Chișinău 2021
Raport lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova
CONFORM DATELOR DISPONIBILE LA 30.09.2021
Raport lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova
CUPRINS
Sumar executiv .................................................................................................................................................................. 4
1. Sectorul real ............................................................................................................................................................... 7
1.1. Produsul Intern Brut ......................................................................................................................................................................... 7
1.2. Industria .............................................................................................................................................................................................. 10
1.3. Agricultura ......................................................................................................................................................................................... 11
1.4. Transportul de mărfuri și pasageri.......................................................................................................................................... 13
1.5. Comerțul intern de bunuri și servicii ...................................................................................................................................... 14
1.6. Activitatea turistică ........................................................................................................................................................................ 15
1.7. Investiții în active imobilizate.................................................................................................................................................... 15
2. Sectorul monetar ..................................................................................................................................................... 18
2.1. Inflația .................................................................................................................................................................................................. 18
2.2. Cursul de schimb şi piaţa valutară ........................................................................................................................................... 20
2.3. Indicatorii monetari ....................................................................................................................................................................... 22
3. Finanțe publice ........................................................................................................................................................ 26
3.1. Bugetul public național ................................................................................................................................................................. 26
3.2. Datoria de stat administrată de Guvern ................................................................................................................................ 28
4. Sectorul extern ........................................................................................................................................................ 29
4.1. Balanța de plăți externe ................................................................................................................................................................ 29
4.2. Comerț internațional cu mărfuri .............................................................................................................................................. 34
4.2.1. Exporturi (FOB)........................................................................................................................................ 35
4.2.2. Importuri (CIF) ......................................................................................................................................... 37
4.2.3. Indicii comerțului internațional cu mărfuri în trimestrul II 2021 ....................................................... 40
5. Sectorul social .......................................................................................................................................................... 41
5.1. Piața muncii ....................................................................................................................................................................................... 41
5.2. Remunerarea muncii ..................................................................................................................................................................... 42
5.3. Veniturile și cheltuielile populației.......................................................................................................................................... 43
1
Raport lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova
Lista figurilor Figura 1.1. Evoluția trimestrială a Produsului intern brut în anii 2019-2021 (%) ............................................................................... 7 Figura 1.2. Evoluția PIB pe resurse și contribuția sectoarelor (%), semestrul I al anilor 2018-2021 ......................................... 7 Figura 1.3. Contribuția sectoarelor la evoluția PIB (%), semestrul I 2021 .............................................................................................. 8 Figura 1.4. Evoluția PIB pe utilizări și contribuția sectoarelor (%), semestrul I 2018-2021 ........................................................... 9 Figura 1.5. Evoluția trimestrială a PIB pe utilizări și contribuția sectoarelor (%), anii 2020-2021 ............................................. 9 Figura 1.6. Evoluția sectorului industrial, ianuarie-iulie, 2015-2021, % ................................................................................................ 10 Figura 1.7. Evoluția lunară a sectorului industrial, %, 2020-2021 ........................................................................................................... 10 Figura 1.8. Principalele ramuri care au influențat evoluția industriei în ianuarie-iulie .................................................................. 11 Figura 1.9. Evoluţia producţiei agricole, ianuarie-iunie, 2010-2021......................................................................................................... 11 Figura 1.10. Gradul de influență a culturilor vegetale asupra volumului producţiei agricole, ianuarie-iunie, 2021 ........... 12 Figura 1.11. Gradul de influență a producției animaliere asupra volumului producţiei agricole, ianuarie-iunie, 2021 .... 12 Figura 1.12. Evoluția efectivului de vaci, 2010-2021 ...................................................................................................................................... 12 Figura 1.13. Evoluția lunară a volumului mărfurilor transportate, % ...................................................................................................... 13 Figura 1.14. Evoluția lunară a numărului de pasageri transportați, % .................................................................................................... 13 Figura 1.15. Evoluția lunară a cifrei de afaceri în comerțul cu amănuntul și serviciile prestate populației, % ..................... 14 Figura 1.16. Evoluția lunară a cifrei de afaceri în comerțul cu ridicata și serviciile prestate întreprinderilor, % ................ 14 Figura 1.17. Numărul turiștilor cazați în structurile de primire turistică colective cu funcțiune de cazare, mii persoane .................................................................................................................................................................................................................................................... 15 Figura 1.18. Evoluția volumului investițiilor, ianuarie-iunie 2017-2021, % ......................................................................................... 15 Figura 1.19. Contribuția surselor de finanțare la evoluția investițiilor, ianuarie-iunie 2021 ........................................................ 16 Figura 1.20. Structura investițiilor după sursele de finanțare, %, ianuarie-iunie 2021 ................................................................... 16 Figura 1.21. Gradul de influență asupra evoluției investițiilor pe tipuri de active, ianuarie-iunie 2021 .................................. 16 Figura 1.22. Structura investițiilor după tipuri de active, %, ianuarie-iunie 2021 ............................................................................. 17 Figura 2.1. Dinamica ratei anuale a inflației , % .................................................................................................................................................. 18 Figura 2.2. Dinamica indicilor prețurilor internaționale la principalele grupe de produse (2016=100), % ........................... 18 Figura 2.3. Contribuția principalelor componente ............................................................................................................................................ 19 Figura 2.4. Creșterea (+) /scăderea (-) prețurilor la principalele produse alimentare, ................................................................... 19 Figura 2.5. Creșterea (+) /scăderea (-) prețurilor la principalele mărfuri nealimentare, ............................................................... 20 Figura 2.6. Creșterea (+) /scaderea (-) tarifelor la principalele servicii prestate populației, ........................................................ 20 Figura 2.7. Evoluţia cursului de schimb al monedei naţionale faţă de dolarul SUA şi Euro, Lei/USD, Lei/EUR .................... 20 Figura 2.8. Gradul de acoperire a cererii nete de valută străină din partea agenților economici prin oferta netă de valută străină de la persoanele fizice, % ............................................................................................................................................................................... 21 Figura 2.9. Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naţionale a Moldovei ................................................................................................. 21 Figura 2.10. Structura Masei monetare M3........................................................................................................................................................... 22 Figura 2.11. Contribuția la evoluția masei monetare M3, sfârșitul lunii august a anilor 2017-2021, p.p. ................................ 22 Figura 2.12. Soldul depozitelor şi ratele dobânzii (medii lunare) la sfârșitul lunii august 2017-2021 .................................... 22 Figura 2.13. Dinamica lunară a depozitelor noi atrase, mil. lei .................................................................................................................... 23 Figura 2.14. Soldul creditelor şi ratele dobânzii (medii lunare) la sfârșitul lunii august 2017-2021 ........................................ 23 Figura 2.15. Portofoliul de credite ........................................................................................................................................................................... 24 Figura 2.16. Dinamica lunară a creditelor noi acordate după tip de valută, mil. lei ........................................................................... 24 Figura 2.17. Creditele noi acordate după utilizatori, ........................................................................................................................................ 25
2
Raport lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova
Figura 2.18. Creditele noi acordate persoanelor fizice, mil. lei .................................................................................................................... 25 Figura 2.19. Evoluția ratei de bază și a ratelor dobânzii la depozite și credite, % .............................................................................. 25 Figura 3.1. Evoluția lunară a veniturilor și cheltuielilor bugetare în anii 2020-2021 ...................................................................... 26 Figura 3.2. Contribuția componentelor la creșterea veniturilor bugetare (%), ianuarie-august 2021 ..................................... 26 Figura 3.3. Structura veniturilor bugetare (%) ................................................................................................................................................... 27 Figura 3.4. Contribuția componentelor la creșterea cheltuielilor (%), ianuarie-august 2021 ...................................................... 27 Figura 3.5. Datoria de stat la data de 31 august a anilor 2016 -2021, mil.lei ........................................................................................ 28 Figura 3.6. Evoluția lunară a datoriei de stat internă și externă (%), anii 2020-2021 ..................................................................... 28 Figura 3.7. Structura VMS pe maturități, % .......................................................................................................................................................... 28 Figura 4.1. Principalele componente ale contului curent, mil. dolari SUA .............................................................................................. 29 Figura 4.2. Comerțul internațional cu bunuri, mil. dolari ............................................................................................................................... 30 Figura 4.3. Comerțul internațional cu servicii, mil. dolari .............................................................................................................................. 30 Figura 4.4. Exportul serviciilor de telecomunicații, informatică și informații, mil. dolari .............................................................. 30 Figura 4.5. Veniturile primare nete, mil. dolari ................................................................................................................................................... 31 Figura 4.6. Veniturile secundare nete, mil. dolari .............................................................................................................................................. 31 Figura 4.7. Contul financiar, mil. dolari ................................................................................................................................................................... 32 Figura 4.8. Achiziția netă de active financiare a ISD pe instrumente , mil. dolari ................................................................................ 32 Figura 4.9. Acumularea netă de pasive a ISD pe instrumente, mil. dolari .............................................................................................. 32 Figura 4.10. Structura ISD pe activități economice (capital propriu) la 30.06.2021, % ................................................................... 33 Figura 4.11. Remiterile personale primite de rezidenții Republicii Moldova din străinătate, mil. dolari ............................... 33 Figura 4.12. Evoluția comerțului internațional cu mărfuri (ianuarie-iulie) ........................................................................................... 34 Figura 4.13. Evoluția lunară a exporturilor (%) și ............................................................................................................................................. 34 Figura 4.14. Evoluția lunară a importurilor (%) și contribuția pe grupe de țări (p.p.), în anii 2020-2021 ............................ 34 Figura 4.15. Exporturile cu mărfuri pe grupe de țări, mil. dolari (ianuarie-iulie) ............................................................................... 35 Figura 4.16. Principalele țări partenere, (ianuarie-iulie 2021) ................................................................................................................. 35 Figura 4.17. Gradul de influență la creșterea (+), scăderea (-) exporturilor (p.p.) pe secțiuni de mărfuri, p.p. (ianuarie- iulie 2021) ............................................................................................................................................................................................................................. 36 Figura 4.18. Exporturile (FOB) pe principalele secțiuni conform CSCI, rev.4 (ianuarie-iulie 2021) .......................................... 37 Figura 4.19. Importurile cu mărfuri pe grupe de țări, mil. dolari (ianuarie-iulie).............................................................................. 37 Figura 4.20. Principalele țări partenere, (ianuarie-iulie 2021) .................................................................................................................. 38 Figura 4.21. Gradul de influență la creșterea (+), scăderea (-) importurilor pe secțiuni conform CSCI, rev.4, p.p. (ianuarie-iulie 2021) ........................................................................................................................................................................................................ 38 Figura 4.22. Importurile (CIF) pe principalele secțiuni conform CSCI, rev.4 (ianuarie-iulie 2021) ............................................ 39 Figura 4.23. Indicele raportului de schimb pe secțiuni de mărfuri în trimestrul II 2021 (%) ...................................................... 40 Figura 5.1. Repartizarea populației de 15 ani și peste (trimestrul II 2021), mii persoane ............................................................. 41 Figura 5.2. Populația ocupată pe activități economice, mii persoane ....................................................................................................... 41 Figura 5.3. Numărul șomerilor, persoane .............................................................................................................................................................. 41 Figura 5.4. Evoluția câștigului salarial mediu pe economie, sectorul bugetar și real, (semestrul I 2017- 2021) ................ 42 Figura 5.5. Câștigul salarial mediu lunar pe activități economice, lei ....................................................................................................... 42 Figura 5.6. Structura veniturilor disponibile în anul 2020, % ...................................................................................................................... 43 Figura 5.7. Structura cheltuielilor de consum în anul 2020, % .................................................................................................................... 43
3
Raport lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova
Sumar executiv
Economia națională înregistrează o tendință clară de recuperare. În semestrul I Produsul intern brut (PIB) a însumat 104,2 miliarde lei și a înregistrat creștere reală de 11,7% față de aceeași perioadă a anului 2020. Accelerarea creșterii consumului intern, a activității investiționale și înviorarea activității economice sunt factorii determinanți care au favorizat această creștere. Majoritatea sectoarelor în care a fost resimțită revigorare au generat influență pozitivă asupra PIB: Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale obligatorii; învăţământ; sănătate şi asistenţă socială (+2,3% contribuție la PIB), Comerț cu ridicata şi cu amănuntul, transport şi depozitare; activități de cazare și alimentație publică (+2,1% contribuție la PIB); Industria (+1,9% contribuție la PIB); Construcții (+1,6% contribuție la PIB); Informații și comunicații (+0,9% contribuție la PIB) etc. Totodată, consumul final și activitatea investițională au influențat PIB cu 11,9% și 13,7%, respectiv. Relansarea cererii interne a determinat creșterea importurilor, în timp ce exporturile au fost în diminuare (în termeni reali) și, astfel, exportul net a avut o influență negativă asupra PIB și a sustras 13,9% din creștere.
Sectorul industrial este în creștere. În ianuarie-iulie 2021 volumul producției industriale s-a majorat cu 13,6%. Această evoluție s-a datorat relansării, după criza pandemică, a industriei prelucrătoare (+12%), industriei extractive (+8,9%), precum și majorării producției sectorului energetic (+22,7%). Totuși, consecințele secetei din 2020 au cauzat involuția industriei alimentare (-9%).
Volumului producției agricole a scăzut semnificativ în primul semestru 2021 (-11,3%). Micșorarea producţiei globale agricole a fost determinată de scăderea producţiei în sectorul zootehnic (-9,5%) și a producției vegetale (-22,8%), datorată, în special, de întârzierea campaniei de recoltare din cauza condițiilor climaterice diferite față de anul precedent.
Sectorul transportului de mărfuri și pasageri a revenit pe un trend ascendent, după evoluțiile continui negative generate de criza pandemică. În ianuarie-iulie 2021 transportul de mărfuri a crescut cu 9%, iar transportul de pasageri - cu circa 14,1%. Totuși, aceste creșteri nu au asigurat recuperarea pierderilor din timpul crizei din 2020, volumul mărfurilor transportate fiind mai mic cu 5%, iar numărul pasagerilor transportați – cu 42%, comparativ cu cel înregistrat în aceeași perioadă a anului 2019.
Evoluția comerțului cu amănuntul și a comerțului cu servicii indică o îmbunătățire a cererii din partea populației. În ianuarie-iulie 2021 comerțul de bunuri cu amănuntul a înregistrat o creștere de 18,2% (în prețuri comparabile), iar comerțul cu servicii de piață prestate populației – cu 79,3%. A fost în creștere și volumul tranzacțiilor realizate de întreprinderi: volumul serviciilor prestate întreprinderilor a crescut cu 24,5%, iar volumul comerțului cu ridicata – cu 14,3% (în prețuri curente).
Turismul continuă să fie afectat de consecințele pandemiei COVID-19, dar intensitatea acesteia este în diminuare. În semestrul I 2021 agențiile de turism şi tur-operatorii au acordat servicii la circa 34,3 mii de turiști și excursioniști, ce constituie o creștere de circa 36,1% față de semestrul I 2020 (afectat de consecințele pandemiei). Din numărul total de turiști, circa 63% au constituit turiștii rezidenți (locali) și circa 36% - turiștii nerezidenți (străini). În pofida ameliorării
4
Raport lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova
treptate a situației în domeniu, numărul turiștilor rămâne a fi inferior de circa 2,8 ori celui înregistrat în semestrul I 2019 (perioada anterioară crizei pandemice).
Pe fonul descreșterilor din perioada de criză din 2020, activitatea investițională, în prima jumătate a anului 2021, s-a majorat semnificativ. În ianuarie-iunie 2021, volumul investițiilor în active imobilizate a crescut cu 21,8%, însumând circa 10,1 mild. lei. Sporirea investițiilor proprii ale agenților economici, investițiilor publice, precum și a celor din surse străine, orientate în mașini și utilaje, mijloace de transport și sectorul construcțiilor au constituit factorii de bază care au influențat creșterea investițiilor.
Rata inflației anuală se menține pe o traiectorie ascendentă și a trecut peste nivelul de jos al intervalului de variație al țintei inflației stabilite de Banca Națională a Moldovei (5% +/- 1,5%), constituind 4,6% (august 2021 față de august 2020). Ca răspuns la presiunea inflaționistă în creștere, BNM la data de 30.07.2021 a majorat cu 1 punct procentual (p.p.) rata de bază – până la 3,65%.
Leul moldovenesc s-a depreciat față de dolarul american, dar s-a apreciat față de Euro. În lunile ianuarie-august 2021 moneda națională a marcat o depreciere de 2,8% față de dolarul SUA în termeni nominali (de la 17,21 lei pentru 1 dolar american la 01.01.2021 până la 17,70 lei la 31.08.2021). Față de Euro leul moldovenesc s-a apreciat cu 1,6%. Stocul activelor valutare de rezervă ale BNM la 26.08.2021 a atins un record istoric de 3976,1 mil. dolari (asigurând 6,7 luni de import), majorându-se cu 5,1% comparativ cu nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2020 şi cu 17,3% - faţă de situația la 26.08.2020.
Cererea pentru credite este în creștere. Volumul creditelor noi acordate în ianuarie-august 2021 a înregistrat o majorare cu circa 35,4% față de perioada respectivă a anului 2020, datorită condițiilor de creditare favorabile. Concomitent, volumul depozitelor noi s-a diminuat cu 4,1% din cauza atractivității reduse a acestora.
Veniturile bugetare se mențin pe un trend pozitiv, în luna august fiind înregistrată creștere cu 20,1%. Cumulativ în ianuarie-august la Bugetul public național au fost încasate venituri în valoare de circa 47 mild. lei, ceea ce reprezintă o creștere cu 20,4% față de perioada similară a anului 2020. Rezultatul pozitiv se datorează în mare parte relansării consumului intern, care a favorizat majorarea încasărilor din impozite și taxe pe mărfuri și servicii. Totodată, au fost realizate cu 14% mai multe cheltuieli, acestea însumând circa 50,1 mild. lei. Cheltuielile pentru ocrotirea sănătății și protecție socială au avut cea mai mare contribuție la majorarea cheltuielilor bugetare totale. Astfel, deficitul bugetar a atins nivelul de -3 166,7 mil.lei.
Ritmul de creștere a datoriei de stat se temperează. Datoria de stat administrată de Guvern a atins nivelul de 73,5 mild. lei, înregistrând o majorare de 20,1% față de aceeași situație din anul precedent. Conform datelor de la sfârșitul lunii august, datoria de stat internă însumează 33,3 mild. lei, în creștere cu 20,6% și datoria de stat externă - 2,3 mild. dolari SUA (40,2 mild. lei), care a sporit cu 12,4% (cu 19,6% - în moneda națională). Consecințele crizei pandemice continuă să accentueze necesitatea de finanțare a bugetului și, astfel, în lunile ianuarie-august 2021 au fost înregistrate intrări de surse externe de finanțare în sumă de 3 267,7 mil.lei.
Restabilirea cererii interne, precum și creșterea prețurilor internaționale la resurse energetice și materia primă au condus la majorarea de circa 3,8 ori a deficitului contului curent al balanței de plăți în semestrul I 2021, constituind 14,6% în raport cu PIB. Volumul remiterilor personale primite din străinătate a crescut cu 15,6%. Concomitent, intrările de investiții
5
Raport lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova
străine directe au fost în creștere de 8,4 ori, dar, totuși, volumul acestora a fost insuficient pentru a atinge nivelul pre-criză.
Comerțul internațional de mărfuri se intensifică. Conjunctura externă favorabilă datorată temperării consecințelor negative ale pandemiei în principalele țări partenere a condus la revigorarea cererii externe și, prin urmare, exporturile au înregistrat majorare cu 15,5% în ianuarie-iulie 2021, însumând 1572,4 mil. dolari SUA. Totodată, cererea internă, care se menține pe un trend pozitiv, a determinat creșterea importurilor cu 32,5%, atingând valoarea de 3828,3 mil. dolari SUA. Volumul importurilor a depășit de circa 2,4 ori volumul exporturilor și, astfel, soldul negativ al balanței comerciale s-a adâncit de circa 1,5 ori, accentuându-se mai mult dependența economiei de sursele externe.
Câștigul salarial mediu lunar brut al unui salariat din economia națională în semestrul I 2021 a constituit 8758,6 lei și s-a majorat în termeni nominali cu 13,2% față de semestrul I 2020. În termeni reali salariul s-a majorat cu 11,1%. Exprimat în valută străină acesta a constituit circa 411 Euro sau 496 dolari SUA. În sfera bugetară câștigul salarial mediu lunar a constituit 7620,1 lei, fiind în creștere cu 6,9%, iar în sectorul real – 9172,5 lei și s-a majorat cu 15,1%, respectiv (în termeni nominali). Mărimea medie a pensiei lunare la 01.07.2021 a constituit 2271,45 lei și s-a majorat cu 12,8% față de aceeași dată a anului 2020 în termeni nominali.
Rata șomajului (ponderea șomerilor BIM în forța de muncă) la nivel de țară în trimestrul II 2021 a înregistrat valoarea de 3,6%, fiind mai înaltă față de trimestrul II 2020 (4,2%).
Numărul șomerilor înregistrați la oficiile forței de muncă în ianuarie-august 2021 a constituit circa 21,6 mii persoane și s-a micșorat cu circa 37% față de ianuarie-august 2020.
În anul 2020 veniturile disponibile ale populaţiei au constituit în medie pe o persoană pe lună 3096,6 lei și s-au majorat cu 7,5% (in termeni nominali), iar cheltuielile medii lunare de consum - au rămas practic la nivelul anului precedent și au însumat în medie pe o persoană 2791,2 lei.
Mărimea minimului de existență în semestrul I 2021 a constituit în medie pe lună pentru o persoană 2125,0 lei, în creştere faţă de semestrul I 2020 cu 2,0% (în termeni nominali).
6
Raport lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova
1. Sectorul real 1.1. Produsul Intern Brut
Conform datelor statistice publicate de Biroul Național de Statistică, economia națională a intrat pe o traiectorie ascendentă în anul 2021, creșterea accelerându-se în trimestrul II (+21,5%). Astfel, în prima jumătate a anului, Produsul intern brut a însumat 104,2 miliarde lei și a înregistrat creștere reală de 11,7% față de aceeași perioadă a anului precedent.
Relansarea cererii interne și înviorarea activității economice în sectorul real al economiei sunt factorii determinanți care au favorizat această creștere.
Figura 1.1. Evoluția trimestrială a Produsului intern brut în anii 2019-2021 (%)
Sursă: Biroul Național de Statistică
Pe categorii de resurse, influență pozitivă a fost generată de sectoarele în care a fost resimțită înviorare: Comerț interior (+1,9% contribuție fiecare la PIB), Construcții (+1,6% contribuție la PIB), Industria prelucrătoare (+1,4% contribuție la PIB), Sănătate şi asistenţă socială (+1,2% contribuție la PIB), Informații și comunicații (+0,9% contribuție la PIB), Învăţământ (+0,9% contribuție la PIB) etc.
Figura 1.2. Evoluția PIB pe resurse și contribuția sectoarelor (%), semestrul I al anilor 2018-2021
Sursă: Biroul Național de Statistică
4,55,9
4,3
0,2 0,9
-14,0
-9,7
-3,3
1,8
21,5
-16
-11
-6
-1
4
9
14
19
24
Față de trimestrul respectiv din anul precedent
Față de trimestrul precedent
4,5 5,2
-7,2
11,7
-10
-5
0
5
10
15
2018 2019 2020 2021Agricultura IndustrieConstrucţii Comerț interiorInformaţii şi comunicaţii Alte serviciiImpozite PIB
7
Raport lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova
Evoluția pozitivă a comerțului interior cu amănuntul și a comerțului cu servicii prestate populației, indică o îmbunătățire a cererii din partea populației, generând o creștere de 13,3% a Valorii Adăugate Brute (VAB).
Sectorul industrial a revenit pe un trend ascendent, cu un rezultat de +12,9% a VAB. Creșterea sectorului industrial s-a datorat intensificării activității din majoritatea ramurilor industriei prelucrătoare (în special sectorul automotive, subramurile industriei ușoare, fabricarea de mobilă etc.), industriei extractive, precum și creșterii producției ramurii energetice.
Activitatea de construcții continuă să susțină economia și în anul curent. Creșterea de 16,5% a VAB s-a datorat majorării cu circa 16% a volumului de lucrări de construcții în clădiri nerezidențiale, cu circa 9% - lucrări de construcții inginerești și cu circa 7% - lucrări de construcții în clădiri rezidențiale (de locuit).
Serviciile de sănătate și asistență socială au fost în creștere cu 27,8%, fiind unul dintre cele mai solicitate sectoare de la începutul pandemiei și, respectiv, au avut o influență majoră asupra creșterii PIB.
Semne de revigorare se atestă și în sectorul IT, care a marcat o creștere de 16,1% în primul semestru. Această evoluție se datorează, în mare parte, relansării cererii pentru serviciile IT și serviciile informatice, politicilor favorabile dezvoltării sectorului, în special, regimului fiscal distinct în care operează rezidenții parcului virtual „Moldova IT Park”.
Relansarea consumului intern și intensificarea importurilor au determinat încasări mai mari din impozite și taxe pe mărfuri și servicii la Bugetul public național și, prin urmare, creșterea de 22,8% a Impozitelor nete pe produse au generat un impact de 3% la PIB.
Figura 1.3. Contribuția sectoarelor la evoluția PIB (%), semestrul I 2021
Sursă: Biroul Național de Statistică
- 0,5
- 0,1
0,0
0,0
0,0
0,0
0,1
0,1
0,1
0,2
0,2
0,2
0,3
0,4
0,9
0,9
1,2
1,4
1,6
1,9
3,0
8,7
11,7
-3 3 8 13
Agricultură, silvicultură şi pescuit
Arta, activități de recreere și de agrement
Activităţi profesionale, ştiinţifice şitehnice
Alte activităţi de servicii
Activități de cazare și alimentație publică
Industria extractivă
Activităţi ale gospodăriilor casniceîn calitate de angajator de…
Activități financiare și asigurări
Distribuţia apei; salubritate,gestionarea deşeurilor, activităţi…
Administraţie publică şi apărare;asigurări sociale obligatorii
Activităţi de servicii administrativeşi activităţi de servicii suport
Transport şi depozitare
Tranzacţii imobiliare
Producţia şi furnizarea de energieelectrică şi termică, gaze, apă…
Învăţământ
Informaţii şi comunicaţii
Sănătate şi asistenţă socială
Industria prelucrătoare
Construcţii
Comerţ cu ridicata şi cuamănuntul; întreţinerea şi…
Impozite nete pe produs (impozite minus subvenții)
Valoarea adăugată brută
PRODUSUL INTERN BRUT
8
Raport lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova
Pe partea cererii, creșterea PIB a fost impulsionată de intensificarea activității investiționale și a consumului final. Relansarea cererii interne a favorizat creșterea importurilor de bunuri și servicii cu 26,2% (în termeni reali), în timp ce exporturile au fost în diminuare cu 2,5%. Respectiv, exportul net a avut o influență negativă și a sustras 13,9% din creșterea PIB.
Formarea brută de capital fix a crescut cu 20,2% și a contribuit cu 4,9% la PIB. Variația pozitivă a stocurilor a contribuit cu +8,8% la PIB. Astfel, contribuția formării brute de capital a constituit 13,7%. Evoluția pozitivă a activității investiționale în prima jumătate de an a fost determinată de situația creditară favorabilă, continuarea proiectelor investitorilor străini, a proiectelor de infrastructură, procurarea de către stat a mijloacelor de transport urban public și transport medical asistat de urgență.
Consumul final își accelerează ritmurile de creștere (+12% creștere și +11,9% contribuție la PIB), ca rezultat al creșterii consumului privat și al administrației publice. Consumul populației, care a avut cel mai mare impact pozitiv asupra creșterii economice în trimestrul II, a fost susținut din contul veniturilor disponibile (veniturilor salariale, transferurilor de mijloace bănești din străinătate efectuate de persoanele fizice prin bănci), precum și ca rezultat al îmbunătățirii sentimentului de încredere a consumatorilor în starea actuală a economiei și în perspectivele de creștere economică în urma atenuării consecințelor pandemiei.
Figura 1.4. Evoluția PIB pe utilizări și contribuția sectoarelor (%), semestrul I 2018-2021
Figura 1.5. Evoluția trimestrială a PIB pe utilizări și contribuția sectoarelor (%), anii 2020-2021
Sursă: Biroul Național de Statistică
4,55,2
-7,2
11,7
-20
-15
-10
-5
0
5
10
15
20
25
30
2018 2019 2020 2021
Export net Formarea brută de capitalConsum public Consum privatPIB
0,9
-14,0-9,7
-3,31,8
21,5
-40
-20
0
20
40
60
2020Q1 2020Q2 2020Q3 2020Q4 2021Q1 2021Q2Formarea brută de capital Export netConsum privat Consum publicPIB
9
Raport lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova
1.2. Industria
Sectorul industrial continuă să crească. În ianuarie-iulie 2021 volumul producției industriale s-a majorat cu 13,6% comparativ cu perioada similară a anului 2020. Au fost în creștere toate ramurile industriale:
Industria prelucrătoare: +12%. Industria extractivă: +8,9%. Producția şi furnizarea de energie: +22,7%.
Creșterea sectorului industrial s-a datorat relansării, după criza pandemică, a majorității ramurilor industriei prelucrătoare, industriei extractive, precum și creșterii producției ramurii energetice. Totuși, din cauza consecințelor secetei din 2020, industria alimentară rămâne între timp în descreștere.
Principalele ramuri care au influențat pozitiv evoluția industriei în ianuarie-iulie 2021 au fost:
- producția și furnizarea de energie (+22,7%); - fabricarea de mobilă (în creștere de 2,1 ori); - fabricarea produselor textile (+34,6%); - fabricarea de îmbrăcăminte (+16,8%); - fabricarea băuturilor (+15,6%); - fabricarea produselor din minerale nemetalice
(beton, ciment, ipsos, etc.) (+14,9%) - industria construcțiilor metalice si a produselor
din metal (+25,7%); - fabricarea articolelor din plastic (+14%); - fabricarea de fire și cabluri, dispozitivelor de
conexiune pentru acestea (+16,3%) - fabricarea încălțămintei, tăbăcirea și finisarea
pieilor (+30,8). - fabricarea produselor din tutun; - fabricarea vopselelor, lacurilor, cernelii
tipografice si masticurilor.
Principalele ramuri care au descrescut în ianuarie-iulie 2021, au fost:
- fabricarea uleiurilor și grăsimilor vegetale și animale (-61,6%);
- fabricarea substanțelor și produselor chimice de bază (-30,2%);
Figura 1.6. Evoluția sectorului industrial, ianuarie-iulie,
2015-2021, %
Sursă: Biroul Naţional de Statistică
Figura 1.7. Evoluția lunară a sectorului industrial, %, 2020-2021
Sursă: Biroul Național de Statistică
5,6
6,2
-0,20,9
7,5
1,9
-6,3
13,6
-8,0
-4,0
0,0
4,0
8,0
12,0
2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
I-VII I-VII I-VII I-VII I-VII I-VII I-VII I-VII
Producția și furnizarea de energie Industria prelucrătoare
Industria extractivă TOTAL industie
-3,2-7,9 -7,9 -7,8
2,8-1,8
-9,3
2,0
17,0
50,4
11,820,4 16,2
-60
-40
-20
0
20
40
60
80
VII VIII IX X XI XII I II III IV V VI VII
2021
Total, industrie Industria prelucrătoare
Industria extractivă Producția și furnizarea de energie
10
Raport lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova
- fabricarea săpunurilor, detergenților si a produselor de întreținere (-55,5%)
- fabricarea de piese și accesorii pentru autovehicule și motoare (-4,5%);
- prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor (-6,8%).
Factorii de influență asupra sectorului industrial: atenuarea treptată a impactului negativ al pandemiei COVID-19; restabilirea cererii interne față de bunurile industriale din partea agenților economici și a populației; restabilirea parțială a cererii externe ca rezultat al ameliorării situației pandemice în țările partenere; diminuarea prețurilor la producția și furnizarea de energie; deficitul de producție agricolă cauzat de condițiile meteorologice nefavorabile din anul 2020 cu repercusiuni asupra industriei alimentare; subdezvoltarea unor ramuri industriale, dependența acestora de un cerc restrâns de întreprinderi sau prezența monopolurilor.
Figura 1.8. Principalele ramuri care au influențat evoluția industriei în ianuarie-iulie
2021, p.p. (+ influență pozitivă; - influență negativă)
Sursă: Biroul Naţional de Statistică
1.3. Agricultura În primul semestru al anului 2021, producția globală agricolă a scăzut semnificativ (-11,3%), însumând circa 5,2 mild. lei. Micșorarea producţiei globale agricole a fost determinată de scăderea producţiei în sectorul zootehnic, precum și de întârzierea față de anul precedent a campaniei de recoltare datorită condițiilor climaterice diferite, fapt ce a generat scăderi și în producția vegetală:
Producția vegetală a scăzut cu circa 22,8%. Producția animalieră a scăzut cu circa 9,5%.
Figura 1.9. Evoluţia producţiei agricole, ianuarie-iunie, 2010-2021
în % față de anul precedent
13,6
3,5
3,2
1,3
1,1
1,1
1,0
0,9
0,7
0,5
0,4
0,4
0,4
0,3
0,3
0,3
0,3
0,3
0,3
0,3
-0,2
-0,2
-0,3
-0,7
-2,4
-4 -2 0 2 4 6 8 10 12 14
TOTAL industrie
Productia si furnizarea de energie
Fabricarea de mobila
Fabricarea produselor textile
Fabricarea articolelor de imbracaminte
Fabricarea bauturilor
Fabricarea produselor din minerale nemetalice(beton, ciment, ipsos)
Industria constructiilor metalice si a produselordin metal, exclusiv masini, utilaje si instalatii
Fabricarea articolelor din material plastic
Fabricarea de fire si cabluri, dispozitivelor deconexiune pentru acestea
Fabricarea încălțămintei, tabacirea si finisarea pieilor
Fabricarea produselor din tutun
Fabricarea vopselelor, lacurilor, cerneliitipografice si masticurilor
Alte activitati industriale n.c.a.
Fabricarea de masini, utilaje si echipamenten.c.a.
Repararea articolelor fabricate din metal,masinilor si echipamentelor
Fabricarea produselor farmaceutice de baza si apreparatelor farmaceutice
Fabricarea de echipamente de masura,verificare, control si navigatie
Prelucrarea lemnului, fabricarea produselordin lemn si pluta
Fabricarea articolelor din hartie si carton
Prelucrarea si conservarea fructelor silegumelor
Productia de piese si accesorii pentruautovehicule si pentru motoare de…
Fabricarea sapunurilor, detergentilor si aproduselor de intretinere, cosmetice si de…
Fabricarea produselor chimice de baza
Fabricarea uleiurilor si a grasimilor vegetale sianimale
11,43,9
-2,12,8
7,72,8 4,1
-5
7,2
-4,2 -2,8-11,3
-30
-20
-10
0
10
20
30
40
50
60
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Producţia vegetală Producţia animală
Producţia agricolă - total
11
Raport lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova
Principalele culturi agricole care au înregistrat descreșteri și au determinat scăderea producției vegetale în perioada ianuarie-iunie 2021 au fost:
- fructele sâmburoase (-51,1%); - pomușoarele de cultură (-19%); - orzul de toamnă (-85,7%); - plantațiile perene (-22,5) - legumele de câmp (-35%); - mazărea (-71,9%).
În creștere a fost producția de legume de teren acoperit (+24,3%), influențând pozitiv cu 0,55 p.p. rezultatul sectorului agricol.
Scăderea sectorului zootehnic a fost determinată de descreșteri în toate categoriile de producție animalieră:
- producția în masă vie a vitelor și păsărilor (-10,2%); - producția de lapte (-9%); - producția de ouă (-6%).
Factorii de bază ce au influențat evoluția sectorului agricol în ianuarie-iunie, 2021 au fost:
întârzierea campaniei de recoltare a culturilor cerealiere din prima grupă din cauza condițiilor climaterice diferite de cele din anul 2020.
consecințele secetei din anul 2020 asupra sectorului zootehnic.
micșorarea efectivului de vaci (-11% în I semestru 2021) și respectiv a producției de lapte.
concentrarea efectivului de vaci în gospodăriile individuale ale populaţiei (circa 91,5%) și subdezvoltarea activităților de antreprenoriat în zootehnie.
imposibilitatea certificării calității producției animaliere pentru export în Uniunea Europeană.
Figura 1.10. Gradul de influență a culturilor vegetale asupra volumului producţiei agricole, ianuarie-iunie,
2021
Figura 1.11. Gradul de influență a producției animaliere asupra volumului producţiei agricole,
ianuarie-iunie, 2021
Figura 1.12. Evoluția efectivului de vaci, 2010-2021
Sursă: Biroul Național de Statistică
0,55
-0,09
-0,13
-0,26
-0,28
-0,38
-0,62
-0,67
-3,09
-4,0 -3,0 -2,0 -1,0 0,0 1,0
Legume de teren acoperit
Mazăre
Cartofi
Grâu
Legume de câmp
Total pe plantaţiile perene
Orz
Fructe sâmburoase
Total producţia vegetală
-0,56
-1,72
-5,90
-8,20
-10 -8 -6 -4 -2 0
Ouă (mii.buc.)-total
Lapte - total
Vite şi păsări - total
Total producţia animalieră
161195154403
144325134395
130669130274
127695122912112752
97189
81052
71256
0
30000
60000
90000
120000
150000
180000
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
12
Raport lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova
1.4. Transportul de mărfuri și pasageri Transportul de mărfuri continuă să crească, însă pierderile din 2020 încă nu au fost recuperate. În ianuarie-iulie 2021, volumul mărfurilor transportate a însumat 9422,2 mii tone, în creștere cu 9% față de ianuarie-iulie 2020 și în descreștere cu 5,2% față de ianuarie-iulie 2019. Transportul feroviar înregistrează scăderi în continuare, pe când celelalte tipuri de transporturi înregistrează creșteri:
transportul rutier: +16%
transportul feroviar: -17,4%
transportul aerian: +22,5%
transportul naval: +0,6.
Concomitent cu creșterea volumului mărfurilor transportate, în ianuarie-iulie 2021, s-a înregistrat și creșterea parcursului mărfurilor transportate, cu +7,3%.
Figura 1.13. Evoluția lunară a volumului mărfurilor transportate, %
Sursă: Biroul Național de Statistică
Numărul pasagerilor transportați este, de asemenea, în creștere, însă mai mic decât cel înregistrat până la criza pandemică. În ianuarie-iulie 2021, numărul de pasageri a crescut cu 14,1% comparativ cu ianuarie-iulie 2020, fiind transportați în total circa 34,8 mil. pasageri. Totuși, circulația pasagerilor nu a revenit la nivelul de până la criză, acest număr fiind cu 42% mai mic comparativ cu ianuarie-iulie 2019.
În perioada analizată, a fost în creștere transportul de pasageri pe cale rutieră, navală și aeriană, însă în scădere – cel pe cale feroviară:
pe cale rutieră: +14,1%
pe cale feroviară: -17,1%
pe cale aeriană: +67,7%
pe cale navală: +13,7%
Parcursul pasagerilor în ianuarie-iulie 2021 a crescut cu 31,1%.
Figura 1.14. Evoluția lunară a numărului de pasageri transportați, %
Sursă: Biroul Național de Statistică
Factorii de bază care au determinat evoluțiile în sectorul transporturilor:
Restabilirea treptată a cererii interne și externe de bunuri, ca urmare a atenuării impactului pandemiei COVID-19.
Relaxarea restricțiilor de călătorie a pasagerilor, ca rezultat al campaniilor de vaccinare a populației.
Performanța scăzută a transportului feroviar.
-8,8 -8,8
-22,2
-14,1
3,2
-14,0 -15,1
-24,7
-4,2
43,2
33,2
21,8
11,3
-35
-25
-15
-5
5
15
25
35
45
VII2020
VIII2020
IX2020
X2020
XI2020
XII2020
I2021
II2021
III2021
IV2021
V2021
VI2021
VII2021
Feroviar Auto Fluvial Aerian Total
-48,3 -47,8 -43,8 -39,0 -41,8 -38,8 -44,1
-34,9
16,0
410,0
122,2 62,5
23,2
-100
0
100
200
300
400
VII2020
VIII2020
IX2020
X2020
XI2020
XII2020
I2021
II2021
III2021
IV2021
V2021
VI2021
VII2021
Feroviar Auto Fluvial Aerian Total
13
Raport lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova
1.5. Comerțul intern de bunuri și servicii
Evoluția comerțului cu amănuntul și a comerțului cu servicii prestate populației arată o îmbunătățire a cererii din partea populației și agenților economici.
În ianuarie-iulie 2021, comparativ cu ianuarie-iulie 2020, volumul cifrei de afaceri în comerțul cu amănuntul și în comerțul cu servicii prestate populației a crescut:
comerțul intern de bunuri cu amănuntul: +18,2% (în prețuri comparabile), 40,4 mild. lei;
serviciile prestate populației: +79,6% (în prețuri comparabile), 17,2 mild. lei.
Figura 1.15. Evoluția lunară a cifrei de afaceri în comerțul cu amănuntul și serviciile prestate
populației, %
Sursă: Biroul Național de Statistică
Volumul comerțului de bunuri cu ridicata și al serviciilor prestate întreprinderilor, de asemenea, a crescut în ianuarie-iulie 2021:
Comerțul de bunuri cu ridicata: +14,3% (în prețuri curente), 60 mild. lei;
Serviciile prestate întreprinderilor: +24,5% (în prețuri curente), 26,7 mild. lei.
Comerțul cu autovehicule continuă să crească semnificativ, cu 48,3% în ianuarie-iulie 2021, acumulându-se în patru luni o cifră de afaceri de 7,2 mild. lei.
Figura 1.16. Evoluția lunară a cifrei de afaceri în comerțul cu ridicata și serviciile prestate
întreprinderilor, %
Sursă: Biroul Național de Statistică
Factorii de bază de influență a activității comerciale pe piața internă au fost:
Atenuarea treptată a impactului negativ al pandemiei COVID-19 și relaxarea măsurilor restrictive ce vizează activitatea unităților comerciale.
Restabilirea treptată a cererii față de bunuri și servicii din partea populației, ca rezultat al creșterii veniturilor disponibile ale populației.
Restabilirea treptată a activității economice din sectoarele economiei naționale.
12,5-1,5
9,3 7,8 14,3 18,56,8 5,4
16,2
66,1
17,7 14,1 10,5
-25,1 -19,3-3,6 1,6 0,1 -0,7
8,9 18,3
73,2
157,1144,7
126,7
91,1
-50
-25
0
25
50
75
100
125
150
VII VIII IX X XI XII I II III IV V VI VII
2021
Comerțul de bunuri cu amănuntul
Comerțul cu servicii prestate populației
-5,7-12,5
-1,6 -4,2
8,32,2
-12,4 -11,4
8
46,8
27,5 2821,5
-26,1 -24,8-18,2 -14
-4,4 -7,4 -6,7-0,8
18,8
57,4
41,8 37,6 39,2
-40
-20
0
20
40
60
VII VIII IX X XI XII I II III IV V VI VII
2021
Comerțul de bunuri cu ridicata
Comerțul cu servicii prestate întreprinderilor
14
Raport lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova
1.6. Activitatea turistică
Turismul rămâne a fi unul dintre sectoarele economice cele mai afectate de pandemie. În semestrul I 2021 numărul turiștilor cazați în structurile de primire turistică colective cu funcțiune de cazare a constituit 56,4 mii persoane, cu 36,5% mai mult față de perioada similară 2020, inclusiv:
turiști rezidenți – 36,8 mii persoane (+65,7%) turiști nerezidenți – 19,6 mii persoane (+2,5%)
În pofida ameliorării treptate a situației în acest domeniu, numărul turiștilor rămâne a fi inferior de circa 2,8 ori celui înregistrat în semestrul I 2019 (perioada anterioară crizei pandemice).
Figura 1.17. Numărul turiștilor cazați în structurile de primire turistică colective cu funcțiune de cazare, mii
persoane
Sursă: Biroul Național de Statistică
1.7. Investiții în active imobilizate Pe fonul descreșterilor din perioada de criză din 2020, activitatea investițională, în prima jumătate a anului 2021, s-a majorat semnificativ. În ianuarie-iunie 2021, volumul investițiilor în active imobilizate a crescut cu 21,8%, însumând circa 10,1 mild. lei. Sporirea investițiilor proprii ale agenților economici, investițiilor publice, precum și a celor din surse străine, orientate în mașini și utilaje, mijloace de transport și sectorul construcțiilor au constituit factorii de bază care au influențat creșterea investițiilor.
Majorarea investițiilor proprii ale agenților economici a asigurat mai mult de 60% din creșterea investițiilor totale, în perioada ianuarie-iunie 2021. Relansarea activității investiționale private este explicată de îmbunătățirea, comparativ cu 2020, a situației pandemice și relaxarea măsurilor restrictive ce vizează activitatea economică a companiilor private. În același timp, s-au relansat și au continuat proiectele investiționale ale investitorilor străini întrerupte în anul 2020 de criza pandemică. Au crescut esențial și investițiile finanțate din bugetul public național
Figura 1.18. Evoluția volumului investițiilor, ianuarie-iunie 2017-2021, %
Sursă: Biroul Naţional de Statistică, calculele MEI
2,3 3,8 5,3
-6,4
5,2
-2,8 -0,3
12,0
-7,2
13,4
3,0 0,9
9,4
-1,2
3,2
2,57,4
26,8
-14,9
21,8
-20,0
-15,0
-10,0
-5,0
0,0
5,0
10,0
15,0
20,0
25,0
30,0
2017 2018 2019 2020 2021
Contribuța investițiilor din alte surse, p.p.
Contribuția investițiilor private p.p.
Contribuția investițiilor publice p.p.
Evoluția investițiilor imobilizate, %
27,1
44,1 46,242,7
31,0
47,951,4
43,7
18,5
0,74,0 5,5
7,312,3
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
trim
. I
trim
. II
trim
.III
trim
. IV
trim
. I
trim
. II
trim
.III
trim
. IV
trim
. I
trim
. II
trim
.III
trim
. IV
trim
. I
trim
. II
2018 2019 2020 2021
Turiști locali Turiști străini
15
Raport lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova
(+72,3%), ca urmare a îmbunătățirii, comparativ cu 2020, a situației în sectorul finanțelor publice.
În ianuarie-iunie 2021, au crescut investițiile finanțate din:
- surse proprii ale agenților economici: +19,9% (6,8 mild. lei, contribuția +13,4 p.p.)
- bugetul public național: +72,3% (1 mild. lei, contribuția +5,2 p.p.);
- surse străine: +43,1% (555 mil. lei, contribuția +2 p.p.);
- credite și împrumuturi interne: +5% (766 mil. lei, contribuția +4 p.p.);
- credite și împrumuturi externe: +1,5% (644 mil. lei, contribuția +0,1 p.p.).
Au scăzut doar investițiile finanțate din fondul rutier: -17,2% (178 mil. lei, contribuția -0,4 p.p.).
S-au majorat investițiile în toate tipurile de active: mijloace de transport, mașini și utilaje, clădiri rezidențiale și nerezidențiale, construcții inginerești. Creșterea investițiilor în aceste tipuri de active a fost favorizată de implementarea proiectelor statului de renovare a transportului public și transportului medical de urgență, introducerea tehnologiilor noi în sectorul privat, creșterea cererii pe piața imobiliară. Investițiile în sectorul construcțiilor, care ocupă o cotă de circa 47% în volumul total al investițiilor, au crescut cu circa 10%, asigurând a 4-a parte din creșterea investițiilor totale.
Astfel, analiza investițiilor după tipurile de active arată următoarele evoluții:
- mijloace de transport: +87,2% (1,3 mild. lei, contribuția +7,2 p.p.);
- mașini, utilaje și instalații: +20,2% (3,3 mild. lei, contribuția +6,6 p.p.);
- clădiri nerezidențiale: +16,2% (1,5 mild. lei, contribuția +2,6 p.p.);
- terenuri: +74,8% (320,3 mil. lei, contribuția +1,7 p.p.);
- construcții inginerești: +8,7% (1,6 mild. lei, contribuția +1,6 p.p.);
- clădiri de locuit (rezidențiale): +6,6% (1,6 mild. lei, contribuția +1,2 p.p.);
- active necorporale: +26% (255,7 mil. lei, contribuția +0,6 p.p.).
Figura 1.19. Contribuția surselor de finanțare la evoluția investițiilor, ianuarie-iunie 2021
(+ influență pozitivă; - influență negativă)
Sursă: Biroul Naţional de Statistică, calculele MEI
Figura 1.20. Structura investițiilor după sursele de finanțare, %, ianuarie-iunie 2021
Figura 1.21. Gradul de influență asupra evoluției investițiilor pe tipuri de active, ianuarie-iunie 2021
(+ influență pozitivă; - influență negativă)
Sursă: Biroul Naţional de Statistică, calculele MEI
21,8 %
13,4 p.p.
5,2 p.p.
2,0 p.p.
1,1 p.p.
0,4 p.p.
0,1 p.p.
-0,4 p.p.
-4 0 4 8 12 16 20
Total investiții imobilizate
Surse proprii ale agenților economici
Bugetul de stat și bugetul UAT
Surse străine
Alte surse
Credite și împrumuturi interne
Credite și împrumuturi externe
Fondul rutier
67,4 66,3
7,2 10,2
8,8 7,6
7,7 6,4
4,7 5,52,6 1,81,7 2,3
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
2020 2021
Alte surse
Fondul rutier
Surse din străinătate
Credite si imprumuturiexterne
Credite si imprumuturiinterne
Bugetul de stat și bugetele UAT
Surse proprii ale agenților economici
21,8 %
7,2 p.p.
6,6 p.p.
2,6 p.p.
1,7 p.p.
1,6 p.p.
1,2 p.p.
0,6 p.p.
0,3
-4 0 4 8 12 16 20
Total investiții imobilizate
Mijloace de transport
Masini și utilaje
Cladiri nerezidentiale
Terenuri
Constructii ingineresti
Cladiri rezidentiale (de locuit)
Imobilizări necorporale
Alte active
16
Raport lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova
Factorii principali care au determinat evoluția investițiilor în ianuarie-iunie, 2021 au fost:
îmbunătățirea situației pandemice și relaxarea măsurilor restrictive ce vizează activitatea economică a companiilor private;
îmbunătățirea situației în sectorul finanțelor publice;
procurarea de către stat a mijloacelor de transport public și transport medical asistat de urgență. continuarea proiectelor investitorilor străini prezenți pe piața RM;
situația creditară favorabilă.
Figura 1.22. Structura investițiilor după tipuri de active, %, ianuarie-iunie 2021
32,5 32,3
18,2 16,2
18,316,0
16,115,3
8,212,7
2,2 3,22,5 2,51,2 1,3
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
2020 2021
Active biologiceimobilizate
Alte active
Imobilizări necorporale
Terenuri
Mijloace de transport
Cladiri nerezidentiale
Cladiri rezidentiale (delocuit)
Constructii speciale(ingineresti)
Masini și utilaje
17
Raport lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova
2. Sectorul monetar
2.1. Inflația
Rata inflaţiei anuală (august 2021 față de august 2020) a intrat în intervalul de variație a țintei inflaţiei stabilite de BNM (5% +/-1,5%), constituind 4,6%.
Rata inflației de bază (august 2021 față de august 2020) a fost de 4,9%, cu 2,1 p.p. mai mare comparativ cu nivelul înregistrat în perioada respectivă a anului 2020.
Rata inflației de la începutul anului (august 2021 față de decembrie 2020) a constituit 4,3%, cu 4,2 p.p. mai mare față de perioada similară a anului 2020.
Rata inflației de bază (august 2021 față de decembrie 2020) a constituit 3,9%, fiind cu 3,3 p.p. mai mare comparativ cu cea înregistrată în perioada respectivă a anului 2020.
Figura 2.1. Dinamica ratei anuale a inflației , %
Sursă: Biroul Naţional de Statistică
Înviorarea cererii externe a determinat revenirea prețurilor internaționale la majoritatea produselor de bază pe o traiectorie ascendentă, cum ar fi prețurile la gaz natural (+1,9 ori față de nivelul înregistrat în decembrie 2020), petrol (+42,8%), produsele alimentare (+20,9%), materia primă în industrie (+16,2%), materia primă în agricultură (+8,7%). Totodată, reintroducerea măsurilor restrictive în unele țări din cauza înrăutățirii situației pandemice, începând cu trimestrul IV 2020, a contribuit la diminuarea cererii și respectiv la temperarea creșterii prețurilor în ianuarie-aprilie 2021.
Figura 2.2. Dinamica indicilor prețurilor internaționale la principalele grupe de produse (2016=100), %
Sursă: https://www.imf.org/en/Research/commodity-prices
Factorii de influență asupra ratei inflației
diminuarea ofertei la unele produse agricole ca impact al secetei din anul 2020;
majorarea prețurilor internaționale la resursele energetice și materia primă;
cererea la fructe proaspete din roada anului curent în lunile aprilie și mai;
3,5
2,3
1,60,9
0,4 0,20,6
1,5
2,8 3,1 3,23,5
4,6
2,8 2,4
2,1 2,21,6 1,7
2,22,0
2,52,8 3,1
3,5
4,9
0,0
1,0
2,0
3,0
4,0
5,0
6,0
7,0
Rata inflației Rata inflației de bază
6080
100120140160180200220
Indicele prețurilor la materia primă pentru industrieIndicele prețurilor la resursele energeticeIndicele prețurilor la materia primă în agriculturăIndicele prețurilor la produsele alimentareIndicele prețurilor la metale
18
Raport lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova
deprecierea monedei naționale în ianuarie-aprilie 2021, care majorează prețurile produselor și mărfurilor importate;
micșorarea tarifului la energia electrică pentru consumatorii finali începând cu 01.02.2021;
majorarea ofertei de legume și fructe din roada anului curent.
Inflația a fost determinată, în general, de creșterea prețurilor la produsele alimentare și mărfurile nealimentare.
Produsele alimentare: +1,6 p.p. din creșterea IPC general (inclusiv 0,6 p.p. revin cărnii, preparatelor și conservelor din carne; 0,3 p.p. – fructelor, 0,2 p.p. – cartofilor; -0,5 p.p. - legumelor.
Mărfurile nealimentare: +2,2 p. p. (inclusiv 1 p. p. revin combustibililor; 0,3 p.p - materialelor pentru întreținerea și repararea locuinței; câte 0,2 p.p – confecțiilor și mobilei; câte 0,1 p.p. – medicamentelor, încălțămintei și țigărilor).
Tarifele la servicii: 0,5 p.p. (inclusiv câte 0,1 p.p. revin serviciilor de sănătate, turism și de alimentație publică; -0,3 p. p. tarifelor la energia electrică,).
Figura 2.3. Contribuția principalelor componente la rata inflației, august față de decembrie a anului
precedent (p.p.)
Sursă: Biroul Naţional de Statistică
Prețurile la produsele alimentare s-au majorat cu 4,3% în august 2021 față de decembrie 2020.
prețurile la cartofi: diminuarea ofertei din cauza scăderii de circa 2 ori a importului de acest produs în ianuarie-iunie 2021;
prețurile la ulei vegetal: micșorarea volumului producției de floarea soarelui cu circa 40% în anul 2020;
prețurile la legume și ouă: factor sezonier.
Figura 2.4. Creșterea (+) /scăderea (-) prețurilor la
principalele produse alimentare, august față de decembrie 2020, %
Sursă: Biroul Naţional de Statistică
Prețurile la mărfurile nealimentare s-au majorat cu 6%.
prețurile la combustibil: majorarea prețurilor internaționale pentru produse energetice și creșterea cererii.
Tarifele la serviciile prestate populației s-au majorat cu 1,8%.
Tarifele la energia electrică: micșorarea tarifelor de către ANRE începând cu 01.02.2021 (Hotărârile ANRE nr. 40, 41, 42 și 43 din 26.01.2021 (M.O. nr. 22-32/90 din 29.01.2021))
3,4
-0,6
4,0
0,1
4,3
-1
0
1
2
3
4
5
2017 2018 2019 2020 2021
Servicii cu plată prestate populațieiMărfurile nealimentareProdusele alimentareRata inflației
-12,4
-2,8
2,9
3,0
3,8
3,9
7,3
7,7
9,7
11,1
16,8
28,3
Legume
Oua
Lapte și produse lactate
Produse de morărît și de panificație
Unt
Zahăr
Pește și conserve din pește
Carne, preparate și conserve din carne
Fructe proaspete
Margarină și alte grăsimi vegetale
Cartofi
Ulei vegetal
19
Raport lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova
Figura 2.5. Creșterea (+) /scăderea (-) prețurilor la principalele mărfuri nealimentare, august față de decembrie 2020, %
Sursă: Biroul Naţional de Statistică
Figura 2.6. Creșterea (+) /scaderea (-) tarifelor la principalele servicii prestate populației,
august față de decembrie 2020, %
Sursă: Biroul Naţional de Statistică
2.2. Cursul de schimb şi piaţa valutară
De la începutul anului 2021 moneda națională a marcat o depreciere 2,8% față de dolarul SUA în termeni nominali (de la 17,21 lei pentru 1 dolar american la 01.01.2021 până la 17,70 lei la 31.08.2021). Față de Euro leul moldovenesc s-a apreciat cu 1,6%.
Factorii de influență asupra cursului de schimb
fluctuațiile dolarului SUA pe piețele valutare internaționale (a influențat cursul leului față de euro și alte valute); intervențiile Băncii Naționale a Moldovei pe piața valutară internă sub formă de vânzări de valută în lunile martie, aprilie, iunie, iulie și august 2021. cererea de valută mai mare decât oferta pe piața valutară internă; intervențiile Băncii Naționale a Moldovei pe piața valutară internă sub formă de cumpărări de valută în ianuarie, februarie și mai 2021.
Figura 2.7. Evoluţia cursului de schimb al monedei naţionale faţă de dolarul SUA şi Euro, Lei/USD, Lei/EUR
Sursă: Banca Naţională a Moldovei
0,8
1,3
2,9
2,9
3,1
3,2
4,0
4,2
5,5
5,9
8,9
16,7
18,3
0 5 10 15 20
Țesături
Autoturisme noi
Medicamente
Frigidere și congelatoare
Încălțăminte
Tricotaje
Confecții
Mașini de spălat rufe și mașini de spălat vase
Țigări
Televizoare
Mobilă
Combustibili și carburanți
Materiale pentru intreținerea și repararea locuinței
-7,8
-6,2
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,9
1,8
1,8
2,7
3,0
5,6
20,8
-10 -5 0 5 10 15 20 25
Energie electrică
Hoteluri, moteluri si servcii de cazaresimilare
Apă și canalizare
Gaze naturale din rețea
Apă caldă
Încalzire centrală
Poșta și telecomunicații
Servicii de transport
Educație și invățămînt
Repararea obiectelor de uz casnic
Sănătate
Alimentația publică
Chiria
Servicii pentru intreținerea și repararea locuinței
01.09.2021; 17,71
01.09.2021; 20,85
16
17
18
19
20
21
22
23
Lei/USD Lei/EUR
Linear (Lei/USD) Linear (Lei/EUR)
20
Raport lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova
În ianuarie-august 2021, cererea netă de valută din partea agenților economici a fost acoperită prin oferta netă de valută de la persoanele fizice în proporție de 90,6%.
Oferta netă de la persoanele fizice a constituit 1724,9 mil. dolari și s-a majorat cu 30,2%.
Cererea netă de valută din partea persoanelor juridice a constituit 1904,7 mil. dolari s-a majorat cu 33,6%.
Totodată, în luna august cererea de valută a depășit oferta cu 25,4% și, astfel, BNM a intervenit prin vânzări nete de valută în sumă de 8,2 mil. dolari pe piața interbancară locală.
Figura 2.8. Gradul de acoperire a cererii nete de valută străină din partea agenților economici prin oferta netă
de valută străină de la persoanele fizice, %
Sursă: Banca Naţională a Moldovei
Stocul activelor valutare de rezervă ale BNM la 26.08.2021 a atins un record istoric de 3976,1 mil. dolari, majorându-se cu 5,1% comparativ cu nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2020 şi cu 17,3% - faţă de situația la 26.08.2020.
Factorii principali de modificare a stocului activelor valutare de rezervă:
plățile aferente serviciului datoriei publice externe a Republicii Moldova (147,1 mil dolari);
deprecierea cursurilor de schimb ale valutelor componente ale rezervelor valutare în raport cu dolarul SUA (108,6 mil dolari);
înregistrarea mijloacelor în formă de drepturi speciale de tragere (DST) alocate de Fondul Monetar Internațional pentru finanțarea necesităților bugetului de stat (234,5 mil dolari);
înregistrarea creditelor și a granturilor în favoarea Ministerului Finanțelor pentru proiecte investiționale (120,4 mil dolari).
Figura 2.9. Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naţionale a Moldovei
Sursă: Banca Naţională a Moldovei
112,8
102,3
125,1
113,3105,6
93,7 94,7
85,694,2
101,4
83,4
97,9
79,8
0
20
40
60
80
100
120
140
0
50
100
150
200
250
300
350
Oferta netă de valută de la persoanele fizice, mil. dolari SUA
Cererea netă de valută din partea persoanelor juridice, mil. dolariSUAGradul de acoperire, % (axa dreaptă)
339
1,0
345
3,4
353
7,0
368
0,5
378
3,5
376
3,8
376
3,9
370
7,7
375
0,8
378
3,2
377
4,4
376
3,5
397
6,1
103,2101,8
102,4
104,1
102,8
99,5100,0
98,5
101,2100,9
99,8 99,7
105,6
94
96
98
100
102
104
106
108
110
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
mil. dolari SUA
în % față de situația la sfîrșitul lunii precedente (axa dreaptă)
21
Raport lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova
2.3. Indicatorii monetari
Masa monetară M3 la sfârșitul lunii august 2021 a constituit 116,1 mild. lei şi s-a majorat cu 18,6% comparativ cu situația similară din anul 2020.
Modificarea față de 31.08.2020:
Bani în circulaţie: +23,5%
Depozite la vedere: +26,9%
Depozite la termen: +8,9%
Depozite în valută străină: +14,6%
Figura 2.10. Structura Masei monetare M3
M3 116119,5 mil. lei (100,0%) M2 81591,6 mil. lei (70,3%) Depozite în
valută 34527,9 mil, lei (29,7%)
M1 59912,2 mil. lei (51,6%)
Depozite la termen, lei 21679,32 mil, lei (18,7%)
M0 Depozite la vedere, lei 27172,7 mil, lei (23,4%)
Bani în circulaţie
32739,5 mil, lei (28,2%)
Sursă: Banca Națională a Moldovei
Contribuțiile la creșterea agregatului monetar M3:
Bani lichizi în circulaţie: +6,4 p.p.
Depozite la vedere: +5,9 p.p.
Depozite la termen: +1,8 p.p.
Depozite în valută străină: +4,5 p.p.
Figura 2.11. Contribuția la evoluția masei monetare M3, sfârșitul lunii august a anilor 2017-2021, p.p.
Sursă: Banca Naţională a Moldovei
Soldul depozitelor la sfârșitul lunii august 2021 s-a majorat cu 16,7%, atingând un volum de 83,4 mild. lei.
Soldul depozitelor în monedă națională:
(58,6% din volumul total)
creștere cu 18,3% față de 31.08.2020
Soldul depozitelor în valută străină:
creștere cu 14,6% față de 31.08.2020
Figura 2.12. Soldul depozitelor şi ratele dobânzii (medii lunare) la sfârșitul lunii august 2017-2021
Sursă: Banca Naţională a Moldovei
8,05,9
10,9 11,6
18,6
-5
0
5
10
15
20
2017 2018 2019 2020 2021
Bani lichizi în circulaţie Depozite la vedereDepozite la termen Depozite în valută străinăM3
5,78
4,19 4,543,65 3,13
1,520,86
1,04 0,67 0,44
-2
0
2
4
6
8
0
10000
20000
30000
40000
50000
2017 2018 2019 2020 2021
%mil.lei
Depozite în monedă naţionalăDepozite în valută străinăRata dobînzii la dep. în monedă naţionalăRata dobînzii la dep. în valută străină
22
Raport lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova
În ianuarie-august 2021 au fost atrase depozite noi în valoare de 100,2 mild. lei, sau cu 4,1% mai puțin comparativ cu perioada respectivă a anului trecut.
Depozite noi atrase în lei:
(86,2% din volumul total)
diminuare cu 5,7%
Depozite noi atrase în valută străină
creștere e cu 7,2%
Figura 2.13. Dinamica lunară a depozitelor noi atrase, mil. lei
Sursă: Banca Naţională a Moldovei
Soldul creditelor în economie a marcat o creştere cu 20,7% faţă de nivelul înregistrat la sfârșitul lunii august 2020, constituind 55,6 mild. lei.
Soldul creditelor în monedă națională:
(67,4% din volumul total)
creștere cu 25,4% față de 31.08.2020
Soldul creditelor în valută străină:
creștere cu 12,2% față de 31.08.2020
Figura 2.14. Soldul creditelor şi ratele dobânzii (medii lunare) la sfârșitul lunii august 2017-2021
Sursă: Banca Naţională a Moldovei
85,5
122,0
96,5100,5
116,2
86,1100,5
112,8
85,3 85,4
107,297,5 100,0
40
60
80
100
120
140
160
180
200
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
14000
16000
Depozite noi atrase în valută străină
Depozite noi atrase în Lei
Depozite noi - total în % față de luna precedentă (axa dreaptă)
9,76
8,45 8,137,80
6,78
4,89 4,524,53 4,19 3,89
0
5
10
0
10000
20000
30000
40000
2017 2018 2019 2020 2021
%mil.lei
Credite în monedă naţionalăCredite în valută străinăRata dobînzii la credite în monedă naţionalăRata dobînzii la credite în valută străină
23
Raport lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova
În portofoliul de credite acordate cea mai mare pondere de 21,6% revine creditelor direcționate în sectorul comerț, apoi 19,1% – pentru procurarea/construcția imobilului, 18,5% – spre consum, 8,3% - agriculturii, 6,4% - industriei alimentare etc.
Cea mai mare creștere a fost înregistrată la creditele acordate pentru procurarea/construcția imobilului, volumul cărora s-a majorat față de august 2020 cu 39,3%. De asemenea, soldul creditelor pentru consum a marcat o creștere de 33,4%, fapt care se explică prin restabilirea cererii interne și diminuarea ratei la credite.
Gradul de acoperire a creditelor prin depozite a fost la nivel de 149,9%. Aceasta indică faptul că există resurse pentru intensificarea creditării, iar băncile comerciale au lichiditatea necesară pentru finanțarea economiei.
Figura 2.15. Portofoliul de credite pe sectorul bancar al Republicii Moldova
la sfârșitul lunii august 2020 - 2021, mil. lei
Sursă: Banca Naţională a Moldovei
Datorită condițiilor de creditare favorabile, volumul creditelor noi acordate în ianuarie-august 2021 s-a majorat substanțial cu 35,4% comparativ cu perioada respectivă a anului trecut, atingând o valoare de 27,7 mild. lei.
Credite noi acordate în lei (72,7% din volumul total):
majorare cu 38,6%
Credite noi acordate în valută străină
majorare cu 30,7%
Figura 2.16. Dinamica lunară a creditelor noi acordate după tip de valută, mil. lei
Sursă: Banca Naţională a Moldovei
108,1
80,8
125,6
95,9 92,5
113,9
63,6
126,5131,4
103,890,7
120,5110,7
91,2
020406080100120140160
0500
100015002000250030003500400045005000
Credite noi acordate în valută străină
Credite noi acordate în Lei
Credite noi - total în % față de luna precedentă (axa dreaptă)
9845,4
7204,1
7267,6
3497,8
3418,0
1989,4
2222,5
1815,1
1743,7
1284,6
1014,9
705,6
717,6
11323,7
10037,6
9693,4
4357,1
3351,5
2687,2
2585,9
1928,2
1850,5
1626,6
1226,0
960,1
818,0
Credite acordate comerţului
Credite acordate pentruprocurarea/construcţia imobilului
Credite de consum
Credite acordate agriculturii
Credite acordate industriei alimentare
Alte credite acordate
Credite acordate industriei productive
Credite acordate în domeniul prestăriiserviciilor
Credite acordate în domeniul transport,telecomunicaţii şi dezvoltarea reţelei
Credite acordate mediului financiarnebancar
Credite acordate persoanelor fizice carepractică activitate
Credite acordate în domeniulconstrucţiilor
Credite acordate industriei energetice
august 2020 August 2021
24
Raport lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova
Ponderea majoră a creditelor noi – 62,6% din volum total a fost acordată persoanelor juridice, volumul cărora s-a majorat cu 18,7% față de primele 8 luni 2020.
Concomitent, volumul creditelor noi acordate persoanelor fizice a crescut de 1,8 ori.
Figura 2.17. Creditele noi acordate după utilizatori, mil. lei
Sursă: Banca Naţională a Moldovei
În cadrul creditelor acordate persoanelor fizice, cea mai mare pondere revine creditelor pentru consum – 61,5% care au crescut de 1,8 ori față de ianuarie-august 2021, fiind urmată de creditele pentru imobil – 30,8% (+1,9 ori), și pentru alte scopuri – 7,7% (+7,4%).
Figura 2.18. Creditele noi acordate persoanelor fizice, mil. lei
Sursă: Banca Naţională a Moldovei
În scopul atenuării impactului efectelor generate de pandemia COVID-19, BNM continuă să mențină condițiile monetare stimulative, având ca scop stimularea cererii interne, creditării și activității economice în ansamblu.
Totodată, pentru a atenua presiunile inflaționiste, BNM a început de a prelua măsurile de politica restrictivă. Astfel, conform Deciziei BNM din 30.07.2021, rata de bază a fost majorată cu 1 p.p., aceasta atingând nivelul de 3,65%.
Figura 2.19. Evoluția ratei de bază și a ratelor dobânzii la depozite și credite, %
Sursă: Banca Națională a Moldovei
11 591,6
12 821,8
14 173,9
14 597,5
17 328,0
4 061,5
5 101,7
7 276,3
5 853,4
10 354,3
0 5000 10000 15000 20000 25000 30000
I-VIII 2017
I-VIII 2018
I-VIII 2019
I-VIII 2020
I-VIII 2021
persoane juridice persoane fizice
2 737,0
3 136,9
4 208,3
3 455,1
6 370,5
552,2
1 079,2
2 152,7
1 659,0
3 190,1
772,3
885,6
915,3
739,3
793,7
0 2000 4000 6000 8000 10000 12000
I-VIII 2017
I-VIII 2018
I-VIII 2019
I-VIII 2020
I-VIII 2021
pentru consum pentru imobil pentru alte scopuri
3,00 2,75 2,75 2,65 2,65 2,65 2,65 2,65 2,65 2,65 2,65 2,653,65
0,00
2,00
4,00
6,00
8,00
10,00
Rata de bazăRata dobînzii la depozitele în leiRata dobînzii la depozitele în valutăRata dobînzii la creditele în leiRata dobînzii la creditele în valută
25
Raport lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova
3. Finanțe publice 3.1. Bugetul public național
În ianuarie-august 2021 la Bugetul public național au fost încasate venituri în valoare de 46 952,1 mil.lei, ceea ce reprezintă o creștere cu 20,4% față de perioada similară din anul precedent. În luna august a fost înregistrată o majorare a veniturilor cu 20,1%.
Totodată, în perioada celor 8 luni de analiză au fost realizate cheltuieli în sumă de 50 118,8 mil.lei, cu 14% mai mult. În luna august cheltuielile bugetare au fost cu 2,3% sub nivelul din august 2020.
Astfel, deficitul bugetar a atins -3 166,7 mil.lei, îmbunătățindu-se esențial comparativ cu nivelul înregistrat în ianuarie-august 2020 (-4954,9 mil.lei).
Figura 3.1. Evoluția lunară a veniturilor și cheltuielilor bugetare în anii 2020-2021
Sursă: Ministerul Finanțelor
Relansarea accelerată a consumului intern a determinat încasări mai mari din impozite și taxe pe mărfuri și servicii. Veniturile din TVA la mărfurile produse şi serviciile prestate pe teritoriul Republicii Moldova au fost în creștere cu 16,8% și la mărfurile importate – cu 30,3%. Totodată, s-au majorat și încasările din Accize – cu 16,6%, inclusiv ca rezultat al majorărilor cotelor accizelor la anumite produse. În rezultat, creșterile înregistrate la această grupă de venituri au generat cea mai mare contribuție la evoluția veniturilor publice – 11,3%.
Au fost înregistrate majorări la veniturile din impozitele pe venitul persoanelor fizice – 27%, care se datorează în mare parte modificărilor operate la impozitarea persoanelor fizice, precum și majorărilor salariale. Respectiv, încasările din contribuții și prime de asigurări obligatorii s-au majorat cu 15,3% și au avut o contribuție de 4,8% la veniturile BPN.
Veniturile încasate din impozitele pe venitul persoanelor juridice s-au majorat cu 14,7%, care au generat un impact de 1,2% la evoluția veniturilor publice totale în primele opt luni. Acest fapt se datorează înviorării activității economice și constituie
Figura 3.2. Contribuția componentelor la creșterea veniturilor bugetare (%), ianuarie-august 2021
Sursă: Ministerul Finanțelor
11,515,3
-4,1
-23,6
-9,0
5,3
-9,6
1,74,2
-3,4 -4,6
12,9
7,64,5
20,0
51,7
26,7
18,421,3 20,1
14,8
3,8 2,5
-3,6-0,8
4,6 6,0
18,421,7 21,3 19,7
22,6
9,7 10,8 15,6
24,126,7
20,0
7,1
-2,3
-30
-20
-10
0
10
20
30
40
50
60
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII I II III IV V VI VII VIII
2020 2021
Venituri Cheltuieli
-0,1
0,1
0,4
1,2
1,2
1,8
3,6
11,3
20,4
-2 3 8 13 18
Granturi primite
Impozite pe proprietate
Alte venituri
Impozit pe venitulpersoanelor juridice
Prime de asigurareobligatorie de asistenţă…
Impozit pe venitulpersoanelor fizice
Contribuţii de asigurărisociale de stat obligatorii
Impozite și taxe pe mărfuri și servicii
Venituri totale
26
Raport lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova
un semnal ferm de relansare a economiei din criza pandemică.
În primele opt luni ale anului curent au fost primite granturi de la Guvernele altor state și de la organizații internaţionale pentru realizarea proiectelor investiționale în volum de 300,8 mil.lei, ceea ce este cu 7,3% sub nivelul din aceeași perioadă a anului precedent, influențând cu -0,1% creșterea veniturilor.
Figura 3.3. Structura veniturilor bugetare (%)
Sursă: Ministerul Finanțelor
Consecințele pandemiei continuă să genereze costuri mari. Rămân prioritare cheltuielile privind ocrotirea sănătății și protecția socială a populației, care au generat cel mai mare impact asupra cheltuielilor bugetare totale (conform clasificației funcționale) – 11,4%. Totodată, au rămas practic la același nivel cheltuielile legate de serviciile în domeniul economiei, cheltuielile pentru activități culturale și pentru protecția mediului.
De asemenea, conform clasificației economice, se atestă creșteri de cheltuieli pentru procurarea bunurilor și serviciilor - cu 33,7%, cu o contribuție de 5,9% la creșterea cheltuielilor totale, pentru prestații sociale – cu 13,4% și o contribuție de 4,9%, cheltuielile de personal cu 11,8% și 3% contribuție etc.
Figura 3.4. Contribuția componentelor la creșterea cheltuielilor (%), ianuarie-august 2021
Sursă: Ministerul Finanțelor
Impozite și taxe; 65,0
Contribuții și prime de asigurări
obligatorii; 29,9
Granturi primite; 0,6
Alte venituri; 4,5
-1,9
0,0
0,2
0,2
0,5
0,8
1,0
2,0
5,2
6,2
14,0
-7 -2 4 9 14 19
Servicii în domeniul economiei
Protecția mediului
Cultură, sport, tineret, culte și odihnă
Apărare națională
Gospodăria de locuințe și gospodăria serviciilor comunale
Ordine publică și securitate națională
Servicii de stat cu destinație generală
Învățămînt
Protecție socială
Ocrotirea sănătății
Cheltuieli și active nefinanciare
27
Raport lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova
3.2. Datoria de stat administrată de Guvern
Pentru acoperirea cheltuielilor bugetare întru contracararea consecințelor pandemiei, Guvernul a apelat la împrumuturi interne și externe, fapt ce a majorat nivelul de îndatorare a țării, care se menține și în anul curent. Totuși, se atestă temperarea ritmurilor de creștere a datoriei de stat.
Conform datelor de la sfârșitul lunii august 2021, datoria de stat administrată de Guvern a atins nivelul de 73,5 mild. lei. Datoria internă, care deține ponderea 45,3% în valoarea totală a datoriei de stat, a însumat 33,3 mild. lei și a crescut cu 20,6% față de aceeași situație din anul precedent. Datoria de stat externă, având o pondere de 54,7% în total, a însumat 40,2 mild. lei și s-a majorat cu 19,6%.
Figura 3.5. Datoria de stat la data de 31 august a anilor 2016 -2021, mil.lei
Sursă: Ministerul Finanțelor
Datoria de stat internă s-a majorat din contul emisiunii mai mari a valorilor mobiliare de stat (VMS) pe piața primară.
S-a accentuat interesul investitorilor față de VMS emise pe 182 zile, ponderea cărora s-a majorat de la 27% la 28,6% și 364 zile (de la 45,8% la 53,1%). Totodată, s-a diminuat ponderea VMS emise pe 2 ani de la 7,4% la 4,7%, emise pe 3 ani – de la 8% la 4%.
⇒ Rata medie a dobânzii la VMS s-a majorat neesențial de la 5,10% până la 5,19%.
⇒ Investitorii din sectorul bancar domină piața VMS, cu 84%.
De menționat, că în luna aprilie a anului curent au fost emise, pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, obligațiuni de stat pe 7 ani, la o rată anuală a dobânzii fixe de 6,50% (până în prezent, au fost emise doar obligațiuni de stat pe termen de 2, 3 și 5 ani). Principalii cumpărători au fost băncile-dealeri primari și investitorii instituționali.
Datoria de stat externă administrată de Guvern a însumat 2268,5 mil. dolari și a înregistrat creștere de 12,4%. Factorul principal al majorării nivelului de îndatorare a țării sunt intrările de surse externe de finanțare, care au constituit 184,1 mil. dolari în ianuarie-august 2021.
Figura 3.6. Evoluția lunară a datoriei de stat internă și externă (%), anii 2020-2021
Sursă: Ministerul Finanțelor
Figura 3.7. Structura VMS pe maturități, %
Sursă: Ministerul Finanțelor
05
101520253035
I II III IV V VI VII
VIII IX X XI XII I II III IV V VI VII
VIII
2020 2021
Datoria interna Datoria externa
2,827
45,8
7,4
8,04,3
31.08.2020
91 zile 182 zile364 zile 2 ani3 ani 5 ani
4,2
28,6
53,1
4,74,0
5,5
31.08.2021
91 zile 182 zile364 zile 2 ani3 ani 5 ani
8 61621 642
23 087 23 106 27 615
33 31828 764
29 258 28 049 29 32033 561
40 151
0
10000
20000
30000
40000
50000
60000
70000
2016 2017 2018 2019 2020 2021
Datoria de stat internă Datoria de stat externă
28
Raport lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova
4. Sectorul extern 4.1. Balanța de plăți externe După criza cauzată de răspândirea pandemiei, economia Moldovei în semestrul I 2021 a înregistrat semne de înviorare, ceea ce s-a reflectat în indicatorii Balanței de plăți externe. Creșterea cererii interne a determinat majorarea cu 35,3% a importurilor de bunuri și servicii. Ca rezultat, deficitului contului curent a crescut de circa 3,8 ori. Drept urmare, necesarul de finanțare externă a țării raportat la PIB s-a majorat până la 15,1%, față de 4,9% în semestrul I 2020.
Perspectivele incerte cu privire la viitor continuă să influențeze activitatea investițională și, astfel, în perioada de referință intrările de investiții străine directe, fiind în creștere de circa 8,4 ori comparativ cu semestrul I 2020, totuși nu au atins nivelul pre-criză. În aceste condiții, la finanțarea deficitului contului curent cel mai mult au contribuit intrările nete de capital sub formă de împrumuturi, credite comerciale și avansuri.
Contul curent și contul de capital
Deficitul contului curent s-a majorat esențial, constituind 14,6% în raport cu PIB. Deficitul contului curent a înregistrat 860,1 mil. dolari, majorându-se de circa 3,8 ori comparativ cu semestrul I 2020. Principalele componente ale contului curent au evoluat astfel:
- soldul comercial cu bunuri: -2017,9 mil. dolari (+1,6 ori);
- soldul comercial cu servicii: 206,1 mil. dolari (+22,4%);
- soldul veniturilor primare: 141,9 mil. dolari (-46,8%);
- soldul veniturilor secundare: 809,8 mil. dolari (+32,2%).
Deteriorarea soldului contului curent a fost determinată, în general, de creșterea cererii interne.
Figura 4.1. Principalele componente ale contului curent, mil. dolari SUA
Sursă: Banca Naţională a Moldovei
-303,6-498,4 -551,2
-224,3
-860,1
-7,1
-10,1 -10,6
-4,5
-14,6-15
-10
-5
0
5
10
-2500
-2100
-1700
-1300
-900
-500
-100
300
700
1100
1500
Sem. 1, 2017 Sem. 1, 2018 Sem. 1, 2019 Sem. 1, 2020 Sem. 1, 2021
Venituri secundare Venituri primare Servicii BunuriSoldul contului curentSoldul contului curent/PIB, % (axa dreaptă)
29
Raport lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova
Exporturile de bunuri au constituit 1028,7 mil. dolari (+9,8%) și au fost determinate în general de:
cererea externă pasivă în țările partenere afectate de COVID-19;
condițiile climatice nefavorabile din anul 2020 și întârzierea companiei de recoltare din anul curent;
majorarea prețurilor internaționale la bunurile exportate.
Importurile de bunuri au constituit 3046,6 mil. dolari (+37,9%), fiind determinate de:
cererea internă pentru bunurile importate;
majorarea prețurilor internaționale la bunurile importate.
Figura 4.2. Comerțul internațional cu bunuri, mil. dolari
Sursă: Banca Naţională a Moldovei
Exportul serviciilor s-a majorat cu 21,8%, în general, datorită creșterii serviciilor de telecomunicații, informatică și informații (+27,3%), serviciilor de prelucrare a materiei prime (+23,7%), serviciilor de călătorii (+30,6%) și serviciilor de transport (+7%).
Importul serviciilor s-a majorat cu 21,6%. În cadrul acestora s-au majorat importurile serviciilor de călătorii (+21,9%), de transport (+32,7%). Totodată, s-au diminuat serviciile de construcții (-42,6%).
Figura 4.3. Comerțul internațional cu servicii, mil. dolari
Sursă: Banca Naţională a Moldovei
Figura 4.4. Exportul serviciilor de telecomunicații, informatică și informații, mil. dolari
Sursă: Banca Naţională a Moldovei
81,6
105,8120,0
137,5
175,1
0
50
100
150
200
Sem. 1, 2017 Sem. 1, 2018 Sem. 1, 2019 Sem. 1, 2020 Sem. 1, 2021
Servicii de informații
Servicii de informatică
Servicii de telecomunicaţii
Servicii de telecomunicaţii, informatică şi informații - total
563,4
687,4743,0
590,9
719,9
436,1
536,8 549,2
422,5
513,8
127,4 150,6 193,8 168,4 206,1
3,23,0
3,7 3,4 3,5
0
2
4
6
8
0
100
200
300
400
500
600
700
800
Sem. 1, 2017 Sem. 1, 2018 Sem. 1, 2019 Sem. 1, 2020 Sem. 1, 2021
Exportul serviciilor
Importul serviciilor
Balanța serviciilor
Balanța serviciilor/ PIB, % (axa dreaptă)
777,4 965,4 986,9 937,2 1 028,7
1 972,5
2 472,8 2 571,22 209,2
3 046,6
-1 195,0-1 507,4 -1 584,3
-1 272,0
-2 017,9
-30,5 -30,5 -30,6
-25,5
-34,2
-45
-25
-5
-3000
-2000
-1000
0
1000
2000
3000
4000
Sem. 1, 2017 Sem. 1, 2018 Sem. 1, 2019 Sem. 1, 2020 Sem. 1, 2021
Exportul bunurilor
Importul bunurilor
Balanța bunurilor
Balanța bunurilor/PIB, % (axa dreaptă)
30
Raport lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova
Soldul pozitiv al balanței veniturilor primare s-a micșorat cu 46,8% comparativ cu semestrul I 2020, datorită creșterii substanțiale a plăților sub formă de dividende achitate investitorilor străini de 1,8 ori. Concomitent, s-au diminuat de 2,4 ori intrările veniturilor sub formă de venituri din investiții obținute de rezidenți.
Investițiile directe ale nerezidenților în întreprinderile din Republica Moldova au înregistrat în trimestrul II 2021 o rentabilitate trimestrială medie de 2,3% (+1,6 p.p.).
Profitabilitatea trimestrială medie a altor investiții ale nerezidenților a constituit 0,2%, fără schimbări semnificative. Rentabilitatea trimestrială a activelor de rezervă (0,04%) a fost în scădere comparativ trimestru II 2020 (0,5%).
Figura 4.5. Veniturile primare nete, mil. dolari
Sursă: Banca Naţională a Moldovei
Veniturile secundare nete au înregistrat un excedent în valoare de 809,8 mil. dolari, (+32,2%).
Această situație s-a datorat creșterii volumului transferurilor personale primite din exterior în mărime de 569,3 mil. dolari (+22,9%).
Totodată, volumul asistenței tehnice și granturilor, primite de toate sectoarele în cadrul cooperării internaționale s-a majorat cu 56,4%, constituind 104,9 mil. dolari.
Figura 4.6. Veniturile secundare nete, mil. dolari
Sursă: Banca Naţională a Moldovei
Contul de capital a înregistrat un sold negativ de 30,6 mil. dolari (+1,6 ori), ceea ce reprezintă ieșiri de capital.
Valoarea granturilor aferente proiectelor investiționale primite din exterior de administrația publică a constituit 11,7 mil. dolari (+1,8 ori), în timp ce ieșirile nete înregistrate la sectorul privat au însumat 42,3 mil. dolari (+1,6 ori).
Drept rezultat al tranzacțiilor curente și de capital, necesarul net de finanțare externă a constituit 890,7 mil. dolari (15,1% în raport cu PIB).
245,0 244,7 270,8 266,8
141,9
6,3 4,9 5,2 5,32,4
-30
-10
10
30
50
-300
-200
-100
0
100
200
300
400
500
Sem. 1, 2017 Sem. 1, 2018 Sem. 1, 2019 Sem. 1, 2020 Sem. 1, 2021
Alte venituri primareVenituri din active de rezervăVenituri din alte investiţiiVenituri din investiţii de portofoliuVenituri din investiţii directeRemunerarea salariaților Soldul veniturilor primare Soldul veniturilor primare/PIB, % (axa dreaptă)
519,0613,7 568,5 612,5
809,8
13,2 12,4 11,0 12,3 13,7
0
10
20
30
40
50
0
200
400
600
800
1000
Sem. 1, 2017 Sem. 1, 2018 Sem. 1, 2019 Sem. 1, 2020 Sem. 1, 2021
Alte transferuri curente
Transferuri personale (transferuri curente între gospodăriile populației rezidente şi nerezidente)Administraţia publică
Venituri secundare
Venituri secundare/PIB, % (axa dreaptă)
31
Raport lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova
Contul financiar
Contul financiar a înregistrat intrări nete de capital, necesare pentru finanțarea deficitului contului curent, în mărime de 869,4 mil. dolari. Acumularea netă a pasivelor a însumat 278,4 mil. dolari, în timp ce activele financiare nete s-au micșorat cu 591 mil. dolari.
Sursa principală de finanțare a deficitului contului curent o constituie activele sub formă de numerar și depozite, care au înregistrat scăderi considerabile cu 483 mil. dolari. De asemenea, la finanțarea deficitului de cont curent au contribuit într-o mare măsură împrumuturile externe, creditele comerciale și avansurile acordate entităților rezidente de către partenerii comerciali nerezidenți, precum și activele oficiale de rezervă ale BNM.
Principalele componente ale contului financiar:
- investiții străine directe (ISD): -95 mil. dolari (de 29,5 ori mai mult comparativ cu semestrul I 2020);
- investiții de portofoliu: 1,7 mil. dolari (de 2,1 ori mai mult);
- derivate financiare: -0,4 mil. dolari (de 1,6 ori mai puțin);
- alte investiții: -792 mil. dolari (de 2,1 ori mai mult);
- active de rezervă: 16,4 mil. dolari (de 8,7 ori mai puțin)
Figura 4.7. Contul financiar, mil. dolari
Notă: (+) ieșiri nete de capital, (-) intrări nete de capital
Sursă: Banca Naţională a Moldovei
În pofida majorării de 8,4 ori a intrărilor capitalului sub formă de ISD în semestrul I 2021, acestea nu au atins nivelul pre-criză
ISD au înregistrat intrări nete de capital în valoare de 95 mil. dolari (de 29,5 ori mai mult față de semestrul I 2020), ca urmare a creșterii nete de pasive (capitalul nerezidenților investit în Moldova) cu 84,7 mil. dolari, în timp ce activele nete (capitalul rezidenților Moldovei investit în alte țări) s-au micșorat cu 10,3 mil. dolari.
Figura 4.8. Achiziția netă de active financiare a ISD pe instrumente , mil. dolari
Sursă: Banca Națională a Moldovei
Figura 4.9. Acumularea netă de pasive a ISD pe instrumente, mil. dolari
Sursă: Banca Naţională a Moldovei
-252,7
-489,0-612,8
-240,8
-869,4-6,4
-9,9-11,8
-4,8
-14,7 -15
-10
-5
0
5
10
15
-1000
-800
-600
-400
-200
0
200
Sem. 1, 2017 Sem. 1, 2018 Sem. 1, 2019 Sem. 1, 2020 Sem. 1, 2021
Active de rezervă ((+)majorarea, (-)micșorarea )
Alte investiţii
Investiţii de portofoliu și Derivate financiare
Investiţii directe
Capacitatea netă (+)/ necesarul net (-) de finanţare (soldul contuluifinanciar)Contul financiar/PIB, % (axa dreaptă)
76,5118,6
395,0
10,084,7
-500
50100150200250300350400
Sem. 1, 2017 Sem. 1, 2018 Sem. 1, 2019 Sem. 1, 2020 Sem. 1, 2021
Instrumente de natura datoriei
Reinvestirea profiturilor
Participaţii la capital și acțiuni ale fondurilor de investiții, exceptând reinvestirea profiturilorAcumularea netă de pasive
10,11,4
19,2
6,8
-10,3
-25-20-15-10
-505
101520
Sem. 1, 2017 Sem. 1, 2018 Sem. 1, 2019 Sem. 1, 2020 Sem. 1, 2021
Instrumente de natura datoriei
Participații și acțiuni ale fondurilor de investiţii
Achiziția netă de active financiare
32
Raport lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova
Stocul total de pasive sub formă de ISD acumulat la 30.06.2021 a fost evaluat la 4616,1 mil. dolari (în scădere cu 2,8% față de 31.12.2020), din care participațiile la capital dețin o pondere de 58,6%, împrumuturile de datorie – 41,4%. Diminuarea stocului a rezultat din evoluția ratelor de schimb ale valutelor originale faţă de dolarul SUA (-133,51 mil. USD), scăderile de preț (-76,85 mil. USD), precum și din alte modificări (-6,04 mil. USD). În același timp au fost înregistrate intrări efective nete de 84,71 mil. USD.
În distribuția geografică a capitalului acumulat, investitorilor din ţările UE le-au revenit ponderea majoră – 86,5%, celor din ţările CSI – 0,3%, altor ţări – 13,2%. Principalii investitori străini în Moldova sunt originari din Cipru, Olanda, România, Franța, Bulgaria, Austria, Marea Britanie etc.
Principalele activități economice care au beneficiat de ISD sunt activitățile financiare și de asigurări (32,3% din stocul total al investițiilor directe sub formă de capital propriu), comerțul (24,3%) și industria prelucrătoare (20,3%).
Figura 4.10. Structura ISD pe activități economice (capital propriu) la 30.06.2021, %
Sursă: Banca Naţională a Moldovei
Activele oficiale de rezervă s-au majorat pe parcursul semestrului I 2021 cu 16,4 mil. dolari, astfel contribuind pozitiv la modificarea totală a activelor țării.
Remiterile personale1
Conform datelor statisticii Balanței de plăți, în I semestru 2021 volumul remiterilor personale primite de rezidenții Republicii Moldova a constituit 966,1 mil. dolari (16,4% în raport cu PIB), fiind în creștere cu 15,6% față de perioada similară a anului 2020.
Majorarea remiterilor personale a fost determinată de creșterea fluxurilor din țările UE și alte țări, cu 28,2% și 20,2%, respectiv. Concomitent, fluxurile din țările CSI au înregistrat o diminuare cu 20,3%.
Figura 4.11. Remiterile personale primite de rezidenții Republicii Moldova din străinătate, mil.
dolari
Sursă: Banca Naţională a Moldovei
1 Remiterile personale reprezintă un articol suplimentar la Balanța de plăți și reflectă valoarea remunerării nete a salariaților (excluzând cheltuielile lucrătorilor suportate în țara de prestare a muncii și unele taxe și impozite achitate de rezidenți peste hotare), a transferurilor personale și a celor de capital între gospodăriile casnice, indiferent de sursa de proveniență a acestora.
Activitățile financiare și de
asigurări 32,3%
Comerţul24,3%
Industria prelucrătoare
20,3%
Informații și comunicații
5,7%
Industria energetică
3,2%
Tranzacții imobiliare
4,9%
Alte activități9,3%
18,6 17,1 16,9 16,7 16,4
0
5
10
15
20
25
0
200
400
600
800
1000
Sem.1, 2017 Sem.1, 2018 Sem.1, 2019 Sem.1, 2020 Sem.1, 2021
Alte țări
CSI
UE-27
Remiterile personale/PIB, % (axa dreaptă)
33
Raport lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova
4.2. Comerț internațional cu mărfuri
Valoarea totală a comerțului internațional cu mărfuri în ianuarie-iulie 2021 a fost de 5400,7 mil. dolari SUA, înregistrând o creștere de 27% faţă de aceeași perioadă a anului 2020, atât a exporturilor (FOB) cu 211,2 mil. dolari (+15,5%), cât și a importurilor (CIF) – cu 938,1 mil. dolari (+32,5%). Astfel, deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) a crescut de circa 1,5 ori, de la nivelul -1529,0 mil. dolari la -2255,8 mil. dolari.
Figura 4.12. Evoluția comerțului internațional cu mărfuri (ianuarie-iulie)
Sursă: Biroul Național de Statistică
Figura 4.13. Evoluția lunară a exporturilor (%) și
contribuția pe grupe de țări (p.p.), în anii 2020-2021
Sursă: Biroul Național de Statistică
Figura 4.14. Evoluția lunară a importurilor (%) și
contribuția pe grupe de țări (p.p.), în anii 2020-2021
Sursă: Biroul Național de Statistică
1219,81533,6 1581,4 1361,2 1572,4
2578,33222,9 3307,4
2890,23828,3
-1358,5-1689,3 -1726,0 -1529,0
-2255,8
-3000
-2000
-1000
0
1000
2000
3000
4000
2017 2018 2019 2020 2021
export import soldul balanţei comerciale
-6,3
1,6
-18,3
-30,5
-26,0
-6,2-13,2
-20,4
-11,1-7,1
-1,7
0,0
-9,6-7,5
23,3
45,7
29,5
19,626,1
-40
-30
-20
-10
0
10
20
30
40
50
I 202
0
II 20
20
III 2
020
IV 2
020
V 20
20
VI 2
020
VII 2
020
VIII
2020
IX 2
020
X 20
20
XI 2
020
XII 2
020
I 20
21
II 20
21
III 2
021
IV 2
021
V 20
21
VI 2
021
VII 2
021
Ţările UE Ţările CSI
Celelalte țări ale lumii Exporturile
2,0 5,6
-6,2
-44,6-31,6
-7,2
-0,5
-6,6
1,3
-6,0
3,7 5,1 5,2 7,6
25,9
96,8
71,0
42,6
13,1
-50
-25
0
25
50
75
100
I 202
0
II 20
20
III 2
020
IV 2
020
V 20
20
VI 2
020
VII 2
020
VIII
2020
IX 2
020
X 20
20
XI 2
020
XII 2
020
I 20
21
II 20
21
III 2
021
IV 2
021
V 20
21
VI 2
021
VII 2
021
Ţările UE Ţările CSI
Celelalte țări ale lumii Importurile
34
Raport lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova
4.2.1. Exporturi (FOB)
Exporturile spre toate grupele de țări au crescut
Principala destinație a exporturilor RM rămân țările Uniunii Europene, cu o pondere de 64,2%. Livrările de mărfuri către această grupă de state au înregistrat o creștere de 15,4% și au contribuit cu 9,9 p.p. la evoluția exporturilor.
Exporturile spre țările CSI s-au majorat cu 10,2%, deținând o pondere de 15,5% din total au contribuit pozitiv la evoluția exporturilor cu 1,6 p.p.
Către grupul Celelalte ţări ale lumii exporturile au constituit circa 19,5% din total și au crescut cu 20,5%, contribuind astfel la evoluția exportului total cu 4,0 p.p.
În pofida majorării volumului exporturilor cu 15,5%, acesta nu a atins nivelul înregistrat în ianuarie-iulie 2019.
Figura 4.15. Exporturile cu mărfuri pe grupe de țări, mil. dolari (ianuarie-iulie)
Sursă: Biroul Național de Statistică
Top 10 țări - principali parteneri comerciali ai RM au absorbit 77,6% din exporturi
România, cu o pondere de 27,9% în total exporturi, rămâne a fi unul din principalii parteneri comerciali ai RM. Exporturile spre această țară s-au majorat cu circa 22,9%. Au crescut livrările spre Turcia - cu 39,8%, Ucraina – cu 29,4%, Germania – cu 27,7%, Polonia – cu 11,7%, Republica Cehă – cu 7,0% etc.
Concomitent au scăzut livrările spre Italia – cu 4,3%, Belarus – cu 7,6% etc.
Figura 4.16. Principalele țări partenere, (ianuarie-iulie 2021)
Sursă: Biroul Național de Statistică
1012,4875,5
1009,9
232,9
220,8
243,4
336,1
265,0
319,1
0
400
800
1200
1600
2019 2020 2021
UE CSI Celelalte țări ale lumii
România27,9%
Germania9,9%
Federaţia Rusă9,5%
Turcia8,6%
Italia7,6%
Polonia3,8%
Republica Cehă 3,2%
Ucraina2,8%
Belarus2,2%
Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de
Nord 2,1%
Alte țări22,4%
Total exporturi (FOB) - 1572,4 mil.dolari
35
Raport lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova
Exportul pe secțiuni de mărfuri conform CSCI, rev.4
Analiza exporturilor pe secțiuni de mărfuri denotă că circa 79% din principalele secțiuni de mărfuri au înregistrat creșteri ale livrărilor pe piața externă.
Secțiunile de mărfuri care au contribuit pozitiv la dinamica exporturilor:
• mașini și echipamente pentru transport – s-au majorat cu circa 40% (inclusiv mașini și aparate electrice – cu circa 36%, vehicule rutiere – de circa 2,5 ori)
• mărfuri manufacturate – o majorare de circa 1,5 ori (inclusiv fire, țesături, articole textile – de 1,5 ori)
• articole manufacturate diverse – au crescut cu circa 26% (inclusiv mobilă și părțile ei – cu circa 39%, îmbrăcăminte și accesorii – cu circa 21%)
• materiale brute necomestibile, exclusiv combustibili – în creștere cu circa 26% (inclusiv minereuri metalifere si deșeuri de metale – de 4,9 ori)
• băuturi și tutun – s-au majorat cu 16,4% (inclusiv băuturi – cu 15,6%)
Condițiile climaterice nefavorabile din anul 2020 au compromis producția agricolă. Ca rezultat, două secțiuni de mărfuri au înregistrat scăderi ale volumului exporturilor și au influențat semnificativ evoluția exporturilor totale:
• Produse alimentare și animale vii – în scădere cu circa 18% (inclusiv grupele: cereale și preparate pe bază de cereale s-a diminuat cu circa 24%, legume și fructe – cu circa 15%).
• Uleiuri, grăsimi și ceruri de origine animală sau vegetală – s-au micșorat cu circa 35%.
Figura 4.17. Gradul de influență la creșterea (+), scăderea (-) exporturilor (p.p.) pe secțiuni de mărfuri,
p.p. (ianuarie- iulie 2021)
Sursă: Biroul Național de Statistică
15,5
8,4
5,2
3,5
2,3
1,2
0,8
0,5
-1,8
-4,6
EXPORT - total
Masini si echipamente pentru transport
Marfuri manufacturate, clasificate mai alesdupa materia prima
Articole manufacturate diverse
Materiale brute necomestibile, exclusivcombustibili
Bauturi si tutun
Combustibili minerali, lubrifianti simateriale derivate
Produse chimice si produse derivatenespecificate in alta parte
Uleiuri, grasimi si ceruri de origine animalasau vegetala
Produse alimentare si animale vii
36
Raport lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova
Comparativ cu ianuarie-iulie 2020 s-a majorat ponderea secțiunilor de mărfuri:
• mașini și echipamente (+4,5 p.p.) • articole manufacturate diverse (+1,8 p.p.) • mărfuri manufacturate (+2,1 p.p.) • materiale brute necomestibile (+0,8 p.p.) • combustibili minerali, lubrifianți și materiale
derivate (+0,7 p.p.)
Secțiunile de mărfuri, ponderea cărora s-a diminuat:
• produse alimentare și animale vii (-7,4 p.p.) • uleiuri, grăsimi (-2,2 p.p.) • produse chimice (-0,3 p.p.)
Figura 4.18. Exporturile (FOB) pe principalele secțiuni conform CSCI, rev.4 (ianuarie-iulie 2021)
Sursă: Biroul Național de Statistică
4.2.2. Importuri (CIF)
Au crescut importurile din toate grupele de țări:
Țările UE – cu o pondere de 47,2% în total import, au înregistrat o creștere de 36,3% și au contribuit pozitiv la dinamica importurilor cu 16,6 p.p. Țările CSI – pondere de 23,1%, în creștere cu 20,7%, contribuția pozitivă constituind 5,3 p.p. Celelalte ţări ale lumii, cu o pondere de 29,6%, au înregistrat o creștere de 36,8%, contribuția pozitivă la evoluția importurilor constituind 10,6 p.p.
Figura 4.19. Importurile cu mărfuri pe grupe de țări, mil. dolari (ianuarie-iulie)
Sursă: Biroul Național de Statistică
1612,01326,7
1807,9
759,7
733,8
885,5
851,2
829,7
0
700
1400
2100
2800
3500
2019 2020 2021
Țările UE Țările CSI Celelalte țări ale lumii
Masini si echipamente, 25,2%
Articole manufacturate diverse, 21,9%Produse alimentare si
animale vii, 18,4%
Materiale brute necomestibile, 9,7%
Marfuri manufacturate, 8,8%
Bauturi si tutun, 7,4%
Produse chimice, 5,0%
Uleiuri, grasimi, 2,8%
Combustibili minerali, 0,9%
37
Raport lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova
Din top 10 țări - principali parteneri comerciali ai RM au fost importate 75,5% de mărfuri:
Din toate țările care fac parte din top 10 principali parteneri comerciali ai RM importurile s-au majorat esențial. Astfel, importurile din China și Turcia au crescut cu câte 38,9%, România – cu 38,1%, Italia – cu 34,8%, Germania – cu 34,1%, Federația Rusă – cu 31,8%, Ucraina – cu 27,2% etc.
Figura 4.20. Principalele țări partenere, (ianuarie-iulie 2021)
Sursă: Biroul Național de Statistică
Importul pe principalele secțiuni de mărfuri
Majorarea cererii interne față de bunuri din partea agenților economici, ca rezultat al relansării activităților economice, precum și sporirea cererii din partea populației a condus la accelerarea importurilor. Astfel, toate secțiunile de mărfuri au înregistrat creșteri ale valorii importurilor față de ianuarie-iulie 2020 și, respectiv, au influențat pozitiv evoluția importurilor:
• mașini și echipamente - în creștere cu circa 37% (grupul mașini și aparate electrice, în creștere de circa 1,5 ori, vehicule rutiere – de circa 1,8 ori mai mult);
• mărfuri manufacturate – au crescut cu circa 33% (inclusiv fire, țesături, articole textile – cu 33%);
• articole manufacturate diverse – s-au majorat de circa 1,5 ori (inclusiv îmbrăcăminte și accesorii – în creștere de circa 1,6 ori);
• produse chimice – în creștere cu circa 23% (din care produse medicinale și farmaceutice – s-au majorat cu circa 28%);
• combustibili minerali, lubrifianți si materiale derivate – în creștere cu circa 33% (din care: Petrol, produse petroliere si produse înrudite au crescut cu circa 45%, Gaz și produse industriale obținute din gaz – cu 18%) etc.
Figura 4.21. Gradul de influență la creșterea (+), scăderea (-) importurilor pe secțiuni conform CSCI,
rev.4, p.p. (ianuarie-iulie 2021)
Sursă: Biroul Național de Statistică
32,5
9,1
6,2
5,4
3,8
3,9
2,3
1,1
0,5
0,1
IMPORT -total
Masini si echipamente pentru transport
Marfuri manufacturate, clasificate maiales dupa materia prima
Articole manufacturate diverse
Produse chimice si produse derivatenespecificate in alta parte
Combustibili minerali, lubrifianti simateriale derivate
Produse alimentare si animale vii
Materiale brute necomestibile, exclusivcombustibili
Bauturi si tutun
Uleiuri, grasimi si ceruri de origineanimala sau vegetala
România12,6%
China 11,7%
Federaţia Rusă
11,6%
Ucraina9,2%
Germania8,3%
Turcia7,1%
Italia6,8%
Polonia3,8%
Franţa2,6%
Ungaria1,9%
Alte țări24,5%
Total importuri (CIF) - 3828,3 mil. dolari
38
Raport lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova
S-a majorat ponderea secțiunilor de mărfuri în total import comparativ cu ianuarie-iulie 2020:
• articole manufacturate diverse (+1,7 p.p.) • mașini și echipamente (+0,8 p.p.) • materiale brute necomestibile (+0,1 p.p.)
Secțiunile de mărfuri ponderea cărora s-a diminuat față de 7 luni 2020:
• produse alimentare și animale vii (-1,3 p.p.) • produse chimice (-1,2 p.p.)
Figura 4.22. Importurile (CIF) pe principalele secțiuni conform CSCI, rev.4 (ianuarie-iulie 2021)
Sursă: Biroul Național de Statistică
Mașini și echipamente pentru transport, 25,8%
Mărfuri manufacturate,
19,1%
Produse chimice , 15,3%
Combustibili minerali, 11,9%
Articole manufacturate diverse, 11,7%
Produse alimentare și animale vii, 11,2%
Materiale brute necomestibile,3,1%
Băuturi și tutun, 1,8%
Uleiuri, grăsimi , 0,2%
39
Raport lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova
4.2.3. Indicii comerțului internațional cu mărfuri în trimestrul II 2021
Exporturi:
volumul fizic 2 s-a majorat cu 18,1% față de trimestrul II 2020, din care în țările Uniunii Europene cu 29,3%, în celelalte țări ale lumii – cu 11,7%, iar în țările CSI - s-a micșorat cu 9,3%.
valoarea unitară 3 (prețurile) s-a majorat cu 10,6%, inclusiv în țările UE – cu 10,0%, în țările CSI - cu 7,4%, în celelalte țări ale lumii – cu 15,9%.
Importuri:
volumul fizic a crescut cu 43,8%, inclusiv din țările UE – cu 43,8%, din țările CSI – cu 31,8% și din celelalte țări – cu 53,6%.
valoarea unitară (prețurile) s-a majorat cu 16%, inclusiv din țările UE – cu 20,6%, din țările CSI - cu 18,6%, din celelalte țări ale lumii - cu 7,4%.
Indicele raportului de schimb (în engl. ,,Terms of trade”) 4 a constituit 95,4%: eficiența comerțului exterior s-a diminuat comparativ cu trimestrul II 2020 (120,5%).
Figura 4.23. Indicele raportului de schimb pe secțiuni de mărfuri în trimestrul II 2021 (%)
Sursă: Biroul Național de Statistică, calculele ME
2 Indicii volumului fizic reflectă evoluția (creștere/descreștere) cantității de mărfuri exportate și importate. În Republica Moldova se calculează după formula Laspeyres. 3 Indicii valorii unitare indică evoluția (creștere/descreștere) prețurilor la mărfurile exportate și importate. Acest indice se calculează având la bază valorile unitare (medii) exprimate în dolari SUA, conform formulei Paasche. Baza de calcul utilizată pentru calcularea indicilor valorii unitare la mărfurile exportate și importate este anul precedent. Calcularea indicilor valorii unitare se efectuează în baza datelor obținute din declarațiile vamale separat pentru fiecare marfă, grup de mărfuri și pe total exporturi (importuri), în conformitate cu Nomenclatorul Mărfurilor. În mărfurile alese pentru calcul (mărfuri reprezentative) se includ toate mărfurile omogene, cu informații disponibile asupra cantității și costului, și prezente atât în perioada de raport, cât și în perioada de bază. 4 Indicele raportului de schimb reprezintă raportul dintre indicele prețului de export și prețului de import: dacă indicele este sub 100%, reprezentând deteriorarea indicelui, rezultă că prețurile de export sunt mai mici decât prețurile de import.
95,4
110,7101,6
100,9
98,5 96,5 93,690,1
71,0
40
60
80
100
120
140
160
UE CSI Celelalte țări ale lumii Total
40
Raport lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova
5. Sectorul social 5.1. Piața muncii Forța de muncă (populația activă), care include populația ocupată și șomerii a constituit 874,0 mii persoane, cu 16,3 mii (+1,9%) mai mult față de trimestrul II 2020.
Populația în afara forței de muncă:
- 58,8% din total populație de vârsta 15 ani și peste;
- depășește forța de muncă de circa 1,4 ori.
Figura 5.1. Repartizarea populației de 15 ani și peste (trimestrul II 2021), mii persoane
Sursă: Biroul Național de Statistică
Populația ocupată Numărul populației ocupate s-a majorat cu circa 21 mii persoane în trimestrul II 2021 comparativ cu trimestrul II 2020. Practic, în toate activitățile economice a crescut numărul populației ocupate, inclusiv: Agricultură, silvicultură şi pescuit - cu 8,4 mii
persoane (+4,4%) Construcții – cu 7,1 mii persoane (+12,2%) Transport, informații și comunicații – cu circa
6,1 mii persoane (+10,3%) Comerț cu ridicata și cu amănuntul, Activități
de cazare și alimentație publică - cu circa 2,6 mii persoane (+1,9%)
Figura 5.2. Populația ocupată pe activități economice,
mii persoane
Sursă: Biroul Național de Statistică
Relansarea activității în sectoarele economiei naționale a contribuit la reducerea numărului de șomeri. Astfel, numărul de șomeri înregistrați la oficiile forței de muncă în ianuarie-august 2021 a constituit circa 21,6 mii persoane și a fost în diminuare cu circa 37% comparativ cu ianuarie-august 2020. Doar circa 26% din aceștia au fost plasați în câmpul muncii. Rata șomajului (ponderea șomerilor BIM în forța de muncă) la nivel de țară în trimestrul II 2021 a înregistrat valoarea de 3,6%, fiind mai joasă față de trimestrul II 2020 (4,2%).
Figura 5.3. Numărul șomerilor, persoane
Sursă: ANOFM
196,4 188,0
140,3120,2
67,9 65,0 64,9
0
40
80
120
160
200
Sem. I 2020 Sem. I 2021
Populația cu vârstă de 15 ani și peste(2120,5)
Forța de muncă (populația activă) (874,0)
Populația ocupată (842,6)
Șomeri (BIM) (31,4)
Populația în afara forței de muncă
(1246,5)
5514
21612
5717
34127
Șomeri plasați în cîmpul muncii, persoane
Someri înregistrați, persoane
Șomeri
ianuarie-august 2020 ianuarie-august 2021
41
Raport lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova
5.2. Remunerarea muncii
Câștigul salarial mediu lunar brut al unui salariat din economia națională în semestrul I 2021 a constituit 9044,5 lei și s-a majorat cu 13,2% în termeni nominali și cu 11,8%, în termeni reali față de semestrul I 2020. Exprimat în valută străină acesta a constituit circa 411 Euro sau 496 dolari SUA.
Sectorul bugetar – 7620,1 lei, în creștere cu 4,9% în termeni reali. Ritmul de creștere al salariului, în termeni reali, se datorează bazei joase de calcul în semestrul I 2020, precum și IPC mediu în semestrul I 2021 (101,9%).
Sectorul real – 9172,5 lei, cu 13% mai mult (în termeni reali), rezultat al relansării activităților economice, IPC mediu (semestrul I 2021-101,9%)
Figura 5.4. Evoluția câștigului salarial mediu pe economie, sectorul bugetar și real,
(semestrul I 2017- 2021)
Sursă: Biroul Național de Statistică
În toate activitățile economice s-au înregistrat majorări ale câștigului salarial mediu lunar comparativ cu semestrul I 2020.
Salarii mai mari decât media pe țară au fost achitate în activități precum: Informații și comunicații (de circa 2,4 ori), Activități financiare şi de asigurări (1,8 ori), Activități profesionale, științifice și tehnice (+27%), Urmare majorărilor salariale în sectorul sănătate și asistență socială, câștigul salarial în acest sector a depășit cu circa 27% salariul mediu lunar pe economie, iar comparativ cu semestrul I 2020 s-a majorat cu 43,2%.
Salarii mai mici au fost achitate în Agricultură (circa 57% față de media economie), Activități de cazare și alimentație publică (60%), Artă (70%), Tranzacții imobiliare (81%), Învățământ (84%), Comerț cu ridicata și amănuntul (88%) etc.
Figura 5.5. Câștigul salarial mediu lunar pe activități economice, lei
Sursă: Biroul Național de Statistică
12,913,8
23,2
5,56,9
11,912,6
13,39,9
15,1
12,313,1
15,8
8,8
13,2
0
5
10
15
20
25
0
2000
4000
6000
8000
10000
2017 2018 2019 2020 2021
%lei
Total economieSector bugetarSector realCreștere anuală a salariului în sectorul bugetar, %Creștere anuală a salariului în sectorul real, %Creștere anuală a salariului - total economie, %
20841
16065
11108
11111
10075
10265
8759
7928
7723
7558
7370
7097
6906
6647
6040
5145
5033
Informaţii şi comunicaţii
Activități financiare
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice
Sănătate și asistență socială
Administrație publică
Alte activităţi de servicii
Total pe economie
Industrie
Comerţ cu ridicata şi amănuntul
Construcţii
Învăţămînt
Tranzacţii imobiliare
Transport și depozitare
Activităţi de servicii administrative şi de…
Artă, activităţi de recreere şi agrement
Activităţi de cazare şi alimentaţie publică
Agricultură, sivicultură şi pescuit
semestrul I 2020 semestrul I 2021
42
Raport lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova
5.3. Veniturile și cheltuielile populației Veniturile disponibile medii lunare ale populației în anul 2020 au constituit în medie pe o persoană 3096,6 lei, în creștere cu 7,5% (în termeni nominali) față de anul 2019, din acestea: - venituri disponibile bănești – 2875,1 lei (92,8% din
total) - venituri disponibile în natură – 221,5 lei (7,2%).
Veniturile lunare ale populaţiei din mediul urban pentru o persoană au constituit 3695,2lei, de 1,4 ori mai mari comparativ cu veniturile populaţiei din mediul rural. Principalele surse de venituri:
- activitatea salarială – 61,0% - prestațiile sociale – 17,9%. În mediul rural veniturile lunare ale populaţiei a constituit 2702,2 lei. Principalele surse de venituri:
- activitatea salarială – 40,5%; - prestațiile sociale - 20,7% - transferurile din afara țării - 16,1% - activitatea individuală agricolă – 15,2%.
Figura 5.6. Structura veniturilor disponibile în anul 2020, %
Sursă: Biroul Național de Statistică
Cheltuielile medii lunare de consum ale populaţiei în anul 2020 au constituit în medie pe o persoană 2791,2 lei, practic la nivelul anului precedent.
În mediul urban cheltuielile de consum ale populației au fost in mărime de 3488,8 lei, de 1,5 ori mai mari faţă de cheltuielile populaţiei din mediul rural. Principalele cheltuieli în mediul urban:
- asigurarea consumului de produse alimentare, 39,8% din total cheltuieli lunare de consum;
- dotarea și întreținerea locuinței – 21,1%; - îmbrăcăminte, încălțăminte - 8,4%; - transport - 6,3% - servicii de sănătate – 5,3% etc.
În mediul rural cheltuielile de consum ale populației au constituit 2331,6 lei. Principalele cheltuieli:
- produse alimentare - 44,2% din total; - dotarea și întreținerea locuinței – 22,3%; - îmbrăcăminte, încălțăminte - 9,3% etc.
Figura 5.7. Structura cheltuielilor de consum în anul 2020, %
Sursă: Biroul Național de Statistică
Secția analiză și prognozare macroeconomică, 08.10.2021
Activitatea salarială50,2%
Prestaţii sociale19,3%
Transferuri din afara ţării
12,9%
Activitatea individuală agricolă
8,3%
Activitatea individuală non-agricolă, 6,3%
Alte venituri3,0%
Produse alimentare, 43,5%
Dotarea și întreținerea locuinţei, 21,7%
Îmbrăcăminte, încălţăminte, 8,8%
Transport, 5,5%
Sănătate, 4,7%
Diverse, 15,8%
43