Upload
simona-tocanie
View
214
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
8/8/2019 Cos Tines Ti 2
1/8
1. Prezentarea staiunii Costineti
1.1. Aspecte generale
Staiunea Costineti, supranumit i capitala vacanelor estivale, se afl la 31 km sud deConstana, pe malul Mrii Negre i se invecineaz la sud cu comuna 23 August, la nord
cu comuna Tuzla, iar la est cu Marea Neagr. Costineti este o comun i o staiune din
judeul Constana, Romnia, aflat la rmul Mrii Negre. El a evoluat dintr-un mic sat
pescresc (1960) ntr-o destinaie de var, foarte popular printre cei tineri i in special
pentru studeni. Un hotel i o serie de complexuri cu vile i bungalow-uri au fost create n
timpul erei comuniste, acestea fiind diferite att la stil ct i la confort. Dup 1989, o parte
din ele au fost modernizate dar au fost construite, n special, n partea de nord a staiunii,
i o serie de alte hoteluri i vile.
Costineti, denumit staiunea tineretului, se ntinde pe o lungime de circa 1 km i este
orientat spre est, fiind expus la soare n tot timpul zilei. Unicitatea staiunii ns, este
dat nsi de situarea sa, la adpostul capului Tuzla, pe direcia unui curent marin,
favorabil depunerilor de nisip .
n staiune exist un mare complex turistic pentru tineret construit ntr-o concepie
modern, n care funcioneaz o tabr studeneasc de var, fapt ce i-a conferit un
binemeritat renume de staiune pentru tineret si studenti. Anual, in perioada mai-septembrie are loc la Costineti Salonul naional de grafic satiric pentru tineret, n iulie
se desfoar Gala tinerilor actori, iar n august Festivalul naional de jazz i Serbrile
Mrii. Astzi capacitatea de cazare a staiunii Costineti este de peste 60.000 locuri
dispuse in hoteluri, vile, bungalow-uri i camping, amenajate cu spaii verzi care dau un
farmec aparte acestei staiuni.
Cile de acces in staiunea Costineti sunt multiple:
pe cale aerian - Aeroportul Mihail Kogalniceanu
pe cale feroviar - statia Costinesti - Tabara sau staia Costineti-Sat (n apropierea
noului cartier de nord), de pe linia ferat Bucureti - Constana - Mangalia
pe cale rutier: pe Drumul Naional - DN 39 (E 87): Constana - Costineti
http://www.costinesti.net/
>1
8/8/2019 Cos Tines Ti 2
2/8
1.2. Istoric
Puini cunosc faptul c zona n care astzi se afl comuna si staiunea Costineti este
incrcat de istorie. Istoria acestor locuri ii are rdcinile n comuna primitiv. S-au gsit
aici dovezi care atest locuirea incepnd cu prima epoc a fierului, perioada coloniilor
grecesti, a ocuprii romane, epoca feudal, pn la infiinarea propriu-zis a satului
Costineti prin colonizarea germanilor. Denumirea comunei provine de la generalul Emil
Costinescu. Acesta a cumprat de la Vasile Koglniceanu, fiul lui Mihail Koglniceanu, o
suprafa de teren foarte aproape de rmul Mrii Negre, pe care, ulterior, a colonizat-o cu
germanii.
Apariia n anul 1949 a primei tabere destinate pionierilor a nsemnat debutul staiuniiCostineti. Dup 10 ani a fost inaugurat tabra internaional a studenilor, ca urmare a
colaborrii Asociaiei Studenilor din Romnia i Uniunii Internaionale a Studenilor. Primii
invitai din strintate au fost sudenii cehi si polonezi. Astfel lua fiin Capitala vacanelor
estivale ale tineretului.
n anii 1960 are loc o dezvoltare rapid a staiunii datorit numrului din ce in ce mai
mare de turiti. Astfel se deschid cantine, se d n folosin Complexul Sanatorial, se
construiesc vilele de tip bungalow, campingul de 1000 de locuri, csuele de vacan. n1971 este terminat Teatrul de var si Clubul Central. Multitudinea spaiilor verzi dau
staiunii un farmec aparte. Lumea artelor plastice este reprezentat n Costineti prin
lucrri de sculptur, pictur sau tapiserie: Pavel Codi, Silvia Radu, Marcu Mihai, Alina
Tuculescu, Wilhelm Demeter si muli alii.
Dup 1990 numrul posibilitilor de agrement au crescut la fel ca i serviciile turistice
tot mai diversificate. Staiunea Costineti se afla n prezent ntr-o permanent dezvoltare,
existnd premise ca aceasta s devin foarte important pentru viaa economic a
judeului Constana i pentru turismul Romniei..
http://www.litoralulromanesc.ro/
>2
8/8/2019 Cos Tines Ti 2
3/8
1.3. Plaja
Plaja, cu o lungime de aproximativ 1km, mai lat n zona Obeliscului, este orientat spre
est i este ideal pentru talasoterapie, aerosoli, helioterapie, antrenamente sportive si yoga.
n zona de nord, spre Epava, plaja este marginit de o falez joas i este mai ngust, cu
nisip fin. Aici se gsete nisipul fin si fierbinte, pe timp de var soarele nclzind staiunea
10 - 12 ore pe zi .
Plaja este ideal pentru bronzat sau sport fiind scaldat de soare toat ziua, datorit
orientrii sale spre est. Un alt avantaj al plajei n zona Costinetiului l constituie adncirea
treptat a mrii, notul fiind accesibil si nottorilor mai puin experimentai, sau a celor care
nu tiu s noate. La dispoziia amatorilor sporturilor nautice se afl de nchiriat brci i
hidrobiciclete, att pe mare, ct i lng lac, pentru zilele n care marea este prea agitat.
Plaja Costinetiului se intinde pe 800 de metri lungime i ntre 10 si 50 de metri lime
Staiunea Costineti se bucur de un climat de litoral maritim, cu veri clduroase (n iulie
temperaturi peste 27 grade Celsius) i ierni blnde (n ianuarie medii termice de 0 garde
Celsius). Vara predomin zilele senine, iar durata de strlucire a soarelui este de 10-12 ore
pe zi, ca de altfel pe tot litoralul romnesc. Clima Costinetiului are o serie de particulariti
cum ar fi: durata timpului nsorit depete 2.200 ore (vara peste 300 ore lunar), media
anual a temperaturii aerului depete 11 grade Celsius, intervalul anual fr nghedepete 230 zile/an, energia razelor solare nsumeaz peste 125 de mii de calorii pe
centimetrul ptrat, cea mai cald perioad este a treia decad a lunii iulie -prima decad a
lunii august, vremea frumoas ncepe la jumtatea lunii aprilie si continu (n salturi) pn
dup jumtatea lunii octombrie. Plaja intins, cu nisip fin este amenajat pentru
talasoterapie si helioterapie fiind orientat spre est beneficiind de soare pe toat durata zilei
(specific de care beneficiaz puine plaje din Europa). Unicitatea staiunii este dat ns i
de situarea sa, la adpostul capului Tuzla, pe direcia unui curent marin de coast favorabildepunerilor de nisip pe plaja lung de aproape 1 km. Intrarea n mare se face destul de
brusc, pe fund fiind nisip si pietre.
site-ul primariei Costineti , http://www.primariacostinesti.ro/
>3
8/8/2019 Cos Tines Ti 2
4/8
1.4. Obiective turistice
n partea de nord a plajei, aproape de rm se afl epava Evangelia, care a fost un vas
grecesc care a euat in anii 1960, acest epav fiind una din atraciile Costinetiului
Viaa de noapte este centrat in mare parte n jurul discotecilor n aer liber (Ring,
Tineretului). Deoarece staiunea este frecventat n mare parte de tineri staiunea nu
doarme niciodat.
Principalele atracii sunt:
discotecile n aer liber "Ring", "Tineretului",
epava Evangelia
Obeliscul
microformele spate in calcar
taberele de studeni i yoga
Lacul Costinetiare o suprafa de 7 hectare, are o adncime mic, fiind separat de
mare printr-un cordon de nisip. Lacul este unicul de pe litoralul Romniei care nu este
alimentat subteran. Datorit gradului de salinitate ridicat s-a format un strat considerabil de
nmol folosit la tratarea bolilor reumatice.
Epava Evanghelia a euat la sfritul anilor 60 datorit condiiilor atmosferice
nevaforabile i a vizibilitii reduse. Noaptea trziu, pe timp de furtun vasul s-a apropiat
foarte mult de mal, cpitanul avnd convingerea c se afla n vecintatea portului
Constana. Carena vasului a rmas blocat ntre dou stnci n form de V.
Evanghelia a fost o nav comercial greac aparinnd vestitului om de afaceri Aristotel
Onassis. Datorit costurilor mult prea mari de recuperare, ea a fost abandonat, intrnd
ulterior n patrimoniul statului romn i devenind simbolul Costinetiului.
Un alt punct important de atracie turistic este Obelisculcare din pcate a fost drmat
de viitura care a avut loc in toamna anului 2005, construindu-se unul nou in locul acestuia.
Noul Obelisc a fost inagurat n iunie 2006 si nlocuiete vechiul monument distrus deinundaiile din septembrie 2005. Are o nlime de 18.5 metri, cntrete 200 de tone i
este format din 6 piese care sugereaza catrgul unei nave cu pnzele n vnt. Pe timpul
nopii este luminat de reflectoare cu halogen albastru
http://www.litoralulromanesc.ro/
>4
8/8/2019 Cos Tines Ti 2
5/8
n staiunea Costineti, ca de altfel i n alte staiuni de pe litoral, rolul terapeutic prin
cura medical este deosebit de important, ns de civa ani s-a uitat ins i de rolul
terapeutic al mrii (aerosoli, talazoterapie, helioterapie, cura helio-marin).
n afara de cazare, staiunea Costineti ofer de asemenea o gam larg de faciliti:
terenuri de sport (tenis, fotbal, volei, baschet, handbal, ping-pong), cinema, teatru de var,
baz nautic pe lacul Costineti (plimbri cu barca, hidrobiciclete, schi nautic).
ntr-un spaiu relativ restrns, circa 75 ha, se deruleaz activiti culturale, artistice i
sportive recunoscute n ar i peste hotare. n timpul sezonului discotecile, terasele n aer
liber i plaja sunt pline (altfel spus: dans, muzic si voie bun), se pot practica sporturi
nautice de sezon:i se pot inchiria: motoscutere, hidrobiciclete, sky-jeturi, brci, se pot face
scufundri, plimbri cu "banana" i ali colaci plutitori, zbor cu parapanta, schi nautic,windsurf, parasailing, plimbare cu deltaplanul, zbor cu avioane de agrement,, cursuri de
echitaie pe plaj, se pot face observaii astronomice cu telescopul .
http://www.infotravelromania.ro/
>5
8/8/2019 Cos Tines Ti 2
6/8
2. Parametrii care definesc capacitatea de suport a pieei
2.1. Suprafaa exploatabil
Plaja din Costineti se ntinde pe 800 de metri lungime i ntre 10 si 50 de metri
lime ( rm cu plaj delimitate de faleze, lacuri)
2.2. Capacitatea optim de primire a plajei
Numrul de vizitatori sosii pe plaj este un indicator determinant att pentru stabilirea
capacitii plajei i implicit a staiunii , ct si pentru fixarea nivelelui de confort in zona de
plaj sau a categoriei de utilizare.
= ,
unde: - capacitatea optim potenial(vizitatori)
S- suprafaa plajei ( )
L- lungimea rmului cu plaje
N- norma de spaiu afectat unui vizitator in (Np) sau ml (Nt)
Numrul de vizitatori : ocupare medie: 6-8 /vizitator
2.3. Simultaneitatea prezenei vizitatorilor pe plaj
Se aprecieaz c n condiiile rii noastre, sporul de capacitate zilnic a plajelor,
rezultat din nesimultaneitatea prezenei pe plaj a vizitatorilor este exprimat prin indicele de
simultaneitate (Is) egal cu 1/3 din numrul de vizitatori poteniali. Indicele de simultaneitate
poate varia ntre 1.25 si 1.35 sau chiar 1.40.
2.4. Capacitatea zilnic a plajei
Exprima numrul de vizitatori ce pot folosi zilnic plaja, numr pe baza cruia se
stabileste mrimea staiunii i n special capacitatea dotrilor si amenajrilor acesteia.
>6
8/8/2019 Cos Tines Ti 2
7/8
Edelli, G., Gheorghila, A., Amenajri turistice, Editura Universitara, Bucureti, 2006
pag 130-13
3. Propuneri de amenajare a staiunii Costineti
Amenajarea turistic se dovedete a fi un proces continuu de proiectare a noilor dotri
turistice, de recondiionare a celor existente, de redimensionare a acestora n funcie de
ocilaiile cererii i ofertei turistice, de rentabilizare economic a activitii turistice. F. Prikvil
consider c amenajarea teritoriului reprezint un efort de dezvoltare planificat aplicat la
diferite sectoare ale economiei naionale, n vederea realizrii unei soluii optime pentru
dezvoltarea coordonat a unei zone, ntr-un ansamblu completStaiunea Costineti a debutat practic in 1949 odat cu apariia primei tabere destinate
elevilor. Dezvoltarea rapid a staiunii s-a datorat unui numr din ce n ce mai mare de
turisti, n special tineri care ii alegeau ca destinaie de vacan taberele de la mare.
Datorit fluxului mare de tineri, Costineti devine in scurt timp "Capitala vacanelor estivale
ale tineretului."
=>amplasarea de ezlonguri si umbrele
Se tie c litoralul romnesc este unul dintre cele mai scumpe. Comparativ cu preurile
srite in aer, cel puin din punct de vedere al plajei - locul unde turistul si petrece 80% din
timpul vacanei la mare - serviciile sunt deplorabile. Singura soluie a turitilor de a cpta
un sezlong este sa fac o reclamaie. Hotelierul ii va spune c plaja nu-i aparine, deci nu-i
poate oferi un ezlong.
=>amplasare de tomberoane
=> Lucrri de ntreinere a plajelor litorale (lucrri mecanizate de pregtire a plajelor, cu 2
utilaje specializate, care realizeaz curarea si afnarea nisipului n profunzime, n
vederea punerii acestora la dispoziia locatarilor la nceputul sezonului, conformcontractului, evacuarea depozitelor de scoic depuse la linia rmului in sezonul rece i
transferul acestora n zone cu deficit de material sedimentar zona Olimp si Jupiter,
evacuarea algelor, de pe intreaga suprafa a plajelor (contractat si necontractat),
=>amplasarea unui parc acvatic
>7
8/8/2019 Cos Tines Ti 2
8/8
=>refacerea infrastructurii
Edelli, G., Gheorghila, A., Amenajri turistice, Editura Universitara, Bucureti, 2006
pag 17-19
4.Bibliografie
1. Edelli, G., Gheorghila, A., Amenajri turistice, Editura Universitara, Bucureti,
2006
2. http://www.infotravelromania.ro/
3. Ministerul mediului si pdurilor , raport plaj - http://www.mmediu.ro/
4. Primaria Costinesti - http://www.primariacostinesti.ro/
5. http://www.litoralulromanesc.ro/
6. http://www.costinesti.net/
>8