurînd în felulci trecutul, oferindu-se ca susţinător alegăturii/legămîntului cu tradiţia, cu

deea de tradiţie, cu ideea de tradiţieeroică de incomparabilă măreţie, decare elenu1 e ataat cu pathos şiveneraţie, independent de diversitateadin planul ideologic. Sînt de

asemenea un fond poetic, din care

generaţiile continuă săsoarbă satisfacţii estetice, indiferent demodificările ce

afectează psihologia lor. Miturile maisînt un tezaur tematic

ce va mai inspira secole de-a rindul pe

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


CLVI

XI

VALENŢE STRUCTURALE ALECUGETĂRII

PRECLASICE

Filosofii cu care ne-am întîlnit pînăacum gîndesc potrivit unei structuri

comune de cugetare teoretică, faptsemnificativ pentru diferenţa obiectualăce se constată între preclasic şi clasic,

deşi trecerea de la un stadiu la altul seface prin prezenţe tranzitorii şi prinritmuri care variază

8/15/2019 Ion Banu -


de la o valenţă structurală la alta.

Univocitatea corporal-real, peste tot

ntîlnită, nu este o

concepţie rezultată dintr-o cumpănirementală asupra

realului, cumpănire între două soluţiiposibile, dintre care

una, aceea a corporalităţii, ar triumfaasupra celeilalte.

Este, în afara oricărei cumpăniri, singurmodalitate in

care e luată determinaţia de real. Un

gînd care s-ar opri

8/15/2019 Ion Banu -


asupra incorporalităţii e un gînd ce s-ar opri asupra neantului. Numim aceastăpoziţie, adeliberativă. La Parmenides,

ucrurile doar în aparenţă ar sta altfel.La eleat, credem, teoria nonexistentuluieste expresia unei condiţii care, înaintede a lua formă logică, are o rădăcinăpsihologică. E deci o transpunere înmodul teoretic a unei propensiistructurale primordiale, ateoretice. În

ipsa neutralităţiide atitudine care, se presupun, precede oautentică dezbatere lăuntrică, este, în

fond, o falsă dezbatere, o nonde1iberareUnivocitatea real-corporal nu este, ladrept vorbind, în preclasic, o "teorie"nici asupra corporalităţii, nici asupra

8/15/2019 Ion Banu -


realului, ci un mod de a fi .,al teoriei"despre real.

De amenea, stadiului de gîndirepreclasică îi este proprie şi univocitateacalitativă între subiect în genere şiobt:ect CLVII

ON BANU

n genere. Una din expresiile ei estendistincţia calitativă

dintre "natural" şi social, ceea ce

determină ca şi în gîndirea filosoficăontologia să se confunde cu filosofiasocială

{cu totul embrionară) . Realitatea

8/15/2019 Ion Banu -


nconjurătoare e privită

deocamdată în mod global, ca un tot în

care socialul şi

naturalul sînt, sub raport calitativ, totuna.

n vechiul

Orient, începuturile filosofice ale

gîndirii şi ale filosofiei

au acelaşi caracter. Astfel, la vechiichinezi, yin şi iang

reprezintă în acelaşi timp pămîntul şicerul, întunecosul

8/15/2019 Ion Banu -


şi luminosul, negativul şi pozitivul,femininul şi masculinul, uneorinefavorabilul şi favorabilul, noţiuni ce

nclud şi cosmicul şi biologicul şi eticulDharma şi adharma vechilor djainişti aun acelaşi timp, o dublă accepţiune,

cosmică şi etico-politică. Ormuzd şi Ahriman, la iranieni, sînt fecunditate şisterilitate (ca însuşiri cosmice) şiotodată

bine şi rău {în sens etic) . Dao, înfilosofia laodziană, ca şi

ogos-ul heraclitic, exprimă în modndistinct atît ordinea

din natură cît şi pe cea din societate.

Referitor la greci,

8/15/2019 Ion Banu -


constatăm că atunci cînd Anaximandrosvrea să exprime

permanenţa materiei în variabilitatea eicalitativă, foloseşte o expresie de ordinetic, vorbind de "nedreptatea"

care trebuie compensată în timpuri.Armonia ontologică

generală a lui Pythagoras a început prina fi, în mintea

ui, rînduială politică. La Heraclit,

contradicţia statorniceşte în modnediferenţiat atît opoziţia dintre arc şisăgeată, pe aceea dintre zeu şi om, cît şipe cea dintre stăpîn şi sclav.

8/15/2019 Ion Banu -


Forţele cosmice fundamentale care aparn sistemul lui

Empedocles sînt PhiHa şi Netkos,noţiuni de ordin socialetic. Deocamdatărealitatea socială domină în asemenea

măsură conştiinţa oamenilor, încît ·aceştia nu pot să gîndească asuprarealităţii fără a trece noţiunile filosoficeprin prisma socialului. Aceasta numplică şi conştienţa

faptului. Dimpotrivă, vechii filosofi nu

văd probleme teoretice sociale care săe reţină atenţia ca probleme socialedistincte, ei văd doar lumea reală în moglobal. Pentru

8/15/2019 Ion Banu -


ei problemele sînt de un caracter univocceea ce, in limbajul nostru, se exprimăprin constatarea univocităţii, în sensul

că ei gîndesc natura prin prismasocialului şi aceasta

CLVIII

VALENŢE STRUC11JRALE ALECUGETARII PRECLASICE

n detrimentul clarităţii vederilor atîtasupra uneia cît şi

asupra celuilalt.Această prioritate a socialului seexplică prin aceea că,

8/15/2019 Ion Banu -


n fapt şi înainte ca omul să-şi deaseama de aceasta, mediul

social este, în raport cu omul, învelişulcel mai apropiat.

Omul a învăţat demult să se distingă pe

sine de natură, dar el

nsuşi e socialitate. Putem vorbi de omşi natură ca de

entităţi care sînt în anumit sensexterioare una alteia, dar

omul şi societatea sînt entităţicosubstanţiale. Aici noţiunea deexterioritate e inaplicabilă, căci

societatea există

8/15/2019 Ion Banu -


exclusiv prin oameni. De aceeaproblema om-natură apare

mai înainte de problema om-societate.Dialectica acestor

relaţii constă, pe cît se pare, în faptul că

atîta timp cît

omul nu înţelege distincţia calitativădintre societate şi

natură, el priveşte globalitatea lor prinprisma apropierii

duse pînă la indistincţie - dintre sine şsocietate.

Univocitatea social-cosmic este

8/15/2019 Ion Banu -


corolarul univocităţii umansocial, altăvalenţă structurală a gîndirii preclasice.Socialul va apărea distinct, ca urmare a

unui dublu proces, unul de distanţarespre "centru" şi altul de diferenţiere spr

"periferie" ; distanţare a socialului de

om, pe de o parte,

diferenţiere a socialului de natură, pe dealta. Privirea

ogică pe care omul o aruncă în sferanaturii care-1 înconjoară nu poate aj

unge acolo fără a străbate sferasocialului, în speţă modul său· deexistenţă socială, care într-un anumitsens este în el însuşi. La filosofii

preclasici din

8/15/2019 Ion Banu -


Grecia, unitatea om-societate semanifestă nu numai prin

condiţionarea socială a liniilor generalede gîndire ale filosofilor, ca în oriceepocă, dar, în plus, prin faptul căpomenita indistincţie social-cosmic

constituie un tot ce apare ca o extinderea socialului, ca şi cînd relaţiile dinnatură ar fi

"socialificate".

Reamintim, în seria determinaţiilor de

univocitate şipe aceea dintre biotic şi abiotic, temei ahylozoismului.

8/15/2019 Ion Banu -


Este afirmată demult şi am menţionat-omai sus, ca notă

specifică a gîndirii de care ne ocupăm,nediferenţierea dintre ceea ce numim nofilosofie, de o parte, ştiinţă, de altă

parte. Această notă nu este doar contrapartea paupertăţii

observaţiilor şi, în mod adiacent, aspeculativismului,

CLIX

ON BANU

fireşti, amîndouă, condiţiei de început.

8/15/2019 Ion Banu -


Pentru a delimita

filosoficul, este necesară o clarificată

scusinţă şi o îndelung practicatăconştiinţă despre inteligibil, despreuniversal şi despre însăşi conştiinţa,ucru dificil în condiţia indistincţiei

calitative subiect-obiect.

B. ETAPA CLASIC .. PINA LAPLATON

XII

SOCffiTATEA GREACA IN SECOLULLUI PEIUCLE

ŞI CUGETAREA FII.OSOFICĂ.

8/15/2019 Ion Banu -


. (Statu\ nostru) se numeşte democraţiepentru că

aparţine celor mulţi, iar nu unui numilr mic de oameni . . . Sărăcia sauobscuritatea originii nu indepilrtează pecineva (de funcţiunile publice) dacă

poate fi util statului . . . Cel ce are dreptocupaţie munca manuaEi nu e lipsit decapacitate politică."

Pericle degpre democraţia sclavagistăde

a Atena (Tncidide, Istoria războiuluif>elopr,nesiac, II, 37 -40) ..

1 . Apogeul filosofic şi general-cultural

8/15/2019 Ion Banu -


prin care se înscrie în istoria Grecieiantice epoca clasică (cuprinzîndaproximativ a doua j umătate a secolulu

V şi primele trei

sferturi ale secolului IV î.e.n.) estenseparabil de numele

Atenei, de schimbările economico-sociale care au dus la

nstaurarea, în cetatea atică, a regimuluui Pericle. Modificări de ordin social

au chemat cugetarea filosofică să-şi

punrl. probleme teoretice noi. Tensiuneasocială fără prec.:dent a ..:uprins îndinamismul ei şi conştiinţele, supunîndue de asemenea încordării înăsprind

ciocnirile de idei,

8/15/2019 Ion Banu -


bi ciuind imaginaţia creatoare în toate

sferele spirituale,

nclusiv cea filosofică. Se observăsemnificative concordanţe între ineditul

raporturilor interumane şi acela al

ematicii filosofice, între intensitatearăirii sociale şi

maturitatea cugetării filosofice caregîndeşte noua tematică.

Focarul atenian iradiază departe, aşancît noile valori

al căror nucleu e dat de creaţiile lui

8/15/2019 Ion Banu -


Socrate, Platon şi

Aristotel, se afirmă şi în alte cetăţi, ca

de pildă Abdera

1ni Democrit şi Protagoras, Cos, patriaui Hippocrates,

san Ceos unde se naşte Prodicos.

Primele priviri se opresc aşadar asupra

Atenei.

CLXI

8/15/2019 Ion Banu -


101 BANU

Vorbindu-se de ascensiunea economică

şi politică a Ab:nei , în secolul V î.e.n.,ca e explicată de obicei prin efecte-levictoriei împotriva "marii armate" a lui

Xerxes şi Mardonios, uitîndu-se însă căAtena a învins pe per<;i datorită

forţei ci, în primul rînd na,·ale, care

mărturisea existenţa

prealabilă a unei notabile capacităţiehnico-economicr:.

8/15/2019 Ion Banu -


Ascensiunea economică a Atcnei anceput, d11 ;-.ă cum se

vede, mai de timpnriu, iar victoriile: dea Plat2.! ..1 -;;i Captt !

\Iycale nu au făcut decît să intensifice ş

să uJnsolidez.c·

avintul economic al cetăţii hcgemone.

n acest secol V Atena, înainte dt' adeveni m:. oraş ,.,_[

monumentelor de art5, este un oraş alatelicn :('r meşteş:l··

găreşti, al întreprinderilor comerciale

i

8/15/2019 Ion Banu -


mpreună cn

Pireul

un oraş al şantierelor navale, ca ::;ă un

m.i pom,

nim de însemnatele exploatări mi11ieredin Atica. In vi aţ.a

:conomică a A tenei sponste conside1·abil roln1 iutrenri u·

z[itorilor meştcşugari, al v.:gnstnrilor

al armatoriloi:·, al

8/15/2019 Ion Banu -


cămătarilor, al cetăţt: nilor ce slujesc înflotă. Politica l lli

Clistenes şi Themistocles, exprimîndcerinţele obiecht:.:1.k

ale economiei Atenei, a avut un rol de

seam{l i>C linia Îil··

ăptuirii democraţiei al cilrei1rganizator princiral a t()st

Pericle. Confederatia de la Delos,condusă de At vna, fthV!'il"

n fond o alcătuie pusă în slujbantereselor -posesorihr

de averi mobiliare din Atena.

8/15/2019 Ion Banu -


Democraţia ateniană a fost purtătoareantc rc::;elor tuttl··

ror acestora, ca una care era singură înstare să. le satisfaco"t

nevoile economice . Detin{ttorii de

averi mobii1are, bem:··

ficiarii producţiei meŞteşngăreşti ,negustorii i armatm-i i.

sprijiniţi de un număr însemnat deoameni liberi ocup<tţi.

n întreprinderi şi în flotă, ca şi de nnii

ărani înstăriţi -

8/15/2019 Ion Banu -


sînt interesaţi în suprimarea privilegiilo· cehii aristocraţii funciare, cîte mai

rămăseseră, ş1, drc1 t condiţir·

ndispensabilă în acest scop, inrţtsturnarc:a :2. dicali':t J.

puterii lor în cetate.

Cu cît ascensiunea (:·conomică apăturilor "tlc jos", Hlt'll··

ionate, a fost mai puternică, cn atîtcontrastul de i.ntcn_·s'"

a fost mai viu si rezistenta aristocratieimai i ntensă. Ik

aici şi duritate conflictu'lni, a

8/15/2019 Ion Banu -


ciocirii dintr<: demu:>-ul

atenian, de o parte, şi aristocraţie, de

alta, conflict care: dii.

CLXII

ieC OLUL LUI PERICLE Şr CUGETAREA FILOSOFICĂ

socoteaU't in cea mai mare parte deensiunea consemnată

adineaori.

2. Cuca ind puterea în anul 443, Pericle

avea să definea

8/15/2019 Ion Banu -


scă ceva mai tîrziu orientarea ideologicce caracteriza,

după părerea l ui, noul regim, în spiritulcuvîntării pe care

i-o atribui12 Tucidide in această temă

şi din care am extas

proroziţii :e înscrise în fruntea acestor rînduri.

Democraţia ateniană urmează a fiapreciată în ultimă

8/15/2019 Ion Banu -


nstanţă prin prisma valorilor, atît desubstanţiale, pe care

e-a promovat. Dar cuvenita preţuire aacestor valori nu

rebuie să împiedice constatarea dt

Pericle exagera virtu

ile regiml1lui său. Dacă aruncăm oprivire lucidă asupra

c·:)ocii, ea ne va apărea mai contrastantcolorată decît

cum se :Îni.ăţişează în cuvintele puse peseama stratcgului

atenian. Este o democraţie sclavagistă

8/15/2019 Ion Banu -


ce se întemeiază

p(; munca unui mare număr de sclavi.

Aceştia reprezintă

mensa maj oritate a celor care au dreptocupaţie munca

nanuală, dar pe ei Pericle nu-i are învedere. Egalitatea

n faţa legii este rezervată exclusivcetăţenilor, în timp ce

1 'opulaţia a aproape 200 de cetăţi"asociate" este jefuită

7i terorizan de atenieni ; echilibrul

politic e cu totul relativ, labil, sistematic

8/15/2019 Ion Banu -


ameninţat de luptele politice interne

i de răzbr)aicle externe .

Succesul politic al dcmos-ului atenian,efect al succeselor

;ale economice devenite hotărîtoare şicare a avut o in[] uenţă binefăcătoareasupra progresului literaturii, arte-1or i filosofiei greceşti, s-a îutem:iat pciocniri violente

ntr forţe contradictorii, şi aceasta

şi a lăsat amprenta

aupra tnt n;or valorilor spirituale

8/15/2019 Ion Banu -


făurite în această epocă.

Puterea democratică satisfăca

aspiraţiile stăpînilor de

ateliere meştcşugăreşti, ale armatorilor

ale negustorilor

i proprietarilor agricoli mij locii, dar era privită cu scept icism de o massădestul de mare de ţărani liberi (miciproprietr.ri) ai Aticii şi nu mnlţumea pedeplin sărrkimea,

care ar fi dorit reforme mai radicale 1.

8/15/2019 Ion Banu -


1 Istoria Unicusală, voi. U, sub re<l. S.L. Utcenko şi c.olah . Buc.,

1959, Ed ibn Ştiinţifică, p. :;..

CLXHl

ON BANU

8/15/2019 Ion Banu -


Prin iniţierea de Yaste lucrări publice,prin numţtrlll

mare de cleruhii trimise pc teritoriulaliaţilor, presiunea

sărăcimii era periodic şi parţial

atenuată. ReYolte:le "alia

ilor" erau în cele din urmrt lichidate.Teroar(:a in a cărei

menţinere erau interesate toate păturileclas<:i dominante

- deasupra divergenţelor dintre ele -apar•l. statul d'-'

răscoale ale sclavilor. Rămînea însi:'t

8/15/2019 Ion Banu -


ura autidc!llocratică

a partidului aristocratic. lndepcudc.:nt

de mcuţiouatek

imite ale democraţiei, aceasta apăreaameninţătoare pentru aristocraţi, care

nfruntau guvernul democratic :;;

complotau împotriva lui, încercînd săprofite de pe t:ruu

actelor sale de slăbiciune:. Asprimeaconflictului e evocatu

pregnant - spre a lua un exemplu - deepitaful de pe m· ;rmîntul tiranuluiCritias, care deşi aparţine Un(:i Jate n.-

va.

8/15/2019 Ion Banu -


raai tîrzii, e totuşi caracteristic şi pentrustarea. de spi rit

a aristocratiei il in vrC'mca lui Pericle :"Acest monvnwut

este dedict oamenilor curaj oşi care,

deşi pcntrn puţin

imp, au stăvilit totuşi desfrînareaneruşinată a afnrisitul ui

popor atenian"1. Cînd, la sfîrşitulsecolului, Lysias va "infiera în pledoari

sa împotriva lui Eratosthenes, fărăcH ,gile acestuia şi ale lni Teramenes,cuvintele sale ne \ nr apărea ca biciuindntreaga politică a aristocraţiei

atenivw·.

8/15/2019 Ion Banu -


Sistemul democratic nou creat chemamassde Je oamv ni

iberi la conducerea statului. Calculttlarată cii di n cei cir..:a.

30-35 de mii de cetăţeni atenieni maturi

peste un sft"·rt

aproape 10 000 - erau în permanenţăangajaţi în indeplinirea unor funcţiipublice ale statului2 ; in plus ,:i

receau mereu u nii în locul altora, ceea

ce făcea ca nwnaiprintr-un accident vreun cetăţean să steamultii vreme i n

8/15/2019 Ion Banu -


afara oricărei demnităti.

Aceasta însemna că, ' după înlăturarea

barierdor antidemocratice din tre<'tlt,straturi largi de C:C'ti'-iţeni f{u·i>.

, blazon", fără a ven: şi fără experienţă

erau pr

să SL·

nstrniască, să înveţe a decide înreburile politice fundamentale ale

statului (în consiliul celor 500) , s.

aplice j ustiţia (în tribunalul ce1or 6 000de heliaşti), să rFzolve pro-1 Du.pă B sc h i n e, I, 39.

2 A r i s t o t e 1 , Constituţia Atenei,

8/15/2019 Ion Banu -


XXIV, 3.

Ck"'<IV

SECOLUL LUI PERICLE $1CUGETAREA FILOSOFICĂ

bleme administrative curente (sîntaproximativ

de

mici funcţionari) etc., şi totodată sănveţe să ia

8/15/2019 Ion Banu -


n adunarea legislativă ca şi în tribunale

oua viaţă politică aducea în discuţie o

serie de teme

cărora exponenţii intelectuali aiaberelor opuse le dăd•:an

soluţii opuse.

De o parte, mii de oameni impli avea

nevoie de prijin în acţiunea lor socială. Gînditorii apropiaţi de dcmusenunţau teze teoretice care exprimau

adevăruri noi, d·scopel'ite tocmai submperiul practicii sociale intense la careparti cipau pături sociale aflate altă datrn stare de

8/15/2019 Ion Banu -


somnol enţă. Democrit arăta că cetatearebuie să fie condusă de oameni, în

funcţie de capacitatea lor, i ar uu în

funcţie de originea lor (se subînţelegearistocratică) . că

regimul democratic, tîn'tr, are nevoie

de sprijinul pătmi or

argi - cu excluderea sclavilor, senţelege - şi că în ::<:,·st

scop interesele, preocupărilendividuale trebuie la nt.:Yoie

să fie forţate să cedeze în faţanteresului generaJl (al latului

donocratic). Protagoras proclama

principi ul d11pă

8/15/2019 Ion Banu -


care oamenii simpli pot fi şi trebuie săfie educaţi in aşa id

ncît să fie pricepuţi "in treburile cetăţii. . cu fa1,ta

şi cu vorba"2•

Din tabăra opusă porneau idei radicalopuc-. Sofistlil

Kallich:s exprima punctul de vederearistocratic ah: uci

cînd, sperînd să descurajeze pedemocraţi şi s ă le paraJizez<:eforturile, spunea : "Natura însăşi arată,cred, că cte drept ca cel capabil să

aibă mai mult decît cel netn:Lni c,

8/15/2019 Ion Banu -


cel ce t:·ste mai puternic, decît cel ceeste mai slab . . .

Dreptul se defineşte prin faptul că celputernic cond.1.:ce

pe cd slab şi stăpîneşte mai mult decît e

. . Dnpă dreptul

naturii, şi boii şi toate celelalte bunuriale celor mici şi

fără putere sînt ale celor mari şiputernici. Acesta este

adevărul' '3•

3. Intră în scenă probleme teoretice noi,

aspecte noi în

8/15/2019 Ion Banu -


upta dintre ideile filosofice. Gînditoriiepocii simt ne\'OÎa

1 Diels, Die Fragmente der Vorsokratikel', 55 B/252, 258, 259.

1 P 1 a t o n, Protagoras, 319 A, trad. Ş.

Mironescu.

1 P 1 a t o u. Gol'gia.s, 483 D- 484 C,rad. Al. Cizek.

CLXV

8/15/2019 Ion Banu -


ON BANU

nnor clarificări de principii, susceptibilsă susţină în acţiu

Jhl lor socială oameni, altă dată neluaţi

8/15/2019 Ion Banu -


n samă, acum

cÎJ<:l, dc:.şteptaţi dintr-o ltmgă

somnolenţă, simt politicul

şi socialul intrat în ordinea imediatităţiiEi sînt chemaţi

spr·: acţiune şi trebuie să facă faţăexigenţelor acesteia.

Ei au a schimba legi şi a propune altele.Apare însă o difi

_- : : : f ate teoretică : nu cumva legeanormativă e inviolabil;l ca şi ordineanaturii ? Dacă da, cum se poate justificaschi mbarea ei ? Dacă nu, cum rămîne c

radiţia care o

8/15/2019 Ion Banu -


ch dară sacrosanctă ? * De aici,problema raportului dintre

om·"l chemat să fie legiuitor şiudecător, de o parte, şi

soc ietatea-stat, de altă parte. în

procesul activităţii colccti\·< . cugetarefilosofică ajunge să se maturizeze îndeajuns, Îlli:;·, st simtă nevoia sănţeleagă şi temeiurile acestei

lk nrizări. Problema educabilităţiiapare şi ea pe ordinea

eL· ?i, dar m1 ca o problemă "excathedra", ci ca una a

·i :..:ri practice. E un fapt că, în mai

8/15/2019 Ion Banu -


mare măsură ca oridcl. cehiţeniio"J.meni simpli ai Atenei învaţă, secultivă, s,_, r, dndt, iar problemele

pedagogice devin probleme sociale

d::: prim ordin.

Prefacerilc d:; ordin economic-socialdetermină şi o anum:! modificare aconcepţiei asupra obiectului filosofiei.

Ci( ..ro spun:; prin intermediulpersonajului său Varro că

n ,1.ceastă epocă filosofia a coborîtdin cer pc părnî:utl.

Ex ·:·esia a fost reluată adesea pînă în

zilele noastre. În

8/15/2019 Ion Banu -


m>·:lra în care această expresie tinde săsublinieze impariar · :t filosoficănemijlocită manifestă, pe care o capătă

ll, :' ·!emcle omului ca e justificată. Eane spune că filosofia

ră<.: ; · nnde în mod pozitiv apelului cevenise din adîncnrile

cltx-Jtulni social, apel care ia o formăsatirică în acele cu-

, P u s t e 1 d e C o u 1 a n g e s, care

obsrvă că legea era socotită, . o ··ea caracter divin, afirmă că nu s-

pus şi nu se putea pune pro

8/15/2019 Ion Banu -


L!c . d . , abrogării ei ( Vd. La citeantique, Paris, Hachette, 1923, p. 222).

n r ·alitate lucrurile nu stau astfd. Depildă, în discursul lui Andokid•:s deapărare împotriva acuzaţiei desacrilegiu e vorba, intre alteh·. :r,cma\

de abrogarea legilor lui Dracon şi Solona care se referă

;i l'. de Coulanges. La origină legea erasocotită a avea caracter di

Yin. clar aceata nu face decît că

evidenţieze o dată mai mult compli<' :otdc ideologice care stăteau în faţ:noilor guvernanţi.

8/15/2019 Ion Banu -


c i c e r O, A cadem. sc., I. 4.

CLXVI

8/15/2019 Ion Banu -


SECOLUL LUI PERICLE ŞICUGETARCA FiLOSOFICĂ

vinte prin care Aristofan cere filosofulusă coboare di n

mpletitura "sferelor înalte", situateundeva între cd şi

pămînt , şi să se intereseze în primul

rînd de oameni.

Reamintim însă cele spuse referitoare larelaţia cu soc!alul, a filosofiei antuioareSocialul îşi exercită rolul, fie t:;cbal,asupra genezei conceptelor despre lumefie - pot nvit pluralităţii tipurilor de

existenţă, în cadrul comun - d"tlpra

8/15/2019 Ion Banu -


variabilului din domeniul orientărilor.Expresia ;ui Cicero şi-ar pierde decivaloarea dacă ne-ar conduce spre

concluzia că filosofia auterioală - materialistă sau idealistă - nu avea nimiccomun cu aspiraţiile sociale ale

oamtnilor. E descifrabilă, cum s-a văzutfuncţia scciai<'1.

a gindirii ontologice din întreaga t:pocăveche, de la 'l'l;.alc:,;

a Empcdocles, chiar dacă raportulapare la aceştia n:ai

puţin direc t.

8/15/2019 Ion Banu -


4. n epoca clasică, sub presiuneadervc::.ceuţei soci<dl:

care a fost menţionată mai sus, social -politicul se imptme

n chip nou atenţiei oamenilor.

Schimbarea politică schiu;bă în:,ăşideea despre polis ; particularitatC'a

schimb&rii constă în faptul că acumfenomenul social-politic încep

să fie gîndit prin norme constitutiven.:cunoscute ca spec;fzc:-'

şi, în acest sens, distincte. Faptul căacum este la ordinc<'zilei distincţiadintre physis (naturii)-9 umc; şi uomos

8/15/2019 Ion Banu -


{lege)-vo(.Loc; nu este decît expresiaacestei clariiic:tri.

De pe poziţiile democraţiei, Democrit -gînditor al epocii

clasice - e poate primul filosof care

gîndeşte îu spiritul

deosebirii calitative dintre natură sistorie si care a n

neglijează cercetarea vreuneia elin de'.Atomisn{ul său .: : \)

concepţie "pură" asupra naturii şicunoaşterii, însoţitiî.

ele o însemnată descoperire referitoare

8/15/2019 Ion Banu -


a istorie, prixitCt

n specificitatea ei. E unul din aspectele

care denotă ::;piritul "clasic" al gîndiriisale. Hippocrates însuşi, d< \iatpreocupărilor medicale şi părînd a nuvedea dincolo de , :c:.

şi spune cuvîntul în probleme sociale şpolitice fundaln·.·ntale, urmînd distincţişi orientări similare celor demoL·raticeAlături de ceilalţi contemporani,Socrate a înct-[ >Ut şi el prin a constataexistenţa dublei sfere de preocu i · ·,ri

ilosofice, cea referitoare la natură şicea socială. Con.,:utînd aceasta, elnterzice omului să treacă dincolo de

CLXVII

8/15/2019 Ion Banu -


ON BANU

sf ra socialului : "Oare credeţi că aţiadîncit îndeaj uns

cunoştinţele asupra omului - întreba

Socrate pe ceilalţi

filosofi - încît să vă încumetaţi săcercetaţi acest obiect

K

1)osmos-u , 1"1

8/15/2019 Ion Banu -


5. Sfera social-umană care acum, înetapa clasică, se

dezvăluie cugetătorilor, produce efecterăscolitoare. Ea

inde să se impună în prim-plan. La

Socrate, bogăţia ei

va avea, alături de alte cauze între careşi cele ideologice,

un efect inhibitor. Cîtă vreme cele douăsfere apăreau indistinct ca una singură,

filosofii nu au părut speriaţi de

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


foarte probabil pentrn Socrate cevanfricoşător şi lăsa

deschisă temerea că cel ce păşeşte peerenul cercetării

socialului îşi epuizează forţele fără a

mai putea trece şi la

cercetarea kosmos-ului.

La Platon, fascinaţia socialului face caoate compartimentele cugetării

filosofice, inclusiv ontologia,

gnoseologia şi logica să fie incluse într-un sistem integral dominat de

meditaţia asnpra unor valori social-

umane.

8/15/2019 Ion Banu -


Exponenţii filosofiei ai tendinţelor democratice promovează spiritulenciclopedic. În această privinţă stan

mărturit: opera lui Democrit, Hippias,Aristotel. D upă cum am relevat în altăparte, Platon devine şi el enciclopedista

bătrîneţe, odată cu Tima-ios , după ce amlădiat în direcţia

atenţiei faţă de demosproaristocratismttl din Statul. La

magistrul Academiei şi la alţi cugetătoriai vremii, enciclopedismul e un produsal aplecării asttpra faptelor şi teorieisociale.

8/15/2019 Ion Banu -


Subliniem faptul că diferenţierea întresocial şi natural,

acuitatea trăirii sociale şi politice vor permite filosofiei să

1 X e n o f o n. Amintiri astepra lui

Sacrale', I, 1 .

CLXVIII

SECOLUL LUI PERICLE ŞICUGETAREA FILOSOFICĂ

privească mai conccutrat şi, implicit, să

8/15/2019 Ion Banu -


aprofundeze uatura socialului şi aomului social. Socrate va oferi contribuţii utile în acest domeniu.

Diferenţierea Ya merge :ct mai departe,spre conturarea mai accentuată a omuluica

subiect cunoscător al obiectului real ce-nconj oară i al

propriei sal e subiE:ctiYităţi. Vaprogresa astfel :;>Î gnoseolugia care, cuSocrate, Gorgias, Democrit, Platon, _•ristofd , întră intr-o fază nouă, intră din

prcistorie în faza istr.rici\

a dezvoltării sale.

6. :-)emnificativă pentru noua etapă a

8/15/2019 Ion Banu -


.descopuirii

socialnl ui" este şi apariţia, la aproape

oţi marii reprezvutanţi ai noii epoci, annor preocupări referitoare- la trecu t u1

şi destinul societăţii, la originea,eenţa şi teme Îl!ri le artitudinilor şinstituţiilor sociale. Intîlnim schiţ(·lc

m:or

"utopii", fie sub forma unor re1ntări dateca evocări istorice fie sub aceea, mai

mult ori mai puţin istematici"t ,

a prokcte]or de reforme constituţionale.

8/15/2019 Ion Banu -


Filosofi , medici

şi poe li e întreabă asupra condiţiilor

optime ale socialului

nou descoperit. Asemenea preocupări sereliefeaz:it în scrierile lui Protagoras,

Democrit, Euripide, la hiplJOcratic:i , lPlaton si AristoteL

7. Divcrs'ificarca problcmaticiifilosofice, a profunda r. '<t

cercetărilor, îmbogăţirea nuanţelor,

naintarea cittre conştiinţa dificult ăţilor au loc în cîmp uldiscuţiilor in coJ :tradictori n . Una din

dezbaterile ample care au stimulat

8/15/2019 Ion Banu -


degajarca în spirit autonom şi tot maiaprofundat a ontologiei sociale a fostaceea diutre două orientări, instituite pe

emeiul menţionatei distincţii physis-nomos şi divergentl·

ntre ele sub raportul invocării unuia sau

altuia din cek

două principii drept criteriu deegitimare a celei mai bune

ordini în cetate. Cel care a formulatprimul tern a acestei

disjuncţii a fost Archel aos.

'artizanii principiului ph)·sis erau

ncredinţa ţi ca mtreaga n:alitate, fie

8/15/2019 Ion Banu -


cosmică fie social-umană, e ordonată

n spiritul unor norme inebranlabile,

descinse din rînduieli

universale, cu caracter divin. Asemeneanorme s-ar fi întrupat şi în străvechea

ege nescrisă a cetăţii, sacră şinviolabilă, inspirînd fără putinţă de

eroare deciziile judecătorilor promovaţdin rîndurile ancestralei nobilimigeutilict:, CLXIX

ON BANU

ca şi ale descendenţilor acesteia.

8/15/2019 Ion Banu -


Simpatizanţi ai tradiţiilor,

ca Socrate sau Platon (cel puţin anterior

dialogurilor de

b;Hrîneţe) , sînt, fiecare în felul său,adepţi ai acestui principi u : Socrate

cînd laudă pietatea vechilor instituţii1 şcaracterul divin al comandamentelor drepte folositoare

oamenilor, iar Platon atunci cînd cerefilosofilor - guvernanţi ai Statului Ideal să se inspire din cunoaşterea Ideilor, cu

caracter absolut, imuabil, divin, careexprimă

esenţa extrasocială, extraumană, ba

chiar extramundană

8/15/2019 Ion Banu -


a oricăror decizii drepte privind viaţapolis-ei ori viaţa

sufletească.

Partizanii principiului nomos aduc unpunct de vedere

nou. Criteriul în munde căruia urmeazăsă se decidă dacă

o normă diriguitoare, de ordin politic orttridic, este bună

n u ar fi cel al conformităţii cuprescripţii sacre, sprijinite

pe tradiţie ori pe o prezumată voinţă a

zeilor. Trebuinţele

8/15/2019 Ion Banu -


i năzuinţele oamenilor dintr-unmoment determinat al

vi(4ii paris ci dau ele criteriul după car"lucrurile publice"

mmează a fi considerate ca bune şidrerJte.

Semnificantul binelui, al legiuitului estecetatea, dintr-un

moment determinat, a)adar omulcolectiv, conştiinţa socieicitii, luată înmod concret-istoric.

Dezbaterile aduc în scenă variante în

8/15/2019 Ion Banu -


care nude enun

<>ri pot fi derutante. Atunci cînd,

vorbindu-se de legi,

;·:: spam: că dreptul oamenilor de adecide asupra instituirii

or derivă din natura lor şi a lumii, înfapt, dincolo de modul

de exprimare, e contestat principiulphysis în modlll în

care a fost desemnat mai sus. Cind seface elogiul capacităţii

egiuitorilor de a da legi bune şi a le

schimba, dînd astfel

8/15/2019 Ion Banu -


'X:presie, dincolo de elementelevariabile, unor principii

abs(}lute i imuabile, -prin a căror autoritate se legitimează

niţiativele lor, aici, independent de

aparenţe, e în fond

contestat principiul nomos în sensulcelor consemnate

adineaori. Ceea ce distinge deci înprincipiu cele două poziţii este criteriul

social-istoric concret, variabil, prinopoziţie c u criteriul cosmicului,anistoric, imuabil. Există şi situaţii

de compromis teoretic asupra cărora

8/15/2019 Ion Banu -


nu mai stăruim.

1 Ap. X e n o f o n, A mintiri . . . , I, 4 .

CLXX

SECOLUL LU[ PER.ICLE ŞICUGETAREA l'lLOSO!'iCA

Pc fnndalul legitimării poziţiei teoreticede a<kz: nne i<'.

principiul nomos, se va contura în etapaclasic:t o pun,\

filosofic a omului, înţeles ca entitate

avînd "virtutea" ,,a ,

8/15/2019 Ion Banu -


adică ttn ansamblu de determinaţii princare se contun:azit

calitCJtea specifică de om. În măsura încare, de la Ull filosd

a altul dintre clasici, se: vor c. videnţia

aceste detcnnina ţii ,

n autenticitatea lor, vom putea vorbi deun anumit u.nwni5m al etapei clasice.Elanul spre om va duce spre statorniciride seamă, care însă vor gravita toate în jurul uni·,:rsulului uman,

absoletizîndu-1 şi neglijîudu-se sauminin;:<lizîndn-se deocamdată temasingularităţilor indivizilor um.::.ui .

Depăşirea acestui stadiu va fi abia oper

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


ontologie, apoi a gnoseologiei, de oparte, de filosofia sociahi. şi ontologia,de altă parte. Este, prin Gorgias,

Socrate, Platon,

Aristotel de., un nou moment în istoriagnoseologiei, a

ogicii, a dialecticii ; prin hippocratici,e o etaprt nouă în

storia observaţiei experimentale ; este,prin Democrit :;;i

Aristotel, o etapă nouă în istoriacunoaşterii ştiinţifice şi

n istoria teoriei societăţii. Prin

Protagoras sau Democrit,

8/15/2019 Ion Banu -


o fază superioară în istoria ateisnmlui.oua fază c socratică, democritică,

hippocratică, este faza ciocnirii unor

dei noi, faza unor cuceriri aparţinîndunei pleiade filosofice,

care alături de rem arcabili poeţi şi

dramaturgi, artişti

plastici, istorici, cercetători ai naturii şioameni politici,

au răspuns unei grandioase chemărisociale, şi i-au răspuns

n chip r('marcabil de productiv.

CLXXI

8/15/2019 Ion Banu -


XIII

ARHITECI'URA MATERIEI ŞI A

STORIEI

Cuvîntul este umbra acţiunii" (Democtit

•

n afară de Democrit, nici un filosof (depină a

•

cum) nu a pătruns cu gindirea lui dincolode suprafaţa lucrurilor. Democrit însă. agîndit despre toate, ba chiar şi asupramăsurii în care se deosebe

8/15/2019 Ion Banu -


e un 1 ucru de celălalt."

Aristotel. De gen. et corr., I, 2, 315 a 34

1 . Dintre gînditorii trecutului, unii sefixează în atenţia

noastră prin influenţa exercitată învremea lor, influenţă

pe care însă din perspectiva zilelor

noastre nu o mai putem

ustifica. Alţii, care n-au ieşit din umbrăn timpul vieţii

or, au început să crească abia dupămoarte, primind pentru

8/15/2019 Ion Banu -


gîndirea lor doar din partea istorieiomagiul pe care i 1-a

refuzat contemporaneitatea.

Democrit din Abdera (aprox. 460 -370.e.n.) reprezintă

uuul din cazurile rare din istoriafilosofiei în care un gînditor înălţat pepiedestalul veneraţiei publice de cătrenşişi contemporanii săi, rămîne acolo

vreme de milenii, iar critica

zilelor noastre nu face decît să-1 înalţeşi mai sus, ţinînd

seama şi de vastitatea operei create de

el şi de prestigiul

8/15/2019 Ion Banu -


dobîndit în ochii contemporanilor şi -mai presus de

orice

de însemnătatea perenă a descoperirilorsale.

Opera lui, a cărei întindere şi

complexitate - după mărturiile celor vechi - o egala pe aceea a lui Aristotel,a fost creaţia unui integru, curajos şi

activ novator şi polemist.Diu cele aproximativ o sută de lucrăriscrise de D;;mocrit,

8/15/2019 Ion Banu -


mai exista foarte puţin pe timpul luiSextus Empiricus

sec. II e.n.) .

2. După cum se ştie, cei vechi şi maiales Aristotel obişnuiau în marea

majoritate a cazurilor să se refere laconcepţia lui Leucippos şi Democrit înmod indistinct. Dat fiind că şi nouă azine este aproape imposibil să cunoaştem

piecis aportul fiecăruia, vom prefera decele mai multe ori,

CLXXII

8/15/2019 Ion Banu -


ARHITECTURA MATERIEI Ş[ ASTORIEI

n textul de faţă, să vorbim despregîndirea lor comună.

Dar uu uităm că meritul elabor nii ei

minuţioase şi al amplitudinii tematicerevine în primul rînd lui Democrit,despre care Marx şi Engels au spus că afost ,.cea dintîi minte

enciclopedică, la greci"1.

Despre istoria Abderei ca şi despreviaţa lui Democrit

;tim puţine lucrnri. Pentru înţelegerea

funcţiei istorice

8/15/2019 Ion Banu -


P'-' care a îndeplinit-o concepţia deansamblu a celor doi

filosofi abderitani trebuie luat înconsiderare următorul

aspcc: : Abdera fusese înfiinţată de

colonişti din cetatea

onică Klazomenai, devenise un oraşcomercial, ba chiar

punct de trecere al dr umurilor comerciale care duceau spre

Orient şi se afla, în epoca de care neocupăm, sub sfera

de iufluenţ.1 a Atenei . Ea aparţinea

8/15/2019 Ion Banu -


.imperiului" acesteia.

Democrit însuşi locuieşte cîţiva ani în

Atena. După cnm

se ştie, conflictul dintre democraţie şiaristocraţie căpătase

n a doua j umătate a sec. al V-lea,caracter, să-i spunem,

,intcrstatal", astfel încît, în j urul celor două poziţii politicoideologice opuse,se polarizan gînditori din toate cetăţile

angajate sub o formă sau alta în acelaşiproces istoric.

Or, istoria Atenei ne este mai bine

cunoscută şi se pot

8/15/2019 Ion Banu -


considera cele spuse referitoare lacetatea atică drept adecvate spre adesluşi indirect şi apariţia gîndirii lui

Democrit, deoarece este infinit probabilcă aceasta aparţinea unui

ansamblu suprastructural comun Atenei

şi Abderei, corespnnzător tmor condiţiişi conflicte econ01nice analoge2•

3. În ajunul maturizării gîndiriifilosofice a lui Democrit,

storia categoriei de materie mersese

pînă la punctul încare, odată cu Anaxagoras, diversitateaconcretă a lumii

8/15/2019 Ion Banu -


materiale era redusă la ea însăşi, ceeace, în fond, lăsa deschi

:;ă problema unităţii materiei. Înconcepţia anaxagorică

unitatea materială a lumii rămînea o

ntenţie, defectuos

rcalizată din punct de vedere teoretic.

1 Ideologia germană, E. S. P. L. P., p.140.

"Democrit . . . a fost ideolog alcercurilor negustoreşti şi meşteşugăreştiale clasei stăpînilor de sclavi", se spunen HcmopuR noAumu

8/15/2019 Ion Banu -


if!CICUX yr.t.enud., sub red. c. -KeqeKbRH il: r. 11. eAKHH,MOCKBa, 1955,

f. Y. IO. JI., p. 45.

CLXXIII

ON BA!'-!U

Cum putea fi unificată lumea calităţilor

din:rse, fără

anihilarea, la rîndul lor, a acestora dinurmă Atomismnl

soluţionează problema astfel : lucrurilesînt formate din

8/15/2019 Ion Banu -


părticele materiale foarte mici, identicen substanţa lor

sau, mai corect spus, identice în lipsaor de particularitate

fizică şi a căror asamblare în proporţii

diferite constituie

ucrurile, întreaga realitate. Atomii sîntndivizibili*, căci

divizibilitatea lor infinită ar implicaprobabil, dispariţia

umii materiale însăşi1. Duritatea lor exprimi'i faptul că

ei sînt ceva ( aev), că au caracterul de

8/15/2019 Ion Banu -


existe nt, că sint

muabili şi indestructibili. Diversitatea

ucrurilor s<: e:xplică

prin faptul că atomii au diferite figuriconfiguraţii) , că,

n agregate, aşezarea lor reciprocădiferă după ordinea

n care se află, sau după poziţia lor. Separe că şi mărimea

or variază. Ei nu sînt practicperceptibili p:rin simţuri,

dar aceasta doar datorită micimii lor şi

slăbiciunii simţurilor noastre ; sînt însă

8/15/2019 Ion Banu -


principial perceptibili i sînt numiţiocmai de aceea şi crwf.Loc-som.a,

adică lucru ce este, în principiu, vizibil

sau tangibil (corp)2• Astfel atomii, carenu prezintă vreo particularitatecalitativă**, dau naştere prin

acumulare cantitativă, prin jocul poziţieşi al ordinei lor

reciproce, diversităţii calitative a lumiiu intrăm aici

n analiza chestiunii, mult controversate

dacă atomii sînt Vd. referitor la controversele

contemporane asupra opiniei

denwcritice : H a n s J o a c h i m K r ă

8/15/2019 Ion Banu -


m e r, Platonismus u. hellenistischt:.

Philosophie, Berlin, New York, De

Gruyter, p. 267 !>fJ. , c um şiaqnmentele de text ce îndreptăţescpărerea asupra determinaţiei de minwtatomic la Democrit, de ordin atî:t

ontologic cît şi fizic, la p. 27G.

1 Vd. în acest sens, W. C a p e 1 1 e, opcit. , p. 284 - 285.

a Vd. A. R i v a u d, Le probleme dudevenir et la notion de la matiere dans l

philosophie grecque . . . , Paris, Alcan,1906, p. 265.

• Această detenninaţie nu are caracter

absolut. P. N i z a n, in I.e

8/15/2019 Ion Banu -


mmerialisme antique, Paris, Ed. Soc.ntern., 1936, p. 38, atrage aten

ia, în mod îndreptăţit, asupra faptului catomiştii nu au mers pînă

a capăt în cuantificarea atomilor. Ei

păstrează unele diferenţe calitative.izan are în vedere "rezistenţa în faţa

vidului". Ni se pare cu trebuie ţinutseama, în primul rînd, de deosebiri caacelea ce marchează unii atomi prinasprime şi alţii prin netezime (cuconsecinţe calitative perceptibile) şi

mai ales particularitatea ce-şi punepecetea asupra atomilor rotunzi şi subtilşi care ar genera însuşirea calitativă dea da naştere vieţii, psihicului uman,

8/15/2019 Ion Banu -


gîndirii.

CLXXIV

ARHITf.C:"UiL\ MATERIEI ŞI ASTORIEI

Jiferenţiaţi şi prin greutate. Diltheyexplică de ce, fără

Ul atomii să aibă greutate, în unele textese vorbeşte despre

,crtderi"1.

nsuşirile atomilor : figură, ordine,poziţie, mărime int

8/15/2019 Ion Banu -


lnsuşiri de ordin exterior. Duritatea lor un este decît negativitate, est.:::rezistenţa faţ'ă de o acţiune exterioară

de dis-1 rngi..':fe au cl<.:spicare, eaangajează de asemenea exteriorit<ltea.Atomul c tocmai de aceea denumit şiEaioc-idea - , tdmen care se aplică maintîi figurii atomului şi apoi,

prin cxtensiune, atomului ca atare. Iniţia

dea înseamnămaginea asupra căreia se opresc

privirile. Atomul este deci

coni iguraţie. Chiar dadi am dori săadmitem că nota de

gret:tatc- ar fi implicată în unele referiri

8/15/2019 Ion Banu -


şi îndL ea nu ne-ar

tpă:;·a le::;=,ltt vreodată de

substanţa atomilor, ci excl usiv

de c;:;a de miscare a lor, asadar de unfactor considerat dl·

atcmisti :1 fi ' extrinsec atmulni.Acesta n-are stmctur{t,

n so{su i ci e finitudinc absol ută.Este omogen şi inert .

)-a obsen·at că atomul şcolii dinAbdera e construit in

uwJ analog existentului eleat. Noţiunea

unui atom, în

8/15/2019 Ion Banu -


lcelnşi ti:11p material şi lipsit denterioritate, adică

"epuizat", este una din obscuriti:iţilemajore ale atomismului.

nfinit probabil, în mintea atomiştilor a

existat ideea

că diferenţele calitativ<.' dintre lucrurirebuie explicate

prin unităti a căror constructie internă sănu mai aibă

nevoie de reo explicaţie, cu ltecnvinte să nn existe. Ei

căutau lucrurilor o cauză ultimă, care să

8/15/2019 Ion Banu -


nu mai pună

problema vreunei alte cauze mai

profunde. Se înţelege

de la sine că nici nu ar fi putut mergemai departe, într-un

moment în care însăşi această genialăsoluţie a atomului

este obţinută nu pe cale experimentală -cale care vreme

de încă două milenii şi jumătate vacontinua să refuze

omului a dezvălui ceva în această

privinţă -, ci pe cale

8/15/2019 Ion Banu -


pur speculativă. O asemenea soluţie,care indică un

punct-terminus în cercetarea deprofunzime a materiei

şi a cauzelor, este nondialectică.

1 W i 1 h e 1 tn D i 1 t h e y, Inlroductioâ l' ilude des sci.ences humaines, Paris,P.U.F., 1942, p. 218 -2 19.

CLXXV

8/15/2019 Ion Banu -


ON BANU

Atomul este, aşadar, conceput în chip

elcat. Totw;;i, o

semnificativă deosebire intre atomism şeleatism. Esenţial

n eleatism este negarea vidului si -consecuti,· - a

cării, de unde caracterul nondialectic alntregii

Esenţială, în atomism, este teza dupăcare realitatea t•ste

compusă, cu drepturi egale, din materie

şi vid, din existent

8/15/2019 Ion Banu -


şi "nonexistent", ceea ce va aveaconsecinţe Însemnate

din punct de vedere dialectic.

4. Pînă la atomişti, vidul era confundatcu a·rnl sau pur

şi simplu ignorat. Se considera că nimicncorpora! nu poate

fi admis, existenţa implicînd neapăratcorporalitate. Dintr-un text aristotelicrezultă că atorniştii înţekgeau prin vid n

aerul, ci ceva în care nu există nici un fdde cor p1.

Or, după cum observă ]. Bernal2, a fost

un mare curaj

8/15/2019 Ion Banu -


din partea filosofului grec de a fintrodus în ştiinţă no

iunea de vacuum, care repugnacontemporanilor săi ';ii

care chiar şi în vremea Renaşterii va

continua a fi negat:I

de fizicieni. Aici nu intereseazăproblema dacă poate sau

nu exista spaţiu fără materie. Pentruepoca lui Democrit,

n această descoperire importante eraurei lucruri. : a)

distincţia dintre aer şi vid ; b)

8/15/2019 Ion Banu -


recunoaştere:a existcnţPi

obiectuale a spaţiului, implicată în teza

sus-menţionată,

chiar dacă vidul atomiştilor nu poate ficonfundat cu spa

iul fizicii moderne ; c) distincţiaeoretică dintre categoriile

de spaţiu şi materie, implicată deasemenea în enunţarea

filosofilor din Abdera.

Dar tema timpului ? Filosofii acestor epoci, inclusi\'

8/15/2019 Ion Banu -


Democrit, admit spaţiul dar nu şi timpulca notă esenţiali:l

a fiinţării materiei. Pentru Democrit,spaţiul e "reversul

ontologic al materiei", dar în privinţa

impului, aratft

Harold J ohnson, deşi indispensabil, emai degrabă un

"accident", în sensul de a nu ficonsiderat "un ingredient

esenţial a ceea ce este lucrul"3•

1 A r i s t o t e 1, Ficica, IV. 6. 213 a.

8/15/2019 Ion Banu -


1 J. D. B e r 11 a 1. Scitnu in history,London. 1954, tra.d. rusă, Moscova,1956, p. 107.

H. J. J o h n s o n. Tlwee AncimtMeanings of Matter: Democritzts, Platoand Aristotle, in .,Journal of the History

of Ideas", XXVIII,.

1 - 1967. p. 7.

CLXXVI

AR! !ITECTlJRA MA TER!EI ŞI ASTORIEI

5. Mişcarea e universal prezentă. Ar

8/15/2019 Ion Banu -


avea diferite cauze.

E inerentă vîrtejului de atomi care

precede formarea oricărui Univers sau,cum precizează Robin, ca efect alvidului, care, neopunind rezistenţă, faceca atomii să nu fie în situaţia de a nu se

putea mişca. O a doua canz , :-;ă-ispu

Hem "::>.ctivaută", e cea a ciocniriidintre atomi, după cum

relevă in mod explicit Aetios1• O a trei

cauză. e atracţiadintre cele asemănătoare. Democritcrede acE·asta, spre

8/15/2019 Ion Banu -


deosebire de Empedocles, la careatracţia existt între neasemănătoare. Îfine, o cauză mai subtilă, datorită figurii

atomii rotunzi sînt mai mobili. Avînd omobilitate superioară

celorlalţi atomi, graţie rotunjimii, ei

constituie sufletul,

ar acesta mişcă trupul omului, după oprimitivă îormulare

care i dentifică viaţa cu mişcarea.Subliniem d in toate

aceste cazuri mişcarea apare ca atributal massei de atomi .

Aceştia se opresc atunci cînd participă

8/15/2019 Ion Banu -


a anumite agregate,

cu caracter vremelnic. În timp ce

mişcarea e o proprietate

spontană a atomul ui, nemişcarea vinedt'n imprejurărz·

rxterioare, cînd, de pildă, atomul esteoprit de alt atom asemănător. Decioprirea e vremelnică, iar miscarea <:vesnică.

Consemnăm teza modernă a

subordonării 'echilibrnîui faţăde mişcare De notat că teza heraditică auni\·crsalităţii

8/15/2019 Ion Banu -


mişcării şi armoniei nu aj ungea la o

definire expresă a

caracterului subordonat al echilibrului,cum apare ea la

atomişti. În privinţa cauzei fundamentalea mişcării, şcoala

d.in Abdera îşi iuterzisese accesul spreo soluţie dialectică,

n momentul în care imaginase un atomnert, nesusceptibil, prin urmare, sănmagazineze forţe contrarii ; un atom

fără interioritate, care excludea prin

urmare ab initio

8/15/2019 Ion Banu -


posibilitatea prezumării unei cauzenterioare a mişcării .

Cercetarea concretă a cauzelor diferitelor mişcări reprezintă un actnstructiv, dar limitat. Filosoful nu merg

mai departe, spre a cerceta, dincolo decauzele variatelor

mişcări, condiţia ce generează oricemişcare, mişcarea ca

atare. E adevărat că atomismul se află în

acest punct pe opoziţie care, din punct de vederedialectic, e superioară

8/15/2019 Ion Banu -


celei aristotelice şi, într-o anumitămăsură, celei a lui Empe-

1 A e t i o s, Opiniile fi/os., I, 23, 3.

CLXXVII

ON llANU

dodes : deşi exterioară atomului, nu eextrinsedt massei

1tomice, deci materiei atomice.Ambiguitatea teoretică

rdit'ctă o ambiguitate antică : forţa deatracţie-repulsie,

-iteza superioară a atomilor mobili

8/15/2019 Ion Banu -


mpune existenţa a

c ea ce .:'.iugler numeşte o "energie

cinetică a atomilor"1 ;

otodată, constituţia atomilor excludeorice sursă, orice

cimp al unei atare energii. La atomişti,

mişcarea ca atare

rilmine un dat nedemonstrabil şinedemonstrat.

O contribuţie interesantă a atomiştilor înproblema

8/15/2019 Ion Banu -


mid1rii reiese dintr-un text al luiSimplicius2, în care se

spane că, după părerea atomiştilor,mişcarea de deplasare

:st.:: .,mişcarea primă, singură atribuită

elementelor (adică

atomilor) , în timp ce celelalte mi şcărisînt atribuite doar

ucrurilor născute din elemente (atomi) asemenea .,alte"

mi şcări sînt arătate a fi : creşterea,schimbarea, naşterea ,

di:>;)ariţia. V. E. Timoşenko analizează

8/15/2019 Ion Banu -


acest text3, şi con

'tată că, după Leucippos şi Democrit,

există donă feluri

ck: mişcare, una simplă, proprieatomilor, şi alta mai complexă, proprie

corpurilor formate din atomi.Constatarea c acceptabilă, dar trebuie,credem, co:npletată. Spre deosebire deTimoşenko, credem - dacă Simpliciusredă exact

deea abderitanilor - că potrivit acestui

ext, atomiştiiau intuit transformarea unei mişcări înalta. A doua categorie de mişcări apare,

e adevărat, doar după agregarea

8/15/2019 Ion Banu -


atomilor, dar agregarea e un efect almişcării simple, astfel

că mişcarea complexă apare ca derivatăndirect din cea

simplă.

6. Principiul cauzalităţii ocupă, dupăcum au observat

şi cei vechi, un loc de prim-plan însistemul atomist, fiind

mai preţios decît "tronul Persiei", dupăo expresie a lui

Dcmocrit însuşi. Existau soluţiile

dealiste, anume, pe plan

8/15/2019 Ion Banu -


ontologic finalismul Socratic, iar peplan gnoseologic poate

1 C h. M u g 1 e r, Pluralisme materiei epluralisme dynamique dans

a physique grecque d'Anaximandre a

Epicure, în "Rev. de Philol., de

it. et d'hist. anciennes", XXXV, 1 ,1961, p. 76.

S i m p 1 i c i u s, Comentariu, la A r is t o t e 1, Fiz., VIII, 9 265

b 24.

3 B. E. T H M o w. e H K o, O

xapaKmepe Mamepu!!AU3Ma

8/15/2019 Ion Banu -


J{eMorcpuma,

n "BonpoCbi lţJHJiocoqmit", nr. 3,

1954, p. 78 -88.

CLXXVIII

AlHilTECTCRA MATEldEl ŞI A ,,;·r omEI

scepticismul unui Gorgias. Atomiştii aurespins a:;emen:·a

ip de soluţii, cum rezultă spre exempludin poziţia lor în

problema calităţilor. Părerea lui De

Ruggiero, care afinnrt

8/15/2019 Ion Banu -


că ar exista la atomişti un apel disimulaa fiualism1,

ne apare nemotivată.

Orientîndu-se în sensul fizicii atomilor,ei se angajau pc

un teren ncdestelenit, asa că nu trebuiesă ne :;urprir<dă

faptul că adese logica a gumentăriişchioapătă. lndq:cndent de aceasta, eirămîn, în istoria categoriilor cat;zalităţi

primii constructori ai conceptului decauză.

Punctul lor de plecare constă în

admiterea faptului, rc:u.tnoscut şi de

8/15/2019 Ion Banu -


atîţia dintre predecesorii lor, că în lumeexist ;, o ordine unitară, care face caegăturile dintre evenimente

să se desfăşoare cu necesitate. Kosmos-ul e tocmai expresia

acestei unităţi de ansamblu cu caracter necesar. Kecesitatut

rezultă din simpla existenţă şi acţiunespontană a element elor materialeatomii) . Sînt concludente în acest st:ns

mărtmiile lui Aristotel, care arată că,

după atomiti,cauza lumilor e de la sine"2 şi a luiAetios, care notează

8/15/2019 Ion Banu -


"

că Democrit indică drept esenţă a

necesităţii, "rezistenţa,

mişcarea materiei şi ciocnirile dintr-nsa"3• Pînă la Democrit ideea de

armonie a Universului nu a fost lipsiHtde unele: aderenţe mitice. Acest caractemitic putea avea în principiu un dublucaracter : afirmînd o origine mitică,dupii wm se manifestă la orfici ;ndicînd un sens teleologic al

umii, ca în pythagorism. Atomiştii sîntpreocupaţi s8.

A

8/15/2019 Ion Banu -


dimine ambele accepţiuni. In ce priveşteprima, sînt concludente cele arătate pînăacum ; în ce priveşte cea de -a doua

preocupare, ea este relevată într-un textal teologului

creştin Lactantius, care se arată

nemulţumit de faptul că

Demoerit respinge orice providenţă. Daaici, primul impas :

filosofii abderitani nu ştiu să explicecauza concretă a armoniei, nu ştiu să

ntemeieze cauzalitatea pe structuri şiforţe 1 G u i d o d e R u g g i e r o, Lafilosofia greca, vol. I, Dalle origini aPlatone, Dari, 1950, G. Laterza & Figli,

p. 1 68.

8/15/2019 Ion Banu -


Fizica, II, 4, 196 a, unde acest "de lasine" este substantiv, factor : 'tba1h61'Cl'tOY

3 automaton (D., Vors. 55 A 69).

8 A e t i o s, opin. filos., I, 26, 2.

CLXXIX

ON DANU

8/15/2019 Ion Banu -


concret dc tt:rmi: wte, astfel că

noţiunea de cauzalitate

"

are

a Democrit caracter simplist, fatalist 1

"

Atomitii insistă asupra faptului că

orice lucru are o

cauză. Atu :1ci dud Democrit spune cănvocarea intîmplării

8/15/2019 Ion Banu -


c o

vut"bă goală menită să ascundă

gnoranţa, el are în

vedere în mod evident lipsa de cauză,ar nu sensul modern

al termenului de întîmplare. În acest punct dăm peste o

dee 2are, la prima vedere, surprinde.Democrit, care afirmă

caracterul absolut al cauzalităţii, pare sfi admis la această

n·g,t' ă o excepţie, una singură, ceea ce

avem impresia că

8/15/2019 Ion Banu -


-a mirat pe Simplicius. Kosmos-ul -probabil că fiecare

din nenumăratele kosmos-uri - seformează din întîmplare,

adică, în sensul lui Democrit, fără

cauzrt, din massa eternă

de atomi. Nu credem că e vorba de odefecţiune logică, ci

de o idee care pare a fi avut un sensprofund. 'Mişcarea

atomilor reprezintă, după părereaabderitanilor, o cauză

suficientă spre a explica toate

8/15/2019 Ion Banu -


schimbările ce au loc in

kos:nos, fără a se face recurs la

divinitate. Mirmarea cauzalităţii areaşadar o semnificaţie antiteologică. Darse va putea

pune întrebarea : din ce cauză, dinvîrtejul primordial de

atomi apare şi se desfăşoară la unmoment dat un proces

de constituire a ordinei armonioase a

kosmos-ului ? O cauzăexterioară materiei ? Ea ar trebui să aibcaracterul unei

8/15/2019 Ion Banu -


forţe inteligente, mitice, iar atomismulnu se acomodează

unor astfel de soluţii. Cauzalitatea nu arnceput, afirmă

Democrit, dar pentru formarea kosmos-

ului nu e nevoie de

nici o cauză specială, ci doar de ontîmplare oarecare.

Presupunem că renunţarea la cauzalitatea apărut aici

ateistului ca singura cale de ieşire dinmpas. Aici, după

cum vedem, negarea cauzalităţii e cea

8/15/2019 Ion Banu -


care are semnificaţie

antiteologică Uu argument per a

contrario în sprijinul

acestei interpretări ni-l oferămecanismul logic care avea

mai tîrziu să-1 conducă pe Aristotel la

prezumarea primului

motor, de natură divină.

1n fine o observaţie pe care ne-osugerează un text aristo

8/15/2019 Ion Banu -


elic Democrit, scrie Stagiritul, spune că"ceea ce este activ

1 M. A. D t n n i k, tn Hcmopu11cfJu/locotfJuu, t. 1, MocKaa, 1957,

p. 97.

CLXXX

ARHITECTURA MATERIE! ŞI ASTORIEI

;;i ceea ce este pasiv sînt tot una, adicăde aceeaşi natură.

8/15/2019 Ion Banu -


Căci (altminteri) . . . nu ar fi posibil săacţioneze unul

asupra celuilalt"1. Probabil că intenţiaprincipală a acestei

enunţări era de a evidenţia substratul

comun pe care trebuie

să se mani.feste cauza şi efectul spre aputea înfăptui relaţia

cauzală. Este însă tot atît de adevărat d'tn acest fel relaţia

e-ra transpusă în domeniul înţelegeriiunitrtţii şi reciprocitiiţii dintre cele doucategorii, premisă indispensabilă

8/15/2019 Ion Banu -


nţelegerii ulterioare a raportuluidialectic dintre ele. Aşadar,

moment nou în istoria dialecticii cauză-efect.

7. Prin atomism trecem într-o etapă nouă

n istoria

:ah:goriei de materie, deosebită demomentele proprii

dapei vechi. şi imediat premergfitoarecelei aristotelice.

e explicăm. Dacă aruncăm o privireasupra stadiului

anterior, observăm că la materialiştii

8/15/2019 Ion Banu -


onieni, la eleaţi, la

Empedocles şi Anaxagoras, concepţia

asupra materiei indude, în mod fireştendistinct pentru ei, trei teze pe care

::ercetarea noastră le disj unge : a)

recunoaşterea, de obicei

implicată iar nu explicitată, a faptuluică toate lucrurile

.1.1.1 însuşiri comune cu caracter obiectual : rezistenţa pe care o

opun, necreabilitatea,ndestructibilitatea, moMlitatea, per

:eptibilitatea ; b) că lucrurile au aceste

8/15/2019 Ion Banu -


nsuşiri datorită

Japtului că ar fi în fond transformări. ale

unui anumit ce

";:are, luat în specificitatea lui concretăeste purtătorul

uturor acestor însuşiri ; c) acest ce esteuna din substan

rele fizicale pe care le constatăexperienţa curentă, substanţă

calitativ determinată, presupusă a sta laoriginea tuturor

celorlalte substanţe : apa, aerul,

pămîntul, focul - nna,

8/15/2019 Ion Banu -


oate, salt unele din ele laolaltă, - sauceva de genul lor

care nu e tot una cu ele, sau un număr foarte mare de

substanţe în genul lor.

Dacă, îu comparaţie cu teoriile din acesstadiu, să-i

spunem preclasic, avem în vedereconcepţia aristotelică

asupra materiei, atunci meritul de seamăal autorului

Fizicii este acela de a fi recunoscut

faptul că ansamblul

8/15/2019 Ion Banu -


dat de determinări - comunitatea unor nsuşiri esenţiale

ale obiectelor perceptibile,ncreabilitatea şi indestructibili-

1 A r i s t o t e 1. De g1n. et co"·• I, 7,

323 b.

CLXXXI

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


ON BANU

atea Jor1 - })Oate i trebuie să fie

privit În mod indqK· Il·

dent de "existenţa individuluiparticular"2, că deci :·ic

pot exprima materialitatea fără a se maiasocia unui ce: ,

care să fie, în spccialitatt-a lui concretăptutător al acesbr

nsuşiri . Deci, lui Aristotel, spre adefini materi«, i-a fo,;t

suficientă prima din cele trei teze notate

de noi, izbuti nd

8/15/2019 Ion Banu -


astfel s ă desprindă acele determinaţiide specificul concrc.·t

care apărea îu mai mică sau mai maremăsură în h·za 1

doua şi a treia, şi elaborind astfel

noţiunea abstractâ de

materie.

Dacă acum luăm în considerare teoriaatomilor, ca t. ri

· ·

l tl fizică, ci filosofică, a materiei,

8/15/2019 Ion Banu -


atunci ne apare a -.·o:L.! itu:

reapta intermediară între <:tapa

preclasică si cea aristntdică. În adevăr,atomiştii consideră şi ei 'determia;r:'cgenerale notate mai sus îu cadrul primeieze, apoi, s j;·r·

deosebire de Aristotel şi la fel capredecesorii lor materiaJ i:,ti

preclasici, leagă aceste determinări deun substrat concretdeterminat ca entitateperceptibilă, atomul ; dar ei au buna

nspiraţie de a se opri aici şi izbutesc săse libercz>

de al treilea moment, nemailegînd

caracterul perceptibil

8/15/2019 Ion Banu -


al atomulni de o anumită determinaţiecalitativă a materiei ,

dată de experienţă. Atomul este obiectsensibil, dar nam a i

brincipial sensibil, fără ca s ă coincidă

n determinaţiiJ,,

ui cu vreuna din substanţele materialen care se diversifictl

din punct de vedere calitativ materia.Este perceptibil ,

dar numai teoretic şi î n acest sens,abstract perceptibil .

Subliniem trăsătura perceptibilităţii

8/15/2019 Ion Banu -


atomnlui, impotriv ,;

părerii lui M . Solovine3, după care

atomii nu ar fi realităţi

ontologice ; Soloviue confundă caleaogică ce a condu."'

pe atomişti la conce:ptul de atom cuesenţa atomilor, cart:

este de ordin obiectual.

Dar, pe de altă parte - şi acest lucru nupoate fi negat,

ci este, dimpotrivă, de însemnătatecapitală - atomii sînt

8/15/2019 Ion Banu -


abstract perceptibili. Ei nu maireprezintă aşadar extinderea abuziv ăasupra reprezentării materiei, a unei

calităţi sau a nnui anumit număr dincalităţile substanţelor fizicale

1 A r i s t o t e 1, Fi::ica, I, 9, 192 a 25

sq.

Ibidem, I, 7, 191 a 10 sq.

M a u r i c e S o 1 o v i n e,Democ'Yile, Paris, 1928, Alcan, p. XLIV

CLXXXII

8/15/2019 Ion Banu -


AR:i!TECTURA MATERIE! ŞI ATTOlHET

'\.tomnl nu este o oarecare substanţitcare, pc fnndamcntnl

calităţii ei diferenţiate, să poarte

determinaţiile menţionate

mai sus. El este entitate ontologicărecunoscută pe calea

sintezei logice a determinaţiilor dencrcabilitate, indestructibilitate,

capacitate de a opune rezistenţă,mobilitate, Jll:rceptibilitate, plussimplitate-" limită". Această sintezr1 epresupusă a corespunde unei realiţăţi

obiect uale, dar drumul elaborării ei în

8/15/2019 Ion Banu -


mintea filosofului e cel al abstracţieiogice, acelaşi drum pe care va apuca,

după ato

nişti, doar Aristotel, spre a elaboranoţiunea abstractă

l materiei Rivaud, care nu recunoaştevreo teorie a materiei

a înaintaşii lui Democrit admite că laatomişti avem "se

parc, o teorie a materiei"1•

8/15/2019 Ion Banu -


Faptul acesta al descvalifierii - deşi nuotale

a

atomului aYea o mare însemnătateeoretică pentru interpretarea diversităţi

calitative a lumii. Cu cît anumite

unităţi elementare sînt în mai maremăsură lipsite de

determinare calitativă, cu atît sînt elesusceptibile de a

explica o mai mare diversitate

calitativă. Această dialectică a

8/15/2019 Ion Banu -


cantitativului şi calitativului este lesnede înţeles : dacă atomii ar fi diferenţiaţidin punct de vedere calitativ.

atunci numărul de calităţi din lume s-ar imita, în mod

neC'O'sar, la numărul de calităţi date, deatomi, iar lumea

ar apărea imuabilă. E tocmai, mutatismutandis, soluţia

anaxagorică. Pentru că nu sînt

diferenţiaţi calitativ, cimai mult sau mai puţin identici cu einşişi (cu anumite

8/15/2019 Ion Banu -


rezerve, făcute mai sus) , ei sîntsusceptibili de a da naştere

unui număr infinit de calităţi, a danaştere unora mereu

noi, susceptibili de a sta, indestructibili

a baza unei lumi

n eternă schimbare şi înnoire. Submpresia cunoscutei

magini a lui Aristotel, care comparăatomii cu nişte litere,

vom spune că între homoiomeriile luiAnaxagoras şi atomi

este oarecum deosebirea dintre scrierea

8/15/2019 Ion Banu -


deografică şi cea

alfabetică. Atîta vreme cît semnele

exprimă idei, un număr

dat de semne redă un număr dat de ideişi nu poate reda

mai multe Ca semnele să poată redaorice idee, ele trebuie

n prealabil să piardă orice sens logieparticular, propriu.

1 A. R i v a u d, op. cit., p. 175.

CLXXXIII

8/15/2019 Ion Banu -


ON BANU

Cu aproximati,· 25 de litere se poateexprima un uum[tr

covîrşitor mai mare de cuvinte-ideidecît cu zeci de mii

de ideograme. Să punem în locul

8/15/2019 Ion Banu -


semnelor-idd calită

ile lumii obiective, să punem în locul

iterelor atomii şi

atunci valoarea atomismului, subaspectul care t: cercetat

aici, se va impune cu evidenţă.

Desprinzîndu-se de calitate, redîndu-ne

o teorie a cantită

ii şi a cantitativului_l, atomiştii auzbutit să se desprindă .

de datele imediate, fenomenale, aleexperienţei, spre a se

8/15/2019 Ion Banu -


ndrepta spre cercetarea inteligibiluluisubjacent. "A fost o

qperă de geniu - scrie Brunschvicg -aceea de a scormoni

adînc, sub datele observaţiei sensibile,

spre a putea fi pust·

n acţiune principii teoretice, care maiîrziu aveau să.

;ervească drept călăuză pentrunterpretarea raţionalrt '

experienţei"2• Autorul francez pune înumină me,-itul atomismului de a fi fost,n fond, prima teorie filosofidt -

adăugăm noi, materialistă, altminteri s-

8/15/2019 Ion Banu -


ar putea obiecta că e uitat pythagorismul care a căutat să se desprindă de

sensibil, spre a intcrpn:ta lumeamaterială. Trebuie relevat

nsă, în completarea afinnaţiei lui

Brunschvicg că, spre:

deosebire de pythagorici, atomiştii s-audesprins de sensibit

ca materialişti şi dialc:cticieni, fără antoarce SIJatele sensibilului, ci

nglobîndu-l. Ei s-au desprins dedeterminaţiilc

calitative diverse ale materiei, dar le-au

negat, ridicîndu-se '

8/15/2019 Ion Banu -


deasupra lor ; ridicîndu-se peste ele, aunglobat în noţiunea lor de materie acelerăsături sensibile pe care experien ··

a le arată a fi cele mai generale.Pythagoricii, intuincr.

contradicţia dintre sensibil şi raţional,au dizolvat în chip

dealist sensibilul în raţional. Eleaţii,constatînd aceeaşi

contradicţie, le-au disj uns în mod

nondialecti<:, reţinîndraţionalul şi eliminînd sensibilul.Atorniştii, în faţa aceleia

8/15/2019 Ion Banu -


şi contradicţii, au acceptat în mod 'dialectic unitatea dinţre

raţional şi sensibil, admiţînd în modmaterialist primordlalul perceptiv alconceptului raţional de atom. DeRuggieroomite acest lucru, esenţial,

atunci cînd afirmă că atomii.

1 În acest sens, A. R e y, La matuitede la pensie scientifique e»•

Gce, p. 131. De asemenea, M. S o o v i n e, op. cit., p. XXII.

2 L e o n B r u n s c h v i c g.L'expbience humaine et la causaliti plty.sique, Paris, 1 922, Alcan, p. 125.

8/15/2019 Ion Banu -


CLXXXIV

ARHITECTURA MA TBRIBJ ŞI ASTORIEI

ar fi elaboraţi în teoria abderitanilor închip , .aprioric"1,

<:U excludc:rea factorului empiric,

adică pe o linie "pythagorică". Autorultalian confundă caracterul abstract al

sintezei care a dus la ideea de atom, cuabsenta bazei empirice a acestei sinteze

8/15/2019 Ion Banu -


n acelaşi timp, şi aceasta evidenţiază

caracterul încă

primitiv al soluţiei atomiste, aj unşi înacest punct, abderitanii şi-au epuizat

puterea de abstractizare, n-au păstratgeneralizării lor logice baza eiobiectuală - universalul

--lin lucrurile materiaie - , ci an ferecasinteza logică a

materialităţii într-un suport concret-ndividual - atomul.

Atomisnml trebuie apreciat sub dubla lu

atură, de teo

8/15/2019 Ion Banu -


ie fizică a unei anumite structuri amateriei si de teorie

filosofică a materialităţii lumii. Se ştiecă nu' trebuie să

onfundăm categoria filosofică de

materie şi diferitele

eorii fizice asupra organizării materiei.Atorniştii au lăsat

a. în teoria lor, să se confunde acestedouă poziţii ştiin

ifice ca !)Î cînd viziunea fizică ar epuiza-o, prin ea insăşi,

şi pe cea filosofică. În acest punct,

8/15/2019 Ion Banu -


ndistincţia dintre filosofi c şi '!tiinţific,abderitanii gindesc în spiritul structuriieoretice care: a dominat cugetarea

preclasică, iar nu în

acela al :;t ructurii clasice în care i-amntegrat . Poate că

ocmai indistincţia aceasta a fost motivucare a făcut ca

Aristotel . in dezacord cu teoriafilosofică atomistă ce-i

trttea în iaţă, să respingă totul,nclusiv conţinutul ei fizic.

n adeviLr, atomiştii, căutînd o soluţie

eoretică în problema

8/15/2019 Ion Banu -


filosofică a materialităţii lumii, o soluţicare să satisfacă

i observaţiile empirice asupraucrurilor materiale, au aj uns

a un rezultat care rezolva, în concepţîa

or, problema,

prin intermediul unui anumit mod de anţelege structura

fizică a lucrurilor materiale. In căutareasoluţiei filosofice,

ei au elaborat o teorie care, nouă azi, neapare nemijlocit

ca teorie fizică a materiei. Materialismu

8/15/2019 Ion Banu -


dialectic, spre a

defini materia ca universal, nu izolează

universalul de lucru

Til e individuale, dar nu exprimăunitatea dintre universal

7i individual şi nici primordialitateandividualului, decît

după ce dist-inge în prealabiluniversalul, mai întli 1n indivi-

1 G u i d o (l e R u g g i e r o, op. cit p. 63- 164.

•

8/15/2019 Ion Banu -


CLXXXV

ON BANU

dual, mai apoi de individual . Atomiştiidin Abdua m;

elaborau categoria abstract ă de materieadică nu pub:at ;

ncă s ă gîndească materia c a universal

distinct, d·,r i;;idădeau seama că trebuie sit renunţe laconcrdul caiit ati\

8/15/2019 Ion Banu -


al lucrurilor n-;atuiak cunoscute prinexperiE-nţa curent :1 .

Şi ai. unci au imaginat o an umităstructură Jizidt a materid,

capabilă, după părcrG! lor, să ne

conducă, prin diviziune,

spre o anumită uliim{t componentămaterialft conactc'i a

ucrurilor, care însă ar fi atît de redusăncît nu ar mai

avE·a particularităţi calitative şi ar fi,prin urmare, capabi l :-\

s ă exprime unive:rsalu1 filosofic, a

8/15/2019 Ion Banu -


cărui funcţie trebuia sit

:'ie tocmai aceea de a se ridica

deasupra rarticlllarităţi ;m

calitative.

Pentru noi, modernii, raportul dintreobitc i mat cri(

'ste un raport -indi'l-·idu al-1mt·versal.

Raportul di ntre obit•d

i atom este însă un raport întreg-parteAtomi7tii ccn!·undi";

ct:ie două planuri. Şi, bizar, confundăuniversalul cu par/ca.

8/15/2019 Ion Banu -


Trebuie să facem distinctie între acestedouă. httmt ak

atomismului : a) ea de 'structurăatomică '' materiei

descoperire epocal ă - în care vedem

piatra inndame ntal·a concepţieimoderne fizice şi pc care ştiinţa de maiirzi u ana -o confirme, dezvoltînd-b) cea care yj.,;.: ază categoria

filosofică de materie, care în minteaaoraiştilor uu se distinge de prima şicare, cu toată superioritatea ei faţă

de formulele teoretice anterioare, arencă un caracter primitiv, menţinîndu-sc

ca atare în faza prearis-totelică de

elaborare a acesteia.

8/15/2019 Ion Banu -


Dar trebuie în acelaşi timp săconsemnăm un apt care

constituie, neîndoielnic, una din cele made seamă succt :'c

ale cugetării filoofic:e. Atomismul,

demonstrat azi pe cak

experimentală, cu toate deosebirilensemnate care-1 disting de cel antic, ar

pmtdul de plecare în atomism ul

naugurat în Europa de Leucippos şi

Democrit. Aceşti<l ,pc cale speculativ[t, au izbutit să ajungăa anticipan:a

8/15/2019 Ion Banu -


unei teorii fizice demonstrate azi în modexperimental.

8. Odată cu atomiştii, filosofia greacă adispus, probabil

pentru prima oară, de o t.::or:ic a

cunoaşterii care a urmărit·

atît soluţii d..:: ansambla cît şielaborarea, uneori impresio· ·

nant de minuţioasrt, a unor momentespeciale ale procesu ·

CLXXXVI

8/15/2019 Ion Banu -


ARHITECTURA MATERIEI Şt ASTORIE!

ui cunoaşterii, ca de exemplu formareasenzaţiilor, atît

Je conştiincios înregistrată de Teofrastn tratatul Despre

senzatii.cu;,.oaşterea începe cu formareaacestora din urmă.

Convins că senzaţiile coincid în chipmpecabil cn insuşirile

fenomenale ale obiectelor sensibile,

8/15/2019 Ion Banu -


atomistul crede că

J.ceasta s-ar explica prin faptul că, într-

un fel sau altul,

-ar produce o "atingere" între organuld(; simţ şi lucru.

Cttm, în cazul văzului, dificultatea de asusţine o atare

motivaţi.e părea de neîndns, filosoful dăcurs imaginaţiei .

El prezumează că, de pe suprafaţacorpului, s-ar desprinde

1m fel de membrană (atomidt), nn mu laj

c<:: ar reprodncv

8/15/2019 Ion Banu -


'igura obiectului. Asemerea mulaj c,saa chipuri - ztwf..oc

rei do la) ar "transporta" în organ ulvizual însuirile lucrurilor, inaugurîndastfel întregul proces cognitiv.

Care a fost caracterul gnoseologieiatomiste ?

n literatura contemporană arc odspîndire relativ largă

\:'Za asnpra subiectivismului sa u

agrw::.ticismnlui atomiştilor. Victor Brochard atribuie lui Dc:nDcrit ognoseologic.:

ubiectivistrt, antiernpiristă care I-ar

8/15/2019 Ion Banu -


apropia de Platon1.

După Gonzague Truc, Dcmocrit ar fi

precursor al ideii

le "relath·itate pură a spiritului"".Cleto Carbonara, deşi

dă o foarte corectă descriere aconcepţiei atomiste asupra

procesului cunoaşterii,

conchide totui. în dezacord cu

propriile sale premise, afirmînd"scepticismul cert" gno

"cologic al lui Democrita. Nicola

8/15/2019 Ion Banu -


Abbagnano, fiind de părere

ă, după atomişti, ar exista un abis între

sensibilitate şi

raţiune, îi atribuie lui Democritconvingerea asupra caractvrulni limitat

al cunoaşterii4•

nmărul redus de fragmente originale îaceastă tem8.

i dificultăţile de a armoniza enunţurice par a fi în dezacord

1 V i c t o r n r o c h a r d, Protagoras etDemocrite, în "Etll(les de

p1ilusophie ancienne et moderne",

8/15/2019 Ion Banu -


Paris, 1 9 12, Alcan, p. 33.

2 G o n 7. 't g n e T r u c, Histoire dr ta

philos?f'hie, Paris, FischlJa

:her, 1950, p. 5G.

3 C 1 e t o C a r b o n a r a, La filosofiagrec2 , val. I, Datle origini a

Platane, Xnpc)li, 1951, I,ibr. scient, ed.

p. fl3.

N i c o 1 a A b b a g n a n o, S!oriCLddlil filos'Jf!o.. Y<>l. I, Torim),

1 958, Un . ti!'.-ecl.Torinese, p. 43.

CLXXXVII

8/15/2019 Ion Banu -


ON BANU

unele cu altele: îngreunează sarcinanterpretului. Impasul

poate fi îusă învins dacă enunţurilegnoseologice sînt cititt· .

inînd seamă de structura totalităţii de

sist(:m <lin can

fac parte.

Chestiunea modului în care considerauatomiştii calită

ile este corolarul chestiunii de a şti ce

8/15/2019 Ion Banu -


rol gnoseologk

acordau informaţiilor scnsoriale. Dacă

acestea din urmi:

erau declarate inşeli"itoare dispăreaorice temei u.l accep

ării calităţilor f enomcnale drept reale

ar nu ibzorii.

Unele texte d·..:rnocritice par a conducecătre concluzit

subiectivistc. Aflăm (fr. B 125) cărebuie frtcut deosebire între anumite

senzaţii care ar avea o valabilitate dmu

8/15/2019 Ion Banu -


VO(.H;)-nomo i ele: altă part,

atomii şi vidnl " a caro:

"

valabilitate estE: en1j-ctce*. In aceeaşiordine de id,:i s<:

nscrie şi semnificaţia enunţului potrivitcăruia "sînt două

forme de cunoaştere una limpede altaobscur[t" (fr. B 1 1 ),

8/15/2019 Ion Banu -


explicîndu se c ă pri n cunoaşterea

oLscură se înţelege aceea

dată de senzaţii iar prin cea limpede,raţiunea.

A. Rivaud1 şi V. E. Timoşenko2 audemonstrat în ehip

convingător faptul că atomiştii admiteaurealitatea abiel>

uală a calităţilor. Ato miştii aveau

8/15/2019 Ion Banu -


convingerea că toate

senzaţiile se formează printr-un anumit

cont act , direct

sau indirect (sinllllacre , vibraţii,atingere tactilă) , între

organele de simţ şi realitatea materialăcare ne înconjoară.

Cît despre fenomenul gîndirii, acesta s-ar datora circulaţiei

prin trup a mulajdor, aşa că ar constituiun fd de produs.

al "transformării" hullttlui material şi, în

ultima analiză ..

8/15/2019 Ion Banu -


a atomilor înşişi .

nterpretările snbiL ctiviste pe care le-am pomenit mai.

sus sînt legate de părerea după care, laDemocrit. senzaţiikar avea o valoare

doar subiectivă, convenţională, el nead-miţînd. ca reală, obiectuală, decîtexistenţa atomilor şi a vidului. Rivaud

spune însă că între cei doi termeni, norn•

şi ctcc, nu este un raport ca de la

"convenţie" la ade\·ă•

8/15/2019 Ion Banu -


obiectual, ci că indică deosebirea dintredouă aded.r<ri,

* Creuem că tcrm<.>uii nomo i eteesînt intraductibili sul • raportut

semnificaţiei lor din gnoseolcogia lui

Democrit.

1 A 1 b e r t R i v a u d, op. ci#., p. 151sq.

s V. E. T i m o ş e n k o, a1·#. cit., p. 83sq.

CLXXXVIII

8/15/2019 Ion Banu -


AIH-!ITECTURA MATER IE! ŞI ASTORIEI

dintre care unul, n.omo, este derivat şicomplex, iar celălalt,

etee, este elementar, direct sesizabill.

Asmus nu crede că

ceh: două cunoaşteri ar fi considerate decătre Democdt

drept contradictorii, ci ttm:te,cunoaşterea raţională fii nd

"prelungirea"2 percepţiilor senzoriale.Ultima e denumită

.obscură", deoarece, afirmrt Democrit,

8/15/2019 Ion Banu -


ea devine neputincioasă cînd impulsulexterior e prea slab (fr. B 1 1 ).Demoerit descoperă astfel fenomenul

psihologic al j;ragului sen

;,att"â. Percepţia senzorială ar fi reactiasubic:di\·ă fată de

fei10mene obiectuale, iar acestea oexpresie a esenţei t'ucrurilor materiale,esenţă de asemenea obiectnală, dar unsensibilă ci inteligibilă3•

Mai există, după cum credem, un

argument în sprijinulacestei interpretări care evidenţiazăempirismul guoseologic

8/15/2019 Ion Banu -


mecanicist al hti Democrit. Să privim,raportate unele la

celelalte, cîteva din enunţurileatomiştilor. După Democrit,

raţiunea îşi ia "toate cunoştinţele" de la

simţuri. Apoi, a percepe şi a gîndi ar fiotuna, iar aceste activităţi ar fi datori te

uneia şi. aceleiaşi capacităţi ; deasemenea, sufletul şi gîndirea ar fi unulşi acelaşi lucru, dat fiind că sufletul eformat din atomi. Este vorba deci de onatură i dent1că între

o:tcr-0-lJcnc;; ( riisthesis) , vouc;; (110US) Şi lji UX ( psyhe} . Înţelegem astfel afirmaţia lui 'l'eofrast că

după Democrit, gîndirea ar fi corporală

8/15/2019 Ion Banu -


şi pe cea a lui Plutarh, arătînd cămnlajele lui Democrit poartă cu sinechiar emoţii şi pasiuni .

Democrit şi-a explicat mai limpedegîndul atunci cînd a

arătat că sufletul, prin acea parte a luicare nu e gîndire,

este răspindit în întreg corpul, în timpce, atunci cînd se

tabileşte un anumit echilibru intre

atomii " de suflet",apare gîndirea, localizată doar într-oparte a corpului

8/15/2019 Ion Banu -


torace sau creier).

Rnunţuri le aparent dezacordate ar putea

s:i aparţină

unui context în care Democrit foloseşte,n spiritul vremii,

un procedeu care a reţinut insistentatenţia sofiştilor, acela

al "argu mentelor duble". Bine condus,acest procedeu,

1 A se vedea argumentarea lui R i " a nd, op. cit. , p. 1 59 sq.

2 B. <t>. A c M y c. Jl.eMotcpum,

MoexBa, i-'13.11. .1\\ocK.

8/15/2019 Ion Banu -


YI!HEepcw<en

1 969, p. 42.

3 Ibidem, p. 19.

CLXXXIX

ON BANU

8/15/2019 Ion Banu -


c.::onstînd în examinarea argumentelor pro şi contra ale

unei opmu, avea să-şi dovedeascăvaloarea euristică în

disputele orale ale lui Socrate şi în

dialogurile scrise platoniciene*. Despreprezenţa

menţionatului procedeu la

Dcmocrit, dispunem de un argument deext. Enunţul

ui Democrit, considerat agnostic,asupra senzaţiilor, unde

apar şi termenii enigmatici de nomo şi

8/15/2019 Ion Banu -


etee, e redat de

Gal cnos astfel : "Democrit, după ce a

defăimat aparenţele

'l asi bile, spunînd <<"VOI.L<Jl, existăculoare, amar, dulce, dar

7s'!î , nu există decît atomi şi vid >>,pune simţurile să

-orbească astfel împotriva raţiunii :<<Sărmană raţiune,

bpă ce ai împrumutat de la noiargumentele tale, vrei

st ne dobori. Dar căderea noastră e

nimicirea ta >> (fr .

8/15/2019 Ion Banu -


13 1 25) .

Rezultă din toate cele de mai sus că

ntreaga viaFt

p::.ihică, inclusiv senzaţiile, gîndirea,sentimentele, aşadar

ntreaga subiectivitate a omuluireprezintă un produs

c;nhiecti\' al unui material obiectual cara pătruns în corp

prin mulaje sau, într-o descriere maigenerală, prin atomi .

9. Ca reprezentant (cu precumpănire) al

epocii clasice,

8/15/2019 Ion Banu -


Tlemocrit acordă o atenţie largdesfăşurată obiectului social

f'i uolitic, sub variate laturi ale acestuiacăutînd st-1 cerce

c;e în specificitatea lni. E adevărat că

adesea dispunem

doar de maxime, dar avem dreptul săcăutăm conce1 >ţia

2'cnerală subjacentă care le leagăaolaltă, deoarece lista

ie opere democritice, transmisă deDiogenes Laertios, indică

o serie de lucrări cu caracter istorica-

8/15/2019 Ion Banu -


etic care au exprimat,

desigur, o concepţie de ansamblu.

Subaprecierea lor, saa

,,_,asineglij area lor, aşa cum seconstată, spre pildă l:J.

Bertrand RusselP, este deci nedreaptă.

Ligamente ale concepţiei sale istorice

reies mai ales

din două fragmente ceva mai mari2, încare c: dată o

ackvărată schiţă concentrată a istorieiumanităţii . Bogăţia

8/15/2019 Ion Banu -


Privitor la funcţia formei de dialog (carc departe <le a fi doar

*

;'urmă") în opera platoniciană, vd.ucrarea noastră, Platon lwntcliti

".' . . . , p. 1 6 sq.

B e r t r a n d R u s s e 1 1, History of

Westel'n philosophy, T,cmdon.

.Hen & Unwin LTD, 1961, p. 82 sq.

o D i o d o r, I, 8 ; T z e t z e s. Scolii laI e s i o d, XIV, 13 sq.

cxc

8/15/2019 Ion Banu -


ARHITECTURA MATERIEI ŞI ASTORIEI

de idei teoretice explicitate şi mai ales

mplicate în aceste

8/15/2019 Ion Banu -


exte ar fi greu de evidenţiat în cîtevarînduri . Este în primu1 rînd o evocare adezvoltării istorice a societătii omeneşt

ncepînd cu o stare învecinată cu aceea an1nalc1or, continuînd cu viaţa depeşteră, spre a aj unge în fin:__ la

<·c a civi lizată. Pe-ntru constituireaunei stiinte dia1cc'.: i ''a i storid , estensemnată recunoaşterea d către

Demoni·

a caracterului evolutiv al societătiiomenesti, ca dezvo1tar.:,

de 1a o fază inferioară la unasup'erioară. Apoi, drept factcr

{u ndamental al acestei dezvolUni, el

8/15/2019 Ion Banu -


ndică nevoia mate::-iai;'i

care a stimulat pe oameni şi forţa lor

nventivă. InterEtilcl

comnn i-a făcut să se adune laolaltă şi sformeze societatea, iar puterea

oamenilor, constituiţi într-un anum;

a.gregat social, a sporit. Experienţa şiacţiunea lor prachc

n natură le-a dezvoltat inteligenţa, i-adus Ia minunat ..

descorcriri, între care a focului şi adiferitelor meşteşuguri .

Omul s-a 1·idicat, pentru că a fost ajutat

8/15/2019 Ion Banu -


,de mîini şi dl

raţiune", spune Democrit. Iată, ca factor

al dezvoltări i

ccialc, un criteriu dedus dinactivitatea productivă a

on111lui, criteriu care se impune voinţesal e. Textul, indicînd alături de raţiunerolul creator al mîinii care munceşt,l l enfăţişcazit intuirca însemnătăţii munciin opera ck

civilizare a omului, a colaborării ei curaţiunea şi, implicit,

relevă însemnătatea determinantă a

vieţii materiale asn11ra

8/15/2019 Ion Banu -


dezvoltării culturii. Asemenea teze sînt,fireşte, încă depart.

de materialismul istoric, dar cuprindncontestabil u;;

element de materialism, aparţinînd

preistoriei tezei ştii Il ţ!fice a roluluideterminant al modului de producţie învi:Lţ:

-;ocialii. Se ştie că întemeiereamaterialismului istoric s-a

sprijinit pe o îndelungată evoluţieeoretică prealabi1:1

n domenin1 gîndirii sociale. În textul lu

Democrit Se cn

8/15/2019 Ion Banu -


Yine să fie salutat un moment al acesteievoluţii, pca.t..:

chiar primul în Europa, la acest grad dematuritate.

Dar nu numai atît. Din textele menţionat

mai rezn:td

că, după Democrit, relaţiile de la stăpîna sclav, relaţiilde oprimare şi eleuptă dintre oameni, furtul ca şi

regalitatea, nu au existat din totdeauna.Autorul antic ar

evocat o epocă trecută, cînd oameniiduceau o viaţă Jc

prietenie şi colaborare, cînd nu aveau

8/15/2019 Ion Banu -


rcgi şi stăpîni, C Hd

CXCI

ON BANU

mplicit, un exista stat şi sclavagismsîntem tentaţi si

presupunem noi) , cînd un existauviolenţa, războaiele,

furtul, cînd nu exista aşadar proprietatea

privată (ne gîndimnoi) . E vorba deci, într-un cuvint, deacea orînduire socială

8/15/2019 Ion Banu -


pe care filosofia marxistă a istoriei adenumit-o comunt

primitivă.

Aceste gînduri, abstracte şi utopicepentru vremea lui,

nu au reprezentat mai mult decît viziuniale unui om care,

pentru o clipă, se refugiază dinactualitate în reverie. eăci,

de obicei, Democrit ne apare ca om alimpului său : ataşat

grupurilor democratice ale clasei

dominante din societatea

8/15/2019 Ion Banu -


sclavagistă a secolelor V -IV î.e.n., elnţelege cu luciditate idealurile lor,nterpretîndu-le în limbaj tc·oretic, şi

gindind în spiritul năzuinţelor ce leanimă.

Criteriul raţionalităţii fiind dependent

de criteriul bine:lui ,

c(•re definirea prealabilă a noţiunii debine. Filosof Ltl din

Abdera ne apare orientîndu-se sprecriterii obiectnalc. Bun

este ceea ce corespunde interesuluigeneral, aşa cum acesta

c definit de legea cetăţii, deci bun e cee

8/15/2019 Ion Banu -


ce se confonnează

dreptului, legii. "Este puternic şi senin

cel ce acţionează

n concordanţă cu legea. Răul . . . edispreţul fală de

ege . . . ", spune Democrit. Viaţa moralnu există în

afara societăţii, ci în cadrul ei. Drej_stşi moral este ceea

ce serveste interesului comun.

n m'od semnificativ, într-un fragment Slgntpc:azii

8/15/2019 Ion Banu -


aolaltă, ca lucruri ce trebuie respectate"legea, magistratnl şi înţeleptul". Căfilosoful din Abdera căuta nu factor

neC'esar, exterior individului, care sădefinească morali tal:o::a acestuia si s ădesemneze un cadnt determinat a lsentimentelor sa'le subiective, ne-ospnn(: una din cele mai

interesante maxime, unde omul e

ndemnat să se conducănn după capriciile subiective pe care legenerează posedarea

dE· bnnuri, nu după speranţele deşartecare pot să se ivească

n cugetul său, ci dnpă natură, care nn c

8/15/2019 Ion Banu -


subordonată

lÎllllllltli, ci St: a utosatisface - ?

Ocr c; o a?J·d.px. c; ( ph-sis

d,'; autarkis) .

Considerînd dezbaterea dintre adepţiiprincipiului legii

nomos -;;i aceia ai principiului naturii

ph'(Jsis, dc·spre

care am mai vorbit, se observă înansamblul părerilor lui

CXCII

ARHITECTURA MATERIEI ŞI A

8/15/2019 Ion Banu -


STORIEI

Democrit adeziune la principiul

democratic al legii. Semnil'icaţia datăde Democrit termenului de natură înexpresia reprodusă mai sus nu dezmintecredem, spusele noastre.

n opoziţie cu Socrate, Democritelaborează o etică

aică1•

1 u acest moment istoric, are o

mportanţă primordialăchestiunea de a şti dacă alţii decît vechiaristocraţi pot

8/15/2019 Ion Banu -


avea dreptul de a conduce cetatea. Oungă serie de maxime,

chiar dacă nu total concordante, coincidntr-o privinţă :

conducerea trebuie s-o aibă cei

valoroşi, fie că au anumite

a pti tudini din naştere, fie că audobîndit cultură şi înţelepciune prinnvăţătură şi educaţie. Semnificaţia

politică

a acestui principiu se reliefează în modşi mai pregnant ,

dacă-1 comparăm cu criteriul

aristocratic de promovare

8/15/2019 Ion Banu -


"'ocială. Un exemplu : Plutarhpovesteşte că, în bătălia

dl' }a Potidaia, premiul vitcjiei, carerevenea după merit

ui Socrate, fu destinat de generali lui

Alcibiade, "datorită

originii sale aristocratice"2• Democriteste apărător al ideilor de stat, lege şiegalitate, văzute, toate, prin prisma

11mJi adept al intereselor demos-ului,ntr-un moment

storic care voate fi caracterizat ca unulde triumf al demonaţid , iri ciuda unor eclipse vremelnice. El apără statul şi

dreptul, mergînd pînă la revcndicarea

8/15/2019 Ion Banu -


pedepsei capitak (fr. B 259) împotrivaduşmanilor lor, pentru că vede îu degaraute ale înfloririi tuturor : "Dacă

prosperă statul,

atunci prosperă toate ; dacă seprăbuşeşte statul, se prăbu şeşte totul"

fr. B 252) .

Tezele de mai sus ne apar, în puţineleexte care au ajuns

pînă la noi, a vînd o înfăţişareschematică şi de obicei pur

enunţiativă. Ele nu sînt întotdeaunacoucordante, ceea ce

asă deschisă posibilitatea ca unele din

8/15/2019 Ion Banu -


ele să fie apocrife .

Dar, privite în ansamblu, ele dezvăluie

otuşi profilul unei

concepţii de bază închegate şi mature. Ounitate teoretică

eagă laolaltă sociologicul de etic, iar pe acesta de politic.

Unitatea ne: apare şi mai completă dacăinem seamă şi

1 Dup{L cnm observă, cu tlrcptate, R od o 1 f o :M o n d o 1 f o,

n

8/15/2019 Ion Banu -


Prvble;ni dd pen.siero anlico. Bologna,1936, Nic. Zanickeli, p. 20.

" P 1 u t :• r h, Alcibiade, Paris, 1927,Garnier, p. 45.

CXCIII

ON BANU

de vederile pedagogice ale luiDemocrit, despre care, aici ,

ne vom mulţumi să spunem că,

8/15/2019 Ion Banu -


exprimînd, ca şi pedagogia

ui Protagoras, cerinţele ascensiunii

democraţiei, se manifestau în favoareadeii educabilităţii oamenilor, aransformabilităţii lor morale şintelectuale, ca şi împotriva metodelor

de constrîngere.

Apreciind gîndirea social-politică afilosofului atomist.

relevăm constatarea pe care o facKecekian şi Fedkin, cînd.

spun că Democrit a fost adeptul uneidemocraţii cenzitarc,

"moderate", luînd poziţie critică faţă de

8/15/2019 Ion Banu -


democraţia , .ex-tremistă" care seconsolida în Atena în a doua jumătate aveacului V î.e.n.1•

10. Am lăsat la urmă tema ateismuluişcolii dic Abder<:t,

deoarece apare în gîndirea filosofilor atomişti ca o consecinţă nu numai astructurii atomice a lumii, dar şi a caral>erului pe care îl are viaţa socială.

Pînă în epoca clasică, fuseseră elaboratnumeroase tez<'

antimitologice dar divinitatea nu fusesenegată în mod

expres. Ipoteza inexistenţei zeilor e

8/15/2019 Ion Banu -


formulată în faza ccD.

nouă a gîndirii laice, în epoca clasică,

odată cu unii sofişt i .

La atomişti apare, c a şi l a Prodicos,negarea didnităţii,.

corolar al fundamentării teoretice aateismului . Avem în

vedere, înainte de toate, teoria atomistăşi concepţia asupra

cauzalităţii, întemeiată pe atomi şi pemişcarea lor nece-·

;ară . .,Atomistica se opune în general

reprezentării creaţiei

8/15/2019 Ion Banu -


umii şi conservării lumii de către ofiinţă străină acesteia

. . [În atomistică J natura îşi are temeiun ea însăşi,

este, simplu, pentru sine", spune Hegel2

Argumente gno-seologice vin în sprijinucelor ontologice. Filosofia socială.

a lui Democrit considera şi ea căevoluţia societăţii ornt:·neşti îşi aveacauza "în sine", fără intervenţia vreunui

factor divin. În fine Democrit,lustrîndu-şi concepţia cn

exemplul conservării sănătăţii, pare să f

căutat şi o fun-damentare etică a

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


credinţa în zei, ba mai

mult, imaginea lor apare omului în

conştiinţă. Aici Democrit avea în vederprobabil visele. Oamenii sînt cei ce aucreat pe zei, spune Democrit, atuncicînd, temători

in faţa forţelor desfăşurate ale naturii,e-au atribuit caracter divin . .,Numele

zeilor sînt simboluri lingvistice", spuneael (fr. B 142) . Dar imaginile ? Aiciexplicaţia reprezintă

un amestec de consecvenţă, dar şi desimplism. Toate reprezentările noastreprovin din mulaj e, efigii materiale aleucrurilor înconj urătoare, care pătrund

n organul vizual.

8/15/2019 Ion Banu -


Dacă e aşa, imaginea divinităţii,constatată de om în con

ştiinţa lui, trebuie să aibă la bază totnişte mulaj e. De unde

prQiTin însă aceste mulaje ? Întrebarea

rămîne fără răspuns.

Trebuie să ne mulţumim cu ipoteza căprovin de la agregate atomice materialentîmplătoare, trecătoare1.

1 1 . Dacă, împotriva opiniei aproape

unanime în istoriografia filosofiei greceşti, vedem în

Democrit un gînditor

8/15/2019 Ion Banu -


dasic iar nu un .,presocratic", o facemdeoarece folosind

procedeul analizei structurale şiexaminînd sistemul de

gîndire al marelui atomist, prin

compararea structurii

etapei vechi cu aceea a epocii clasice,observăm în substratul cugetării salepredominanţa celei de-a doua. Filosofiasocială se separă la el în chip calitativde ontologie.

ntemeiat })e studiul minuţios alsenzaţiilor, ne oferă o

gnoseologie de sine-stătătoare.

8/15/2019 Ion Banu -


Aplecarea sa asupra problemelor omului, calitativ diferenţiate, a istorieisale sociale, a mijloacelor sale de

cunoaştere relevă faptul

că a fost

filosoful care, împreună cu Socrate şi cusofiştii, au făcut

ca filosofia . ,să coboare din cer pepămînt". Compararea

ni cu Socrate este instructivă din mai

multe unghiuri devedere. Tradiţia nu greşeşte cînd indicăeoria socratică

8/15/2019 Ion Banu -


a inducţiei şi a universalului conceptualpe scurt logica

<;ocratică despre care va fi vorbacurînd, drept reper de

prim ordin al teoriei care formulează

determinaţiile a ceea

ce numim etapa clasică. Ea greşeşte însăcînd omite contribuţia care, în acestdomeniu, îl apropie pe Democrit de

1 V. şi C 11. A p p n h n, Ciceron, Paris,

1935, Garnier, n. 39, p. 346 -347.

cxcv

8/15/2019 Ion Banu -


ON HANU

Socrate, de clasicul Socrate. Filosofulabderitan a schitat

principiul logic al inducţiei, s-a ocupatde deosebirea dintre

esenţă şi accident, de diferite modalităţiale accidentubi ,

cutp. arată Salomon I,uria şi Th.

PapadopoF.

n mod analog cu acela în care au făcut-Platou şi

8/15/2019 Ion Banu -


\ristotel, filosoful din Abdera ne-aoferit un sish·m în ,_·:ue

variatele sfere de preocupări - de"fizică", onto!otţic:,

gnoseologie, filosofie socială, etică,

politică - :<.c grupc:tzt

n mod echilibrat. Au dispărut la elatîtea din univoC:.ti{

ile calitative "preclasice" : biotic-abiotic, social-co:ottiic,

subiect-obiect (dar nu şi cele în carepersistă faptul de a

corporaliza spiritualul, indistincţia

8/15/2019 Ion Banu -


dintre criteri ul de hazft

al fizicii şi acela al ontologiei şi altele)

Efortul său 4<· a

renunţa la limbaj ul metaforelor şisimbolurilor, de a ok·ri

reflecţiei Jilosofice o terminologieehnică proprie, dă rc;; ultate decisive,

semnificati\·e sub raportul care nentereseatt aici. În ce priveşte

"cercetarea sa conceptuală şi definirea.

esenţelor (lucrurilor) ", cum nenformează, din păcate

prea eliptic, Aristotel, d îl anticipează

pe Socrate. Limbaj ul

8/15/2019 Ion Banu -


său se depărtează de cel sentenţios, sprea se apropia de cd

deliberativ, cel puţin atunci cîndanalizează fnncţiilc orf anelor de simtsi formarea sc:nzatiilor.

12. În gîndir a atomisHt, mate;ialismulontologic şi atd:-::mul se îmbină cu ofilosofie sociaEi orientată în directia

materialismului şi cu o gîndire politică

democratică.Mecanici smul îşi lasă o puternicăamprentţl îu teoria

8/15/2019 Ion Banu -


atomilor. Indivizibilitatea şi amorfismulatomilor, natura

mişcării atomice, reunirea atomilor concepută ca simplă

asamblare, natura psihicului şi a vieţii,

caracterul înregistrării senzoriale,dentificarea naturii senzatiilor cu natma

gîndirii etc ., iată atîtea din aspectelemecaicismului. Dar

atomismul a reprezentat o mare cucerireeoretică a mi.n!:ii

omeneşti.

Prin el, Democrit e 1111 ilustru

precursor al ştiinţei moderne. Dacă P.

8/15/2019 Ion Banu -


Couderc, în spiritul părerilor poetuluiVak•ty, 1 Vd. c. Y. JI y p H 11,JI.c,ltOKpum u unayKillUBitaJl

;7o,•ul{a, î:n "B('CT

IHI\ .npeHHeif Hcrop uM", 4, 1961pnssim; T h. P a p a d '' p o 1.

Cfmsideraţii asupra logicii luiDcmocrit, in "Revista de filosofic", 9,1965.

passim .

CXCVI

ARHITECTURA MA TER!r:I Şl ASTORIEI

8/15/2019 Ion Banu -


nu vede "nimic comun" între atomismulvechi şi cd modern1,

dar nu-şi argumentează opinia, tezacontrară beneficiază

dimpotrivă de un lux de argumente2•

Gassendi recunoJ.:;;te

patemitatea lui Democrit asupra teorieisale atomiste,

ewton de asemenea. Or, Newton e celce 1-a inspirat pe

Dalton, unul din întemeietorii teorieiştiinţifice a atomilor. Bernal scrie căatomismul abderitan, deşi nu poat.· fi

considerat ca teorie fizică propriu-zisă,

8/15/2019 Ion Banu -


este totuşi "embrionul direct sirecunoscut al tuturor teoriilor mod(:rneasuora atomului"3

1 P. C o u d e r c, L'astro11omie. Debuts

et prog1·es,

n

vol,

,e

.

ciel dans l'histoire et dans la science",

Paris, 1940, 1,.D.P., p. G9.

8/15/2019 Ion Banu -


V. lii. S o 1 o v i n e, op. cit., p. XI,IIsq.

J. B t: r n a 1, op. cit., p. 108.

XIV

BIO-MATERIALISMUL

. !lfedicina nu are nevoie de ipotezegoale''

Hlppocrates, Despr vechea mediciniJ.16.

1 . Adresîndu se lui Phaidros, îndialogul cu acelaşi nume

8/15/2019 Ion Banu -


al lui Platon, Socrate îl invită să iaaminte la ceea ce spune

despre natură medicul Hippocrates, pecare Platon, prin

cttvintele l ui Socrate, îl pune pe acelaşi

plan cu însăşi ,.ra

inuea cea dreaptă"1•

Dacă am reamintit această observaţie a1 ui Platon, este

pentru a atrage atenţia asupraconsideraţiei pe care fondatorulAcademiei o avea faţă de gîndireamedicului din Cos,

8/15/2019 Ion Banu -


gîndire invocată aici nu sub latura eimedicală, ci sub latura ei generalăfilosofică.

n istorie, Hippocrates a rămas îngeneral "părinte al

medicinii" şi atît ; mai mult, pentru uniieste medicul care,

dacă a izbutit să creeze o teoriemedicală, acest lucru s-ar

datora tocmai faptului că ar fi eliberat

medicina de filosofic, dîndu-i înapoispecificul ei

"opus doctrinelor speca

8/15/2019 Ion Banu -


ative", după cum spune Windelband2•

Uberweg-Heinze

cred şi ei că Hippocrates nu foloseştefilosofia în opera lui

ştiinţifică3• Autori ca Robin, Bn!hier şiatîţia alţii nu-i

acordă gînditorului din Cos nici un locn istoria filosofiei.

Ba unii cercetători ai istoriei filosofiei,ca A. Rivaud•

1 P 1 a t o n, Phaidros, 270 B-C.

8/15/2019 Ion Banu -


2 \V. W i n d e 1 b a n d, op. cit

p. 54.

•

" tJ b e r w e g H e i n z e, Grundriss der

Geschichte der Philos.,phi.

voi. I, Berlin, 1903, p. 62.

4 A. R i v a u d, Les grands courants dea pensie n.ntique,-Paris, 1 932,

p. 50.

8/15/2019 Ion Banu -


CXCVIII

BI O-MATERIALISMUL

merg chiar pînă la a pune la îndoialăexistenţa fizică a lui

Hippocrates-

Această din urmă pluere are azi foarte

puţini adepţi.

u este cazul să insistăm asupra mărtmiilor care glăsuiesc

nu numai despre t-xistenţa fizică a l uiHippocrates - care

8/15/2019 Ion Banu -


a trăit probabil peste 80 de ani şi a căruakme trebuie

plaată pe la anul 420 î.e_n, - dar şidespre actiYitatea lni

de medic, iniţiator de şcoală şi autor

fecund.

u poate fi m:gată nici însemnătateafilosofică a gîndirii

sale. În diferitele lucrări consacratestoriei ştiinţei in antichitat e, apare

adesea nu numai Hippocrates medicul,dar şi Hippocrates filosoful. Abel Rey,n cartea sa La maturzte

de la pensie scient1jique rn Grecc,

8/15/2019 Ion Banu -


subliniază Jocul lui Hiamcrates îndezvoltarea filosofiei antice. Concepţiafilosofică

a marelui asclepi ad se vădeşte amplă şn monografia pe

care Louis Bourgey o consacră în 1953colecţiei hippocratice : Observat1:on ctexperience chez les midecins de lacullection Mppocratiquc.

2. O primă problemă e aceea abibliografiei hippocraticl:.

Sub numele de Corpus kippocrat1:cum,radiţia ne-a transmis

un număr de aproximativ 60 de lucrări.

8/15/2019 Ion Banu -


Există părerea

unanimă că nu toate aceste lucrări i-au

aparţinut lui

Hippocrates, ci numai unele dintre ele.Există de asemenea

aproape generalizată părerea că, dintreucrările care nu

au fost ::;crise de mîna lui Hippocrates,o parte aparţin

şcolii sale, fie că au fost scrise de fiiisau de ginerele lui,

care toţi au fost medici, fie de alţii

dintre discipolii săi.

8/15/2019 Ion Banu -


Se admite de asemenea, în general, căunele lucrări din

Corpus aparţin altor autori, ba, pe cît separe, chiar altor

orientări tc:oretice, şi că numai prin

rutină sau hazard au

ncăput în acelaşi cadru cu lucrărileşcolii din Cos.

u poate fi pus la îndoială caracterulneunitar al Corpusului . După Rey, în

Corpus s-ar (-xprima două orientărideosebite, după L. Bourgey, trei.

Problema care ne preocupă însă aici

8/15/2019 Ion Banu -


este aceea a ro!ului

ucat de şcoala hippocratică în

dezvoltarea filosofiei ln

Grecia antică. Cercetînd Corpushippocraticum, sîntem izblţi

de un ansamblu de idei de marensemnătate filosofid şi

CXCIX

8/15/2019 Ion Banu -


ON BANU

ajun gem la con el uzia că istoriografii

filosofiei i-au nedrept[iţi"!: pehippocratici, neacordîndu-lc locul ce lerevine în chip firesc în istoria filosofieica exponenţi ai unui momen filosofic .

..: vom ocupa de contururile acestuimoment, fără a fi

preocupaţi de chestiunea dacă ideilefilosofice care-i defille.: ii aparţin luHippocrates sau adepţilor săi. De:

aceea, vom vorbi nu de Hippocrates, cide hippocratici ; o cere

rl:l'.erva iăcută mai su,;.

8/15/2019 Ion Banu -


r:: dăm seama de faptul că în CorpusexisU't, pe lîngă

orientarea hippocraticilor, şi puncte devedere di\ e

rgente

n raport cu acestea. Faptul se datoreşte

acelora - numeroi şi anonimi - care auadunat laolaltă, sub o singură

ituLtură, lucrări medicale carepro\·eneau din cercuri

diw,rgente între ele sub raport teoretic.

8/15/2019 Ion Banu -


Unneaz.[t să desprindem doar acele ideicare ni se vor

pi:irc<l că ('Xprimă un anumit tot. Nucredem că a\·em altă

soluţie şi aceasta ni se pare acceptabilă

dacă nu pretindem

stl îdăţişăm cititorului un sistemfilosofic conturat. atribuit unui anumitautor. Nu înfătisăm asadar un asemeneasbt("lll, ci un anumit ansamblu d.e' idei,mai mult sau mai

puţill organizat, într-o oarecare măsurăestompat. exprimînd nu atît o doctrinăndividuală, ci mai ales un anumit

moment, colectiv. Sîntem cu atît mai

8/15/2019 Ion Banu -


ndreptăţiţi să pro

Cl'(hm astfel, cu cît avem în vedere şi

alte două împrejurări. care justificăpărerea după care marea majoritate aucr:irilor din Corpus sînt legate printr-o

dublă unitate.

Avem în vedere pe de o parte o anumităunitate ideologică,

carl: a reunit laolaltă, pînă la un punct,pe membrii grupulni hippocratic, şi, pede altă parte, unitatea de timp, datt1 de

faptul că, în imensa lor majoritate,ucrările Corpusnln: au fost întocmitentr-o perioadă cuprinsă între ultim.eL.

decenii ale secolului al V-lea şi mijlocu

secolului al IV-lea î.c.n. Este perioada

8/15/2019 Ion Banu -


clasică din dezvoltarea filosofici'i înGrecia - perioada lui Socrate, Democritşi Platm: - în faza ei imediat anterioară

celei aristotelice.

3. Acest ultim fapt ne poate dirij a :;;ispre det.:rminarea

rolulai istoric pe care 1-a îndeplinitcugetarea colii hippocratict·. Nucunoaştem destnl de bine evenimentelepolitice ce

BIO-MATERIALISMUL

din insula Cos, in epoca delimitată maisus. Ştim îns;t cii

perioada de matmitate a lui Hippocrates

8/15/2019 Ion Banu -


coincide cu perioada de intensflafirmare a democraţiei ateniene, intr-unimp în care insula Cos se afla în orbita

nfluenţei exercitatt.: de

Atena democratică, şi-şi adaptanstituţiile oriEntării democratice a

Ate:uei. Un text indică faptul că, în acesconflict între vechea aristocraţiegentilică şi noii dcţin[ttori

de averi mobiliare, militanţi pentr tdemocraţie, Hippucrates a fost mt adeptal democraţiei. In lucrarea Despre

vechea medicinâ, care aparţinencontestabil lui Hippocrates însui,

el vorbete cu neocolită simpatie în

favoarea celor "care

8/15/2019 Ion Banu -


nu se supun despotismului şi seguvernează pe ei îni:;i"l,

manifcstînd ostilitatea sa faţă deregimurile în ..:are .,oamenii nu sintstăpîni pe persoana lor, nici nu sintguvt::rna ţi de legi }Je care să le fi făcu

ei înşişi, ci de către o putere

despotică"2•

Hippocrates reunqte în opera sa spiritulfilosofiei materialiste, cu interesul intenpentru cunoaşterea raţională

a naturii lucrurilor, cu afirmareadealului politic democratic. El aransmis, desigur, spiritul acestei

orientări teoretice urmasilor săi în ale

8/15/2019 Ion Banu -


filosofiei şi stiintei.

4. Hippocraticii s-au ridicat în primu'l

rî1cl împotri,-a

acelora care nu legau practica lor medicală de o concepţie

eoretică generală ; ei s-au ridicat înegală măsură şi ÎmlJotriva celor care,fascinaţi de teorie, nu ştiau să oraporteze la realitate şi rămîneau lapoteze deşarte, lipsite de continut.

În scrierea Despre vechea medicittă,autorul arată că

medicina "nu are nevoie de ipoteze

goale. . . despre care

8/15/2019 Ion Banu -


nu se poate şti dacă sînt ori nuadevărate, deoarece nu

există ce\·a cu care să fie comparatespre a se cunoaşte

reali ta te a" 3.

1 Desp1'e vechea Pnedicină, § 16.

2 Ibidem.

3 Ibidem,

I. Referirile la. lucrările hippocraticese dau in prezentul studiu <lnp{,următoarele texte: E. Li t t re, Oeuvrescomp!Ctes d'Hippocraf.e, l'aris, 1840-

1861; Dr. C h. Dare m b e r g,

8/15/2019 Ion Banu -


Hippocrale. -

Owt•res choisies, Paris, 1855; Dr. C. Să

n d ul e s cu, Traduceri hippocraticc,nucureşti. 1940.

cer

ON BANU

Ceea ce avea aici în vedere autorul

hippocratic erau aceleconstrucţii filosofice care nu aveaudrept punct de plecare

8/15/2019 Ion Banu -


obiectele şi fenomenele realităţii, ciplecau de la plăsmuiri

fantastice ale minţii, în care se căuta săfie întemniţată

realitatea. Asemenea plăsmuiri

fantastice erau elaborate,

de pildă, de pythagorici şi şi-au găsitecou şi în unele dintre

ucrările intrate în Corpus, dar care seaflă în flagrant contrast cu orientarea

hippocratică. Hippocratismul nuaccepta, ci respingea teoria numerelor, afuncţiilor misterioase ale cifrei 7, teoriecare aparţinea misticii pythagorice a

8/15/2019 Ion Banu -


numerelor. De acord cu Bourgey, trebuieadmis că lucrări

ale Corpus-ului în spiritul celei intitulatFoetusttl de 7 luni,

de pildă, nu aparţin spiritului

hippocratic.

Totodată, socotim că unii dintre autoriicare, pe drept

cuvînt, scot în relief aici raţionalismulhippocratic, în opoziţie cu

raţionalismul, trag anumite concluziinejustificate.

Astfel, atît Bourgey, cît şi Littre, atribuie

hippocraticilor

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


acestora Tezele cnidiene. Citim înCorpus: "Cei ce au compus

cartea numită Tezele cnidiene an notat înmod exact ceea

ce simt b;:,lnavii în fiecare afecţiune...

Dar ce anume trebuie să ştie medicul,fără ca lucrul să-i fie spus de cătrebolnav, este omis în mare parte ; totuşi evorba de o serie

ntreagă de noţiuni, după cazuri, iar unele din ele au

mportanţă pentru interpretareasemnelor"1. Ceva mai

departe, autorul îşi precizează gîndul:

8/15/2019 Ion Banu -


" n ce mă priveşte,

socotesc necesar să fie folosită gîndirea

n toate aspectele

artei medicale"2• În repetate rînduri,hippocraticii insistă

asupra necesităţii ca faptele izolate săfie interpretate

n lumina unei anumite concepţii,elaborate la rîndul ei

pe baza faptelor. Pe practicienii lipsiţide concepţie, autorul

1 Regimul t11 bolile acuta, § 1.

8/15/2019 Ion Banu -


Ibidem, § 2.

CCII

BIO-MA TERlAUSMUL

cărţii Regimul în bolile acute îiasemuieşte in chip ironic

cu ghicitorii, care, spune el, privind opasăre ce zboară,

sînt gata să formuleze cine ştie cesentenţă în cazul în care

pasărea zboară spre dreapta şi cu totul

alta, dacă pasărea

8/15/2019 Ion Banu -


zboară cumva spre stînga_

Şcoala hippocratică afirmă şi pentru

medicină necesitatea elaborării uneiconcepţii filosofice generale. Aici,

distincţia dintre punctul de vedere al

medicului şi punctul

de vedere al filosofului nu operează,căci organismul uman

este privit de hippocratici ca o parte anaturii; ei subliniază faptul că specificul

corpului uman, fără de a cărui înelegere medicul nu poate face faţă

sarcinilor sale, nu poate

8/15/2019 Ion Banu -


fi sesizat altfel decît considerîndu-1,, caparte a naterii,

n ansamblul ei. Or, natura fiind una,esenţa ei este de

asemenea una, deci aceeaşi, fie că e

vorba de macrocosm

sau microcosm. Asupra acestei ideihippocratice ne atrage

atenţia Platon. În Phaidros, citimurmătoarele: .,Socrate:

adresîndu-se lui Phaidros) - Crezi tu căeste posibil să

cunoaştem bine natura sufletului, fără a

8/15/2019 Ion Banu -


cunoaşte natura

Tot-ului? Phaidros - Dacă e să-1 credem

pe Hippocrates,

asclepiadul, nu se poate cunoaşte altfelnici măcar trupul

omenesc. Socrate - Foarte bine . .. "1•

Această idee care, Ia Platon sau

Hippocrates, ajunge Ia

nivelul tE:Oriei nu era nouă, căci fusesentrevăznt:l de predecesori. Ea eramplicată în mod embrionar în cuvinteleui Anaximenes "sufletul este aer", ea e

vizibilă la Anaxagoras, ale cărui

homoiomerii, elemente ale lumii, sînt

8/15/2019 Ion Banu -


argumentate de filosof plecînd de laconsideraţii asupra ţesuturilor organismului uman; Democrit insistase,

n cadrul atomismului său, asupraunităţii dintre trup şi suflet pe

de o parte, organism şi restul naturii pe

de altă parte.

De aceea, cînd hippocraticii afirmă şi eexistenţa acestei

unităţi, ei merg pe un drum dejabătătorit; este tocmai

drumul pe care mergeau materialiştiiepocii.

1 P 1 a ton, Pltaidros, 270 B-C; Abel

8/15/2019 Ion Banu -


Rey consideră că e vorba aici

nu de natură in sens de Univers, ci de

cercetarea trupului în funcţie

de natura. care îi e proprie (La maturitede la pensie scientifique en Grtce,

p. 436 şi 437).

CCIII

ON BANU

Unora le provoacă nedumerire tezahippocratică după

care organismul uman trebuie considera

nu numai prin

8/15/2019 Ion Banu -


prisma legăturilor sale cu mediul fizicnconjurător, dar în

funcţie şi de unitatea existentă întreorganismul uman

pe de o parte, cerul, astrele şi întregul

Univers, pe de altă

parte. Desigur, un asemenea punct devedere ar putea să

mplice prejudecăţi astrologice. Dar prea adesea au biciuit

hippocraticii pe magicieni, pe astrologişi pe ghicitori,

ca să poată fi bănuiţi că ar fi fost adepţi

8/15/2019 Ion Banu -


or. Nu cumva

este vorba aici de principiul armoniei

universale, căreia

-ar fi subordonat şi trupul omenesc?Critica pe care hippocraticii o fac

numerelor pythagorice nu lasă loc uneiasemenea presupuneri.

u rămîne decît o singură explicaţie:unitatea cosmică

de care vorbesc hippocraticii este

unitatea elementelor materiale ale lumii, unitatea materiei,nclinînd spre teoria

8/15/2019 Ion Banu -


dor patru elemente, formulată deEmpedodes1.

Hippocraticii nu an adoptat atomismul,eorie materialistă mai matură. Dar nu înoriginalitatea şi profunzimea

concepţiei lor generale despre lumeconstă valoarea principală a gîndirii lorci în caracterul realist al acesteiconcepţii.

După cum vom vedea imediat, aceastăvaloare se va contura în mod şi mai

accentuat atunci cînd va apare contrastudintre ei şi idealismul platonician înproblema experien

ei senzoriale.

8/15/2019 Ion Banu -


Că viziunea lor despre kosmos avea uncaracter materialist, iar nu unul idealist,rezultă nu numai din cele de mai sus.

Pentru ei, Universul în care le aparencadrat omul

nu este nici Universul homeric, dominat

de capriciile zeilor, nici Universulpythagoric, preconceput dupăfantezistele virtuţi ale cifrei 10, ci

Universul real, obiect de contemplare alastronomilor. Prietenia dintreHippocrates şi astronomnl Meton oferămărturie în această privinţă2•

1 Vezi Dr. C h. Singe r, Histoire de labiologie, Payot, Paris, 1934,

p. 27.

8/15/2019 Ion Banu -


2 Vezi G. B ai s s et te, Hippocrate,Gra.sset, Paris, 1931, p. 87. Dar

observind aceasta, Ba.issette îiransformă şi pe Meton şi peHtppocrates

n adepţii unui anumit gen de p1atonismafirmaţie nemotivată.

CCIV

BIO-MATERIALISMUL

Aşadar hippocraticii îşi dau seama că,după o expresie

a

8/15/2019 Ion Banu -


ui .\. Dobrovici referitoare la concepţiahippocratică,

,o:nul csh: o parte a naturii şi nu poatefi înţ.eles indepen

<knt de cr,"1. În concepţia hippocratică

omul este o parte

a

acelei naturi care constituie obiectul deobservaţie al

astronomiior, obiectul de contemplare afilosofilor, a

11aturii pri \ i"te în realitatea ei fizică.

8/15/2019 Ion Banu -


S. O anumită viziune dialectică asupraconexiunii dintre

unitate şi multiplicitatc, continuitate şidiscontinuitate

ap<Jre în Corpus cînd este vorba atît de

ntregul kosmos,

cit şi de domenii mai înguste, ca, depildă, de acela al dasifidtrii bolilor :medicii-filosofi din Cos cer ca fiecarecaz pa:ologic srt fie apreciat, în acelaşiimp, din punctul de

vedere al .->pecificităţii salendividuale, dar şi din cel al

apartenenţei sale la universal, la o

8/15/2019 Ion Banu -


anumită categorie patoh>gică gl:ncrală.

unitatea, în obiect, dintre universal şi

particular este

vazută ca unitate a contrariilor. Oconsiderăm deci aici

:;nb aspedul ei general, ca ideentegrată în concepţia generală despri.:

Univers a hippocraticilor.

u putem spune că acest elementdialectic este prea

clar conturat în Corpus şi nici că ar aveaoriginalitate. Ne

1: greu să afirmăm că aparţine cutărui

8/15/2019 Ion Banu -


sau cutărui grup

<le lucritri din culegerea hippocratică.

e mulţumim să

constatăm că acest element dialecticexistă. Aceasta ne

uteresca:di în primul rînd, chiar dacă nugăsim nimic nou

aici în raport cu ceea ce fusese afirmatdeja de către predecesori. Ni se parentemeiată părerea acelor autori care

vrtd aici o influenţă heraclitică. Săparcurgem cîteva fragmente din scriereaDespre regim, în care influenţa luiHeraclit este general admisă. Vorbind

despre elementele

8/15/2019 Ion Banu -


materiale ale lumii, autorul spune :"Aceste elemente nu

rămîn niciodată pe loc, ci se schimbănecontenit într-un

sens sau altul ... Absolut nimic nu se

distruge şi nimic nu

se naşte care să nu fi fost înainte. . .Totul creşte şi descreşte, atingîndmaximum şi minimum posibil ... A se 1Dr. A. D o b r o vi ci, Origines de labiologie-Hippocf'ate, Bucureşti, 1939,

p. 14.ccv

8/15/2019 Ion Banu -


ON BANU

naşte şi a muri e acelaşi lucru ... Acreşte şi a descreşte

e acelaşi lucru. . . Unul pentru tot, totulpentru unu e

acelaşi lucru şi nimic din ceea ce este în

ot nu e acelaşi

ucru"1• Şi în altă parte: "Totul easemănător, fiind neasemănător; totul econvergent, fiind divergent, vorbitor şinevorbitor, inteligent, neinteligent,modul fiecărui lucru

8/15/2019 Ion Banu -


fiind în acelaşi timp contradictoriu şiconcordant"2•

Schimbarea şi transformarea necontenităa lucrurilor,.

unitatea dialectică între naştere şi

dispariţie, între viaţă

şi moarte, contradicţia din lucruri - subaspectul creştere-descreştere,

asemănător-neasemănător,

com·ergent-divergent - opoziţia şi înacelaşi timp unitatea contrariilor,

unitatea dintre continuitate şi

discontinuitate ca unitate·

8/15/2019 Ion Banu -


ntre general şi particular, ca şi dintrentreg şi părţile

sale componente, iată ideile ce sedesprind din textele

citate, bineînţeles, toate, în acea formă

brută, estompată,

enunţiativă, globală, care denotăcaracterul speculath· şi

naiv al întregii dialectici anticedinaintea lui Platon. E

uşor de văzut că în fragmentele citate diCorpus, ca şi

n multe altele dealtfel, respiră spiritul

8/15/2019 Ion Banu -


filosofiei dialecticianului din Efes.

Am mai adăuga o impresie: în Despre

regim, autorii

vorbesc despre faptul că, neexistîndnaştere i moarte

schimbarea lucrurilor are loc prin"amestec şi separare",

că ceea ce "oamenii vulgului numescnaştere şi moarte .. .

este în realitate amestec şi separare"3•

Empedocles, de care sîntem obligaţi săne reamintim

8/15/2019 Ion Banu -


mereu atunci cînd citim textelehippocratice, se exprima.

n termeni aproape identici : "nu existănaştere pentru

un lucru muritor şi nici vreun sfîrşit al

morţii fatale, ci

există numai amestec şi separare a celoramestecate, iar

oamenii le numesc pe acestea naştere"4

deea din Corpus hippocraticum estevădit împrumutată.

1 Desfwe regim, § 4.

8/15/2019 Ion Banu -


a Ibidem. § 11.

a Ibidem, § 4.

Empedoclea, f,.. B 15.

CCVI

BJO-MA 11!RIALISMUL

de la Empedocles, dacă nu de laAnaxagoras, unde este

enunţată cam în aceiaşi termeni1•

8/15/2019 Ion Banu -


6. Ce-i îngăduia medicului hippocraticsă indice, nu arare

<lri, medicaţia adecvată şi prognozaustă? Acelaşi lucru

;:are i-a permis lui Thales să "prevadă"

data unei eclipse :

cunoaşterea unor note de înr gistrare afenomenelor pe

ungi intervale de timp ; pe tabeleleastronomice se putea

<:iti periodicitatea eclipsdor şi decidata cînd vor reveni;

;n acelaşi sens, la hippocratici,

8/15/2019 Ion Banu -


cunoaşterea unui mare

numlr de cazuri patologice, a

ratamentelor administrate

anterior, a efectelor obţinute, indica dea sine soluţiile

cele mai bune.

Aceasta este latura practică a chestiunii

Dar ea implică

o comringre teoretică: convingerea căobservaţia este justă,

Z':ă P'2rc,•pţiile senzoriale auvalabilitate obiectuală; convingerea că

repetarea cazurilor nu are caracter

8/15/2019 Ion Banu -


haotic, ci exprimă o însuşire generală anaturii în general, a naturii umanenclusiv, că există o ordine necesară

care asigură

repetarea fenomenelor; în speţă, căacelaşi efect (simptomul) presn)tne

aceeaşi cauză (factorul morbigen), căace

aşi cluză (:nedicamentnl) va produceacelaşi efect (terapeutic) ; pe scurt,convingerea d. există o necesitateobiectuală în natură, că are caracter

material (pentru că e de ordinulucrurilor materiale p2 care lecunoaştem prin

senzaţii). D aceea e posibilă prognoza

8/15/2019 Ion Banu -


care permite medi

:ului, în sensul pe care termenul de

prognoză il are la hippo

Cratid, "să arate antecedentele bolii, săcunoască starea

actuală şi să prezică desfăşurareaviitoare"2•

Toată această înlănţuire de idei epătrunsă de convingerea incognoscibilitatea lumii, a fenomenelor.

Ea nu implică nici o fatalitate mistică şinici un fel de virtute prim::>rdială araţiunii, nici un fel de apriorism. Ea nueste altceva decît consecinţa admiterii

acestei ordine reale care permite

8/15/2019 Ion Banu -


celor iscusiţi - ca, de pildă, medicilor pricepuţi - să

1 Despre influenţa lui Empedocles şiAnaxagoras in tratatul Despre

ugim, a se vedea Bour g e y, op. cit., p.

127.

2 Despre epidemii, I, . § 5 ; inPrognostic regăsim aceeaşi idee.

CCVII

ON DANl'

8/15/2019 Ion Banu -


mbunătăţească medicina "încercînd săajungă la necun -•scut, plecînd de lacunoscut"1.

De-a lungul miilor de pagini ale Corpusului, medici[ h_ippocratici îşi noteazăobservaţiile pe care le-au reţinut ei şi

alţii înaintea lor, observaţii dobînditeprin vioiciunea ochilor care urmărescchipul blnavului, prin agerimea

urechilor puse adesea să ascultezgomotele care se aud in pi'-Ptul celusuferind, prin fineţea mirosului şigustului c:J.re compară comportarea

organismului normal cu a celui aflat

n stare patologică, prin sensibilitateaactilă care prinde

8/15/2019 Ion Banu -


emperatura trupului şi permitemedicului si'i :--;urprindă

aparitia si curba febrei într-o vreme încare uu exisU

nici {"n istrument de măsurare al

acestui indice atit

nsemnat în patologie.

Contestînd că prin abstracţiipreconcepute, de felnl

numerelor pythagorice, am putea săajungem la cunoaştere, autorulhippocratic adaugă: "Adevărata măsurăun

8/15/2019 Ion Banu -


rebuie să fie căutată în altă parte decîtn senzaţiile trupului"2, senzaţii atît ale

medicului, cît şi ale bolnavului,

apreciate "în realitatea lor materială",ar nu în sensul

relativismului subiectivist, după cum

precizează Bourgey:1•

ncrederea în valabilitatea datelor senzoriale capătă însft

nsemnătate filosofică deosebită dacăavem în vedere dt,

n perioada apariţiei şcolii hippocraticeeleaţii continuau

să manifeste neîncredere parmenidică în

8/15/2019 Ion Banu -


autenticitatea

cunoaşterii senzoriale. Semnificaţia

poziţiei hippocraticilor

n problema factorului empiric este cuatît mai mare într-o

epocă în care va acţiona puternicaautoritate a lui Platon,

adept o vreme al desconsiderăriiactivităţii senzoriale în

procesul cunoaşterii.

n acelaşi timp, în acord cu Democrit,ca, dealtfel şi cu

8/15/2019 Ion Banu -


leraclit, hippocraticii nu cad într-unempirism îngust.

ndelung insistă Bourgey asupransemnătăţii pe care

şcoala din Cos a acordat-o funcţiilor

raţiunii. Chiar dacă,

după părerea noastră, constatărileautorului francez mo-

1 DesPf'e vechea medieinil. § 2.

2 Ibidem.

3 L. B o u r g e y. op. cit .• p. 202.

CCVIII

8/15/2019 Ion Banu -


niO-:VIA fERIALISMULdernizează aici, într-o oarecare măsură,pe redactorii Corpus-ului, totuşi ar fi

nedrept dacă nu am acorda atenţiacuvenită, de pildă, acelui pasaj dinPreceptc în care se spune

că vindecarea nu poate fi obţinută decîtprin "experienţa

asociată ratiunii"1.

Ba chiar,' după cum rezultă din alt text,autorii au întrevăzut, sub un anumit

aspect, şi ceea ce numim rolul acti ,.

8/15/2019 Ion Banu -


al raţiunii. Vorbind, de pildă, de cazulunui copil al cărni

os cranian a fost denudat în urma uneirăniri, textul

ndică faptul că într-un asemenea caz

nteligenţa trebnie

să se străduiască să cunoască un lucrucare simplului simţ

al văzului nu-i apare ca manifest2•

Atingem cu aceasta o problemă dintrecele mai impor-·

1.ante, şi anume aceea a rolului

experienţei în lJractica şi

8/15/2019 Ion Banu -


eoria hippocraticilor.

C. G. Cumston spune despre

Hippocrates: "Printre cei

vechi, el este acela care a cunoscut celmai bine metoda

e-xperimentală, care a aplicat-o cel maibine şi a dezvoltat-o

cel mai mult, şi care, in acelaşi timp, astudiat intotdeauna

natura cu ochii de filosof"3. Despreatenţia a(ordatrl de

hippocratici experienţei vorbesc şi alţi

cerceUttori ai operei hippocratice4•

8/15/2019 Ion Banu -


Zecile de tratate cuprinse în Corpusndică mii i mii de

fapte experimentale pe care s-auntemeiat activitatea i

cunoaşterea hippocratică.

Este în afară de orice îndoială cămomentul hippocratic

a contribuit intr-o măsură la îmbogăţireamaginii pe care

cei vechi o aveau despre natură.Realitatea materialrt,

ca mediu geografic şi biologic

ndeosebi, materia însăşi,

8/15/2019 Ion Banu -


cea geo- şi biologică mai ales, se aratăprin el a fi cu mult

mai bogată in determinări decît apărusecelor vechi; oamenii

de ştiinţă, filosofii îşi dau mai bine

seama de multilateralitatea ei calitativă,nvaţă să înţeleagă mai bine calităţile ei

variate, să mediteze asupra lor şi săpregătească filosofiei

concluzii şi sinteze noi.

1 Ibidem, p. 195 - Preceple, 1, § 3-4. Despre rănile de la cap, 18, L. III, 250

17- 18.

8/15/2019 Ion Banu -


1 C:. G. C: u m s ton, M. D., Hisloire dea midecine, Paris, 1931, p. 113.

4 De pildă, Do brovi ci, op. cit., p. 25;Bourgey, op. cit., p. 191 şi urm.

CCIX

ON BANU

Spuneam că nu este vorba numai de

observaţie, dar şi de

experimentare. Aceasta este încă timidăşi săracă, dar există.

u e un fapt cu totul nou. Pe cît se pare,Alkmaion înaintea

8/15/2019 Ion Banu -


hippocraticilor, a disecat uneleorganisme animale. Empedocles şiAnaxagoras făcuseră şi ei oarecare

experimente.

n tratatul hippocratic Despre inimă, sepomeneşte de

următorul experiment : cu ajutorul adouă coloane de apă,

medicul investigator a încercat şicomparat puterea de

rezistenţă a valvulelor sigmoide dinaortă, pe de o parte,

şi din artera pulmonară, pe de altă parte

Bourgey, care

8/15/2019 Ion Banu -


ne-a atras atenţia asupra acestui fapt,adaugă că, repetat

n vremea noastră, experimentul apermis consemnarea

nnor rezultate identice cu cele ce

fuseseră notate de cercetătorul antic.Unele texte hippocratice sugereazăfaptul că membrii şcolii au practicat şialte încercări experimentale. Cu toate căe vorba de fapte izolate care, înotalitatea lor, nu reprezintă prea mult,

oricum acest lucru îndreptă

eşte şi mai vîrtos concluzia trasă maisus, referitoare la

nsemnătatea filosofică a observaţiei în

8/15/2019 Ion Banu -


hippocratism.

7. Din punctul de vedere al progresului

cunoaşterii

tiinţifice, observaţia, experienţahippocratică nu au revoluţionat ştiinţele

biologico-medicale şi filosofiamaterialistă.

Datorită căror cauze obiectuale, autoriiCorpus-ului nu au

putut depăşi faza speculativă în ştiinţă ş

filosofie, şi nuau izbutit să umple abstracţiile lor cu

conţinutul dterrninărilor ştiinţifice?

8/15/2019 Ion Banu -


n fapt, cunoştinţele lor ştiinţifice rămînrudimentare.

Lipsa de informaţie anatomică şifiziologică, într-o epocă.

n care disecţia pe om nu este practicată

ipsa de cunoştinţe chimice şi îndeosebibiochimice nu permit elaborărilor logicsă meargă departe, fără a pierde în felulacesta

orice contact cu lucrurile. La nivelul datde dezvoltare

a

forţelor de producţie, nu putea exista

nici un fel de

8/15/2019 Ion Banu -


nstrumentaj care să permită dirijarea cuadevărat ştiin

ifică chiar şi a celei mai rudimentareexperimentări.

ivelul scăzut al forţelor de producţie

nu stimula, pe de

altă parte, progresul fizicii şi chimiei, acăror dezvoltare

era la rîndul ei indispensabilăprogresului cunoştinţelor

biologice. Pe de altă parte, după cum seştie, relaţiile

ccx

8/15/2019 Ion Banu -


BIO-MA TER!AL!SMUL

de producţie sclavagiste existente nunumai că nu stimu

Jau dezvoltarea forţelor de producţie, a

uneltelor de producţie îndeosebi, dar,sub un anumit raport, împiedicau

chiar dezvoltarea lor. Apoi, cercetareaştiinţifică este muncă, ea presupunecolaborare între activitatea intelectuluişi a braţelor. Dar rînduielile sclavagiste

generează dispreuirea muncii şi a muncitoruluL

u este lipsit de semnificaţie faptul că

8/15/2019 Ion Banu -


n această vreme,

vorbim în general, s-au dezvoltat

cunoştinţele ştiinţifice

n domenii care nu necesitau muncifizice susţinute, ca

matematica şi contemplarea astrelor, înimp ce o ştiinţă.

ntim legată de munca fizică prelungită,ca de pildă

chimia, practic vorbind nu există încă .

Dealtfel, în sclavagism, situaţia este deasemenea natură,

8/15/2019 Ion Banu -


ncit, în general, menţinerea relaţiilor dproducţie existente

nu necesită progresul cunoştinţelor ştiinţifice, lipsind prin

urmare ştiinţele naturii de stimulentul de

care ar fi avut

nevoie din direcţia relaţiilor deproducţie. Nu poate îi.

neglijat nici rolul negativ pe care 1-aucat pînă in secolul

al III-lea religia care, nepermiţînddisecţia pe om, a împiedicat astfelcunoaşterea anatomică şi fiziologică a

org<.nismului uman.

8/15/2019 Ion Banu -


8. Consideraţiile expuse mai sus scot înevidenţă, totuşi.

aptul că dezvoltarea materialismului şidialecticii în vechea

Grecie a trecut şi prin şcoala

hippocratică.

Dar şcoala hippocratică a fost înainte deoate o Şcoală.

medicală. Prestigiul ei milenar s-antemeiat, desigur, pe

superioritatea pe care a avut-o înantichitatea greacă

asupra altor şcoli medicale, în ceea ce

8/15/2019 Ion Banu -


priveşte capacitatea curativă aprescripţiilor formulate de adepţii ei.

ată aşadar că primele succese deseamă, medicina greacă

e-a obţinut acolo unde medicii s-au

ridicat deasupra empirismului îngust şiau adoptat o concepţie teoreticăgenerală, o concepţie filosofică, deşideocamdată necoaptă.

Ştiinţa modernă are toate motivele săcreadă că acest

ucru nu e o chestiune de hazard, ci esteprofund motivat.

Ea vede în momentul hippocratic un

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


1. Istoriografia modernă a filosofieiantice a preluat şi

a cultivat multă vreme acel portretdespre sofiştii greci

ca:re se conturase în textele lui Platon ş

Aristotel, ba chiar

n mod mai "antisofist" decît ar fingăduit acele texte,

dacă s-ar fi examinat cu mai multdiscernămînt substraturile şi mai ales

sursele lor de inspiraţie. E destul să fiecitit Ed. Zeller - spre a cita un nume denaltă autoritate - ca să apară figuraradiţională a sofistului. Ar fi un simplu

profesionist al disputei, dispreţuitor al

8/15/2019 Ion Banu -


adevărului ştiinţific, abil mînuitor alargumentelor destinate să

ntoxice mintea adversarului, pentru caacesta, adus prin

exagerare la capătul răbdării să

părăsească arena. Figurile luiEuthydemos şi Dionysodoros dintr-uncunoscut

dialog platonician par să fie tipicepentru a susţine această

portretizare. Cititorul este pus să seamuze pe socoteala

sofiştilor, spunîndu-se că aceştia pledau

n felul următor :

8/15/2019 Ion Banu -


"Socrate nu e Callias; Socrate e om;deci Callias nu e om".

"Callias e tatăl lui Androcles, dar Callias nu poate fi

otodată şi tată şi non-tată; deci Callias

ată al tuturor" .

,Iată un negru ; el nu poate fi totodată şinon-negru;

deci are dinţii negri".

"0 cupă de medicamente are un bun efecasupra bolnavului; dîndu-i să bea o miede cupe din acelaşi medicament, efectulva fi de o mie de ori mai bun": 2.

Cercetările eu caracter obiectiv mai

8/15/2019 Ion Banu -


vechi (Gomperz)

şi indeosebi cele din ultimele decenii

răstoarnă opiniile

CCXII

-JOMO-MENSURA

denigratoare despre mişcarea sofiştilor Printre lucrările de

mai mare amploare care, mai aproape dnoi, au contribuit la "reabilitarea"sofiştilor, după expresia excelenteispecialiste Clemence Ramnoux,menţionăm cu precădere

două : Eugene Dupreel, Les sophistcs,

8/15/2019 Ion Banu -


euchâtel, Ed . du

Griffon, 1948 şi Mario Untersteiner, I

sofisti, 1948.

maginilor caricaturale nu le-au lipsitmodelul. Sofişti

raficanţi de idei au existat în toateimpurile. Au putut

fi foarte turbulenţi în secolul IV, cîndscria Platon. Dar

HU trebuie să se permită acestor cpigonsă întunece prez.etJţa în istoria filosofiea unor străluciţi gînditori "sofişti"

din secolul V î.e.n., cum au fost

8/15/2019 Ion Banu -


Protagoras din Abdera,

Prodicos din Ceos, Hippias din Elis,

Gorgias d·in Leontium.

u sînt lipsite de interes filosofic şiatîtea din tezele emise

de sofişti de mai mică importanţă caAlkidamas, Lycophron, Antiphonsofistul, Anonimul lui Iamblichos,Kallicles,

Thrasimachos şi alţi cîţiva.

Termenul însuşi nu a avut în vecheaGrecie, de la început, o utilizarepeiorativă, ci a însemnat iniţial înţelept

8/15/2019 Ion Banu -


Cei şapte înţelepţi pe care vecheadoxografie îi instala tradi

ional la porţile de intrare ale filosofieigreceşti erau numiţi

sofişti. În secolul V, termenii de "sofist"

şi "filosof" spuneau acelaşi lucru. Edemn de consemnat faptul că în dialogulpseudoplatonician Eryxias, din secolulV î.e.n.,

e

denunţată ca nedreaptă defăimareasofiştilor secolului V.

3. Ce a reunit oare sub o etichetă

comună figurile evocate mai sus,

8/15/2019 Ion Banu -


prezente în istorie în epoca lui Pericle?n nid un caz similitudinea de opinii.

Dintre aceşti filosofi,

unii au fost materialişti, alţii idealişti,unii au îmbrăţişat

cauza democraţiei, alţii pe aceea aaristocraţilor. Au fost

1·aţionalişti sau sceptici, atei sau bigoţi

Ceea ce-i adună laolaltă sub aceeaşidenumire a fost

ndeletnicirea lor, pînă la ei necunoscutăn potis-ele greceşti. Au fost dascăli

profesionişti care, în schimbul unei

remuneraţii, predau, îndeosebi

8/15/2019 Ion Banu -


ineretului, o variată gamă

de cunoştinţe. Se poate afirma că au

constituit prima

nstituţie de învăţămînt superior învechea Grecie, înainte

ca funcţia lor să fie preluată de aceleuniversităţi sui-

CCXIII

8/15/2019 Ion Banu -


ON BANU

gcueris care au fost Academia luiPlaton, Lycenl lui Aristotel şi, mai apoi,Grădina lui Epicur şi Porticul stoicilor.

Au fost, toate acestea, începînd cu

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


distribuirea justiţiei.

Acest om, spre a face faţă noilor

ndeletniciri, trebuia,

să fie instruit. Sofiştii au fost factori derăspîndire a cunoştinţelor filosofice şi

iterar-ştiinţifice. îi învăţau pe atenienimeşteşugul ex2rimării corecte şiimpezi, al pledoariei, al

argumentării. Îi i nstruiau cum săparticipe cu succes la:

dezbaterile în contradictoriu din adunăripolitice şi instanţ('judecătoreşti. Au fostnstructori politici şi propagandişti.

culturali, primii activişti neoficiali ai

8/15/2019 Ion Banu -


culturii de masă in

Europa. Prodicos se ocupa de limba

greacă şi de literatură, dar şi de etică şifizică, Gorgias de retorică, Protagorasdevenise cunoscut pentru arta sa de aniţia în "potri-··

vita folosire a cuvintelor", Antiphonpreda fizica şi matematica. Prinextensiunea şi varietatea cunoştinţelor sa!(_'

de profesor, Hippias ne apare ca un fel

de "uomo universale" al epocii.A fost nedrept Nietzsche cînd a crezut cvede în so.fiş1 :

8/15/2019 Ion Banu -


nişte individualişti intraţi în conflict cucei din contempGraneitatea lor. Lt:onRobin nu poate fi urmat cînd vede în

sofişti mai ales nişte "disputatori demeserie". Vom

vedea ce trebuie crezut despre opinia lu

Palhories, care

nregistrează doar latura critică,ncontestabilă dealtfel,

din opera sofiştilorl, nu însă şi laturaconstructivă.

Subliniem din nou rolul lor social-storic creator, răspunscolectiv dat unui

nou comandament social.

8/15/2019 Ion Banu -


Funcţia socială astfel ivită nu implicaaliniere ideologică.ba dimpotrivă, înadunări se făceau auzite opinii diverse.

1 F. P a 1 hori e s, L'Mritage de lapensee antique, Paris, Alcan, 1932;:.

p. 41.

CCXIV

H.OMO-MENSURA

Fireşte că cei care, pentru persoana lor

8/15/2019 Ion Banu -


ori a copiilor lor,

doreau un bun instructaj în spirit nobilia

făceau apel la

dascăli (sofişti) prieteni de idei,proaristocratici. Numeroase

solicitări veneau din partea familiilor din demos, astfel

ncît cei mai mulţi dintre sofiştii ce nesînt cunoscuţi

propovăduiau idei democratice. Dar înprivinţa acestei de-a

doua categorii nu trebuie neglijat faptul

că de regulă sofiştii

8/15/2019 Ion Banu -


predau onorariile substanţiale, aşa căi întîlnim mai

adesea prin casele bogate. Demos-ul, casă spunem astfel,

folosea pe sofişti prin intermediul celo

mai .,buni" fii ai

Săi.

4. PROTAGORAS DIN ABDERA (48141 1) a fost

probabil cel mai bătrîn dintre sofişti.Este consemnată

prezenţa lui periodică la Atena.

Convingerile lui prodemocratice sînt,

8/15/2019 Ion Banu -


ntre altele, atestate de faptul căprimeşte 1n anul 444 din partea luiPericle, hegemonul democraţiei

ateniene, misiunea de a întocmi legilecoloniei panhelenice

Thoilrioi din Italia, legi neîndoielnicconforme vederilor

strategului alcmeonid. Texteleplatonicien care-I pomenesc

asă să se întrevadă faptul că maestrul

Academiei, deşinu simţea vreo afinitate, nici afectivănici teoretică, faţă.

8/15/2019 Ion Banu -


de popularul intelectual din Abdera, îlaprecia în fond ca

pe un gînditor original şi iscusit. Dinucrările protagorice,

numeroase, între care pomenim cele cu

itlurile : Despre zei,

Despre virtuţi, nu ni s-au păstrat decîtcîteva fraze. Spusele

pe care i le atribuie Platon în dialogul cpoartă numele

cărturarului abderitan pot fi primite doacu beneficiu

de inventar. Aşa, schiţa asupra istoriei

8/15/2019 Ion Banu -


societăţii omeneşti,

pusă în seama sofistului în acelaşi

dialog, pare să indice

Q paternitate platoniciană. Ne mai daunformaţii asupra

sa Aristotel, Sextus Empiricus, DiogeneLaertios, Aulus Gellins şi alţii.

5. Teza .,homo-mensura" - exprimată înfragmentul

reprodus în fruntea acestui capitol - care-a asigurat

autorului ei permanenţa în istoria

spiritului, este susceptibilă de variate

8/15/2019 Ion Banu -


nterpretări, toate, abstract vorbind, egade legitime. Dar şansele cele mai multede a se apropia

de semnificaţia autentică o va aveaălmăcirea care va

situa în modul cel mai consecvent textulprotagoric în

ccxv

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


TON BANU

otalitatea tezelor sale, în contextulndicat de funcţia

socială îndeplinită de prodemocratismu

ui Protagora:-:

n special şi, pe un plan mai larg, denoul cadru ideatic

mpus de epoca în care se afirmă akme asofistului din

Abdera, epocă a reînnoirii "clasice"comandate de Atena.

Semnificaţia ontologică a textului în

8/15/2019 Ion Banu -


cauză nu e ea cea

mai interesantă. Adoptînd versiunea lui

Dîels, admitem

că pentru cugetătorul abderitan există o"lume a lucrurilor", că sub acest aspect

el manifestă un realism care, gîndit prinprisma sr-nsualismului său, a avutprobahil

caracter materialist. El continua ideeaafirmînd ci!. nu

putem şti cum anume este această lumen mod real, deod.rece în aceastăprivinţă datele simţurilor diferă de la unom la altul. În pmblema cunoaşterii

naturii. notele de

8/15/2019 Ion Banu -


agnosticism şi relativism nu pot fineglijate. Dar relativismul senzaţiilor nuera pentru Protagoras mai mult decit un

preambul la tema omului cunoscător caatare.

6. '.fema naturii nu ocupă centrul

preocupărilor sai..:.

Cugetul său e angajat aproape exclusivn chestiunea de

a înţelege funcţiile îndeplinite deactivitatea teoretidi j

practică a oamenilor în viaţa socială.Este totodată tema

sa gnoseologică preferată. Pentru prima

8/15/2019 Ion Banu -


dată in istorie,

principala temă gnoseologică încetează

de a fi un obiect

"natural". Învăţătorul sofist e chemat,potrivit funcţiC'i

sale în noua epocă, să se ocupe dedestine omeneşti, in mod

nemijlocit, iar nu mijlocit şi estompatcum fusese cazul cu

premergătorii săi. El ştie deci că înacest domeniu obiectul, "lucrurile" -egile civile, normele etice,nstrumentele gîndirii, mijloacele de

comunicare interumane şi, chintesen

8/15/2019 Ion Banu -


ial, misiunea omului în polis, căreiaoate celelalte "lucruri".

se subordonează (fiind la rîndul lor configurate de aceasta)

sînt "lucruri omeneşti". A şti aceasta

nseamnă a recunoaşte atare "obiecte,ucruri" ca fiind entităţi subiective, a-ţi

da seama că ele fiinţează doar prindimensiunile şi

semnificaţiile pe care le dobîndesc dinpartea omului. Cu alte

cuvinte că "măsura lor este omul"homo-mensura).

Sofistul se simte purtător al unei sarcini

8/15/2019 Ion Banu -


storice deter-minate. El ştie cărecunoaşterea capacităţii omului de aconferi unui "lucru" (lege politică,

regulă morală etc.);

CCXVI

HOMO-MENSURA

va}oarea de "eficient", de "bun" ne

obligă să răspundem

a chestiunea de a şti ce anume e bun şiCe nu e. Eficienţa

8/15/2019 Ion Banu -


c

a rîndul ei determinată de atingerea ori

neatingerea

a ceea ce a fost astfel statornicit drept"bun". Deci, dacă

11ormele, calităţile dobîndesc funcţiilepe care le au prin

om, e esenţial a cunoaşte criterhtl dupăcare trebuie să se

conducă omul spre a înfrlptui binele.Acest criteriu nu e de

ordinul capriciului, al unei subiectivităţ

dezordonate, indiferente fată de interesu

8/15/2019 Ion Banu -


comun. Binele e de ordinul virtuţiipolitice colective. În fiecare momentstoric cetatea

<:onsideră ,.dreaptă şi frumoasă" oanumită normă, aşa

cum corespunde ea interesului ei înn'istimpul în care

ac"-'Sta există ca atare. Oameniinstituie legea care e pentr-u ei bunL

Bun e deci omul ce respectă aceastănormă

egală şi care e prin aceasta buncetăţean.

Aceste teze - apreciate în cadrul

8/15/2019 Ion Banu -


conflictului dintre

aristocraţie şi demos unde, pentru prima

egitimitatea prevedrii normative edecisă de imuabile tradiţii, iar pentruultimul de trebuintele sale nouconstituite - învederează

faptei că ceea ce re în vedereprodemocratul Protagoras

cînd se referă la "cetate" este cetateademocratică, că

,cetăţenii a căror viziune face ca legeasă fie bună" sînt

pentru el legiuitorii exponenţi ai dcmos-

ului, iar "legea

8/15/2019 Ion Banu -


aprcciabilrt ca bună" este pentru el legedemocratică.

Ceea ce, în altă parte, am numit criteriul1tomos e pentru

Protagoras doar un caz particular - acel

ce atinge norma

uridica-politică - al unui adevăr de mulmai profundă

semnificaţie: valorile instituţiilor şifaptelor de conştiinţă

juridico-politice, etice sau de orice altordin) depind de

om. Introducind aici şi punctul de veder

8/15/2019 Ion Banu -


al 1:storicităţii,

filosoful se orienta intuitiv, practic şi

către nn corectiv

obiectual al soluţiei sale, atenuînd poatesubiectivismul

său. Cum anume? Textele nu ne îngăduiesă spunem mai

mult.

Oricum, observăm: în cugetarea luiProtagoras nu e

vorba numai de felul de a gîndi alaceluia care a înţeles

8/15/2019 Ion Banu -


6'L demos-ul, devenit forţă diriguitoaren stat, este învestit

cu o reală capacitate de a face canormele care pentru

c1 <;]nt bune să fie susceptibile a fi

chiar considerate ca

CCXVII

ON BANU

atare, în istorie. E vorba, potrivit celor

de mai sus, de

8/15/2019 Ion Banu -


ceva mai profund : schimbareaevenimenţială ce a chemat

a viaţă politico-juridică activă demos-ul a deschis filosofu-·

ui calea unei descoperiri teoretice

despre capacitatea omu-lui de a conferiucrurilor cu care are de-a face

valoarea, dimensionarea lor. Era atît denouă această idee, în ase-menea măsurăi acorda filosoful o însemnătate

universal ă, incît se puteau pomenicazuri potrivit cărora, exemph

gratia, realitatea nu numai a faptelor sociale şi spirituale

ar depinde de "m ăsura umană" dar

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


care se atestă a avea într-un chipoarecare.

uricît de vag trasat, un contur istoriceştedeterminat.

Mai departe. Nu trebuie să credem,

gîndeşte Protagoras,

că funcţia umană constituentă de valori ennăscută, infle-xibilă ca un har divin.

Experienţa de dascăl a sofistului 1-afăcut increzător în capacitatea sa de aforma, de a

ransforma pe cei , ,r{li" - evident cei cenu înţeleg co-·

mandamentul civic înnoitor, sau nu sînt

8/15/2019 Ion Banu -


dispuşi, ori nu sînt

pregătiţi să-i răspundă - în oameni

"buni", la care

aceste neaj unsuri au fost învinse, bachiar în cetăţeni din

ce în ce mai buni. Bunul sofist, altfelspus bunul înţelept ,.

e deci totuna cu bunul educator, căci priel "lucrurile ' '

aici, oamenii) vor fi cu adevărat maibune.

Tema homo-mensura capătă astfel o nou

dimensiune ,

8/15/2019 Ion Banu -


pe aceea a caracterului dinamic,evolutiv.

Semnificaţia concretă a acestei maximen timpul dat

şi în mediul ideologic reformator căruia

i era ataşat

sofistul abderitan, se amplifică prindelimitările pe care

e înscrie în raport cu alte puncte devedere contemporane .

El construieşte un nou concept despreom, ca om autar-·

bie şi creator de valori ; o face cu

8/15/2019 Ion Banu -


ntenţia de a proclama

otodată substanţa pur antropologică,

aică a substanţei:

CCXVIII

HOMO-MENSURA

8/15/2019 Ion Banu -


c;pirituale din care îşi soarbe seva forţde autodominare

şi de constructivitate a omului.Afirmarea acestei autonomii, a acesteiaicităţi se reliefează deplin doar dacăinem

seama de faptul că, în aceeaşi vreme,continua să aibe

priză teza opusă a omului tributar voinţei divine. Ea transpare şi inviziunea socratică asupra omului, aşa

cum e consemnată de Xenofon. Seafirmă solemn în versurile,

contemporane, ale lui Pîndar, venerat

poet, versat în

8/15/2019 Ion Banu -


ale filosofiei, promotor neechivoc aldeologiei aristocratice .

Mai tîrziu, Platon va avea în vedereocmai destinaţia

aic-autonomă a tezei "homo-mensura"

cînd îi va replica :

"Nu omul, ci zeul e măsura tuturor ucrurilor" (Legi, IV ,

7 1 6 C) .

Cugetarea proaristocratică preferaprincipiul heteronomiei, dominatăreligios, a omului, heteronomie care nu

era decît ipostaza antropologică a

8/15/2019 Ion Banu -


principiului universal

al physis-ulni. Autonomismul laic al lui

"homo-mensura"

xprima perspectiva de tip nomos, înplan antropologie.

Aşa înţelegem funcţia principală a altuicunoscut enunţ

al lui Protagoras, prin care el refuză săse pronunţe asupra existenţei zeilor, cadealtfel şi asupra neexistenţei lor.

Prin cuvintele sale se emite - poatepentru prima oară în

storia cugetării greceşti, în orice caz în

8/15/2019 Ion Banu -


inia primelor

proclamaţii de acest fel - ideea

posibilităţii ca zeii să

nu. existe, idee care march·..!ază un pasnou în istoria ateismulni grecesc.

Principalul credem, deosebindu-ne înaceastă privinţă

:le Clemence Ramnoux1, nu este de aşti ce anume credea

Protagoras despre existenţa zeilor.Privim fraza în context

:u enunţul .,homo-mensura". Sofistul

vorbşte de "obscuritatea" problemei

8/15/2019 Ion Banu -


fiinţării zeilor, spre a-i interzice accesu

in chestiunea de a şti care sînt anume

resursele persoanei

umane. Omul nu poate extrage snbstanţăenergetică producă

oare de efecte dintr-o sursă dubioasă.Dat fiind acest

ucru, nu rămîne alt mediu de culturăpentru constituirea

.::apacităţii productive a iuiţiativeiumane decit interiori-

1 ·C 1 e m e n c e R a m n o 11 X,

ouvelle rellabilitalirm des sophisles,

8/15/2019 Ion Banu -


n

, Revue de l\fetaph. et de J\!Iorale",

Paris, nr.

1, 1968, p. 1 1 .

ccxrx

ON BANU

atea, persoana umană, colectivă şiprogresiva m sensul

celor expuse mai sus. G. M. Sciarrarelevase mai de mult

8/15/2019 Ion Banu -


posibila legătură, în gindirea luiProtagoras, intre te;.;;"

"homo-mensura" şi enunţul referitor laexistenţa ze:llm·• ,

deşi într-un sens oarecum diferit de cel

propns de noi .

7. Revenim la tezde antropologice alefilosoful ui-magistrn, spre a vedea cecrede autorul lor despre modalitatearanspunerii lor în practică. El afirmă

aici însemnătatea

cuvîntului ca instrument al operiieducativ-transformatoare

a individului ; rolul discursului rostit de

8/15/2019 Ion Banu -


oratorul chemat

să clarifice pe ascultătorul colectiv, să-I

orienteze către

măsurile utile cetăţii şi capabil săasigure astfel ca "Binek"

politic să jiinţezc ca atare, ca Bine utilcolectiv.

Ţinînd seama de asemenea enunţuri şi daltek, rntersteiner, în cartea menţionată,vede adăugîndu-se noi nuanţe

n conţinutul enunţului de bază. Dupăpărerea întemeiată

a interpretului italian, "homo-mensura"

8/15/2019 Ion Banu -


proclamă mai mult

decît capacitatea valorizantă a omului. E

vorba de suveranitatea lui asupraucrurilor : de om depinde faptul caucntrile cu care are de-a face să se

manifeste în plenitudinea lor. Limbajul e

nţeles deci de către Protagoras, observ

autorul modern, mai mult decît ca mijlocde comunicare,

mai mult decît ca instrument deconstituire a adevărului ; e înţeles ca

domeniu în care poate să încolţească, săse maturizeze şi să devină eficientraportul relevat mai sus.

ntre om şi lucruri, în speţă între cei ce

8/15/2019 Ion Banu -


cunoc "Binele

Cetăţii" şi creaţia politică practică în

care acest bine se va

ncorpora. Arta politică este, conformconvingerii lui

Protagoras, în ultimă analiză, aptitudinede . , a sfătui "

şi de "a convinge", de a dirija în aşa felopinia publici.

ncît să fie determinată să adoptesoluţiile pe care experienţa le-a arătatutile ; experienţă, descifrată deconducătoml animat de convingeri

democratice. "Astfel (imăsura ) este

8/15/2019 Ion Banu -


adeziunea raţionată a cetăţii lapropunerea care i se pare

cea mai avantajoasă"2. A fost firesc casofistul care ,;_,:; lr-

1 G. l\L S c i a r r a, Gl-i dri in

Protagora, Palumbo, 1958, passim .

2 V<l. în acest sens, A n g u s t e B a y on a s, L'arl poiitique d'aprh:

Protagoras, în .,Rev. philos. oe JnPrance . . . ", 1, 1967, p. 55.

ccxx

HOMO-MENSURA

8/15/2019 Ion Banu -


da asemenea importanţă oratoriei să sefi ocupat cu luareaminte de teoriadiscursului, de predarea artei d<: a

cuvînta şi să fi studiat teme degramatică.

8. Mai rămîne o chestiune de ordin

ogico-nH:todologi c.

Vreme de un secol şi jumătate, filosofii,ncepînd cu Thales,

proclamaseră adevărurile lor sub formăde aforisme ce

păreau a nu cunoaşte indoiala, a nu şti dnici o divergenţă

de păreri. Or, chiar diversitatea de

8/15/2019 Ion Banu -


opinii de pî'nă atunci

arăta contrariuL Vremea filosofiei

sentenţioase trecuse şi

se arăta cu atît mai desuetă pentrueducatorul politi c

al cărui discurs trebuia nu să fascineze,ci sf1 convingă ,

să obţină nu doar admiraţie personală,ci adoptarea de

măsuri normative viabile.

E vremea dialogului formativ, expresie convingeri i

8/15/2019 Ion Banu -


potrivit căreia cugetarea este cîntărireanterindividuală

a argumentelor opuse, iar opera deconvingere întrepri nsă

de înţeleptul-orator în adunări, un

produs al dezbaterii în

contradictoriu. Doar prin ea se potforma opinii persistente, capabile săreziste inevitabilclor contraatacuri. I'rotagoras insistă : " În orice temă existăposibilitatea să fie apărate poziţii pentru

şi contra" ; "oricărui argument i :-;. ·poate opune un contraargument"1•ntcrpreţi sceptici, începînd în

antichitate cu Sextus Empiricus, urmat

8/15/2019 Ion Banu -


de mulţi şi în zilele noastre, dauenunţurilor de mai sus înţek::;

relativist, atribuindu-i lui Protagorasopinia că "nu existtt

cunoştinţă adevărat ă" şi transformîndu-

1 astfel În sceptic

şi negativist. Dar în acest caz se golescde sens toa t l·

enunţurile prin care filosoful nostru îiexprimrt convi!lgena în existenţa unui

anumit Bine, a tumi I:rumos, a unuiadevăr determinat, util Cetăţii i careurmează să

constituie obiectul discursului ; care dau

8/15/2019 Ion Banu -


corp scopului

urmărit de educator şi raţiunea de a fi

operii întreprins

de înţelept în Cetate. Adevărul nu e unulpentru toate

Cetăţile, nici pentru toate momentelestoriei ei. Una e

a afirma caracterul concret-istoric aladevărului i cu totul

1 S e n e c a, Scrisori căll'c Luci/ins, 8843 ; C 1 e m e 11 t A 1 e x a n

l r i 11 u 1, Sir<•mut., 1 \', 65.

8/15/2019 Ion Banu -


CCXXI

ON BANU

altceva, ba chiar de-a dreptul opus, animici conceptul

de adevăr. Cel ce spune : "existăargumente şi contraargumente" poateconchide : "deci nu există nimic

adevărat",

au poate conchide : "deci trebuie săinem seama de

8/15/2019 Ion Banu -


unele şi de altele înainte de a ne formaconvingerea". Dacă

are preferinţe sceptice, va adopta primaconsecinţă, dacă

are preferinţe raţionaliste, pe a doua.

Cele două opţiuni,

sceptică sau dialectică, nu sînt aiciconsecinţe logice ak

cercetării, ci preferinţe ideologice careanticipează cercetarea. Statornicim

asupra preferinţei lui Protagoras atît dinansamblul datelor pe care le avemdespre opiniile sale,

cît şi din ceea ce ştim referitor la

8/15/2019 Ion Banu -


deologia sa preferatft

printre disputele care-1 angajează în

secolul său. El credea în putinţadobîndirii unei concluzii eficiente, luînddrept indicativ opinia majorităţii1•

Convins fiind că toţi oamenii au simţulustiţiei, el avea

bune temeiuri să vadă în dezbatereapublică instrumentul

nnui gen de maieutică (socratică) de

ordin colectiv, capabilă, prin şi dincolode controverse, ezitări, disimulări saureale slăbiciuni etice ori logice, săsublimeze justiţia "resim

8/15/2019 Ion Banu -


ită", în j ustiţie instituţionalizată.

9. Referitor la linia de ansamblu a

orientării lui Prota

oras : în literatma de specialitate sensistă asupra relati

Vismului si subiectivismului său scepticdealist ; e cîteodată prezntat drept

precursor al filosofiei pragmatistecontemporane.

ncontestabil, toate aceste calificative au

emeiurile Jor.Principalul este însă chestiunea de a ştin ce fel sînt

8/15/2019 Ion Banu -


dimensionate semnificaţiileprotagorismului în momentul

său istoric concret determinat. Sistemulsău de gîndire

ne oferă surpriza descoperirii funcţiei

semnificante şi valorizante a conştiinţeiumane în activitatea practică, socială.

Este un profit care marcheazănceputurile, în Europa,

1 cunoaşterii unor determinaţii de bază

ale creativităţiinmane, ale praxis-ului, ale limbajului.Cum spuneam, nota

8/15/2019 Ion Banu -


1 Vd. S a 1 om o L u r i a, Anfllngegriechischen Denkens, Berlin, Akar.lemie-Ver1ag. trad., P. He1ms, 1963, p. 1

4 1 .

CCXXII

HOMO-MENSURA

de scepticism, consemnată mai sus, sereferă la cunoaşterea naturii. Dar obiectul de care se interesează în

principal

8/15/2019 Ion Banu -


Protagoras este forţa productivă denstituţii şi valori a

practicii omului colectiv. 'l'emagnoseologică e pasajul de

recere, străbătut fugitiv, către noul şi

marele obiect.

Amplitudinea acestuia din urmă sporeştenotabil prin valorile complementare ce e conferă problematica momentuluistoric clasic, ca şi prin ceea ceransmite patrimoniului de idei al

acestuia din urmă. În măsura în caresofistu\

din Abdera credea în valoarea

experienţei sociale acumulate

8/15/2019 Ion Banu -


de veacuri şi în forţa de adevăr pe careo impune uuc·i

norme conformitatea cu o cerinţăstorică obiectuală -

oricît de vag va fi fost înţeleasă aceasta

el nu e agnostic. Istoria ideilor gnoseologice din etapa clasicănregi::,trează scepticismul agnosticimitat al lui Protagoras, dar apartenenţaui Protagoras la această istorie e

fugitivi:i .

Locul său principal e în istoriaantropologiei filosofict·,

a axiologiei şi praxiologiei, în istoria

semioticii.

8/15/2019 Ion Banu -


10. P RODICOS DIN CEOS (a doua jum. a sec V)

autorul unei lucrări A notimpurile şi auneia ce purta,

semnificativ, titlul Despre natura omuluiStudiile lui Dupreei, consemnate înucrarea pe care am pomenit-o, pun

ntr-o lumină nouă, surprinzătoarecugetarea sofistului di n

Ceos. El ne este arătat ca iniţiator,naintea lui Socrate,

al unor teze teoretice care pînă acum au

8/15/2019 Ion Banu -


fost indeobste

admise ca definind sistemul de gîndire

socratic : virtutea

e ştiinţă ; ea poate fi dobîndită prinnvăţătură ; ştiinţa

binelui i răului descind dincunoaşterea "naturii" omului ;

nimeni nu face răul cu bună ştiinţă ;cunoaşterea de siHc

a omului e obiectul prim al ştiinţei etc.ln unele tem<:

ar fi şi inspirator al opiniilor lui Platon.

Orice am crede

8/15/2019 Ion Banu -


despre această teză a istoricului franceznu putem să nu

recunoaştem că avem de-a face cu opersonalitate filosofică

mult mai puternică decît se credea în

recut. E notabil

faptul că Platon se comportă faţă de elaltfel decît faţ;}

de ceilalţi sofişti : îi rezervă doar cuvinte de apreciere şi

respect.

1 Vd. E. D u p r e c 1. op. cit., p. 118-

119.

8/15/2019 Ion Banu -


CCXXIII

ON BAI'<U1 1 . În dialognl pseudo-platonicianEryxias (397 C -

398 A), îl întîlnim pe sofistul din Ceosspunînd, referitor la distincţia bun-rău :"Aşa e cu toate lucrurile : după

8/15/2019 Ion Banu -


cnm sînt oamenii care le folosesc, totaşa sînt neîndoielnic

pentm <:i 1nşişi lucrurile folosite". 1nadevăr, de oameni,

nu de zei depinde ca ei să devină

scusiţi în meşteşuguri,

de ei depinde dobîndirea virtuţilor şi,dat fiind că semnificaţia actdor in careei angajează lucrurile atîrnă de virtuteacelor ce le angaj ează, iată că însăşisemnificaţia lucrului se . conturează în

raport cu omul.n ace:te cugetări recunoaştem tematomo-mensura. Pot

8/15/2019 Ion Banu -


s1 subziste îndoieli asupra faptuluidacă Prodicos s-a prommţat ori nu,explicit, în acest chip. i se pare însă

neîndoielnic că spiritul cugetării luiProtagoras este prezent şi în sistemulfilosofic al autorului cărţii Desprenatura om ului. Acesta este spiritul subal cămi imperiu dobîndesc couvergenţăeze care-i aparţin în mod netăgăduit şi

care

dau asHel cunoscutei maxime - devenităacum comună

ambilor - noi semnificaţii, uu nou volum

Dacă, aşa cum se relatează în alt dialogpscudo-platonician A xiochos (369 BC)

Prodicos, adversar al mitului nemuririi

8/15/2019 Ion Banu -


sufletului, explică bătrînului ce se temede moarte cii de el depinde ca moarteasă nu-l privească ("cel ce e

niţiat în cunoaşterea naturii umane arecurajul să înfrunte moartea, căci ştie că conformă naturii" şi că după

moarte nu mai e nimic) , atunci în acestplan se contureazi'J.

eza după care raportul viaţă-moarte şi,mplicit, sensul

vieţii sînt statornicite de om. El se aratăa fi măsura

or.

8/15/2019 Ion Banu -


Prin intermediul legendei lui Hercule, eevocată suveranitatea omului în a alegecalea vieţii. Că este preferabilă

::al·:·a

nu cea a viciului -- aceasta e morala

fabulei -

ma!

şi alţii. Dar a răsunat ca o noutate însocietatea sclavagistă a timpuluidiscursul prin care sofistul

definea acţiunea şi îndeosebi actulmuncii, "prin osteneall

i transpiraţie" drept decisive în

8/15/2019 Ion Banu -


dobîndirea virtuţii. Sîntem ceea ce vremsă fim prin sensul dat lucrnrilor de cătreactivitatea noastră şi prin valorile ce

astfel dobîndim ca

nmare a transvalorizării lor. Aşa cumprin muncă, 1ndeo-

CCXX I \'

HOMO-MENSURA

sebi cea agricolă, dobîndim forţă fizică

şi morală, tot aşa,

prin acţiune, dobîndim prieteni, renumebogăţie. Aceasta

8/15/2019 Ion Banu -


e virtutea supremă, situată "mai presusdecît zeii" (măsura

dată de om, nu de zeu) , căci numai ea ecea care decide

preţul real al darului divin1•

n conexiune cu aceasta, enunţuriautireligioase ce vor

fi răscolit minţile. Chestiunea de a şti cesînt zeii, ce este

religia - adorarea zeilor - nu a fostpentru Prodicos doar

o temă tranzitorie spre cea a "omului-

măsură", ci, credem,

8/15/2019 Ion Banu -


erenul pe care se afirma un nou conţinual acesteia din

urmă. Zeii, spune el, sînt născociriomeneşti : oamenii au

atribuit divinitate "lucrurilor folositoare

vieţii lor" (fr.

AS) : Poseidon nu e decît apă zeificată,Demeter, pîinea2•

De ce au făcut-o ? Dacă e vorba deaceasta din urmă, vom

şti că au venerat prin Demeter pedescoperitoarea alimentelor, socotindCără îndoialt că astfel cele necesare

raiului le vor fi mai bine asigmate. Spre

8/15/2019 Ion Banu -


a obţine "roadele agriculturii" au merspînă la instituirea misteriitor şiceremoniilor iniţiatices.

Credeam că explicarea credinţelor religioase prin alienare, prin slăbiciuniegate de interese ale \·ieţii materiale e

o descoperire a filosofiei ateiste tîrzii.ată-ne însă obligaţi să ne gîndim la

Prodicos ca la un pio11er al definirii

zeilor drept o invenţie a oamenilor şi alexplicării materialiste privind apariţiareligiei. Nu va fi spus prea multe şi uuva fi adus prea bune argumente ca să-şi

susţină teza.

Dar destul spre a ne îngădui sădesprindem o nouă notă

8/15/2019 Ion Banu -


a

conceptului de om, considerat ca măsură

a lucrurilor

din lumea celor divine, a semnificaţiilorfigurilor ce o

populează, a dramei pe care sîntchemate s-o joa(.'e în

societate.

12. În fi ne , tema comunicării prinimbă. Protagoras,

n conexiune cu axioma sa fundamentalădescoperise

8/15/2019 Ion Banu -


funcţia formati ,.·tt a discursului. Dreptcorolar, mergînd

1 X e n o f o 11, A tnintiri despre'iocrate, I, 1 . 32.

2 S e x t. E m p . . Adv. math., IX, 18.

" 1' h e m i s t i o >. Cuvîntare. 30, 422D.

ccxxv

ON BANIJ

pe acelaşi drum ca şi sofistul abderitan,cel din Ceos se

8/15/2019 Ion Banu -


ocupă de filologie. şi va fi dat seama dfaptul că eficienţa

discursului depinde de precizia sensuluicuviutelm·1 san

de "modul corect de a denumi

ucrurile". de studiul sinoni melor (ise atribuie o scriere pe această temă), dconsem narea nuanţelor ce separă întreele semnificaţiile3 ("distinc

ia dintre sensurile cuYintclor", noteazăAristotel intenţia

ui Prodicos în Topica, II, 6, 20-26) , demeşteşugul

creării unor noi termeni atunci cînd viaţ

8/15/2019 Ion Banu -


i cere.

Epoca lui Prodicos, totodată a lui

Socrate, cerea omului

să se consacre cunoaşterii de sine.Persoana cugetătoare

urma să se determine nu doar ca fiinţăce-şi defineşte conceptele, cum credeSocrate, dar ca una ce le dă modalitateaiugvistidt adecvată, potrivit

revendicării pronunţate de

Prodicos. Socrate şi Prodicos au separacele două funcţii.

Cercetătorul modern are însă satisfacţia

să noteze că, prin

8/15/2019 Ion Banu -


concomitenţa recunoaşterii şi studiuluior, neajunsul se

micşora, obţinîndu-se un gen deunificare istorică a funcţiilor ceapăruseră dezmembrate.

13. GORGIA S DIN LEONTINOI, sauLeontium (Sicilia)

a trăit între anii 484 şi 96 (dateaproximative ; cea a morţii

e foarte puţin sigură) . Impotriva unei

păreri opuse, A. K.Berger a adus argumente convi ngătoareprivitoare la prodemocratismul acestui

om politic şi filosof sicilian4•

8/15/2019 Ion Banu -


Cunoaştem aproape în întregimeurmătoarele lucrări ale sale : ElogiulElemi, A pologia lui Palamede şi

Despre non-existenţă şi despre natură.Sîntem informaţi despre ultima din eleprin intermediul tratatului De M clisso,Xcnophanc

et Gorgia, ajuns pînă la noi cu lacune,atribuită în vechime

pe nedrept lui Aristotel şi fiind o lucraroarecum tîrzie,

ntocmiti"t după un text aristotelicpierdut. Date amănun

ite despre lucrarea ontologică a

sofistului leontinian aflăm

8/15/2019 Ion Banu -


şi la Sextus Empiricus.

1 P 1 a t o n, Euthwlcntos, 277 B.

2 Idem, Cratylos, '384 D.

3 Idem, Clzarmidrs, 163 D .

A. K. 6 e p r e p. 06w,ecmeeHHO-no.wmu'ieCKue 1:<033peHUII rop2UHD

,8eCTHHK ,llpeBHeil IICTOp HH", 21964, passlm.

CCXXVI

HOMO-MENSURA

8/15/2019 Ion Banu -


Potrivit izvoarelor, fundamentulcugetării lui Gorgias

ar fi dat în trei teze : a. Nimic nu existănici existentul ,

nici nonexistentul) ; b. Dacă ceva ar

exista, nu ar putea

fi cunoscut (căci e imposibilăcoincidenţa dintre conştiinţă

şi existent) ; c. Chiar dacă am aveacunoştinţă despre lume,

nu am putea-o comunica altuia.

E foarte frecventă părerea potrivit

căreia am avea de-a

8/15/2019 Ion Banu -


face la Gorgias, dacă nu cu o glumă,atunci cu nihilism

filosofic. Aşa crede spre pildă W.Capelle, care vede în

ripticul de teze menţionat o renunţare

radicală "la orice

filosofie serioasft"1• Critica cea mairecentă înclină în mare

mrtsură să-şi însuşească părerea luiCalogero2, potrivit

cărei a, în tratatul amintit, Gorgias nu afăcut altceva decît

să <:ombată pe Pannenides, arătînd prin

8/15/2019 Ion Banu -


reducere la absurd

că dacă reţinem modul de argumentare

al lui Parmenides în favoareaExistentnlni, se poate: tot atit de bine

pleda, cu aceleaşi argumente, împotriva

Existentului, aşa

cu:n e conceput de eleat. Ceea ce a fostuat drept , . nimicire

1 filosofiei" era în realitate o denuntarea contradictiilor

ogice din gîndirea lui Pannenides, 'decio "nimicir " a

eleatismului. Este şi părerea lui \V.

8/15/2019 Ion Banu -


Hrockcr, care arată

că Sextus Empiricus, prin pasiunea lui

de-a descoperi

pret utindeni argumente în favoareafilosofiei scepticc,

rag-e: spre sine semnificaţia textuluiui Gorgias, încurcînd

ucntrile3• D npreel, la capătul uneiaborioase analize,

aj unge la concluzii asemănătoare,respingînd opi nia asupra

.nihilismului" şi trasînd contururile

unei autentice şi interes < mte

8/15/2019 Ion Banu -


personalităţi filosofice.

1 4. Cel mai verosimil este să credem c

Gorgias s- orientJ spre părereaconform căreia e bine ca, în filosofie, înocul speculaţiei mctafizice, să preferăm

cercetarea concretului

uman. Principalul obiect al meditaţie:ifilosofice trebuie

să fie deci acela al comunicării întreomeni, al acţiunii

1 \V i 1 h e 1 m ._: a p c 1 1 e, DieVorsoh•·.r:ilw·, l:·riin. Akac.lemi-Verlag, 196 1 , p. 343.

2 Ap. E u g. D u !J r e e !, op. cit .• p.

8/15/2019 Ion Banu -


64.

Vd. W a 1 t e r ll r O c k e r. Gorgias

contril PMII!enides, in " Hermes ",

Wiesbadeu, Batul 86, Heft 4, 1958, p.433.

CCXXVII

ON BANU

educative. Aceasta din urmă, prin cuvîntcare e "cea mai

naltă forţă social-culturală"1, poate,evocînd trecutul,

explicînd prezentul şi scrutînd viitorul,

8/15/2019 Ion Banu -


să traseze chi pul

unor valori universale a căror asimilare

c decisivă pent ru

formarea oamenilor ( Elo[!,iul Elenei) .nţelege retorica

drept o disciplină tiinţifică şipolitico-filosot'ică bine determinată.Misiunea ei este n:hicularea ade\·ăruluinstrumentul ei este arta convingerii,

puterea de a obţine adeziunea liber consimţită, opusă argumentului

autorităţii.Aceasta presupune două condiţii :capacitatea educatorulni - totodată şi

cărturar - de a transforma patri moniul

8/15/2019 Ion Banu -


său de cunoştinţe într-un patrimoniucolectiv, accesibi l ; (:'Xistenţa nneivalori care, dincolo de si ngularul

fiecărui indiYid, are caracterul de a fiuman în genere, sau

, universal uman" cum subliniază P.

Aubenque, referinduse Ia Gorgias2•Sofistul, arată autorul francez, şi-a datseama de faptul că, în timp ce fiecare

ştiinţă e specială, bunul educator vaproceda astfel încît, în procesul decomunicare

a ştiinţei către alţii, să transforme ştiinţaparticulară într-una ce tinde cătreuniversalul uman şi-1 fructifică.

Prin retorica bine- concepută şi bine

8/15/2019 Ion Banu -


folosită, s-ar institui

ded transmutarea valorilor constante

des}Jrinse din cugetarea asuprarecutului, prezentului şi viitorului, înfermcnţi de cultură pentru îmbogăţireaceleilalte ipostaze a nniversal ului care

e u

"

manul" din fiecan, individ.

A fost poate, înaintea lui Platon, prima

pledoarie pentruo filosofie fonnativă şi militantă, ca şicînd sofistul secolului al V-lea, în pofid

aserţiunilor lui Sextus şi în contrast cu

8/15/2019 Ion Banu -


cpohc a scepticilor, ar fi vrut să previnănefastele stări

din veacurile şi mileniile de mai tîrziu,dud filosoful va

ncepe să vorbească doar pentru sine.

1 5. HIPPIA S DIN ELJS (a doua jumătate a sec. V) .

A fost autorul unui mare număr deucrări azi pierdute.

Vedem în el un filosof de seamăîmpotriva imaginii pe care

vrea s-o acrediteze Platon) şi un mare

matematician.

8/15/2019 Ion Banu -


1 A. K. 5 c p r e p, op. cit ., p. 46.

P i e r r e A u b t> n q n e, Le pvobieme

de l'etre che; Aristote, Paris,

P. l.:.F., 1962, p. 262.

CCXXVI II

HO?v!O-MENSlJR 4

Preocupat de probleme de logică şiretorică, a formulat

eza unităţii dintre dialecticâ (luat ă cameditaţie teoretică),

dialog (ca procedeu de precizare a

8/15/2019 Ion Banu -


conţinutului noţiunilor)

şi retorică (mij loc de transmitere a

cunoştinţelor, poate de

nuiversalizare a lor, în sensul vederilor ui Gorgias) . Platon

i atribuie meritul de a fi formulat,primul, semnificaţia

dia!ecticii ca metodft de a proc:daprin întrebări şi răspnnsun .

Din punctul de nden:: al chestitmii dea cunoaşte aportul

sofiştilor în domUliul antropo1ogiei

filosofice, cea mai interesantă teză susţi

8/15/2019 Ion Banu -


nută de gînditorul din Elis vizează rolulpe care-1 au în formarea omului, pe de oparte caracterul

enciclopedic nl ctmCJ)tin ţelor, pc dealtă parte practicile

ehnice, dorite a fi de ascmctH::·a pc dtcu putinţă mai plurilaterale.

Prima idee ati ngea tema form;triiculturale a omului în

secolul lui Pericle. A doua ca re,

neîndoielnic, îşi depăşeaveacul, viza, credem, mai puţin temaelogiului muncii

8/15/2019 Ion Banu -


fizice, prea stingheră toht)i în erasclavagistă, şi mai mult

în acord cn spiritul predominant inrîndurile sofiştilor

naintaţi · -- t vma autarhi(•i J >t•rsoanc

umane, eliberată de

servitutea prin carc depinde de iscusinţaehnică a altora.

n dicţionarttl Su (i ) da (s) citim :"Hippias . . . a afirmat

că scopul om d ui l a ut ar hia".

16. A. LKIDA J1A S şi A NTIPHON,

sofişti ai aceluiaşi

8/15/2019 Ion Banu -


secol, par să fi privit şi ei către viitor cînd - spre a ne

referi la planul uman care ne-apreocupat cu precădere

pînă acum -- vorbesc, primul de

egalitatea naturală dintre

iberi şi sclavi, al doilea despreegalitatea dintre greci şi

barbari. În acest ultim ennnţ era depăşitatît ideea sclavagistă, ştiind că sela vii

se rccrutau dintre "barbari" , cît şi aceeaa exclnsivismului grecesc, ce părea săfie o

dil!lensiune universală a mentalităţii

8/15/2019 Ion Banu -


elene.

n altă ordine de idei, un enunţ al lui

Antiphon : "Timpul

e gînd şi măsură, iar nu ceva consistenttnr6a-:ac) ".

n ne reţin aici tema definiţieiimpului, ci termenul de

hypostasis. 1 nsemnînd "ceea ce sedepune", sedimentul

rezidual, el indică neîndoielni c atributude corporal. Sperăm

sit nu ne înşelăm considerînd dt este

primul enunţ teoretic

8/15/2019 Ion Banu -


CCXXIX

ON BANU

man·frst (iar nu doar în formăpractică) a posibilităţii ca

realul să jt:c, ftiră a avea caracter

corporal, aşadar prima!enunţ explicit al desfacerii nnivocităţiipreclasice) dintre

8/15/2019 Ion Banu -


corporal şi incorpora! .

1 7. L"'i:'KOPHRON proclamă

principiul cgaliUtţii dintre

oatm·ni. fie că aparţin dcmos-ului orinobi limii 7i enunţă

n fl'!nl săn teza "contractului social" .

18. După cum spuneam şi aş:t cn;n a

rdr şit diu cxanh:nu! tezelor parcursemai sus, filosofii sofişti, împreună caSocrate şi Democrit, contemporanii lor,

n';tituie în istoriafilosofki o primă antropologie filosnfinlo primă axiologic,

8/15/2019 Ion Banu -


o pri mă apropiere de înţelegerea fun-cţiilor formativ-creative

ale hmbajului.

n cîmpul, oricît de vag gîndit, al acestodisciplin este

descoperitit subiectivitatea umană caobiect al cunoaşterii

şi, clrept corolar, funcţiile ei active şiproducti\'e din planul

relaţiilor social-politice.

Ft ricita formulă homo-mensura poate fiuată, dincolo

8/15/2019 Ion Banu -


de semnificaţia ei strict protagorică,drept emblem{t a nnni

ansamblu vast de valori, susceptibiles{i. dea dimensiunile

apnrt ulni filosofie şi cultmal al

sofiştilor în globalitatea lui.

Est1, formula ideii-forţă ce dominăprez-:-:nţa lor teoreti că.

Ceea c ne-a rămas din operele scrise:de sofişti e puţin.

Timpu!, decimîndu-le, ni le-a transmisfrustrate de argumente:1e ce le vor fisprijinit cîndva. Dar b{muim însemnat u

or volum ideatic si energetic în pecetea

8/15/2019 Ion Banu -


pe care au lăsat-o asupra anem11ărate subst anţl' care ne sînt ma

bine cunoscute : evenimente, doctrine,reacţii, faph:

de

cultură, moşteniri .

Cum \'om vedea, Socrate ,.a chem a

fil0sofia s;t se î udrcphc :'pre " sine"-leuman, ca sediu al u nor valori logice şietice.

Sofiştii cugetă despre conţinutul şiforţele acestui "sine".

l întrc-,·ăd ca entitate intersubiectivă

8/15/2019 Ion Banu -


care, prin comunicarelimbaj , se afirmădrept motor al valorilor : acestea sîntprivite nu ca "date", ci ca /Jrodusc,

aşach r în procesul lor

de constituire, devenire şi proliferarecalitati,-.: , proco.::s

nţeles col ectiv-uman şi concret-istoric

CCXXX

HOMO-ME.NSURASocrate se ocupă de forma conceptuală cugetării .

8/15/2019 Ion Banu -


Sofiştii cercetează potenţele şi valenţelconţinutului ei .

Formula ,.cunoaşte-te pe tine însuţi" vizpe om ca fiinţă

ogică şi morală. Formula ,.om-măsură"

se însoţeşte cu

cealaltă într-un tot vi zînd dimensiuneaprin care .:unoaşterc:a de sinedepăş<>şte ,.sine" -le. Se descoperăsusceptibilă să comande omului ca, princuvînt, acest sine să ocupe poziţii care

să-i îngăduie autoamplificarea,valorîzînd şi

ranssubstanţiind relaţii naturale şi

sociale.

8/15/2019 Ion Banu -


Protagoras sau Gorgias intuiesc faptul crostul filosofului este de a-1 face p(_·om să-şi cunoască puterea şi mijloacele

creatoare. Omul îşi amplifică bogăţiamaterial ă şi spirituală, valorizînd ţ;iumanizînd obiectele experienţei .

, Sine"-le va include astfel entităţiexterioare. Cînd spum·m : un lucru fiicus.:i fie hu n, chiar şi este bun pentru

wi , spunem : prin l ucrul Eicut să fiebun, patrimoniul

binelui" nostru i nterior a crescut, asacum ne îmbogătim

>.tund cînd fntmns<:ţea l ucrului făcut

frumos prin nof se

8/15/2019 Ion Banu -


nstalează in noi.

Capacitatea omului se arată dt:ci a fi

mai bogată decît

crede Socrate . .)Ju atît pri n cee:a cearc, cît mai aks prin

eca ce poat e faci' : Jăptuire d<>nstituţii, de civilizaţii ,

ntr-un cuvînt de istoriv. Căutînd unpersonaj literar spre

a-şi expune piiren.:a

asupra sensului istoriei omenirii ,

Platon va fi socotit a face un act de

8/15/2019 Ion Banu -


probitate punîndu-! ,

aici , s ă cttvîntcze pe Protagoras.

Textul sofistic anonim Dialexeis face, caşi Protagoras,

drentate înfrunt ării dintre argument sicontraargument.

n ituaţii variabile, in raport cu

măsua oamenilor ce au

crtat una sau alta dintre situaţii,acelaşi act poate fi bun

ori . dimpotri\'8 , rău. Cînd gîndim,sîntem obligaţi să cugetăm l a cît mai

mnit(_· modalitlţi posibile, fie că se

8/15/2019 Ion Banu -


sprijină

ori se exclud reciproc, total sau parţial.

De aici datoria

vrofesorulni - ce arc misiunea să-1nveţe pe pupilul său

><! gîndească - v a consta în a-1 facesă reflecteze asupra

susţinerilor posibill-, pro şi contra, sărăspundă la contra

;rgument, să-5i arn1eze opinia, ştiind căargumentele sale

:or fi fără cruţare cîntărite de adversar

sau, mai bine,

8/15/2019 Ion Banu -


J u i ndu-se chiar pe dne dreptadversar. E şcoala spiritului

CCXXXI

TON" IIANll

critic. Deci, nu doar o contiinţă c.::"se cunoaşte " . după

spusa lui Socrate, dar una care mai

degrabă se judecă,

şi apreciază valenţele şi aspiră să senvingă, să se depă

şească. " Sine"-le lui Socrate c finit."Mai-binele" interior

8/15/2019 Ion Banu -


al lui Protagoras tinde să se degaj eze dfinit. Retorica c

uneori hulită, cîteodată nu fără dreptate. u această vreme,

cind nu există tipar, deci nici ziare nici

reviste, cind cuvîntul

manuscris circulă încet şi pretenţios,colocviile orale ale

sofiştilor, alături de convorbirile de tipsocratic, constituie

singura modalitate de a impune operativdeile în cîmpul

confruntărilor şi eficacităţilor publice,

8/15/2019 Ion Banu -


deschise. Sînt terenul

cel mai la-ndemînă al întîlnirii dintre

atitudini-discursuri,

al interdelirnitării de opinii şinterdetcnuinării de sensuri.

Toate acestea deocamdată puţindezvoltate, in formă

mai mult practică decit teoretică, preaimpurii spre a

prinde rădăcini durabile.

Momentul sofisticii, ca majoritatamomentelor filosofiei greceşti - cu

excepţia platonismului, aristotelismului

8/15/2019 Ion Banu -


şi stoicismului - este rcgăsit în secoleleOi mileniile următoare sub forma

continuităţii nu de şcoală, ci de teze şi

atitudini.

nfluenţele exercitate îu istoriaulterioarCL de unul sau

altul dintre sofişti nu sînt expresconsemnate. Ele pot fi

presupuse însă. Sub raport tematic,meditaţiile despre care

s-a vorbit mai sus au putut genera,u;;pira ori favoriza

variate ideaţii, angajînd întreaga

problematică a omului .

8/15/2019 Ion Banu -


Sub raportul li niilor de conduităfilosofică, ar putl'a ii

uată în considerare o înrăurire asofisticii asupra modalităţii subiective adealismului de mai tîrziu, .:a şi asupra

relativismului şi agnosticismului.

Conceptul " homo-meusura" se preta lavariate adopţiuni, sub i mperiuldiverselor ideologii. Fără grave devieri

eza omului semnificantputea să vireze către idealismul ceatribuie realitate, ori

capacitate constitutivă de realitate,primordial conştiinţei

umane. Interesul redus, dacă nu

8/15/2019 Ion Banu -


ndifcreatismul unor cugetători caProtagoras ori Gorgias pentrucunoaşterea nat urii materiale putea fi

mpins cu uşurinţă spre atitudiniagnostice faţă de "lucrurile în sine" .Relativismului sceptic din oricare veac cum mărturisesc scrierile l ui Sextu'i -

CCXXXII

HOMO-MENSURA

an:a să i se: pară familiară pledoaria

"argumentelor duble" ;aceasta se acomoda fără prea multraumatism ideologiei

8/15/2019 Ion Banu -


negativismului în problema adevărului,ba chiar iraţionalismulni integral.

ntră a şadar în j oc nu doar teordi cnl,prin nuanţările

ui nepărti nitoare, dar şi ideologicul,

prin aderenţele sale

sociak simr:atet icc.

Aceeaşi formulă t<:oretică s-a pututvaloriza, în cadrul

storic clasic al cristalizăriiumanismului, prin ceea ce afirmareferitor la om, iar altădat ă snb s

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


Ju:nii"

1 . Socrate, mare filosof care n-a ,.;cris

uimic, con:>tittti .

după douăzecişipatru de secole oprezenţă spirituală pe car..:

nu mulţi diutre autorii de vaste tratate audobîndit-o.

Aceasta se explică nu doar prinfascinaţia exercitată d-:

cuvintele pc care Je-a ro:>tit, nici numaprin rolul jucat de

personalitatea sa în dialogurile lui

Platon, ci, paradoxal.

8/15/2019 Ion Banu -


mai vîrtos prin "impersonalitatca"nvăţrtturii sale. Ca şi

n cazul lui Protagoras ori, să spunem, aui Dmocrit,

aceasta poartă pecetea unor mutaţii

p:::riodale ale filosofiei

care pot fi tot atît de puţin sustras<prin uitare din procesul

obiectual al istoriei ei, pe cît ar pute-a fomisă însăşi istoria

filosofiei din ansamblul istorieiomeneşti.

Acest filosof al dialogului oral s-a

8/15/2019 Ion Banu -


născttt în anul 469,

ca fiu al unui cioplitor în piatr(L şi al

un:.:i moaşe:.

l cunoaştem prin notaţii ale multora, damai ales prin

scrierile lui Xenofon şi Platou, care i-aufost elevi, prin ale

ui Aristotel şi Diogenes Laertios.Spusde tnturor acestora

asă loc la insatisfacţii . Xenofon a fostrma puţin filo:>of

ca să-1 înţeleagă, Platon prea mult ca să

nu-l acopere,

8/15/2019 Ion Banu -


Aristotel prea expeditiv, Diogenes preabirocrat şi, oricum,

prea distanţat în timp. Sînt mai de nădejde lucrările socratice ale primului1, căcneavînd vcleităţi filosofice proprii aputut să fie mai obiectiv.

1 X e II o f " 11. A mintiri tlrspreS.n;r:.t,•. in patru c:lrţi i :1 p./.•::ia lui

Socrate.

CCXXXlVCC)N$TIINTA CONŞTJINŢEI

'au! Shorey îl j udecă după faptul că nu

8/15/2019 Ion Banu -


a lăsat operă

';crisă i afirmă că nn a dat nici un

"corp de doctrină" sau

,;istem1• Dacă îl apreciem prinntermediul întregii literaturi a timpului,

prin amprentele indelebile lăsate înoperele urmaşilor, prin actele politicecare au dat Atenei .vreme

de cîteva decenii teoria lui în formăpractică, într-un cuvînt

prin globalitatea istoriei social-spirituale a epocii , atunci

se impune o coiJduzie opusă aceleia a

ui Shorey.

8/15/2019 Ion Banu -


umai conturul puternic al existenţei sale"doctrinale"

;.i politice poate să explice sfîrşitul săua fost, în amtl 399

.e.n. condamnat pentru convingerile

profesate şi executat prin autootrăvire.S-ar fi putut salva abandonînd fie

cdatea, fie ideile sale. Xenofon spune căa prderat să

:nuară atunci, în plină demnitate a

facultăţilor sale mintale

8/15/2019 Ion Banu -


du:ît mai tîrziu, în decrepitudine .

. , H aici orgoliul istoriei. E nevoit ă să

suporte atîţi pose

uri de puh:re versatili şi mediocrincît consacră cu aviditah: portretul

puternicilor curajoşi, consecvenţi şistrăl u citori.

2. Circulft părerea, susţinută şi deBastide2, după care

Socra te s-ar Ii dezinteresat cu totul de

atura ontologică filosofiei Păr

8/15/2019 Ion Banu -


erea nu poate fi acceptată sub aceast ăformă.

1n treacăt fie spti;; ştim d't

filosoful atenian a studiat fizica

i s-a ocupat de ca. Diogencs Laertiosne-o spune în mod

expres:. Socrate studiase şigeometria•. Acest fapt însă nu

nseamnă prea tnult. Dar în Amintirt'leui Xenofon sint

ndicaţii mai concludente în acest sens.

8/15/2019 Ion Banu -


e vom opri puţin

a una din ele, ca mărturie nu numai a

preocupărilor de

ordin ontologic ale lui Socrate, dar otodată şi a orientării

eoretice date acestor preocupări.Socrate se strr1duieşte

-:{t demonstreze că "zeii procurăoamenilor tot ce le tn:buîe",

ci sînt cei ce scot pentru oameni hranadin pămînt, d dau

1 P a u 1 S h o r e y, What Plata said,

Chicago-London, Univ. of Chi

8/15/2019 Ion Banu -


'a)!O Press, 1965, p. 13.

G e o r g e s B a s t i d c, Lt moment

historique de Socrato, Paris,

1 939, Alcan, p. 1 09 sq.

D i o g e n e s J4 :1 e r t i o s, II , 45.

• X e n o f o n, Amintiri, IV, 7.

ccxxx v

O N llANU

oamenilor apă, ei le-au dat focul şiaeruP. Din textul xenofontic rt:zultă înmod transparent că zdi c:.tr : au creat

pe om au pus la dispoziţia omului, în

8/15/2019 Ion Banu -


conformitate cu interesul şi nevoile salentreaga uaturd., tot Universul , cu

astrele sale, cu cele patru elemente. Este

zbitoare tocmai referirea lui Socrate lacele patru elemente. Acestea, de laThales la Empedocles, fuseseră arătate unele diu ele, sau toate -

de către filosofii materiall şti ca temelieneprodusă de

nimeni a lumii materiale. Mai mult, tezamaterialistă a

celor patru elemente era propagată.ocmai în timpul lui

Socrate de către contemporanul său, cu

vn.:o 20 de ani

8/15/2019 Ion Banu -


mai vîrstnic, Empedocles. Or cele patruelemente apar la

Socrate drept subordonate iniţiativei, bachiar forţei

făuritoare a divinităţii. Vedem în aceast

polemica idealismului cu fizicalismul,endinţa lui Socrate de a-i opune un

punct de vedere idealist in problemztUni \·ersului.

Este adevărat că Socrate nu ne-a dat oeorie generală a

existenţei. Este d.: asemenea adevărat cel considera

cercetarea naturii în acelaşi timp

8/15/2019 Ion Banu -


zadarnicA, lipsită de folos

practic şi nelegiuită. Aristotel spunea că

Sc>e rate s-a ocupat

doar de probleme morale şi nu denatm:L2 • Dar una este

a refuza orice apreciere asupraexistenţl'Î înconj urătoare,

a face abstracţie de ea, după cum credeBac;tide c;1 ar fi

făcut Socrate ; alta este ca, după ce afost considerată

această realitate, după ce a iost elaborat

uu <tnuntit pWlct

8/15/2019 Ion Banu -


de vedere asupra esenţei ei, să se declar.: că, dată fiind

această esenţrt, omul trebuie :;;il renunţd a se ocupa mai

departe de ea. Rezttltatul final e acela)i,

se va spune.

umai că în primul caz Socrate apare caun gînditor care

n-ar fi participat la dezbaterea cu privira natură, ceea

ce este infirmat de texte ; în al doileacaz, cel autentic,

Socrate apare ca filosof care, în această

8/15/2019 Ion Banu -


dezbatere, sprijină

un anumit punct de vedere, în speţă cel

dealist şi

n

ce priveşte cunoaşterea lumii înconjurătoare - agnostic.

Punctul de vedere al lui Bastide pleacăde la convingerea

că Socrate nici nu a fost filosof. Înratarea autorului fran-

1 Ibidem, IV, 3.

8/15/2019 Ion Banu -


A r i s t o t c 1, Meta.fiziw. I, 6. 9S7 b.

CCXXXVI

CONŞTUNŢA CONŞTllNŢEl

cez, el devine un fel de anahoret al

spiritului, oficiant al

unei "trăiri" mistice elaborate de sinepentru sine, ceva

n genul în care aveau să apară adesea,mai tîrziu, în literatura europeană,oghiştii hinduşi.

Or, remarcăm şi alte momente, în afarăde cel semnalat

8/15/2019 Ion Banu -


mai sus, în care se manifestă opoziţiantre filosofia lui

Socrate şi materialismul contemporanui. Socrate explică

constituirea trupului omenesc, inclusiv a

organelor de simţ,

n chip finalist : ele ar fi fost create dezei în vederea func

iei optime pe care aveau s-ondeplinească în interesul

omuluil. Dealtfel întreaga concepţiefilosofică a lui Socrate

este pătrunsă de finalism, de

8/15/2019 Ion Banu -


antropocentrism. Să comparăm

această teorie - străbuna teoriilor

biologice ale preadaptismului din zilelenoastre -- cu aceea a lui Empedocles,

contemporanul lui Socrate, după care

sistemul de organe

ce constituie trupul omului este explicatexclusiv în chip

determinist, prin acţiunea unui anumitgen de "selecţie

naturală" - ultraprimitivă şi ultranaivă,dar totuşi acceptată - şi vom avea dinnou înaintea noastră menţionata opoziţie

de orientări filosofice. De asemenea

8/15/2019 Ion Banu -


atacul întreprins de Socrate împotrivaconvingerii materialiste a lui

Anaxagoras, potrivit căreia soarele e opiatră incaudescentă ;

Socrate îi opune teza originii şi naturii

divine a soarelui2,

căruia îi consacra poate un anumit cnlt3

Esenţa kosmos-ului este, în concepţia luSocrate, spiritul divin, iar supremarealitate conştiinţa omului, în ultimă

analiză ea însăşi de natură divină. Omuleste spirit, lumea

exterioară este o realitate inferioară în

8/15/2019 Ion Banu -


raport cn cea spirituală, umană, ca un fede umbră ce o însoţeşte în modnexorabil. "Socrate - observă Boutroux

nu se araHi

preocupat de a confrunta doctrinelefilosofice cu natura

ucrurilor, aşa cum poate aceasta săexiste în mod independent de spirituluman. După el, condiţia necesară şi

suficientă a certitudinii rezidă în dublulacord al omului

1 X e n o f o n. Amintiri, I, 4.

Ibidem, IV, 3 ; IV, 7.

8/15/2019 Ion Banu -


3 P 1 a t o n, Symposirm, 220 ; uniiautori se îndoiesc de adevărul acesteinfonnaţii platoniciene.

CCXXXVII

ON BANU

cu sine însuşi şi cu alţi oameni, cu altecuvinte în acordul

spiritului omenesc cu el însuşi"1•

3. Aceasta este manifestarea principalăa ceea ce numim

subiectivism ontologic la Socrate. Dacă

n concepţia lui

8/15/2019 Ion Banu -


Socrate spiritul uman este supremarealitate, ca realitate

mediată, apoi cauza ultimă a acesteiaeste divinitatea.

u vom intra aici în cercetarea mai

ndeaproape a felului

n care o înţelegea el. Există înproblema concepţiei lni

Socrate despre zei o gamă variată depăreri, între acct:a

care vede în Socrate în ultimă instanţăun promotor a1

monoteismului şi cea care îl declară

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


sfaturi, ci interdicţii. Dar "daimon"-ulsocratic e doar una din formele demanifestare, cu caracte1

ntern, a divinităţilor. Acestea se afirmăndeosebi în mod

exterior omului, cu multiple sarcini.După cum ne informează Xenofon,Socrate crede că ele se manifestă caforţe creatoare şi diriguitoare ale lumii,căreia i-ar da o finalitate determinată,precum şi ca inspiratoare ale tuturor acţiunilor umane. Ca atare zeii trebuie

ascultaţi fără preget3.

Dar a-i asculta înseamnă şi a nu lencălca prerogativel e.

8/15/2019 Ion Banu -


Ei domină în mod absolut natura, cunoscoriginea ei şi

determină ordinea ce domneşte în sînulei. Omul trebuie

să se mulţumească să-şi dea seama de

aceasta şi să nu

reacă mai departe, spre a se întreba înmod indiscret în

ce fel au procedat zeii spre a determinaapariţia lumii,

n ce fel înfăptuiesc ei ordinea naturală.Ceea ce trebuie

1 E m i 1 e B o u t r o u x, Socrate-

8/15/2019 Ion Banu -


fondattJur dtJ la sciBncB moral,·. in .

. Etudes d'histoire de la philosophie",

Paris, Alcan, 1925, p. 1 1 .

X e n o f o n, Apolo:ia, II.

1 Idem, Amintiri, IV, 3.

CCXXXVIII

CONŞTIINŢA CONŞTIINŢEJ

urnul să ştie despre lume, el - datorităvoinţei zeilor -

chiar şi ştie ; ceea ce nu ştie, tot datorităvoinţei zeilor

8/15/2019 Ion Banu -


nu ştie şi ca atare nici nu trebuie să ştie!"El (Socrate)

spune Xenofon - împiedica pe oamenisă se ocupe

peste măsură de corpurile cereşti şi de

egile după care

acestea sînt conduse de către divinitate.El considera că

aceste secrete nu pot fi pătrunse deoameni şi că cei ce ar

ncerca să sondeze acele mistere pe carezeii nu au dorit

să le dezvăluie oamenilor ar supăra pe

8/15/2019 Ion Banu -


zei"2•

ată dar că teologia socratică atrage

după sine un anumit

agnosticism. E un agnosticism limitat,căci se referă la

natură ca realitate exterioară omului şinu vizează interioritatea, conştiinţa.Aceasta rămîne obiect de cunoaştere.

Dar în privinţa naturii, ştiinţa liberă aucrurilor şi "ştiinţa

zeilor" se exclud reciproc. Prin aceastăeză, Socrate tindea să salveze prestigiu

zeilor de indiscreţiile ştiinţei umane.

8/15/2019 Ion Banu -


La Socrate concepţia are aşadar nucaracter fideist.

Dar desprinsă de contextul socratic eapoate avea şi alt

seus. În adevăr atunci cînd spunem că

ştiinţa lucrurilor

i "ştiinţa" zeilor se exclud uua pc altaenunţarea poate

.;ii sune şi ca maximă pronunţată de laribuna ştiinţei,

ar atunci devine actul de condamnare lamoarte a JJeilor.

Poate că, datorită caracterului ei

8/15/2019 Ion Banu -


bivalent, această formulă socratică aavut anumite consecinţe laicizante,nedorite de autorul ei. Materialismul

preclasic grecesc con

·icţuieşte pe acelaşi teren cu o formăsui-generis, reziduală,

ck teologie. Nebulozitatea cunoştinţelorsimplismul spiritului de analizămpiedicaseră pe materialiştii etapei

preclasice să-şi dea seama deconsecinţele necesare ale propriei lor concepţii filosofice. Or, în epoca

clasică, în a doua

umătate a secolului V, are locconcomitent exprimarea

8/15/2019 Ion Banu -


de către Protagoras a îndoielii asupransăşi existenţei

1 H. L a n e merge pînă la susţinereaconform căreia afirmaţia sacratic ii. ..ştiu că nu ştiu nimic" avea un caracter apologetic : în raport cu inţelepciunea

divină, cea umană ar fi .,nimic" (Afass ulitte, Mtinster

Onabriick, 1960, p. 1 2.

X e n o f o n, .4 mintiri, IV, 7.

CCXXXIX

ON BANU

8/15/2019 Ion Banu -


divinităţii, în timp ce Socrate atrageatenţia asupra faptului că terenuleologiei nu poate fi totodată şi cel al

ştiinţei, al cercetării filosofice. Socratespune că domeniul

de fenomene în care tronează spiritul

divin nu poate şi

nu trebuie să fie profanat de iscodirilecercet ătorului filosof. El atrage deciatenţia asupra faptului că spiritulcercetării raţionale şi sfera dominaţieidivine se exclud. Dacă

aceste spuse ale lui Socrate sîntascultate de un materialist din secolul V.e.n., se poate presupune că-şi dă

seama, cu acest prilej, de faptul că pînă

8/15/2019 Ion Banu -


atunci nu se pusese problema de a ştidacă în natură, ca domeniu alprincipiilor fizicale, mai rămîne loc şi

pentru zei. Dacă e aşa, atunci

s-ar putea ca teza socratică, deşi înconcepţia sa a avut

destinaţie exclusiv teologică, să fiacţionat ca un şoc intelectual asupracugetării laice, realiste, contribuind larecunoaşterea incompatibilităţii dintreeologie şi filosofia materialistă, cînd e

vorba de unul şi acelaşi domeniu de

fapte. Nu cumva tocmai aceastăconsecinţă ateistă - străină de intenţiileui Socrate - a fost folosită ca pretext

mpotriva sa la proces, de către

8/15/2019 Ion Banu -


adversarii săi ?

Religiozitatea îl situa pe Socrate dincol

de cercurile

democratice. Partidul lui Pericle erapartidul materialistului Anaxagoras, iar

n spatele lor se afla demos-ul atenian.Anaxagoras întruchipa spiritul denvestigaţie -- fie ea doar speculativă -

care pătrunde adîncurile Universului,unde subminează tronul lui Zeus. Socratnu voia

ca tronul lui Zeus să fie subminat,condamna calea investigaţiei ; laturaagnostică a concepţiei sale era reversulantimaterialismului său şi amîndouă,

ntruchipări ideologice ale aceleiaşi

8/15/2019 Ion Banu -


poziţii sociale ce refuzase soluţiademocratică

n problema criteriului ordinei dincetate. E posibil ca subiectivismul şiagnosticismul socratic să fi foststimulate şi de factorul gnoseologic care

a mai fost relevat. Dacă e

adevărat că în această epocă filosoful cdescoperă imperiul

faptelor sociale şi morale, ca imperiuavînd conturul său

determinat, îşi dă seama de imensitateaui, nu este exclus

să se fi simţit neînstare de a mai trece

8/15/2019 Ion Banu -


dincolo de această

vastitate, neînstare de a mai cuprinde

cum se cuvine,

pe lîngă domeniul socialului, şidomeniul ontologicului.

CCXL

CONŞTIINŢA COJ\:ST! lNŢEI

4. În această epocă se punea custringenţă problema

unei atare reorganizări a cetăţii, încîtegile ei să asigure

8/15/2019 Ion Banu -


bunăstarea păturilor largi de oameniiberi într-o măsură

mai mare decît izbutiseră să o facărînduielile trecutului.

Cei ce gîndeau în spiritul democraţiei

consi derau că justificarea unor noi legia autorităţii lor trebuie să se bazeze peconformitatea acestora cu interesulrecunoscut al demos-ului. Se înţelege căpartida adversă respingea acest

mod de a vedea, în numele dreptului

celui. mai tare. Peaceastă linie mergeau cuvinteleadeptulni aristocraţiei,

8/15/2019 Ion Banu -


Kallicles.

Cele două poziţii ce se înfruntau erau

nsă departe de

a-şi limita ciocnirea la una wrbală. Înspatele lor <:rau

grupuri sociale distincte care, o ştim dea 'l'ncidide, se

urau de moarte şi care erau gata săfolosească orice fel de

arme spre a-şi impune supremaţiapolitică.

Schimbările de regim politic din a doua

umătate a secolului au fost adesea

8/15/2019 Ion Banu -


nsoţite de adevărate expediţii punitiven rîndurile adversarilor pe care

vioknţa, departe de a-i dezarma, nu

făcea decît să-i îndîrj easci'1. Nu o dată

vor fi simţit cercurile aristocraticeprecaritatea metoddor

extremiste, lipsa de perspecti\'e apoliticii de intimidare

a demos-ului, care se arăta puternic.

Se poate presupune deci că anumite

cercuri aristocratice au înclinat spreconsiderarea unor soluţii politicr şi

eoretice mai Sllple, mai elastice.

Asemenea cercuri continuau, evident, să

8/15/2019 Ion Banu -


respingă punctul de vedere democratic .

Dar, de bună seamă, mulţi aristocraţi Î)i

dftdeau seama

n acelaşi timp de faptul că punctul devedere legat de

numele lui Kallicles, sfidător şi brutal,ar ii avut darul

doar de a stîrni indignarea demos-ului,nrăutăţind şi mai

mult relaţiile politice. Elementelemoderate ar fi preferat

deci un succes limitat. Ele ar fi preferat

ca promovarea

8/15/2019 Ion Banu -


principalelor interese aristocratice să fi opţinută prin

concesii făcute în privinţa celor secundare. lnclinau aşadar spre soluţiicare, garantîndu-le satisfacereantereselor de bază, să apară totuşi

acceptabile democraţilor, să împace cualte cuvinte cele două tabere, înnteresul aristocraţiei.

CCXLI

ON BANU

n spiritul acestor tendinţe, Socratepropuse o altă solu

ie, care era lipsită de brutalitatea

8/15/2019 Ion Banu -


reţetei lui Kallicles,

dar care nega în acelaşi timp poziţia

democratică. Fiecare

din tabere avea anumite interese. Mulţinţelegeau sau

ntuiau faptul că ceea ce este folositor pentru un grup

vine în conflict cu interesele grupuluiadvers . În acest

imp se desfăşoară o amplă dezbatereasupra a ce este ori

nu echitabil ; fiecare tabără se

străduieşte să prezinte

8/15/2019 Ion Banu -


drept echitabil ceea ce simte in fonddrept util sieşi, dar

discuţia asupra fondului de utilitate eraocolită. Discuţia

asupra echitabilului s-ar ii epuizat în

cele din urmă, lăsînd să subziste maideparte ciocnirile de interese (utili

Uiţi opuse) , adică, în extrem, războiulcivil al cărui deznodămînt nu promiteanimic bun aristocraţiei. În asemeneacondiţii un susţinător înţelept al

aristocraţiei se puteagîndi să evidenţieze legătura dintre utilşi echitabil, aşadar să arate că, pînă

atunci fusese ocolit miezul problemei

8/15/2019 Ion Banu -


care, în aceste decenii, consta în primulrînd în existenţa

unor ciocniri de interese (problemautilului) şi că discuţia

asupra echitabilului e inseparabilă de

discuţia asupra

ntereselor sociale, deci a utilului.

Socrate, mergînd pe calea recunoaşteriiacestui fapt, a

avut meritul, primul în Europa - înChina, Confucius

pricepuse aceasta cu citeva decenii mai

nainte - de a fi

8/15/2019 Ion Banu -


nţeles existenţa unui raport între ceeace noi numim

conştiinţa etică şi cerinţele izvorîte dinexistenţa socială.

Dar atît. A rămas, fireşte, departe de

eza detenninantelor

existenţiale-sociale ale conţinutuluinoţiunii de utilitate.

Pentru el utilitatea este exclusiv deordinul raţiunii abstracte.

Pe lîngă aceasta Socrate se străduieştesă demonstreze

că nu pot exista lucruri, principii care să

8/15/2019 Ion Banu -


fie utile fără a fi

şi drepte, dat fiind că utilul ca şi j ustul

nu pot fi în funcţie

de poziţii personale trecătoare, deoarecare contingenţe,

că ele au un fundament absolut în naturaconştiinţei

umane ; c ă e destul ca această conştiinţsă fie temeinic

cercetată după principiile ştiinţei, pentrca utilul şi j ustul

să fie descoperite. Şi dat fiind că toţi

oamenii sînt capabili

8/15/2019 Ion Banu -


să dobîndească ştiinţa, ei vor aj unge peaceastă cale, a

CCXLII

COI"ŞTIINŢA CON 1 l l'\lŢEI

ştiinţei introspective, la soluţii valabileAcestea, avînd

caracter ştiinţific, vor fi valabile jmtru

oţi, astfel că în

acest chip şi întrcsfîşierea va inceta.După cum se vede,

n timp ce, în vederea înlocuirii vechiloegi perimate şi a

8/15/2019 Ion Banu -


nstaurării unor legi bune, juste,democraţii proclamau

drept criteriu pe acela al interesuluimajorităţii cetăţenilor,

al opiniei lor despre util, Socrate cerea

egi conforme cu

principiul abstract al unei j ustiţii uniceproprii naturii

ntime a omului şi totodată generalumană ; discernabilă

pe calea cunoaşterii introspective,această justiţie absolută

avea să se dovedească - argumenta

8/15/2019 Ion Banu -


Socrate - şi absolut

utilă, deci utilă tuturor.

Socrate credea că izvorul divergenţelore de ordin grwscologic, că un vigurosapel la logică i învăţătură avea să

potolească conflictul. El socotea dloamenii nu se pot înţelege asupraechitabilului pentru că-I tratează separatde chestiunea utilului . Observînddimpotrivă legătura, dată fiind

credea el - supremaţia logicului, va fi

suficient să serecunoască legătura dintre util şi j ust şiatunci argumentele

8/15/2019 Ion Banu -


care vor defini în acelaşi timp binelesuprem şi supn.:ma

utilitate vor duce la limau, la obţinereaunui consens unanim şi deci la împăcareDivergenţa asupra utilului exi.,;tă

gîndea Socrate - pentru că noţiunea deutil nu a

fost adusă la nivelul conştiinţe!, adezbaterii raţionale ;

că aşadar, printr-un procedeu maicutic,

analiza raţionalăva triumfa, ducînd spre concepţia "justă", unică posibilă, asupra utilului,

recunoscut a fi analog cu echitabilul.

8/15/2019 Ion Banu -


5. Dar care este temeiul, general uman,al principiului

echitabilului, al j usteţei ? Virtutea,răspunde Socrate, adică

acea trăsătură etică fundamentală a

conştiinţei umane ce

se află, cel puţin în stare potenţialii, înfiecare om ; ea dă

emei comportării juste, comportare prinea însăşi necesar utilă ; ca atare virtutea

devine criteriul absolut al utilităţii, eadecide ce e util şi ce nu. Ştiinţa virtuţiidevine ca atare ştiinţă a j ustiţiei,otodată a utilului, şi absoarbe

8/15/2019 Ion Banu -


oată sfera gîndirii umane, inclusiv acelei social-politice.

\lehring observă că Socrate căuta un pofix în fluxul rapid

al fenomenelor şi că 1-a găsit în virtutea

ntemeiată pe

ştiinţă. Am preciza că, în primul rînd,Socrate căuta un

CCXLIII

ON BANU

pol fix în fltL....:ul ciocnirilor sociale.

cu· acest corectiv ni

8/15/2019 Ion Banu -


se pare mai semnificativă caracterizareape care Mehring

o dă gîndirii socratice : "principiul săuconducător a fost

reforma vieţii morale, prin adevărata

ştiinţă"1•

Sofiştii - Protagoras sau Lycophron -proclamaseră

un criteriu social obiectual al j ustiţiei,avînd in fond în

vedere interesele obiectuale ale demos-ului. Ultimul sugera

că dreptul dcri\·d. din nevoia pe care o

8/15/2019 Ion Banu -


simt oamenii de a

convieţui în stat, din limitarea reciprocă

mpusă de această

convieţuire2• Poziţiei acestora Socratee opune afirmarea

unui criteriu iu esenţă etic, subiectiv,anume natura psihică

originară a omului, avînd in vedere înfond nu un anumit

grup social, ci întreaga societate liberă cetăţii.

n aceast ă perioadă de lupte iniţiate de

democraţi,

8/15/2019 Ion Banu -


soluţia lui :Socrate exercită o funcţienhibitoare asupra

clanului milit<Lut antiaristocratic.

S-a afirmat dt teza socratică e lipsită înotul de elemente

de ordin obi:ctual, că Socrate ar analiza problema salvării

morale a indi \'Îdnlui exclusiv princonfruntarea sa cu sine

nsuşi. Este adev{trat că Socratemeditea7.ă doar asupra

conştiinţei individuale. Dar, după cum î

mod întemeiat

8/15/2019 Ion Banu -


observă Gomperz, Socrate pleacă de laconstatări de ordin

ndividual şi trage apoi concluzii careangaj ează în fond

morala social;,, l ucru po:>ibil într-un

moment în care - arată acelaşi autor - nuexistă distincţie strictă între aceste douădomenii ale vietii morale. Constiinţandividuală

erenul de cercetare' socratică - exprimădeci implicit

şi un element exterior subiectivităţii

ndividuale, ceva

8/15/2019 Ion Banu -


egat de existenţa socială a oamenilor am spune noi, ceva

universal, altminteri - în conformitate cunsăşi gîndirea

socratică - nici uu fel de ştiinţă nu ar fi

fost posibilă.

n mod uecxplicitat se degaj ă astfel dincugetarea socratică o intuiţie, poate odescoperire, cum crede Antonio Tovar,anume a faptului că "omul nu se naşteiber, ci ata-1 F r. M e h r i n i:'·

Sokrates und d-ie Philosophie desSelbstbewusstseins, in ., GesatnmelteSchriften u. Aufsătze", Prag, vol. VI, p.33.

8/15/2019 Ion Banu -


A r i s t o t e 1, Politica, III, 5, 1 1 .

CCXLIV

CONŞTUNT A CONŞTIINŢEI

;;at de cetate, situat într-o istorie"1•

Socialitatea care pentru

sofişti se desprindea cu precădere dinactul uman, social,

finalizat ca atare, s-ar fi putut contura înmintea lui Socrate

.:a un jactum, receptat de subiectivitateumană.

t adevărat că, după Socrate, singura

8/15/2019 Ion Banu -


ştiinţă este aceea

care se ocupă de conştiinţa omului, că

deci pentru el ştiinţa

se confundă cu ştiinţa eticii.Semnificaţia agnostică a

acestei îngustări a obiectului ştiinţei afost subliniată. Nu

e însă mai puţin adevărat - şi e un faptde seamă - că,

n concepţia lui Socrate, etica devine oştiinţă. Neîndoielnic,

o ştiinţă a eticii în această epocă nu se

putea naşte încă.

8/15/2019 Ion Banu -


Dar în lunga istorie de idei care a dus încele din urmă la

autentica ştiinţă a eticii, faptul căSocrate pune problema

unei astfel de ştiinţe are o mare

nsemnătate pozitivă.

VIai mult, el are m2ritul de a firecomandat omului să-şi

nvestigheze conştiinţa spre a descoperiacolo universalul,

fondul moral general şi permanent care,ocmai pentru că

e

8/15/2019 Ion Banu -


universal, poate deveni obiect al ştiinţe

Dar, cum vedem, soluţia socratică la

ntrebările pe care

e punea contemporanilor noul c urs alvieţii sociale ateniene

are în esenţă un caracter subiectivist.

6. În gîndirea socratidt, un loc de seamă

a ocupat problema conceptului. Acestucru rezultă din întreaga noastră

bibliografie socratică şi îl aflăm în modexplicit de la Aristotel, care arată că luiSocrate trebuie să-i atribuim"descoperirea a două principii : acela a

ndncţiei şi acela al defini ţi ei generale

8/15/2019 Ion Banu -


conceptul ] ''2•

Se înţelege că şi predecesorii lui

Socrate au folosit concepte filosofice,dar le abordau în chip quasi-intuitiv,spontan, fără a dispune de o teorie araportului dintre conceptul folosit şi

multiplicitatea individualului concret şifără a

:;e putea deci gîndi la vreo regulă caresă conducă spre elaborarea conceptelorAltfel stau lucrurile cu Socrate. Con

orbirea dintre acesta din urmă şiEuthydemos - redată

1 A. T o v n r, Socrrste, sa vie et son

emps, trad. Del Medico, Paris,

8/15/2019 Ion Banu -


Payot, 1954, p. 265.

2 A r i s t o t e 1. Metafizica, XIII, 4,

1078 b ; I, 6, 987 b.

CCXLV

ON BA:--1\J

de Xenofon1 - ne înfăţişează contrastuldintre acestt.'

două poziţii. Noţiunea de just e folosităşi de unul şi de

altul, dar Euthydemos se vădeşte a nu fi

8/15/2019 Ion Banu -


studiat raportd

dintre conceptul de j ust şi diferitele

cazuri individuale dt

practicare a justiţiei, spre a putea să deape această ca: •,'

o definiţie j ustului. Tot aşa, adăugămnui, iilosofii dinaintea lui Socratefoloseau concepte, ca cele de principiu,ruicare, contrarietate, armonie etc.,fără a-şi fi pus problem a să ledefinească sfera sau conţinutul. Socrate

rece, dimpotrivă, la o asemeneacercetare. El examinează mai multL>serii de acţiuni care sînt în mod directuste, precum "i

8/15/2019 Ion Banu -


altele ce se opun minciunii, înşelătoriei,aservirii2 ; apoi

rece la alte serii de acţiuni care sîntaparent inj uste, apiirînd ca acte deminciună, înşelătorie sau aservire, dar care: sînt j uste în raport cu obiectivul

final urmărit prin săvîr

şirea lor. Xenofon redă în mod văditdoar o parte a procesului logic în carese angaja Socrate. Folosind şi unele texe platoniciene analoge cu textul

xenofontic (de pildă cel di n

Statul, I, 330 C sq.) ne putem da seamade firul gîndirii

socratice.

8/15/2019 Ion Banu -


El constă din cercetarea, sub aspectul justului, a lllh-i

serii de cazuri particulare, dinnlăturarea a ceea ce în ac:c:t..:

cazuri apare neesenţial în raport cu j

ustul (în unele cazt:ri ,

aparenţe înşelătoare) , din reţinerea aceea ce aceste ca:wri

au toate între ele comun şi esenţial ca just. Socrate se ridid

a::;tfel la o anumită definiţie a justului,care e presupusă

a cuprinde toate cazurile de acţiune

8/15/2019 Ion Banu -


ustă. n acest ft-1 ,

d porneşte de la recunoaşterea şi

delimitarea existen ţci ,

.n acţiuni, a unui anumit universal,ndependent de subiectul care le

cercetează, trece mai departe lastabilirea fa] 'tnlui că acest generalpoate deveni · obiect al cercetării , alştiinţei şi că se exprimă într-o formăogică, conceptu l .

E l schiţează pînă l a un punct procedura

de trecere d(• l acaz urile individuale la statornicireauniversalnlui, adi c:l.

8/15/2019 Ion Banu -


procedura inductivă.

X e n o f o n, Amintiri, IV, 2.

Am modificat puţin aici, în moddeliberat, termenii dialogului dintreSocrote şi Euthydemos, spre a-i putea

mai bine valorifica conţinutd lui logic îne,ll.tură cu tema pe core o expunem.

CCXLVI

CO:.iŞTII!\IT A CONŞTIINŢEI

n acest context, Socrate dă o definiţie aoperaţiei diakctice ( 8Lcx/,eye:a-rcxL) "deliberarea în comun în vederea

distribuirii lucrurilor în raport cu

8/15/2019 Ion Banu -


genurile lor" , spre a

:,e ajunge la definiţii corecte şi, prin

acestea, la cunoaştere,

cu scopul unei guvernări mai bune a .acţiunii. Referitor

.t acest text, A. I. Voelke observă căoperaţia considerată

de Socrate -- în speţă e vorba degenurile Bine şi Rău -

l i l se epuizează prin discuţie, ci prinactul practic în care se

ranspune rezultatul dezbaterii. Deşi

distincte, deliberarea

8/15/2019 Ion Banu -


)i acţiunea apar inseparabile înconcepţia lui Socrate1•

Adăugăm că, pe de altă parte, Socrateobservă că, spre a

face inducţia deplin eficace sub raport

ogic, e necesară

nu

doar conturarea universalului, dar şidelimitarea lui

de alte universale, ceea ce implică şicalea "în jos", cum va

,.p:m Platon, adică un act de ordin

deductiv.

8/15/2019 Ion Banu -


crcetarea mai d parte a analizeisocratice ne dezvăluie

clouă particularităţi care exprimăspecificul subiectivist

al gîndirii socratice : a. Socrate nu se

ocupa de universalul

elin lumea individualelor fizice dinnatură, ci exclusiv de

acela din acţiunile omului, privite subaspectul lor etic ;

pl anul său de cercetare este deciexclusiv acela al subiect i vităţii, alcomportării morale a omului ; b. Se

constată

8/15/2019 Ion Banu -


c:t, în fond, în exemplul de mai sus,punctul de plecare este

ldiniţia j ustului, că întotdeauna Socrata ca punct de

pkcare o anumită definiţie, că aşadar

avem de-a face cu

kducţii. Nu discutăm aici problemaraportului dintre

deducţie şi inducţie. S-ar putea arăta cuemei că ele mai

ntotdeauna se întrepătrund şi că nu potfi în fond separate

n mod absolut. Nu se poate nega însă

8/15/2019 Ion Banu -


existenţa în cele

rle mai sus a unui moment inductiv ; nu

se poate nega că

momentul inductiv e cel care-1 preocuppe filosof şi că

pe acesta îl analizează. Probabil căocmai aceasta a dorit

să releve şi Aristotel ; c. Conceptulmenţionat apare ca

un dat, existent în conştiinţă înainteaoricărei experienţe.

Ar fi un dat originar, a priori, în raport

cu care se va con-

8/15/2019 Ion Banu -


1 A. I. V o c L k e, Dialectique et choixdans la pensee socratique, în

. T,a Dialectique - Actes du XIV-econgres des societes de philos. de

.mgue fran4ţaise", Paris, P.U.F 1969,

•

p. 54.

CCXLVII

1 0 :-J B A N U

ura universalul obiectual (obiectualul e

aici ansamblul

8/15/2019 Ion Banu -


actelor morale) . Este o răsturnaresubiectivistă. Dar recunoaşterea şidefinirea universalului ca atare ca şi a

nsemnătăţii lui pentru ştiinţă, studiulconceptului, stabilirea existenţei unuiraport între concept şi universal,folosirea .

chiar defectuoasă, a inducţiei rămînvalori teoretice, independent de faptul

că Socrate avea în vedere doar domeniul, subiectiv, al moralităţii, şindependent de conc p

ia sa idealistă asupra raportului dintregîndire şi re:alitatea

obiectuală. Gîndirea socratică, ca orice

gîndire filosofid

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


filosofii operaseră pînă atunci, fuseserăelaborate svontan .

Cunoaşterea filosofică nu putea însămerge mai dcpart (_·

n cadrul spontaneităţii, ea nu putea să

progreseze fără si'L

determine reguli logice de elaborare acategoriilor şi . Lcc

aj utorul acestora, a principiilor eoretice. Ea avea nevoie

de reguli cu ajutorul cărora să poată fideosebite între ..:·le

conceptele bine elaborate de cele false

8/15/2019 Ion Banu -


şi statornicite normele ştiinţifice deexprimare a realului în gîndire. Or,primul care a atras atenţia asupra

faptului că în acest domeniu

e vorba de o 9tiinţă şi care a formulatunele din teoremde

ei fundamentale, primul care, în strînsăegătură cu aceasta,

a descoperit însemnătatea metodei înştiinţă a fost Socrate.

Dar înfăptuind aceasta, Socrate a făcut-on cadrnl subiectivismului. Platon a datmetodei socratice aplicaţii cn tnlogice,n cadrul caracterului obiectual al

dealismuh;i s:tu.

8/15/2019 Ion Banu -


a1· Aristotel a răsturnat raportuldealist, socratico-platonician, între

concepte şi individualul material

concret, a recunoscut primordialitateaacestuia din unnrt şi a restituit

astfel atît universalului socratic, cît şi

conceptului semnificaţia lor deplinautentică. "În zadar - scrie Boutroux -

SOCt'ate se închisese scrupulos înstudiul treburilor umane.

CCXLYIII

CONŞTilNTA CONŞTIINŢEI

Fecunditatea metodei sale în această

materie . . . a făcut ca

8/15/2019 Ion Banu -


c:a să se arate aplicabilă tuturor ucrurilor, chiar fizice

"1•

. .

7. Aşadar tezele socratice asupraconceptului şi inducţiei,

preluate critic, devin etape

ndispensabile în istoria maturiz ăriicunoaşterii filosofice.

u este însă mai puţin adevărat căaplicarea acestor

principii în lumea fizică se izbea de

dificultăţi. Folosirea

8/15/2019 Ion Banu -


procedurii inductive în domeniul lumiifizice presupune

posibilitatea enunţării prealabile a unorudecăţi bine

fondate asupra obiectelor dintr-însa ;

aceasta presupune

tn minim de cunoştinţe ştiinţifice asuprcalităţilor fizice,

chimice, biologice ale lucrurilor, ceeace subînţelege existenţa prealabilă a

unor mijloace tehnice minime pentruobţi nerea de determinaţii cantitative ;subînţelege cxisti!nţa unei metode şi a

unor mijloace experimentale. Toate

8/15/2019 Ion Banu -


acestea cer la rîndul lor existenţa uneianumite colaborări

ntre tehnicieni, experimentatori :;;isavanţi, cer deci un

mediu social adecvat, mediu pe care

cadrul relaţiilor sclavagiste nu avea cumsă-1 ofere. Chiar dacă, în cele două

ecole care au urmat după moartea luiSocrate, aveau să

fie înregistrate progrese relevabile în

domeniul observaţieii al cunoaşterii lumii concrete, sîntemotuşi aici în faţa

8/15/2019 Ion Banu -


unui caracter-limită, propriu întregiiantichităţi, un plafon pe care lumeasclavagistă nu-l va depăşi.

Ceva mai tîrziu Aristotel, folosind unezaur faptic concret mai bogat decît cel

ce se aflase la dispoziţia lui Socrate

< va angaj a, în limiteledificultăţilor semnalate, spre concretulontologic, va înfrunta obstacolc:le curezultate deloc neglij abile.

n gîndirea lui Socrate se reflectă

sărăcia cunoştinţelor nrnii sale ; el a "dibuit" caractentl vag,

neelaborat al

8/15/2019 Ion Banu -


noţiunilor care se refereau la realitateanaturală înconj urătoare. Atunci cîndcritică teza anaxagorică după care

soarele ar fi o piatră incandescentă,argumentele sale sînt atît de

naive2, încît nu putem să nu medităm

asupra puţinătăţii

1 E. B o u t r o u x, op. cit., p. 90.

X e n o f o n, A mintiri, IV, 7.

CCX LI X

ON BA:-<IJ

cunoştinţelor epocii sale în priYinţa

proprietăţilor fizice

8/15/2019 Ion Banu -


ale lucrurilor. Pe un asemenea materialera gren de folo::.it

nducţia şi de elaborat concepte. Existadesigur practic,t

producţiei, dar era tînără încă. Mai

exista însă nn domeni u

n care nu e nevoie de determinăricantitative sau de apar< ! taj tehnic, u ndomeniu unde practica vieţii, chiar sărac;! , t suficientă : domeniul faptelor morale. Socrate era poa te

a fel de departe de a înţelegefundamentul lor, ca şi ) 'l'

acela al lumii fizice. Numai că, în

8/15/2019 Ion Banu -


primul caz, el, chi<cr

zolîndu-se iluzoriu în lumea

subiectivităţii, putea opera

mai departe, în timp ce în celălaltdomeniu, fizica! , fal;l.

nţelegere crea imense dificultăţi.

Resimţită fiind goliciunea şi caracterul

abstract, va g

al conceptelor folosite ele filosofiaimpului, alternati,·a

gnoseologică era : fie o expediţie logicăprogramată materialist în acea "terra

ncognita" a ontologicului, lucra pe care

8/15/2019 Ion Banu -


avea să-1 facă Aristotel, asumîndu-şiriscurile corespunzătoare ; fie orămînere în domeniul subiectiviUiţ.i i ,

unde cercetarea urma să s e mişte p e u nertn mai familia

şi mai sigur, faţă de gradul dat de

dezvoltare a ştiin! L·i ,

deşi incomparabil mai îngust şi putîndnlesni angaj area

dealistă. Dar o atare angajare nu aveacaracter nccl'a r.

Socrate a fost idealist, dar dacă urmărimCl'rcetar.::a într,'prinsă de el îndomeniul conştiinţei în vederea ionnuE

rii unor concluzii referitoare la

8/15/2019 Ion Banu -


problemele concc·ptulu.i :;i

nducţiei, constatăm că se desfăşoară în

(·gătur t cu altit

problem decît aceea a raportuluidintre conştiinFt i

natură. Socrate se ocupă de problemaraportului din Lr-universal şi individualOr, concluziile sale asupra metodei deurmat în vederea desprinderiiuniversalulni din faptek

eticii indivicluuJe şi a exprimării lui înnoţiuni etice prezint(t

răsăturile poziti ve menţionate,

ndependent de ideal ismul sf'm în

8/15/2019 Ion Banu -


problema raportului dintre consti intii sinatmt: , ori în problema experienţei. Înprincipiu, desÎ)rindewt

concluzii1or logice la care a ajuns aiciSocrate ar fi put1t

fi obţinută atît de un idealist cît şi de unmaterialist. I n

procesul raţional care conduce spreelaborarea principiilor

sale referitoare la concept şi inducţie,

răspunsul ::;ău idealist la problemafundamentală a filosofiei pur şi sim pl:1

CCL

8/15/2019 Ion Banu -


CONŞTIINŢA CONŞTIINŢEI

i \\ acţionează . Idealismul săuacţionează atunci cînd izokază pe om denatură, cînd ia ca punct de plecare datula priori asupra j ustului, precum şi înconcluziile sale gno

".:ologice generale. Idealismulntervine aşadar fie înaintea

definiriî mecanismului logic studiat, fiedincolo de această

ddinire, aşadar fie înaintea, fie în urma

acelui proces

8/15/2019 Ion Banu -


raţional care ne-a indicat concluziilepozitive. Prin urmare,

concluziile pozitive nu au fost dobinditede Socrate ca efect

al i dealismului său.

n epoca lui Socratc, domeniulsubiectivităţii oferea

l l l teren mai sigur pentru cercetareaeoretică mai minu

ioasăl. Se poate presupune că în altdomeniu nu s-ar fi

p1 1tut obţine succesul pc care 1-a

8/15/2019 Ion Banu -


obţinut Socrate mişcînd ll-se pe acesteren, că aşadar ancorarea, atunci, a

progrecci nniî filosofice în acest

perimetru a constituit în annmiUt i'l<i;;ură o necesitate istorică.

dealismul socratic a fost calea care 1-a

mpins P" Socrate

s; ,re domeniul subiectiv dar acesta neapare ca o împrej urare nu necesară, ciacci dentală, în timp ce concl uziile

tiinţifice enunţate de Socrate,

mişcîndu-se în acest domcnitt, e impun cu necesitate şi independent

de calea nnnatL .

8/15/2019 Ion Banu -


Avantaj ul gnoscologic sus-menţionat aldomeniului subiectiv operează doar încondiţii istorice timpurii, cînd investi

..:aţ.ia experimentală a naturii este abiaa începuturile ei.

An:st avantaj evocă tinereţea istorică acugetătorului care

' practică.

8. Filosoful presocratic dor mitase înnnivocitatea calitativă subiect-obiect.

Odată cu Socrate, conştiinţa filosoJico't iese din "existenţa [ univocă ] încare fusese cufundatt"

8/15/2019 Ion Banu -


după e.'rpresia lui Paul Schiitz2 - spre ase diferenţia

- -

ut r-o nouă calitate, aceea de conştiinţăde sine, de individ.

"Cunoaşterea de sine însuşi" preconizatde către Socrate

c-"te cheia teoretică a desferecării dr umului de acces către

c.:ea ce fusese pînă atunci un tărîmstrăin : subiectivitatea

ugică, etico-politică şi fonnativă a

omului. Noţiunea de

8/15/2019 Ion Banu -


. si ne" e la Socrate armată teologic dantr-un cadru echi-

1

Vd. in acest sens şi A. T o v a r, op. cit.,p. 144.

2 P. S c h ii t z. Odipus wider Sokrates,n " Antaios", II, 196 1 , p. 26 1 .

CCLI

ON BANU

voc. Strîmtează ea omul ori îlpreamăreşte ? Zeitatea c·

făuritoare de Univers, e geloasă de

8/15/2019 Ion Banu -


ainele lui, dar 1-a

ntocmit pentru om şi prosperitatea lui.

Un raport teologic

om-zeu care, de la polul opus, vine săntîlnească semnificaţia aforismnlui

acelui ateu contemporan care eProtagoras ("omul, măsură a tuturor ucrurilor") : antropocentrismul.

Virtutea umană spre care se îndreaptăpersev<:r.:nt atcn!.ia

socratică este, potrivit accepţiunii deatunci a termenului

de &pe:-r ( arcte) , ansamblul notelor

cuprinse în nou descoperita calitate,

8/15/2019 Ion Banu -


mnanul, altfel spus eseuj:a acestuia.

Calitatea constă în 1mtinţa, universal şi

esenţial umană, de

a-şi însuşi "ştiinţa" Binelui, îngemănatcu Frumosul, i

ehnica (logica) Adevărului. Etica,"ştiinţă a Virtuţii'·,

se instituie ca instrument de promovare esenţei omului .

n disputa physis-nomos, filosofulconservator se afirmă

adept al principiului naturii, dar uneori

ntr-un chip nlaşteptat : dacă divina,

8/15/2019 Ion Banu -


adică dreapta natură e destinat ;!.

omului, atunci principiul physis poate

conduce către identificareaconservatismului cu reformismul.Atitudinea auti-

11omos poate să constca nu doar înrespingerea unei legislaţii noi, ci şi îndenuuţare:-a unor norme şi obiceiurivechi care au contravenit naturii,nedreptăţind pe om . Iată-1

pe Socrate, spre pildă în chestiunea

aprecierii femeii, afirmînd că " de lauatură" sexele sînt egale între ele, dar c:t

"legea şi obiceiul " an instituit condiţia

8/15/2019 Ion Banu -


socială inferioar(l

a femeii1.

Am văzut ce au dat sofistii în domeniuleoriei limbaj tllui. Socrate, receptor

contdmporan cu ei al semnalelor

'XÎgente pe care le lansează momentulstoric, atribuie comunicării vii

capacitatea de a îumagazina energii,poate subapreciate de C(-i lalţi , devreme ce, spre deosebire de t·i .

nu scrie nimic i crede că-şi va putea

mplini misiunea doar oral. Există o forţă magică a llmbajului,ar cel ce ştie

8/15/2019 Ion Banu -


despre ea va socoti că semnul lingvisticscris nu este un

vehicul atît de adecvat ca cel oral, sprea o transmite. I.im-

1 Vd. şi R o b e r t P 1 a c e 1 i e r e. A

propos du Banquet de X lin•>-·

ph{Jn, in "Rev. des C:tudes grecqnes",LXXIV, nr. 349 -350Jl961, p. 10•).

CCLII

CONŞTIINŢA < DN$T!INŢEI

8/15/2019 Ion Banu -


baj ul dialogului verbal, prin "vrajamagică" ce o exercită,

iberează suflet ul interlocutorului de ,tupoarea aporetică" în care il cufund

reflexia asupra lumii, purifică,

, tămăduieşte", cum spune N.Grimaldi1• Acesta vorbeşte

aici de şaman

"

sm socratic" şi izolează astfel, ni separe,

o notă a cugetării lui Socrate de

ansamblul vizinnii acestuia

8/15/2019 Ion Banu -


asupra omului. l<""orţa "magică",purificatoan· a cuvîntului nu va fi ţinut,potrivit gîndirii Socratin·, atît de mult d

fluidele misterice implicate în conceptude şamanism,

cît mai ales, credem, de capacitatea

maiclltică a vorbirii,

de funcţia ei singulară de a spulberagnorauţa .i confuzia,

de a convinge, de a restitui omuluiconştiinţa ,·irtuţii sa],_•,

aşa cum a fost descrisă mai sus ; Iim bajul ora 1 . ca sevi"t vitală

a acesteia, constituţională şi genetică.

8/15/2019 Ion Banu -


9. Chestiunea vocaţiei sociale a gîndiriisocratice nu e

simplă. Istoriografia ne oferă un întregevantai de soluţii,

de la Zeller care vede în Socrate un

reductibil adversar

al democraţilor pînă Ia Viktor S

ern care contestă antidemocratismul luiSocrate şi merge pînă la a vedea în el

un profet al umanismului antisdavagist,un "ideolog al

8/15/2019 Ion Banu -


unor vremi viitoare"2•

Spiritul unora din soluţiile teoretice

proJnlse de Socrate,

examinate mai sus, mărturiseau funcţiaor socială conservatoare . O serie de

date de care dispunem confirmăconvingerile politice proaristocraticeale lui Socrate. El era adept declarat al"vechilor rînduieli politice" pe carl' le

considera mai înţelepte, mai pioase şi catare mai luminate. Dimpotrivă , despre

deea pe care contemporanii şi-o făceauasupra democraţiei an:a o părereproasti'i, crezînd că

e confuză contradictorie şi cu desăvîrşir

8/15/2019 Ion Banu -


e sterilă, după

cum rezultă din convorbirea dintreSocrate i Euthydemos.

Principiul desemnării în funcţii publiceprin tragere la

sorţi, revendicat de democraţia ateniană

era condamnat.

Apărător militant al ideii de ordinepublică al legii care

garantează această ordine, el crede că

8/15/2019 Ion Banu -


ordinea în stat este

1 N i c o 1 a s G r i m a 1 d i, Le

sltama11ismc socmffquc, în ., Rev. de

Metaph. et de llior.", 4, 1968, p. 409.

a V i k t o r S t e r n, Vber Sokrates, in .Deutsche Zl'itl'chrift fiir Philosophle",Berlin, nr. 3/1 955, p. 303.

CCLIII

ON BANU

de drept divi n şi că respectul legii este

asigurat de regimurile aristocratice, de

8/15/2019 Ion Banu -


unde rezulta că numai un regimaristocratic putea garanta împlinireaegii divine. Probabil că

această poziţie a lui Socrate a preocupacel mai mult pe

cei ce au determinat condamnarea lui înprocesul din 399,

proces odios, fără îndoială, dar explicabil din punctul de

vedere al apărării statului democratic1•

Aceasta nu însemna că Socrate era unadmirator fără

rC'zC'rve al nchiului regi.m. Dacă nu

8/15/2019 Ion Banu -


ne insuşim punctul

de vedere al lui Viktor Stern, nu putem

rece cu vederea

nnele din argumentele sale, la care seadaugă şi altele.

Deşi milita pentru vechiul sistemaristocratic de conducere totuşi, spune

Xenofon, "Socrate spunea că nnlităţile . trebuie combătute cu toate mijloacele .. chiar

dacă provin dintre bogaţi". Aşadar

Socrate ar fi dorit ca

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


aroganţă iar celor

mulţi

sr"i înveţe, spre a contribui astfel după

puterile lor la viaţa

publică. S. I.aufer constată că disputaaristocratismdemocratism se referea la

chestiunea puterii politice şi nu

a c-hestiuni economice2 .Proaristocratismul pe care-1 profesa

Socrate nu era o pledoarie pentrunavuţire, după cum

8/15/2019 Ion Banu -


democratismul nu însemna luptă contrasărăciei. Convins

că oamenii plebei sînt capabili de aşaceva, Socrate a militat

cu căldnră în favoarea idii luminoase

că oricine poate

să -si însuşască stiinta, cii astfeldrumul \"irtutii e deschis

oriui, chiar şi clor 'mai simpli,către care el lşi îndrepta

ca preferinţă strădaniile, ca unii careavea u cea mai mare

G o m p e r 7. dcmonstrcaz;i (,,fJ. cit. .

8/15/2019 Ion Banu -


val. II, p. 1 1 3 şi urm.} faptul

că procesul er;L de fapt un proces de

antoa părare a statnlui atenhn împotrivapropagandei lui Se>crate. Trebuieadăng:t ci't era vorba <le apirr.reastatului democratic.

• S. L a u f e r, Die DemJier,llir- al; Ht-rrsc!wft ds Vutkes, Al 5-lea

Congres FIEC, lh•nu, l - l1 sept. 1 969,pasitn.

CCLIV

8/15/2019 Ion Banu -


COŞT!lNTA CO:'-JST 11 KTE!

nevoie de învăţătură. Se pare chiar că

ncerca să convingă

pe aristocraţi că practicarea nnuimeşteşug, departe de a

fi ruşinoasă, înnobilează pe om, sperîndastfel să determine

8/15/2019 Ion Banu -


aruncarea unei punţi peste abi!->tll cesepara cele două

abere politice aflate în luptă.

n fond, observă Von Fritz, prcdeoscbifl· de Platon

care voia să înceapă cu modific;: rt:ansti1 nţ iilor de stat,

Socrate credea că poatt: obţine în modnemijlocit amdi.urarea omului - în- oricregim, chiar şi în acela, nefast, :J.l

democraţiei1 - prin exemplul personal şpntL-rc.-a de persuasiune a cuvîntului.

Totul pledează pentru ideea că Socrate,

ndurerat şi alarmat de cruzimea luptelo

8/15/2019 Ion Banu -


politice, a dorit (J reconciliere între celdouă tabere şi, plecînd de la principiulcă utilitatea ca şi adevărul nu pot fi decî

de un singur fel, a chemat grupurileostile să se inţeleagă asupra uneiegislaţii unice,

bună pentru toţi şi ascultată de toţi ; i-achemat să-şi dea

seama că " buna înţelegere între cetăţeneste avutul suprem

al cetăţii". El spera totodată dL

nţelegerea va putea fidobîndită în spiritul unui aristocratismnnoit. Poate -.:ii

8/15/2019 Ion Banu -


de aceea Socrate, deşi propagandist înfavoa rea concepţiei

politice aristocratice, nu a aderat in modefectiv la partidul

aristocratic.

Socrate a încercat un compromis carerebuia, în concep

ia lui, să favorizeze aristocraţia. El ancercat să salveze

nstituţiile aristocratice, adaptîndu-leunor împrejur?'tri

social-economice schimbate. Cum se

ntîmplă însă de obtLTi

8/15/2019 Ion Banu -


n asemenea situaţii, el u-a izbutit sămulţumească P.ici

una din cele două tabere. Guvernularistocratic al ,.Cdor

Treizeci" i-a interzis să profeseze, iar

demo(·raţia 1-a condamnat la moarte.Acest gînditor, atît de profund, est

realist pe planul vic.::ţii practico-politice. I-lt:rald al virtuţii,

se înconjoară de oameni dubioşi ca

Alcibiadt: şi Critias ;apostol al împăcării, se ceartă cuaproape toată lumea ;

8/15/2019 Ion Banu -


bigot, atrage asupra lui neîncredere<!bigoţi1or : fanatic legalist, dă impresiacă e certat cn !(·g<:a ; spirit aitic, moa

re 1 K. v o 11 1" r i t '·· l'lalun inSi:ili,a, l'.,·.r\iu, \\' . 1i.e Crnyter, 19HS.

p. 1 3, 46.

CCLV

ON BANU

n numele dogmatismului cetăţenesc ; şimai presus de

orice, autor al unei utopice formulepolitice, nu are precauţia

de care avea să dea dovadă elevul său ş

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


e vorba, departe de a se încheia, îşicontinuă ascensiunea

ogică spre culmile Academiei şiLyceului. Ar fi neadecvate,

aşadar, orice alte concluzii decît acelea

ce constată continuarea fluxului cătreacea supremă tensiune intelectualăplatonico-aristotelică, în care valorileetapei clasice, ale ansamblului cugetăriifilosofice greceşti vor cunoaşte maximaamplit udine i productivitate.

Am inclus in prezentul studiu istoricpărţi, modificate, din articolul

pe care 1-atn publicat in revish ..

Cercetări filosofice" , 6-1960 (despre

8/15/2019 Ion Banu -


Democrit) .

8/15/2019 Ion Banu -


TEXTELl'TĂ DE ABREVIERI

AJA

8/15/2019 Ion Banu -


.Americ:Ul journal of Archaeology"

BCHell. Bulletin th Corresponda'Kce

HellhJUju.ş

DK

Dfels-Kranz

FOA

Filozofia Orientului Antic, Ion Banu,lucureşti, Editura ştiinţificli., 1 967

FGrHist. Fragnmzte dcr Griechisc'hMtHist<wilier, Jakoby

FHG

8/15/2019 Ion Banu -


Fragmenta Historicorum GraecMum,Milller

FTGr

Fragmenta Tragicorum Graecorum,auck

JG

nscriptioues Grecae

PPh.

Presocratic Philosophy, G.S. Kirk - J.E.Raven.

RE

8/15/2019 Ion Banu -


Real Encyklopâdie der klassische1JAllerlumsf1Jiss1Jscl!afl. Pauly

Wissowa .

REG

,Revue des Etudes Grecques"

SVP

Stcicorum Veterum Fragmenta, Arniltl.

Vors.

Die

Vorsokratiker,

8/15/2019 Ion Banu -


W. Capelle, llkademie-Ver[·o\.

P.erliu .

2. Aufl ., 1961

SECŢIUNEA I

SEMNIFICA ŢII lN TEXTELE

8/15/2019 Ion Banu -


NCEPUTURILOR

8/15/2019 Ion Banu -


CUPRINS

8/15/2019 Ion Banu -


'OEZIA EPIC , GENEALOGIC ŞIDIDACI'ICi\

HO"HER

mn in cinstea lui Diony-

otă introductivă .

7

sos

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


9

mn al Lycomizilor către

ote

. . . . .

zeiţa Demeter.

67

Oracole

08

HESIOD

ote

8/15/2019 Ion Banu -


1'9

· .


27

Texte

EPIMENIDES

28

8/15/2019 Ion Banu -


ote

4 1


7 1

ORFEU

Texte

72

8/15/2019 Ion Banu -



49

A) Viaţa

72

. .

Texte . . . . . .

51

8/15/2019 Ion Banu -


B) Fragmente.

Theogonia

A) Viaţa şi opera .

51

sau Oracole. Istoria Cretei

74

B) Fragmente vechi

54

Fragment

apocrif tirziu

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


79

8) Fragmente din Theogoni.a

A) Viaţa şi opera

79

ui Musaios, cărţile I II

B) Fragmente

8/15/2019 Ion Banu -


81

II .

' . .'

66

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


89

ote

. . . . .

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


A RCHILOCHOS

SEMONIDES DIN AMOR

otă introdncth-l\ .

"l2

r;os

Texte . . . . .

92

otă introducti v?• .

96

otă

8/15/2019 Ion Banu -


. . . .

J:l

Texte . . . . .

96

otă

96

otă introductiv/',

94

TERPASDROS

97

8/15/2019 Ion Banu -


fexte

<).f

otă introducti vă

97

ote

!5

Texte

97

otă introductivă

8/15/2019 Ion Banu -


98

X<'tc

106

Texte . . . . .

)fi

J. JnWJ .o\ 1 SJ":UI.UI. (J I \' 1

ALCAIOS

PHOJ{ FJ.IDES

otă introductiYi:i .

JOi

8/15/2019 Ion Banu -


:-Jotă introductiv 1'1 •

1 30

Texte

Hl7

Texte

130

ote

1 1 0

Kotă

131

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


1 1 1

Text<• _ . . . .

132

TJIEOGNIS /I l .\' ;u EGA fU

ote

_

8/15/2019 Ion Banu -


1 33

otă introduct iv;'\

Ll'J CH.-1. RMOS

_

l 2

Texte . .

1 1 ;

Fragmente apocril"

1 1 7

otă introductiv[• .

8/15/2019 Ion Banu -


1 34

ote

J 1 9

Texte

8/15/2019 Ion Banu -


135

A) Viaţa şi scrit•rilc

135

H) Fragmente .

1 36

SOLON

ote

43

oti intr,)chtL'"t.h-rt .

.! 1

8/15/2019 Ion Banu -


Text<·

ote

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


POEZIA EPICĂ , GENEAL O(IICĂ ŞIJHDACTICA.

HOMER

OTĂ INTRODUCTIVĂ

'p!·e deosebire de cp<!ca mo<lcrnilsec. X V U I - XIX) în :l.ntidtitate

nonl{'ni m1 s-a indoit Yn:odată despreexistenţa persoanei fizice •1 lui Homer.Biografiile tirzii care circulau lanceputul erei noastre. deşi cuprind

Oate sporadice şi fictive, lip:;itc deră::;1lturi individuale, ruulţuminduse sf

ipi?..eze aspef'te din vinţ.a r:1 psozilor

8/15/2019 Ion Banu -


l înfăţişează iciră excepţie pc Homer cpe un poet-rapsocl orb, care străbăteainuturile Greciei

asidice, poposiml uneori şi in insule. I-ocnl in care cele mai uum.eroao,e .-ariantc ale tra c]iţici susţin că s-a născu

este Srnyrna, colonie a ce

ăţii Kyrnc. O referinţă preţioas1tdespre activitatea poetului în insula

Cbins se afli't în Jm11 ul inchinnt luiApolion din Dclos, pasaj citat şi

J<: 'Incidide (ITI, 1 04), <le autenticitatncontestabil iL Insula i-a inchinatlt:altfc::l llll alt;tr al dind lujitori, ..

homerizii", au intemeiat o vesiiH ! şcoa

8/15/2019 Ion Banu -


, dt· recitaluri ai epopeilor ..homerice".

Opera .ca, lliatla şi Othse.ea în primulrînd, constituie un momnuent

iterar de o valoare unică in istoria

iteraturii universale. BJlOpei1t:tomerice

J;lindesc cu uimitoare fidelitateconcepţiile despre Uni n:rs :;l <>m a1e

contempur;milor poetului, (;Xprimatto in

magini artistice de o 1:1are plasticitatecare rdh::ctii putcmicde impresii lacare era supus creatorul de potJ.:JI:'}JÎC<: inspirate Uin teZDUIUJ de

povestiri Şi mitmi databile În

8/15/2019 Ion Banu -


priJH.:!c t;t:u!t alt mHtJliului I î.e.n

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


HOMER*

ofoimologit\, ,neografie" şi geologiehomericii

J maginea Universului

Fr . 1

Hefaistos, împodobind scutul destinatui Ahile : J

..a început făureşte pămîntul şi cerul şimarea,

Soarele-n Y€:ci călător şi luna rotată şi

plină,

8/15/2019 Ion Banu -


Stelele toate, ale cerului zodii şi mîndracunună,

Cloşca cn puii, pe nrmă Hiadele şiOrionul

Cd luminos, ba şi Ursa, ce-i zice şi

Carul cel mare.

Care, ochind Orionul, pe loc în văzduhse roteşte,

-:;ingmu! care: nn scapătă-n apele luiOkeanos1

tiada XVIII, 472 - 478

0(-.eanul tiin jurul pămfntului

8/15/2019 Ion Banu -


Fr. 2

\'orbc:ştc Her;>. : -!

>în'la lwran•i }Jtunîntului Yreau să mădnc spre vederea

Lui Okeano:;, al ze-ilor tată, şi-amamei lor 'rethysa.

. . . . . . . . . . Zeus pe tatăl său Cronos

L-a. repezit ;m b 1 ·ămînt şi ub marepe lumea cealaltă4•

liada XIV, 195 - 1 99

'frnduccrik uin JJ{;mer fînt preluate din

volumele Iliada şi Odi

8/15/2019 Ion Banu -


_, u a , traduce:t '1e C. l\lt•rnn,Bucureşti, E.I,. U . , 1967 şi Editttr:lUui

Y!:J'', ) 9/ J .

g

Fr. 3

8/15/2019 Ion Banu -


Hefai.stos ]

Z<>ul pe margini la scut ca chenar mai

nchi ;mic r! t:

Mart::, rozav, Oceanul , noian car\.·-ucinge p:unî.ntuL

lia.l., X: l.ri l f . :>!< -- 59.5

Tartarul subpăuuntean

Fr. --l

Amc>n!nţ:uea lui Zeu"; ditrc· ZL·ii ce-a:· nc;o;ocoti porunca : ]

8/15/2019 Ion Banu -


i aptc şi-i dau

.

drumul i n bezna 1'art t rului uegP: ,

Colo departe sub glie-11 prăpastia cea

mai .u-und:>_,

1'e muiţa oarhrt cu poarta de ii.:r şi cupragul d..:-.lr<l.mi:;

Jos )Jl' snb llllm·a cealaltă pe c'it pc sucer c pfwdutc;:.

Fr. :1

. . Dar nu-i chip

8/15/2019 Ion Banu -


Luptă cu Zeus să duci, c;l n u -i stă-mpotri\<i nici rî u l

Domn Aheloos, nici riul cd mare,puternic, Occann!,

Vajnic noian fără fund, din care: vin

apel..: toate,

Marca, tot felul de rî mi şi puţuri adîncii iz\-·oare7•

Hades-ul llll tre buie văzut de muritori

Fr. (-)

Tremură Pluton in iad, al umbrelor Domn. şi de spaimă

8/15/2019 Ion Banu -


fipă şi sare din tron ca nu cumva zeulCutremnr9

Cu zguduirea-i de sus deasupra-i săcrape p;1mintnl

10

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


POLZIA EPICĂ

i pămîntenii ş; :teii să-i \'ază cn ochiiăcaşul

Y..:I-..1c1:d şi negru . . .

liada XX. 60 -64

- - - - - -

- - - - -

8/15/2019 Ion Banu -


1

;....

1 \

" Geografia" lui Homer

, fitografia" homerieii

Fr. 7

1'rimis \'d ii de: zei la capul lumii,

Pe cimpii Elizei, pe unde şade

11

8/15/2019 Ion Banu -


HO:VIJ!R Bălanul Radamantis10, unde omul

Trăieşte mai ferice, că nu-i ploaie

Şi nici ninsoare, nu-i nici iarnă lungi .

Ci pururea suflare lină-adie

Din <kean şi îi mingiie pe oameni ll.

Odi ;e'''' 1 \'. 7 9 - 755

8/15/2019 Ion Banu -


Fr. 8

Vorbeşte Odiseu : ]

. . Ajunserăm la capătul de ape

Pe-afundul Ocean, uude-i cetatea

Poporului cimerian, de-a pururi

nvăluit în ceaţă şi-ntuneric,

Că-n veci nu-l vede luminosul soare,

Cînd el spre cerul înstelat se suie

Şi spre pămînt la vale se coboarJ.,

Ci beznă urgisită cotropeşte

8/15/2019 Ion Banu -


Pe bieţii muritori12•

Tema destinului

Fr. 9

Hcctor ciî.trc Audro:naca : ]

. . ,. Sufletul mt-ţi arnan fărl;· cumpat,sărmană femeie.

imenea, dacă nu-i scris, Yiaţa nu-mipoate răpune ;

Doar e ştiut, de ursită nu poate s:t scapenici unul '3,

Fie voinic ori mişel, odată ce-u l ume

se: uaştc" .

8/15/2019 Ion Banu -


!i<da \'I. .J I -- -18-l

Fr. 10

Ahile J . Ştia el d-i i

ue

Scris ca să cadă-u război, dar totuiplecas:: la Troia,

Pentru c-adesea bătrînul său tată-tavestise z.icindu-i,

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


P01!7JA EPICA

Dacă rămîne pe-acasă, muri-va de-oboală haină ;

Dacă el pleacă-n corăbii, ucis o să fie laTroia.

liua XIII, &43 - 647Fr. 1 1

:Odiseu]

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


zeiţă-nchinată, dădu într-aceea poruncă

soare mai iute-n Ocean să apuie.

tiada_ XVIII, 230 -231

Fr. 13

Iar

n mijlocul lor, incepu să se roage :

. .

prea-nalte, slăvi te de sus, din senin şi

din nouri,

Soaret :nu-l asfinţi şi nu grăbi noapteasă vie

8/15/2019 Ion Banu -


liad• II, 406 - 408

Fr. 14

Zeus : ]

cer atirna-veţi un lanţ cu belciuge de au

;i văv<'ţi prinde de el împreună, voi zeşi zeiţe,

13

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


HOMER

u veţi putea din Olimp să trageţi la·ale pe Zeus,

Sfetnicul vostru mai-nalt, oricît v-ar ficazna de multă.

Dar dacă lanţul 1-oi trage spre mine şieu cu-uadinsul,

Repede am să vă salt spre cer cu

8/15/2019 Ion Banu -


pămîntul, cu marea,

Şi am să leg dup-aceea de piscul

Olimpului lanţul,

Jm împrejur şi in slăvi au să spînzureoate-ale lumii16•

liada VIII. 1 9 - 26

Fr. 15

Athena] . . . lunga noapte

9Pri la capăt şi ţinu sub apă

n Ocean pe zina dimineţii11

n aur întronată :

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


Care-s mai vrednici mai mari şi mai tari

decît noi

muri tcrii 18,

Doar şi pe ei cu prinoase, cu dulciuruinţi, cu arsu-a

Jertfelor şi cu stropitul de paos i-apropie oricine,

Dacă se roagă de ei, cînd cade-n greşelişi-n păcat18•

1

8/15/2019 Ion Banu -


liada IX. ·0- 496

Fr. 17

Vorbeşte Menelaos : J

Zeus Părinte, se crede că-ntreci cu a

Oameni şi zei dar eu văd nedreptateavenind de la

liada XIII. 6 - 61 1

14

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


'OEZlA EPJC.-\

Zeul solicitat să dea semne favorabile

Fr. 18

Priam], cu ochii spre cer, îşi îndreaptă

mgarea şi zice 1

. . "Zeus părinte, prea-nalte, slăvitestăpîn de pe Ida,

Fă să mă.-ntimpine Ahile cu prietenie şimilă.

Scoate-mi în cale semn bun de lapasărea cea mai iubită

Şi mai puternic-a ta zburătoare, să-mi

8/15/2019 Ion Banu -


asă pe dreapta .

nsumi u ochii s-o văd şi aşa,

bizuindu-mă-n piază

Mai cu ::tădejde prin oastea duşmană sămerg la corăbii".

1ti,1da XXIV. 300-306

Zeii nu pot infringe sonrta

Fr. 1 9

. . Ci-i drept că lllct chiar zeii

u pcţ scuti de moarta cea firească

Pe citt lor li-i drag, dacă-1 doboarrt

8/15/2019 Ion Banu -


eîndrata soartă, ruina morţii21•

)Ji;e.!r.t III, 325 -326

Atitudini faţă de zei

Fr. 20

:SpuS! Menelaos :J

. . A!'i-mi vorbi, şi eu zisei din

parte-mi :

. . . . rată-mi mie cum să pun eu mîna

Pe zjl cel bătrît:; _că poaţedînsul

De mne s-ar fen ş1-1 anevme

8/15/2019 Ion Banu -


C"n dn pe-un zeu să biruie vreodată".

Odiseea IV. 532 - 535

Fr. 21

Vărul, către Odiseu :]

v •

ă r

e

. . •

strame tate . F' b arcm

8/15/2019 Ion Banu -


15

HOMER De-acum să-ţi meargă bine, c-azi te-apasă

ecazuri multe. Doamne, tată, Joe,

u-i altul intre zei mai crud ca tine.

8/15/2019 Ion Banu -


Tu nu te-nduri de oameni şi eşti totuşi

Părinte-al lor24•

Odiseea XX, 255 - 260

Uestrişte şi pedeapsă

1

Fr. 22

Omul]

u crede el c-are să dea .... vreodată

De rău pină ce zeii-i dau· norocul

Să-i meargă toate-n plin şi-i pot

8/15/2019 Ion Banu -


genunchii .

ar cind trimit răstrişti asupra-i zeii,

Le rabdă el26 pei vrute, pe nevrute,

Căci mintea-i se tot schimbă după ziua

Ce-o luminează Cel de sus.

Odiseea XVIII, ', 75 - 1 81

Soarta ,sufletului" după moarte

Fr. 23

Rector

Zice şi-ndată-1 cuprinde pe el

8/15/2019 Ion Banu -


ntunericul morţii,

Sufletu-i din mădulare spre Iad2& îşi ia

zborul bocitdu-5

enorocirea ; pieri doar în floare şi-noiul puterii. '

liada XXII, 3! - 353

1

Fr. 24

Ahile]

Cum aţipi mai tîrziu şi somnul, topindu-necazul,

8/15/2019 Ion Banu -


Dulce-I cuprinse pe e1, că dalbele luimădulare

Prea-şi obosise gonind după Rector naintea cetăţii,

ată-i s-apropie sufletul, bietul prieten

Patroclu,

16

POEZIA EPICA

8/15/2019 Ion Banu -


nsuşi leit după stat, după faţa cu ochiicei mîndri

Şi după glas, după port27• La creştet îistete şi-i zise :

. . "Dormi şi de mine uitat-ai cu totul,

Ahile ? Eu nu sînt

Printre cei vii, ci sînt mort şi-i păcat căde mine nu-ţi pasă.

Pune-mă-n groapă curînd28, ca aşa săpot trece pe poarta

adului, Umbrele morţilor, duselesuflete, acolo

Calca mi-a ţin peste rîu şi-ncă nu mă

8/15/2019 Ion Banu -


primesc între de ;

De-asta zadarnic mă vîntur la poartă pe

umea cealaltă,

Mîna-ţi întinde-mi s-o strîng. Vai mie,de-acolo, din noapte

u mai vin eu înapoi dacă trupul pe rugmi veţi arde,

-o să mai stăm împreună noi vii caprieteni deoparte

Sfat intre noi sfătuind, că moartecumplită pe mine

M-a înghiţit după cum de la naştere mi

8/15/2019 Ion Banu -


fuse o:>înda"20•

ii:Jd" XXIII, 62 -78

Fr. 25

Auticleia către Odiseu : ]

. . "Vai, fătul meu, tu, cel mai neferice

Din muritori ! Crăiasa morţii, fiica

Lui Joe, nu te-nşală, că doar asta

-a oamenilor stare după moarte,

Căci oasele şi carnea se destramă

8/15/2019 Ion Banu -


Şi praf s-alege ea topită-n focul

Puternic arzător, de cum se duce

Din oase albe viaţa, şi ca visul

Se-naripează sufletul şi zboară"

Odiseea XI,":_ 280 -288

Medicină mito-magic.ă sau Jaieă

Fr. 26

. . Cît mai ţinu bătălia la ziduri, depart

de vase,

La Evripilos în cort Patroclu stătu şi cuvorba

8/15/2019 Ion Banu -


L-învioră şi mai puse pe rana-i cea greaburuiene,

Leacuri ce-alină durerile amare . . .

l-iada XV. 384 -387

17

HOMER

Fr. 27

lui Glaucos ] ruga-i Apolon i-ascultă,

Chinul indată-i-alină şi-i seacă din ranahaiuii

8/15/2019 Ion Banu -


Singele negru şi-nduhuie-n pieptu-ivirtutea dorită.

Simte în sine ·'liteazul, se bucură-n sinecă ruga-i

Fu împlinită in grabă de zeul cel mare .

.

!i1d2 XVI, 508 - 5 1 1

Fr. 28

Topindu-se de-o boală ce-o iscase

Un duh afurisit, de care zeii

Spre fericirea \o!" U lecuiră30

8/15/2019 Ion Banu -


Odiseea \', 532 - 534

Ttrapie magică şi medieamentousă

Fr. 29

Prin colb se prăvăli icnind mistreţul

Şi-nţepc:ni pc loc. Iar de Ulise

Avură grij ă r pede feciorii

Lui Autolicos. rana i-o legară

Cu meşteşug .-;.i sîngele-i curmară

Cu desdntări.

Odisaa XIX, 592 - 598

8/15/2019 Ion Banu -


Purii'icttri (c ll intenţii profilactice)

Fr. 30

Odiseu]

Grăi atunci bătrînei Evriclea :

. . ,.:Măir.uţo, a.du-ncoace acumpucioasă,

18

POI!ZIA EPICA

Leac bun de molimi, adu foc să curaţ

Cu fumul sala" . . .

8/15/2019 Ion Banu -


'di-N{ XXII, 592 -595

Fr. 3 1

. . " S-aprindcţi locul mai întîi în vatră

Şi doica ]-ascultă pc el şi ad

use

Pucioasă şi aprinse foc. Ulise

Dezmolipsi cu fumul toată sala

Şi curtea lui şi-ograda pretutindeni31•

8/15/2019 Ion Banu -


Odi w a XXII, t."\05 - 609

Relaţii de producţie ; instituţii 8ociale

şi politice

Fr. 32

Nausikaa] . . . dinsa merge

Prin casă vrînd părinţilor să spuie

Dorinţa ei, şi-n sală-i întîlneşte

Pe amîndoi, pe mama stînd la vatră

Cu roabele şi lînă porfirie

Torcînd32 • • •

8/15/2019 Ion Banu -


Odi uea VI, 1;5 -- 7 1

Fr. 33

Vorbeşte Odiseu : J

. . "Hei, Evrimah, că nu e sfada noastră

Pe la cositul ierbii primăvara,

Cînd ziua-i lungă, eu să am o coasă

Cu şart încovoiată şi tu alta

La fel şi-atunci să ne fi pus la lucru

Pe nemincate pînă la-nnoptare,

C-am fi avut destulă cositură.

8/15/2019 Ion Banu -


Ori boi să fi mînat, jugari de frunte,

Tot mari şi aprigi şi sătui de hrană,

19

HOMER

De-o vîrstă şi-o putere, tari ca piatra,

Pe un pămînt de patru frtlci, cu gli.e

Uşor de-arat, să fi văzut atuncea

De pot să trag eu brazde necurmate":u

8/15/2019 Ion Banu -


Otli>•'il X\"III, 479 -493

Fr. 34

ncrezători în zei, mm1c la dînşii

u seamănă cu mîna lor, nici ară,

-au loc de sfat, nici lege n-au ciclopii,

Ci şed pe cttlmea munţilor în peşteri

Şi fiecare-şi vede de-a lui casă

Şi unora de alţii nu le pasăM.

Odisua IX, 1 45 - 146, 151 - 154

Fr. 35

8/15/2019 Ion Banu -


Vorbeşte Nestor : J

Cît a ţinut războiul,

Eu şi Ulise nu ne dezbinarăm

icicînd în adunare şi la sfatul

Bătrînilor, ci toţi uniţi, cu mintea

Şi chibzuirea ne trudeam s-aducem

Oştirii noastre cel mai mare bine .

Odisua III. !l67 - 1 7 1

Structuri politice i n Grecia homerică

Fr. 36

8/15/2019 Ion Banu -


Vorbeşte Aigyptios : J

. . "Itacieni, voi daţi-mi ascultare.

De cînd plecă măritnl crai Ulise

Cu armia-n corăbii, niciodată.

oi n-am avut nici sfat, nici adunareM

Şi cine-acum ne strînse ? Ce nevoie

Aşa-1 sili pe el . bătrîn sau tînăr,

20

POEZIA EPICA

8/15/2019 Ion Banu -


Ca să ne-adune ? Auzi el oare

Vreo veste că oştirea noastră vine

Şi rlispicat şi nouă să ne-o spuie

Ca nnul care-o ştie dinainte ?

Sau despre alte treburi de-ale obştii

nştiinţa şi va întinde vorba ?"

OdiseetJ II, 35 - 49

Difereaţieri in mentalitatea socială

Fr. 37

Ulise ]

8/15/2019 Ion Banu -


Cum c1 în faţă-i vedea căpetenii şioameni de frunte,

Calea pe loc aţiindu-le aşa le zicea cublîndeţe :

"Nu stă, sărmaue, frumos de frică să fug

ca mişeii.

Hai şi rămîi tu pe-aici şi pe alţiiopreşte-i din fugă . . . "

. . Dar pe ostaşul de rînd, care-n faţă-ida fuga cu ţipăt

El îl pocnea cu toiagul şi tot porunceafiecărui :

. . , . Stai, ticăloase, pe loc şi ascultă

8/15/2019 Ion Banu -


mai bine porunca

Celor mai mari decît tine, netrebnice tu,

şi mişele,

Care nimic nu plăteşti, dacă-i vorba desfat şi războaie .

\"n deopotrivă pe-aicea cu toţii domni-vor aheii"

Uiada II, 1 94 - 202

Fr. 38

. ."

Tersit]

8/15/2019 Ion Banu -


. . el tare zbierind,'{îl mustra pe AtridAgamemnon :

. . ,.Ce te mai jălui şi ce vrei, născutuleu din Atreus ?

Corturi ai pline de-aramă şi ai tu la tine

prin corturi

Multe şi-alese femei, care noi ţi le dămdupă pradă,

Tie-naintea oricui, dacă noi cucerimvreo cetate.

6ri mai duci lipsă de aur, comoara cucare te-mbie

Vre-un bogătaş de la Troia, voind să-şi

8/15/2019 Ion Banu -


răscumpere fiul

Care în lanţuri de mine-i adus sau de

altul de-ai noştri ?"

tiadtJ II, %20-227

21

HOMER

Tehnică a irigaţiei

Fr. 39

Ahile,

ar după el potopind gonea cu zvon mare

8/15/2019 Ion Banu -


alazul.

Cum săpătorul de şanţ, cînd el citeodată

zvorul

ntunecat îl îndreaptă s-adape grădini şirăsaduri ,

Umblă cu grebla şi şanţul de năruituri îldesfundă,

Apa tot curge-nainte şi rostogoleştepietrişul

Grabnic la vale şuind pe loc prăvălat şiaj unge

Chiar şi pe cel care drum ii deschide, to

astfel Ahile.

8/15/2019 Ion Banu -


Cît era el de fugaci, îl tot ajungeaurmărindu-1

Valul-ndirj itului rîuas . . .

iiada XXI, 255 -2GJ

Ol'E

1 Okean<>S, alături d Kronos şiHades (Iliada XV, !89- 1 93) nu are

uimic de-a face cu <.liviuiUţileOlimpului. Curgerea apelor lui esteveşnică, nceleai unde revenind curegularitate in circuitul fluviului careuconjură snprafaţa locuită a pămintttluiIliada XVIII, 392 ; Theog&nia 776, gr.

ă:}<ooc;). Acest aspect al fluviului

8/15/2019 Ion Banu -


veşnic curgător a determinat ulterior concepţia <.leilpre Okeanos ca sursă amişcării (Platon, Theoit.

152 E).

1mpcrecherea fluviului Okeanos cu

divinitatea Tethys (cf. Theog&nia 337 -372) reprezintă probabil o influenţă aunei străvechi concepţii cosmogonice şihcogonice mesopotamiene desprempreunarea apelor

dulci (Apsu) , cu apele sărate ale mării

Tiamat) .3 În literatttra reac(L posterioarăacest nutne a căpătat se.tJl.ll.ificaţi

8/15/2019 Ion Banu -


de ., mare", de "sare··. tu<::ori chiar şi cea de "pămint cu zăcăminte de

sare• '.

în Tartar.

Descrierea homerid i a Tartarului, locamplasat în adincul pămlntului (Gaia),care nu trebuie confundat cu Hades.reşedi.ttţa zeului cu acelaşi nume,cunoaşte auu1nite variante. ln acelaşiCint VIII, 477- 478.

Tartantl este aşezat .. la marginea lumii"a limita extremă a pămîntului. Dupăpărerea hti A. Frenkian, Le mo»dehomerique, Paris. Vrin.

8/15/2019 Ion Banu -


1 934, p. 39 aceste variaţii sint datorateeudlnţei de a muta SJlTe suprafaţă atît

Tartaru! clt şi Hadesul.

Despre apropiere,\ concepţiilor privitoare la lnmea de .,dincolo" la

vechii greci cu ginuirea sumero-akkadiană, Indeosebi poemul EnumaEliş.

vezi Ion Banll, FOA . p. 56 şi urm. ; p.81.

23

8/15/2019 Ion Banu -


A. PIATKOWSKI

Reducerea bolţii cereşti ladimensiunile păn1întului, îmonjumt lk

Okeanos, este o constantă a geografieihomerice. Cerul este im1lg:in:-,t

ca un acoperiş care se sprijină pe

mense coloane (Odiseea I, 53 - 54 ;el. Hesiod, Th11ogonia 126- 127).

7 Spre deosebire de alte pasaje, mai suscitate, în acest pasaj

d;tauu foarte important - -printre formel

meuinlui lichid care-şi :.11

8/15/2019 Ion Banu -


originea in Ocean sînt incluse şi apeleMării.

Zeul Hades.

Poseidon.

10 Unul din judecătorii sufletelor înnfern, alături de Eacos şi de Miu·-,.

n Localizarea CîmpiilorlElysee, ue

obice(un aspect al Hades -ului ,;.c

suprafaţă (Odiseea IV, 563 şi urn1 .),pare că este de :t.tă tbti• făeuLi :n

apropierea Africi( de vest.

u Această descriere a unei ţări invăluite

8/15/2019 Ion Banu -


n ceaţă nu se potnv e><le nt

direcţia suu-vcst spre care este împins

Dlisse de suflarea vintului Hore::.

13 Tema destinul ui domină ambelecpopei homerice. In faţa hotli.riril <•T

destinului, gr. a;lo«, niuteni nu poate 1lanapoi de la ceea ce îi este ltărilzit, gr.LOip«. Comportarea morală,

sacrificiile aduse cu pietate zeikr nu potschimba ursita. - cf. E. R. Do1lds, 1greci e l'irrazionale. lra<T,

tal .. Florenţa, La 1\uova Italia, 1959, p9 şi urm. ; 43 ; 52 ; 58.

u Peleu.

8/15/2019 Ion Banu -


n în acest pasaj îşi face apariţia, poatepentru prima oari't, ('Olll" :pţ.h

pedepsirii nelegiuirilor omeneşti decătre o putere de ordin divin. !>. )l.

Pippidl, Studiul introductiv la Homer,

Odiseea, Ducureşti, Univers. J 9/ 1 ,

p. 1 4 atrage atenţia că de astă dată ..ursita" prefigurează. or1linfca

cosmică., manifestată ca jnstiţie.

u Viziunea dereglării cosmice din a<'cstpasaj este legată uc uwtivl'l

ueinţclegerilor dintre zei.

8/15/2019 Ion Banu -


" Eos : Aurora.

u In Iliada coexistl două lumi : cea a

zeilor cea a oamcnil<>r. lutcrferenţantre aceste lumi este constantă, zeii, caputeri antropomorfizate, intervenind înexistenţa oamenilor, cel mai adesea

pentru a prot! nc<'

perturbari.

u Neglijarea indatoririlor rituale atragedupl sineruînia zeilor. rdeca

dependenţei zeilor de jertfele aduse,nclusă şi in Th11ogo11ia 556 - 557

elite de origine orientalll. Intr-o

versiune hurritll despre potop. ?.di (E:1

8/15/2019 Ion Banu -


şi Kumarbi) se plin: el oamenii uită;ă. le aducă cuvenite-!< krtfe.

24

OTE LA HOMER

i. G. Giiterbock, The hittite version of

he Human J{umarbi Mythes.Or·iental Fonrunnet's of Hesiod, AJA,1948, p. 123 - 1 34.

• Pasaj cu nuanţă critică. Ideea desprenedreptatea zeilor va reveni

kseori în poemele liricilor greci,

8/15/2019 Ion Banu -


ndeosebi la Theognis.

u,. Vezi nota 13.

"' Nimfa Idoteia.

23 Proteu, fiul lui Poseidon, care posed

facultatea de a-şi schimba

ttfăţişarea după voie.

• Vezi nota 20.

26 Izbînda în viaţll e.ite condiţionată,după dte crede poetul Odişeei

k răbdarea cu care omul înfruntă.greutăţile. Uli'\Se poartă epitetul de

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


. Hades. La Homer, cuvintul .. suflet",gr. <J.ux-1). are semnificaţia unei

r1nbluri corporale care se desparte decorp prin moarte, cu o consistenţll

e>:trem de slabă, vizibilă, dar

ntaugibilă. Are înfăţişarea similară cu o

f.J.ntasmă, cu o umbrll, cu o imagine (greidolon) proiectată in apă. Legătamdintre suflet şi corpul material estecaracteristica vieţii, dar nu şi r•rincipiuvital. Vezi A. Ienkian, op. cit. , p. 62.

Termenul psyche n-arenimic de-a face cu psihologia, biologiasau fiziologia (A. Frenldan, op.

8/15/2019 Ion Banu -


cii., p. 105 - 106). In secolele următoareermenul va îngloba pe rînd,

din punct de vedete denotativ, aproapeoate funcţiile biologice, intelectaalc şipsihice desemnate prin alţi termeni, cumar fi nous, noema, phren, lhymos etc.

Generalităţi la E. Rohde, PsycM, trad.franc., ed. X,

H)28 şi E. R. Dodds, op. cit., p. 26 şiurm.

7 Obiceiul încinerării morţilor s-a

răspîndit în Grecia începînd dinsec. XI - X î.e.n. Odată cu aceasta s-aupetrecut mutaţii şi în domeniul

8/15/2019 Ion Banu -


credinţelor eshatologice. ln loculcadavrului dematerializat her (gr. xfKl)

"re · iese din mormînt şi posedă puterisupranaturale apare acum 'acea

dublură corporală psyche (vezi mal sus

nota 26) căreia nu-i era tngădait

să pătrundă în Hades fără indeplinireaceremoniei arderii pe rug.

zs Expresie nepotrivită. De fapt,Patrocle cere ca trupul să-i fie ars

ş! nasele-i calcinate să fie îngropate.Odată descătuşat de corp, .. sufletul"

i>syche) pătrunde ln lumea umbrelor (

8/15/2019 Ion Banu -


Hades), de unde întoarcerea.

nu mai este posibil ă.

•

n sens de implacabil destin.

30 Despre credinţe similare in aria mederaneană şi Orientul Apropiat,

vezi Ion Banu, FOA . p. 1 43 şi urm.

25

A. PI ATKOWSKI

01 Asemenea procedee, h1 care

8/15/2019 Ion Banu -


semnificaţia magică şi cea laic-profilactică se imbinau h1 modhle:rlricabil, prezintă analogie cu ceea

ce modcrn.ii numesc dez.infectarc.Medicina egipteană cunoştea practici deat:est gen

cu multe secole înainte.

2 Relativ la organizarea societăţiigreceşti in această perioadă, ve:o.i

L I. Pinley, Lumea lui Odimt, BucureştiEditura Ştiinţifică, 1968, p. 108

şi urm.

33 Alii turi uc munca scl:wagistil sau

angaj ată (cei are prestează diferite

8/15/2019 Ion Banu -


munci plătite sînt ,.theţi", oameni care încursul procesului de acumulare

a proprietăţii private nu au izbutit siidevină proprietari de pămhl(:,

există şi munca proprietarului de pămint

care lucreazll cot. la cot cu

oamenii săi, deşi este cetăţean şiparticipant la Yiaţa politică a polis-ului

Vezi Zoe Petre, Premise ale formdriiconceptului de IT6i-, ., Studii

clasice",XVII, 1977, p. 7-9 .

. Este vorba de lumea ,.ciclopilor" ;

8/15/2019 Ion Banu -


descrierea ei de către poetul

Odiseei cuprinde trăsături ale unui

presupus mod de existenţă. care ar ii

precedat '\":Îaţa organizată în societate.

ao Sfatul : în gr. (3ouÂ sau ciyopă. încazul de faţă întrunirea şefilor

unor comunităţi obşteşti subordonate

autorităţii unui şef ,. basileu'' uwi

puternic. Întrunirile, 66wxot, se ţineaunumai in urma unei convocărj

şi nu aveau caracter periodic.

• Scamandros sau Xa.nthos. Pragment

8/15/2019 Ion Banu -


descripti'\0' din epiodttl htptt: i

ui Achile cu fluviul în apele căruia

aruncasto cada vrele troinilor ucişi.

HESIOD

OTĂ INTRODUCTJ V A

nceJlind cn gruparea. de stndii închinatoperei !ni Hesiod ele ci\tre

Fundaţia Hardt pentru promovareastudiilor clasice, Hesiode el sor.nfluence (voi. VII, Vandoeuvres-

Geneve, 1962) care include lucrări deK. von Pritz, ·c. S. Kirk, W. ].Verdeniu. Fr. Solmsen şi alţii, poetul

din.

8/15/2019 Ion Banu -


Askra a incetat să mai fie considerat unrapsod popular. A fost u.n

.poet-ţăran" avind o poziţie Ideologicăprotestatară, diferită de mentalitatea dinumea lui Homer, totodată un om denaltă cultură, a cărui influenţă se

resimte peste veacuri, unul din cei maiapreciaţi poeţi ai

Greciei balcanice (sfîrşitul ee. VH.e.n.) . El a atacat. printre altele.

probleme de ontogenez{t şi istorie

umană. !n Theogonia ni se oferă o schiţăn formării rniversului şi a lumii 7-eilor n l.'.funci şi Zile atinge tema

8/15/2019 Ion Banu -


diferenţierilor sociale t!i.Ll ţinutul săude baştină, cn largi implicaţii in

htoria socie:.;,ţii. Prin acest poem defactură gnomică şi pareneticll,

a lăsat moştenire viitoarelor generaţii un

bogat tezaur de sfaturi, precepte

şi maxime morale. Aşa cnm specificăHero<lot în Istorii II, 53 Hesiod

c·..;t,· nn <:reator in materie de poezieepică şi genealogică, dar şi in plan

mitologic, căci a introdus în Pantheonulgrec figuri noi, dintre care utll•le,

Dike Lunăoarit,

8/15/2019 Ion Banu -


per onificare a ., Justiţiei", an rlimasntegrate şi in

religia greacă. Astăzi nu mai existăndoială cr, Hesiod a cunoscut trudiţia

orientală a succesiunii puterii în cer, a

cărei origină urcă pin1!. la perioada

sumeriană (c. 3500 i.e.n.) dt şi obogat11. literatură didactic11. dlnOriental

Apropiat şi Egipt. !\fitul vîrstelur,

nserat in lv[unci şi Zile prezintiaualogti cu mituri ale [esopotamiei,Persiei şi Deltei Nilului.

8/15/2019 Ion Banu -


27

HESIOD *

Haosul primordial

Fr. 1

Haos a fost la-nceputl, Pămîntul2 cuargile i coapse,

Casă temeinică dată nemuritorilor care

Au stăpînire pe culmea Olimpului plinde troiene.

Tartarul întunecat, sub pămîntul cu

8/15/2019 Ion Banu -


drumuri întinse.

Eros apoi, printre zeii nemuritori, cel

mai gingaş

mblînzitor, ce supune pe oameni şi zeideopotrivă,

Gîndul în piept am ăgind şi voia ceanţeleaptă3.

Throgon itt I I G - l :21

Originea lumii, Tartarul, Pămintul

Fr. 2

oaptea cea neagră şi-Brebos apoi se

scară din Haos.

8/15/2019 Ion Banu -


Ziua, Eterul venit-au pe lume născute dioapte4•

ThEogonia 1 23 - 125

Fr. 3

Tartarul ]

ngrăditură de-aramă-1 încinge şi gura-iadincă

oaptea cu zid întreit de bezne-ocuprinde, pămîntul,

Marea cea stearpă acolo şi-au izvoditrădăcina,

Traducere a fragmentelor din Munci şi

8/15/2019 Ion Banu -


Zile aparţine lui Ş t e f a n

B e z d e c h i (Bucureşti, Hditura

Ştiinţifică, 1957). iar cea a fragmentelor

din Theogonia, lni D n m i t r u T. B u r te a (voi. Hesiod, Bucureşti.

Editura Univers, 1973) .

28

POEZIA GENEALOGICĂ $1

DIDACTICĂ

Pîcla de neguri ascuns-a pe zeii Titani,după voia

8/15/2019 Ion Banu -


Marelui Zeus, st ăpînul ce norii-nvăzduhmi adună

Umede hrube, avînd, departe, lamarginea lnmii5].

Locul acela ieşire un are. Poseidon o

poartă

Grea de aramă i-a pus, cu zid împrejur incinse,

Cottos, Gyes, Briareu cel neînfricat,îngă dînşii

şi aşezară lăcaşul, vajnici străjeri ai luZeus.

Tartarul sumbru, pămîntul umbros şi

8/15/2019 Ion Banu -


marea cea stearpă,

Ceru-nstelat au izvorul' în locul acesta

de groază,

Toate deopotrivă, iar zeii cît sînt deputernici

Simt îngrozite fioruri gîndind la aceleărîmuri.

E o genune adîncă, abia într-un an i-ar atinge

Fundul acela ce pragu-i păşeşte, dar vijelia

Cruntă îl mînă din urmă spre altă

spăimoasă furtună.

8/15/2019 Ion Banu -


Plin de primejdii le pare şi zeilor fărăde moarte

Greul abis, iară Noaptea cea sumbrăduratu-şi-a casa

nfricoşată acolo, ascunsă sub văl de-

ntuneric7]

Fiul lui Iapet, cu capul şi braţele-ineobosit e,

Sprijină cerul întins, aproape lîngăntrare

oaptea şi ziua călcîndu-se una pe altapc urme

Veşnic se strigă, se cată, în largul tărîm

8/15/2019 Ion Banu -


de aramă8 .

Thcogon ia 73ti -- 765

Fr. 4

Geca, slăvita, născu mai întîi asemenea

sieşi

Cerul cu stele-mpînzit, de jur împrejur so cuprindă,

Zeilor celor ferice în veci lăcaş să lefie9•

Munţii înalţi a născut şi grotele-adînci,hărăzite

imfelor, zîne ce-n peşteri de munţi îşi

8/15/2019 Ion Banu -


fac locuinţa .

Fără-a rodi din iubire născut-a marea

cea stearpă,

Marea10 vrăjmaşă ce-şi umflă unda-nvîltoarea furtunii .

ar, din unirea c u Cerul, născu pe-nspumatnl Okeanosn

Coios şi Crios, Iapet, Hiperion, zeuluminii,

Theia şi Rheia , apoi Themis şiMncmosync,

Phoibe cu-aleasă cunună şi Tet hys cea

ubitoare

8/15/2019 Ion Banu -


Şi după toţi, cel din urmă, pe Cronos cugînduri asc anse

Cel mai temut din copii-i şi care nrîtu-şi-a Tatăll2.

Tht,•gonia 126 - 1 38

29

HESIOD

Astrologie

Fr. 5

Cînd Găinuşa din Atlas născută pe cerur

8/15/2019 Ion Banu -


răsare,

Tu secerişul să-ncepi, iar aratul, cînd ea

va apune.

Ea stă ascunsă de patru ori zece de nopţşi de zile

ar dup-aceea, în timp ce anul în cercu-ise-nvîrte,

arăşi apare pe cer, cînd coasa de fier seascute13•

"lunci şi Zile 376 -380

Fr. 6

ar de îndat-cc Zorile şi Plugul ajung în

8/15/2019 Ion Banu -


mijlocul

Cerul ui . iar Aurora cu degetele roze, o

Perses,

Vede Văcarul, atuncea tu strugurii toţi ţialege

Şi zile zece-i întinde la soare şi nopţi toatîtea.

Cinci . opt zile la umbră să-i pui şi-n aşasea în vase

Tragj băutura lui Bachus cel veselH . Iacînd Găinuşa

Şi uriaşul Toiag şi Vierii în cer or apune

8/15/2019 Ion Banu -


Adu-ţi aminte atuncea că-i timpul să-ncepi arătura

Fi<: c; anul S.:i-1 fie prielnic precumse cuvine !

Munci şi Zile 603 - 61 1

Tema măsurii

Fr. 7

Căci e cumplit CJ.-n a mării talazuri sădai de urgie

Şi e cumplit cînd, prea multă povarrtpunînd în căruţă,

Osia-ţi frîngi, iară marfa ţi se

8/15/2019 Ion Banu -


prăpădeşte zadarnic.

Tu să păstrezi a măsură. În toate mai bun

c prilej ul.

Jfrmc.i şi Zils 685 - 688

30

"OEZl .-\ CG\EALOG!CA SI

DJDJ,CTJCA

:valifiert--a timpului

Fr. 8

Şi la argaţi le arată că ziua treizect:-a-i

ma1 bună.

8/15/2019 Ion Banu -


Munca s-o supraveghezi şi să-mparţintH dînşii t.:tinul,

Dacă norodul înnumără zilele cum secuvine,

Căci de la Zeus-nţeleptul zilele-astea

sînt date.

Zile sfinţite-s : întîia, a patra şi ziua aaptt:a-n

Care Latona născut-a pe Apolon cuabia de-aur .

Ziua a opta şi-a noua din prima decadăsint bune

Pentru omeneştile treburi, de vrei să ai

8/15/2019 Ion Banu -


<:por şi izbîndă.

Ziua intii dup-a zecea e bună să tunzi la

mioare ;

Cea după ea, ca să secerimbucurătoarele roade.

Mw1ci şi Zile 7(;Jl -- 769

Conditia dhinităţii. Zeul şi Omul

Fr. 9

eamului vrednic de cinste, mărire daufără preget

Celor ce Gea născut-a ctt nemărginitul

Uranos

8/15/2019 Ion Banu -


Zeii ce ei zămisliră împărţitorii dedaruri ;

Theogonia 4S - 47

Fr. 10

LZeus Prevăzătorul ]

. . să fie rege, stăpînul peste nemuritori

. . .

Zeus, al zeilor rege, ales-a drept soaţăpe Metis15

La început, între oameni şi zei aleasăprin mintea-i.

Thcogonia 881 -887

8/15/2019 Ion Banu -


Fr. I l

Soaţa a doua aY ut-a pe Themis1 6 cea

strălucitoare.

Orele ea le-a n;l scut, Eirenenfloritoarea ,

31

HESIOD

Dike şi Eunomia17 ce au sub oblăduire

Faptele celor vremelnici şi Moirele

cărora Zeus

8/15/2019 Ion Banu -


Cel înţelept dăruit-a cea mai aleasăcinstire,

Clotho, Atropos, Lachesis ce daumuritorilor oameni

Binele-n viaţă sau răul, tocmind

rînduielile soartei18•

Tfleogcntia 900- 906

Fr. 12

Zeus de-asemeni iubi p e zeiţa c u dalbăcosiţă

Mnemosyne18 ce-a născut Muzele-ndnscu aur.

8/15/2019 Ion Banu -


ouă. acestea-ndrăgit-au ospăţul,cîntecul dulce.

TheogiYflia 915 - 917

Fr. 1 3

. . Zeus, cu mintea de veghe,

S-a prefăcut înşelat, deşi cunoscuamaguea,

Fiindcă el însuşi în mintea-i ursisenenorocire

Pentm vremdnicii oameni!0 şi gîndulurma să·şi plinească.

Theogonia 550- 553

8/15/2019 Ion Banu -


oudiţia umam1

Fr. 14

oaptea apoi zămislit-a Soarta ceacrud<'i şi Moartea,

Kert cea neagră, şi Somnul născut-a şi-aViselor mladă

oaptea, zeiţa cea sumbră, ce n-a fost

rodită de nimeni,

Momos - dojenitoru1 si Oizus cea-ndurerată.

Hesperidele-asc:meni, ce ' peste Oceandepărtate,

8/15/2019 Ion Banu -


Merii de aur grijesc şi roadele care lepoartă.

Parcele răzbunătoare şi Kerele-s fiiceleopţii,

Clotho, Lachesis, Atropos, stăpînele

firului soartei

Care la toţi muritorii bine ori rău le imparte,

Şi deopo trivă abat , fără să cruţe,osînda

32

POEZIA GENEALOGICA Ş[

8/15/2019 Ion Banu -


DIDACTICA

Şi peste nemuritori, şi peste vremelnicii

oameni .

Ele nu-şi află odihnă mînieiprimejdioase

Pînă nu-şi află osînda oricarefărădelege.

Crîncena noapte de-asemeni a zămislitpe Nemesis,

Chin muritorilor oameni. Înşelăciunea şDorul,

Vrajba cu sufletul crîncen şi Bătrîneţea

sleită

8/15/2019 Ion Banu -


Vrajba cumplită născut-a, la rîndu-i, aTrudei povară

Foamea, Uitarea, Durerea de lacrimizvorîtoare,

nvălmăşeli, Bătălii, Crima şi

elegiuirea,

Vorbele înşelătoare, Discordia, GîlceviAnarhia,

Legea nedreaptă, Dezastrul ce merge cuea împreună,

Arkos apoi, ce izbeşte din plin penevrednicii oameni

Care, de voie, în pricini nedrepte, îl iau

8/15/2019 Ion Banu -


mărturie21.

Theogonia 2 1 1 -232

Fr. 1 5

Despre prima femeie ]

ncremenit-au vremelnicii oameni şinemuritorii,

Cînd zărit-an momeala vicleană datănăpastă

Omului, căci seminţia femeilor spititoare,

Cele mai primejdioase femei22, din ea e

născută,

8/15/2019 Ion Banu -


Cruntă osîndă ce-şi face lăcaşul cumuritorii

Ea ocolind pe săraci, doar pe bogaţindrăgeşte.

Theogonia 589- 595

Fr. 16

Astfel, alături de răul adus de femei

printre oameni,

Zeus ce tună-o înalturi, adaus poverilor grele,

Altă năpastă ursit-a, în locul bunelor daruri.

8/15/2019 Ion Banu -


Cel ce, de nuntă fugind, de crunta beleaa femeeî,

Rîvnă să-şi ia o nevastă nu simte, labătrineţea

Cea nevoiaşă aj unge lipsit de-al rudelo

sprijin

ar dac-a fost înstărit în viaţă, şi-mpartbogăţia

ndepărtate neamuri . . . :a:

Theogonia 600 -612

33

HESIOD

8/15/2019 Ion Banu -


Cele două feluri de lupte in lume

Fr. 17

u-i pe pămînt doar un fel de luptă, cifeluri se află

Două : pe una din ele o-ncuviinţează-nţeleptul,

nsă cealaltă-i de-ocară. Ci ele frămînt-

al nost'suflet

Cea de pe urmă războiul ne-aduce şicrunta gîlceavă24

enorocită. De nimeni ea nu e cinstită,ci lupta

8/15/2019 Ion Banu -


oi de nevoie-o cinstim, căci aşa fu azeilor voie.

Ci pe cealalt-o născu mai-nainte-alnopţii-ntuneric25

Şi-apoi Cronidul, în cer locuind,

emelie26 o puse

Lumii, spre-a fi de folos muritorilor,nspre mai bine.

Ea şi pe cel mai netrebnic din oameni lamuncă îl mînă.

Căci, cînd un om fără lucru îşi vedevecinii cu stare

Gospodărind, semănînd şi arînd ca să-şi

8/15/2019 Ion Banu -


strîngă avere,

Face la fel cu vecinul. Şi lupta aceasta e

bună.

Munci şi Zile 1 1 -24

Virstele omenirii

Fr. 18

Căci mai-nainte trăiau pe pămîntomeneştile neamuri

Fără necazuri şi rele şi fără trudnicămuncă,

Fără de boli dureroase, ce-aduc după

ele sfîrşitul27•

8/15/2019 Ion Banu -


Munci şi Zile 89 -91

Fr. 19

emuritorii, ce-şi au locuinţa-n Olimp,plăsmuiră

Dintr-nceput, auritul neam de oameni cugrai dăruiţi28

Care în timpul lui Cronos au fost, ce

domnea peste ceruri,

Ei ca şi zeii trăiau cu sufletul fără degrijă,

Fără dureri şi necazuri şi fără ca nicibătrîneţea

8/15/2019 Ion Banu -


Să îi apese, ci zdraveni la mîini şipicioare de-asemeni,

34

POEZIA GENEALOGICĂ ŞI

DIDACTICĂ

Traiu-şi duceau în ospeţe, de oricenecazuri departe.

Moartea uşor le venea, ca un somn, şi deorişice bunuri

Parte aveau. De la sine pămîntul mănos,fără trudă,

Roade le da belşug, iar dînşii voioşi şi

8/15/2019 Ion Banu -


n pace

şi împărţeau între sine belşugul. cu

oameni de treabă.

Munci şi Zile 105 - 1 1 5

Fr. 20

Zeii ce-şi au locuinţa-n Olimp, au făcutdup-aceea

eamul de-argint care fuse cu mult maiprej os ca-nainte,

esemănînd nici la fire, nici cuget cu-acela de aur.

Lîng-a sa vrednică mamă copilul creştea

8/15/2019 Ion Banu -


cu încetul,

Fără de minte, o sută de ani, în propria-

casă,

ar cînd, flăcăi, ajungeau la a tinereţiihotare,

n suferinţi îşi duceau puţinii lor ani dinpricina

esocotinţei, căci nu se fereau să-şifacă-ntre dînşii

elegiuiri, nici voiau pe nemuritori să-icinstească,

ici pe sfinţitele lor altare vreo jertfă s

aducă,

8/15/2019 Ion Banu -


Cum le e datul la oameni. Pe-aceştiasaturnicuJ29 Zeus

De pe pămînt, în mînie, îi şterse fiindcăslă vire

u aduceau fericiţilor zei ce-n Olimp şi

au lăcaşul:10•

Munci şi Zile 122- 134

Fr. 21

. . Zeus atunci plăsmuit-a în rîndul alreilea, din frasini,

eamul de-aramă, de cel de argintdiferit întru toate31,

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


cel negru,

Ei între ei, de-a lor proprii braţe răpuşi

aj unseră-n

ncăpătorul lăcaş al Infernului rece şiumedaz.

Munci şi Zile 138 - 148

35

HESIOD

Fr. 22

8/15/2019 Ion Banu -


. . După ce glia ascunse şi neamulacesta de oameni,

Pe roditorul pămînt a făcut, în vîrsta apatra,

Zeus Cronidul un neam mai bun şi mai

drept ca-nainte :

eamul de vajnici eroi divini ce-snumiţi semizeii,

Care pe-ntinsul pămînt trăiră în vîrstarecută33•

Cruntul război şi gâlceava ceaărmuitoare pe unii

Stinsu-i-a lîngă pămîntul cadmeic, la

8/15/2019 Ion Banu -


porţile TebeP4•

Zeus Cronidul, la margini de lume,

departe de oameni

i aşază şi le dete merinde de trai şiocaşuri.

Lîngă oceanul cel plin de vîrtejuri eisălăşluiesc în

A fericiţilor insule, unde prea rodnicaglie

Roadă-nflorită şi dulce de trei ori pe ane aduce35•

Munci şi Zile 1 5 1 - 1 57 ; 163- 166

8/15/2019 Ion Banu -


Fr. 23

eamul de-acum e de fier şi oamenii de

azi, stricăciunii

Daţi, de durere şi trudă, şi ziua şinoaptea avea-vor

Parte, iar zeii le-or da necurmat doar mîhnire şi grij ă116,..

nsă cu relele-acestea ei amesteca-vor şbunuri.

Dar prăpădi-va şi neamul acesta deoameni vremelnici,

Zeus, cînd chiar din născare ei fi-vor

cărunţi pe la timple,.

8/15/2019 Ion Banu -


Tatăl nu fi-va cu fiii asemeni, nici fiii cudînsul :

ici musafirul cu gazda şi nici unovarăş cu celalt ;

Fratele însuşi nu fi-va, cum fost-a-

nainte, prieten,

Ba pe Mtrînii părinţi chiar îi vor necinsti, ticăloşii,

Şi ocări-i-vor pe dînşii, cu grelecuvinte-agrăindu-i.

Munci şi Zile 169- 1 79>

Dreptatea ca "esenţă umană"

8/15/2019 Ion Banu -


Fr. 24*

Zeus atotvăzătorul grea ispăşire găteşte

Celor ce-n' gîndul lor poartă nelegiuireaşi crima.

" Traducere de D. Burtea.

36

POEZIA GENEALOGICĂ ŞIDIDACTICĂ

Deseori toată cetatea plăteşte vina

8/15/2019 Ion Banu -


acelui

Care doar rău unelteşte, scornind

smintite primejdii.

Căci le trimite Cronidul izbelişte crudădin ceruri,

Foamete, ciumă, norodul întreg istovit ssfîrşeşte,

Sarcina-şi pierde femeia, casele seruinează . . . 37


Fr. 25*

Căci rînduit-a Cronidul omului astfel de

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


Fr. 26

Astfel nenumărate necazuri purced

printre oameni,

Plină de ele e marea şi plin e de elepămîntul39,

Boli ce răsar de la sine, bîntuie ziua şinoaptea,

enorociri aducînd pe capul sărmaniloroameni,

Molcom, căci luatu-le-a glasul Zeus în asa-nţelepciune,

Astfel că nu-i cu putinţă să fugi de-a lui

Zeus voinţă.

8/15/2019 Ion Banu -


\Junci şi Zile 97- 102

Sumbră " viitorologie" (dreptul celui

mai_ tare)

Fr. '1:7

enorociţii, de-ai zeului ochi fărăeamă, şi mce

-au să le deie-aj utoare bătrînilor care

născură.

Traducere de D. B u r t e a .

37

HESIOD

8/15/2019 Ion Banu -


Oameni a vani, j efui-va unul a celuilaltîrguri,

ici j urămîntul, nici dreptul, nicicinstea nu va să mai aibă

Trecere, ci vor cinsti pe răufăcători mai

degrabă

Şi pe haini. Cei puternici avea-vor dreptate ; ruşinea

u va mai fi. Cel nemernic pe omul dereabă, cu vorbe

ntortocheate-agrăindu-1 şi strîmburămînt, îl va pierde ;

Pisma, de rău voitoare, bîrielnică, slută

8/15/2019 Ion Banu -


a faţă,

Va însoţi in tot locul pe nenorociţii de

oameni40•

evinovatul lor trup, îmbrăcîndn-şi îndalbe veşminte,

De pe pămîntul întins, spre Olimp or săfugă atuncea,

nspre al zeilor neam, părăsind penemernicii oameni,

Şi Cuviinţa, şi Dreptul, lăsînd înapoisuferinţe

Cruntc-ntre oameni, iar răul nicicînd u-o

avea 1ecuire.

8/15/2019 Ion Banu -



Despre muncă

Fr. 28

Zeii orbiră pe oameni, de nu mai ştiau

hrana să-şi afle ;

Altfel, uşor, doar cu munca de-o zi, tuputeai pe-utreg anul

Hrană de-aj uns să cîştigi, fără pic de-osteneală, -agăţîndu-ţi

Plugul de horn, să se-afume, şi-atunci acatîrilor harnici

Muncă şi-a boilor paşnici s-ar duce cu

8/15/2019 Ion Banu -


otul de rîpă.

Zeus însă hrana ne-ascunse, cuprins de

mînie,

Fiindcă pe el 1-înşelă Prometeu cel cumintea isteaţă ;

ată de ce el scorni necazuri cumplite laoameni.

Focul ne-ascunse deci Zeus. Dar Prometeu pentru oameni

De la-nţeleptul Cronid îl fură-ntr-oulpină de trestii

Fără să bage de seamă de trăsnete Zeus-

ndrăgitul,

8/15/2019 Ion Banu -


Zeus, de nori strîngătorul, . . . n

Mtmci şi Zile 41 -52

Fr. 29

Dacă aceasta-ţi fu soarta, mai bine

munceşte cu rîvnă

Ca, de la bunuri străine gindul deşertntorcîndu-ţi

umai spre muncă, să vezi de felul derai ce ţi-1 laud.

Munci şi Zile 306-308

38

8/15/2019 Ion Banu -


POEZIA GENEALOGIC ŞIDIDACTICĂ

lunea agricolă opusă celeinegustoreşti-"a venturiste"

Fr. 30

Celor drepţi]

Hrană le dă din belşug pămîntul ; pe.

munte stejarul

Ghindă din vîrfu-i le dă şi miere le dăprin scorburi

ar bucălaie oiţe-ncărcate-s de lînăbogată ;

8/15/2019 Ion Banu -


Prunci cu părinţii asemeni se nasc din amaicilor sînuri ;

Toţi huzuresc fără grij ă în bunuri şi nicipe corăbii

u se pornesc, căci rodnica glie le-

aduce bc:lşugul42•

Munci ş i Zile 225 - 230

edreptăţi sociale

Fr. 31

Este un alt drum mai bun. Ci dreptul încele din urmă

Biruie sila ; neghiobul, pe propria-i

8/15/2019 Ion Banu -


piele învaţă

Căci jurămîntul cel strîmb e-alături de

strîmbele pricini48•

Glasul Dreptăţii-mbrîncite se-aude doarunde o mînă

Cei de plocon mîncători, ce pravilantortochează.

Ci nv

eşmîntată în ceaţă, plingind, ea totumblă-n cetate

Printre noroade, prăpăd aducînd peste

8/15/2019 Ion Banu -


capul acelor

Ce-o prigonesc, nevoind s-o-mpartă

precum se cuvine44•


Fr. 32

Hesiod spune fratelui său :]

u de mult noi moştenirea-mpărţit-am.Ci tu j ecmănit-ai

Mult de la mine46, ungînd din greu peoţi basileii46, de

daruri

8/15/2019 Ion Banu -


nghiţitori, care, nerozii, pretind c-aufăcut judecată,

Fără să ştie cu cît e mai mult jumătateaca-ntregul

ici ce foloase de seamă ne-aduc

asfodelul şi naiba.


39

HESIOD

Elogiul dreptăţii

Fr. 33

8/15/2019 Ion Banu -


Ci-i o fecioară Dreptatea, fiica vestit'aui Zeus

Care cinstită e chiar şi de zei ce-nOlimp şi-au lăcaşul

Cînd cineva, ponegrind-o viclean,

vătămare-i aduce,

umaidecît, aşezîndu-se-alături de ZeusCronidul47,

De-al muritorilor cuget nedrept ea seplînge, ca gloata

Să ispăşească păcatele regilor, care, cugînduri

Rele, pricina sucesc şi dau hotăriri

8/15/2019 Ion Banu -


necinstite

De-asta păziţi-vă, regi mîncători de

plocoane . . . . .


lăspunderea colectivă pentru vinăndividuală

Fr. 34

nsă acelor ce-n rele şi nelegiuiri sedesfată,

Le pregăteşte pedeapsa Cronidul ceoate le vede.

Tîrgul întreg fu ades prăpădit pentr-un

8/15/2019 Ion Banu -


singur nemernic,

Care urzeşte păcate şi nelegiuiri

unelteşte.

Munci şi Zile 231 -234

OTE

1 Spre deosebire de poemelecosmogonice orientale (sumeriene,

akkadiene, assiriene, babiloniene,hurrite şi hittite, ugaritice), databileaproximativ între secolele XXII şi XIV

.e.n., dintre care cel mai cunoscut estepoemul akkadian Enuma-Eliş din sec.XVIII i.e.n., la Hesiod apare

noţiwtea de ,.Chaos" care nu se

8/15/2019 Ion Banu -


dentifică cu un medin lichid viscos

ca în gîndirea cosmogonică egipteană

Ion Banu, FOA, p. 67 - 68 ; p. 138).

Poetul nu dil. nici un detaliu desprenatura Ch aos-nlui (;:&oc;, aceeaşi

rădăcină eu gr. ;:or.Evc.>, ,.a sedeschide", ,.a se căsca") . din carerăsare Gaia,

. Pămîntnl". ,.Dar, fie că Chaosnl ar nfăţişa apa, cum credea in antichitate

Zenon din Kition san nn fel de materie

proteică (după părerea lni Abel Rey)sau spaţiul vid, ca receptacul al materieGomperz), in spiritul vechii interpretăr

aristotelice, san abisul ( Burnet) sau

spaţiul concret (Zeller), el se leagă în

8/15/2019 Ion Banu -


mod concret de preistoria conceptului dmaterie"

Ion Banu, Hesiod şi zorile filosofiei învechea Grecie, în Hesiod, Mu1tci

şi Zile. Bucureşti, Editura Ştiinţifică,

1957, p. 38). Problemele majore ale

Theogoniei hesiodice la G. S. Kirk. TheStructure and Aim of Theogony,

n Hisiode et son injluence, FundaţiaHardt, Entretiens VII, p. 6 1 - 95, şi

a Peter \Valcot, Hesiod and the Near East, Cardiff, 1960, The Theogony

and the hittite material, cap. I. p. 1 - 26

8/15/2019 Ion Banu -


şi The Theogony and the Babylonianmaterial, p. 27-54. Interpretarea; acestuipasaj cu referiri la texte greceşti, G. S.

Kirk - ]. E. Raven, PPh., p. 25-27.

La Hesiod, Gaia, ,. Pămintul", unelement creator apărut spontan

din Chaos. Faţă de gindireacosmogonică orientală şi egipteanătextele

orientale despre creaţia Universului aufost editate de J. B. Pritchard,

n Colecţia Ancient Near Eastern TextsRelating lo the Old Testament

A NET), Princeton, 1950 - 1955,

8/15/2019 Ion Banu -


sistemul cosmogonic imaginat de Hesiod

41

A. PIATKOWSKI

este fundamental diferit dacă ţinemseamă că "Pămîntul" generează la

rîndul său, fără împerechere, pe Uranos" Cerul", egal în dimensiuni cu

sine insuşi, munţii, marea, şi abia în al

doilea rînd, prin împerecherecu Cerul, dă naştere lui Okeanos,,Oceanului" (vezi nota 6 la Homer).

8/15/2019 Ion Banu -


Cosmogonia hesiodică are la bază oriadă : Chaos, Gaia (.,PămJntul")

şi Eros, respectiv un spaţiu infinit, unelement material, apărut, probabil,

dintr-un element primordial şi o forţă

cosmică. Fr. Solmsen, Hssiod and

Aeschylus, New York, Itaka, 1949, p.26, îşi pune intrebarea dacă nu

cumva .,E;ros"-ul este un motiv miticfenician. Cosmogoniile, respectiv

heogoniile orfice tîrzii (Otto Kem,Orph. Frag .• fr. 60- 235, p. 140-

14 1), au preluat diferite variante ale

8/15/2019 Ion Banu -


acestei triade, care, dealtfel, este

reconstituită, ca o reproducere a unui

vechi model cosmogonic şi in lista

urmaşilor lui Kronos (Iliada XV, 187 -189) : Zeus (stăpînul Cerului),

Poseidon (stăpinul Mării) şi Chaosstăpinul Infernului), fiecare din aceste

divinităţi guvernînd o .. parte" (gr.J.oip>) din aspectele Universului,

considerat pe verticală : văzduhul, apamării şi adincul întunecat al

pămîntului.

8/15/2019 Ion Banu -


Ambiauţele de întuneric (parţial şiopac) şi de lumină, care alternează, sîutatribute ale Chaosului, adică sînt ..

născute" din Chaos.

1 Theogonia hesiodică posedă, de fapt,două descrieri ale Tartarului,

versurile citate şi versurile 806 -813,ambele considerate ca interpolări (cf

H. Frănkel, Dichtu.ng und Philosophiedes fruhen Griechentu-ms, Munchen,

Beck, 1 9G2, p. 127 şi urm.). Poetulcare a compus impresionanta viziune

a Infernului pe care am reprodus-o îşi

tnaginează Tartarul ca 11n loc

8/15/2019 Ion Banu -


ngustat spre suprafaţă, într-un fel de.g!ttă" (gr. <ITDflct), prin care răzbesc

,rădăcinile" (gr. p[OIL) .,Pămîntului"şi ale .,Mării". tn acest loc fără

umină zac Titanii, descoendenţii lui

Uranos, prăvăliţi în adîncuri de Zeus,

după victoria acestuia asupra luiKronos.

6 în gr. r.'l)ya;(, .,izvoarele" şi 7te!pct-ct, .,limitele". Dltpă interpretarea

ui H. Frankel, ibid., .,limitele", ..graniţele" presupun concepţiaiminarului între existent şi nonexistent.

Dar , .limită" poate fi concomitent un

8/15/2019 Ion Banu -


,izvor" şi un .. început", dacă se ţineseama de demarcaţia între aceea

ce există şi ce nu. Cf. Alkman, p. 91.

7 Lăcaşul Nopţii era de obicei situatspre Apus, locul unde dispare

umina zilei.

8 Atlas, după opinia lui Paul Mazon,

editorul Theogoniei (Paris, .. Les

Belles Lettres", 1928). începînd cu acesvers a fost intercalat nn alt

pasaj, care-I înfăţişează pe Atlas, fiul luapet, susţinînd bolta cerească.

8/15/2019 Ion Banu -


42

OTE LA HESTOD

Vezi nota 2. Desprinderea spontană a .Cerului" de " Pămînt" este

un străvechi mit oriental (Pritchard. AET, 67, mitul babilonian ; 125,

mitul hurrito-hittit) bazat peantagonismul dintre ace.te doullaspecte

ale Universului vizibil. V. Stadachcr,Die Trennung von Himmel und

Erde, .,Acta Antiqua Hungarica", I,

8/15/2019 Ion Banu -


1951, p. 35-66. La Hesiod tnsll

creaţia "Cerului" are semnificaţia ivirii

unui element egal cu ,.P!I.mtntul",

cu rol de fecundare.

u Marea (apă sttrată) care despartecontinentele, este în schema hesiodică ocreaţie a "Pămintulni". nu un elementprimordial.

n Vezi nota 1 la Homer.

u Hesiod a reprodus aici primul"Catalog" al descendenţei unei "perechi

cosmogonice : Gaia, "Pămintul"

element generator) şi Ura.nos, "Cerul"

8/15/2019 Ion Banu -


elentent fecundator), ivit din Pămînt,creaţie cu o finalitate bine definitii.

Să se observe diversitatea de sex şiatribuţii a Uranizilor, oprimaţi de

plirintcle lor, in imposibilitate să

acţioneze şi să se desfăşoare. ÎIITheogonia, dup!\ modelul unor poemeorientale similare, Hesiod admitesuccesiunea a trei generaţii destăpînitori ai Cerului : TJranos, KronosZeus, fiul lui Kronos. Cu ajutorulextelor publicnte de J. B. Ptitchard. op.

cit.,

de H. G. Giiterbock : Kumarbi, Mythenvon churritischen Kronrs aus den

8/15/2019 Ion Banu -


hethitischen FragmentenZusammengestellt, Istambuler Schriften,Ziirich

ew York, 1 946 şi The Song of Ullikum.i, "Journal of Cuneif. Studies",

5, 195 1 . şi 6, 1952 sau de Cyrus H.Gordon, Ugarite Literature, Roma,

1949 şi Ugarit and Minoan Crete, NewYork, 1966 pot fi stabilite unele

contingenţe cE>rte între scheme similar

din Orientul Apropiat (îndeosebiextele din Ugarit) şi schema hesiodică.

11 Se presupune că intre ciclurile

8/15/2019 Ion Banu -


agricole şi structurile cosmice s-ar

statornici o intimă legătură în măsura

n care Universul e conceput ca

fiind viu. Normele muncilor agricole n-ar fi decît expresia necesară a

ritmurllor proprii vieţii fiinţei cosmice.

14 Aluzie la sărbătorile dionysiace de

oamnă (Leneenele), festivitliţi

prilejuite de culegerea roadelor şi destoarcerea strugurilor pentru fabricareavinului.

11 Gr. M'ij't't. : ,.prudenţă",

"înţelepciune" ; asocierea lui Zeus prin

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


A. PIATKOWSKI

11 Gr. &&!LL: ,.echitatea",

.împllrţirea dreptăţii",

17 Gr. E!pijv'll: .. pacea"; gr. 8[x'll: .ustiţia"; gr. euvofL[ot:: .,buna inţele

gere", ,.disciplina in faţa legilor",

aspecte ale unui regim politic in care

ordiir.ea şi dreptatea sint respectate.Toate aceste noţiuni vor reveni, cu

amplificarea cuvenită in Munci şi Zileunde Dike, .. justiţia", joacă un

8/15/2019 Ion Banu -


rol deosebit. J.-P. Vernant, Le mytheu!siodique des rtJCes, in Mythe et

pensie chez les Gt'ecs, Pari>, Maspero,p. 24-26, 29.

11 Cf. mai sus fr. 14, unde aceste

aspecte ale Destinului sînt integrate

n filiaţia Nopţii. Contradicţia seexplică fie admiţind o interpelare, fie

prin introducerea de către poet, in locurdiferite din poem, a unor liste

genealogice de provenienţă diferită.

11 Mnemosyne (vezi fr. 4), zeiţa

memoriei, a puterii de reprezentare,

8/15/2019 Ion Banu -


are aceeaşi origine ca şi Themis. încalitate de .. mamă" a :Muzelor, ea

este cea care promovează activitateaspirituală in societate, activitate

proslllvită de Hesiod în Prologul

poemului. Hesiod crede cu tărie înmisiunea oamenilor de cultură, respectivpoeţii, de a educa masele in sensulrespectului legilor morale. Elnfăţişează cu deosebită emfazil. rolul

Muzelor in procesul de culturalizare ; toMuzele sint şi inspiratoarele ,.regilor"

n cursul activiUţii lor justiţiare.

n Theogonia hesiodică conţine

explicitarea puterii lui Zeus învinglltoru

8/15/2019 Ion Banu -


ui Kronos, totodată şi laudasuperiorităţii sale morale, faţă destăpînii anteriori ai Olimpului,

ndeosebi în calitate de putere justiţiară

Zeus pretinde în schimb sll fie slăvit incomunităţile omeneşti prin ritua-

uri şi jertfe. Supărarea resimţită de nonstăpîn al Cerului după jertfa

adusă de oameni la Mekone (vechiulnume al Corintului), cînd Prometeu

a pus la cale o inşelăciune menită să-1discrediteze, n!l cun()aşte margini.

Actul inşelăciunii, săvîrşit tn comun de

Prometeu şi de oameni, este consi.

8/15/2019 Ion Banu -


derat de poet drept .,hybris". H. Prănkelop. cit p. 127 şi urm. este

.

de părere că Hesiod nu s-a împăcat cudeea că Zeus poate fi inşelat,

el, care p<)artă epitetul de,Atotvăzătorul" (gr. EU?U07tot:). Înacest

pasaj poetul pretinde că Zeus .,s-aprefăcut" doar că este înşelat.

21 Pr. Solmsen, op. cit , p. 30-31 este depllrere cii. Hesiod a făcut

8/15/2019 Ion Banu -


deliberat din rele şi dureri făpturileopţii, pentru a nu le atribui aceeaşi

obîrşie cu familia olimpieuilor. ÎnM•mci şi Zile 212-235 - demonstreazăS:>lmsen - Hesiod aj11nge la concluziacă Zeu>, peutrn a-i pedepsi pe oameni,

care greşesc faţă de normele instituite del în lume şi societate, a folosit,Descendenţa Nopţii" drept mijloc

coercitiv (ibit:l., p. 80 şi urm.). Aceastăgenealogie nu are corespondenţă inmitologia Orientului

44

OTE LA HESIOD

8/15/2019 Ion Banu -


Apropiat sau a Egiptului. Vezi şinterpretarea lui J.-P. Vemant, Le mythe

Msiodique des r-aces, in op. cit., p. 2 1şi urm., indeosebi p. 24 privitoare

a pedepsele lui Zeus in raport cu

gravitatea "hybris"-ului.

2a In Tl1eogonia poetul se mărgineşte sconsidere femeia in sine ca

principalul rău-pedeapsă trimisă deZeus muritorilor. În Munci şi Zile

mitul Ta deveni mai complex prinntroducerea zestrei ce o aduce cu

sine Pandora : pithosul în care sînt

8/15/2019 Ion Banu -


nchise "relele".

23 Misoginismul acestor versuri,

comparabile doar cu cele scrise de

Semonides din Ceos (Diehl. fr. 1), nupoate avea contingenţă directă

cu mitul Pandorei. Este însă specificpentru gindirea hesiodică, mai ales

că in Munci şi Zile 704, poetulconsideră femeia drept un element de

consum în gospodărie, nu unul productiv

24 "Luptă", "intrecere", "emulaţie" (gr.?L). Alegoria celor două

8/15/2019 Ion Banu -


,lupte", una pozitivă, menită săpromoveze progresul, cealaltă,aducătoare de moarte şi distrugere, este

o imagine poetică de o rară frumuseţe.

u Vezi nota 21.

2• în gr. tv p!l;naL: "Ia rădăcinilepămîntului".

27 Prin aceste versuri Hesiod face oegătură între mitul lui Prometeu

şi cel al Pandorei, pentru a explica

originea necesităţii muncii, ca pedeapsădată omenirii. Ideea este reluată iucontinuare, iu mitul vîrstelor, străvechimit oriental, adaptat şi subordonat

construcţiei compoziţionale

8/15/2019 Ion Banu -


din prima parte a poemului Munci şiZile. Vezi K. v. l"ritz, Pa·ndora,

Prometheus and the ]ltfyths of Ages,"Review of Religions", II, 1947, p. 250

şi urm. J.-P. Vernant, Le mythe

hisiodique des races, in op. cit., p. 45-46

şi Le mythe promethee•t chez Hesiode,n Mythe et societe en Grece ancienne,

Paris, Maspero, 1974, p. 192 şi urm.

28 Descrierea virstei de aur, prima dincele cinci " virste" introduse de

Hesiod in schema evoluţiei societăţii

8/15/2019 Ion Banu -


omeneşti, nu fără legătură cu schemasuccesiunii stăpînilor CeruluiOlimpului), este o incercare de a pune

de acord datele unei străvechi tradiţiigreceşti despre timpul "fericit"

al unei societăţi fără clase,

contemporană cu domnia lui Kronos şiprima

reaptă din miturile similare carecirculau in Orientul Apropiat. Despre

raportul existent intre mitul virstelor la

Hesiod şi variantele din literaturileraniană şi indiană, care au o stncturăcicli că, I. Trencsenyi-'\V aldapfel.

Homer şi Hesiod, Moscova-Leningrad,

8/15/2019 Ion Banu -


Editura pentru literatură in limbi

străine, 1956 şi J.-P. Vemant, Le mythe

hesiodique des races, p. 23.

21 Saturnicul: fiul lui Saturn (Kronos).

45

A. PIATKOWSKI

30 în Munci şi Zile, spre deosebire deschemele orientale, prima tentativă de aprivi prezentul (vîrsta fierului) în raportcu trecutul, adică

diacronic.

81 Oamenii generaţiei de bronz, apăruţi

8/15/2019 Ion Banu -


din lemnul pădurilor de frasin

tot un mit oriental) manifestă un altfel

de "hybris" decît cei din generaţia deargint. Ei se autodistrug, nu sînt nimiciţide puterea lui Zeus.

Evocarea armelor de bronz înainte deapariţia prelucrării fierului este

nsă un indiciu incontestabil desprenteresul arătat de poet asupra înfă

işării fizice a oamenilor din epocile

precedente, a îndeletnicirilor şi acondiţiilor de viaţă. Cf. Theogonia v.150-153; 671-673, descrierea Titanilor gigantismul lor) în raport cu

nfăţişaiea;:,',zeilor olimpici. Vezi şi J.-

8/15/2019 Ion Banu -


P.

Vernant, Le mythe hesiodique des races,

n op. cit., p. 24.

aa Vezi nota 5 la Homer.

18 în aceste versuri poetul precizeazădouă lucruri de importanţă capitală : sereferă la generaţia imediat anterioarăimpului în care trăieşte ; introduce o

discontinuitate în procesul variat aldecăderii morale, semnalată

a generaţiile II, III şi V. Vîrsta "eroilor"descrisă de Hesiod este vîrsta

acelora ce sint "eroii" din epopeile

ciclice, recitate de rapsozi în toate

8/15/2019 Ion Banu -


inuturile Greciei continentale şinsulare. De aici şi înmulţirea detaliilor

de ordin istoric propriu-zis.

34 Expediţia Argesului impotriva Tebeicîntată in ciclul teban.

8& Cîmpiile Elysee. Vezi nota 1 1 laHomer.

aa În aceste versuri poetul îmbină maimulte idei: generaţia contemporană luiprelucrează fierul ; în acest timp oameni

au atins un înalt grad al decăderii moralZoe Petre, Premise ale formăriiconceptului

de polis, "Shldii clasice", XVII, 1977, p

8/15/2019 Ion Banu -


12). Divinitatea ii pedepseşte

ot pe cale moralii, prin mîhnire şi griji

Rene Schaerer, L'Homme. antiqtte

et la strltcture du monde intirieur, ed.cit., p. 75 şi urm. ; p. 78). Acest

fel de pedeapsă fusese deja anunţat depoet prin mitul Pandorei. .,Relele

care scapă şi se răspfndesc printreoameni" (v. 95) circulă nestingherite

şi necontrolate (gr. cx6T6[.1.otpot, v.103), lovind pe ;tăcute (v. 104), fără

să mai ţină seamă de victimă, de

vinovăţia sau nevinovăţia individuală.

8/15/2019 Ion Banu -


n acest fel generaţia fierului estepedepsită în ansamblu, fără să existe

posibilitatea de a te sustrage acestuimod de pedeapsă, hotărît de Zeus

v. 105; v. 210) Vezi J.·P. Vernant, Le

mythe h!Jsiodique des races, în

op. cit., p. 46-47.

37 In text: ol>lle yuvttLJ<et.; TlxTouon.Se subînţelege: dispariţia speciei

umane, din cauza nimicirii dreptăţii. tnextul egiptean al lui Ipuser -

46

8/15/2019 Ion Banu -


OTE LA HESIOD

din sec. XIII î.e.n., copie a nnuidocument mai vechi - un membru

al clasei avute blamează în termeni

dentici răscoala populară ce-şi atinsesescopul.

38 Vezi nota anterioară. In text : -roti ller' liJ.L<X upo-clp"IJ yevdj J.Le:-6:racrlh:

AAEt't"t"<XL.at Relele izbucnite din pithosulPandorci, în care închisă a rămas

8/15/2019 Ion Banu -


doar Speranţa. In Iliada XXIV, v. 517 şiurm., mitul prevedea două

vase, care închidem! separat relele debunuri. Urmărind să găsească o

e>:plicaţie pentru originea relelor care

nu reprezintă totdeam1a consecinţa

plicatelor omeneşti, adică încercînd săafle cauza unor nenorociri in afară

de raportul Hybris-Ate, Hesiod amodificat mitul iniţial. Vezi J.-P.

Vernant, Le mythe hesiodique des races,n op. cit., p. 38-39, 47 şi urm.Libertatea necontrolată de care sebucură ,.relele" şi prizonieratul

Speranţei sînt concepute complementar.

8/15/2019 Ion Banu -


nainte de sosirea fnnestului dar trimis

oamenilor de Zeus (vezi Theogonia, fr.

8), .,relele" existau doar potenţial.

Zeus însă le îngăduie să sendividualizeze, să se actualizeze, ca

astfel

să fie pedepsită întreaga colectivitateumană.

co Această descriere·;. a evoluţiei ..virstei fierului" pare că este influen

ată de unele;texte literare orientale''(cf.M. Detienne, Crise agraire et crise

'eligieuse chcz FUsiode, Coll. Latomus

8/15/2019 Ion Banu -


68, Bruxelles, 1963, p. 28-31, îndeosebp. 29, citat la Zoe Petre, art. cit., p. 12).Poetul, aşa cum reiese din fr. 17, nu

nchide totuşi posibilitatea de evitare aunei asemenea

stări.

u In Theogonia 535-560 poetulmenţionase mitul ,.înşelării" lui

Zeus de către titanul Prometeu, fiul luiapet. Vezi mai sus Theog. fr. 13.

n Munci şi Zile mitul capătă un caracteretiologie, adică este folosit

ca explicaţie a cauzei pentru care

omenirea a fost pedepsită cu interzicere

8/15/2019 Ion Banu -


focului. Oamenii, nerecunoscători, nu auştiut să aprecieze binefacerile noiirînduiri introduse de Zeus in viaţa

socială şi nu au respectat cum se cuvinerînduiala jertfelor. Vezi nota 19 laHomer. Cf. N. S. Kramer, TheSumerians, ed. cit., p. 123. J.-P. VcrnantLe mythc promethlen chez Hes·iode, inop. cii., p. 177-191, analizează mitl1l cumijloacele metodei structuraliste, făcind

distincţie între dh·erse nivele de analiză

ogic, semantic, socio-cultnral. Plecînd

de la concepţiile lui Levy-Strauss

despre gindirea mitică la popoareleprimitive, autorul demonstrează că,

8/15/2019 Ion Banu -


dimpotrivă, grecii au preluat mituri dinculturi (orientale şi mediteraneene)

care se bucurau de avantajele scrierilor iterare. Ei le-au reelaborat

cazul

ui Hesiod - în funcţie de mesajul cedoreau să-1 transmită i)i de genul

47

A. PIATKOWSKI

8/15/2019 Ion Banu -


iterar cultivat. Jacqueline Duchemin inschimb, Promethle, Paris, .. Les

Belles Lettres", 1974, insistă asupraapropierii posibile dintre mitul lui

Prometeu şi miturile orientale desprea

Ea, Atrahasis şi Inana.

42 Cf. Solon {Diehl, fr. I, v. 39-56, textgrec).

43 Vezi în continuare nota 45.

44 Imagine celebră. PersonificareaDreptăţii prigonite, aşa cum a văzut-o

Hesiod, se regăseşte şi în poezia lui

Solon {Diehl, fr. 1, v. 6-7; fr. 3,

8/15/2019 Ion Banu -


v. 14-15, text grec).

«& Referire la procesul de moştenire

mpotriva fratelui său, Perses.

Munci şi Zile dezvoltă, întărind cuexemple, tema majoră din Theogonia.

Domnia lui Zeus, care 1-a răstumat peKronos, coresp1mde pe planmiticcronologic unei etape din istoriacivilizaţiei omeneşti, în care crimele şirăzbunările în lanţ sînt înlocuite prindreptatea împărţită de reprezentanţi

autorizaţi ai comunităţilor (basileii).Obişnuitele pricini de judecată

sînt în mod curent datorate conflictelor

pentru împărţirea averilor sau

8/15/2019 Ion Banu -


pentru încălcarea dreptului deproprietate. Tema este comunăiteraturilor din Orientul Apropiat şi

Egipt. O apropiere tematică se ··poate,de __

pildă, face între Munci şi Zile şi texte

similare sumeriene (mileniul II

.e.n.) editate de Samuel N. Kramer şide".Inez Bernhardt, Sumerische

Literarische Te:rte aus Nippur, voi. I,Berlin, Akademie-Verlag, 1961,

nr. 20-2 1 ; 22-23; 45-52; vol. II, ibid.,1967, 31-41. Vezi de asemenea Samuel

oah Kramer, The Sumerians, Their

History. Culture and Cltaracter,

8/15/2019 Ion Banu -


University of Chicago Press, 1964, p.174-183; p. 286 - apropierea întreactivitatea zeului Enki şi Zeus, în ce

priveşte crearea şi organizarea lumiicivilizate. Pentru cunoaştereanfluenţelor orientale asupra Muncilor ş

Zilelor, fundamental rămîne studiul luiiPWalcot, Didactic

Literature in Greece and the Near East,1

cap. IV din op. cit., p. 80-103_ 48 Basileii : fruntaşi gentilici, înstăriţipe diferite căi, deţinători ai

unor privilegii care le creeau, treptat, unstatut social diferenţiat faţă de

acela al restului populaţiei. Ei

8/15/2019 Ion Banu -


ndeplineau şi funcţia de judecători.

Practica luării de mită era, probabil,

curentă şi poetul îşi pune întrebarea înce fel şi cînd vor fi pedepsiţi de j'Zeusbasileii" necinstiţi

•

{v. 249-275). Vezi Zoe Petre, op. cit., p12.

47 Zeus, în calitate de putere justiţiară.Vezi nota 45.

ORFEU

OTĂ INTRODUCTIVĂ

8/15/2019 Ion Banu -


La temelia orfismului stă mitul lui Orfeua cărui obîrşie foarte indepărtată in timpprecede cu cîteva generaţii perioada

homerică.

Orfeu - spune legenda - a fost fiul luiOiagros, regele Traciei,

şi al Calliopei, cea mai venerată dintremuze. Crescut în preajma Olimpului şi amuzelor din Pieria, regiuni trace peatunci, Orfeu a fost hărăzit cu darul divial muzicii. Iconografia antică îl prezintăcintind din liră sau din cithară,

nstrumente cu coarde a căror născocirese atribuie ;

dacii nu, cel puţin sporirea strunelor de

a şapte la nouă.

8/15/2019 Ion Banu -


Se spune că ar fi fost iniţiat în misteriiledin Samothrake.

Cea mai minunatl:l peripeţie atribuitrLde legendă eroului trac a fost

coborîrea sa în Infem, pentru a-şi

readuce pe pămînt soţia iubită, pe

Eurydice, una din nimfele Dryade.Urmărită de Aristeus, Eurydice murise,

chiar în ziua nunţii sale. Orfeu,neconsolat de pierderea ei, coborî in

nfern,unde vrăji cu cîntecul său pe zeiisubpămînteni şi pe toţi monştrii

8/15/2019 Ion Banu -


nfernului. Hades şi Persephona senduplecară să-i redea soţia, cu o

condiţie: să se reintoarcă p(pămînt,urmat de Eurydice, fără să priveascănapoi. Dar, muncit de indoiala prezenţe

ei pe urmele sale, Orfeu încălcă

condiţia, întoarse capul, şi Eurydice îi fuată pentru totdeauna.

Mitul lui Orfeu simbolizează, după uniinterpreţi, forţa omului

civilizat. Puterile incantatorii asupra

stihiilor dezlănţuite ale firii, asupra.fiarelor, sînt atribute de ordin divin. Deaceea mitul îl înzestrează pe

8/15/2019 Ion Banu -


Orfeu cu toate însuşirile eroului pozitiv,aplecat, ca şi Prometeu, spre

nevoile speţei umane, atît de slabă lanceputurile sale. Orfeu i-a învăţat

pe oameni agricultura şi ce înseamnă

viaţa tihnită şi paşnică ; el le-a

dat şi primele noţiuni de medicină; caniţiat şi poet, le-a modelat sufletul.

Socotit printre susţinătorii religiei luiDionysos, trecea drept un refor-

49

ON BANU

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


ORFEU

A) VIAŢA ŞI OPERA

1. Lex. Suda: Orfeu, originar dinLeibethra1, oraş al

Traciei situat la sud de Pieria, este fiului Oiagros şi al

Calliopei.

2. ALCEU, fr. 80, Diehl. Plin de sfidareOrfeu încălca

voinţa Soartei, îndemnîndu-i pe oameniicare se născuseră

pe pămînt să fugă de moarte.

8/15/2019 Ion Banu -


3. ESCHIL, Agam. 1629. Vorba ta estecu totul alta decît

cea a lui Orfeu ; căci el toate lendupleca, stăpînindu-le

prin farmecul glasului său.

4. PAUSANIAS X, 30, 6 [tabloulnfernului, opera lui

Polygnotos2].

dacă îţi arunci din nou privirea spre

• • •

partea de jos a tabloului, ţi se arată,

mediat după Patrocle,

8/15/2019 Ion Banu -


Orfeu, aşezat pe un fel de colină; cumîna stîngă ţine cithara, iar cu cealaltămînă atinge muguri de salcie, rezemîndu

se de arbore ; pare să fie dumbravaPersephonei, crîng în care au crescutplopi şi sălcii, după cîte mărturiseşteHomer [Odiseea X, 509]. Orfeu [arenfăţişarea exterioară a unui grec şi nicimbrăcămintea, nici ceea ce-i acoperă

capul nu sînt de obîrşie tracă3•5. HERODOT II, 53. Căci Hesiod şiHomer, după cîte

socot eu, au fost cu 400 de ani maivîrstnici decît mine şi

nu cu mai mulţi ... iar poeţii4 despre

8/15/2019 Ion Banu -


care se spune că au

răit înaintea acestor bărbaţi, după

părerea mea, au trăit

după ei.

51

ORFEU

6. EURIPIDE, Alcesta 357. Limba şiglasul lui Orfeu de

mi-ar fi fost date,flnvocînd cu ele pefiica Demetrei, ori pe/

Soţul ei, în Infern aş fi coborît după

8/15/2019 Ion Banu -


ine6•

7. - - 962 : Călătorit-am pe la Muze/ M-

am înălţat

n sfere-nalte,/ Am cunoscut mai multesfaturi, f Dar n-am

găsit nimic mai tare decît Destinul ; leacnici unul / În trace

egi de- Orfeu -ntocmite6./ Nici cu ceerburi Phoibos însuşi/

Pe Asclepiazi7 îi dăruise/ Ca leac lamulte suferinţefCendură-ntrunamuritorii.

9. - - Ciclopul 646. Dar cunosc o

8/15/2019 Ion Banu -


grozavă incantaţie

de-Orfeu născocită :fCum o torţă aprins

sări de la sine

n capul/Cu-un singur ochi al fiuluiGliei8 şi-ndată-în plin

l atinse.

10.

Rhesos 943 [Vorbeşte mama lui Rhesos,adresîn

du-se Atenei]: Orfeu, ce-i rudă cu omul

ucis de tine9,

8/15/2019 Ion Banu -


ne-a arătat cum să sărbătorim cu torţeaprinse tăinuitele

misterii. Şi pe Musaios, al tău ilustrucetăţean, bărbat

care printre oameni a călătorit cel mai

mult, Phoibos şi noi,

rudele lui de sînge, tot noi l-am deprinscu aceste învăţături.

1 1. ARISTOFAN, Broaştele 1032 :

Ceremonii de iniţiere-o misteriile sfinte

e-a arătat Orfeu, şi cum de crime

Să ne ferim; Musaios, leacuri

8/15/2019 Ion Banu -


ămăduitoare

De boli şi ce anume sînt oracolele.

12.

Păsările 693 [Corul păsărilor] :

Chaos era la-nceput şi Noapte şi Erebul

cel negru,

Şi Tartarul cel încăpător: nu eraudeocamdată Pămîntul,

ici Aer şi Cer; dar, în sînul fără sfîrşital Erebului,

8/15/2019 Ion Banu -


oaptea cu negrele-i aripi naşte un ou,de vînturi

Purtat, din care sorocul aduse pe lumepe Eros,

Cu două aripi de aur strălucitoare pe

spate,

Ca ale vîntului repezi vîrtejuri.

Acesta se-uni cu Chaosul înaripat, lavreme de noapte,

n largul Tartar şi neamului nostrunaştere dete,

Scoţîndu-1 primu-n lumină.

8/15/2019 Ion Banu -


Viţa zeilor nemuritori nu fusese-nainteca Eros

52

A) VIATA Şl OPERA

Să se unească cu toate. Dar, după ce seuniră

Unele cu celelalte, de îndat'se născură

Cerul, Oceanul, Pămîntul şi neamulnepieritor al

Tuturor zeilor prea fericiţi10•

13 a. OLYMPIODOROS II, la

8/15/2019 Ion Banu -


PHOTIOS, Bibl. c. 80. 61 A

31 (Oasis). Această insulă, menţionată

de Herodot [III,

26], este una din Insulele Fericiţilor.Herodoros11 care a

<::ompus istoria lui Orfeu şi cea a luiMusaios, o numeşte

Phaiak:is.

14 b. ISOCRAT XI, 38. Astfel depoveşti au istorisit

poeţii] despre zeii înşişi, cum nimeni nar îndrăzni să

8/15/2019 Ion Banu -


rostească nici despre duşmani ; căci eie-au reproşat zeilor

nu numai răpiri, adultere şi primirea deplocoane de la

oameni dar şi că s-ar fi înfruptat din

carnea propriilor copii,

că şi-ar fi scopit părinţii, că şi-ar fiaruncat în lanţuri

mamele şi multe alte fărădelegi,născocite pe seama lor.

Orfeu, care s-a ataşat cel mai mult deaceste poveşti, a

sfîrşit din viaţă sfîşiat de femei.

8/15/2019 Ion Banu -


15. DIODOR V, 64. Unii, printre care senumără şi Ephoros (FGrHist. 70 F, 104,I, 68) povestesc că Dactylii din Ida12

s-au născut în preajma muntelui Ida dinFrigia, dar

că ei au trecut în Europa în frunte cu

Mygdou ; cum erau

magicieni, aceştia sînt cei care au rînducîntările sacre,

ceremoniile de iniţiere şi misteriile. Totpe acea vreme şi

Orfeu, înzestrat cu deosebită înclinarespre poezie şi cîntec,

a devenit discipolul acestora. El a

8/15/2019 Ion Banu -


ntrodus pentru prima

oară la eleni ceremoniile mistice şi

misteriile.

16. TEOFRAST, Caracterele XVI, 11Superstiţiosul). Cînd

vede vreo nălucire în vis, aleargă Iaălmăcitorii de vise,

a proroci şi la auguri ca să-i întrebecărui zeu sau zeiţă

ar trebui să-i înalţe rugăciuni şi, înfiecare lună, merge la

orficii care oficiază misteriile să se

niţieze împreună cu

8/15/2019 Ion Banu -


soţia lui (dacă cumva soţia nu are timp,pleacă împreună

cu doica) şi copiii13• Cf. Demostene,Despre coroană 129,

259.

53

ORFEU

B) FRAGl\IENTE VECHI

3. PLATON, Cratylos 400 B - C. Uniispun că trupul

a&fLot] este "mormîntul" [aljfLoc]

sufletuluii4, ca şi cum

8/15/2019 Ion Banu -


acesta ar fi îngropat în corpul prezent;şi, deoarece trupului

se transmit semnificaţiile dorite desuflet, şi din acest

motiv a fost numit pe bună dreptate sema

alj[.Loc, "semn"] ;

părerea mea este că în special adepţiiui Orfeu i-au dat

această denumire, ca şi cum sufletul şi-ar lua pedeapsa

pentru cele ce este nevoit să ispăşeascăavînd trupul

drept înveliş, ca să se menţină la

8/15/2019 Ion Banu -


adăpost, întocmai ca

ntr-o carceră.

5. - Statul II, 364 E. Eil5 înfăţişează omulţime de

cărţii6 despre Musaios şi Orfeu,desemnîndu-i, după cîte

pretind, ca urmaşi ai Lunei şi ai

Muzelor, drept care aduc

el-tfe convingîndu-i nu numai peparticulari, ci şi cetăţile, că

prin jertfe şi bucuriile unui joc* s-ar nfăptui, pentru

8/15/2019 Ion Banu -


cei încă în viaţă, ba chiar şi pentru ceimorţi, expieri şi

purificări de fărădelegi, practici pe careei le numesc "misterii" ; jertfele îidezleagă pe oameni de nenorocirile dedincolo de viaţă, căci cumplite chinuri î

aşteaptă pe cei

ce nu le aduc17•

9. ARISTOTEL, M etaph. XII, 6, 1071 b26. Fie că e Yorba

de ceea ce pretind teologii care fac să snască toate din

noapte1B sau de ceea ce spun filosofii

naturii ( physiologoi )18

8/15/2019 Ion Banu -


"toate lucrurile se aflau odată contopitea un loc" [Anaxag.

B 1 ], aşa ceva este cu neputinţă. XIII, 41091 b 4 Poeţii

cei vechi sînt însă de acord cu acest

punct de vedere cînd

spun că acum domnesc şi cîrmuiesc nuprimii (zei], cum

ar fi Noaptea, Cerul, Chaosul sauOceanul, ci Zeus.

10. - Metaph. I, 3, 983 b 27. Există uniicare cred că

cei foarte de demult, situaţi în timp cu

8/15/2019 Ion Banu -


mult înaintea

generaţiei prezente, primii care au

cercetat originea zeilor20,

au făcut următoarele supoziţii desprenatură: au considerat pe Okeanos şi pe

Tethys părinţii originari şi apa,

* gr. IIc:llllLă ij8ov11l: bucuriileocului mimetic.

54

B) FRAGMENTE VECHI

numită de poeţi Styx:, obiectul

8/15/2019 Ion Banu -


urămîntului zeilor, cact

această apă, cea mai veche, este totodat

şi cea mai

venerată21; iar jurămîntul pe Styx esteconsiderat cel mai

vrednic de cinste În orice caz, dacăaceastă părere despre

natură este într-adevăr veche, pierdută înegura timpului,

nu se ştie tocmai sigur.

10 a. - De gen. anim. II, 1, 734 a 16 ....aşadar, toate

8/15/2019 Ion Banu -


organele corpului se nasc fie deodată, cde pildă, inima,

plămînii, ficatul, ochii şi celelalte cîtemai sînt, fie succesiv, cum se spune înaşa-zisele versuri ale lui Orfeu; totacolo, de asemenea, se spune că

animalul se naşte dintr-o

mpletitură, ca cea a unei plase.

11.

De anima I, 5, 410 b 22. Se pare că

plantele tră

esc fără să beneficieze de mişcare, ori

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


şi pătrunde în corpul celor ce respiră,purtat de vînturi.

La aceste "aşa-zisele", PHILOP. p. 186,24 spune,că el

Aristotel] nu crede că aceste versuri

aparţin lui Orfeu,

după cum însuşi precizează în Desprefilosofie [fr. 7 Rose];

dar, de fapt, învăţăturile sînt ale luiOrfeu, iar Onomacritos este cel care le-

pus în versuri. AELIAN., Varia Hist.VIII, 6 Se ·spune că nici unul dintrevechii traci nu

cunoştea literele .·. . de aici s-au găsit

8/15/2019 Ion Banu -


unii care să indrăznească a susţine că nus-ar fi născut nici un "înţelept"

numit Orfeu, de origină tracă, şi căpoveştile despre el

sînt numai invenţii; acestea le afirmă

Androtion22 [fr. 36

FHG l, 375]. TATIANOS 41, p. 42, 4.Orfeu a fost contemporan cu Herakles şidealtfel, cele ce i se atribuie au fostcompuse de atenianul Onomacritos, pevremea guvernării

Peisistratizilor, în jurul olimpiadei acincizecea [580-577]23•

Musaios a fost un discipol al lui Orfeu.

8/15/2019 Ion Banu -


55

ORFEU

12. DAMASC., de princ. 124 [I, 319, 8,Ruelle]. Teologia

atribuită de peripateticianul Eudemos24ui Orleu [fr. 117

Speng.] a trecut sub tăcere tot ce poate fcunoscut prin

raţiune . . . Căci ea a făcut ca începutulsă purceadă

din Noapte, intocmai cum îl stabileşte şi

Homer, chiar dacă

8/15/2019 Ion Banu -


nu a creat o genealogie continuă. . . .Pămîntul, Tartarul

şi Erosul reprezintă triplu! inteligibil,Erosul fiind socotit

ca al treilea principiu, ca şi cum ar

contempla procesul

devenirii (pe acest aşa îl numeşteOrfeu în Cîntecele* sale

cf. fr. 60 K ] . . . In Cîntecele orfice25citate, se află această

eologie care priveşte inteligibilul şi pecare filosofii o interpretează substituindunui singur principiu al Universului pe

Chronos, iar în locul celorlalte două,

8/15/2019 Ion Banu -


Eterul şi Chaosul ;

ei admit în locul realului numai existenţ

oului26 şi astfel

creează această primă triadă ; pe cea dea doua, o săvîr

şeşte negreşit oul fecundat carezămisleşte în sine Divinitatea sauChitonul alb imaculat sau Norul pentrucă din acestea ţîşneşte Phanes. Cu alteprilejuri ei filosofează

despre miez, în moduri diferite . . . Areia triadă este

alcătuită din Metis drept raţiune,

Erikepaios ca putere,

8/15/2019 Ion Banu -


Phanes însuşi ca părinte . . . Aceasta esteologia orfică

obişnuită27•

13. DAMASC., de princ. 123 bis, I, 31715 R. (Teologia

orfică) înfăţişată de Hieronymos şiHellanikos28, dacă nu

cumva este vorba despre unul şi acelaşiautor, sună astfel:

"La început - zice - era apă şi materiedin care s-a

constituit pămîntul, stabilind aceste două

principii, adică

8/15/2019 Ion Banu -


apa şi pămîntul, ca primele principii . . Al treilea principiu

s-a născut după aceste două, adică dinapă şi din pămînt,

sub forma unui dragon ce avea crescute

capete de taur şi

de leu, la mijloc, faţă de zeu, pe umeri,aripi şi se numea

Chronos, cel fără bătrîneţe29 şi totodatăHerakles. Mai

spune că era însoţit de Ananke care aveaceeaşi natură ca

mcorporala Adrasteia, cea care se

8/15/2019 Ion Banu -


extinde asupra Universului în lung şi înat, atingîndu-i limitele. Aceasta, după

cîte cred, este considerată drept alreilea principiu, potrivit

* gr. 'P"'<jl<j>8Ecxt.

56

B} FRAGMENTE VECHI

clasificării care ţine seama de substanţăafară doar că a

fost socotită ambigen, cu scopul de aarăta cauza care

generează toate lucrurile . . . Acest

8/15/2019 Ion Banu -


dragon, numit Chronos,

dă naştere unei triple descendenţe:

Eterului umed, spune

autorul, Chaosului infinit şi celui de-alreilea urmaş, după

aceştia, numit Erebos, întunecat deneguri. . . În aceste

mprejurări, Chronos a zămislit un ou şin continuare,

a născut, în al treilea rînd, un zeu fărărup, avînd aripi

de aur pe umeri, pe laturi crescute

capete de taur, iar pe

8/15/2019 Ion Banu -


cap un balaur monstruos, închipuindfelurite forme de

fiare . . . Această Teologie îl slăveştedrept "Protogonos"

şi îl numeşte Zeus, c î r m u i t o r u 1 t u

u r o r 1 u c r ur i 1 o r şi al întreguluiUnivers. De aceea se mai numeşte şiPan. 14 ATHENAG., leg. 18, p. 20,Schwartz. Este vorba de

Orfeu .. . pe care pînă şi Homer îlurmează în multe privinţe,

ndeosebi în privinţa zeilor, deoarece şiel stabileşte originea

acestora din apă: "Oceanul ce tuturor

8/15/2019 Ion Banu -


zvod se întîmplă să

fie" (lliada XIV, 201). Căci, după el, ap

era principiul

uturor lucrurilor. Din apă s-a constituitmîlul şi, din amîndouă, s-a născut o

vietate, dragonul cu cap de leuconcrescut cu un altul de taur, iar lamijloc, între capete, un chip de zeu, cunumele Herakles şi Chronos. AcestHerakles

a dat naştere unui ou extrem de mare.

Umplîndu-se pînăa refuz oul s-a spart in două, frînt de

uriaşa presiune a

8/15/2019 Ion Banu -


celui ce 1-a născut. O parte a lui, ceadinspre vîrf, a sfîrşit

prin a deveni Cer, cea de jos, Gaia ; amai apărut şi o divinitate bicorporală3°Cerul, unindu-se cu Gaia, naştedivinităţi de sex feminin, pe Clotho,

Lachesis şi Atropos31 ; iar ca divinităţimasculine pe Giganţii cu 100 de braţe,

Cottos, Gyes, Briareos32 şi pe CiclopiiBrontes, Steropes

şi Arges, pe care, aruncîndu-i în lanţuri,

-a prăvălit în Tartar după ce a aflat că va fi alungat de ladomnie de către fiii

8/15/2019 Ion Banu -


săi33• De aceea, Gaia, mîniindu-se, adat naştere la Titani:

Geea slăvit a născut-a fii de viţăcerească*,

Care Tita ni se mai cheamă, cu gîndul să

se răzbune

Pe Cerul** cel înstelat.

gr. Oupo:v!CJlv•'·

• gr. 06po:v6.

5'1

ORFEU

8/15/2019 Ion Banu -


15. Marmora din Paros, FGrHist. 239 A14, II, 995.

Pe vremea cînd fiul lui Oiagros şi alCalliopei a înfăţişat

n creaţia sa Răpirea Korei şi Căutarea

zeiţei Demeter,

precum şi însămînţarea făcută cu mînazeiţei. . . [textul

este corupt ] . Cf. T h e m i s t.,Orationes 30, p. 422. Dind.,

ORPH., Argon. 26: rătăcirea Demetreişi jalea cea mare

a Persephonei, rînduitoare de legi, cum

8/15/2019 Ion Banu -


fost ea.

16. APOI.LONIOS DIN RHODOS,

Argonauticele !, 494. În

acest timp, divinul Orfeu prinde în mînastîngă lira şi încearcă un cîntec. Prinde

să cînte, cum Pămîntul, Ce:n.tl şi Mareaodinioară confundate într-o unică formăau fost

despărţite în două de funesta Vrajbă;apoi cîntă graniţa

pe vecie statornicită în văzduh pentruună, celelalte astre,

şi cărările soarelui; formarea munţilor, a

fluviilor, cu unde

8/15/2019 Ion Banu -


clipocind la mişcarea nimfelor, şi auturor animalelor cîte

se tîrăsc . El mai cîntă cum la începutOphyon şi Eurynome,

fiica Oceanului, domneau peste vîrful

nzăpezit al Olimpului, pînă ce, izgoniţicu forţa, au fost siliţi fiecare să laseocul, el, lui Kronos, şi ea, Rheei. Apoi

au căzut în valurile Oceanului. Nouapereche a domnit peste fericiţii Titaniatîta vreme cît Zeus era încă copil . Peatunci gîndurile

ui erau încă cele ale unui copilnevîrstnic. El locuia într-o

peşteră din muntele Dikte şi Cidopii, fii

8/15/2019 Ion Banu -


Pămîntului, nu-i

narmaseră încă mîinile cu tunetul şi

fulgerul, titlul de glorie al lui Zeus.Orfeu astfel a terminat cîntecul şi fiecarrămase nemişcat.

20. Plăcuţele de aur de la EleuthernaCreta), sec. II î.e.n.

B.C. Hell. XVII, 121, Harrison-Muray,plăcuţe din Thurioi

IG XIV, 642. Comp. 6 ] .

Sufletul tău cînd părăsit-a dulcea luminăde soare

Ţine-o la dreapta34; pe-aici sînt

8/15/2019 Ion Banu -


straşnice paze pe toate.

Bucură-te ! Şi a ta suferinţă îndură.

Aceasta

Pînă acum nu-nduraseşi35• În zeu dinom preschimbat

eşti36•

Ca un ied37 la lapte aj uns-ai. Bucură-

e, deci,

Bucură-te! La dreapta străbate pajişteasfîntă

Din dumbrava Persephoneias.

58

8/15/2019 Ion Banu -


B) FRAGMENTE VECHI

21.

Diels, Orphischer DemeterhymnusFestschr. f.

Gomperz), p. 1 şi urm. Comp. 10].

Gliei-)'Iame prim-născute i-a vorbitastfel

Tînăra Kybeleia39 ••• fiica Demetrei...o, Zeus atotvăzător ... ,

Soare, ca foc treci peste toate cetăţile,

de cînd împreună

8/15/2019 Ion Banu -


Cu Biruinţa şi ntîmplarea şi Moira preascusita te-ai

arătat .

Sub a ta stăpînire, zeitate prea strălucită

Viţa-de-vie se-ngraşă surîzătoare .. .

Cui se supun toate, prin cine prind toateputere,

Prin cine se-nflăcărează toate?Pretutindeni

Sorţii se cer împliniţi.

Mamei mele, focule , du-mă, de izbutesc

postul40 să-1 ţin.

8/15/2019 Ion Banu -


Şapte nopţi sau [şapte] zile se ţinestraşnic aj unu141•

Şapte zile, postit-am, o Zeus din Olimp

Şi soare atotvăzător .. .

OTE

1 Leibethra, oraş şi regiune muntoasădin Tracia, la sud de Pieria,

ocul de naştere al lui Orfeu. Despre

_Orfeu, generalităţi la L. Moulinier,

o"pMe et l'OYphisme a l'epoqueclassique, Paris, 1955, p. 74 şi urm.

8/15/2019 Ion Banu -


2 Celebru pictor grec din prima jumătatea sec. al V-lea i.e.n., originar din insulaThasos. Opera sa consta din ample

compoziţii murale,

nspirate din subiecte mitologice,descrise de Pausanias şi de Plinius.

3 Deoarece artiştii plastici greci seabţineau să reprezinte personajele

n costume străine de portul grec, chiar atunci cînd ar fi trebuit, cum

era cazul la Orfeu, tracul.4 Cum ar fi Orfeu, Musaios, Linos sauOlympos.

8/15/2019 Ion Banu -


6 Aceste cuvinte sînt rostite de Alcesta,care îi oferă soţului ei, Arlmet.

să moară în locul lui.

În text .,tăbliţe de lemn", pe care sîntredactate precepte orfice.

După cît lasă să se înţeleagă scholiastulSchol. la EuYipide, Alcesta),

ntr-un ipotetic sanctuar al lui Dionysosdin Tracia, s-au găsit tăbliţe

cu recomandări privind vindecarearupului şi a sufletului.

7 Urmaşii lui Asclepios, fiul lui Apolio

şi primul medic în concepţia

8/15/2019 Ion Banu -


mitică greacă.

8 Ciclopul. Versurile fac aluzie la o

ncantaţie orfică potrivit căreia

emnul aprins ar sări de la sine. Prinaceasta i se atribuie orfismului

şi unele practici de magie.

Mama regelui trac Rhesos, totodată

mătuşa lui Orfeu, se adresează

Atenei, pe care o acuză de omorul fiuluiei. Cf. Hesiod, Tkeogonia v. 340,

unde mama lui Rhesos, închipuit subnfăţişarea unui fluviu, este însăşi

8/15/2019 Ion Banu -


Tethys, care-1 zămisleşte împreună cuOkeanos.

60

OTE LA ORFEU10 Versurile par a reproduce o schemă aTheogoniei hesiodice (cf.

Theogonia v. 116 şi urm.) in contaminarcu Theogonii orfice. Dacă in

această parodie elementele hesiodicesint uşor de recunoscut, "oul" născut

din noapte (v. 697) este non-hesiodic.

"Noaptea" se află la originea lumii

8/15/2019 Ion Banu -


ntr-o redactare tîrz.ie a cosmogonieiorfice. reprodusă de Eudcmos (sec.

V i.e.n.). Vezi G. S. Kirk - J. E. Raven.PPh., p. 44-45 şi V. Ca-

pelle, Die Vorsokratiker, Berlin, 1961,

p. 35-36; "Chaosul, Noaptea,

Erebul şi Tartarul sint propriu-zisregiuni determinate ale Universului,

respectiv ale spaţiului ce înconjurăPămintul şi, totodată, sint concepute

ca personificllri de abstracţii, cu puterigeneratoare" (Capelle, p. 35).

11 Herodoros din Herakleea,

8/15/2019 Ion Banu -


contemporan cu Herodot, este autorul

unor lucrări de mitologie care includ

mituri despre Herakles şl expediţia

Argonauţilor.

u Dactylii din Ida, al căror număr variază de la 5 pînă la 100, sint

demoni frigieni sau cretani, după cum

sint localizaţi in Frigia sau în

Creta, divinităţi aparţinînd cortegiuluiunei "magua mater", Rhea sau

Cybela. De originea lor sint legatediferite legende despre explorările

miniere precum şi legende orfice.

8/15/2019 Ion Banu -


privitoare la misterii. Una din legendepretinde că, pentru a-1 amuza pe Zeus,copil, ei au instituit Jocurile Olimpice.

1a Acest pasaj din Teofrast şi încă unuldin Platon, Statul364 C-365 A,

sînt singurele care consemneazăexistenţa in Grecia a unui cult orfic

propriu-zis.

14 Pasajul încearcă să stabileascăetimologia cuvintului aw(LIX, "trup",

apropiindu-1 de verbul ac{>l;etv, "asalva", "a pune la adăpost". De

asemenea, cuvintul a'ij(Lil, "mormînt",

8/15/2019 Ion Banu -


"monument funerar" este pus in

egătură cu verbul GlJ(LilLYEtY, "a

semnifica", "a comunica un sens".

U. Willamowitz, Der Glaube der Hellenen II, 1932, p. 199, arată că

ambele etimologii intrau in vederileorficilor. Dimpotrivă, F. R. Dodds,

op. cit., p. 189 opinează că doctrina secuvine atribuită lui Philolaos

din Crotona (vezi B 14-15); R. Loriaux.ote sur la q>poupck platoniciemJe

PMdon 62 A

8/15/2019 Ion Banu -


B), "Les Etudes C:lassiques", amftr,XXXVI, 1968,

p. 28-36 este de asemenea de părere cădoctrina, la origine, reprezenta

o teză pythagorică, acceptată şi deSocrate.

15 Teologii şi hresmologii.

15 În limba greacă ll(Lilllo,, "mulţime""serie", - cf. Teofrast, Caractere/ VI,8.

17 Vezi mai sus nota 14.

8/15/2019 Ion Banu -


11 Printre alţii, Hesiod, Theogonia v. 117 şi Munci şi Zile v. 17.

61

F. ŞTEF

18 Prin acest termen sau prin cel dephysikoi erau desemnaţi filosofiimilesieni. precum şi cei care le-aucontinuat cercetările asupra .,na

urii" (q>6atc;).

1o Printre care se numără şi Thales.

u Cf. Homer, Iliada VIII, 369 şi urm.;Hesiod, Theogonia v. 361.

8/15/2019 Ion Banu -


aa Autor de Attkides (Anale ale Atticii)a trăit, probabil, in secolul

II î.e.n.

13 Mai corect, in jurul celei de-a 55-aOlimpiadă (560-557 i.e.n.).

u Eurlemos din Rhodos (c. 300 i.e.n.) afost unul din cei mai renumiţi discipoliai lui Aristotel, filosof. istoric al culturişi istoric a1 ştiinţelor.

a• .,Rapsodiile orfice" ('Pil<jic.:IIH"'t

>pq>tx11l), fr. 60-235, Keru, provinndeosebi din citatele neoplatonicilor.Prima compilaţie de Rapsodii orfice'Iepol Myot) aparţine lui Onomacritos,

sec. VI î.e.n. Ca ipotetici autori sint

8/15/2019 Ion Banu -


citaţi tesallanul Theognitos şi Kerkops.filosof pythagorician (Lex. Suda, Orfeu)

oe În cosmogoniile orfice timpurii, carerecunosc la baza devenirii

ripleta Chronos, Eter şi Chaos, oul

cosmic constituie veriga din care aparePhanes, nume ce înseamnă .,luminos",denumit şi Metis, .,Prevederea" sauErikepaios, .,Germenele" ( ?). divinitatea primăverii, zămislitoare de viaţă.

umele Erikepaios se presupune că estede origine oriental1!. (egiptcană ?).

Oricum, el reprezinti o metaforll careexprimll calitatea de germinare aplantelor.

17 Conform comentariilor neoplatonice

8/15/2019 Ion Banu -


eologia orficll primitivă presupuneasuccedenţa a 6 generaţii de zei: 1)CIIronos, Eterul şi Chaosnl; 2) Oul

cosmic; 3) Phanes (Metis, Eros sauErikepaios) ; 4) Noaptea, Uranos şiGaia; 5) Zeus şi zeitatea HadesuluiPersephona) ; 6) Dionysos Zagreus.

28 Iosephus Flavius. Antichităţi iudaice, 94, consemnează că acest

Hieronymos, pomenit de Damascius, ar fi fost un egiptean. autor al

unor A ntichităţi feniciene (sec. 1 î.e.n.?) .

• Ca divinitate cosmogonică primară,

Xp6vo ciyljpoto pare să aibll

8/15/2019 Ion Banu -


o provenienţă orientală (cf. iran. ZrvanAkarana, ,.tinlpul infinit"),

presupunere îndreptăţită de răspîndirean arta greacă din sec. VII- VI

.e.n. a unor imagini de dragoni

naripaţi. cu mai multe capete, aşa

cum sint descrişi in cosmogonille orficeDespre această problemă, G.

S. Kirk şi J.E. Raven. P Ph. p. 38-42.

ao Adică un trup hermafrodit, de ambelesexe.

62

8/15/2019 Ion Banu -


OTE LA ORFEU

a1 Parcele sau Moirele din mitologia

greacă. Prima toarce firul vie-

ii omeneşti, a doua îl desfăşoară iar areia. "Neînduplecata", il taie.

11 Cf. Homer, Iliada I. 402 şi Hesiod,Theogonia 617 şi urm.

aa Cf. Hesiod, Theogonia 140 şi 149.

a& Versul este corupt. Întrcgirile aparţindiferitor comentatori. Drumul "spredreapta", după ce sufletul a depăşitfluviul " uitării" (Lethe), înseamnădrumul "cel bun", spre izvorul ce vine

din lacul "amintirii"

8/15/2019 Ion Banu -


Mnemosyne). (J.-P. Vernant, Mythe etpensee, ed. cit p. 63).

•

35 În sensul că sufletul trece prin ultimancercare purificatoare, pentru a împlini

ciclul "purificărilor" (J.-P. Vernant,bidem, p. 64).

as Acesta este ultimul stadiu almetempsihozci orfice, echivalent cu

o apoteoză. Vezi şi Plutarh, De defectu

oraculorum 414 B-C.17 Aluzie la suferinţele indurate deDionysos (Eriphios), nutrit de

8/15/2019 Ion Banu -


doica Eriphe, după ce a fost lipsit desînul matern.

u Text corupt, cu multe lacune.

a• ln limba greacă: x6ppcxKuAE:cx. divinitate frigiană

asimilată

aici cu Persephona, întruchiparea

fecundităţii.

&o ln practicile orfice şi eleusinice,postul (gr. vij<rn) juca un mare

rol în procesul purificărilor rituale.

&1 Versul este corupt. Am adoptat

8/15/2019 Ion Banu -


ecţiunea wev in loc de>.1wE.

Vezi comentariul lui H. Diels la acestrînd.

MUSAI OS

OTĂ INTRODUCTIVĂ

Poet şi mitograf, Musaios este un

personaj semilegendar, infăţişat de

radiţia elenă în tovărăşia lui Orleu, alcărui discipol mai vîrstnic ar fi

fost.

Legenda acreditată de biograful său,

8/15/2019 Ion Banu -


Aristoxenos, pretinde că a fost

fiul lui Antiphemos sau al lui Eumolpos

şi al Selenei. Cu soţia sa Deiopeia, aavut un fiu, un alt Eumolpos, autorulceremonialului de ini

iere în misteriile din Eleusis. Toateaceste personaje legendare au nume

semnificative, menite să ateste calitateade "iniţiat" şi de .,cîntăreţ"

a purtătorilor lor. Personajului i se

atribuia însuşirea de muzician, "fiulMuzelor", ale cărui compoziţii aveau oputere miraculoasă de a vindecabolnavii. De asemenea, era înfăţişat

drept un neîntrecut magician. Pe alocuri

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


iatorii orlismului; după toatăprobabilitatea era trac, ca şi Orleu (cf.

Strabon X, 3, 16).

MUSAI O S

A) VIAŢA ŞI OPERA

1 . Lex. Suda. Musaios, născut la

Eleusis, era din Atena,

fiul lai Antiphemos, fin al lui Euphemosfiul lui Ekphantos,

fiu al lui Kerkyon, cel biruit de Teseu, şal soţiei lui Antiphemos, cu numele

Selene. A fost poet epic, discipol al lui

8/15/2019 Ion Banu -


Orfen, deşi mult mai în vîrstă. Căci afost in floarea

vîrstei pe vremea celui de-al doileaKekrops1• A compus

nvăţături închinate fiului său Enmolpos

n 4000 de versuri, precum şi multe alteucrări .

2. HERMESIANAX, Leontion 15 şiurm. [la ATHENAIOS,

XIII, 597 ' D ] . Nu, nici fiul Lunei,

Musaios, conducător alGraţiilor, n-a făcut să fie lipsită decinste, Antiope. Aceasta,

8/15/2019 Ion Banu -


a poalele aşezării din Eleusis,făceaauzit iniţiatelor strigătul

plin de bucurie al oracolelor tainice, eazeloasa slujitoare a

zeiţei Demeter, cea din cîmpia Raros,

după datina sacră ;

cunoscută este Antiope chiar şi înHades2•

3 a. Scholiile la SOFOCLE, Oed. Col.1053 Unii susţin

că şi Eumolpos ar fi născocit

ceremonialul de iniţiere care

8/15/2019 Ion Banu -


se săvîrşeşte anual la Eleusis în cinsteaDemetrei şi a Korei .

Andron3 [FGrHist. 10, F, 13, I, 163] înaceastă privinţă, scrie că nu acestEumolpos ar fi descoperit ceremonialulde iniţiere, ci cel de-al cincilea

descendent al lui Eumolpos ; căci dinEumolpos s-a născut Keryx, fiul acestuia fost Eumolpos, fiul lui Eumolpos a fos

Antiphemos, iar fiul lui Antiphemos afost poetul Musaios, iar Eumolpos,

cel care a făcut cunoscute iniţierile şi a

fost preot, este

fiul acestuia din urmă4•

65

8/15/2019 Ion Banu -


MUSAI OS

4. DIOG. LAERT., Prooim. !, 3 (fr. 5

Cronert) . La atenieni

s-a născut Musaios, la tebani Linos ;după cîte se spune,

Musaios a fost fiul lui Eumolpos6, el acompus cel dintîi o

Theogonie şi un poem (intitulat) Sfera,susţinînd că toate

se trag din Unu şi se descompun tot înel6•

7. SERVIUS, VERG., Aen. VI, 607.

Acest Musaios a fost

8/15/2019 Ion Banu -


eolog. A trăit după Orfeu şi existădiferite păreri despre el :

unii pretind că este fiul Lunei, alţii, alui Orfeu al cărui

discipol se constată că a fost. Căci în

cinstea acestuia

adică a lui Musaios ] a scris [Orfeu 1 A1 ] primul său poem,

ce se cheamă Crater.

B) FRAGMENTE

DIN THEOGONIA LUI MUSAIOS,

CĂRŢILE I, II, III

8/15/2019 Ion Banu -


1 [ 4 Kern (Rostock, 1898) ]. Schol. laAPOLL. DIN RHO

DOS III, 1 1 79. În cartea a treia aDescrierii Titanilor7

2] Musaios spune că regele Cadmos a

plecat de la sanctuarul din Delfi,călăuzit de o junincă.

6. CLEM., Stromat. VI, 25 (II, 442, 3St.) . Sustrăgînd în

ntregime scrierile altora, ca şi cum ar f

fost ale lor proprii,e-au răspîndit, aşa cum a procedat

Eugamon din Cyrene,

8/15/2019 Ion Banu -


care şi-a însuşit în întregime de laMusaios cartea Despre

Thesproţi8•

1 1 . PAUSANIAS X, 5, 6. Există laeleni un poem cu

itlul de Eumolpia9 ; aceste versuri sîntatribuite lui Musaios,

fiul lui Antiphemos. În ele stă scris căoracolul de la Delfi

aparţine în comun lui Poseidon şi Geeişi că aceasta din

urmă dă şi oracolele.

8/15/2019 Ion Banu -


12. PHILOD., De piet. 1, p. 31 G. Dar,după cîte se spune,

capul lui Zeus a fost despicat deHephaistos, potrivit însă

ui Eumolpos, sau acelui poet care a

compus Eumolpia,

despicat i-a fost de Palamaon10• Schol.a P i n d a r, Ol.

VII, 66. În versurile lui Musaios sespune că Palamaon

a izbit capul lui Zeus cînd acesta a datnaştere zeiţei Atena.

66

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


stă scris că mai întîi au fost Tartarul şioaptea. În cartea

a doua a lucrării [lui Chrysippos,Despre natură ], cele puse

pe seama lui Orfeu şi a lui Musaios . . .

au tendinţa de a

se conforma opiniilor acestora. Şi încartea a doua a aceleiaşi

ucrări [Despre natură ] spune căoaptea este cea dintîi

zeiţă.

15. Schol. la Apollonios din Rhodos III

1. În lucrările

8/15/2019 Ion Banu -


atribuite lui Musaios sînt înfăţişate douăgeneraţii de l\luze :

generaţia Muzelor mai vîrstnice,contemporane cu Kronos,

şi generaţia Muzelor mai tim·re, născute

din Zeus şi Mnemosyne12.

17.

III, 1377. Astfel de apariţii (anume :ale ste

elor căzătoare) l\1usaios pretinde că else ivesc înălţîndu-se

8/15/2019 Ion Banu -


din Ocean şi se sting în Eter. Steleledespre care vorbeşte

Musaios au fost numite de Apollonios,n mod convingător,

"scăpărări de lumină".

mn in cinstea lui Dionysos

19 a. ARISTID., Orationes 41 [II, 330,

6 Keil ] . Prin

urmare, să punem pe seama lui Orfeu, aui Musaios şi a

vechilor legiuitori Imnurile şipovestirile despre zeul

8/15/2019 Ion Banu -


Dionysos. Cf. Pap. Be1·ol. 44, 2. (Berl.Klassikertexte, v. 1,

8 ; 1 B, 15 a. (Orfeu), sub putereanspiraţiei divine, a

compus acele imnuri ) pe care Musaios

e-a aşternut în

scris, după ce a făcut unele micindreptări.

mn al Lycomizilor eătre zeiţa Demeter

20. PAUSANIAS IV, 1, 5. Aşadar, înaceastă ţară, primii

regi care au domnit au fost Polykaon,

fiul lui Lelex şi al

8/15/2019 Ion Banu -


Messenei, soţia lui Polykaon. Laaceastă :Messene a sosit

din Eleusis Caukon, fiul lui Kelainos,fiul lui Phlyos13,

aducînd de acolo misteriile Marilor Zei

Atenienii pretind

că Phlyos însuşi era fiul Geei. Cuaceastă părere concordă

MUSAI OS

şi un imn al lui Musaios, compus pentrupreoţii Lycomizi,

n cinstea zeiţei Demeter.

8/15/2019 Ion Banu -


Oracole

20 a. HERODOT VII, 6. (Peisistratizii)

uîndu-! cu ei pe

Onomacritos14, bărbat din Atena,nterpret al oracolelor

şi rîndui tor al Oracolelor lui Musaios,au venit [la Susa ],

după ce s-au împăcat cu acesta ; căciOnomacritos fusese

zgonit din Atena de către Hipparchos,fiul lui Peisistratos,

cînd a fost prins şi dovedit de Lasos din

Hermione15 că a

8/15/2019 Ion Banu -


ntrodus în colecţia lui :Musaios unoracol care prevestea

dispariţia sub apa mării a insulelor dinvecinătatea Lemnosului16. Din aceastăpricină îl alungase Hipparchos, deşi manainte fuseseră foarte buni prieteni.

2 1.

VIII, 96. [Bătălia de la Salamina ],multe

rămăşiţe de corăbii, ridicate de Zefir, aufost aruncate pe

A

8/15/2019 Ion Banu -


ărmul Atticei numit Kolias17• In felulaces-.-a s-a împlinit

ca şi toate celelalte - oracolul prezisde Bakis şi :Musaios

despre această bătălie pe mare . . .

urmează oracolul lui

Lysistratos) .

22. PAUSANIAS X, 9, 1 1 . Atenieniisînt de acord că eşecul

de la Aigos Potamoi18 s-a întîmplat înurma unor tertipuri,

<;ăci an fost trădaţi pentru bani de către

comandanţii lor.

8/15/2019 Ion Banu -


ntr-adevăr, Tydeus şi Adeimantos19 pasă fi primit daruri

de la Lysandros. Ca dovadă a acesteiafirmaţii ei citează

oracolul Sybillei . . . ; alte oracole le

amintesc după culegerea lui Musaios :

Peste atenieni furtună cumplită sosi-va,

Din răutatea capilor lor ; dar veni-va şio mîngîiere :

Aceştia crunt ruina-vor cetatea ; dar vinşi-o vor ispăşi.

OTE

8/15/2019 Ion Banu -


1 n mitologia greacă, fiul luiErechthens, primul rege al Atenei şi

al Praxitheei.

Cf. LYSIA S, Discours, .. Les BellesLettres", Coli. Bucle, voi. II,

p. 237. Musaios, poet apollinic, trecea

drept unul din: cei mai renumiţi

compozitori de imnuri sacre. Şi-adesfăşurat aeth·itatea: in preajma al

arului de la Eleusis.

Antiope, fiica fluviului Asopos, era o

8/15/2019 Ion Banu -


nimfă. Iubită de Zeus, ea a avut

doi fii, pe Amphion şi pe Zetos. A fost

una" din primele slujitoare ale

cultului zeiţei Demeter la Eleusis, căreipoetul i-a închinat citeva imnuri.

8 Despre Andron din Efes (sec. IV î.e.n?), istoric şi gcnealogist,

se ştiu foarte puţine lucruri.

4 După cum indică textul, numele deEumolpos aparţine- unor poeţi

probabil din aceeaşi familie, dar dingeneraţii diferite. Primul, fiu at

8/15/2019 Ion Banu -


ui Poseidon, rege trac de obirşie, eraconsiderat drept intemeietorul

cultului de la Eleusis şi purificator alcrimelor săvirşite fără voie. '

6 Erechtheus, rege legendar al Atenei, s

a angajat într-un război

ocuitorii ţinutului Eleusis. Eumolpos,care i-a fost aliat, şi-a găsit

moartea in această expediţie, dar urmaşul său i-a continuat opera.

8 Informaţia, de o deosebită importanţăatestă că una din temele

cosmogonice prezente: în imnurile

8/15/2019 Ion Banu -


apollinice r era şi aceea a unităţii

Universului.

7 Mărturia atestă, alături deCosmogonii, şi prezenţa unor Titanomachii sau Titanographii in lista

subiectelor tratate de poeţii orfici şiapollinici.

8 Eugamon, originar din Cyrenaica (secVI i.e.n.), trec( drept poetul

unei mici epopei, intitulatil. Thesproles

continuare a subiectului Odiseei.69

8/15/2019 Ion Banu -


F. ŞTEF

Este posibil ca acest titlu să aparţină

unei Theogonii din creaţia

poeţilor eleusinici.

1o Personaj legendar, fiul lui Atham:l.Sşi al lui Ino, văr cu zeul Dionysos.

n Logograf din Argos, sec. VI l:.e.n. A

scris trei cărţi de Genealogii

n care parafrazează Theogoniahesiodică.

12 Muzele "mai virstnice" sint socotite fi cele aparţinind regiunii

8/15/2019 Ion Banu -


Pieria, din Tracia sudică ; cele mai"tinere" sint Muzele beoţiene, născute înmprejurimile Helikonului, ţinutul de

baştină al lui Hesiod. Primele sînt legatndeosebi de mitul lui Orfeu şi de cultul

dionysiac ; celelalte treceau dreptslujitoare ale cultului apollinic.

13 Toată această inşirare de personajemitologice are drept scop să

stabilească filiaţia şi răspîndireamisteriilor Demetrei. Polykaon,colonizatorul Messeniei (sud-vestul

Peloponesului), trece drept cel care ampămîntenit celebrarea cultului zeiţeiDemeter in Pelopones. S-ar părea că

Musaios a fost invitat să inaugureze

8/15/2019 Ion Banu -


evenimentul, prin compunerea unui

mn.

14 Pilolog erudit din sec. VI i.e.n. S-abucurat de protecţia lui Peisistratos şi afiilor acestuia. A colaborat la redactarea

epopeilor homerice şi a unei culegeri depoeme orfice. I se atribuie şi oTitanomachie.

11 Poet. A doua ju mătate a sec. VI î.e.nChemat la Atena de Hipparchos, fiul luiPeisistratos, a descoperit introducerea

unui oracol apocrif, de cătreOnomacritos, in colecţia de Oracoleatribuită lui :.\lasaios. Falsul a stîrnitmare vilvă, dîndu-i-se importanţă

politică.

8/15/2019 Ion Banu -


11 Cf. Pausanias VIII, 23. Aceste insulede natură vulcanică, se scufundau treptasub apele mării.

17 Porţiune de ţărm din Attica, vestităpentru calitatea lutului extras de aici,necesar industriei ceramice.

18 Localitate în Chersonesul TracicGallipoli) , unde a avut loc infrîngerea

suferită de flota ateniană la sîtrşitulrăzboiului peloponesiac (405 l:.e.n.).

18 Strategi atenieni, acuzaţi de a fi

primit mită din partea lui Lysandros,comandantul armatei spartane,nvingătorul Atenei tn 404 i.e.n.

EPIMENIDES

8/15/2019 Ion Banu -


OT INTRODUCTIV

Poet şi legislator, Epimenidcs, fiul lui

Phaistios sau al lui Dosiadas

sau al lui Agesarchos, a fost opersonalitate a lumii elene din veacul al

VI-lea i.e.n. Născut la Knossos, dupăalţii la Phaistos, în Creta, pe la 600.e.n., el s-:1 făcut cunoscut ca

chresmolog care a ţesut în jurul luivariate legende, menite să explice darulprofetic cu care era inzestrat.

Epimenides a fost un personaj real,consemnat de un fapt istoric verificabilv. Aristotel, Athenaion po!iteia I ;

Plutarb, Solon 1 2) : el a fost chemat de

Solon la Atena (c. 596 î.e.n.) spre a

8/15/2019 Ion Banu -


purifica oraşul bîntuit

de ciumă.

Epimenides se număra, după uneleradiţii, printre cei "şapte înţelepţi",

figurînd pe listele în care lipseşte

Periandros.

Tradiţia ii atribuie lui Epimenides multeucrări de mari dimensiuni,

cu siguranţă apocrife. Astfel, printreitlurile transmise,

sînt citeva

poeme in versuri ca : Originea cureţilor

şi a corybanţilor, Theogonia,

8/15/2019 Ion Banu -


c. 5000 de versuri) , Construireacorăbiei Argo, Expediţia lui Iason înColchida, în 6500 de versuri, Chresmoi

o culegere de oracole - şi Katharmoi, oculegere de cîntece de purificare,precum şi lucrări în proză : Despreertfe, Despre constituţia cretană,

Despre Minos şi Rhadamanlhys, Desprepoeţi. Dintre toate aceste lucrări, singurTheogonia poate fi socotită, cu mai

multe şanse de adevăr, drept creaţie asa.

EPIMENIDES

A) VIA'fA

8/15/2019 Ion Banu -


1 . DIOG. LAERT. I, 109 şi unn .Epimenides, după cîte

afirmă Theopompos1 [FGrHist. 1 1 5, F67, II, 548 ] şi

mulţi alţii, era fiul lui Phaistos, după

unii însă al lui

Dosiades, iar după alţii al luiAgesarchos ; ca neam, el era

cretan din Knossos, deşi, cu părul lungce-l purta, el se

deosebea ca înfăţişare de cretani. Trimiodată de tatăl

său la cîmp după o oaie rătăcită, el se

8/15/2019 Ion Banu -


abătu din drum,

cam pc la vremea prînzului, şi se culcă

ntr-o peşteră2

unde a dormit timp de cincizecişişaptede ani. Cînd s-a

rezit, el se apucă să caute oaia, socotindcă dormise doar

puţin. Cum nu o găsi, rătăci pe cîmp şi,pentru că văzu

otul schimbat şi turma aparţinînd unuialt om, se întoarse

n cetate foarte nedumerit .

8/15/2019 Ion Banu -


1 10) din această întîmplare,

şi-a cîştigat renume în lumea greacă,

fiind socotit îndrăgit

de zei . Chiar pe acea vreme atenieniifuseseră loviţi de

ciumă şi Pythia le poruncise să purificeoraşul. Ei au

rimis cu acel prilej în Creta o corabie,n frunte cu Nikiasa,

fiul lui Nikeratos, cerînd ajutorul lui

8/15/2019 Ion Banu -


Epimenides. Acesta,

venind la Atena în a 46-a olimpiadă

596-593 î.e.n. ],

e purifică atenienilor oraşul şi pusecapăt molimei . . .

1 1 1) .

A compus un poem despre Originea

cureţilor şi a corybanţilor4 şi oTheogo1tie, în 5000 de versuri, precumşi

Construirea corăbiei Argo şi Expediţiaui Iason în

Colchida, în 6500 versuri. (1 12) A scri

8/15/2019 Ion Banu -


şi opere în proză :

Despre jertfe şi Despre constituţia

cretană Despre M inos

·

72

A) VIAŢA

şi Rhadamanthys5, în schimb, este unpoem de aproximativ

4000 de versuri. El a întemeiat la Atenaun templu al

Eumenidelor, după cum susţine Lobon

8/15/2019 Ion Banu -


din Argos6 în lucrarea sa Despre poeţifr. 1 6 Cron.]. Se mai spune că el pentru

prima oară a purificat locuinţe şi cîmpii

şi a ctitorit

emple.

1 14) . . . După afirmaţia anumitor autori, cretanii îi

aduceau jertfe ca unui zeu, pentru că,susţin ei, el a fost

cel mai mare prezicător.

2. Lex. Suda. Epimenides a fost fiul luiPhaistos7 sau

al lui Dosiades sau al lui Agesarchos şi

8/15/2019 Ion Banu -


a avut ca mamă

pe Blasta ; a fost poet cretan din

Knossos (despre el circulă

zvonul că sufletul îi părăsea trupul cîtimp voia ca apoi

să reintre în trup ; după ce s-a scurs obună bucată de timp

de la moartea lui, pielea i-a fostmpestriţată cu litere) 8•

A trăit pe vremea celei de-a 30-aolimpiade [660- 657

.e .n. ] . A scris în versuri şi în proză

mnlte lucrări despre

8/15/2019 Ion Banu -


misterii, purificări şi oracole cu tîlculascuns.

4. PLUTARH, Salon 12. Pe vremea cîndrrtscoala atinsese

culmea violenţei şi poporul se

răzvrătise, Solon, care pe

atunci se bucura de mare faimă, senfăţişă în public împreună cu atenienii

de rang nobil şi, mai cu rugăminţi, maicu ameninţări, i-a convins pe ceideclaraţi "în afara

egii" să se prezinte în faţa tribunalului . După cît se părea,

Epimenides era o fiinţă iubită de zei şi

8/15/2019 Ion Banu -


scusit în treburile

divine, în arta inspiraţiei şi a iniţierii . .

Venind la Atena

şi bucurîndu-se de prietenia lui Solon, e1-a ajutat pe

acesta cu îndemnuri şi sfaturi în opera segislativă. Căci

a simplificat ceremonialul jertfelor şi pecel al doliului,

n sensul că pentru ceremoniile denmormîntare a contopit

mai multe sacrificii şi a înlăturat tot cee

ce era închistat în

8/15/2019 Ion Banu -


radiţiile barbare, practicate mai ales defemei. [Urmează

B 10].

6 a. APULEn;s, Apologia 27. Celor carese preocupă cu

mai multă curiozitate de rolulprovidenţei în lume şi îi

cinstesc cu mai multă stăruinţă pe zei, închip obişnuit

i se spune "magi", de parcă ei înşişi ar şti să înfăptuiască

73

8/15/2019 Ion Banu -


EPIMBNIDBS

cele ce ştiu că se petrec ; aşa au fost

odinioară Epimenides,

Orfeu, Pythagoras şi Ostanes9 ; tot aşa,puse sub semnul

ndoielii au fost şi purificările luiEmpedocles . . .

B) FRAG}ffiNTE

THEOGONIA SAU ORACOLE.STORIA

CRETEI

2. Aai.IAN., De nat. anim. XII, 7. Cu

8/15/2019 Ion Banu -


oate acestea, se

spune că ]eul din Nemeea ar fi căzut din

Lună. Căci aşa

grăiesc versurile lui Epimenides :

Şi eu sînt de-obîrşie tot din Luna cuplete bogate

Care, puternic cutremurindu-se, iasma

de ]eu

Azvîrlit-a. Cu sprijinul Herei, stăpîna,fiara-n

emeea pieri, sugrumată prin a luiHerakles forţă

8/15/2019 Ion Banu -


Divină.

HERODOROS, la TATIANOS, 28. Cum

să nu fie o prostie

să te încrezi în cărţile lui Herodorosdespre legenda lui

Herakles, care pretindea că Luna ar fiprăvălit de pe suprafaţa ei pe pămîntLeul ucis de Herakles.

5. DAMASC. 124, 1, 320, 17 R Eudemos fr. 1 17] Epimenides

postulează două elemente primordiale,e r u 1 şi

o a p t e a10

8/15/2019 Ion Banu -


din acestea s-a născut T a r t a r u 1, ca

un al treilea principiu, după cîte cred eufiind un amestec

alcătuit din celelalte două ; din acesta s-au născut cei doi

T i t a n i (denumind astfel componentade mijloc, care

este cognoscibilă, deoarece amin două

aceste părţi "trag"

8/15/2019 Ion Banu -


şi spre înălţime şi spre cealaltăextremitate), de care,

prin unirea unuia cu celălalt se naşte unou . . . , de unde

arăşi, provine o altă generaţie11•

PHII.ODEM, De pietate

47 a, 2, p. 19. În versurile atribuite luiEpimenides, din

A e r şi din N o a p t e s-au alcătuitoate, aşa cum mărturiseşte şi Homer

cînd spune că Oceanul şi Tethys au datnaştere zeilor [lliada XIV, 201 ]. Un(alt)poet] consideră

drept tată şi mamă a zeilor pe Kronos şi

8/15/2019 Ion Banu -


pe Rhea, iar

după părerea altora, pe Zeus şi pe Hera

74

B) FRAGMENTE

6. PAUSANIAS VIII, 18, 2. Epimenidesdin Creta consideră la rîndul lui Styx-ul12 o fiică a Oceanului.

8. PHILODEM, De pietate 61 b, 1, p. 46G. Unii, cum ar

fi Eschil în Prometeu (vezi 351 şi urm.)şi Acusilaos [9

B 7] şi Epimenides şi mulţi (alţii) spun

8/15/2019 Ion Banu -


că Typhon13 s-ar

fi ridicat împotriva domniei lui Zeus.

10. PLUTARH, Solon 12 [despreEpimenides ]. Cel mai

de seamă lucru pe care 1-a săvîrşit afost acela că prin celebrareaceremoniilor de iniţiere şi prin anumiteslujbe de ispăşire, de purificare, cît şiprin anumite ctitorii, [Epimenides] areadus cetatea pe calea dreptăţii şi abunei înţelegeri.

1 1 .

De def. orac. 1, p. 409 E. Se povesteşte

că nişte

8/15/2019 Ion Banu -


vulturi sau nişte lebede . . . , purtaţi de

a extremităţile

pămîntului spre mijlocul lui, ar fi căzutn unul şi acelaşi

oc de la Pytho, în preajma aşa-numituluburic (al pămîntului)1'. Mai tîrziu, cuscurgerea vremii, se spune căEpimenides din Phaistos, a dovedit cîtde greşit este acest mit cu privire la zeuşi, după ce a primit un oracol neclar şi

ambiguu,ar fi spus :

u-i nici un buric la mijlocul gliei nici

8/15/2019 Ion Banu -


al mării.

Dacă există totuşi vreunul, doar zeii-1

cunosc, dar

eştiut e de oameni.

Fragment apoerif tirziu

26. LAURENTIUS LYDUS, De mens.V, 17. Adepţii lui

Epimenides au inventat mitul căDioscurii au fost bărbat

şi femeie, pe unul numindu-1 "veacveşnic" întocmai unei

monade, iar pe celălalt, "natură",

8/15/2019 Ion Banu -


ntocmai unei dyade15•

ntr-adevăr, din monadă şi dyadă s-a

dezvoltat orice număr

dătător de viaţă şi de suflet.

OTE

1 Istoric grec din sec. IV î.e.n. Opera sa

Hellenika (Istoria Greciei) , continuăRăzboiul Peloponesiao al lui Tucidide.Azi nu se pl!.streaz11.

din ea decît fragmente.

8 Peştera se afla în muntele Ida din

Creta.

8/15/2019 Ion Banu -


8 Anacronism. Nikias, strateg şi ompolitic atenian, făuritorul păcU

din timpul războiului peloponeslac (42 .e.n.), nu poate fi solul trim.is

n Creta după Epimenides (c. 600 î.e.n.)

G. Huxley, Nikias and th8

plague, "Greek, Roman and ByzantineStudies", Durham, X, 1969, p.

235 - 239, sugerează că acest Nikias aplecat în Creta trimis anume sA

aducă colecţia de oracole redactate deEpimenides, foarte apreciate pe

atunci cînd ciuma era considerată o

8/15/2019 Ion Banu -


calamitate trimisă de Apolion.Relatar a contopeşte evenimentepetrecute la distanţă de peste un secol.

Divinităţi secundare

cretane. Despre cureţi exista credinţa că

el

1-au apărat pe Zeus, ascun!l in Creta demama sa, spre a nu fi devorat

de Kronos. Dansînd şi lovindu-şiputemic scuturile, cureţii acopereau

ipetele copilului divin (1\f. P. Nilsson,Gescllichte der Griechischen Religion,

vol. I, Mi.incheu, Beck, 1955, p. 322) .

8/15/2019 Ion Banu -


Corybanţii, divinităţi legate de

cultul Cybeleî din Frigia, au fost cu

vremea asimilaţi cureţilor.

1 Personaje legendare cu funcţia deudecători în Infern. Deşi citată

ca fiind o lucrare în proză, DespreMinos şi Rhadamanthys pare să fi

fost totuşi un poem în versuri. Vezi A.Frenkian, Note şi Comentarii la

Diogenes Laertios, op. cit., p. 534.

8 Scriitor din . epoca postalexandrină,autorul unei lucrări intitulatA

8/15/2019 Ion Banu -


Despre Poeţi.

Acest nume legendar evocă obîrşia lui

Epimenides din partea sudică

a insulei Creta, unde se afla aşezatmarele centru urban Phaistos.

76

OTE LA EPIMENIDES

1 Informaţia că Epimenides ar fi avutrupul tatuat pare stranie,

deoarece tatuajul nn intra in practicile

8/15/2019 Ion Banu -


greceşti.

1 Personaj necunoscut. Este totuşi

menţionat de Apuleius, în Apologia 27

n calitate de mag. Păcca probabil partedin aceeaşi pleiadă de scriitori

de oracole ca. şi Epimenides.

10 De remarcat că principiile care stau

a baza concepţiei cosmogonice

a lui Epimeuides sînt de nniurămaterîală, aerul, întocmai ca la.Anaximenes şi un mediu de lumină, careaminteşte de o influenţă hesiodică

vezi Theogonia l2:l).

8/15/2019 Ion Banu -


11 După unele opinii, o schemă caaceasta aparţine unei epoci foarte

îrzii (elenistică ?) şi nu poate fi suităpînă în secolul VI i.e.n.

12 In Theogonia hcsiodică,

Sty:x:-ul este considerată drept cea mai

vîrstnică fiică a Oceanului şi a zeiţei

Tethys.

13 Typhon, personaj mitologicmonstruos,

ultimul fiu al Geei şi al

Tartarului. Braţele lui întinse atingeau

8/15/2019 Ion Banu -


rl•săritul şi apusul. In loc de

degete avea capete de şerpi iar de la.

brîu în jos era înfăşurat cn vipere.

Cînd zeii I-au yăzut atacînd Olimpul, deeamă au fugit şi S-au ascuns

n Egipt. Numai Zeus, ajutat de Atena, i-a opus rezistenţă, doborîndu-1

prin puterea fulgerului, după care l-aacoperit Ctl muntele Etna din

Sicilia.

u Unde a fost întemeiat oracolul de laDelfi. Vezi Stra.bon IX, 3,6.

8/15/2019 Ion Banu -


u Unitate compusă din două părţi saudouă elemente. Din otll Ledei

fecundat de Zeus s-au născut, de fapt,lonă perechi de gemeni, Castor

şi Poliux, Eleua şi Clytemnestra, spune

egenda.

PHEREKYDES DIN.- SYRO S

'

OTĂ INTRODUCTIVĂ

Pherekydes din Syros a trăit în sec. alVI-lea şi nu trebuie confundat

cu genealogistul atenian din sec. al V-

8/15/2019 Ion Banu -


ea. Unii îl consideră contemporan

cu cei ,.şapte înţelepţi" (s-a născut în

impul regelui lydian Alyattes şi

a murit în jurul celei de-a 45-aolimpiade : 600-597 î.e.n.) ; alţii îl fac

contemporan cu Cyrus. către a 59-aolimpiadă ; o altă ipoteză îl prezintă

ca trăind pe vremea lui AnaximandrosG. S. Kirk şi J. E. Raven. PPh).

Toate acestea concordă totuşi cu tradiţiacă ar fi fost îngropat de discipolul său,Pythagoras.

Pherekydes pare să fi propagat cel dintî

8/15/2019 Ion Banu -


n Grecia învăţătura despre

metempsihoză şi tot el se crede că a

descoperit arta geometriei, ceea ce

n-ar fi surprinzător pentru un dascăl alui Pythagoras.

Din opera sa, intitulată Heptamychos'E=<ÎfL U)(o) sau Theogonia.

n-au rămas decit fragmente păstrate înciteva citate.

Bun cunoscător al operei lui Hesiod,Pherekydes din Syros. potrivit

unor ştiri antice, ar fi cunoscut şi studiat

şi doctrina lui Thales. Lui i

8/15/2019 Ion Banu -


se atribuie încercarea de a face oapropiere între Hesiod şi Thales. ln

Heptamychos, titlu traductibil prin ,.Genunea cu şapte abisuri" recunoaşte

existenţa a şapte zone cosmice. eventual

dentificabile cu marile divinităţi

ale Olimpului.

PHEREKYDES DIN SYROS

A) VIAŢA ŞI OPERA

1 . DIOG. LAERT. !, 1 16 şi urm.Pherekydes din Syros,

fiul lui Babys, după cum spune

8/15/2019 Ion Banu -


Alexandros în Succesiunea

filosofilor, a fost elevul lui Pittacos [fr.

139 FHG III, 240].

Theopompos [FGrHist. 1 15, F, 71, II,550 ] spune că acesta a scris cel dintîi

despre natură şi zei. Se relatează multeucruri minunate despre el ; între altele

că, plimbîndu-se

pe ţărmul insulei Samos şi văzînd ocorabie ce plutea sub un

vînt prielnic, ar fi zis că nu peste multimp se va scufunda ;

şi într-adevăr, aceasta s-a şi scufundat

chiar sub ochii lui ;

8/15/2019 Ion Banu -


de asemenea, bînd apa scoasă dintr-ofîntînă a prezis că

peste două zile va avea loc un cutremur şi aşa a şi fost.

Se păstrează o carte de la Syrian care

consemnează

astfel din ce provine începutul [lumii ] :Zas1 şi Chronos . . .

B 1 ] ; s-a păstrat şi cadranul solar dinnsula Syros [cf.

Schol. la Odiseea XV, 404 ] .

Urmează epigrama lui Diogenes.

8/15/2019 Ion Banu -


121) A trăit în timpul celei de a 59-aolimpiade.

2. Lex. Suda. Pherekydes syrianul (seaflă o insulă în

Ciclade, Syra, vecină cu Delos) fiul lui

Babys. S-a născut

n timpul regelui Alyattes al lydienilor,ncît este contempor n cu cei şaptenţelepţi şi a fost plasat în j urul celei d

a 4::>-a olimpiade [600-597 î.e. n. ]. Sespune că Pythagoras a fost instruit de

acesta, dar că Pherekydes nu a avut niciun profesor, ci s-a străduit să senstruiască singur,

deţinînd cărţile apocrife ale

8/15/2019 Ion Banu -


fenicienilor2 •

Se mai spune

•

79

PHEREKYDI!S DIN SYROS

că tot el a introdus cel dintîi teoria cuprivire la metempsihoză. Pherekydes arivalizat prin învăţătura sa, cn Thales.

Lucrarea care a notat toate acestea <senumeşte) Heptamychos (Genunea cuşapte abisuri)'J sau Theokrasia (A

mestecul neamurilor de zei) sau

8/15/2019 Ion Banu -


Theogonia. Există şi o Teolog1:e în 10 [? J cărţi4, care tratează despre naştereai

succesiunea zeilor.

5. [10 Kern ] . CICERO, Tuse. I, 16, 38

Aşadar, cred într-adevăr că şi alţii auspus acest lucru timp de atîtea veacuri,dar ceea ce s-a transmis prin tradiţieiterară şi anume că sufletele oamenilor

sînt veşnice, a sp ns-o prima oară

Pherekydes din Syros, [Pherckydes J ce

vechi, de bunăseamă, căci a trăit pe cînd domneapurtătorul aceluiaşi

8/15/2019 Ion Banu -


nume ca al meu [Servius Tullius, 578-535 î.e.n. ]. APONIUS,

a Cântarea cântărilor [ed. Bottino şiMartini, Roma, 1843],

V, p. 95 şi urm . Ia Cant. 3, 5. În cartea

precedentă am

specificat că prin " depunerea deurămînt pe căprioare şi

pe cerbi, fiice ale Ierusalimului" senţelege întruchiparea

nvăţăturilor filosofice ale lui Thales şiPherekydes . . .

Pherekydes era încredinţat că avem un

8/15/2019 Ion Banu -


spirit celest şi un

al doilea plămădit din seminţe telurice.

ntr-adevăr, a

descris înaintea tuturor natura şi originezeilor. Ştiut

este că această lucrare are maremportanţă pentru religia

noastră, de vreme ce recunoaşte că zeiis-au născut în mod

ruşinos, au dus o viaţă şi mai ruşinoasăncă şi că cei pe

care idolatrul îi considera zei au murit î

chipul cel mai

8/15/2019 Ion Banu -


nfamant.

7. ARISTOTEL, M etaph. XIII, 4, 1 091

b 8. Cînd unii

dintre aceşti teologi au început să senfluenţeze reciproc

şi să nu le mai redea pe toate în chipmitic, ca Pherekydes,

de pildă, s-au găsit şi alţii care săconsidere că primul creator

adică Zeus ] este supremul Bine, aşacum cred Magii.

7 a. PLOTIN V, 1, 9. Astfel, unii dintre

cei vechi, foarte

8/15/2019 Ion Banu -


apropiaţi de ucenicii lui Pythagoras şiunii din cei de după

acesta, cît şi discipolii lui Pherekydes,aveau intense preocupări despre aceastănatură (înţeleasă ca Unul etern şi

cognoscibil) .

80

A) VIAŢA ŞI OPERA

8. DAMASCIUS, de principiis 124 B [I321 R. din Eudemos, fr. 1 17 ] .Pherekydes din Syros (spune că) Zas,Chronos şi Chthonia sînt dintotdeaunaprimele trei principii ; . . . că

8/15/2019 Ion Banu -


Chronos a făcut din propria-i săminţăfocul, mişcarea aerului şi apa5

din care, despărţite în c i n c i a b i s ur i,

s-a constituit o generaţie întinsă de zei,numită "generaţia

celor cind abisuri", ceea ce poatensemna acelaşi lucru

cu "pentacosmosul". Cf. B 1.

8/15/2019 Ion Banu -


9. PROBUS, ad Verg. Buc. 6, 31. Deaceeaşi părere este

şi Pherekydes, dar propune elementediferite ; el spune :

Zas şi Chthonia şi Cronos, înţelegînd

focul, pămîntul şi

impul6• Eterul este cel ce stăpîneşte,pămîntul, cel ce este

stăpînit, iar timpul, cel în care îşigăseşte rînduiala orice

parte a lumii. HER1viiAS, Irrisiogentilium philosophorum

12 (D. 654) . Pherckydes spune că

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


că pămîntul este principiul tuturor

ucrurilor.

1 1 . MAXIMOS DIN TYR X, p. 174Reiske. Dar examinează cu grij ă şicreaţia filosofului din Syros, şi pe Zas ş

pe Chthouia şi de asemenea pe Eros, şi a ş t e r e a 1 u i

O p h i o n e u s7 şi l u p t a zeilor [B 4]şi "p o m u l"8

şi "p e p 1 o s" - u 19 [B 2].

B) FRAGMENTE

1 [I Kern, de Orphei cett. theogon. p. 84

. DIOG. LAERT.

8/15/2019 Ion Banu -


, 1 1 9. Zas şi Chronos şi Chthoniaexistau dintotdeauna :

dar Chthoniei i s-a dat numele r!(j (Ge)de vreme ce Zas i-a

dat acesteia în dar pămîntul. Cf.

HERODIAN II, p. 6, 15.

81


Căci e şi (c; şi Zv şi ·v şiZocc; la Pherekydes, după inflexiuneaproprie. Cf. A 8.

1 a. ACHILL., Isagoge (in Arati Phaen.)

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


p . 23. "Pentru el . . . 10, un peplos" .CLEMENT, Stromat.

VI, 9 (II, 428, 1 9 St. ). De asemenea,Homer, pomenind

despre scutul făcut de Hefaistos [spune

"pe faţa scutului a făurit pămîntul, apoicerul şi marea, a înfăţişat în continuareuriaşa putere a fluviului Okeanos"lliada

XVIII, 483, 607 ] ; Pherekydes din Syrospune : "Construiesc . . . lăcaşuri". VI,

53 {II 549, 4) din Isidoros : [ca

oamenii ] să înveţe ce este s t e j a r u l

8/15/2019 Ion Banu -


n a r i p a t şi

m a n t i a brodată ("peplos" -ul) de pe

acesta11, toate cîte

e-a spus Pherekydes despre divinităţi,prezentîndu-le în

mod alegoric, preluînd o atare concepţide la prezicerea

ui Cham12•

col. 1 . "Ei construiesc pentru acestaZas ] lăcaşuri multe

şi mari. După ce le-au terminat pe toateşi au adus lucrurile

8/15/2019 Ion Banu -


necesare în locuinţă şi slujitori şislujitoare şi toate celelalte

cîte trebuie, cînd toate sînt gata, faccăsătoria13• Dar, cînd

sosi a treia zi de nuntă, Zas face o

mantie mare şi frumoasă

şi brodează pc ea imaginea Gaiei şi a luOgenos şi lăcaşurile lui Ogenos14 • •

Şi Zas

aşa vorbi către Chthonia)

col. 2. Vrînd ca a ta să fie nunta, prin

8/15/2019 Ion Banu -


aceasta te cinstesc.

Tu, fă-mi bună primire şi uneşte-te prin

căsătorie cu

mine". Se spune că atunci pentru primaoară s-au instituit

acele daruri care se dau logodnicei înziua în care îşi descoperă chipuP5; dinaceasta s-a făcut un obicei şi pentru zeişi pentru oameni. Logodnica, primind cubunăvoinţă

mantia, îi răspunde . . .82

B) FRAGMENTE

8/15/2019 Ion Banu -


3 [2]. PROCLOS, la PLATON, n Tim.32 C ; II, 54, 28 Diehl .

Pherekydes spunea că Zeus, avînd degînd să creieze lumea,

s-a preschimbat în Eros, deoarece a

condus Universul,

după ce l-a constituit din lucruricontrare, spre armonie şi

nţelegere şi a implantat în toate aceeaşinăzuinţă precum

şi unitatea care străbate pretutindeni.

4 [3 ]. ORIGENES, Contra Celsum VI,

42 [II, 1 1 1 , 13

8/15/2019 Ion Banu -


K. ; din Celsus ]. Pherekydes, născut cumult mai înainte

decît Heraclit, povesteşte că o armată afost opusă altei

armate şi că a fost numit conducător al

uneia C r o n o s,

ar al celeilalte, O p h i o n e u s.storiseşte provocările la

uptă şi luptele propriu-zise şi că auncheiat o convenţie,

conform căreia aceia din ei care aveausă cadă în O g e n o s,

să se considere învinşi, iar ceilalţi, care

8/15/2019 Ion Banu -


-ar fi prăvălit şi

eşit victorioşi, să ia în stăpînire Cerul.

Pherekydes spune

că de această hotărîre ţin misteriileprivitoare la Titanii

şi la Giganţii care, după cît sepovesteşte, au luptat cu

zeii, precum şi misteriile de la egipteni,referitoare la

Typhon şi Horos şi Osiris. PHILON DINBYBLOS, Sanchuniath.

EUSEB., P.E. I, 10, 50] . Luînd de la

fenicieni tradiţia,

8/15/2019 Ion Banu -


Pherekydes în istoriile sale despre zeipovesteşte despre

zeul numit de el O p h i o n e u s şidespre o p h i o n i z i.

5 [6] . ORIGENES, Contra Celsum VI,

42 [II, 1 12, 20 K. ].

Comentînd epopeile homerice [Iliada I,590; lliada XV,

18], [Celsus ] spune că vorbele luiupiter adresate Herei

reprezintă cuvîntul zeului către materie că aceste cuvinte

către materie sînt enigmatice, anume că

8/15/2019 Ion Banu -


zeul a adunat-o

a un loc şi a înfrumuseţat-o modelînd-o

după anumite

rînduieli, deşi se afla de la început într-cumplită neorînduială şi că pe demonii

din jurul ei, cîţi erau nesupuşi,pedepsindu-i, i-a prăvălit pe tărîmulacesta. Arată că

Pherekydes, avînd astfel în minteversurile lui Homer,

ar fi spus : .,sub acest tărîm se aflăinutul Tartarului ; pe

acesta îl păzesc fiicele lui Boreas

vîntul nordic) , Harpiile

8/15/2019 Ion Banu -


şi Thyella (Furtuna)16 ; acolo îl alungăZeus pe oricare

dintre zeii care nu s-ar arăta supus".

6 [5]. PORPHYR., de antr. Nymph. 31.Pherekydes din

Syros vorbeşte despre a b i s u r i şi g r o p i şi p e ş t e r i

83


şi u ş 1 Şl p o r ţ i şi prin aceasta facealuzie la originea şi la

8/15/2019 Ion Banu -


viaţa de după moarte a s u f 1 e t e 1 o rPROCI.OS la

Platon, in Tim. 29 A ; I, 333, 28 D. Ceivechi numesc lumea

p e ş t e r ă [cf. şi 31 B 120 ] şinchisoare [44 B 15] şi

grotă . . .

7 [0 ] . PSEUDOGAI.., [adicăPORPHYR.], ad Gaurum, ed.

Kalbfl. [Abh. Ber1. Ak. 1895] 34, 26. Şde aici Numenios

8/15/2019 Ion Banu -


n mare măsură cît şi interpreţiidoctrinei lui Pythagoras

acceptă prin tradiţie existenţa rîuluinumit de Platon

Rep. X, 62 1 A] Ameles, de către

Hesiod şi orfici Styx,

ar de către Pherekydes, r ă s p î n d i r ea s e m i n ţ e i.

8 [9 ]. Schol. APOLL. RHOD. I, 645Pherekydes spune că

A i t h a 1 i d e s primise de la Hermesdarul ca sufletul

său să fie cînd în Hades cînd în

8/15/2019 Ion Banu -


inuturile de deasupra

pămîntul ui.

OTE

1 Zas : numele unei puteri din triada Zas

Zes), Chthonia şi Chronos.

Vezi in continuare B 1 . După opinia luiG. S. Kirk (P Ph. p. 55). divinitatea

aparţinind acestei triade nu are nici ocontingenţă cu Zeus, deşi legendelemitologice despre Zas, de provenienţă

orfică, sînt uneoricalchiate după legendele privitoare la:>erechea Zeus-Hera.

8/15/2019 Ion Banu -


1 Aluzie la cosmogonia atribuită dePhilon din Byblos (la Eusebios,

Praep. Evang. I, 1 0) fenicianuluiSanchnniathon, care ar fi trăit înaintea

ui Homer, chiar înainte de războiul

roian. Descoperirile arheologice

de la Ras-Shamra (Syria), unde s-a găsio bibliotecă cu tăbliţe de lut,

par să confirme existenţa unor poemecosmohgice de tipul aceluia atribuit lui

Sanchuniathon. P. Walcot, Hesiod andhe Near East, ed. cit., p. 1 7 - 1 8 ; 1 32

a Această peşteră, cu ramificaţii adînci

mychoi ) , este o imagine a

8/15/2019 Ion Banu -


Universului, curentă în Theogoniileorfice. Are fie cinci prăpăstii şi atunci

se numeşte Pentemychos, fie şapte,Heptamychas. Vezi în coutinuare A 8.

u se ştie dacă aceste întinderi lipsite

de lumină reprezintă totodată

şi spaţiile în care s-au alcătuitelementele lumii materiale. Aşa cumrezultli

din 'consemnările lui Damascius (sec. V

e.n.). ele erau în orice caz loculde baştină al generaţiilor de zei (A 8) .

După părerea lui G. S. Kirk (P Ph. p.

8/15/2019 Ion Banu -


50), aici ar fi pomenită nu

o lucrare a lui Pherekydes din Syros, ci

o scriere a biografului atenian,

purtător al acelu iaşi nume.

Acest text. deosebit de insemnat pentrulustrarea contingenţei dintre

gîndirea lui Pherekydes şi textele

orice, dovedeşte orientarea filosofulu

spre tezele milesienilor despreelementele primordiale şi materialitatea

umii. Evident. Pherekydes nu s-a pututdesprinde de elementele mitice

8/15/2019 Ion Banu -


85

M. TAŢU

care abundă in theogoniile hesiodice şiorfice, dar esenţială este teza

sa despre geneza principalelor aspecteale lumii materiale din sămînţa

ui Chronos. Asupra acestui aspect al

rinităţii, Zas, Chronos, Chthonia,

s-au făcut numeroase speculaţii. Dupăcît se crede, componentele trinităţiireprezintă zone ale Universului,considerat în inălţime ş(in adincime.

Vezi H. Frănkel, Dichtung und

8/15/2019 Ion Banu -


Philosophie der Griechen, ed. cit., p.280

şi urm. ; Jean-Pierre Vernant, Lesorigines de la pensie grecque, Paris,

P.U.F., 1969, p. 1 1 1 Şi Wilhelm

Capelle, Die Vorsokratiker, ed. II,Berlin,

Akademie-Verlag, 1961, p. 1 3 1 .

e în acest text latin, Chronos, transcrisCronos, este tradus prin cuvintul tempus

ceea ce constituie o confuzie, care a datnaştere la multe comentarii eronate,după cum rezultă chiar din textulurmător, ce

8/15/2019 Ion Banu -


aparţine lui Hermias, un comentator îrziu al scrierilor platoniciene

sec. V e.n.).

Ophioneus, monstru cu înfăţişare dereptilă, corespunde, oarecum,

ui Typhoeus din Theogonia hesiodică, v820 şi urm.

B în limb a greacă -ro 3v8pov,maginea unui trunchi de pom tăiat,

care pluteşte liber în spaţiu, semnificindforma pămintului. Vezi mai

departe B 2.

8/15/2019 Ion Banu -


9 Peplos : ,.văl", semnificind boltacerului. Vezi B 2.

1o Adică pentru Zas.

u Ca şi trunchiul de pom tăiat, împodobicu aripi, ,.peplos"-ul este

o imagine-semn, aparţinînd tezauruluimagistic orfic despre înfăţişarea

pămîntului. Mantia ce-l acoperă, ..peplos"-ul, simbolizează cerul instelat,

pe care .,flutură" norii.

u Cham, fiul lui Noe ? Zoroastru ? G. S.Kirk

8/15/2019 Ion Banu -


. E. Raven, P Ph.

p. 65, nota 2.

1 3 între Zas şi Chthonia, care poartă şi

numele de Cea sau Hera.

bidem, p. 61 .

u Pentru Ogenos (Oceanul), cf. akkad.

Uginna = .,cerc ". Ibidem,

p. 62.

u Ritualul dezvăluirii feţeianakalypteria) in timpul ceremoniei

8/15/2019 Ion Banu -


sacre

a căsătoriei marchează o transformare, o

recere de la o stare la alta.

Acest ritual era de rigoare in misteriileeleusine cind se:dezvăluia capul

zeiţei Demeter, echivalată cu Chthoniadin trinitatea orfică.

11 Cf. Theogonia, fr. 1 şi nota 1.

LIRICI AI SECOLULUI VII

TYRTAIOS

OTĂ INTRODUCTIVĂ

8/15/2019 Ion Banu -


Poet elegiac (sec. VII î.e.n.). Sosind laSparta din Asia Mică (Milet ?)

unde înflorise elegia patriotică şipolitică, Tyrtaios a devenit purtătorul

de cuvint al guvemămtntului spartan.

Primele două fragmente pe care

e redăm mai jos aparţin unei mari elegintitulată Eunomia (Buna

rtnduire) .

Fr. 1

nsuşi Cronidul, soţ al Herei cu mîndrăcunună,

8/15/2019 Ion Banu -


a dăruit acest oraş Heraklizilor1•Părăsind împreună

cu ei Erineonul2 înzăpezit, sosit-am noin larga insulă

a lui Pelops.

Fr. 2 Diehl

Fr. 2

Căci astfel a dat un oracol Apollon,stăpînul cu arc de

argint, departe ţintaşul cu plete de aur,vorbind din sanctuarul cel îmbelşugat3 :"strînşi la Sfat4, ţara s-o cîrmuiască

basileii5, prea cinstiţi de zei, şi

8/15/2019 Ion Banu -


venerabilii bătrîni.

Cît priveşte pe oamenii din popor6, să

facă la fel, ascultînd de legiuiriledrepte7• Să grăiască numai vorbefrumoase şi să săvîrşească numai lucrurdrepte, să nu uneltească

87

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


TYRTAJOS

ceva rău împotriva acestei cetăţi.Victoria şi puterea vor

urma atunci mulţimea poporului'•. Iată

ce-a dezvăluit

Phoibos cetăţii despre ceea ceîntrebase Lycurg].

Fr. 3 a Diehl

Fr. 3

Frînţi de poveri8 ca măgarii sub greuldesagilor, iată-i

8/15/2019 Ion Banu -


Prinşi de porunci care dor ; poartă-nspre aprigi stăpîni

O j umătate din rodul cu care îi bucurăglia.

Fr. 5 Diehl

trad. Simina Noica}

Fr. 4

ndrăzniţi ! Sînteţi doar neamulneînfrîntului Herakles,

Zeus nicicînd nu şi-a plecat grumazul.

Fr. 8 Diehl, 1 -- 2

8/15/2019 Ion Banu -


-------

-

88

FRAGMENTE

Fr. 5

iciodată bunul renume nu-i piere9•euitat îi este numele.

Deşi se află sub pămînt, a devenitnemuritor. Pe acel

8/15/2019 Ion Banu -


care fără dezminţire se distinge în luptăşi se bate

vitej eşte pentru patrie şi neam ilnimiceşte impetuosul

Ares. Dar dacă îi este hărăzit să scape

de crudul destin

al morţii, învingător, are parte de gloriarăzboinică.

l'oţi îl cinstesc, deopotrivă tineri şibătrîni.

OTE

1 Urmaşii lui Herakles, deveniţi regi ai

Spartei, după ce an coborît

8/15/2019 Ion Banu -


n Pelopones venind din nordul golfuluiCorint. Înstăpinirea lor asupra văiifluviului Eurotas este cunoscută sub

numele de .,intoarcerea Heraklizilor".

z Ţinut in Dorida, de unde coborîseri'i.Herakl izii. Mitul se referă la

perioada invaziei trib:nilor greceşti dinnoru-vest spre Peloponcs.

3 Sanctuarul de la Delfi.

4 În limba greacă {3ou>.-lj, .,sfattll

b>Ltrinilor", prezidat de .,regi".& Regii Spartei aparţineau unor r,unnridiferite, Heraklizii şi Eury-

8/15/2019 Ion Banu -


pontizii ; ei guvernau alternativ, deţinindnumai comanda militară.

6 În text : 8lJ!LOTa:l &v8pe,cetăţeni", membri ai Demos-uluiAduna

rea Poporului).

7 În gr. eu.&ea:L plj-rpa:L. VeziPausanias IV, 6 - 5 şi Plutarh, Lycurg

VI, 7.

8 Este vorba despre messenienii cuceriţde spartani in a doua jumă·

8/15/2019 Ion Banu -


ate a sec. VII î.e.n., după lupte care audurat ::!0 de ani. Vezi Pausanias IV, 14,5 .

' Aceluia care işi di'i. viaţa pentrupatrie.

ALKMAN

OTĂ INTRODUCTIVĂ

Alkman din Sardes, sec. VII i.e.n., poetiric coral, chemat la Sparta

ca instructor de coruri. Opera sa liricăcuprinde o mare varietate a

speciilor cintecului coral : parthenia,

mnuri, hyporcheme ş.a. în volumul

8/15/2019 Ion Banu -


XXIV din seria papirusurilor de laOxyrhynchus, sub nr. 2390 a fost

publicat un fragment dintr-un comentariualexandria• la opera lui Alkman care neaduce ştirea despre existenţa unui poemcosmogonic scris de poet. Deoarece

schema devenirii lumii materialemaginatii. la Alkman

diferă de cea propusă de Hesiod inTheogonia, informaţiile comentatorului

alexandrin despre acest poem sînt de ce

mai mare insemnătate.Cea căreia Alkman îi acorda un rolprimordial in orinduirea lumii

8/15/2019 Ion Banu -


era Tethys (apa sărată) . Poetul introducdeea existenţei veşnice a materiei, pe

care demiurgul Tethys nu o creează, ci

doar o rinduieşte.

Din comentariul publicat in volumul masus menţionat nu reiese insă

dacă poetul identifica pe Tethys cumateria primordială sub forml

ichidă, devenind astfel un precursor alconcepţiei lui Thales ; este sigur

nsă că îi atribuia Logos-ul după care aorinduit materia.

Fr. 1

8/15/2019 Ion Banu -


Col. II, r. 1 : "în acest poem Alkman seocupă de cosmogonie" ;

Col. III, r. 3 : ,.Tekmor1 (provine) dinPoros8 ;

Cunoscut nouă din ampla prezentare

fl!.cută de D. L. Page in

,Classical Review", 1959, 2.

90

FRAGMENTE

Col. III, r. 6 : "Pe Poros, din elementulprimordial

8/15/2019 Ion Banu -


arche ]3, care deschide calea deveniriiporimos ]"4 ;

Col . III, r. 14 : "Poros este întocmaiunui element pri-

mordial" ;

Col. III, r. 16- 17 : " [Poros şi Tekmor]sînt începutul

şi sfîrşitul tuturor lucrurilor" ;

Col. III, r. 21 : "al treilea este Skotos"5

Acestea sînt citale comentatorului dinpoemul alkmanic. !n rest, papirustllcuprinde consideraţiile exegetului

asupra poemului, filctlte î11 spirit

8/15/2019 Ion Banu -


peripatetic.

Fr. 2

Mulţumirea ], sora Eunomiei6 şi a luiPeitho7, fiică a

Proma theiei 8•

Fr. 44 Diehl

OTE

1 Te.mor : "demarcaţie"', "limită",bomă". în schema imaginati de

Alkman apareca o forţă delimitativă,

8/15/2019 Ion Banu -


al cărei rol echivalează cu cel al

,opririi" in devenirea lucrurilor.

2 Poros : ., mijlocul de acţiune", ..planul" după care lucrează demiurgul

in speţă, Tethys) .

3 Comentatorul ntt precizează care estenatura acestui element.

4 Porimos. adjectiv. care formează osintagmă cu arche.

5 Skotos : Obscuritatea din procesuldevenirii. Textul deteriorat nu

permite să se înţeleagă ce rol

8/15/2019 Ion Banu -


cosmogonic avea obscuritatea.

6 Eunomia : Bună orînduire in stat,

abstracţie personificat!\.

7 Peitho : Persuasiunea.

8 Promatheia : Prevederea. Toţi aceştiermeni aparţin vocabularului

politic grec: din )ecolele VII-VI i.e.n. E

reprezintă pietrele unghiulnre

din sistemul de propagandă politicăspartană care încerca să potolească

spiritele nemulţumite care pretindeaureforme economice şi politice. Vezi

8/15/2019 Ion Banu -


nota 7 la Tyrtaios.

ARCHILOCHOS

OTĂ INTRODUCTIVĂ

Originar din insula Puros, Archilochos

rece drept cel mai de seamA

ambograf al antichităţii greceşti. Dinopera sa au rămas fragmente

răzleţe şi mutilate. A scris atît elegii cîtşi versuri iambice, din care redămcîteva fragmente.

Fr. 1

Lancea-mi dă pîinea . . . tot lancea-mi

8/15/2019 Ion Banu -


mbie şi vinul de

smar

Pe care-1 sorb răzimat iarăşi de suliţamea.

Fr. 2 Diehl

Fr. 2

Averea, aurul lui Gyges1 nu le caut.

ici n-am să-mi prind îndemn vreodatăsă-1 întrec.

nvidie zeii nu-mi stîrnesc şi nici tiran

-aş vrea s-ajung. De-ar sta departe-aşa

8/15/2019 Ion Banu -


un gînd !

Fr. 22 Diehl

Fr. 3

Toate lasă-le în seama zeilor, căci

deseori

Ei îi saltă din ţărîna neagră pe ceinăruiţi

n urgie, dar şi-i surpă pe toţi cîţi şi-auprins temei,

92

FRAGMENTE

8/15/2019 Ion Banu -


Şi-i reped de-a rostogolul. Se deschide-atunci doar chin.

Toţi cu mintea rătăcită, pribegesc să-nchege-un rost . . .

Fr. 58 Diehl

trad. Simina Noica)

Fr. 4

Toate cele de care au trebuinţă oamenii

Sînt rod al strădaniei şi al muncii lor

Fr. 14 Diehl

OTĂ

8/15/2019 Ion Banu -


1 Rege al Lydiei (c. 687 - 652 i.e.n.),vestit pentru marile lni bogăţii ;

Aurul lui Gyges" semnifică în acestpoem .,aurul deţinut de tirani".

•

MIMNERMOS

OTĂ INTRODUCTIVĂ

Mimnermos din Colofon, sfîrşitul sec. aVII-lea te.n., s-a făcut cunoscut ca autor de elegii, scrise în dialect ionic,majoritatea grupate într-o

,carte" intitulată Nanno, numele unei

celebre flautiste a timpului. ll'ragmentul

8/15/2019 Ion Banu -


pe care-I reproducem este o ekphrasis,descriere a unui obiect de artă, şiaparţine acestei culegeri_ Este vorba de

o lucrare de mare fineţe, operă a luiHefaitos (ATHENAIOS,Deilmosophistae XI, 470 a)

reprezentînd ,.cnpa" de aur în careSoarele străbate zilnic cerul. În fond,

ema este inspirată de teoria conformcăreia Soarele înconjură Pămîntul,

scufundindu-se şi răsărind din apele

Oceanului :" Soarele trudeşte toată ziua, fără să ştievreodată

8/15/2019 Ion Banu -


ce-i odihna, nici el, nici caii lui. Dendată ce Eos1

cu degete trandafirii, părăsind Oceanul,se înalţă

pe cer, încîntătoarea cupă care a ieşit

din mîinile

ui Hefaitos, făurită din aur, îl poartăadormit. Tăind

valul, pe creste înspumate, cu ramelentinse,

el lasă în urmă ţinutul Hesperidelor. Sendreaptă spre

inutul etiopienilor2, acolo se odihnesc

8/15/2019 Ion Banu -


car şi cai,

pîn'ce soseşte matinala Eos. Atunci

numai fiul lui

Hyperion3 se urcă în carul său.

Fr. 10 Diehl

OTE LA MIMNERMOS

OTE

1 Aurora. Cf. Iliada VII. 42 1 - 423. omagine asemănătoare : Soarele

ese din Ocean şi se inalţă pe cer.

8/15/2019 Ion Banu -


1 Drumul de noapte al Soarelui începea vest din ţinutul Hesperidelor,

fiice ale Nopţii. străbate Oceanul cenconjură Pămîntul şi se încheie

undeva pe coasta de răsărit a Africii,

unde se presupunea că locuiauetiopienii. Vezi Stesichoros, fr. 6 Diehl.

a Titan, fiu al lui Uranos şi al Gaiei.Hyperion şi Theia dau naştere

ui Helîos, Selenei şi Eos.

SEMONIDES DIN AMORGOS

OTĂ INTRODUCTIVĂ

8/15/2019 Ion Banu -


Contemporan cu Archilochos. Născut laSamos, Semonides a fost

nevoit din cauza luptlor politice să serefugieze la Amorgos (a doua

umătate a sec. VII l.e.n.). A scris, de

preferinţă, poeme iambice, pe un

on pesimist. Dintre fragmentele rămasecel mai cunoscut este o satiri:i

mpotriva femeilor. Redăm mai jos unfragment care, după model archilochic,

ncepe printr-o apostrofă :Copile, Zeus tunătorul ţine-n mîini

Sorocul lumii şi o cîrm uie cum vrea.

8/15/2019 Ion Banu -


ar oamenii sînt fără minte. Efemeri,

Trăiesc aidoma jivinelor. Nu şti u

Ce împlinire va da zeul sorţii lor.

Speranţa şi încrederea-i hrănesc,

De cîte ori îşi face loc un gînd smintit.

Adastă ziua unii, alţii tîlcul plin

Care se deapănă din ani ; şi cred cu toţi

Că anul nou le-aduce doar belşug.

Dar înainte de-a-şi vedea visul întreg,

-ajunge, hîdă, bătrîneţea şi se sting

8/15/2019 Ion Banu -


Răpuşi de-o boală blestemată1.

Fr. 1 Diehl, 1 - 1 1

trad. Simina Noica)

OTĂ

1 Acest poem dezvăluie o concepţiesumbră despre viaţi:i. Zeus este

acela care hotărăşte soarta tuturor.Oamenii însi:i trăiesc neştiutori

faţă de ce le este hărăzit.

96

TERPANDROS

8/15/2019 Ion Banu -


OT TNTRODVCTIV A

Originar din Mcthymna, insula Lesbos,

Terp:mdros face parte din

pleiada acelor muzicieni vestiţi care aupus bazele cltharodiei in Grecia

veche. Invitat la Sparta să contribuieprin dntecele sale la înflăeărarea

celor descurajaţi în lungile războaie cuM:essenia (sec. VII î.e.n.), Terpandros .

a întemeiat aici o şcoalii muzicală demare prestigiu.

Fr. l

8/15/2019 Ion Banu -


DIODOR VIII, 28. CitharedulTerpandros era de neam

din Methymna. Atunci cînd inLacedemona au izbucnit

răscoale, un oracol a prezis că pacea se

va instaura din

nou numai cînd locuitorii vor ascultamuzica citharei lui

Terpandros. Şi îutr-adevăr, melodiile luTerpandros, care

se acompania singur cu iscusinţă lacithară, a readus buna

nţ.C'legere.

8/15/2019 Ion Banu -


F r . )

...

Acum înfloreşte şi virful lăncii purtate

de tineri

Şi sunetul dulce de cîntec, dreptatea deoţi respectată,

edezminţit aj utor în bunele infăptuiri.

Fr. 6 Bergk

9i

8/15/2019 Ion Banu -


CEI "ŞAPTE INŢELEPŢI"

OTĂ INTRODUCTIVĂ

Oda.t!i cu procesul de constituire a.statului grec, în multe cetăţi se

afirmă personalităţi de seam!i, ilustreprin activitatea lor. oameni de

stat. legislatori, oameni de culturii.

Faptele şi scrierile unora au rămas

consemnate în memoria timpului, au fostransmise prin tradiţie şi, în

acest fel, aşa cum s-au alc!ituit .,cicluri"de poezie epică şi eroicii. au

8/15/2019 Ion Banu -


apărut şi ,,culegeri" despre viaţa şiactivitatea. a .. şapte înţelepţi", de fapt

scrieri anonime in proză, destinatepublicului larg. um!irul de .. şapte"

se explică prin influenţa unei str!ivechi

radiţii orientale, de găsit, de

pildă, in cîntecele epice despreGhilgameş (tăbliţa XI).

Componenţa listei celor .. şaptenţelepţi" a variat, dar, incepind din

sec. VI i.e.n. şi pină la sfirşitulantichJtăţii, patrn nume au rămasconstant introduse : Thales din Milet,

Bias din Priene, Pittacos şi Solon.

8/15/2019 Ion Banu -


Scitnl Anacharsis a fost introdus in sec.V, ca simbol al .. purităţii'"

moravurilor onor populaţii neatinse încăde tarele chilizaţiei.

Scopul antologillor referitoare la cei

şapte înţelepţi, de obicei rcprezentaţi caparticipanţi la un banchet ( symposion)ce-i reune,'jte peste puntea timpului, eraacelaşi cu cel al culegerilor de fabule ..csopice"

moral · Şi. educativ. Demetrios din

Phaleron, spre sîuşitnl sec. IV î.e.n.,care a intocmit prima culegere de fabuleatribuite lui Esop, este totodată

8/15/2019 Ion Banu -


şi autorul unor liste de ma:rlm.e şisentenţe atribuite .,celor şapte". La

Teofrast apare prima oară povestearipodului, semn distinctiv al snpremeinţelepciuni, pe care .. inţelepţii" şi-1rec unul altuia, din dorinţa de a arăta că

nici unul nu deţine cheia inţelepciuniiadevărate (Plutarh.

Solon 4).

O altă expresie literar!i a grupării,celor şapte" este şi apariţia unui

,roman" popular, pe baza unor schimburi de epistole intre .. înţelepţi".

n lucrarea sa Banchetul celor şapte

8/15/2019 Ion Banu -


nţekpţi, Plutarh ll introduce şi pe

Esop in mijlocul acestoro., incerc::ind

astfel o apropiere intre cele mairăsplndite ,.romane" populare dinantichitatea gread.

98

CEI "ŞAPTE ÎNŢELEPŢI"

1 0 [73 a]

1. DIOG. LAERT. I, 40. Cu privire lacei şapte înţelepţi

{căci se cuvine să amintim aici, în liniimari şi despre ei) ,

8/15/2019 Ion Banu -


ni se transmit următoarele informaţii.Damon din Cyrena1,

care a scris Despre filosofi [FHG IV,277] îi critică pe toţi,

dar în mod special pe cei şapte înţelepţ

Anaximenes2

afirmă că toţi s-au preocupat de poezie,ar Dikaiarchos3

fr. 28 FHG II, 243 ; vezi "Hermes" 27 (1892) , 120, 126]

afirmă că aceştia n-au fost nici înţelepţişi nici filosofi, ci

nişte oameni cu o minte ascuţită şi

8/15/2019 Ion Banu -


egiuitori. Archetimos

din Syracusa4 [FHG IV, 318] a

menţionat o întrunire a

or, la curtea lui Kypselos5, la carespunea că ar fi fost

şi el de faţă. Ephoros6 însă [FGrHist. 7F 18 1 , II, 95] sus

ine că întrunirea ar fi avut loc la curteaui Cresus, fără

participarea lui Thales. Alţii însă spuncă ei s-ar fi întrunit

atît ]a Panionion7, cît şi la Corint şi la

Delfi. .-<\.firmaţiile

8/15/2019 Ion Banu -


or sînt în contradicţie şi fiecăruia dintreei i se atribuie

cînd o învăţătură, cînd alta, cum ar fiurm ătoarea : [86

B 7 ] :

.A trăit un înţelept, Chilonacedemoniauul, care a afirmat

următoarele : ((Nimic prea mult ; toateucrurile bune se adeveresc la vremeaor >>".

Există contradicţii şi cu privire lanumărul lor, căci

Leandrios8 [fr. 4 FHG II, 336] pune în

ocul lui Kleobulos

8/15/2019 Ion Banu -


şi al lui Myson, pe Leophantos, fiul luiGorgiadas din

Lebedos ori din Efes şi pe cretanulEpimenides9• Platon

99

CEI ŞAPTE INTELEPTI

nsa, 1n Protagoras [343 A] îl pune peMy::.on în Jocul lui

Periandros, iar Ephoros [FGrHist. 70, F182, II, 95]

pe Anacharsis, în locul lui Myson. Alţii

8/15/2019 Ion Banu -


l adaugă şi pe

Pythagoras. Dikaiarchos ne transmite

numele a patru

nţelepţi, care sînt admişi de toţi :Thales, Bias, Pittacos,

Solon. El menţionează şi pe alţi şase,dintre care alege trei,

pe Aristodemos, pe Pamphylos, peacedemonianul Chilon,

pe Kleobulos, Anacharsis şi Periandrosunii îl adaugă pe

Acusilaos [8 A l j, fiul lui Kabas sau

Scabras din Argos.

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


fiul lui Chabrinos, din Hermione, şiAnaxagoras1o [59, A,

30.33 ). Hippobotos, în lista filosofilor i include pc Orfeu,

Linos, Solon, Periandros, Anacharsis,

Kleobulos, Myson,

Thales, Bias, Pittacos, Epicharmos [23,A, 6 c ] . pe

Pythagoras.

2. PLATOX, Pmtagoras 343 A . Printn:aceştia [si m patizanţi ai modului deviaţă din Laconia J, t:rau Thale dinMilet, Pittacos din Mytilene, Bias din

Priene, Solou al

8/15/2019 Ion Banu -


nostru, Kleobulos din Lindos, Myson diChenai şi, se

spunea şi de un al şaptelea, Chilon dinLacedemona. Aceştia

erau toţi discipoli zeloşi şi iubitori ai

modului de viaţă

1acedemonian. Oricine îşi poate daseama despre felul

nţelepciunii lor, luînd în considerarenvăţăturile concise

şi vrednice de amintit, rostite de fiecareatunci cînd s-au

adunat la templul de la Delfi, spre a-i

8/15/2019 Ion Banu -


nchina lui Apolion

ofranda înţelepciunii lor şi cînd au

gravat acolo acele

nvăţăminte pe care toţi le preamăresc :"Cunoaşte-te pe

ine însuţi" şi "Nimic prea mult". Afirmacest lucru fiindcă

acesta era modul de a filosofa al celor vechi : o concizie

aconică. Lui Pittacos i se atribuie zicalaceea răspîndită

pe care o laudă înţelepţii : "e greu să fii

virtuos pînă la

8/15/2019 Ion Banu -


1 00

DOXOCilAI'IA

capăt". Chamz . 164 D şi urm . Într-unchip oarecare, spun

eu, tocmai acest lucru n·preziutănţelepciunea : a se cunoaşte pe sine şi

sînt de acord cu acela care a pus oasemenea inscripţ.ie pe frontispiciul templului de la Delfi . . . Iar

,Cunoaşte-te pe tine însuţi" şi "Fiinţelept" sînt unul şi

acelaşi lucru, aşa cum o arată inscripţia

şi cum o susţin

8/15/2019 Ion Banu -


şi eu. S-ar putea totuşi ca unii srt creadăaltfel ; aşa cum

s-au petrecut lucrmile, după cum ni separe, cu aceia care

au aşezat ulterior cddalte inscripţii, şi

anume "Nimic

prea mult" şi , . Chez:!şia în tovărăşeştenenorocirea". Ei

şi închipuiau ciJ "a te cunoaşte pe tine1nsuţi este un sfat,

"

şi nu cuvintul cu care zeul întîmpina pe

cei ce păşeau în

8/15/2019 Ion Banu -


sanctuar. Pentru ca şi ei, l a rîndul lor săntocmească

nscripţii nu mai puţin folositoare, le-augravat pe acestea.

3. STOBAIOS l ll . 1 - 1 12. Jl aximc/c

celor şaj)tc i1zţdcpţi,

după Demdrio-; d i n .Pha knm1 1 .

a. K I.EOHl" LO:'- IJ l J'\ U N DOS, F l" J, 1,11 1 EVA CORA::;, A S PUS :

1 . "Măsura l·sh: lucrul L'd mai lnm. 2.Se cuviue să-ţi

respecţi p:u-int de. 3. Ptt n· azii-ţi

n;pul :;;i mi ntea sănătoase . 4. {;-ţi

8/15/2019 Ion Banu -


pLtct să ascul ţi mult(', dar să nu spuim ulte .

5. Fii mai ckgrabă m ult ştiutor decîtnt>ştiutor. 6. Să-ţi

fie vorba l'lin{l de lmnăn)inţă. 7. Fii

prieten al Yirtuţii şi

străin de r:mtat L . 8. Crăşte nedreptateaşi cultivă pietatea. ). Concct:ttcnilor 7ti dă-le sfat urile cele mai bune.

10. Dom ini'1 plăcc'T a . i 1 . i\u face

nimic uin silă. 12. Educă-ţicopiii . 1. H. oag;:dc sorţi i1t. 14.Pune capftt duşmăniilor.

8/15/2019 Ion Banu -


15. Cow;i (kr,·t drept vri"ij ma pe cdce este \'r tj maşttl

poporului. 16. Să nu te sfrt dc::,;ti cunevasta în faţa străinilor

i nici să-i arăţi o atenţie pn·a mare ;

una denotrt prostie,

cealaltă poate părea nebunie. 17. Kupedepsi pc sclavi

cînd sînt băuţi, căci astiel vei aprirea tunsuţi băut.

18. Căsătoreşte-te cu cineva dl: rangulău, căci dac:t \·ei lua

o nevastr\ di ntr-o familil: mai bună,

8/15/2019 Ion Banu -


ni dobîndi tu însuţi

stăpîni . 1 ). u rîde alrthni de cel ce

a pe alţii în batjocură,

1 0 l

CEI ŞAPTE INTELEPTI

căci vei ajunge urît de cei batjocoriţi.20. Nu te mindri

cînd îţi merge bine şi nu te umili cînd teafli la strimtoare .

"

b. SOLON ATENIANUL, FIUL LUI

EXEKEST IDES, A SPUS :

8/15/2019 Ion Banu -


1 . "Nimic prea mult. 2. Nu te ridica închip de j udecător, căci vei ajunge urîtde cel osîndit. 3. Fereşte te de

plăcerea care aduce mîhnire . 4. Să ai

mai degrabă încredere în nobleţeacaracterului decît în j urămînt. 5. Punecapăt discuţiilor prin tăcere, iar tăceriiprin sezisarea clipei

prielnice. 6. Nu minţi, ci spuneadevărul. Î. Preocupă-te

de lucruri importante. 8. Nu te arăta maidrept decît

părinţii tăi. 9. Nu-ţi face prea repede

8/15/2019 Ion Banu -


prieteni iar pe cei

pe care i-ai dobîndit nu-i renega prearepede. 10. Dacă

vei învăţa să te supui, vei învăţa şi săconduci. 1 1 . Dacă

ai în vedere că alţii trebuie să dea

socoteala, supune-te

şi tu. 12. Nu da concetăţenilor tăisfaturile cele mai plăcute,

ci pe cele mai folositoare. 13. Să nu fiin;;okut. 14. Nu te

8/15/2019 Ion Banu -


ntovărăşi cu oamenii răi. 15. Cinsteştepe zei . 1 6. Să-ţi

stimezi prietenii. 17. Nu spuue ceeace ai văzut. 18. Dacă

ai văzut ceva, taci. 19. Fii blînd ctt ai

rli . 20. Dovedeşt

cele nevăzute prin cele văz nte".

c. CHILON LACBDEMONIANUL,FIUL LUI DAMAGETOS, A

SPUS :

1 . "Cunoaşte-te pc tine însuţi. 2. Cindhei să nu vorbeşti.

8/15/2019 Ion Banu -


prea mult, căci o să greşeşti. 3. Nuameninţa pe oamenii

iberi, căci este o faptă nedreaptă 4. Nudefăima pe se

menul tău, căci vei auzi lucruri ce te vorntrista. 5. Nu

alerga grăbit la ospeţele prietenilor dar zoreşte te cînd

aceştia se află la necaz. 6. Să-ţi faci o

8/15/2019 Ion Banu -


nuntă modestă .

7. Pe om să-1 fericeşti numai după ce a

murit. 8. Respectă

pe cel mai în vîrstă. 9. Urăşte pe cel cese amestecă în treburile altora. 10.

Preferă paguba în locul unui cîştigruşinos, una te va supăra o singură dată,al doika tntdeauna.

102

DOXOGRAFIA

1 1 . Nu ride de nenorocirea altuia. 12.Dacă ai cumva o fire

aspră, poartă-te cu blîndeţe, ca să

8/15/2019 Ion Banu -


nspiri mai degrabă

respect decît teamă. 13. Fă ordine în

propria-ţi gospodărie.

14. Să nu îngădui gurii s-o ia înainteaminţii. 1 5. Stăpîneşte-ţi mînia. 16. Nu

dori ceea ce nu este posibil. 17. La drumnu te grăbi s-o iei înaintea (altora) . 18.

ici nu gesticula, căci este un semn desminteală. 1 9. Supune-te legilor.

20. Dacă ai fost ndrcpttţit, împacă-e, iar dacă ai fost

ignit, răzbtm5-! c·''.

d. TIIALES JjJ::-.; I I I.l\T, FI C L LU

EXAMYAS, A SPUS :

8/15/2019 Ion Banu -


. "Chtzăsia est e to\·a răsa nenorocirii.2. Adu-ti aminte

de prieteni, fie c:t sînt de f ţă, Jie căsînt absenţi. ' 3. Să nu

e preocupe înfăţişarea, ci comportarea.

4. Nu te îmbogăţi

pe căi nedrepte. 5. CnYîntul tăn să nu tenjosească în ochii

acelora cu care te-ai legat prin jurămint6. Nu ezita în a-ţi

măgnli părinţii. 7. Nu considera răul cavenind de la tatăl

ău. 8. Ajutorul pe care-I vei da

8/15/2019 Ion Banu -


părinţilor tăi, îl vei primi

u, la bătrînt:ţe, ele la copiii tăi . 9. Este

un lucru anevoios

să te cunoşti pe tine. 10. Este foarteplăcut să obţii ceea

ce doreşti . 1 1 . ln<"tctivitat ea l'Stcplictisitoare. 12. Lipsa

de stăpînire este vătrllnătoare. 13. Esteo povară să fii

necioplit. 14. Deprinde-te şi tn şidcprinde-i şi pe ceilalţi

cu ceea ce este mai bun. 15. Nu fii

nactiv, chiar dacă eşti

8/15/2019 Ion Banu -


bogat. l G. Nn dezvălui lucrurile urîtedin casa ta. 17. Să

fii mai curînd invidiat decît compătimit.18. Păstrează

măsura. 1 9. u te încrede în oricine.

20. Dacă eşti în fruntea lucrnri ! ur, r•unc ordin..: în viaţa ta".

e .

'ITTACOS DJN LESBOS, FIUL LUIHYRRA, A SPUS :

1 . " Sesizează momentul prielnic. 2. Nudestăinui ceea

ce ai de gînd să întreprinzi ; căci dacă n

8/15/2019 Ion Banu -


vei reuşi, va rîde

umea de tine. 3. Ia pildă de la prieteni.

4. Nu săvîrşi

ucrurile pe car<:: le dezaprobi la ceice-ţi sînt aproape.

5. Nu-l ocărî pc netrebnic ; căci pe lîngăoate asupra lui

apasă i. pedeapsa zeilor 6. Restituiebunurile încredinţate.

103

8/15/2019 Ion Banu -


CEI ŞAPTE INTELEPT!

7. Îndură paguba măruntă ce vine de lacei apropiaţi. 8. )fu

vorbi de rău pe prieteni şi nici pe

duşman de bine, căci

este o faptă nechibzuită. 9. E mare lucrus{L cunoşti viitorul ; trecutul este sigur.

10. Pămîntul iţi dă încredere, în timp cemarea inspiră nesiguranţă. 1 1 . Ciştiguleste

8/15/2019 Ion Banu -


nsaţi abil. 12. Fii stăpîn pe ceea ce îţiaparţine. 13. Cultivă pietatea,nstrucţiuuea, cuminţenia, j udecata,

adevărul, încrederea, priceperea,ovărăşia, ordinea. meseria" .

f. BL'\S DIN PRIENE, FIUJ, LUl

TEl'TAMIDAS, A SPUS :

1 . "Majoritatea oamenilor sint răi . 2.Să te priveşti in

oglindă şi dacă arăţi frumos, săsăvîrşeşti l ucruri frumoase,

ar dacă arăţi urît să completezi prinfapte irumoase defectele na !:urii. 3.Apucă-te cu greu de un l ucr u . dar

odată

8/15/2019 Ion Banu -


ce te-ai apucat, ţine-te stăruitor de d. 4.Detestă vorbirea

grăbită ca să nu greşeşti ; căci nrmcazăcăinţa . 5. Să nu

porţi in cuget nici credulitate i nici

răutate . 6. S{t nu îngădui sminteala. 7.ndrăgeşte cuminţenia . 8. Recunoaşte c

zeii există. 9. Reflecteazrt asupra fapteiale . 10. Ascultă

multe. 1 1 . Spune ceea ce este potriviti pri..:l 1ic . 12. Dacă

eşti sărac, nu aduce mustrări celor bogaţi. îu afar:t de caznl

cînd acestea sînt de un mare folos. 13.

8/15/2019 Ion Banu -


Pe omul Il('nednic

nu-l l ăuda pentru bogăţia lni. 14. Obţin

ucruri le prin

convingere, nu prin constrîngere 15.Faptele bune săvîr

şite să le atribui zeilor, nu ţie. 16. În

inereţe fă-ţi provizii

de fapte bune, iar la bătrîneţe d.::nţdcpcinnc. 17. La lucru

să ai ţinere de minte, la momentulpotrivit prevedere,

8/15/2019 Ion Banu -


n privinţa caracterului demnitato.. . îceasul trudei stăpînire de sine, înmomente de teamc"l încredere în zei, la

bogăţie prietenie ; cuvîntului dă-i forţaconvingerii, tăcerii

îlc, j u decăţii dreptate, îndrilznclii c

ar.tj , acţi unii tftrie,

străl ucirii prestigiu".

g. PERIANDROS DIN CORINT, FIUI,LU I K.\' PSELOS, :\ p1_::; :

. . ,Cercetează totul. 2. Tihna este uuth:ru b un. 3. Graba

este nesigură. 4. Cîştigul este rnşino:; *

:>. O învinuire a

8/15/2019 Ion Banu -


Textul nesigur.

1 0-l

DOXOGRAFIA

firii13• 6. Dc·mocraţia este mai bună

decît tirania. 7. Plăcerile sînt pieritoarear virtuţile nepieritoare. 8. Fii cumpătan fericire şi înţelept în nefericire. 9. E

mai bine să

faci economii decît să trăieşti în lipsuri.10. Pregăteşte-te

să fii demn de părinţii tăi. 1 1 . Cît timprăieşti lumea

să te laude iar după ce ai murit să te

8/15/2019 Ion Banu -


fericească. 12. Poartăte la fel cuprietenii fie că sînt fericiţi, fie că sîntnefericiţi.

13. Păstreazţl lucrul la care ai consimţitde bunăvoie, căci

e rău să-I nesocoteşti . 14. Lucrurilesecrete nu le da în vileag.

15. Să mustri în aşa fel încît să devii madegrabă prieten.

1 6. Foloseşt<::-te de legi vechi şi de

mîncăruri proaspete.17. Nu numai să-i pedepseşti pe cei cegreşesc, dar şi să-i împiedici pe cei ce

sînt pe punctul de a greşi. 18. Ascunde ţ

8/15/2019 Ion Banu -


nefericirea ca să nu producă bucurie

duşmanilor"H .

01'E

1 Damon din Cyrena, scriitor citatfrecvent de Aeliano.>, în Historia

Varia III, 14, de pildă, şi de Athenaios,

Deipnosophis!ai 10, 442.

1 Ana:s:imenes, retor, nepotul luiAnaximenes din I-ampsakos, care

era, de asemenea, retor.

3 Dikaiarchos din Messina (sec. III

8/15/2019 Ion Banu -


.e.n.) . discipol al lui Aristotel,

autor al lucrării Viaţa Helladei (Blor,

EA.).lfo o). un fel de L>torieculturală a Greciei.

4 Archetimos din Syracusa. istoric

necunoscut din altrt parte.

1 Kypselos, tiran al Corintului, la finelesecolului VII î.e.n.

8 Ephoros (sec. IV i.e.n.), primul autor grec al unei istorii universale,

7 Panionion, sauctuarnl Confedernţieionienc din Mycalc, nu prea

departe de Efes.

8/15/2019 Ion Banu -


8 Lectura :cea mai verosimilă a numeluieste M:dandrio.

Vezi p. 72.

18 tntruclt Aua:x:agoras estecontemporan cu Pericle nu poate ii incl

lll

ntr-o listă de .. înţelepţi" din secolulVII î.c.n.

u Vezi nota 7 la Thales.

11 Tyche (Soartă), aici personificareagreacă a hazardului. Este repr:,:

zentată cu cununa pe cap şi cu cornul

abundenţei.

8/15/2019 Ion Banu -


13 Text lacunar.

14 Referitor la aceste ştiri despre cei .

şapte înţelepţi", Bruno Snell, Zur

Geschichte uom Gastmahl der SiebenWciscn, Thesaarismata, Festschrift . . .

da Kapp, Munchen, 1954.

J IRICI AI SECOLULUI VI

.

ALCAIOS

OTA INTRODUCTIV A

8/15/2019 Ion Banu -


Alcaios a fot o remarcabilăpersonalitate politică şi literară de la

sfirşitul sec. YII i.e.n. A luptat înprimele rînduri ale aristocraţiei din

nsula Lesbos. locul său de naştere,

mpotriva tiraniei deţinute de familia

Kleanactizilor. Nevoit să se refugieze înnordul Lesbos-ului impreună

cu un grup de prieteni. Alcaios continuăo luptă ueimpăcată impotri m

iraniei. Cu acest prilej a scris poemuldin care redăm fragmente .

Fr. 1

8/15/2019 Ion Banu -


Mă-nfioară vîntul . Volbura n-o-nţeleg

Din larg îşi urcă valul freamătul cerc

n jurul nostru. Prinsă-n spulber

ntunecata corabie aprig

t-;e poartă. Hula frînge tăria-n noi.

Atinge unda poala catargului

Şi pînza-ntreagă se despică

Larg clătinîndu-şi ]n vînt fîşia.

Slăbesc odgoanele

Zvîcneşte marca greu pe punţi şi

8/15/2019 Ion Banu -


Toată povara o zvîrlă-n valuri.

Aşa se spune : nava izbită-n larg,

De-abia se-ndeamnă lupta s-o dea subploi ;

Hl7

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


A L C :\!OS

Şi-n zvon sălbatic de furtună,

Stînci nevăzute-o strivesc şi-o sfarmă .

Se-ncheagă ceas de cumpănă printre nm. .

Dar eu, lăsîud, prietene, orice grij i,

Cu voi m-aş prinde să petrec şi

ar aş sorbi un pahar cu Bykhis1.

Fr. :;o Diehl

tra··l. S':'mina !\',Jica)

8/15/2019 Ion Banu -


Fr. 2

Zeii nemuritori ne-au dat victoria2

Fr. 38 Diehl

108

FRAGMENTE

Fr. 3

Marea sală de arme scapără în sclipirilearamei. În cinstea

ui Ares toată încăperea este împodobităcu lucitoare coifuri de pe care unduiesc

albe cozi de cai, podoaba capetelor de

8/15/2019 Ion Banu -


viteji. Cnemide de bronz, pline de luciriapărători impotriva zborului năpraznical săgeţii se află priponite de j ur

mprejur, in locuri ferite. Cuirase de inde curînd urzit,

scuturi scobite alături de săbii dinChalkis sînt aruncate

peste tot, amestecate la rînd cu tot felulde curele şi tunici8•

De îndată ce ne-am luat acest

angajament nu ne este îngăduit să uitămpentru ce ne aflăm aici.

Fr. 54 Diehl

8/15/2019 Ion Banu -


Fr. 4

Acum, deoar cc Myrsilos a murit, se

cuvine să te îmbeţi

virtos . . .

Fr. 39 Diehl

Fr. 5

Aşa cum se zice că Aristodamos a grăito vorbă cu tîlc la

Sparta, banii fac pe om şi nici un săracnu poate trece drept

nobil şi respectabil .

8/15/2019 Ion Banu -


Fr. 101 Diehl

Fr. 6

O, Sărăcie, rău greu de îndurat şimpotriva căruia nu poţi

upta, tu, care impreună cu sora taecredinţa copleşeşti

atîta omenire•

Fr. 142 Diehl

Fr. 7

Ce gînd, ce intenţie, o patria mea, te-anăruit la plmînt

8/15/2019 Ion Banu -


pentru o atît de îndelungată vreme ?

Fr. 35 Df.eh1, 1 -2

f!J

ALCAIOS

Fr. 8

o război oamenii sînt zidul cetăţii8•

Fr. 35 Diehl, 1 O

Fr. 9

ntr-un singur glas l-am ridicat pe

Pittacos, cel de neam

8/15/2019 Ion Banu -


prost, să fie tiranul cetăţii lipsite decuraj şi de noroc, slăvindu-! pe toatecăile.

Fr. 81 Diehl

Fr. 10

El vă calcă spetele cu picioarele-i late,voi tăceţi umili,

ca unii care se află în faţa unui mort depe cealaltă lume . . .

Dar nu aşa cetăţeni, aşa nu mai merge.Aţîţaţi flacăra

stinsă a bîrnei care fumegă, faceţi ca

umina să ţîşnească ! 7

8/15/2019 Ion Banu -


Fr. 27 Diehl (= Ox. Pap. XI, 1360}

OTE

1 După o informaţie a lui .Herakleides,Alkg. Hom. 5, se ştie că acest

poem este o alegode privitoare lasituaţia tulbure din Lesbos. Alegoria

corăbiei bltute de vinturi şi de valuri

statul, supus frămintărilor interne)

a fost folosită de poet şi in alte creaţiiale sale. A fost imitată de poeţi

cunoscuţi ai autichităţii, printre care şide Horaţiu,

8/15/2019 Ion Banu -


1 Victoria partidei aristocratice cllnLesbos impotriva lui Myrsilos.

iran aparţinînd familiei Kleanactizilor.

1 Descrierea ecWpamentului de rlzboieste făcută in spirit epic amin

ind de pasaje asemănătoare din

epopeile homerice. Acest echipament

nu este insă destinat luptltorului de rind,uşor inarmat.

Aluzie la pregătirile pentru r!scoalămpotriva tiraniei din Lesbos.

8/15/2019 Ion Banu -


1 Fragmentele 5 şi 6 sint expresiasimţAmintelor unui om minat. care

şi-a pierdut prerogativele. Asem!l.nareacu poemele scrise de Theognis

este izbitoare.

Aforism celebru. parafrazat de:,'_ Sofocle (Oetlip Rege 56 -51) şi de

Tucidide (VII, 77, 7).

7 Flacăra răscoalei.

111

HYBRIAS

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


Sînt numit "stăpîn" de către cei înrobiţi .

Ei însă nu îndrăznesc să aibă lance şisabie

Şi frumos scut, învelit în blană, care îţi

apără pielea . . .

Toţi cad înspăimîntaţi la pămînt, subgenunchiul meu.

THEOGNIS DIN MEGARA

OT Ă INTRODUCTIV Ă

OrigiJiar din Meeara Istmicll. {Istmulde Corint), Theognis, poet elegiac

8/15/2019 Ion Banu -


de mare renume, a atins vîrstamatu.rltllţli in deceniile de mijloc ale

sec. VI i.e.n. Citeva ştiri desprinse dinpropriile sale mArturii il infll.ţi

şează ca participant actiT la luptele

civile din cetate. Mauil'estindu-ae

ca un adversar fll.ţiş al partidei locale,care lupta pentru instaurarea unui

regim democratic, odaU cu triumfulacestei partide, deposedat de bunurile

sale, Theognls a fost nevoit sll ia caleaexilului.

Elegille ce-i sint atribuite circulau

8/15/2019 Ion Banu -


strlnse şi ordonate în doul Antologii :

Gtwmologia, dedicatll. tinArului Kymos

şi Ptuaineuis ( EskorltJ/ii). ln. sec.

V i.e.n. insi, autorii care U pomenescnumele, printre care şi Platon.

se referă la operă denumind-o numaiEkgii. Cu timpul. uumll.rul elegiilor

autentice, aşa-numita .. carte a luiKymos" a devenit necunoscută, datorităadaosurilor şi interpolArilor . .. Cartea

ni Kymos" rll.mine peste veacuri unuldin cele mai reprezentatiye şi mai tipicemanuale de moraJă

practici conţintnd sfaturi, sentenţe şi

8/15/2019 Ion Banu -


precepte. toate cu caracter general.

dar în chip deliberat a.dresate tinerilor

din aristocraţia megarianll.. Ura

mpotriva adTei&arilor politicirăbweşte în consecinţll. adesea în

versurile

poetului,

THEO GNI S

Fr. 1 *

Kyrnos, cetatea-i aceeaşi, doar oameniis alţii. Pe \'remuri

u-ncumetau j udecăţi, legile nu le ştiau

8/15/2019 Ion Banu -


Se-nfăşurau în cojoace din piele decapră şi hrana,

Cit mai departe de-oraş, slobozi cacerbii, şi-o luau.

Astăzi sînt ei cei de frunte, stăpîni şi

nemernici :>e-arată

Toţi cei de neam. Mai înduri, Kyrnos, torăul să-1 vezi ?

Unii pe alţii se-nşală şi joc îşi bat uniide alţii,

edesluşind pe cei răi, nici pe cei buninu-i cunosc1•

v. 53- 58)

8/15/2019 Ion Banu -


Fr. 2

imeni nu este, Kyrnos, prin sine cauza

folosului

Şi nici a ponosului, căci de la zei ne vinamîndouă.

ar cel ce-ntreprinde ceva nu-i în staresă ştie

La ce anume sfîrşit, bun sau rău, va ajunge . . .

imeni nu-şi vede-mplinite ale saledorinţe :

Căci neputinţa, hidoasa, de-a curmezişu

se pune.

8/15/2019 Ion Banu -


Oameni fiind, întru nimic ştiutori, nutrimvane speranţe.

umai zeii îndeplinesc toate după cume e voia.

v. 133 - 142)

Pragmet:.tclle notate pri• uterisc sinpreluate din ..J. ntologie lit'ic4

8ruu:ll; traduceri de Simma Neica,Bucureti, Univers, 1170.

111

nffiOGNJS

8/15/2019 Ion Banu -


Fr. 3

Lipsa de măsură11, Kyrnos, este cel ma

mare rău

Pe care un zeu il trimite acelui om sortitpieirii.

\'. !51 - 152j

Fr. 4*

Kyrnos, berbecii , măgarii ori caii, derasă-i alegem ;

Şi-mperechiindu-i le dăm doar soiurifără cusur.

Dar un bărbat de obîrşie-aleasă se-

8/15/2019 Ion Banu -


ncumetă-adesea

Fiică din neamuri de rînd să-şi ia soţie,

atunci

Cînd îi aduce avere. La fel şi femeia îlcaută,

Oricît ar fi el de rău, numai pe omulavut.

Preţ au doar banii. Cel vrednic şi-alegesoţia-ntre răi, iar

Răul o caută-ntre buni. Astfel se curmă-averi

eamul. Tu, Kyrnos, de-1 vezi istovit,

nu te prindă mirarea 1

8/15/2019 Ion Banu -


Doar laolalt1-n cetăţi stau şi cei buni şicei răi.

v. 183- 192)

Fr. 5

efericirea celor buni face astăzifericirea celor răi,

Ce cîrmuiesc pe ceilalţi prin legi

scelerate.

v. 289- 290)

Fr. 6

ubite Zeus, dă-mi voie să mă minunez3

u domneşti

8/15/2019 Ion Banu -


peste toate, singur tu te bucuri de cinsteşi mare putere ;

cunoşti pînă în străfund ce gîndeşte şi cesimte fiecare om.

O, rege, puterea ta de guvernare se

ntinde peste toate !

Şi atunci cum se face, fiu al lui Kronos,că judecata ta

cutează să aşeze în aceeaşi balanţă asoartei oameni încărcaţi

de crime alături de oameni drepţi ?4Cugete hrănite cu

preceptele înţelepciunii& alături de

8/15/2019 Ion Banu -


altele, ademenite de

mreaja nedreptăţilor care-i prăvale pe

oameni pe povîrnişul

excesului . . .

v. 373 -380)

114

FRAGMEl'."TE

Fr. 7

u te grăbi prea repede. O comportarepotrivită se dovedeşte

n orice înfăptuire omenească calea cea

8/15/2019 Ion Banu -


mai bună.

v. 401 - 402)

Fr. 8*

Binele cel mai de preţ e să n-aj ungă

omul pe lume.

Soarele mult arzător nu-l vadă ochiin.icicînd8•

ar cel născut să coboare in clipă sprepoarta din Hades

Somnul să-I prindă adînc, întroienit subpămînt

v. 425 -427)

8/15/2019 Ion Banu -


Fr. 9

icicînd un cap de rob nu poate sta

drept7 : stă. mereu aplecat in jos, iar gîtul îi este încovoiat. ici trandafirulnici zambila nu pot răsări dintr-o tulpinăde spin . . .

v. 535 -537)

Fr. 10*

O, sărăcie mîrşavă, de ce mi te prinzigrea, de umeri ?

Trupul de ce mi-1 sluţeşti ? Gîndulncerci să mi-I pierzi.

Fără să vreau şi cu sila mă-nveţi o

8/15/2019 Ion Banu -


mulţime de rele8•

Eu doar hrăneam printre toţi cugetul bun

şi ales.

v. 649 -652)

Fr. 1 1

Omul sărac dintr-o dată s-a-navuţit, iar bogatul,

Doar într-o singură noapte a sărăcit. Celcu minte

-avu izbîndă, dar nechibzuitul şi-acîştigat, în schimb,

Faimă. Deşi de neam prost, el parte a

8/15/2019 Ion Banu -


avut de cinstire.

v. 662 - 666)

115

THEOGNIS

Fr. 12*

De-aş mai avea Simonide averea mea

de-odinioară.

u m-aş simţi intristat, stind lingă ceinstăriţi.

Oricît aş şti eu de multe, azi nu mă ia

8/15/2019 Ion Banu -


nimeni în seamă . .

n sărăcia mea, mut, totuşi mai binenţeleg

Eu decît mulţi, cum ne-alungă, cupînzele-albe lăsate,

egura nopţii pe toţi, din melianulhotar9•

v. 667-672)

Fr. 13

8/15/2019 Ion Banu -


u-i îngăduit nutritorilor să se lupte cunemuritorii,

nici să le cead socoteală ; dreptul acestanu aparţine

nimănui.

v. 686- 687)

Fr. 14

Zeus, cel ce locuieşte in văzduh, măcar de-ar întinde

mîna-i dreaptă asupra acestui oraşpentru a-1 apăra,

şi odată cu el şi ceilalţi zei preafericiţi

8/15/2019 Ion Banu -


Fie

Apollon să îndrepte rostirea şi firulcelor ce gîndim.

v. 757 - 760)

Fr. 15

Calcă in picioare poporul prost cumintea găunoasă,

oveşte-1 cu vîrful ascuţit al lăncii,pune-i gitul sub

ugul greu . . . Căci nu vei găsi printre

oamenii care se

8/15/2019 Ion Banu -


bucură de lumina soarelui popor maidornic de a-şi afla

stăpîn . . .

v. 846-850)

Fr. 16*

Umblu pe drumul cel drept, nu mă-nclinnici de-o parte

nici de-alta

Doar se cuvine să-mi port gîndul sprebune tocmeli.

116

8/15/2019 Ion Banu -


'a tria

cetate bogată

mă-ncumet s-o cîrmui. Dar n-aş

vrea

ici să mă-ntorc spre popor, nici să-i

ascult pe nedrepţi

v. 945 - 948)

Fr. 17*

8/15/2019 Ion Banu -


r-;-imeni pe lume, de-udată ce glia se-aşterne şi-ţi surpă

Fiinţa adînc în Ereb, spre-al Proserpineăcaş.

Ku-şi m4i desfată urechea în zvonuri de

flaut ori de liră.

ici nu-l mai poate-mbia Bacchus cudulcele-i dar.

Eu. cmnpi'mindu-le-acestea, cît timp mămai poartă genunchii

Spri nteni, iar capul mi-e drept, vreau sămă bucur deplin.

v, 973 -978}

8/15/2019 Ion Banu -


Fr. 18

O ju decată înţeleaptă10, o, Kyrnos, este

cel mai de seamă dar

făcut de zei oamenilor. Prin dreaptaudecată omul ajunge

să cunoască limitele oricărui lucru11•Ferice de cel ce o are

n spiri tul lui12•

v. 1 1 7 1 - 1 176)

Fr. 1 9

nteligenţa13 şi limbajul sînt bunuri.

Aceste însuşm apar

8/15/2019 Ion Banu -


nsă la puţini oameni, şi anume la cei înstare să le folosească pe-amîndouă aşacum se cuvine.

v. 1 185 - 1 186)

Fra:mnt?: apocrife

Fr. 20

Slujitorul vestitelor :Muze, dacă

cunoaşte miezul ascuns al

nţelepciunii, să nu-l păstreze, pizmaş,numai pentru sinel-6•

117

8/15/2019 Ion Banu -


THEOGNIS

Dimpotrivă unele lucruri să le caute

altele să le propoYă

duiască, altele să le înfăptuiască. Ce-ifoloseşte să le şti ·

de unul singur ?

Fr. 2 1

Cît mă priveşte, mă cutremur văzîndipsa de răspundere şi

8/15/2019 Ion Banu -


dezbinarea care macină populaţii deobîrşie greacă. Tu însă,

Phoebus, care ne eşti favorabil, păzeştene cetatea15 • • •

OTE

1 Aceste detalii sint menite să pună inevidenţă deosebirile dintre un

ogathos (om de bine, aristocrat) şi unkakos (un ,.necioplit", om din popor),

deosebiri de natură socio-politică pecare poetul se străduieşte să le aducil

permanent în prim-plan. Ura politică ce

stăpîneşte ll impiedică să recunnscă

8/15/2019 Ion Banu -


posibilitatea ca un .,necioplit" să fienzestrat cu sau să dobin

lească deprinderi bune.

2 HybYis. După cum reiese din acesteversuri, manifestările negative

;int determinate de voinţa zeilor pentrua-i împinge pe oameni la autodistrugere

3 Adresare ironică şi ireverenţioasă,conţinînd o nuanţă de reproş.

Cf. Homer, fr. 17.

Semnificaţia cuvintului trebuienţeleasă in sensul că "omul drept"

8/15/2019 Ion Banu -


gr. llixo:o) este totodată şi un ,.omde bine" (ciyo:&6) .

5 în gr. Colcppoauv"IJ, privilegiuacordat, după Theognis, numai acelora

din propria sa pătură socială, avind

posibilitatea de a primi o educaţie

:to:tlldet) adecvată rangului lor.

Versuri inspirate de un dicton popular care exprimă dorinţa de nefiinţare acelor nemulţumiţi cu soarta lor, intocma

ca poetul.7 Pe substratul unui proverb popular,Theognis brodează tema lui

8/15/2019 Ion Banu -


favorită : existenţa separă irevocabil pesclavi şi pe oamenii "de jos"

')l xo:xot) de oamenii ,.liberi'" care auavut parte de o educaţie "liberală".

8 Versuri celebre in care poetul face o

egătură directă intre sărăcie

şi comportarea reprobabilă.

8 Metaforă imprumutată din vocabularulmarinarilor : dincolo de insula

telos, spre mijlocul l'r!ll.rii Mediteranenavigaţia devenea mult maiprimejdioasă.

119

8/15/2019 Ion Banu -


A. PIA TKOWSKI

u fn gr. "(VWfL'I·

u In gr. ndpClTCl ;crv-rO<;. Ideeasemlnătoare ca acea exprimată de

Protagoras In Pr. Bj ll Diels-Kra.uz.

11 tn gr. wtvs. Despre i)v, vezi nota

26 la}Homer.

111 Fragmentul are o deosebitl!.mportanţi!. pentru stadiul preliminar

apariţiei teoriilor despre semnificaţie,cum ar fi cele elaborate de Platon

8/15/2019 Ion Banu -


n Crtdylos sau de unii filosofi stoici.

& Cf. Hesiod, Theogonia, v. 94 - 103

despre rolul social al poetului.

u Fragmentul, de mare importanţă pentruobservaţia ce-o conţine,

aparţine unui poem care precederlzboaiele medice.

SOLON

OTĂ INTRODUCTIVĂ

Dlntr-o familie de origină ilustră dar puţin avută, Solon se naşte la

Atena in jurul anului fi40. In tinereţe, se

8/15/2019 Ion Banu -


ndeletniceşte cu negoţul. tn

acea vreme, aristocraţia deţine in Atena

puterea politică, distribuie justiţia ; eaşi păstrează intacte pămînturile, în timpce printre cei de condi

ie socială precară proprietăţile funciarse fărămiţează. Ajuns arhonte

n 594 i.e.n ., Solon intreprinde oseri•. de reforme. El reorganizeazăsistemul cenzitar într-un sens maiechitabil. înlocuieşte Consiliul

aristocratic al bătrinilor cu un altul,avînd la bază o normă de componenţămai

8/15/2019 Ion Banu -


democratică .. Nu încurajează pe bogaţidar evită să-i lovească ; totodată

iude să amelioreze condiţia celor nevoiaşi. Introduce seisahteiaaea«xl:>e•). llteral ,.scuturarea

poverii

reformă prin care este abolit dreptul

",

ue zălog al creditornlui asupra persoanedehitorului. Datoriile sint anulate

sau, poate, doar redu . .;e - iar reformasa monetară favorizează şi ea

pe cei neînstăriţi. Refuză tirania ce i se

8/15/2019 Ion Banu -


oferă in repetate rinduri şi combatens:'lşi ideea de tiranie. I,ucrează, fără n

fi un egalitnrlst. In sporirea puterii şi

coeziunii economh:o-politice şi moralea Cetăţii. {oare in prima

umătate a stc. VI.

Poezia sa a fost pusă cu înflăcărare înslujba ideilor pentru care

Uilita. A scris elegii, tetrametri trohaicşi trimetri iambici. Plutarh

a numit elegiile sale Exlwrtaţii. Imensulprestigiu de care s-a bucurat

s-a înregistrat în legencl;i prin trecerea

ui în rîndurile aşa-numiţilor şapte

8/15/2019 Ion Banu -


.

nţelepţi".

SOLON*

Fr. 1

Avuţia ce-o dau zeii trainică rămîne dea

Virf şi pin'la temelie, pentru cel ce-acîştigat-o.

Ce-i agonisit cu j apca nu îţi vine cum scade

Ci la ale tale fapte fără lege se supune

8/15/2019 Ion Banu -


Şi in silă te urmează. Ci-ncurind năpastavine1 .

Mai intii, nimica toată, dar Ia urmă crunprăpăd.

FY. l Dielll, v. 9-- 1 5)

Fr. 2

Tot aşa e şi pedeapsa ce-o trimite Zeus

nu-ndabl

Ceartă pentru orice, cum face omul iutea minie ;

nsă lui nimic nu-i scapă, ci la urmă searată

8/15/2019 Ion Banu -


Desluşit cine avut-a suflet întinat derele.

Unu'şi ia pedeapsa-udată, altul, maiîrziu, iar dacă

Unii scapă, fiindcă mîna soartei nu-i

ajunge-ndată,

Răfuiala totuşi vine, căci greşeala oplătesc

Cei nevinovaţi ; sau fiii lor sau neamulde urmaşi2•

FY. 1 Diehl . V. 25 -:3::!)

Majoritatea fragmentelor lui Solon sin

redate in traducerea lui

8/15/2019 Ion Banu -


Ştefan Bezdechi. 'Traducerile aparţinindSiminei Noica sint specificate

separat.

122

FRAGMENTE

Fr. 3

unul e zilier şi taie-un an întreg lemne-npădurea

Deasă ; iară altu'şi vede de încovoiatulplug ;

L'" nul îşi cîştigă traiul datorită

scusinţii

8/15/2019 Ion Banu -


Sale-n lucrările-Atenei şi-a dibaciuluiVulcan.

Fr. l Diehl, v. 47 -50)

Fr. 4

Dar de ce-a hotărît soarta

Ku te poate scăpa nimeni : nici profetulşi nici jertfa.

Gnii-s vraci, au meseria lui Paieon, ceştia multe

L.::acuri3, însă nici ;lceştia nu pot facevreo ispravă.

Fr. 1 Diehl, v. 55 -58)

8/15/2019 Ion Banu -


Fr. 5

J-o vrea Zeus şi-or vrea zeii, fericiţi

fără de moarte

Ţara noaf;tră n-o să piară de pe lumeniciodată.

Căci deasupra ei îşi ţine mîna eiocrotitoare

Pallas cea îndurătoare, fiica TatăluiPuternic.

nsă cetăţenii înşişi vor să prăpădeascăara4,

Cit de mare-i, din dorinţa de cîştig, din

nerozie . . .

8/15/2019 Ion Banu -


'or s-o ducă la pieire ocîrmuitorii ei

'>bit vicleni, ce-şi vor lua plata marei

or nelegiuiri.

Ei nu ştiu să-şi stăpînească lăcomia lor,păstrînd

Cumpătarea în mijlocul liniştituluibelşug ;

Cmblă tot după avere şi cîştiguri fărăege,

Bogăţie adunîndu-şi prin nedreptele lor fapte.

Semeţia este fiica-ndestulării fără

margini.

8/15/2019 Ion Banu -


Ei sfeterisesc şi fură dintr-o parte şi din

alta

u păzesc orînduiala trainic-a Dreptăţiisfinte

Ce-n tăcere totul vede11, ce a fost şi vasă fie

Şi cu timpul va să vină să plăteascăuturor.

Fr. 3 Diehl. 1 - 1 5)

123

8/15/2019 Ion Banu -


SOLON

Fr. 6

Boala fără leac8 se 'ntinde în cuprinsu-ntreg al ţări i

Şi-n curînd la al robiei jug amarnic o vapune,

Trezind vrajba între fraţii de un sînge şirăzboiul

Ce a prăpădit atîtea suflete de mîndri

8/15/2019 Ion Banu -


ineri.

Căci prin duşmănoase certuri, a noastră

ubită cetalc

Pradă devine luptei civile, pe placulnumai nedrepţilor* .

ar în timp ce-astfel de rele bintuiescsărmană ţar{t,

Cei săraci pornesc în surghiun printrestrăini

Şi, vînduţi ca sclavi, în lanţuri ruşinoaseşi duc traiul,

ndurînd ale robiei oropsite silniciii.

8/15/2019 Ion Banu -


Fr. 3 Diehl. 1 6 <: !5)

Fr. 7

Al meu cuget mă îndeamnă să-i învăţ pefiii AtctH·i

Că o pravilă greşită8 e izvorul tuturor

Relelor din statul nostru ; că o pravilf1cuminte9

Rînduieşte şi-nfrăţeşte toate şi-n acelaşimp

Pe nedrepţi îi pune-n lanţuri, pe ceicruzi îi îmblinzc·h',

Pune capăt lăcomiei , pe semeţi ii

8/15/2019 Ion Banu -


nmileşte

usucă chiar în germen florile nelegiuirii

pricini strîmbe10, pe trufaşi îidomulc:ştc

nnăbuşe răzvrătirea şi împiedecă mînia

Cruntelor gîlcevi. Domnia ei aduce întreoamni

nţelegerea cuminte şi înţeleaptachibzuinţă11•

Fr. 3 Diehl. 30 - 39)

Fr. 8

8/15/2019 Ion Banu -


Da, mi-aş dori Şl avere, dar strînsăcinstit şi nu altîel.

Vine pedeapsa oricum . . . chiar maiîrziu. De ţi -au dat

Zeii temei de belşug, şi averea se-aşază

statornic,

Din temelii ţi-o rostuiesc, pînă la culmeot ei.

Dar, cînd îşi strînge avere un om printr-faptă nedreapt ă,

Ne -am îndepărtat, aici, de versitweaBczdec:hi.

1 24

8/15/2019 Ion Banu -


FRAGME NTE

Grele năpaste-o-nsoţesc. Pîlpîie-abia

a-ncepnt

Răul, dar creşte în urmă şi spulberă-ncale ca focul .

u dăinuieşte mult timp fapta nemernicăDoar

Zeus veghează şi capăt le pune la toate.ntocmai

Primăvăraticul vint norii-i destramă pe

8/15/2019 Ion Banu -


cer,

Zbuciumul undei clătindu-1 adînc, pînă-

n fnndul de mare ;

Saltă apoi pe cîmpii, scutură lauuri degr1 n ,

Şi se ridică din nou spre creştetul bolţiia zeii

Cei cu lăcaş în tării . Iarăşi s adunăseninnl . .

Prinde să fulgere soare puternic prin

8/15/2019 Ion Banu -


rodnica glie.

u mai rămînel pe cer nici o fărîmă de

nor12•

Ft. 1 Diehl. 5 -24

trad. Simina Noica)

Fr. 9

Oamenii buni sînt adesea săraci, iar mişeii a.u parte

Tot de averi. Numai eu, firea nu pot sămi o schimb.

8/15/2019 Ion Banu -


iciodată nu mi-am dorit bogăţii, ci amdat preferinţă

virt uţii .

Ea mă-nsoţeşte mereu, chiar dacăaverile trec.

Fr. -l Diehl. 'l - 1 2

trad. Simina Nrn:ca)

Fr. 1 0

-aş fi-ndrăznit sa 1au cîrma puterii şianrile-i m ulte

8/15/2019 Ion Banu -


Dîndu-i Atenei tiran - fie şi-o singură

zi13.

Vrednic s-ajung j upuit aş fi fost şi totnea nJlll să-m i piară.

. Dacă mi-am cruţat pămîntul

Patriei, iar tirania n-am sădit-o printr Yoi,

De mi-am stăvilit puterea şi-am păstrat faimă-b ună,

u mă prinde-acum sfiala : fapta mea

8/15/2019 Ion Banu -


i !1iTi't rostul

Mult deasupra celorlalţi.

Fr. 23 Diei.J.I. 5 - I l

Irad. Simina Noica)

1 25

SOLON

Fr. 1 1

Dat-am la popor atîtea drepturi cîte sa-taj ungă

8/15/2019 Ion Banu -


eştirbindu-i a sa cinste, nici poftind-opentru mine.

Celor ce aveau puterea - pizmuiţi pentruavere -

u le-ngăduii să aibă nici un lucru pe

nedrept.

ntre cele două taberi stat-am ca un scutputernic

el ăsînd-o pe nici una să învingă penedrepti'.

Fr. 5 Diehl, v. 1 -6

F1·. 12

8/15/2019 Ion Banu -


Dac-aţi ajuns aşa rău din pricinagreşelilor voastre

u-nvinuiţi pe zei. Voi doar sînteţivinovaţi ;

Voi aţi cerut pe tirani15 i le-aţi dat şi

oaste de pază

Şi de aceea avrcţi parte de-nn jug aşagreu.

Fr. S Diehl, Y. 1 - -1

Fr. 13

Cum ne aduce iurtună şi grindină nor tnăpraznic,

8/15/2019 Ion Banu -


ar dintr-un fulger de foc se naşte tunetulsurd,

Astfel un om prea puternic aduce pieireacetăţii,

ar poporul nerod cade sub jug. Pe tiran

Pe nesimţite de-1 laşi să se-nalţe, e grenmai pe urmă

Să-1 stăpîneştP-;.

Fr. 10 Diehl

Fr . 14

imenea nn-i -.:<icit. efericirea, se

ştie,

8/15/2019 Ion Banu -


i paşte însă pe toţi, de soare ce-suminaţi.

Fr. 15 Diehl

Fr. 1 5

n faţa timpuiui stăpîn pe judecăţi,

Umbrita glie, maica zeilor din cer,

126

FRAGMENTEAş vrea să-mi stea drept mărturie :spună ea,

8/15/2019 Ion Banu -


Hotarele-nfipte adînc cum i le-am smuls

Ca să-i aduc iar libertatea din trecut.

Atenei, cea de zei clădită, i-am întors

Mulţimea sclavilor vînduţi (unii pe

drept,

Dar alţii fără vreun temei) şi pe toţi cei

Care-au pornit-o sub poveri de datorii

n lung cutreier şi au uitat graiul străbun

Pe alţii, robi chiar pe pămîntul ţării lor

Şi-ncovoiaţi sub rosturi grele de stăpîn,

8/15/2019 Ion Banu -


-am slobozit. Şi-am stăruit din răsputer

Dreptatea forţei s-o-nsoţesc, îndeplinind

ntocmai ce-am făgăduit ; am potrivit

Legi pe măsura tuturor, iar cînd le-am

scris,

Şi pe puternici i-am cuprins şi pemărunţi.

Fr. 24 Diehl, 1 -20

tr;.d. Simina Noica)

Fr. 1 6

Dădui legi drepte deopotrivă şi la cei

8/15/2019 Ion Banu -


De sus şi cei de jos, precum se cuvenea

Un altu-n locul meu, mai lacom şi

viclean

Dac-ar fi luat în mînă cîrma statului,

u stăpînea mulţimea, ci o tulbura.

Fr. 24 Diehl, v. 1 7 - 22

Fr. 1 7

P e plac dacă-aş fi vrut duşmanilor săfac

Sau dimpotrivă, tot ce alţii pretindeau,

Cetatea voastră văduvită ar fi fost

8/15/2019 Ion Banu -


De-a tinerimii floare. Iată dar pentru ce

Ţinui pe toţi în friu, cum am putut si C"U

Şi mă-nvîrtii ca lupul hăituit de cîini:

FY. 38 lHehl

127

OTE

1 Lf . Hesiod, Munci şi Zil 320 şi

urrn. ; T!J.eognis, 146.

2 Cf. Hesiod, Munci şi Zile 267 şi unu. Theognis, 203 şi urm.

8/15/2019 Ion Banu -


dea pedepsei hlrăzită urmaşilor, maicruntă decît cea care loveşte

pe vinovat, a fost dezvoltată şi deHoraţiu in Ode I, 28, 30 şi urm.

a Personaj din epopecle homerice. Vezi

l-iada Y, 402 şi Odiseea III,

230 şi urm. Paieou trecea drept un vracifoarte iscusit. Într-un fragment

atribuit lui Hesit)ll tRzach, 19-l\, estecaracterizat dre-pt. .. ştiutor al tuturor

eacurilor". Acest fragment intitulat de exegeţi

Eunomia au mai condiţionează

8/15/2019 Ion Banu -


bunul mers al C'eti',ţii de :vrerea zeilor,ci de comportamentul cetăţenilor."Nesaţietatea" (!u)r.Js ). in procesul

mbogăţirii este contrară .,buneirinduieli in cetate• " · ( Eun"mia) ,aducind numai zavistie (stasis) şiulburare (dysnomia ) . Cf. W. Jaeger.

Paideia'. voi. I, llerlin, \V. de Greyter,1947, p. 187 -:!05.

Pasajul constituie o parafrază aversurilor hesiodice din Mtmci şi

Zile 249-256. Cf. Fr. Solmsen, Hesiod

and Aescftylus, Ithaka-New-York,

1969, p. 107 şi urm. despre moştenireahesiodică in elegia soloniană.

8/15/2019 Ion Banu -


înygr. f).xo 17 'J:C>Illl, .,plaga fărăeac", .. cangrena", adică luptele civile

provocate de iuechitate socială si

nemilo Js3 stoarcere a oamenilor.

7 Despre situaţL1 intolerabilă creată inAttica !n urma numărului

mare de datornici vluduţi ca robi, veziAristotel, Constituţia atnianl

- V.

Termenul grec

l.u<7VOlL(tX, persouificare deabstracţie la Hcsiod,

unde Dysnomia este considerată fiica

8/15/2019 Ion Banu -


Vrajbei ("E;n). Theog. 230,a.seamnl!., de fapt. . , aşezare strîmbă a

orînduirii ln stat".

128

OTB LA SOLON

Termenul grec : E11o1'!1Z. La

Hesiod, Theog. 912 şi urm., fiica luiZeus şi a l-Inemosynei, allturl de DikeDreptatea) şi Eirene (Pacea) .

Termenul a intrat in vocabularul political vechilor greci l}i este adesea folositde poeţi. Intreg acest pasaj solonian este

de inspiraţie homericl. Vezi Odiseea,

8/15/2019 Ion Banu -


487.

1° Imagine folosită şi de Pindar in Pyth.

V, 1 5 3.

u Cf. Theognis 78.

11 J:o'ragment din elegia inchinatăMuzelor, poem ca.rc trece drept o

mărturie autobiografică. Partea incepind

de la ,.primăvăraticul vint" etc.

şi pină la sfirşit este considerată drept ometaforă <'U sens politic. For

.t mişcării populare ., măturl" odioasairanie, întocmai cutn vintul destramă

norii negri, dezvăluind cerul albastru.

8/15/2019 Ion Banu -


u Pentru a inţelege acest fragment estenece.;;ar >ii se facă apel la

unele lr1muriri date de Plutarh (Salon14, 8) . Cu prilejul unei conversaţii cuprietenii săi - relatează Plutarh -, Salona expus vederile sale asupra tiraniei,

căr ia i-a opus avantajele unui regimpolitic bazat pe

gi serise {110fLo1l-ecr(a:) . Aceastăegislaţie el înţelegea să nu fie redactatăn folosul nici uneia din categoriile

sociale care se înfruntau in Attica. ci in

folosul tuturor, pentru hinele g•.!neral (-rll Oi?to.") . aşa

acît si'• se pună capăt luptelor interne.

8/15/2019 Ion Banu -


14 Acest fragment cuuoscnt datorită lni_'\..ristotd (Constituţia ateni

<!l:ilor XXI. 1) şi lui Plutarh, SolonXVIII, 5 are o importanţă covtr

;itoare pentru înţelegerea concepţiei

politice care stă la baza arbitrajuluisulonian.

16 Poemul a fost scris cu prilejul veniria putere a lui Peisistratos.

Plutarh, Solon XXX ; Diodor IX, 20, 3 ;

Diog. Laert. I, SI şi urm.u Plutarh, Salon III, 6 ; Diodor, ibidem.lllaginea furtunii pentru

8/15/2019 Ion Banu -


semnificarca tulburăril,>r interne aduseăe tirani-! este curentă tn vechea

irică greac:'i.

129

PHOKYLIDES

O'f A INTRODUCTIVĂ

Poet elegiac contemporan cu Theognis.Era originar din Milet. l\u

avem nici un amii.nunt despre biografiasa iar fragmentele rl!.ma.-.e din

operă sint puţine. Prin conţinut,

8/15/2019 Ion Banu -


versurile lui Phokylides se apropie de

cele ale lui Theognis deoarece poetul

era preocupat In primul rind de

probleme etice. Ca formă, poemele salesînt extrem de scurte. alcătuite uneori

dintr-un singur distih, a ca să poată fimemorate sub formă de maxime·

Fr. 1

E vreun folos în obîrşia de viţă ? La cei-ar aj unge

Dacă n-ai şti să sporeşti harul şi-nvorbă, şi-n sfat

Fr. 3 Diehl

8/15/2019 Ion Banu -


Fr. 2

Cît de măruntă şi chiar căţărată pe

stinci, o cetate

Bine-ntocmită intrece-un oraş vlăguit cainive . . .

Fr. 4 Diehl

Fr. 3

Dacă dvneşti avuţii, ia seama ogoruluirodnic :

Doar în ogor vei găsi corn de belşugrevărsat.

FJ'. 7 Diehl

8/15/2019 Ion Banu -


130

FRAGMENTE

Fr. 4

Cele mai multe-avuţii hărăzite sînt celorde mijloc

Eu în cetate aş vrea locul de mijloc să-I

in1.

Fr. 12 Diehl

traducd de Simina Noica)

OTA

8/15/2019 Ion Banu -


1 \'ezi h. 2 Arcllill).;liOs şi concepţiacare stâ. !a baza doctrinei etice

prezentă in Politica şi iu operele deetică ale lui Aristotel.

STESICHOROS

OTĂ INTRODUCTIVĂ

Originar din Sicilia (sec. VI l.e.n.),

poetul, cUDoscut sub porecla de

Stesichoros (conducător de coruri), esteconsiderat UDul din cei mai mari

compozitori de coruri cu subiecte epicenspirate din poezia dclicl!.. Pu

8/15/2019 Ion Banu -


inele şi neinsemnatele fragmente rămasde la cel comparat cu Homer

pentru forţa sa de expresie, ne fac sl!.-1ntrezl!.rim doar ca o mare umbrl.Fragmentul pe care-I redl!.m actualizeadacelaşi mit al drumului parcurs de soare

n cupa de aur, Intilnit şi In creaţia luiMimnermos :

Fr. 1

Helios, vlăstar din Hyperion, pătrunse îcupa-i de aur,

Oceanul pornea să-1 despice

Spre-adîncul de beznă al nopţii, cea

sfîntă,

8/15/2019 Ion Banu -


Maica să-şi vadă, feciorii-dragii feciorişi soţia.

Dar el, se-afundă către miez de pădure,fiul lui Zeus ;

«'ot pe sub umbră de dafin pasu-şi

purta1•

Fr. 6 Diehl

Uad. Simina Noica)

Fr. 2

PLATON, Phaidros 243 A - B. PoetulStesichoros spune că,

ipsit de vedere pentru că a vorbit de ră

8/15/2019 Ion Banu -


pe Elena, el n-a

rămas ca orbul Homer, neştiutor asupra

cauzei nenorocirii.

Ci, inspirat de Muze, şi-a dat seama deea şi s-a grăbit să

132

"'OTE LA STESICHOROS

scrie următoarele versuri : "Nu, spuselemele n-au fost

adevărate ! u, tu nu te-ai urcatniciodată pe minunata

8/15/2019 Ion Banu -


punte a corăbiei ! Nu, niciodată nu te-aidus tu la Troia !"

Drept care, după ce a compus poemulnumit Palinodia2,

şi-a recăpătat imediat \·ederea.

OTE

l<'ragmentul aparţine unui poem epic

ntitulat Geryoneis, în care

R povestea clUătoria lui Herakles sprevestul îndepărtat, pornind din

Etiopia. Călătoria o face în cupasoarelui, care străbate cerul de la răsări

spre apus. La sfîrşitul călătoriei,

8/15/2019 Ion Banu -


Herakles pătlseşte cupa care revine inzorii o zilei in Etiopia, după ceraverseazll. oceanul şi călătoreşte prin

,bezna nopţii" in sens invers, de laapns:spre răsărit. Vezi şi Mimnermos, fr1 O Diehl.

Cîntec de revenire. retractare.

EPICHARlVIOS

OTĂ INTRODUCTI V :\

ă.cnt in insula Cos. în a doua

umătate a sec. VI (c. 540) Epicharmos afost adus de mic copil in Sicilia, ::>tnnccind tiranul Cadmos a în!iinţat coloniaMegara, denumită

8/15/2019 Ion Banu -


Hybleea", pen t.ru a se deo

.

sebi dl· 1\:tegara din vecinătateaCorintului De aici s-a străm!ltat la Sy

racm:r, nnde s-a bucurat de multă preuire din partea tiranilor r elou

şi Hieron. După o informaţie culeas1'tde autorul biografiei din LexiconulSuda, spre anul 486 î.e.n era deja unpoet comic foarte aprec-iat.

8/15/2019 Ion Banu -


Activitatea literară a lui Epicharmos s-adesfi't.]nrat pe două planuri :

ca poet comic, contribuind substanţial lanfăţişarea c-omediei vech i in

forma pe care i-o cunoaştem in sec. V ;

ca gînd itor aaat intr-o :t!t<lmitămăsnră şcolii pythagorice.

Diogenes Laertios (III, 9 - 1 7 ; VII f,78), urmind i1.vn are ;;iciliem:.

ndeosebi scrierile unui anume Alkimos

Jdespre Epicharmos susţin<' că

acesta ar fi compus şi Comentarii

8/15/2019 Ion Banu -


filosofice. privitoare la ştiinţele wtturiiştiinţele morale şi medicin11 . Dar această pitn:re llll are şans· .:k a fi

veridică.

Vt•rsurile atribuite lui .Epicharmo.' sintadesea, teze fi lo.-;ofi<·t! yersificate

aparţinind unora elin contemporanii săi,pythaodci, deaţi sau adepţi ai şcoliiheraclitice.

Epicharmos a murit foarte bătrin, spr..,60 î.e.11. v<:!l<:>·at ctc intn•agaS)Tncnă.

EPICHARMOS

A) VIA'fA ŞI SCRIERILE

8/15/2019 Ion Banu -


3. DIOG. LAERT. VIII, 78 : Epicharmosdin Cos, fiul

ui Helothales, a audiat şi el prelegerileui Pythagoras.

După cum singur mărturiseşte în

scrierile lui, la vîrsta de

rei luni a fost adus la Megara sicilianăşi de aici la Syracusa. Pe statuia lui seaflă scrisă următoarea epigramă : Întrestele-i ca focul soarele care străluce

Marea i de necuprins faţă de-al apelor rest.

8/15/2019 Ion Banu -


Astfel şi cu, Epicharmos, cu mult întrecn cuminţenie

ncununatul ce-am fost, de Syracusacinstit* .

A lăsat Comentarii1 în care dezbate

probleme despre

ştiinţele naturii, etică, medicină. Înmajoritatea acestor

Comentarii a inserat pasaje versificate,prin care arată limpede că aceste scrieri

i aparţin. A murit la vîrsta de 90de ani.

4. IA.MBLICHOS, V.P. 266 : Din

8/15/2019 Ion Banu -


numărul discipolilor externi2 făcea partşi Epicharmos. El nu aparţinea tagmei

niţiaţilor

Sosit la Syracusa, din cauza regimuluiiranic

al lui Hieron3, s-a abţinut să se ocupe

făţiş cu probleme de

filosofie dar a versificat precepteleniţiaţilor, răspindind

Tradncerea a fost preluată din volnmnlDIOGENES LA ERTIOS,

8/15/2019 Ion Banu -


*

Despe tieţila şi doctrinele filosofi/ar,

raducere de C. I. Balmuş. EA.

1 963, p. 416.

1 35

EPICHARMOS

nvăţăt urile lui Pythagoras într-ascunodaHl cu gluma . . 4•

1 66. Cei care fac unele menţinni desprephysiologi pre

8/15/2019 Ion Banu -


uiesc înaintea tuturor pe Empedocles şipe Pannenide;;

din Elea, iar cei care doresc săconsemneze în scris ceva.

seutenţe despre viaţă, preţuiesc cu

precădere preceptele

ui Epicharmos. Şi aproape toţi filosofiişi le însnşesc•.

8. IAMBLICHOS, V.P. 24 1 :\'Ietrodoros, (fratele) bL

Thyrsos, care a raportat cele mai multedin învăţăturile

atălui său, Epichannos, şi din

8/15/2019 Ion Banu -


nvăţăturile lui [Pythagotas J

referitoare la medicină, în explicaţiile

ce le dă despn::

cuvîntările adresate de tată către frateleui spune că

Epicharmos, şi înainte de acestaPythagoras, socotea'.l

dialectul doric drept cel mai nobil dintroate .

B) FRAG:\'IE"TE

Selecţie după Kaibel CGF I 91 - 1-!7}

Din scrierile lui Alkimos către A

8/15/2019 Ion Banu -


myntas, I - IV

Autenticitate nesigură, îndeosebi la Fr.

3.)

1 - 3. DIOG. LAERT. III, 9- 14 (9) . ,.Platon ] a folo:>it

din plin scrierile poetului comicEpicharmos, redactînd Îlc

alt fel majoritatea preluărilor, după cîteafirmă Alkimos

n cărţile închinate lui Amyntas6, patrua număr. În aceast2..

ucrare, chiar în cartea I, afirmă

următoarele : .,După cit

8/15/2019 Ion Banu -


se pare şi Platon preia multe de 1aEpicharrnos7• Dar acest

ucru trebuie j udecat cu atenţie. Platondeclară că ce·:.i.

ce poate fi perceput nu este niciodată

durabil nici ca înfăţi

şare, nici cantitativ, ci întruna curge şi spreschimbă.

10) ca şi cind cineva ar suprimaposibilitatea numărătorii .

ucrurile nemaifiind aceleasi ca mainainte, nici ca esenţă .

nici cantitativ, nici calitativ ; cele ce sîn

8/15/2019 Ion Banu -


perceptibile sin

supuse unui proces de eternă devenire ;

existenţă în sine

nu au avut niciodată. Ceea ce însă estedoar gîndit, din aşa

ceva nimic nu se naşte şi nimic nn seadaugft. Aceasta e:>t-::

136

B) FRAGMENTE

natura lucrurilor veşnice care estehărăzită să fie asemenea

8/15/2019 Ion Banu -


şi identică cu sine însăşi. ntr-adevăr,Epicharmos a spus

impede despre cele ce percepem prinsimţuri şi despre cele

ct

gîndim următoarele :

1 . (170 a K)

"Zeii au existat dintotdeauna şiniciodată n-au fost

ipsă. Cele ce se petrec aici, sub ochiinoştri, sînt mereu

aceleaşi fenomene, efecte ale unora şi

8/15/2019 Ion Banu -


aceloraşi cauze".

, .Dar se spune că Chaosul a existat

nainte de zei".

"Cum aşa ? Ceea ce este elementprimordial nu e cu

J•ntinţă să provină din alt element".

"Atunci oare n-a existat nimic

primordial ? "

- " Sigur di nu, şi nici secundar, celpuţin di n elementele

.kspre care noi discutăm acum, ciacestea fost-au dintotdeauna".

8/15/2019 Ion Banu -


2. ( 170 b)

"Dacă cineva, să zicem, ar dori să

adauge o unitate8

a un număr par, dacă vrei, şi la unnumăr impar, sau să

nlăture o unitate din cele existente -crezi oare că numărul rămîne acelaşi ? "

"Cîtuşi de puţin".

"Şi nici dacă cineva ar vrea ca la omăsură de un cot

s. adauge o altă măsură sau să taieceva din măsura anterioară n-ar fi cu

putinţă ca măsura să rămînă aceeaşi ? "

8/15/2019 Ion Banu -


"Nicicum" .

"Asadar, ia acum in considerare si

oamenii ; unul

se dezvoltă, altul piere treptat ; toţi sîntot timpul în perpetuă schimbare. Ceea

ce se schimbă conform legilor naturii şinu rămîne în aceeaşi stare poate devenialtceva faţă de

ceea ce-a fost mai înainte vreme. Şi tu,şi eu, fost-am ieri

alţii şi acum am devenit alţii, şi iarăşifi-vom alţii, şi nu

unii şi aceeaşi, după cum e Logos-ul

firii)8•

8/15/2019 Ion Banu -


Cf. PLUT. , D. comm. not. 44, p. 1083A : aşadar, problema despre dezvoltareeste veche ; a fost ridicată, după

cum mărturiseşte Chrysippos, şi deEpicharmos. D. sera

num . vind. 15, p. 559 A ; aceleaşiucruri sînt acceptate, pe

cît se pare, şi de discipolii luiEpicharmos din cercul cărora

sofiştii au preluat şi au dezvoltat

problema ; cel ce a con-137

8/15/2019 Ion Banu -


EPJCHARMOS

ractat odinioară o datorie, acum,

devenit altul, nu mai

este datornic ; cel invitat ieri la un ospăastăzi merge neinvitat, căci este alt om.

ANON. la PLATON. Theaet. 7 1 ,26

{după 22, B, 126 b) : şi a întocmitaceastă comedie despre

argumentele aduse de cel reclamat carenega că este unul şi

acelaşi om, pentru că unele fapte sepetrecuseră mai inainte

vreme iar altele au fost date uitării. Căc

8/15/2019 Ion Banu -


reclamautul, e

adevărat, 1-a lovit şi l-a dat în j udecată

pentru ca iarăşi,

ot el să spună că unul este cel care aovit şi altul cel care

a făcut trimiterea în j udecată. ( 13) Prinurmare, Epicharmos vorbeşte astfeldespre Bine şi despre idei :

3. (171) 14

"Oare muzica de flaut este un lucru ? " ,.Da, desigur". - "Oare şi omul este unucrn ? " --- , . Fără îndoială". - "Omul

aşadar este muzică de flaut ? "

8/15/2019 Ion Banu -


. Nicide

-

cum " . - "Hai atunci să vedem censeamnă un fla utist .

Cine crezi tu că este ?

Un om, nu-i aşa ? " - , . Chiar aşa" . -

Atunci nu

"

crezi cumva că şi Binele are acelaşistatut ? Binele este

un lucru în sine. Oricine a ajuns să-1

8/15/2019 Ion Banu -


cunoască , după ce

1-a învăţat, de aici încolo devine un om

bun. Întocmai

cum este flautist cel ce a învătat să cîntea flaut, dansator

cel ce-a învăţat arta dansului ' şi împletior de coşuri cel ce

cunoaşte împleticea coşurilor - saundiferent ce altceva

vrei, asemenea acestor îndeletniciri -executantul nu se

poate confunda cu meşteşugul însuşi, ci

rămîne meşte

8/15/2019 Ion Banu -


şugar" .

Gnomologia lui A xiopistos

n Colecţie s-a mai păstrat cîte ceva înoriginal.

8 (239). STOBAIOS IV, 3 1 , 30Florilegium) , a lui Menandros (537

Kock) Cf. B 53.

"Epicharmos susţine că zeii există subformă de vînt,

apă, pămînt, soare, foc, astre ; eu însă,după cîte cred, de

folos pentru noi sînt zeii care înseamnă

banii de argint

8/15/2019 Ion Banu -


şi de aur".

1 38

B) I'RAGME!'ITE

9 (245) . [PLUTARH], Cons. ad. Apoll.15, p. 1 10 A (cf.

H 48)

Se uneşte şi se desface şi se întoarce deacolo de unde

a plecat, pămînt la pămînt, suflarea seridică în sus ;

Ce e dificil în acestea ? Absolut nimic.

8/15/2019 Ion Banu -


10 (246) . CLEMENT, Stromat. IV, 45 p584 P .

:-\atnra omenească c e înseamnă ? Nişteburdufuri um

flatc.

l (247) . SEXTUS, A dv. math. !, 273cf. CIC., Tuse. !,

8, 1 5)

A muri, <să n-am parte), a fi mort, mi-eot una .

12 (249) . PLUT1\RH, De fort. Al. II, 3p. 336 B (ci. 21

8/15/2019 Ion Banu -


B 24)

fintea vede şi mintea aude. Celelalte

sînt surde şi oarbe.

13 (250) . l'OLYD. XVIII, 40. 4

Fii temperat şi adu-ţi aminte să nu tearăţi credul ;

acestea sînt articulaţiile spiritului.

14 (25 1 ) . . ARISTOTEL, Metaph. M,9, 1086 a 1 6 : după

Epicharmos este greu să tragi concluziivalabile din premise

fals puse : "abia fost-a ceva rostit şi pe

8/15/2019 Ion Banu -


moment lasă

mpresia că n-a fost bine spus".

33 (284). S'fOB., Flor. (III) , 29, 54 H.

Exerciţiul, prieteni, dăruieşte mai mult

decît o natură

nzestrată.

36 (287) . XENOFON, Memorab. II, 1.20. Pînă şi Epicharmos în acest pasajrecunoaşte :

"Zeii ne vînd toate bunurile în schimbulstrăduinţelor

noastre".

8/15/2019 Ion Banu -


43 (282) . STOB., Flor. II, 20, 9 H Lasuprafaţă nu lăsa

să se ridice mînia, ci raţiunea.

139

EPICHARMOS

Epicltarmos al lui Ennitts

Din colecţia lui Axiopistos)

48 (5) . PRISC. I, 34 1 H (mentis =mens)

u -

u terra corpus, at mentis10 ignis est

8/15/2019 Ion Banu -


pămîntul este un corp iar mintea estefoc) .

-

49 (3) . VARRO, De re rustica I, 4, 1 .elemcutcle primor-

diale ale acesteia [adică ale agriculturii sînt aceleaş1 pe

care Ennius le atribuie lumii: apa,pămîntul, sufletul şi

soarele.

50 (6, 52) . - De lingu,a lat., v. 59 : aavorbe7te Epichar-

8/15/2019 Ion Banu -


mos despre mintea omenească. El spune

"Acest foc este rupt din soare" .

50 a (6, 53) . Acelaşi, despre soare :

"Acesta (soarele) este în întregime spiri" l l dttpi.i cum

am arătat mai înainte, tot aşa cum

umorile red aparţin

pămîntului. 60 Din unirea cărora cerul şpămîntul au dat

naştere la tot ceea ce există, deoarecenatura, datorită lor :

8/15/2019 Ion Banu -


51 (2) . "Amestecă căldura cu frigul inscădunc:a cu

umiditatea".

52 (4, 48, 49) . - 64 I se spune mamaRoditocm. pentru

că pămîntu1 este mama. "Pr1mîntul azămislit toate speciile

care-i populează ogoarele şi tot el lenhite apoi în sînul

ui . . . el (este acela) care dă mîncarea"după cum spune

Ennius. Pămîntul, "pentru că poartă

roade, se numeşte

8/15/2019 Ion Banu -


Ceres"12, termen învechit, căci acum Geste distinct de C.

65 Aceiaşi zei, Iupiter şi Iunona, sîntcchivalcnţi cu Cerul ş

Pămîntul, după cum spune şi Ennius :

53 (7) . "Acesta este Iupiter la care mărefer, pe care

grecii îl numesc văzduh ; el este vînt şinori, apoi ploaie,

ar după ploaie se face frig, urmat devînt şi iarăşi văzduh.

Din această cauză sînt Iupiter toate cîte

i le spun, deoarece el aj ută13 (prin

8/15/2019 Ion Banu -


binefacerile sale) muritorii şi oraşele şifi ar ele" .

140

B) FRAGMENTE

54 (8) .

68 de aici Epicharmos al lui Ennius :numeşte

luna şi P r o s e r p i n a, deoarece ea

obişnuieşte să se

8/15/2019 Ion Banu -


afle sub pămînt. Este numită Proserpinafiindcă întocmai

unui şarpe se mişcă pe distanţe mari14,cînd spre dreapta

cînd spre stînga.

Canonul lui A xiopistl)s

Apocrif

55 (289) . TERTULL., De anima 46377, 8 Wiss). dealtfel,

Epicharmos, dintre toate formele dedivinaţie pune cel

mai mare preţ pe vise, împreună cu

8/15/2019 Ion Banu -


atenianul Philochorus.

47. mai departe, pentru că nu poţi visa

după bunul plac

căci şi E. gîndeşte aşa), în ce chip oarese va contura cauza

fiecărui vis în parte ? Pentrubinecunoscute îndepliniri

de vise, [mai înainte 377, 3] îi citeazăpc : Artemon, Antiphon, Strabon,Philochorus, Epicharmos etc.

Const·ituţia lui Chrysogo nus

Apocrif

8/15/2019 Ion Banu -


56 (255) . CLEM., Stromat. V. 1 19 p.719 P. Poetul comic

E. spune undeva în lucrarea saConstituţiile, în mod clar,

aşa despre raţiune :

"Pentru oameni viaţa cere imperioscalcul şi număr.

Trăim prin număr şi calcul, acestea sîntchezăşia vieţii

pentru muritori".

57 (256, 257) . apoi, nemijlocit, adaugă

8/15/2019 Ion Banu -


"Raţiunea guvernează oamenii după cumse cuvine Şl 11

menţine în viaţă. Omul îşi facesocotelile lui dar există şi

o raţiune divină ; puterea de judecată a

omului s-a ivit

din raţiunea divină şi procură fiecăruiamijloace ca să-şi

ntreţină viaţa şi să-şi procure hrana.Raţiunea divină îi

nsoţeşte pe oameni în toate cele centreprind, deţinînd

141

8/15/2019 Ion Banu -


EPICHARMOS

singură puterea de a-i învăţa ce anume

este util de făcut.

Căci nu omul descoperit-a vreunmeşteşug oarecare, ci

divinitatea a dăruit totul".

Epigramă

Apocrif. Cf. B 9 48

64 :(296). Schol. BT la Iliada XXII, 414există şi o

epigramă atribuită lui Epicharmos :

8/15/2019 Ion Banu -


" Sînt un cadavru. Cadavrul este gunoi,pămîntul estE:

gunoi. Dacă însă pămîntul este odivinitate, atunci nici

eu nu sînt un cadavru, ci o divinitate."

OTE

1 ··rnoi'V'bi'GLTor., dupl modaComentariilor pythagorice. Nu a rămas

nici o mărturie a existenţei acestor Comentarii atribuite lui Epicharmos .

·\ i lui Pythagoras.

8/15/2019 Ion Banu -


Instituită in jurul anilor 480 -478 î.e.n.ir.1nia lui Hieron, fratele şi succcoruui Gelon, s-a consolidat după strălucita

victorie obţinută intT-o hiltălie navală laCumae (474) _;_împotriv:t etntscilor.

Adică pe calea dramelor comice.

Cf. S;holia graeca i•1 Aristoph.Prol.J:III !Diol'ltj ; Cicero, Tuse. I,

S : " Sed tu mihi nideris gpicharmi, acutnec inulsi hominis ut Siculi,;ententiam sequi".

Personaj necuno.cut.

1 Ceea ce urmează reprezintă o teză

enol\!nţi·>t<fL a unui comenta-

8/15/2019 Ion Banu -


or. eompatriot cu Epicharnws.

În te:xtul grec, "o pietricică", unitate

de numărătoare.

l lialor, care parafrazează doctrina luiHeradit.

" Formă neobişnuită de nominativ, deciIL În loc de mrns, -ntis :

mrutis, mentis.

11 ln latineşte : mentis.

joc de cuvinte în limba latină : genns-"" purtind, Cet'es, cu opoz.iţia

-·c.

8/15/2019 Ion Banu -


" Tot un joc de cuvinte : Iupiter, iuvalajută) .

• Etimologie bazată pc înţelesulverbului latin se,.po, .ij,. (gr. iipn(o))

c:.re înseamnă " a se tiri".

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


SECŢIUNEA A II-A

FIZICALISMUL INil_,IA 1,0RILOR

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


CUPRINS

MAMERCOS

U lnlro,llwtiv;,l .

147


194

Vt .

149

Texte

194

8/15/2019 Ion Banu -


1' •In 1 invllţ1tura .

149

"t:•u•·utc

8/15/2019 Ion Banu -


,

11l3

HIPPON DIN SAMOS

. . .

165


195

Texte

196

8/15/2019 Ion Banu -


fNAXJMANDROS

A) Viaţa şi învăţătura

196

.lntA 1 l

B) Fragmente .

201

1

11 roducti\·ă

·•h·

8/15/2019 Ion Banu -


168

Apocrife

202

Vi ţ.' · . .

169

8/15/2019 Ion Banu -


ote

202

11) Jo'

ŞI l

a '1

nvăţătura .

raglnente

)

169

8/15/2019 Ion Banu -


r ndoil'!nice . .

.

181

DAIOS DIN HIMERA

11te

182

8/15/2019 Ion Banu -



203.

183

Texte

203

N.ttXIMENEs

DIOGENES DIN APOL-

.. t!i .

LONIA

1'

8/15/2019 Ion Banu -


ntroductivă

1ete

184


205

l Viaţ ·. :

185

Te:rle

206

8/15/2019 Ion Banu -


IJ [1

ŞI lll1"ăţătura .

185

A) Viaţa şi invăţătura

206

8/15/2019 Ion Banu -


ragmente

191

B) Fragmente.

211

J; alsificărj • · · · ·

ote

. . .

192

C) Imitaţie

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


THALES

OTĂ INTRODUCTIV A

Personalitate cu multiple însuşiri,ginditor de elită, Thales din Milet

sec. VI l.e.n.) a fost trecut adesea infruntea listei celor .. şapte înţelepţi"vezi p. 98 sqq.). Originea lui este legat

de aceea a unui neam carian sau a unuineam fenician, deşi numele mamei,Kleobulina, este indu•

bitabil grec. Ca om politic a datcompatrioţilor săi sfaturi înţelepte.

ntre altele, a emis ideea creerii nnei

confederaţ.ii ionice, pentru a intări

8/15/2019 Ion Banu -


puterea oraşelor greceşti din Ionia infaţa in·vaziei perşilor. Preocupările salde ordin ştiinţific, dublate de aplicarea

n practică a cunoştinţelor sale, nendreptăţesc· să·l considerăm un

constructor priceput [B 6], iar'hi..,..i:naterie de "'matematicăş(tronomie;-"ll.n""gindito; deprlmordin (vezi B 3 şi B 6).

Călătoriile pe care le-a- făcut înl Lydia,a Sardes şi în Egipt i-au

nlesnit contacte -u vche;-ştiinţă'

b' bilonia;;r.."'Şi7t:'P;ţii -din ..Egipt:

8/15/2019 Ion Banu -


de"tinl!.torl ai unei preţioase tradiţii deordin ştiinţific. În Egipt s-a arătatnteresat de'fenomenu'i'"'creşterii'

Niluli Şi' a fecti; 1;r;;;·r:fecţionarea măsurătorilor. Noţiunile deastronomic pe care le poseda.

mbogăţite in cursul acestor călătorii,vor fi ajutat efectiv: navigaţiacontemporanii.

Dacă a publicat sau nu lucrările sale, nueste sigur (vezi totuşi Heraclit, B 38).Cone';pţi"-"5;' asupr;:;ucătuirii

uii matriale este influ

enţatl!. de teoriile'-cosmogonice -oitale, in care apa era considerată

8/15/2019 Ion Banu -


..

drept element primordial. Imaginea

pămîntului plutind pe apă are anumiti!.contingenţl!. cu aceea a unei apeprimordiale Nun (Egipt), despl!.r

ită în două. Aristotel. Metafizica I, 3,983 c 20, deşi nu cunoştea nimic scrisde Thales, acordă aprecieri elogioru;efilosofului pe care.! <'"<>nsideră dreptunul din promotorii filosofiei naturii.

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


THALES

A) VIAŢA ŞI lNV AŢATURA

1. DIOG. LAERT. 1, 22-44 (22) Avea,aşadar Thales,

după cum spun Herodot [1 170], Duris1FGrHist. 76, F,

74, II, 155] şi Democrit [68, B, 115 a]de tată pe Examyas2 şi de mamă peKleobulina din neamul Thelizilor, care

.înt fenicieni3 de viţă nobilă, coborîtordin Cadmos4 şi

Agenor5• Aşa cum afirmă Platon

8/15/2019 Ion Banu -


Protagoras 343 A] era

considerat (printre cei şapte înţelepţi).

A fost cel dintîi

om numit "înţelept", pe vremea cînd eraarhonte la Atena

namasios6 şi cînd au fost nominalizaţi şcei şapte înţelepţi,

aşa cum afirmă Demetrios dinPhaleron7, în lista arhonţilor

YGrHist. 228, F, 1, II, 960]. A fostnscris în listele cetă

eneşti din Milet8, atunci cînd a sosit

acolo împreună cu

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


1Lici11, spunînd astfel

n I ambii săi [fr. 94, II, 259, Schneid. ;

vezi A 3 a] : "şi

a carului ... fenicienii"; după alţii, ar fiscris numai două

ucrări Despre Solstiţii şi DespreEchinocţii [B 3], considerînd canabordabile celelalte fenomene cereşti

Se pare, după alţii, că el cel dintîi s-aocupat de astronomie şi a

prezis eclipsele de soare şi solstiţiile,aşa cum afirmă

gudemoslll [fr. 94 Speng.] în Istoria

Astronomiei. De aceea

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


ratat despre

natură.

ARISTOTEL [De anima A 2. 405 a 19]şi HIPPIAS [85 B '7 ::

afirmă despre Thales că ar fi atribuitsuflet şi lucrurilor

neînsufleţite, făcînd dovada cu ajutorul

pietrei magnetice

şi a chihlimbarului. Învăţînd de laegipteni geometria,

aşa cum spune Pamfila16 [fr. 1 FHG, III520], Thales a

8/15/2019 Ion Banu -


fost cel care ar fi înscris pentru primadată triunghiul dreptunghi într-un cerc şin urma acestui fapt ar fi adus zeilor ca

ertfă un bou. (25) Sint însă alţii carespun că Pythagoras ar fi făcut acestucru; printre aceştia se află

Apollodoros, calculatorul17 [cf. DIOG.VIII, 12] (Thales este de asemenea acelcare a dezvoltat lucrurile pe careCallimaehos în I ambii săi [vezi A 3 a ]

e atribuie frigianului Euphorbos, ca, depildă, triunghiul scalen şi tot ce are

contingenţă cu geometria teoretică) . Se

pare că Thales

a dat sfaturi excelente şi în chestiunipolitice. Atunci cînd

8/15/2019 Ion Banu -


Cresus a trimis soli milesienilor,cerîndu-le alianţe, 'l'hales

-a oprit pe milesieni de la aceastăalianţă şi, întîmplîndu-se

ca Cyrus să iasă învingător, Thales a

salvat cetatea18.

După cum narează HerakleidesPonticusH1 [fr. 47 VossJ,

Thales a fost un om singuratic şi unzolat. (26) Zic unii

că s-ar fi căsătorit şi că ar fi avut un fiu,anume pe Kybisthos; alţii spun că ar firămas burlac şi că a adoptat pe fiul

surorii lui. Se spune că atunci cînd a fos

8/15/2019 Ion Banu -


ntrebat de

ce nu face copii, el ar fi răspuns: "din

ubire faţă de copii".

Se mai povesteşte că, la insistenţelemamei sale de a-1

căsători, răspunse: "nu este încă timpul"ar apoi, după

150

A) VIATA ŞI INVATAnJRA

ce a trecut de tinereţe, "acum nu maieste timpul". Hieronymos din Rhodos!!0

n cartea a doua a lucrării sale

8/15/2019 Ion Banu -


Comentarii împrăştiate [fr. 8, Hiller ],spune că Thales voind să demonstrezece uşor este să te îmbogăţeşti şi,

prevăzînd

o bogată recoltă de măsline, a închiriatprese de untdelemn

;;i a adunat foarte mulţi bani.

27) Thalcs a afirmat că obîrşia tuturor ucrurilor este

apa şi că lumea este însufleţită şi plină

de zei. Despre el;e spune că a descoperit anotimpurile ş

că le-a împărţit

8/15/2019 Ion Banu -


n trei sute şaizeci şi cinci de zile.

El nu a avut nici un îndrumător, în afară

de preoţii

egipteni, cu care a venit în contact cînd sosit la ei în ţară,

ar Hieronymos [fr. 21 Hiller] afirmă căa procedat la

măsurarea piramidelor ţinînd seama deumbra lor şi observînd momentul cîndumbra noastră este egală cu înălţimea

noastră21• El a trăit în relaţii strînse cuThrasybulos, tiranul Miletului, aşa cumspune Minyes22 [FHG II, 335, 3].

Lucrurile cunoscute referitoare la

8/15/2019 Ion Banu -


ripodul găsit de pescari

şi trimis rînd pe rînd "înţelepţilor" de

către poporul din

\filet, sînt acestea : (28) Se zice că nişteineri din Ionia

cumpăraseră o plasă de la nişte pescarimilesieni şi că

scoţînd din apa mării un tripod, s-a iscao ceartă care a

durat pînă cînd milesieuii au trimis solia Delfi23 şi cînd

zeul dădu următorul oracol:

8/15/2019 Ion Banu -


Tu mlădiţă din Milet, pe Phoibos îlntrebi

Cine să fie stăpîn tripodului? Zeul îţirăspunde :

Cel dintre voi ce s-arată primul ca

nţelepciune.

Aceştia dădură aşadar tripodul luiThales; la rîndul lui,

acesta îl dădu altuia şi aşa mai departe,pînă cînd tripodul

ajunse la Solon. Acesta însă declară căzeul este cel mai

nţelept şi trimise tripodul la Delfi.

8/15/2019 Ion Banu -


HERMIPPOS24 în Vieţi [fr. 12 FHG III39] atribuie lui

Thales o vorbă, spusă de alţii privitor lSocrate. Se zice

că el era recunoscător faţă de soartă din

pricina a trei

ucruri: întîi, fiindcă, spunea el, m-amnăscut om şi nu

animal, apoi fiindcă sînt bărbat şi nufemeie, şi în al treilea

rînd, fiindcă sînt elen şi nu barbar. (34)Se povesteşte că

151

8/15/2019 Ion Banu -


FIZICALISMUL INITIATORILOR.THALES

odată, plecînd de acasă, condus de obătrînă, cu intenţia

de a contempla stelele, a căzut într-o

groapă şi că atunci

cînd el a strigat, bătrîna i-ar fi spus:"cum vrei să ştii ce

se află în cer, Thales, tu, care nu eşti înstare să vezi ceea

ce se află în faţa ta ?"26• Timon26 îlrecunoaşte şi el ca astronom şi-1 laudăn ai săi Silloi [fr. 23 D ], vorbind

despre el astfel : Ce mare astronom este

8/15/2019 Ion Banu -


Thales printre cei şapte

nţelepţi!

Lobon din Argos27 afirmă că lucrărilefilosofului, redactate în versuri, atingnumărul de două sute şi că pe statuia lui

se află următoarea inscripţie :

Pe acest Thales Miletul ionian 1-acrescut

şi 1-a arătat ca pe astronomul cel maivestit, datorită

nţelepciunii sale2s.

35) Printre dictoanele lui Thales care

circulă încă şi acum

8/15/2019 Ion Banu -


sînt următoarele: "Vorbăria multă nu esteo dovadă de

minte înţeleaptă". "Ascute-ţi mintea"."Preferă binele.

vei închide cu aceasta gurile celor

flecari"29•

se mai atribuie şi următoareledictoane:

"Dintre toate cîte există, divinitatea estecea mai veche,

căci ea este nenăscută. Universul, ceamai frumoasă podoabă, căci este operadivinităţii. Cel mai mare este spaţiul.

8/15/2019 Ion Banu -


căci el cuprinde totul. Lucrul cel mairapid este gîndul.

căci el aleargă peste tot. Lucrul cel maiputernic este

necesitatea, căci ea stăpîneşte totul. Cel

mai înţelept lucru

este timpul, căci el dă la iveală totul".Thales spunea că

moartea nu se deosebeşte deloc de viaţăCînd cineva 1-a

ntrebat : "Tu, atunci, de ce nu mori?", ea răspuns :

"Fiindcă nu există nici o deosebire".

8/15/2019 Ion Banu -


36} Cînd cineva i-a

pus întrebarea: "Ce a fost mai întîi,

noaptea ori ziua?",

el a răspuns: - "Noaptea este înainteaunei singure

zile".

ar cînd cineva 1-a întrebat dacă un om

care săvîrşeşte

o nedreptate se poate ascunde de zei, ela răspuns: "Nici

chiar atunci cînd pune la cale ceva rău".Unui bărbat

8/15/2019 Ion Banu -


adulter, care i-a pus întrebarea dacă ar putea să jure că

152

A) VIATA ŞI INVATATURA

H-a săvîrşit adulterul, el i-a răspuns:"Jurămîntul fals

nu este mai rău decit adulterul". Cînd afost întrebat ce

ucru este dificil, el a răspuns: "A tecunoaşte pe tine însuţi". "Ce este maiuşor ?" - "A da un sfat altuia". "Ce lucru

este mai plăcut?" - "Succesul". "Ce este

8/15/2019 Ion Banu -


divinul?"

"Ceea ce nu are nici început şi nici

sfîrşit". Întrebat fiind

care este lucrul cel mai neobişnuit pecare 1-a văzut, a răspuns: "Un tiran

bătrîn". "În ce chip ar putea îndura cine

"\·a o nenorocire în modul cel maiuşor?" - "În cazul cînd

ar vedea pe duşmanii lui şi mainenorociţi". "Cum am

putea trăi o viaţă cît mai bună şi maidreaptă?" - "În

cazul cînd n-am săvîrşi noi înşine

8/15/2019 Ion Banu -


ucrurile pe care le condamnăm văzîndue la alţii". (37) "Cine este fericit?"

"Cel ce este sănătos la trup, înzestrat lminte şi are un

caracter educat". Afirma că Nilul îşi

umflă apele din pricina vînturilor etesiene, care bat din direcţie opusă30.

Al'OI.LODOROS3\ în ChronikaFGrHist. 244, F, 28, II,

1028] spune că Thales s-a născut în

primul an al olimpiadc'Î a treizeci şicincea (a noua?) [640 î.e.n.], (38) că amurit l<t 78 ( ,_-.! ani (sau cum afirmăSosicrates [fr. 10 FHG IV,

8/15/2019 Ion Banu -


501 J h nouăzeci de ani). S-a stins dinviaţă pe vremea

cdci de-a 58-a olimpiade [548-545.e.n.] şi a trăit pe

nemea lui Cresus, căruia i-a făgăduit

să-1 treacă peste rîui

Halys fără pod, abătînd cursul apei [546.e.n.J.

40) Şi această cugetare aparţine luiThales: "Cunoaştet'.' pe tine însuţi"32,

despre care ANTISTHENES33 înSztccesiu1ti LFHG III, 182] spune căaparţine Phemonoei, şi că de la

<::<l şi-a însuşit-o Chilon.

8/15/2019 Ion Banu -


Pe seama lui Thales sînt puse şi acestescrisori (43, 44).

2. Le:x. Suda [rînd 25-30 dinHESYCHIOS, Onomatologos,

rind. 31, p. 73, 2 din A 1]. Thales a fost

primul om care a

căpătat numele de "înţelept" şi tot el afost cel dintîi care

<! afirmat că sufletul este nemuritor şicare s-a preocupat

de eclipse şi echinocţii. Dictoanele luisînt multe şi,

printre acestea, cel mai răspîndit este

8/15/2019 Ion Banu -


dictonul "Cunoaşte-te pe tine însuţi".Dictonul este mai degrabă al lui Chilon,cJ.re şi 1-a însuşit, ca şi dictonul "nimic

peste măsură"

d. Cedren. I, 275, 14].

153

FIZJCALISMUL INI'fJATORILOR.THALES

Thales, filosof al naturii, a prezis oeclipsă de soare pe

vremea lui Darius.

8/15/2019 Ion Banu -


3. Schol. PLATONIS in remp. 600 Adin Hesych.] Tbales din Milet, fiul lui

Examyas, fenician după spusele lui

Herodot, el cel dintîi a fost numitnţelept. A descoperit

că soarele dispare din pricina lunii, carese intercalează

şi a descoperit Ursa Mică şi solstiţiile;el, cel dintîi dintre::

greci a vorbit despre mărimea soarelui

şi despre natură ia afirmat că şi lucrurile neînsufleţite auun suflet, prin

8/15/2019 Ion Banu -


analogie cu magnetul şi electronul *.Principiul lucrurilor,

a spus el, este apa iar lumea estensufleţită şi plină de daimoni. A fostnstruit de preoţi în Egipt. Lui îi aparţin

dictonul "Cunoaşte-te pe tine însuţi". A

murit izolat şi

bătrîn, în timp ce asista la uu concursgimnic, epuizat d(:

arşiţă.

3 a. CALLDiACH., Iamb. [fr 94 + Pap.Oxyrlt. VII, 33.

f. Pfeiffer, Callimachi frag. nuper rep

p. 43 şi unn.:

8/15/2019 Ion Banu -


Thyrion, fiul arcadianului Bathycles, aprimit din partea tatălui silu

nsărcinarea să transmită .,celui mainţelept" cupa lăsată noştenire** 1:

el a pornit pe mare spre Milet. Căci lui

Thales îi revenea

premiul; era doar învăţat în toate şi s-aprkcput sft

determine constelaţia Carului Mic, celce stă călăuză pt

mare corăbierilor fenicini. Ajutat denoroc, arcadianul

1-a găsit pe bătrîn în templul de la

8/15/2019 Ion Banu -


Didyma34, scrijeliucl

pămîntul cu rigla şi desenînd figura

descoperită de frigianul

Euphorbos35, care cel dintîi dintreoameni a desenat triunghiuri scaleue şi

cercuri şi care a propovăduit abţinereade la hrana cu carne. Pe el 1-au turnat nuoţi, ci doar

aceia ce erau stăpîniţi de un (daimonrău). (Fiul lui

Bathycles) a vorbit astfel: "Această cupde aur masiv ...

m-a însărcinat al meu părinte. . . s-o

dăruiesc celui mai

8/15/2019 Ion Banu -


ales dintre cei şapte filosofi. . . Şi eu ţi-o dăruiesc ţie ... "

Atunci Thales lovi cu bastonul în pămînşi, apucîndu-i

bărbia cu mîna, spuse: "Darul acesta nu

voi primi dacă

cumva tu nu cinsteşti cuvintele părinteluău ... "

Chlhlimbar.

• Explicaţia lui Diels.

154

8/15/2019 Ion Banu -


A) VIATA ŞI ll'<"V Ţ TURA

4. HERODOT 1, 170. Sfatul dat de

milesianul Thales,

cel ce cobora din neam fenician, înainteca Ionia să cadă

sub jug36, s-a dovedit folositor; într-adevăr, el a povăţuit

pe ionieni să fie reprezentaţi printr-unsingur senat, iar

acEsta să aibă sediul la Teos (Teos-ulaflîndu-se în centrul

oniei) iar cetăţile celelalte, împreună c

ocuitorii lor, să

8/15/2019 Ion Banu -


nu se considere mai prejos de demos-uri. Cf. I, 146.

5. - I, 74. (Războiul dintre Alyattes şiCyaxares). În

al şaselea an de la izbucnirea războiului

cînd nici unii

nici alţii nu erau învingători, s-antîmplat ca în toiul

bătăliei ziua să se preschimbe îndată înnoapte [Eclipsa

de soare din 28 mai 585 î.e.n. - Diels ].Thales din Milet

J prezisese ionienilor această

8/15/2019 Ion Banu -


ntunecare a soarelui şi

d;lduse ca termen tocmai anul în care s-

şi petrecut. CLEM.,

'J.tromat. 1, 65 (Il, 41 St.). Eudemos [fr94 Sp.] afirmă

n Istoria Astrologiei, că Thales a preziseclipsa de soare

n timpul cînd mezii se luptau cuydienii, pe vremea cînd

Cyaxares, tatăl lui Astyages, domneapeste mezi, iar Alyat-

1es, tatăl lui Cresus peste lydieni. . .

cam în jurul olimpiadei a 50-a [580-77

8/15/2019 Ion Banu -


.e.n.]. Vom face o menţiune cu privire lvîrsta celor şapte înţelepţi : cel mai învîrstă dintre cei

;mintiţi mai sus, Thales, a trăit în juruolimpiadei a cincizecea .. .

6. - I, 75. Atunci cînd Cresus a ajuns lafluviul Halys,

după părerea mea, el şi-a trecut oasteape podurile existente. Grecii însă aurăspîndit vestea că Thales din Milet

"' făcut ca oştile să treacă fluviul, căciCresus se afla

n mare încurcătură neştiind în ce chip

armata ar fi putut

8/15/2019 Ion Banu -


re .. e fluviul. .. ; se spune că Thales,care era de faţă în

abără, a izbutit să facă în aşa fel cafluviul ce curgea în

stînga armatei să curgă în dreapta ei . . .

Şi el a procedat

astfel : a pus să se sape un şanţ adînc,ntr-un loc situat

mai sus de tabără, în formă de semilunăastfel încît locul

n care era aşezată tabăra să fie ocolitprin partea de sud.

u şanţul săpat a abătut o parte din apele

8/15/2019 Ion Banu -


vechii albii şi,

ndată după depăşirea locului de

cantonare, a readus apele

n vechea lor matcă. În acest chip adespărţit fluviul în

două braţe ce puteau fi trecute cnuşurinţă prin vad.

1!)5

PI2ICALISMUL INITIATORILOR.THALES

7. EUSEB., Chron. a) la CYRILL.,Contra lulian. I, p. 1.

8/15/2019 Ion Banu -


Se spune că cel dintîi filosof al naturii afost Thales din

Milet, că şi-a petrecut viaţa - după cît sevorbeşte - pînă

n olimpiada a 58-a [548-5 î.e.n.] ; b)

HmRON., Ol. 35,

[640] (Armen. Ol. 35, 2 [639]): Thaledin Milet, fiul

ui Examyas, este recunoscut ca fiind cedintîi filosof

despre care se spune că a trăit pină laolimpiada a 58-a.

9. PLATON, Theait. 174 A. Se spune,

8/15/2019 Ion Banu -


Theodoros, că o

slujnică glumeaţă şi plăcută, de prin

părţile Traciei,

zărindu-1 pe Thales cu ochii pironiţiasupra cerului şi cercetînd stelele, cum

acesta căzu într-un puţ, îşi bătu joc de ezicîndu-i că este dornic să ştie ce sentîmplă în cer,

deşi nu este în stare să vadă ceea ce seaflă în faţa lui, la

picioarele lui.10. ARISTOTEL·, Polit. I, 1 1 , 1259 a6. Toate aceste date

8/15/2019 Ion Banu -


sînt folositoare celor ce pun preţ pe artade a te îmbogăţi.

Un astfel de caz este şi cel al lui Thalesdin Milet. Este

vorba de o operaţie bănească ce i se

atribuie, din cauza

faimei pe care o dobîndise prinnţelepciunea sa şi care

reprezintă un principiu cu oaplicabilitate generală. Cum

oamenii îl criticau pe Thales,reproşîndu-i sărăcia şi spunîndu-i căfilosofia este o îndeletnicire

nefolositoare, Thales şi-a dat seama, pe

8/15/2019 Ion Banu -


baza calculelor sale astrologice, că e

va produce o recoltă abundentă de

măsline, şi chiar din

impul iernii, dispunînd de o sumă debani a închiriat toatt'

presele de ulei existente atit în Milet cîtşi la Chios, Hir;\

ca nimeni să-1 concureze. Cînd a sositmomentul recoltt·i

şi cînd tl1ată lumea căuta de zor prese,Thales le-a reînchiriat pe cele arvunitede el, în condiţiile in care dorea.

Realizînd o s·umă importantă de bani, a

8/15/2019 Ion Banu -


dovedit că pentrn

filosofi este uşor să se îmbogăţească,

dacă doresc acc"t

ucru, dar că nu acesta este ţelul urmăritde ei. Cf. CIC.,

de div. I, 49, 1 11.

11. PROCL. in Eucl. 65,3 Friedl.

EUDEMOS, J storia geometriei, fr. 84Speng J. Aşa cum cunoaşterea exactă

a

numerelor a luat naştere la fenicieni,

8/15/2019 Ion Banu -


datorită comerţul ui

156


şi tranzacţiilor băneşti, tot aşa s-a născu

şi geometria la

egipteni, din cauza mai sus menţ:onată.Ducîndu-se în

Egipt, Thales a introdus cel dintîiaceastă ştiinţă în Grecia.

El a făcut multe descoperiri şi a explicacelor din preajma

ui principiile pe care se bazau,

8/15/2019 Ion Banu -


prezentîndu-Je pe unele

a modul general, iar pe altele în mod

mai conC"ret. PLUT.,

Sol. 2. Se spune că şi Thales s-andeletnicit cu negoţul,

asemenea matematicianului Hippocratesar Platon a

vîndut untdelemn în Egipt, ca să aibă decheltuială pentru

drum. FLAVIUS IOSEPHUS, Contra luiApion I, 2. Toţi, În

unanimitate, cred că filosofii greci care

s-Ru preocupat de

8/15/2019 Ion Banu -


fenomenele cereşti şi de zei, asemeneaui Pherekydes din

Syros [c. 7], Pythagoras şi Thales, aufost discipoli ai egiptenilor şi aichaldeenilor şi că au scris foarte puţin.Grecii au credinţa că aceste opere sînt

cele mai vechi, dar se

ndoiesc el ar fi fost compuse de aceştiaAET., de plac.

, 3, 1 [Dox. 276]. După ce s-andeletnicit cu filosofia

n Egipt, [Thales] a venit la Milet, cîndera mai în vîrstă.

AMBLICH., Vita Pythag. 12. E1 1-a

8/15/2019 Ion Banu -


povăţuit pe [Pythagoras]

să meargă pe mare în Egipt şi să intre în

egătură cu preoţii

din Memfis şi Diospolis. De la aceştiaşi-a dobîndit el

cunoştinţele, datorită cărora esteconsiderat de mulţi ca

nţelept.

l a. HIMER. 30, Cod. Neap. [Schenk],,Hermes''. 46,

1911, 420]. La Olympia, Pindar a cîntatacompaniat de

8/15/2019 Ion Banu -


iră gloria lui Hieron; Anacreon a cîntatsoarta lui Polycrates din Samos,sacrificînd jertfe divinităţii, şi ALCEU,

n Ode a cîntat pe Thales, în timp ceLesbosul era in sărbătoare .. .

12. ARISTOTEL, Metaphys. I, 3, 983 b

6. Dintre toţi

care s-au ocupat mai întîi de filosofie,cei mai mulţi au fost

ncredinţaţi că principiile tuturor ucrurilor se află în cauze

materiale. De unde există toate şi deunde provin mai întîi

şi în ce sfîrşit îşi găsesc pieirea - în

8/15/2019 Ion Banu -


vreme ce substanţa

persistă în ciuda schimbărilor suferite -

aceasta, spun ei,

este elementul şi totodată principiulucrurilor. De aceea

consideră că nimic nu se naşte (dinnimic), nici nu piere,

de Vreme CC O :lS('lllenea SUUstanţărămine veşnică7 • • •

157

FIZICALISM<JL INIŢIATORILOR.THALES

8/15/2019 Ion Banu -


17) ntr-adevăr, trebuie să existe oanume substanţă,

fie una singură, fie mai multe decît unasingură, din care

se nasc celelalte, în vreme ce ea rămîne

eternă. Totuşi,

clespre cantitatea şi înfăţişarea unuiasemenea element primordial nu toţispun acelaşi lucru, ci Thales,ntemeietorul acestui mod de a filosofa,

susţine că este apa (ca atare

demonstra că pămîntul pluteşte pe apă),formulînd, desigur, această ipoteză înurma observaţiei că hrana tuturor

8/15/2019 Ion Banu -


vieţuitoarelor este umedă şi că însăşicăldura se iveşte

şi se menţine din apă (căci ceea ce le dănaştere, acela

este principiul tuturor). Prin urmare,

adoptînd această

poteză şi ţinînd seama că seminţeleuturor lucrurilor au

o natură umedă [conclude] că apa esteprincipiul substan

ei lucrurilor umede. Există însă şipărerea că cei care au

răit foarte de demult, cu mult înaintea

8/15/2019 Ion Banu -


generaţiei noastre.

cei care au făcut primele speculaţii

eologice, tot aceasta

presupuneau că este [substanţa] naturii.Ei îi făceau pe

Okeanos şi pe Tethys părinţii naturiiHomer, Iliada XIV,

201 J iar jurămîntul zeilor se făcea peapă, şi anume pe

acea apă denumită de poeţi Styx [IliadaXV, 37 şi urm. j ;

cum tot ceea ce este vechi este extrem d

preţios, jurămîntul (pe Styx) este la

8/15/2019 Ion Banu -


rîndul lui foarte preţui1:38•

<· 13 .. SIMPI,ICrc;,;, Phys. 23, 21TEOFRAST, Phys. opin.

fr. î. Doxogr. 475, 1] Dintre cei ce susţincă principiul

este unic şi în mişcare - filosofi pe care

el [Aristotel J

i numeşte în particular şi "physiologi" -unii spun că

acest principiu este limitat, ca de pildăThales, fiul lui

8/15/2019 Ion Banu -


Examyas din 2.'1'Iilet şi Hippon - acestadin urmă părînd să

fi fost şi ateu: ei susţineau că principiullucrurilor] este

apa, ajungînd la această opinie in urmaobservaţiilor

empirice. [După părerea lor J caldul semenţine prin umiditate, iar tot ce estemort se usucă; seminţele tuturor

ucrurilor sînt umede şi tot ce reprezintăhrană musteşte. De acolo de unde provinoate - de acolo se hrănesc; cum

apa este principiul naturii umede, le

8/15/2019 Ion Banu -


nglobează pe toate.

Prin urmare, ei considerau apa ca

principiul tuturor lucrurilor şidemonstrau că pămîntul este aşezat peapă. 458, 23.

Alţii, presupunînd [existenţa] unuisingur element, 1-au

158

A) VIATA ŞI lt-:VĂŢĂTURA

denumit apeiron ca mărime, aşa cumsusţinea şi Thales

despre apă. SERVIUS, Coment. la

Eneida XI, 186 (II, 497,

8/15/2019 Ion Banu -


31) : la diferite popoare s-au ivitdiverse feluri de înmormîntare; de aicise şi trage că unii sint înhumaţi, alţii arş

pe rug. . . Thales însă, care susţine căoate s-au ivit

din elementul umed, spune că trupurile

se cuvin înmormîntate, pentru a putea săse resoarbă in elementul umed.

13 a. AitT. I, 17, 1 (D. 315) Tbales şidiscipolii săi [susţin]

că amestecurile prin transmutare sînt

amestecuri ale elementelor primordiale.13 b. - II, 1, 2 (D. 327) Thales şidiscipolii săi [susţin]

8/15/2019 Ion Banu -


că Universul este unu.

13 c. - II, 12, 1 (D. 340) Thales,

Pythagoras şi discipolii săi s usţin căntreaga boltă cerească este împărţită

n cinci cercuri, pe care le numesc zone

Una din ele este

denumită arctică şi mereu vizibilă, alta,ropicul de vară,

alta echinocţiul, alta tropicul de iarnăar ultima antarctică şi invizibilă.

nclinat peste cele trei zone de mijloc seaflă

aşa-numitul zodiac, atingîndu-le pe toate

rei.

8/15/2019 Ion Banu -


ar meridianul taie toate zonele, de laconstelaţiile arctice

şi pînă în partea opusă, formînd unghiurdrepte.

14. ARISTOTEl,, de caclo B 1 3 . 294 a

28. Unii [susţin] că

pămîntul] este aşezat pe apă. Aceastaeste versiunea cea

mai veche, primită prin tradiţie, pe carese spune că a

formulat-o Thales din Milet, şi anume cprin plutire pămîntul rămîne la suprafaţăca o bucată de lemn sau ceva asemănăto

căci nimic din ce există nu este cu

8/15/2019 Ion Banu -


putinţă

să se menţină în aer, ci numai pe apă) -

ca şi cum n-ar

fi acelaşi logos cu privire la pămînt şi lapa susţinătoare

a pămîntului39• SIMPLICIUS, de caclo522, 14. S-a emis

părerea] că Thales din Milet ar fi acelacare a spus că

pămîntul pluteşte pe apă intocmai uneibucăţi de h:mn

sau indiferent ce altceva din cele ce pot

fi purtate de apă40•

8/15/2019 Ion Banu -


mpotriva acestei păreri, Aristotel aratăcă. o atare concep

ie s-a răspîndit mai degrabă datorităfaptului că egiptenii au propagat-o, subforma unui mit, iar 'l'hales, la 159

f:ZICALISMUL INITIATORILOR.THALES

rîndul lui, de acolo a preluat povestea.Cf. PLUTARH, de

Js. et Osir. 34, 314 C.

15. SENECA, N at. Quaest. III, 14, p.106, 9 Gercke.

Părerea lui Thaies este o prostie. El

8/15/2019 Ion Banu -


spune că discul pămîntului este susţinutde apă şi că pluteşte întocmai corăbiilorcă datorită mobilităţii lui se leagănă pe

valuri atunci cînd

se spune că se cutremură. Nu-i nici omirare aşadar dacă

există din abundenţă mediu lichid pentrua alimenta curgerea flnviilor, dacăntreaga lume se află în mediu lichid41•

AET. III, 11, 1 (D. 377) Discipolii luiThales [susţin ] că

pămîntul se află la mijloc.

8/15/2019 Ion Banu -


16. HERODOT II, 20 (Păreri alegrecilor despre revărsarea

ilului) ... o altă părere susţine căvînturile etesiene (anuale) int cauzarevărsărilor fluviului Nil, împiedicat cuacel prikj să se verse în mar eu. . . AE1

V, 1, 1. Thales

consideră că vînturile etesiene, caresuflă în Egipt în direcţia

contrară gurilor Nilului, provoacăumflarea fluviului, deoarece împiedică

scurgerea apelor care cresc în mareanvolburată ce-i stă în faţă.

17. DERKYLLIDES, apud TIMon. astr.

198, 1 4 H. Eudemos

8/15/2019 Ion Banu -


fr. 94 Sp.] povesteşte în Astrologia sacă Oinopides [c.

41, 7] ar fi fost primul descoperitor alnclinării zodiacului

precum şi al poziţiei "marelui an" iar

Thales a lămurit

eclipsa soarelui şi mersul circular alastrului în conformitate cu solstiţiile,mers care nu se petrece cu regularitateaidoma.

17 a. AE1'. II, 13, 1:(D. 341). Thalescrede] că unii aştri

sînt asemenea pămîntului iar alţii

vălvătaie de foc. 20, 9

8/15/2019 Ion Banu -


D. 349) Thales consideră că soareleare o formă asemănătoare cu cea apămîntului. 24, 1 (D. 353) Thales a spus

cel dintîi că soarele intră în eclipsăatunci cînd luna îi

acoperă strălucirea, trecînd drept prin

faţa lui. Luna este

de aceeaşi naturfl ca pămîntul.Fenomenul apare vederii

n sens contrar, întocmai ca atunci cîndceva este aşezat

n spatele nnai disc.

17 b.

8/15/2019 Ion Banu -


I, 27, 5 (D. 358) Thales a spus cel dintîcă

una este luminată de soare.

160

A) VIATA ŞI !NVĂŢATURA

18. PLINIUS, N.ll. XVIII, 213. Hesiodcăci şi sub numele acestuia există o

Astrologie) a transmis că apusul

Pleiadelor din faptul dimineţii sepetrece odată cu echinoc

8/15/2019 Ion Banu -


iu! de toamnă. Thales însă, în adouăzeci şi cincea zi de la

echinocţiu.

19. APULEIUS, Flor. 18, p. 37, 10Helm. Thales din

Milet, neîndoielnic cel mai de seamădintre cei şapte înţelepţi

mai sus amintiţi (căci el cel dintîi a pusbazele geometriei

a greci, a fost un foarte serioscercetător al fenomenelor

naturale şi un foarte priceput observator

al aştrilor), a

8/15/2019 Ion Banu -


descoperit lucruri de cea mai maremportanţă, pe care le-a

redat în cîteva rînduri: succesiuneaanotimpurilor, suflul

vînturilor, drumurile· stelelor,

uimitoarele bubuituri ale

unetelor, orbitele înclinate ale aştrilor,ciclurile

anuale

ale soarelui. De asemenea, fazele luniin creştere sau în

descreştere, ce obstacole o fac să-şi

piardă luminozitatea.

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


ultimă descoperire a

sa. Acesta, îacîntat de interesul prezenta

de noua şi surprinzătoarea descoperire,-a oferit orice răsplată ar fi dorit,ndiferent de sumă, în schimbul unei

demonstraţii

de asemenea importanţă. La care,Thales, înţeleptul, i-a

spus: "ca răsplată mi-ar fi de ajuns dacăcele ce-ai învăţat

de la mine, cînd vei începe să le expui şu altora, nu ţi

e vei atribui ca o descoperire proprie,

ci vei mărtnrisi

8/15/2019 Ion Banu -


că eu sînt cd ce le-a găsit, şi nu altul".Cf. IULIAllllJS, Or.

II, 162, 2 Hertl. Întrebîndu-1 cineva cepretenţii băneşti

are cu privire la o lecţie dată, [Thales]

-a spus: "cu mărturisirea că celenvăţate vin de la mine, m-ai răsplătî

exact cît trebuie".

20 PROCLOS, in Euclid. 157, 10 Frieddin Eudemos).

Se spune că Thales a demonstrat pentruprima oară că

161

8/15/2019 Ion Banu -


FIZICAL!SMUL INITIATORILOR.

TIIALEScercul este divizat în părţi egale de cătrdiametru. 250,.

20. Lui Thales, ajuns la vîrsta bătrîneţiidatorită faptului.

că descoperise multe altele, i se atribuiei formularea

următoarei teoreme. El este indicat ca

primul [învăţat]

care a ştiut şi a arătat că unghiurile de labaza oricărui

8/15/2019 Ion Banu -


riunghi isoscel sînt egale, folosind într-o manieră mai

veche cuvîntul "egale" pentru identice.299, 1. Acum,

această teoremă este astfel formulată:

două drepte care

se întretaie formează la vîrf unghiuriegale. Ea a fost descoperită, dupămărturia lui Eudemos, cel dintîi deThales.

352. 14. EUDE:MOS, în Istoriageometriei [fr. 87], ridi,că.

n timp atribuirea acestei teoreme pînă

a Thales, căci

8/15/2019 Ion Banu -


distanţa corăbiilor pe mare estecalculată prin acel mod

pe care 1-a arătat el, ceea ce, spuneEudemos, presupune

negreşit folosirea în practică a teoremei

21. PLINIUS, X.H. XXXVI, 82. Sespune .:a măsura.

nălţimii [piramidelor J a fost stabilităde Thales din Milet.

care a măsurat umbra aruncată de uncorp, atunci cînd

umbra este egală cu înălţimea corpului.

PLUTARH, Ban-chetul VII, 2, 147 A (U

8/15/2019 Ion Banu -


personaj se adresează lui Thalcs):

,după ce-ai aşezat toiagul la capătul

umbrei aruncate de

piramidă, ai arătat că prin căderea razeide lumină s-an.

format două triunghiuri; raportul existenntre o umbri!.

şi cealaltă era identic cu cel dintrepiramidă şi toiag".

22. ARISTOTEl,, de anima I, 5, 411 a 7Sînt şi unii care

susţin că [sufletul] este amestecat în tot,

de unde, eventual.

8/15/2019 Ion Banu -


şi Thales a socotit că toate sînt pline dezei. Ci. PLATON,.

Legile X, 899 B. _\RISTOTEL, iMdem, 2, 405 :::.. 19. Pe cît

se crede, din cele ce se amintesc prin

radiţiE:. i Thalcs

a conceput sufletul ca fiind în mişcare,daci:: :intr-adevăr

spunea că piatra magnetică posedăsuflet, de-ca;t::·ce mişei'.

fierul.

22 a. AET. IV, 2, 1 (Dox. 386 a, 10).

Thc:les a arătat

8/15/2019 Ion Banu -


cel dintîi că sufletul are o natură veşnicmobil:: sau autodinamică.

23. AET. I, 7, 11 (Dox. 301). Thalesconsidera divinitatea.

drept raţiunea Universului, totodată

ansamblul Univenm-

162

B) FRAGMENTE

lui ca fiind însufleţit şi plin de demoni;prin mijlocirea

8/15/2019 Ion Banu -


umedului, care se află in toateelementele, forţa mişcării

divine a Universului pătrunde peste tot.CICERO, de deor.

natura I, 10, 25. Thales din Milet, care a

cercetat pentru

prima oară astfel de lucruri, a spus căapa este principiul

h1crurilor, că divinitatea este acearaţiune care le-a plăsmuit pe toate din

apă.B) FJt\.GHENTE

Astrologia N autică

8/15/2019 Ion Banu -


1. DIOG. LAERT I, 23;

Lex. Suda; SIMPL., Phys. 23, 29.

l'hales, cel dintîi

susţine tradiţia - a dezvăluit grecilor

ştiinţa despre natură, deşi neîndoielnicau existat şi alţi

precursori, aşa cum este şi opinia luiTeofrast [Phys. opin.

1, Dox. 475]. El însă se deosebeşte mul

8/15/2019 Ion Banu -


de aceştia, pînă

1ntr-acolo că-i lasă în umbră pe toţi cei

dinaintea lui.. Se

zice că n-ar fi lăsat nici o operă scrisă,afară de Astrologia

autică. PLl.'TARH, Pyth. or. 18, 402E. ::\fai înainte vreme

Jilosofii îşi xpuneau doctrina, aşa cuma făcut Orfeu, sub

lnfăţişarea unor poeme. Acelaşi lucru spoate spune despre

Hesiod, Parmenides, Xenofan,

Empedocles şi Thales . . .

8/15/2019 Ion Banu -


Faimă au adus ştiinţei astrologice şidiscipolii lui Aristarh ,

ai lui Timoharis, Aristyllos şiHipparchos, prin scrierih::

or în proză, în vreme ce Eudoxos,

Hesiod şi Thales au

sCI"is poeme în versuri, dacă într ad

evăr Thales a compus .

ca să zicem aşa, Astrologia care i seatribuie.

2. Sclwl. ARAT. 172, p. 369 2-!.

8/15/2019 Ion Banu -


Hyadele) Thales pretinde că sînt două,una nordică şi alta sudică.

Despre Principii I, II

3. GALENUS, In Hipp. de humoribus I,1 [XVI, 37 K.J.

Tbales, deş! spune că toate se alcătuiescdin apă, susţine

de asemenea şi acest lucru [anume căelementele se pre

Jac unek :n altele]. Dar t: mai bine să-idăm cuvîntul,

FJZICALISMUL INIŢIATORILOR.

8/15/2019 Ion Banu -


THALES

citind din cartea a doua Despre Principi

unde se află

scrîs cam aşa: cele patru mult discutateelemente, dintre

"

care afirmăm că primul este apa şi într-

un anume fel îl

considerăm drept element unic, seamested laolaltă în

vederea unirii, combinării şi constituiriiucrurilor din cosmos. Cum dealtfel, am

spus-o şi în prima parte".

8/15/2019 Ion Banu -


Despre Solstiţii. Despre Echinocţil!

4. DIOG. LAi<:RT. I, 23. Conform unor

păreri, Thales n-ar

fi scris decît două lucrări: DespreSolstiţiu şi Despre

Echinocţiu, celelalte considerîndu-lefenomene peste putinţi

de a fi înţelese .

OTE

8/15/2019 Ion Banu -


1 Istoric ongwar din Samos, a douaumătate a sec. IV î.e.n., adesea citat de

Diogenes Laertios.

1 Grafia numelui tatălui lui Thales estediferită: Exnmyas, Exnmyes.

chiar şi Examyos.

Originea lui Thales este nesigură.După unii, a fost fenician, dupA

alţii milesian. În ultima vreme s-asusţinut originea carinnrt a lui Tha·

es, şi chiar şi cea beoţiană, făcîndu-seegătura între fenicinnul C:utmos,

colonizatorul Beoţiei, şi acele ştiri care

8/15/2019 Ion Banu -


l înfăţişează pe Thales drt:pt un

beoţian stabilit la MycaJc, pc teritoriu

111iiC"sian (G.L. Huxley, The

EaYly lonians, Londra, 1966, p. 95 şi185).

Fondatorul Tebei, care, potrivitradiţiei, ar fi rflspînt1it in lumea

greacă şi alfabetul fenician.

După legendă, Agenor era un fiu al luiPoseidon şi al Libyei.

Arhonte în anul 582-581 i.e.n.

7 Om politic şi filosof peripatetician (c.

8/15/2019 Ion Banu -


350-283). în opere! ce

se atribuie, lucrări de filosofie, retorică

storie a culturii inserate in l::Ji·Jg,.afiace-i consacră Diogcnes Laertios, nufigurează lucrarea Lista arh<m/ilor.

1 Vezi nota 3.

1 Acest Phokos-nu apare citat decît laDiogcncs Laertios. Yezi v•·!. I,

partea a 2-a, p. 391.

1°

Callimachos din Cyrene, filolog şi poet,şeful şcolii poeth:e din

8/15/2019 Ion Banu -


Alexandria (sec. III i.e.n.). A deţinut şipostul de bibliotecar în celebrulaşezămint cultural din Alexandria,

Museionul.

n Vezi Nota introductivă.

11 Potrivit autorilorlmodemi, care iau înconsiderare un text d<Ll l'linius,

aturalis Historia II, 12, 53, eclipsa desoare prevestită de "l'h•tle:

165

M. MARlNESCU·HIMU

a avut loc la 5 sau la 28 mai 585 î.e.n.,

cînd s-a desfăşurat o bătălie intre

8/15/2019 Ion Banu -


yrlieni şi mezi. După. Panl Tauuery,Pour l' histoirtJ tk la scitJnu llel/ene,1930, p. 55, ea s-ar fi produs la 30 sept

610 i.e.n. De9pre Eudemo. vezi nota24 la Orfeu.

" ,-ezi vol. I, partea a 2-a, p. 197.

14 An e:<eitat mai mulţi poeţi cuacest nume. Aici ete vorba despre

poetul epic, autorul tmei epopei Cllconţin11t istoric intitulată Peniha,

care a trăit în sec. V î.e.n.1" Tria/las : a treizecea zi a lunii.

16 Scriitoare eruditii <le limbă greacă,

8/15/2019 Ion Banu -


ele origh1e egipteană ( ?). A

seri Com ntarii istorice, citate

adesea de Anlus Gellius (FHG III, p.

520-532). A trrLit în sec. I e.n. laEpidaur.

" Acest Apollodoros, denumit şi"logicianul", nu ne este ctmoscut.

" E<tc vnrha despre victoria lui Cyrusasupra lui Cresus, regele Lydiei:'i47/4G i.e.u. - Herodot I, 70). Cum

cetăţile greceşti se aflau sub"pro!cţia" lydienilor, cn acest prilejau ajuns să fie dorninate de puterea

persauii.

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


oc.

"'' În secolul al VI-lea î.e.n. se crease

ohiceinl ca grecii din A.;ia Mică s:,consult· oracolul de la Delfi înpro!Jlernele lor particulare şi polltict:.Lydienii, în frunte cn regele Cresns, i-an

mitat.

• Hermipp o din Smyrna (sec. HI.e.n.), nutUit "callimachiannl".

di.<eipol al !ni Callimachos.

"· l?.vorul acestei anecdote se află laPlaton, lTheait. 1 74 A. După

părcc .1 exprimată de l\f. Landmaun şi

J.O. Flechenstein, Viertâjahrschnft der

8/15/2019 Ion Banu -


Vafttrforschenden GtJsellschaft inZilrich, 88, 1943, p. 98-112

{cit,-,_t,l de G.I,. Huxley, ofJ. cit., p.186) Thales a coborît deliberat intr-unpuţ. p<!ntrn a face observaţii pe boltacerească.

• 'fimou din Phlius (sec. III î.e.n.),filosof şi autor de Silloi, scrieriatirice cu caracter batjocoritor.Discipol al lui Pyrrhon, propagCLtr•r :1 sccpticistnnlni.

166

OTE LA THALES

8/15/2019 Ion Banu -


17 Autor de biografii. Nu se cunosc datedespre el.

18 In antichitate exista obiceiul caoamenilor de Se3lDă, care se iiustraseră intr-un anumit domeniu, să li sridice statui, pe baza cărora se săpau

nscripţii.

se Autenticitatea acestor dictoane şimaxime este cu totul îndoie!n:că,

1° Explicaţia lui Thales, deşi naivă, estremarcabilă întrucît atribuie fenomenulu

o cauză naturală. Vezi şi voi. I, partea a2-a, p. 426.

11 Apollodoros din Atena, autorul

ucrării Chronika (o istorie universală),

8/15/2019 Ion Banu -


frecvent citat de Diogenes Laertio. arăit în sec. II 1.e:n.

Sub numele lui, in secolul I î.e.n. şi I e.n. circula o scriere care îi era

atribuită, BJ:btiofheca, operă a unui

mitograf anonim. În biografiile pe

care le-a redactat, Apollodoros aremeritul de a fixa date, ca, de pildă,apariţia scrierii unui filosof, dataparticipării unei personalităţi lafundarea unei cetăţi, evenimente

mportante etc.11 Dictonul era gravat pe frontispiciulemplului de la Delfi.

8/15/2019 Ion Banu -


18 Antisthenes, filosof, discipol al luiSocrate, întemeietorul şcolii ciniceastfel numită după locul unde îşi

propaga învăţătura, Kynosarge.

1• Sanctuarul lui Apolion de la Didymase afla in imediata apropiere a

Miletului.

16 In acest poem, poetul îl consideră peEuphorbos, contemporan cu

generaţia eroilor care au luptat inrăzboiul troian, drept un preCurtior a

ui Pythagoras. Vezi nota 57 la Secţ. III,Pythagora8.

se Ionia a fost subjugată treptat, de perş

8/15/2019 Ion Banu -


n urma cuceririi Lydiei de clare Cresusvezi anterior nota 18), la sfîrşitul sec.

al VI-lea i.<!.U.

G.L. Huxley, op. cit., p. 1 1 7 şi urn1.)

rr Veu Studiul istorie, p. LVII.

18 Vezi Hesiod, Theogonia, 390 - 401.

Despre această teorie cosmogonică in

contextul gindirii antice <liu

Orientul mesopotamian, vezi Ion Banu,FAO, p. 58-64.

G G. S. Kirk şi J.E. Raven, PPh, p. 1 2 1 4 şi p. 91 şi urm. f:c

8/15/2019 Ion Banu -


o apropiere între această teorie şi teoriiasemănătoare din Yechile ai-

eri orientale. Vezi de asemeneaPritchard, A NET, 6 1 - 72.

u In cosmogonia egipteană principiul-apă este denumit Nun. Din

1U1 se alcătuieşte pămîntul, ordonatapoi de o forţă creatoare, Atum,

Pritchard, A NET. 3 - 4. Incosmogonia ebraică, Geneza I, 2, Tdwm

este apa nesfîrşită peste care creatorul

drt naştere pămîntului.

8/15/2019 Ion Banu -


. Vezi Hekataios, fr. 10.

ANAXIMANDROS

OTĂ INTRODUCTIV A

Didpol al lui Tbales, Anaximandrosc. 6 1 0 - 547 i.e.n.) îi urmeazl

a c•.•:Hlucerea şcolii milesiene care

era îu egală măsură preocupată de

explic<.rea formării lumii materiale citşi de promovarea invenţiilor practice,puse în slujba progresului manufacturierşi comercial. Lui Ana:dmand!ns i seatribuie dealtfel, ca şi lui Anaxime.aes,

nvenţia gnomonului . aparat simplu

8/15/2019 Ion Banu -


pentru măsurarea timpului, de mareutilitate. -

n <<:.resul arătat de filosof pentruconfiguraţia bolţii cereşti şi a pjl:

minta!ni l-a determinat să incerce

ntocmirea un.ui glob ceresc şi a unei

hiirţi l,azate pe cunoaşterea punctelor cardinale. Importanţa pe care

a acordat-o poziţiei stelei polare candicatoare a Nordtdui a insemnat

o adeYărată re·;oluţie în tehnicanavigaţiei. C:a om politic şi cetăţean

a p:-.rt icipat la ftmdarea coloniei

8/15/2019 Ion Banu -


milesiene Ap0llonia, pe ţărm11lPontnlui Emcin.

ANAXIMANDROS

A) VIATA ŞI INV A'[ A TURA

1. DIOG. LAERT. II, 1-2. (1)Anaxirnandros din J\I:ietl ,

fiul lui Praxiades ; a susţinut că apeironuP este obîrsia

şi elementul primordial, fără săspecifice însi:i dacă ete

aer, apă sau altceva ; a susţinut că

părţile st: schimuă,

8/15/2019 Ion Banu -


dar ceea ce se prezintă ca întreg rămînemuabil, că pămîntul

se află în mijlocul Universului, deţinîndcentruL (Acesta

are forma unei sfere. !,una are o

strălucire falsă, deoarC'ce

primeşte lumina de la soare, iar soarelenu este mai mic

decît pămîntul şi este un foc deosebit depur) .

El, cel dintîi a inventat guomonuP şi, înconform itate

cu afirmaţia lui Fa\'orinus din lucrarea

8/15/2019 Ion Banu -


sa lslorii t·,triatc

fr. 27, FHG III, 58 1 J, 1-a aşezat pe

cadrande solar.: din

Sparta ; a explkat în acelaşi timpsolstiţiile şi echinocţiile

şi a construit instrumente pentrumăsurarea timpul ui .

2) El, cel dintîi a făcut o hartă apămîntului şi a J;J ării

şi a construit o sferă cerească. A făcut oexpunere gent·rală

a Opiniilor sale pe care, întîmplător, a

consultat-o si

8/15/2019 Ion Banu -


Apollodoros din Atena4• AcestAllollodoros in Chnn-il(a

FGrHist. 244 F, 29, II, 1028 ] spunedespre Anaximau

dros că în anul al doilea al olim piadei 58-a 547/6 era

de 64 de ani şi că, după scurt timp, adecedat. (Ar fi fost

n floarea vîrstei cam pe vremea luiPolycrates, tiranul

din Samos) .

8/15/2019 Ion Banu -


2. Ltx. Suda. -\.naximandros, fiul luiPraxi ades, filosoful din :l\lilet, deaceeaşi obîrşie, discipolul -;:i urm a:;;u

ui Thales ; el a fost primul care adescoperit t·chinocţiul,

li9

ANAXIMANDROS

solstiţiile şi instrumentele pentrumăsurarea timpului şi

a afirmat că pămîntul se află în centrul

Universului ; ani1scocit gnomonul şi a făcut o expuneresuccintă a geometriei. A scris Despre

natură, !nconjurul lumii, Despre stele

8/15/2019 Ion Banu -


fi.;,c, Despre sfera [celestă] şi altecîteva lucruri.

). AELIAX., V.H. III 1 7.Anaximandros a fost conducătorulcolonilor care au plecat din Milet spreApollonia din Pont5•

4. EUSEBIOS, P.E. X, 14, 11.Anaximandros, fiul lui

Praxiades, şi el de neam din Milet, 1-aaudiat pe Thales ;

el, cel dintîi a construit un cadran solar pentru indicarea

solstiţiilor, a perioadelor de timp, a

anotimpurilor şi a

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


zodiac, mai întîi pe cele ale Berbeculuişi Săgetătorului

6 B 2] ; Atlas, cu mult înaintedescoperise însăşi revoluţia

planetelor.

5 a. cre., de div. l, 50, 1 12. Spartanii aufost sfătuiţi de

Anaximandros, filosoful cercetător alnaturii, să-şi părăsească casele şicetatea şi să se ducă să se aşeze înarmaţ

pe ogoare, cu tot ce aveau, flindcă-iameninţa un cutremur de

pămînt, atunci cînd cetatea toată s-a ·

prăbuşit şi cînd vîrful

8/15/2019 Ion Banu -


Taigetului s-a desprins ca o pupă decorabie. Cf. PLIN.,

. H. II, 191 şi 12 A 28.

6. AGATHEMEROS I, 1 (dinEratosthenes). Anaximandros

din Milet, cel ce 1-a audiat pe Thales, afost cel dintîi care a

cutezat să facă o hartă a pămîntuluiocuit ; după acesta,

Hekataios din Milet [FGrHist. 1, T, 12 a, 3], bărbat

care umblase mult prin lume, a

desăvîrşit lucrarea, încît

8/15/2019 Ion Banu -


aceasta a devenit obiect de admiraţie.STRA.BON I, p. 7.

Primii doi după Homer, Eratosthenes îinumeşte pe Anaxi-

170

A) VIAŢA ŞI INVATATURA

mandros prietenu

şi concetăţeanul lui Thales i pv

8/15/2019 Ion Banu -


Ht::kataios din Mikt [FGrHist. l, 'l' I lb!- Primul, a puhh at

cea dintîi hartă geografică, iar Hekataioa lăsat o chiţă

considerată că este a lui Anaximandros,

pe baza altei scr idi

a lui.

7. THEliiJST., Or. 36, p. 317. După dteştim . .Anaximandros a fost cd dintiidintre dcni care a cutezat să d-.<1 ia

veală un tratat intitulat Desp,-e natură.8. DIOG. LAERT. VIII, 70. Diodor dinEfes, scriind despre

8/15/2019 Ion Banu -


Anaximandros, spune că [Em}Jcdocks]1-a imitat in n• anifestarea unei trufii hatrale şi in purtarea de vcşmiutc

somptuoase.

9. SIMPLIC., Plzys. 24, 13

TEOFRA::iT, Plzys. Oj>.fu., f r. 2..

Dox. 476) .

Din numărul îuvăţaţilor care afirmau căprincipiul lucmrilor este unul, aflat înmişcare şi nedeterminat, Anaximandros

din :Milet, fiul lui Praxiades, urmaşul şidiscipolul lui 1'hales, a afirmat căprincipiul şi elementul constitutiv

al lucrurilor este apeiron-uJ7 şi <:1 a

8/15/2019 Ion Banu -


fost primul carl· a folosit

acest termen pentru archi (principiu) .

Această ardte, afirmă

el, nu este nici apa, nici Yreuuul din aşanumitl' le: elemedc,

ci o altă substanţă (q;l)cr ,:;) , apeirondin care-şi 1r tg oblrşia

oate cerurile şi l umile cuprinse Îl! ele D c a c o 1 o d e

u n d e . . . t i m p u 1 u i [B 1 Jexprimîndu-se în termeni

mai poetici . Este ct:rt că Anaximandros

n urma observaţiei

8/15/2019 Ion Banu -


făcute că cele patru elemente sepreschimbă unele în altele,

a refuzat să admită pe vreunul dintre eleca substrat material, acceptînd altceva,dincolo de ele ; pe de altă parte, el nuface naşterea dependEntă d<:

ransformarea elementului, ci dedesprinder('a contrariilor, datoritămişcării eterne. De aceea, Aristotel l-a

şi clasificat printre cei cesînt de acec::aşi părere cu Auaxagoras.1 50,24. Contrariile

sînt caldnl şi recek uscatul

8/15/2019 Ion Banu -


şi umedul şi celelalte. Cf.

ARISTOTEL, Plzys., I, 4. 187 a 20.

Ceilalţi, desprind contrariile inerl'utcdin Unu, aşa cum susţin Anaximandros şoţi aceia cl: afirmă că există t:nu :;;i

Multiplu, ca de

pildă

căci şi ei despr

Empedocles i Anaxagoras,

nd pc

oate celelalte din- anwstec.

8/15/2019 Ion Banu -


171

ANAXJMANDROS

9 a. SIMPL., Phys. 154, 14. Deasemenea, Teofrast

consideră pe Anaxagoras ca avind opoziţie foarte apropiată

de A.naximandros şi interpretează în

acest sens afirmaţia

ui Anaxagoras, anume că substratulpoate fi înţeles ca o

natură unică. În Opiniile cercetătorilor naturii, el scrie în

8/15/2019 Ion Banu -


chipul următor (fr. 4, D. 479) : "Dînducrurilor o asemenea interpretare, s-ar

părea că ei consideră principiile

materiale ca nemărginite, cum s-a maispus, iar cauza

mişcării şi a genezei una şi aceeaşi.

Dacă cineva ar presupune că amesteculuturor lucrurilor reprezintă un singur

substrat, nedeterminat şi ca formă şi ca

mărime - ceeace pare că într-adevăr vrea să spună -rezultă că el invocă

doul principii, substanţa apeiron-ului şintelectul ; în acest

chip, cu privire la elementele corporale

8/15/2019 Ion Banu -


s-ar părea că proced•,-ază în chip foarteapropiat de Anaximandros".

10. [PLUT. ], Stromat. 2 (D. 579 ; dinTeofrast). Anaximandros, legat deThales] prin prietenie, a afirmat că

apeiron-nl este cauza oricărei naşteri şipieiri, din care

srune el

s-au desprins cerurile şi, în general toat

8/15/2019 Ion Banu -


umile infinite. El a demonstrat căpieirea şi, cu mult

naintea acesteia, naşterea, îşi tragobîrşia din eternitatea

nfinită, învîrtindu-se toate în cerc.

Afirmă că pămîntul

este de formă cilindrică, că înălţimea luar reprezenta o

reime din lăţime. Spune de asemenea,că forţa care gene

rează dintotdeauna căldura şi frigul, s-a

diferenţiat în procesul de naştere al

8/15/2019 Ion Banu -


acestei lumi şi alcătuieşte la periferia eio sferă de foc, care înconjură atmosferadin j urul pămîntului, întocmai scoarţei

care · cuprinde tulpina copacului.

Soarele, luna şi stelele s-au format dupăce sfera de foc s-a

rupt în bucăţi i['.r focul a fost prins într-o serie de inele.

De asemenea, susţine că omul s-a născudintru început

din vieţuitoare de altă specie. Ideeaaceasta o sprij ină pe

faptul că progeniturile altor animale,

curînd după ce s-au

8/15/2019 Ion Banu -


născut se hrănesc singure, prin mijloaceproprii, în timp

ce numai omul pretinde o îngrijirendelungată. De aceea,

aşa f'rind lucrurile, omul nu s-ar fi putut

păstra în viaţă

de la început.

l . HIPPOL., Ref. I, 6, 1 -7 (D. 559 W.10) . 1 . Anaxi-

172


mandros Milesianul, fiul lui Praxiades,

8/15/2019 Ion Banu -


1-a audiat pe 'rhales.

El a afirmat c:i principiul lucrurilor este

o substanţă infinită *

din care işi trag începutul cerurile şiumea cuprinsă în

de: . Această natură este veşnică numbătrîneşte [B 2 1

;;i cuprinde î n e a toate lumile. E lvorbeşte despre timp, în

sensul că na:;;terea, existenţa şi pieireaar fi determinate.

8/15/2019 Ion Banu -


2. El a al;.rmat că ape-iron-ul estenceputul :;;i elementul

primordial al lucrurilor, fiind primulcare a întrebuinţat

ermenul pentru elementul primordial ;

pe lîngă acestea,

a mai spus că mişcarea este veşnică şică înlăuntrul ei se

nasc cerurile. 3. Pămîntul se află în starede suspensie:

şi nu este susţinut de nimic, ci semenţine pe locul lui,

datorită faptului că este în egală măsură

8/15/2019 Ion Banu -


depărtat de toate.

Forma pămîntului este curbată şi

rotunjită

asemenea

m1ei coloane de piatră [B 5 ]. Noipăşim pe una din snpmfctele de bază, ia

cealaltă se află de cealaltă parte.

4.' Astrele s-au născut sub forma unuinel de foc ; ele :;-au

desprins din focul cosmic şi sîntmpresurate de aer. l'c

8/15/2019 Ion Banu -


dinăuntru! inelului se găsesc niştedeschizături, ca nişte

răsuflători, întocmai orificiilor la flaut,prin care ne apar

astrele ; atunci cînd orificiile se astupă,

se produc eclipsele. 5. Iar luna apareuneori plină, iar alteori în scădere, înfuncţie de deschizături, dacă sîntastupate ori nu . Cu

privire la ciclul soarelui zicea d este dedouăzeci şi şapte

de ori mai mare* ** faţă de alpămîntului şi de optsprezece

ori mai mare*** decît al l unii. Ciclul

8/15/2019 Ion Banu -


soarelui se afl ă îu

punctul cel mai înălţat***, ciclurile

stelelor fi..'\:e*** fiind

cdc mai coborîte. 6. Animalele s-aunăscut din (umczeala)

cvaporată ele căldura soarelui. Omul, lanaştere, era asemenea

unei alte vieţuitoare, adică asemeneaunui peşte 7. Vîntu

rile se produc din straturile de aer celemai uşoare ale văzduhului, ce se

desprind şi intră în mişcare atunci cind

8/15/2019 Ion Banu -


se îngrămădesc laolaltă ; ploile înschimb iau naştere din

cxhalaţia de aer ridicată de soare dinpămînt. Fulgerele se

Termenul &r<e pov : cînd este vorba

: de texte aristotelice nn există

uid un impediment de a fi tradus prin"infinit". S.a procedat în con

sccinţă .

. . Text corupt.

173

8/15/2019 Ion Banu -


A\''IAXlMAl'.uROS

produc atunci dnd vîntul despică norii în

năvala lui. Anaximandros s-a născut înanul al treilea al olimpiadei 42 [610 j .

12. HERM., Irris. 1 0 (D. 653) .

Concetăţeanul acestuia

al lui Thales) , Anaximandros, afirmăcă un principiu.

mai vechi decît umiditatea este mişcareaveşnic:, i că prin

ea unele lucruri se nasc şi altele pier.

13. cre., Acad. pr. II, 37, 1 18. Căci

acesta A naximaudros ] a spus că

8/15/2019 Ion Banu -


există o nemărginire a naturii, din cares-a r naşte toate.

14. AET., de plac. I, 3, 3 (D. 277) .Anaximandros ditt

llilet, fiul lui Praxiades, afirmă că

principiul de bază al

ucrurilor ar fi apâron-ul ; căci toate dinacsta se nac.

i toate în acesta pier ; de aceea se şinasc lumi infinite

;;i pier din nou în ceea ce le-a datnaştere. El afirmă deci

că scopul nemărginirii este ca procesul

8/15/2019 Ion Banu -


de naşte-re să nu

nceteze deloc. Dar el greşeşte,

deoarece nu arată ce înseamnă apeiron-ul, dacă este cumva aer, apă, pămînt sauvreo altă realitate corporală. Greşeştedeci, atunci cînd

pune în joc materia, dar suprimă cauzaeficientă. Intr-adevăr, apeiron-ul nu estenimic altceva decît materi..:, ..

ar materia nu poate trece în act, dacă nuare la bază cauza

eficientă. Cf. ARISTOTEL, Phys. III, 7,207 b 35. Apeiron-u1

ca materie, este o cauză, esenţa lui este

8/15/2019 Ion Banu -


privaţiunea, iar

substratul reprezintă ceea ce e continuu

şi perceptibil.

Toţi ceilalţi, pe cît se pare, se referă laapeiron cu înţelesul

de materie ; de aceea este fără sens să sfacă din infinit

ceva care include şi nu ceva care estenclus.

15. ARISTOTEL, Phys. III, 4, 203 b 6.Orice lucru se înfă

işează sau ca un principiu, sau rezultă

dintr-un principiu,

8/15/2019 Ion Banu -


dar apeiron-ul nu are un principiuanterior lui, deoarece

acesta ar constitui pentru el o mărginirePe lîngă aceasta,

apeiron ul fiind un principiu este

nenăscut şi nepieritor.

ntr-adevăr, orice lucru născut esteobligat să aibă uu

sf'rrşit şi există un sfîrşit pentru oriceproces de pieire. De

aceea, aşa cum spunem noi, nu există un

principiu al apeiron-ului, el fiind

8/15/2019 Ion Banu -


principiul celorlalte lucruri, cuprinz'tudotul şi conducînd totul, aşa cum susţinoţi aceia care: tw.

174

A) VIAŢA ŞI lNVĂŢĂTURA

admit alte cauze, în afară de apciron,cum ar fi "raţiunea" [Anaxagoras ] sau"prietenia" [Empedocles ] . Apeironuleste divinul. El este n e m u r i t o r şi n

e p i e r i t o r h 3], asa cum afirmăAnaximandros si cei mai multi

{'lintre crcetătorii naturii.

8/15/2019 Ion Banu -


Convingerea' că există cc,,:a

nfinit se iveste la cercetători mai ales î

virtutea a cinci

emeiuri : pe temeiul timpului (căciacesta este nemărginit),

apoi pe cel al diviziunii, în cazulmărimilor (căci matematicienii folosescnoţiunea de "infinit") , mai departe, prinfaptul că numai în acest fel n-ar încetanaşterea şi

pieirea, anume, dacă [admitem că J este"infinit" ( &1te:r.po'1)

cel din care se desprinde ceea ce se

naşte ; de asemenea,

8/15/2019 Ion Banu -


ceea ce se prezintă limitat este totdeaunaimitat în

raport cu un anume lucru, astfel încît estnecesar să nu

existe nici o limită, dacă negreşit trebui

ca un lucru să

c limiteze totdeauna faţă de un altul ;cel mai important

argument, care totodată pricinuieşteuturor nedumerire ,

se sprijină însă pc faptul că în gîndire nuntervine nîci o

delimitare, că numărul pare infinit, la fe

8/15/2019 Ion Banu -


cu mărimile matematice si cu ceea ceeste exterior cerului . Fiindcă lumea

2xterioaă este infinită, materiacorporală şi lucrurile par

a fi şi ele . , infinit" (oc7te:Lpov) .

16. ALEX:., Mclaph. 60, 8 a adăugat l aschiţa sa istoridt

opinia lui Anaximandros, cel ce astabilit ca principiu o

latură intermediară între aer şi foc orintre aer şi ap{t.

deoarece se spune că a susţinut

amîndouă aceste lucruri.

8/15/2019 Ion Banu -


Diels : fals dedus din ARIST., de caeloII, 5, 303 b 12.

J"vl etaph. I, 7, 988 a 30 şi alte loc uri ;dimpotrivă, Phys.

, 4, 187 a 12]. Într-adevăr, unii, punînd

a baza existen

ei corporale un singur substrat sau cevadin cele trei, sau

altceva care se prezintă mai dens decîtfocul, dar mai uşor

decît aerul, spun că aşa se nasc multealte lucruri, prin condensare sanrarefiere . . . 20. D upă opinia altora, di

acel Unu care le cuprinde, apar prin

8/15/2019 Ion Banu -


diviziune contrariile existente, aşa cumafirmă Anaximandros. 5, 204 b 22. Dar

apeiron-ul nu poate fi conceput ca uncorp, unu şi simplu,

nici cum spun unii [Anaximandros, vezi

SIMPL., loc. cit. ],

ca ceva ce este în afara elementelor primordiale, ceva din

175

ANAXIMANDROS

care să se fi născut acestea, şi nici că

există pur şi simplu.

8/15/2019 Ion Banu -


Unii consideră astfel apeiron-u1 şi nu caaer sau apă, aşa

ncît celelalte [elemente] să nu disparăn faţa propriului

or infinit. Într-adevăr, ele se află în

contradicţie între ele,

cum este, de pildă, aerul, care este rece,apa care este umcdă,

focul care este cald. Dar în ipotezaexistenţei unui apeiron

propriu, toate ar dispărea odată cucelelalte hh.:r uri. Însă e:i

susţin că există un alt apeiron din care

8/15/2019 Ion Banu -


se nasc acestea.

17. AUGUSTIN, De Civit. Dei VIII, 2.

Acesta socotea că

fiecare lucru se naşte nu dintr-unulsingur, cu m susţinea

Thales, de pildă, dintr-un element umedci din propriile

sale principii, iar despre acesteprincipii ale fiecărui lucru

n parte, el credea că sînt infinite, căexistă lumi nenumărate şi că toateucrurile se ivesc înlăuntrul lor, iar

despre aceste lumi afirma că ele pier şi

renasc, proporţional cu

8/15/2019 Ion Banu -


durata de timp hărăzită fiecăreia, fără săatribuie ceva din

domeniul raţiunii divine în creaţiaacestor lucruri. SIMPLIcrus, De caelo61 5, 13. Anaximandros a fostconcetăţeau şi prieten cu Thales . . . , a

fost cel dintîi filosof care a introdusnoţiunea de apeiron spre a se folosi dinplin [de această

noţiune în explicarea ] naşteriiucrurilor. Acesta a mai

afirmat că lumile sînt infinit de multe şi,precum se parc:,

presupunea că fiecare din aceste lumi îş

are obîrşia într-un

8/15/2019 Ion Banu -


astfel de element infinit. AET. I, 7, 12D. 302). Anaximaudros a susţinut că

cerurile infinite sînt zei. cre., de nat.

deor. I, 10, 25. Opinia lui Anaximandroeste că zeii işi

au începutul şi pieirea la mari intervalede timp şi că ei

reprezintă lumi fără număr. Dar putemnoi oare să concepem divinitatea într-almod decît veşnică ? AET., de

plac. II, 1, 3 (D. 327). Potrivit luiAnaximandros, Anaximenes, Archelaos,Xenofan, Diogenes, Leucippos,Democrit,

8/15/2019 Ion Banu -


Epicur, lumile, infinite ca număr, se nascşi pier, în funcţie

de fiecare ciclu cosmic, în sînulnemărginitului. 8. (D. 329) .

n numărul acelora care au arătat că

umile sînt infinit

de multe, Anaximandros afirmă căacestea se află la o egală

depărtare unele de altele. 4, 6. (D. 331)Anaximandros

.

Universul este pieritor. SIMPL., Phys.

1121, 5. Unii ,

8/15/2019 Ion Banu -


presupunînd că lumile sînt infinite

cainumăr, cum s'lnt

176


de exemplu, discipolii luiAnaximandros, Lcucippos, Democrit şi,mai tîrziu, ai lui Epicur, mai

presupuneau că

acestea se nasc şi pier în nemărginit,unele făcîndu-şi statornic apariţia, altele

8/15/2019 Ion Banu -


pierind, iar despre mişcare spuneau eă eveşnică ; într-adevăr, fără de mişcare nuexistă naştere

ori pieire.

17 a. AET. II, I l , 5 (D. 340).

Anaximandros :crede că

n.: rnl] este alcătuit dintr-un amestec decald şi rece.

18. AET. II, 13, 7 (D. 342).Anaximandros susţine că

astrele] reprezintă condensări de aer, caspectul unui

cerc inelar, plin de foc, din ale cărui

8/15/2019 Ion Banu -


orificii, aflate într-o

anumită parte, ies flăcări. 15, 6 (D.

345). Anaximandros

şi Metrodoros din Chios8 şi Crates9susţin că soarele este

aşezat mai sus decît toate astrele, cădupă soare se situează

una şi dedesubtul acesteia stelele şiplanetele. 16, 5 (D.

345). Anaximandros afirmă că [stelele ]sînt purtate pe

nelele şi sferele pe care a păşit [fiecare

stea ].

8/15/2019 Ion Banu -


19. SIMPL., De caelo 47 1 , 1. Acesteucruri, a spus

ARIST. 291 a 29] , trebuie să fie luaten considerare, dupft

aceia ce se preocupă de astronomie.

Căci acolo în scrierile

or] s-au dat indicaţii cu privire laordinea stelelor mişcătoare [planetele],ca şi la mărimile şi distanţele dintre ek.

Anaximandros a descoperit cel dintîi

raportul mărimilor şi distanţelor dintre planete, aşa cumspune :Eudemos

8/15/2019 Ion Banu -


fr. 95 Sp. ], care atribuie vechilor pythagorici stabilirea poziţiei lor. Pînăacum, mărimea precum şi distanţele

soarelui şi ale lunii se stabileau luîndu-se ca pnnct de

plecare eclipsele, ţinîndu-se seamă de

momentul ieşirii

din eclipsă ; şi pare verosimil ca acestesă fi fost descoperite

ot de Anaximandros, ca şî mărimeaplanetelor Marte şi

Venus, după schimbarea poziţiei lor faţăde acelea Lsoardc

şi luna ].

8/15/2019 Ion Banu -


20. PLIN., N.H. XVIII, 213. Potrivitradiţiei. . . după

Hesiod, apusul matinal al pleiadelor seproduce odată cu

echinocţiul de toamnă ; după Thales, la

25 de zile mai

îrziu de echinocţiu, iar dupăAnaximandros, la 3 1 de

zile.

177

ANAXIMANDROS

8/15/2019 Ion Banu -


21. ACHILL., Isagoge 19 (46, 20 l\L dinPoseidonios) .

Unii filosofi, în numărul cărora sesituează şi Auaximandros,

afirmă că [soarele ] este emiţător de

umină şi că are forma

unei r o ţ i. Căci asemenea roţii care arebutucul găurit

;i spiţe ce se întind spre cercul exterioral roţii, aşa şi

soarele, r{lspîndindu-şi lumina dingaura bntucului face

ca razele să ţîşnească şi să lumineze în

8/15/2019 Ion Banu -


afară, de jur împrej ur. După unii [foarteprobabil acelaşi Anaximandros, Diels Jsoarele trimite lumina ca dintr-o

rompetă, dintr-un

oc concav şi îngust, întocmai trombeloraeriene. AHT.

I, 20, 1 (D. 348). Anaximandros susţinecă [soarele] este

de 28 ori mai mare ca pămîntul, că esteasemenea unei

r o ţ i d e c a r, avînd interiorul plin defoc, c ă focul este

vizibil dintr-o parte, răzbind [în trombă]

printr-un orificiu, întocmai ca suflul

8/15/2019 Ion Banu -


vijelios p r i n t r - u n orificiu de foale.Acesta este soarele. 21, 1 (D. 351).Anaximandros

afirmă că soarele este egal [ca mărime]cu pămîntul dar

că cercul de pe care are loc exhalaţiafocului şi care se

nvîrteşte, este de 27 de ori mai mare capămîntul. 24, 2

D. 354) . Anaximandros afirmă că

eclipsa de soare Sl'produce] atunci cînd se astupă orificiulprin care este exhalat

8/15/2019 Ion Banu -


focul.

22. AET. Il, 25, 1 (D. 355) .

Anaximandros susţine că

cercul [lunii ] este de 19 ori mai maredecît pămîntul ,

fiind asemănător unei (roţi) de car, cunteriorul plin

de foc la fel cu cercul soarelui ; esteaşezat oblic, ca şi

cel al soarelui, producînd o singurăexhalaţie ca printr-un

orificiu de foale. Ea se întunecă datorită

mişcării de

8/15/2019 Ion Banu -


r o t a ţ i e. 28, 1 (D. 358) .Anaximandros, Xenofan şi

Berosos1 0 au afirmat că are o luminăproprie. 29, 1 (D. 359) .

Anaximandros zice că [luna intră în

eclipsă] atnnci cînd

se astupă orificiul de pe cercul ro}ii.

23. AET. III, 3, 1 (D. 367) . Desprefulgere, trăsnete,

rombe şi furtuni, Anaximandros susţinecă toate acestea

se produc din pricina suflării vîntului ;

căci, dacă vintul

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


suflului aerului. Cu privire la tunete,spunea că sînt zgomote

produse de un nor izbit [de vînt ]. Dar,prin ce sînt ele

deosebite ? Datorită faptului că însuşi

suflul este deosebit .

De ce tună din senin ? Fiindcă şi atuncisuflul îşi face drum

JJrin aerul dens şi sfîşiat . De ce uneorinu fulgeră şi totuşi

ună ? Fiindcă suflul mai slab n-a reuşitsă producă flacăra,

ci numai sunetul. Ce este deci

8/15/2019 Ion Banu -


străfulgerarea în sine ? Tremurul aeruluice devine tot mai rar şi se ridică,producînd o văpaie mai slabă, ce nu

poate răzbi. Ce este fulgeru l ?

Traiectoria unui suflu mai energic şi madens.

24. - III, 7, 1 (D. 374) . Anaximandrosafirmă că YÎntul este un curent al aerulu

produs de părţle cele mai uşoare şimai umede ale acestuia, puse în mişcaresau cvaporate de soare.

25. - III, 10, 2 (D. 376) . Anaximandrosspnne că

pămîntul este asemenea unei coloane de

piatr{ [B 5] ;

8/15/2019 Ion Banu -


suprafeţele de bază*** [vezi A 1 1, 3 ] .

26. ARIST., De caelo B 13, 295 b 1 0 .

Sînt unii ce susţin

că [pămîntul ] stă pe loc, datoritădistanţelor egale

aţă de rest, cum opinează dintre ceivechi Ana.."'i:imandros.

ntr-adevăr, pentru ceea ce se află plasan centru şi t-ste

raportat în chip egal faţă de extremităţi,nu se cuvine srt

se mişte fie în sus, fie în jos, fie într-o

parte. Totodată,

8/15/2019 Ion Banu -


i este imposibil să se mişte în direcţiicontrare, astfel incît,

n mod necesar, stă pe loc. THEOSMYRN., p. 198, 18 Hi ll

din Derkyllides) . [Eudem. fr. 94 Speng

J . Anaximandros

nsă spune că pămîntul este suspendat învăzduh şi că se

află în centrul Universului.

27. ARISTOTEl,, Meteor. B, 1 , 353 b6. Tot spaţiul diu

urul pămîntului era lichid la început.

Apoi, uscîndu-se,

8/15/2019 Ion Banu -


datorită soarelui, se spune că pe de oparte a declanşat

prin evaporare vînturile, cît şi solstiţiilesoarelui şi ale

unii, iar pe de altă parte, apa care a ma

rămas a con-

.... Text corupt.

179

ANAXIMANDROS

:;tituit marea. De aceea, unii cred cămarea scade prin uscare şi că in cele din

urmă ea va seca în întregime. ALEX.

8/15/2019 Ion Banu -


a acest loc. St. 67, 3. Unii dintre aceştisusţin că marea

este o rămăşiţă din întinderea iniţială deapă Dacă admi

em că spaţiul din jurul pămîntului a fosichid şi că ulterior o parte din umiditate

s-a evaporat, datorită soarelui,producînd deopotrivă vîntUii cît şisolstiţiile soarelui şi

ale lunii, [e verosimil ] să credem căsolstiţiile acelor [astre ] se produc prinaceste evaporări şi exhalaţii ; de aicirezultă o abundenţă de umezeală prin

nvîrtirea [vaporilor J în jUiul lor* ; o

8/15/2019 Ion Banu -


altă parte a umezelii, care a rămas înocurile scobite ale pămîntului, ar fi

marea. Aceasta face

ca marea să scadă treptat, fiind defiecare dată uscată

de soare, pentru ca în cele din Uimă săsece definitiv. Aşa

cum povesteşte 'l'eofrast, [Phys. opin. fr23 D. 494]

această părere au împărtăşit-o

Anaximandros şi Diogenes .\ET. III, 16, 1 (D. 381). Anaximandros

afirmă că marea

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


face să apară mari crăpături, în carepătrunde cu violenţă

aerul de deasupra. Deoarece este zgudude tăria suflului

pătruns prin crăpături, pămîntul se

deplasează din poziţia

sa. Din această cauză se iscăcutremurele, prin evaporări

sau prin revărsări exagerate de ape,căzute din cer, astfel

că vechii poeţi şi teologi 1-au numit peeptun, stăpînul

elementului umed, Ennosigaios şi

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


că cele

dintîi animale s-au născut în apă, fiindnfăşttrate în nişte

Soarele şi luna.

.. Cel ce zguduie pămlntul.

180

B) FRAGMENTE

C a r a p a c e cu ţepi şi că prinnaintarea în vîrstă au

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


bin·baţi şi femei, în stare să sehrănească singuri. PLUT. ,

Symp. VIII, 8, 4, p. 730 E. Cei cedescind din Hellen cel

dv demult, au credinţa, ca şi sirienii, că

omul s-a născut

dill apă şi aduc jertfe strămoşului lor,Poseidon. De aceea

'Î aduc cinstire peştelui, ca avîndnrudire cu ei şi ca unul

::arc i-a crescut, filosofînd într-un felmai cuminte decît

Anaximandros. Căci acesta afirmă că

8/15/2019 Ion Banu -


peştii şi oamenii nu

->-au născut în aceleaşi medii, ci că

oamenii s-au nă.<>cut.

hrănit şi dezvoltat mai întîi înăuntrulpeştilor şi, dupii

c<' au crescut acolo mari, la fel curechinii, şi au devenit

apţi să se ajute singuri, numai atunci aueşit dinăuntru!

or şi au adoptat o viaţă terestră. Dupăcum focul consum:·t

kmnul din care s-a aprins, care-i este

mamă şi tată în ace-

8/15/2019 Ion Banu -


1ai timp - aşa cum a afirmat acelacare a introdus poemul cu căsătoria luiKeyx în operele lui Hesiod [fr. 158

Rzach]

ot astfel Anaximandros a numit peştele

ată

şi mamă al oamenilor, exciuzîndu-1 dea mîncare.

B) FR..I\Gl<IENTE

1 . SIMPI.., Phys. 24, 13 [ci. A 9 ].Anaximandros a afirmat că "începutul

ucrurilor este apeiron-ul . . De acolo

8/15/2019 Ion Banu -


de unde se produce naşterea lucrurilor,

ot de acolo le

vine şi pieirea, potrivit cu necesitatea,căci ele trebuie să

dea socoteală unele altora, pentrunedreptatea făcută,

potrivit cu rînduiala timpului",exprimîndu-se astfel în

ermeni poetici.

2. HIPPOL., Ref. I, 6, 1 . Aceastănatură a apeiro nului) este veşnică şi

"fără bătrîneţe".

8/15/2019 Ion Banu -


181

ANAXIMANDROS

3. ARIST., Phys. III, 4, 203 b 13.emuritor . . . şi tt('pieritor (este

apeiro1z-ul

divinul) .

=

4. AET. II, 20, 1 [vezi A 21, I, 87, 13.21. orificiu [prin

care trece ,] un suflu vijelios [cf. 22 B

8/15/2019 Ion Banu -


31 .

5. AET. III, 10, 2 [cf. A, 1 1 , 25, II, 84,

8. 87, 37 j.

Pămîntul este asemenea "unei coloane dpiatră".

C) ÎNDOIELNICE

Schol. DIONYS. THRAC., p. 183, 1.

Alţii, c;;m ar fi d1

pildă, Ephoros12, in cartea a douaFGrHist. 70, F, 105,

I, 68 ], consideră ca descoperitor alalfabetului pe Cadmo:->".

8/15/2019 Ion Banu -


n timp ct alţii spun că nu el estenăscocitorul, ci ne-a transmis doar nvtnţia fenidenilor . . . dar Pytbodoros

afirmi;'.

că . . . Danaos ar i'i transmis acestea.Aceste lucruri le

mărturisesc şi scriitorii din l\:lilc:t,Anaximandros, Diony··

sios şi Hekataios [FGrHist. 1 , F, 20, I,12], pe care-i

nfăţişează şi Apollodorm;13 în listeleprivind pc- scriitorii

cei noi [FGrHist. 244, F, 165, II, 1092].

8/15/2019 Ion Banu -


OTE

1 Vezi Sl!tdiul istoric, p. LXII.

Ibidem, p. LXill. Despre ape-iron laAnaximandros, 'vV. Kraus, Das

We.en des Unendliches beiAnaximander. ,.R.l.tein. Mus." (93), S.N

1949 - 1950, p. 364-373 ; Charles H.

Kahn, Anaximander and the origins

of Greek cosmology, New-York. 1960.

3 Cadranul solar, folosit in :Orient,ndica orele cu ajutorul umbrei

proiectate. A devenit un instrument de

8/15/2019 Ion Banu -


măsurătoare foarte apreciat de

red. Cf. ]. Bumet, op. cit., vol. 1 , p.

60 şi unn.

4 Vezi no t :l 31 la Thales. Informaţia căa existat un rezumat al lucti"trii lui

Anc1x:imandros, cunoscut deApollodoros, este deosebit de pre

ioasă.

Trăit in mijlocul navigatorilor şi alnegustorilor m.llesieni, participarea

filosofului la colonizarea Apolloniei dinPont pare verosimllă.

8 G. S. Kirk şi J. E. Raven, ":,PPh, p.

8/15/2019 Ion Banu -


102 nu sînt de acord cu aceastănformaţie.

7 Vezi Studiu! istoric, p. LXIII ; J.-PierrVemant, }Jythe el penset?- . . . ,

p. 149.

8 Metrodoros din Chios a fost discipoluui Democrit.

Crates din Mallos, filosof stoic şigramatlc, sec. III t.e.n. , a fostcontlucătorul şcolii din Pergamon.

o Berosos, i.:ltoric şi scriitor babilonian de limbll greacă (sec. I î.e.n.

8/15/2019 Ion Banu -


11 Archelaos, discipol al luiAna.'tagoras (sec. V i.e.n.), cunoscut in

antichitate ca dascăl al lui Socrate. Vezip. 607,

12 Istoric grec (sec. IV t.e.n.), autor al

unei Istor'ii universale. A fost

dicipolul lui Isocrate.

13 Vezi not9. 4.

ANAXIMENES

OTĂ INTRODUCTIVĂ

Originar ca şi Thales, <lin Milet - în

urul anilor 550 - 545 i.e.n. se

8/15/2019 Ion Banu -


afla în plină activitate creatoare -A.naximenes este c0nsiderat eliseipolulşi nrmaşul lui A.naximandros. Renunţlnd

nsă h doctrina m:tgis··

rului său despre apeiron ca elementprimordial, Anaximenes încearcr

să giisească acest element în una dinsubstanţele fizice ale naturii. El s-a

oprit cu prt:cădere asupra aerului.

Prin învăţăturile sale despre aer ca

element prilnvrdia1, pe cJ.te·lconsidera şi principiu vital (vezi B 1 şiB 2), a fost rJC' ·tit drept un

8/15/2019 Ion Banu -


precursor al concepţiei stoice desprepteuma. Şi el tren.:, .:a şi ceilalţ{

milesieni, drept inventatorul gnomonuluA 14 a: a c;.imi prezentare

e zil:e că a făcut-o la Sparta, in

<aeoni.

ANAXIMENES

_-\.) VIAŢA ŞI INVATATURA

1 . DIOG. LAERT. II, 3. Anaximenes dinMilet, fini lui

Eurystratos, a audiat învăţătura lui

8/15/2019 Ion Banu -


Anaximandros ; nnii

spun că I-ar fi audiat şi pe Parmenides1

El a susţinut că

obîrşia lucrurilor este aerul2 şiapeiron-ul [ e: pov ], că

stelele nu se mişcă pe sub pămînt, ci înurul pămîntului .

n scrierile lui a întrebuinţat dialectulonic, scriind într-o

imbă simplă şi nemeşteşugită3• Dupăspusele lui Apollodoros" [FGrHist. 244F, 66, II, 1039], s-a născut pe

vremea cuceririi Sardesul ui5 şi a muri

8/15/2019 Ion Banu -


n timpul olimpia

<lei a şaizeci 7i treia [528/5 ]6•

A u existat şi alţi doi bărbaţi, originaridin Lampsakos,

cu numele de .\naximenes7, unul retor şaltul istoric, acesta

din urmă fiul surorii retorulni şi care a

scris Faptele d1

vitejie ale lui Alexandru cel Mare .

2. Lex. Suda. Filosoful Anaximenes dinMilet, fiul lui

Eurystratos, a fost discipolul şi

8/15/2019 Ion Banu -


succesorul lui Anaximan

dros din Milet ; unii spun că a fost şi

discipol al l ui Parmenides. El s-anăscut în cursul olimpiadei a 55-a560/57 ), pe vremea cuceririi

Sardesulni, atunci cînd Cyrus, regele

puşilor, 1-a capturat pe Cresns [546/5 ]

3. EUSEB.,

Chron. Anaximenes, cel ce s-a ocupat cu

ercetarea naturii, era cunoscut încursul olimpiadei a 55-a,

8/15/2019 Ion Banu -


4 ( ? ) [557/56 ; 55, 1 ].

4 . ARIST., J.fetaph. I, 3, 984 a 5.

Anaximenes şi Diogc

nes8 stabilesc că aerul este anterior apei şi-1 consideră pe

185

ANAXIMENES

acesta drept principiu al corpurilor simple. Vez AET. l, 3,

8/15/2019 Ion Banu -


4 (13, B 2) .

5. SIMPL., Phys. 24, 26 (Teofrast, Phys.

op. fr. 2, D.

476) . Anax1menes din Milet, fiul luiEurystratos, cel cart:'"

a fost discipolul lui Anaximandros, aafirmat i el că lucrurile an un substratunic şi infinit [&7teLpov], ca şiAnaximandros, dar nu indefinit [&6pta-ro\l] cum a afirmat acesta, ci definit,numindu-1 aer ; acesta diferă după

gradul de:rarefiere şi comprimare de la osubstanţă la alta . Cînd se

8/15/2019 Ion Banu -


ra refiază devine foc, iar cînd secomprimă se transformă

n aer, apoi în nor şi mai departe în apă,a}>Oj in pămînt,

n pietre şi în celelalte lucruri care sînt

formate din acestea.

Şi acesta (Anaximenes) considerămişcarea ca fiind veşnici"i

şi că datorită ei are loc devenirea. 22,9.Trebuie ştiut că

un lucru este infinitul şi finitul, pe bazăde pluralitate,

care este propriu celor ce afirmă

8/15/2019 Ion Banu -


pluralitatea principiilor,

şi alta este infinitul şi finitul ca mărime,

care . . se potri

veşte cu ceea ce spun Anaximandros şiAnaximenes, care

presupun că elementul primordial e unic

dar infinit ca

mărime. 1 49, 32. 'l'cofrast, în lucrareasa 1 storii [fr. 2,

Dox. 477 J a atribuit numai luiAnaximenes J rarefierea

8/15/2019 Ion Banu -


şi comprimarea ; totuşi, este evident căşi altii an admis

rarefierea şi comprimarea.

6. (PLUT. ], Stromat. 3 (D. 579) . Sespune .... Anaximenes a afirmat că

aerul este principiul tuturor l;.1crurilor şi că acesta este ntlimitat ca mărime,nsă definit în ceea ce

priveşte calităţile sale specifice.Anaximenes a afirmat

că toate iau naştere prin condensarea şirarefierea aerul ui.

şi că mişcarea există de la începutul

veacuriJor9. Din pricina densificării

8/15/2019 Ion Banu -


aerului, el spune că s-a născut mai întîipămîntul, care este foarte plat ; de aicl,şi în mod logic,

rezultă că e s t e p u r t a t de aer.Soarele. bna şi cel<>laltc stele îşi au11ceputul naşterii din pămînt ; el înfăţi

şcaz;t, aşadar, soarele [ca fiind] pămînt,devenit incandescent din cauza mişcăriiputernice şi a căldm"i) deosebit de mari

7. HIPPOL. , Ref. I, 7 (D. 560 W. 1 1 ) .1) .'inaximenes,

cart· era şi el milesian de neam, fiul luiEl.lrystratos, a

186

8/15/2019 Ion Banu -



făcut afirmaţia că aerul, care esteapeiron [ ocrt'e pov ], stă

a obîrşia lucrurilor, din care se nasc

oate cele ce există,

cele care au existat şi vor exista, izeii şi lucrurile divine,

ar celelalt• işi iau începutul dinacestea. (2) Element

caracteristic pentru aer este următoml :atunci cînd este

foarte liniştit nu poate fi sesizat cu

8/15/2019 Ion Banu -


ochiul, dar se face simţit

prin frig, prin căldură, umezeală şi.

mişcare ; el se mişcă

continuu, căci dacă aerul nu s-ar mişcaatunci lucrurile

care sînt schi mbătoare nu s-ar prdacenici ele. (3) Cînd

aerul devine mai den sau se rarefiază,nfăţişarea lui este

diferită. Atunci. cînd se împrăştiedatorită rarefierii, se

ransformă în foc. Pe de altă parte,

devenind mai dens,

8/15/2019 Ion Banu -


produce vînturile. Printr-o densificaremai mare se formează

norul. Apoi. tot din aer, printr-ocondensare sporită, apare

apa, apoi llămîntul, iar printr-o

condensare maximă iau

naştere pietrele. În acest chip contrariileprincipale în procesul devenirii sîntcăldura şi frigul. (4) Pămîntul este platşi purtat de aer ; de asemenea, oareleuna şi toţi

ceilalţi a7tri. fiind toţi de foc, sîntpurtaţi de aer din

cauza forn:·..:i lor plate. (5) Aştrii s-au

8/15/2019 Ion Banu -


născut din pămînt,

fiindcă umezeala pămîntului s-a ridicat

n sus şi rărindu-se

:1 devenit foc, iar focul îuălţîndu-se s-au constituit aştrii .

Dar în spaţiul stelelor există şi corpuricereşti avînd natura pămîatulni şi care saflă în mişcare împreună cu ele.

6) El afirmă că astrele nu se mişcă subpămînt, aşa cum

au presupu alţii, ci în j uruipămîntului, aşa cum s-ar

J.nvîrti o tichie în j urul capului nostru.

8/15/2019 Ion Banu -


Soarele se ascunde

nu datoritii faptului că aj unge sub

pămînt, ci fiindcă este

acoperit de regiunile înalte alepămîntului şi datorită distan

ei mari dintre noi şi el, iar stelele nuncălzesc din cauza

depărtării, a distanţei colosale la carese află faţă de noi .

7) Vîntudh se produc atunci cîndaerul se condensează

şi cînd, împins fiind, se pune în mişcare

? ) . Condensînduse şi îngroşîndu-se

8/15/2019 Ion Banu -


mai mult, dă naştere norilor şi astfel seprefac.: in apă ; grindina se produceatunci cînd apa

<:are cade din nori îngheaţă. Zăpada seproduce atunci

cînd norii, căpătînd o mare cantitate deumezeală, îngheaţă. (8) Fulgerul se)roduce atunci cînd intervine o

ntpere a norilor datorită violenţeivînturilor. Atunci cînd

187

8/15/2019 Ion Banu -


ANAXlMEN:ES

norii se separă, se naşte o lumină

strălucitoare de natura

focului. Curcubeul se produce atuncicind razele solare

cad peste aerul adunat la un loc.Cutremurul se produec

atunci cînd pămîntul este supus unor schimbări mai lllari

din pricina căldurii şi a frigului. (9)Aceste i<:ki le susţine

Anaximenes. El a fost în apogeul vieţii

n jurul anutui

8/15/2019 Ion Banu -


ntîi al celei de-a 58-a olimpiade [548/7 .

8. HERMlAS, Irrisio gmtiliumphilosophortml 1 (D . 653) 0

Ori de cîte ori aş socoti că am pus

stăpînire pe o doctri nil

statică, Anaximenes luînd cuvîntul ar striga : "totuşi ,

eu susţin că Universul este aer şi căacesta coudensîndu-se

şi închegîndu-se devine apă şi pămînt,ar rărindu-se şi

răsfirîndu-se, eter şi foc şi, revenind la

8/15/2019 Ion Banu -


natura lui propri1:,

devine iar aer". "Este supus prefacerii",

sptme el, "răcit

fiind şi îndesit( ? )" .

9. c:rc:., Acad. II, 37, 1 1 8. După acestAnaximandros ] .

discipolul acestuia, Anaximenes aafirmat c ă aerul este

nfinit iar că toate cîte se nasc din el sîndefinite ; se nasc· ,

ntr-adevăr, pămîntul, apa, focul şi din

8/15/2019 Ion Banu -


ele totul.

10. c:rc:., De nat. deor. I, 10, 26. După

aceea, Anaximene

a susţinut că aerul este divinitate, că else naşte şi că este

mens, infinit şi veşnic în mişcare, ca şicum aerul, fără

nici o formă, ar putea fi o divinitate, maales că divinitatea se cade să aibă nunumaî o formă oarecare, ci una.

foarte frumoasă, sau ca şi cum n-ar urmamoarte după

orice lucru care s-a născut. AUG., De

8/15/2019 Ion Banu -


civit. Dei VIII, 2.

Anaximandros ] a l ăsat pe Anaximenes

ca discipol şl.

urmaş care a atribuit toate cauzeleucrurilor aerului infinit şi care n-a nega

pe zei şi n-a păstrat tăcere în privinţaor. Anaximenes a exprimat totuşi

părerea că nu zeii an

creat aerul, ci că aerul este acela dincare se nasc u·ii .

AET. I, 7, 13 (D. 302) . DupăAnaximenes aeru1 este divinitatea] .Cu privire la aceştia care vorbesc astfelrcb :lie inţeles că există forţe care

străbat prin elemente şi corpuri .

8/15/2019 Ion Banu -


Cf. II, 1 , 3 (I, 86, 16) .

1 1 . SIMPL., Phys. 1 12 1 , 12. Cei ce

susţin că. Universn!.

este veşnic admit un singur Univers,născtt şi pieritor,.

188


nu totdeauna acelaşi, ci devenind mereualtul, conform cu

anumite perioade de timp, aşa cum

opinează Anaximenes,

8/15/2019 Ion Banu -


Heraclit, Diogencs şi mai tîrziu stoicii.

12. AET. II, 2, 4 {D. 339 b) . Unii susţin

că Universul

s e învirteşte in chip de moară, alţii închip de roată [Anaximandros].

13. Aitr. II, 11, 1 (D. 339). Anaximenesşi Parmenide

28, A, 37 ] susţin că cd mai îndepărtatde pămînt este:cerul.

14. Ai.'T. II, 13, 10 (D. 342) .Anaximenes susţine că

stelele sînt de natură ignee, dar că unele

corpuri adnd

8/15/2019 Ion Banu -


constituţia pămîntului sînt risipite de jurmprejurul lor

."i se învîrtesc odată cu ele, rămînîndnvizibile. 14, 3 (D.

344) . Anaximenes spune că stelele sînt

fixate ca nişte cuie

pe firmamentul cristalin, iar alţii ( ?) căsînt nişte petak

de foc, asemenea unor desene. 16, 6 (D.346) . Anaximem.':-:

r susţine ] că stelele se învîrtesc nu subpămînt, ci în juwl

pămîntului. ARIST., M eteor. B 1 . 354 a

8/15/2019 Ion Banu -


28. [ Anaximenc.s

spune ] că mulţi dintre vechii cercetător

ai fenomenelor

cereşti erau încredinţaţi că soarele nu senvîrteşte pe suu

pămint, ci în jurul lui, şi că în acest chipdispare şi se face

noapte, fiindcă spre Ursă (nord)pămîntul este înalt. AET.

I, 19, 1, 2 (D. 347). Platon afirmă căsemnele vremii,

atît cele de vară cît şi cele de iarnă se

produc în funcţie de

8/15/2019 Ion Banu -


răsăritul şi apusul stelelor. Anaximenesa susţinut că nimic

elin acestea nu se produce din cauzastelelor, ci numai di n

cauza soarelui.

14 a. PLIN., N.H. II, 186. Astfel, s-antîmplat ca din

cauza intensităţii variate a luminii, înMeroe, ziua <

acwnuleze 12 ore din t.'chinocţiu şi optpărţi dintr-o singurft

oră. La Alexandria însă, 14 ore, în Italia

15, în Britannia

8/15/2019 Ion Banu -


17 . . . 187. Această proporţie aumbrelor, care este denumită"gnomouică" a descoperit-o Anaximene

din Milet, discipolul lui Anaximandros,despre care am vorbit (12 A 5}

şi el cel dintîi a aşezat un cadran solar î

Lacedemonia,

pe care-I numeşte sciotherikos (prinzătode umbrL·) 1 1'.

189

ANAXIMENES15. AET. II, 20, 2 (D. 348) Anaximenesa afirmat că

8/15/2019 Ion Banu -


soarele este de natură ignee. 22, 1 (D.352) Anaximenes

a afirmat că soarele este lat ca o p e t a ă. 23, 1 (D. 352) .

Anaximenes susţine că la solstiţiu

stelele sînt respinse din

cauza aerului devenit dens şi arezistenţei acestuia.

16. TI-IEO SMYRN. p. 198, 1 4 Hill.din Derkyllides) .

Eudemos povesteşte în Astrologie (fr. 9Sp. ] că Anaximenes a descoperit primucă luna îşi are lumina de la soare

8/15/2019 Ion Banu -


şi modul cum ea intră în eclipsă.

17. AET. III, 3, 2 (D. 368) Anaximenesgîndeşte la fd

cu acesta (adică cu Anaximandros), (cuprivire la trăsnet

etc.) dar adaugă ceea ce se întîmplă cu

marea : cind aceasta

este spintecată de visle, străluceşte. 4, 1D. 370) Auaximenes spune că norii se

produc atunci cînd aerul se comprimă tomai mult ; condensîndu-se şi mai mult,ncep să

8/15/2019 Ion Banu -


cadă ploi ; grindina se formează de cîteori îngheaţă apa c<·

cade, iar zăpada, atunci cînd o infimăcantitate de aer

este îm·ălnită de umezeală.

18. -, III, 5, 10 (D. 373) Anaximeuesafirmă des}H•:

ntrcubeu că se naşte din reflectarearazelor de soare de

către un nor comprimat, dens şi negru,prin faptul că razele

concentrate asupra lui nu pot răzbi prin

el. Schol. ARAT.

8/15/2019 Ion Banu -


p. 515, 27 Maas (din Poseidonios) .Anaximenes afirmă

despre curcubeu că el se producedatorită reflectării soarelui de către unnor comprimat, dens şi negru. De aceea,partea de aer care se găseşte mai

aproape de soare apare

purpurie, fiind încinsă de razeleacestuia, iar culoarea

1ntunecată apare în partea în caredomină umiditatea .

El susţine că în timpul nopţii curcubeulse produce din

ună, dar nu prea des, fiindcă luna plin:t

8/15/2019 Ion Banu -


nu este în permanenţă, iar luminaacesteia este mai slabă decît a soarelui

19. GALENOS, in Hippocratis dehumoribus III, XVI,

395 K (din Poseidonios) . Auaximenes

stabileşte că vînturile

se nasc din apă şi aer şi, printr-un elande neînţeles pentru

noi, ele sînt mînate cu violenţă, foarterepede, la fel cu

zhornl păsărilor.

!JO

8/15/2019 Ion Banu -



20. AET . III, 10, 3 (D. 377) .

Anaximenes susţine că

pămîntul ] are forma unei mese.ARISTOTEL, De cctelo b 13,

294 b 13. Anaximenes, Anaxagoras şiDemocrit afirmă că

ăţimea lui constituie cauza pentru carepămîntul îşi

păstrează poziţia, căci el nu despică, ciapasă, asemeuea

unui capac , aerul aflat sub el, aşa cum

se vede că face orice

8/15/2019 Ion Banu -


corp plat. Astfel de corpuri sînt şi greude mişcat, fie şi

prin forţa vîuturilor, din cauzarezistenţei ce-o opun. Acelaşi lucru,spun ei, îl face şi pămîntul cu aerul desub el.

Aerul aceta nemai avînd loc suficientpentru a-şi schimba

poziţia, stă pe loc, comprimat în jos, lafel cu apa din

..:kpsidră. Af:T. III, 15, 8 (D. 380)Anaximenes spune di

pămîntul, din cauza lăţimii sale, este s u

s ţ i n u t de aer.

8/15/2019 Ion Banu -


2 1 . ARISTOTEL, i.Vl etcor. B 7. 365 b6. Anaximenes afirm ă că pămîntul udatde ploi) şi (apoi) uscat se crapă şi se

nasc cutremure din pricina denivelărilorcare se prăvălesc

aceasta este cauza care determină

seismele în perioadek

de secetă şi de asemenea în perioadelede mare umiditah·.

Căci în timpul secetelor, aşa cum s-aspus, pămîntul, uscînd u-se, crapă, şi din

pricina umezelii excesive se prăbuşeşte22. GALENOS, in Hippocratis de naturahominum XV,

8/15/2019 Ion Banu -


25 K (din Sabinos) . Eu nu afirmdeopotrivă cu Anaximenes că omul esteaer, în întregime . . .

23. PHILOPON. de anima 9, 9 Hayd.Unii spun că [snfk·t ul J c·ste de naturaaerului, ctun afirmă Anaximenes şt

dţiva dintre stoici. Cf. şi AET. IV, 3, 2 ;PLATON, Phaidl)t

96 B.

B) FRAGMENTE

1 . PLuT., de prim. frig. 7, 947 F. Sau,aşa cum crede2.

Anaximenes cel de demult, să nu

8/15/2019 Ion Banu -


considerăm nici recele

:a substanţă şi nici caldul, ci ca stări

comune ale materiei,

.:e apar datorită schimbărilor. CăciAnaximenes spune

că acel ceva din materie care secontractă şi se comprimii

·ste recele iar ceea ce se prezintărarefiat (cipcu6v) şi d e :>··

191

ANAXIMENES

8/15/2019 Ion Banu -


i n s (aşa numeşte el lucrurile cupropriile sale cuvinte)

este caldul. De aceea, nu în chipnepotrivit afirmă el că

omul suflă pe gură şi cald şi rece.

Suflarea se răceşte dacă

este presată şi comprimată cu buzele, iadacă se lasă

gura liber deschisă ea exhală căldură,datorită răririi produse.

PS.ARISTOTE:rJ [Probl. 34, 7.964 a 10?] .

căci atunci cînd

8/15/2019 Ion Banu -


.

răsuflăm uşor, iese din noi caldut (To

6epfL6v), dar atunci

dnd suflăm strîngînd buzele, noi nu dămafară aerul din

noi , ci [lovim] aerul din faţa gurii, carerece fiind, este

mpins şi izbit din plin.

2. AHT. I, 3, 4 (D. 278) . Anaximenesdin Milet, fiul Jni

Enrystratos, a arătat că aerul esteoriginea tuturor lucrurilor ; căci din el s

produc toate şi din nou în el se absorb .

8/15/2019 Ion Banu -


P r e c u m s u f 1 e t u 1 n o s t r u, ziceel, c a r e e s t e

a e r,

n e

s t ă p î n e ş t e

p e

n o i, t o t

a s t f e 1

ş i î n t r e g u l U n i v e r s e s t e c u p n s d e

s n f 1 a r e ş i a e r (aer şi suflare sînt

8/15/2019 Ion Banu -


ntrebuinţate ca

sinonime) . Greşeşte însă şi el [cf. 12 A

14] socotind că

vieţuitoarele sînt alcătuite din aer simplu şi unic ca înfăţi

şare şi din suflu. Căci este cu neputinţăca materia să fk

singurul principiu al lucrurilor şi trebuiesă ne imaginăm

că există o cauză eficientă care lealcătuieşte, tot aşa cum

nu este suficient că există argintul pentru

o cupă, dacă nu

8/15/2019 Ion Banu -


există făuritorul cupei, adică argintarul.Tot astfel se

petrec lucrurile şi cu privire la bronz, laemn şi la restui

materiei. 2 a.

I, 22, 1 [cf. A 15. 14, I, 93, 41. 26] .

Soarele este plat, asemenea unei p e t a1 e.

FALSIFICARI

3. OLYIPIODOR, De arte sacra

apidis philosophorum C

8/15/2019 Ion Banu -


25 (Berthelot Coll. Alchym. gr. I, p. 83,7) . Anaximenes

susţine că există un principiu al tuturor ucrurilor, infinit

şi in mişcare : aerul. El îl defineşte

astfel : aerul este apropiat de incorporaşi fiindcă noi ne naştem prin revărsare aacestuia, este necesar ca aerul să fienfinit şi abundent ,

pentru a nu dispare vreodată.

192OTE

1 Afirmaţie inexactA, intrucit

8/15/2019 Ion Banu -


Parmenides a trAit dupA Anaximettea.

Vezi Studiul istoric, p. LXX.

Afirmaţia că a scris într-o limbă"simplă şi nemeşteşugitA" este

un indiciu că gîndirea filosofică greacăera încă in căutarea unui mod de

exprimare.

Vezi nota 3 1 la Thales.

1 Vezi nota 18 la Thales.

Anumite izvoare atestă că Anaximeuesera cu douăzeci şi patru de

8/15/2019 Ion Banu -


ani mai tinăr decit Auaximandros, iar acesta cu paisprezece ani mai

Unăr dedt Thales.

7 Anaximenes din Lampsakos,contemporan cu Alexandru cel Mare,

a fost un retor care a contribuit laconstituirea teoriei despre retoricA

n antichitatea greacă.

1 Diogenes din Apollonia (sec. V i.e.n.)este considerat drept un adept

al doctrinei lui Anaxagoras. Vezi p. 205

Vezi Studiul istOI'ic, p. LXXII-LXXIII

8/15/2019 Ion Banu -


1 0 Sciotherikos, un aparat simplu demăsurat timpul, un băţ Infipt vertical peun cadran a cărui umbră indică orele da

şi solstiţiile şi echinoc

iile.

MAMERCOS

O't Ă INTRODUCTIV A

Ştim despre :M:amercos ceea ce nerelatează Proclos, in textele corisacr-ate

toriei matematicilor. ){enţiuneadespre !lfamercos este semuifkcttivll,ntrucit relevă. interesul pentru ştiinţa

matematică printre cel ce au aparţinut

generaţiei ce i-a urmat lui Thales.

8/15/2019 Ion Banu -


Proclos, Prolog la Comentariile lacartea I a Elementelor lui Euclld, 157.

După acesta [Thales], Mamercos, fratelpoetului Stesichoros, este cunoscut ca unmare iubitor de geometrie ; Hippias

din Elis ne infonnează că, în acestdomeniu, el a dobîndit

celebritate·.

Hll'PON DIN SAMOS

OTĂ INTRODUCTIVĂ

Un singur fragment cert atestl in niştescholii homerice concepţia

8/15/2019 Ion Banu -


"cercetltorului naturii", Hlppou, cnm ncaracterlzeazl!. Zeller. Despre

viaţa sa nu cunotem mal nimic. Esteoriginar din Samos, ori dintr-un

or al Greciei Mari. AI fi fost acuzat

de atelstn, probabil din cauza

opln!ei sale despre obirşla Universuluiexclusiv din elementul .,umed",

sau apl. El a llrgit sfera investigaţlilor acelor a-numiţi physio/ogoi

ouleni, ocnpindu-se şi de chestiuniprivitoare la geneza fltnlui şi la

devoltarea lui in uter (determinarea

8/15/2019 Ion Banu -


sexului). Sensul pe care 1-a avut.

n gindirea sa, inslstenţa asnprn

numl'lrului şapte (fr. 1 6), rl!.miue decercetat.

HIPPON

A) VIAŢA ŞI tVAŢATURA

1 . IAMBLICHOS, Viaţa lui Pythagoras

207 [Catalogul

pythagoreicilor 58 A]. Melissos dinSamos . . . Eloris,

Hippon. CENSORINUS 5, 2 Lui Hippondin Metapont sau

8/15/2019 Ion Banu -


după autorul Aristoxenus [fr 38 FHG II,282], din Samos

etc. [v. I, 387, 9, 389, lO ) . SEXTUSEMPIRICUS, Pyrrh.

hypot. III, 30. Hippon din Rhegion vezi, 385, 25.

Cronologia (după Empedocles) , reiesedin ARISTOTEL,

De anima I, 2, 405 b 1 [v. 3 1 A 4].

2 . Scholii l a ARISTOFAN, Vettetus a d

8/15/2019 Ion Banu -


ubes 94 urm .

cf. Aves 1001 ].

Acesta e locul de meditaţie al sufletelornţelepte.

Acolo locuiesc bărbaţii care vorbinddespre cer

Vor să ne convingă că e un cuptor cu

cărbuni

Care se găseşte în jurul nostru, iar noisîntem cărbunii.

Acest lucru îl spune cel dintîi Cratinos,n drama sa

8/15/2019 Ion Banu -


Panoptai [fr. 155 Koch ] desprecomediile filosofului Hippon. Scholiilea CLEMENS DIN ALEXA:::mRIA,

Protr. IV,

103 Klotz. Cratinos menţionează despreHippon că şi acesta

a fost lipsit de pietate.

3. HIPPOLYT., Ref. I, 16 (D. 566, W.18). Hippon din

Rhegion a afirmat că la început a fost

apa rece şi foculcald*. Pe cînd se năştea, puterea foculuiera învinsă de

8/15/2019 Ion Banu -


Ca principii, ca elemente primordiale.

196

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


A) VIAŢA SI INVATATURA

apă şi în felul acesta s-a constituitUniversul. Sufletul e

denumit de el cînd creier, cînd apă.Sămînţa e de asemenea ceea ce ne aparedin lichid şi din care, spune el, ianaştere sufletul.

8/15/2019 Ion Banu -


4. SIMPLICIUS, P!tys . 23, 22 [v. maisus l, 77, 16)

fhales . . . şi Hippon, despre care secrede că a devenit

aten, au spus că apa este începutul,

conform celor ce ni

se înfăţişeaztt simţurilor, aj ungînd laaceastă concluzie etc.

5. SEXTUS EMPIRICUS, Pyrrhoneio ihypotyposeis lli, 30,

X, 361 . Hippon din Rhegion [a admis ]focul şi apa.

6. ALEXA:-.TDROS (la nr. 7) 26, 21.

8/15/2019 Ion Banu -


Se relatează despre

H1ppon c·: acesta a presupus în chip

simplist că umedul

este începutul dar într-un chip nu preaclar, căci tiu a

precizat care din două, apa, ca 'l'hales,

ori aerul, ca Anaxi

ucnes şi Diogenes. IOANN. DIAC.,Alleg. in Hes. Theog. 1 16.

EJ însă, pămîntul [ ? , 1-a aşezat lanceput ], ca şi Hippon,

8/15/2019 Ion Banu -


ate.ul.

7. ARISTnTCL, 1v!etafizica l, 3, 984 a3 după Thales [1 1 A

1 2 ] . )fim<:ui nu l-a socotit demn peHippon să-l aşez{! la

rînd cu ace;:tia, din cauza simplităţii

gîndirii sale.

8. CI.,B)'lE':'T3 DIN AU;:XANDRIA,Protreptikon 24 (I, . 18,

7 St.) . Est e: ch:: mirare pentru mine dice pricină Euemenor

8/15/2019 Ion Banu -


din Agrigc:ut, Nicanor din Cipru,Hippon, Diagoras din

}ielos şi, rnai presus ca dînşii, acelcyrenian (Theodoros

i este nu mele), precum şi numeroşi alţi

oameni care au

ri'iit în C:lip înţdept şi au depăşit înagerimea minţii pe

au fost totuşi numiţi "atei", în legătură curătăcirea

or faţă de zei. PHILOPON, De anima88, 23. Acesta [scit .

Hippon ] a iost numit "ateul", deoarece

8/15/2019 Ion Banu -


socotit drept

pridnă a tut uror lucrurilor nimic altceva

decît apa. ompară AEI-., V. H. 3 1 [64A 3 ] ; [r. 33. PLUTARH, De comm.

not. 3 1 , 4, 1075 A.

9. [ALEX. J , in Metaphys. 462, 29.Hippon, cel supranumit

mai întîi ateul, pentru că a declarat că nuexistă nimic

.

in afara Cl!ior ce percepem cusimţurile) . . . Compară B 2.

8/15/2019 Ion Banu -


197

HJPPON

10. AET. IV, 3, 9 (D. 388) Hippon [aspus] că sufletul

e făcut) din apă. ARISTOTEL, Deanima I, 2, 405 b 1 (vezi

, 283, 1 6) , b 24. Iar cei ce admit şiunul şi altul din contrarii,

precum căldura sau frigul sau altceva deacest fel, socotesc

că şi sufletul este unul dintre aceste

contrarii) . Ei se lasă,

8/15/2019 Ion Banu -


de fapt, conduşi doar de nume, pentru căcei ce consideră

că sufletul este ,.căldură", o fac pentrucă prin acest cuvînt

se denumeşte şi ,.trăirea" ('ro ijv), iar

cei ce consideră că el

este .,frig" (ljl uxp6v), pentru că sufletule denumit astfel

de la "respiraţie" ( 8Lci -ri)vcivcxnvo1;v) şi de la .,răcire"

x«'t'liljluLc;) . PHILOPON, asupraocului, 92, 2. Hippon şi

Heraclit postulează şi unul şi altul unul

8/15/2019 Ion Banu -


di.n contrarii,

Heraclit , căldura, sub cuvînt că focul ar

fi începutul (elementul primordial), iar Hippon recele, socotind apa dreptnceput. Fiecare din ei afirmă şi caută să

prezinte adevărul cu privire la cuvîntul

suflet, după propria lor părere, unul,spunînd că se zice despre cei vii cărăiesc ( ljv) de la

verbul .,a fierbe" (dv), adică de lacăldură1, iar celălalt

că sufletul (ljlux) se numeşte astfel dea "rece" (ljluXP6v).

pentru că socoteşte drept început apa, de

a care purcede

8/15/2019 Ion Banu -


existenţa, legată de apariţia cauzei. princare se produce

răcirea respiraţiei. Şi, pentru că viaţa îşare originea in

suflet, iar sufletul provine din rece

adică din apă), atunci

urmează ca respiraţia, care micşoreazăprin răcire căldura

din jurul inimei, fără să frîneze putereasufletului, să devină

şi mai intensă (mă refer la intensitatearăcirii) . HERM. ,

rris. 2 (D. 651) Cei care spun că apa

8/15/2019 Ion Banu -


este generatoare [se.

că e suflet ; pe margine, Patm. adaugă

corect lemma :

Hippon].

11. MENON, A nonymi Lottdin. 1 1 , 22Supplementum

Aristotelicum III, 1, 17 ] . Hippon [sau

Hipponax ] crotoniatul crede că există înoi umiditate proprie, cu ajutorul căreiapercepem şi trăim. Cînd asemenea

umiditate există.n mod convenabil, fiinţa este sănătoasă

cînd apare uscăciunea, fiinţa îşi pierde

sensibilitatea şi moare. De aceea

8/15/2019 Ion Banu -


bătrînii sînt uscaţi şi insensibili, pentrucă nu posedă umiditate. Pentru acelaşimotiv, tălpile sînt insensibile, fiindcă

ele nu au parte de umiditate. Acestea lespune el [Hippon].

198


n altă carte, acelaşi bărbat spune căaşa-numita umiditate se modifică din

cauza căldurii excesive şi a răceliiexcesive şi astfel apar bolile ; mai spuncă ea se modifică,

sau prin prea mult lichid, sau prin

8/15/2019 Ion Banu -


uscăciune excesivă,

sau printr-o structură mai densă, sau

printr-una mai fină,

sau prin alţi (factori) şi arată astfel caree pricina bolii,

dar fără a expune bolile ce se ivesc . CfPLUTARH, De Iside

33, p. 264 B.

12. CENSORINUS 5, 2 (v. I, 385, 4].Hippon . . . crede

că sămînţa se scurge din măduvă şi că spoate dovedi

8/15/2019 Ion Banu -


aceasta prin faptul că, dupămperecherea vitelor, dacă

cineva sacrifică masculul nu va mai găsmăduva, căci s-a

scurs.

13. AET. V, 5, 3 (D. 418) . Hipponspune ] că săminţa

masculilor, deşi proiectată pe organelefeminine de reproducere, poate totuşi sănu folosească genezei, din pricina

uterului căzut în afară. Adeseori seproiectează în uter

sămînţa de la doi bărbaţi, mai ales la

văduve. Şi că oasele

8/15/2019 Ion Banu -


provin de la bărbat, iar părţile moi de lafemeie. CENSORI

US 5,4.

14. - V, 7, 3 (D. 419) Hipponax [vezimai sus fr. A 1 1, r. 2].

Din sămînţa compactă şi puternică saudin cea fluidă

şi mai slabă [se nasc bărbaţi sau ft:meiJ. CEJ;SORINUS

6, 4. Hippon afirmă că din sămînţa maifină se nasc femei

şi din aceea mai densă bărbaţi. AET. V,

7 (D. 420) Hipponax

8/15/2019 Ion Banu -


aşa aici, d. însă I, 386, 43] : dacăpredomină germeuul,

este bărbat, dacă predomină nutriţia,este femeie.

15. CEl\SORINUS 6, 1. După Hippon,

ntr-adtvăr, capul,

n care este sediul sufletului [creşte celdintîi].

16. - 9,2. Hippon, care scrie că prunculse plămădeşte

n 60 de zile şi că în luna a patra seformează părţile compacte, in a cinceaapar unghiile şi părul, iar în a şaptea

este un om complet. 7, 2. Hippon din

8/15/2019 Ion Banu -


Metapont a socotit

că naşterea poate avea loc de la a şaptea

a a zecea lună.

n luna a şaptea, fătul este deja matur,deoarece numărul

şapte are mare însemnătate, dacăadevărat este dl ne for-

199

HIPPONmăm în timp de şapte luni, că după alteşapte începem si

8/15/2019 Ion Banu -


stăm drept că după luna a şaptea apar dinţii şi că iarăşi,

după şapte ani, ei cad, iar în al 14-lea aal vieţii se iveşte

pubertatea. Această maturizare începe la

şapte luni, se

continuă pînă la a zecea, astfel că naturarămîne în toate

celelalte statornică, adică la şapte luni,sau la şapte ani ;

vom adăuga la urmă trei luni sau trei anicăci dinţii apar

a copil în luna a şaptea şi se

8/15/2019 Ion Banu -


desăvîrşesc în cel mult zece ;

n anul al şaptelea, cade primul dintre e

ar în al zecelea,

ulti:nul ; după 14 ani, se dezvoltă uniidinţi, iar după 17

ani toţi. Cf. 22 A 18, B 126

a, 31 B 1 53 a.

17.

6, 3. Iar Diogenes [64 A 25 ] şi Hipponau socotit

8/15/2019 Ion Banu -


că in pîntec există un organ proeminent,

pe care copilul

l prinde în gură şi extrage hrana prin ela fel ca prin mamelele materne, după

naştere.

18.

6, 9. Urmează despre gemeni, pentru acăror naş

ere trebuie un anume fel de sămînţă, aşacum a crezut

8/15/2019 Ion Banu -


Hippon. ntr-adevăr, cînd sămînţa estemai bogată decît

e nevoie pentru un singur copil, ea sendreaptă în două

di r.:cţii.

19. TEOFRAST, Historia Plantarum l, 35. Hippon spune

că toate [plantele ] iau naştere prinngrijire întîmplătoare

saa neîntîmplătoare, cele sălbatice şicele altoite, cele fără

ro;:td;:: şi cele cu roade, cele fără flori

şi cele cu flori, potrivit

8/15/2019 Ion Banu -


cu locul şi [cu aerul înconjurător : totastfel cele cu frunze

ca(Lice şi .cele cu frunze] perene. III, 2,2. Mai spune Hippon

că toate sînt domestice sau sălbatice ;

cele domestice sînt

"cultivate", cele sălbatice ,.necultivate" primele sînt

denumite corect, celelalte însă necorcctdeoarece [plantele

dac:ă nu sînt îngrijite, devin toate mairele şi se sălbăticesc,

dar dacă sînt îngrij ite, mt toate devin

8/15/2019 Ion Banu -


mai bune, după

c u m se spune aici.

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


B) FRAGMENTE

B) FU,AGMENTE

1 . Sclzolii Hornerice. Genev. , p. 197,19 icole,

a

HOMER, Jliada . XXI, 195 :

imeni nu poate să lupte cu ZeusCronidul.

ici· puternicul Acheloos nu se măsoarcu el,

ici puterea Oceanului ce curge din

adîncuri,

8/15/2019 Ion Banu -


Din care purced toate rîurile şi toatemările

Şi toate izvoarele şi fîntînile cele mari.

Crates însă, în cartea a doua aCo1nentariilor sale la Home.:r

ne lămureşte că Oceanul este "Mareacea mare", deoarece,

afirmă el, acestea se potrivesc să fiespuse despre marea

externă, pe care şi acum încă unii onumesc "Marea cea

mare'', alţii "Marea atlantică", iar alţii

"Ocean". Căci

8/15/2019 Ion Banu -


numai un asemenea fluviu ar putea aveaaceastă putere.

Cîţiva însă [Zenodotos, l\Iegakleides ] ,eliminînd versul

despre Ocean [deci v. 195 J, atribuie

acestea fluviului

Acheloos, pentru că el nu e mai mic camarea [cxternrt],

nici ca golfurik acesteia ; m ă refer l agolful tirenian şi cel

onic. În cele t rei Vf'rsuri [v. 195 - 197], el a spus, zice

Crates, un lucru cn care şi filosofii

8/15/2019 Ion Banu -


naturii (cpucnxot) au fost

de acord, .anume că apa care înconjură

n cea mai mare

parte pămîntul este Oceanul, din careprovine şi apa de bănt.

Hippon spune : c ă c i

o a t e

a p e 1 e

d e

b ă u t

s î n t

8/15/2019 Ion Banu -


d i n m a r e2, d e o a r c c e

p u ţ u r i 1 e d i n

c a r e b e m n u s î n t m a i a d î n c i ca m a r c a :

a 1 t f e 1

a p a

n u

a r

p r o v e n i

d i n m a r e,

8/15/2019 Ion Banu -


c i d e a l t u n d e v a . M a r e a e s t e în s ă m a i

a d î n c rt

d e c î t a p e l e i z v o a r e l o r. P r i n

u r m a r e, t o a t e

c î t e

s î n t

d e a s u p r a

e i,

p r o v i n d i n ea. Acestea le-a spus lCrates J ca fiind

8/15/2019 Ion Banu -


după Homer.

201

HIPPON

Apocrife

2. Cii2MENS DIN Aii2XANDRIA,Protr. 55 (!, 43, I St.)

u trebuie să ne indignăm, desigur, căHippon cel imortalizat a murit totuşi.Hippon a cerut să i se scrie pe mormîntaceastă elegie [Anthologia Lyrica ]I, 74Diehl : "Al lui Hippon . . . "AI.EXANDROS, In Metaphys. 27, 1Aristotel

8/15/2019 Ion Banu -


spune despre el că era ateu ; de unde şinscripţia pe mormintul său : "Al lui

Hippon . . . "

Acesta-i mormîntul lui Hippon pe careMoira

Egal cu zeii nemuritori făcindu-1, 1-animicit.

3. ATH2NAIOS XIII, 610 B. Dintre toţicîţi s-au minu-

nat în faţa mormîntului lui Myrtilos . . .

nimic nu estemai zadarnic decît ştiinţa excesivă" . . .a spus Hippon

8/15/2019 Ion Banu -


ateul. Urmează 22 B 40.

4. CI.A.UDIANUS MAMERTINUS, De

anima 7, p. 121, 14

Eng. Hippon din Metapont, din şcoalaui Pythagoras,

după ce prezintă argumente despresuflet, de nezdruncinat

faţă de modalitatea părerii sale, seexprimă astfel : .,cu

otul altceva e sufletul şi altceva corpul sufletul e treaz

şi atunci cînd corpul e amorţit, el vede

şi cînd acesta e orb

8/15/2019 Ion Banu -


şi trăieşte şi cînd acesta a murit".

OTE

1 Joc de cuvinte pe baza unor apropierifonologice a verbelor .,a trăi"

,.a fierbe", noţiunea de .,viaţA"egtndu-se astfel de aceea de .. ăldn':'

-i", după cum psyche, noţiunea de

,suflet" ste pusă .. aici · l legături"

cu cuvbltul Psyclwo11, ,.rece", care seproduce in corp datorită respiraţieL

1 Marea care înconjură pămintul :Oceanul.

8/15/2019 Ion Banu -


202

DAIOS DIN HIMERA

O'l' Ă INTRODUCTIVĂ

u ştim nimic nici despre \"i.aţa, nicidespre opera scrisă a ui

autor sicilian. Ne apare ca .. ambasadoral direcţiei ionice de cugetare

n vestul lumii greceşti. Semnificaţiaprincipiului ,.aeruluî", pe care il

n:rtituie. este controversată.

8/15/2019 Ion Banu -


SEXT. IX, 360 Anaximenes şi Idaios dinHimera şi Diogenes din Apollonia şiatenianul Archelaos, profesorul lui

Socrate . . . susţin că aerul [esteprincipiul primordial şi

elementul tuturor lucrurilor].

ARISTOT. , Metaphys. I, 7, 988 a 23Unii consideră principiul primordial cafiind materie . . . toţi aceştia sînt deacord în a recunoaşte această cauză ; damai sînt şi din aceia

care recunosc fie aerul, fie focul, fie apasau c e v a m a i

d e n s d e c î t f o c u l d a r m a i u ş o r

8/15/2019 Ion Banu -


d e c î t

a e r u 1 [drept principiu ]. Într-adevăr,

aşa susţin unii că

ar fi elementul primordial.

- , De caelo III, 5, 303 b 10. Sînt uniicare postulează

doar existenţa Unu-lui şi pe acest Unu îl

dentifică divers,

fie cu apa, fie cu aerul, fie cu focul, fiecu ceva mai uşor

decît apa dar mai dens decît aerul. Eipretind că ceea ce

8/15/2019 Ion Banu -


cuprinde toate cerurile este apeiron-ul.Aşadar, fie că identifică acest Unu cuapa sau cu aerul sau cu ceva mai uşor

decit apa dar mai dens decît aerul - , fiecă admit că din

acesta se nasc toate celelalte prin

ngroşare şi vîrtej

aos

DAlOS DIN HIMERA

aceştia se înşeală pe ei înşişi, prezumînd

8/15/2019 Ion Banu -


un «.ltceva, care

precede elementul primordial.

- , Phys. I, 4, 1 87 a 12. SIMPL. laacest loc 149, .'5.

Toţi presupun că acest Unu este materiada·r unii îl ideuti-·

fică cu unul din cele trei elemente, cum

ar :fi Thalcs si

Hippon cu apa, Anaximenes şi Diogenescu aerul, Heraclit

;;i Hippasos cu focul (nimeni nu a luatn considerare pămîntul în această

postură, numai din pricina greutăţii ca

8/15/2019 Ion Banu -


acesta să sufere modificări) . Alţii însăl identifică

cu altceva decît cele trei elementeprimordiale. cum <.:.r f

c e v a

m a i d e n s

d e c î t

f o c u l d a r rn a !

u ş o r d e c î t a e r u 1 sau, după cum se pune în alte

ucrări, m a i d e n s d e c î t a c r u 1 ş i

m a i u ş o

8/15/2019 Ion Banu -


d e c î t a p a.

DIOGENES DIN APOLLONIA

-{Q'l'A INTRODUCTIVĂ

Cunoaştem prea puţin despre viaţa luiDiogenes din Apollonia. Se ştie

că 'S-a născut în Apollonia, aproximativpe la 480 i.e.n. ; poate Apollonia

din .Creta, dar s-ar putea să fie vorba deo altă cetate cu acelaşi nunu!.

Afirmaţia lui Diogenes Laertios, care-1

8/15/2019 Ion Banu -


prezintă ca: discipol al lui Ana dmenes,nu poate fi luată literal deoarece alreilea . mare filosof milesian a murit cu

citeva decenii înainte de naşterea luiDiogenes din Apo!lonia. E vorbaprobabil de o anumită filiaţie de idei .

Opera sa cuprinde cu certitudine oscriere llltitulată Dt's;/Jre nal!-i.

despre care Simplicius, în sec. VI al erenoastre, afinuă că exista iucl•

pe timpul său. 1 se mai atribuiapatemitatea, - improbabilă - a altor

două scrieri , intitulate, una Despre

natura omuhti, alta Împotriva sofiştilol'.

8/15/2019 Ion Banu -


S-ar putea insi ca'eeste, titluri săndice părţi din lucrarea Despye nat;:;.i.

p.ţin înteeiată este informaţia el ar fi scris o Meteorolcgir..

DIO GENES DIN APOLLONIA

A} VIAŢA ŞI INV ĂŢĂTURA

1. DIOG. LAERT. IX, 47. Diogenes din

Apollonia, fiul

ui Apollothemis, a fost un fizicianfoarte renumit. El a

fost, cum spune Antisthenes, elevul luiAnaximenes1•

8/15/2019 Ion Banu -


Era contemporan cu Anaxagoras.Demetrios din Pbaleron,

n Apologia ltti Socrate, spune căDiogenes abia a scăpat

de a fi condamnat la moarte la Atena,

pentru că era foarte

nvidiat2•

nvăţăturile sale au fost acestea : aeruleste elementul

din care sînt alcătuite toate lucrurile,umile sînt infinite

n număr şi un spaţiu nesfîrşit le

cuprinde pe toate. După

8/15/2019 Ion Banu -


cum este mai condensat sau mai rarefiataerul dă naştere

umilor. Nimic nu se naşte din nimic şinimic nu dispare

n nimic. Pămîntul este sferic, aşezat în

mijlocul lumii ;

el şi-a primit alcătuirea de la călduracare il înconjură,

ar soliditatea de la frig.

5. SIMPL., Phys. 25, 1. Diogenes dinApollonia, care este

oarecum cel mai tînăr dintre acei cari s-

au ocupat cu chestiunile de filosofie a

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


ca pe acela din care se naşte totul.

206

A) VIATA ŞI fNV.A.TATURA

6. PSEUDO-PLUTARCHOS, Stromat.12 (D. 583) . Diogenes

din Apollonia afirmă că aerul esteelement. Spune că toate

se mişcă şi că există lumi nenumărate.ar naşterea lumii

o arată astfel : cînd Universul s-a pus in

mişcare, rarefiindu-se într-un loc şi

8/15/2019 Ion Banu -


ndesindu-se intr-altul, s-a format un

corp în locul unde s-a adunat ceea ce

era dens şi apoi,

după acelaşi logos, s-au născut celelaltecorpuri, iar cele

mai uşoare, ocupînd locul cel mai înalt,au format soarele.

7. AE'r. I, 3, 26 (D. 28)) : Iar Diogenes din Apollonia

spune că princ : pml lucrurilor este aerunfinit. ARIST.,

De gen. et corr. I, 6, 322 b, 12. De

asemenea, acei care leagă

8/15/2019 Ion Banu -


devenirea lucrurilor de un singur principiu trebuie să admită acţiunea şide aceea Diogenes [din Apollonia], pe

bună dreptate, spune că dacă nu s-ar naşte toate lucrurile

dintr-un singur principiu, nu ar fi posibica ele să aibă

acţiune unele asupra altora, ca bunăoarce este cald să

se răcească şi să se încălzească din nou

căci nu căldurai răceala se transformă una în alta, cin mod vădit substratul lor.

8/15/2019 Ion Banu -


8. PHILODEMOS, De pietate, c, 6 b (D536) Diogenes îl

1audă pe Homer pentru că vorbeştedespre lucrurile divine

nu mitologic, ci în mod realist, căci el il

consideră pe Zeus

ca fiind aerul, spunînd că Zeus le ştie poate. CICERO,

De nat. deor. I, 12. Aerul, pe careApolloniatul obişnuieşte

să-1 numească zeu', ce înţeles sau ceformă de zeu poate

avea ?

8/15/2019 Ion Banu -


9. ARISTOTEL, Meteor. II, 2, 355 a, 21Şi aceştia se

ovesc de aceeaşi dificultate ca şiacei11 care spun că la

nceput existind doar umiditatea şi

pămîntul, iar spaţiul

din jurul pămîntului fiind încălzit desoare, astfel s-a născut

aerul şi intregul cer s-a·•mărit ; aerul afost în acelaşi timp

cauza vînturilor şi a solstiţiilor.

10. dr. II, 1, 3 (D. 327) Diogenes spune

că lumile

8/15/2019 Ion Banu -


se succed, [se nasc şi mor] în număr nfinit. 1. 6 [D. 328)

Diogenes şi Melissos spun că Tot-ul estnfinit, dar că

umea noastră este finită în timp. II, 4, 6

D. 331) . Diogenes,

207

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


nvizibile, lipsite de nume din aceastăpricină ; adesea ek

cad pc pămînt şi se . sting ca astrul depiatră căzut. apt:tns-

îngă Aigos Potamos.

13. - II, 20, 10 (D. 349) Diogenes spune

că soardl'

este din piatră poroasă, iar razele carees din eter păţrll:t\d

ntr-însul.

8/15/2019 Ion Banu -


14. - II, 25, 10 (D. 356) · Diogenesspune că hin';'-'

-ste un corp luminos străpuns de găur

1 6. --:- III, 3, 8 (D. 368) Diogenesmenţionează . i.zbirea focului de norul

umed c<1 pricinuind tunetul pr,inatingere, jar fulgerul prin iluminare ; elmai consider;\

drept cauză a tunetului suflul (de aer pricinuit de izbin:a

focului) . SENECA, Qu. nat. II, 20 :

8/15/2019 Ion Banu -


Diogenes din Apollonia.

spune că unele tunete se nasc din foc,

altele din vînt ; focul

naşte acele tunete pe care le precede şie anunţă ; vînhtl

produce acele tunete care răsună fărăumină.

18. SENECA, Qu. nat. IV, 2, 28. DupăDiogenes diit

Apollonia, soarele absoarbe umiditatea pămîntul uscat u

reia de Ia mare şi de la celelalte ape.

8/15/2019 Ion Banu -


19. TEOFRAST, De sens. 39 sq. (D.510) Diogenes a atri•·

buit aerului senzaţii, aşa după cum i-aatribuit viaţă :;;i

nteligenţă ; s-ar putea deci spune că el

e atribuie asemăuătorului, pentru că,după el, nu ar exista nici acţiune, n,i:Giucru acţionat, dacă nn ar proveni toate

dintr-un singu1·

principiu. Mirosul ar fi de asemeneaegat de aerul . din

urul creierului ; pentru că acest aer estedens şi propor

ional mirosului ; creierul, dimpotrivă,

8/15/2019 Ion Banu -


este raref:iat şi:

dilatat de micile vase a căror orînduire

nu este în raport

cu mirosurile şi nu admite amestecul lorînsă, este clar

că, dacă există un aer a cărui desime săfie echilibrată.

208

8/15/2019 Ion Banu -



dcela este mirositor. (40) Auzul s·

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


esutului limbii îu

ce priveşte pipăitul,

Diogenes n u a determinat nici cum se

produce, nici la ce

se aplică

Dar d

upă aceasta el î ncearcă să spună de ceşi

ale cui simţuri sînt cele mai fine. (4 1 )

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


corp în repaos,

ptod ncc un sunet şi un zgomot

nearticulat. (42) Vederea

;ste cu atit mai pătrunzătoare cu cît aeruşi venele sînt

mai subţiri , ca şi în cazul celorlaltesimţuri, şi cu cît ochiul

:-;te mai strălucitor. Imaginl'a seproduce mai ales prin

ctiloarea opusă ; astfel ochii negri vădmai hin ziua şi

percep mai bine obiectele strălucitoare

ochii de culoare

8/15/2019 Ion Banu -


opusă văd mai bine noaptea. Dovadă căsenzaţia se datoreşte aernlui interior,care este o mică parte din divinitate,

r st faptul că adesea atenţia

ndreptată

asupra anumitofobiectc. ne face să nuvedem şi să nu auzim altele. (43)

Plăcerea ş durerea se produc astfel :cînd aerul se amestec[t

:11 sîngele în cantitate mare şi îl faceuşor, potrivit cu natura,

şi pătrunde în tot corpul, atunci se

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -


DIOGENES DIN APOLLONIA

atea şi cu opusele acestora. Limba este

organul care îngăduie cel mai bine să se

8/15/2019 Ion Banu -


aprecieze sănătatea organismului ;aceasta, deoarece este foarte sensibîlă,cu un ţesut foarte·

subţire, toate venele sfîrşind într-însa,astfel că prezintă

numeroase semne în caz de boală. Înat:claşi fel sînt aici

ndicate culorile celorlalte animale ;căci toate aceste culori,

oricare şi oricîte ar fi ele, apar aici.

44) Cum am spus,nteligenţa este atribuită aerului curat şi

uscat, pentru că.

8/15/2019 Ion Banu -


umiditatea împiedică gîndirea ; astfel, însomn, în beţie

sau după multă mîncare, inteligenţa estemai slabă. Că

umiditatea îi este vătămătoare, stă

mărturie inferioritatea

ntelectuală a celorlalte animale, carerespiră aerul ieŞ.nd

din pămînt şi a căror hrană este maiumedă decît a noastră.

Păsările respiră un aer curat, însă naturaor este cea a

peştilor ; carnea lor este foarte densă şi

8/15/2019 Ion Banu -


nu îngăduie aerului

să circule în tot corpul, ci îl opreşte în

nterior ; de asemenea

:·lc digeră repede hrana, însă sîntipsite de gindire. În afară de hrănire,

gura şi limba au o anumită funcţie, dar animalele nu pot vorbi între ele.Plantele, neavînd cavitatea internă şinelăsînd să le intre aerul, sînt cu totulipsite de gîndire. (45) Aceeaşi cauză îiipseşte şi pe copii

de gîndire, pentru că la ei umiditateaeste excesivă, astfel

că aerul nu poate pătrunde în tot corpul,

ci se adună î11-·

8/15/2019 Ion Banu -


spre piept, ceea ce îi face proşti 9i fărăudecată. Ei sint

supărăcioşi şi nestatornici, trecînd de lao extremă la alta,

pentru că aerul din micul lor corp este

otuşi în cantitate

mare. Tot aşa se produce uitarea, cîndaerul nu circulă

n tot corpul şi nu se păstrează legăturapărţilor ; dovadă:

este că atunci cînd voieşti să-ţiaminteşti, simţi o greutak

n piept ; de îndată însă ce îţi aminteşti,

8/15/2019 Ion Banu -


simţi risipirea şi

uştUarea durerii.

20. ARISTOTEL, De anima I, 2, 405 a21. Diogenes ca şi

unii dintre ceilalţi [filosofi] considerăsufletul ca aer,

ncredinţat că acesta este alcătuit din

cele mai mici particule şi că esteprincipiul tuturor ; şi că de aceeasufletul cunoaşte şi produce mişcare :

fiindcă el este primul şi dinel pornesc celelalte, el cunoaşte ; datfiind că este cel mai

8/15/2019 Ion Banu -


subtil element, este capabil de mişcare.

210

B) FRAGM'EN'Il!

21. AET. IV, 16, 3 (D. 406) Diogenesspune că auzul

se naşte cînd aerul din cap este lovit şi

mişcat de voce.

28.

V, 1 5, 4 (D.

8/15/2019 Ion Banu -


426) Diogenes spune că pruncii

se nasc fără suflet, dar curînd căldura

atrage în plămînî

aerul rece din afară.

29. - V, 24, 3 (D. 436) Diogenes spunecă dacă tot

sîngele din cap curge în vene şi dacă

mpinge aerul închis

spre piept în sus şi spre abdomen în j osse produce somnul,

ar temperatura pieptului se ridică ; dacăot aernl părăseşte

8/15/2019 Ion Banu -


venele, urmează moartea.

30. ARISTOTEL, De gen. et corr. Il, 5,

332 b. Unii6

presupun că aerul se schimbă atit în foccît şi în apă, iar

apa atît în aer cît şi în pămînt, iar elementele extreme nu

se transformă unele în altele.

31. SIMPLICIUS, Phys. 153, 13. Dupăaceea, Diogenes

arată că sămînţa vieţuitoarelor este deaer şi că gîndurile

8/15/2019 Ion Banu -


se nasc atunci cînd aerul cuprinde cuajutorul venelor

ntregul corp, împreună cu sîngele.

B) FRAGMENTE

2. SIMPL., Phys. 1 51, 28 (2) . Iar miemi se pare, spunîud

aceasta pe scurt, că toate cele ce există

sînt transformări

din aceeaşi materie primordială şi căsînt de acelaşi fel.

ar aceasta.:este evident. Căci, dacăceea ce este în această

8/15/2019 Ion Banu -


ordine universală - pămînt şi apă şi aer şi foc şi toate cite

apar în această lume - ar fi diferite unelede altele, adică

deosebite prin natura lor, şi dacă nu ar

rămînea aceeaşi

substanţă materială] în multipleleschimbări şi prefaceri,

atunci nu s-ar putea amesteca în nici unfel unele cu altele

şi nici nu ar putea aduce unele altoranici folos, nici pagubă ;

şi nici o plantă nu ar putea răsări din

8/15/2019 Ion Banu -


pămînt, nici un animal şi: nici altceva,dacă [toate"] nu ar fi alcătuite în aşa felndt să fie unul şi acelaşi lucru. Dar

oate acestea sint

ransformări ale aceleiaşi (materiiprimordiale) şi devin

211

8/15/2019 Ion Banu -


8/15/2019 Ion Banu -

http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2252/2272DIOGENES DIN APOLLDNIA

8/15/2019 Ion Banu -


dud într-un fel cînd în altul şi apoi sentorc în aceeaşi

materie primordială) .

3 .

4a ] .

Căci fără puterea gîndirii a r fimposibil

Ga . (materia primordială) să fiempărţită în aşa fel, incit

n toate să aibă măsura cuvenită, în iarn

şi vară , în zi şi

8/15/2019 Ion Banu -


noapte, în ploaie, vînt şi cer senin ; şi,dacă ne gindim bine,

găsi m că toate celelalte sînt alcătuite cîse poate mai frumos.

4.

4b ] .

ată, în afara acestora, şi următoarelt>

p1t ernice dovezi : omul şi celelaltevietăţi trăiesc respirind

.tl'r, iar acesta este pentru ele suflet şi

nteligenţă, cum se

8/15/2019 Ion Banu -


va. mai arăta limpede în această scrierecăci, dacă piercl

acr nl, vieţuitoarele mor, iar inteligenţaor dispare.

:; - [6 ] . După p

ărerea mea, această [materie pri

Jll(l;dială ] înzestrată cu i nteligenţă estceea ce oamenii

nmpesc aer, toate fiind orînduite şi

guvernate de cătn'

8/15/2019 Ion Banu -


\csta. Căci aerul îmi pare a fi zeu7, şse întindl: peste tot

ŞI conduce totul şi este în totul. Şi nuexistă nimic care să

nu participe la acesta. Totuşi, nu există

nimic care' să

participe la el în acelaşi chip ca altul ,ci există multe feluri

de inteligenţă, ca şi de aer. Căci el arefelurite stări, cînd

mai cald, cînd mai rece, cînd mai uscat,cind mai umed ,

dnrl mai liniştit, cînd mişcat mai tare. Şi

8/15/2019 Ion Banu -


mai exi stă în

n-insul nenumărate alte transformări şi

nfinite culori :}t

gusturi. Iar sufletul este la toatevieţuitoarele nnul i

a.cc·laşi, anume aer, şi anume mai calddecît acela din afară,

n care noi ne aflăm , dar mult mai recedecît cel din apropierea soarelui8.Căldura aceasta nu este aceaşi la toat

vieţuito:Hele (doar, nici la oameni nueste aceeaşi), ci diferft, n u mult, ci atîtdt srL rămînă de aceiaşi {el . Totuşi,.tici

8/15/2019 Ion Banu -


1111 l ucrn din cele ce sînt supuseschimbării nu poat..: fi în

ot ul asemănător altuia fără să sedentifice cu el . Aşadar,

nt mcît schimbările sînt variate,

vieţuitoarele sînt ţ;i , ele:

multe şi variate. Ele nu sînt identice nicin ce privctc

nfiiţişarea, nici în privinţa fel ului lor de viaţă, nici ca

nteligenţă. Şi totuşi vieţuitoarelerăiesc, văd şi aud prin

<ic.:'c-aşi (materie primordială) . De

8/15/2019 Ion Banu -


asemenea, în ce pri n:şte

nteligenţa, toate o au din acelaşi izvor.

212

B) FRAGMI!NTI!

6.

7 ]. Iată cum e cu venele in om : există

două

principale ; ele străbat pîntecele de-aungul şirei spinării,

una la dreapta, alta la stînga, fiecare în

8/15/2019 Ion Banu -


coapsa corespunzătoare, şi se urcă sprecap, alături de clavicule, prin git .

Din acestea se răspîndesc în tot corpulcelelalte vene, din

vena) dreaptă în partea dreaptă, din cea

stîngă în partea

stîngă ; două, deosebit de mari, dinapropierea şirei spinării, merg la inimă alte două, mai sus, străbat pieptul pe subumăr şi continuă, fiecare în mîna careeste de partea ei ; una este numită vena

splinei, alta a ficatului .Capătul lor se desparte astfel : unamerge pînă la degetul

8/15/2019 Ion Banu -


mare, alta la palmă ; plecînd de aici, seramifică alte vene

subţiri, care se răspîndesc în mai multeocuri în restul

mîinii şi în degete. Din cele două

numite, altele mai subţiri

merg pe partea dreaptă în ficat, pepartea stîngă în splină

şi rinichi.

Cele care străbat coapsele se împart laarticulaţia acestora

şi se răspîndesc în coapsa superioară.

Ramificarea lor

8/15/2019 Ion Banu -


principală trece în dosul coapseisuperioare ; ea este vizibilă din afară ; oalta, mai subţire, este în partea lăuntrică

a coapsei superioare. Apoi, după ce arecut de genunchi,

coboară în pulpe şi în picioare, pînă laalpă, ca să se termine in degete, după

cum celelalte vene, în partea de sus acorpului, merg pînă la mîini. Multe altevene secundare

pleacă de la cele principale şi se

răspîndesc în pîntece şi înregiunea coastelor.

8/15/2019 Ion Banu -


Acelea care, străbătînd gîtul, merg pînăa cap, apar

foarte distinct ; de la fiecare dintr-nsele, unde se termină .

pleacă multe alte vene care se ramifică

n cap ; şi anume

cele din dreapta merg la stînga ; cele dinstînga, la dreapta.

Capătul lor este la urechi.

Lîngă vena cea groasă se găseşte, înregiunea gîtului,

de fiecare parte, o alta mai mică, în care

se varsă cele mai

8/15/2019 Ion Banu -


multe din acele care vin de la cap. Elestrăbat gîtul în interior

şi de la fiecare dintr-însele, pleacă, subomoplat, ramificări

care merg la mîini. Se deosebesc ]a fel,

n apropiere de

vena splinei şi a ficatului, alte vene maipuţin însemnate,

213

DIOGENBS DIN A POLLO:-.:fA

care sînt tăiate cînd există o boală sub

piele ; cînd boala

8/15/2019 Ion Banu -


este în pîntece, se deschid vena splineişi cea a ficatului.

Alte vene mai pornesc din acestea submamele ; altele

mai mici se desprind de fiecare parte şi

străbat măduva

pînă la testicule. Altele merg sub pieleşi în carne la rinichi

şi sfîrşesc, la bărbaţi, in testicule, lafemei, în matrice. Primele vene care ies

din abdomen sint mai mari, apoi ele semicşorează, pînă cînd trec de la dreaptaa stînga şi de la

stinga la dreapta. Acestea se numesc

8/15/2019 Ion Banu -


vene seminale. Sîngele cel mai gros esteabsorbit de părţile cărnoase, dar cîndrece de acolo în locurile pe care le-am

numit, se subţiază,

se încălzeşte şi devine spumos.

C) IMITA'flE

1 . PHILEMO::\ fr. 91 (II, 505 k), 8."BLt sînt acela căruia

nimeni, nici zeu, nici om, nu-i rămîneascuns, indiferent

de fapta pe care o săvîrşeşte, pe care arntenţia de a o

săvîrşi, sau a săvîrşit-o de mult - eu,

8/15/2019 Ion Banu -


aerul, ce pot fi

numit şi Zeus. Eu sînt ceea ce este în

stare să facă divinitatea în tot locul : acin Atena, dincolo, în Patras, în Sicilia, îoate oraşele, în toate casele, în voi toţi u există nici

un lăcaş în care să nu fie aerul. Dar cineeste în tot locul,

cu necesitate ştie tot, întrucît estepretutindeni"9•

OTE1 Deşi mlirturla aceasta este reprodusăşi de alţi scrUtorl antici (de

8/15/2019 Ion Banu -


ex. Augustin, De civit. Dei VIII, 2),otuşi ea este lipsit! de valoare

btoricli.

Probabil că şi lui Diogenes i s-a adus,ca şi lui Ana:s:agoras, invinuirea de

ateism.

a Scrierea aceasta este autentică dar itlul ei s-ar putea sli dateze

abia din epoca alexandrinli.

Vezi şi notaţia lui Teofrast, care spunecă Diogenes din Apollonia

numea aerul din lăuntrul corpului "o

micii p:ute din divinitate" (Despre

8/15/2019 Ion Banu -


setlzaţii 42) . Asemenea reflecţii ptiviul"divinitatea" trebuie puse ln

raport cu probabila acuzaţie de ateismadusă filosofului.

Textul lui Aristotel se refer! in primul

rînd la ideile lui Diogenes

din Apollonia, nu la părerile altora.

e E vorba aici şi de Diogenes.

7 Apare aici o controversă in criticadoxograficli, intrucit uuele manuscrisendicii, in loc de 8c6c; "zeu", l&oc;ethos) sau vo (nous), care inseamnli,

respectiv, "obicei" şi "intelect".

8/15/2019 Ion Banu -


a Această afirmaţie a lui Diogenes dinApollonia i-a iăcut pe ttnii

doxografi să-i atribuie ideea căsubstanţa primordială ar fi o materie

ntermediară intre aer şi foc, nu aerul (a

se vedea Porphyrios, la Siruplicius,Physica. 25, 8 şi 151, 20).

Versuri dintr-o comedie a lui Philemon361 -263 i.e.n.), reprezentant minor al

noii comedii, versuri in care e vorba dedeile lui Diogenes din Apollonia.

8/15/2019 Ion Banu -


Document Outline

Tabla de materiiCuvânt înainteLista colaborărilor

Studiu istoricCuprinsul studiului istoricA. Etapa veche

I. Semnificaţii în textele

începuturilor a. Primii poeţi.Orficii. Cei "şapteînţelepţi" b. Lirici ai secoluluVI

II. Naşterea filosofiei

greceşti

8/15/2019 Ion Banu -


III. Fizicalismuliniţiatorilor IV. Arithmo-magicul şi

armoniaV. Existentul absolutVI. Dedublarea unitaruluca LogosVII. Preludii aleştiinţelor VIII. Reflecţia pseudo-

chimicalăIX. ÎnţelepciuneamaterieiX. Mit şi demitizare

XI. Valenţe structuraleale cugetării clasice

B. Etapa clasică până laPlaton

Documents

Ion Banu -