78744372 Plan de Afaceri After School

8/13/2019 78744372 Plan de Afaceri After School

1/30

Capitolul II Descrierea initiatorilor

Exista o literatura de specialitate foarte bogata care trateaza problematica

intreprinzatorului si, in particular, caracteristicile comune celor care au succes in afaceri.Totusi, cele mai relevante trasaturi personale ale potentialilor intreprinzatori sunt:

A. Capacitatea de a-si asuma riscuri

Inainte de a initia o afacere, intreprinzatorul trebuie sa accepte posibilitatea ca, in cazul

unui esec, sa piarda capitalul investit si celelalte resurse investite, dar si reputatia si situatia

sociala. Pe de alta parte, activitatea oricarui intreprinzator se desfasoara intr-un mediu

caracterizat de incertitudine.

Deoarece aceste riscuri sunt specifice activitatii antreprenoriale, intreprinzatorul trebuie sa

si le asume. El incearca insa permanent reducerea lor printr-un control cat mai bun al afacerii.

Exemplul clasic este reprezentat, in maoritatea cursurilor cu aceasta tematica, de !ill

"ates care a abandonat cursurile celebrei #niversitati $arvard pentru a incepe o afacere cu

computere, intr-un gara, intr-o perioada cand acest concept nu avea nici un fel de impact in

societate - decat, poate in mediile academice. Evolutia ulterioara a firmei creata atunci,

%icrosoft, reprezinta unul din modelele cele mai frecvent utilizate de succes indiscutabil.

B. Spiritul independent

%aoritatea intreprinzatorilor se bazeaza numai pe propriile actiuni si abilitati pentru a

reusi. Astfel de persoane care lucreaza in organizatii mari, suporta o presiune psi&ologica

suplimentara, care ii stimuleaza sa aleaga calea antreprenoriatului.

C. Creativitatea

Intreprinzatorul este caracterizat de capacitatea de inovare pe diferite niveluri 'produse,

metode de organizare, abordari ale pietei etc.(, care ii creeaza un avanta relativ.

Aceasta creativitate il deosebeste pe intreprinzator de manager.

D. Nevoia de implinire

)oarte multi intreprinzatori sunt animati de dorinta de a atinge anumite obiective pe care

le considera importante.

*evoia de implinire este o componenta psi&ologica importanta a personalitatii

intreprinzatorilor.

E. Increderea in fortele proprii

Aceasta multiplica forta de actiune a intreprinzatorului fata de forta conferita de suma

resurselor economice investite.


2/30

Increderea in fortele proprii influenteaza si atitudinea partenerilor si colaboratorilor firmei.

)inantatorii si clientii sunt inclinati, in mod firesc, sa investeasca si sa cumpere produse in

care firma are incredere.

F. Viziunea si realismul

Intreprinzatorul anticipeaza si recunoaste oportunitatile pietei, pentru a caror valorificare

el mobilizeaza toate resursele la care acces. In acelasi timp, intreprinzatorul nu bate la porti

inc&ise. El isi modifica metodele si obiectivele, atunci cand strategia initiala nu da rezultatele

scontate.

G. arnicia

Intreprinzatorii au capacitatea de a lucra un timp indelungat si sunt dispusi sa-si dedice

maoritatea timpului activitatilor antreprenoriale, reusind sa se auto-motiveze prin indeplinirea

unor obiective intermediare.

. Capacitatea de or!anizare si planificare

%aoritatea intreprinzatorilor de succes au un plan scris care le g&ideaza actiunile pe

parcursul initierii si dezvoltarii afacerii. Este foarte important ca intreprinzatorul sa aiba o

viziune clara asupra actiunilor necesare in fiecare situatie +etapa. el putin la fel de importanta

este, in acelasi timp, capacitatea de a austa aceste planuri in cazul unor sc&imbari bruste ale

conuncturii.

In continuare vom prezenta ec&ipa care se ocupa de demararea proiectului !aloo,

aceasta fiind formata din / membrii ai Academiei de 0tudii Economice - !ucuresti, )acultatea

de omert, an II: %arinescu 0ilvia, *astase Adriana, *ita %adalina si 1adu %i&aela.

"i#aela $driana %adu, este o persoana dinamica, cu o gandire analitica, orientata

catre rezultate, ceea ce o face potrivita pentru ocuparea postului de Director Economic in

cadrul firmei. apacitatea de analiza si sinteza, rezistenta la stres, abilitatile foarte bune decomunicare si de lucru in ec&ipa sunt atuurile ei ce confirma pozita de lider. Toate acestea

sunt completate de spiritul organizatoric, seriozitate, obiectivitate in aprecierea si analiza

situatiilor economice. unostintele de contabilitate dobandite pe parcursul )acultatii, asigura

organizarea si gestionarea in mod eficient a integritatii intregului patrimoniu al societatii. 0i

nu in ultimul rand, %i&aela este o persoana ec&ilibrata, avand capacitatea de a gestiona cu

responsabilitate resursele financiare ale intreprinderii.


3/30


4/30

Ea considera ca imaginatia, memoria si capacitatea sa de a retine usor diverse

evenimente, date, nume sau figuri vor fi de autor in afacerea pe care ea impreuna cu cele trei

colege sunt &otarate sa o inceapa.

Dupa parerea sa entuziasmul este cea mai importanta calitate a sa deoarece pornirea unei

afaceri noi necesita o dedicare totala pentru timp indelungat.

Principalele caracterisitici si abilitati ce indica o potrivire intre membrii ec&ipei de proiect

si afacerea pe care dorim sa o initiem, sunt:

- lucrul in ec&ipa, intrucat nu transformam divergentele de opinii in motive de cearta8

le privim ca pe ceva firesc si incercam sa gasim elementele comune, avand taria de a

recunoaste si de a aprecia desc&is ideea ceiluilalt atunci cand este mai buna8

- comunicam curent, ne informam reciproc si ne autam in procesul pregatirii si

derularii unei actiuni8

- ne respectam, ne tratam asa cum am vrea noi sa fim tratate, ca pe oameni capabili, cu

calitati frumoase, aspiratii si scopuri la fel d legitime ca ale noastre8

- dezvoltam si consolidam sentimentul de prietenie, impartasim din trairile,

framantarile si satisfactia noastra, abordam cu tact si discretie si problemele care

depasesc cadru profesional.

Deficientele cu care ec&ipa se intalneste sunt:

- o structura organizatorica dezvoltata insuficient8

- lipsa de experienta8

- relatii deficitare din punct de vedere profesional.

ompensarea punctelor slabe se va face astfel:

- o masura de viitor pentru structura organizatorica dezvoltata insuficient o reprezintape extinderea ca si colectiv, de asemenea intretinerea unor relatii de colaborare cu

specialisti din domeniu8

- lipsa de experienta poate fi compensata cu entuziasmul de care dam dovada si

spriinul unor persoane care au experienta in domeniul economic8

- relatiile profesionale se vor realiza in timp.


5/30

Capitolul III Descrierea serviciului oferit

*umarul mare al orelor petrecute la serviciu lasa putin timp parintilor pentru a se mai

ocupa de copii. %amele casnice sunt tot mai rare ca procent fata de anii trecuti. 0e puneatunci problema cu cine lasi copilul dupa scoala. 2ariantele cu bunica sau cu anumite

persoane special angaate, in caz ca exista posibilitatea, au dezavantaul insuficientei

socializari a acestuia. Intuind o astfel de cerere sau luandu-se dupa situatia din 2est, unele

persoane au ales sa desc&ida centre after sc&ool9.

%area parte a centrelor se afla in !ucuresti, insa c&iar si aici sunt insuficiente. Acest

gen de servicii s-a integrat foarte bine pietei locale, unde cererea de servicii se diversifica

foarte repede. #n avanta important al acestor centre este acela ca se pot oferi o serie deservicii extrascolare in acelasi loc. 1ezultatul este ca sunt centre care la inceputul anului

scolar nu fac fata cererilor de inscriere.

!aloo va fi un after sc&ool infiintat pentru copiii dumneavoastra in !ragadiru ce va

functiona intr-o vila noua spatioasa, luminoasa,plina de ucarii si ocuri interactive. De ce am

ales aceasta locatie Pentru ca se afla la ;< =ilometri de !ucuresti, intr-o zona in care

infrastructura nu ofera spatii de oaca pentru copii, pentru ca aceasta zona a devenit o

prelungire a !ucurestiului si prin urmare, cererea este semnificativa .

Afacerea se afl> ?nc> ?n stadiul de proiect dar, cu autorul unui plan de afaceri bine pus

la punct, demararea ei este o c&estiune de timp.

Pentru demararea afacerii este necesara stabilirea unor amanunte esentiale, de care

depinde reusita si profitabilitatea ei.

Amplasarea sediului social se va face in !ragadiru, situat la ;< =m departare de

!ucuresti, pe 0os. Alexandriei, *r.


6/30

Parter:

- sala de calculatoare

- sala de masa

- mediateca- sala de oaca

- terasa

Eta

- @ sali de studiu

- birou administratie

- grup sanitar copii- cabinet medical

- terasa

Programul propus

;C:77-;C:@7 1eceptia si transportul copiilor de la scoala la sediul nostru

;C:@7-;@:77 Program recreativ si pregatirea pentru masa de pranz

;@:77-;@:@7 %asa de pranz in conformitate cu normele de igiena si nutritie

;@:/


7/30


8/30

1esurse materiale: imobil teren intravilan, C autoturisme, pupitre, scaune, mobilier sala de

mese, dotari sala de oaca, aparatura electronica mediateca, dulapioare persoanale, aparatura

supraveg&ere, dotari cabinet medical si grup sanitar, consumabile.

1esurse financiare pe baza carora se initiaza afacerea sunt in valoare totala de C7.777J.

Toate serviciile oferite vor fi de natura interna exceptand aportul alimentar, care se va face

printr-o firma de catering. De asemenea vom avea colaborari cu un complex sportive, bazinul

9%iramar si profesorii de engleza.

- locuri initiale -@7 8 posibilitati de extindere

Capitolul IV - Descrierea pietei si a concurentei

Indiferent de denumire - centru de zi, semi-internat sau after-sc&ool - locurile unde se

desfasoara astfel de activitati si-au marit numarul de cateva ori in doar doi ani, potrivit datelor

de la inspectoratele scolare udetene si de la cel al municipiului !ucuresti.

In apitala, centrele after-sc&ool sunt acum de aproape patru ori mai numeroase ca in

urma cu doi ani. Daca, in )**+, aveam in evidente ),de unitati de invatamant cu centre de

zi, in prezent, numarul acestora se ridica la ). %ai mult, am identificat alte /< de scoli si

gradinite in care se poate dezvolta acest program, a precizat inspectorul %arian !anu, de la

I0%!.

In Arad erau mai putin de ;7 asemenea centre acum doi ani. In prezent, sunt peste C7

in functiune la nivel de udet, spune inspectorul general adunct *icolae Pellegrini. udetul

0ibiu avea doar cinci after-sc&ool-uri in C77, dar *icolae atrina, seful inspectoratului

udetean, a numarat in acest an peste C


9/30


10/30

3 alta diferenta o reprezinta amplasarea, fiind departe de poluarea si traficul bucurestean

si totodata nu dispunem de concurenti directi in oras. ele mai apropiate after M sc&ool - uri

fiind in 0ectorul < al apitalei.

Pe piata after sc&ool-urilor se constata un pret me!iu !e "## $%N. Acesta in general nu

include c&eltuielile de transport si diferite activitati organizate in cadrul intreprinderii. *oi

vom practica un pret de &5# $%N, in care sunt incluse: transportul elevilor, masa si activitatile

recreative ' 9tabere tematice ( .

In urma cercetarii efectuate putem afirma ca aceste c&eltuieli efectuate pentru asigurarea

serviciilor de substitutie sunt aproximativ egale cu tarifele practicate de noi.

In ceea ce priveste serviciile, acestea sunt usor imitabile, iar pentru a te mentine pe piata

trebuie sa fi capabil sa aduci intotdeauna ceva nou si de calitate.

Capitolul V - Strate!ia de mar1etin!

%ar=etingul serviciilor a aparut, mai intai, in practica , in tarile dezvoltate, initial

utilizand metode, te&nici si instrumente afirmate in domeniul bunurilor, iar mai apoi prin

punerea la punct a unor elemene specifice care s-au amplificat si s-au diferentiat tot mai mult.

In tara noastra, aparitia mar=etigului serviciilor este de data recenta, dezvoltarea sa in

continuare fiind marcata de o serie de limite, dar si de premise favorabile.

%ar=etingul din domeniul servciilor poate profita foarte mult de cunostintele dea

existente despre dezvoltarea si lansarea de produse care au aparut din studiile de pe pietele de

consum si industriale. Anumite aspecte specifice serviciilor pot crea probleme deosebite

mar=etingului din acest domeniu si,data fiind natura speciala a serviciilor, a formei lor de

livrare, a proceselor etc., generalizarile cu privire la dezvoltarea si lansarea lor ce trebuie

facute cu precautie.

%ixul de mar=eting reprezinta setul de instrumente pe care le utilizeaza intreprinderea

pentru a-si atinge obiectivele de pe piata tinta. Asemanator unei retete culinare, cei /P

reprezinta mixaul ingredientelor constitutive ale 9praiturii mar=etingului, ce urmeaza a fi

prezentata cumparatorilor potentiali. ';(


11/30


12/30


13/30

3ptam si pentru o strategie promotionala concentrata, intreprinderea orientandu-si

efortul promtional spre un singur segment de piata, pe care sa si-l consolideze.

Analiza 0N3T

4ocalizarea factorilor Tipul de factor

favorabil nefavorabil

Intreprindere *uncte forte

Entuziasm

Te&nologia avansata

Sla(iciuni

4ipsa experientei

1elatii profesionale

insuficiente

0tructura

organizatorica slab

dezvoltata%ediul extern %portunitati

1itmul rapid de

dezvoltare a pietei

Potentialul amplu al

pietei sau

segmentului tinta

Absenta unor

concurenti directi

Amenintari

Instabilitatea

economica si

politica

Penetrarea pietei de

catre concurenti

puternici

Procesul inflationist

din economie

restera cotelor de

piata ale

concurentilor

Capitolul VI - "o&ilizarea resurselor necesare

De cele mai multe ori, gasirea resurselor se doveste a fi poate cea mai grea etapa,

etapa in care foarte multi se opresc si nu gasesc o cale de mers mai departe. )oarte multi


14/30

antreprenori de succes isi incep activitatea la o varsta tanara, atunci cand responsabilitatile nu

sunt foarte mari iar riscurile nu sunt foarte ridicate. Acestia nu au in spate responsabilitatea

unei familii sau a unor costuri ridicate in ceea ce priveste viata de zi cu zi, si asta sigur ca

reprezinta un atuu important.

Pentru a ne putea ne putea desfasura activitatea avem nevoie de urmatoarele resurse

materiale: C masini cu care vom transporta elevii la unitatea noastra, @@ de scaune, @

bilblioteci, ;7 calculatoare, @7 de dulapioare, @ televizoare,o tabla smart, C canapele de

odi&na, C imprimante, ;; mese si @/ de scaune pentru sala de mese, ucarii, materiale

didactice, covoare, aluzele, consumabile si aparatura de supraveg&ere. Pe langa toate acestea,

va trebui sa dotam cabinetul medical, terasa, locul de oaca exterior si baile aferente. Aceste

resurse sunt esentiale, fara ele nu ne-am putea desfasura activitatea, proiectul neavand nicio

validitate.

In ceea ce priveste terenul si cladirea, amplasarea sediului social se va face in

!ragadiru, unde dispunem de o proprietate. 0uprafata totala a terenului este de


15/30

Capitolul VII Conducerea firmei

reearea conducerii s-a impus din necesitatea coordonarii si diriarii eforturilor

colectivitatilor umane pentru realizarea unor obiective comune. onducerea unei afaceri

implica zeci de sarcini de realizat in acelasi timp si de aceea este important caorganizarea ec&ipei sa fie bine pusa la punct. Increderea ca partenerii si angaatii se vor

stradui sa isi indeplineasca sarcinile si vor munci pentru succes este esentiala.

Activitatea de conducere se defineste ca o activitate complexa ce are drept scop

eficientizarea eforturilor oamenilor in procesul muncii. Exercitarea procesului de conducere

presupune existenta unor persoane care efectueaza activitati specifice procesului de

mamagement, aceste persoane fiind denumite, manageri.

#n manager bun trebuie sa indeplineasca o lista de cerinte, lista prezentata in

urmatorul tabel:

0$E%A P13)I4#4#I P0I$303I3P13)E0I3*A4 A4 #*#I %A*A"E1


16/30

#n lucru necesar debutului ca intreprinzator este crearea unei credibilitati a

business-ului. u un management potrivit se poate realiza acea credibilitate ce va auta

la atragerea de clienti, parteneri, angaati-c&eie'cu un renume(, creditori.

In principal o afacere noua nu costa numai bani ci timp si devotare. Incredereain sine este ceea ce defineste un intreprinzator bun. onducerea unei afaceri reprezinta

contact permanent cu oameni ori sub forma de clienti, angaati sau parteneri, de aceea un

intreprinzator ar trebui sa fie sociabil si sa fie capabil de a dezvolta relatii cu ceilalti.

Detin initiatorii afacerii, in postura lor de intreprinzator colectiv, toate calitatile

necesare conducerii afacerii Ec&ipa de proiect va investiga cerintele unui management

performant si vor evidentia modul in care intentioneaza sa satisfaca aceste cerinte, accentuRnd

asupra punctelor slabe si a solutiilor de compensare a decalaelor 'se vor analiza cerinte de

*r.

crt

E1I*TE A!034#T

*EE0A1E

*EE0A1E DE

D31ITI 're!atire; Profesionala S

C 0tiinta managementului S@ unostinte economice S/ unostinte uridice S

unostinte de administratie S< unostinte de psi&ologie SII E2perienta; In profilul unitatii conduse SC De conducere SIII Calitati psi#olo!ice; Inteligenta generala SC )lexibilitate a gandirii S@ apacitate creatoare S/ %otivatie cu valoare sociala S< Trasaturi caracterologice pozitive SB alitati volitionale S Temperament puternic ec&ilibrat

mobil

S

I2 Comportament; 0ociabilitate SC 2orbire cursiva S@ Tinuta corecta S2 Starea sanatatii

!una S


17/30


18/30

organizatiei in oc&ii clientilor si ai opiniei publice. In cazul in care se implica in strangerea de

fonduri, planifica si conduce inclusiv activitatile de solicitare si gestionare de fonduri pentru

proiecte speciale sau pentru organizatii non-profit.

%a consider a fi o persoana dinamica, pentru care orice sc&imbare reprezinta o

provocare, iar lipsa de experienta este compensata de o reala motivatie si de o mare capacitate

de asimilare. 2esela si comunicativa, imi plac oamenii, adaptandu-ma usor muncii in ec&ipa.

%unca cu oameni este o artaU a sa fii un bun trebuie sa stii sa asculti si totodata sa

recunosti cerintele clientului, sa-l auti sa-si lamureasca in primul rand lui insusi ce anume

cautaVde multe ori, oamenii nu stiu ce vorU Doar discutand, analizand descoperi ce vrei, ce-ti

doresti si in special de ce anume ai nevoie.

#n alt lucru care ma caracterizeaza si care ma va auta in afacerea pe care dorim sa o

demaram este gandirea critica. In fiecare zi suntem bombardati cu sute, poate mii de

informatii, insa nu toate sunt utile. apacitatea de a le sorta si de a alege numai ce este

important este esentiala.

Director Financiar Radu Mihaela

In calitate de +irector -inanciar, esti direct responsabil de operarea eficienta a

Departamentului )inanciar si de dezvoltarea strategiilor financiare ale afacerii8 practic toti

depind de tine.

In ceea ce ma priveste, calitatile mele se potrivesc cu cerintelele unui Director

)inanciar eficient - capacitatea de analiza si sinteza, rezistenta la stres, abilitatile de lucru in

ec&ipa sunt atuurile mele principale. *u sunt de negliat nici punctele slabe: lipsa de

experienta sau necunoasterea in profunzime a detaliilor finaciare, insa ambele pot fi

compensate prin dorinta de cunoastere si desc&iderea mea catre noutate. Toate acestea sunt

completate de spiritul organizatoric, seriozitate, obiectivitate in aprecierea si analiza situatiilor

economice.In ceea ce priveste nivelul de cunostinte, parcurgerea cursurilor de management,

mar=eting, antreprenoriat si contabilitate, reprezinta un avanta, c&iar daca le-am urmat doar

pentru un semestru.

Director de "ar1etin! -Nita Madalina

%unca unui+irector !e ,aretin' se desfasoara pe doua planuri esentiale. Primul

dintre ele este cel de a asigura introducerea cu succes a bunurilor din organizatie sau aserviciilor pe piata si este fara indoiala cea mai importanta dintre sarcinile directorului de


19/30

mar=eting. onsider ca sunt persoana potrivita pentru aceasta sarcina deoarece am un spirit al

observatiei dezvoltat si voi gasi cu siguranta cea mai buna oportunitate si metoda de a

introduce serviciile oferite de firma noastra pe o piata dWX destul de dezvoltata.

el de-al doilea este, de asemenea, important se refera la rolul politic al acestei

functii. De acest rol depinde atat relatia cu ec&ipa pe care directorul de mar=eting o conduce,

dar mai ales cea cu directorul general si actionarii, iar acest lucru nu va fi o problema

deoarece sunt rabdatoare si capabila de a asculta atat alte opinii cat si critici, de care voi tine

seam ape viitor.

#nul dintre punctele slabe cu care as putea sa ma confrunt ca director de mar=eting ar

fi lipsa de experienta, dar acest dezavanta va fi combatut prin aprofundarea acestui domeniu

cat si prin seriozitate, creativitate si munca intensa.

Capitolul VIII - Ipoteze si riscuri

Initierea propriei afaceri implica un risc mai mare spre deosebire de lucrul intr-

o multinationala. 1iscul deriva in principal din faptul ca resursele financiare avute la

dispozitie 'care de cele mai multe ori nu se obtin foarte usor( sunt de regula atrase

sau imprumutate, iar noi suntem principalii raspunzatori de modul de utilizare a

resurselor si de efectele obtinute in cadrul afacerii.

Procurarea resurselor financiare este dificila avRnd in vedere gradul redus de

dezvoltare in 1omRnia a institutiilor din sistemul financiar-bancar cu aport substantial

in finantarea intreprinderilor mici si milocii 'in special a microfirmelor(, dezvoltare

redusa oglindita din conditiile restrictive de acordare a creditelor: garantii excesive,

dobRnzi foarte mari, durata insuficient de mare pentru care bancile accepta sa acorde

credite, neacceptarea frecventa de perioade de gratie la creditele penru investitii sau

fixarea de perioade prea reduse. 4a acestea putem adauga si interzicerea prin lege a


20/30

acordarii de credite doar pe baza de plan de afacere, indiferent de cRt de complex si

convingator este el.

#n alt dezavanta maor al demararii propriei afaceri consta in consumul mult

mai mare de timp, dat fiind faptul ca cel putin la inceput firma va avea putini

angaati, si fiecare salariat va avea foarte multe responsabilitati si sarcini de

indeplinit. In plus, noi, in calitate de proprietare ale afacerii vom avea tendinta 'cel

putin la inceput( de a supraveg&ea si controla absolut tot ceea ce se intRmpla in

firma 'doar sunt banii nostrii in oc, nu (.

1iscurile operationale se refera la domeniul reprezentat de pierderile prin fraude

interne si externe, neaplicarea corecta a procedurilor de lucru, metode inacdevate de control,

distrugerea documentelor si a bazelor informatice, greseli umane si etc. Pentru a se putea evita

astfel de intamplari, firma noastra va avea o organigrama foarte bine pusa la punct, fiecare

dintre noi raspunzand de un anumir sector. De asemenea, persoana care se va ocupa de

angaarea personalului va avea o mare responsabilitate, intrucat fraudele si neaplicarea corecta

a procedurilor de munca sa nu existe.

0alariatii sunt una din cele mai importante resurse intr-o afacere, intreprinzatorul

trebuind sa aiba gria ca angaatii sa-i fie loiali si sa lucreze eficient. Pentru acesta, el trebuie

sa aiba in vedere permanent nu numai situatia financiara, ci trebuie sa investeasca si in

procesul de angaare, instruire si coordonare a personalului.

In momentul in care vom aparea pe piata, exista riscul ca organizatiile concurente sa

doreasca sa ne inlature si de aceea vom incerca sa avem o legatura mai stransa cu clientii si cu

piata-tinta. *oi credem ca putem face fata after-sc&ool-urilor cu notorietate prin

promtitudinea cu care o sa raspundem la cerintele pietei si oferirea unor servicii de calitate.

In cazul in care intrarea after-sc&ool-ului !aloo pe piata va fi un succes, firma noastra

s-ar putea confrunta cu un alt risc si anume imposibilitatea de a tine pasul cu noile tendinte ale

pietei. Acest risc ar fi generat in principal de lipsa de experienta, dar consideram ca printr-oobservare atenta am putea gasi idei inovatoare pentru a face fata acestor sc&imbari.


21/30


22/30

T't!l +/6/0,1

F In costul unui calculator sunt incluse unitatea centrala,mouse-ul si tastatura

FFIn aceata categorie intra consumabile,ucarii si alte abiecte cu rol decorativ

0e poate observa ca suma la care se ridica costurile initiale este de ;7


23/30

%heltuel

I7Ve$tu# $#e;2t#!te $ !8!$2


24/30

Cheltuel t't!le :610,/ 910:0,1

Consumabile 29778 31728

Cheltuieli e intretinere 300 3600

Cheltuieli cu personalul 8761,8 105141,6

Cheltuieli cu impo(ite si

ta*e 5000

Alte ser!icii 6000 72000

Transport 469,96 5639,52

Amorti(ari 14801,7

Alte cheltuieli 1558,81

Re&ult!tul e=e#%tulu

3)#ut4 -+010,/ /961,1/

F0e va obtine un venit suplimentar prin inc&irierea celor doua masini

In prima luna se va obtine o valoare negativa a exercitiului din cauza scoaterii bunurilor

corporale cu valoare mai mica decat minimul legal de ;77 din stocuri si introducerea acestora la

c&eltuieli.

#n alt instrument prin care se studiaza eficienta unei afaceri este studiul fluxurilor de

trezorerie,pe care l-am conceput cu valorile anuale estimative.

Situatia flu2urilor de trezorerie

S'l(ul *>l'!%el'# )!$e2t l! $%e5utul5e#'!(e 9.+/,:

De$u*#e! ele*e$tulu Cu*ul!t +9 lu$

T't!l $%!2!# 1+9

+lati catre urni(ari si an$a-ati 212747,32

"oban(i platite 1558,81

.ate anuale creit 19457,15

/mpo(ite si ta*e platite 5000/mpo(itul pe proit 8703,64


25/30

T't!l 5l!t 9:/:,09

S'l( *>l'!%e )!$e2t l! 2"!#2tul !$ulu 09/1,/9

0e poate observa ca profitul rezultat in contul de profit nu este unul inregistrat doar pe

&artie.In urma efectuarii tuturor platilor 'inclusiv a ratelor pentru creditul bancar( disponibilul

banesc a crescut dupa un an de activitate.

In continuare vom stabili pragul de profitabilitate.Pentru a face acest lucru va trebui sa

stabilim costuri fixe si costuri variabile.

C'2tu# "=e .ata bancara 1905,84

Abomament telefoninternet 50Cheltuieli salariale) 8761,8Cheltuieli cu impo(ite si ta*e 416,66T't!l +++1:,1

FIn c&eltuielile salariale sunt incluse / salarii medii pe economie totalitatea taxelor pe care

trebuie sa le plateasca o persoana uridica cu rol de angaator.Taxele se ridica la C,


26/30

E8'lut! %'2tu#l'# 2 8e$tu#l'#

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

10 15 20 25 30

N#7 ele8

U$t!t*'$et!#e

Costuri ,i*e

Costuri !ariabile

Total !enituri

Costuri totale

Din cauza naturii afacerii pe care am ales-o,numarul de clienti este constant pe parcursul unui

an scolar si costurile variabile 'cum ar fi transportul sau utilitatile ( nu pot fi calculate pt fiecare

beneficiar in parte.

r le!i

10 15 20 25 30

Costuri i*e 11184,3 11184,3 11184,3 11184,3 11184,3

Costuri !ariabile 2334,98 3384,98 4552,47 5719,96 6769,96

C'2tu# t't!le +16+0,9. +:60,9. +6/1,// +0:,9 +/06:,9

&enituri in alte acti!itati 2000 2000 2000 2000 2000

&enituri in acti!itatea e

ba(a 8000 12000 16000 20000 24000

T't!l 8e$tu# + +: +. 99 9

Re&ult!t lu$!# -16+0,9. -60,9. 991,91 606,/: .:6,/:


27/30

0e poate observa ca pragul de profitabilitate se obtine in momentul in care scoala are scoala

are ;B elevi.

[ntrucRt eficienYa economic> este determinat> ca raportul dintre efect Zi efort 'c&eltuieli(,

trebuie s> stabilim indicatorii cu autorul c>rora se exprim> m>rimea efectului. Dup> cum am menYionat

?n calitate de efect al activit>Yii economice este considerat profitul.

Profitul firmei reprezint> diferenYa dintre ?ncas>ri Zi c&eltuielile efectuate pentru o activitate

economic>.

Profitul este o parte a valorii ad>ugate ?n urma activit>Yii economice desfaZurate pe baza consumurilor

de materiale Zi munc>. Profitul unei firme se determin> prin sc>derea din ?ncas>rile totale a c&eltuielilor

efectuate . Este evident c> activitatea unei firme poate fi considerat> mai mult ori mai puYin raYional> numai?n cazul ?n care m>rimea profitului este pozitiv>. Dac> ?ncas>rile sunt mai mici decRt c&eltuielile, firma a

activat ?n pierdere.

In practica economic> sunt utilizate urm>toarele noYiuni ale profitului: profitul brut, profitul

impozabil Zi profitul net.

Profitul brut al firmelor, Pb, se calculeaz> ca diferenYa dintre ?ncas>rile totale 'cifra de afaceri, A(

Zi c&eltuielile totale, t:

Pb \ A - t


28/30

Profitul brut este rezultatul tuturor activit>Yilor firmei Zi include profitul obYinut de la

activitatea de baz>, activitatea comercial>, financiar>, de la activitatea investiYional> Zi de la alte

activit>Yi.

Profitul impozabil al firmei se stabileZte prin sc>derea din venitul total brut al c&eltuielilor

ordinare Zi necesare, ac&itate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv ?n

cadrul activit>Yii de ?ntreprinz>tor. ?n fond, profitul impozabil reprezint> profitul brut al firmei. Dar,

?ntrucRt codul fiscal limiteaz> deducerea unor tipuri de c&eltuieli din veniturile firmelor, cum ar fi

plata penalit>Yilor, c&eltuielilor pentru deplas>ri, amenzilor, a donaYiilor, sponsoriz>rilor Zi altele,

practic, m>rimea profitului impozabil deseori difer> de m>rimea profitului brut.

Profitul net, Pn, este diferenYa dintre profitul brut Zi impozitul pe profit, Ip:

Pn \ Pb - Ip

[n cele din urm>, profitul exprim> realizarea interesului personal al ?ntreprinz>torului Zi a

interesului personalului firmei. [n economia de piaY> profitul este imboldul principal ?n stimularea

economisirii Zi investiYiilor, ?n l>rgirea sferei de producere Zi ?n asigurarea creZterii economice.

Totodat> tendinYa maximiz>rii profitului impulsioneaz> ?ntreprinz>torii la iniYiativ> Zi ?n asumarea

riscului, ceea ce genereaz> sporirea competitivit>Yii Zi creZterii economice.

Astfel, scopul fiec>rei firme ?n condiYiile economiei de piaY> a devenit obYinerea unui profit

cRt mai mare ?n raport cu capitalul utilizat. %aximizarea profitului este o lege obiectiv> a funcYion>rii

economiei de piaY>. 0porirea masei profitului obYinut de firme reprezint> o mare importanY> Zi pentru

societate, deoarece el este o surs> considerabil> pentru formarea bugetului de stat. ?n plus, profitul

este sursa principal> de autofinanYare Zi de asigurare a creZterii economice, sursa de stimulare

economic> a angaaYilor.

Ast>zi maximizarea profitului este un instrument puternic de stimulare a agenYilor economicila asigurarea creZterii economice permanente.

Profitul este un indicator sintetic care exprim> rezultatele activit>Yii economice, a c>rui

m>rime determin> Zi eficienYa economic>. Dar trebuie s> Yinem cont de faptul c> estimarea eficienYei

activit>Yii economice a unei firme nu poate fi facut> numai pe baza valorii profitului obYinut.

Estimarea corect> a eficienYei activit>Yii economice poate fi efectuat> numai prin compararea masei

profitului obYinut cu eforturile depuse. 3 astfel de comparare se face cu autorul rentabilit>Yii.

1entabilitatea activit>Yii economice exprim> raportul dintre profitul obYinut Zi eforturiledepuse.


29/30

a indicator al eficienYei economice, ea poate avea diferite forme, ?n funcYie de m>rimile

folosite ?n calitate de efect Zi efort. Ea se mai numeZte rata rentabilit>Yii Zi se exprim> ?n procente.

Teoria Zi practica economic> opereaz> cu mai mulYi indicatori de exprimare a rentabilit>Yii,

printre care:

;. 1ata rentabilit>Yii activitatii, $a/ exprim> raportul dintre profitul brut Zi suma total> a

veniturilor 'cifra de afaceri(:

;77=

A

(

a

0

*$

#nde: 0Aeste totalitatea veniturilor 'cifra de afaceri(.

C.1ata rentabilit>Yii consumate, 1rc, care se mai numeZte Zi rata rentabilit>Yii costurilor, se

determin> ca raportul dintre profitul brut Zi suma c&eltuielilor totale pentru obYinerea lui:

;77=

t

(

rc

0

*$

*rrt.

Indicatorii *otareaconvenYional>

1ezultat la sfarsitulprimului an de activitate

; C @ /C ifra de afaceri A 312000

@ Profit brutPb

Pb \ A - t72530,37

/ Profit netPn

Pn \ Pb - IpB76C


30/30

Documents

78744372 Plan de Afaceri After School