1. Conceptul de birotic
3. Funciile i structura sistemului birotic 
4. Comunicaiile i telecomunicaiile în cadrul birourilor
5. Eronomia locului de munc în birou 
!. "istemul interat de birou
#. $iroul %iitorului
1.  &olul i locul secretariatului în structura unei orani'aii 
2. &olul i locul secretarei (asistentei manaer) în lumea profesional contemporan
3. &olul secretariatului în stabilirea relaiilor interpersonale
4. Corespondena ca acti%itate a secretariatelor 1
*. Consideraii enerale pri%ind e%oluia meseriei de secretar
+. Funcia de tratare a informaiei 
++. Funcia de documentare
+++. Funcia secretariatului de letur i ,filtru- în contactele conducerii 
+. Funcia de asistare direct a manaerului
. Funcia de repre'entare
#.!R$ANI%AREA &I 'RELUCRAREA AR(I)EI C!NTE'!RANE – Prof. univ. dr. Adina Berciu Drghicecu! Prof. Maria Petre
Leea /r0i%elor aionale 1!
*.ANA$EENT &I AR+ETIN$ – Prof. univ. dr. Magdalena Plati 
1. anaement.
3. 6ntreprinderea i mediul de afaceri
4. 7rani'area procesual i structural.
5. anaerul i stilul de conducere
!. ar8etinul într9o instituie 
#. romo%area i politica de promo%are
anaementul i stilul de conducere Conf. univ. dr. Rodica Maria Tanu 
Etica în conte:tul aplicrii conflictelor 
,.N!IUNI $ENERALE "E "RE'T A"INISTRATI) " Lector univ. #ana I$%$  
1. "istemul autoritilor publice consacrat de constituia &om;niei din 11
2. <efiniia i trsturile administraiei publice 
3. ormele de drept administrati%
4. &aporturile de drept administrati%
-.N!TIUNI $ENERALE "E "RE'T C!ERCIAL 
1. oiunea de drept comercial 
2. Faptele de comer 
4. >'ane de ceremonial i protocol diplomatic practicate în &om;nia
INTRODUCERE 
6n actuala re%oluie te0nico9tiinific informatica= telecomunicaiile= producerea i comunicarea informaiei au de%enit prioriti incontestabile dar cu lari aplicaii în %iaa tiinific= economic i social. 6n acest conte:t a aprut o disciplin relati% recent? birotica termenul fiind introdus în limba@ul cotidian în @urul anului 1#!. $irotica %i'ea' automati'area acti%itilor administrati%e i de birou depind cadrul te0nic al proceselor administrati%e.
$irotica este un nou mod de utili'are a calculatoarelor electronice i a de%enit posibil o dat cu rsp;ndirea pe scar lar a microcalculatoarelor care au ptruns în orice birou i în orice secretariat al unei orani'aii sau instituii sporind considerabil producti%itatea i calitatea muncii administrati%e.
$irotica s9a nscut din necesitatea interrii mi@loacelor i te0nicilor muncii administrati%e i de birou cu te0nicile de comunicaie i de prelucrare automat a datelor= urmrind creterea performanei i calitii muncii de secretariat i de birou în toate domeniile de acti%itate.
e de alt parte biroul în eneral= secretariatul în special a de%enit unul dintre cele mai importante locuri de munc în societatea contemporanA secretariatul a cptat funcii i roluri multiple i comple:e comparati% cu deceniile anterioare. /ceste transformri sunt %alabile i în ca'ul societii rom;neti.
rincipalele funcii care re%in secretariatului în pre'ent sunt urmtoarele? prelucrarea informaiilor= documentarea= funcia de repre'entare= funcia de filtru i letur pentru solicitri de contacte cu conducerea= funcia de asistare direct a manaementului.
<up cum se poate obser%a în acti%itatea de secretariat i în aceea a secretarelor (asistent manaer) predomin procesele informaionale i deci'ionale= informaia oferind suportul pentru deci'ia manaerial= iar comunicarea de informaii i de deci'ii ocup;nd o pondere important  într9o orani'aie.
6n literatura de specialitate= secretariatul este definit ca un nucleu cu acti%iti= atribuii i sarcini indi%iduale comple:e. 6n 'ilele noastre acti%itatea de secretariat presupune un comple: de acti%iti i te0nici de lucru specifice (acti%iti de documentare= coresponden= protocol= ar0i%are de documente .a.).
re'entul %olum= pornind de la aceste considerente= conine noiuni teoretice= dar i practice= referitoare la acti%itatea de secretariat i asisten manaerial.
/stfel acesta furni'ea' noiuni teoretice referitoare la? conceptul de birotic= manaementul i mar8etinul= într9o orani'aie= noiuni de drept administrati% i comercial. Botodat lucrarea cuprinde= în cea mai mare parte= noiuni practice leate de acti%itatea de secretariat? te0nici de
3
secretariat= funciile secretariatului modern= orani'area i prelucrarea ar0i%ei contemporane= elemente de protocol= norme rom;neti de drept administrati% i comercial.
/m considerat util s furni'm celor interesai at;t noiuni teoretice c;t i practice= deoarece în pre'ent nu e:ist în &om;nia o astfel de lucrare= respecti% un Manual de secretariat i asisten managerial adaptat  la realitile rom;neti.
Lucrarea a a%ut drept obiecti% s trate'e principalele acti%iti ale secretarelor (asistent manaer) i ale secretariatului.
<esiur= fiind la prima editare= Manualul %a fi îmbuntit pe msura atenionrii noastre de ctre specialiti.
/utorii sunt= cei mai muli= cadre didactice uni%ersitare de la Coleiul >ni%ersitar de /dministraie i "ecretariat din cadrul Facultii de Litere a >ni%ersitii din $ucureti.
<esiur= pre'entul manual nu epui'ea' problematica propus= dar autorii nd@duiesc c pre'entul Manual de secretariat i asisten managerial %a fi un preios instrument de lucru care %a contribui la îmbuntirea i moderni'area acti%itii de birou= în special a secretariatelor i a secretarelor (asistent manaer).
BIROTIC
Coleiul >ni%ersitar de /dministraie i "ecretariat
Facultatea de Litere >ni%ersitatea din $ucureti
1. C!NCE'TUL "E BIR!TIC/
6n conte:tul actualei re%oluii te0nico9tiinifice= în care informatica i telecomunicaiile= producerea i comunicarea informaiei sunt prioriti incontestabile= cu lari aplicaii în întreaa %ia economic= tiinific i social= definirea biroticii este o problem necesar dar dificil.
$irotica %i'ea' automati'area acti%itilor administrati%e i de birou= cu toate acestea= obiectul ei depete cadrul te0nic al proceselor administrati%e. /stfel= prin asocierea cu cele mai noi ser%icii de telecomunicaii= cu noile mi@loace de stocare i de transmitere a informaiei audio%i'uale= cu te0nicile cele mai performante de reproducere optic i electronic i în special cu noile reali'ri  în materie de ec0ipamente i de prorame informatice= birotica ofer noilor te0nici de procesare a informaiei %alene profesionale i economice cu multiple efecte sociale.
$irotica este un nou mod de utili'are a calculatoarelor electronice i a de%enit posibil odat cu rsp;ndirea pe scar lar a microcalculatoarelor care= prin costul lor relati% redus i prin accesibilitatea utili'rii lor= au ptruns în orice birou sporind considerabil producti%itatea i calitatea muncii administrati%e.
$irotica este un cu%;nt intrat în limba@ul cotidian relati% recent prin preluarea termenului france' bureautique care= la r;ndul su= este ec0i%alentul termenului enle'esc office automation. Bermenul a fost introdus în limba france' de . $erer i L. aues= dup Con%enia +nformatic din anul 1#!. /mbele termene= dar mai ales cel enle'esc= suerea' domeniul biroticii $+&7>L i obiecti%ul fundamental al acesteia />B7/B+/&E/ $+&7>L>+.
"e poate spune c termenul a început s circule în Frana dup 1D2 c;nd= într9o publicaie de specialitate (urnal 7ficial)= sim urmtoarea definiie? $irotica? ansamblu de te0nici i de mi@loace utili'ate în automati'area acti%itilor de birou= în special a aspectelor leate de comunicaie prin cu%;nt= prin scris sau prin imaine-.
4
6n timp au aprut numeroase încercri de a defini birotica.
0n esen irotica stdia4 ansa566 acti7iti6or de 8rodcere9 de distriie :i de e;86oatare a in<or5aiei din 8ers8ecti7a 5ncii de iro9 fr îns a se substitui disciplinelor înrudite? informatica= telecomunicaiile= telematica.
$irotica s9a nscut= deci= din necesitatea interrii mi@loacelor i te0nicilor muncii administrati%e i de birou cu te0nicile de comunicaie i de prelucrare automat a datelor= urmrind creterea performanei i calitii muncii de birou în orice domeniu de acti%itate.
6ntr9o alt perspecti%= mai recent= adaptat la coordonatele societii informaionale spre care ne îndreptm= birotica se conturea' ca un proces de automati'are fle:ibil aplicat la cel mai important loc de munc al societii de a'i= i mai ales de m;ine? $+&7>L. "istemele birotice facilitea' procesarea= diseminarea i coordonarea informaiei= materia prim a oricrei acti%iti de birou. rin aceasta se încearc înlturarea comarului birocratic.
/st'i birourile au trei roluri orani'aionale importante?
1. Coordonea' i conduc munca lucrtorilor dintr9o orani'aie.
2. +nterea' munca reali'at pe toate ni%elurile cu funciile din orani'aiile respecti%e.
3. Cuplea' orani'aia cu mediul= inter;nd informaional clienii i furni'orii.
entru a îndeplini aceste roluri= în eneral= birourile desfoar cinci mari acti%iti?
1. anaementul documentelor.
3. Conducerea proiectelor.
4. Coordonarea personalului.
5. &eparti'area pe sarcini a indi%i'ilor i a rupurilor. G1H
rima dintre acestea consum apro:imati% 4*I din efortul total= celelalte acti%iti ocup restul de !*I în mod eal.
entru a defini mai e:act conceptul de birotic se impune sublinierea particularitilor i tendinelor muncii de birou= indiferent de coninutul su economic.
/stfel= o prim particularitate o constituie predominana proceselor informaionale i deci'ionale. +nformaia= materia prim a oricrei acti%iti de birou= ofer suportul deci'iei manaeriale în orice sistem i orani'aie economico9social.
7 alt particularitate o repre'int ponderea mare pe care o ocup comunicarea de informaii i de deci'ii= prin cele dou forme ale sale? oral i scris.
6n &om;nia= termenul de birotic a cptat o circulaie lar dup 1D. /cest fenomen poate fi e:plicat prin influena combinat a urmtoarelor circumstane?
J Bransformarea social care a permis de'%oltarea proprietii pri%ate= fenomen ce a dus la crearea întreprinderilor mici i mi@locii. /cestea i9au ba'at de'%oltarea pe utili'area profesional a calculatoarelor personale (C).
5
J E%oluia te0noloic mondial care a permis descentrali'area accesului la informaie prin creterea e:traordinar a numrului de calculatoare personale i a celorlalte ec0ipamente informatice.
J Liberali'area importurilor de materiale de birou= inclusi% te0nic de calcul= consumabile= ec0ipamente de birou (telefoane= fa:uri= copiatoare). G2H
6n pre'ent în de'%oltarea biroticii e:ist dou tendine ma@ore?
J >na de natur te0noloic ce implic o cretere a capacitii de intercomunicare (telefoane= radio= B).
J >na de natur orani'aional care se refer la tendina de a de'%olta structuri de tip reea.
6n multe ca'uri= în mod reit= birotica este asimilat cu munca de secretariat= locul unde se intersectea' cele mai importante flu:uri informaionale ale întreprinderii= dar secretariatul repre'int numai unul din birourile care fac obiectul de studiu al biroticii.
6n %iitor= birotica %a urmri crearea biroului electronic= ba'at pe utili'area calculatoarelor= ec0ipamentelor de comunicaie i a altor dispo'iti%e electronice= care tinde spre eliminarea consumului uria de 0;rtie din biroul clasic.
Obiectivele biroticii 
7biecti%ul eneral al biroticii este creterea calitii= producti%itii i fle:ibilitii muncii de birou prin automati'area acti%itilor. Cele mai importante acti%iti de birou se refer la introducerea= la prelucrarea= la memorarea i la e:traerea informaiilor. 6n societatea contemporan cantitatea de informaie ce trebuie prelucrat este tot mai mare.
roducti%itatea muncii în acest sector a cunoscut o cretere mult mai lent în comparaie cu celelalte sectoare. <e aceea sperana creterii producti%itii muncii este leat de de'%oltarea biroticii.
+nformati'area muncii de birou= în afar de creterea calitii i producti%itii muncii administrati%e= determin i alte efecte economice i sociale cum ar fi?
J Eliminarea efortului fi'ic sau diminuarea considerabil a acestuia.
J Eliminarea efortului fi'ic i intelectual solicitat de prelucrarea manual a informaiei.
J Eliminarea efortului solicitat de lectura i de controlul e:actitii documentelor primite sau e:pediate.
J &educerea timpului de recepie= de prelucrare i de transmitere a informaiei în acti%itatea administrati%.
J Creterea e:actitii proceselor informaionale= a capacitii de memorare i a %ite'ei de resire a informaiei.
J "cderea considerabil a costului informaiei i a deci'iei pe care aceasta din urm se fundamentea'.
'rinci8ii6e iroticii =3> ?
1. rincipiul specificitii. unca de tip administrati% desfurat în birou repre'int obiectul de studiu al biroticii. <ei coninutul muncii în birou difer în funcie de ni%elul ierar0ic într9o
6
orani'aie i de caracteristicile enerale ale acesteia= e:ist o trstur comun? lucrul cu documente i cu informaii.
2. rincipiul frec%enei de apariie a diferitelor tipuri de acti%iti. $irotica se oprete numai asupra celor mai utili'ate proceduri i aciuni pentru a obine efectul ma:im prin simplificare= prin automati'are i prin interare.
3. rincipiul simplificrii. /cti%itile care apar frec%ent sunt în prima etap anali'ate= simplificate i apoi în etapa a doua automati'ate i interate.
4. rincipiul automati'rii fle:ibile. &epetiti%itatea relati% a unor acti%iti permite automati'area fle:ibil a unor sarcini= adic automati'area reali'at direct de ctre utili'ator.
5. rincipiul interrii. /cest principiu se refer la parta@area (utili'are în comun) datelor i informaiilor dintr9o orani'aie. +nterarea repre'int etapa final a procesului birotic optimi'at  în care colaborarea dintre utili'atorul mi@loacelor birotice i informaticieni este ine%itabil.
G1H +. KFBKK+LK= irotica i performana managerial= $ucureti= 2***= p. #.
G2H Ibidem= p. 1*.
G3H Ibidem= p. 11.
2.1. Siste56 in<or5aiona6
<ac sistemul deci'ional repre'int sistemul ner%os- al unei orani'aii= sistemul informaional este sistemul circulator-. El ofer materia prim (informaia) necesar în stabilirea i îndeplinirea obiecti%elor manaeriale= a sarcinilor= competenelor i responsabilitilor at;t manaeriale= c;t i de e:ecuie din cadrul orani'aiilor socio9economice.
"istemul informaional poate fi definit ca ansamblul datelor= informaiilor= flu:urilor i circuitelor informaionale= procedurilor i mi@loacelor de tratare a informaiilor menite s contribuie la stabilirea i la reali'area obiecti%elor orani'aieiG1H.
6n continuare %om defini fiecare component a sistemului informaional.
"ate6e :i in<or5aii6e repre'int componentele primare ale sistemului informaional.
<efiniii ale in<or5aiei sunt multe în literatura de specialitate.
orbert iener= printele ciberneticii= spunea c informaia este informaie= nici materie= nici enerie-. ornind de la ideea c informaia este una dintre cele trei forme de manifestare a materiei= încercarea de o defini este un nonsens.
<in punct de %edere al teoriei comunicaiilor= in<or5aia este n 5esa?9 n se5na6 ce re<6ect starea ni siste5 sa a 5edi6i @n care acesta <ncionea4 :i care adce rece8tor6i n s8or de cnoa:tere.
+nformaia economic repre'int acele date care aduc receptorului un spor de cunoatere pri%ind  întreprinderea respecti%= ce îi furni'ea' elemente noi= utili'abile în reali'area sarcinilor în cadrul firmei respecti%e.
7
 
+nformaiile se obin în eneral din prelucrarea datelor= ele nu se confund îns cu acestea.
"ata repre'int o îniruire de caractere numerice sau alfa numerice= care au o anumit semnificaie. <atele economice descriu aciuni= procese= fapte= fenomene referitoare la firm sau la procese din afara acesteia.
6n conclu'ie se poate spune c orice informaie este o dat dar nu orice dat este o informaie= ci numai aceea care are pentru receptor un caracter de noutate.
6n literatura de specialitate se înt;lnesc di%erse criterii de c6asi<icare a in<or5aii6or. +at c;te%a dintre acestea?
1. dup modul de e:primare? orale= scrise= audio9%i'ualeA
2. dup radul de prelucrare? primare= intermediare= finaleA
3. dup direcie? descendente= ascendente= ori'ontaleA
4. dup pro%enien? e:oene= endoeneA
5. dup destinaie? interne= e:terneA
!. dup obliati%itate? imperati%e= nonimperati%e
#. dup natura proceselor reflectate? cercetare9de'%oltare= comerciale= producie= financiar9 contabile= personal.
/ceast clasificare se refer la informaia economic utili'at în procesele manaeriale pentru fundamentarea deci'iilor.
/lte criterii de clasificare pot fi?
1. dup form? analoic= diitalA
2. dup natura sa? date= te:te= imaini fi:e= sec%ene audio= sec%ene %ideoA
3. dup suport? manetice= optice= opace= transparente.
"rocese in#or$%&ion%le G2H
6n raport cu natura lor specific= informaiile se procesea' diferit= fapt pentru care se distin mai multe tipuri de procese informaionale?
a) rocesarea date6or se caracteri'ea' prin tratarea informaiei numerice= dup reuli matematice i loice= i este lar rsp;ndit în acti%itile care solicit un mare %olum de calcule= de situaii i de rapoarte? economie= proiectare= manaement= statistic etc.
relucrarea datelor în sisteme informatice se reali'ea' în mod diferit= în funcie de modul de orani'are a acestora în colecii de date.
<atele orani'ate sub forma <i:iere6or de date se procesea' cu a@utorul unor prorame de firm= denumite interpretoare sau compilatoare care difer în funcie de limba@ul de proramare pentru care acestea sunt elaborate? $/"+C= F7&B&/= C7$7L= /"C/L etc.
8
 
<atele orani'ate sub forma a4e6or de date sunt e:ploatate cu a@utorul unor pac0ete de prorame denumite sisteme de estiune a ba'elor de date ("M$<)= dintre care cele mai rsp;ndite sunt? base i%= fo:pro= parado:= access= aproac0 etc.
<atele orani'ate sub forma <oi6or de ca6c6 e6ectronic se prelucrea' fie folosind pac0ete soft speciali'ate cum sunt procesoarele de tabele? L7B>" 19293= ENCEL= O>/BB&7= fie folosind funciile de procesare a tabelelor din cadrul pac0etelor de prorame cu posibiliti interate de tratare a informaiei (te:te= tabele= ba'e de date= rafic etc.) cum sunt sistemele interate? 7&P"= F&/E7&P= 7E /CCE"" etc.
<in punct de %edere birotic= prelucrarea datelor orani'ate sub forma foilor de calcul electronic pre'int un interes deosebit datorit uurinei cu care pot fi utili'ate procesoarele de tabele i a  îmbinrii procesrii datelor cu procesarea de te:te în cadrul foii de calcul electronic.
b) rocesarea te;te6or repre'int un ansamblu de operaii specifice lucrului cu te:te. 7biectul procesrii= te:tul= structurat în paini= în pararafe= în fra'e i în cu%inte= este supus unor operaii %i';nd forma caracterelor i mrimea acestora= forma i mrimea painii= modul de ae'are a te:tului în pain.
rocesarea te:telor presupune= de asemenea= operaii lin%istice cum sunt? desprirea automat a cu%intelor în silabe= controlul ramatical= le:ical i ortorafic al te:tului anali'at. 6n urma acestor operaii re'ult un document de tip te:t care poate fi consultat prin afiare pe ecran ori imprimat pe 0;rtie sau pe microfilm în %ederea ar0i%rii.
rocesarea te:telor se reali'ea' fie cu prorame speciali'ate cum sunt procesoarele de te:te Qordstar= Qord= Qordperfect= fie cu componente pentru tratare te:t ale unor sisteme de prorame a%;nd alt destinaie principal= spre e:emplu editorul de te:te &+BE al sistemului rafic de operare +<7"= editoarele de te:te ale procesoarelor de tabele (L7B>" 19293) i ale sistemelor interate (7&P").
c) rocesarea doc5ente6or repre'int un mod de utili'are modern i eficient a te0nicilor informatice i electronice în %ederea receptrii= memorrii i prelucrrii rafice a imainilor coninute în documente.
>n document poate conine informaii pro%enite din surse diferite? situaii i rapoarte re'ultate din procesarea datelor= documente conin;nd te:te obinute în urma procesrii te:telor= tabele i repre'entri rafice reali'ate de un procesor de tabele= sc0ie i desene te0nice= rafic bidimensional sau tridimensional reali'at cu a@utorul unor prorame speciale de rafic= desene alb9neru sau color= simboluri rafice la aleerea utili'atorului= imaini i fotorafii scanate (citite optic cu dispo'iti%ul scanner) etc.
rocesarea informaiei %i'uale= orani'ate sub forma documentelor= se reali'ea' de ctre prorame speciali'ate pentru procesarea documentelor (EB>&/= /ME /PE&= O>/&P N&E""= C7&EL <&/) sau de ctre funcii speciali'ate ale procesoarelor de te:te sau de tabele (7&<= 7&<E&FECB= L7B>" 19293= ENCEL= 7&P").
<ocumentele astfel procesate se memorea' pe suporturi te0nice de date a%;nd o anumit orani'are pentru a putea fi apoi uor resite= consultate la terminal= imprimate pe 0;rtie sau pe microfilm= comunicate la distan sau introduse într9un nou proces de prelucrare rafic.
d) rocesarea snet6i îmbrac forme foarte %ariate= de la %ocea uman (mesa@e= con%orbiri telefonice= înt;lniri= conferine) la sunete obinute prin sinte' electronic= la sunete naturale sau la sunete mu'icale. /ceste multiple i'%oare de informaie sonor sau auditi%= perceput analoic i con%ertit în form diital= ofer materia prim- ce urmea' a fi procesat diital cu a@utorul unor ec0ipamente i prorame speciali'ate în tratarea informaiei sonore= cum este sistemul "7>< $L/"BE& care poate funciona cuplat la orice calculator personal. "e reali'ea' în acest mod o interfa acustic a sistemului informatic cu sistemele audio analoice u'uale (casetofon=
9
 
manetofon= compact9dis8 etc.)= precum i cu dispo'iti%ele de comunicaie acustic de enul? telefon= interfon etc.
e) rocesarea de i5aini (imaini în micare) completea' ama de posibiliti oferite de celelalte enuri de tratare a informaiei i constituie una din reali'rile cele mai moderne ale electronicii i informaticii.
+nformaia %i'ual dinamic este re'ultatul afirii i perceperii unui numr de imaini succesi%e pe unitatea de timp (minimum 25 de imaini pe secund)= ener;nd pri%itorului uman sen'aia %i'ual de micare. "ursele de informaie %ideo (imaini în micare) sunt di%erse? realitatea= surprins cu te0nic de filmat (camer de luat %ederi alb9neru sau color)= imaini transmise (analoic sau diital) prin sistemele de comunicaii %ideo de natur profesional= precum i imaini (animaie profesional= filme de specialitate) reali'ate pe calculator cu a@utorul unor dispo'iti%e fi'ice i loice.
6n mod curent prelucrarea informaiei %i'uale este însoit i de prelucrarea informaiei sonore= dup cum imainea este însoit de sunet sau de %oce uman.
6nsemntatea acestei clasificri= a tipoloiei tratrii informaiei= re'id în aceea c ultimele patru tipuri de procesare a informaiei sunt specifice domeniului biroticii. 6n cadrul acestora= dei s9a plecat de la automati'area i de la informati'area prelucrrii te:telor= care ocup un loc important  în acti%itatea de birou= se remarc o tendin de cretere a ponderii operaiilor de prelucrare %ideo i sunet= dar dinamica cea mai înalt o înreistrea' sistemele de comunicare i de procesare a imainilor fi:e i mobile asistate de calculator.
Circite :i <6;ri in<or5aiona6e
Boate aceste cateorii de informaii circul în cadrul unitii între persoane i între compartimente= precum i între uniti socio9economice= form;nd circuite informaionale.
Circit6 in<or5aiona6 repre'int drumul pe care îl parcure informaia între emitor i receptor (destinatar). 7 seciune prin acest circuit informaional formea' un flu: informaional.
F6;6 in<or5aiona6 repre'int cantitatea de informaii care circul între emitor i beneficiar. Flu:ul informaional este caracteri'at prin? coninut= sens= frec%en= lunime= %ite'= fiabilitate= cost.
Circuitele i flu:urile informaionale pot fi c6asi<icate dup mai multe criterii?
1. dup direcie? %erticale= ori'ontale= obliceA
2. dup frec%en? periodice= oca'ionaleA
3. dup locul unde iau natere? interne= e:terne.
'rocedri in<or5aiona6e
 7 component a sistemului informaional ce tinde s capete un rol preponderent în firmele moderne o constituie procedurile informaionale.
 rin 8rocedri in<or5aiona6e desemnm ansamblul elementelor prin care se stabilesc modalitile de culeere= de înreistrare= de transmitere i de prelucrare a informaiilor cu preci'area operaiilor de efectuat i succesiunea lor= a suporturilor= modelelor i mi@loacelor de tratare.
 Caracteristici6e procedurilor informaionale în pre'ent sunt?
10
9 din ce în ce mai sofisticateA
9 rad ridicat de formali'are (standardi'are)A
9 caracter operaional.
i?6oace de tratare a in<or5aii6or
1. anuale? maini de dactilorafiat= maini de calcul manual= maini de contabili'at i de facturat.
2. ecani'ate? ec0ipamente mecanorafice (maini cu cartele perforate).
3. /utomate? calculatoare.
"istemul informaional al structurilor comerciale îndeplinete cumulati% trei funcii?
1. <eci'ional. /ceast funcie e:prim rolul sistemului informaional în asiurarea elementelor necesare lurii deci'iilor.
2. 7peraional. "istemul informaional are drept scop declanarea aciunilor necesare reali'rii obiecti%elor societii comerciale.
3. <ocumentare. "istemul informaional permite de'%oltarea i perfecionarea personalului prin îmboirea cunotinelor.
De#icien&ele siste$ului in#or$%&ion%l 
1. <istorsiunea const în modificarea parial= neintenionat a coninutului mesa@ului unei informaii.
2. Filtra@ul const în modificarea parial sau total a mesa@ului în mod intenionat.
3. &edundana const în culeerea= în prelucrarea i în transmiterea repetat a unor informaii.
4. "upraîncrcarea circuitelor informaionale const în depirea capacitii de transport a circuitelor= ceea ce duce la blocarea sau la înt;r'ierea a@unerii mesa@ului la receptor.
"%r%$etrii c%lit%tivi %i in#or$%&iei 
+nformaia constituie materia prim a sistemului informaional. 6n consecin= pentru a asiura o percepere realist a proceselor la care se refer= informaiile trebuie s îndeplineasc o serie de condiii? s fie reale= multilaterale= sintetice i concise= precise i siure= s a@un la beneficiar în timp util= s aib un caracter dinamic= orientare prospecti% i s fie adaptate ni%elului de  îneleere a personalului implicat.
"rincipiile siste$ului in#or$%&ion%l
1. "ubordonarea conceperii i funcionrii sistemului informaional cerinelor manaementului firmei.
11
2. Corelarea sistemului informaional cu cel deci'ional i orani'atoric.
3. >nitatea metodoloic în tratarea informaiilor.
4. Concentrarea asupra abaterilor eseniale.
5. /siurarea unui timp corespun'tor de reacie sistemului deci'ional.
!. /siurarea de ma:imum de informaii finale din fondul de informaii primare.
#. Fle:ibilitatea.
D. Eficacitatea i eficiena.
Boate aceste elemente (deficiene= parametrii calitati%i ai informaiei i principiile) stau la ba'a procesului de proiectare= de reproiectare a sistemului informaional i indirect a sistemului birotic.
Tendine @n conce8erea :i @n <ncionarea siste5e6or in<or5aiona6e
1. perfecionrile te0nice i creterea numeric a mi@loacelor de tratare a informaiilorA
2. modificarea raportului dintre soft i 0ard în pri%ina preului în fa%oarea primuluiA
3. utili'area calculatoarelor în reeaA
4. orani'area de ba'e de date= în special de ba'e de date speciali'ateA
5. sc0imbri în mentalitatea manaerilor în sensul îneleerii necesitii introducerii calculatoarelor în firmele pe care le conduc.
2.2. Siste56 in<or5atic
"istemul informatic repre'int partea automati'at a sistemului informaional. &aportul dintre sistemul informaional i cel informatic este de între9parte.
"istemul informatic este acea parte a sistemului informaional în care operaiile de culeere= de prelucrare= de stocare i de transmitere a datelor se reali'ea' cu a@utorul calculatorului.
Componentele sistemului informatic sunt?
1. Componenta fi'ic (0ard) este constituit dintr9un ansamblu de ec0ipamente pentru culeerea= pentru prelucrarea= pentru transmiterea i pentru stocarea datelor i informaiilor.
2. Componenta loic (soft) cuprinde sistemul de operare i proramele de aplicaii.
3. $a'a de date cuprinde un ansamblu de colecii de date i descrierea leturile dintre acestea.
4. &esursele umane cuprinde personalul de specialitate (operatori= proramatori= analiti= inineri de sistem).
5. Cadrul orani'atoric cuprinde cadrul leal necesar funcionrii sistemului informatic (staii de calcul= oficiu de calcul= centru de calcul).
12
rin intermediul acestor componente sistemul informatic reali'ea' procesul de prelucrare automat a datelor cu scopul obinerii de informaii în %ederea fundamentrii deci'iilor sau reali'rii produciei.
G1H 7. +C7LE"C>= +. E&$7C>= Management = $ucureti= Editura Economic= 1#= p. 241.
G2H /. /K= $. +7E"C>= . /&ER= irotic. $ucureti= Editura /ll= 1!= p. #.
2.3. Siste56 irotic
6ntreaa am de instrumente 0ard i soft utili'ate în acti%itile de birou sunt interate raional  în cadrul sistemelor informatice de birou (sisteme birotice) care dispun de un nucleu informatic= de interfee specifice cu toate tipurile de periferice= precum i de ec0ipamente de stocare i de transmitere a informaiei sub diferite forme (analoic sau diital) sau enuri (date= te:te= documente= sunet i imaini).
 
!ig. ". Locul sistemului birotic în cadrul firmei
 "istemul birotic este parte interant a sistemului informaional al unitii i în aceast postur sarcinile sale se înscriu în cadrul obiecti%elor i sarcinilor enerale ale întreului sistem informaional.
/stfel= deci'iile i relementrile pro%enite din sfera sistemului deci'ional sunt preluate i transmise prin intermediul sistemului informaional (sistemul informatic= sistemul birotic i sistemul de comunicaii intern) tuturor compartimentelor de e:ecuie care formea' sistemul operaional.
6n sens in%ers= informaiile referitoare la modul de e:ecuie a deci'iilor i la celelalte aspecte eseniale pri%ind situaia din sistemul operaional sunt percepute de sistemul informaional= selectate= anali'ate= puse în form adec%at i transmise operati% cadrelor de conducere din sistemul deci'ional.
13
Boate acestea repre'int flu:urile informaional9deci'ionale interne ale sistemului întreprinderii.
 "istemul informaional reali'ea'= îns= i funcia de relaii informaionale ale sistemului  întreprinderii cu mediul social economic? orane financiare i bancare= alte orani'aii de stat i pri%ate= oranele ierar0ic superioare i cele subordonate (filiale i aenii)= parteneri de afaceri= furni'ori= clieni= acionari. /ceast funcie e:tern= de letur permanent cu mediul= ar fi de neconceput= în condiiile de ast'i= fr %alorificarea a%anta@elor oferite de sistemele moderne de comunicare a informaiei (scrise i orale= %i'uale i auditi%e)= în cadrul crora sistemele de telecomunicaii asistate de calculator ocup un loc central.
 <in obser%area acestor flu:uri informaionale se poate afirma c sistemele birotice @oac tot mai mult un rol de interfa între?
J "istemul întreprinderii i mediul social9economic.
J "istemul deci'ional i sistemul operaional.
J "istemul de comunicaii (e:tern) i sistemul informatic operaional al întreprinderii. G1H
Funciile i structura sistemului birotic %or fi tratate pe lar în capitolele urmtoare.
2.#. Siste56 deci4iona6
<in cele pre'entate re'ult c informaiile au un rol determinant în procesul de fundamentare a deci'iilor= în reali'area unei conduceri tiinifice a acti%itii dintr9o unitate economic.
"eci4ia 8oate <i de<init ca o in<or5aie de co5and 8entr siste56 conds.
<eci'ia are caracter obliatoriu pentru sistemul condus. "istemul informaional este subordonat procesului deci'ional= ca urmare= calitatea deci'iilor depinde de calitatea informaiilor. <e aceea trebuie s e:iste o preocupare permanent din partea factorilor de conducere pentru perfecionarea continu a sistemelor informaionale i deci'ionale.
>na dintre cile principale pentru reali'area acestui obiecti% o constituie utili'area calculatoarelor  în procesul de prelucrare a datelor= deci implementarea sistemelor birotice.
/nsamblul deci'iilor adoptate i aplicate= structurate corespun'tor sistemului de obiecti%e urmrit i confiuraiei ierar0iei manaeriale= alctuiesc siste56 deci4iona6 =2> .
umrul= natura i caracteristicile deci'iilor încorporate în sistem pre'int o mare %arietate.
/stfel= tipurile de deci'ii pot fi c6asi<icate dup ! criterii?
1. dup ori'ont? strateice= tactice= curenteA
2. dup ealonul manaerial? superior= mediu= inferiorA
3. dup frec%en? periodice= aleatorii= uniceA
4. dup posibilitatea anticiprii? anticipate= impre%i'ibileA
5. dup amploarea sferei deci'ionale? interale= a%i'ateA
!. dup sfera de cuprindere? participati%e= indi%iduale.
14
 
6n %ederea îndeplinirii în mod eficient a multiplelor funcii ce9i re%in= deci'ia la fel ca i informaia trebuie s întruneasc c;te%a cerine cum ar fi?
9 s fie fundamentat tiinificA
9 s fie asumatA
9 s fie interat (armoni'at în ansamblul deci'iilor adoptate)A
9 s se încadre'e în perioada optim de elaborare i de aplicareA
9 s fie formulat corespun'tor.
/%;nd în %edere comple:itatea mediului ambiant deci'ional= adoptarea deci'iilor a de%enit tot mai dificil. <in aceast cau' manaerii apelea' la modele= la metode i la te0nici deci'ionale= multe dintre acestea a%;nd la ba' calculatorul i prorame specifice. +at c;te%a dintre acestea? ELECB&E= tabelul deci'ional= simularea deci'ional= arborele deci'ional.
G1H Ibidem= p. 12.
G2H 7. +C7LE"C>= +. E&$7C>= op. cit.= p. 14*.
3. FUNCIILE &I STRUCTURA SISTEULUI BIR!TIC
3.1. Fncii6e enera6e a6e siste56i irotic
Funciile sistemului birotic decur at;t din obiecti%ele de automati'are i de informati'are a acti%itii de birou= dar i din mi@loacele pe care electronica= informatica i comunicaiile le ofer în %ederea reali'rii acestor obiecti%e.
>n sistem birotic îndeplinete urmtoarele funcii enerale?
1. Funcia de introducere a informaiei în sistem.
2. Funcia de memorare i de resire a informaiei.
3. Funcia de prelucrare.
4. Funcia de ieire.
15
!ig. #. Funciile sistemului birotic
Fncia de introdcere a informaiei în sistem se e:ercit într9o %arietate de modaliti= cum sunt?
J preluarea informaiei pro%enite din reelele de comunicaii naionale sau internaionale= publice sau pri%ateA
J preluarea informaiei pro%enite din reeaua local de dateA
J introducerea manual a datelor i te:telor sau înreistrarea cu ec0ipament adec%at a con%orbirilor= imainii i sunetului.
+nformaia odat introdus în sistem fie se prelucrea' imediat= în timp real= fie se memorea' pentru prelucrri ulterioare= nefiind e:clus nici posibilitatea transferrii ei= la ieire= fr a fi memorat sau prelucrat de ctre sistem.
Fncia de 5e5orare :i de resire a informaiei @oac un rol important în funcionarea unui sistem birotic. Capacitatea de stocare a informaiei i %ite'a de acces la date constituie criterii fundamentale de apreciere a performanelor unui sistem birotic.
 +nformaiile se pot pstra astfel?
J în memoria intern= pentru datele în curs de prelucrareA
J în memoria e:tern= pentru datele care se consult periodicA
J ar0i%a electronic= pentru informaiile care se consult rar.
+nformaia aflat în memoria unui sistem birotic poate fi %alorificat prin consultare local ori comunicat solicitanilor prin intermediul reelelor de comunicaii.
Fncia de 8re6crare se refer la o mare %arietate de operaii i de procese?
J con%ersia informaiei din form analoic în form diital= necesar memorrii i
16
 
procesrii ei cu mi@loace informatice= precum i operaia de con%ersie din diital în analoicA
J transferul informaiei de pe un tip de suport (manetic= optic= rafic) pe altul (con%ersie de suport)A
J copierea informaiei pe acelai tip de suport (operaie de reproducere a informaiei)A
J crearea i încrcarea ba'ei informaionale a sistemului birotic. resupune un ansamblu de proceduri prin care se enerea' structura i modul de orani'are a informaiei pe suportul te0nic= încrcarea ba'elor de date= astfel create= cu informaia pro%enit din memoria e:tern sau intern din reelele de comunicaie ori manual= de la terminaleA
J actuali'area ba'ei informaionale. /ceast operaie presupune eliminarea i introducerea informaiilor i modificarea informaiilor de@a e:istenteA
J tratarea propriu9'is a informaiei= care const în efectuarea celor mai %ariate operaii care pot pri%i?
9 fie forma în ca'ul prelucrrii te:telor= documentelor i imainilorA
9 fie coninutul în ca'ul prelucrrii datelor.
J informaia prelucrat trebuie consultat în timp real. /cest lucru se reali'ea' cu a@utorul unor prorame care permit cutarea= selectarea i transmiterea informaiei solicitate la un dispo'iti% periferic de ieire (monitor= imprimant etc.)A
J punerea în form a informaiei solicitate la ieire presupune operaii diferite în raport de natura informaiei solicitate. 6n ca'ul prelucrrii te:telor= documentelor i imainii punerea în form este una din operaiile principale la care acest en de informaii sunt supuse.
  Fncia de ie:ire a informaiei din sistem trebuie s satisfac mai multe cerine a%;nd în %edere mai multe aspecte= dup cum urmea'?
J natura informaiei transferate la ieire? date= te:te= documente= sec%ene sonore= sec%ene %i'ualeA
J coninutul efecti% al informaiilor solicitate la ieireA
J natura suportului te0nic sau rafic pe care urmea' a fi transferat informaia la ieireA
J forma= diital sau analoic= a informaiei transmiseA
J destinatarul i mi@locul de comunicare adec%at.
Fncia de co5and :i de contro6 a sistemului birotic deine toate atributele necesare pentru diri@area i pentru relarea funcionrii întreului sistem= a tuturor funciilor sale= alocarea optim a resurselor sistemului referitoare la ec0ipamente= la memoria intern= la ba'a de prorame i la ba'a informaional. Bot aici are loc controlul proceselor de intrare= de prelucrare i de ieire a informaiei în funcie de natura lor= de destinaia i de modul de transmitere a re'ultatelor.
1.2. Strctra siste56i irotic
"istemul birotic este un concept informatic ce cuprinde un ansamblu interconectat de ec0ipamente i de prorame= de mi@loace 0ard i soft= a%;nd ca obiecti% procesarea informaiei
17
 
 în acti%itatea de birou i care îi e:ercit funciile sale în interdependen at;t cu sistemele informatice operaionale= c;t i cu sistemele de telecomunicaii= între care creea' un ansamblu de leturi funcionaleG2H.
 
1. Co58onenta <i4ic a sistemului birotic repre'int ansamblul de ec0ipamente format din urmtoarele subdi%i'iuni?
a. Unitatea centra6 a sistemului. Este repre'entat de cele mai multe ori de unitatea central a unui calculator personal dispun;nd de un microprocesor din clasa entium (+++ sau +) cu o frec%en de ordinul MS' (193)= o memorie intern de 12D sau de 25! $ i o memorie e:tern cu un disc fi: (S<<) cu o capacitate de ordinul 'ecilor de M$ (2*91**) 9 %e'i fiura 4.
18
 
b. Uniti6e de intrare – ie:ire ale sistemului birotic conin at;t periferice comune cu celelalte sisteme informatice= c;t i periferice specifice tratrii te:telor= documentelor= imainii i sunetului.
<intre 8eri<erice6e de intrare necesare unui sistem birotic amintim?
J "cannerA
J +nterfa de intrare telecopiatorA
J +nterfa %ideoA
J Camera de luat %ederi i interfaa audio9%ideo necesarA
J Lectorul optic de microfilme i interfaa specific.
'eri<erice6e de ie:ire ale unui sistem informatic de birou sunt?
J +mprimantaA
J lotter9ulA
19
J +nterfaa de ieire telecopiatorA
J +mprimanta pentru microfilm i interfaa saA
J +nterfaa %ideoA
J +nterfaa audio.
'eri<erice6e de intrareie:ire înt;lnite în confiuraia unui sistem birotic sunt= în principal= urmtoarele?
J Berminalul informatic= compus din monitor alb9neru sau color i tastatura alfanumericA
J >nitile diitale de disc manetic (discuri fi:e i discuri fle:ibile)A
J >nitile audio9analoice de band manetic i interfaa acestoraA
J >niti %ideo9analoice de band manetic i interfaa lor.
cD Echi8a5ent6 8entr co5nicaii include totalitatea dispo'iti%elor te0nice de conectare= de codificare= decodificare= de transmitere i de recepie local sau la distan a informaiei utili'ate în acti%itatea de birou.
"tructura i funcionalitatea acestuia depinde de mai muli factori? ec0ipamentul informatic de birou utili'at= natura informaiei prelucrate= tipul de comunicaii practicate (locale sau la distan)= natura reelelor de telecomunicaii utili'ate.
Ec0ipamentele folosite în telecomunicaii %or fi tratate pe lar în capitolul urmtor.
2) +ndiferent de radul de comple:itate a confiuraiei fi'ice a unui sistem birotic= acesta nu poate funciona fr e:istena subsistemului de prorame care constituie co58onenta 6oic (soft) a sistemului birotic.
"oft9ul repre'int ansamblul proramelor care asiur funcionarea calculatorului sau a unor aplicaii informatice. /cesta este compus din?
/. "oft de ba' (sistem de operare)
$. "oft de aplicaii
A. Siste56 de o8erare repre'int totalitatea proramelor de control care asiur accesul optim la resursele 0ard i soft ale unui calculator sau ale unui rup de calculatoare.
"istemul de operare în raport cu numrul de utili'atori i cu numrul de prorame pe care le poate e:ecuta la un moment dat se poate împri în mai multe cateorii?
1. onoutili'ator i monotas8in (<7"= "9<7"). ermite rularea aplicaiilor una dup altaA fiecare utili'ator folosete resursele în mod serial.
2. onoutili'ator i multitas8in (indoQs 3:). /dmite rularea aplicaiilor pentru un sinur utili'ator în paralel.
20
 
3. ultiutili'ator i multitas8in (indoQs 5= D= >ni:). /plicaiile mai multor utili'atori folosesc în comun sau separat resursele aflate în diferite puncte ale unei reele de calcul.
4. "isteme de operare pentru reea (o%ellTetQare). ermite accesul utili'atorilor de la mai multe calculatoare (terminale)= la fiiere comune sau indi%iduale.
$. So<t6 de a86icaii este un proram destinat re'ol%rii unor anumite probleme. Ri acesta se  împarte în mai multe cateorii?
1. "oft9ul speciali'at este un produs la c0eie-= speciali'at în re'ol%area anumitor sarcini pentru clientul care l9a comandat. Este mai costisitor fiind reali'at de obicei ca un unicat= dar pre'int a%anta@ul c este prote@at împotri%a pirateriei= el put;ndu9se folosi doar cu ec0ipamentul respecti%.
2. "oft semienerali'at pac0ete de prorame reali'ate de firme speciali'ate care au o arie de cuprindere mare din punct de %edere al utili'atorului. 6n &om;nia e:ist o banc naional de prorame pe l;n +nstitutul de Cercetare în +nformatic unde sunt stocate pac0ete de prorame din aceast cateorie. >tili'area acestui tip de prorame este mai ieftin i reduce considerabil durata de proiectareTimplementare a noilor sisteme de birou. Ele asiur  în acelai timp compatibilitatea diferiilor utili'atori= ceea ce fa%ori'ea' prelucrarea unor date folosite de mai multe firme.
3. "oftul enerali'at proramele din aceast cateorie pot fi folosite de orice utili'ator fr nici o adaptare. >tili'atorul solicit proramul de la firmele speciali'ate în funcie de tipul calculatorului= de capacitatea sa de memorie= de datele ce trebuie prelucrate. Bendina în reali'area acestor prorame este de automati'are a foarte multor funcii= în condiiile în care utili'atorul nu este un specialist în informatic.
 "oft9ul enerali'at pentru birotic este format din urmtoarele rupe mari de prorame?
J rocesoare de te:t i de imaine fi:= tip document? 7&<= 7&<"B/&= 7&<E&FECB= EB>&/ >$L+"SE&= /ME/PE&= EN&E"" >$L+"SE&.
J rocesoare pentru desen i pentru repre'entri rafice? C7&EL<&/= S/&/&< M&/S+C".
J rocesoare de tabele? L7B>" 19293= ENCEL= O>/BB&7.
J rorame de estiune a ba'elor de date? /CCE""= /&7/CS
J rocesoare interate? 7&P"= F&/E7&P= 7E /CCE""= "US7U.
J rocesoare pentru comunicaii i pentru reele de date.
>nul dintre cele mai utili'are pac0ete de prorame în acti%itatea de birou este icroso<t !<<ice. ac0etul cuprinde o suit de prorame de aplicaii produse de compania icrosoft= în care sunt incluse proramele? ord= E:cel= oQeroint= /ccess.
ord este un procesor de te:te care permite crearea i estionarea fiierelor de tip te:t precum i sc0imbul de date cu alte prorame.
Funciile reali'ate de acesta sunt?
9 crearea de fiiereA
 
9 formatarea documentului (formatarea caracterelor i a pararafelor)A
9 crearea de tabeleA
9 corectarea automat le:ical i ramaticalA
9 tiprirea la imprimant a documentelor.
E;ce6 este un proram de calcul tabelar. Funciile reali'ate sunt?
9 crearea fiierelor tip foaie de calcul tabelarA
9 formatarea foii de calculA
9 copierea= mutare= tererea datelorA
9 crearea de serii numerice i calendaristiceA
9 calcule pe ba'a unor funciiA
9 inserarea raficelor pe ba'a datelor din tabeleA
9 crearea unor ba'e de date simpleA
9 tiprirea la imprimant a foilor de calcul.
Access este un proram de estiune a ba'elor de date care permite?
9 crearea fiierelor tip ba' de date (definirea c;mpurilor= introducerea datelor)A
9 modificarea informaiilor din ba'a de dateA
9 aduarea sau tererea unor c;mpuriA
9 sortarea ba'ei de date dup di%erse criteriiA
9 interoarea ba'ei de dateA
9 crearea de formulareA
9 tiprirea rapoartelor.
'oer'oint este un proram de rafic= de pre'entare atracti% i con%intoare a unor date i informaii.
3D Siste56 de in<or5aii al sistemului birotic ofer obiectul supus prelucrrii (elemente de
22
 
intrare) în acti%itatea de birou asistat de calculator i în acelai timp conine multitudinea de re'ultate intermediare precum i re'ultatele finale ale acti%itii de birou (elemente de ieire).
In<or5aii6e de intrare pot pro%eni din mai multe surse? direct din realitate= introduse prin tastare (date= te:te)= scanare (documente= fa:uri)= înreistrare audio (microfon) sau %ideo (camera de luat %ederi)?
J reluate din reelele de date i de comunicaii= locale sau la distan (date= te:te= documente= sunet i imaine).
J &e'ultate intermediare ale unor prelucrri anterioare sau în curs de desfurare.
J emoria e:tern i ar0i%a electronic sau pe microfilm a sistemului birotic.
In<or5aii6e de ie:ire ale sistemului birotic au mai multe destinaii?
J Consultare on9line= prin afiare imediat la terminal (date= rafice= te:te= documente)= desenare la plotter (desene= sc0ie= planuri)= redare audio (spea8er)= redare %ideo (monitor= ecran).
J Bransmitere= local sau la distan= prin sistemele de comunicaii locale i prin telecomunicaii de date= de te:te= de sunet i de imaine.
J strare temporar în memoria intern sau e:tern în %ederea unor prelucrri imediate.
J strare pe termen mediu în memoria e:tern (disc manetic) pentru consultri ulterioare.
J strare pe termen îndelunat= prin ar0i%are pe suport manetic (disc fle:ibil) sau rafic (microfilm).
<in cele de mai sus se poate conclu'iona c funcionarea unui sistem informatic de birou este posibil numai prin funcionarea sincron i intercorelat a celor trei subsisteme ale acestuia? ec0ipamentele= proramele i informaiile.
G1H /. /K= op. cit.= p. 1.
G2H Ibidem= p. 23.
 
1.1.1. "e<inirea co5nicaiei
Comunicarea dintre manaer i subordonai repre'int elementul dinami'ator al proceselor manaeriale i în acelai timp condiie a unui climat orani'aional i moti%aional adec%at reali'rii obiecti%elor orani'aiei.
23
 
Co5nicarea este un proces de transmitere a informaiilor= sub forma mesa@elor simbolice= între dou sau mai multe persoane= unele cu statut de emitor= altele cu statut de receptor= prin intermediul unor canale specificeG1H.
&olul deosebit al comunicrii în asiurarea funcionalitii i eficacitii acti%itilor este enerat=  în special= de acti%itatea manaerial. Este unanim aprecierea potri%it creia un manaer afectea' apro:imati% D*I din timpul su pentru a comunica.
Ro6ri6e 5anaer6i în cadrul firmei sunt?
1. un rol interpersonal (simbol= lider= aent de letur)A
2. un rol informaional (obser%ator acti%= difu'or= purttor de cu%;nt)A
3. un rol deci'ional (întreprin'tor= reulator= repartitor de resurse= neociator).
1.1.2. 'rinci8a6e6e re8re4entri a6e 8roces6i co5nicrii
1.1.3. Co58onente6e 8roces6i de co5nicare
E5itor6  persoana care iniia' comunicaia (manaer sau e:ecutant).
esa?6 forma fi'ic a informaiei transmis de emitor spre receptor.
Cana66 calea de transmitere a informaiei= str;ns leat de mesa@.
Rece8tor6  persoana sau rupul de persoane beneficiare a mesa@ului informaional (e:ecutant sau manaer).
1.1.#. Ti8o6oia co5nicaii6or=2>
arietatea comunicaiilor înt;lnite în cadrul firmei este @ustificat de e:istena mai multor criterii de clasificare?
aD cana66 de co5nicare
J comunicaii formale
Bipuri de ree6e de co5nicaii?
a) reele descentrali'ate (în cerc- sau în lan-)A
b) reele centrali'ate (în U- sau în stea-).
1.1.*. "e<iciene 5a?ore @n 8roces6 de co5nicare
Cele mai semnificati%e ariere co5nicaiona6e se refer la?
aD ariera de 6i5a?9 de e;8ri5are
J folosirea necorespun'toare a unor elemente ale procesului de comunicare (tonul folosit= esturi= e:presia feei= po'iia corpului etc.)A
J incapacitatea emitorului de a9i stp;ni emoiile în transmiterea mesa@ului informaionalA
J aceleai cu%inte au sensuri diferite pentru anumite persoane.
D ariere de rece8ie
J tendina de a au'i numai ceea ce ne9am obinuit s au'imA
J inorarea informaiilor care sunt în de'acord cu ceea ce cunoatemA
25
 
J e%aluarea subiecti% de ctre receptor a sursei obiecti%e (emitorul) de transmitere a mesa@uluiA
J recepionarea= în moduri diferite= de ctre diferite persoane din cadrul firmei= a aceluiai mesa@.
cD ariere conte;ta6e
J perceperea diferit a mesa@elor funcie de presiunile e:ercitate de mediu asupra receptorului ('omot= climatul orani'aional etc.).
dD ariere 5i;te
J discernerea insuficient a mesa@elor rele%ante transmise sau primite de cele cu semnificaie redus sau nul.
/ceste bariere declanea' o serie de deficiene în sistemul de comunicaii?
J filtra@ul
J distorsiunea
J supraîncrcarea canalelor de comunicare cu informaii inutile
1.1.,. oda6iti de a586i<icare a e<icacitii co5nicaii6or
aD 5oti7area adec7at a co5nicrii prin?
J determinarea cu e:actitate a scopului fiecrei comunicaiiA
J clasificarea ideilor înainte de debutul procesului de comunicareA
J stabilirea oportunitii comunicaiilor= a celui mai prielnic moment pentru efectuarea acestora.
D asirarea nei co5nicri c6are9 concise în sensul?
J cunoaterii detaliate a simbolurilor utili'ate în codificarea mesa@elor informaionaleA
J utili'rii unui limba@ simplu i direct= fr prea multe detalii care pot diminua curio'itatea i interesul receptoruluiA
J folosirii= cu prioritate= a comunicaiilor directe= reduc;ndu9se la minimum distorsiuneaA
J asiurrii unui ni%el corespun'tor de redundan în ceea ce pri%ete transmiterea mesa@elor comple:e= complicate i de mare importan= în sensul repetrii acestor mesa@e în moduri diferite i folosirea unor canale diferite.
cD 8er<ecionarea 5anaeri6or= îndeosebi în ceea ce pri%ete comunicaiile i mecanismele de transmitere i de receptare a acestora în interiorul firmei= cadrul i climatul orani'aional .a.
dD 8er<ecionarea ca8acitii de e;8ri5are :i de asc6tare= îndeosebi la manaeri= corelarea orani'rii formale cu orani'area informal.
26
 
eD 8ro5o7area c 8redi6ecie a nor sti6ri 8artici8ati7e de 5anae5ent ce reclam folosirea pe scar lar a edinei i delerii= concomitent cu o puternic descentrali'are a procesului deci'ional.
<D 8er<ecionarea strctrii orani4atorice= at;t în ceea ce pri%ete fle:ibili'area= c;t i în ceea ce pri%ete aplati'area sa.
G1H 7. +C7LE"C> i +. erboncu= op. cit.= p. 4!4.
G2H Ibidem= p. 4!#.
#.2 Te6eco5ncaii6e
Belecomunicaiile repre'int partea procesului de comunicare în care mesa@ul este transmis la distan (tele- în limba reac înseamn departe) prin intermediul unor mi@loace specifice.
osibilitatea de comunicare la distan a de%enit o necesitate din cele mai %ec0i timpuriV.
;n la sf;ritul secolului al N+N9lea numrul telefoanelor era de apro:imati% 1.***.*** (în pre'ent sunt peste #**.***.***). 6ntre anii 1D3*91D5* munca administrati% i cea în birouri cunoate o cretere rapid. robabil aceast cretere a fost influenat i de utili'area mainilor de scris i a telefoanelor.
Cert este c în pre'ent telefonul a de%enit un instrument indispensabil care a impus crearea unei  întrei reele de comunicaii. /ceast reea este folosit ast'i pentru transmisiile prin tele:= prin fa: sau mai recent prin intermediul calculatorului.
Botui acest ec0ipament clasic nu este lipsit de probleme. Locuitorii britanici se pl;n c este necesar o sptm;n pentru instalarea unui nou post telefonic. 6n &om;nia o astfel de cerere este posibil s atepte 495 ani. 6n +ndia e:ist peste 5***** de cereri nesatisfcute. 6n +ran este necesar formarea de 394 ori a unui numr de telefon pentru a se stabili o letur. 6n pri%ina numrului posturilor telefonice e:ist mari diferene între rile lumii. /stfel eQ Uor89ul are mai multe posturi telefonice dec;t întreaa /fric. La fiecare 1*** de locuitori "uedia are ** de posturi telefonice= în timp ce ortualia are 2**= iar +ndia doar 5.
1.2.1. Echi8a5ente <o6osite @n te6eco5nicaii
TELEF!NUL este cel mai important mod de comunicaie în afaceri. Este direct= personal i rapid.
Faci6iti a6e te6e<oniei 5oderne
J memorarea numerelor pentru cele mai utili'ate numereA
J reformarea ultimului numr se memorea' ultimul numr format i se formea' la cerereA
J butonul secret se întrerupe sonorul în timpul con%orbirii cu cine%a din camerA
J afiarea numrului format se indic actualul numr formatA
J memorarea i înreistrarea mai multor numere de telefonA
27
J posibilitatea formrii numrului fr a ridica receptorulA acesta se ridic numai c;nd rspunde interlocutorul solicitatA
J difu'or telefonul conine un difu'or care ofer posibilitatea efecturii unei con%orbiri c0iar dac m;inile sunt ocupate.
Ser7icii oferite de telefonia modern?
1. "er%icii de uren? "al%area= ompierii= oliia= "al%amontul etc.A
2. "er%icii alarmA
3. "er%icii de informaii despre? starea %remii= ora e:act= spectacole= e%enimente sporti%e etc.A
4. "er%iciul telefonic cu ta: in%ersA
5. "er%iciul telefonic de conferine i de %ideoconferineA
!. "er%iciul de securitate. une la dispo'iia abonailor sen'ori de securitate care detectea' e%entualii intrui= incendii= tierea liniilor telefonice i alte disfuncionaliti.
>n alt dispo'iti% utili'at destul de frec%ent este root6 te6e<onic. &oboii sunt dispo'iti%e electronice ce primesc telefoanele= transmit un mesa@ interlocutorului moti%;nd imposibilitatea abonatului de a rspunde la telefon i îl in%it s lase un mesa@ înreistrat dup semnal.
Te6e<onia diita6 GInterated SHste5 "iita6 NetorD se refer la procesul de transformare a reelelor analoice în diitale= adic informaia circul prin cabluri= sub forma trenurilor de bii.
Ca aplicaii caracteristice ale +"< putem aminti? %ideoconferina= %ideote:9ul i clasicul telete:. ideoconferina este o teleconferin în care interlocutorii folosesc %ideofoanele.
A7anta?e oferite de +"<?
J costuri reduse de instalare i de e:ploatare= de întreinereA
J e:istena unor sisteme de autotestareA
J folosirea telefonului prin intermediul calculatoruluiA
J posibilitatea introducerii unui sistem modern de ta:are.
"is8o4iti76 8ortai6 de a7erti4are GRadio 'aerD are forma unui mic portmoneu= care se poate purta de ctre abonat. /tunci c;nd acesta este cutat= este a%erti'at printr9un semnal. e ecranul dispo'iti%ului apare mesa@ul. 7 dat cu apariia telefoniei mobile interesul pentru paere  a sc'ut.
TELEJ6
Este una dintre mainile folosite pentru transmiterea te:telor. Folosete pentru înreistrarea informaiilor o band perforat. Fiecare liter sau cifr corespunde unei perforaii anume= astfel  înc;t banda citit (în ca'ul în care se cunoate limba@ul) poate fi recunoscut i fr decodificatoare (citirea se face de ctre un operator tele:).
28
 
6n pre'ent este un ec0ipament de transmisie rudimentar= sinurul lui a%anta@ fiind c se poate comunica simultan indiferent de condiiile atmosferice.
FAJ6 G<acsi5i69 te6e<a;9 te6era<ie <acsi5i6D
Este un dispo'iti% folosit pentru transmisia te:telor i a imainilor.
7perea' prin scanarea limii unei foi de 0;rtie= detect;nd unde 0;rtia este alb i unde este marcat= mut;nd 0;rtia mai @os i rescan;nd. &e'ultatele acestei scanri sunt transmise apoi prin liniile telefonice. La destinaie informaia este tiprit pe o coal de 0;rtie= d;nd natere unei copii a coninutului oriinalului. /stfel= orice persoan poate obine o copie a semnelor de pe oriinal= indiferent de tipul acestora? litere= numere= desene= orice.
E%oluia te0nic a acestor aparate este e:trem de rapid. rimele dou tipuri (M1 i M2)= create  în urm cu doar c;i%a ani= sunt desuete. Locul lor a fost luat de aparate mai sofisticate din rupa M3.
ainile din fiecare eneraie pot comunica între ele. ite'a mainilor crete odat cu rupele. /stfel= fa:9urile din prima rup au ne%oie de ! minute pentru a transmite o pain de tip /4. / doua rup are ne%oie de 3 minute. Fa:9urile din a treia rup transmit numai semnale analoice= de aceea au ne%oie de apro:imati% 5 secunde. Fa:9urile din rupa M4 sunt în  întreime diitale= transmi;nd documente prin reelele telefonice diitale. >nele din ele dispun de faciliti de transmitere a informaiei= de %ideote:t= de %ideofon= de telefotorafie= de teletratarea te:telor i raficii.
a@oritatea fa:9urilor aflate în funciune sunt din rupa M3. Mama modelelor este foarte lar. ot transmite o copie la fiecare sau 15 secunde. &e'oluia pe ori'ontal este de D puncteTmm= iar cea %ertical de minimum 4 liniiTmm= ca' în care fotorafiile pot fi transmise cu o calitate deosebit? p;n la 1! nuane de ri i adesea 32 pe cele mai mari fa:9uri.
emoria permite stocarea înreistrrii unui document= transmisia fc;ndu9se mai t;r'iu (noaptea tarifele sunt mai reduse).
/numite aparate sunt dotate cu sistem de multidifu'are= acelai document fiind transmis ctre mai muli destinatari proramai la ore diferite.
C!'IAT!RUL
/lturi de telefon i de fa:= copiatorul este unul dintre cele mai utili'ate ec0ipamente în munca de birou. <ei nu este un ec0ipament specific de telecomunicaii= copiatorul particip indirect la procesul de comunicare= prin multiplicarea documentelor care au ca suport 0;rtia sau foile transparente.
/cest ec0ipament are la ba' principiul laserului (Li0t /mplification bW "timulated Emission of &adiation /mplificarea Luminii prin Emisie "timulat a &adiaiei).
+mainea documentului oriinal este parcurs linie cu linie de o ra' laser. Lumina reflectat de la imaine cade pe un tambur sen'iti% care se rotete cu o %ite' corespun'toare în @urul a:ului su. Bamburul= acoperit cu un material fotosensibil (seleniu)= se electri'ea' static i atrae particule fine de dispersie sau de suspensie ale tonerului (tonerul e:ist at;t sub form de pulbere c;t i lic0id). Bonerul astfel atras este depus pe 0;rtie.
Copiatoarele actuale e:ist în numeroase confiuraii= put;nd fi rupate în patru cateorii? 
1. odele mici= care pot produce sub 1*** de copiiTlunA
2. Copiatoare de %olum mediu (1***93*** de copiiTlun)A
29
 
3. Copiatoare de %olum înalt (de la 3****91***** de copiiTlun)A
4. Copiatoare iant (peste 1***** de copiiTlun).
Factori ce treie a7i @n 7edere 6a c58rarea ni co8iator
J umr de copii pe lunA
J reul pe copie. "e obine adun;nd costul tuturor consumabilelor (toner= de%eloper= 0;rtie= cilindru= rata de amorti'are a copiatorului etc.) i împrind la numrul de copii efectuate cu acestea. Cu c;t copiatorul este mai performant= cu at;t costul pe copie este mai mic.
J umrul de copiiTminutA
J "istemul de alimentare cu 0;rtie (automat sau nu)A
J Faciliti de micorareTmrireA
J Calitatea copiilor din punct de %edere al contrastului= cureniei 0;rtiei i formei caracterelor. +deal este ca documentul s fie imposibil de deosebit de copieA
J Copierea automat pe ambele fee ale 0;rtieiA
J osibilitatea de a copia în dou sau în mai multe culoriA
J /limentarea automat cu documente= ca' în care copiatorul %a selecta i po'iiona documentul pe ecran= îl %a scoate afar i %a lua urmtorul document automatA
J "electarea automat a dimensiunii 0;rtiei= care %a face copiatorul s alimente'e 0;rtie din ta%a care se potri%ete dimensiunii documentuluiA
J osibilitatea de a relua copierea de la numrul de copii la care 0;rtia s9a blocat în copiator.
1.2.2. Ser7icii 5oderne de te6eco5nicaii
)I"E!TEJ
ideote:9ul repre'int un rup de ser%icii care pune la dispo'iia utili'atorilor informaii pe calculator. /ceste informaii sunt pre'entate pe monitoare sau pe ecrane B la domiciliu. <ou e:emple cunoscute de %ideote: sunt? telete:t9ul i %ieQdata.
TELEC!NFERINE
&epre'int un rup de ser%icii care permit inerea reuniunilor fr a mai fi necesar deplasarea participanilor= ci doar pre'ena lor în faa unui telefon sau într9un studio.
Ti8ri de te6econ<erine
aD adiocon<erina  permite comunicarea într9o edin prin intermediul sistemului telefonicA
D 7ideocon<erina
 
Fiecare dintre calculatoarele participanilor preia imainea i sunetul prin intermediul unei camere de luat %ederi i a unui microfon. 7dat prelucrate= aceste semnale sunt compactate pe ba'a unor aloritmi compleci i apoi trimise pe liniile telefonice ctre ceilali participani la %ideoconferin= unde are loc procesul de decodificare i de afiare pe ecran.
unctul slab al unui astfel de sistem este suportul utili'at pentru transferul datelor între calculatoare= i anume linia telefonic. <e %ite'a acesteia depinde calitatea pe care o %or a%ea imainile i sunetul.
6n cele din urm s9a apelat la ser%iciile liniilor telefonice diitale (+nterated "er%ices <iital etQor8 +"<)= întruc;t permit %ite'e de transmisie de patru ori mai mari dec;t liniile obinuite i elimin para'iii i sunetul de fond.
cD te6econ<erina 8e co58ter. ermite comunicarea prin intermediul potei electronice= c0iar dac nu toi participanii utili'ea' calculatoarele în acelai timp. articipanii pot trimite mesa@e altor participani în orice moment i pot recepiona orice parte din de'baterile edinei.
V /stfel= arabii deineau în sec. +++ printre structurile de conducere ale statului un minister- al comunicaiilor. <e asemenea dispuneau de o linie de turnuri9semafor- pe o lunime de 5*** de 8m.= între aroc i $adad i de un ser%iciu de porumbei cltori. 7 mie de ani mai t;r'iu flota de lup a britanicilor a folosit un sistem de steauri semnali'atoare în btlia din 1D*5 de la Brafalar. 6n 1D#D= doar la c;te%a decenii de la btlia de Brafalar= s9a stabilit primul contact telefonic comercial. /stfel= dou in%enii ale secolului al N+N9lea (tastatura i telefonul) au pus ba'ele industriei telecomunicaiilor moderne.
#.3. Ree6e de ca6c6atoare
7 reea de calculatoare repre'int un rup de calculatoare (omoene sau eteroene) care comunic între ele prin intermediul unor faciliti 0ard i soft.
7 definiie mai riuroas ar putea fi? un rup de calculatoare (de orice tip) i de periferice care parta@ea' (folosesc în comun) resursele.
Bendina actual în utili'area calculatoarelor este cuplarea acestora în reea. /cest lucru ofer multiple a%anta@e?
J proramele pot fi pstrate într9o sinur copie (pe ser%er) i pot fi folosite de oricare dintre utili'atorii reeleiA
J ba'ele de date pot fi e:ploatate de mai muli utili'atori simultanA
J resursele 0ard (în special imprimantele) pot fi utili'ate simultan de mai muli utili'atoriA
J posibiliti de comunicare i de sc0imb de informaii între utili'atori.
rincipalele componente ale unei reele sunt? ser%er9ul (un calculator mai puternic care estionea' acti%itatea întreului sistem) i staiile de lucru (Qor89station).
/lte ec0ipamente specifice reelelor sunt?
9 bride (punte) face letura între dou sau mai multe reele
9 ateQaW (poart) lea calculatoare de tipuri diferite
31
9 transcei%er conectea' dou reele prin radio
#.3.1. Ti8ri de ree6e
A. "8 aria eora<ic
1D LAN GLoca6 Area NetorD – arie eora<ic restrKns
Ser7icii  9 parta@area resurselor ser%erului
  9 parta@area perifericelor din sistem
  9 comunicare i interaciune între utili'atori
  9 posibilitatea de conectare cu alte reele
2D AN Gide Area NetorD – 6ar rs8Kndire eora<ic
J permit transmiterea datelor la distan prin intermediul liniilor telefonice
J sunt folosite pentru ser%icii de comunicare
J conectarea unor sisteme de diferite tipuri (mainframe= minicalculatoare).
3D '"N G'6ic "ata NetorD – rs8Kndite 6a ni7e6 5ondia6
J folosite pentru consultarea marilor ba'e de date ale lumii
Cele mai rsp;ndite reele de acest tip sunt? BELEB= ++BEL.
B. "8 to8o6oie Gpentru reelele de tip L/)
1. RIN$ Gine6D – presupune conectarea calculatoarelor pe un canal circular. Controlul reelei este deinut pe r;nd de fiecare dintre noduri într9un inter%al de timp bine determinat.
/%anta@e?
J toate nodurile sunt eale
J inter%alul de timp în care %a fi transmis un mesa@ poate fi estimat
J necesarul de cablu e acceptabil
<e'a%anta@e?
J defectarea unui nod duce la blocarea întreii reele
2D BUS G5aistra6D – presupune un cablu liniar la care sunt conectate toate nodurile reelei.
/%anta@e?
32
J %ite' de lucru mai mare
J interconectare simpl
<e'a%anta@e?
J timpul de transmitere a unui mesa@ dintr9un nod în altul nu poate fi determinat
3. STAR GsteaD – presupune un nod pri%ileiat în reea (cu rol de ser%er) la care sunt conectate toate celelalte. 
/%anta@e?
J %ite'a de transmitere ridicat
J posibilitate de rulare a aplicaiilor în timp real (timpul poate fi estimat)
J costul cablului de conectare este sc'ut
<e'a%anta@e?
J defectarea ser%erului face imposibil utili'area reelei
J cantitate de cablu necesar mai mare dec;t la celelalte tipuri
J interconectarea este mai complicat
ot e:ista i combinaii? "B/&9$>"
  "B/&9&+M
#.3.2. INTERNETUL
+nternet9ul nu este o reea de calculatoare cum de multe ori se spune reit= ci este o reea de ree6e. Este o colecie mondial de tot felul de calculatoare i de reele de calculatoare leate  între ele.
6n anii !*= +nternet9ul a fost iniial un e:periment al <epartamentului /prrii al "tatelor >nite= care urmrea s9i a@ute pe oamenii de tiin i pe cercettorii rsp;ndii pe suprafee mari s lucre'e împreun= folosindu9se cu toii de puinele i de costisitoarele calculatoare i de fiierele acestora. /cest obiecti% a necesitat crearea unui rup de reele interconectate care s funcione'e ca o unitate coordonat.
&'boiul rece a st;rnit interesul pentru o reea care s re'iste unui atac aerian. <ac o parte a reelei ar fi fost distrus= datele i informaiile ar fi continuat s circule spre destinaie cu a@utorul prilor componente care au supra%ieuit. /stfel= în +nternet responsabilitatea diri@rii mesa@elor a fost distribuit în toat reeaua= nefiind centrali'at într9un sinur loc.
+mpactul +nternet9ului asupra %ieii noastre este mai mare dec;t influena pe care a a%ut9o &e%oluia industrial în sc0imbarea societii secolului N+++. /ceasta este conclu'ia la care a a@uns un studiu efectuat de prestiiosul Centru de Cercetri SenleW din area $ritanie= studiu finanat de corporaia american C+"C7 "U"BE= liderul mondial în construcia reelelor pentru
33
 
+nternet. &aportul Impactul Internet&ului 'n Europa rele% sc0imbrile radicale produse în modul nostru de a tri= de a munci= de a în%a i de a ne petrece timpul liberV.
rincipalele ser%icii i resurse pe care le ofer +nternet9ul sunt?
'o:ta e6ectronic
7 resurs obinuit oferit de +nternet este un sistem internaional prin care se poate trimite i primi pota electronic= cunoscut sub numele de e5ai6. <e fapt= pota electronic repre'int o mare parte a traficului de pe +nternet i pentru muli este sinura resurs pe care o utili'ea'.
$r8ri6e de discii
>n alt ser%iciu bine cunoscut poart numele de >se et. /cesta ofer accesul la neQsroup pentru discuii în rup a:ate pe un anumit subiect.
7 %ariant a acestui ser%iciu este sistemul de a%i'ier electronic ($$"). "istemele $$" sunt asemntoare >se et9ului= cu e:cepia faptului c toate fiierele sunt locali'ate pe un sinur calculator care de obicei este întreinut de o persoan sau de un rup.
'arta?area <i:iere6or Gtrans<er6 de <i:iereD
/cest ser%iciu permite transferul fiierelor de date de la un calculator la altul. 6n felul acesta se pot prelua de pe diferite calculatoare prorame i orice tip de document electronic.
entru a utili'a acest ser%iciu este necesar un proram FB (File Bransfer rotocol) cu a@utorul cruia utili'atorul se poate conecta la un ser%er FB aflat la distan. "er%erul este identificat printr9o adres +nternet. /ccesul la un astfel de ser%er este permis= de reul= utili'atorilor  înreistrai care au drept de acces.
or6d ide e GD
/ceast component a +nternet9ului numit mai simplu eb permite utili'atorilor s foloseasc o idee demodat cea a notelor de subsol într9un mod cu totul nou. C;nd un autor al unui articol de re%ist sau al unei cri introduce o not de subsol= cititorul e:aminea' subsolul painii i probabil este îndrumat spre o alt pain sau spre alt carte. eb9ul poate face în esen acelai lucru= folosind o te0nic ce %a sublinia sau e%idenia un cu%;nt= o e:presie sau o imaine din document. Cu%;ntul sau e:presia e%ideniat arat utili'atorului c e:ist un alt document asociat primului. /cest document poate fi accesat i afiat imediat pe ecran. <ocumentul de acest tip poart numele de hH8erte;t.
  <e asemenea eb9ul face posibil i stocarea i resirea sau redarea fotorafiilor= a imainilor fi:e i a celor animate i a sec%enelor %ideo i audio. >tili';nd un astfel de instrument clienii pot s %ad rapid i uor informaiile i imainile rafice stocate= probabil= pe calculatoare aflate la mii de 8m distan. >tili'area unui broQser eb seamn foarte mult cu o cltorie ade%rat= numai c aceasta se face mult mai uor. /cest tip de cltorie poart numele de na%iare- pe +nternet.
"ocietile comerciale i alte orani'aii au început s foloseasc eb9ul ca mi@loc de publicitate pentru produsele sau pentru ser%iciile lor. Ei creea' o pain eb= un fel de %itrin electronic. 7dat ce adresa painii eb este cunoscut= posibilii clieni pot afla informaii despre firma respecti%.
Chat6 Gdiscii 8rin InternetD
34
 
/cest ser%iciu permite unui rup de persoane s9i transmit mesa@e într9un timp foarte scurt. <ei este utili'at de diferite cateorii de %;rst= el este foarte popular în r;ndul tinerilor. 7dat conectat= utili'atorul este pus în letur cu o mulime de ali utili'atori din toat lumea.
/a9numitele spaii de discuii permit ruparea acestora pe anumite teme cum ar fi science9 fiction= film sau sport. Boate mesa@ele tastate într9un astfel de spaiu apar aproape simultan pe ecranele calculatoarelor tuturor participanilor la discuii. /ceste spaii sunt acti%e în eneral 24 de ore pe 'i.
<e la in%entarea sa în 1D*= numrul reelelor a crescut (dup unele estimri în pre'ent sunt peste 3****)= numrul utili'atorilor a crescut spectaculos an de an= astfel c la sf;ritul anului 1 acesta %a a@une la 4** de milioane. Este dificil de fcut o prono'= dar se pare c= în 1* ani= numrul utili'atorilor se %a dubla. Cert este un sinur lucru? firmele de ec0ipamente pentru +nternet %;nd ast'i mai multe consumabile dec;t cele de ec0ipament pentru +B (te0noloia informaiei). ai mult dec;t at;t= raportul Centrului de Cercetri SenleW a anali'at i implicaiile sociale. Conclu'ia? cei care au acces la +nternet la locul de munc sunt mult mai bine informai= mai producti%i= îns din cau'a abundenei de date de procesat= numrul orelor de lucru este în cretere= proporional cu acumularea oboselii i stresului.
Ce fel de informaii putem locali'a pe +nternetX El ofer o colecie de date care se îmboete  într9un ritm rapid= colecie ce cuprinde subiecte de la medicin la tiin i la te0noloie. El pre'int un material complet din domeniul artelor= precum i materiale de cercetare pentru studeni i materiale referitoare la recreere= la di%ertisment= la sport i c0iar posibiliti de sire a unui loc de munc. rin +nternet putem a%ea acces la almana0uri= la dicionare= la enciclopedii i la 0ri.
V "pre e:emplu= cumprturile în cWberspaiu repre'int un paradis pentru 13I din numrul brbailor care utili'ea' +nternet9ul= datorit faptului c se fac mult mai rapid. /cest moti% con%ine= din pcate= numai 2I din femei s cumpere on9line. 6ns= din totalul utili'atorilor= doar 1I pri%esc +nternetul ca pe un mi@loc de a cumpra di%erse lucruri= pentru c 4!I îl descriu ca pe o surs de informaii= 24I ca pe un mi@loc de a fi în contact cu ceilali oameni i 1*I ca pe o surs de distracie.
. ER'ONOMI LOCULUI DE MUNC ÎN BIROU
 
(.). Necesit%te% or*%ni+,rii er*ono$ice % $uncii -n birou
<e'%oltarea economiei de pia i e:tinderea proprietii pri%ate au fcut ca munca de birou s cunoasc o amploare deosebit. 6n aceste condiii apar cerine noi fa de componentele procesului de munc= fa de om= fa de mi@loacele de munc i fa de întreul sistem om9 main9mediu-. /ceste aspecte ale orani'rii tiinifice a muncii îi sesc re'ol%are prin aplicarea în ser%iciile i birourile firmelor a cercetrilor de eronomie care s asiure adaptarea muncii la om= creterea producti%itii i scderea solicitrilor de efort în munc.
+ntroducerea cercetrilor de eronomie în birouri poate fi susinut prin prisma unor caracteristici proprii muncii din aceste structuri= cum ar fi?
J caracterul muncii= radul sc'ut de dotare te0nic i e:istena unor multiple solicitri de efort fi'ic i psi0ic în muncA
J amplificarea factorilor de stres i de obosealA
35
J %arietatea i comple:itatea operaiilor (în special de ordin intelectual) pe care trebuie s le e:ecute lucrtorii= relaiile cu clienii= rspunderea material i moralA
J folosirea= uneori neraional= a potenialului uman= calitatea i structura acestuia.
unca în birou se pre'int în eneral ca o munc psi0ic ce solicit din partea personalului un efort intelectual deosebit= îns e:ist numeroase acti%iti care necesit un efort fi'ic intens.
<in punct de %edere fi'ic se poate considera c acti%iti precum cele de procesare a corespondenei= introducere a datelor= cutarea i resirea informaiilor sunt rele= solicit;nd  într9un rad ridicat posibilitile fi'ioloice ale personalului= în special cele ale secretarelor.
entru personalul secretariatelor apar alte cau'e care pot determina creterea efortului fi'ic i anume? flu:ul clienilor= radul de alomeraie= cantitatea i %arietatea informaiilor solicitate.
/%;nd în %edere toate aceste solicitri= necesitatea studiilor eronomice este e%ident= deoarece numai prin intermediul acestora se poate reali'a adaptarea muncii la posibilitile umane fireti= fr ameninarea sntii lucrtorilor. rintr9o orani'are corespun'toare a muncii pe ba'a principiilor eronomice= prin mecani'area i prin informati'area unor acti%iti i prin stabilirea corect a numrului i a structurii personalului se poate aciona eficient pentru reducerea efortului fi'ic.
7 alt caracteristic a acti%itii desfurate în birouri i= în acelai timp= un factor de influen a efortului este po'iia de lucru. /ceasta este po'iia e';nd= care uneori nu se modific nici în timpul pau'elor= datorit condiiilor de amena@are a locurilor de munc. /ceast caracteristic se  înt;lnete la toate cateoriile de personal cu o pondere mai mic sau mai mare= dar cu deosebire la cei implicai în procesul de întocmire i de prelucrare a documentelor. 6n acest ca' studiile de eronomie trebuie îndreptate spre orani'area raional a timpului de lucru i spre crearea condiiilor de sc0imbare a po'iiei corpului.
"olicitarea neuropsi0ic în birou este predominant fa de solicitrile de alt natur la principalele cateorii de personal. /ceasta apare în special la cei implicai în acti%iti de cercetare9de'%oltare= financiar contabile= de întocmire i de prelucrare a documentelor i la cei din ser%iciile de relaii cu publicul.
6n cadrul ser%iciilor de relaii cu publicul sau în secretariate e:ist elemente care au o contribuie  însemnat la creterea efortului psi0ic. 6n acest sens se remarc îndeosebi dialoul ce trebuie meninut cu fiecare persoan pentru stabilirea informaiilor dorite. entru a se putea face fa acestor solicitri= studiile de eronomie indic o serie de caliti pe care trebuie s le aib lucrtorii dintr9un astfel de ser%iciu i anume? cunotine temeinice în domeniul solicitat= arta de a %orbi cu oamenii= dinamism= atenie distributi%= spirit de obser%aie= capacitate de deci'ie i iniiati%.
ractica a demonstrat c în ser%iciile de relaii cu publicul e:ist o serie de cau'e care conduc de reul la suprasolicitare. /cestea sunt di%erse i pot fi pro%ocate fie de lucrtori= fie de clieni.
<in prima cateorie face parte radul de oboseal al lucrtorilor ('ilnic plus cea acumulat) cu implicaii asupra modului de comportare fa de clieni= manifestat prin lips de amabilitate i prin ner%o'itate. 6n multe ca'uri efortul lucrtorilor de a a%ea un comportament ci%ili'at poate duce la suprasolicitare.
<ificulti pot crea i clienii prin modul de comportare fa de lucrtorii ser%iciilor= care nu %d în acesta un partener eal care contribuie prin munca sa la satisfacerea cererilor lor= ci o persoan care trebuie în orice condiii s9i ser%easc cu promptitudine i cu amabilitate.
"olicitarea neuropsi0ic a ana@ailor din ser%iciile de relaii cu publicul sau a celor din secretariate mai este influenat i de neritmicitatea flu:ului clienilor= de neadaptarea orarelor de funcionare a acestora la flu:ul clienilor i de e:istena unor lipsuri în orani'area muncii. 6n
36
 
letur cu acest aspect trebuie menionat c orani'area eronomic a muncii trebuie s asiure concordana dintre numrul ana@ailor e:isteni i afluena solicitanilor. /%;nd în %edere c flu:ul acestora este în eneral aleator= structurile respecti%e pot aciona printr9o mai mare fle:ibilitate în stabilirea proramelor de lucru i prin dimensionarea optim a formaiilor de lucrtori= prin folosirea unor rafice de munc. /ceste msuri determin ser%irea ci%ili'at a clienilor i creterea randamentului în munc în condiii de solicitare normal a lucrtorilor.
/li factori care influenea' substanial solicitarea psi0ic sunt factorii de mediu ('omotul= temperatura= umiditatea i lumina)= precum i relaiile dintre membrii colecti%elor de munc.
(.2. Stresul i obose%l% pro#esion%l,
"tresul i oboseala profesional= numite i bolile secolului= sunt cele mai ra%e disfuncionaliti care apar în munca de birou. <in aceast cau' a aprut necesitatea orani'rii eronomice a muncii în birouri.
"tresul repre'int o dimensiune constant a %ieii noastre cotidiene. <ac p;n în 1D factorii stresani ineau mai mult de sistemul politic= de aspectele neati%e ale dictaturii comuniste= în pre'ent societatea de tran'iie aduce pe scena %ieii noi tipuri de situaii stresante cum ar fi ? incertitudinea= sc0imbrile rapide i adesea impre%i'ibile= concurena= oma@ul= necesitatea reorientrii i recalilificrii rapide i= nu în ultimul r;nd= scderea ni%elului de trai.
7amenii= ca indi%i'i i'olai= au rareori posibilitatea de a influena e%enimentele stresante e:terne. Bot ce pot face este s9i însueasc nite strateii adaptati%e care s9i fac mai re'isteni la aresiunile psi0ice i mai eficieni în acti%itatea profesional.
<ac stresul este prea mare fiecare dintre noi poate ceda psi0icA c0iar dac persoana respecti% este una e:trem de ec0ilibrat pot aprea tulburri psi0oloice temporare. +ndi%idul poate tri o stare de disfuncionalitate sau c0iar o cdere psi0ic brusc în urma unei psi0otraume se%ere (accident= incendiu= decesul unui membru apropiat din familie).
&eacia la stres se instalea' treptat atunci c;nd indi%idul este supus un timp îndelunat unor condiii de tensiune psi0ic= mai ales atunci c;nd este atins imainea sa= situaia marital= profesional sau material. <e obicei indi%idul îi re%ine c;nd situaia stresant a fost înlturat= dei uneori pot rm;ne unele sec0ele sau o %ulnerabilitate crescut fa de anumii factori de stresV.
Factorii de mediu repre'int= de asemenea= factori de stres pentru oranismul uman i animal= produc;nd perturbri la ni%elul diferitelor sisteme fi'ioloice. /ceti factori= dintre care amintim? temperatura (prea ridicat sau prea sc'ut)= umiditatea= 'omotul= aenii poluani pot produce traume fi'ice= dar i psi0ice.
E:ist i stresori de natur psi0osocial cum ar fi? situaiile conflictuale= presiunea social prea mare= factori care pun în pericol situaia material sau statutul social al indi%idului= care sunt percepui ca o ameninare pentru indi%id. "tresul nu este influenat numai de situaiile e:terne ci i de %ulnerabilitatea= de tolerana la stres a indi%idului sau de unele trsturi ale personalitii acestuia.
E:ist= de asemenea= situaii de %ia care sunt considerate stresori uni%ersali= ca de e:emplu? r'boiul= detenia= calamitile naturale= accidentele care produc in%aliditate sau bolile incurabile= pierderea unor persoane apropiate. >nele situaii de %ia nu sunt la fel de stresante pentru toat lumea. <e pild= pierderea unui e:amen= de'aprobarea