Study visit finland, 21 25 may 2012-stanescu

Promovarea excelenţei în educaţia profesorilor VET în Finlanda

Promoting excellence in VET teacher education in Finland

Tipul vizitei: VET21 – 25 mai 2012

Organizator: HAMK University of Applied Sciences, Vocational Teacher Education Unit, Hämeenlinna, Finland

Stănescu Vioricainspector de fizică, I.S.M.B.

Vizita de studiu 181: http://www.cedefop.europa.eu/EN/Files/4097_multi.pdf

Category of themes: Support initial and continuous training of teachers, trainers and education and training institutions’ managers

Finanţare din fonduri UE, PROGRAMUL DE INVATARE PE TOT PARCURSUL VIETII - LIFELONG LEARNING, LLP : http://www.anpcdefp.ro/

http://www.cedefop.europa.eu/EN/Files/4097_multi.pdf

http://www.anpcdefp.ro/

Stănescu Viorica 204 iunie 2012

Programul de Învăţare pe Tot Parcursul vieţii (LLP)

• Programul Sectorial Comenius: Comenius Mobilităţi profesori, mobilitati elevi

• Programul Sectorial Erasmus • Programul Sectorial Leonardo da Vinci• Programul Sectorial Grundtvig• Programul Transversal, Activitatea cheie

1.1 Vizite de Studiu




PROGRAMUL TRANSVERSAL Activitatea cheie 1.1. – Vizite de studiu pentru factori de decizie din domeniul

educatiei si formarii profesionale

• DEPUNEREA CANDIDATURII: Formularul de candidatura pentru Vizite de

Studiu se va completa în varianta online pe site-ul CEDEFOP http://studyvisits.cedefop.europa.eu/

din momentul lansării fiecăreia dintre rundele de candidatură (în una din limbile: engleza, franceza, germana sau spaniola).

http://www.llp-ro.ro/userfiles/Apel_2012_VS.pdf


http://studyvisits.cedefop.europa.eu/

http://www.llp-ro.ro/userfiles/Apel_2012_VS.pdf



Teme abordate în cadrul vizitei de studiu

• profesor de educaţie profesională în Finlanda, metodele şi instrumentele sale, cadre didactice pentru educaţia elevilor cu nevoi speciale, consilieri de orientare de educaţie;

• reţele profesionale şi procese profesionale de învăţare (în practică);

• medii diferite de învăţare, utilizate în mai multe moduri;

• sistem de calificări bazate pe competenţe pentru adulţi şi demonstraţii de abilităţi pentru tinerii din VET;

• Perspective de import / export de formare în UE.




Activităţi desfăşurate în cursul vizitei de studiu

• Întâlnire cu specialişti VET, cu formatori de cadre didactice şi de studenţi;

• Vizitarea unor instituţii regionale de educaţie şi formare profesională şi a unor centre de educare a adulţilor;

• Schimb educaţional de idei, import / export de idei;• Observarea unor demonstraţii de competenţe la

locul de muncă; • Discutarea despre învăţământul profesional cu nevoi

speciale; • Observarea unor procese educaţionale de tip e-

learning şi discutarea despre acestea; • Participarea la ateliere de lucru.




Structura educaţiei

în Finlanda


Educaţie de bază, învăţământ obligatoriu 9 clase, 7-16 aniLiceu: Programa este planificată pentru trei ani, este posibil să se termine în doi ani, sau maximum patru ani, de obicei; elevii au 16-19 de ani.



Educaţia formală în FINLANDA

ISCED-classification 19970 Pre-primary education1–2 Primary education or lower secondary education3 Upper secondary education4 Post-secondary non-tertiary education5 First stage of tertiary education6 Second stage of tertiary education




Evaluarea sistemului de educaţie• Activităţile furnizorilor de educaţie sunt ghidate de obiectivele

stabilite în legislaţie şi de programele naţionale de bază. • Sistemul se bazează pe competenţa cadrelor didactice si pe

eforturile acestora de a îndeplini obiectivele stabilite în planul de învăţământ.

• Furnizorii de educaţie sunt responsabili de autoevaluarea educaţiei care o furnizează şi participă la evaluările naţionale şi internaţionale.

• Vizitele de inspectie în scoli, efectuate de către autorităţile de stat, au fost abandonate.

• Consiliul pentru Educaţie, Ministerul Educaţiei şi Culturii este responsabil pentru planificarea, coordonarea, gestionarea şi dezvoltarea si evaluarea educaţiei de bază, în învătământul general şi profesional secundar superior, precum şi pentru educaţia şi formarea adulţilor.

• Politehnica şi universităţile sunt responsabile pentru evaluarea propriilor rezultate, în acest sens, ei primesc sprijin din partea Consiliului Superior de evaluare în educaţie.




Structura anului şcolar

• Anul şcolar cuprinde 190 de zile între mijlocul lunii august şi începutul lunii iunie a anului următor.

• O zi de scoala poate consta din mai mult de cinci lecţii, maxim şapte ore pe zi.

• De obicei, o lectie durează 60 de minute (cel puţin 45 de minute lecţie şi timpul rămas este folosit pentru o pauză).




Clasele de elevi• Nu există reglementări privind clasa de mărime, cu

excepţia celei pentru nevoi speciale de educaţie, caz în care numărul maxim de elevi este de 6-10, (în funcţie de nevoile lor speciale).

• În mod normal, clasele sunt formate din elevi de aceeaşi vârstă. Atunci când este cazul, se lucrează cu elevi de vârste diferite, în special în şcolile mici. Elevii din primele sase clase au acelaşi profesor pentru mai multe discipline, însă unele discipline (cum ar fi: artele vizuale, muzică şi educaţie fizică) sunt predate de profesori specializati.

• Elevii din “clasele” 7-9 au profesori pentru aproape fiecare disciplină.

• 2% scoli private.http://eacea.ec.europa.eu/education/eurydice/documents/eurybase/national_summary_sheets/047_FI_EN.pdf


http://eacea.ec.europa.eu/education/eurydice/documents/eurybase/national_summary_sheets/047_FI_EN.pdf



Cum devii profesor în Finlanda?

Cerinţe riguroase de admitere: - minim diplomă de licenţă “Bachelor’s degree” (pentru a deveni profesor VET este nevoie de trei până la cinci ani de experienţă relevantă de muncă, în funcţie de domeniul profesional);- rezultate relevante la liceu şi activităţi extraşcolare;

- examen scris; - demonstrarea abilităţilor sociale şi de

comunicare; - interviu.


Personal didactic în Finlanda

- Cadre didactice pentru clasele 1-6; - Profesori pentru discipline de bază (clasele 7-9 şi licee);- Profesorii de discipline profesionale (UAS, VET, instituţii de adulţi); - Cadrele didactice care furnizează educaţie pentru elevi cu nevoi speciale; - Consilieri de orientare.


Formare initială a profesorilor

• Programele de pregătire a cadrelor didactice se concentrează pe instruirea în domeniul educaţiei şi pentru întelegerea profundă a conţinutului ştiinţific al disciplinelor pe care le va preda.

• În programele de formare a profesorilor finlandezi este admis doar unul din şapte - zece candidati. Performanţele academice ale candidaţilor sunt foarte importante pentru admiterea la programe de formare a profesorilor.

• Sunt selectati numai candidaţii care au o aptitudine clară de predare, evaluată printr-o probă specială care constă în activitate practică şi interviu.

• Candidatii la universitate sunt evaluaţi pe baza rezultatelor de la liceu, a activităţilor extracurriculare şi nota obţinută la examenul de la sfârşitul învăţământului secundar superior (“bacalaureat”).


Profesor in Finlanda• Profesia de cadru didactic este foarte respectată.• Numai 10 % – 15 % din profesori părăsesc sistemul.• Salariile profesorilor sunt competitive în comparaţie cu alte

profesii din Finlanda, dar sunt apropiate de medie cu cele din alte ţări europene.

• În şcolile finlandeze nu sunt inspecţii.• Fiecare profesor se simte liber şi responsabil. • Fiecare profesor poate sa dezvolte curriculum propriu (un

curriculum-ul mai detaliat acceptat de şcoală), pe baza curriculum-ului de bază, publicat de Consiliul Naţional de Educaţie.

• Profesorii sunt implicaţi în elaborarea Curriculum-ului Naţional de bază.

• Fiecare profesor are libertatea de a alege manualele necesare din cele puse la dispoziţie de către edituri diferite.

• Formarea continuă a profesorilor se realizează prin Consiliul Naţional al Educaţiei şi universităţi. Fiecare universitate are un centru de educaţie continuă şi fiecare provincie are o universitate de vară.


PISA (Programul pentru evaluarea internaţională a elevilor)

• Este un studiu comun al ţărilor membre ale OECD şi un număr de alte ţări.• Testele sunt administrate în şcoli, la fiecare trei ani, pentru elevi cu vârsta

de 15 de ani, în domeniile matematică, ştiinţe, lectură şi rezolvare a problemelor.

• Abilităţile elevilor finlandezi au fost printre cele mai bune în toate domeniile evaluate în testarea PISA. Uniformitatea de performanţă a elevilor este caracteristică în Finlanda. Diferenţele dintre rezultatele cele mai slabe şi mai bune sunt printre cele mai mici în Finlanda. Diferenţele între şcoli şi regiuni sunt, de asemenea, deosebit de mici în Finlanda. Nu există diferenţe între rezultatele fetelor şi baieţilor.

• DE CE? Accentul este pus pe fiecare copil. Dacă un copil rămâne în urmă, cadrele didactice cu înaltă calificare ştiinţifică şi pedagogică sunt responsabile şi recunosc necesitatea remedierii problemei, proiectând imediat un plan pentru a răspunde nevoilor individuale ale copilului.

• În Finlanda, şcoala este obligatorie de la 7 ani.• http://www.youtube.com/watch?v=1CLdY9AAqI4• http://www.businessinsider.com/finland-education-school-2011-12?op=1• http://www.oecd.org/dataoecd/34/44/46581035.pdf

http://www.youtube.com/watch?v=1CLdY9AAqI4

http://www.businessinsider.com/finland-education-school-2011-12?op=1

http://www.oecd.org/dataoecd/34/44/46581035.pdf


PISA RESULTS: MEAN SCORES FOR MATHEMATICS 2003 Source: OECD 2004

356359360

417422

437468

483527

536550

385423

445466466

483485

490490

493495

498500

503503

506509511

514515516

523524

527

529532534

538542544

300 350 400 450 500 550 600

BrazilTunisia

IndonesiaThailandUruguay

Serbia andRussia

LatviaMacao (China)Liechtenstein

Hong Kong (China)

MexicoTurkey

GreeceItaly

PortugalUSA

SpainHungary

PolandLuxembourgh

NorwaySlovakia

OECD averageIreland

GermanyAustria

SwedenFrance

DenmarkIceland

Czech RepublicNew Zealand

AustraliaSwitzerland

United KingdomBelgiumCanada

JapanNetherlands

KoreaFinland


PISA RESULTS: MEAN SCORES FOR SCIENCE 2003 Source: OECD 2004

385390

395429

436438

489489

525525

539

405434

468475

481483484486487

491491

495495

498500502503505506

509511513

519521523524525

538548548

300 350 400 450 500 550 600

TunisiaBrazil

IndonesiaThailand

Serbia and MontenegroUruguay

LatviaRussia

Macao (China)Liechtenstein

Hong Kong (China)

MexicoTurkey

PortugalDenmarkGreece

LuxemburgNorw ay

ItalySpain

AustriaUSA

IcelandSlovakia

PolandOECD average

GermanyHungary

IrelandSw edenBelgiumFrance

Sw itzerlandCanada

New ZealandCzech Republic

NetherlandsAustralia

United KingdomKoreaJapan

Finland


PISA RESULTS: MEAN SCORES FOR READING LITERACY 2003 Source: OECD 2004

375382

403412

420434

442491

498510

525

400441

469472

476478479481482

489491491492492494495496497498499500

507513514

515522525

528534

543

300 350 400 450 500 550 600

TunisiaIndonesia

BrazilSerbia and

ThailandUruguay

RussiaLatvia

Macao (China)Hong Kong

Liechtenstein

MexicoTurkey

SlovakiaGreece

ItalyPortugal

LuxembourgSpain

HungaryCzech

AustriaGermany

IcelandDenmark

OECD averageUSA

FrancePolandJapan

Sw itzerlandNorw ayBelgium

NetherlandsSw eden

United KingdomIreland

New ZealandAustraliaCanada

KoreaFinland


PISA RESULTS: MEAN SCORES FOR PROBLEM SOLVING 2003 Source: OECD 2004

345361

371411

420425

479483

529532

548

384408

448469470

477482

487490492494

498500501

505506

509513

516517519520521

525529530

533547548550

300 350 400 450 500 550 600

TunisiaIndonesia

BrazilUruguay

Serbia and MontenegroThailand

RussiaLatvia

LiechtensteinMacao (China)

Hong Kong (China)

MexicoTurkeyGreece

ItalyPortugal

USASpain

PolandNorw aySlovakia

LuxembourghIreland

OECD averageHungary

IcelandAustria

Sw edenGermany

Czech RepublicDenmark

FranceNetherlandsSw itzerland

BelgiumCanada

AustraliaNew Zealand

JapanFinlandKorea


Pisa 2003: Comparison of the national averages

above the OECD average close to the OECD average below the OECD average

Mathematics Reading Literacy Scientific Literacy Problem-SolvingHong Kong (China) Finland Finland KoreaFinland Korea Japan Hong Kong (China)Korea Canada Hong Kong (China) FinlandNetherlands Australia Korea JapanLiechtenstein Liechtenstein Liechtenstein New ZealandJapan New Zealand Australia Macau (China)Canada Ireland Macau (China) AustraliaBelgium Sweden Netherlands CanadaMacau (China) Netherlands Czech LiechtensteinSwitzerland Hong Kong (China) New Zealand BelgiumAustralia Belgium Canada SwitzerlandNew Zealand Norway Switzerland NetherlandsCzech Switzerland France FranceIceland Japan Belgium DenmarkDenmark Macau (China) Sweden CzechFrance Poland Ireland GermanySweden France Hungary SwedenAustria United States Germany IcelandGermany Denmark Poland AustriaIreland Iceland Slovakia HungarySlovakia Germany Iceland IrelandNorway Austria United States LuxembourgLuxembourg Latvia Austria SlovakiaPoland Czech Russia NorwayHungary Hungary Latvia PolandSpain Spain Spain LatviaLatvia Luxembourg Italy SpainUnited States Portugal Norway RussiaRussia Italy Luxembourg United StatesPortugal Greece Greece PortugalItaly Slovakia Denmark ItalyGreece Russia Portugal GreeceSerbia-Montenegro Turkey Uruguay ThailandTurkey Uruguay Serbia-Montenegro Serbia-MontenegroUruguay Thailand Turkey UruguayThailand Serbia-Montenegro Thailand TurkeyMexico Brazil Mexico MexicoIndonesia Mexico Indonesia BrazilTunisia Indonesia Brazil IndonesiaBrazil Tunisia Tunisia Tunisia

COMPARISION OF THE NATIONAL AVERAGES


PISA 2009 Results http://www.oecd.org/dataoecd/10/61/48852548.pdf



PISA 2009 Results-continuare http://www.oecd.org/dataoecd/10/61/48852548.pdf



PISA 2009 Results http://www.oecd.org/dataoecd/10/61/48852548.pdf



PISA 2009 Results-continuare stiinte




Mese gratuite la şcoală - o inovaţie finlandeză

• Mesele oferite de şcoli sunt un indicator al nivelului societăţii finlandez de dezvoltare.

• În Finlanda, fiecare copil sau tânăr participant la învăţământul pre-primar, de bază şi secundar superior se poate bucura de o masă gratuită şcoală.

• Mesele gratuite la şcoală au fost introduse la şcolile finlandeze în 1948. Astăzi, aproape 850000 de elevi au dreptul la masa de prânz gratuit şcoală. În afară de aceasta, 47.000 de copii care iau parte la diferite activităţi, înainte şi după şcoală, se bucură de o gustare. Unii furnizori de educaţie oferă, de asemenea, o gustare gratuită pentru copii care merg la cluburi şcolare.

Mesele oferite de şcoli sunt o parte integrantă a programelor naţionale de bază.

• Mesele regulate constituie la bunăstarea copiilor şi a tinerilor, la o creştere şi o dezvoltare sănătoasă a acestora.




O masă bună la şcoală - o investiţie în viitor

• Mesele oferite de şcoli, în general, constau din alimente tipice finlandeze.

• Politicile guvernamentale sunt orientate spre oferirea de mai mult sprijin referitor la planificarea şi servirea alimentelor la şcoală.

• Oamenii din Finlanda, în general, sunt mândri de istoria lungă a ţării de a oferi mese gratuite la şcoală.

• Un prânz bun este mai mult decât hrană. Este ceva care dă plăcere, relaxează, improspatează, menţine capacitatea de a lucra şi îi ajută pe copii să crească sănătos.

• O masă bună şcoală este văzută ca o investiţie în viitor.




http://www.oph.fi/download/47657_school_meals_in_finland.pdf


Rolul meselor şcolareO bună metodă pedagogică de predare în scopul formării deprinderilor de a avea o bună nutriţie şi obiceiuri alimentare sănătoase şi al creşterii consumului de legume, fructe, pâine de porumb, lapte degresat sau cu scăzut de grăsimi.



Masă sănătoasă la şcoală• legume proaspete şi

preparate care acoperă jumătate din farfurie; ▪ cartofi, orez, paste sau acoperind un sfert din porţie; ▪ peşte, cel puţin o dată, de preferinţă de două ori pe săptămână, sau de carne (sau fasole si varza, ca parte a unei diete vegetariene), care acoperă restului de un sfert din porţie▪ lapte degresat sau semi-degresat, lapte fermentat; ▪ apă;

▪ pâine cu margarină vegetală sau unt, margarina, amestec de fructe de padure sau fructe pentru desert.





Grup vizită de studiu16 participanti din ţări europene

Anglia, Luxemburg, Franţa, Germania, Olanda, Romania, Spania, Grecia, Malta, Cipru, Portugalia, Irlanda, Belgia


Workshop HAMK University of Applied

Sciences



Sciences



Sciences


HAMK University of Applied SciencesLoc de fumat în campus


HAMK University of Applied Sciences

Loc de fumat în campus

Este unul din cele mai mari şcoli de învăţământ secundar superior (licee) din Finlanda, are 2300 de elevi (majoritatea au 16-19 ani ) şi oferă calificări vocaţionale în 41 de domenii educaţionale. Programul de studii are trei ani şi 120 de credite. În fiecare program se studiază discipline profesionale şi generale (matematică, engleză, finlandeză, suedeză, educaţie civică, fizică, chimie, ADP, arta si cultura, sport).

Domenii şi calificări în învăţământul vocaţional: - Ştiinţe sociale, Afaceri şi Administraţie, Business si Administrare; - Ştiinţe Naturale, Tehnologia Informaţiei în afaceri; - Turism, catering şi servicii de uz casnic, Industria turismului, Servicii hoteliere şi de restaurant; - Tehnologie, Comunicatii si Transporturi: Piese metalice şi maşini, Tehnologia de întreţinere a construcţiilor, Proprietate de întreţinere, Tehnologie vehicule, Logistică, Inginerie electrică si de automatizare, Tehnologia Informaţiei şi Telecomunicaţiilor, Construcţii, Prelucrarea lemnului, Tapiţerie, Tehnologia tratării suprafaţelor, Topografia terenurilor, Laborator de Tehnologie, Producerea de alimente, Textile şi articole de îmbrăcăminte; - Servicii sociale, de sănătate şi sport: Sociale şi medicale, Coafat; - Sectorul de cultură: Artizanat si Design; - Educaţie profesională pentru adulţi - calificări suplimentare şi speciale de formare; - Educaţie pentru şomeri - cursuri de zi si de seara.

http://www.kktavastia.fi/portal/briefly_in_english/fields_and_qualifications_of_vocational_education/

Tavastia Vocational College

http://www.kktavastia.fi/portal/briefly_in_english/fields_and_qualifications_of_vocational_education/


250 Teachers

130 Service personnel in Education and Training Consortium

6 Directors

2 280 Students in Unit Priced Financing Education

150 Students in Double Qualification

90 000 Student working days in adult education

> 30 000 000 Annual turn over

15 Buildings

54 000 m2

Tavastia Statistics

Stănescu Viorica 3704 iunie 2012 Hattelmalantie 6

Koljalantie 7

Jaakonkatu 28

Asentajantie 8-10

Hattelmalantie 25

Hattelmalantie 8

BuildingsTavastia Vocational College


Tavastia Vocational Collegeatelier ţesătorie


Tavastia Vocational Collegeatelier ţesătorie


Tavastia Vocational Collegeatelier prelucrarea lemnului


Tavastia Vocational Collegeatelier prelucrarea lemnului


Tavastia Vocational Collegeatelier croitorie


Tavastia Vocational Collegeatelier croitorie


Tavastia Vocational College atelier coafor


Tavastia Vocational Collegeatelier pentru practica elevilor


Tavastia Vocational CollegeSala de mese



Prânz: după servirea mesei, fiecare îşi duce vasele şi le aşează în zone speciale, pe tipuri


Colegiul Tehnic Tavastia• O parte esenţială a studiilor profesionale este

instruirea practică şi oferirea de servicii pentru clienti. Toate domeniile implică prestare de servicii de către studenţi. O clasă are în jur de 23 de elevi. Colegiul Tehnic Tavastia are facilităţi excelente pentru organizarea de diferite evenimente şi întâlniri, oferind servicii de restaurant.

• Scoala are un magazin de desfacere cu programul: Wednesday - Friday 12.00 - 15.30• Tot ceea ce se comercializează prin

magazinul propriu este produs de elevii diferitelor specializări din şcoală. Astfel, se comercializează articole pentru uz zilnic, decoraţiuni (din sticlă sau lemn, de exemplu), articole de îmbrăcăminte, produse textile, pălării.


Magazin alimentar OppisoppiHattelmalantie 8 (A-building)Tel. +358 3 6581 408/Hanna Tuominen

Opening Hours of OppisoppiMonday 12-16Tuesday - Thursday 11-16Friday 11- 15Home made food with reasonable prices!

Oppisoppi is a food shop of Tavastia Vocational College where you can buy tasty ”home made” food as well as bakery products made by our students.



Cafeteria PunaporttiHattelmalantie 25 (P-building)Opening HoursOpen from Monday to Friday 8.30 - 14.30House made• Coffee Shop Bakery Products • Special Coffees• Panninies• Wraps• SaladsLunchSalad and bread is included in each portion. French Fries or potatoes according to the meny.



Restaurant KeltanokkaHattelmalantie 25, I-buildingRestaurant Keltanokka is a practical training restaurant of Tavastia Vocational College.Tel. +358 3 6581 561Table reservations: Tiina Heikkilä, tel. +358 3 6581 493Banquet services: Riitta Grönqvist, tel. +358 3 6581 461



Barber's shopHattelmalantie 8 (A-building)Barber's Shop Services• hair cut• hair-styling• hair extension• colouring• permanent waves• hair treatments (e.g. laser treatments)• beard treatments• make ups and masks

We offer student made barber´s shop services with reasonable prices.

Bookingstel. +358 3 6581 340



Activitate în aer liber, după program

(seara):cina, SAUNA cu fum si plimbare pe lac cu canoe în parcul

naţional Evo


Pregătire pentru vâslit


Duminica în parc, Helsinki


Conţinutul prezentului material reprezintă responsabilitatea

exclusivă a autorului.

Mulţumesc pentru atenţie!

ANPCDEFP şi Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru modul în care a fost

prezentat acest material.