1.Genetica-psihologia Genomului - Genomic Psichology

7/18/2019 1.Genetica-psihologia Genomului - Genomic Psichology

1/5

Science and society - Stiinta si societate

Aparitia psihologiei genomului (The emergence of genomic psychology )

O patrundere in analiza genomica le-ar putea permite psihologilor sa inteleaga,prezica si sa modifice comportamentul uman.

Turhan Canli

Sa spui ca psihologia s-a nascut din biologie nu e o eagerare. !ulti dintrefondatorii psihologiei moderne au studii in medicina, fiziologie ori in stiintele naturale sipri"esc pshihologia ca pe fiziologie a comportamentului. #ilhelm #undt, care a pus

bazele psihologiei moderne eperimentale si cogniti"e - publicand $%rincipiile psihologieifiziologice$ in &' - a studiat medicina si a lucrat ca asistent al marelui fizician *errmann"on *elmholtz. #illiam +ames, care este pri"it ca fondator al psihologiei in SA, acastigat o diploma in medicina si in &' a publicat $%rincipiile psihologiei$, care incepecu un capitol despre functiile creierului. /"an %a"lo", a carui lucrari in anii &' despreconditionarea refleelor la caini a dat nastere 01*A2/O34/S!ului n. - Curent 5npsihologie, care consider6 drept obiect eclusi" al acestei stiin7e comportamentul eterioral indi"idului, elimin8nd constiin7a - si-a luat doctoratul in stiintele naturii.

9ate fiind radacinile pe care le are in stiintele biologice, nu e surprinzator capsihologia a cuprins multe ino"atii tehnice din cercetarea biologica, desi incorporarea lors-a restrans cel mult la subdomeniul psihologiei biologice. Acest lucru s-a schimbat inmod notabil in ultimii &: ani, pe masura ce s-a inceput sa se foloseasca tehnologiifunctionale non-in"azi"e de neuroimagistica pentru a studia comportamentul uman si

procesele psihologice. Azi, acest tip de analiza e folosit in toate domeniile psihologiei -clinica, cogniti"a, de dez"oltare si sociala ; a sanatatii - si reprezinta cel mai de &). /n teorie, daca se cunoastestructura genetica si istoria "ietii unui indi"id, s-ar putea intelege mai binecomportamentul acelui indi"id si s-ar putea inter"eni sau gasi tratamente mai eficientepentru boli;tulburari patologice.


2/5

Acest focus pe diferentele indi"iduale apare in stiinta genomului. !ultumita, inmare parte, proiectului enomului man, biologii acum inteleg ca multe gene au o arielarga de "ariatii comune in sec"enta nucleotidei. Acest polimorfism poate contribui ladiferente intre indi"izi in ceea ce pri"este trasaturile complee@ studiile acumin"estigheaza cum interactioneaza ele cu factorii de mediu pentru a da nasterecomportamentelor diferite. Buate impreuna, aceasta abordare din prisma stiintei

genomului identifica mecanismele moleculare care gu"erneaza interactiunea dintre"ariabilele genetice si de mediu.%sihologia genomului se bazeaza pe : descoperiri din ultimul deceniu. Aceste

descoperiri au stabilit "ariatiile genetice legate de personalitate, apoi au facut legaturadintre aceste "ariatii si functii ale creierului, au identificat interactiuni cu factori de mediucare afectau sanatatea mentala, si au descoperit legaturile neurale si moleculare aleacestor gene - interactiuni de mediu. /n 4, D studii au asociat polimorfismul genelor cutrasaturi de personalitate specifice. nul dintre ele a identificat un polimorfism in genatransportatoare de serotonina si asocierea ei cu neuroticismul;ne"rotismul si uncomportament care e"ita pericolul. (Becsh et al, &). ena e localizata in cromozomul& si contine o regiune polimorfica care e"identiaza > forme alleliceE fie $scurta$ (s) sau$lunga$ (l). %entru ca fiecare indi"id are o copie a acestei gene de la fiecare parinte, opersoana poate a"ea > "ariante scurte (4ss4) sau o "arianta scurta si una lunga (4sl4) saupoate fi un purtator homozigot a "ariantei lungi (4ll4).

Ba ni"el molecular, cele doua forme difera cu pri"ire la capacitatea genei de aproduce proteina transportoare de serotoninaE "arianta lunga produce cantitati mai maride mesager 3FA si duce la o dubla asimilare de serotonina decat "arianta scurta (*eilset al, &). Ba ni"el comportamental, purtatorii "ariantei scurte au prezentat un procenta:@ Sen et al, >).

...Sugerez ca domeniul psihologiei "a suferi o alta transformare care ii "a afectatoate subdomeniile, si care "a impinge analiza si mai mult inspre ni"elul genomului

9oua alte studii au gasit o legatura similara intre polimorfismul unei genereceptor dopamina 9 si cautarea noutatii;schimbarii. (0en)@ totusi, un alt studiu a gasit olegatura e drept modesta intre cautarea noutatii si polimorfism si s-a luat in calcul

polimorfismul in cazul prezentei allelelor lungi si nu doar "arianta cu repetari (SchinHaet al, >>). Se pare ca asocierea dintre polimorfism si tulburarea deficitului deatentie;hiperacti"itate e intr-ade"ar reala, caci cate"a meta-analize au confirmat-o.(Bi etal, >@ !aher et al, >>@ Thapar et al, >:@ IO*B et al, >:).

rmand demonstratia conform careia "ariatiile in sec"entele genelor pot fiasociate comportamentelor complee, urmatoarea piatra de incercare in domeniulpsihologiei genomului ar fi identificarea structurilor creierului a caror functiuni ar putea fiasociate cu aceste polimorfisme. Autorii acestui prim studiu au folosit ?!3/ imagisticafunctionala de rezonanta magnetica pentru a arata o legatura intre "arianta scurta agenei transportoare de serotonina si acti"area regiunii amygdala a creierului in timpul


3/5

unui tasH emotional de recunoastere a unei feteE participantii purtatori a unei copii a"ariantei scurte afisau o acti"are mai mare decat cei nepurtatori (*ariri et al, >>).Aceasta descoperire a fost replicata intre timp pe esantioane mai mari si a fost etinsaapoi de alti cercetatori (*ariri et al, >:@ %ezaIas et al, >:)@ 9e eemplu, ?umarH sicolegii au analizat pacientii cu fobii sociale dupa ce "orbeau in public si au descoperit omai mare acti"are a amygdalei la purtatorii "ariantei scurte.

Aceste studii independente sustin ca "arianta scurta a genei purtatoare deserotonina e raspunzatoare de cresterea reactiei cerebrale la stimuli negati"i, ce ar puteafi un mecanism de susceptibilitate genetica a depresiei (%ezaIas et al, >:). /mpreunacu Glaus-%eter Besch de la ni"ersitatea #urzburg din ermania, am propus un mdelalternati". %rezenta "ariantei scurte nu a fost asociata cu cu o reactie mai mare acreierului la stimuli negati"i, dar mai degraba cu o acti"are mai mare a creierului ca starede baza. (Canli et al, >:) Am testat aceasta presupunere si s-a confirmat ca prezenta"ariantei scurte e intr-ade"ar asociata cu o acti"are crescuta a amygdalei in timpulconditiei de odihna (Canli et al, >, >:). /ndi"izii care poarta una sau doua copii ale"ariantei scurte a genei transportoare de serotonina nu sunt mai reacti"i decatnepurtatorii la stimuli negati"i, si mai degraba par a fi intr-o stare stabila de acti"itatecrescuta in regiuni ale creierului asociate cu ecitatia emotionala negati"a sau cu"igilenta. Aceste descoperiri au fost replicate intre timp de doua grupuri indi"iduale (*einzet al, >@ 3ao et al, >), desi interpretarea acestor obser"atii continua sa fie

dezbatuta.

...facand legatura intre comportament si analiza genomului, psihologii pot acumeplica, prezice si posibil chiar modifica comportamentul uman

9in >> pana acum, cate"a alte polimorfisme ale genelor au fost descoperite,polimorfisme asociate cu acti"ari diferentiale ale creierului, pritre care catecol-O-metiltransferaza - enzima la ni"elul corteului frontal care inacti"eaza dopamina, factorulneurotrofic cerebral si gena monoamina oidaza-A (0ertolino et al, >@ 1gan et al,>D@ %assamonti et al, >) si e posibil ca oamenii de stiinta sa gaseasca altele.

!eta-analizele sustin legatura dintre polimorfismul din gena transportoare de

serotonina si neuroticism (!unafo et al, >:@ Sen et al, >) si faptul ca neuroticismule un factor de risc pentru depresie.(0oyce et al, &&). Totusi, legatura dintre gena sidepresie nu este foarte clara, sugerand ca nu are un efect consistent, ci ar putea fimoderata de "ariabile de mediu, unul fiind stresul (SchinHa et al, >). n prim raportdespre o interactiune gene-mediu asupra depresiei a "enit in >D, cand Caspi si colegiiau raportat ca efect un impact mare a e"enimentelor stresante din "iata asuprasimptomelor depresi"e, depresiei diagnosticate si gandurilor de suicid, mult mai puternicpentru purtatorii "ariantei scurte a genei transportatoare de serotonina. (Caspi et al,>D). 9i"erse studii au confirmat acest efect (Gaufman et al, >@ Gendler et al, >:),dar altii au raportat un efect doar la femei (1ley et al, >@ rabe et al, >:) si altii nuau reusit sa gaseasca "reo interactiune semnificati"a gene-mediu(illespie et al, >:@Surtees et al, >:)@ 1 posibil ca diferentele metodologice sa eplice unele dintreinad"ertente sau ca metodele de auto-obser"are nu sunt atat de senziti"e incat sa

re"eleze interactiunea gene-mediu./n colaborare cu Glaus-%eter Besch, grupul meu a inceput de curand sa mapezecorelatiile neuronale ale interactiunii dintre genotipul transportor de serotonina si stres(Canli et al, >). /ndi"izi fara o istorie psihopatologica au completat un scurt chestionardespre eperientele de "iata stresante, inclusi" cele financiare, legale, de sanatate saude cuplu. rupul a folosit apoi f!3/ pentru a masura acti"area creierului in timpui uneiacti"itati de procesare de fizionomii si a masurat ni"elurile absolute ale fluului de sangein timpul odihnei. Ambele metode au aratat ca acti"area creierului, in special in amygdalasi hippocampul, doua regiuni asociate cu depresie si stres - au "ariat de la indi"id laindi"id in functie si de genotipul transportor de serotonina si de stres. Aceste corelatii


4/5

neuronale au fost transpuse la ni"el comportamentalE pentru purtatori de "arianta scurta,stres mai mult a fost asociat cu reflectarea, in timp ce pentru purtatori de allele lungi, maimult stres determina mai putina acti"itate de reflectare. se pare ca stresul are un efect desenziti"izare asupra purtatorilor de allele scurte si de-senziti"izare pentru purtatorii"ariantei lungi.

...eperintele de "iata pot modifica procesele moleculare si pot ser"i camecanisme pentru interactiunea gene-mediu

Aceasta obser"atie ridica mai multe intrebari decat raspunsuri. Ce tipuri deeperiente determina aceasta interactiuneJ Conteaza daca eperientele au aparutde"reme sau tarziu in "iataJ Oare efectele obser"ate reprezinta schimbari locale infunctiile neuronale sau schimbari in cognitie;perceptie in zonele corticale de ni"el maimare, care apoi moduleaza functiile amygdalei si hippocampului. /nteractiunile segeneralizeaza si la alte geneJ

/n >, /an #ea"er si colegii au identificat un mecanims molecular prin careeperienta de "iata ar putea modula acti"area;deacti"area genelor la soareci (#ea"er etal, >). Si-au bazat lucrarea pe efectele comportamentului matern si pe impactul

asupra reactiei puilor la stres in timpul "ietiiE puii care sunt ingri


5/5

putea colabora cu psihologi pentru a descoperi polimorfismele din genomul uman ce suntcel mai posibil a a"ea o rele"anta functionala asupra comportamentului uman.

...generatiile "iitoare de psihologi "or trebui sa primeasca mai multa educatie ingenetica moleculara daca "or sa culeaga roadele cercetarii genomului.

/ndiferent daca "in de la psihologi sau biologi, aceste descoperiri "or a"ansapsihologia genomului si ar trebui sa aiba D consecinte pentru societate. /n primul rand,psihologii "or a"ea o mai buna intelegere a cauzelor comportamentului uman si "orintelege de ce oamenii actioneaza asa cum o fac, pentru ca "or intelege cuminteractiunile dintre factorii genetici si de mediu influenteaza circuitele creierului caregenereaza comportamentul. /n al doilea rand, "or a"ea o abilitate mult imbunatatita, darnu perfecta, de a prezice comportamentul. Acest lucru ar putea a"ea multe consecinteasupra sistemului

Documents

1.Genetica-psihologia Genomului - Genomic Psichology