Gazeta de Italia

Mai pu]ini italieni

GazetaRom=neasc\N

OU

A

transfer de bani

Nr. 4, An IX � 28 ianuarie - 3 februarie 2011 � [email protected] � s\pt\m=nal al rom=nilor din Italia � pre] 1,20 €

Reg. Trib. Roma nr. 118/2003 del 17.03.2003 g Tariffa Roc: Poste Italiane S.P.A. Sped. in Abb. Post. - D.L. 353/2003 (cpnv. in L.27/02/2004 n. 46) art. 1 comma 1 DCB-ROMA

CALL YOUR COUNTRY5 CENT/MIN

CATRE RETEA FIXAINFO PE WIND.IT

ROMÂNIA

~n Italiamuncesc800.000de sclavistr\ini pag.

8

MariaOglind\,creatoarede rochiide nunt\

pag. 19

B\sescu, huiduit de Ziua Unirii

Val de huiduieli, des\rb\toarea Unirii mici:pre[edintelui B\sescu i s-astrigat “Ru[ine” în timpulprimirii onorului militar.

Stancu, transferbomb\ la Galata

Steaua [i Galatasarayau b\tut palma pentru tre-cerea atacantului la echipaantrenat\ de Hagi, pentruo sum\ de 5, 6 milioane €.

pag. 21 pag. 35

Militarii, `n r\zboi cu Guvernul

~n urma recalcul\rii pen-siilor, militarii s-au trezit cupensiile `njum\ta]ite, dar Jus -ti]ia a decis c\ m\sura esteilegal\. Guvernul nu cedeaz\.

Sorin Cehan

Nu cu mult timp `n urm\, ideeaalegerii unui rom=n `n Parlamen -tul italian ar fi p\rut neserioas\.Acum PD a b\tut palma cu PSD [is-a angajat s\ pun\ pe liste la vii-toarele alegeri un ro m=n. Ideea`ncepe s\ `ncol]easc\. O distins\reprezentant\ a PNL a spus c\ ar fibine s\ fie doi rom=ni laMontecitorio, unul de st=nga, alPSD-ului, [i unul de dreapta, alPNL-ului. Dar dac\ tot e s\vis\m... Azi sunt 945 de parla-mentari `n Italia, la o popula]ie de60 milioane. Da c\ rom=nii suntun milion, atunci am putea calcu-la din capul patului c\ avem“dreptul” cam la 15 parlamentari.La fel cum calculam num\rul deparlamentari la care am avea“dreptul” la Bucure[ti: ar trebui s\trimitem la Casa Poporului 23 dedeputa]i [i senatori. Ne trezim larealitate [i vedem cinci consilierilocali rom=ni ale[i cu chiu cu vai`n Italia. De acolo trebuie `nceput.

Vise pl\cute

pag. 25

PNL arvrea doideputa]i la Roma

pag. 3

pag. 13

Interviu cuAlina Gorghiu,deputat PNL

Fot

o M

edia

fax

Gazeta Rom=neasc\ 28 ianuarie 20112 SPECIAL

~n prim\vara lui 2011 vor avealoc alegeri administrative `n multelocalit\]i italiene. Iat\ c=teva ora[eunde votul rom=nilor ar putea fiimportant, cu condi]ia s\ se `nscriepe listele electorale suplimentare,pentru a putea vota: Torino, No -vara, Milano, Carugate, Rovigo,Pordenone, Trieste, Bologna, Ra -ve nna, Rimini, Arezzo, Grosetto,Siena, Latina, Ariccia, Ciampino,Fiano Romano, Genzano, Marino,Mentana, Pomezia, Riano, Napo -li, Salerno, Catanzaro, Cosenza,Re ggio Calabria, Crotone, Cani -cattì, Cagliari. ~n anii trecu]i aufost ale[i 5 consilieri rom=ni, `ntrecare unul la Padova.

Campanie bilingv\

La Riano, localitate de l=ng\Roma, o alian]\ de trei partideface campanie bilingv\.Manifestele electorale sunt dejagata. De exemplu: “Un’aria nuovaa Riano”. {i dedesubt: “Un aernou pentru Riano”. Pentru c\ laRiano, din 9.500 de reziden]i,1.400 sunt rom=ni.

Alian]a de trei partide “Idv,SeLe FdS” (Italia dei Valori,Sinistra Ecologia [i Libertà eFederazione della sinistra) a deciss\ invite comunitatea rom=neasc\s\ voteze. Pentru moment, cu afi[ebilingve.

“Faza urm\toare va fi o cam-

panie format\ din scrisori `n cutiapo[tal\ a reziden]ilor sosi]i dinRom=nia”, explic\, pentru LaRepubblica, Italo Arcuri, unul din-tre promotorii ini]iativei.

“F\r\ o comunicare corect\ -explic\ alian]a Idv, Sel [i Fds `ntr-o not\ - nu poate exista informare,integrare [i dialog”.

“La Riano, unde cet\]enii dinRom=nia reprezint\ circa 15% dinpopula]ie, la fel ca `n multe altelocalit\]i din Lazio [i din ]ar\,introducerea unei metode de dia-log cu cet\]enii str\ini care au rezi-den]a `n num\r at=t de mare acolo- subliniaz\ cele trei partide - esteat=t o condi]ie necesar\, c=t [i unsemn de civiliza]ie.

Experimentul pilot al cam-paniei noastre electorale pentruRiano, pe care `n scurt timp `l vomextinde [i altor comunit\]iprezente `n teritoriu (polonez\,ucrainean\ [i latino-american\) -`ncheie nota - pe l=ng\ faptul c\reprezint\ un moment de cotitur\pentru teritoriile interesate de put-ernice procese migratorii este unsemnal pentru politica na]ional\,care poate extrage din aceast\`ncercare un model de extins `n totrestul ]\rii”.

“Ini]iativa are un dublu obiec-tiv - mai spune Italo Arcuri -. ~nprimul r=nd suntem convin[i c\includerea persoanelor caretr\iesc, muncesc [i locuiesc aiciface bine siguran]ei `n teritoriumai mult dec=t alte m\suri. ~n aldoilea r=nd credem c\ este o dato-rie s\ extindem dreptul de partici-pare al cet\]enilor care sunt ital-ieni din toate punctele de vedere”.

Scrisoare c\tre rom=ni

Iat\ scrisoarea alian]ei Idv,Sel [i Fds c\tre rom=nii de laRiano, pe care apar siglele celortrei partide plus a patra sigl\, acomunit\]ii rom=ne[ti:

Dragi concet\]eni,

~n prim\var\, la Riano se vavota pentru re`nnoirea Consiliuluilocal. De[i p=n\ la alegeri mailipsesc c=teva luni, credem c\ estenecesar s\ `ncepem cu tine oreflec]ie cu privire la aceast\`nt=lnire important\ [i sensibil\,care va marca viitorul or\[elului.

De ce s\ se am=ne socotelile cue[ecul `ncerc\rilor efectuate `n ul -timii ani de c\tre politica rian ese,de c\tre majoritate [i opo zi ]ie?Componentele celor doi pseudo-poli s-au dovedit neputincio ase dea g=ndi [i a proiecta un vii tor pen-tru Riano [i comunitatea sa.

Ce putem `nv\]a din aceasta?Ce se poate face? De a forma unalt “pol”, care s\ se adauge lacelelalte dou\ deja existente? Noicredem c\ nu mai este timp pentrusoma]ii, ci de o calitate a ini]ia ti -velor politice. Este momentul “is -toric”, care-l cere. E dificil s\ faciun “rezumat” din pozi]iile lor, ca -re nu fac dec=t s\ priveasc\, s\g=ndeasc\ [i s\ vorbeasc\ la tre-cut, at=t `n form\ [i c=t [i `n fond.

Nu se mai pot pune `mpreun\cioburile vechilor alian]e, de acolecta reprezent\ri [i de a pro-mova persoane mai mult sau maipu]in “influente”. Toate acesteasunt parte dintr-un film deja v\zut

[i rev\zut. Rianezii merit\ o “isto-rie” nou\, departe de intereselepersonajului mic sau mare, depar-te ani lumin\ de acelea[i person-aje, care au avut deja ocazia decare nu au [tiut s\ o valorifice.

Problema este de a construi opropunere politic\ total nou\, cares\ se adreseze tuturor cet\]enilor,f\r\ nici o leg\tur\ cu vechiletipare, at=t `n limba c=t [i `n pro-gram. Acesta este a mul]imii dealeg\tori, a celor care nu `n]elegpolitica actual\, [i care nu [tiu ce`nseamn\ dreapta-st=nga-centru.

Este o mul]ime vag\ [i incon-sistent\, compus\ din lucr\tori,func]ionari publici [i priva]i, detineri, [omeri, pensionari, studen-ti, antreprenori, artizani [i negus-tori s\tura]i de modul `n caremerg lucrurile la Riano.

E timpul de a cere o schimbare.E timpul ca cet\]enii, sindicatele,asocia]iile [i for]ele sociale dinRiano s\ vorbeasc\, s\ intre `ncomunitate [i s\ spun\ ceea ceg=ndesc [i ceea ce doresc pentruora[ul lor.

Noi suntem la dispozi]ia tutur-or [i punem la dispozi]ie coeren]a, demnitatea [i onestitatea poli -ti c\ pentru oricine dore [te `ntr-adev\r s\ `ntoarc\ pagina la Ria -no, `nainte ca al]ii s\ o decid\ pe -ntru noi [i f\r\ cuno[tin]a noastr\.

Italia dei Valori de Antonio DiPietro, St=nga Ecologic\ [i Liber -tate de Nichi Vendola [i Federa]iade st=nga de Oliviero Diliberto v\a[teapt\ la sediul lor, PiazzaGaribaldi, `n centrul istoric de laRiano, s\ v\ nt=lneasc\ [i s\ deci-dem `mpreun\ ce este de f\cut.

Campanie electoral\ italo-rom=n\Anul acesta `n prim\var\ vor fi

alegeri locale `n peste 1270 delocalit\]i italiene. Rom=nii, `n cali-tate de cet\]eni comunitari, `[i potexercita dreptul de vot activ [i

pasiv. Mai precis, ei pot vota pen-tru alegerea primarului [i consiliu-lui prim\riei `n localit\]ile de rezi-den]\ [i pot candida pentru un loc`n consiliul local. La Riano, locali-

tate de l=ng\ Roma, electoriirom=ni sunt deja curta]i de oalian]\ politic\. Afi[ele electoralevor fi bilingve, `n italian\ [irom=n\.

Riano, rom=nii sunt15% din popula]ie

28 ianuarie 2011 Gazeta Rom=neasc\ SPECIAL 3

JOACAJOACA LA SUPERENALOTTO: LA SUPERENALOTTO:ALEGE JOCUL TAU PREFERAT GIOCAFACILE!!!

DESCOPERA-LE PE TOATE!CERE-LE ÎN AGENTIA TA LOTO!

E simplu sa joci. Poti deveni milionar.

PSD [i PD din Italia tocmaiau semnat un acord de colabo-rare care permite printre alteleintrarea unui rom=n `n Parla -mentul italian. Ce p\rere ave]i?

«~n]eleg c\ partidul italian cucare PSD a semnat un acord estetot un partid de st=nga. Nu amnicio obiec]ie fa]\ de aceast\colaborare, cu at=t mai mult dac\ea a fost f\cut\ pornind [i de lani[te tr\s\turi doctrinare comune.Orice construc]ie politic\ care araduce avantaje pentru rom=nii din

diaspora trebuie salutat\, mai alesdac\ `n acest fel se asigur\ [i oreprezentativitate a minorit\]iirom=ne din Italia `n legislativul dela Roma.»

Exist\ un partid italian cucare crede]i c\ PNL ar puteasemna un asemenea acord?

«PNL ar putea semna un astfelde acord, urm=nd modelul PSD,doar dac\ respect\ dou\ condi]iifundamentale. ~n primul r=nd,PNL ar putea `ncheia un acord decolaborare cu un partid apropiatdoctrinar, care s\ `mp\rt\[easc\ideologia [i m\surile de dreapta.~n acest fel, pentru o rigoare doc-trinar\, s-ar putea urm\ri oatragere de partea PNL arom=nilor din Italia care se con-sider\ de dreapta, plec=nd de lapremisa c\ PSD a `ncheiat oalian]\ cu un partid de st=nga.

A doua condi]ie pentru a`ncheia un acord cu un partenercare s\ `mp\rt\[easc\ un sistem devalori politice comune ar fi aceeade a ob]ine o serie de avantajeconcrete pentru rom=nii din Italia.Scopul unui asemenea acord este

de a asigura o maibun\ reprezenta-tivitate pentrurom=nii din Italia,la nivel local [iparlamentar, astfel`nc=t, dac\ acestobiectiv nu este `ndeplinit,`n]elegerea nu va avea o finalitateconcret\.

Acordul `ncheiat de PSD princare un rom=n poate ajunge me -mbru al Parlamentului Italian tr e -buie salutat pentru c\ va asi guraacel plus de reprezentativitate decare rom=nii din Italia au nevoie.Dac\ [i PNL va `ncheia un astfelde acord, interesele rom=nilor dinItalia ar putea fi reprezentate la unnivel general echitabil, prin inter-mediul a doi parlamentari rom=ni`n Parlamentul italian care vorpromova politici de st=nga [i dedreapta.» Andi R\diu

(continu\ la pag. 4)

PNL: Vrem doi rom=ni `n Parlamentul italian

Liberalii ar putea semnaun acord asem\n\torcelui dintre PSD [i PD”

“PNL nu mai este partidul c\ruia

nu-i pas\ de diaspor\. Dac\ nu cumulte zile `n urm\, PSD a semnatcu PD din Italia un acord care,printre altele, prevede sprijin al de -mocra]ilor din Italia pentru un ca -n didat rom=n la Parlamentul ital-ian, Alina Gorghiu, reprezentant

de seam\ al Partidului Na]io nalLiberal, propune ca `n Parlamentulitalian s\ nu ajung\ doar unul, cidoi rom=ni, unul de st=nga, care s\fie ales cu sprijinul PSD - PD, [iunul de dreapta, ales cu sprijinulPNL [i al unui partid italian (`nc\neprecizat) cu care liberalii rom=ni

vor face alian]\. C=t de cur=nd,promite Alina Gorghiu `n interviulacordat ziarului nostru, PNL vadescinde la Roma `n c\utare departeneri politici, pentru c\ “faptulc\ PNL nu are o re]ea puternic\ `ndiaspora ne-a costat foarte multevoturi la ultimele alegeri”.

Alina-{tefania Gorghiu es teavocat, membr\ a Pa r tid -

ul Na]ional Liberal. La ale ge -rile legislative din 2008 a ob -]inut un loc de parlamentar `nCa me ra Deputa]ilor `n co -legiul 22 din Bucure[ti. P=n\`n anul 2004 a fost consilierlocal la sectorul 5, Bucure[ti.~n des cri erea f\cut\ pe blogulpersonal, Alina Gorghiu, sin te -ti zeaz\ astfel motivele pentrucare a vrut s\ intre `n Par la m -ent: “Deputat `n Parla ment pe -ntru c\ m-am s\turat s\ stau pemargine. M-am s\turat s\ m\lovesc de decizii aberante, lu -ate de al]ii `n numele meu saual interesului public [i s\ co -mentez re semnat\ `n fa]a te le -vizorului. ~ncerc c=t pot s\ m\feresc de cli[ee [i s\ propun opolitic\ proasp\t\, ca un freshde portocale servit dimi nea]ape plaj\”. Interesul pentru pro -blemele rom=nilor din str\in\ -tate l-a demonstrat `n c= tevar=nduri, prin participa rea laemisiuni dedicate diasporei.

Boc [i PDL privescdiaspora ca pe unobiect electoral

Alina Gorghiu, deputat PNL

Gazeta Rom=neasc\ 28 ianuarie 20114 SPECIAL

“Mesajul PNL va ajunge `n diaspora”(continu\ de la pag. 3)Crede]i c\ emigra]ia este util\ Rom=niei?

Daca da, p=n\ la ce punct?«Dac\ lu\m `n calcul doar sumele de bani

pe care emi gran]ii rom=ni le trimit la familiiler\mase `n Rom=nia, r\spunsul ar fi c\ emi -gra]ia este util\. Dar situa]ia actual\ este multmai complicat\ [i trebuie s\ ne g=ndim laefectele emigra]iei pe termen lung. Emigratia`n mas\ din ultimii ani a adus cu sine dezavan-taje sociale [i economice imense pentru ora[eledin Rom=nia. Astfel, am ajuns s\ avem ora[edin care s\ provin\ peste 40.000 de emigran]i [icare s\ lase `n urma lor familii, copii [i nume -roase probleme. Aceast\ emigra]ie recent\ acondus la o tragedie social\, ajung=nd s\ avempeste 400.000 de copii care au unul sau ambiip\rin]i pleca]i la munc\ `n str\in\tate.

Un alt efect negativ al emigra ]iei a fost acelac\ Romania a ajuns s\ importe masiv for]\ demunc\ din Asia, `n special din China, pentru arezolva criza de resurse umane. Din p\cate,locul l\sat liber de rom=nii care au decis s\plece `n str\in\tate este umplut cu sacrificiiimense. Totul depinde de voin]a guvernan]ilordin Rom=nia, dincolo de culoarea politic\ aacestora, de a propune [i de a aplica m\suri peplan intern care s\ ì determine pe emigran]i s\revin\ `n Rom=nia. P=n\ c=nd nu se vor vedearezultate economice pe plan intern, evident c\nu pe timpul acestei guvern\ri, nu exist\ nicio[ans\ ca vreun emigrant s\ `[i doreasc\ s\revin\ `n ]ar\. Situa]ia este cu at=t mai trist\ cuc=t guvernul Boc [i Partidul De mocrat Liberalcontinu\ s\ pri vesc\ diaspora rom=neasc\ ca peun obiect electoral [i chiar do resc s\ profite maimult de pe ur ma acestei sl\biciuni dec=t au f\ -cut-o la alegerile preziden]iale din 2009.

PNL nu are o organiza]ie `n diaspora, a[acum au PDL [i PSD. S-a discutat vreodat\aceast\ posibilitate?

«Aceasta este ntr-adev\r o problem\ asuprac\reia PNL trebuie s\ se concentreze. Faptul c\PNL nu are o re]ea puternic\ `n diaspora ne-acostat foarte multe voturi la alegerile parlame -ntare din 2008, dar mai ales la alegerile euro -pa rlamentare [i preziden]iale din 2009, astapentru c\ mesajul [i obiectivele noastre nu auputut fi cunoscute.

PDL r\m=ne partidul cu cea mai puternic\organizare `n diaspora [i `n ultima perioad\PSD a `nceput s\ se mobilizeze [i s\ pun\bazele unei organiza]ii puternice. Sunt con-vins\ c\ Biroul Politic Central al PNL se vaapleca `n viitorul apropiat asupra acestei pro-bleme [i va face toate eforturile necesare cames ajul PNL s\ ajung\ [i la diasporarom=neasc\.»

Exist\ un program al PNL pentru dias-pora?

«PNL a g=ndit un program pentru diaspora`nc\ de anul trecut [i acesta a fost produsullucr\rilor din comisiile de specialitate ale par-tidului. Rezultatul final al dezbaterilor dincomisiile PNL pe tema diasporei l-au repre -zen tat politicile pentru rom=nii de pretutindeni,incluse `n Programul PNL “Statul liberal”,lansat `n septembrie 2010.

Pe scurt, PNL `[i propune o nou\ abordarefa]\ de rom=nii din afara grani]elor, ba z=ndu-sepe urm\toarele aspecte: men]inerea unei bunerela]ii cu statul gazd\; utilizarea rela]iei bilat-erale pentru a sprijini crearea de c\tre statulgazd\ a facilit\]ilor [i cadrului de p\strare aidentit\]ii culturale [i lingvistice; sprijinirearesortisan ]ilor rom=ni `n dob=ndirea de pozi]iipolitice `n statul ga zd\ - fapt ce ar determinasolu]io narea la acest nivel a problemelor [i araduce avantaje reale pentru Rom=nia `n rela]iacu statul respe ctiv; utilizarea mecanismelor in -ter na]ionale multilaterale pentru respectareadrepturilor minorit\]i lor `n statul gazd\ lanivelul standardelor europene.»

Risc de fraud\Care este pozi]ia oficial\ a PNL legat\ de

proiectul votului prin coresponden]\?«Ideea unei legi a votului prin corespon-

den]\ nu trebuie respins\, `ns\ proiectul propusde MAE, `n forma actual\, prezint\ o serie deneajunsuri care se concretizeaz\ fie `ntr-untratament discriminatoriu, fie prin prevederiinterpretabile care pot duce la gre[eli, fie prinriscul ridicat de fraud\.

Forma propus\ de MAE trebuie s\ treac\printr-o ampl\ dezbatere public\ [i parlamen-tar\, pornind de la experien]a voturilor dias-porei la scrutinurile anterioare, astfel `nc=t s\fie prevenit riscul de fraud\ [i s\ creasc\ partic-iparea la vot. Implementarea unui sistem devot prin coresponden]\ este binevenit\, darforma final\ care va fi prev\zut\ de lege trebuies\ rezulte dintr-o dezbatere general\ [i s\ fierezultatul consult\rii tuturor factorilor impli-ca]i [i afecta]i.

Votul prin coresponden]\ este util dar tre-buie avute `n vedere limitele sale. `n primulr=nd, trebuie s\ ne `ntreb\m de ce facemreferire doar la rom=nii din afara grani]elor ]\riica target pentru votul prin coresponden]\.

~n al doilea r=nd, dac\ tot inten]ion\m s\extindem mijloace le de vot, de ce nu lu\m `nconsiderare [i votul electronic sau mijl oa celede control a accesului la vot, `n scopulelimin\rii votului multiplu.

Consider c\ nu ar trebui s\ ne referim strictla diaspora pentru cre[terea particip\rii la vot.Ar trebui s\ profit\m de anul pre-electoral2011 [i s\ pornim o dezbatere general\ asupratuturor proiectelor [i prevederilor referitoare laalegeri care s\ se reg\seasc\ `ntr-un CodElectoral unitar.

Chiar dac\ ne referim strict la acest aspect,nu putem s\ trat\m cu superficialitate proble-ma votului prin coresponden]\. Este nevoie deo infrastructur\ foarte bine pus\ la punct [i astaimplic\ costuri [i timp. Votul prin corespon-den]\, `n forma sa clasic\, prezint\ multe vul-nerabilit\]i [i o eventual\ formul\ de aplicare asa trebuie s\ reprezinte un numitor comun altuturor opiniilor din societatea rom=neasc\.

Principala vulnerabilitate a votului princoresponden]\ o reprezint\ imposibilitatea de acunoa[te cu adev\rat dac\ au fost respectatetr\s\turile dreptului de vot, prev\zute deConstitu]ie [i de legea electoral\.

Totu[i, dincolo de toate argumentele pro saucontra, mi se pare foarte greu s\ te g=nde[ti laimpar]ialitatea unui asemenea proiect, `n con-textul rezultatelor din diaspora [i a suspiciu-nilor de fraud\ la alegerile preziden]iale din2009.»

De ce nu lu\m `n considerare[i votul electronic?”“

V-a]i g=ndit vreodat\ s\ emigra]i?

«V\ spun sincer c\ nici nu am avut timps\ iau `n calcul aceast\ variant\. Din mo -mentul `n care am terminat Fa cu ltatea deDrept m-am preocupat de cariera de avocatUlterior, mi-am continuat specializ\rile peparte juridic\, m-am im plicat `n politic\,am candidat [i am ajuns deputat deBucure[ti. Lucrurile s-au mi[cat at=t derapid `nc=t nu am avut oca zia s\ m\g=ndesc la ideea emi gr\rii. ~n schimb, `ncei zece ani de activitate profesional\, potspune c\ am `ncercat mai degrab\ s\ preiaudin lucrurile bune din str\inatate [i carelipseau Rom=niei, dec=t s\ m\ resemnez [is\ `mi doresc s\-mi p\ r\sesc ]ara. M\ referbine`n]eles la aria mea de interes [i ladomeniile mele de activitate. Privind retro-spectiv [i chiar n viitor, nu cred c\ a[ lua ncalcul aceasta variant\ deoarece ama[tept\ri foarte mari de la Rom=nia [i de laceea ce a[ putea s\ fac aici.»

“Proiectul MAE, risc ridicat de fraud\”

CALL YOUR COUNTRY.Româniae tot mai aproape.

Call Your Country: Impuls la răspuns de 16 cent. Tarifre la impulsuri de 60 secunde. Cost semestrial 4 euro.

Call Your Country şi Noi Wind Big: cost de activare 7 € fi ecare, gratis până la 6 Februarie 2011 pentru noii clienţi. Info www.wind.it

NO I T A R I F E

Suna direct în România la tarife mai convenabile:

• 5 CENT/MIN catre retea fi xa; • 9 CENT/MIN catre retea mobila. Gratis în promotie costul semestrial pentru primele 6 luni.

În plus, cu NOI WIND BIG vorbesti cu toate celularele Wind în Italiatimp de 200 minute pe saptamâna la doar 2€.

Gazeta Rom=neasc\ 28 ianuarie 20116 ACTUALITATE

Pe 22 ianuarie, Lavinia N\s -tase a fost confirmat\ `n func]iade pre[edint\ a filialei PDL de laRoma, pozi]ie `n care fusesealeas\ cu o s\pt\m=n\ `nainte, pe16 ianuarie. ~n aceea[i zi, la FonteNuova, l=ng\ Roma, a avut loc oalt\ [edin]\ a PDL Italia, la careau participat senatorul ViorelBadea, al\turi de Dumitru Ilinca[i despre care am relatat `nnum\rul trecut al Gazetei.

Am `ncercat s\ afl\m maimulte detalii despre noua con-ducere Pdl - Roma, direct de laLavinia N\stase: “{edin]a de laRoma a fost organizat\ `n centrulcapitalei, la hotelul Paix Elvetia,[i au participat membri [i simpa-tizan]i ai PDL. Condi]ia pentru aparticipa la [edin]\ a fost ca to]iparticipan]ii s\ demonstreze c\ auun cod fiscal italian [i re[edin]a `nItalia. Astfel, au fost organizatenoi alegeri, `ntruc=t organiza]iileteritoriale PDL Italia a fost dizol-vate pe 16 decembrie la Bucu -re[ti, `ntr-o [edinta a biroului per-manent jude]ean Diaspora.

Conform statutului, toate fil-ialele au fost, prin urmare, dizol-vate. La `nt=lnirea de la Roma amnumit [i delega]ii pentru [edin]ade pe 22 ianuarie, de la Milano,`n care a fost aleas\ noua conduc-

ere”. Lavinia N\stase este [imembr\ `n conducerea PDLDiaspora. Obiectivul ei este s\refac\ organiza]ia partidului, fil-iala Roma: “Vreau s\ fie al\turide mine membri PDL vechi, dac\este posibil, `nca din ]ar\. Amvrea s\-i promov\m pe cei custudii superioare, `n Rom=nia sauItalia, pe liderii de opinie [ipre[edin]ii de asocia]ii”.

Primul gest simbolic pe care l-a f\cut, dup\ ce a fost aleas\ `nfruntea organiza]iei, a fost s\depun\ o pl=ngere la Poli]ia capi-talei, cer=nd [tergerea unor me sa -je contra pre[edintelui TraianB\sescu de pe unele ziduri din fa -

]a g\rii Termini. “Am f\cut undenun] la poli]ie, sec]ia Trevi, un -de am cerut s\ fie imediat [te rsemesajele la adresa pre[edinteluiRom=niei. Apoi am cerut s\ fiuprimit\ `n audien]\ la Pri m\ riaRomei. ~n Campidoglio am vor-bit cu unul din consilieri, [i i-amexplicat c\ italienii sunt pri mi]icu bra]ele deschise `n Ro m= nia,iar primarul Gianni Ale ma nno afost invitat la inaugurarea uneipie]e, “Pia]a Roma”, la Bucure[ti.Deci i-am ar\tat c\ cele dou\ slo-gane jignitoare pot aduce daunede imagine ]\rii noastre. ~mi parer\u c\ nimeni p=n\ acum nu s-asesizat pentru [tergerea lor”. ~n

urma denun ]ului `naintat deLavinia N\stase, mesajele de laTermini au fost acoperite cuvopsea.

Lavinia N\stase este [i ceacare a sus]inut `nfiin]area a patruorganiza]ii locale PDL `n Sicilia,filiale care nu au fost recunoscutede c\tre participan]ii la [edin]aPDL de la Fonte Nuova, fiindconsiderate “nestatutare [iabuzive”. “Organiza]iile de laCaltanisetta, Siracusa, Catania [iGiarre sunt perfect statutare, pen-tru c\ la `nfiin]are a fost prezentun parlamentar PDL, [i anumepre[edintele PDL Diaspora,William Br`nz\”.

~n sf=r[it, `n leg\tur\ cu prop-unerea de lege privind votul princoresponden]\, ne declar\: “Sunt`mpotriva votului prin corespon-den]\, pentru c\ ar fi exclu[i de lavot rom=nii care locuiesc `nItalia, dar nu [i-au f\cut `nc\re[edin]a. Cel mai bine ar fi ca s\voteze chiar cei care au buletinrom=nesc. Din p\cate, rom=nii nusunt bine informa]i `n leg\tur\ cudrepturile lor electorale. Oricum`nainte de a vorbi despre votulprin coresponden]\, ar trebuif\cut un recens\m=nt al tuturorrom=nilor din diaspora”.

Miruna C\jv\neanu

Lavinia N\stase, [ef\ la PDL RomaS=mb\t\, 22 ianuarie, PDL Italia

(aripa Br`nz\) [i-a desemnat laCarugate (Milano) noua conducere,`n prezen]a pre[edintelui PDLDiaspora, deputatul William Br`nz\.Ion S\voiu a fost ales pre[edintele

organiza]iei pe Italia [i au fost ale[idoi prim-vicepre[edin]i: Stefan St\ -n\[el [i Lavinia N\stase. La alegerinu au participat toate filialele, print-re cele absente num\r= n du-se [i ceade la Padova, condus\ de Dumitru

Ilinca, care contest\ deciziile luate laCarugate. Reamintim c\ DumitruIlinca (din aripa senatorului Badea)se condider\ `n continuare [ef laPDL Italia, nerecunosc=nd [edin]a ncare a fost destituit.

Lavinia N\stase a eliminat inscrip]iile anti-B\sescu de la Roma

La `nceputul lunii ianuarie, Biroul Perma -nent Na]ional al PDL a adoptat o propunere dereorganizare a PDL Diaspora. Astfel, la prop-unerea ministrului Anca Boagiu, PDL Dias -pora se mparte n patru organiza]ii, conduse dedemnitari diferi]i: SUA [i Canada trec laMircea Lubanovici; Spania, Fran]a [i Anglia laWilliam Br`nz\; Italia [i Germania ì r\m=n luiViorel Badea, iar Moldova [i Grecia trec subconducerea secretarului de stat Eugen Tomac.

Potrivit NewsIn, [eful PDL Diaspora,William Br=nz\, spune c\ spargerea organi -za]iei a fost adoptat\ nestatutar “datorit\ unorideologi cu interese meschine”, cu referire laAnca Boagiu. Propunerea reorganiz\rii PDL

Diaspora a fost adoptat\ de c\tre BPN al PDLf\r\ ca pre[edintele organiza]iei, WilliamBr=nz\ s\ fi participat la [edin]\. “A fost opropunere pripit\ a Anc\i Boagiu, iar votul a`nc\lcat statutul PDL pentru c\ organiza]ia areun regim similar oric\rei organiza]ii de jude].S-a dat un vot s\pt\m=na trecut\ c=nd eram laValencia [i nu am primit nici m\car un telefons\ fiu `ntrebat ce p\rere am”, a declarat Br=nz\pentru NewsIn.

Auzind c\ i s-a rupt organiza]ia `n patru,Br`nz\ a venit val-v=rtej la Bucure[ti [i i-a cerutpre[edintelui partidului, Emil Boc, ca cei carenu au avut leg\turi cu diaspora s\ nu mai inter-vin\ `n probleme acesteia. “Doamna Boagiu a

fost o singur\ dat\ `n mijlocul rom=nilor dinstr\in\tate, `n campania de la referendumullegat de suspendarea pre[edintelui TraianB\sescu [i atunci am chemat-o eu”, a spus dep-utatul PDL.

William Br`nz\ a mai spus c\ decizia este `nm=inile lui Emil Boc, dar a atras aten]ia c\ suntsemnale de la rom=nii din str\in\tate c\ deciziaini]ial\ a provocat nemul]umiri: “Nu voi fi deacord ca Diaspora s\ se sparg\ - pentru c\ eaeste una singur\ - datorit\ unor ideologi cuinterese meschine. `ntre a-mi bate joc derom=nii afla]i `n str\in\tate [i a r\m=ne `n par-tid, eu voi alege s\ r\m=n al\turi de rom=nii dinstr\in\tate”.

Br`nz\ nu vrea ruperea `n patru a PDL Diaspora

28 ianuarie 2011 Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 7

Carugate, alegeri la PDL ItaliaS=mb\t\, 22 ianuarie a avut loc

la Carugate - Milano [edin]a PDLItalia care a reunit 34 de delega]i,reprezentan]i statutari din 17 orga-

niza]ii locale. Doar patru organi-za]ii nu au fost prezente, acestear\m=n=nd fidele senatorului ViorelBadea [i fostului pre[edinte al PDL

Italia, care `n urm\ cu o s\pt\m=n\,la Roma, votaser\ pentru dividereaPDL Diaspora `n patru organiza]iidistincte.

{edin]a de la Milano a fost pr -e zidat\ de deputatul William Br` -nz\. Trebuie amintit c\ recent laFonte Nuova, Dumitru Ilinca aorganizat [i el o [edin]\ a PDLItalia la care au avut loc alegeri.Ilinca l-a suspendat din partid peIon S\voiu, cel care a fost recon-firmat `n func]ia de pre[edinte la[edin]a de s=mb\t\. Practic avemde-a face cu dou\ organiza]ii cuacela[i nume, PDL Italia, ai c\rei[efi s-au suspendat recirpoc dinpartid.

Revenind la [edin]a de la Ca -rugate, pe ordinea de zi au fosttre cute cinci puncte, dintre carepatru au dus la schimbarea com-plet\ a organiz\rii [i strategieiviitoare a organiza]iei din Italia.S-a votat din nou pentru alegereapre[edintelui [i a Biroului Per -ma nent al organiza]iei, s-a discu-tat despre proiectul votului princoresponden]\ [i s-a respinspropunerea f\cut\ la Bucure[ti dec\tre ministrul Anca Boagiu de ase `mp\r]i organiza]ia PDL Dias -pora `n patru organiza]ii mai mic.

La primul punct al ordinii dezi s-a ales pre[edintele, cu 33 devoturi pentru din 34 exprimate,`n persoana lui Ioan S\voiu.Acesta mai primise aceast\func]ie `n 27 noiembrie, anul tre-cut, c=nd o mare parte din mem-brii PDL Italia prezen]i la o man-ifestare dedicat\ Zilei Na]ionale

a Rom=niei, au decis c\ DumitruIlinca, pre[edinte la acea or\,`nc\lcase statutul [i nu avusese oactivitate bun\ p=n\ la acea or\.

Acea [edin]\ a fost declarat\de Dumitru Ilinca [i senatorulViorel Badea, ca fiind organizat\nestatutar [i f\r\ s\ `ndeplineasc\prezen]a `n num\r majoritar amembrilor cu drept de vot. Po -trivit statului PDL, pre[edinteleorganiza]iei PDL Italia este alesde c\tre membrii Biroului Per -manent al organiza]iei [i repre -zentan]ii Organiza]iilor Sec ]ii lorde Votare, `n baza majorit\]iisimple. Lu=nd `n calcul faptul c\num\rul total al membrilor cudrept de vot este de 46 iar cifrelecelor prezen]i la Carugate-Mila -no, 33, este greu de contestatdecizia prin care Ioan S\voiu afost ales `n func]ia de pre[edinte.

“Noi suntem majoritatea”

“Au fost 17 din cele 21 deorganiza]ii din teritoriu, omajoritate cov=r[itoare, care numai las\ nicio umbr\ de `ndoial\`n privin]a legalit\]ii [edin]ei [i adeciziilor luate. E momentul cato]i colegii din Italia s\ accepteaceast\ realitate, s\ uit\m tot ces-a `nt=mplat mai pu]in bun `norganiza]ie [i s\ ne punem petreab\, pentru c\ celelalte partiderom=ne[ti nu stau cu m=na `ns=n.” ne-a declarat Vasile Bob,care `mpreun\ cu deputatulWilliam Brinz\ [i Ioan S\voiu auprezidat [edin]a de la Carugate.

Dup\ alegerea pre[edintelui s-a trecut la propuneri [i votareapentru Biroul Permanent, pentrufunc]iile de secretar general,executivi, primvicepre[edin]i [ivicepre[edin]i. ~n func]ia de sec-retar general a fost ales VasileBob, reconfirmat [i el dup\[edin]a de la Carugate de anul tr -e cut. Func]iile de prim-vice pre -

[edin]i le-au primit {tefan St\n\ -[el [i Lavinia N\stase (aleas\ [ica pre[edinte la PDL Roma). Aufost ale[i [apte vicepre [edin]i:Se vastian Zlotea, C\lin Ci ncu,Ioan Chira, Cristian Nuc, AncaPolmolea, Chivu Zaharia [i Av r -am Ioni]\. ~n func]iile de secretarexecutiv au fost ale[i An dr ei Lili -a na, Sarmiza Piu, Ciocan Gabri -e la, Paul Dr\gu] [i Briciu Dorin.Trezorier este Elena Nistor.

Votul complex

Dup\ alegerea Biroului Per -ma nent s-a trecut la discu]iidespre proiectul votului princoresponden]\, propus de c\treministrul de externe TeodorBaconschi [i pus `n discu]ie pub-lic\ la 28 decembrie anul trecut.

“Am discutat pe parcursul acinci ore doar despre acest subi -ect. Au luat cuv=ntul aproape to]iparticipan]ii, s-au descris tot fe -lul de situa]ii care ar putea apare[i nu au fost specificate `n proiectsau nu s-au luat m\suri legale.

A[ dori s\ v\ trimitem `n zileleurm\toare o descriere complet\ aceea ce s-a discutat pentru c\ s-au identificat `n realitate foartemulte situa]ii. Am discutat des -pre inconvenientele proiectuluidespre alternativa la votul elec-

tronic, situa]ii reale foarte com-plexe, etc. Dac\ cei care voraproba legea nu vor ]ine cont deaceste detalii, venite din parteacomunit\]ilor din str\in\tate, cusiguran]\ vor apare nepl\ceri deambele p\r]i iar siguran]a votuluipoate fi amenin]at\.” ne-adeclarat S\voiu.

Precedent periculos

Pentru ultimul punct al ordiniide zi s-a discutat despre prop-unerea de fragmentare a PDLDiaspora `n alte patru organi -za]ii. Din declara]ia comun\ a[edin]ei rezult\ c\ PDL Italia nueste de acord cu divizarea PDLDiaspora [i s-a solicitat pre[edin-telui Emil Boc s\ `mpiediceaprobarea unei asemeena decizii.“Pe l=ng\ multele dezavantajeorganizatorice, de imagine [i decredibilitate s-ar crea un prece-dent foarte periculos care arputea scinda [i alte organiza]iijude]ene” ne-a declarat deputatulWilliam Br`nz\. Cu o s\pt\m=n\`n urm\, acesta ne declarase [ifaptul c\ `n cazul fragment\riiorganiza]iei ar putea alege s\ seocupe de proiectele legate decomunitate, `n calitate de parla-mentar independent.

Andi R\diu

Br`nz\ pleac\ dinPDL dac\ organiza]iadiasporei se rupe

Ion S\voiu, William Br`nz\ [i Vasile Bob au f\cut c\r]ile


800 de mii de sclavi `n ItaliaRevista L’Espresso public\ `n

ultimul num\r o anchet\, subsemn\tura lui Federico Formica,despre str\inii din Italia caremuncesc `n condi]ii de sclavie, evi-dent `n compara]ie cu prevederile

legisla]iei muncii [i contractelorna]ionale de munc\. RevistaEspresso calculeaz\ c\ `n Italia suntcirca 800.000 de str\ini caremuncesc `n afara legalit\]ii, `n spe-cial `n agricultur\ [i construc]ii. O

mare parte dintre ei sunt rom=ni.Sindicatul Cgil a propus pe 24 ian-uarie o lege pentru `n\sprireapedepselor pentru intermediarii defor]\ de munc\ la negru, a[a-numi]ii “caporali”.

800.000 de sclavi n Italia. Suntlucr\torii la negru care se impart`ntre construc]ii [i agricultur\,pl\ti]i cu ziua [i f\r\ niciun drept.

Salman se treze[te `nainte dezorii zilei. Apoi se duce s\ `ncerces\-[i c=[tige ziua, s\ se ofere lazeci de caporali. Dac\ merge bine,`l iau pe un [antier (40 de euro pezi) sau `ntr-o ser\ (30 de euro).Nou\ ore de munc\ la r=nd,bine`n]eles f\r\ vreun contract.Dac\ merge r\u, r\m=ne acas\. ~ntoate dimine]ile, `n fiecare zi e a[a.

Salman nu a venit `n 2002 dinTunisia la Ragusa, Sicilia, pentru a`ngro[a r=ndurile unei armate deexploata]i. ~ns\ a sf=r[it oricum `naceasta. {i acum lucreaz\ `n zonacea mai obscur\ a muncii la negru,cea a celor dou\ sectoare cele maidevastate de fenomenul caporalat-ului: construc]ii [i agricultur\. Un -de se face schimb de for]\ de mun -c\ foarte ieftin\, `n func]ie de zile.

“Sunt necesare mai multe con-troale, mult mai multe”, spune

Rafik, tunisian de 32 de ani, [i el`mp\r]it `ntre [antiere [i sere `nprovincia Ragusa. “Acele pu]inecare se fac sunt inutile. Pentru c\angajatorii [i caporalii sunt foarteinventivi. Pe un [antier pe care amlucrat eram zece, `ns\ numai patru`n regul\. Cei patru erau pu[i lavedere pe schele. Noi invizibilii,to]i `ntr-o cl\dire. Astfel, dac\sosea vreun inspector, era u[or s\ne ascundem [i [eful nostru salvaaparen]ele”.

Sclavii rom=ni

Valentin, rom=n, lucreaz\ laRoma de [ase ani. Nu a fost pl\titde trei luni de[i a muncit mereu. Av\zut de toate. Ne explic\ cumfunc]ioneaz\: “Fiecare construc-tor controleaz\ o zon\. Are con-tacte peste tot [i c=nd este progra-mat\ o inspec]ie este avertizat cu ozi `nainte. C=nd se `nt=mpl\, neadun\ [i ne someaz\ s\ r\m=nemacas\ ziua urm\toare”.

Valentin a rezumat astfel situ -a]ia: “Noi str\inii suntem constr= -n[i s\ facem lucr\ri care, pe un [a -ntier `n regul\, ar necesita cel pu -]in dou\ persoane. ~n medie unmu n citor nu reu[e[te s\ realizeze

mai mult de 10 metri p\tra]i de pa -viment pe zi. Mie mi-au cerut s\fac chiar [i dublul. {i dac\ m\ pl= -ng r\spunsul este `ntotdeauna ace -la[i: «Dac\ nu reu[e[ti pleac\, g\ -sesc alt\ persoan\ `n cinciminute»”.

{antajul obi[nuit, obi[nuitulr\zboi `ntre s\raci. “Pentru noieste foarte normal s\ trecem de laun loc de munc\ la altul”, `ncheieValentin. “{tim de la `nceput c\plata nu e sigur\, c\ nu exist\ con-tract [i c\ atunci c=nd exist\ este ofars\. {tim c\ la finele lunii va tre-bui s\ ne chinuim pentru a ob]ineceea ce ni se cuvine. ~ns\ trebuies\ m=nc\m. {i, a[adar, s\ accept\mtoate acestea”.

Lucr\tori fantom\

Mii de bra]e invizibile lucreaz\zilnic pe c=mpurile [i pe [antierelede construc]ii italiene f\r\ vreuncontrol sau siguran]\. Suntrom=ni, tunisieni, maghrebieni,

sunt lucr\torii fantom\ ai Italiei.Propor]iile fenomenului sunt

descrise de dou\ cifre: estim\rileelaborate `n iulie 2010 arat\ c\sectorul italian al construc]iilor sebazeaz\ pe bra]ele a 400.000 delucr\tori-fantom\. Plus al]i400.000 `mpr\[tia]i pe c=mpurile[i `n serele Italiei. Total: 800.000de sclavi la `ndem=na `ntreprin -z\torilor [i [efilor de zon\ f\r\scrupule. {i este una dintre cifrelecele mai prudente.

Actualul decret legislativ 251din 2004, prevede numai o san -c]iune administrativ\ de 50 de eu -ro pentru fiecare lucr\tor pentrucei care angajeaz\ lucr\tori la ne -gru. Descurajare zero, controalezero. Guvernul Prodi propuseseun proiect de lege, care preve deapedepse de la trei la opt ani pentrurecrutatorii ilegali de for]\ demunc\, peste 9.000 de euro am e -nd\ pentru fiecare persoan\ anga-jat\ ilegal. La c=teva s\pt\m=nidup\ prezentarea proiectului delege, guvernul Prodi a c\zut.

Luni 24 ianuarie a avut loc oadunare na]ional\ comun\ a Fillea[i Flai, cele dou\ ramuri din sindi-catul Cgil care se ocup\ de con-struc]ii, respectiv de agricultur\.La aceast\ adunare a fost prezen-tat\ o propunere de lege privindcaporalatul. Sindicatul propuneacum ca acesta s\ fie consideratinfrac]iune sanc]ionabil\ penal cupedeaps\ de la 3 la 6 ani.

800.000 de sclavi la`ndem=na patronilorf\r\ scrupule

20 ianuarie, o diminea]\ friguroas\ `n Bor -ghesiana, cartier de la periferia extrem\ es tic\ aRomei. Pe [antierul-depozit al grupului de con-struc]ii DIMA, 30 de muncitori pro testeaz\pentru c\ nu [i-au primit salariile de trei luni,scrie ANSA. Ultimul salariu ncasat este cel dinseptembrie 2010. Apoi absolut nimic. Sunt `nspecial rom=ni, dar sunt [i doi italieni, unalbanez [i un s=rb. Cr\ciunul lor a fost unul alfoamei. Aproape to]i au familii [i copii. De ca -do uri nici nu se mai pune problema. Cartelelede telefon se descarc\, b\ncile amenin]\ s\ sus-

pende `mprumutul. So]iile seara numai au chefde vorb\. Pe 6 decembrie anul trecut ace[timuncitori au `ncercat [i s\ fac\ grev\, `ns\inutil. Mul]i dintre ei, fiindu-le team\ s\ nu-[ipiard\ locul de munc\, pentru c\ acesta este `norice caz un post de munc\ regular, au preferats\ spun\ c\ sunt bolnavi, sau s\ mearg\ oricumpe [antier. Pentru a reu[i s\ duc\ ceva baniacas\, unii dintre ace[tia au acceptat lunile ac -estea locuri de munc\ la negru. Poate g\si ndu-lla un “smorzo”, acele intersec]ii unde dac\ ainoroc… ~ns\ pe 20 ianuarie exist\ o noutate.

~mpreun\ cu delegatul sindical este presa. Car -ne ]ele pentru noti]e, ceva aparate de fotografiat,camere de filmat. Muncitorii vorbesc, spun ceau pe suflet, folosesc cuvinte dure `mpotriva fi -rmei. Apoi presa pleac\. {i r\m=n din nou sin-guri. Se duc pe [antier pentru o alt\ zi de mu nc\“nere tribuit\”. Se termin\ tura. Este ap r o ape ci -nci dup\-amiaza. La ie[ire sunt ajun[i din ur m\de [eful de [antier. Are flutura[ii de salariu. Treiluni. Toate cele care lipseau. Un uia dintre zia -ri[tii prezen]i diminea]\ ì sun\ celularul. “Mu l-]umim, mul]umim, ne-au pl\tit, ne-au pl\tit”.

Pl\ti]i doar dup\ apari]ia presei pe [antier

€€

€

€

€

€

€

€

€

€

da!

transfer de bani


Aceasta este povestea cea maiincredibil\ de care a aflat vreodat\asocia]ia Naga. Vadar sose[te laNaga `n iunie 2010. Vorbe[tepu]in\ italian\ [i cu un puternicaccent spaniol. Se prezint\ a firom=n, de origine, departe deRom=nia [i de familie deja de 18ani, de c=nd era copil.

Provine dintr-un sat pe care [i-laminte[te bine. ~[i aminte[te [ifamilia: mama foarte dulce, tat\lviolent, situa]ia financiar\ a fami-liei care devine critic\ c=nd tat\l`[i pierde locul de munc\. {i `[iaminte[te c\ `ntr-o zi blestemat\,pe la v=rsta de 7-8 ani, dup\ unadin nenum\ratele scene de vio le n -]\ din cas\, decide s\ plece de ac -as\, [i ia un tren care `l duce depa -r te. Apoi, seara, `nfometat [i depa -rte de ai s\i, este abordat de ungrup de persoane care `l `ntreab\cum de este singur, ì ofer\ m=n -care [i cazare pe timpul nop]ii,promi]=ndu-i s\-l duc\ acas\ adoua zi. Din acea zi blestemat\Vadar nu s-a mai `ntors acas\.

La cer[it

Cu siguran]\ Vadar nu treceneobservat. Din cauza unui acci-dent, [i-a pierdut un bra] [i poatetocmai acel bra] lips\ a f\cut din elo “buc\]i]\ apetisant\” pentru traf-ican]ii de persoane. Un copil muti-lat care cere de poman\ poate`ntre]ine familii `ntregi, [i astfelVadar [i-a petrecut `ntreaga copil -\rie [i adolescen]\ `n m=iniler\pitorilor cer[ind prin Europatrec=nd prin Italia, Anglia, Irlanda

[i Spania.De-a lungul anilor Vadar reu[ -

e[te s\ se elibereze de controlulr\pitorilor numai pentru perioadescurte de timp [i la Roma reu[e[tes\ fug\. Este primit ntr-un institut,`ns\ Vadar, la acea vreme de 15ani, fuge [i ajunge din nou pe m= -ini gre[ite. Spune c\ acea fug\ estelucrul cel mai stupid pe care l-af\cut vreodat\, `ns\ `napoi nu se`ntoarce. {i astfel, f\r\ documente,[i `n totalitate la m=na exploatato-rilor s\i, Vadar `[i reia via]a obi -[nuit\: cer[it m\run]i[ `n vagoa -nele trenurilor, pe strad\ `n centrulora[elor, `n pie]e de cartier.

~ncearc\ s\ scape de controlulr\pitorilor, `ns\ este prins din nou[i b\tut crunt. F\r\ speran]\, de ac -um resemnat, r\scrucea `n via]a sasose[te c=nd, din motive pe careni ci p=n\ acum nu le-a `n]eles, po -li]ia spaniol\ `ncepe s\-l ]in\ subsupraveghere. Vadar este mare ac -um, chiar dac\ nu [tie c=]i ani are,c=nd `l aresteaz\ poli]ia spaniol\.Dup\ dou\ zile de interogatorii `[ispune adev\rata poveste: r\pirea [ianii de exploatare. Din acestmoment se `ncheie pentru el fazacer[etoriei. Poli]i[tii `l duc s\ i sefac\ radiografii [i astfel Vadar afl\c\ trebuie s\ se fi n\scut `n 1985.

Domnul Nimeni

~n Spania Vadar `[i schimb\via]\. Este primit de Comunitateaevanghelic\ Remar unde r\m=neani de zile, f\c=nd curat `n sediu,sp\l=nd vase, n schimbul hranei [icaz\rii. ~ns\ Vadar nu vrea s\r\m=n\ `n Spania. Vrea s\ se`ntoarc\ `n Rom=nia. `[i aminte[tenumele localit\]ii `n care tr\ia,S=npetru Mare, [i `[i aminte[te [inumele [i prenumele p\rin]ilor s\i,[tie c\ are un frate [i o sor\. Intr\ ncontact cu ambasada Rom=niei laMadrid. ~[i spune povestea [i

solicit\ efectuarea unor c\ut\ri sauob]inerea unui document valabilpentru a se re`ntoarce `n Rom=nia[i a face c\ut\rile de unul singur.

Merge la ambasad\ de maimulte ori. De fiecare dat\ i ser\spunde c\ nu au reu[it s\-l iden-tifice cu pu]inele date furnizate [i`l invit\ s\ se `ntoarc\ dup\ o lun\.Astfel anii trec [i Vadar continu\s\ fie Domnul Nimeni, f\r\ vreundocument de identitate.

S\tul de a[teptare [i deziluzion-at de e[ecuri, Vadar porne[te ladrum f\r\ documente. Sose[te lagrani]a rom=n\ unde este blocat.~ncearc\ s\ corup\ poli]i[tii, `ns\ace[tia nu accept\, [i `l resping lafrontier\. Dezam\git Vadar se`ntoarce `n Spania, `n obi[nuitacomunitate Remar. Apoi, `ntr-o zi,`n februarie 2010, aude la televiz-iunea spaniol\ o [tire care `limpresioneaz\ profund. Este unreportaj despre Italia, care explic\politica italian\ fa]\ de romii rom -=ni. Se spune c\ Berlusconi ì re -tri mite `n Rom=nia pe to]i rom=niilipsi]i de documente. Este ocazialui Vadar. ~n circa dou\ s\pt\m=niVadar se organizeaz\ [i porne[te ladrum. Sose[te plin de speran]\ `nItalia crez=nd c\ italienii `l vortrimite `n sf=r[it acas\.

Poli]ia italian\

Sose[te la Torino [i se prezint\imediat la Poli]ie: “Bun\ ziua,sunt rom=n [i nu am documente”.“{i?” “P\i alunga]i-m\ de aici,

trimite]i-m\ `n Rom=nia”.“Aceasta nu e o agen]ie de voiaj”.

Profund dezam\git, Vadar tre-buie s\ ia la cuno[tin]\ c\, f\r\documente de recunoa[tere, nupoate nici m\car s\ fie expulzat. ~i`ntreab\ pe poli]i[ti ce trebuie s\fac\ pentru a fi repatriat. Ace[tia ìr\spund c\ pentru a fi expulzat tre-buie s\ comit\ ceva infrac]iuni,specific=nd c\ infrac]iunea trebuies\ fie grav\. ~l sf\tuiesc s\ fureceva foarte valoros. El nu se simte`n stare s\ comit\ o infrac]iunegrav\, `ns\ le cere poli]i[tilorfavoarea de a-l acuza de una: “V\rog, scrie]i c\ am ucis pe cineva,c\ am f\cut ceva r\u”. Poli]i[tii,bine`n]eles, refuz\, `l dau afar\ dinbirou [i `l invit\ s\ se adresezeconsulatului rom=n.

Vadar este convins c\ nu va fiajutat cu nimic de consulatul rom -=n. A[a c\ nu se duce. Mai degrab\`ncearc\ s\-[i g\seasc\ o cazare.Comunitatea Remar exist\ [i laMilano, [i astfel Vadar ajunge laMilano, la jum\tatea lunii martie2010, la v=rsta presupus\ de 25 deani. Este g\zduit `n comunita teaevanghelic\ potrivit regulilor obi[ -nuite. {terge praful [i spal\ [i `nschimb prime[te cazare [i mas\. {iacolo [i spune povestea. Este con-vins c\ niciun consulat nu ì poateda o m=n\ de ajutor, `ns\ nu renu -n]\ la ideea de a se re`ntoarce aca -s\. ~ncepe s\ `ntrebe pe unii pe al -]ii, pe oaspe]ii de la Remar, la cines-ar putea adresa, [i un bolivian ìvorbe[te de Asocia]ia Naga. �

Povestea incredibil\ a lui VadarIl Manifesto public\ istoria halu-

cinant\ a unui rom=n dinS=npetru, jude]ul Timi[, fugit deacas\, r\pit [i obligat s\ cer[easc\,care [i-a petrecut `ntreaga copil\rie[i adolescen]\ cer=nd de poman\

prin Europa. Fugind de cei care `lexploatau, a aflat c\ `n ItaliaBerlusconi repatriaz\ rom=nii [i s-ag=ndit c\ venind `n Italia va reu[i s\se re`ntoarc\ acas\. Dar a fost multmai greu dec=t [i-a `nchipuit. Iat\

istoria lui Vadar L\c\tu[, povestit\`n paginile cotidianului IlManifesto de Nadia Bovino, de laasocia]ia Naga, asocia]ie c\reia i s-aadresat Vadar. Cinci ani i-au tre-buit pentru a se `ntoarce acas\.

Ambasada dinSpania nu l-a ajutat

Vadar L\c\tu[ a ajuns acas\ `n ianuarie 2011

Mama lui Vadar, Dominica


“{tiam c\ Berlusconi repatriaz\ rom=ni”� Sprijinul Naga

Vadar ajunge la biroul de imigra]ie al Naga`n iunie 2010. Cere ajutor. Vrea s\ se `ntoarc\acas\. Vrea un document. Vrea o bucat\ deh=rtie cu numele [i prenumele s\u. Ce s\ fac\?~n primul r=nd se consult\ un avocat, pentru ase verifica posibilitatea de a face cerere pentruob]inerea statutului de apatrid. S\ fi recunoscutapatrid este important `ntruc=t apatridul ob]ineun document de recunoa [tere cu care poatec\l\tori. Decidem s\ `ncerc\m, `ns\ imediatapar dificult\]i [i nu ob]inem reprezentarealegal\ gratuit\. ~ntre timp via]a cotidian\ a luiVadar devine grea. La comunitatea Remarexist\ reguli de via]\ foarte rigide [i, la unmoment dat, nu mai rezist\ [i pleac\. ~nchiriaz\un loc de dormit [i re`ncepe s\ cer[easc\, dedata aceasta pe cont propriu. Noi cei de la

Naga schimb\m strategia [i ne adres\m con-sulatului. Scriem povestea lui Vadar [i ceremajutor consulului.

La consulat

Dup\ circa o lun\, consulul ne convoac\direct la biroul s\u. Vadar este foarte fericit. Ned\m `nt=lnire la Naga la 9.00 [i el so se[te la8.00. “Este foarte important, vroiam sigur c\nu ajung t=rziu”.

Consulul ascult\ povestea spus\ personal deVadar. Ancheteaz\, cere detalii despre familialui Vadar, circumstan]e, date. Vadar relateaz\ce `[i aminte[te. Consulul se arat\ foarte opti-mist. Promite c\ va reu[i s\ `l identifice `n circadou\ s\pt\m=ni [i c\, `n orice caz, [i `n caz deneidentificare, promite c\ ì va elibera un doc-ument cu presupusa identitate, cu care s\ seduc\ `n Rom=nia s\ fac\ c\ut\ri pe cont pro-priu. Vadar este `n al nou\lea cer.

~ns\ dup\ circa o lun\ la Naga sose[te un faxsuccinct. Consulatul rom=n declar\ c\ nu areu[it s\-l identifice pe Vadar. C=nd afl\ elpl=nge [i spune: “Pentru prima dat\ simt c\ nu[tiu cine sunt”. ~i promit c\ nu ne vom opri. ~id\m legitima]ia de utilizator Naga, cea pe careo au to]i pacien]ii care se adreseaz\ ambula-torului nostru [i care, bine`n]eles, nu are niciovaloare legal\. La legitima]ia sa ad\ug\m ofotografie tip legitima]ie, at=t c=t s\ o facempu]in mai personalizat\. Vadar o bag\ `n buzu-nar [i comenteaz\: “{tiu c\ nu valoreaz\ nimic,`ns\ cu aceast\ legitima]ie simt c\ posed o mic\identitate”.

{i astfel, dup\ c=teva luni, prezent\m o nou\cerere pentru reprezentare legal\ gratuit\, cuc=teva documente anexate [i ]inem pumniistr=n[i. `ntre timp ì scriem din nou consulului.~l `ntreb\m dac\, a[a cum spusese, este posibils\ ob]inem documentul cu presupusa identi-tate, pentru a-i permite lui Vadar s\ c\l\tore-asc\. Consulul de data aceasta `nt=rzie s\r\spund\. R\spunde `n schimb comisia pentrureprezentare legal\ gratuit\… `n mod pozitiv!Vadar este mul]umit. ~i atribuim un avocat [i else nt=lne[te cu acesta. Se poate depune cerereapentru statutul de apatrid.

Toate posibilit\]ile

Dar acum suntem deci[i s\ parcurgem toatec\ile posibile. Printre altele ne g=ndim s\facem noi `n[ine cercet\ri [i petrecem o dup\-amiaz\ c\ut=nd pe internet despre familia luiVadar. Pe Facebook, poate sora lui are un contdeschis... F\r\ niciun rezultat.

Nu ne d\m b\tu]i. ~ncepem s\ ne g=ndim lapres\ [i la televiziune. Intr\m `n contact cu uncolaborator al emisiunii “Chi l’ha visto?” [i cu

un jurnalist foto. {i de data aceasta, a[a cumsperam, ambii demonstreaz\ mult interes pen-tru povestea lui Vadar. Contactele cu jurnali[tiidureaz\ c=teva s\pt\m=ni [i, la momentul con-cretiz\rii `ntr-o `nt=lnire propriu-zis\, neg=ndim c\ trebuie s\ inform\m consulatuldespre parcursul `ntreprins. ~i scriem consulu-lui c\ televiziunea [i presa scris\ se intereseaz\de t=n\rul Vadar.

~n acest punct consulatul `l convoac\ peVadar [i ì comunic\ c\ i-au g\sit familia `nlocalitatea indicat\ de el. Mama este `n via]\ [ilocuie[te `n aceea[i cas\ `n care locuia el pec=nd era copil.

Permisul de trecere

Consulul ì pred\ lui Vadar L\c\tu[ un doc-ument de c\l\torie pentru a se duce `n Rom -=nia. Acest permis de trecere este cu mult maifrumos dec=t legitma]ia de la Naga. Con]ineadev\rata sa dat\ de na[tere: 19.01.1984. Vadardescoper\ astfel c\ are aproape 27 de ani. Estefericit. Acum [tie cine e [i are `n buzunaradresa casei sale. ~i inform\m pe jurnali[tidespre finalul fericit, [i aici s-ar putea `ncheiapovestea. `ns\ exist\ o continuare.

Dup\ c=teva zile telefoneaz\ jurnalistul carea intrat `n contact cu televiziunea rom=n\.Spune c\ TVR a g\sit-o pe mama lui Vadar,care `l a[teapt\ cu bra]ele deschise. Jurnalistulitalian s-a decis s\-l `nso]easc\ pe Vadar `nRom=nia personal, [i s\ imortalizeze momen-tul. Vadar [i jurnalistul zboar\ pe 7 ianuariediminea]a spre Rom=nia [i dup\-amiaza Vadarsose[te acas\, urm\rit de camerele de televiz-iune rom=ne[ti, ~nso]it de primarul din locali-tatea sa, [i `[i re`mbr\]i[eaz\ `n sf=r[it mama.

Mama lui Vadar, doamna Dominica, vars\r=uri de lacrimi [i totul este transmis la televiz-iunea rom=n\ `n dou\ emisiuni, cea din aceea[isear\ [i a doua zi, cu milioane de telespectatori`nl\crima]i… Apoi sosesc, fratele, sora [i… unnepo]el.

Vadar este entuziasmat: “Am un nepot… efoarte frumos… se nume[te Vadar! Mama meaa vrut s\ se numeasc\ a[a pentru c\ m\ credeamort [i vroia un alt Vadar”.

A[adar, Vadar s-a `ntors acas\. De lamomentul `n care s-a hot\r=t s\ se `ntoarc\ autrecut 5 ani: o ru[ine. Fie ca finalul fericit s\ fiede bun augur.

(sursa: Il Manifesto)Autoarea textului, Nadia Bovino este

voluntar la asocia]ia Naga din Milano

O mam\ disperat\ `[icaut\ fiul `n Italia

Am primit laRedac]ie un ap -el dramatic se -m nat de Garo -fi]a Popa, o ro -m=nc\ din De -va, care `[i cau -t\ fiul, pe IoanPopa, care a pl -e cat de acas\ `nurm\ cu 6 ani. P\rin]ii sunt convin[i c\ fiullor a fugit `n Italia. Red\m mai jos apelulGarofi]ei Popa:

“Subsemnata Popa Garofi]a, cu domi-ciliul stabil `n Deva, Aleea Parcului, nr. 12,telefon 0254234170 sau 0728099849, n\s -cut\ `n localitatea Lechin]a, jude]ul Bistri]aN\s\ud, la data de 30.10.1952, c\s\torit\ cuPopa Aurel, mam\ a doi copii, pensionar\.Prin prezenta cu mult\ considera]ie [irespect pentru dumneavoastr\, colectivulredac]ional [i cititorii dvs., v\ rog `nnumele meu personal [i al familiei mele s\m\ ajuta]i `n urm\toarea problem\. ~n urm\cu 6 ani, fiul meu pe nume Popa Ioan,dezmierdat Ionu] (Giony), `n\l]ime 1,80 m,ochi c\prui `nchis, nec\s\torit, a plecat deacas\, b\nuim c\ `n Italia. Fiul meu nu amai dat nici un semn de via]\ `n to]i ace[tiani. V\ rog, publica]i fotografia anexat\ laprezenta, poate m\ ajut\ Dumnezeu s\-lg\sesc, sau s\ dau de urma lui, s\ aflu c\ e`n via]\, s\-mi potolesc nelini[tea [i stresulce m\ apas\ ca mam\ `ndurerat\.


Atunci când apare ocazia potrivită, nu trebuie s-o laşi să-ţi scape!

Decupează talonul şi depune-l într-o agenţie loto Sisal:

la preţul de 2€ vei benefi cia de un joc SuperEnalotto obişnuit.

Încearcă chiar acum, norocul te aşteaptă în toate agenţiile loto Sisal.

COCCINELLA îţi permite să joci 2 combinaţii SuperEnalotto împreună

cu un număr SuperStar.

CUM SE JOACĂ: e extrem de simplu, trebuie doar să decupezi talonul şi să-l

depui în Agenţia ta loto. Numerele jocului tău vor fi atribuite în mod aleatoriu

de terminal, în momentul validării.

CUM SE CÂŞTIGĂ: câştigi pe loc în timp ce joci, la toate categoriile de premii

SuperEnalotto SuperStar.

E TIMPUL E TIMPUL SASA JUCA JUCA ˘ M.M.

pe a otto Supe Sta .

E simplu sa joci. Poti deveni milionar.

Descopera toate jocurile GiocaFacile pe www.sisal.it

Zece persoane mor `n fiecare s\pt\m=n\ lalocul de munc\. O medie cu adev\rat tragic\ lafel cum e num\rul victimelor, `nregistrat caamar bilan] final al lui 2010: `n anul care toc-mai s-a `ncheiat au existat 526.000 de a[anumite “mor]i albe”, accidente mortale la loculde munc\. Dintre victime, 11% sunt str\ini, iarrom=nii de]in primul loc.

Aceste cifre sunt furnizate de Observatorulprivind siguran]a muncii al “Vega Engine -ering”, o societate din Mestre care de circazece ani se ocup\ de formarea lucr\torilor.

Tristul primat al mor]ilor albe revineLombardiei, cu 74 decese, pe locul al doileaeste Veneto, cu 55 de victime, [i pe al treileaCa mpania, cu 44 de lucr\tori mor]i (pe [an tie -re, `n fabrici [i pe c=mpuri). Pe provincii, `nclasificarea privind accidentele mortale lalocul de munc\, pe primul loc sunt dou\:Bolzano [i Roma, cu 20 de mor]i fiecare, apoieste Brescia cu 17 [i urmeaz\ Napoli cu 16lucr\tori mor]i.

Sondajul a stabilit [i c\ procentul cel maimare de victime este constituit din b\rba]i: 509(96,8%) `n timp ce num\rul femeilor moarte lalocul de munc\ a fost de 17 (3,2%). {i dac\

88,7% dintre mor]ile albe apar]in italienilor, `ntotal 463, este de 59 num\rul str\inilor(11,3%), `n special rom=ni [i albanezi, care [i-au pierdut via]a lucr=nd pe [antierele sau pec=mpurile din Italia.

{i av=nd `n vedere ziua din s\pt\m=n\ cucele mai multe accidente, ziua de vineri iese `neviden]\ prin a fi cea mai neagr\ pentrulucr\tori. De fapt, se num\r\ 100 de victime aleaccidentelor tocmai `n aceast\ zi `n timp ceziua de miercuri (93) [i mar]ea (90) vin la r=ndprin rota]ie. Printre cauze `n primul r=nd estec\derea de la `n\l]ime (27,8% dintre cazuri),apoi urmeaz\ r\sturnarea unui vehicul sau a

unei ma[in\rii `n mi[care (18,8%). Tot la fel dedramatic este procentul celor care au muritzdrobi]i `n urma c\derii unor obiecte grele(11,2%). `ns\ se continu\ s\ se moar\ [i dincauza lo virii de c\tre un vehicul (8% dintrecazuri), a contactului cu eleme ntele unor utila-je aflate `n mi[care (5,5%), a contactului cuobiec te/vehicule `n mi[care (4,2%) [i a contac-tului electric direct.

Observatorul Independent din Bolognapublic\ o cifr\ [i mai ridicat\: 1.080 de victimela locul de munc\, c\rora li se adaug\ cei peste25.000 de invalizi `nregistra]i `n 2010.

Observatorul estimeaz\ a fi de 593 num\rulmor]ilor la locurile de munc\, la care adaug\alte 487 de decese pe [osele, `n mijloace detransport proprii sau ale firmelor, la locul demunc\ sau pe traseele spre sau de la locul demunc\. Potrivit Inail, `n 2009 au existat 1.050mor]i. Analiza Observatorului bolo gnez pre-cizeaz\ c\ `n construc]ii s-au `nregistrat 167 demor]i. “Nu m\rul str\inilor mor]i a fost de10,1% din total - continu\ Obser vatorul - din-tre care 41% sunt ro m= ni. ~n categoria dev=rst\ cup rin s\ `ntre 19 [i 39 de ani procentulstr\inilor ajunge la 15% din total”.

Primii la accidente de munc\


Popula]ia din Italia a dep\[it60.600.000 de reziden]i la 1 ian-uarie 2011, cu o rat\ de cre[tere de4,3 la mie. Cre[terea este datorat\`ns\ `n exclusivitate str\inilor. ~nItalia au reziden]a ast\zi4.563.000 de str\ini (cu 328.000`n plus fa]\ de anul trecut; 7,5%din total), `n timp ce pentru alpatrulea an consecutiv popula]iade cet\]enie italian\ este `n sc\ de -re. ~n total num\rul reziden]ilor it -a lieni a ajuns, potrivit Istat, la56.038.000, cu o reducere de circa67.000 anul trecut. Aceste date ap -ar `n ultimul raport Istat privindpo pula]ia, “Indicatori demografici2010”, prezentat pe 24 ianuarie,cu date de la 1 ianuarie 2011.

Comunitatea str\in\ cea maireprezentat\, cu circa un milion deprezen]e, este cea rom=n\,urmeaz\ cea albanez\ (491.000) [icea marocan\ (457.000). Dintre]\rile asiatice prima comunitateeste cea chinez\ cu 201.000 rezi-den]i; din Africa sub-saharian\ ceimai reprezenta]i sunt senegaleziicu 77.000 de prezen]e, iar dintre

statele americane domin\ comuni-tatea peruvian\ (95.000).

~n ce prive[te distribu]ia terito-rial\, `n regiunile din Nord are re -ziden]a 44,5% din popula]ia ital-ian\ [i 61,2% din cea str\in\, dincare 23,2% numai `n Lombardia.`n compara]ie cu Nordul, `n Sudare reziden]a 36,2% din popula]iaitalian\ [i numai 13,5% din ceastr\in\. Niveluri de inciden]\ destr\ini mai mari de 10% se `n -t=lnesc `n Emilia-Romagna (11,3),Umbria (11), Lombardia (10,7) [iVeneto (10,2). Nivelul procentualal popula]iei str\ine rezult\ a fi rel-ativ mai mic `n Sud (2,9%), iarminimul este `n Sardegna (2,2).

Pentru cet\]enii italieni rezult\a fi amplu negativi to]i indicatoriidemografici: bilan]ul natural,

adic\ diferen]a dintre decese [ina[teri (-103.000 unit\]i), bilan]ulmigratoriu net `n str\in\tate (-10.000), indicatori migratoriiinterni [i din alte motive (-17.000). O compensare par]ial\ aacestor diminu\ri deriv\ dinob]inerea cet\]eniei italiene de64.000 de str\ini.

18,8% na[teri din mame str\ine

Pentru al patrulea an consecu-tiv dinamica natural\ (diferen]adintre num\rul na[terilor [i cel aldeceselor) `nregistreaz\ un bilan]negativ, afirm\ Istat. Na[terile dinItalia pentru 2010 sunt estimate afi echivalentul a 557.000 de uni -t\]i, din care deriv\ o rat\ de natal-itate de 9,2 la mia de reziden]i.

Se constat\ cu 12.200 na[terimai pu]in dec=t `n 2009. Anali z= -nd compozi]ia na[terilor `n func]iede cet\]enia mamei, rezult\ c\ na[ -t erile din mam\ italian\ `nregistr -eaz\ o reducere de peste 13.000 deunit\]i fa]\ de 2009. `n acela[i

timp, contribu]ia la natalitate amamelor cu cet\]enie str\in\ de -vine tot mai important\. Se estim -eaz\ c\ `n 2010 peste 104.000 dena[teri (18,8% din total) ar fiatribuibile mamelor str\ine, dintrecare 4,8% cu partener italian [irestul de 14% cu partener str\in.

7,8 milioane de s\raciPe 19 ianuarie, Istat a prezentat raportul “Noi Italia”, care afirm\ c\

`n 2009 familiile `n situa]ie de s\r\cie relativ\ reprezint\ 10,8% dintrecele rezidente; este vorba de 7,8 milioane de indivizi s\raci, 13,1% dinpopula]ia rezident\. S\r\cia absolut\, se cite[te `n raportul Istat “Noi Ita -lia”, afecteaz\ 4,7% dintre familii, adic\ un total de 3,1 milioane de indi-vizi. ~n 2008, circa 61% dintre familiile rezidente `n Italia au `ncasat unvenit net inferior celui mediu (29.606 euro, circa 2.467 de euro lunar).

~n Italia, continu\ raportul, 57,5% din popula]ia din categoria dev=rst\ 15-64 de ani este angajat\. Continu\ s\ existe diferen]e notabile`n func]ie de sex: sunt angajate 46,4% dintre femei, comparativ cu68,6% `n cazul b\rba]ilor. ~n 2009 rata de ocupare s-a diminuat cu 1,2puncte procentuale fa]\ de 2008.

Nivelurile de ocupare na]ional\ r\m=n cu mult sub cele mediieuropene, `n special `n ce prive[te componenta feminin\. Rata de inac-tivitate a popula]iei cu v=rsta `ntre 15 [i 64 de ani din Uniunea euro-pean\ este de 28,9%. Italia, cu 37,6%, se plaseaz\ pe locul al treilea `nclasificarea celor 27 de ]\ri. Rata de ocupare a tinerilor (15-24 de ani)este de 25,4%, `n cre[tere cu peste patru puncte fa]\ de anul precedent[i superioar\ celei medii a Uniunii (19,8%). Procentul angaj\rilor nereg-ulare este de 11,9%. Raportul Istat mai spune: “Cu aproape 12% din ceicirca 500.000 de locuitori ai Uniunii Europene, Italia este a patra ]ar\ cadimensiune demografic\” [i “`ncep=nd cu 2001 popula]ia a re`nceput s\creasc\ `n ritmul de 0,7% pe an, prin efectul amplific\rii num\rului dena[teri [i, mai ales, a imigra]iei”. Italienii sunt tot mai b\tr=ni [ilongevivi. La 1 ianuarie 2010 existau 144 de b\tr=ni la fiecare 100 detineri; `n Europa numai Germania prezint\ un indice de `mb\tr=nire maiaccentuat. Via]a medie a a italienilor este de 84,3 ani pentru femei [i de79,1 ani pentru b\rba]i, pe primele locuri `n Uniunea european\. Italia [iIrlanda sunt ]\rile Ue cu cea mai sc\zut\ inciden]\ de divor]uri (circa 9[i 8 la fiecare mie de locuitori), de[i `n Italia num\rul separ\rilor a cres-cut din 2000 cu 16,9% [i cel al divor]urilor cu 44,7%.

Istat: Scade num\rul italienilorNum\rul str\inilor acrescut cu 328.000, `ntimp ce italienii ausc\zut cu 67.000.

Sistemul productiv italian a crescut pe baza str\inilor

~n zece ani sistemul de produc]ie italian ar fi fost mai s\rac f\r\contribu]ia firmelor deschise de cet\]enii str\ini: ar fi cu aproape285.000 de firme `n minus, adic\ aproape 2 din 3(62%) noi firmeactive `ntre 2000 [i 2010 (echivalentul a 455.000). Aceste datereies dintr-o estimare a Camerei de Comer] din Milano care afolosit datele din registrul firmelor din al treilea trimestru 2010,compar=ndu-le cu cele din aceea[i perioad\ din 2000, `n func]iede activitatea principal declarat\ (firme individuale dar [i firme cunatur\ juridic\ mai complex\ care str=ng mai mul]i`ntreprinz\tori, str\ini sau italieni, `n jurul aceleia[i activit\]i).

Din 2000 p=n\ `n 2010 num\rul firmelor controlate de cet\]enistr\ini a crescut cu 200,7%, fa]\ de o cre[tere medie de 9,4%, carecoboar\ la 3,6% dac\ lu\m `n calcul firmele cu titulari italieni.Dar ce regiuni ar fi dat `napoi `n ceea ce prive[te num\rul defirme, `ndrept=ndu-se c\tre un bilan] negativ f\r\ contribu]iastr\inilor? Opt regiuni ar fi `n criz\: Piemonte `nregistreaz\ deexemplu o cre[tere de 6,4% `n zece ani, care ar cobor` la -0,1%f\r\ firme str\ine.

Acela[i lucru se `nt=mpl\ pentru Liguria (de la ^7% la -0,6%)[i pentru Emilia Romagna (de la ^5,5% la -1,4%). {i Basilicata,Puglia, Sicilia, Marche [i Veneto trebuie s\ mul]umeasc\ `ntre-prinz\torilor n\scu]i `n str\in\tate.

Pe sectoare, comer]ul ar fi `nregistrat `n zece ani o contrac]iede 2,2%, care se transform\ `n ^5,2% gra]ie firmelor comercialedeschise de str\ini, iar sectorul construc]iilor ar fi ajuns la numai26,2% fa]\ de procentul `nregistrat de 42%. Milano rezult\ a aveanum\rul cel mai mare de de firme `nfiin]ate de str\ini (circa40.000), urmat\ de Roma (circa 36.000) [i Torino (peste 21.000).

Gazeta Rom=neasc\ 28 ianuarie 201114 FLAGRANT

S-a sinucis `n `nchisoare, laCaltagirone, dup\ ce a `ncercats\-[i ucid\ la Mineo concubinarom=nc\ A.B., de 35 de ani.Pentru Salvatore Camelia, de 39de ani, resident la Mineo(provincia Catania), nu s-a maiputut face nimic: b\rbatul [i-aluat via]a `ntr-o celul\,sp=nzur=ndu-se cu un cearceafde gratiile de la fereastr\. Primulajutor al agen]ilor de la peniten-ciar [i ulterioarele interven]ii de

reanimare au fost inutile.Astfel s-a `ncheiat, cu un epi-

log tragic, povestea care a`nceput pe 20 ianuarie la Mineocu tentativa lui SalvatoreCamelia de a o ucide pe femeiedin cauza geloziei [i cu ulterioaraarestare a agresorului.

B\rbatul agresase [i r\nisefemeia la fa]\, la g=t [i torace cuun cu]it. Cearta s-a produs `nlocuin]a unei alte femei, de 88 deani, `n care rom=nca lucra ca

`ngrijitoare. {i b\tr=nei, care a`ncercat s\-[i apere `ngrijitoarea,i-au fost aplicate c=teva lovituride cu]it la fa]\ pe timpul luptelorfizice.

Ambele au fost transportate laspitalul Gravina din Caltagirone.Dup\ primele `ngrijiri [i o inter-ven]ie chirurgical\, rom=nca afost internat\ cu prognostic rez-ervat. ~n schimb, medicii de laurgen]\ au l\sat-o pe b\tr=n\ s\plece. Camelia, arestat imediat, a

fost dus la `nchisoare cu acuza]iade tentativ\ de omor [i lovire,dup\ care b\rbatul s-a sinucis.

Mineo, Sicilia: Tragedieprovocat\ de gelozie

Salvatore Camelia

{i-a [trangulatso]ia cu o cravat\

Discu]ia cu so]ia degenereaz\ [i el`ncearc\ s\ o stranguleze cu o cravat\. S-a`nt=mplat pe 23 ianuarie la Piteglio, comun\din provincia Pistoia. Femeia a reu[it `ns\ s\fug\ [i s\ cheme carabinierii, care l-au are-stat pe so]. Cei doi, un italian de 68 de ani [io rom=nc\ de 55 de ani, se aflau `ntr-o cas\`n zona Prunetta, unde se duc de obicei lasf=r[it de s\pt\m=n\. A izbucnit o ceart\ vio-lent\ [i b\rbatul [i-a pierdut cump\tul`ncerc=nd s\-[i stranguleze consoarta cu ocravat\. Femeia a reu[it s\ fug\ [i a telefonatla 112 dintr-un local din apropierealocuin]ei. Odat\ sosi]i la fa]a locului, cara-binierii l-au arestat pe b\rbat. Femeia de 55de ani a fost `nso]it\ de militari de laServiciul de urgen]\, de unde a fost l\sat\ s\plece dup\ c=teva ore.

S-a sp=nzurat de balcon

Pe 18 ianuarie diminea]\, locuitorii dinSan Cono (provincia Catania) au avut un[oc: corpul f\r\ via]\ a unui b\rbat at=rna dela balconul unei locuin]e de la etajul aldoilea al unei cl\diri din centrul istoric.

Sinuciga[ul - carabinierii nu au `ndoieliprivind natura episodului - este un rom=n de27 de ani, muncitor agricol, care tr\ia singur`n cas\. Potrivit reconstituirii militarilor,t=n\rul s-a sp=nzurat `n zorii zilei cufr=nghia ag\]at\ de balustrada balconului.Se pare c\ bietul om c\zuse de ceva timp`ntr-o criz\ depresiv\ de care `n mod evidentnu a reu[it s\ se elibereze [i care l-a determi-nat s\ fac\ acest gest extrem.

Acuzat c\ a violato feti]\ de 3 ani

Ar fi obligat o feti]\ de trei ani s\ suporteraporturi sexuale `n ziua de Anul Nou. Pe 21ianuarie, carabinierii l-au arestat cu acuza]iade violen]\ sexual\ `mpotriva unui minor peNeculai Gr\dinariu, de 52 de ani, cet\]eanrom=n, resident la Camastra (provinciaAgrigento `n Sicilia), muncitor, f\r\antecedente penale. Mandatul de arest pre-ventiv a fost emis de judec\torul pentruanchete preliminare de la Tribunalul dinAgrigento, Alberto Davico.

Carabinierii au efectuat cercet\ri care auconfirmat faptele denun]ate `n pl=ngereaprezentat\ de rudele victimei. Dovezileclare [i indiciile concordante de vinov\]ie,str=nse pe timpul anchetelor, au determinatarestarea cet\]eanului rom=n.

Abandonat de iubit\, i-a l\satun bilet gigantic pe u[a locuin]ei[i apoi a b\ut detersiv cu o con-centra]ie puternic\ de acid. Acumeste internat cu prognostic rezer-vat la spital. Protagonistul gestu-lui, comis la Giaveno, localitate

situat\ la 30 de kilometri deTorino, este un rom=n de 29 deani. Transportat de urgen]\ la spi-talul din Rivoli (Torino), se afl\internat cu prognostic rezervat laReanimare, unde i-a fost g\sit\ oarsur\ `n tractul buco-stomacal.

Motivul gestului st\ `n`ncheierea unei scurte rela]ii pecare t=n\rul a avut-o cu ocona]ional\. Dup\ ce a fostp\r\sit, rom=nul s-a dus `n fa]alocuin]ei fostei iubite [i i-a puspe o u[\ o foaie cu mesajul:

“Adio iubirea mea”.Apoi a `nghi]it un tub `ntreg

de detersiv folosit pentrucur\]area aparatelor de muls. Afost g\sit pe moarte `n mijloculstr\zii de ni[te trec\tori care auanun]at salvarea [i carabinierii.

Torino: P\r\sit de logodnic\, a b\ut acid

28 ianuarie 2011 Gazeta Rom=neasc\ FLAGRANT 15

Un adolescent rom=n de 15ani i-a dat unui pensionar italianun pumn. Pensionarul a murit adoua zi. Cearta a avut loc `nseara zilei de 20 ianuarie `ntr-unbar din San Lazzaro (Vicenza).Ivo Sinigaglia,de 63 de ani, s-adus la bar `mpreun\ cu un amic.~n timp ce citea ziarul, `ntreb\iatul rom=n de 15 ani [i o chel-neri]\ a izbucnit o ceart\.

Potrivit martorilor, Ivo ar fi`nceput s\-l fixeze cu privirea peb\iat pentru a `n]elege ce se`nt=mpla. ~n acel moment,potrivit reconstituirii, t=n\rul i-ar

fi s\rit `n fa]\ `ntreb=ndu-l “ce aide v\zut?”. Ar fi `nceput odiscu]ie, s-au spus ceva insulte,`ns\ cearta, de altfel destul descurt\, s-a `ncheiat atunci.

C=nd Ivo Sinigaglia s-a ridicatpentru a ie[i din local, t=n\rul s-adus dup\ el [i, pe trotuar, lac=]iva metri de intrarea `n bar, i-a aplicat un pumn violent `n fa]\,`nainte s\ fug\. De[i avea dureri,b\rbatul, ajutat de un prieten, s-aridicat [i s-a `ntors acas\ pepicioare f\r\ a acuza problemedeosebite. Sinigaglia, care deacum uitase episodul, a cinat, s-a

uitat la televizor [i apoi s-a cul-cat. A doua zi diminea]\, so]ia av\zut c\ nu se trezea [i l-a g\sit `ncom\. B\rbatul a murit la scurttimp dup\ internarea `n spital dincauza unei hemoragii cerebralecauzat\ de traumatismul cranian.Adolescentul rom=n a fost g\sitrapid de poli]ie: Ionu] S., de 15ani, este cercetat `n stare de liber-tate pentru omor din culp\.Autopsia efectuat\ pe 24 ianuar-ie a stabilit c\ hemoragia cere-bral\ din cauza c\reia a murit IvoSinigaglia este ‘’compatibil\’’ cutrauma constatat\ de medicii de

la urgen]\, adic\ pumnul primitde pensionar `n t=mpl\ de larom=nul de 15 ani.

Uciga[ la 15 ani

~mpu[cat la periferia Romei

~n noaptea de 23 ianuarie, pe via deGiardinetti, la periferia Romei, un b\rbat cufa]a acoperit\ a tras c=teva focuri de pistol`n fa]a unui bar, r\nind o persoan\. Aceastaeste povestirea victimei spus\ carabinierilorcare au audiat-o la spitalul Policlinico dinTor Vergata. B\rbatul r\nit pe timpulfocurilor de arm\ este un cet\]ean rom=ncare, din c=te se `n]elege, era beat [i `n com-pania altor cona]ionali. Focurile de arm\ au

fost trase `ntre miezul nop]ii [i ora unu.Victima are nevoie de [apte zile de `ngrijirimedicale. Carabinierii ancheteaz\ episodul.

Fiu `mpu[cat de tat\

Mergeau unul `n spatele celuilalt prinp\durile din Manciano (Grosseto) c=nd, dincauze accidentale, din pu[ca tat\lui a pornitun foc care a r\nit fiul la un genunchi, scrieitalianews.it. Incidentul s-a produs pe 16ianuarie `n timp ce ace[tia se aflau la

v=n\toare [i se deplasau pe o c\rare dinp\dure.

La un moment dat, `ns\, din pu[ca tat\luia fost tras un foc care a centrat piciorul fiu-lui, din fericire acesta nefiind r\nit grav: dusla spital, medicii l-au tratat [i apoi l-au l\sats\ plece cu un prognostic de vindecareini]ial de 30 de zile.

Cercet\rile au fost efectuate de cara-binierii de la unitatea din Manciano. Tat\l [ifiul, rom=ni de 43 [i respectiv 22 de ani,sunt reziden]i la Manciano [i ambii au per-mis de port-arm\. Tat\l a fost cel care a tele-fonat la 118 cer=nd interven]ia salvatorilor.Pu[ca b\rbatului era `nc\rcat\ cu alice.

S-a r\nit singurcu o arm\

Un foc de arm\ tras accidental sau or\fuial\? Pe 20 ianuarie, la MoscianoSant’Angelo (Teramo), un rom=n de 34de ani, B.I., se juca cu un pistol g\sit `ncas\ c=nd din gre[eal\ s-a tras un foc carei-a perforat abdomenul. Cel pu]in a[a asus]inut el [i al]i martori care erau cu el `nacel moment.

Rom=nul a fost internat `n Sec]ia dechirurgie a Spitalului Mazzini dinTeramo, unde a fost supus unei interven]iichirurgicale care a durat circa patru oredeoarece proiectilul i-a perforat intestin-ul, ie[ind prin cealalt\ parte a corpului.

Asupra episodului ancheteaz\ cara-binierii din Giulianova care au sechestratarma. P\rea c\ este vorba de un simpluaccident, `ns\ Il Messaggero prezint\ altedetalii. Rom=nul, care se ocup\ decasarea ma[inilor vechi, a explicat cara-binierilor cum a intrat `n posesia armei: aspus c\ a g\sit-o `mpreun\ cu alte dou\juc\rii `n intr-o plas\ de l=ng\ un contain-er pentru colectarea fierului. Ca s\ vezi,pistolul era `nc\rcat [i el spune c\ nu [tiaacest lucru. Versiunea faptelor furnizat\at=t de victim\ c=t [i de rude nu esteconving\toare.

Potrivit publica]iei Il Messaggero,anchetele merg pe pista recentelor [i“spectacularelor” furturi de ma[ini cucapacitate cilindric\ mare care au fostcomise `n provincie. Ar putea avealeg\tur\ cu activitatea rom=nului de lacimitirul de ma[ini. Tot Il Messaggeroscrie c\ pistolul, un Glock de calibrul9x21 cu num\rul de serie ne[ters provine,se pare, dintr-un lot de arme destinatepoli]iilor locale din Nordul Italiei pentrucare, `ns\, nu a fost `nc\ prezentat niciundenun] pentru furt sau pierdere.Carabinierii continu\ ancheta.

Burtone r=m=ne `n `nchisoare

Alessio B urto -ne, romanul de 22de ani `nchis laRegina Coeli cuacuza]ia de omordin culp\ pentrumoartea infirmie -rei rom=nce Mari -

ci ca H\h\ianu, r\m=ne `n `nchisoare. Astfel adecis pe 21 ianuarie a Cincea Sec]ie Penal\ aCur]ii de Casa]ie resping=nd recursul prezentatde avocatul lui Burtone.

Alessio Burtone este `n `nchisoare - `n regimde izolare la Regina Coeli - din 18 octombrieanul trecut dup\ ce i-a dat infirmierei de 32 aniun pumn `n fa]\ `n urma unei discu]ii care aizbucnit `n timp ce se aflau la coad\ la bilete `nsta]ia de metrou Anagnina, la Roma.

~ntreaga scen\ a fost surprins\ de camerelede luat vederi. Pe 27 octombrie, Tribunalul deReexaminare din Roma [i-a dat acceptul pentruarestarea preventiv\ a lui Burtone [i ast\zidecizia a fost confirmat\ de Curtea Suprem\.

Victima, Ivo Sinigaglia

S-a `nt=mplat pe 23 ianuarie laPalma di Montechiaro (Agri gen -to). Pe timpul unei cer]i, trei ro -m=ni l-au aruncat de la etajul altreilea al unui bloc pe un cona -]ional de-al lor care `ns\, prinz= -n du-se de barele de fier ale bal-conului, a reu[it s\ `ncetineasc\c\ derea [i s\ r\m=n\ practic ne -v\t\mat. Cei trei rom=ni au fostaresta]i [i al]i trei au fost

denun]a]i de poli]ie. La `nchi -soare au ajuns muncitorii agri-coli: Florin Mih\i ]\ Chiriac, de20 de ani, Constantin CiprianIacob, de 22 de ani, [i GheorgheIorga, de 41. Cei trei sunt acuza]ide violare de domiciliu, lovire,distrugere [i tentativ\ de ucidere

a unui cona]ional de 20 de ani.Pentru acelea[i infrac]iuni [i pen-tru complicitate la omor au fostdenun]a]i al]i trei rom=ni, printrecare dou\ femei.

Potrivit poli]iei este vorba deo adev\rat\ misiune de pedep-sire, din cauza unor ne`n]elegeri

mai vechi, organizat\ de cincirom=ni `mpotriva a al]i trei. Ceicinci erau `narma]i cu b=te [i i-aub\tut cu s\lb\ticie pe ceilal]i trei,dintre care unul a fost aruncat dela balcon. Cei trei r\ni]i au fostdu[i la Serviciul de urgen]\ alSpitalului San Giaco mod’Altopasso din Licata, undemedicii le-au dat tuturor un prog-nostic de vindecare de opt zile.

Gazeta Rom=neasc\ 28 ianuarie 201116 FLAGRANT

{i-a pierdut via]a dup\ ce a c\zut de pemotociclet\. Victima se nume[te Bogdan Vi -o rel Axine, de 18 ani, de 5 ani `n Italia, elevla Bergamo, unde tr\ia cu mama (p\rin]ii suntdivor]a]i) [i o sor\ de 15 ani. Teribila nenoro-cire s-a produs pe 18 ianuarie diminea]a `njurul orei 8 pe via Zambonate, `n plin centru.La acea or\ t=n\rul se afla pe motoclicleta sa,o Motard de Enduro, [i se `ndrepta spre[coal\. La un moment dat a pierdut controlulvehiculului. Potrivit reconstituirilor, Bogdana dat `n bordura trotuarului [i a c\zut lovindu-se cu violen]\ la cap, iar motocicleta aalunecat c=]iva metri mai `n fa]\.

Starea lui Bogdan a fost considerat\ ime-

diat foarte grav\. Dup\ ce s-a dat alarma,centrala operativ\ 118 a trimis o ambulan]\ lafa]a locului. B\iatul a fost transferat deurgen]\ la spitalul Riuniti din Bergamo, undemedicii l-au supus unei delicate interven]iichirurgicale. Cu trecerea orelor starea lui Bo -g dan s-a `nr\ut\]it [i la scurt timp dup\ mie -zul zilei inima sa a `ncetat s\ mai bat\. Cole -gii de clas\ ai b\iatului [i l-au amintit astfel,pentru BergamoNews: “Studia cu noi, era `nclas\ cu noi, `ns\ era mult mai mult de c=t unsimplu coleg de clas\. Vroia foarte mu lt s\ sedistreze. Era sufletul acestei clase atunci c= -nd nu era vorba numai de studiat”. Fune ra -liile lui Bogdan s-au oficiat pe 20 ianuarie.

18 ani, accident cu motocicleta

Bogdan Axine avea 18 ani

Atacat pentru o datoriede 100 euro

Agresat `n mod bru-tal pentru o datorie de osut\ de euro. O sum\derizorie pentru care unb\rbat de 32 de ani risc\acum s\-[i piard\ unochi, dup\ ce a fost lovit

cu o violen]\ incredibil\ de un b\rbat care pretindearestituirea sumei. Un episod asupra c\rora este `n cursancheta carabinierilor care au intervenit pe 22 ianuar-ie `n Santo Stefano, provincia Spezia.

Militarii au fost alerta]i de cererea de ajutor a luiI.B., de 36 de ani, transportator auto rom=n resident laSarzana. T=n\rul era r\nit la ochiul drept [i l-a indicatpe un cona]ional de-al s\u drept autor al violenteiagresiuni. Potrivit declara]iilor sale, I.B. ar fi fostabordat de un cona]ional N.C. (de 38 de ani, residentla Carrara [i deja cunoscut for]elor de ordine) carepretindea restituirea sumei de 100 de euro `mprumu-ta]i anterior transportatorului auto. La refuzul s\u, l-alovit violent cu cotul `n ochi. I.B. a fost transportat laSec]ia de oftalmologie a spitalului din Spezia undemedicii au constatat puternica tumefiere a ochiului [il-au internat pe t=n\rul care va trebui supus unei inter-ven]ii chirurgicale. Risc\ s\-[i piad\ ochiul: prognos-ticul este de 30 de zile, dar s-ar putea agrava.Agresorul a fost denun]at `n stare de libertate pentrulovire grav\, `ns\ dac\ t=n\rul internat va suferi daunepermanente acuza]ia s-ar putea agrava.

Aruncat de la balcon

~nc\erare `ntrerom=ni [i italieni

Ceart\ `ntre tineri rom=ni [i italienis=mb\t\ 15 ianuarie `n afara baruluiGalleria 5 la Torre di Mosto (provinciaVenezia). Bilan]ul este grav: doi tineriitalieni de circa 20 de ani la spital, unarestat [i un denun]at pentru leziunifoarte grave, ambii rom=ni.

Totul s-a `nt=mplat din cauza unei di -s cu]ii banale ce s-a iscat imediat dup\ie[irea din bar [i a continuat pe strad\.Era circa ora 23 c=nd dintr-un apartam -ent de la al doilea etaj de deasupra baru-lui, c=]iva rom=ni, probabil be]i, au `n -ce put s\ arunce peste persoanele de jospungi cu ap\. Dup\ primele pl=ngeri dinpartea persoanelor udate, atmosfera s-a`ncins. Rom=nii au cobor=t dup\ ce dinbar le-au fost adresate primele insulte.Un ro m=n a dat o palm\ unei fete, dez -l\n]uind interven]ia prietenului acesteia.

Astfel au ajuns s\ se bat\ doi tinerirom=ni cu doi tineri italieni. Cei din ur -m\ au avut cel mai mult de suferit. Unuldintre cei doi rom=ni a luat un mop i-arupt m=nerul [i i-a b\gat-o `n ochi unuiadintre italieni. ~n acel mo ment patronulbarului a chemat carabinierii. Cei doiro m=ni au fost du[i la cazarm\, iar ceidoi italieni au fost du[i la Urgen]\: unul

dintre ei a suferit diferite contuzii [i oleziune la ochiul drept, prognosticul devindecare fiind de dou\ s\pt\m=ni.Cel\lalt b\iat din Torre s-a ales cu ot\ietur\ la b\rbie, vindecabil\ `n zecezile. Pentru cei doi rom=ni se prev\d oserie de consecin]e penale: cel mai vio-lent dintre cei doi a fost arestat pentruleziuni deosebit de grave [i dus la `nc -hisoare la Venezia. Cel\lalt cona ]ional afost denun]at pentru acela[i motiv.

~nc\ierarea violent\ a l\sat `nm\rmu-rit\ o localitate `ntreag\. Asupra faptuluia intervenit primarul, Camillo Palu -detto: “Cei care comit infrac]iuni tre-buie trimi[i acas\ [i cei care `nchiriaz\apartamentele trebuie s\ se informezecui le dau, fiindc\ apoi consecin]elenegative se revars\ asupra localit\]ii [icet\]enilor din Torre care au dreptul s\tr\iasc\ lini[ti]i”. “De mai mult timp amdemarat controale specifice prin patrulemixte ale gardienilor publici [i cara-binierilor - subliniaz\ Paludetto -, ceeace lipse[te este o lege care s\ ne permit\expulzarea subiec]ilor, comunitari saunu, care comit infrac]iuni `n Italia.”


Ioana Vi[an, 32 ani, originar\ din Arge[,`mpreun\ cu o alt\ rom=nc\, Ioana ClaudiaAmarghioale, ar fi participat ca dame de com-panie la o petrecere organizat\ de premierulitalian `n seara de 25 august 2010. Conformcotidianului Corriere della Sera, din verific\rilepoli]iei judiciare, rezult\ c\ la petrecerea orga-nizat\ de premier au fost invitate patru fetestr\ine: “rom=ncele Ioana Claudia Amar -ghioale [i Ioana Vi[an, brazilianca Iris Berardi[i rusoaica Raissa Skorkina”.

Potrivit documentelor aflate `n posesiamagistra]ilor [i publicate par]ial [i de DirettaNews, una din tinerele care `l frecventau peSilvio Berlusconi `n mod frecvent, la re[edin]asa de la Arcore, este tomai Ioana Vi[an.“Apartamentul Ioanei Vi[an de pe stradaOlgettina 65 a fost perchezi]ionat zilele trecute.Telefonul acesteia apare prezent at=t `n 2009,c=t [i `n 2010, deseori [i pe perioade `ndelun-gate de timp, `n zona satelitar\ de la Arcore. ~n2010, ea a fost de 53 de ori acas\ la Berlusconi.Celularul ei rezult\ ca fiind la Arcore pe timpulunei `ntregi s\pt\m=ni, de la 1 la 8 ianuarie.Apoi, de la 6 la 7 februarie, 8 [i 9 februarie, 15,20 [i 21 februarie, 7 [i 8 martie, de pe 13 pe 15martie, 21 [i 22 martie, 28 [i 29 martie, de pe 4pe 6 aprilie, pe 10 [i 11 aprilie, 18 aprilie, 25aprilie, 2 [i 3 mai, 9 [i 10 mai, 15 [i 16 mai, 19mai, 30 mai, 4 [i 5 iulie, 12 [i 13 iulie, 8 [i 9august, de pe 10 pe 14 august, de pe 23 p=n\ pe25 august, 19 [i 26 septembrie”.

~n septembrie 2009, rom=nca Ioana Vi[an afost una din protagonistele celuilalt “sexgate”care l-a avut `n centru pe premierul italianSilvio Berlusconi. “Corriere della Sera” [i “LaStampa” au publicat fragmente ample dininterogatoriul la care a fost supus GianpaoloTarantini, un cunoscut `ntreprinz\tor italian,care a declarat `n fa]a organelor de anchet\ c\,`n diferite ocazii, a pl\tit 30 de tinere pentru a-i ]ine companie lui Silvio Berlusconi. Printre

fete, apar in mai multe r=nduri [i referiri laIoana Vi[an, mai bine cunoscut\ `n anturajul eidrept “Anna” sau “Annina”.

“Am atins cerut cu degetul”

Cotidianul “La Repubblica” a publicat uninterviu cu Ioana Vi[an, `n care t=n\raarge[eanc\ aduce detalii inedite cu privire larela]ia sa cu Berlusconi, pe care l-ar fi cunos-cut acum c=]iva ani “la teatru”.

Ioana Vi[an se declar\ “norocoas\” c\ l-acunoscut pe premier, dar r\spunde cu un “nocomment”, atunci c=nd reporterul italian o`ntreab\ dac\ a `ntre]inut rela]ii sexuale cuBerlusconi. ~n sf=r[it, rom=nca se pl=nge demodul `n care a fost tratat\ de poli]i[tii care i-au perchezi]ionat casa - o proprietate a lui Ber -lusconi - “am fost tratat\ c\ o criminal\” [i acu -z\ jurnali[tii c\ ì pun eticheta “escort” (prosti-tuat\ de lux), doar pentru c\ “este rom=nc\”.Sus]ine c\ `[i pl\te[te singur\ chiria la aparta-mentul de la Milano [i “este student\ la dre -pt”.Red\m mai jos c=teva fragmente din inter-viul realizat de Paolo Berizzi cu Ioana Vi[an.

“Dac\ m-am culcat cu Berlusconi? Estevorba de intimitatea mea, nu r\spund la `ntre-bare [i nu sunt o prostituat\ (“escort”). At=tainvidie, at=ta r\utate n jurul meu, m-au f\cut s\`nt=rzii cu examenele la universitate”.

Reporterul o `ntreab\ apoi pe rom=nc\ ceare de spus `n leg\tur\ cu faptul c\ ancheta po -li]iei a dovedit c\ telefonul ei mobil a fost rep -erat deseori ntre 2009 [i 2010, la re[edin]a pre-mierului, fiind, se pare, una din cele mai “invi-tate” fete. “Sunt o fat\ norocoas\, faptul c\ l-am cunoscut pe premier, e ca [i cum a[ fi atinscerul cu un deget, nu v\d nicio problem\”.

Despre Berlusconi, urmeaz\ numai cuvintede laud\: “E o persoan\ generoas\, la petrecer-ile [i mesele la care am participat nu se`nt=mpla nimic din ceea ce scrie]i voi. Eu nusunt un personaj public, nu sunt o subret\ [inici m\car o prostituat\”.

Despre Ruby Karima, minora marocan\ ca -re a dat na[tere la scandal, rom=nca refuz\ s\vorbeasc\. Afirm\ `ns\ c\ tot ceea ce se scrie `npres\ despre ea “`mi face r\u mie [i familiei

mele”. Apoi, `ntreab\ retoric: “De ce scrie]imereu despre mine c\ sunt o prostituat\? Doarpentru c\ sunt rom=nc\?”. Reporterul ìr\spunde c\ exist\ m\rturiile lui GiampaoloTarantini (un ntreprinz\tor italian), care afirm\c\ a pl\tit-o pe rom=nc\ cu 1000 de euro, pen-tru a avea rela]ii intime cu premierul, `n 2008.

Ioana Vi[an neag\, acuz=ndu-l la r=ndul ei,pe Tarantini “care nu [tie nimic despre mine,`ncearc\ s\ arunce totul pe altcineva”.

Apoi, rom=nca precizeaz\: “sunt prietenalui Berlusconi, nu a lui Tarantino, l-am cunos-cut pe premier acum c=]iva ani, la Roma, darnu v\ spun exact unde, [i `n ce ocazie”. Iar dela primul ministru, continu\ “nu am primitniciodat\ bani ca s\ fac sex”.

Paolo Berizzi ì pune o ultim\ `ntrebarerom=ncei: “Dvs. sunte]i logodnica misterioas\a premierului?”. R\spunsul e categoric: “A[vrea eu s\ fie a[a… A[ vrea eu!”.

Miruna C\jv\neanu

Rom=ncele lui BerlusconiProcuratura din Milano a dema -

rat o anchet\ penal\ care `l vizeaz\di rect pe premierul Silvio Berlus co -ni, suspectat de trafic de influen]\ [i

rela]ii sexuale cu o presupus\ prosti-tuat\ minor\ de origine marocan\,Karima “Ruby” El Mahroug. ~n co -n textul anchetei, presa a publicat o

serie de detalii de s coperite de magis-tra]i [i unele fra gmente de inter-cept\ri telefonice `n care apar [inumele a dou\ rom=nce.

Ioana Vi[an, zis\ “Annina”

Gazeta Rom=neasc\ 28 ianuarie 201118 ROM+NI ~N ITALIA

Ideea de a pune pe picioare oechip\ de fotbal `n Italia a avut-oSilviu Ciubotariu, un rom=n sta-bilit de mai mul]i ani la Roma:“Ideea de a face sport [i de a lucra`n sport, ca instrument de inte-grare cultural\ [i social\ s-a n\scut`n 2002, c=nd m\ aflam la Romaca emigrant [i aveam probleme cug\sirea unui loc de munc\. Voiams\ dep\[esc bariera psihologic\legat\ de `nceperea unui nou modde via]\, `ntr-o ]ar\ str\in\”.

Cu o activitate sportiv\ de 13ani, at=t `n Rom=nia, c=t [i `nItalia, Silviu a `nceput s\ participela competi]ii sportive multietnice[i la turnee pentru `ncep\tori: “~n2003, dup\ ce am reu[it s\ `miaduc familia `n Italia, m-amal\turat unui grup de rom=ni care

jucau fotbal `n fiecare sf=r[it des\pt\m=n\. Al\turi de mine eraTomi]\ Bob`rc\, din Gala]i, care aacceptat cu pl\cere ideea de formao echip\ cu adev\rat competitiv\.”

O echip\ adev\rat\

~ncetul cu `ncetul, `n jurulrom=nului s-au adunat al]i tineripasiona]i de fotbal: “Ulterior, dinmotive personale, Tomi]a Bob`r c\a pasat [tafeta la trei componen]iai grupului: Adrian Cojan dinBac\u, Marian Moldovan dinBr\ila [i mie, promotorul proiectu-lui”. De atunci, visul lui Silviu afost mereu crearea unei echipe ad -ev\rate. “~n cadrul turneelor mul-tietnice de la Roma, echipa noas-tr\ a `nceput s\ devin\ din ce `n cemai cunoscut\ [i mai valoroas\. ~n2005 am luat locul 1, iar `n 2007locul 2. Echipa era format\ dinfo[ti juc\tori din diviziile rom= -ne[ti B, C [i D, care, din diferitemotive, s-au stabilit la Roma”.

Apoi, proiectul a `nceput s\ pr -ind\ contur n 2010, dup\ ce a fostg\sit un sponsor, dispus s\ cread\`n ideea unei echipe de rom=ni.Este vorba de Eugen Ma n danac,`ntreprinz\tor rom=n de l=ng\Roma. ~mpreun\, Eugen [i Silviuau `nceput s\ fac\ de mersuri pen-tru a coaliza un grup de juc\toritalenta]i. A[a s-a n\ s cut o prim\echip\, numit\ “DA CI CA”: “Ul -te rior, am decis `m preun\ `nfi in -]area asocia]iei sp or tive Euro Sp -ortclub Mania, un de am renu n ]atla func]ia de pr e[edinte, `n fa vo -area sponsorului”. A urmat parcur-sul birocratic. Trebuiau ndep li nite

toate condi]iile legale pentru `ns c -rie rea clubului `n campionat: `nsc -rie rea juc\torilor cu legitima ]ie,echipamente [i g\sirea unui te ren.A fost ales terenul de la Vila ggioBreda, la ie[irea de la Ro ma [i `nsf=r[it, echipa a dev enit o realitate`n luna iunie a lui 2010.

“Suntem profesioni[ti”

“Am crezut de la `nceput `nacest proiect, chiar dac\ nu m-amocupat p=n\ acum de fotbal. Credc\ noi, rom=nii, trebuie s\ lear\t\m italienilor c\ [tim s\ facem[i altceva, nu doar s\ muncim.Trebuie s\ ne implic\m [i `n via]asocial\ a comunit\]ii, s\ interac] -ion\m cu italienii, s\ ar\t\m ceputem”, ne spune Eugen Manda -nac, `n timp ce asist\ la `nc\lzireaechipei, `nainte de a intra `n teren.

“Ceea ce facem e serios, avemun campionat de sus]inut [i to]ijuc\torii au `n]eles c\ nu mai ju -c\m `n turnee de `ncep\tori, ci cuprofesioni[ti. Nu este important,`nc\, dac\ pierdem sasu c=[tig\mpartida. Important este c\ juc\m.”

Antrenor italian

Despre juc\tori, Eugen spunecu m=ndrie: “~n echip\ sunt treiitalieni, restul sunt rom=ni. To]ijuc\torii rom=ni sunt entuziasma]i[i `ncearc\ s\ dea ce e mai bun peteren, chiar dac\ nu au `n spate oex perien]\ de profesio ni[ti. Au `n -v\]at s\ joace pe cont propriu, iaracum, pentru prima oar\, au unan trenor care ì pre g\te[te. Colegiiitalieni au deve nit [i ei, se poate

spune, un pic ro m=ni. De acum, sevorbe[te nu mai rom=ne[te `n ves-tiar” gl um e[te Eugen Mandanac.Tot it a lian este [i antrenorul ec -hipei. Este vorba de “Mister” Ma -s simo Car ta, un sicilian care [i de -dic\ energia [i inima b\ie]ilor s\i.“Po ate pentru c\ e sicilian, pune lainim\ o echip\ de rom =ni”.

Proiecte de viitor

Proiectul “Eurosport club ma -nia” nu se opre[te aici. At=t SilviuCiubotariu, c=t [i Eugen Manda -nac, vor s\ g\seasc\ un teren pro-priu [i s\ pun\ bazele unui mini-club pentru copii, “`n care s\ seformeze viitorii juc\tori”.

~ntrebat cum e s\ joci fotbal“rom=nesc”, `n ]ara unde to]i ìcunosc pe Chivu [i pe Mutu,Eugen Mandanac r\spunde: “Bin -e`n]eles, noi suntem departe denivelul lor, dar important e c\vrem s\ ne `mbun\t\]im perfor-man]ele. Ar fi o onoare pentru noica unul din juc\torii rom=ni dinDivizia A s\ vin\ s\ asiste la unuldin meciurile noastre!”

Conchide Silviu Ciubotariu:“To]i ace[ti b\ie]i au `n]eles c\doar `mpreun\ se poate `nvinge, [ic\ grupul trebuie s\ fie disciplinat`n teren [i, mult mai mult, `n soci-etate. Pentru a face cu adev\rat unsalt de calitate, am ales doijuc\tori care au calit\]i de lider [imentalitate de `nvin g\tori, pentrua urma un curs de antrenori, direc-tori sportivi [i consultan]i sportivi`n [colile de la Roma. HaiRom=nia!”

Miruna C\jv\neanu

Fotbal rom=nesc la RomaLa Roma a luat na[tere o echip\

de fotbal rom=neasc\, care evolu -eaz\ `n campionatul “Dilettanti”.Es te vorba despre “Euro sportclub

mania”- o echip\ t=n\r\, n\scut\ laRoma `n urm\ cu c=teva luni, dinini]iativa lui Silviu Ciubotaru.Rom=nii nu au ajuns `nc\ la nivelul

lui Mutu sau Chivu, dar suntm=ndri c\ alc\tuiesc o adev\rat\familie sportiv\: `n care [i colegiiitalieni `nva]\ rom=ne[te!

Componen]a echipei “Eu -ro sportclub mania”: An -

tre nor - Massimo Carta; Po r -tar - Dorin Florea; C\pitan -Florin Spr`ncenatu (mijlo-ca[); Vice capitan - RaduDamean (v=rf de atac); Vicecapitan - Bogdan Stoica(mij loca[); Marius Antaluca(ap\r\tor); Florinel Mocanu(ap\r\tor); Daniel Pasca(ap\r\tor); Birdan Eugen,Antohi Marian, Silviu Ciu -botaru, Alex Cioropan, Re -mus Mandanac, Adrian Co -jan, Ionel Dediu, Daniel Par -log, Ionut Cr\ciun, Luigi Ta -mas, Ion Vlaiculescu, IulianAdam, Ionut Rogoz, SorinToderica si Claudiu Cojan.

Silviu Ciubotaru (st=nga) [i antrenorul echipei care nu este format\ numai din rom=ni, dar la care se vorbe[te numai rom=ne[te

28 ianuarie 2011 Gazeta Rom=neasc\ ROM+NI ~N ITALIA 19

Maria Oglind\ `mpline[te anulacesta 50 de ani [i este originar\din Coloni]a, localitate din aprop -ie rea Chi[in\ului. La mijlocul anu-lui 2000 se hot\r\[te s\ plece lamunc\ `n str\in\tate, chiar dac\ enevoit\ s\ ajung\ fraudulos `nOccident. Situa]ia din ]ar\ [i faptulc\ brut\ria pe care o gestiona cufamilia a falimentat, au preg\tit-os\ `nfrunte orice greutate, numais\ poat\ s\ lucreze `n Italia.

“Am venit fraudulos [i nu mi-efric\ s-o spun. Nu vreau s\ dauam\nunte, dar `n acel momenteram preg\tit\ s\ fac orice pentru aajunge la munc\ `n Italia. Ammuncit mult `n ]ar\ la mine, am`ncercat [\ dezvolt [i o brut\rie,dar totul s-a dus de r=p\. Amhot\r=t `mpreun\ cu so]ul [i cu fiulmeu cel mare s\ plec\m la munc\`n str\in\tate. Era calea cea maisigur\ de a ie[i din necazurilefinanciare de atunci”.

Zile grele

Ajuns\ `n Peninsul\ [i-a g\sitfoarte greu de lucru, iar so]ul [ib\iatul cel mare abia dup\ maibine de un an. Au trecut to]i treiprin clipe de cump\n\. Au fostnevoi]i s\ m\n=nce din gunoaie, s\doarm\ `n cl\diri dezafectate, pecartoane, indiferent de temperatu-ra de afar\. Au r\mas uni]i [i astale-a dat putere de a merge maideparte, optimi[ti.

“Eu am g\sit de munc\ prima.Bine`n]eles c\ la cur\]enie, nimic

altceva. Dup\ mai bine de un an[i-a g\sit [i so]ul de lucru. Anii de`nceput `n Italia au fost foarte grei.De multe ori nu aveam bani nicipentru m=ncare [i eram nevoi]i s\c\ut\m `n diferite locuri. ~n cazul`n care unii aruncau fructele saulegumele pu]in stricate, noi lesp\lam, alegeam partea s\n\toas\[i m=ncam. Nu s-a `nt=mplat astadoar o singur\ dat\. Am dormit [i`n condi]ii foarte grele, `n cl\dirip\r\site, pe cartoane. Pe b\iat `la[ezam `ntre noi, s\ se `nc\lzeasc\mai bine. Iar eu pl=ngeam. {tiam`ns\ c\ p=n\ la urm\ vom reu[i s\trecem de necazuri.”

Pe cont propriu

Cu timpul [i-au g\sit to]i trei demunc\, au adus-o [i pe fiica maimic\ din Moldova [i pe una dintrenurorile Mariei. Au f\cut c=t maimulte economii iar cu banii pecare i-au str=ns cu greu, au deschisun magazin [i un atelier unde v=nd[i confec]ioneaz\ rochii demireas\. Afacerea s-a l\rgit `ntretimp [i familia Oglind\ a trecut laorganizarea de nun]i, petreceri [idansuri.

De aproape doi ani au organizatzeci de nun]i [i au v=ndut unnum\r destul de mare de rochii demireas\.

“Eu am lucrat croitorie [i `nMoldova, la mine acas\. De mareajutor `mi este nora mea care sepricepe foarte bine la a croi [icoase rochii pe gustul rom=nilor.At=t din Rep. Moldova, c=t [i dinRom=nia. Eu le spun rom=ni lato]i. De c=nd am dat drumul afac-

erii am organizat zeci de nun]i [iam v=ndut foarte multe rochii demireas\. A fost imnportant ca defiecare dat\ clien]ii s\ fiemul]umi]i [i dup\ aia ni s-a f\cutreclam\ foarte repede.”

Pre]urile pentru rochiile demireas\ nu sunt foarte mari. Potvaria de la 350 [i p=n\ la 1500 deeuro. “Avem rochii pentru camtoate gusturile, dar vorbesc denivelul nostru, al oamenilorobi[nui]i.

Am v=ndut rochii [i de 350 deeuro [i maxim 1500. Dar ampreg\tit [i modele care includ biju-terii Swarovski. Pre]ul `l stabilim`n func]ie de cerin]ele clientului,de materiale, podoabe saucus\tur\. E pentru toat\ lumea.Noi spunem c\ pre]urile suntmoldovene[ti, adic\ s\-[i permit\toat\ lumea. Am dep\[it de 30 demodele, toate fiind crea]ia noastr\,nimic copiat sau ref\cut.”

Maria Oglind\ nu s-a oprit doar

la a confec]iona [i vinde rochii demireas\. `mpreun\ cu nora [i fatasa au `nceput s\ creeze [i multealte accesorii pentru nun]i. “Mainou facem tot felul de aranja-mente florale, buchete pentrumirese, organiz\m s\lile de petre-cere, mpodobim [i a[ez\m totul s\fie c=t mai pl\cut. Ne ocup\m [i dedansuri pe tot timpul petrecerilorde nunt\.”

Pentru moment totul mergefoarte bine [i Maria afirm\ c\ at=tatimp c=t vor fi rom=ni `n Italia [ifamiliei sale ì va merge bine.Proiectele de viitor ne declar\ c\sunt mari, dar nu vrea s\ ledezv\luie din supersti]ie. Promite`ns\ s\ ne informeze dac\ totulmerge bine.

“Ceea ce am pornit e cu [i pen-tru rom=ni. Indiferent de pe ceparte a Prutului. C=t vor existarom=ni `n Italia cred c\ [i nou\ neva merge bine. Deja avem `n planmulte alte lucruri care ne va ridicamaterial [i ne va aduce multe sat-isfac]ii. Dar nu a[ vrea deocam-dat\ s\ vorbesc despre el, p=n\ nusunt gata. Mi-e fric\ s\-mi merg\r\u. Promit `ns\ s\ v\ sun [i s\ v\spun atunci c\ totul e bine.”

Andi R\diu

Organiz\m nun]i ca la rom=ni~n urm\ cu mai bine de zece ani,

o rom=nc\ originar\ din Chi[in\uajunge `n Italia plin\ de datorii [if\r\ perspective `ncurajatoare.

Pentru o bun\ bucat\ de timpdoarme [i lucreaz\ pe unde apuc\.~n prezent, `mpreun\ cu familia adeschis o afacere care o face respec-

tat\ [i asigur\ familiei o via]\ maiu[oar\ [i plin\ de satisfac]ii: facerochii de mireas\ [i organizeaz\nun]i.

Maria Oglind\tel. 3202475788www.nuntadevis.it.

Maria Oglind\ a trecut de greut\]i [i acum are afacerea ei

Gazeta Rom=neasc\ 28 ianuarie 201120 MOLDOVA

Urm\rind episod dup\ episodepopeea lui Berlusconi, m\ `n -treb care sunt semnifica]iile ace -s teia pentru omul din Est, venit`n Europa ca s\-i `nsu[easc\ mo -delele, s\-i soarb\ `n]elepciunea,s\ se trateze de reflexele g=ndiriitotalitare. Ce trebuie s\ cread\esticul despre magnatul care aajuns prim-ministru [i care, chiardac\ `[i face datoriile la carefunc]ia `l oblig\, a devenit, gra]ieaverii sale imense, cel mai marecorup\tor al ]\rii sale?

S\ cread\ c\ Berlusconi esteun rezultat natural al demo cra -]iei, capitalismului [i Occiden -tului? C\ Berlusconi e un modelal omului de afaceri de succescare, anume pentru c\ [i-a con-dus bine propria afacere, ajunges\ conduc\ o ]ar\ `ntreag\? {i c\,la urma urmei, trebuie s\ fimeuropene[te toleran]i cu micilesale p\cate?

Am crezut `ntotdeauna c\spiritul european, acel amestecde memorie istoric\, toleran]\,obi[nuin]\ de a lucra bine, mo -ral\ cre[tin\, Voltaire, Rousseau,un pic de Dante, un pic de DeSade, un pic de Marx chiar, acestspirit deci am crezut c\ poate fiantidotul totalitarismelor, c\poate `mbl=nzi [i `nnobila totali-tarismele acolo unde acestea suntinevitabile. Fascismul italian afost destul de bl=nd. Fascismulgerman a fost feroce anume deaceea c\ a vrut s\ distrug\ spirit-ul european al toleran]ei [i de -mocra]iei. Comunismul, acea st\ideologie utopic\ european\,tradus `n practica vie]ii de toatezilele, a avut aspecte diferite `ndiferite ]\ri. Dar cu c=t ]ara eramai pu]in european\, cu at=tefectele sale erau mai devastante.Comunismul sovietic, realizat`ntr-o ]ar\ cre[tinat\ [i apoi

europenizat\ de Petru cel Mare, aavut laturile lui foarte ur=te, darnu poate fi comparat cu comu-nismul oribil de tip chinez saunord-coreean.

Dar sovieticii invidiau modulde via]\ al ]\rilor socialiste eu -ropene, Cehoslovacia, GermaniaDemocratic\, Iugoslavia, undeera mai mult\ ordine, o produc-tivitate mai `nalt\ [i unde omultr\ia mai bine. {i deci, defici e n -]ele comunismului mi le-am exp -li cat prin lipsa sau prezen]a maimic\ ori mai mare a spiritului eu -ropean. Obscena dictatur\ co m u -nist\ a lui Ceau[escu `n Ro m=niao puneam pe socoteala juguluiotoman [i perioadei fanariote. {ijudec=nd `n aceast\ ordine deidei, am ajuns s\ cred c\ chiarAmerica, Statele Unite, dep\rtatefiind de sursa spiritualit\]ii euro -pene, au deraiat, cu toat\ demo -cra]ia lor perfect\, `ntr-un fana -tism religios de prost gust, `nmaniheism [i atiduni ridicole demari salvatori ai umanit\]ii.

Unde vreau s\ ajung, m\ ve]i`ntreba. La Berlusconi. Pe care

vr eau s\-l denun] ca pe un tr\ -d\tor al spiritului european. Co -m portamentele sale sunt din ce`n ce mai “orientale”. Este `nvi-nuit de viciul foarte oriental alco rup]iei. Stolurile de fete caretrec pragul re[edin]elor sale [i pecare le cople[e[te cu bani, aur [ipietre scumpe nu pot s\ nu sug-ereze haremurile sultanului, oda -lisce languroase, dansul din bu -ric. Prietenii s\i sunt Gheddafi [iPutin.

~n Europa exist\ distinc]iaclar\ dintre public [i privat.Berlusconi o `ncalc\ cu non[a -lan]\: spa]iile sale private, Arco -re, vilele din Sardinia sunt [i lo -curile de unde `[i exercit\ putereade func]ionar public; [i vicever-sa, palatele puterii sunt folosite`n scopuri strict private. Atuncic=nd curtezana Ruby este are-stat\ de poli]ie, primul ministrutelefoneaz\ la chestur\ ca s\ osalveze pe protejata lui Berlus -coni invoc=nd ra]iuni de stat: Ru -by ar fi, chipurile, nepoata pre -[edintelui egiptean Mubarak. Darnu numai confuzia dintre public

[i privat iese din tiparele euro -pene, `nsu[i modul acesta de aface dragoste (chem=nd la palatun stol de femei, pun=ndu-le s\-[iexpun\ nurii, pentru ca s\ aleag\mai apoi din toate pe una -l\s=ndu-le dezam\gite pe cele-lalte) este profund ne-european.Ca s\ nu mai zicem c\ este pro-fund ne-catolic, profund superfi-cial [i... [i curat murdar. {i ca s\nu mai cit\m [i `n]elepciuneapopular\: b\tr=nul amorezat e capiro[ca cu p\sat.

Dar s\ nu uit cu ce am pornit.Eu, omul din Est care vrea s\ de -vin\ european perfect, trebuie s\fiu con[tient c\ Berlusconi repre -zint\ o c\dere, o gre[eal\ de stil aEuropei. {i o abatere de la Con -stitu]ie a Italiei, care, dup\ cumzicea Luciana Litizzetto, a dev -enit dintr-o “repubblica fondatasul lavoro” “una repubblica fon-data sulla gnocca”. Deci, peBerlusconi nu trebuie s\-l dau cunici un pre] drept exemplu oame-nilor politici din Estul meu. Carear trebui, dup\ umila mea p\rere,s\ fac\ `n alcovurile lor privatetot ce le permite imagina]ia,poten]a [i poten]ialul economic,numai s\ nu plictiseasc\ lumeacu publicizarea presta]iilor lorgrote[ti.

De fapt, pentru RepublicaMoldova nu exist\ nici un peri-col. Dup\ cum se [tie, Vlad Filat,primul ministru moldovean, apus la index cartea “Sexul po -vestit celor mici”. Iar MarianLupu, spicherul Parlamentului [iPre[edintele interimar al ]\rii,atunci c=nd a fost `nvinuit c\ aravea o rela]ie extraconjugal\, apromis s\ dea la moac\ celui carer\sp=nde[te a[a zvonuri infama -nte. “Niente sesso. Siamo mol-davi.”

Victor Dru]\

Spiritul european, Berlusconi [i moldovenii

B\tr=nul amorezat e capiro[ca cu p\sat

În fi ecare zi știri, anchete și informaţii utile pentru toţi strainii din Italia


Ziua de 24 ianuarie, aniversarea ZileiUnirii, a fost extrem de tensionat\ `n acest an.Pre[edintele Traian B\sescu a fost huiduit laIa[i [i Foc[ani, unde a participat la s\rb\torireaa 152 de ani de la Unirea PrincipatelorRom=ne. Dac\ `n anii trecu]i prezen]apre[edintelui st=rnea b\i de mul]ime, `n acestan, pre[edintele a fost `nt=mpinat de un cor deinvective: “Huo, mincinosul, ho]ule, demisia”sau “Ai v=ndut ]ara”, “B\sescu dezbinare,Cuza cel Mare”, “Criza Unire, B\sescu`nvr\jbire”.

Oficialit\]ile l-au `nt=mpinat `ns\ cuaplauze pe [eful statului. Flancat de primarulIa[iului, Gheorghe Nichita, [i de pre[edinteleConsiliului Jude]ean, Constantin Simirad,B\sescu nu a schi]at nicio reac]ie la adresacelor care l-au huiduit [i care potrivit preseiproveneau din r=ndurile veteranilor afecta]irecent de recalcularea pensiilor. “Cred c\ os\rb\toare trebuie respectat\ [i trebuie s\ fie un

pilon fa]\ de care ne g=ndim la viitor. Nimeninu are secretele viitorului, dar privind `n isto-rie, trebuie s\ observ\m c\ marile momenteale istoriei noastre sunt legate de unitate, deresponsabilitate fa]\ de `nainta[i”, [i-a `nceput[eful statului discursul `n corul de fluier\turi.Apoi pre[edintele a vorbit cu c=]iva oameni`ncerc=nd `n zadar s\ calmeze spiritele, a f\cutc=]iva pa[i de hor\ acompaniat de “persoanelede protocol”, dup\ care s-a retras. La mani-fest\rile care au adunat 5.000 de persoane, auparticipat [i mini[tri ai Guvernului, parlamen-tari, dar [i liderul PSD, Victor Ponta [i cel alliberalilor, Crin Antonescu.

Alt ora[, acela[i tratament

Dup\ ce diminea]\ a fost fluierat copios laIa[i, [eful statului a primit acela[i tratament [ila Foc[ani. Pre[edintele [i-a ]inut imperturba-bil discursul dedicat Micii Uniri. Ba chiar af\cut [i o glum\ care i-a adus `n corul defluier\turi [i ceva aplauze.

“Ca de obicei `n ultimii cinci-[ase ani deziua Unirii sunt la Ia[i [i Foc[ani. Cu siguran]\nu vin pentru voturi, nici pentru aplauze, nicipentru fluier\turi chiar.

(continu\ la pag. 22)

B\sescu, baie de huiduieli la Hora Unirii

Val de huiduieli, la ceremoniile de la Ia[i dedicate zilei Unirii mici:pre[edintele Traian B\sescu a fost huiduit insistent [i i s-a strigat“Ru[ine” în timpul primirii onorului militar [i inton\rii imnului. Scena s-a repetat [i la Foc[ani, unde un participant la festivitate a aruncat cu unbulg\re de z\pad\ `nspre pre[edintele B\sescu, f\r\ a-l nimeri `ns\.

B\sescu, la Ia[i, printrehuiduieli: S\rb\toarea trebuie respectat\

Lucifeanderul UniriiOana Iura[cu

De Ziua Unirii, am r\mas noi `ntre noi,f\r\ FMI, f\r\ francezi, germani [i altepopoare prietene din UE, care `n ultimavreme par c\ nu ne `n]eleg.

Cum a fost la S\rb\toarea Unirii de laIa[i? A[a cum, dac\ `nchidem ochii [iturn\m pu]in vin pe plit\, vorba luiCaragiale, lesne ne imagin\m c-a fost: unurlet [i-un scandal. A lipsit fumul de mici,din evocarea `nchipuit\ a scriitorului, aflatodinioar\, departe de ]ar\, la Berlin.

Nu a lipsit impersonatorul lui Mo[ IonRoat\, cu acela[i bolovan legat `n spate, nuau lipsit nici vorbele `nalte despre trecutulmare, de care e clar c\ nu ne-nvrednicim.Nu a lipsit retorica omagiilor. Anul \staCuza a devenit un fel de bancnot\ de apli-cat la butonier\, pe frunte, dup\ caz.“B\sescu pentru noi este Cuza doi”, crede[i a mai [i zis ministrul de Externe,Baconschi Teodor.

Mul]imile `ns\ au sc\pat de sub control,spre diferen]\ de desf\[ur\torul obi[nuit cu]\rani [i oameni ai muncii ferici]i, care sebag\, de s\rb\torile legale [i de zilele dena[tere ale scriitorilor na]ionali. Cet\]eniinu s-au mai l\sat fura]i de show, ladepunerea coroanelor de flori [i nu s-aumai `mb\tat cu t\m=ia nostalgiei dup\`nainta[i.

Au ac]ionat, rup=nd lan]ul cum s-arspune prin mahalaua l\ut\reasc\ evocat\de Caragiale. Unul psihologic, acela deiubire, dintre [eful statului [i cet\]eni. Dac\`n al]i ani, pre[edintele `n c\m\[i cadrilatese arunca senin `n mul]imi ca-n mare.....Acum, la Ia[i, a fost de-ajuns s\ apar\, caun vuiet compact de huiduieli, de c=tevaminute, s\ se declan[eze [i s\-i acoperetoate zisele. ~ntregul discurs a fost bruiatconstant, a[a `nc=t s-a `n]eles foarte clar c\reforma s\n\t\]ii, a educa]iei de care sef\cea vorbire, precum [i personajul istoricau probleme mari pe teren, `n lumea real\.

Au fost primi]i asem\n\tor, cuhuiduieli, [i doamna Udrea [i domnulBaconschi.

Probabil `nciudat c\ `mbr\]i[areamul]imilor nu e a[a c\lduroas\, [eful diplo-ma]iei s-a `nc\p\]=nat s\ insiste asupra luiCuza re`ncarnat.

Cum vor d=n[ii. Ace[ti oameni, caredup\ [ase ani de mandat, care, dup\ doi, nupot fi contrazi[i. Dac\ sunt contesta]i `nstrad\ li se pare; sau cred c\ sunt lucra]i dem=na agenturilor. Agenturile pensionar-ilor. Agenturile PSD-ului. Ce trist c\func]ionarii `ndelunga]i ai puterii aumemoria scurt\. Foarte scurt\ [i selectiv\.De Cuza nici nu poate fi vorba zilele astea.Poate de Istrate Dabija voievod, al luiEminescu.... (continu\ la pag. 22)

Mica Unire, s\rb\torit\ de rom=ni huiduindu-l pe Traian B\sescu


Liderul PNL, Crin Antonescu a declarat,dup\ manifest\rile organizate `n Pia]a Unirii,unde pre[edintele Traian B\sescu a fost huiduitde mul]ime, c\ nimeni nu a adus oameni acolopentru a protesta [i c\ a fost o reac]ie normal\a unor cet\]eni “batjocori]i [i trata]i dreptparazi]i”. “A fost diferit `n acest an fa]\ de alteocazii. Ni[te oameni [i-au strigat nemul]umir-ile. E firesc s\ se `nt=mple asta. Oamenii audreptul s\-[i spun\ p\surile. Ei sunt dispera]i,

batjocori]i [i sunt trata]i drept parazi]i”, adeclarat Antonescu. Nemul]umirea oameniloreste fireasc\, a apreciat [i liderul PSD VictorPonta, `n leg\tur\ cu modul `n care a fost prim-it pre[edintele Traian B\sescu, la Ia[i.

“Oamenii au ar\tat ce cred cu adev\ratdespre domnii B\sescu [i Simirad”, a spusVictor Ponta, `ntrebat fiind cum comenteaz\primirea de care a avut parte pre[edinteleTraian B\sescu, la Ia[i.

~n fiecare din anii anteriori, pre[edinteleTraian B\sescu sosea cu o zi `nainte la Ia[i,relateaz\ Jurnalul Na]ional. Se caza la HotelTraian sau Europa, f\cea un tur prin ora[ [inelipsitele b\i de mul]ime. Dup\ ce ajungea `nPia]a Unirii, B\sescu se `ntre]inea jovial cumo[ Ion Roat\, un ie[ean costumat ca la 1859.Se poza radios al\turi de un grup, dansa cuzecile de ie[ence, care se `nghesuiau s\-istr=ng\ m=na, s\ stea al\turi de pre[edinte `n

Hora Unirii [i s\ se pozeze cu el `n fel [i chip.~nc=ntat de fascina]ia pe care o provoca oame-nilor, [eful statului chiar arunca [i c=te os\geat\ `n discursurile sale `mpotriva adversar-ilor politici, culeg=nd uneori aplauze. Un astfelde happy story e acum amintire. De aceast\dat\, a refuzat p=n\ [i invita]ia f\cut\ de lideriiPDL locali pentru a participa la o gal\, organi-zat\ pe 23 ianuarie, `n care au fost premia]ioamenii de valoare ai Ia[iului, `n opinia PDL.

Antonescu: Reac]ia oamenilor batjocori]i

B\ile de mul]ime, doar o amintire

Lucifeanderul Unirii(continu\ de la pag. 21)Dar memoria recent\ ar fi trebuit s\

tresar\ ca de un vis ur=t. Momentulhuiduielilor de Ziua Unirii a sem\natizbitor cu scena balconului, `n care s-adistribuit singur tovar\[ul NicolaeCeau[escu.

Aceea[i caden]\ a frazelor [i aceea[istupoare la declan[area contesta]iilor. Cumici diferen]e esen]iale. Unul ne maid\dea un leu, altul ia [i ultimul leu de laoameni. Unul a strigat “Alo!” mul]imilor,de parc\ vorbea la telefon cu un subaltern`n spasme. Altul nici nu s-a obosit s\ li seadreseze. ~n fond e vorba de aceea[i izo-lare a celui care de]ine puterea.

Ce e `n neregul\ cu acest tip de politi-cieni, cu predispozi]ii dictatoriale? Nusunt duri dec=t `n limuzine [i nu concepc\ oamenii s-ar putea s\ nu ì plac\ dup\ce realmente ì duci de r=p\?

Din 15 august 2010, de c=nd a fostultima oar\ huiduit, [eful statului nu s-amai adresat direct maselor. A evitat [itradi]ionalele ur\ri cu sticla de [ampanie`n m=n\, de Anul Nou.

S-a adresat acum, dup\ ispr\vi denepovestit din epoca de aur Boc.

Publicul pu]in entuziast a dat glasfeed-back-ului real al reformelor dracon-ice. Prudent\, Puterea s-a raportat artifi-cial la cet\]eni, de doi ani, prin massmedia, [i unele dintre acelea, trecute prinfiltre de tip Rodica Culcer, o reformist\de la pensionul {tefan Gheorghiu.

Pentru unii `ns\, Cuza e Cuza, a[a cumhuiduielile au fost c=t se poate de reale.Probabil vor continua, `n forme diverse,din ce `n ce mai tare, pe m\surarealiz\rilor epocii Boc.

~ntrebarea este ce fel de politicieniavem, cu asemenea ecart fa]\ de memoriacolectiv\: c=nd cet\]enii te huiduie, nu `]iaminte[ti de cine ar trebui s\ `]i aminte[tici culmea, te autoproiectezi `ntr-un fel deurma[ al lui Cuza?!

Un lucru e cert `ns\. Contesta]i, dicta-torii sau autocra]ii sunt mu]i [i surzi laceea ce v\d cu ochiul liber. {i continu\neab\tut. Din limuzine, ca ne`n]ele[ii.A[a vor decurge urm\torii trei ani demandat preziden]ial?

Din p\cate providen]ialii c\rora istorianu le-a dat dreptate nu sunt din aluatulmarelui Cuza. Ci din stofa cazon\ amare[alului. “Popor ingrat”. Cam a[a asocotit Ion Antonescu la sf=r[it, dup\uria[ele sale erori.

Dar pe atunci nu exista Internet, nuexistau mass media, PR, ofi]eri de pres\,omagian]i, intelectuali prea ocupa]i s\mediteze asupra eticii. Toate acesteziduri de ap\r\re i-au creat o etuv\ pro-tectoare [efului statului.

(continu\ de la pag. 21)Dar trebuie s\ v\ spun c\ vin `n primul r=nd

din respect pentru istorie, pentru urma[ii acelo-ra care au f\cut unirea. Este probabil unmoment `n care cel mai important lucru este s\ar\t\m respect pentru istoria noastr\ [i noi.Cred c\ dincolo de patimi, dincolo de dorin]e,dincolo chiar de interesul fiec\ruia dintre noiesen]a acestei zile este legat\ nu doar de isto-rie, ci [i de viitor”, a vorbit pre[edintele celorprezen]i la manifestarea festiv\. Dup\ sus]i -nerea discursului de pe scena din Pia]aTeatrului “Maior Gheorghe Pastia” din Foc -[ani, pre[edintele s-a plimbat prin mul]ime, astat de vorb\ cu oamenii, iar apoi s-a prins ntr-o hor\ a Unirii. Dup\ hora Unirii, pre[edintelea plecat de la manifest\ri, iar `n momentul `ncare urca `n ma[in\, o persoan\ a aruncat cu unbulg\re de z\pad\ spre acesta, f\r\ a-l lovi ns\.

S\rb\toare f\r\ fast

Puterea [i Opozi]ia se acuz\reciproc de punerea `n scen\ aevenimentelor de la Ia[i, de ZiuaPrincipatelor. Dac\ proteja]ii luiTraian B\sescu acuz\ PSD [i PNLde orchestarea huiduielilor laadresa pre[edintelui, lideriiOpozi]iei consider\ c\ reac]iamul]imii ar fi fost mult mai`nver[unat\, `ns\ au fost evitateastfel de scene printr-o regie binepus\ la punct a pedeli[tilor ajutatede structurile de for]\ ale statului.

Ministrul Dezvolt\rii, ElenaUdrea, ì acuz\ pe Victor Ponta [ipe Crin Antonescu c\ ar fi regizatcorul de huiduieli la adresapre[edintelui Traian B\sescu deZiua Unirii Mici. Nu omite niciteleviziunile Realitatea [i Antena3 despre care spune c\ ar fi `ncer-cat s\ fac\ o nou\ “revolu]ie `ndirect”.

Udrea poveste[te pe blogul per-sonal c\ l-a sunat pe pre[edinteleTraian B\sescu pentru a-l avertizade ceea ce i se pune la cale. “{tiamde c=teva zile c\ PSD [i PNL vors\ organizeze «mi[c\ri de strad\»`n timpul festivit\]ii, dar am aless\ vin. Ba chiar cu at=t mai mult.Am primit informa]ii despre auto-buzele care urmau s\ aduc\“protestatarii celor dou\ partide”[i chiar ne temeam de apari]iaviolen]elor”, a scris pe blogul per-sonal Elena Udrea.

Geoan\: PDL a regizat totul!

Pre[edintele Senatului, MirceaGeoan\, nu `mp\rt\[e[te p\rereaministrului Udrea, `n opinia lui,ceremonia de Ziua Unirii de la Ia[ia fost, din punct de vedere al orga-niz\rii, “o butaforie, o ncercare depunere `n scen\, `n care la televi-zor s\ se vad\ ni[te fe]e luminoase,frumoase, vesele [i mul]umite”.

Mircea Geoan\ a declarat c\, la omanifestare public\ precum ceade Ziua Unirii, `n mod evidentexist\ un risc acut canemul]umirea popula]iei s\r\bufneasc\. Geoan\ a mai spus c\structurile de securitate au o imag-ine destul de precis\ despre stareade spirit a popula]iei [i c\, prinurmare, au luat m\suri.

“Au f\cut dou\ lucruri. Au luatm\suri - [i asta este datoriaautorit\]ilor statului rom=n, s\ iam\suri de limitare a acestor riscuri- [i, `ntr-adev\r, pentru prima dat\am v\zut popula]ia Ia[iului carenu a putut s\ intre `n faimoasahor\ a Unirii, care era cel mai fru-mos lucru, dincolo de factorulpolitic.

{i, `n al doilea r=nd, faptul c\cei de la putere [i-au regizat parteade televiziune. Pentru c\ acolo, pesc\rile de la hotelul din Pia]aUnirii au fost adu[i, pe l=ng\ nota-bilit\]i locale, lideri PDL [i a[a

mai departe, un num\r de copii, detineri [i de adolescen]i care, evi-dent, erau adu[i acolo ca s\ poat\s\ creeze cadrul, ca pe vremeaailalt\, n care s\ evite contactul cuoamenii obi[nui]i”, a spus social-democratul.


Opozi]ia este acuzat\ c\ a adus la Ia[i sutede agitatori anti-B\sescu de ziua Unirii, darmembrii Opozi]iei au infirmat implicarealor `n “circul” de la Ia[i. Pre[edinteleSenatului, Mircea Geoan\, a r\spunsacuza]iilor [i a declarat ca nu a existat nicioform\ de manipulare sau implicare politic\,huiduielile reprezent=nd reac]ia normal\ lapoliticile guvernului.

Ziua Unirii,regizat\?

Primarul Nichita a adunat toat\ z\pada din Pia]a Unirii!

Primarul Ia[ului Gheorghe Nichita a declarat la Realitatea TV c\a luat toate m\surile necesare pentru a evita incidentele din timpulceremoniilor de Ziua Unirii la care a participat [i pre[edinteleTraian B\sescu. “Am colaborat cu toate structurile statului. Ne-aminformat. Ei m-au rugat ce m\suri s\ iau. Am scos toat\ z\pada cas\ nu se arunce cu bulg\ri de z\pad\, s-au `ndep\rat gardurile descen\. Cei de la PDL au f\cut organizarea pe treptele hotelului, nueu. Ceilal]i lideri au ales ei singuri unde s\ se a[eze, nu a[ez\m lid-erii cu m=na ca pe timpul lui Ceau[escu”, a spus Nichita.

Opozi]ia, acuzat\ c\ a adus la Ia[i sute de agitatori anti-B\sescu

Primarul Ia[ului: Am scos toat\ z\pada ca s\ nu se arunce cu bulg\ri

CTP: Z=mbetul lui B\sescu, dispre]uitor

Jurnalistul Cristian Tudor Popescu a comentat, incidentele dintimpul ceremoniei de la Ia[i `n timpul c\rora Traian B\sescu a fosthuiduit. “~n Rom=nia, am v\zut ni[te oameni, mul]i dintre ei fo[timilitari, huiduindu-l pe pre[edintele B\sescu `n timpul inton\riiimnului. Un popor poate s\ treac\ prin situa]ii extrem de dificile.~n astfel de momente un popor se valideaz\ ca popor, ca na]iune,dac\ `[i men]ine respectul pentru simbolurile na]ionale. Altfel, esteun nerod, este o gloat\.

Ce a f\cut domnul pre[edinte B\sescu? O s\ vorbesc despre oatitudine omeneasc\. De dou\ zile `ncoace, de c=nd a vorbit `n par-care, domnul pre[edinte r=nje[te. De fiecare dat\ c=nd comunic\ceva, cum ar fi c\ guvernul Boc se afl\ `n ilegalitate, c\ tocmai acomis o infrac]iune, fapt stabilit de ~CCJ, domnul B\sescu r=nje[te.De fiecare dat\ c=nd spune ceva despre militari, despre pensionari,B\sescu r=nje[te. Pare foarte `nc=ntat de ce se `nt=mpl\. Amuzat.L-a]i putut vedea dup\ evenimentul de la Ia[i, `n care a fost huiduitimnul `nainte de a fi huiduit pre[edintele, pe domnul B\sescu laFoc[ani r=njind [i mai larg, dans=nd [i sim]indu-se perfect”, a spusCristian Tudor Popescu.


Un alt stat european, membruSchengen, a refuzat intrareaRom=niei [i a Bulgariei `n zonaliber\ de circula]ie a persoanelor`n cadrul Uniunii Europene:Finlanda. Precedentul fusese creatprin opunerea ini]ial\ a Germaniei[i a Fran]ei privind aderarea laspa]iul Schengen a celor dou\ ]\ri.

Opunerea Finlandei a fostdecis\ `n cadrul comitetului pen-tru afaceri europene care reune[temini[trii finlandezi din domeniulrespectiv, a explicat MikkoNorros, purt\torul de cuv=nt alcabinetului premierului. Decizia afost anun]at\ `n cursul vizitei pecare ministrul francez pentruAfaceri Europene, LaurentWauquiez, a efectuat-o de cur=ndla Helsinki.

Ministrul finlandez pentruAfaceri Europene [i Imigra]ie,Astrid Thors, a declarat c\ celedou\ ]\ri au `nregistrat progresedar c\ mai trebuie luate “m\suriconcrete pentru consolidarealuptei `mpotriva criminalit\]ii [icorup]iei”. “Nu este o problem\ desecuritate doar pentru Europa, ci oproblem\ de securitate [i dez-voltare pentru aceste ]\ri”, a atrasaten]ia ministrul finlandez.

“Se duce toat\ securitatea european\”

Salut=nd decizia finlandez\,Wauquiez a declarat: “Este foarteimportant pentru noi c\ ast\zi,pentru prima dat\, Guvernul fin-landez [i-a exprimat oficial`ndoielile privind posibilitateaRom=niei [i Bulgariei de a aderala Schengen”.

El a calificat decizia drept“foarte simbolic\” deoarece p=n\`n prezent aceast\ pozi]ie erasus]inut\ doar de Fran]a [iGermania. “Dac\ baza de date (...)a spa]iului Schengen cade `nm=inile crimei organizate inte -

rna]ionale, se duce toat\ securi-tatea intern\ european\”, adeclarat el, referindu-se la un fi[iereuropean folosit de poli]ia de fron-tier\. Wauquiez a reiterat pozi]iacomun\ franco-german\a, potrivitc\reia aderarea Bulgariei [iRom=niei la spa]iul Schengen este“prematur\”.

“Suntem `ntr-un sector `n jurulRom=niei, Bulgariei [i Greciei”,unde se concentreaz\ “trei sferturidintre problemele” legate deintrarea persoanelor [i bunurilor `nUE: imigra]ia ilegal\, traficul dearme, problematica drogurilor,traficul de copii”, a afirmat min-istrul francez.{i ministrul germande Interne, Thomas de Maiziere, areamintit de cur=nd c\ Germaniase opune pentru moment ader\riiRom=niei [i Bulgariei.

MAE reac]ioneaz\

Ministerul Afacerilor Externeprecizeaz\, ntr-un comunicat c\ ianot\ cu `ngrijorare de declara]iapublic\ f\cut\ de ministrul pentruAfaceri europene al Fran]ei,Laurent Wauquiez, potrivit c\reiaaderarea Rom=niei [i a Bulgarieila spa]iul Schengen ar periclitasecuritatea Uniunii Europene `nansamblu. “Ministerul AfacerilorExterne consider\ c\ nu exist\nicio baz\ real\ pentru justificarea

unor astfel de afirma]ii”, se arat\`n comunicatul citat. MAE sus]ineca securitatea Uniunii este o prior-itate pentru Rom=nia, care estepreocupat\ cel pu]in `n egal\m\sur\ cu celelalte state membres\ o asigure la cele mai ridicatestandarde.

Investi]iile importante f\cute `nsecurizarea frontierei externe aUniunii, tehnologia de ultima or\folosit\ [i preg\tirea foarte bun\ `nvederea ader\rii la Schengen suntargumente `n acest sens, consider\MAE.“Misiunile de evaluareSchengen a frontierelor Rom=nieis-au finalizat cu rapoarte favora-bile, implementarea standardelorSchengen `n unele domenii fiind

considerate bune practici.Analizele, inclusiv ale autorit\]ilorcomunitare, demonstreaz\ faptulc\ Rom=nia nu reprezint\ un riscdin punct de vedere al imigra]ieiilegale pentru Uniune”, explic\ministerul.

Totodata, MAE precizeaza caRomania aduce o contributie sem-nificativa la eforturile UE de agestiona presiunea migratorie lafrontiera greco-turca.

“Ministerul Afacerilor Externeì adreseaz\ ministrului francez alAfacerilor europene, LaurentWauquiez, invita]ia de a efectua ovizit\ `n Rom=nia pentru a seinforma direct asupra situa]ieireale, din teren”, `ncheie MAE.

O aderare a Rom=niei [i Bulgariei la spa]iulSchengen de liber\ circula]ie a persoanelor `n cadrulUE amenin]\ securitatea restului Europei, a apreciatministrul francez pentru Afaceri Europene, LaurentWauquiez. Totodat\, Finlanda s-a raliat Germaniei [iFran]ei [i a refuzat, la r=ndul s\u, accesul Rom=niei [iBulgariei `n spa]iul f\r\ frontiere.

{ansele Bucure[tiului [iSofiei de a adera `n mar-tie 2011 s-au topit ca

z\pada la soare dup\ reti-cen]ele exprimate de Fran]a[i Germania, comenteaz\AFP. Intrarea unei ]\ri `nspa]iul Schengen trebuie s\beneficieze de acordul tutur-or celorlal]i membri, iar reti-cen]ele Germaniei [i Fran]eiau practic valoarea unui veto.

Va mai intra Rom=nia `n Spa]iul Schengen?

{i Finlanda se opuneader\rii Rom=niei [iBulgariei la Schengen

Baconschi: UE risc\ s\ nu mai fie credibil\

Ministrul rom=n de Externe, Teodor Baconschi, `[i p\streaz\stilul incisiv `ntr-un interviu acordat Financial Times [i avertizeaz\c\ `ns\]i credibilitatea UE poate fi afectat\ dac\ statele membre nuse supun toate acelora[i reguli, `n loc ca acestea s\ fie utilizate selec-tiv. Baconschi a cerut o decizie privind aderarea Rom=niei la spa]iulSchengen `n urm\toarele [ase luni, subliniind c\ Bucure[tiul a`ndeplinit toate criteriile tehnice [i resping=nd alte argumente deordin politic pentru o am=nare ca “irelevante”. Rom=nia [i Bulgariase a[teptau s\ adere la Schengen `n martie, dar Fran]a [i Germaniaau anun]at c\ vor bloca o hot\r=re, din cauza `ngrijor\rilor cu privirela corup]ie, sistemul judiciar [i crima organizat\.

“Eu cred c\ fiecare stat membru, at=t cele mai recente, c=t [i celefondatoare, mai vechi, trebuie s\ vad\ c\ Europa func]ioneaz\ dup\acelea[i standarde [i joac\ dup\ acelea[i reguli. (...) Dac\ vreau s\evite concet\]enii mei tenta]ia euroscepticismului (...), trebuie s\ lear\t c\ Europa `[i respect\ propriile principii, reguli, standarde [iproceduri. Deci, f\r\ acest lucru, este afectat\ credibilitatea proiec-tului european. (...) Noi ne-am f\cut temele, iar nivelul de preg\tirepentru aderare a fost confirmat de nu mai pu]in de [apte misiuni deevaluare. Astfel, a[ putea spune c\ suntem de facto `n Schengen”, adeclarat Baconschi.


Magistra]ii ~naltei Cur]i deCasa]ie [i Justi]ie au decis, vineri,21 ianuarie, ca recalcularea pensi-ilor militari lor este ilegal\, apreci-ind c\ pensia reprezint\ un dreptpatrimonial. ~CCJ a respinsprintr-o decizie irevocabil\, recur-sul Guvernului la o decizie aCur]ii de Apel Cluj prin care s-adispus suspendarea exe cut\riiH.G. nr. 735 din 21 iulie 2010pentru recalcularea pensiilor mil-itare de stat, a pensiilor de stat alepoli]i[tilor [i ale func]ionarilor pu -blici cu statut special din sistemuladmi nistra]iei penitenciarelor.

Recalcularea pensiilor militar-ilor impus\ de noua lege a f\cutca banii care le-au intrat `n contacestora pe luna ianuarie s\ fie cu50, 60 [i chiar 70% mai pu]ini caluna trecut\.

~n total exist\ peste 7.000 defo[ti militari cu pensii reduse, din-tre cele aproximativ 28.000 derecalcul\ri. Pentru 140.000 deoameni datele nu au fost `nc\procesate, procedura fiind n acestmoment oricum suspendat\.Unora le-au sc\zut pensiile pentruc\ nu au depus cereri de recalcu-lare. Al]ii s-au pensionat anticipat,au beneficiat atunci de salariicompensatorii, dar acum, la recal-culare, pensia le-a sc\zut. Maisunt [i cei care au depus cereri,`ns\ Ministerul Ap\r\rii nu i-ag\sit `n arhive.

Recalcularea, suspendat\

~n prim\ faz\, pre[edinteleTraian B\sescu a declarat c\ “nuexist\ dec=t o solu]ie: s\ fierespectat\ hot\r=rea ~naltei Cur]i.Nimic `n afara hot\r=rii ~nalteiCur]i nu poate func]iona”, a spusB\sescu. Ulterior, [eful statului aanun]at suspendarea opera]iuniide recalculare a pensiilor, `n urmadeciziei ICCJ, `ns\ a men]ionat c\Legea 119, pe baza c\reia serecalculeaz\ pensiile, r\m=ne `nvigoare. “Decizia ICCJ trebuierespectat\, deci se suspend\ recal-cularea pensiilor militarilor, dar,ca s\ ie[i]i din manipulare, vreaus\ v\ spun c\ hot\r=rea suspendat\nu se refer\ la legea 119/2010, cila hot\r=rea 735, din iulie 2010,care stabilea metodologia, iarlegea r\m=ne `n vigoare”, a

declarat [eful statului. “Nu pot s\nu fac c=teva observa]ii legate decampania care s-a desf\[urat `naceast\ perioad\ legat de recalcu-lare. Pentru mine e evident c\,dup\ ce cele dou\ trusturi ale luiV=ntu [i Voiculescu au avut ocontribu]ie la a ]ine na]iuneadezbinat\, au `ncercat aceea[i per-forman]\ [i cu corpul militar. Lorli s-au al\turat militari care nu austagiul complet `n Armat\. Ace[tidomni nu fac dec=t s\ `ncerce s\blocheze un proces prin care mil-itarii de carier\ complet\ c=[tig\la pensie”, a mai spus B\sescu.

O nou\ ordonan]\

Guvernul va emite o nou\Ordonan]\ de Urgen]\, prin careva stabili o nou\ metodologie deaplicare a legii 119, care s\ ]in\

cont de elementele invalidate deinstan]\. O alt\ m\sur\ stabilt\ deExecutiv este aceea c\ pensiilerecalculate pe Legea 119 [i comu-nicate pensionarilor militari prindecizii r\m=n valabile. Pen -sionarii militari c\rora nu le-aufost recalculate pensiile, din feb-ruarie vor primi aceia[i bani ca [i`n decembrie 2010 [i diferen]acores pun z\toare sumei primite `nianuarie.

Rezervi[tii blocheaz\ Justi]ia

Militarii sunt tot mai nemultu-mi]i [i cer `n strad\ [i `n instan]\anularea procedurii. 2.000 depensionari din sistemul de ap\rareal Rom=niei au protestat `n toat\]ara pentru ca pensiile primitedup\ calcularea potrivit noii legis-au mic[orat. Ace[tia au scandat“Jos B\sescu”, “Armata vreadreptate, onoare, demnitate”.

~n timp ce unii protestau, al]iidepuneau pl=ngeri `n instan]\`mpotriva diminu\rii pensiilor.3.000 de fo[ti angaja]i aiMinisterelor Internelor [i Ap\r\riidau `n judecat\ statul.

S-au `nregistrat 6.000 de pro-cese noi. Asta poate duce la blo-carea instan]elor `n condi]iile `ncare tot anul trecut acestea au avut13.000 de procese, iar acum s-autrezit cu 6.000 `ntr-o singur\ zi.

Recalcularea pensiilor militarilor, ilegal\

Recalcularea pensiilor a devenitun co[mar pentru mii de fo[ti mili-tari, care s-au v\zut cu pensiile`njum\t\]ite `n luna ianuarie. Noualege prevede calcularea tuturor pen-

siilor în func]ie de contribu]iilepl\tite, guvernan]ii sus]i nând c\sunt eliminate astfel siste mele spe-ciale de pensie din unele domenii.~nalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie a

decis c\ modul `n care se recal-culeaz\ pensiile este gre[it. Mo -mentan, recalcularea este sus-pendat\, `ns\ Guvernul va emite onou\ Ordonan]\ de Urgen]\.

Recalcularea pensiilor militarilor a declan[at unscandal imens, pensiiloracestora sc\z=nd dramatic

Aproximativ 170.000 de pensionari militaricost\ bugetul de stat c=t aproape 450.000 depensionari obi[nui]i. Dac\ facem o compara]iela nivelul pensiei medii rezult\ c\ un pension-ar militar prime[te de la stat aproximativ 2.200de lei pe lun\, `n timp ce to]i ceilal]i pensionariau o medie de 773 de lei pe lun\.

Potrivit listei publicate de MinisterulAp\r\rii Na]ionale (MApN), pensiile nerecal-culate ale generalilor oscileaz\ `ntre 6.000 [i9.000 de lei, de trei ori mai mult dec=t pensiile

profesorilor universitari, care c=[tig\ lunar`ntre 2.000 [i 3.000 de lei. ~n acela[i timp, pen-sia unui colonel se `ncadreaz\ `ntre 2.500 [i5.000 de lei, iar a unui comandor oscileaz\`ntre 3.000 [i 4.500 de lei. Spre compara]ie,medicii primari c=[tig\ o pensie medie de1.700 de lei, `n timp ce media pensiilor celor-lal]i medici ajunge undeva la 1.100 de lei.Profesorii din `nv\]\m=ntul preuniversitar iesla pensie cu un venit mediu de 1.400 de lei, iar`nv\]\torii cu 1.100 – 1.200 de lei. Un maior,

pe de alt\ parte, are o pensie de 3.400 de lei, iarlocotenent coloneii c=[tig\ pensii cuprinse ntre3.000 [i 4.000 de lei. Mai[trii militari [i plu-tonierii c=[tig\ pensii `ntre 1.800 [i 2.000 delei. Func]ionarii publici, pe de alt\ parte, aupensii care variaz\ `ntre 800 [i 1.200 de lei, `nfunc]ie de grad [i de specializare. Statul rom=nva cheltui `n 2011 aproximativ 1,2 miliarde deeuro pentru a pl\ti pensiile fo[tilor angaja]i dinArmat\, Poli]ie [i Servicii Secrete, care sunt de2,4 ori mai mari dec=t pensiile normale.

Miza recalcul\rii pensiilor militare


Nici singurul rom=n care azburat vreodat\ `n spa]iu nu asc\pat de sc\derea pensiilor mil-itare. Ba mai mult, statul i-a scosdin acte cei trei ani de [edere `nfosta Uniune Sovietic\, perioad\`n care cosmonautul DumitruPrunariu s-a preg\tit pentruistoricul zbor `n spa]iu, din mai1981. ~n ianuarie 2011, Prunariua primit doar 30% din valoareapensiei din decembrie 2010.

Pensie redus\ cu 70%

“Pe vremea lui Ceau[escu eraun banc cu mine. Se zicea c\atunci c=nd cand m-a[ fi `ntorsdin Cosmos a[ fi fost `ntrebat:Prunariu, cum consider\m zilelealea de stat `n Cosmos? Zilelibere sau concediu f\r\ plat\?”Dumitru Prunariu face haz denecaz dup\ ce s-a trezit f\r\ 70 lasut\ din pensie dintr-un motiv,spune el, halucinant: pentru ceitrei ani c=t s-a preg\tit `n URSSpentru zborul `n spa]iu [i pentruc\l\toria `n Cosmos `n sine, nuexist\ documente justificativeluate `n considerare la recalcu-

larea pensiei. Prunariu, care estegeneral [i pensionar militar, apovestit c\ a c\utat prin toateunit\]ile militare pe unde a fostangajat h=rtiile cerute, pe care le-a trimis apoi la minister.

“Nu-mi face deloc pl\cere s\abordez acest subiect. Am depus`n luna decembrie documentelede salarizare pe care le-am avutde la `nceputul carierei mele [iacum, `n ianuarie, pensia mi-avenit 30 la sut\ din valoarea pecare am avut-o `n decembrie. Nu[tiu dac\ au fost luate `n consid-erare acele documente. {tiu c\anumite date lipsesc, adic\ exactperioada `n care am fost `npreg\tire pentru spa]iul cosmic.Nu s-au g\sit documentele dinmomentul `n care am intrat `navia]ia militar\, din 13 martie1978, p=n\ c=nd m-am `ntors dinpreg\tire timp de trei ani de ziledin or\[elul stelar [i mi-am`nceput activitatea oficial\ lacomandamentul avia]iei militare.Doar de atunci mi se g\sescsalarizarea [i documentele justi-ficative”.

~ntrebat ce pensie are,Prunariu a precizat c\, dup\t\iere, ce i-a r\mas ì ajunge s\pl\teasc\ dou\ luni `ntre]inerea labloc. El a precizat c\ beneficiaz\[i de un salariu de cercetare, fiindangajatul unei asocia]ii [tiin]ificecare are contract cu Agen]iaSpa]ial\: “Am ie[it la pensie ca

s\-mi p\strez [i pensia militar\, [isalariul. Eu am luat anii trecu]iun credit s\ cump\r un aparta-

ment, pe care se duceau dou\treimi din salariu. O parte dincredit `l compensam din pensie”.

Prunariu, umilit: pensia i-a fost redus\ cu 70%

Ministerul Ap\r\rii a procesat la cerere aproape25.798 de pensii. Dintre acestea, 7.505 sunt mai mici.Printre ele se num\r\ [i pensiile lui Dumitru Prunariu,Cristian }opescu, Cristian Ga]u sau Ivan Patzaichin.

Dumitru Prunariu este singurul rom=n care a zburat vreodat\ `n spa]iul cosmic

}opescu: “Am crezut `n ministrul Oprea”

Cristian }opescu, general debrigad\ cu o stea [i senator PNL, adeclarat c\, `n urma procesului derecalculare a pensiilor militare, [ipensia sa a fost mic[orat\ cu nou\milioane de lei vechi.

“{i mie mi s-a redus pensia. Cunou\ milioane. Aveam 2.500 de lei [iacum am 1.600. Este drept c\ nu amdepus acele adeverin]e care s-aucerut, dar chiar dac\ le depuneam,probabil c\ r\spunsul era acela[i”, adeclarat Cristian }opescu.

Senatorul PNL a precizat c\ a avutdeplin\ `ncredere `n promisiunea ministrului Ap\r\rii, GabrielOprea, c\ nicio pensie mai mic\ de 3.000 de lei nu va fi diminu-at\. “Am crezut. Sigur c\ l-am crezut pe domnul ministru Oprea,c=nd a ap\rut `n Senatul Rom=niei. Eram de fa]\ c=nd a spus c\ `[iva asuma responsabilitatea politic\ [i consecin]ele dac\ vreo pen-sie mai mic\ de 3.000 de lei se va mic[ora”.

Prunariu, dup\reducerea pensiei:“Îmi mai ajunge doar pentru telefon”

Ga]u: “A[tept s\ fie aplicat\ decizia ~CCJ”

Reputatul sportiv Cristian Ga]u, actualulpre[edinte al Federa]iei Rom=ne deHandbal, are gradul de general `n rezerv\.Dup\ recalcularea pensiilor militare, fostu-lui handbalist i-au fost t\ia]i 70% din bani.“Primesc acum 16 milioane de lei. Eu nufac politic\, dar a[tept s\ fie pus\ `n apli-care decizia ~naltei Cur]i de Casa]ie [iJusti]ie”, a men]ionat Ga]u.

Patzaichin: “M\ simt umilit”

Ivan Patzaichin, fost\ mare glorie asportului rom=nesc, a ie[it la pensie cugradul de colonel [i avansat ulterior lagradul de general `n rezerv\. El este pro-fund dezam\git de m\surile luate deGuvernul Rom=niei, care a dispust\ierea pensiilor militare. “P=n\ lataierea pensiilor, aveam 2.700 de lei,acum mai am doar 1.700 de lei brut,probabil 1.500 de lei net. Pur [i simplu,m\ simt umilit”, a declarat Patzaichin.


Chiar dac\ mai sunt patru anip=n\ la alegerile preziden]ialedin 2014, partidele [i strategii lorau `nceput s\ `[i fac\ calculele [is\ se g=ndeasc\ ce candidat ar ficel mai bun pentru prima demni-tate din statul rom=n. Un sondajrealizat de CSCI `n luna ianuarie,la cererea Realitatea TV, ìplaseaz\ pe Crin Antonescu [i peAdrian N\stase pe primele locuri`n topul preferin]elor rom=nilorpentru o eventual\ preluare aPre[edin]iei. Alexandru Atha -nasiu ar putea fi o variant\ a PSD

pentru candidatul la Pre[edin]ie.Astfel, pre[edintele PNL, CrinAntonescu, ar ob]ine 39% dininten]iile de vot, `n timp cepre[edintele Consiliului Na]ionalal PSD, Adrian N\stase, ar ob]inedoar 21%.

Pe locul 3 `n preferin]elerom=nilor se afl\ DanDiaconescu, cu 12%, urmat deCorneliu Vadim Tudor, cu 8%,Teodor Baconschi [i GeorgeBecali - ambii cu c=te 5%, dar [iKelemen Hunor, cu 3%.

Athanasiu, `n c\r]i pentru Cotroceni

Sociologul Vasile D=ncu anal-izeaz\ optiunile pe care le-aravea `n acest moment PSD pen-tru testarea unor candida]i la

pre[edin]ie, `n contextul tot maiprobabil al unei alian]ePSD/ACD. “Dup\ cum cunosceu PSD, dorin]a lui Ion Iliescu vafi s\ fie testat un candidat dest=nga clasic, cu pedigree, profe-sorul Alexandru Athanasiu, unintelectual tot mai prezent `nspa]iul televizual al politicii.Probabil c\ o alt\ genera]ie vag=ndi mai pragmatic, `n favoarealui Adrian N\stase. ~n contextul`n care Victor Ponta a renun]at lacompeti]ia pentru pre[edin]ie `nfavoarea pozi]iei de premier,problema r\m=ne una serioas\.

PSD trebuie s\ `mping\ `n com-peti]ia intern\ pentru candidaturala pre[edin]ie un candidat foartebun, care s\ poat\ fi partenerpentru Crin Antonescu, chiardac\ la final ar fi ales acesta dinurm\. `n caz contrar se va pierdedin electoratul de st=nga care tre-buie motivat chiar pentru a-l votape Antonescu”.

~ntr-o asemenea variant\, son-dajele pentru preziden]iale alealian]ei PSD/ACD ar putea testanumele lui Athanasiu, Nastase,Antonescu [i, probabil, Voi -culescu.

Antonescu, `n lupt\ cu N\stase la preziden]iale `n 2014

Partidele `[i fac strategiile pentru preziden]ialeledin 2014. Numele liderului liberal, Crin Antonescu, afost avansat ca [i viitorul candidat la pre[edin]ie `n2014 din partea unei mari alian]e a Opozi]iei, `ns\negocierile dintre PNL [i PSD deocamdat\ treneaz\.Pe acest fond, `n laboratoarele PSD sunt vehiculatenume precum Adrian N\stase sau AlexandruAthanasiu, pentru b\t\lia pentru cea mai important\func]ie `n stat.

Antonescu [i N\stase,pe primele locuri `ntopul preferin]elorrom=nilor

Crin Antonescu, candidat al Opozi]iei unite

Crin Antonescu-pre[edinte, Victor Ponta, premier. Acest tandemar putea fi cuprins `n `n]elegerea dintre social-democra]i [i liberalipentru constituirea unei mari alian]e a Opozi]iei.

Pentru alegerile locale [i parlamentare din 2012 se va merge peprincipiul parit\]ii. “Suntem aproape [i suntem hot\r=]i s\ construimo asemenea alian]\, pe principiul parit\]ii”, a declarat pre[edintelePNL, Crin Antonescu. Nu de aceea[i p\rere este pre[edintele deonoare al PSD, Ion Iliescu. Remarca liderului de onoare al PSD arat\totu[i c\ negocierile nu sunt chiar la final, `n ciuda optimismului lid-erilor Victor Ponta [i Crin Antonescu.

Liberalii s-au men]inut pe pozi]ie: egalitate cu PSD pe liste.“Acest principiu `nseamn\, poate, un sacrificiu aritmetic din parteaPSD, dar [i un sacrificiu la nivelul imaginii din partea PNL”, a expli-cat Crin Antonescu. Surse din cele dou\ forma]iuni sus]in c\ proto-colul va preciza - chiar dac\ nu nominal - [i faptul c\ premierulviitoarei alian]e va fi dat de PSD, cel mai probabil `n persoana luiVictor Ponta, iar candidatul comun la preziden]iale va fi reprezentan-tul PNL, Crin Antonescu. ~n viitorul protocol se va preciza foarteclar [i c\ actualii parlamentari ai partidelor care `ncheie Alian]a `[ivor p\stra locurile eligibile.

Bucure[tenii `[i aleg primarul anul viitor

A mai r\mas un an [i ceva p=n\ la alegerile pentru Prim\riaCapitalei. Cine intr\ `n cursa electoral\? Deocamdat\ o singur\certitudine: Sorin Oprescu. Nume vehiculate sunt multe: MarianVanghelie, Cristian Popescu-Piedone, Elena Udrea, DanDiaconescu, Liviu Negoi]\ [i lista este deschis\, relateaz\ Puterea.

P=n\ acum, un singur candidat [i-a anun]at inten]ia de a intra `ncursa din 2012 pentru Prim\ria General\. Sorin Oprescu, actualulprimar general, a declarat s=mb\t\, 22 ianuarie, `n cadrul uneiemisiuni televizate, c\ va candida pentru un nou mandat, deoarece`[i dore[te s\ finalizeze toate proiectele pe care le-a `nceput. `ntre-bat de posibilii s\i contracandida]i, Oprescu este de p\rere c\ dac\numele vehiculate sunt corecte, “va fi o pies\ de teatru benefic\pentru bucure[teni”. Oprescu nu este de ignorat deoarece popular-itatea lui este constant\, dac\ nu `n cre[tere.

Un alt nume cu greutate vehiculat pentru Prim\ria Bucure[tiu-lui este Cristian Popescu-Piedone, primarul sectorului 4, dinpartea conservatorilor, personaj ce se situeaz\ bine `n sondaje.

Adversar posibil al candidatului Piedone este pesedistulMarian Vanghelie, actualul primar al sectorului 5. De[i a declaratcu ceva timp `n urm\ c\ este dispus s\ `l sus]in\ pentru prim\riepe Sorin Oprescu, recent `ntors din America, acesta se poate s\ firevenit `n ]ar\ cu g=nduri noi. Vehicul=ndu-se c\ aceast\ vizit\ depeste Ocean este `nceputul unei campanii electorale, numele s\u`nc\ st\ `n picioare pe lista candida]ilor din 2012.


Autoritatea Electoral\ Per -manent\ a finalizat proiectul deCod Electoral privind toatetipurile de alegeri din Rom=nia,urm=nd ca reprezentan]ii AEP s\poarte o serie de discu]ii cu lideriipartidelor politice pentru a con-veni un proiect comun.

Noua lege electoral\ propus\de AEP prive[te at=t alegerilelocale, parlamentare, europarla-mentare, preziden]iale, c=t [i ref-erendumurile. Ca o modificaremajor\, AEP consider\ necesarmajorarea perioadei de campanieelectoral\ la 90 de zile, `n con -di]iile `n care p=n\ acum aceast\campanie se desf\[ura timp de 30de zile.“Se interzice modificarealegii `n anul `n care au loc alegerigenerale, respectiv dup\ anun -]area datei unui referendumna]ional. ~ntr-o circumscrip]ieelectoral\ sau `ntr-un colegiu uni-nominal pot avea loc alegerinumai `n cazul `n care pe bulet-inul de vot sunt `nscri[i cel pu]in

doi candida]i sau dou\ liste decandida]i, dup\ caz. Este permis\numai distribuirea sau primireade tip\rituri electorale”, se arat\ ndocumentul AEP.

Urne transparente

Totodat\, se propune ca urnelede vot s\ fie transparente, iarloca]iile sec]iilor de votare s\ fiecertificate de c\tre AEP. Deasemenea, proiectul prive[te crea -rea unui corp permanent defunc]ionari electorali, gestionat deAEP, compus din persoane care s\`ndeplineasc\ func]iile depre[edinte/loc]iitor al birourilorelectorale ale sec]iilor de votare.Mai mult, AEP propune o enu-merare a cazurilor care sunt con-

siderate fraud\ electoral\.Deasemenea, `n ceea ce prive[te dataalegerilor, acestea se vordesf\[ura `n a treia duminic\ alunii noiembrie pentru alegerileparlamentare [i preziden]iale,respectiv prima duminic\ a luniiiunie pentru alegerile locale.

Bugetul de stat, sursa de finan]are

Pre[edintele Traian B\sescu adeclarat, de cur=nd, c\ o solu]iepentru stoparea mitei electoraleeste finan]area campaniilor elec-torale de la bugetul de stat, prinintroducerea standardelor de costpentru candida]i, astfel `nc=t, dac\ace[tia “au b\ut la c=rcium\”banii, vor trebui s\-i returneze.

“Trebuie s\ avem for]\ s\ `ntre-rupem mita electoral\ [i s\cur\]\m alegerile: asum=ndu-nestandarde de cost pe fiecare can-didat [i d=ndu-i banii din bugetulde stat sau din bugetul local. Estesingura solu]ie s\ termin\m cuclientela din afara clasei politice[i v\ asigur c\ este infinit maiieftin a[a, dec=t ceea ce se`nt=mpl\ acum”, a spus B\sescu.

El a explicat c\, dac\ ace[tibani vin din bugetul de stat, can-

dida]ii vor trebui s\-i justifice prinfacturi, fiind clar stipulat pe ce potfi cheltui]i. B\sescu a mai spus c\ace[ti bani vor trebui da]i `napoi,“dac\ i-a b\ut la c=rcium\”. “Dac\l\s\m la liber finan]area partide-lor, nu vom face mare lucru `ncur\]area clasei politice. Atunci iadin afara partidului [i ì pune `ncolegiul X. Ar fi foarte s\n\tospentru clasa politic\”, a continuatB\sescu.

Institutul pentru PoliticiPublice precizeaz\ c\ nu esteatributul [efului statului s\ inter-vin\ `n activitatea de legiferare,indiferent de domeniul vizat.

Potrivit IPP, m\surile pentrueliminarea mitei electorale “nu aunicio leg\tur\ cu sub ven]ionareacampaniilor candida]ilor din banipublici [i nici cu finan]area par-tidelor `n general”. “Pre[edintelear trebui s\ trag\ un semnal dealarm\ c\tre institu]iile abilitate s\aplice legea atunci c=nd se con-stat\ cazuri de mit\ electoral\, `nloc s\ ofere solu]ii legislative.Oricare ar fi plafonul maxim decheltuieli stabilit prin lege, celcare se folose[te de asemeneamijloace `n campanie, o va face `ncontinuare, indiferent de undeprovin banii”, avertizeaz\ IPP.

Noul Cod Electoral:Campanie de 3 luni

Joacă şi la noul Win For Life Gold,

poţi câştiga până la 10.000€ pe lună, timp de 30 de ani.

TRAIEŞTE CA ÎN AL ZECELEA CER.

În agenţiile loto Sisal.

Consultaţi prevederile referitoare la joc publicate pe siturile

sisal.net şi giochinumerici.info sau disponibile în agenţiile loto.

În cazul mai multor câştigători la aceeaşi extragere, suma

va fi împărţită între câştigătorii în drept.

TIMP DE

30 DE ANI

~

Alegerile locale se vor desf\[ura în prima duminic\ a lunii iunie,parlamentarele `n a treiaduminic\ din noiembrie

Autoritatea Electoral\ Perma nen -t\ (AEP) a reu[it s\ elaboreze un CodElectoral pe care l-a pre zentat repre -zentan]ilor partidelor politice, ur -mând s\ fie în curând supus dezba-

terii publice. De altfel, [eful sta tului asugerat modificarea legisla]ie elec-torale, prin subven]ionarea de labugetul de stat direct a candida]ilorla alegeri, put=nd astfel fi stopat\

mai eficient mita electoral\. Ideea afost aplaudat\ de oameni po litici pre-cum Ion Iliescu sau Cristian Preda,dar catalogat\ de IPP drept interfer-en]\ `n legislativ a pre[edintelui.

Noul Cod Electoral:Campanie de 90 de zile [i urne transparente


Din punct de vedere al repar-ti]iei politice, afacerile mergaproape simetric cu repartizareamandatelor: 24 de parlamentariav=nd afaceri cu statul sunt aiPDL, 20 de la PSD, 15 PNL, 9UDMR, iar c=te unul au conser-vatorii, progresi[tii, indepen -den]ii [i Forumul Democrat alGermanilor din Rom=nia. Dinpunct de vedere al reparti]ieipolitice, afacerile merg aproapesimetric cu repartizarea man-datelor: 24 de parlamentariav=nd afaceri cu statul sunt aiPDL, 20 de la PSD, 15 PNL, 9UDMR, iar c=te unul au conser-vatorii, progresi[tii, indepe -nden]ii [i Forumul Democrat alGermanilor din Rom=nia.

Nume sonore

~n list\ figureaz\ numesonore, precum Elena Udrea,Sorina Pl\cint\, Silviu Prigoan\,Valeriu Tab\r\, Verestoy Attila,Dan Nica, Relu Fenechiu, DanVoiculescu. `ns\ pomeni]ii, cuexcep]ia ultimului, de[i sepozi]ioneaz\ `n jum\tatea supe-rioar\ a clasamentului, `ntre cei72, din punctul de vedere al val-orii contractelor cu statul, nuocup\ primele pozi]ii. Acestea lerevin unor parlamentari maipu]in cunoscu]i, dar care au`ncasat [i mai `ncaseaz\ sume dezeci de milioane de euro de laautorit\]i locale sau centrale,companii de stat, regii autonome.A[a sunt senatorii Ion Toma(afaceri de 22,5 milioane deeuro) [i Florin Constantinescu(16 milioane de euro) [i deputa]iiConstantin Mazilu (13,5 mil-ioane de euro), Florin Anghel

(11,7 milioane de euro), HoriaTeodorescu (9 milioane de euro),Gheorghe Ana (5 milioane deeuro). Un alt gen de campionabsolut este senatorul democrat-liberal Petru Ba[a, care are numai pu]in de 617 contracte`ncheiate `n ultimii doi ani cuinstitu]ii ale statului, aproapetoate aceste contracte fiindob]inute prin `ncredin]are direct\.

Un pedelist are 617 de contracte cu statul

Ziarul G=ndul i-a intervievatpe c=]iva dintre parlamentarii-campioni ai afacerilor cu statul,pun=nd c=teva `ntreb\ri simple:

Sunt profitabile afacerile cu stat-ul? Li se pare moral ale[ilor s\aib\ afaceri at=t de consistente custatul? Vor continua s\ fac\ afac-eri cu statul? Atitudinea general\a fost de ocolire a subiectului.

Petru Ba[a, senator PDL: “Tre -buie s\ r\spund, cumva, [i pentruce am f\cut `nainte de a m\na[te?” ~ntrebarea de mai sus asenatorului, c\tre reporterulG=ndul este legat\ de un contractde 240.310 lei (aproximativ66.000 de euro, la cursul de atun-

ci), `ncheiat de firma sighi[ore-anului Petru Ba[a cu Prim\riaSighi[oara, `n august 2008 - c=ndBa[a era doar candidat de sena-tor. “Dac\ \sta e un contractmare, ce s\ mai zic? ~n plus, afost contractat `nainte de adeveni senator. Ce pot faceacum, trebuie s\ r\spund, cumva,[i pentru ce am f\cut `nainte de am\ na[te?”, scrie G=ndul.

Petru Ba[a are, prin firmele lacare este asociat, 617 contracte cuentit\]i statale. E adev\rat, launele dintre firme Ba[a esteac]ionar minoritar, iar multe din-tre contracte au valori mici saurelativ mici, fiind `ncheiate pentrufurnizarea serviciilor de teleco-munica]ii sau pentru publicareaunor anun]uri publicitare. “Pentrufiecare articola[ s-a f\cut contract,pentru fiecare abonament s-af\cut contract. Dac\ aduna]i toatecontractele ajunge]i la valori dec=teva mii de euro, ceea ce nu secompar\ cu milioanele contrac-tate de al]ii”, sus]ine demnitarul,citat de publica]ie.

258 de milioane de euro, `n buzunarele ale[ilor

Parlamentarii fac afaceri cu statulPeste 70 de parlamentari au

afaceri cu statul, acestea `nsum=ndpeste 258 de milioane de euro, con-form ultimelor declara]ii de in -

terese publicate `n baza legii pri -vind integritatea `n exercitareafunc]iilor [i demnit\]ilor publice,scrie G=ndul. Spre exemplu, 24 din

137 de senatori au afaceri declarate`n sum\ de 33,4 milioane de euro,iar 48 de deputa]i din 334 au afac-eri de 224,8 milioane de euro.

Deputat PDL, colaborator al Securit\]ii

Deputatul pedelist Sorin Buta a fost colaborator al Securit\]ii.~CCJ a respins pe 20 ianuarie recursul `nainte de deputatul PDL deArge[ cu privire la verdictul dat de CNSAS privind colaborarea sacu Securitatea. Potrivit statului PDL membrii partidului nu au voies\ fi fost colaboratori ai fostei poli]ii politice. Mai mul]i lideri aiPDL au refuzat s\ comenteze ce se va `nt=mpla cu Buta. CNSASsus]ine c\ deputatul PDL Sorin Buta ar fi furnizat organelor fosteiSecurit\]i informa]ii legate de studen]ii str\ini caza]i `n complexulstuden]esc “Tei”, fiind “recompensat” cu bani pentru faptele sale,informeaz\ HotNews. CNSAS arat\ c\ Sorin Gheorghe Buta ar fifost recompensat b\ne[te de Securitate. Astfel, potrivit unei chi-tan]e din 9 decembrie 1983, informatorul “Horia” a semnat pentruprimirea sumei de 500 de lei pentru “aport informativ”.

O alt\ chitan]\ semnat\ “Horia”, din 24 mai 1984, arat\ c\ aces-ta a primit suma de 800 de lei pentru “sprijinul acordat”. Potrivitunei note de constatare, Sorin Buta ar fi fost recrutat `n calitate decolaborator de Securitatea Municipiului Bucure[ti, pe data de 22ianuarie 1981, semn=nd angajamentul pe 22 ianuarie 1983, subnumele conspirativ “Horia”.

Udrea, Pl\cint\,Prigoan\, Tab\r\,Fenechiu sauVoiculescu, `n topulafaceri[tilor

72 de parlamentarifac afaceri cu statul.Cei mai mul]i sunt de la PDL!


Comparativ cu ianuarie 2008,`nainte de criza economic\ `nacest an num\rul celor care auaplicat pentru un loc de munc\ acrescut de patru ori.

IT-ul, cel mai c\utat domeniu

Firmele din IT au creat peste7.100 de noi locuri de munc\ `nEuropa `n ultimul trimestru din2010. Medicii, inginerii [i IT-i[tiic=[tig\ `ntre 5.000 [i 10.000 deeuro lunar `n afara ]\rii, potrivitdatelor furnizate de firmele derecrutare. Un sondaj realizatrecent de reprezentan]ii site-uluide recrutare Myjob arat\ c\aproape 60% dintre cei carede]in specializ\ri `n inginerie [iIT&C ar p\r\si Rom=nia `nfavoarea altor ]\ri cu un nivel detrai mai ridicat [i o mai mare sta-bilitate. Se p\streaz\ [i seaccentueaz\ tendin]a din 2010,

c=nd at=t ofertele, c=t [iaplica]iile pentru joburi `nstr\in\tate au devenit mai spe-cializate, adresate profesi -oni[tilor din domenii ca Me -dical/Farmacie, Ingi nerie/Tehno -logie, IT&C etc. “Do vada estefaptul c\ din top 10 al aplica]iilorau disp\rut ]\ri precum Grecia,cu o ofert\ `n continuare bogat\`n ceea ce prive[te locurile demunc\ sezoniere, adresate per-sonalului necalificat sau pu]incalificat”, se mai arat\ `n comu-nicatul MyJob.ro.

Unul dintre posturile cu celemai multe aplica]ii pe site-uluide recrutare Myjob `n aceast\perioad\ este tocmai un job de

educatoare/`nv\]\toare/profe-soar\, ce a `nregistrat deja peste4.200 de doritori.

Reloc\ri `n Rom=nia

Pe de alt\ parte, relocarea unorfabrici de componente auto dinVestul Europei `n ]\ri estice pre-cum Rom=nia pozi]ioneaz\ sec-torul auto `n topul joburilor noucreate, potrivit EuropeanRestructuring Monitor.

Restruc tur\rile de afaceri nuaduc doar concedieri, ci creeaz\[i noi locuri de munc\, se arat\ `nraportul realizat trimestrial deEurofound. Produc]ia auto a creatcele mai multe noi joburi `nEuropa `n ultimul trimestru din

2010, aprox. 7.470, potrivitraportului ERM. Urmeaz\ dome-niul IT, cu 7.120 de noi locuri demunc\, [i retailul, cu 3.606 pos-turi. ~n top figureaz\ [i alte activ-it\]i de business, precum out-sourcingul - 4.375 locuri demunc\ [i intermedierile financia-re - 3.050 joburi.

~n Rom=nia, estim\rile decre[tere a num\rului de angaja]i`n industria auto sunt foarte opti-miste pentru 2011 - cel pu]in7.000 de noi joburi ar putea fiocupate anul acesta. Firmele dinIT sunt, de asemenea, printre ceimai activi angajatori pe pia]alocal\, nume ca HP, Intel, Oracle,Google sau Dell anun]=nd inten]iiserioase de recrutare pentru 2011.

Num\rul celor care aplic\ pentru un loc de munc\`n str\in\tate este dublu fa]\ de perioada similar\ aanului trecut, conform statisticilor site-ului de re -crutare Myjob. Cei mai activi c\ut\tori de joburi `ntr-o alt\ ]ar\ sunt medicii, asisten]ii medicali, farmaci[tii,inginerii [i speciali[tii IT. ~n acela[i timp, ace[tia sunt[i cei mai c\uta]i de c\tre angajatorii din str\in\tate.}\rile preferate de rom=ni sunt Germania, MareaBritanie, Fran]a, Spania, Austria, Cipru, Belgia,Italia, Danemarca [i Elve]ia.

{omerii, cu g=ndul la un job `n str\in\tate

Num\rul candida]ilor care`[i caut\ de lucru `n afara]\rii s-a dublat `n 2011

}\rile preferate derom=ni suntGermania, MareaBritanie [i Fran]a

Cel mai activ c\ut\tor de joburi dinRom=nia este un b\rbat de 36 de ani dinBucure[ti care activeaz\ `n domeniul finan]e-b\nci. Acesta a trimis 7.740 de CV-uri `n cur-sul anului 2010, potrivit datelor furnizate pen-tru Realitatea de site-ul de recrutare eJobs.ro.Pe locul doi `n topul c\ut\torilor de joburi din2010 se afl\ tot o persoan\ din Bucure[ti, `nv=rst\ de 26 de ani, din domeniul Secretariat-Rela]ii clien]i, care a trimis 5.900 de CV-uri

c\tre angajatori. “~n aceast\ perioad\ este nor-mal\ cre[terea num\rului de aplica]ii ale unuisingur candidat, ]in=nd cont de num\rul maimic al anun]urilor, fa]\ de perioada dedinainte de 2009”, a declarat Laura Chilom,HR Consultant `n cadrul eJobs.ro.

Potrivit acesteia, mul]i din cei care trimitmii de CV-uri nu sunt f\r\ serviciu la ora actu-al\, ci au un job, `ns\ `ncearc\ s\-[i g\seasc\un loc de munc\ mai bun, cu alte beneficiisalariale sau extrasalariale.

“Cu siguran]\ tinerii sunt mai disp[i s\aplice la c=t mai multe joburi, indiferent dac\acestea corespund studiilor sau experien]eilor anterioare. Paleta de domenii pentru caretinerii pot aplica este mult mai vast\ decat ceaa domeniilor care ofer\ locuri de munc\ pen-

tru persoanele de peste 50 de ani”, explic\Laura Chilom.

{i specialistul HR George Butunoiu este dep\rere c\ acei candida]i care trimit mai multeCV-uri au [anse mai mari s\ fie chema]i lainterviurile de angajare, `n condi]iile `n carerata de r\spuns a angajatorilor este de doar 1-2%. Dac\ nu ai un CV cu care [tii c\ mergi lasigur [i c\ destinatarii aplica]iilor vor fiimpresiona]i [i te vor chema de `ndat\ la inter-viu, atunci trebuie s\ te preg\te[ti de un pro-ces lung de recrutare, cu sute de CV-uri trim-ise. Cine va aborda serios procesul de c\utarea propriului job va lua la fel de `n serios [ijobul `n sine, c=nd `l va primi”, spuneButunoiu. Recordul anterior de CV-uri trim-ise era de 6.900 aplica]ii `n 2009.

Rom=nii trimit mii de CV-uri

“Din ‘90 p=n\ acum, am pier-dut patru milioane de locuri demunc\. O parte din fo[tii salaria]iau plecat `n afar\, o parte auintrat `n [omaj, o parte pur [i sim-plu nu lucreaz\, iar al]ii lucreaz\la negru. O solu]ie ar fi s\ se con-struiasc\ din nou fabrici, pentruc\ nu toat\ lumea poate lucra cav=nz\tor `n hipermarket”, credeVladimir Pasti, sociolog [i poli-tolog specializat `n studiereaevolu]iilor politice [i sociale aletranzi]iei rom=ne[ti, citat dezf.ro.

Dac\ `n 1990 `n Rom=niaexistau 8,1 milioane de salaria]i[i 3,6 milioane de pensionari,raportul s-a inversat dramatic `nultimii 20 de ani. Acum exist\5,5 milioane de pensionari [i 4,3milioane de salaria]i. Bugetulasigur\rilor sociale nu se maipoate sus]ine singur din`ncas\rile din contribu]iile oblig-atorii la sistemul de pensii caurmare a major\rii pensiilor cu50% `n 2007.

~n var\, speciali[tii dinMinisterul Finan]elor estimau c\,pentru 2011, bugetul de stat arurma s\ sus]in\ bugetul de pensiicu 2-3 miliarde de euro.

Cine mai lucreaz\ `n Rom=nia

Potrivit datelor Statisticii, `nRom=nia num\rul persoanelorocupate este de 9,3 milioane.Dar: din totatul popula]iei de 2,4milioane cu v=rsta `ntre 55 [i 64de ani doar 1,02 milioane suntocupate. Dintre ace[tia doar 0,42milioane lucreaz\ `n mediulurban, put=ndu-se spune cu omai mare acurate]e c\ sunt, defapt, salaria]i [i, deci, contribuie

la buget cu taxe [i impozite. Dintotalul popula]iei cu cu v=rste`ntre 45 [i 54 de ani (2,8 milioanede persoane) sunt ocupate 2,2milioane de persoane, dintre caredoar 1,3 milioane `n mediulurban [i 0,9 milioane persoane `nmediul rural.

Din cele 3 milioane persoanecu v=rste `ntre 35 [i 44 de ani,doar 2,7 milioane sunt ocupate -1,5 milioane `n mediul urban [i1,2 milioane `n mediul rural. ~ntotal, din `ntreaga popula]ie ocu-pat\ de la v=rsta de 15 ani [i p=n\dup\ v=rsta de 65 de ani, 5,1 mil-ioane lucreaz\ `n mediul urban [i

4,3 milioane `n mediul rural.Practic, cu adev\rat conteaz\ cat-egoria care lucreaz\ `n mediulurban pentru c\, `n majoritate,aceasta este angajat\ [i pl\te[tetaxe [i impozite, dar [icontribu]iile la pensii din careeste achitat dreptul la pensie.

Peste 5 milioane de pensionari

Statisticile Casei Na]ionale dePensii [i alte Drepturi deAsigur\ri Sociale arat\ c\, `nnoiembrie trecut, din cei 5,49 demilioane de pensionari doar 3,8

milioane atinseser\ limita dev=rst\ complet\ pentru a ie[i lapensie. Dintre ace[tia, doar 2,1milioane aveau [i limita de v=rst\[i stagiu complet de cotizare.Adic\ mai pu]in de jum\tate dinnum\rul total de pensionari.Aproape 1,7 milioane de pen-sionari aveau limita de v=rst\pentru a ie[i la pensie, dar stagiulde cotizare incomplet. 127.000de pensionari erau `nregistra]i `nnoiembrie trecut cu pensie antic-ipat\ par]ial\.

Ceea ce uluie[te `ns\ estenum\rul masiv al pensionarilorcu pensii de invaliditate. Un con-trol dispus anul trecut de Guverna scos la lumin\ sute de cazuri `ncare o astfel de pensie a fostob]inut\ cu `nc\lcarea legii, cucertificate medicale falsificate.Presa a relatat despre [oferi care`n acte sunt orbi sau despre ologicare merg cu bicicleta.

~n Rom=nia sunt 40.000 depensionari cu gradul I de invalid-itate, 490.000 cu gradul II deinvaliditate [i 336.000 cu gradulIII de invaliditate. Trebuie spus`ns\ c\ num\rul pensiilor deinvaliditate a sc\zut din ianuarietrecut p=n\ `n noiembrie cu peste40.000, ceea ce arat\ c\ con-troalele dispuse de administra]ie[i-au f\cut, `ntr-un fel, efectul. ~nRom=nia mai sunt, de asemenea,648.000 de pensii de urma[. Unapeste alta, toate aceste pensii`nseamn\ 10 miliarde de euroanual, bani care sunt pl\ti]i dincontribu]iile celor patru milioanede angaja]i, dar [i direct de labugetul de stat (peste 1,5 mil.euro `n 2009) `ntruc=t bugetulpensiilor nu face fa]\ acestorcheltuieli.


Rom=nia, ]ara asista]ilor

Dou\ milioane de rom=ni, inactiviEste [tiut faptul c\ Rom=nia este

]ara asista]ilor social, nu mai pu]inde 6 milioane de rom=ni fiind `naceast\ situa]ie. ~n plus, din cele 5,2milioane de persoane care au acum

`ntre 45 [i 65 de ani (v=rsta de pen-sionare la b\rba]i potrivit noii legi apensiilor), dou\ milioane sunt inac-tive, potrivit zf.ro. Suma reprezint\aproape jum\tate din pensionarii

din Rom=nia care anul trecut aufost `n num\r de aproape 5,5 mil-ioane de persoane. Spre compara]ie,num\rul angaja]ilor la finele anuluitrecut era de 4,3 milioane.

40% dintre persoanelecu v=rsta cuprins\`ntre 45 [i 65 de ani nu lucreaz\

Doar 4,3 milioane de rom=ni lucreaz\ `n mediul privat

Din ‘90 p=n\ acum,am pierdut patrumilioane de locuri de munc\”

“

Legea pensiilor, modificat\Legea pensiilor a fost modificat\, iar v=rsta de pensionare a

crescut la 65 de ani pentru b\rba]i [i 63 de ani pentru femei.Guvernul vrea ca p=n\ `n 2020 s\ echilibreze bugetul de pensiiastfel `nc=t s\ nu mai fie nevoie de interven]ia bugetului de statpentru sus]inerea pensiilor. Cum o va face acest guvern sauviitorul r\m=ne de v\zut. Profesorul de drept constitu]ional IoanStanomir afirm\ c\ via]a oric\rui Executiv va fi grea dac\ Justi]iase amestec\ `ntotdeauna `n actele administrative, cum s-a`nt=mplat cu pensiile speciale. `n aceste condi]ii, este dificil s\faci reform\ mai ales `ntr-un sistem at=t de sensibil cum este sis-temul de pensii, arat\ el.


“Este cea mai mare provocarepentru Rom=nia `n perioadaurm\toare. Noi putem s\ `nchi-dem pr\v\lia [i s\ ne facem baga-jele dac\ nu reu[im s\ absorbimmai multe fonduri. Suntem, dinp\cate, [i trebuie s\ o spunem pe[leau, ultimii din Europa `n ceeace prive[te absorb]ia real\ a fon-durilor europene”, a spusBorbely, citat de Mediafax.

Acesta a afirmat c\ la minis-terul pe care `l conduce situa]iaeste mai bun\ dec=t `n altedomenii, deoarece fondurilecheltuite `n acest sector sunt maimari. “Ministerul Mediului st\mai bine, pentru c\ suntem print-re primele trei ministere `n ceeace prive[te absorb]ia, dar nu ne`nc\lze[te acest fapt. Nu ne

`nc\lze[te nici faptul c\ noi amputea spune c\ noi doar ges-tion\m aceste proiecte mari, pen-tru c\ responsabilitatea licita]iei,cheltuirea banului cade `n sarci-na administra]iei locale. Asta nu`nseamn\ c\ nu ne implic\m”, aafirmat Borbely.

Proiecte de 10 miliardede euro

Statul rom=n a preg\titproiecte `n valoare de 10 mil-iarde de euro pentru absorb]iafondurilor europene, aceastafiind una dintre p=rghiile re -lans\rii economice, potrivit unuicomunicat al Executivului. Deasemenea, `n acest sens, pre-mierul Emil Boc a solicitat sim-plificarea mecanismelor [i proce-durilor birocratice, `n scopul`mbun\t\]irii absorb]iei fon-durilor europene. Astfel, fon-durile bugetare alocate in -vesti]iilor au crescut, `n 2011, la35 miliarde de lei, `n condi]iile `ncare anul trecut fondurile desti-

nate investi]iilor au fost `n volumde 33 miliarde de lei. De aseme-nea, investi]iile din cadrulProgramului Na]ional deDezvoltare a Infrastructurii suntestimate la 4 miliarde de euro [ivor `ncepe s\ fie implementate `ncursul acestui an. O alt\ compo-nent\ important\ o reprezint\investi]iile `n cadrul parteneriat-ului public-privat, a men]ionatprimul-ministru.

“Rom=nia are la `ndem=n\ celpu]in patru motoare de cre[tereeconomic\ `n anul 2011: in -vesti]iile din fondurile euro pene,din buget, investi]iile din cadrulPro gramului Na]ional deDezvoltare a Infrastructurii, pre-cum [i cele prin parteneriat pub-lic-privat”, a declarat premierulEmil Boc.

Emil Boc vrea responsabilitate maxim\

Premierul Emil Boc a ceruteliminarea blocajelor generate desuprareglement\ri `n accesareafondurilor europene, afirm=nd c\`n unele domenii sunt `nregistrateblocaje autogenerate de astfel desuprareglement\ri nejustificate,dar [i de exces de zel din parteafunc]ionarilor. Solicitarea a fostformulat\ mini[trilor Finan]elor,Dezvolt\rii Regionale [iTransporturilor, `n `nt=lnirea orga-nizat\, recent, la Guvern privindanaliza stadiului acces\rii fon-durilor europene prin proiecteleangajate `n cadrul programeloropera]ionale gestionate de minis-tere. Potrivit unui comunicat alExecutivului, premierul a apreciatprogresul `n ceea ce prive[tedepunerea de proiecte, aprobarea[i `ncheierea contractelor definan]are, dar s-a ar\tatnemul]umit de volumul redus alpl\]ilor [i a cerut m\suri pentruaccelerarea ritmului de imple-mentare efectiv\ [i rambursare dec\tre Comisia European\. “V\ cerresponsabilitate maxim\, `ntruc=tfondurile europene reprezint\ o[ans\ real\ de modernizare aRom=niei. Constat, din p\cate, c\avem de-a face, `n unele zone, cuexces de zel din partea func]ionar-ilor [i cu suprareglement\ri nejus-tificate. V\ cer s\ lua]i m\suri, cas\ nu mai existe astfel de blocajeautogenerate”, a afirmat Boc.

Suntem ultimii din Europa la absorb]ia fondurilor UE

Ministrul Mediului, Borbely Laszlo, sus]ine c\absorb]ia fondurilor europene este foarte mic\,Rom=nia ocup=nd ultimul loc `n Europa, [i afirm\ c\toate autorit\]ile trebuie s\ se implice pentru a cre[teprocentul de absorb]ie real\ a fondurilor pe care ]arale are la dispozi]ie. Pe de alt\ parte, premierul EmilBoc a solicitat simplificarea mecanismelor [i proce-durilor birocratice, `n scopul `mbun\t\]irii absorb]ieifondurilor structurale.

Boc a solicitat simplificarea procedurilor birocratice

Fondurile europenereprezint\ o [ans\real\ de modernizarea Rom=niei”

“

Necesitatea fondurilor europenepentru Rom=nia

Fondurile europene reprezint\ stimuli ai modelelor de cre[tereeconomic\ din regiune, spune Herbert Stepic, CEO Raiffeisen Bank.Stepic a vorbit despre necesitatea ca guvernele s\ `n]eleag\ oportu-nitatea care apare din utilizarea fondurilor europene pentru dez-voltarea economic\. La r=ndul s\u, Giorgio Pradelli, director gener-al al Eurobank EFG Group reitereaz\ ideea utiliz\rii fondurilor-cheia spre recuperarea economiilor emergente, f\c=nd referire `nmod implicit la guvernului Rom=niei. Acesta ar trebui s\ con[tien-tizeze necesitatea fondurilor pentru cre[terea economic\ aRom=niei, stimularea investi]iilor de anvergur\. Secretarul de statdin MEF, Bogdan Dr\goi a vorbit la Euromoney despre sursele definan]are declar=nd “fondurile europene sunt `n prezent cele mai ief-tine surse de cre[tere economic\”.


Florin Salam reu[e[te s\cucereasc\ Marea Britanie prinintermediul postului na]ionalenglez de radio, BBC. Recent,DJ Rob da Bank, unul din ceimai cunoscu]i speciali[ti `n muz-ica electronic\ din Anglia, l-aavut invitat pe Shantel, un artistde origine rom=n\ (pe numeles\u real {tefan Hantel). Acesta i-a adus DJ-ului un CD cu pieseale lui Florin Salam, iar una din-tre melodiile manelistului a fostdifuzat\ de BBC [i s-a bucurat deaprecierea gazdei emisiunii.

“Manelele sunt ultima fi]\”

“Este un fel de muzic\ gangs-ta. Manelele sunt ultima fi]\,cum obi[nuim noi s\ spunem.Am auzit aceast\ pies\ pentruprima oar\ `n Turcia. Acest stil

evolueaz\ [i acum e la marec\utare `n Rom=nia. Consider c\`n maximum doi ani vor ajunge`n Austria [i `n Germania”, a spusinvitatul emisiunii de la postulBBC Radio One. Artistul deorigine rom=n\ se pare c\ nu estela prima astfel de ini]iativ\ lapostul britanic de radio. ~n urm\cu c=]iva ani, invitat fiind s\ mix-eze `ntr-o emisiune la BBCRadio 1, el a difuzat melodia“Barosan de Barosan -Smekerit”, interpretat\ de SanduCiorb\.

Gu]\, l\udat de un celebru ziarist francez

Ultimul album al manelistuluiNicolae Gu]\ e considerat deziari[tii de la Le Monde una din-tre cele mai bune apari]iidiscografice de anul trecut.“Extraordinarul c=nt\re] ]igandin Rom=nia Nicolae Gu]\impresioneaz\ prin virtuozitateavocii sale, lans=ndu-se `ntr-ocurs\ nebun\ de onomatopee rit-mice”, noteaz\ celebrul jurnalistPatrick Labesse, de la Le Monde,cel care a pus albumul lui Gu]\pe locul al patrulea `n topulziarului francez.

Pe Nicolae Gu]\ vestea c\ aajuns `n topul francezilor l-ag\sit `n studioul de `nregistr\ri,unde lucreaz\ pentru un noualbum de manele, “cu influen]ehip hop [i etno”. “Muzic\ diver-sificat\”, spune maestrul, caretrage tare ca materialul disco -

grafic s\ fie gata `nainte des\rb\tori. “Foarte m=ndru” c\ l-avotat un jurnalist francez, Gu]\spune c\ nu e pentru prima dat\c=nd muzica lui place [istr\inilor.

“S-a mai `nt=mplat ca pieselemele s\ ajung\ la ru[i num\rulunu la toate radiourile, am avut opies\ [i la cehi, iar francezii aumai scris de mine”, declar\ pen-tru g=ndul artistul. Are [i o expli-ca]ie pentru succesul de care sebucur\ peste hotare: “`]i trebuieo ]=r\ de voce, o ]=r\ de talent [io ]=r\ de noroc”. Nu poate spune`ns\ din ce are din bel[ug - “credc\ am din toate”, m\rturise[te

c=nt\re]ul. “Francezii au g\sit c\am o voce cu onomatopee”,spune Nicolae Gu]\. “S-ar`n]elege prin asta c\ incitspiritele, c\ scot dracul dinv\g\un\. Sunt a[a, ca indienii,care c=nt\ c=nd vor s\ vin\ ploa-ia. Iar rromii au ceva originiindiene”, o ia Gu]\ pe firulgenealogiei.

Florin Salam, vedet\ la BBCDup\ ce Nicolae Gu]\ a reu[it s\-i impresioneze pe

ziari[tii francezi, a venit r=ndul lui Florin Salam s\fac\ senza]ie `n Anglia, una din melodiile sale fiinddifuzate chiar de BBC.

Melodia lui FlorinSalam a fost difuzat\de principalul post de radio britanic

Gu]\: Francezii au g\sit c\ am vocecu onomatopee, incit spiritele

Criza nu ì ocole[te pe maneli[ti

Pe artist nu-l deranjeaz\ dezbaterea asupradenumirii de rrom ori de ]igan. Spune despresine c\-i rom=n, c\ “a[a scrie `n buletin”. “M\simt foarte patriot, chiar dac\ sunt de etnierrom\”, afirm\ Nicolae Gu]\, promi]=nd c\nu va p\r\si Rom=nia, `n ciuda tenta]iilor dinOccident. “Muzica mi-e h\r\zit\ mie”, afirm\manelistul care-[i dore[te ca, “la retragere”,s\ predea altora arta c=ntatului. “Nu s\

predau la o [coal\, c\ nu am studii de special-itate”, explic\ artistul, “dar eu am acea rutin\muzical\”. P=n\ la retragere `ns\, a c\rei dat\nu precizeaz\, Gu]\ preg\te[te un nou album,cu 10 piese [i muzic\ diversificat\. Se pl=ngede criz\ [i sus]ine c\ totul merge mai greu.“Distrac]iile au sc\zut, la fel [i tarifele.Financiar vorbind, totul a sc\zut cu 50%”,afirm\ artistul. De altfel, tot criza l-a `mpied-icat s\-[i `mplineasc\ [i visul de a-[i cump\rao cas\ `n cartierul bucure[tean Prim\verii.“N-am reu[it. `]i trebuie bani mul]i ca s\ ai ocas\ acolo”, conchide Gu]\.

Gazeta Rom=neasc\ 28 ianuarie 201134 EXTERNE

Potrivit unui studiu Eurostat(Biroul statistic al UniuniiEuropene), imigran]ii rom=ni, `nnum\r de 384.000, au fost cel mainumeros grup de imigran]i careau sosit `n statele membre UE `n2008. Dintre cele dou\ milioanede imigran]i care au intrat n 2008`n UE, rom=nii au fost cei mainumero[i (384.000), urma]i depolonezi (266.000) [i bulgari(91.000), scrie Agerpres.

Destina]iile preferate alerom=nilor, conform Eurostat, aufost Italia [i Spania. Spre Italia s-

a `ndreptat 46% dintre rom=niicare au emigrat c\tre un alt statmembru UE, iar spre Spania auplecat 19% dintre emigran]iirom=ni care s-au decis s\ tr\iasc\`n alt stat membru UE.

`n ceea ce ì prive[te pepolonezi, 45% dintre ace[tia,

respectiv 120.000 de persoane,au preferat Germania.

~n afara Rom=niei, Poloniei [iBulgariei, printre primele 10 statedin care au plecat cei mai mul]idintre imigran]ii `n UE se mainum\r\ Germania, Italia, Fran]a,Marea Britanie, Ungaria, Olanda

[i Portugalia. ~n 2008, `n UE 27au sosit 3,8 milioane deimigran]i, iar 1,8 milioane dintreace[tia au venit din Maroc(157.000), China (97.000), India(93.000), urmate de Albania,Ucraina, Brazilia, SUA, Turcia,Rusia [i Columbia.

Statele care au `nregistrat maimul]i emigran]i dec=t imigran]iau fost, `n 2008, Rom=nia,Bulgaria, Lituania, Letonia [iEstonia, Germania [i Polonia.

Dintre imigran]ii `n UE `n2008, 48% au fost femei [i 52%b\rba]i, iar imigran]ii sunt, `ngeneral, mai tineri dec=t mediastatelor c\tre care se `ndreapt\.Astfel, dac\ media de v=rst\ `nUE era de 40,6 ani la 1 ianuarie2009, media de v=rst\ aimigran]ilor era de 27,5 ani, iar84% erau de 15-64 de ani.

Rom=nii sunt, `n continuare, celmai numeros grup etnic din Europacare imigreaz\ `n statele Uniunii

Europene. Destina]iile preferatesunt acelea[i: Spania [i Italia.Potrivit biroului de statistic\ al UE,

384.000 de rom= ni au ales s\ plecedin ]ar\. Ei au fost urma]i, la marediferen]\, de polonezi [i bulgari.

Rom=nii au invadat Europa

Rom=nii au fost celmai numeros grup deimigran]i care ausosit `n statele UE

Folosind datele de la Legatum Institute dinLondra, revista Forbes prezint\ un top al]\rilor `n care po]i s\ fii fericit, `n sensul pros-perit\]ii.

State n care, de exemplu, po]i s\-]i deschizio afacere foarte simplu, `n care nu ai multetaxe de pl\tit [i `n care faci bani u[or.

}\rile au fost catalogate `n func]ie deeconomie, antreprenoriat, educa]ie, sistem des\n\tate, libertate personal\ [i bun\starealocuitorilor.

• NorvegiaAre cel mai mare PIB pe cap de locuitor din

lume, respectiv 53.000 de dolari pe an [i aloc\cea mai mare sum\, dup\ SUA, sistemului des\n\tate. Trei sferturi dintre norvegieni spunc\ au `ncredere `n ceilal]i, 94% sunt `nc=nta]ide frumuse]ea mediului `nconjur\tor, iar 94%consider\ c\ munca serioas\ ì ajut\ s\ pros-pere `n via]\.

• DanemarcaCosturile cele mai mici pentru un startup,

sistem de educa]ie excelent. Danezii au`ncredere oarb\ `n guvern [i raporteaz\ nivelulde trai cel mai ridicat din lume.

• FinlandaSistem de educa]ie [i de s\n\tate foarte

bune, multe libert\]i civile, guvern de`ncredere. Multitudinea de startup-uri,

datorate costurilor foarte mici pentru des -chiderea unei afaceri, dau putere economiei.

• AustraliaAustralienii sunt mul]umi]i de sistemul de

educa]ie [i de libert\]ile personale, ceea ceduce la o societate satisf\cut\ de nivelul detrai. Economia Australiei este puternic\, iarlocuitorii ]\rii au `ncredere deplin\ `n cei careì conduc.

• Noua ZeelandaCu un nivel al educa]iei [i protec]iei sociale

foarte ridicat, neozeelandezii se ajut\ reciproc[i au `nceredere unii `n al]ii. Se afl\ printreprimele ]\ri din lume `n ceea ce prive[te liber-tatea personal\. Peste 95% dintre locuitoriiinsulei sunt fascina]i de frumuse]ea mediului`nconjur\tor.

• SuediaUna dintre ]\rile `n care oportunit\]ile de a

dezvolta o afacere sunt dintre cele mai multe,costurile unui startup fiind foarte mici.Libert\]ile civile sunt protejate, iar cet\]enii au`ncredere `n ceilal]i.

• CanadaLibertatea personal\ atinge cote maxime `n

Canada, iar imigran]ii sunt bineveni]i. Nivelulcorup]iei este foarte sc\zut, nivelul de trai esteexcelent, canadienii fiind `n permanen]\ gata

s\ ajute sau s\ doneze bani pentru cei nevoia[i.Trei p\trimi dintre cet\]eni consider\ c\ ora[ul`n care locuiesc este cel mai bun pentru adeschide o afacere.

• Elve]iaCorup]ia aproape inexistent\, nivelul de trai

foarte ridicat [i sistemul de educa]ie foartebine pus la punct ì fac pe elve]ieni s\ aib\foarte mare `ncredere `n guvernul lor.Institu]iile financiare sunt, de asemenea, de`ncredere, cu un nivel al creditelor neperfor-mante extrem de sc\zut, respectiv 0,5%. Cutoate acestea, locuitorii Elve]iei sus]in c\ nuexist\ un climat foarte bun pentru antrepreno-riat.

• OlandaOlanda este perceput\ ca ]ara libert\]ilor,

aproape 90% dintre locuitori sus]in=nd c\ potface ce vor [i `[i pot alege orice mod de via]\doresc. Olandezii au foarte mare `ncredere `nconcet\]enii lor [i `n cei care ì conduc.

• Statele UniteAproape 90% dintre americani sunt

mul]umi]i de sistemul de s\n\tate, iar suma pecap de locuitor cheltuit\ pentru s\n\tate estecea mai mare din lume. ~n Statele Unite esteu[or s\ faci antreprenoriat, iar aproape 90%dintre americani spun c\ po]i trai bine dac\munce[ti mult.

Unde s\ emigrezi ca s\ tr\ie[ti bine?

Chiar dac\ patronul GigiBecali `l d\dea ca netransferabilpe atacantul Bogdan Stancu,Steaua [i Galatasaray au b\tutpalma pentru trecerea atacantuluila echipa antrenat\ de Gic\ Hagi.Echipa sa se afl\ actualmente pelocul 9 `n prima lig\ turc\ [i sper\ca prin transferurile din aceast\iarn\ s\ prind\ un loc `n cupeleeuropene. Bogdan Stancu vac=[tiga aproximativ un milion deeuro pe an, fa]\ de doar 120.000c=t primea `n Ghencea. Valoareatransferului se ridic\ la 5 milioanede euro [i o treime din urm\torultransfer al juc\torului.

De[i ini]ial nu se ar\tase dispuss\-l v=nd\ pe Stancu, Gigi Becalia acceptat s\ stea la masanegocierilor cu cei de laGalatasaray, fiind convins de veriilui, Victor [i Giovanni. Cei doide]in 50% din valoarea atacantu-lui [i vor `ncasa aproximativ 3milioane de euro din suma total\de transfer.

Stancu este al doilea stelistcare ajunge `n aceast\ iarn\ laGalatasaray, dup\ portarulRobinson Zapata, iar [efii turcilors-au orientat c\tre el la cererea luiGic\ Hagi, dup\ ce CiprianMarica li s-a p\rut prea scump.

“Motanul” va mai fi coleg [i cuargentinianul Culio, [i ale adus de“Rege” la Istanbul `n acest\ iarn\.

“Motanul”, aproape de ne`nlocuit

Odat\ cu transferul lui BogdanStancu la Galatasaray, ro[-alba[trii pierd probabil cel maideterminant fotbalist pe care l-auavut `n curte `n ultimii ani. Uncalcul simplu arat\ cum, f\r\ ata-cantul ajuns sub comanda luiHagi, Steaua ar fi terminat turul

pe un incredibil loc 17. DoarSportul Studen]esc s-ar fi aflatsub ea!

~n cele 18 etape din acest sezonal Ligii I, Bogdan Stancu a reu[its\ marcheze 13 goluri [i s\ urcepe prima pozi]ie a clasamentuluigolgheterilor. E drept, f\r\ a fiaccidentat [i pornind ca titular laSteaua `n fiecare rund\, atacantula `nscris pentru ro[-alba[tri `njum\tate din partidele din campi-onat, iar reu[itele sale auinfluen]at scorul final `n [ase din-tre acestea. Practic, f\r\ reu[itele“Motanului”, echipa condus\ `ntur de patru antrenori - Pi]urc\,Dumitrescu, Iord\nescu [i L\c\tu[- ar fi poposit `n acest moment peun loc retrogradabil, penultimuldin cele 18, cu doar 17 puncte. ~nprezent, Steaua se afl\ pe locul 7,cu 29 de puncte!

{i `n anii anteriori Stancu aavut un rol important `n evolu]iaStelei din Liga I, el reu[ind s\marcheze de opt ori `n sezonul2009/2010 [i de 11 ori `n sezonul2008/2009, c=nd a fost [i gol-gheterul echipei. ~n plus, `nsezonul 2009/2010 a `nscris [asegoluri [i `n Europa League pentruro[-alba[tri.

Stancu: Mi-am `ndeplinit visul!

Atacantul rom=n BogdanStancu spune c\ [i-a `ndeplinit unvis prin transferul la Galatasaray,fapt pentru care ]ine s\-imul]umeasc\ antrenorului Gheor -

ghe Hagi. “Totul s-a desf\[uratfoarte repede [i nu mi-a venit s\cred c\ lucrurile au luat o aseme-nea amploare. M-a chemat unclub mare, a[a c\ nu am ezitat.Mi-am `ndeplinit un vis [i vreaus\ dau totul pentru noul meu club.

Vreau s\-i mul]umesc lui

Gheorghe Hagi pentru c\ a avut`ncredere [i m-a adus aici. ~i voir\spunde prin presta]iile mele.{tiu c\ fanii sunt pasionali, sper s\fie al\turi de mine [i s\ ne `nde -plinim obiectivele, suportul luiconteaza enorm.”, a spus BogdanStancu la prezentarea oficial\.

28 ianuarie 2011 Gazeta Rom=neasc\ SPORT 35

Stancu, transferat de Hagi la Galatasaray

Steaua [i Galatasaray au b\tut palma pentru tre-cerea atacantului Bogdan Stancu la echipa antrenat\de Gic\ Hagi, pentru o sum\ de 5, 6 milioane de euro.“Motanul” a debutat `n tricoul lui Galata [i este priv-it deja la Istanbul ca omul care poate salva echipa dela un sezon dezastruos. Acum, “militarii” au mair\mas doar cu trei atacan]i: Surdu, Bila[co [i NicolaeDic\. Brazilianul Junior Moraes, de la Bistri]a, esteprima ]int\ a Stelei.

Debut excelentFostul stelist Bogdan Stancu a debutat, duminic\, 23 ianuarie,

pentru Galatasaray Istanbul, `n meciul cu Sivasspor, c=[tigat cu 1-0. La doar trei zile de la perfectarea transferului, Stancu a fostintrodus pe teren de Gic\ Hagi `n minutul 58, `n locul lui EmreColak, la scorul 0-0.

Bogdan Stancu a reu[it s\ `nvioreze jocul ofensiv al luiGalatasaray, forma]ia lui Hagi deschiz=nd scorul `n minutul 70,prin Servet Cetin. Stancu a ratat dou\ ocazii de gol [i a f\cut maimulte driblinguri spectaculoase prin care i-a extaziat pe fanii luiGalatasaray. Fanii turci au `ncercat s\-i strige numele lui Stancu [il-au aplaudat la scen\ deschis\ la fiecare dribling spectaculos.

Galatasaray sper\ `n continuare s\ prind\ un loc care s\-i per-mit\ participarea `n cupele europene. Debutul lui Bogdan Stancula Galatasaray l-a mul]umit pe Gic\ Hagi, care le cere `ns\r\badare turcilor cu atacantul rom=n. “{i-a ar\tat `ntr-o oarecarem\sur\ calitatea `n acest prim meci. Este un fotbalist t=n\r, talen-tat, c\ruia ì place s\ `nscrie. Trebuie s\ avem pu]in\ r\bdare. Armai putea dura ceva timp p=n\ se va adapta”, a spus Hagi dup\meci. {i Bogdan Stancu afirm\ c\ are nevoie de timp p=n\ se vaobi[nui la noua sa echip\. “Am `ncercat s\ fac tot ce am putut maibine. Evident c\ am nevoie de timp pentru a m\ obi[nui la o nou\echip\ [i cu colegi noi”, a declarat “Motanul”.

Presa turc\: Stancu aatras aten]ia prin viteza sa [i prin driblingurile pe spa]ii înguste!

“Motanul” i-a impresionat pe turci`n meciul de debut

Punctele ISI din România

www.isi.eu.com

800 - 22 . 00 . 55

ALBA-ILULIA Str. Toporasilor Nr. 20 ALBA-ILULIA Str. Tudor Vladimirescu Nr. 1 BAC|U Str. Oituz Nr. 1 BAC|U Str. Nicolae B\lcescu Nr. 10 BAC|U Str. Nicolae B\lcescu Nr. 12 BAC|U Str. Pie]ii Nr. 2 BAC|U Str. Letea Bl. 2 BAC|U Str.. Republicii Nr.9 Sc.B Ap.2 BAC|U Str. Republicii Nr. 21 BAC|U Str. Miron Costin Nr.47 B+RLAD Bdul. Republicii 296, BL10, Sc.C Parter B+RLAD Bdul. Republicii Nr.200 B+RLAD Bdul. Republicii Nr.181 B+RLAD Str. Republicii Nr.200 - Complex comercial parter BOTO{ANI Str. Mihai Eminescu Nr.63 BOTO{ANI Str. Calea Na]ional\ Nr.47 BOTO{ANI Str. Po[tei Nr.1 BOTO{ANI Str. Prim\verii Nr.26 BOTO{ANI Str.Grivi]a Nr.Z 10-1 BOTO{ANI Str. Bucovinei Nr.6 BOTO{ANI Str. Octav Onicescu Nr.12 BR|ILA Str. 1 Decembrie 1918 BR|ILA Calea Gala]i Nr. 57 Bl.C Ap.23 BR|ILA Str. Pia]a Traian Nr.14 BR|ILA Str. Ro[ie Nr.2 BR|ILA Str. Br\ilei Bl. A3-A4 BRA{OV Str. Cri[ului Nr.18 Mall Magnolia parter BRA{OV Str. Oltet Nr.26 BRA{OV Str. Vlahu]\ Nr.21 BRA{OV Str. Uranus Nr.17 BRA{OV Str. Jupiter Nr.1 BUCURE{TI Bdul. 1 Decembrie 1918 Nr.37, Sector 3 BUCURE{TI Str. Liviu Rebreanu Nr.6A, Magazin Titan BUCURE{TI Calea Rahovei Nr.330-334, Bl.43 BUCURE{TI Str. Mihai Bravu Nr.114 BUCURE{TI {o[. Bucure[ti-Ploie[ti Nr. 22, Bl.VIII/2, Sector 2 BUCURE{TI Str.Radu Beller Nr.3-5 Sector1 BUCURE{TI Str. Calea Mo[ilor Nr.229 BUCURE{TI Str. {tefan cel Mare Nr.31, Sector 2 BUCURE{TI Str. Ion Mihalache Nr.60, Bl. 40 BUCURE{TI Pia]a G\rii de Nord Nr.2, Sector 1 BUCURE{TI Calea Crânga[i Nr.20, Bl.45, Sector6 BUCURE{TI Bdul. Iuliu Maniu Nr.78-92 CLUJ NAPOCA Str. Napoca Nr 6 CLUJ NAPOCA Str. 21 Decembrie Nr.5 CODLEA Str. Lung\ Nr.102 CONSTAN}A Str. Tomis Nr.146 CONSTAN}A Aleea Garofi]ei Nr.53 CONSTAN}A Str. Unirii Nr.71 Parter CONSTAN}A Str. Soveja Nr. 66 Bl.O5 CONSTAN}A Str. Eliber\rii Nr.8, Bl.L1, Sc.ACONSTAN}A Bdul. I.G. Duca Nr.11 CRAIOVA Str. Calea Unirii Nr.18, Bl.24 ABC CRAIOVA Str. Caracal St Anexa Nr. 160 CRAIOVA Bdul. 1 Mai Bl. S59 Parter CRAIOVA Aleea Hortonsiei Big 2500 Nr.4 CRAIOVA Str. Calea Bucure[ti Nr.38A Rotonda CRAIOVA Str. Calea Bucure[ti Stand 219 CRAIOVA Str. Mihail Kog\lniceanu Nr.2 CRAIOVA Bdul. Olteni]ei Nr.1 Parter CRAIOVA Bdul. Calea Bucure[ti Bl.A8B CRAIOVA Str. Craiovi]a Nou\ BL17 Sc.4 Ap.2 CRAIOVA Pia]a G\rii Bl. VCRAIOVA Str. Calea Bucure[ti Bl.17C CRAIOVA Bul. 1 Mai, Nr. 5, Spitalul 1 CRAIOVA Str. Calea Bucure[ti Bl. 27 C parter CRAIOVA Str. România Muncitoare Nr.50 CRAIOVA Str. Unirea Bl. M2 Parter CRAIOVA Str. Unirii Bl. 24 D CRAIOVA Calea Bucure[ti BL M 18 B CRAIOVA Calea Bucure[ti Nr. 6 CRAIOVA Pia]a G\rii Bl.V Parter CUGIR Str. Alexandru Sahia Nr. 15 CUGIR Str. Alexandru Sahia Nr. 19 DOROHOI Str. Grigore Ghica Bl. C5 DOROHOI Str. Dumitru Furtun\ Nr. 4-6 DROBETA TURNU SEVERIN Str. Cri[an Nr.16

FALTICENI Str. Gr\niceri Nr.2 Bl.12 Parter FILIA{I Str. Stadion Bl.L1 Parter FOC{ANI Bdul. Unirii Nr. 14 FOC{ANI Bdul. Unirii Nr. 1 FOC{ANI Bdul. Independen]ei Nr. 12 FOC{ANI Str. Mare a Unirii Nr. 24 FOC{ANI Str.Unirii Nr. 39 FOC{ANI Str. Bucure[ti Nr. 9 FOC{ANI Bdul. Unirii Nr. 20 FOC{ANI Str. Republicii Nr. 66 GALA}I Str. Br\ilei Bl.B2, Ap.42 GALA}I Str. O]elarilor Nr.11 GALA}I Str. Domneasc\ Nr.13 GALA}I Str. Traian Vuia Nr. 8 Bl. L 5 Ap. 23 GALA}I Str. Siderurgilor SD6B-SD6C GALA}I Str. Br\ilei Nr.185, Bl.B2, Ap. 4 GALA}I Str. Feroviarilor Nr.10 GALA}I Str. Prelungirea Br\ilei GALA}I Str. O]elarilor Nr.30 Aferent Bl. O3 GALA}I Str. Br\ilei Nr.165 AGALA}I Str. 1 Decembrie 1918 Aferent Liceului Metalurgic GALA}I Str. Br\ilei Nr.126 GIURGIU Pia]a Comer]ului Libr\ria 5 H+R{OVA Str. Revolu]iei Nr. 32 HUNEDOARA Str. Nicolae B\lcescu Nr. 12 HUNEDOARA Bdul. Dacia Nr.7 Bl.B1 Parter IA{I Pia]a Unirii Nr.6 Bl.6 Sc.C Ap.3 MANGALIA Str. {tefan cel Mare Nr.15, Bl.20, Sc.A, Ap.3 M|R|{E{TI Str. Republicii Bl.P2 MEDIA{ Str. Petofi Sandor Nr.3 MEDIA{ Str. Ferdinad Nr.28 ODOBESTI Str. {tefan cel Mare Bl.A2 ONE{TI Str. Republicii Nr.47 ONE{TI Str. Republicii Nr.8 ONE{TI Bdul. Republicii Bl.10, Ap.19 ONE{TI Bdul. Republicii Nr. 27, Ap. 24 OR|{TIE Str. Victoriei Nr.1 PANCIU Str. Libert\]ii Nr.2, Bl.2 PETRO{ANI Str. 1 Decembrie 1918 Bl.76 PIATRA NEAM} Pia]a {tefan cel Mare Nr.1 PIATRA NEAM} Bdul. Decebal Nr.1 Magazin Winmarkt PIATRA NEAM} Str. Maratei Nr.140, Bl.A1 PIATRA NEAM} Bdul. Decebal Nr.9 PIATRA NEAM} Str. 1 Decembrie 1918, BL 25 PIATRA NEAM} Bdul. Decebal Nr.55 PIATRA NEAM} Pia]a Mihail Kog\lniceanu Nr.4 PIATRA NEAM} Str. Ulmilor PIATRA NEAM} Str. Republicii Nr.2 Gar\ PIATRA NEAM} Bdul Traian Bl. A5 PIATRA NEAM} Bdul. Republicii Nr.13 R+{NOV Str. Caraiman Nr.16 ROMAN Str. {tefan cel Mare Bl.M4 ROMAN Str. Nicolae Titulescu Nr.13 ROMAN Str. Libert\]ii Bl.12 S|CELE Str. Pia]a Libert\]ii Nr.1 S|CELE Str. Viitorului Nr.10 ASEBE{ Str. Lucian Blaga Nr. 58 SIBIU Calea Dumbr\vii Nr. 14 SIBIU Str. Nicolae B\lcescu Nr.20 SIBIU Str. Vasile Milea Nr.23 STREHAIA Str. Unirii Nr. 3 SUCEAVA Str. {tefan cel Mare Nr.56 Centrul Com. Bucovina Cometex SUCEAVA Str. {tefan cel Mare Nr.56 Centrul Com. Bucovina Comaliment SUCEAVA Str. Petru Rare[ Nr.7 Pia]\ Mare TÂRGOVI{TE Str. 9 Mai Nr. 2B TECUCI Str. Gheorghe Patrascu Nr.9 Bl.F1 TG NEAM} Str. {tefan cel Mare B1 TIMI{OARA Str. Proclama]ia de la Timi[oara Nr 7 TIMI{OARA Str. Daliei Nr.11 C\minul Studen]esc TIMI{OARA Str. Demetriade Iulius Mall stand E66 Etaj 1 TIMI{OARA Str. Proclama]ia de la Timi[oara Nr.5 TIMI{OARA Str. Demetriade Iulius Mall Stand P39 TULCEA Str. Unirii Nr. 1 VASLUI Str. {tefan cel Mare Nr.101 Z|RNE{TI Str. Tiberiu Sparchez Nr.12

ORA{ ADRESAORA{ ADRESA


Debutul lui Bölöni pe bancaechipei franceze a fost trist. Lensa fost `nvins\ cu 5-1 de PSG, `nCupa Fran]ei. Ulterior, forma]iasa [i-a revenit, ob]in=nd dou\ vic-torii consecutive `n campionat.Chiar [i a[a, antrenorul rom=nspune c\ cele [ase puncte acumu-late `n ultimele dou\ etape potreprezenta un important impuls `nvederea ob]inerii unui rezultatfavorabil `mpotriva lideruluiLille, echip\ pe care o va `nt=lnietapa urm\toare.

“|sta este efectul Bölöni”

Ladislau Bölöni se simte celmai bine `n campionatul `n care s-a lansat `n meseria de tehnician.Adus la Lens pentru a salva fostacampioan\ a Fran]ei de la ret-rogradare, tehnicianul rom=n areu[it dou\ victorii consecutive,iar momentan obiectivul este`ndeplinit. Lens a `nvins cu scorulde 2-0 pe Caen, una dintre contra-candidatele `n lupta pentruevitarea retrograd\rii. Fostulselec]ioner al Rom=niei s-a alescu o nou\ porecl\ `n Fran]a -Popeye Marinarul - dup\ ce acomparat salvarea echipei de la

retrogradare cu spanacul pe carei-l d\dea bunica `n copil\rie pen-tru a fi puternic. Juc\torii lui Lens`l apreciaz\ [i ei pe Boloni,apreciind c\ se vede m=na lui laechip\ [i v\z=ndu-se ca [i salva]ide la retrogradare. “|sta este“efectul Bölöni”, un nou mod de avorbi, un sentiment de con[tiin]\din partea juc\torilor. {ocul psi-hologic a func]ionat”, a spusfunda[ul Franck Queudrue, ime-diat dup\ meciul cu Caen.

Greul abia acum `ncepe

~n ciuda victoriei [i a faptului c\Lens a urcat `n clasament,Ladislau Bölöni avertizeaz\ `ns\c\ greul abia acum `ncepe.“Rezultatul este foarte satisf\c\tor,la fel [i presta]ia juc\tprilor.Trebuie s\ continu\m s\ muncimpe toate planurile: fizic, tehnic,mental [i s\ avem tot mai mult

curaj, de la meci la meci. Mai alesc\, de[i am ie[it din zona fierbinte,nu putem spune c\ presiunea adisp\rut. Trebuie s\ ne distan]\mc=t mai mult, fiindc\ ar fi foartedificil ca `n ultimele etape s\ avemdoar un punct sau trei avans fa]\ decei din coada clasamentului. Suntcon[tient c\ elevii mei nu se potexprima la adev\rata valoare, dincauza presiunii locului ocupat `nclasament”, a punctat Bölöni.

Acesta nu i-a f\cut ferici]i doarpe fanii lui Lens: “Am sunat-o peso]ie dup\ meci. Era fericit\ pentruceea ce am realizat! E normal ca [ieu s\ fiu fericit pentru rezultat,fiindc\ nu e u[or s\ legi dou\ suc-cese consecutive. ~n ciuda acestuifapt, mai este foarte mult demunc\”, a spus Bölöni pentruFrance Football. ~n urma victoriei,Lens a urcat pe pozi]ia a 17-a,prima sub care se trage linia retro-grad\rii.

Lens a c=[tigat pe propriul teren, 2-0,`n fa]a lui Caen, dup\ ce `n etapa prece-dent\ o nvinsese pe Saint-Etienne, cu 2-1.

Echipa Bölöni a p\r\sit zona retrogra -d\rii, iar tehnicianul rom=n este din ce `nce mai apreciat `n Fran]a.

Bölöni face minuni cu Lens Echipa antrenat\ de rom=nul Bölöni a ie[it din zona retrograd\rii

Chivu, `ngura preseiitaliene

Site-ul calciomercato.it ascris c\ r\m=ne un mister dece joac\ funda[ul CristianChivu, iar Santon este doarrezerv\, dup\ presta]ia maislab\ a interna]ionaluluirom=n `n partida pe careechipa Internazionale Milanoa pierdut-o, `n deplasare, scor1-3, cu forma]ia Udinese.Sursa citat\ i-a acordat nota5,5 lui Chivu, la fel ca [icotidianul Il Sussidiario [iagen]ia Datasport. “R\m=neun mister de ce joac\ Chivu [iSanton este rezerv\. Isla a ata-

cat pu]in, dar atunci c=nd af\cut-o l-a pus `n dificultatepe rom=n”, a scris calciomer-cato.it. “Chivu a `nceput binemeciul, dar apoi a suferit laacceler\rile lui Isla”, a notat IlSussidiario. “Rom=nul a urcatpu]in `n banda st=ng\, iarSanchez a fost ca un spin pen-tru el. A ie[it accidentat”, ascris Datasport.

Forma]ia InternazionaleMilano, cu rom=nul CristianChivu `n teren p=n\ `n minu-tul 90, a fost `nvins\, `ndeplasare, cu scorul de 3-1, deechipa Udinese, `n etapa aXXI-a a campionatului Italiei.Chivu a fost sanc]ionat cu uncartona[ galben `n minutul 70[i a ie[it `n finalul partidei,accidentat, fiind `nlocuit cuSanton.

De[i nu mai suntem lacoada clasamentului,`nc\ nu ne putem permite pa[i gre[i]i”

“

Iord\nescu [i Lucescu,um\r la um\r

Tehnicienii Anghel Iord\nescu [i Mircea Lucescuse afl\ la egalitate locul 46, cu 36 de puncte, `n topulcelor mai buni antrenori din ultimii 14 ani, clasamentdat publicit\]ii de Federa]ia Interna]ional\ de Istorie [iStatistic\ a Fotbalului (IFFHS). Tot pe locul 46 se afl\[i spaniolul Juande Ramos. Fostul selec]ioner alna]ionalei Rom=niei, Victor Pi]urc\, ocup\ pozi]ia123, cu 14 puncte, la egalitate cu belgianul EricGerets, francezul Jean Tigana, columbianul LuisFernando Montoya [i olandezul Ruud Gullit. Primelezece locuri `n aceast\ ierahie sunt ocupate deurm\torii tehnicieni: Alex Ferguson (Sco]ia) 222puncte; Arsene Wenger (Fran]a) 186; Marcello Lippi

(Italia) 146; Guus Hiddink (Olanda) 141; JoseMourinho (Portugalia) 135; Ottmar Hitzfeld(Germania) 134; Luiz Felipe Scolari (Brazilia) 133;Marcelo Bielsa (Argentina) 127; Sven-GoranEriksson (Suedia) 126; Fabio Capello (Italia) 120.

Gazeta Rom=neasc\ 28 ianuarie 201138 SPORT

Publica]ia italian\ La Nazionescrie c\ atacantul rom=n AdrianMutu a renun]at la colaborareacu Giovanni Becali, con -sider=ndu-l pe impresar vinovatde problemele cu Fiorentina,informeaz\ violanews.com, ci -tat\ de Mediafax. “Mutu l-a con-cediat pe Becali. Este o lovitur\de teatru care anticipeaz\ o`mp\care cu Fiorentina? Nu sepoate spune dac\ ruptura dintreMutu [i sf\tuitorul s\u poateinfluen]a decizia de revenire `nlot a juc\torului, dar cu siguran]\alegerea rom=nului va ajuta la oreapropiere de Della Valle”, scrieviolanews.com, care men]io -neaz\ c\ Mutu se desparte deBecali pentru a doua oar\ (primadat\ `n perioada de dup\Chelsea).

Potrivit sursei citate, Gio -vanni Becali a fost cel care l-asf\tuit pe Mutu s\ p\r\seasc\echipa `naintea meciului Bo -logna - Fiorentina, iar de atuncijuc\torul a avut doar probleme: afost exclus din lot, i se cer daune,s-a declan[at o procedur\ pentrususpendarea salariului. “Mutu aar\tat apoi c\ nu este de acord cuideile impresarului s\u, astfel c\ieri l-a concediat”, mai scrieviolanews, cit=nd La Nazione.Conform site-ului italian, Mutuva fi impresariat de PietroChiodi.

“Am decis s\ `ntrerupemcolaborarea”

Impresarul Victor Becali adeclarat c\ a decis `mpreun\ cuAdrian Mutu `ncetarea contrac-tului de reprezentare, pentru aputea rezolva conflictul cu con-

ducerea clubului italian ACFiorentina. “Cei de la Fiorentinaau spus c\ problema a[ fi eu, [ipentru interesul lui am decis s\`ntrerupem colaborarea. Nu eniciun fel de problem\, sunt pri-eten cu Adi Mutu [i important eca el s\-[i rezolve aceast\ prob-lem\. Ca s\ nu mai fie niciun felde problem\ am decis de comunacord asta”, a declarat Becali,pentru Mediafax. ImpresarulFIFA a precizat c\ Mutu va trebuis\ ia singur decizia dac\ va maicontinua cu gruparea italian\ saunu: “Nu [tiu dac\ mai r\m=ne laFiorentina sau pleac\, asta eproblema lui de acum, va trebuis\ o rezolve singur”.

Mutu vrea s\ revin\

Atacantul Adrian Mutu,exclus din lotul Fiorentinei, adeclarat c\ vrea s\ revin\ c=t mairepede `n teren, deoarece ì estefoarte dor s\ joace fotbal,informeaz\ violanews.com. “Amo singur\ dorin]\: s\ revin peteren. ~mi lipse[te fotbalului, amat=ta pasiune pentru acest joc.Vreau s\ joc din nou pentruFiorentina, s\ aud din noustrig=ndu-se «Il fenomeno» s\

fac reveren]e [i s\ m\ bucur pen-tru un gol. Mereu voi avea `nsuflet suporterii viola. De ceea cese `nt=mpl\ `n afara terenului nuvoi vorbi. Poate c\ am cerut

scuze unora, dar [tiu c\ nu enevoie s\ cer scuze fanilorFiorentinei pentru c\ ei m-au`n]eles mereu, `n momentele celemai grele, [i m-au iertat. Tr\iesccu speran]a de a avea o nou\[ans\, de a juca pentru Fio -rentina, doar `n tricoul viola”, adeclarat Mutu la Radio Blu.(emisiunea “Viola nel Cuore”).

Adrian Mutu a fost exclus dinlotul Fiorentinei dup\ mai multeacte de indisciplin\. Fiorentina a`naintat Colegiului arbitral alligii din Italia o cerere prin caresolicit\ excluderea lui AdrianMutu din echip\ [i de la antrena-mente p=n\ la sf=r[itul anului,precum [i suspendarea integral\a salariului acestuia p=n\ `niunie. De serviciile lui Mutu maisunt interesate grup\ri precumCesena, Genoa, Bologna,Juventus Torino sau Los AngelesGalaxy.

“Briliantul” renun]\ laBecali pentru Fiorentina

Adrian Mutu [i-a concediat im -presarul, sper=nd c\ astfel va primidezlegare de transfer din parteagrup\rii Viola. Giovanni Becali aconfirmat `ncetarea colabor\rii cu

Adrian Mutu, pentru ca juc\toruls\ se `mpace cu [efii Fiorentinei.Publica]ia italian\ La Nazioneinformeaz\ c\ Becali a fost cel carel-a sf\tuit pe Mutu s\ p\r\seasc\

echipa `naintea meciului Bologna -Fiorentina, iar de atunci juc\torula avut doar probleme: a fost exclusdin lot, i se cer daune materiale [irisc\ suspendarea.

Atacantul rom=n va fi impresariat de Pietro Chiodi

Alibec, pe placul lui LeonardoDenis Alibec a jucat deja `n dou\ meciuri pentru Inter Milano, `n

Serie A, iar remarcile noului antrenor al “nerazzurrilor”, Leonardo, laadresa sa, sunt `ncurajatoare pentru rom=nul de 20 de ani. Numit decur=nd antrenor principal la Inter Milano, Leonardo a aruncat oprivire [i `n curtea echipei de tineret a clubului, pentru a [ti pe cine arputea miza n eventualitatea unor probleme de lot la seniori. Iar DenisAlibec, rom=nul ajuns la Inter de la Farul Constan]a `n vara lui 2009,contra sumei de 500.000 de euro, s-a num\rat printre fotbali[tiiremarca]i de tehnicianul campioanei Italiei. Alibec are contract cugruparea lombard\ p=n\ `n 2013 [i, dup\ cum spune Leonardo, aretoate motivele s\ viseze la echipa mare. “Alibec este unul dintre tiner-ii cei mai promi]\tori pe care ì avem. Acum joac\ pentru echipa detineret pentru c\ avem to]i juc\torii la dispozi]ie, dar are un poten]ialfoarte mare [i ar putea ajunge la prima echip\”, a spus Leonardo.

Denis Alibec a mai cochetat, `n 2010, cu prima echip\ a celor dela Inter Milano, c=nd antrenori erau Jose Mourinho [i RafaelBenitez. Sub comanda lui Mourinho a fost doar convocat la seniori,`n ianuarie 2010, c=nd a f\cut parte din lotul pentru un meci cuSiena. Pe final de an, Alibec a reu[it `ns\ debuteze `n tricoul “neraz-zurro” `n Serie A, juc=nd cu Chievo Verona (21 noiembrie; a intrat`n locul lui Biabiany, min. 68) [i cu Lazio Roma (3 decembrie; aintrat `n locul lui Muntari, min. 53). De asemenea, atacantul de 20 deani a f\cut parte al\turi de Cristi Chivu din lotul Interului pentruCampionatul Mondial al cluburilor.

Adrian Mutu l-a concediat pe Becali”“


Mircea Sandu, pre[edinteleFedera]iei Rom=ne de Fotbal, ag\sit o solu]ie pentru a rezolvasitua]ia exploziv\ de laUniversitatea Craiova -`mp\carea dintre Adrian Mititelu[i Victor Pi]urc\.

“Situa]ia de la Craiova edeplorabil\, e st=njenitor pentrufotbalul rom=nesc [i pentru noicei din fotbal, ne e pu]in rusine.Nu v\d dec=t o cale de rezolvarecare s\ lini[teasc\ apele laCraiova: s\ se `mpace cei doi [is\ dea drumul la treab\ fiecare pedomeniul lui de activitate.

S-a ajuns aici din cauza orgoli-ilor, voi oltenii sunte]i foarteorgolio[i `n general [i mul]i au untupeu constructiv, dar unii dis-tructiv. S-a ajuns aici pentru canu s-au `n]eles, dar sper s\ sea[eze la masa negocierilor [i s\stabileasc\ lucrurile foarte clar.Dar, nemaifiind bani e greu. Dela bani pleac\ totul, e clar c\ de labani, datorii, lips\ de lichidit\]i,neplata juc\torilor. Dac\ nu po]is\ `]i calci pe orgolii, `n generaliese razboi”, a afirmat Sandu.Reamintim c\ patronul AdrianMititelu l-a demis pe managerulgeneral Victor Pi]urc\. Cei doi s-au angrenat `n ultimele s\pt\m=ni`ntr-un adev\rat r\zboi media,arunc=nd cu acuza]ii grave [i jig-niri. Mai mult, doi juc\tori ai

“{tiin]ei”, B\rboianu [i G\man,au fugit din cantonament [i solic-it\ s\ fie declara]i liberi de con-tract `n baza unor “dezleg\ri `nalb” date de Mititelu lui Pi]urc\.

~i acuz\ pe juc\tori

Totu[i, [eful FRF i-a criticatpe Valeric\ G\man [i {tefanB\rboianu, juc\tori care au fugitdin cantonamentul Universit\]iidup\ declansarea acestui scandal.

“Eu nu m\ implic `n problemaasta, dar eu a[a v\d lucrurile.B\rboianu [i G\man au gre[it, eiar fi trebuit s\ se adresezecomisiilor ca s\ fie totul `n

regul\. Se preg\teau [i apoimergeau la comisii. Mi-am f\cuttreaba, am documentul, ne-amstr=ns m=na [i am plecat. Darnumai la noi apar chestii dinastea cu sup\r\ri, se fac du[manii[i tot felul de lucruri”, a mai spusSandu. Cazul juc\torilorValeric\ G\man [i {tefan

B\rboianu este judecat acum deComisia de solu]ionare aLitigiilor. Cei doi au depus mem-orii pentru a deveni juc\toriliberi de contract.

~n documenta]ia lor esteinclus `ns\ un acord de `ncetare araporturilor contractuale potrivitc\rua ei nu au preten]ii financia-re. Acordurile de `ncetare a con-tractelor depuse de cei doijuc\tori le-au fost puse la dis-pozi]ie chiar de Victor Pi]urc\,care dup\ ce a `mprumutat clubulUniversitatea Craiova cu “c=tevasute de mii de euro”, dup\ pro-priile spuse, a primit dreptgaran]ii trei dezleg\ri `n alb.

Mircea Sandu: Mititelu [i Pi]urc\ s\ se `mpace!

{eful FRF, Mircea Sandu, credec\ situa]ia de la Craiova estejenant\ [i c\ Adrian Mititelu ar tre-bui s\ se `mpace cu Victor Pi]urc\.“Universitatea” st\ pe un butoi cu

pulbere dup\ ce patronul AdrianMititelu l-a demis pe managerulgeneral Victor Pi]urc\. Cei doi s-auangrenat `n ultimele s\pt\m=ni`ntr-un adev\rat r\zboi media,

arunc=nd cu acuza]ii grave [i jig-niri. Mai mult, doi juc\tori ai{tiin]ei, B\rboianu [i G\man, aufugit din cantonament [i solicit\ s\fie declara]i liberi de contract.

Mititelu, `n r\zboi [i cu [eful LPF

Patronul Craiovei s-a certat [i cu [efulLPF, Mitic\ Dragomir, dup\ ce trei dintrejuc\torii “{tiin]ei”, Emil Gargorov, ValentinIvanov [i Alexandru Pi]urc\ au depus mem-orii la Lig\ pentru a devenii liberi de contrat,ace[tie nefiind pl\ti]i de mai mult de treiluni. Patronul Adrian Mititelu vrea s\demonstreze `ns\ c\ fotbali[tii au fost de

acord cu `nt=rzierea pl\]ilor, ceea ce l-a adus`n conflict cu pre[edintele LPF, Mitic\Dragomir. Mititelu `l acuz\ pe pre[edinteleLPF de abuz `n serviciu. Motivul este acelac\, potrivit oficialului oltean, [eful LigiiProfesioniste de Fotbal l-a `mpiedicat s\`nregistreze acte care demonstreaz\ c\juc\torii, printre care [i “fugarii” G\man [iB\rboianu, au acceptat am=narea pl\]ilorcontractelor. “Am fost scos din sediul LPF,unde am solicitat `nregistrarea unor con-tracte `ncheiate `n decembrie, prin care maimul]i juc\tori, inclusiv G\man [i B\rboianu,

erau de acord cu am=narea salariilor. Mi s-amotivat c\ nu exist\ pe ele semn\tura luiVictor Pi]urc\, managerul general al echipeila acea vreme. P\i nici pe astea de `ncetare aacordurilor cu cei doi juc\tori nu exist\!Atunci mie de ce nu mi le nregistreaz\? Nicim\car nu mi se d\ o h=rtie de motivare arefuzului... Dac\ nu voi primi nimic oficiallegat de refuzul `nregistr\rii h=rtiilor mele,voi face pl=ngere la Parchet `mpotriva luiDumitru Dragomir, ca pre[edinte al LPF,pentru abuz `n serviciu!”, a spus Mititelu,pentru gsp.ro.

Aflat la cu]ite cuPi]urc\, AdrianMititelu îl acuz\ [i pe Mitic\ Dragomirde abuz în serviciu

Mircea Sandu a g\sit rezolvareasitua]iei explozive de la Craiova

Gazeta Rom=neasc\ 28 ianuarie 201140 PUBLICITATE

• Aranjamente fl orale pentru ocazii speciale: nunţi, botezuri, aniversări• Invitaţii de nuntă şi de botez• Buchete de mireasă • Flori de pus in piept (naturale)• Lumânări de cununie şi de botez • Pahare de nuntă pentru miri şi naşi• Ornamente şi cocarde pentru maşini • Mărturii (bomboniere) pentru nunţi si botezuri• Livrări la domiciliu

Florăria Eden vă oferă:

Largo Porto di Classe, 8 • 20133- MILANO • (ATM 54/93/MM Piola)tel/fax: 02.70003232 • Răspundem la telefon şi în româneşte

exemplu:curăţare tartru €40 extracie €50obturaţie estetică lampă €70 devitalizare mono €80coroană ceramică €350 proteză totală €700

CONDIŢII FAVORABILE PENTRU CETĂŢENII STRĂINI REZIDENŢI LA MILANO

Acest centru care funcţionează de peste 20 ani cu maximă seriozitate şi profesionalism anunţă că aplică tarife extrem de favorabile pentru cetăţenii străini rezidenţi la milano pentru a reduce la maxim diferenţa de costuri a tratamentelor dentistice faţă de ţara de origine.

Pentru rezervări şi informaţii, telefonaţi de la ora 15 la ora 20

Posibile plăţi în rate fără dobândă, garanţie totală 5 ani, preventiv şi prima vizită gratuite, albire gratuită la sfârşitul tratamentului.

Specialistul în zboruri charter, low cost i zboruri de linie.

• Arad • Bac u • Bucure ti • Cluj Napoca • Constan a • Craiova • Ia i

• Oradea • Satu Mare• Sibiu • Suceava • Timi oara • Târgu Mure

Rezerv ri Avion, Tren, Hotel, Închiriere de ma ini în România, chiar i telefonic, la pre uri imbatabile.

TURISADRIA VIAGGI Viale Carducci 164, 47042 Cesenatico (FC)

Tel. 0547.82492– 0547.674221 - 340.7089484 www.voliromania.com

CABINET STOMATOLOGIC DENTIST

Dr. MINO VICI

Dentistul vostru la Milano

Telefon: 320 7515221

Societate româneascã reprezentatã în Italia organizeazã cursuri de formare profesionalã.

Ai nevoie de o diplomãdin Romania pentruun loc de muncã in Italia?

Ai nevoie de o diplomãdin Romania pentruun loc de muncã in Italia?

e-mail: [email protected]. 0039 3450754102 - 0040 234524335www.consultingcont.ro

� proteze totale € 350� extrac]ie € 35� coroan\ ceramic\ € 250� coroan\ acrilic metal € 150� abla]iune tartru € 35� plomb\ simpl\ € 40� plomb\ cu lamp\ € 50

CCeerrttiiffiiccaatt ddee

ggaarraann]]iiee!!

28 ianuarie 2011 Gazeta Rom=neasc\ PUBLICITATE 41

Abonament la

Cost anual (42 ediţii): Euro 90.00Plata: cont curent poştal nr. 50655786Titularul contului: Stranieri in Italia srl

În buletinul de vărsământ specificaţi numele ziarului la care vă abonaţiGazeta Românească - indicând numele, adresa și numărul vostru de telefon.

Pentru mai multe informaţii:

email: [email protected] • Tel. 06.87410507 fax 06.87410528

Clinica Impladent din Romaniapune la dispozitia pacientilor sai gama competa de tratamente dentare prin echipa de medici dinamica si motivata si dotarile de top ale cabinetelor.

Motive pentru a deveni pacientii nostri: estimare gratuita pentru lucrarile dentare; preturi cu peste 75% mai mici decat cele

din Europa de Vest; echipa; acces facil de la aeroport si retur.

Tel. Romania :0040 268 241 541 ; Tel. Italia : 0039 3406310836

www.impladenta.ro

Noua Gazeta Rom=neasc\registrazione al Tribunale di Roma

nr. 118/2003 in 17.03.2003

Via Virgilio Maroso 50, 00142 Roma, Tel. 06 87410506 Fax 06 87410528

e-mail: [email protected]

Editore: STRANIERI IN ITALIA srlVia Virgilio Maroso, 50 00142 RomaTel. 06 8741 0333, Fax 06 8741 0528

www.stranieriinitalia.com, [email protected]

Direttore responsabile: Sergio TalamoDirettore editoriale: Sorin Cehan

Collaboratori: Gabriela Chiril\ Iordan,George Sima, {tefan Dabu, Stefano

Camilloni, Elvio Pasca, NicoletaMogo[, Andi R\diu, Miruna

C\jv\neanu, Viorica Nechifor, Crina Suceveanu

Grafica: Carmen Florea, C\t\lina P\un

Pubblicità: ISI Etnocommunication srlVia Virgilio Maroso 50, 00142 Roma,

Tel. 06 8741 0591, 06 8741 0606Fax 06 8741 0528

[email protected]

Distribuzione: Messaggerie Internazionali

Via Manzoni, 8 - 20089 RozzanoNumero Verde: 800 827 112

Distribuzione locale e abbonamenti: Anca Gliz

Stranieri in Italia srlTel.06 8741 0507 fax 06 8741 0528

[email protected]

CENTRO STAMPA QUOTIDIANI SpA via dell'industria 52 -

25030 Brescia

Ziarul rom=nilor din Italia

GazetaRom=neasc\

STRANIERI IN ITALIA

caut` agen]i de vânz`ri [i responsabil vânz`ri

în toat` Italia

Condi]ii: persoane ambi]ioase, comunicative, cu spirit de ini]iativ\,

vorbitoare de limba italian\, cunoasc\toare a comunitatii locale de români. Se ofer\ salariu atractiv, program flexibil.

Experien]a în vânz\ri constituie un avantaj dar nu este esen]ial\.

Cei interesa]i pot trimite CV la adresa de email:

[email protected]

I candidati si occuperanno della promozione e vendita dei servizi ISI direttamente nel punto vendita.Si richiede precedente esperienza in attività di vendita, e disponibilità immediata a lavorare sia part time che full time, che nel fi ne settimana. Completano il profi lo dinamicità, fl essibilità e forte predisposizione alla vendita nonché massima serieta’ e disponibilita’.

Se interessati mandare curriculum con foto a:e-mail: [email protected]

oppure telefonare orario uffi cio ai numeri 06 87410555 - 06 87410412

ISI RICERCAHOSTESS E PROMOTERIN TUTTA ITALIA.

CABINET STOMATOLOGIC (DENTIST)

DDrr.. PPeettrruu CCoovvaacciiMetrou A - Cornelia Largo Boccea

Via Taddeo da Sessa, 12 (intrarea vizavi de Upim)

Tel. 06-66019505,

Cell. 347-3493913

Reduceri 50%pentru romåni

Posibilitate finan]are plat` \n 24 rate, dobånd` zero

Gazeta Rom=neasc\ 28 ianuarie 201142 MONDEN

Anul 2011 a `nceput cum nuse poate mai bine pentru prezen-tatoarea Prima TV, AndreeaRaicu. Potrivit presei centrale,vedeta a aflat, recent, c\ este`ns\rcinat\ [i c\-i va d\rui uncopil iubitului ei, Tudor Chiril\.

Se pare c\ vestea a bucurat-oat=t de mult pe brunet\, `nc=taceasta a `nceput deja s\ fac\anumite schimb\ri `n via]a sa.Potrivit sursei citate, vedeta, `nv=rst\ de 33 de ani, [i-a scosextensiile, siliconul din buze, sil-icoanele [i a renun]at s\-[i maiachizi]ioneze farduri [i accesoriiprea scumpe. Vedeta Prima TV

neag\ informa]iile conformc\rora ì va d\rui un copil iubitu-lui ei, Tudor Chiril\, [i afirm\ c\atunci c=nd se va `nt=mpla acestlucru va anun]a personal vestea.

Asta pentru c\, scrie sursacitat\, Andreea Raicu a pierdutdeja o sarcina - tot cu TudorChirila - [i dore[te ca, de aceast\dat\, s\ fac\ tot posibilul pentru aevita o nou\ astfel de dram\.

Tocmai din acest motiv, sus]inaceia[i colegi, frumoasa vedet\de la Prima TV a f\cut mai multeanalize pentru a afla dac\ stareade s\n\tate ì permite s\ aduc\ pelume un bebelu[.

Andreea Raicu,`ns\rcinat\?

Andreea Raicu [i Tudor Chiril\ se `n]eleg de minune[i formeaz\ unul dintre cele mai bine sudate cupluridin showbizul autohton. Un cuplu care, `n viitorulapropiat, ar putea spune “bun venit” unui nou mem-bru, relateaz\ presa central\.

10% reducere la spa]iu publicitar pentru to]i clien]ii noi!

Reclam` pentru romåni

SUN~ ACUM: 0687410507 sau 0687410591

sau trimite mail: [email protected]

28 ianuarie 2011 Gazeta Rom=neasc\ HOROSCOP 43

Luni, la chio[curile din Roma. Mar]i, la Milano [i Torino.

Esen]a informa]iei!

{tii ce se \ntåmpl`

acas`?

BERBEC

Vor surveni nu -meroase eveni-

mente neprev\zute, care v\oblig\ sa v\ schimba]i pro-gramul. Ve]i fi sunte]i nevoits\ pleca]i `ntr-o scurt\ c\l\ -torie `n interes de serviciu.Partenerul este nemul]umit.

TAUR

Nervozitatea v\poate pune `nsitua]ii delicate fa]\ de pri-eteni [i de familie. Ini]iativeledumneavoastr\ nu sunt preabine primite. Nu are rost s\insista]i. Evita]i discu]iile `ncontradictoriu cu rudele.

GEMENI

S-ar putea ca[eful s\ v\

admonesteze pentru c\ nu a]iterminat o lucrare la timp.Chiar dac\ nu este numaivina dumneavoastr\, v\sf\tuim s\ v\ sus]ine]i cauzacu mult calm.

RAC

Sunte]i preocu-pat de afaceri [i

neglija]i rela]iile sentimentale.Din acela[i motiv, refuza]i s\merge]i `ntr-o vizit\ la pri-eteni. V\ sf\tuim s\ acorda]imai mult timp partenerului devia]\ [i prietenilor.

FECIOAR~

Sunte]i nervosdin cauza unei

ve[ti nepl\cute de la persoanaiubit\. Dac\ nu v\ st\p=ni]iimpulsivitatea, pute]i declan[adiscu]ii aprinse cu cei din jur.P\stra]i-v\ calmul [i `ncerca]is\ fi]i mai `n]eleg\tor!

LEU

Este posibil s\apar\ problemepe plan sentimental. Ne`n]e -legerile se clarific\ dup\ odiscu]ie sincer\ cu persoanaiubit\. Sfaturile unei per-soane mai `n v=rst\ v\ ajut\s\ rezolva]i o problem\.

BALAN}~

Nu sunte]i preacomunicativ [i

ar fi bine s\ am=na]i `nt=lnir-ile de afaceri sau de natur\sentimental\. V\ sf\tuim s\evita]i activit\]ile care nece-sit\ luciditate [i putere deconcentrare.

SCORPION

Dori]i s\ pleca]i`ntr-o c\l\toriede afaceri, dar partenerul devia]\ nu este de acord. S-arputea ca atmosfera din c\mins\ se tensioneze. V\ pute]ibaza pe sfaturile unei rudemai `n v=rst\.

S~GET~TOR

Se pare c\ ave]idificult\]i de

concentrare, care v\ reducramdamentul la locul demunc\. Totu[i, reu[i]i s\ con-tribui]i la dezamorsarea uneisitua]ii conflictuale dintrecolegii de serviciu.

CAPRICORN

Sunte]i plin deentuziasm [i v\

sim]i]i `nstare s\ `ncepe]i onou\ lucrare. Revine `n actu-alitate o problem\ c\reia nu i-a]i acordat aten]ia cuvenit\ cuc=teva zile `n urm\. Evita]idiscu]iile `n contradictoriu.

V~RS~TOR

Nu este mome -ntul s\ v\ asu -ma]i rolul de mediator `ntr-un conflict. S-ar putea s\ gr -e[i]i [i chiar s\ amplifica]i st -area de tensiune. Acorda]imai mult\ aten]ie proble me -lor partenerului de via]\.

PE{TI

Ar fi bine s\ nuv\ asuma]i noi

responsabilit\]i. Se pare c\nu ave]i energie nici pentru atermina ceea ce a]i `nceput.P\stra ]i-v\ calmul, pentru casunteti predispus la o stare detensiune nervoas\.

HOROS

CO

P

Documents

Gazeta de Italia