16
Anul II. Oradea, 15 Decemvrie 1926. Cenzurat No. 16. Red. si fdm.-üa: Scoală io. iii. jir. Mmum 23 Apare la 5 şi la 20 a f i e c ă r e i luni. FOAIA ŞCOLARA Pe un an Lei 150 Pe jutn. an Lei 80 Inserţiuni şi reclame se publică după tarif Manuscrisele nn se :::: înapoiază :: :: ORGANUL OFICIAL AL REVIZORATULU1 ŞCOLAR DIN BIHOR Scoală socială Problema şcoalei active, dela care azi prea puţini, din trândăvie intelectuală, din rutină comodă sau cine ştie din ce alt motiv stau departe, preocupă tot mai mult lumea didac- tică din întreaga ţară Este îmbucurător şi ar fi şi mai îmbucurător dacă am ajunge ca pro- blema educaţiei să preocupe întreaga societate, ca cea mai actuală şi mai fundamentală pro- blemă pentru viitorul unui neam. Şcoala tre- bue să iasă din sălile de clasă în viaţa socială, iar aceasta să pătrundă la rândul său tot mai mult în şcoală. Să fie, cum spunea un scriitor, o pătrundere reciprocă a vieţii şi a şcoalei. 1 ) Nu înţelegem dar aici prin „şcoală socială" nici termenul vag al educaţiei sociale, nici pro- blema „socializării metodice a tinerei generaţii" cum ne-ar spune sociologul Emile Dürkheim, care reduce educaţia la crearea unui confor- mism social prin şi pentru societate; sunt atâtea laturi ale problemei celei mari dar nu este însăşi problema în toată complexitatea sa. Se înţelege că nici noi nu deschidem aici'decât o latură a problemei celei mari şi anume acea prin care şcoala tinde să devină — după cum de fapt este — în conştiinţa societăţii preocu- parea primordială, când este vorba să ne gân- dim la rezolvirea crizelor sociale, atât de acute în timpurile în cari trăim Desbrăcându-ne de spiritul profesional, de egoismul menirii noa- stre, trebue să înţelegem şi noi dar şi socie- tatea că printre multele soluţii ale marilor crize, una şi poate cea mai hotărVoare este educaţia. „Cine este stăpânul educaţiei, poate schimba faţa Iumei u spunea Leibnitz, şi mulţi, foarte mulţi cugetători dacă nu au formulat în cuvinte, au lăsat să se trădeze acelaşi gând. Dar pentru a schimba faţa lumei prin edu- caţie — vai şi cât ne dä de lucru lumea de azi! — trebue ca educaţia să devină preo- cupare zilnică a lumei; să fie o forţă, care să ') Angelo Patri — „Veis í'écolc de demain* traducere din englezeşte — ed. Hachette 1919 Paris. de GEORGE BOTA, inspecfor-şef. se impună ca o necesitate, să urmărească un ideal limpede văzut de toţi şi care să fie în armonie cu tendinţele nobile ale omenirii. Mai mult încă, ne întoarcem la Kant şi şi cerem ca educaţia să nu-şi caute limitele sale în prezent, ci să se străduiască a depăşi acest prezent. Acest surplus de depăşire a pre- zentului va fi partea de progres, quantumul cu care am dus şi noi omenirea mai departe. Pentru o operă atât de anevoioasă nu ne putem angaja numai noi cu clasa noastră, cu metodele, cu arta, cu devotamentul, cu avântul nostru. Fără acestea educaţia ar fi moartă, dar numai cu ele ar fi insuficientă. Căci za- darnică va fi truda celor mai valoroşi dascăli, dacă mărgăritarul op er ii lor, va ţi aruncat în valurile protivnice ale lumei nebune. Lumea aceasta dezorientată de după răsboiu, târîtă de puterea gravitatei materiale, legată tot mai complex de materia pământului, lumea aceasta trebue câştigată cât mai multă spre scopurile noastre Nenorocirea însă este că şi noi das- călii în bună parte facem cor cu cei ce cântă osanale viţelului de aur, căci suntem oameni, cu slăbiciuni omeneşti şi vai, cu păcate ca toţi oamenii. Dar să admitem minunea că am scăpa măcar noi de cătuşele materialismului, făcând pe „nebunii" într'o lume de cuminţi, ne rămâne totuşi greaua sarcină să dovedim societăţii că mai sunt şi alte terenuri de ex- ploatat decât cele petrolifere, decât păduri şi câmpii, decât soluri şi subsoluri şi atâtea is- voare de energie Mai este un teren nepreţuit de bogat, aproape neexploatat, deşi studiat şi răstudiat, este sufletul copilului. Căci ex- ploatând numai cele de mai sus ne deschidem prăpăstii în care ne atrag lucirile mincinoase ale propriilor noastre invenţiuni, dacă nu exploatăm şi nu punem în valoare averile nebănuite ce pot fi ascunse în sufletul-co- piilor unei generaţii. Trebue angajată în- treaga societate şi să i se deschidă ochii de

1926_002_001_002 (12).pdf

Tags:

Embed Size (px)

Citation preview

  • Anul II. Oradea, 15 Decemvrie 1926. Cenzurat

    No. 16.

    Red. si f dm. -a : S c o a l io. iii. j ir. Mmum 23 Apare la 5 i la 20 a f i e c r e i l u n i .

    FOAIA COLARA Pe un an Lei 150 Pe jutn. an Lei 80 Inseriuni i reclame se public dup tarif Manuscrisele nn se :::: napoiaz :: ::

    O R G A N U L O F I C I A L AL R E V I Z O R A T U L U 1 C O L A R D I N B I H O R

    Scoal social Problema coalei active, dela care azi prea

    puini, din trndvie intelectual, din rutin comod sau cine tie din ce alt motiv stau departe, preocup tot mai mult lumea didactic din ntreaga ar Este mbucurtor i ar fi i mai mbucurtor dac am ajunge ca problema educaiei s preocupe ntreaga societate, ca cea mai actual i mai fundamental problem pentru viitorul unui neam. coala trebue s ias din slile de clas n viaa social, iar aceasta s ptrund la rndul su tot mai mult n coal. S fie, cum spunea un scriitor, o ptrundere reciproc a vieii i a coalei.1)

    Nu nelegem dar aici prin coal social" nici termenul vag al educaiei sociale, nici problema socializrii metodice a tinerei generaii" cum ne-ar spune sociologul Emile Drkheim, care reduce educaia la crearea unui conformism social prin i pentru societate; sunt attea laturi ale problemei celei mari dar nu este nsi problema n toat complexitatea sa. Se nelege c nici noi nu deschidem aici'dect o latur a problemei celei mari i anume acea prin care coala tinde s devin dup cum de fapt este n contiina societii preocuparea primordial, cnd este vorba s ne gndim la rezolvirea crizelor sociale, att de acute n timpurile n cari trim Desbrcndu-ne de spiritul profesional, de egoismul menirii noastre, trebue s nelegem i noi dar i societatea c printre multele soluii ale marilor crize, una i poate cea mai hotrVoare este educaia. Cine este stpnul educaiei, poate schimba faa Iumeiu spunea Leibnitz, i muli, foarte muli cugettori dac nu au formulat n cuvinte, au lsat s se trdeze acelai gnd. Dar pentru a schimba faa lumei prin educaie vai i ct ne d de lucru lumea de azi! trebue ca educaia s devin preocupare zilnic a lumei; s fie o for, care s

    ') Angelo Patri Veis 'colc de demain* traducere din englezete ed. Hachette 1919 Paris.

    de GEORGE BOTA, inspecfor-ef.

    se impun ca o necesitate, s urmreasc un ideal limpede vzut de toi i care s fie n armonie cu tendinele nobile ale omenirii.

    Mai mult nc, ne ntoarcem la Kant i i cerem ca educaia s nu-i caute limitele sale n prezent, ci s se strduiasc a depi acest prezent. Acest surplus de depire a prezentului va fi partea de progres, quantumul cu care am dus i noi omenirea mai departe.

    Pentru o oper att de anevoioas nu ne putem angaja numai noi cu clasa noastr, cu metodele, cu arta, cu devotamentul, cu avntul nostru. Fr acestea educaia ar fi moart, dar numai cu ele ar fi insuficient. Cci zadarnic va fi truda celor mai valoroi dascli, dac mrgritarul op er ii lor, va i aruncat n valurile protivnice ale lumei nebune. Lumea aceasta dezorientat de dup rsboiu, trt de puterea gravitatei materiale, legat tot mai complex de materia pmntului, lumea aceasta trebue ctigat ct mai mult spre scopurile noastre Nenorocirea ns este c i noi dasclii n bun parte facem cor cu cei ce cnt osanale vielului de aur, cci suntem oameni, cu slbiciuni omeneti i vai, cu pcate ca toi oamenii. Dar s admitem minunea c am scpa mcar noi de ctuele materialismului, fcnd pe nebunii" ntr'o lume de cumini, ne rmne totui greaua sarcin s dovedim societii c mai sunt i alte terenuri de exploatat dect cele petrolifere, dect pduri i cmpii, dect soluri i subsoluri i attea is-voare de energie Mai este un teren nepreuit de bogat, aproape neexploatat, dei studiat i rstudiat, este sufletul copilului. Cci exploatnd numai cele de mai sus ne deschidem prpstii n care ne atrag lucirile mincinoase ale propriilor noastre inveniuni, dac nu exploatm i nu punem n valoare averile nebnuite ce pot fi ascunse n sufletul-copiilor unei generaii. Trebue angajat ntreaga societate i s i se deschid ochii de

  • 2 FOAIA COLARA

    ceeace poate reprezint copilul: o gam infinit de posibiliti, comoar de virtualiti. i mai ales trebue s ne convingem i noi i societatea c partea de progres cu care vrem a depi prezentul nostru i are isvorul nu n noi, care am ajuns pn unde am putut, ci tocmai n adncul sufletului copiilor. Aici este cheia secretului progresului omenesc, iar nu n inteligena, orict de sclipitoare, a adultului.

    Copilul trebue dar s devin centrul i preocuparea de cpetenie a societii.

    Dar s ne gndim ce cantitate neglijabil, ct copilrie aruncat cu nepsare n valurile pierzrii, n umbrele ntunericului i n morminte. i tu iubite colege, care socoteti clas ca pe un numr de, o turm omogen, fr s te cobori n sufletul fiecrui copila, cu orict osteneal, sacrificiu i greutate i s'ar cere, i iu nu faci altceva dect omori copilria. Sub iluzia unor cifre din catalog, crezi c exploatezi comorile ascunse din sufletul copilului i nu-i dai seama ct aur i scap printre degete! flotezi rezultate i faci calcule cu calapoade aplicabile tuturora, cci pentru tine ca i pentru alii, copilul este ca toi i toi la fel ca ntr'o turm. Nu bnueti c n cutare banc din fund se ascunde scnteia care s duc lumea cu un pas mai departe.

    i atunci de ce ne-am supra c societatea nu ne nelege ? De ce ne-am revolta c prinii i trimit copiii la coal, cum i trimit i celelalte vieti la pscut dimineaa, ca s se ntoarc seara mai stule ? De ce ne-am mira c ranul se ncpneaz n a-i trimite copilul cu celelalte vieti la cmp' i nu la coal, creznd c i mersul la coal, ca alte mersuri sunt echivalente i c'pot fi nlocuite ?

    Nu tim s preuim valoarea copilriei, nu avem ncredere n posibilitile pe care ea le nchide ntci noi i nici societatea. In cazul cel mai bun ne mulumim s cretem copii conformi trebuinelor sociale, i' pregtim s se conformeze, facem dup placul lui Drkheim i alii, educaia conformismului social . Dar s se tie c numai dela a-ceasta educaie nu ne putem atepta la noua orientare a sufletului neamului nostru. coala activ, cu toate auxiliarele sale, tocmai drumul exploatrii valorilor nebnuite din sufletul copiilor l-a apucat. Dar ce folos cnd copilul, terenul exploatrii st zlogit n ghiarele unei societi care ignoreaz valoarea lui ? Se poate ca tu minier priceput s ajungi a dezgropa aurul, iar nepriceperea, ignorani ba uneori chiar rutatea social i surp

    iar pmnt i-i ngroap tot ceeace scose-sei la lumin! Cci i prinii, ca i muli dintre noi, cu toat iubirea lor, preuesc munca colar a copilului dup socotelile cataloagelor, iar nu dup ct aur ai descoperit n adncul sufletului lor. Un bun certificat, o diplom cu sume la limita superioar a regulamentului, o sforial pe din afar a ceeace s'a tiprit de alii, o conformare pn la gradul de sus cu ultimele descoperiri, iat attea iluzii cari mulumesc i pe prini i pe profesori. Dar ce poate, ce ar putea face el, copilul mai departe; cu ce va contribui din munca sa personal, ce nou va aduce sufletul su nou pentru lumea vechie, iat ntrebri pe cari nu ni le punem nici noi nici prinii. Ba acetia se gndesc c vor aduce lefuri, ctiguri mari, vor avea o carier onorabil, vor fi oameni cum s e cade i e deojuns att. Dac s'ar gndi mcar i numai la att i tot am putea fi mulumii.' Dar ne ntrebm dac rezolvirea crizei sufleteti poate fi gsit numai de oamenii onorabili i cumsecade ? Dac aceti oameni cumsecade nu vor fi ei nsi nghiii, dup cum vedem i azi, de marea turm a celor contrarii?

    Ne trebuesc oameni cumsecade i onorabili, dar de iniiativ, de voin, cari s dea lupta pentru triumful sufletului lor nobil. Trebue s scoatem nu numai elemente model de expus n vitrine spre admiraie, ci lupttori pentru realizarea n grade tot mai nalte a persoanei omeneti . Orientarea cea nou a rii, a lumei nu ne vor da-o tipurile moarte, ci'lupttorii hotri pentru triumful binelui. Credina fr fapte este moart"; idealurile noastre sunt frumoase dar nu se realizeaz pentruc coala nu ne d pe apostolii realizrii lor.

    Iat pentruce coala trebue s devin din simpl datorie banal a statului, o colaborare permanent ntre dascli i prini. O asociaie a prinilor, nu n sensul comitetelor colare, cari au alt rost, ci pentru o ct mai raional i mai intens exploatare a sufletului copilului spre a desctua energii noui pentru regenerarea neamului. Din coli cu obiceiuri, cu apucturi, cu metehne, cu felul lor vechiu de a fi, nu pot ei forele noui de regenerare i de orientare sufleteasc.

    Adevrata coal este mult mai mult dect acea pe care o facem ntre cei patru perei. Este o larg colaborare de exploatare, fr dividente materiale poate, dar cu rezultate incalculabile. i aici i revine rolul nvtorului, el nsui lovit de valurile lumei, s

  • FOAIA COLARA 3

    organizeze coala social, pentru a sdva vii- dar din care cred c s'a neles c nu mai torul neamului. putem rmne la coala cartei i a conformis-

    Am fcut numai o schiare, o perspectiv, mului social. Vom mai reveni de altfel, dup-care poate aduce multe i noui observaiuni, cum am mai atins chestiunea i pe alte fee.

    Predarea limbii romne la copii minoritari. Intre multele probleme de nvmnt pe care le

    suscit ntregirea rii, este una care pn acum totui n'a fost pus n discuie teoretic, dar care ncurc amarnic de 7 ani de zile, activitatea practic a nvtorilor.

    In coalele primare din regiunile eliberate, vin s iivee nu numai copiii de romni, ci i acei ai minoritarilor. Cei mai muli copii din familiile minoritare nu cunosc limba romn. Ba chiar i unii copii de romni trii n mprejurri defavorabile, nu-i cunosc suficient limba. Faptul c nu toi copiii din clas cunosc limba se nelege c pricinuete mari dificulti n desfurarea leciilor.

    Putem distinge urmtoarele cazuri: 1. Clasele cu limba de predare romn, n care

    copiii ce nu cunosc limba romn, constitue o slab excepie.

    2. Clasele cu limba de predare romn, n care 0 mare proporie dintre copii nu cunosc limba romn.

    3 . Clasele cu limba de predare minoritar n care totui copiii au de nvat elementele limbei romne i unele materii se predau n romnete. Intre cazul 1 i Ill-lea e n aparen numai o deosebire de

    grad, o deosebire cantitativ. Totui cnd copilul, necunosctor al limbii de predare e izolat ntre ceice o cunosc, nvarea progreseaz cu mult mai repede. In tot timpul leciilor n pauze, n jocuri i n conversaiile cu colegii si, copilul aflndu-se ntr 'un mediu omogen ro mnesc prinde vocabularul i ncetul cu ncetul deprinde formele gramaticale.

    Lumea copilreasc constituie n cazul acesta un mare ajutor pentru nvtor Oriciae dintre cetitori cunoate exemple de aces tea ; Aa dar cazul II se reduce ori la C8zul I, ori la al Ill-lea. Cazul al Ill-lea n care toi copiii sunt necunosctori ai limbii romne, presupune i el la rndul su dou alternative i anume: cnd limba de predare e numai cea romn, sau cnd n limba romn se predau numai obiectele speciale prevzute de lege (istorie i geografie). Ambele alternative pretind n tot cazul din partea nvtorului, o preocupare special i o procedar metodic. Limba romn fiind o limb srin, predarea ei se face dup tratatele curente de metodic, Ins programele analitice oficiale trateaz despre tratarea limbii romne ca limb matern.

    i de sigur, e cu totul al 'ceva s tii cum ai de procedat cnd pentru unii copii limba romn nu mai e limb matern, ci o limb nou strin.

    Ins tratatele curente de metodic p. cursul primar cum i programele analitice ale aceluia curs, t rateaz despre predarea limbii romne numai privit ca limb matern.

    Nu numai a t t ; nici azi, n programa analitic a coalelor normale nu se prevede special chipul cum vor fi pregtii viitorii nvtori pentruc n coala primar limba romn s fie bine predat copiilor cari n'o tiu nc. Atunci normalitit practicani, introdui n timpul leciilor, orict coal activ, orict euristic ar face nvtorul , ocazia de a vorbi, timpul de exerciiu e cu mult rnai redus dect n pauze.

    Cnd clasele sunt bine populate, nu are ocazie poate copilul nici n orele de curs s vorbeasc, a tta ct vorbi n zece minute de recreaie. Raporturile ntre copii constitue n cazul acesta un mareajutor pentru nvtor .

    Cazul al 11-lea e cu mult mai grav . Copiii cari vorbesc numai limba minoritar se gsesc n numr mare, ei manifest o atracie reciproc foarte fireasc. Aceasta stnjnete ns foarte vizibil progresul n limba romn.

    nvtorul ne mai putnd conta prea mult pe raporturile dintre copii, t rebue s conteze numai pe propriile sale ndemnuri i sforri.

    Dar o mare ntrebare se pune acum. Dac de pild, o jumtate dintr 'o clas ar fi buni cunosctori ai limbii, iar cealalt jumtate sunt complect netiutori, p r o gresul elevilor va fi cu totul inegal : jumtate din clas va putea nainta destul de repede n materiile studiate, iar cealalt nu va putea dect cu foarte mare greutate, n msura n care vor nva limba. Ce s fac nvtorul ? S stea cu toat clasa pe loc, ori s mearg nainte cu cei cari pot i s fac abstracie de cei cari nu 'iu l imba? Oricare din aceste procedee e ru. Clasa ns, dela sine s'a mprit de fapt n dou pri distincte. Jumtatea care progreseaz nu poate fi inut pe loc, Dar cealalt jumtate trebue incontestabil s fie ajutat, ndrumat. -Cum ?

    Trebue s observm ns : se poate s fie vorba de o jumtate din numrul copiilor dintr 'o clas naintat, de pild din clasa a lV-a. Cazul acesta e destul de rar, i cu ncetul se va exclude. Dela nceputul re -gimulului romnesc i al romnizrii coalelor de stat , Ia nceputul aplicrii acelor dispoziii cari trimit pe copil la coala limbii sale materne, se gsesc muli cari ncepuser coala sub regimul vechiu n limba minoritar, i dar trebuiau s'o continue, romnete din clase naintate cu ncetul copiii cari nu tiu de fel romnete.

    De atunci ns, s'au strecurat ani destui, i copiii cari netiind de fel romnete vor avea s urmeze ntr 'o coal cu limba de predare romn, se vor gsi numai n clasa I i numai excepional ntr 'o alt clas.

    Aceia vor sta n condiiile cazului I de mai sus. Greutatea se va restrnge deci cu vremea numai la clasa I-a. Oricare ar fi metoda de predare, ea nu poate avea aceleai efecte cnd se adreseaz celor dou categorii de copiii. Ins nici nu poate fi vorba de aceia metod i aceia procedare . De exemplu, modul de a vorbi, modul cum se pun ntrebrile t se cer rspunsurile, modul de procedare n leciile da intuiie e de pild cu totul altul cnd se adreseaz celor ce tiu limba i cu totul altul, cnd se adreseaz celorlali. Primii s observe lucrurile l s gseasc ei nii termenul care le designeaz ceilali, indiferent dac cunosc lucrul, indiferent dac au avut ambiiunea sau nu, termenul trebue s fie dat cci n'au cum s 1 gseasc n patrimoniul minii lor i nici nu pot s-l iventeze. D e s i g u r , multe noiuni se pot nsui odat cu denumirea lor, dar cazul nu e general, i n faa netiinei limbii e foarte greu s distingi pe copiii cari ignor noiunea, de cei

  • 4 FOAIA COLARA

    cari ignor numai cuvntul. In tot cazul, condiiunile diferite cer tratamente diferite. Clasele ce corespund cazului al doilea trebuesc separate, i trebue lucrat alternativ n ele o bucat de vreme cel puin. Alt soluie logic i eficace i expeditiv nu este

    In coala de aplicaie se fac leciil n romnete , dar nu lecii de limb. Normalistul pred scris-cetlt tiine naturale, geografie, istorie aritmetic cetire etc. pentru copii cari tiu romnete. El ns nu face exerciii de predare la aceleai materii, pentru copii cari nu tiu limba. Dac copiii 'iu romnete, nu pot exercita metodica predrii unei limbi strine copiilor. Dac copiii nu tiu romnete , normalistul se poate ndruma i exercita ntru predarea acesteia, dar nu mai ajunge s fac lecii din materiile celelalte cci n timpul cursului de practic, copiii nu vor fi ajuns s nvee limba aa nct s li se poat ine leciile in romnete. Iar cnd absolvind coala normal, trece la postul su, ori pred bine romnilor i ru minoritarilor, ori viceversa.

    Unii concep atunci o soluie m ; x t : mpestriezi clasele cu romni i cu minoritari pentruca din timpul practicei s cunoasc dificultile pe cari le va ntmpina n viitor, la postul su" . Soluia aceasta mixt e adorabi l : ea atrage inconvenientele ambelor cazuri i nici un folos.

    Leciile de scris-cetil tiine naturale, de geografie, istorie, tiine naturale etc. nu le poate preda n bune condiiuni in clase mpestriate pentruc se lovete mereu de cei cari nu-l pot urmri. Vremea se pierde fcnd lecii intuitive de limb n loc s se fac scris, cetit, tiine naturale etc. Am artat de altfel c tocmai clasele mpestriate constitue cazul cel mai dificil i c unica soluie este segmentarea clasei. C toi cei cei nu tiu limba trebuesc grupai ca s li se predea uumai lor limba, n timpul ce ceilali pot avansa n celelalte materii de studiu.

    coala de aplicaie trebue s aib ca anex o clas de copii necunosctorl ai limbii. Aci normalitii vor face regulat exerciii pentru predarea ei, rmnnd ca nvtorul clasei s predea celelalte materii n limba minoritar respectiv. Celelalte clase ale coalei de aplicaie vor fi alctuite numai de copii romni, pentruca normalitii s se exercite nestnjenii in predarea celorlalte materii. Clasa anex minoritar va fi totdeauna cl. I . A eise pot aplic n cele mai bune condiii, metodele speciale de limb i se observ condiiile progresului. Cnd copiii au ajuns in cl. II, III, IV-a, ei trebuie s cunoasc ndeajuns limba pentru a putea urmri uor

    leciile de istoria romnilor, ori de geografia rii fcute n romnete. i ntr 'adevr dup un an de predare srguincios i metodic, rezultatul acesta se obine s i gur. Copiii asimileaz uor limba, mai ales dac dasclul a tiut s sugereze interesul i dorina de a nva. Cnd copiii de minoritari sunt destul de naintai, materiile naionale pot fi predate exact dup aceleai procedee metodice ca i la clasele romneti . Dac nu tiu nc limba, fiecare lecie de materie naional, e to t deauna lecie de limb. Principiile pedagogice nu admit lecii cu dublu scop material. Ele nu pot fi niciodat dect hibride. Acestea ar fi deci soluiile:

    Procedarea separat cu cele dou categorii i exerci'ile practice alternative ale normalitilor la ambele grupe. Desigur grupele de copii nu trebuiesc separate dect la lecii. Exist i alte s i s teme: In Rusia aris ' copiii moldoveni, estoni, finlandezi cari nu cunoteau limba rus, erau inui n clase pregtitoare pn cnd o nvau i numai atunci erau trecui n cl. I primar i pui la abecedar. Li se poate ghici cari era metoda i srguina dasclilor, dac unii copii trebuia c piard cte 2, 3 i 4 ani n aceast pregtire. Ins explicaia e mai adnc. Rusia arist nu dorea de loe s ncurajeze la nvtur pe copiii de minoritari, ci voia numai rusificarea. Efectul era c de cele mai multe ori prinii s e mulumeau ca fiii lor s isprveasc cursul pregtitor i-i lua de la coal.

    Dac tii rusete, ce mai ai de nvat ?" De Ia aceast abinere, statul nu opria pe copii :

    n Basarabia, Sub Rui, nu exista obligativitatea colar.

    Ceiace urmrim noi e cu totul altceva. E armonia dintre romni i naiunile conlocuente. Despre drepturile limbii celor 15 milioane de romni, sunt de fapt convini cele 3 milioane de minoritari. Sentimentele lor intime, foarte explicabile l pn la un punct justificate, l orbesc uneori sau ii mping cu bun tiin la a rgumentri sofistice.

    Sistemul rusesc se explic prin scopurile politice cruia erau aservite.

    Sistemul pe care-1 propunem noi e singurul ac ceptabil. Desigur, modaliti de aplicare se pot gsi multe i desigur multe inconveniente se pot ivi fn apl icarea lui.

    Niciodat ns inconvenientele lui nu vor egal pe ale sistemului, pentruc actualmente, de fapt, nu exist nc nici un sistem.

    Dr. Eugenia Sperantia

    La 1 Decemvrie Dou amintiri, una plin cu farmecul iertrii, n

    care se concretizeaz noble unui neam, alta, amenin toare , cu strigtele suferinelor din trecut, se amestec n inima Romnului ardelean cnd i-aduce aminte de 1 Decemvrie 1918.

    Cnd, n acea zi mrea, n loc s ne rsbunm, n loc s-i sfiem de vii, cum i-au ngropat ei pe Ciorda, Bolca i pe alii, i-am iertat, am dat dovada suprem, c n inimile noastre sunt sdite sentimente, care sunt comorile cele mai preioase ale omenirii.

    Amintirea stpnirii odioase de eri, care drept mu'umit pentru luptele eroice ale' celor 450 000 de feciori romni, dintre cari 50.000 au plecat h r s mai

    de l o s i f P o g a n

    revad vreodat ara unde s'au nscut , satul unde au copilrit, au iubit i au fost ateptai cu sperane din ce n ce mai mult scldate n lacrimi, care drept recunotin pentru suferinele celor 28.000 de invalizi de rsboiu, mrturii vii ale unei supuneri ctre statul care nu numai ne-a prigonit cu o ur nempcat, dar i-a btut joc chiar i de lacrimile care revrsau din durerile vduvelor, din planetele a 78.000 de orfani, cnd ei i nlau rugmintele lor ctre Cel de sus, s-ie ajute s duc singuri acum greutile viieei, fr ocrotirea iubirii de tat, atunci slbticia stpnitorilor de eri au smuls nc 15.000 de romni, s-l arunce n temnie ! Nici unul dintre acetia n'a mai vzut razele soarelui!

  • FOAIA C O L A R A 5

    ci rezultatul unui lung ir de activiti nensemnate n par te .

    * * * Acum, cnd Universitatea liber E. Gojdu" i

    Astra" prin echipe formate din oameni cu dragoste de neam, cutreer n fiecare duminec satele din Bihor a-vem prilejuri, s ne convingem, de relele lipsei de cultur istoric Ia ranul nostru.

    Nou dasclilor, amintirea ziielor mari, ne impune o mare datorie, s-i convingem, s le artm zi cu zi, c greutile zilei de azi sunt t rectoare, care dispar din ce n ce mai mult cu apropierea consolidrei.

    Fiecare contact cu ranul romn s fie o ocaziune b!ne venit pentru ntrirea credinei n viitorul neamului nostru, Munca aceasta e mai folositoare dect chiar i expunerea vieii pentru patrie.

    Noi am aruncat vlul uitrii peste aceste, le-am iertat.

    Focul sacru cai'e ne-a mnat spre cetatea istoric a lui Mihai Viteazul s 'a potolit.

    Greul vieii, cu cele multe suprri inerente lui, drile nenumrate, fr cari ns statul nostru n'ar putea exista, a aruncat o umbr, dei numai pe timpul consolidrii, asupra acestei zile.

    E n firea omului s doreasc totdeauna lucruri mari, extraordinare.

    Uitm c palatele pompoase ale oraelor mari nu sunt fcute dintr 'o singur bucat mare de materie, cl din multe, mrunte, din crmizi.

    Nu ne place s tim c faptele mari ale oamenilor alei, nu sunt produsele unei singure forri uriae,

    Adam i Prometeu Plutarch spunea c putem imagina orice, dar un

    popor fr o credin, fr o religie, trece de puterea nch'puirii noastre .

    Afirmaia lui Plutarch este prea clasic pentru a mai putea discutat, dar prea riguros conchis, pentruc ideia ce cuprinde s nu aib nevoie de oarecare explicaie. De acea, rmnnd exact in sfera afirmaiei plutarchice, o adncesc, a d u g n d : i dintre naiuni acelea au o existen real, viguroas i un viitor sigur, a cror credin religioas este vie, activ rodnic.

    In sprijinul acestei idei, voi cuta s nfiez din punct de vedere religios, naiunea noast r , cci trecutul istoric al neamului romnesc este, prin excelen, un argument de necomparat eloquen n evidenierea, pn Ia axiom, a adevrului exprimat de Plutarch. Intr 'adevr, strvechea credin, cretin i romneasc, trit pn la obsedare de ctre strmoii notri , Supus i Voevod, a fost, o tim cu toii, principiul vital al poporului romnesc. Blsericuile de lemn nflorat, ncinse cu brne maestru cioplite, ocrotiau pe lespezile lor, sub strjuire de stejari, ngenunchirea norodului prosternat n faa altarului, de unde un preot cu sprncenle 'n crje propovduia profetic cuvntul Adevrului. In aceste bisericue umile s'a svrit taina dumnezeiasc a nlrii neamului romnesc. In ele s'a adunat zestrea sufleteasc din care s se mprteasc cu trie naiunea romn, dealungul veacurilor ce vor veni. Ce ar fi poporul nostru astzi, fr trecutul mre de credin cretineasc? M nfioar g n d u l ! . . .

    Deacea astzi, oameni cari veghiaz la ndrumarea sufleteasc a poporului romnesc, se ngrijoreaz cu to f nfiorarea naltei rspunderi i dau alarma de pericolul cu care ne amenin srcia religioas a generaiei noastre. Suntem cu toi concertai asupra ireli-giozitii n care struim dela rzboi ncoace. N 'a vrea s vd n aceast srcie sufleteasc epuizarea gigantului fond de credin n virtutea cruia strmoii au nfruntat cu atta brbie vitreglle vremilor. Mai curnd cred c, dupcum fiecare individ trece printr 'o criz religioas, to t a a i popoarele, enorme individualiti, sunt sortite unor astfel de crize. i printr 'o aa criz trece acum naiunea noastr. In crizele religioase, neamurile i pot gsi sfritul sau renaterea. Aceasta depinde de devotamentul celor pe cari naiunea i i-a uns ndrumtori. i cine sunt cei crora Ie este ncredinat ntr i rea ' i nlarea sufletului na ional? Sunt

    preoii i nvtorii neamului, crora li se impune astzi o activitate eroic, o jertfire suprem a fiinei lor n tregi, ca din duhul lor aposto' ic s' renasc, puternic i luminos, cretinismul romnesc . Harul apostolilor neamului" trece astzi printr 'o decisiv lmurire", care va arta rii cari-i sunt adevraii alei. Trecutul nostru cretinesc, prezentul istoric, ne dau dreptul la un viitor de aur". Aceasta depinde ns de devotamentul cu care preoii i nvtorii, Ordinul Creatorilor, vor ti s se druiasc luptei de nfrngere a crizei religioase prin care trecem. Mi s 'ar prea o profanare la adresa apostolilor naiunii, s mai pun chestiunea religioas din punctul de vedere al lor personal. Totui, fac o tez absolut n acest articol din a spune c, ori ct de departe ar merge tiina ca victoriile sale, ori ct s'ar substanionaliza materia cerebral i ori ce altitudine de gndire am atinge, niciodat tiina sau filozofia nu vor putea nlocui religia. Divinitatea va rmne venic un imens secret, un secret pe care-l pricepem c exist, dar pe care nu l putem viola, un secret a crui fiin intim scap psihologiei umane, a crui cunoatere desvrit este o Imposibilitate. Cei vechi au avut o viziunne cu mult mai clar asupra acestei imposibiliti i au simbolizat-o in dou mituri de o sugestie nermuit: Adam i Prometeu. Cel dinti a voit detronarea divinitii i a fost pedepsit s fie om, s nu poat fi dect om. Prometeu a forat secretele zeilor, smulgnd focul din cer i a fost condamnat ca, fixat n lanuri pe o stnc, un vultur cu ciocul de oel s-i sfie necontenit inima.

    Noi, nvtori i preoi ai neamului romnesc, s pricepem tlcul adnc al acestor simboluri, s nelegem c, dac puterea minii este limitat, avem darul c re dinei care mut munii din loc" i ptrunde acolo unde raiunea nu poate s t rbate . Cuvintele Sf. August in : fides praecedit rationem", exprim un adevr de psihologie profund uman.

    Aceast credin ne va face vrednici de sarcina cu care ne-a nzestrat Dumnezeu i naiunea, i ne va da harul de a renate , din sufletele noastre, strmoescul Suflet Cretinesc.

    N. Apostolescu, nv. Episcopia.

  • FOAIA COLARA

    Intuiia"*) (Urmare)

    Sumar. Rezumatul leciei precedente. 2. Experiena asupra factorilor defavorabile intuiiei. 3. Factorii favorabili intuiiei. 4. Influena povestirilor e duntoare intuiiei. 5. Intuiia n domeniul tiinelor naturale, n domeniul literar i n cel psihologic.

    1. Rezumatul leciei precedente. In lecia precedent, am artat fazele mai importante prin care a trecut principiul intuiiei n pedagogia modern. Am vzut c prima form metodic o gsim la Comenius n secolul al 17-1 ea care n dorina de a accentua calitile generale i eseniale, neglijeaz intuiia n natur i acceentuiaz intuiia prin ilustraii.

    A doua form a intuiiei o gsim Ia Rousseau, care accentuiaz intuiia naturii i anume gsim intuiia intern n domeniul educaiei morale i religoase.

    Am vzut c a treia form o gsim la Pestalozzi, care e aproape ca cea de astzi, pe care am denumit-o intuiia ndrumat, cci conduce la abstracii logice, prin accentuarea proprietilor generale i eseniale ale obiectelor, intuiie, pe care caut a , o pune n practic, educatorul, i pe calea desemnului i a lucrului manual.

    Am vzut c Pestalozzi, preconizeaz intuiia pe calea mai multor simuri, principiu foarte important din punct de vedere psihologic.

    Am vzut apoi cun pe Pestalozzi l continu Froebel, care cere contactul ct mai direct cu natura, fr a neglija perceperea calitilor negenerale i neeseniale.

    A IV-a faz e aceea reprezenta* de Her-bart i discipolii lui, evideniind influena noiunilor vechi asupra celor nou i cernd expulzarea din contiin a noiunilor vechi nefavorabile intuiiei i chemarea n cercul contiinii a noiunilor favorabile intuiiei.

    La sfritul leciei ziceam c toate aceste elemente pe care le gsim n special la Pestalozzi i Herbart, le regsim i n pedagogia contimporan, care va cuta s fundeze principiul intuiiunii pe baze nou i n special pe bazele psihologiei experimentale.

    V'am citat una din experienele care ne-a artat influena sugestiei asupra intuiiei. Am vzul c aceste experiene au pornit nu din domeniul pedagogiei, ci din domeniul juridic, n legtur cu studiul psihologiei martorilor.

    2. Experiene asupra factorilor defavorabili

    intuiiei. Acest studiu al influenii altor fac ori sufleteti i n special al sugestiei i imaginaiei l gsim continuat i aprofundat tot pe calea experimental, la ali pedagogi i n special la Bint. V voi cita o experien n care el caut s accentuieze din ce n ce mai mult influena sugestiei asupra intuiiei, ca s vad dac aceast prea mull sugestie nu produce o rezisten, o re-aciune a personalitii elevului. Rezultatul a fost c majoritatea elevilor au persistat n a fi victimile sugestiei.

    Experiena const n aceea c Bint fixeaz pe un carton: o moned, o etichet, un nasture, un portret de brbat, o gravur cu mai muli indivizi, un timbru francez nou de 2 centime. Acest carton e artat timp de 2 secunde, dup care este luat. Fiecare elev e pus s rspund n scris la anumite chestiuni.

    In acest scop Bint a alctuit trei chestionare. Primul chestionar cuprindea ntrebri cu efecte de sugestie foarte slabe; al doilea chestionar cuprindea ntrebri cu efecte de sugestie mai accentuate i n sfrit al treilea chestionar cuprindea sugesii foarte accentuate.

    In primul chestionar, gsim ntrebri de felul urmtor:

    a) Asupra portretului: Ce culoare are ? Se vd picioarele domnului din portret sau nu ? (de fapt nu se vedea). Are capul acoperit sau nu ? Are un obiect n mna dreapt sau nu are nimic ?

    b) Asupra monedei. E intact siu deteriorat?

    c) Asupra timbrului: Este nou ori este stampilat ?

    In al H-lea chestionar, ntrebrile sunt cu un ton mai persuasiv.

    a) Asupra portretului: N'are o culoare nchis ? Persoana din potret nu ine picioarele unul peste altul ? N'are plria pe cap ? N'are un obiect n mn ?

    b) Asupra monedei: Nu prezint o deteriorare ? In ce parte ?

    c) Asupra timbrului: Nu poart stampila potei ?

    Al treila chestionar, menit s produc sugestii puternice, cuprindea ntrebri de felul urmtor .-

    a) Asupra portretului: Este brun nchis sau albastru inchis ? Domnul are piciorul stng peste cel drept sau pe cel drept peste cel stng ? De-

    (' A se revedea nceputul si continuarea n Nrii 1415.

  • FOAIA COLARA 7

    semnai forma plriei de pe capul lui (de fapt n'avea plrie) Ce obiect ine n mna dreapt ?

    b) Asupra monedei: Moneda e gurit ? In ce parte este gurit ? Desemnai-o! . . .

    c) Asupra timbrului: Este tampilat n colul drept. Numele crui ora se poate distinge pe tampil ? Timbrul are culoarea roie, rou deschis sau rou inchis ?

    Chestiunile aceste au fost puse pe grupe diferite. La ntrebrile din primul chestionar s'au obinut trei erori din 11 chestiuni.

    La ntrebrile din al Il-lea chestionar, s'au obinut 5 erori din 11 chestiuni.

    La intrebrile din al IH-lea chestionar, s'au obinut 8 erori din 13 chestiuni.

    Fcnd proporia, Binet a gsit c la primul chestionar, sugestia a denaturat intuiia n proporie de V 4 la al H-lea de 1 / s i la al IH-lea mai mult de 1 / 2 .

    Binet atrage atenia c n cazul de fa, intuiia se prezint ntr'un mod cu totul rece, prin scris, i raportndu-se la obiectele uzuale, fixate pe un carton ca s fie bine observate, fr nici o influen din partea profesorului. i totui s'au produs 5 0 % de rspunsuri eronate.

    Dar dac n locul acestora se puneau chestiuni influenate personal de profesor, i n locul obiectelor s'ar fi prezentat o scen o succesiune, de aciuni cari nu pot fi fixate mai mult timp, s'ar fi ajuns la rezultate dezastruoase pentru intuiia rtaitii.

    V menionez mc i cazul citat de Flecher, profesor german, in Die Suggestion im Leben des Kindes."

    El povestete: La ora 11 intreb pe elevii mei dac au vzut ceva pe catedr. Niciun rspuns. La ntrebarea urmtoare:" N'a vzut nimeni briceagul pe care l-am pus pe catedr ? 29 din 51 (57/ ? ) declarar c l-au vzut. Printre acetia erau unii, crora le-ar fi fost imposibil, dela locul lor, s vad pe catedr. apte elevi pretindeau a fi vzut cum am tiat hrtie, nainte de a pune briceagul pe tras, trei au vzut cum am ascuit creionul. In urma declaraiei mele c briceagul a disprut de pe catedr n timpul recreaii, se produce tcere; dup aceea un biat declar c elevul, care, puin mai inainte fusese pedepsit pentru furt, a stat n timpul recreaiei n clas, n aproprierea catedrei; opt ali colari observaser deasemenea pe elevul i indicar oare cari particulariti. In realitate n'am scos de loc briceagul din buzunar. Elevul inculpat, la ieirea din clas, a prsit clasa printre cei dinti i toat recreaia a stat n curte lng mine.

    Vedei un caz izbitor din influena sugestiei

    i imaginaiei asupra intuiiei. Sugestiile de felul acesta au ns pecetea influenii profesorului.

    Din cercetrile acestea experimentale, s'a ajuns la noui concluzii, foarte importante care au dus la stabilirea normelor privitoare la intuiie.

    Din acestea s'a vzut c intuiia e un fenomen complex care e n legtur cu alte fenomene sufleteti, din care unele o influeneaz favorabil iar altele defavorabil.

    3. Factorii favorabili intuiiei Astfel anumite fenomene de apercepie, sunt foarte favorabile intuiiei i v'am spus lecia trecut cum Herbart cerea pregtirea elementelor aperceptive. Un alt fenoment sufletesc care favorizeaz intuiia este atenia, care e de absolut necesitate pentru o intuiie clar. Sunt ns alte fenomene sufleteti care sunt defavorabile intuiiei denaturnd-o.

    Citez trei din factorii cei mai importani cari influeneaz intuiia:

    a) Primul factor este calitatea memoriei celui care intuete. Dac memoria nu pstreaz i nu fixeaz bine, atunci chiar cnd s'a intuit corect, intuiia nu e clar.

    b) A doua influen duntoare foarte important n cursul primar i n cursul inferior de liceu, este greutatea exprimrii.

    Se poate ntmpla ca observaia s fi fost fcut, dar elevul nu poate s expun clar, cci nu gsete termenii adequai exprimrii. Astfel vede un ptrat i spune c a vzut un dreptun-ghiu, vede violet i spune c a vzut rou. In cazul acesta, termenii de expunere sunt fali, nu procesul intuiiei, care a fost corect.

    c) A treia eroare provine din influena foarte accentuat a imaginaiei. Aceasta fiind situaia, trebue s vedem cum am putea s evitm erorile i evitndu-le am servi pe deoparte psihologia i pe de alt parte artnd cum trebuie s se fac intuiia corect, am stabili cea mai bun metod de intuiie servind pedagogia.

    Atunci s'au fcut alte experiene, care n loc s provoace influene defavorabile intuiiei (sugestia i imaginaia) au ncercat toate mijloacele spre a favoriza intuiia i a atenua influenele defavorabile.

    Iat una din aceste experiene, care s'a referit la 16 copii de coal din ambele sexe: 4 bine dotai la natur i, 8 mediocri i 4 slabi.

    Mijloacele experiena: 1 Se expune n tablou colorat cu situaii simple timp de 90 secunde.

    2. Urmeaz raportul liber asupra celor vzute. Se pun acelai ntrebri tuturor. Se pun ntrebrile generale ntiu, apoi cele speciale, pentru evitarea sugestiei. Spre exemplu: Tabloul er colorat? (ntrebare general). Ce culoare

  • 8 FOAIA COLARA

    avea? (ntrebare special) Aceste dou ntrebri ar fi tot una cu ceeace n logic se numete gen i specie. Dac va rspunde c tabloul a fost colorat, nu-l mai ntrebm ce culoare a avut spre a evit sugestia.

    Dup ce s'a pus aceste ntrebri, copilul e pus din nou s priveasc tabloul i s descrie cu vorbe, pentru a controla ntruct erorile au fost datorite intuiiei insuficiente sau lipsa de termeni adeugai expunerii.

    La acestea se mai adaog apoi, indicarea unor directive de observare:

    a) Elevii sunt inui s observe dup anumite norme, de exemplu, vei observa persoanele (dac sunt i cte sunt) lucrurile (dac sunt i cte sunt, fortnele, cnlorile, mrimele, poziiile, faptele etc.

    V amintii c i Pestalozzi cerea s nu se fac o intuiie liber ci o intuiie ndrumat. Aici vom gsi acelea norme menite s srvilesc imaginaia i sugestia, s uureze memorizarea i s ajute Ia o intuire corect.

    b) A doua msur n afar de sistemiza-rea intuiiei const n aceea c atunci cnd ne dm seama c unii elevi nu pot exprima clar ceeace au intuit din cauza lipsei de. cuvinte, s-i facem s stabileasc raportul cuvenit ntre lucruri i cuvinte. Spre exemplu cu privire la cunoatere: dac un elev nu se exprim corect deci nu cunoate culorile, mijlocul de a remedia aceast lips e simplu: se iau 810 cartoane de culori diferite i se arat,pe rnd numind n acela timp i culoarea respectiv i se repet aceast operaie de cte ori e nevoie pentru a se asocia strns lucrul cu numele lui.

    Pe urm amestecm cartoanele l-i cerem elevului s aleag culoarea cutare ca s vedem dac s'a fcut asociaia dintre culoare i termenul menit s exprime.

    Tot aa se procedeaz i cu formele. Lum mai multe cartoane triunghiulare etc. i le artm pe rnd, spunnd numele formelor de cte ori este nevoie Dup aceea le amestecm, controlnd exactitatea asociaiilor ca i la culoii. Astfel s'a nlturat i posibilitatea de a exprima greit ceeace a intuit.

    c) A. III-a msur de ordin psihologic este de a apela la voina elevului de a observa a-tent i s exprime corect ceeace a intuit. Influena aceasta a ateniei i a voinei e mult mai mare dect ne-o iuchipuim noi. Cteva exem-pla ne vor lmuri aceasta afirmaie. Ni se ntmpl c fiind la teatru i stnd 34 ore s nu stim ce persoane au stat la dreapta i la stnga noastr, n timp ce putem spune toat aciunea care s'a desfurat pe scen. Aceasta

    se ntmpl fiindc toat ateniunea ne-a fost ndreptat asupra spectacolului. Tot din acela motiv se poate nlmpla i invers: s ie minte doamna sau domnioara care a stat lng el i s nu tie ce s'a reprezentat.

    Un caz ntmplat mie, Ia care a fost martor i dl. oimescu (asistentul meu). Ne ntrebam dac Marin, decanul servitorilor universitii, are barbior rotund sau favorite N?ci eu, nici dl. oimescu, n'am putut spune acest lucru, cu toate Cc de ci-va ani l vedem de 23 ori pe sptmn. Venind dup aceea la universitate, au fest destule cteva clipe de ateniune ca s tiu c Mo Marin are barbion.

    O exeperien caracteristic am fcut ntr'o clas de curs superior, la un seminar teologic unde eram profesor, pentru a convinge pe elevi asupra importanei i a voinei de a fi atent. In aceast clas, se gsia Ia spatele catedrei o icoan la care se fcea zilnic de 4 ori rugciunile care sunt de rigoare ntr'un seminar teologic, ntorcnd pe elevi cu spatele spre catedr, deci i spre icoan, i-am rugat s descrie icoana. In acela timp am pus pe unul din ei pe catedr, s noteze rspunsurile. Nimic din cele ce au spus nu erau adevrate. Dup ce s'au convins c n'o pot descrie exact, am chemat pe unul dintre ei, care observnd-o cteva momente, a descris-o apoi exact. Deci un minut de ateniune i voin au dus Ia intuiii foarte corecte. Conchidem, prin urmare, nc odat c aceste elemente: voina i atenia sunt foarte importante pentru intuiie.

    i acum pe baza celor stabilite n lecia precedent i n lecia de azi, dac am face bilanul, am ajunge la urmtoarele norme metodice cu privire la principiul intuiiei, care neaprat trebuesc respectate.

    In ordinea n care ar trebui aplicate, a-ceste norme ar fi urmtoarele:

    I. Un apel la voina elevului de a observa atent i de a reproduce exact;

    II. Lmurirea diferitelor categorii de mate-rialuri intuitive persoane, lucruri, forme, culori, mrimi, poziii, fapte, etc. cnd e nevoie.

    III. Indicarea normelor de observaie sistematic dup care s se fac observaia, adic intuii ntiu cutare lucru, al H-lea, cutare element etc.

    IV. Norma pe care o deinem dela Pestalozzi: Observaia ca s se fac pe calea ct mai multor simuri posibile.

    V. Norma datorit tot lui Pestalozzi este ca dup intuiiune s urmeze desemnul sau modelajul celor observate, n vederea necesitii de a ne convinge c observaia e corect.

  • FOAIA COLARA 9

    Aceste norme sunt precedate de indicaiu-nile lui Herbart care cere c nainte de intuiie s revizuim noiunile vechi din contiina elevului, pentru a le avea pe cele favorabile n sprijinul nouilor intuiii.

    Acestea sunt normele metodice care se aplic astzi i care au fost ctigate de pedagogia modern n evoluia ei pn la pedagogia contimporan.

    4. Influena povestirilor e duntoare intuiiei, nainte de a trece la alt capitol, in s v atrag atenia asupra faptului c se ncearc de unii s se dea intuiiei o direcie cu desvrire periculoas. Este vorba de acei cari cred c e bine ca intuiia s fie precedat de povestiri. Acest lucru se petrece mai mult n nvmntul primar. Motivul mrturisit pe care 1 nvoac acetia ar fi c prin povestire stimulm interesul elevului pentru intuire. Noi tim c povestirea apeleaz la imaginaia elevului, ori dv. tii acum rolul dezastruos al imaginaiei ca falsificatoare a realiiii intuite. Am avea deci tot interesul de a infrna influena ei. Ct privete argumentul pozitiv c povestirea ar stimula intt-resul, ne ntrebm, mai e vorba de interes cnd prezentm elevilor n fa obiecte pentru intuit? De sigur c prezentarea obiectului provoac o atenie spontan nsoit de interesul de a intui. Psihologicete vorbind, avem nevoie de acel stimulent al imaginaiei prin povestire care n realitate e foarte periculos, mai ales. dac ne gndim la scopul nv natului intuitiv. Am zis, ntr'adevr, c n intuiie, cutm contactul direct cu realitatea, fie ea intern, fie ea extern, Or, cnd cineva vrea s cunoasc realitatea extern, ce atitudine are el faa de propriul su eu? Pe cine pune mai presus, eul sau obiectivitatea? Omul de tiin face abstraciune de cerinele subiective ale eului, i-t cufund cu totul spiritul n realitatea pe care o observ. Dinpotriv, n domeniul artistic, intervine imaginaia care ia din natur elemmele pe care apoi le combin cum vrea. Aci imaginaia e la locul ei.

    Dac ar fi s se caracterizeze atitudinea omului de tiin n opoziie cu atitudinea artistului, am zice c omul de tiin cnd studiaz natura extern, ncepe prin a se supune naturii cu scopul de a o cunoate. Dupce a cunoscut-o, provoac intervenia eului, ca s elaboreze noiuni, principii i legi pe cari apoi s-Ie impuie naturii, cn scopul de a o stpni, dup cum spune Bacon, de unde mai nainte se supusese el ei. Drumul fcut este, ntiu, din afar n contiin i apoi din contiin n afar La artist operaia e invers. El ncepe prin a produce

    ceva n contiina Iui, pe care apoi l obiectiveaz n afar, n opera de art, care la rndul ei va influena sufletele altor oameni, prin urmare drumul este din njntru n afar i din afar nnuntru. N'a vrea s m credei c contest importana eului n doneniul tiinific. Chiar dac n'am fi Kantieni, adepi ai formelor apriorice, totui nie: un om de cultur nu poate contesta, c impresiile venite din afar sunt transformate de eul nostru. Peste acestta, de ce s mai ado-gm i imagina u, cnd interesul nostru este s ne apropiem ct mai mult de realitate.

    Dac din punct de vedere al interesului, n'am admite intuiia cu povestiri, nici din punct de vedere al cunoaterii exacte a realitii n'o putem admite.

    5. Intuiia n domeniul tiinelor naturale, n domeniul literar i n cel psihologic. Acum mai adogm nc ceva asupra unor aplicri ce se fac cu materialul de intuiia. V'am menionat n lecia precedent c atunci cnd n'avem obiectul n natur, ne servim de ilustraii, proecii, etc. h pedagogia tinpului nostru s'a accentuat tendina de a se da nu numai structura exterioar ci si intuiia vieii. Deaceea n biologie nu ne vom mulumi numai cu colecie de plante l animale, numai cu material moit, ci cu intuiia realitii vii. Unii au cerut s se fac chiar viviseciuni, ca s se aib intuiia clar a funciona ii diferitelor organe. Contra acestora ns s'au ridicat obieciuni de ordin moral, c ele ar avea o influen rea asupra sentimentelor, ducnd la lipsa de mil, la cruzime.

    Un al Il.lea punct, este, ca fiina vieuitoare s fie studiat nu sustras din mediul ei natural, ci pe ct posibil, prin excursiuni ct mai dese, s dm posibilitate elevului de a o cunoate n mediul ei obinuit de vie a. S'a ajuns astfel la studiul naturii pe uniti biologice: pdurea cu animalele i plantele din ea, tot aa Iacul, marea etc. Aceste dou elemente au fost accentuate n pedagogia timpului nostru.

    In domeniul literar, avem cteva achiziiuni foarte importante n ceeace privete intuiia. Spre exemplu astzi, nu se mai poate nltura intuiia n studiul limbilor moderne sub forma auditiv: pronunarea corect. Unii au cerut chiar introducerea gramafoanelor cu piese spuse de artiti (pentru limba francez de artiti dela Comedia din Paris) lucru care prezint inconveniente. A-devrat intuiie ns trebue s ne dea profesorul respectiv i pentru aceasta ar trebui ca toi tinerii destinai a fi profesori de limbi strine s fie trimii n strintate 56 luni ca s nvee pronunarea corect. In ce privete forma vizual a intuiiei, se cere s se lege cuvntul

  • 10 FOAIA C O L A R A

    din limba strin direct de obiectul sau faptul la care se raport fr intervenia termenului din limba matern.

    In felul acesta se face o asociaie mult mai bun pentru pstrarea i ntrebuinarea n vorbire a termenilor strini, dect prin traducere.

    In domeniul psihologiei, vom aplica peste tot metoda introspectiunii. Se pot face aici i experiene, ns metoda cea mai bnn e tot aceea a observrii de sine. Spre exemplu, dac la memorie am vrea s stabilim tipul ei, atunci putem s provocm pe elev s se observe i s constate singnr ce tip de memorie are. In fine

    v'a mai cita nc un caz din metoda ce vi s'a aplicat dvs. n nvmntul secundar.

    In literatur se procedeaz pe cale inductiv pornind dela date concrete, dela contactul direct cu realitatea literar, cu opera ce se studiaz. Dac profesorul tie s intervin i s dea directiv unei seleciuni, nu e greu s se aleag elementele necesare unei bune caracterizri. A pleca dela caracterizare, cum se fcea pn acum e o procedare greit.

    In lecia viitoare vom trece la alt capitol al educaiei inte'ectuale i anu r,e la capitolul ateniei.

    Teoria i metodica gramaticei.^ (inut la cercul cultural n ziua de 31 Octomvrie n Chersig.)

    Din timpurile cele mal vechi popoarele cari au avut o cultur, au dat o deosebit ngrijire vorbirii. De aceia la romni gramatica ocup un Ioc de frunte i nsemna: arta de a vorbi i a scrie corect. Dac s t r batem toat istoria pedagogiei vedem aproape la toi pedagogii i la toate popoarele o mare grij pentru cultivarea limbei scrise sau vorbite.

    Mi se pare lucru de de prisos s nir aici ev o luia i progresul gramaticei. E destul cred s amintesc principiile didactice la care a ajuns pedagogia i care trebue s ne fie cluz.

    Primul principiu fundamental este c : orice regul t rebue scoas din limba vie, iar nu nvat pe dinafar ; H-a principiu: Vorbirea l scrierea corect s n'o observm numai la leciile speciale de romn, ci Ia toate obiectele i de cte ori vorbim cu copiii; IlI-a principiu: S nu ncrcm mintea copiilor cu formule abstracte i goale.

    Vorbirea corect a limbii naionale este cea mai important preocupaie a noastr. L'mba este un tezaur pe care trebue s-1 pstrm curat. Cuvntul limba romana" poate nsemna in p^dsgogie dou 1 ieruri:

    I. In neles mai restrns nseamn legile vorbirii i ale scrierii

    II. In neles mai larg, literatura cu prile ei. In coala primara va trebui s ne ocup m rnai muit cu legile de vorbire i scriere ale limbei romne, cu ceace se chiam gramatic, s in tax^ i ortografie.

    Dac copilul a elt m coala primar stpn pe o limb frumoas, gramatical, i tie s 'o scrie perfect el va putea gusta i aprecia frumuseile limbei literare. Iat dar un motiv mai mult ca s ne ocupm i s ne ngrijim de studiul serios al gramaticei, sintaxei, i o r tografiei. Nu e mult de atunc'. i din nenorocire mai avem i azi exemple, cnd gramatica se nva repetndu-se n mod obstract, mecanic i fr neles regule i formule. Se fcea un nvmnt nenatural, n mod deductiv, iar nu analitic i inductiv cum este firesc. Realitatea vie dela care trebue s pornim este limba vorbit. Io ct gramatica este mal Ia urma urmei o chestie de bun s im ; pentruc un om fr cultur, fr s fi ivat gramatica, dar cu bun sim, i d seama cnd vorbete c este urt i nepotrivit s zic de exemplu: un oae, un

    *) La aceast conrerin a luat parte i d-1 inspector ef roadele s vd lmurit.

    cas, doi vaci sau dou oameni etc. Dovada strinii cari ne vorbesc limba i cari ori cte cuvinte vor nv a , chiar dicionarul ntreg, dac le lipsete simul limbei romnet i , nu o pot vorbi corect. Simul limbei nu se poate cpta din regulile gramaticei, ci din vorbirea corect i vie a limbei. lat dar un agrument mai mult n potriva metodei abstacte deductive, cu reguli nvate papagalicete. Azi n toate rile n nvmntul limbilor s'a introdus metoda direct, care const n a vorb i i a lucra n acela timp.

    Toate crile vechi de gramatic sunt adevrate coduri de legi i reguli pe care bietul copil trebue s le memorizeze. Era ceva artificial i dogma t i c ; pe cnd astzi copilul este liber de orice regul, el observ limba vorbit i scris i din ea scoate singur legile vorbire!. Iar ceace i fureti, i fad tu singur, este mai solid i eti s tpn pe e!. Pornind dela exemple de vorbire, dela limba trit, copilului nu-i se mai pare c-i vo r beti de lucruri extraordinare, de cuvinte fr neles.

    Gramatica ntr 'un neles mai adnc nu este numai chestie de bun sim al limbei, ci este nsi filozofia limbei l de acea nu putem s ne ntindem prea mult n coala primar asupra gramaticei. Este destul s cunoatem legile fundamentale ale limbei, fr s Intrm n amnunte savante . inta suprem trebue s ne fie : Copiii s vorbeasc i s scrie corect limba dulce ca u nfagure de miere]

    Numai pe vremea s:olasticei medievale colarii toat ziua se jucau cu vorbe, cu formule gramaticale t excepii puse uneori chiar n versuri. Azi s'au schimbat i crile i metode le : Copilul vorbete ca de ob i -ceiu ; tu i corectezi i scoi din vorbirea lui propoziia sau fraz curat. Scoi deci din limba vordit pri pe care le observi, le analizezi dup cum observi i analizezi o floare un gndac sau un lucru oarecare. Faci cu alte cuvinte intuiia limbei tocmai dup cum faci intuiia n tiin. i dup cum n natur observi i s tudiezi mai multe flori ca s poi vedea mai bine, tot aa i la studiul limbei n mai multe exemple, le alegi si copilul poate observa. Pe lng mulimea l variaia de exemple se mai cere ca ele s fie ct se poate de simple, pentruc cu ct este mai simplu cu att se poate vedea mal bine.

    Gh, Bota spre a vedea nsui pe foti si elevi la lucru. t

  • FOAIA C O L A R A 11

    Ca aplicare ns nu trebue s ne mulumim numai cu aplicaia din clas. S-i corectm pe copii vor bind n orice ocazie, pentruc bine tim c simul limbei care nu este altceva dect gramatica, nu se poate cpta dect vorbind mereu limba curect. Vorbind limba corect copilul capt i bunul sim ai limbei, dar i simul logic. Pentruc limba corect te duce la judecat corect, judecat i limba fiind strns legate ntre ele.

    coala Sfritul secolului al XIX, dar mai ales nceputul

    celui de al 20-lea sunt caracterizate prin scoaterea la suprafa i luare n discuie a unei mari i importante probleme de educat e : coala activ. i mai ales n urma rzboiului mondial, prob 'ema coalei active a ajuns la maximum de interes pentru toate naiunile; doar Englezii i Americanii au dat dovad c sunt mai bine pregtii pentru via, ntruct s'au putut adapta, cu acest rsboiu. oricror situaii-

    Pentru a putea cunoate i ptrunde o problem pedagogic aa de important cum este coala activ, trebue s'o plasm n cadrul ei firesc, spre a o putea privi pe toate feele i acest cadru are urmtoarele latur i : istoric, filozofic, biologic, psihologic, etic i sociologic. E necesar cunoaterea fiecrei din aces'e laturi, fiindc nu putem avea o coal a viitorului dect bazndu-ne pe trecut. Greesc fundamental acei cari consider c coala activ este un produs nou, menit s revoluioneze educaia. Rdcinile ei sunt destul de ntinse n trecutul cel mai deprtat al pedagogiei. i greesc tot att de mult acei cari consider coala activ ca coal a muncii, confundnd munca cu activitatea manual, cu activitatea practic.

    Nenelegerea aceasta a coalei active provine nti de acolo ca coala activ este considerat astzi de foarte muli ca o coal mod". Aa nct aceast boal cronic a societii moda n 'a ptruns numai n domeniul culturii ci i n al pedagogiei.

    Nu poi fl bun dascl dac nu stai toat ziua cu minile n pmnt, dac nu te joci cum am spune noi de-a coala.

    Nu poi fi bun dascl dac nu ai n clas libertate fr busol, ignornd faptul c nu poi fi liber pn nu eti disciplinat, pn, cu alte cuvinte, nu te conduci de anumite reguli.

    Dar dac considerm coala activ ca o mod a timpurilor postbelice, atunci putem uor ajunge la o coal cu rezultat dezastros, putem uor s ajungem la o libertate ru neleas, la o libertate periculoas cu deosebire pentru cei care-i ncep ucenicia n dsclie, Ia ceiace cu alte cuvinte numim libertinaj pedagogic.

    Intre sclavii modei pedagogice putem distinge urmtoarele trei categori i : snobii cari neputnd s se disting prin valoarea lor personal i dorind cu orice pre reclama, se supun modei spre a fi pui in eviden;

    Naivii cari doresc s fie lmurii, dar n'are cine s-i lmureasc sau dac i ndrumeaz cineva l ndru-meaz grei t ;

    Timizii care.i dau seama c pe drumul modei nu pot fi pe calea cea dreapt ns nu au curajul s nfrunte curentul n'au destul ncredere n puterea adevrului, Ba unii dintre ei li s 'ar prea c devin ridicoli, dac n 'ar introduce l ei moda, dup cum s'ar teme de

    ') Rezumai din carie.i cu aceia titlu a D-lui I. Petrescu, a.

    Iar exerciiile de dictare t de compunere au de scop s fixeze mai bine simul limbei. Deasemenea analiza gramatical ne adncete mai mult n frumuseile lmbei.

    Cu un cuvnt o singur clip nu trebue s pierdem din vedere scopul formal al gramaticei care este dup cum am v z u t : arta de a vorbi i a scrie corect i care are ca baz simul limbei.

    Zoe Costache, nv. Giriul-Criului.

    activ } ridicol o doamn creia i s 'ar cere s poarte rochie lung s au prul netiat ntr 'un salon unde celelalte doamne poar t rochie scurt ori prul tiat.

    In al doilea rnd aceast nenelegere a coalei active se datorete faptului c pn acum n'am avut n literatura noastr pedagogic o lucrare care s trateze aceasta problem, fxnd-o n cadrele amintite mai su s . Lucrrile cari erau se ocupau numai de anumite laturi ale acestei probleme, nembrind-o n complexul ei.

    Abia acum, n timpul din urm, Editura Casei coalelor a mbogi t Biblioteca noastr pedagogic prin-tr 'o lucrare de foarte mult folos pentru cei ce se o -cup de chestiunea educaiunei, intitulat coala Activ" al crui autor este d, I. C. Petrescu doctor in filozofie i unul din colaboratorii cei mai de seam ai Diui Prof. univ. Antonescu.

    Oricine va ceti aceast lucrare va fi luminat definitiv asupra coalei active. Din bibliografia bogat a acestei lucrri se poate vedea c d-I. I. C. Petrescu are o ntins cultur pedagogic, graie creia a putut s ne redea un studiu serios al acestui fel de coal, care preocup pe toi, evitnd erorile att de frecvente n interpretarea ei. i dovad c autorul nu a czut victim acestor eroi* o gsim n planul lucrrii. In afar de introducere care trateaz curentele pedagogiei contimporane, lucrarea dlui Petrescu este mprit n 4 pr i :

    1. Fundamentul coalei active n care trateaz o-riginea istorico-pedagoglc, filosofic, psihologic i so ciologic ;

    II. Direciile coalei active n care fixeaz nelesul termenului coala ac t iv" ;

    III. Principiile coalei active; IV. coala activ n Romnia. Lsnd la o parte amnuntele cari ar fi prelungit

    i plictisit voiu cuta s art n faa Domniilor voastre numai ceiace am crezut eu c ne poate fi de folos tuturor.

    Introducerea lucrrii d-Iui Petrescu se caracterizeaz prin o critic pe care o face vechiului sistem de educaie. Patru sunt punctele vulnerabile ale acestui sistem, a) Vechiul sistem este in'electualist, fiindc nu desvolt toate funciunile sufleteti, iar efectele acestui unilateral sistem sunt lipsa de iniiativ i de Idealuri morale ale generaiei actuale.

    2. Vechiul sistem de educaie nu respect vrsta copilului, pentruc considernd pe copil ca un adult n sine ignoreaz adevrul psihologic, c copilul are o organizaie psiho-fiziologic proprie. De aici au decurs o mulime de consecine rele dintre care cea mai mare este desgustul copilului de coal, nc din primele luni de coal.

    3 . Vechiul sistem de educaie nu pregtete pe rul n biblioteca pedagogic a Casei coalelor.

  • 12 F O A I A C O L AR A

    cop pentru via, ntruct i ine mai mult ntre zidurile coalei iar educatorii nu in seam c viitorii oameni nu vor tri viaa nchii. C n u i crete pentru via se vede de acolo c cei trecui prin coal nu sunt n stare s se comparte mprejurrilor mai inteligent dect cei ce n'au fost deloc la coal, ci tocmai dimpotriv.

    4. Iar pcatul cel mai mare al vechiului sistem impotriva cruia se ndreapt unanim toate criticile este metoda pasiv. Printr 'un po top de vorbe educatorul ucide orice spontanietate a copilului, Ienevindu-i spiritul, ntruct nu acioneaz. i tim cu toi c o facultate sufleteasc nepus in stare s acioneze se lenevete . Dup aceast arj fcut sistemului vechiu de educaie, autorul ne amintete curentele cari circul n pedagogia contimporan.

    Sunt unii cari arunc anatema asupra crilor de coal i educaie ntre cei 4 perei ai clasei i cer ca coala s se fac n aer liber sub cuvnt c numai n natur liber se desvolt toate facultile omului. Acetia sunt partizanii coalei n aer liber. Alii voesc ca elevul s fie liber la c o a ' ; adic s fac ce vrea s scrie sau s nvee cnd vrea i la ce obiect vrea, desigur c venirea la coal va fi tot dup plcere. A-cetia sunt partizanii educaiunii negative. Iar cel mai de seam reprezentant al acestui curent a fost Leon Tolstoi care a pus n practic aceste principii la oala nfiinat de el la Iasnaia Poliana. Pe aceste piincipii negative este ntemiat actualmente, n mare parte, sistemul de educaie n Rusia sovietic.

    Alii cer ca coala s fie ntemiat pe ideia pregtirii pentru via, dnd o deosebit importan lucrului manual. Acetia sunt partizanii curentului numit coala muncii".

    P e deasupra tuturor acestor curente s t o alt coal susinut de cei cari cer formare de personaliti prin desvoltarea integral a fiinei omeneti. Aceasta este coala activ, ntemeiat pe metod activ.

    Se pare c coala viitorului din toate curentele pedagogiei contimporane va fi coala activ, ntruct ea are cei mai muli adepi i apoi e singura care are o puternic temelie n trecutul pedagogic . i o coal viitorului nu se ntemeiaz dect pe temelia trecutului Numai acest trecut ne pune n curent cu ceiace au fcut i experimentat alii, scutindu-ne de o-boseala de a ncepe dela cap.

    Dac gndurile noastre sboar de-a lungul veacurilor gsim c metoda activ, ca baz a :oalei active i gsete origina chiar n filozofia greac, la Socrate, dela care ne-a rmas pn azi metoda.de a ntreba, aa zis socratic. Nu e nevoe s mai spun c Socrate urmrea prin metoda iui, ca fiecare din discipolii si s contribue Ia formulri de gnduri prin activitate proprie. E aproape ceiace vrem noi azi prin coala activ. Acest element din filozofia lui Socrate n'a fost ntrebuinat n filozofia evului mediu pe care autorul l consider ca un stadiu n care metoda sufoca orice libertate i spontanietate de gnduri a elevului. Cea care rupe lanurile

    autoritii i tradiiei medievale este Renaterea. Renaterea aduce metoda indcutiv n locul celei deductive ea aduce libertatea n locul autoritii, iar n locul ascetismului medieval, renaterea aduce viaa deplin a corpului i a sufletului. Putem considera astfel aceast epoc din istorie numit Renaterea, ca preludiu al coalei active. Dar dintre toi filozofii i scriitorii renatere!, patru i leag numele de nceputurile coalei active. Acetia s u n t : Rabelais, Montaigne, Bacon i Descuartes.

    Influena pe care Renaterea a avut-o asupra pedagogiei n'a ntrziat s vin. E i s'a manifestat n operile marilor filozofi i pedagog i : Comenius, Locke, Rosseau, Pestalozzi, Herbart etc. ale cror idei asupra educaiunii v sunt ndeajuns cunoscute.

    Concepia pedagogic a coalei active odat afirmat > operele scriitorilor amintii i experimentai n cursul mai multor veacuri, se menine neturburat, este un drept pe deplin ct 'gat . A o ne socoti nseamn a rpi pedagogiei putina de progres . Iar cauza c aceast veche concepie nu s'a putut generaliza n practic este c vechile metode se pot adapta mai uor claselor nu meroase, populate mai ales decnd democratismul a chemat la cultur pe toi membrii societii aa nct coala activ, privit sub aspect p 'act ic , apare ca o coal n o u ; privit sub aspectul teoretic ea este o coal veche.

    Numai e nevoe, cred a v a r ' a c autorul acestei lucrri nu se mulumete numai cu fundamentul istoric al coalei active. D-sa printr'un lux de citate dintr 'o bogat bibliografie arat necesitatea cunoaterii fundamentului filozofic al pedagogiei, iar alturea de aceasta, necesitatea cunoaterii biologiei l sociologiei. La capitolul psihologiei, D.sa se oprete mai mult i-i d o desvoltare mai mare, ar tndu-ne evoluia metodelor pentru studiul individualitii pe care eu nu le mai amintesc, ntruct asupra acestor chestiuni s'au scris multe lucrri complete, ntre care e demn de reinut Idei noui asupra copiilor" de A. Binet pe care o avem i n traducere romneasc.

    Prin urmare d-1 Petrescu stud'az bazele coalei active din toate punctele de vedere nu unilateral ca ori de unde am privi chestiunea s fim lmurii c coala activ este cea care se potrivete mai bine t impurilor de astzi, ntruct ea nu vine s revoluioneze pedagogia contimporan, ci ea vine ca idee, afirmn-du-i originile ndeprtate nu numai n ramura pedagogiei, dar i n filozofie, ps hologie i sociologie.

    In par tea Il-a a lucrrii autorul ne arat diferitele accepiuni, n limbajul obicinuit ale noiunii de activitate cutnd s ne fixeze cuprinsul noiunii de coal activ. D-sa respinge numele de coala muncii sau pe cel de coala nou ce se d coalei active. Respinge cu alte cuvinte concepia materialist; ori concepia intelectua-list a acestei scoale. E de prere, cu drept cuvnt, pentru o alt accepiune a noiunii de coal activ i anume pentru accepiunea de coal activ integral.

    (va urma A. P. NCU.

    d u n t o a r e coa l e i . Es le tiut c ' p r o g r a m a n o a s t r anal i t ic nu e s t e n tocmi t d e c t pen t ru c l a s e popu-iate cu elevi car i vo rbesc l imba r o m n ; nu s e o c u p d e c l a se l e popu la t e cu e levi car i nu ne c u n o s c l imba. C h e s t i u n e a mater ialului de preda t , p r e c u m i m e t o de le de car i s s e s e r v e a s c dasc lu l c a r e funcion e a z la astfel de c l a se , n 'a p r e o c u p a t p e c o n d u c -

    l a

    Contribuii ntocmirea unei metodici a nv

    mntului, pentru minoritari. C o r p u l d idac t ic p r imar din O r a d e a a re meritul

    de a fi rupt-o cu o s t a re d e lucruri ct s e p o a t e de

    http://metoda.de

  • FOAIA C O L A R A 13

    torii no t r i . D o v a d a ? Luai p r o g r a m a anal i t ic pentru mater ia lul d e preda t , s a u cuta i fie i cu lumna rea , o s ingur nd rumare , un sftuitor n g e nul ce lo r car i exis tau t ipri te na in te d e rzboi . In faa a c e s t e i stri d e lucruri , noi nu mai pu team s a cu minile n sn , mai a l e s c bnuim c Ministerul n'a fost ses iza t d e situaia a c e a s t a .

    Din no ianul d e griji i d e necazur i d e car i dasc l i i nu sunt ferii nv tor imea o r d a n a tiut s d e s p r i n d u n a din ches t iuni le nu d e ord in material , e a r e t rebuia avut n vedere la reforma nvmntului . S e vine astfel n ajutorul co leg i lor minoritari, car i e rau de ce le mai multe ori neput inc io i s fac tot mater ialul prevzut d e p r o g r a m , s au d a c l fceau, apoi numai D u m n e z e u t ie cum.

    Discu i i le a s u p r a nvmntului n l imba r o m n au u rmai n cadrul ed in e lo r cercur i lor cul tura le , cu c e r e prilej s e ine o lec ie d e un co leg de la sec i a magh ia r . Astfel s 'a inut la c . No. 1 o lec ie n rom n e t e , din geograf ie , la cl. III din sec i a magh ia r . Ne e s i e indiferent c e s 'a p r e d a t ; me todu l n e interes e a z . P r o p u n t o a r e a leciei a p reda t a a cum predm i noi d e obiceiu o astfel d e lec ie . P e n t r u c copii i nu t iau dec t puin r o m n e t e , lec ia s 'a mrginit la n reg i s t r a rea numiri lor propri i a le inutului i alt n imic . i a a juns cu al te vo rbe s c o p u l mater ia l , fiind imposibi l s sa t i s fac i s copu l formal, c a r e nu p o a t e fi neglijat.

    Lecia s 'a te rmina t dec i numai cu memor i za rea ce lo r c teva numiri d e a p e , o r a e i j ude e ( s e p r e d a D o b r o g e a ) . S 'au urmat apoi discuii le cr i t ice a s u p r a lec iei , la c a r e a pari icipat cu sfaturile s a l e d-1 in spec to r Pompi l iu D a n . D-sa ne-a amintit chiar c , p e vremuri le t recu te , exista pent ru co l i le r omne t i aflate n s i tua ia coa l e lo r minor i tare d e azi o p r o g r a m

    s e p a r a t i ndrumri me lod ice . D-sa e s t e d e p r e r e c o astfel d e lec ie , ca c e a c a r e s e inuse cu puin mai nainte, t r ebue s s e in n l imba maghia r , iar rezumatu l ei , b ine n e les p e ct s e p o a t e din c e n c e mai desvol tat s s e fac n r o m n e t e , intind ca din f iecare lec ie , elevii s-i m b o g e a s c vocabularul cu vorbe romne t i .

    Eu sunt de p r e r e c o astfel d e lec ie a r Ire-bui s decu rg as t fe l : C a in t roducere , s li s e cet e a s c elevilor n u n g u r e t e o d e s c r i e r e f rumoas a regiuni i c a r e u r m e a z s s e p r e d e a D e s c r i e r e a b inen e les t r ebue bine fcut, cu s copu l d e a d e t e p t a n copi i in teresul de a c u n o a t e a c e a provinc ie , a c c e n tuez mai mult a sup ra predr i i Romnie i . S-i facem i p e ei s s imt f rumuse ea rii noas t r e , murmurul i o a p t e l e ape lo r i pdur i lor n o a s t r e i tot c e trebue s mi te sufletul lor i s i a t a e z e d e n o u a lor pa t r ie . D a r t r aduce rea n u n g u r e t e c ine s 'o f a c ? Ar trebui s s e ngr i j esc d e a c e a s t a instituia c re ia d e drept i i ncumb a c e a s t s a rc in C a s a coa l e lo r " . C r e d c nu g r e e s c c n d afirm a c e a s t a . O d a t elevii c t iga i pent ru noua lec ie , ar u rma lec ia c a r e s e face i a c u m , de m e m o r i z e r e propr iu zis a numiri lor propr i i din r eg iunea p e c a r e o nva n r o m n e t e . Aces t d o u pr i dis t incte le s o c o t e s c eu n e c e s a r e pen t ruc s n c h e g e o lec ie d e geograf ie inut la o c l a s cu elevi car i nu n e c u n o s c l imba. Se ' n e l ege c n Basa rab ia , e vorba d e l imba r u s e a s c

    C h e s t i u n e a mai a r e ns i o alt fa : cum trebue p r o c e d a t de nvtor i i romni la p r e d a r e a o b i e c telor de nv mnt n c l a s e c o m p u s e n major i ta te s au n o r i ce caz n numr mare , de e levi car i nu n e c u n o s c l imba ? E si tua ia noas t r a ce lo r car i p r e d m la sec i i le r o m n e , n c lase le n car i ab a j um ta t e c u n o s c l imba r o m n . C. Bunea.

    C O A L A D E MENA] , ORADEA.

    Prospect. Organizarea acestei coli este la fel cu a coale

    lor de menaj din Bucureti, cursurile dureaz 4 ani. In anul I. se primesc absolvente a cursului piimar. In anul II-Iea se primesc eleve cu dou clase se

    cundare, normale, medii i profesionale. In anul IH-lea eleve care au fcut 3 clase secun

    dare normale medii l profesionale. In anul al IV-lea absolvente de coal profesio

    nal gr . I. 4 clase de liceu i coal medie. Toate aceste categorii de eleve, Ia sfritul anului

    al IV-lea dau un examen de absolvire teoretic i practic, n urma cruia se elibereaz un certificat care le d dreptul de a ocupa un post de ajutoare de maestr i chiar maastre in colile speciale de menaj urbane sau de maestre n colile de gospodrie rural (economie casnic) sau conductoare de menaj, econome, supraveghetoare n diferite instituii Industriale etc. sau de nvmnt practic.

    Cursurile se predau n mod practic i n mod teoretic.

    Teoretic. L. Romn, L. Francez, Istoria, Geografia, Zoologie, Botanic, Chimie, Fizica, Religia, Dexteritate.

    Practic. Buctria, splat-clcat, esut, lucru; Lengerie, Croitorie.

    Bursierele vor fi preferate din jud. Bihor, bine neles din cele srace, prezentnd pe lng taxa de nscriere i urmtoarele ac te : Actul de natere, de vao-ain, de naionalitate, de paupertate (srcie) de sntate, de studii.

    Solventele vor plti 6000 Iei anual, taxa de nscriere de 500 Iei, solv se pltete n dou rate, prima ra t se pltete la nscriere, iar a doua dup 3 luni. La intrare n internat toate elevele sunt obligate a-i a-duce urmtoarele lucruri :

    3 rnduri rufrie de pat. 3 rnduri rufrie de corp. 4 ervete de mas, 1 fa de mas. 3 prosoape. 6 crpe de buctrie. 4 bonete modelul coalei. 2 oruri albe cu mneci modelul coalei 1 saltea, 1 perin i o plapom 1 cuvertur pentru pat modelul coalei care se

    va stabili, papuci, articole de toalet, spun, perie de de dini, past etc. 2 ! / 2 metri vidian (sifion).

    Solventele la intrare n coal vor aduce alimentele u rmtoare :

    5 kg. untur. 3 kg. spun. 5 kg. prune (sau magiu). 20 kg. maiaiu (sau fin gru) . 3 kg. brnz. 100 nuci.

  • 14 FOAIA C O L A R A

    In caz cnd elevele nu pot aduce alimentele n natur, vor da suma corespunztoare n raport cu preul alimentelor.

    Scoal funcfioneaz n str. Criului No. 27. Direciunea.

    N. R. Rugm pe d-nii nvtori s lmureasc prinii asupra rostului acestei coli i s insiste pe lng cei cari au fete s i-le nscrie. In acest an colar sunt 40 locuri fr plat.

    PARTEA OFICIALA No. 5 4 3 3 - 1 9 2 6 .

    Se aduce Ia cunotina d-lor dirigini, c On. Minister cu decizia No. 1256481926 a aprobat ca s se perceap, cte 500 Iei anual dela elevii, fii de ceteni cari nu sunt romni sau se bucur de proteciunea romn. Taxa de 500 Lei se vor vrsa la comitetul c o lar respectiv.

    Oradea, Ia 2 Decemvrie 1926.

    N 0 . 54351926.

    Avertisment On . Inspectorat colar cu ordinul No. 102861926 a aplicat nvtorului diriginte luliu Leu din Gurbedin avertismentul public pentru brutaiizarea colegului su n faa comitetului colar.

    Oradea, la 2 Decemvrie 1926.

    No. 38911926.

    Avnd n vedere dispoziiile art. 34 din lege l 160 din regulamentul nvmntului particular, se pune n vedere d-lor dirigini dela coalele statului, la cari s'au fcut examene cu elevi pregtii n particular, ca 3 5 % din sumele ncasate la aceste examene s se ad ministreze Casei de Credit a corpului didaciic din Bucureti.

    Oradea, la 24 Noemvrie 1926.

    No. 53471926.

    Administraia Casei coalelor l a Culturii P o p o rului dorete a da o desvltare mai ntins culturii albinelor.

    Pentru timpul de toamn, cultura albinelor reclam o serie de lucrri de cea mai mare importan, cari de cele mai multe ori hotrete de soarta stupilor ppntru anul viitor.

    Lucrrile de cpetenie ce urmeaz s se fac n timpul toamnei sunt u rmtoare le :

    a) Recolta de care depinde n prima linie eitul stupilor sntoi i puternici din ernat, b) curirea i c) mpachetarea lor pentru ernat, Pentru aceste motive i pentru a fi de folos act ivator i lor de albine se ordon tuturor nvtorilor din acest jude ca s se adreseze direct Casei coalelor spre a ii se da sfaturile necesare cu privire la ngrijirea stupilor primitivi sau sistematici, Iar acolo unde va fi nevoie s se trimit confereniarul Casei coalelor pentru a da ndrumrile necesare.

    D-nii pre.dini ai Cercurilor Culturale s comunice Casei :oale 'or localitile n care se gsesc mai muli cultivatori de albine dup sistemul primitiv sau sistematic, pentru a le putea da ndrumri prin conferina i eventual ajutor.

    Oradea, la 29 Noemvrie 1926.

    No. 5 3 4 3 - 1 9 2 6 .

    Mi-a venit la cunotin, c unii dintre nvtori duc o campanie nendreptit n chestiunea coalei normale de conductoarea din Beiu.

    Aceasta este foarte regretab'l , atunci cnd Ministerul, n dorina de a nzestra ct mai multe comune cu coli de copii mici, aa cum prevede legen nvmntului l lovindu-se de lipsa de corp didactic necesar acestor coli fiindc pn n p r e z e n t nu existau dect numai 2 coli normale pentru conductoare de coli de copii mici, a transformat coala normal de nvtoare din Beiu n coal normal pentru conductoare de coli de copil mici.

    Dnii nvtori pot ti de altfei, c absolventele acestori coli au aceleai drepturi ca i absolventele c. normale de nvtonre, iar programa de studii nu difer dect n ultimele 2 clase.

    Cu ncepere din anul colar viitor, Ministerul va face Ia coala normal din Beiu dou secii, una pentru nvtoare l una pentru conductoare.

    Ne surprinde, c aceast campanie nentemeiat a pornit tocmai din rndul nvtorilor, cari erau cei mai n msur s cunoasc menirea acestei coli. Tocmai pentru motivul c acest tip de coal nu era cunoscut de prini l deci o alarmare oarecum era explicabil pentru ei, tocmai pentru acest motiv, repet, d-nii nvtori avean datoria s explice rostul acestei coli n lumina adevrat a realitii.

    Oradea, Ia 25 Noemvrie 1926.

    No. 5 4 1 5 - 1 9 2 6 .

    Decizia Ministerial No. 131031926 se comunic n copie.

    DEC1Z1UNE

    Noi, Ministrul Secretar de Stat la Departamentul Instruciunii, avnd n vedere c parte dintre nvtorii minoritari nu au urmat cursurile pedagogice de var n 1926, sau nu s'au prezentat la examenul de limba romn , sau au fost respini la acest examen, artnd prin a-ceasta c nu voesc s se supun legilor i regulamentelor n vigoare.

    D e c i d e m .

    Art. I. Se aprob pentru ultima oar inerea unui curs pedagogic de var pentru perfecionarea n limba romn, n vara anului 1927, ntre Iunie-1. Septemvrie 927 .

    Art. II. nvtorii minoritari cari nu se vor prezenta sau cari vor fi respini la examenul ce vor da n urma acestor cursuri, vor fi ndeprtai definitiv din nvmnt.

    Art. III. i ultim Domnui Director General al nvmntului primar i normal este nsrcinat cu aducerea Ia ndeplinire a deciziunei de fa. Dat n Bucureti la 16 Noemvrie 1926. p . Ministru (ss) Oteteleanu.

    Oradea, la 25 Noemvrie 1926.

    Revizor c o l a r : P. Coroi,

  • FOAIA C O L A R A 15

    BIBLIOGRAFIE.

    Perspectiva liniar. N o f i u n i e l e m e n t a r e p e n t r u d e s e n u l d u p n a t u r .

    de Toma V. te fnescu .

    La noi se simte mult nevoia unor manuale ndrumtoare pentru nvarea desenului cari s reuneasc ntr 'un chip ct mai sistematic i clar, partea teoretic absolut necesar cu ajutorul creia cineva s poat face desen corect, dac nu artistic. Trebue prin urmare un ndrumtor teoretic pentru oricine simte nevoia unor astfel de cunotine. i cine dect noi, nvtorii are mai mare nevoie de aceste cunotine ? Desenul trebue scos dintre dexteritile crora le dm ctre sfritul ultimei ore de clas cteva minute, ca s nu zicem c le neglijm cu totul.

    Desenul mrete capacitatea de exprimare i se adaog cu aceiai ndreptire pe lng darul de a vorbi, scrie i ceti. Exprimarea prin desen este mult mai concentrat i mai expresiv dect cuvntul "

    Desenul nu trebue considerat ca un dar venit dela natur, ci ca o ndeletnicire ale crei mijloace de lucru le putem studia, sau cu alte vorbe, desenul se poate nva.

    D-l Torna V. tefnescu, prof. la coala normal, losif Vulcan din Oradea este cunoscut celor ctorva serii de colegi nvtori ieii din aceast coal i nu mai e nevoie s le recomandm lucrarea d-lui tefnescu.

    O recomandm ns colegilor cari poate c n'au avut parte n coala normal de un astfel de p r o fesor. Aceast lucrare este necesar ori crui nvtor care vrea ca duhul nou al unei coli n care educaia s se fac Integral, s se coboare i n coala n care el oficiaz" marea tain a educaiei.

    Biblioteca colar. De recitat" culegere de poezii p e n t r u : serbri

    colare, naionale, cercuri culturale, Ziua eroilor, eztori, crucea roie. ntr'un volum de 64 pg. d-l D . T . Faur, institutor n Galai a s t rns cu pricepere 90 de poezii din cele mai frumoase i potrivite pentru copii. ntlnim n acest volum, poezii de Goga, Vlahu, Militaru, Cor-neliu Moldovan, Mircea Dem. Rdulescu, Speran, Soricu, t . O. Iosif, Z. Brsan s. a.

    O recomandm colegilor cu convingerea c e folositoare. Preul 20 Iei. Se pot comanda ia autor, s t r . Cuza-Vod 20 Galai.

    Carte de cetire pentru cl. II i pentru cl. III primar, de Iuliu Vuia, Sabin Evujan, prof. i Romul Frate, revizor colar. Preul 36 lei. Tiparul Tipografiei diecezane Arad.

    O carte de cetire pentru colile primare nu o pot da dect acei ce cunosc n adevr pe copii. Cartea a-ceasta este fcut tocmai de acei cari ntrunesc cu prisosin aceast condiie. Btrnul cu prul albit n slujba coalei, venicul tnr la suflet, d-I Vuia, a tiut s culeag ca o albin harnic tot ce putea gsi mai frumos i mai plin de nvminte n literatura noastr didactic. Un singur lucru ar ti de spus i anume c s'a neglijat la partea pe care a ntocmit-o d-l Vuia: ilustraiile. Nu gseti o singur ilustraie n toate leciile de cetire, dect numai una singur la sfritul trim. III. Desigur c clieele cost mult, ns lipsa lor se remarc numai dect.

    Deasemenea e bine partea ngrijit de d-l Frate . Mult bine se poate spune de par tea lucrat de

    d-l Insp. Evuian. Par tea tiinelor naturale, este, dup cte cri de cetire cunosc, poate cea mai bine din cte am ntlnit. In ntregul lor. ambele manuale i cel de cl. II i cel de cl. 111 pot fi introduse i puse n mna elevilor notri cu contiina mpcat c servim coala. Pcat c apariia lor ne-a venit prea trziu la cunotin, c. b.

    A u a p r u t n e d i t u r a : C a r t e a R o m n e a s c " Cuno t in e Fo los i toa re Ser ia B. N o . 46. Sfaturi C a s n ice de Maica Raluca . Pre u Lei 5.

    Ca l enda ru l G o s p o d a r i l o r p e anul 1926 (al 7- lea an de la apar i ie) cu n u m e r o a s e ilustraii de 1. Simio-n e s c u prof. Universi tar . Preul Lei 25.

    Cuno t in e folosi loare Se r i a B. No, 45. Burueni d e l e a c " cu ilustraii de A. Volanschi farmacist . Preotul Lei 4 .

    Biblioteca ag r i co l p o p u l a r No. 7. C e e s t e via de vie de I. C . T e o d o r e s c u Inspec to r Viticol. Preul Lei 5.

    Bibl ioteca agr ico l p o p u l a r No . 5. Calu l , viaa i ngrijirea lui d e Dr P . P o p e s c u D a i a Inspec tor G e n e r a l Zoo lechn ic . Preul Lei 5.

    Cuno t in e folosi toare Se r i a A, d e demult , de I. S i m i o n e s c u Prof. tul Lei 5.

    Cuno t in e folosi toare . Se r i a D. No . 15 . Apara t d e Radiofonie construi t de or ic ine , d e Loco tenen t M, Zapan . Preul Lei 5.

    Cuno t in e fo los i toare . Ser ia A. No . 3 1 . Ciuper cile, de Ion P o p a - C m p e a n u , profesor . Pre u l Lei 4.

    Cuno t in e fo los i toare . Ser ia B . No . 44. C o n -juctvita g ranu loas , d e Dr. I. G l v a n . Preul Lei 4.

    No . 3 3 . Animale Universi tar . P r e -

    TIPOGRAFIA I LIBRRIA | ROMNESCA S. A.

    ORADEA

    ESTE CEA MAI BINE ARANJAT I EXECUT TOT FELUL DE LUCRRI IN ACEATS BRAN

    ALEEA R O I NO. 2.

  • 16 FOAIA COLARA

    A sosit la :

    L i b r r i a R o m n e a s c S. A.. Oradea, Bulevardul Rege le Ferdinand 11.

    C e l e m a i i e f t i n e c r i p e n t r u c u r s u l s e c u n d a r P e d a g o g i c i P r i m a r , p e a n u l 19261927. C e l m a i b u n i z v o r d e c u m p r a r e n c r i i r e c h i z i t e . P e n t r u D - n i i n v

    t o r i 10 / e r a b a t . A B E C E D A R E .

    Bic iu lescu M. i T a s u : p r l ea III Dulfu P . i Cr i s t e scu F l . : p r l ea I II mpreuna . C . S tan i C i o r n e s c u : III 1. Nis ipeanu i Th. G e a n t : III. Vlas ie I., Chi rva i V. e tc . III C a b a A . : ABC. F o n o m i m i c . I. Moldovan i V. N i c o l e s c u : A B C . Fonomimic . I. V u i a : A B C .

    C R T I D E C E T I R E . Biciulescu M. i Tasu : cl . I, II, III, IV, V. Dulfu P . i C h r i s t e s c u : cl . I, II, III, IV, V, VI

    M. S a d o v e a n u , Ion Tcodoru , C . Stan , i L. Mre-j e r u : cl. I, Ii, III, IV, V, VI, VII.

    Ghia a , C h r i s l e s c u , Bra tu : cl. II. S l r o i a : cl. II, III, IV. Vu ia : cl. II, II, IV. M o l d o v e a n u : cl. II, IU, IV. C a b a ; Magyar o lvas cl. I, II, III, IV. C a r t e a omului matur .

    Adultului. G r a m a t i c i , A r i t m e t i c i , G e o g r a f i i s e y s e s c

    d e toi autori i . H r i p e pnze i hr t ie . G l o b u l p m n t e s c . T a b l o u r i Rega l e i Intuitive c o l a r e .

    LIBRRIE I PAPETARIE C O R V I N A " ORADEA: PIAA UNIRII 10.

    D e p o z i t d e c r i d e c o a l . B i b i o t e c p o p o r a l . I s v o r u l c e l m a i ie f i in p e n t r u r e c h i z i t e d e s c r i s i d e c o a l . P e n t r u D o m n i i n v t o r i r a b a t m a r e .

    ABECEDARE. C. Stan i Ion Ciornescu partea I i Ii Ia un loc. insp. c. inst., dipl. din Berlin

    1. Nisipeanu i Th. Geant: 1 . . . . prof. de pcd. institutor

    H . . . . Ioan I. Teodoru i Matei M. Dobrouiei partea I fost insp. gen. colar institutor

    1 0 -

    12.

    8'50

    11.

    CRI DE CETIRE. M. Sadoveanu Ioan Teodoru \ Membru al Acad. Rom. fost insp. gen. col >r r

    C. Stan i L. Mrejeriu c l a s a 11 26-~ insp. colar. institutor. '

    III . 3 2 . -IV . 5 0 -

    M. Sadoveanu, I. I. Teodoru, C. Stan, P. R. Petrescu, L. Mrejeriu i I. Ciolan: . cl. V . 48.

    . VI VII

    /. Nisipeanu i Th. Geant: I I IU

    Matei M. Dobrouiei i Gh. Ioan. institutor institutor

    Cartea Adultului.

    GRAMATICI. Ioan I. Teodoru, Ioan I. Onu

    Fost insp. colar Dir. de c. Normalu

    i Matei M. Dobrouiei IV

    12.-13.-

    Ioan I. Teodoru, Ioan I. Onu, Matei M. Dobrouiei i Constantin Stan: . . . V

    .. VI VII

    G.Simionescu, Al Gheorghiu i AL Voinescu III inspector cohr

    ARITMETICI. Gr. Patriciu, Ioan 1. Teodoru, Ioan I. Onu

    i Matei M. Dobrouiei: . . . . . cl. 9.50 8 . -

    IU 10. IV 12.- V VI

    GEOGRAFII. Gr. Patriciu, 1.1. Teodoru

    il. I. Onu . . . . . . Geografia Romniei cl. III 24.-Continent. II 25.-

    Toma V. tefnescu, Anyhel P. Nicu i C-tin Bunea : Geogr. lud. Bihor ed. mai nou . 20.-

    George Simionescu Al Voinescu i Al. Gheorcjhiu: Geografia Romniei . . . . cl. IV 30.-

    Conlinenfclor . . IV 30.-CAIETE PENTRU CALIGRAFIE, DESEMN

    Ioan Teodoru: Caet de caligrafie pentru clasa I

    W. C. Hegel, Ioan I. teodoru i G. Simionescu: Caet p. desemn

    II III IV

    II IU VI

    6. 6. 6. 6.

    8.

    Red. resp. C. BUNEA Tipografia i Librria Romneasc S. A. Oradea.


Chapter 12.pdf

Chapter 12.pdf

Documents
PDF Conference 12

PDF Conference 12

Documents
12 journal_officiel_n_12.pdf

12 journal_officiel_n_12.pdf

Documents
NuevoDocumento 12.pdf

NuevoDocumento 12.pdf

Documents
CurrentAffairs -12.pdf

CurrentAffairs -12.pdf

Documents
241 - 12.pdf

241 - 12.pdf

Documents
spirituality 12.pdf

spirituality 12.pdf

Documents
16_chapter 12.pdf

16_chapter 12.pdf

Documents
12. DIURETICE .pdf

12. DIURETICE .pdf

Documents
Union daily 12-12-2014.pdf

Union daily 12-12-2014.pdf

Documents
Sessions 12-13 comb EnvPsy'12.pdf

Sessions 12-13 comb EnvPsy'12.pdf

Documents
Issue 12 PDF

Issue 12 PDF

Documents
Mt Eden Coverr1.pdf 1 3/12/12 10:23 AM · Pages2and15.pdf 1 3/7/12 10:44 AMMt Eden Pages3and14 r1.pdf 1 3/12/12 10:31 AM. Pages5and12.pdf 1 3/7/12 11:10 AM. Pages6and11.pdf 1 3/7/12

Mt Eden Coverr1.pdf 1 3/12/12 10:23 AM · Pages2and15.pdf 1 3/7/12 10:44 AMMt Eden Pages3and14 r1.pdf 1 3/12/12 10:31 AM. Pages5and12.pdf 1 3/7/12 11:10 AM. Pages6and11.pdf 1 3/7/12

Documents
CAMARAO 12.pdf

CAMARAO 12.pdf

Documents
1 (12).pdf

1 (12).pdf

Documents
12 (1).pdf

12 (1).pdf

Documents
Salamevatan_214(1 july 12) 12.pdf

Salamevatan_214(1 july 12) 12.pdf

Documents
OS 2006-12-12.pdf

OS 2006-12-12.pdf

Documents
maria 12.pdf

maria 12.pdf

Documents
12 pdf (58)

12 pdf (58)

Documents
Evaas training 10 12-12 pdf

Evaas training 10 12-12 pdf

Documents
12 PETREL Utilities 12.pdf

12 PETREL Utilities 12.pdf

Documents
PDF ( 12 )

PDF ( 12 )

Documents
IFG2018 INES (2)inesdecolombia.org/images/pdf/IFG2018INES1.pdf · -2.113.866.959 -1.221.529.526 12.030.665.827 13.240.732.921 LEZ 12 12 12 12 12 12 12 on 19 ALEN I dor - MP JOSE MAU

IFG2018 INES (2)inesdecolombia.org/images/pdf/IFG2018INES1.pdf · -2.113.866.959 -1.221.529.526 12.030.665.827 13.240.732.921 LEZ 12 12 12 12 12 12 12 on 19 ALEN I dor - MP JOSE MAU

Documents
· PDF fileCreated Date: 12/12/2010 12:29:41 AM

· PDF fileCreated Date: 12/12/2010 12:29:41 AM

Documents
SD - 12.pdf

SD - 12.pdf

Documents
01397757.pdf 12

01397757.pdf 12

Documents
folklore 12.pdf

folklore 12.pdf

Documents
· PDF fileCreated Date: 12/4/2009 10:12:12 AM

· PDF fileCreated Date: 12/4/2009 10:12:12 AM

Documents
Quantum Psychology (.PDF) - elibrary.bsu.azelibrary.bsu.az/books_400/N_355.pdf · Created Date: 12/12/2004 12:12:46 PM

Quantum Psychology (.PDF) - elibrary.bsu.azelibrary.bsu.az/books_400/N_355.pdf · Created Date: 12/12/2004 12:12:46 PM

Documents