Evaluarea Potentialului Turistic in Insula Cipru

8/16/2019 Evaluarea Potentialului Turistic in Insula Cipru

http://slidepdf.com/reader/full/evaluarea-potentialului-turistic-in-insula-cipru 1/10

Evaluarea potentialului turistic in Insula Cipru

Cipru este o insuala din Marea Mediterna, situata la Sud de Turcia. Are o suprafata

totala de 9.250 km ², dintre care uscatul reprezinta 9.240 km², iar partea acoperita cu apa este

de doar 0 km². !un"imea coastei insulei este de #4$ km, cu punctul cel mai inalt la .95 m

altitudine in Muntele !o%mpus iar punctul cel mai &os se afla la 0 m, la ni'elul Marii Mediterane.

I Resursele turistice naturale ale insulei Cipru

1. Potentialul morfo-turistic(elieful este considerat ca fiind un element primordial in structura potentialului turistic, de'enind

o resursa turistica datorita asocierii dintre elementele morfolo"ice si dorinta turistilor, dorinta ce

sta la )aza deplasarii lor spre locul dorit 'izitarii.

a. Prezenta relieful carstic

(elieful carstic in aceasta re"iune nu este )ine determinat, peste fiind prea putine si mici,

ma&oritatea dintre ele inaccesi)ile.

b. Prezenta reliefului glaciar

!a fel ca si relieful carstic, relieful "laciar este sla) reperezentat in aceasta re"iune, fiind "reu

de reperat.

c. Prezenta reliefului vulcanic

Acest relief lipseste cu desa'arsire, pe teritoriul Ciprului ne"asindu*se 'ulcani acti'e sau inacti'i

ce au dus la formarea reliefului 'ulcanic.

+rincipala forma de relief intalnita in Cipru, este cea de relief neted, ce se intinde de la la coasta

de 'est spre coasta de est, fiind incadrata de lanturi muntoase. n partea de - se afla muntii

%renia, ce se intinde pana in +enisula arpas. n partea de S se afla muntii Troodos, cu 'arful

/l%mpus cu o altitudine ce depaseste .900 m.

n partea de S a insulei, tarmul este a)rupt si stancos.



ntre cele doua lanturi muntoase, de desfasoara o depresiune intramuntosa, ce acopera

aproimati' tot teritoriul insulei.

+rincipala )o"atie de su)sol este cupru. 1upa denumirea cuprului, din "reaca %pros, Cipru

din zilele noastre a primit aceasta denumire. n trecut, era principala furinizoare de cupru a lumii

antice.

Alte minereuri ce se etra" din su)sol sunt3 az)est, "ips, minereu de fier dar si crom.

2. Potentialul climato-turistic

1atorita climei temperate cu influente mediteraneene, Cipru, pe timpul 'erii are un 'olum mare

de turisti. erile in "eneral sunt uscate si etreme de calduroase ce tin din mai pana la mi&locul

lui sptem)rie. 1in octom)rie, temperaturile scad si se instaleaza un sezon mai racoros si ploios

ce tine pana in luna martie.

Cantitatea medie de precipitatii nu depaseste 550 mm.

TABE REPRE!E"TA"# #ATE CI$ATICE A "I%E

"ATI&"A

'"A $A(

!I"ICA

)*C+

$I"

"&APTE

)*C+

$E#IA

,&ARA

)&RE+

TE$P.

$ARII

'$I#ITA

TE

!IE

P&I&A

,EIA"'ARIE 16 8 5 17 70 % 9EBR'AR

IE

17 9 8 17 65% 7

$ARTIE 18 9 7 18 65% 5APRIIE 22 12 9 19 67% 3$AI 26 16 10 21 68% 3I'"IE 30 18 12 24 64% 1I'IE 32 21 12 26 60% 1A'',T 33 22 12 27 61% 1,EPTE$B

RIE

31 10 11 26 59% 1

&CT&$B

RIE

27 16 9 24 63% 3

"&IE$BR

IE

22 13 6 21 68% 4

#ECE$BRIE

18 9 6 19 72% 8



TABE PRI%I"# #ATEE CI$ATICE I"REI,TRATE I"

"IC&,IA/ CIPR' ( conform temperatureweather.com)

'"A Temp $in

)*C+

Temp $a0

)*C+

&re e

soare

Probabilit

atea ploii

)+

'miitate

)+

IA"'ARIE 5 17 6 35 71EBR'ARI

E

6 18 6 37 69

$ARTIE 8 20 8 23 67APRIIE 11 23 9 22 65

$AI 15 27 11 15 62I'"IE 20 31 13 2 63I'IE 23 33 13 2 67A'',T 22 34 12 2 65,EPTE$B

RIE

19 31 11 6 60

&CT&$BR

IE

16 28 9 17 61

"&IE$BRI

E

11 23 7 20 66

#ECE$RBRIE

7 19 5 32 73

1upa cum reiese din am)ele ta)ele, lunile cele mai calduroase au temperaturi ce depasesc de

cele mai multe ori 06C.

1atorita celor doua lanturi muntoase ce se desfasoara in S si -, 'anturile in interiorul insulei

sunt mai domoale, crestele muntilor actionand ca un 7)ara&8 in calea 'anturilor. 1esi este o

insula, in centrul tarii, influentele marine 'anturile in "eneral : sunt aproape ineistente.

3. Potential turistic 4irogra5c

Cipru nu dispune de cursuri de apa permanente. ;ista cate'a al)ii in Campia Mesaoria doar

prima'ara. ;ista doar cate'a lacuri cu apa dulce si doar doua lacuri cu apa sarata. Se poate

spune ca insula are resurse de apa limitate. n perioada dez'oltarii industriale intense, rezer'ele

ac'atice au a'ut parte de o poluare etrema. !acurile dulci si cele sarate au un potential turistic

moderat, ele fiind in "eneral 'izitate de catre oamenii care doresc sa pescuiasca, in special

crap.



II RE,'R,E T'RI,TICE A"TR&PICE AE I",'EI CIPR'Cipru este o tara 'izitata de sute de mii de turisti an de an. Ma&oritatea ale" 'izitarea tarii in

timpul 'erii, in special in lunile unie, ulie, Au"ust, atunci cand temperaturile sunt ridicate si

precipitatiile lipsesc aproape in totalitate.

1. &biective turistice istorice

Situl Arheologic Palaipafos din Kouklia situl este situat pe fostul Sanctuar al Afroditei ce afost construit de micenieni in 200 i.<r. +alaipafos este un centru de cultura si reli"ie. Se poate

'edea Casa de !eda.

Castelul Kantara este cel mai estic dintre castelele situate in muntii %renia. ;ste situate la #0

m deasupra ni'elului marii. Se spune ca )izantii au construit castelul in secolul al =*lea.



Castelul Kolossi este o fortareata construita in timpul cruciadelor. n trecut, castelul olossi era

un important punct pentru eportul de 'in si za>ar. ;ste un edificiu construit in forma de turn, in

stilul ar>itecturii militare. ;ste considerat un loc impenetra)il.

+e teritoriul Ciprului se mai "aseste si Palatul Arhiepiscopal din Nicosia, Palatul Venetian

din Famagusta, Castelul Sf. Ilarion din Kyrenia si Castelul Buffaento din Kyrenia.

2. &biective culturale amena6ate

n Cipru sunt intalnite in total peste 20 de o)iecti'e culturale amen&ate. 1intre acestea, cele mai

multe sunt muzeele si "aleriile de arta dar si monumente. Cele mai multe dintre ele sunt

intalnite in -icosia.

!u"eul Bi"antin din Nicosia cel mai cunoscut muzeu din capitala tarii, este situate in +alatul

Ar>iepiscopal si este o parte a ?undatiei Culturale Ar>iepiscopale.

!u"eul Ciprului din Nicosia mai este cunoscut si su) numele de Muzeul de Ar>eolo"ie

Cipru, este considerat cel mai mare si 'ec>i muzeu ar>eolo"ic din Cipru. n interiorul muzeului

se pot o)ser'a artefacte descoperite in timpul sapaturilor ce au a'ut loc pe teritoriul tarii.

Centrul Artelor din Nicosia a fost fondat in 994 si este un casti"ator al premiului ;uropa

-oastra. A fost fondat pentru a incura&a arta contemporana cipriota. nclude epozitii

nonconformist si epozitii permanente de sculpture si picturi.

!u"eul #paei din Kyrenia este un muzeu ce a luat numele na'ei %renia.

!u"eul de Istorie Naturala din $arnaca este localizat in cadrul @radinilor Municipale din

!arnaca. 1esi are dimensiuni reduse, este dedicat florei si faunei din Cipru. Se "asesc epozitii

de reptile, insecte, pasari si animale impaiate dar si fosile si formatiuni stancoase.

Alte muzee si "alerii de arta sunt3 Muzeul Arheologic din Limassol, Galeriile de Arta din

Limassol, Muzeul Bizantin din Paphos, Muzeul Oser!atorului Ledra din "icosia, Casa

#ragoman Kornesios din "icosia, Muzeul de Arta Populara din Limassol .



3. &biective turistice religioase si locuri e pelerina6

+e teritoriul tarii sunt intalnite diferite )iserii si manastirii, unele datand inca din cele mai 'ec>i

timpuri.

Biserica Profetului Ilie din Protaras este o )iserica construita la 5 metri desupra statiunii

+olis, pe stanca. A primit numele lie dupa +rofetul lie prezentat in ec>iul Testament.

Bisericile Pictate din %roodos & in muntii Troodos sunt situate aceste monumente reli"ioase,

ce reprezinta cu succes si in prezent stilul artei )%zantine si post*)izantine. Sunt in numar de 0

)iserici si sunt considerate monumente reli"ioase inscrise pe !ista +atrimoniului Mondial

-;SC/.

Biserica Agia Paras'ei din Paphos este o )iserica construita in forma unei )azilici cu cinci

cupole in forma de cruce, fiind una dintre cele mai importante Biserici de pe teritoriul Ciprului. A

fost construita in secolul al =*lea si este pastrata in condtii de conser'are etreme de )une.

!oscheea Selimiye din Nicosia este cunoscuta si su) numele de Catedrala A"ia Sofia. ;ste

cea mai mare mare si 'ec>e cladire "otica din Cipru, ce a fost construita pe locul unei )iserici)izantine.

!area !oschee din $imassol este cunoscuta in !imassol si su) numele de e)ir Camil, aflata

in cartierul turcesc din orasul !imassol. Se afla in apropiere de )aile turcesti denumite si

<ammam si este folosita de rezidentii turci din Cipru dar si de turistii musulmani.

Alte )iserici si manastiri din Cipru sunt3 Manastirea Panagia tis Amasgou din Monagri

$situata in satul Monagri%, Aatia din Bellapais, Biserica Asinou din Kakopetria $inscrisa



in patrimoniul &"'SCO% si Bisericile Pod(thou si )heotokou din Kakopetria $inscrise in

patrimoniul &"'SCO%*

7. &biective turistice etnogra5ce

1in punct de 'edere "astronomic, Cipru este o tara )ine dez'oltata, a'and influente turcesti si

"recesti. +e lan"a restaurantele cu specific cipriot, "recesc sau c>iar turcesc, cautate sunt sicafenelele turcesti ce au aparut pe teritoriul tarii inca din secolul al =*lea.

(e"iunea de nord a Ciprului si*a casti"at numele de (paradisul restaurantelor). 1upa

mancarea tradionala cu influente turcesti, "recesti dar si a altor popoare ce s*au aflat in trecut

pe teritoriul Ciprului, cel mai cautat lucru ce tine de "astronomie este cafeaua turceasca. n

partea de Sud a tarii se afla orasul !imassol, un important port si centru "astronomic, dupa

-icosia. Aici, pe fiecare strada a orasului se pot 'edea ta'erne, >anuri, restaurant si cafenele.

Bautura traditionala a Ciprului poarta numele de i'ania si este o )autura prote&ata prin le"e,

astfel, ea nu se poate produce decat pe teritoriul tarii. Are o concentratie alcoolica de 45D si se

ser'este rece.

Sar)atorile nationale in Cipru sunt intalnite aproape in fiecare luna. 1aca ne referim la cipriotii

"reci, cei de reli"ie "reco*catolica cele mai importante sar)atori sunt3 Vinerea !are, Pastele, A

doua "i de Paste, *usalii si Craciunul.

n cazul cipriotilor turci cea mai mare sar)atoare a lor este *amadanul ce durea"a o luna

intreaga. *amadanul se incheie cu sar+atoarea numita #id alFitr.

Tara este plina de traditii, in orice parte a ei in care se calatoreste sunt intalnite traditii ale

locului, ce sunt pastrate din "eneratie in "eneratie. -e putem da seama cand este 'or)a de o

traditie prin felul in care ei ale" sa o comemoreze si arate, si anume, prin festi'ale.

Cultura cipriota este de multe ori asemanata cu cea turceasca si "receasca. Cultura si traditiile

in cazul cipriotilor "reci au inceput inca din perioada @reciei Antice, iar in cazul culturii si

traditiilor ciprotilor turci, aceastea isi au radacinile in &urul anul 500, in perioada in care turcii au

a&uns sa eploreze acest teritoriu.!a capitolul muzica, de multe ori muzica cipriota imprumuta influente "recesti.

III BA!A TE8"IC& 9 $ATERIAA



1. Baza e cazare

?iind o tara ce anual "azduieste sute de mii de turisti de pe tot mapamondul, condtiile de cazare

si )aza lor este )ine dez'oltata. ;ista in -icosia, capital tarii diferite spatii de cazare, de la

>oteluri si pensiuni pana la 'ile de protocol si de 'acanta sau c>iar aparamente in compleuri

rezidentiale de lu.

+e tot teritoriul ei eista locuri de cazare pentru toate )uzunarele, >oteluri amplasate c>iar pemalul marii, unele cu pla&e pri'ate.

2. Infrastrucuta e comunicatii si transport

Caile de transport sunt )ine dez'oltate. 1e cele mai multe ori, turistii ale" sa a&un"a in Cipru cu

a'ionul, pe teritoriul tarii eistand doua aeroporturi !arnaca si +ap>os:. n partea de -ord a tarii

eista un aeroport international, ;rcan, destinat doar companiilor aeriene de z)or turcesti. Se

poate a&un"e si cu feri)otul, din portul !imassol plecandu*se spre @recia si srael dar si 'enind

din spre @recia si srael.

(eteaua de auto)uze este )ine pusa la punct, ele circuland des si la ore )ine sta)ilite, cu tae

)ilet de acces: foarte mici. ;ista si ser'icii de transport pri'ate micro)uze sau autocare: cefac posi)ila le"atura intre principalele orase cipriote, ele functionand de luni pana sam)ata.

;ista si taiuri cu preturi accepta)ile dar se pot inc>iria si masini sau c>iar )iciclete.

Tara dispune de o retea de sosele cu o lun"ime totala de 0.E$0 km in partea "reaca si 2.50

km in partea turca. 1in pacate, nu este dez'oltata o cale de transport fero'iara, accent

punandu*se pe transportul rutier, in special transportul cu autocarul.

3. Capacitati e alimentatie publica

Asa cum s*a adus in discutie la partea de "astronomie, pe teritoriul Ciprului eista numeroase

locuri unde se poate lua masa. Cele mai raspandite sunt restaurantele, fie ele cu specific

tradional cipriot sau cu specific strain, apoi se re"asesc intr*un numar mare cafenelele, cele mai

multe cu influente turcesti. Cantiele se re"asesc aproape in fiecare mare oras sau c>iar in

mediul rural. +e lan"a restaurante pe care le "asim in oras sau c>iar la parterul >otelurilor si

pensiunilor, cafenelelor si cantinelor se intalnesc >anuri si c>iar clu)uri.

I%. #&TARI PE"TR' ARE$E"T ,I C'RA



Cente spa eista in aproape toate >otelurile de 4F din Cipru dar si in saloane de remodelare

corporala. +e lan"a aceste centre, eista si faimoasele )ai turcesti numite si <ammam.

+arcurile de a'entura si de distractie se re"asesc si ele. +arcul de 1istractii Gater Gorld din

A%ia -apa este cel mai mare parc ac'atic din Cipru.

?iind o tara insulara, a'and pla&e de*a lun"ul coastei, s*au infiintat afaceri ce au in prim*plan

eploatarea pla&elor. +la&a 1>assoudi din !imassol este una dintre cele mai cunoscute si 'izitatede turisti. +la&ele din %renia sunt moderne, dotate cu )aruri si sezlon"uri. Cea mai cunoscuta

este pla&a Acapulco. +la&a -issi din A%ia -apa este cea mai cunoscuta din aceasta re"iune. Cu

o lun"ime de 500 de metri, este cunoscuta datorita apelor sale curate si 'e"etatiei luuriante.

+oarta denumirea dupa mica insula -issi afla in apropiere.

In conclu"ie, Cipru este tara unde iti poti petrece un concediu reusit, unde utilul

se im+ina cu placutul si unde sunt repre"entate cu mandrie mai multe popoare

care arata ca pot sa conietuiasca in pace si armonie.In ultimii ani, a deenit una dintre cele mai cautate destinatii de acanta.

BIBI&RAIE



• Cipru – hi! turi"tic # co$ectia Ca$ator pe apamon! # &!itura '! iri#

2007• Co$ectia !e *e+i"te 't$a" – ,ntrea-a $ume $a !i"poitia ta# &!itura !e

'-o"tini• ,oan /arna – Cipru hi! turi"tic# co$ectia ,n uru$ $umii# &!itura

remea# 2007• atia a!imetriou – ,"toria Cipru$ui# &!itura eronia# 2011

• op 10. Cipru – Co$ectia !e -hi!uri turi"tice +iua$e# &!itura itera# 2011

• www.temperatureweather.com

• www.cipru.or-

• www.infotour.ro

• httpwww.turi"ti.roup$oa!poeatr9004.p-

• httpwww.turi"ti.roupcoma$um423973086.p-

• httpwww.turi"m360.roima-inioiecti+e33234the:1.p-

•

httpwww.turi"ti.roup$oa!poeatr2238.p-

http://www.temperatureweather.com/

http://www.cipru.org/

http://www.infotour.ro/

http://www.turistik.ro/uploadpoze/atr9004.jpg

http://www.turistik.ro/upcom/album_4239_73086.jpg

http://www.turism-360.ro/imagini/obiective/33234_the-ky1.jpg


http://www.cipru.org/

http://www.infotour.ro/


http://www.turistik.ro/upcom/album_4239_73086.jpg

http://www.turism-360.ro/imagini/obiective/33234_the-ky1.jpg


http://www.temperatureweather.com/

Documents

Evaluarea Potentialului Turistic in Insula Cipru