Universitatea din Pitesti

Facultatea de Stiinte Economice

Specializare:

Marketing

Proiect la Marketing Direct

Studenti:

Florica Gabriel Daniel

Slujitoru Alin Florin

McDonald’s

Etapa 1

1.1 Istoric

McDonald's Corporation este cel mai mare lanţ de restaurante de tipul fast-food din lume,vânzând cu prioritate hamburgeri, pui, cartofi prăjiţi, amestecuri de băuturi răcoritoare pe

bază de lapte (aşa numitele milkshake-uri) şi băuturi carbo-gazoase. Mai recent, a început să ofere şi salate, fructe,snack wraps şi carrot sticks.

Afacerea a început în 1940, cu un restaurant deschis de fraţii Dick şi Mac Macdonald în

SanBernardino, California. Introducerea "Sistemului de Servire Rapidă" în 1984 stabilea principiile restaurantelor fast food. Corporaţia prezentă îşi datează fondarea din timpul

deschiderii restaurantului franciză de către Ray Kroc, din Des Plaines, Illinois din 15 aprilie 1955, acesta fiind al nouălea restaurant McDonald's. Kroc a cumpărat mai târziu drepturile legale ale fraţilor McDonald asupra companiei şi acondus expansiunea sa în toată lumea.

Odată cu extinderea plină de succes a companiei McDonald's pe multe pieţe internaţionale,compania a devenit un simbol al globalizării şi al răspândirii stilului de viaţă american. Proeminenţa sa în influenţarea masivă a modului de a mânca al

diferitelor categorii sociale, a creat de asemenea un frecvent subiect de dezbatere publică legat de obezitate, eticăcorporatistă şi responsabilitatea faţă de consumator. A creat, ca un produs

secundar şi un jargon specific,aşa cum ar fi expresia junk food în loc de fast food. Restaurantele McDonald's se găsesc în 120 de ţări şi teritorii din jurul lumii şi servesc aproape 54milioane de clienţi în fiecare zi. Majoritatea celor independente oferă servire direct in

maşină (drive through) sau servire în restaurant (counter service). “Plan to win” reprezinta strategia de afaceri, de succes, a celei mai mari companii din lume, indomeniul restaurantelor

fast-food, McDonald’s. Produsele , politicile de personal, dezvoltare, pret si promovare s-au dovedit a fi, in decursulcelor 30 de ani de activitate, ingenioase si eficiente. Produsele McDonald’s sunt cautate zilnic in lumea larga de peste 50 de milioane de persoane. Aceastea au

devenit atat de cunoscute incat “Big Mac” este index informal folosit pentru puterea de cumparare, printre monedele internationale. Produsele recunoscute mondial, mai ales datorita prefixului “Mc”, sunt adaptate la diferitele culturi regionale (Texas Homestyle Burger, Lobster

Roll, Saimi). O alta strategie in ceea ce priveste produsele este gruparea acestora in meniuri, special

combinate pentru a raspunde nevoilor diferitelor segmente de consumatori (Happy Meal, Mighty Kids Meal, etc).Compania considera ca fiind cea maivaloroasa resursa pe cea umana. Astfel de-a lungul timpului a investit in dezvoltarea si motivareaangajatilor sai deoarece succesul

companiei depinde de pregatirea, energia si viziunea acestora. Cele maisemnificative exemple in aceasta directie sunt Universitatile Hamburger, un loc de pregatire pentru viitorimanageri de

francize.De asemenea la nivel regional restaurantele McDonald’s ofera ofera cursuri gratuite de continuarea studiilor in domeniul business (Hong Kong), burse angajatilor pentru nivelul licenta in partenriat cuuniveritatile nationale (Argentina) si 100 de granturi a 1800 $ fiecare, membriilor

echipei pentru a investiin educatie, trainguri si implicarea in viata sportiva si artistica (Marea Britanie). Compania are valori clar definite in ceea ce priveste politica de personal. O valoare a

companiei este promovarea diversitatii. Astfel, McDonald’s are a proximativ 40% dintre proprietarii de restaurante femei sau membrii ai unor minoritati. McDonald’s a devenit un exemplu de succes datorita politicii de dezvoltare. Incepand cu

1954, compania este prima care s-a dezvoltat doar pe baza francizelor si a ideilor inovatoare alefrancizatilor. Pentru a deveni proprietar de restaurant trebuie sa platesti companiei un service

fee ( 4% dinvanzarile lunare) si de asemenea chiria pe spatiile restaurantelor, aceasta detinand toate sediilerestaurantelor, aceasta ultima caractersitica fiind o inovatie in domeniu.Cea mai importanta caracteristica in ceea ce priveste politica de pret este faptul ca McDonald’s in

momentul intrarii pe o piata isi stabileste pretul in functie de concurenta si pastreaza aceste preturi pe termen lung. De asemenea preturile produselor sunt accesibile (Dollar Menu) si

elimina discriminarea clientilor in functie de venit.McDonald's este, in prezent, cel mai mare lant de restaurante fast-food din România. Primulrestaurant McDonald's, în tara noastra, si-a deschis

portile în data de 16 iunie 1995 la parterulComplexului Comercial UNIREA, deschidere ce a coincis cu stabilirea recordului de tranzactii în ziuadeschiderii la nivel central european.

La scurt timp, McDonald's a adus în România si un nou concept de servire a clientilor, direct dinmasina. Primul restaurant Drive-Thru a fost deschis pe Drumul National 1 Bucuresti -Ploiesti, în fataComplexului Comercial PRISMA, în data de 29 decembrie 1999.În anul 1999 a fost

construit si primul restaurant McDonald's mobil, succesul înregistrat de acestrestaurant pe roti determinând compania sa înceapa constructia unei noi unitati de acest fel. Din dorinta dea veni

mereu în întâmpinarea consumatorilor nostri si de a le oferi acestora noi experiente, s-a trecut laconstruirea sau amenajarea de restaurante tematice. În Bucuresti si Tg. Mures functioneaza dejarestaurante McDonald's cu specific Rock-n-Roll, Internet Corner sau Cinema.

1.2 Organizarea companiei McDonald’s

1. Principalele componente ale structurii organizatorice

Structura organizatorica a companiei McDonald’s Romania este formata din doua

componente principale: Departamentul de Operatiuni, care conduce si gestioneaza activitatea de

baza a companiei, respective tot ceea ce tine de restaurante si celelalte departamente

(financiar, marketing, aprovizionare, dezvoltare, comunicare, resurse umane, securitate si

administrative, francizing, IT) care asigura suportul desfasurarii acestei activitati.

2. Principii pe care angajatii trebuie sa le respecte

Sunt patru principii pe care angajatii McDonald’s trebuie sa le respecte: eficienta,

calculul rentabilitatii, previzibilitatea si controlul (calitatii). Eficienta: compania se axeaza

pe o executie eficienta a diferitelor fazede lucru cum ar fi modul de pregatire al hamburgerilor.

De asemenea si modul in care clientul face comanda este reglat cu eficienta. Marile panouri

dispuse in spatele personalului de la casele de bani permit clientilor sa arunce o privire pentru

alegerea meniurilor propuse. In acest fel modul de servire al clientilor poate fi facut intr-un

timp mai rapid. Calculul rentabilitatii implica faptul ca criteriul cantitatii da intaietate

criteriului calitatii. Alimentele sunt preparate si consummate rapid. Astfel clientii McDonald’s

“Drive Through” (comanda direct din masina) nu asteapta mai mult de cinci minute pentru a fi

servit, dat fiind faptul ca produsele comandate sunt livrate foarte repede. In interiorul

restaurantelor situatia este similara. Previzibilitatea: stilul de gestiune McDonald’s este

previzibil. Clientii stiu intotdeauna la ce fel de meniuri si servicii se pot astepta in orice

restaurant.

3. Responsabilitatile departamentului de marketing

Departamentul de marketing al companiei McDonald’s este orientate in 6 directii

principale: Oferirea unei experiente unice fiecarui clientRelatia stransa cu acestia pentru a afla

preferintele si asteptarile acestoraImplicarea in comunitate Promovarea produselor si a

experientei companieiCresterea vanzarilor si a profitabilitatii Sporirea si imbunatatirea celor

patru domenii specfice QSC&V (calitate, servire, curatenie si valoare)Datorita inovatiilor si

eficientei sale, marketingul performant a facut din McDonald’s lidreul mondial al

restaurantelor cu servire rapida din intreaga lume. Pentru a putea pastra aceasta pozitie, fiecare

restaurant McDonald’s este implicat in dezvoltarea si implementarea planului annual de

marketing,Oamenii care conduc sau au in franciza restaurantele McDoald’s sunt apropiati de

clienti. In acest fel, aportul lor in dezvoltarea diferitelor campanii de marketing este foarte

important.]

4. Structura organizatorica

Tipul de structura specific companiei, ce are o sfrera larga de activitate, ale carei nevoi

strategice difera de la o tara la alta, este cel geografic. Astfel McDonald’s are restaurante

in intreaga lume, 12 manageri ai ariilor geografice raspunzand direct fata de presedintele

companiei.

5. Atributiile hostessei

Restaurantele McDonald’s ofera clientilor serviciul de hostessing, acesta

reprezentand gazda. Activitatile echipei hostess la nivel de restaurant se caracterizeaza prin

complexitate si volum mare de munca. Team Conceptul favorizeaza indeplinirea in mod

organizat a sarcinilor pe care le are de indeplinit toata echipa hostess in rezolvarea problemelor si

atingerea obiectivelor. Team Coceptul este organizat astfel: “Lobby Coordonator”,

“Training”, “Directionale”, “Tradind area”, “Inventare”, “Decoratii”, “LSM”,”Birthday

Party”, “Ronald Show”.

1.3 Cifra de afaceri, Cota de piata

1. Cifra de afaceri

McDonald's, cel mai mare lant de fast-food din Romania, a inregistrat, in 2011, in tara noastra

o cifra de afaceri de 93,9 milioane de euro, ajungand la minimul ultimilor patru ani. Astfel, cifra

de afaceri a francizei a scazut cu 5,5%, comparativ cu 2010, si cu aproape 15%, raportat la 2008,

cel mai bun an pentru companie pe piata locala, potrivit Ziarul Financiar. Printre cauzele care au

determinat acest declin se numara criza economica, care a afectat pana si afacerile cu traditie, si

concurenta acerba din partea altor lanturi de fast-food. McDonald's, care are 64 de restaurante la

nivel national, a inregistrat un declin si in cazul profitului, care a scazut la 4,2 milioane de euro,

in 2011, fata de 6 milioane de euro, in 2010. Rezultatele McDonald's sunt mai slabe decat cele

estimate de conducere, care anunta, la sfarsitul lui 2011, o cifra de afaceri de 99,5 milioane de

euro.

"Anul acesta (2011 - n.red.) cifra de afaceri a companiei va depasi pragul de 100 de milioane

de euro. In ceea ce priveste 2012, speram ca va fi si mai bine si ca vom vedea un avans al

business-ului", a declarat in acea perioada directorul general al companiei, Daniel Boaje.

McDonald's are o cifra de afaceri uriasa in Romania in 2011

El a explicat cauzele declinului afacerii pe piata din Romania.

"Fata de perioada 2006-2008, peisajul s-a schimbat, de aceea exista o prudenta in alocarea

capitalului. Cand vom vedea o revenire a economiei ne vom extinde mai alert", a spus Boaje.

2. Cota de piata

In topul celor mai profitabile cinci restaurante McDonald's din Romania, pe primele patru

pozitii se afla reprezentante din Bucuresti ale companiei americane de fast-food. Conform

estimarilor facute de Ziarul Financiar, pe primul loc in acest top il reprezinta McDonald's

Dristor, cu incasari anuale de peste cinci milioane de euro. Acesta are avantajul de a avea

McDrive deschis non-stop, iar vanzarile din timpul noptii contribuie intr-o proportie importanta

la veniturile uriase. Pe pozitia secunda se afla restaurantul McDonald's de la parterul magazinului

Unirea Shopping Center, cel care este primul deschis de companie in Romania, in 1995. Aici,

incasarile anuale sunt de 4-5 milioane de euro. In clasament urmeaza McDonald's Gara de Nord,

cu vanzari de circa patru milioane de euro anual, si McDonald's Piata Romana, cu vanzari

estimate la 3-4 milioane de euro anual. Acesta este printre primele deschise in Romania, in 1996,

si are anual aproximativ doua milioane de clienti.

Cel mai profitabil restaurant din afara Capitalei este drive-through-ul din Constanta, care

profita de numarul mare de turisti din sezonul estival, incasarile depasind in fiecare an trei

milioane de euro. Potrivit directorului general al McDonald's Romania, Daniel Boaje, la nivel

national lantul de restaurante are 140.000 de clienti pe zi, ceea ce inseamna peste 50 de milioane

de clienti pe an. Cifra de afaceri pe anul 2011 a fost de 94 de milioane de euro, in toata Romania.

McDonald's are 64 de restaurante in tara noastra, dintre care jumatate sunt drive-through. Pana la

sfarsitul anului, este programata deschiderea unui alt restaurant, fara a se sti deocamdata daca in

Bucuresti sau in provincie. Costul de deschidere a unui nou restaurant McDonald's poate ajunge

si la patru milioane de euro.

1.4 Misiune, Viziune, Valori ale companiei

“Misiunea noastră, la McDonald’s, este aceea de a fi mereu restaurantul preferat al

clienţilor noştri.”

McDonald’s este cel mai mare lanţ de restaurante cu servire rapidă din lume, cu peste

32.000 de restaurante care servesc zilnic peste 60 de milioane de oameni în peste 100 de ţări. McDonald’s este cel mai de succes brand al tuturor timpurilor – distincţie primită la Cannes, iunie 2011, al patrulea cel mai mare brand din lume în valoare, conform Millward Brown,

2012, cea mai bine condusă afacere din lume, conform revistei Fortune, 2011 .

McDonald’s este prima şi singura companie americană care a deschis un lanţ de restaurante în România. Compania deţine 67 de restaurante în 21 de oraşe – 32 de restaurante în Bucureşti şi

35 în restul ţării, primind zilnic peste 140.000 de clienţi. McDonald’s are peste 4000 de angajaţi în România şi a fost desemnat în fiecare an unul dintre cei mai buni angajatori români, conform Hewitt.

Valorile companiei McDonald’s

Aşezăm experienţa consumatorilor noştri la baza a tot ceea ce facem. Suntem parte a vieţii consumatorilor noştri, în fiecare dintre aspectele care contează pentru ei: mâncare bună,

preparată proaspăt şi servită rapid, într-un restaurant în care le face plăcere să revină.

Suntem dedicaţi oamenilor noştri. McDonald’s este angajatorul care stimulează studiul, performanţa, munca în echipă, dezvoltarea profesională şi personală. În egală măsură

recunoaştem contribuţiile individuale excepţionale şi avem încredere în cei care demonstrează astfel de aptitudini.

Credem în Sistemul McDonald’s. Modelul de afaceri McDonald’s are la bază trei piloni:

proprietarii sau companiile în sistem de franciză, furnizorii şi angajaţii companiei. Echilibrarea intereselor celor trei este cheia succesului companiei.

Ne conducem afacerea cu etică. Ne conducem compania la standarde ridicate de corectitudine, onestitate şi integritate. Suntem responsabili atât individual cât şi colectiv.

Oferim înapoi comunităţii. Restaurantele McDonald’s sunt o parte importantă a comunităţii.

Este datoria noastră să ne implicăm şi să organizăm activităţi pentru comunitate precum strângeri de fonduri pentru Fundaţia Ronald McDonald, McHappy Day sau să organizăm Ziua Copilului

pe 1 iunie la McDonald’s.

Ne dezvoltăm afacerea în mod profitabil. McDonald’s este o companie tranzacţionată la bursele internaţionale. Ca atare, preocuparea noastră continuă este aceea de a oferi creştere

susţinută acţionarilor noştri. Acest lucru necesită o atenţie continuă pentru clienţii noştri şi pentru buna funcţionare a sistemului McDonald’s.

Ne străduim continuu să fim mai buni. Suntem o organizaţie aflată într-o continuă învăţare, preocupată să înţeleagă, să anticipeze şi să răspundă la schimbările din viaţa clienţilor, a

angajaţilor şi a sistemului McDonald’s, prin evoluţie constantă şi prin inovaţie.

Etapa 2

Analiza mediului de marketing

• Macromediul

Macromediul întreprinderii reprezinta ansamblul elementelor din mediul extern al întreprinderii cu care acesta interacţionează în procesul conducerii activităţii, pentru îndeplinirea misiunii propuse.

Macromediul întreprinderii cuprinde :

• Mediul demographic este reprezentat de populaţia unei pieţe, privită ca număr total al

consumatorilor potenţiali. Caracteristicile demografice ale unei pieţe sunt: mărimea populaţiei, structura pe

sex, pe vârstă,densitatea, mobilitatea, rata natalităţii, rata căsătoriilor, rata mortalităţii, speranţa de viaţă, rasa, etnia,locul de rezidenţă (rural, urban), afilierea religioasă, educaţia şi ocupaţia.

• Mediul tehnologic Tehnologia este una din forţele cu cel mai mare impact asupra pieţei şi strategiilor de marketing petermen mediu şi lung. Ca şi alte schimbări ale mediului, progresul tehnico –ştiinţific poate duce larevoluţionarea unei industrii sau o poate

distruge.Mediul tehnologic în care operează firma este alcătuit dintr -o serie de factori care concură la realizarea produselor precum:

• Nivelul tehnic al utilajelor şi echipamentelor; • Calitatea tehnologiilor; • Activitatea de cercetare – dezvoltare;

• Licenţe şi brevete înregistrate; • Capacitatea de creaţie – inovaţie – invenţie etc.

• Cunoaşterea mediului tehnologic prezintă, pentru specialistul în marketing, o importanţă deosebită,deoarece:

• Creează modalităţi noi de satisfacere într-un grad mai mare a nevoilor consumatorilor;

• Permite identificarea unor nevoi latent;

• Ajută la descoperirea unor noi segmente de consumatori (de exemplu, noile tehnologii de congelare au permis adăugarea ciocolatei la îngheţată, reuşindu-

se datorită noului produs să fie atraşi noi consumatori etc.); • Modifică modelele cererii şi stilul de viaţă; Poate modifica natura concurenţei

într-o industrie;

• Amplifică eficienţa activităţilor de marketing, utilizând tehnici şi tehnologii avansate, moderne; firmelesunt capabile să-şi îmbunătăţească eficienţa cu care

îşi servesc clienţii, nu numai prin scăderea costurilor,ci şi prin câştigarea de noi clienţi, oferind servicii mai bune decât ale concurenţei.

• Progresul tehnico-ştiinţific poate fi benefic, îmbunătăţind calitatea vieţii într-o

anumită zonă, dar poatecrea probleme majore mediului înconjurător şi societăţii.

• Mediul economic este alcătuit din ansamblul elementelor care compun viaţa economică a

spaţiului în care acţionează firma. În vederea caracterizării mediului economic trebuie să luăm în considerare:

• Piaţa internă şi piaţa externă; • Produsul intern brut (în preţuri curente, în preţuri comparabile, în structură:

consum privat,consum public, investiţii brute, contribuţii externe);

• Structura pe ramuri a economiei; Nivelul de dezvoltare pe ansamblu şi pe fiecare ramură;

• Venitul mediu pe locuitor (nominal şi real); • Structura veniturilor (pe forme de provenienţă, pe grupe de deţinători de venituri:

mici, medii, mari, foarte mari);

• Cheltuielile de consum (pe total, în structură pe grupe de menaje: salariaţi, ţărani, pensionari etc.);

• Înzestrarea cu bunuri de folosinţă îndelungată (la 1000persoane/familii/gospodării);

• Gradul de ocupare a forţei de muncă (proporţia populaţiei ocupate în populaţia

activă, pe total şi pe principalele ramuri, rata şomajului); • Preţurile în evoluţia lor (indicele preţurilor cu ridicata, indicele preţurilor

bunurilor de consum); • Soldul balanţei de plăţi; • Importul (pe total şi pe locuitor);

• Soldul balanţei comerciale (total, cu ţările industrializate occidentale, cu ţările central şi esteuropene);

• Situaţia financiar - valutară; • Bursa de valori;

• Regimul investiţiilor;

• Suprafaţa şi producţia agricolă;

Factorii de mediu economic se reflectă direct sau indirect în situaţia pieţei, determinând volumul şistructura ofertei de mărfuri, nivelul veniturilor băneşti şi mărimea cererii de mărfuri,

mişcarea preţurilor,nivelul concurenţei etc. Printre tendinţele care se manifestă în prezent în mediul economic pe plan mondial menţionăm:

• globalizarea economiei: lărgirea pieţelor de aprovizionare şi de desfacere ale firmelor,dezvoltarea unor reţele globale de afaceri care îşi extind puterea şi

dominaţia în finanţele şicomerţul mondial; • scăderea puterii de cumpărare a marii majorităţi a populaţiei, chiar dacă veniturile

cresc.

Factorii care determină mărimea şi dinamica cheltuielilor de consum sunt: • Distribuţia veniturilor (pe ţări în cazul selectării pieţelor sau pe categorii de

populaţie în cazulselectării segmentelor); • Economiile (comportamentul de economisire al populaţiei); • Datoriile şi posibilităţile de creditare.

• Veniturile populaţiei şi puterea de cumpărare

Specialiştii de marketing trebuie să cunoască repartiţia veniturilor pe clase sociale şi categorii de populaţie, deoarece persoanele cu venituri mari au alte interese, nevoi şi preferinţe comparativ cu cele cu venituri mici. Ca urmare, caracteristicil e produselor şi serviciilor firmelor

trebuieadaptate la necesităţile şi preferinţele segmentului de piaţă - ţintă.

• Structura bugetului de cheltuieli

Sarcina marketerilor este de a identifica modul în care variază structura bugetului de cheltuieli a consuma torului în funcţie de diferite niveluri ale venitului. Pe măsură ce nivelul veniturilo r

creşte, ponderea cheltuielilor destinate alimentelor scade, în timp ce ponderea cheltuielilor alocate petrecerii timpului liber, instruirii sau produselor de lux este în creştere.

Încrederea consumatorilor reprezintă un indicator psihologic care identifică optimismul consumatorilor referitor la economie, la dinamismul mediului de afaceri. Când încrederea este în scădere, vor scădeacheltuielile de consum, cumpărarea de bunuri de folosinţă îndelungată va fi

amânată. Când optimismulcreşte, va creşte consumul, crescând veniturile firmelor. Firmele vor răspunde adaptându-şi strategiilereferitoare la nivelurile stocurilor, politicile de preţ şi

introducerea noilor produse.

• Mediul cultural Mediul cultural este alcătuit din ansamblul factorilor şi instituţiilor care influenţează valorile

de bază,modul de percepere, preferinţele şi comportamentul membrilor societăţii. Se au în vedere normele,credinţele, tradiţiile şi uzanţele la care se raportează membrii unei societăţi.

Cultura încorporează setul de valori, idei şi atitudini ale unui grup omogen de oameni care sunt transmisedin generaţie în generaţie. Aceste elemente influenţează comportamentul de cumpărare şi consum de care trebuie să ţină seama specialiştii de marketing ai firmei. Elementele

mediului cultural intervin uneori curol decisiv în delimitarea segmentelor de piaţă, în conturarea unei anumite tipologii a cumpărătorilor.Pe piaţă putem identifica o strânsă corelaţie între

schimbările din mediul cultural şi oportunităţile demarketing. Consumatorul de astăzi este mult

mai conştient de multiplele semnificaţii culturale ale bunurilor şi serviciilor ce i se oferă pentru satisfacerea preferinţelor şi se implică în mai mare măsură în judecarea comparativă a variantelor

ce-i stau la dispoziţie pentru atingerea scopurilor sale de viaţă. El îşidezvoltă o anumită atitudine în judecarea ofertei de import.

Mediul cultural contribuie la exprimarea exigenţei unei anumite pieţe, ceea ce condiţionează atât felul produselor şi maniera distribuirii lor, cât şi conţinutul şi forma comunicaţiilor firmei cu piaţa, alemesajelor transmise pieţei.

Componentele culturii sunt: cultura materială, limba, religia, valorile şi atitudinile,obiceiu rile, organizarea socială, estetica.

• Mediul politic şi juridic

Mediul politic include structura forţelor politice ale societăţii, raporturile dintre ele, gradul de

implicare astatului în economie, gradul de stabilitate politică şi atitudinea puterii şi administraţiei faţă de afaceri.Astfel, atitudinea favorabilă faţă de afaceri poate fi concretizată de o politică de

credite mai puţinrestrictivă, o politică fiscală mai puţin dură şi un climat mai permisiv pentru afaceri. Statul poate fi privit în mai multe ipostaze:

• Agent stabilizator – interesat în prevenirea perioadelor de criză; • Agent regulator – organismele statului impunând reglementări în activitatea

economică; • Furnizor de materii prime, energie etc. prin intermediul regiilor autonome aflate în

proprietatea sa;

• Consumator. Tipul de guvernare (parlamentară, absolutistă) precum şi sistemul partidelor politice

(unipartid, bipartid,multipartid, coaliţii) îşi pun amprenta asupra întregii vieţi economice. Mediul juridic este constituit din ansamblul normelor juridice şi reglementărilor care vizează:

calitatea produselor, protecţia brevetelor de invenţie, a produselor, modelelor şi desenelor,

protecţia mărcilor de fabrică şi de comerţ, protecţia consumatorilor, concurenţa neloială,

asistenţa socială, protecţia mediului,fiscalitatea şi modul de repatriere a profitului, regimul

investiţiilor străine, metodele de vânzare,ambalarea şi condiţionarea produselor, publicitatea şi

comunicarea în audiovizual, mecenatul şi sponsorizarea etc.Mediul politic (practicile şi politicile

guvernelor) şi mediul legal (legile şi actele normative împreună cuinterpretările lor) pot să

faciliteze sau să ducă la restrângerea activităţii firmelor.

• Micromediul

Micromediul de marketing al întreprinderii cuprinde factori interni şi forţe externe care

influenţează în mod direct activitatea firmei şi asupra cărora se poate exercita un anumit

control.La rândul său, acesta este alcătuit din micromediul extern al firmei şi din mediul intern al

acesteia.Componentele mediului extern cu care firma intră în relaţii directe, permanente şi

puternice impuse de necesitatea atingeriiobiectivelor sale formează micromediul extern al

întreprinderii.

Micromediul cuprinde cinci grupe de factori:

• Clienţii constituie componenta asupra căreia se focalizeaza toate eforturile de

marketing ale întreprinderii. Clienţii efectivi ai întreprinderii sunt stimulaţi sa-şi sporească volumul şi frecvenţa cumparatorilor, printr-o calitate a produselor şi a

serviciilor cât mai apropiată de aşteptările lor. • Furnizorii sunt întreprinderi sau persoane fizice care asigură resursele pentru

fabricarea bunurilor sau serviciilor. Furnizorii pot oferi: materii prime, ambalaje şi

etichete, energie, apă, forţă demuncă, capital. • Intermediarii sunt toate organizaţiile care participa la distributia, vânzarea sau

promovarea produselor către utilizatorul final.Ei se grupează in trei categorii; Intermediari comerciali,intermediarii auxiliari, agenţii prestatoare de servicii de marketing.

• Concurenţii sunt întreprinderi care pot oferi produse şi servicii rivale destinate satisfacerii unor nevoi ale clienţilor.

• Diferitele categorii de public reprezintă grupuri care au un impact real sau potenţial asupracapacităţii unei întreprinderi de a atinge obiectivele sale; lumea financiară, mediile publicitate,grupurile de inters, administraţia ţi organismele puterii

publice,marele public, publicul intern.

• Clienti Clienţii reprezintă cea mai importantă componentă a micromediului firmei, constituind

destinaţia şiraţiunea eforturilor acesteia. Cercetarea de marketing consacră un loc central studiilor cu privire lacunoaşterea nevoilor, a cererii, a comportamentului de cumpărare şi de consum.

În funcţie de statutul lor, natura solicitărilor faţă de produsele (serviciile) firmei, există următoarelecategorii de clienţi:

• Consumatorii – persoane particulare şi gospodării – care cumpără bunuri şi servicii pentru consumul propriu;

• Utilizatorii industriali – achiziţionează produse în scopul prelucrării sau utilizării

lor în procesul de producţie; • Pieţele guvernamentale alcătuite din agenţii de stat care achiziţionează bunuri şi

servicii folosite fie pentru a presta servicii publice, fie pentru a le revinde. În această categorie intră organismele publice(şcoli, spitale, instituţii militare, penitenciare etc.)

• Pieţele international sunt formate din cumpărători din alte ţări: consumatori individuali, producători,comercianţi, agenţii guvernamentale.

Regula 80/20 (“a icebergului”) descrie un fenomen observat în mod curent pe piaţă, şi anume că aproximativ 20% dintre clienţi sunt responsabili pentru aproximativ 80% din totalul vânzărilor. Sarcina marketerilor este să identifice acest grup de 20% dintre clienţii potenţiali şi să

orienteze eforturile şiresursele firmei spre satisfacerea dorinţelor lor.

• Furnizori Furnizorii unei organizaţii sunt acei agenţi economici sau indivizi care îi oferă întreprinderii resursele decare are nevoie pentru a-şi produce propriile bunuri sau servicii. Ei joacă un rol

important în bunadesfăşurare a activităţii firmei şi în buna satisfacere de către aceasta a nevoilor

clienţilor.Orice firmăcombină trei categorii de factori de producţie, intrând în relaţie cu tot atâtea componente de mediu,respectiv: furnizorii de resurse materiale (ori de prestări de servicii),

furnizorii de resurse băneşti (băncile)şi furnizorii de forţă de muncă.

Analiza SWOT

• Puncte tari:

• A fost clasată în top de revista “Fortune” ca fiind cea mai iubita şi admirată companie şi cel mai bun loc pentru minori să lucreze;

• Politica “uşilor deschise” pentru presă; • Standarde riguroase de siguranţă alimentară; • Informaţii nutriţionale disponibile pe ambalaj;

• Sistem descentralizat dar conectat;

• Ambient plăcut; • Programe inovatoare; • Promovarea conduitei etice;

• Investirea în instruirea personalului; • Preţuri accesibile;

• Profitabilitate; • Notorietate ridicată; • Portofoliu bogat de produse;

• Inovare ridicată; • Asocierea portofoliului de produse cu segmente de client;

• Mc drive; • Non stop; • Livrări la domiciliu;

• Operativitate cu servire; • Scheme promoţionale;

• Publicitate de conjuct…

• Puncte slabe: • Există preocupări privind managementul calităţii care afectează compania,

reţeaua fiinduriaşă iar calitatea nu poate fi controlată în fiecare circuit al

francizei; • Inflexibilitate la schimbările de pe piaţă; • Dificultate în recrutarea şi păstrarea angajaţilor;

• Promovarea unor alimente nesănătoase au făcut consumatorii să se îndrepte spre alimenteorganice;

• Oportunitati:

• Introducerea unor programe de produse alimentare sănătoase (ex.

salate/crudităţi,etc.) • Condiţii de angajare atractive şi program flexibil; • Solicitarea unor standard mai ridicate de la furnizori; • Imaginea mărcii: onestitate şi autenticitate; • Regim de viaţă active.

• Amenintari:

• Criză economică; • Informaţii vehiculate referitoare la calitatea cărnii;

• Alimente nesănătoase pentru copiii; • Exploatarea forţei de muncă din China; • Factor de contribuţie la încălzirea globală;

• Lanţurile de restaurant fast food concurente; • Zvonuri;

• Educarea populaţiei pentru consumarea alimentelor sănătoase.

Etapa 3

Lumea este in miscare continua, mereu ocupata, fiind necesare lucruri iesite din comun in materialele promotionale pentru ca acestea sa aiba succes, pentru a atrage si a ramane intiparite in mintea consumatorilor si nu numai, ci si pentru a le forma o atitudine pozitiva vis-a-

vis de produsul, marca sau firma promovata sau chiar a-i determina sa cumpere ceea ce se promoveaza.Tendinta care se manifesta, in prezent, in randul consumatorilor este de a

achizitiona mai mult marca sau o imagine decat produsul in sine, de aceea publicitatea si celelalte forme de promovare se axeaza tot mai mult pe aceste componente, iar firmele incearca sa isi creeze marci proprii, sa le faca cat mai cunoscute si mai personalizate.

In prezent, lumea secolului XXI este una care cunoaste multe, este bine informata, publicitatea trebuie sa fie subtila, oamenii nu mai pot fi "pacaliti" cu imagini si descrieri care nu

sunt conforme cu realitatea: ei pot cumpara o data, dar daca nu primesc ceea ce li s-a promis intr-un material promotional, cu siguranta nu vor mai cumpara a doua oara. Cheia succesului unei firme moderne va fi crearea unei imagini si marci proprii, originale si deosebite care sa fie bine

promovate, sa fie aduse la cunostinta publicului larg si sa-l atraga tocmai datorita unor elemente de originalitate si unicitate.

Etapa 4

Pentru desfăţurarea activităţi în condiţii cât mai bune, restaurantul beneficiază dediverse

echipamente cum ar fi:

-toastere: unde se încalzesc/ rumenesc chiflele (3 buc.)

-grill-uri :unde se prăjeşte carnea (4 buc.)

-cabinet pentru depozitarea cărnii calde: este pastrată carnea pregatită timp de 7 minute după care

dacă nu este vândută se arunca(1 buc.)

-transfer : se păstrează sandwisch-urile calde timp de 7 minute dupa carede asemenea daca nu

sunt vândute se arunca (1 buc.)

-frigider mic (1 buc)

-frigider „camera” (camera frigorifica) se păstrează carnea şi alte materiiutilizate (1 buc)

-congelator mic (1 buc)

-congelator mare (1buc)

-magazie interioară unde se pastrează sosurile, kechup, maioneze şi altele (1 buc)

-magazie exterioara unde se pastrează ambalajele,paharele,jucăriile pentru copii (1 buc)

-masa de salate (1 buc)

-scaune (100buc)

-mese (20buc)La fiecare schimb de tura materiile se transferă din congelatorul sau frigiderul

mare incel mic pentru a fi la îndemana angajaţilor pentru preparare si pentru dezgheţare.

Restaurantul McDonald’s foloseşte ca materii prime următoarele produse:

carneRoyal-carne de vita(bucati mari), carne Tasty-carne de vita(bucati foarte mari), carne în

bucati medii de peste,vită şi pui; chifle; sosuri; condimente; verdeţuri; legume. Cantitaţileaduse

de fiecare furnizori sunt foarte mari în special carnea în cazul căreia este vorba

detone.McDonald’s foloseşte cele mai bune ingrediente, lucrând cu furnizori de cea maimare

încredere şi care asigură standardele noastre stricte de preparare.Ca un restaurant de familie ce

serveşte zilnic circa 200.000 clienţi, în România prioritatea numărul unu este siguranţa

alimentară.

Noi nu vom folosi nici un produs sauingredient care nu întruneşte standardele

noastre înalte de calitate şi siguranţă sau care nurespectă cerinţele legislaţiei in vigoare.Meniul

nostru este alcătuit din alimente de bază cum ar fi: carnea, peştele, cartofii,laptele şi cerealele. Se

folosesc cele mai proaspete ingrediente şi încercăm să avem cât maimulte resurse

locale.Menţinem relaţii foarte strânse cu furnizorii noştrii de alimente, şi echipa noastră deexperţi

se asigură ca specificaţiile stringente de calitate, igienă şi siguranţă alimentară suntmenţinute la

fiecare etapă tehnologică