Pre ţo l unui număr 3 L e i

Anul X I I I B l a j , la 26 Aprilie 1931 Nr. 16

A B O N A M E N T U L : 0» ss 180 Lsi f* jumSîats . . . . 90 Lei ÎB America fie as 2 dolari.

Iese odată la săptămână

Adresa: „UNIREA POPORULUI", B l a j , Jud. Târnava-mică

Director ALEXANDRU LUPEANU-MELIN

ANUNŢURI ŞI RECLAME •o primesc Îs Administraţie f i s »

9lăte3c: an şir mărunt, odată 9 Lot

a doua ?1 a treia oră 4 Le i .

Noua oarmuere In ziua de 18 Aprilie, Ia ora 9 seara, noul

guvern al ţării a făcut jurământul de credinţă In faţa Maiestăţii Sale Regelui. Cu acest prilej Maiestatea Sa a îndreptat noului guvern ur­mătoarea cuvântare:

„uujsa o cr i za , c a r e a durat mai mult ca de obicelu , sunt mulţumit c ă s'a puful f o r m a guvernul acesta cu Domniile Voastre . Unii chiar d a c ă sun­teţi în vre-un partid politic, v'aţl des­cătuşat, prin în t rarea în acest g u v e r n , de a n u m e consideraţiuni , Tn c a r e , des-tegaţi de or ice Interes Tn a fară de cel al binelui ţării, sunt s i g u r că veţi lucra aşa încât s ă corespundeţi aşteptări lor tuturor.

In aceste t impuri gre le este nevoe de muncă şi administraţie cinstită. Nu este novoe d e f o r m u l e prea complicate şl p r e a ingenioase pentru a r ă s p u n d e nevoilor de azi . S e c e r formule s imple şl drepte, c a r i prin muncă şl cinste să fie aplicate f ă r ă şovăire . Sunt s i g u r că ie veţi găs i şi veţi păşi pe ca lea pe care întreaga ţară şi cu Mine aştep­tăm dela D-voastră".

La cuvintele de mai sus, Domnul Pro­fesor Nicolae Iorga, noul ministru preşedinte al ţării, a răspuns precum urmează:

In numele meu şi al colegi lor mei Vă mulţumesc Majestate, pentru bu­nele cuvinte d e întâmpinare .

Vom face tot ce putem ca să r ă ­spundem î n c r e d e r e ! Majesfiţ l i Voastre , fără a fi stăpâniţi d e alte sentimente decât acela d e devotament faţă de S u ­veran şi de nesfârşită iubire faţă d e ţară.

Chemaţi la o situaţie de r ă s p u n -dere, pe c a r e nici unul din noi n'a cerut-o, a s i g u r ă m pe Majestatea Voa­stră că vom căuta s ă nu scr i em Tn istoria ţării un capitol nevrednic de cele mal bune , c a r e l-au precedat.

La vârsta m e a omul nu mai e do­minat de nici o ambiţ ie deşeartă, ci numai de dorinţa de a face bine şi de a ' «prăv i f r u m o s .

Câte puteri a m le voi întrebuinţa 'ară cruţare şi, c â n d e le nu vor a junge , J*1 mai tineri dintre m e m b r i consi­liului îmi vor fi d e s i g u r Tn ajutor.

Astfel s p e r c ă Majestăţii Voastre •»u-I va p ă r e a r ă u d e momentul când * crezut în noi.

Vremuri grele Glasul unui român din America despre stările de acolo

„Nu sunt vremurile sub om, Ci bietul om sub vremuri".

Miron Costin.

întâmplarea a făcut să mă întâlnesc, acum câteva zile, cu un fruntaş comer­ciant, care are un frate în America , dus şi aşezat acolo de mulţi ani, înainte de răsboiu. Vorb im împreună despre nă­cazurile noastre de pe acasă, ne văi­cărim mereu, ba de una, ba de alta, cum i-e treaba românului când se strâng doi-trei împreună şi n'au altceva mai bun de făcut.

La „taifasurile" noastre se mai a-ciuiesc şi alţii, şi se încinge un sfat în toată rânduiala. întoarcem ţara şi pe faţă şi pe dos, de par'că chiar noi am fi... deputaţi. înşirăm toate păcatele lumii, dela Adam şi Eva, şi Ie aruncăm toate 'n capetele conducătorilor!

Ci că ţară mai păcătoasă, mai bi­cisnică, mai ticăloasă ca a noastră nici că mai este alta pe toată faţa pămân­tului! Ş i câte nu sloboade gura omului, mai ales între un pahar-două de vin?

Ne hulim în toată forma, cum ne vine vorba la gură. Blestemăm fruntaşii, înjurăm ţara şi ne facem de ocară nea­mul înaintea străinilor cari se bucură de amărăciunile noas t re . . . Când iată deodată fruntaşul negustor ne tăie scurt vorba.

— Lăsaţi-o mai domol, domnilor, nu vă înfierbântaţi aşa de tare în ocări , că mai sunt şi alţii ca noi! N 'om fi chiar noi cei mai răi de pe toată faţa pământului şi nici aia n'o puteţi zice, că la noi e mai rău ca în toată lumea!

Iată, chiar în America cea vestită, că nu stau lucrurile mai bine ca pe la noi! Ş i pe acolo îi mare sărăcia, că nici nu mai ştie statul ce să mai facă, ce să mai dreagă, ca să scoată ţara din impas.

Uitaţi, am aci o scrisoare dela frate-meu. Să vedeţi ce-mi scr ie el despre stările de pe-acolo şi apoi să vorb i ţ i !

Ş i scoase din buzunar o scr isoare frumos împăturită şi păstrată, cu s love ceteţe, scr i se de o mână isteaţă. începu să ne ci tească tare şi răspicat scr i soarea următoare:

„Dragă frate, Mă întrebi de una-alta de pe aici? Nu ştiu ce să fac şi cum să-ţi scriu ca să-ţi des-vălesc cât mai bine oglinda stărilor de prin ţara Americanului.

... De când m'am rentors din ţară, toate, dar toate câte am în­cercat s'au brodit pe de-a'ndoasele\ Mi-a mers mai mult decât rău, nu numai că am pierdut banii în pro-, prietâţi, dar am pierdut şi banii cari îi aveam în bancă din pricina vremilor năprasnice ce-au dat peste noi. Azi mă lupt cu spatele la pă­rete, o luptă desnădăjduită ca să mai scap ce se mai poate.

„Stochurile" mi-au dat cea din­tâi lovitură. De-aproape doi ani de când m'am reîntors din România m'am luptat ca pe frontul de ras-boi. Că ce se petrece azi în Statele Unite ale Americei? Ce nu s'a mai

petrecut niciodată în istoria acestei ţări. Belşug de produse, potop de mărfuri de tot felul, toate bunătă­ţile de pe faţa pământului şi totuş lumea piere de foame şi de sărăcie.

Ţăranii americani aruncă bu­catele la porci şi la vite, căci n'au nici un preţ. Porumbul (cucuruzul) nici nu l mai strânge nime de pe câmp, iar în oraşe lumea moare de foame.

In California, un stat de pe marginea Oceanului Pacific, unde e tot vară — acest stat se şi numeşte grădina fermecată a Statelor Unite —- fructele, zarzavaturile sunt arun­cate cu miile de vagoane in mare, cu ştirea şi consâmţămdntul guver­nului, numai ca să nu le coboare mai tare preţul...

P a g 2 U N I R E A P O P O R U L U I Nr.

In statele de nord (de miază­noapte) familiile, nu numai ale mun­citorilor, dar chiar clasa de mijloc a negustorilor, a meseriaşilor de tot felul, apoi advocaţii, medicii, ingi­nerii şi alte soiuri de oficianţi rabdă foame din greu din lipsa lucrului şi a banilor. Numai în Statele Unite sunt 12.000,000 (douăsprezece mili­oane) de lucrători fără lucru (şomeri)

încă multe ar mai trebui să-ţi scriu ca să-ţi zugrăvesc îndeajuns starea nenorocită în care ne găsim în ţara dolarului atât de râvnit de cei neştiutori de prin alte ţâri.

Acum mulţămeşte-te cu câte ţi-am scris, iubite frate, şi fii încredinţat, că în România, aşa cum sunt chiar stările de acum, tot e mai bine ca în America de azi. O fi greu şi ne­voi multe şi pe la voi, dar uită-te bine în oglinda ce ţi-am zugrăvit şi judecă şi tu câtă dreptate a avut poetul Creţeanu când a spus în „Cân­tecul străinăţii":

„Fie pânea cât de rea, Tot mai bună 'n ţara mea!"

împăcaţi-vă cu năcazurile de pe-acasă, căci va trece şi valul ăsta de greutăţi şi vor veni şi vremuri mai bune".

Scrisoare s f â r ş i s e . . . Ne-am potol i t ca prin fa rmec în avântul nostru de ocă r i şi am înţeles mai adânc oa ori când altă dată înţelepciunea cuprinsă în vorbele bătrânului c ronicar Miron Costin, ca re spunea înainte cu 300 de ani, că , N u sunt vremile sub om, ci bietul om sub vremuri".

îşi vor fi închipuind oameni i de azi, că sunt atât de iscusiţ i şi de în­văţaţi , că dacă vreau opresc chiar vre­mile în cursul lor ? O fi, a bună seamă, iscusi tă tare şti inţa modernă a oame­ni lor de azi, de-ţi s tă mintea 'n l oc de câ te vezi şi auzi că fac şi desfac învă­ţaţii, dar una ca o sută: Sărăcia şi năcazurile încă nu şi-au găsit leacul in cărţile şi icoanele învăţaţilor] Numai hărnicia omului cuminte, muncitor şi de ispravă face treabă bună şi alungă sărăcia, de acolo unde se sâlăşluise. Vremile sunt gre le pretutindeni, nu numai la noi în ţ a r ă . . . Ş ă ne punem cu toţi i umăr la umăr , în muncă de frăţie şi de ispravă, şi încetul cu încetul stări le de azi se vor în toarce iar în bine. Dacă ne vom lăsa de văi­cărelile de azi, ma i bine va fi şi pentru noi şi pentru ţară.

Intipăriţi-vă adânc în suflete ver­surile înţeleptului poet Oreţianu şi nu le uitaţi nici odată 1

„Fie pânea cât de rea Tot mai bună 'n ţara mea!"

Vorbe de mare şi sfânt adevăr pen­tru toţi Români i !

Io an Pop-Zălcanl.

16

Despre raiu întristarea voastră se va întoarce intru bucurie*.

(Ioan 16, 20).

| Sâ spunem astăzi ceva despre raiu. | Insă, ce vom putea zice noi despre raiu,

când nici chiar sfinţii cei mai luminaţi n'au putut lace să înţelegem bunătăţile ce le păstrează Dumnezeu celor ee-i slujesc cu credinţă? David n'a ştiut zice altceva despre raiu, decât că e bun peste mă­sură, vrednic de dorit: Cât sunt de iubite corturile tale, Doamne ăl puterilor (ps. 8 3 , 1). Dar cel puţin tu, sfinte Paule spune-ne ceva din ce-ai văzut, când ai avut fericirea să fii răpit la ceriu şi să vezi raiul, spune-ne ceva numai, din ceeace ai văzut. Nu pot, zice apostolul, e cu neputinţă să spun ce am văzut. »Desfă­tările raiului sunt cuvinte ascunse, cari nu este slobod omului a Ie grăi* (Cor. II . 12, 14). Aşa sunt de sublime acelea,

| cât nu se pot spune, ci numai gusta se pot. Numai atâta vâ pot spune, zice a-

jj postolul: Ochiul na văzut şi urechea n'a | auzit şi la inima omului nu s'a suit, ceeace

a gătit Dumnezeu celor, ce-l iubesc pe dânsul (I. Cor. 2, 9) .

Acum nu putem cuprinde cu mintea noastră bunurile acelea careşti, fiindcă n'avem nici o idee despre ele, ci numai despre bunurile lumii acesteia. Dac'ar putea vorbi caii şi dac'ar şti, că stăpânui lor din prilejul cununiei sale a pregătit un ospăţ mare, de bună seamă ar crede, că prânzul acela n'ar putea consta din alt­ceva, decât din iân, ovăs, orz bun, de­oarece caii despre alt nufcremânt n'au nici o idee. Tot astfel cugetăm şi noi despre bunurile raiului. E frumos ceriul înstelat în o noapte de vară; e o adevărată plă­cere să fii pe ţărmureie unei mări primă­vara, când marea e liniştită, şi să priveşti în adâncul ei la stâncile îmbrăcate în ver­deaţă, şi Ia peştii, ce sar sprinteni în­coace şi 'ncolo; încântătoare e o grădină împodobită cu tot feliul de pomi şi flori, şi prin mijlocul căreia un izvor cristalin

j trece sburdalnic, în vreme ce păsări dră­gălaşe te 'nalţă şi delectează cu cântecul lor vesel! Iată un raiu, va zice cineva. O ce raiu! Dar nu. Cu totul altcum sunt bunurile ceriului. Oel ce vrea să-şi facă o palidă idee despre raiu, închipuiască-şi că raiul e locuinţa unui Dumnezeu atot­puternic, care vrea să câştige bucurie su­fletelor, pe cari le iubeşte. >Voeşti să ştii, ce se află în raiu?« — întreabă sf. Ber-nard — >nimic nu se află acolo ce să nu voeşti, toate snnt acolo, ce doreşti*.

O Dumnezeule, ce va zioe sufletul, când va întră în această ţară Iericită? Să zicem, c'ar muri un tânăr sau o tânără, cari s'au dedicat cu totul iubirii lui Isus Hristos. Sosind moartea părăsesc lumea aceasta. Sufletul stă înaintea judecăţii. Judecătorul îl îmbrăţişează şi-i spune dulce şi surâzător, că e fericit. Iată vine înge-

I rul său apărător plin de bucurie şi desfă­tare; el îi mulţumeşte pentru ajutorul dat,

iar îngerul îi zice: bine, suflete curat t într'adevăr vesel, tu eşti fericit acum L tru totdeauna; vino şi vezi faţa Domnor\ tău. Şi iată sufletul acele deja sboajj

ne. mai

printre nori şi stele la ceriu. 6 Dom, zeule, ce va zice el, când va întră întâiu în această ţară fericită, şi când » arunca prima privire spre această ceta/ plină de desfătări? îngerii şi sfinţii îi V O r

ieşi în cale şi-1 vor binecuvânta sărbătţ. rindu-1; ce bucurie va simţi, când 11 V O r

întâmpina sfinţii săi apărători şi rudeniile sale, cari au venit deja mai 'nainte | n

ceriu! Ei va voi să cadă în genunchi spre a le da cinstea cuvenită, dar sfinţii aceştia-i vor zice: >Vezi să nu faci lucru! acesta, căci dimpreună cu tine şi cu fraţii tăi si cu cei ce ţin cuvintele cărţii acesiek slujitori suntem. (Apoc. 22, 9).

După aceasta-I vor duce să sărute picioarele Preacuratei Fecioare Măria, a reginei ceriului. Ce simţire caldă va stră­bate sufletul, când va vedea prima dată pe Mama lui Dumnezeu, care i-a dat un ajutor atât de mare, numai ca să fie fe­ricit! Atunci va cunoaşte sufletul toate milele, ce i-le-a dăruit Măria, şi curase va vedea cuprins în braţele ei pline de iubire. Apoi va fi condus sufletul de însuş regele ceriului la Isus, care-1 n primi ca pe o mireasă, şi-i va zice: Vini din Libán mireasă, vino, tu vei fi îttcoro-\ nată. (Cânt. 4, 8 ) . Fii acum veselă mi­reasa mea, au trecut lacrimile, suferinţele şi grijile; primeşie coroana veşnică, ce ţi-am câştigat-o prin sângele meu. După. aceea îl va conduce chiar Isus la părin­tele său dumnezcesc, ca să-i dea binecu­vântare. Acela-1 va îmbrăţişa, îl va bine­cuvânta, şi-i va zice: Intră întru bucurii Demnului tău. (Mat. 25, 21). Şi-1 va face apoi părtaş de fericirea, ce însuş el o gustă.

Meditaţiile Sf. AHouso.

Petrecerea Reuniunii Meseriaşilor din Blaji In ziua a doua de Paşti (13 Aprilie c,)|

a avut loc în sala de gimnastică a liceuluide; băeţi din Blaj, producţia teatrală urmată de: dans a Reuniunii Meseriaşilor şi Comerciali--ţilor români din Blaj de sub conducerea dini profesor Dr. Coriolan Suciu.

Tineretul meseriaş din Blaj a jucat « • succes trei comedii drăguţe şi anume: „DM-Nord la Sud" de Z. Bârsan, Biletul detramvd de Gr. Mărunţeanu şi Ovidiu Şicană, del; Basarabescu.

Merită laudă, pentru jocul lor d-şoareSe Lucreţia Păcurariu, Anuţa Puşcaşiu şi Mari» Bârna", iar dintre tineri dnii: Ioan Moldova», Ioan Voicu, Gheorghe Soporan, Niculiţă Bâr­san, Pompei Pitea, Ioan Baciu şi Octavi»». Voicu.

Dl Augustin Gruiţa, vicepreşedintele w\ niunii e vrednic să primească felicitări PeD',' feliul cum a izbutit să înveţe pe tineri roluri din piese.

După terminarea teatrului, lumea tat* riaşilor, care a luat parte în număr frumos petrecere, şi-a petrecut bine până în zori.

Prin astfel de petreceri, împreunate producţii teatrale, la cari să se joace M c r . bine al'ese, Reuniunea îşi face nume buri, plăcere publicului, cultivă pe tinerii mesefi ? şi îşi sporeşte venitele.

Dorim să continue tot astfel.

Cetiţi „UNIREA P O P

Pag. 3

Pomenirea lui Axente Sever — Mari serbări poporale în satul lui de naştere, Frâua —

Pentru Dumineca Tomii (14 Aprilie a. c.) studenţii universitari din „Valea Târnavelor" au pus la cale frumoase serbări în comuna Frâua — azi botezată Axente Sever, — în cin­stea înflăcăratului prefect de legiune din 1848, dela moartea căruia în anul acesta s'a împli­nit un sfert de veac.

Pe căsuţa unde marele viteaz din vrăjbi a văzut lumina zilei, studenţimea a făcut să se aşeze o placă de marmoră neagră, pe care s'a săpat în aur următoarea Inscripţie:

Prefectului erou dela 1848 A XENTE SEVER

1821-1906 Omagiu şi admiraţie

Cercul stud. Valea Târnavelor, Cluj, Serbările s'au făcut din prilejul desvăiirii

acestei plăci comemorative (de amintire). Din acest prilej au sosit în comuna

Axente Sever mulţime de oaspeţi, în frunte cu di director ministerial Dr. Vaier Moldovan dela Cluj. A venit şi mult popor din satele din jur, mai ales tineret: feciori şi fete. •

Parastasu l

Serbările au început după masă la orele două, cu un parastas slujit în mijlocul satului pentru odihna sufletească a marelui adormit. Parastasul l-au slcjit mai muţi preoţi uniţi, în frunte cu Reverendissimul domn canonic dela Blaj Dr. Victor Macaveiu.

Sfeştania După isprăvirea slujirii parastasului,

lumea adunată în mijlocul satului a pornit In pelerinaj, — având în frunte praporii şi preo-ţîmea celor două biserici, iar pela mijloc mu­zica militară a şcolii de aviaţie dela Mediaş, — spre casa lui Axente Sever. Aici preoţii orto­docşi în frunte cu părintele protopop Stoica din Sighişoara au făcut slujba sfinţirii apei (casa unde s'a născut Axente e locuită azi de o familie ortodocsă), apoi s'a desvelit placa de

marmoră care a fost stropită cu apă sfinţită atât de ortodocşi cât şi de gr. catoliici.

Vorbir i l e

S'a început apoi şirul vorbirilor pentru preamărirea lui Ioan Axente Sever.

întâi a luat cuvântul dl student univer­sitar Victor Blriş, preşedintele cercului stu­denţesc „Valea Târnavelor". D-sa a mulţumit tuturor cari au dat o mână de ajutor şi cari prin prezenţa lor au ţinut să ridice însemnă­tatea serbării. A dat apoi în seama Românilor din sat placa amintitoare.

Părintele ortodox Holerga din Frâua, mulţumind universitarilor pentru frumosul dar făcut comunei, proslăveşte pe eroul din 1848.

In numele guvernului dl director ministe­rial Dr. Vaier Moldovan dela Cluj laudă fapta tinerilor universitari şl apoi în vorbe întrari­pate preamăreşte pe Leul de pe Târnave. Axente şi Iancu n'au fost oamenii vorbelor goale cl al faptelor, ai faptelor de curaj şl vite­jie, îndeamnă mai ales tineretul să se însufle­ţească din pilda vieţii lui Axente Sever şi să-i păstreze vie amintirea.

Rev. canonic Dr. Victor Macaveiu a vor­bit în numele Mitropoliei dela Blaj. Arată le­găturile Iul Axente Sever cu orăşelul dela împreunarea Târnavelor. Reîmprospetează în­mormântarea Iui Axente Ia Blaj în 1906 şi arată cum Axente Sever n'a fost un mare român numai în timp de războiu ci şi în timp de pace, când ne mai putând ,mânui arma a luat în mână peana pentru apărarea neamului său împotriva ponegririlor ungureşti.

încheie citind vorbele lui Axente din răspunsul pe care 1-a dat el la Cartea neagră scrisă de baronul Kernecv.

„Pentru drepturile neamului românesc am încins şi purtat în tinereţe sabla, am împlântat şi ţinut de coarne.plugul, am încercat a învârti negoţul si comerţul, şi acum la bătrâneţe, când nu mai am putere a continua acelea, scriu,

scriu şi volu scrie până voiu mai putea finea peana în mână, volu scrie, că dupăce toate sunt pierdute să reînvie, să se înalţe şi strălucească numele, onoarea şi gloria neamului românesc."

In numele bisericii ortodoxe a vorbit frumos părintele protopop Stoica dela Sighi­şoara. Domnia sa a stăruit asupra virtuţilor creştineşti de cari a fost pătruns Axente Sever.

Dl profesor Dr. Coriolan Suciu a vorbit In numele primăriei oraşului Blaj. Intr'o vorbire temeinică, Dsa ca profesor de istorie şi bun cuconscător al trecutului şi al vieţii Iui Axente Sever, a trecut pe dinaintea ochilor ascultă­torilor viaţa zdruncinată a marelui dispărut. A arătat legătura pe care a avut-o Axente Sever cu Blajul, unde a învăţat de mic copil, de unde a pornit la luptă în 1848 ca prefect al legiunii I cu reşedinţa la Blsj şl unde a dorit să fie înmormântat — ca să fie aproape de Câmpul Libertăţii — dupăce a închis ochii la Braşov în 1906, la vrâsta de 83 ani.

In luptele pe cari le-a purtat Axente pe Mureş şi pe Târnave, în Munţii Apuseni şi în jurul cetăţii Alba-lulia, el a fost brav şi neîn­fricat până In sfârşit. Când duşmanii neamului nostru — Ungurii — îl vor învinovăţi cu aprinderea Aiudului şi alte cruzimi, el va lua peana în mână ca «ă apere onoarea şi drep­tatea neamului său, contra magnaţilor unguri „albi la faţă, dar negri Ia maţe."

Axente s'a gândit şi Ia cuprinderea Ar­dealului de către regele Carol I al României, şi a şi făcut pentru acest caz un plan stra­tegic, care se isprăvea cu vorbele: „Cum ar fi când al H-lea Garibaldi, sau cum zic Românii transilvăneni Care-bate, i-ar striga (regelui Carol) la Or adia Mare sau la Arad: Rege al Romănilort Să trăeşii şi să domneştii"

De încheiere dl profesor Suciu aminteşte vorbele lui Axente, cu care acesta îşi încheia — la 1896 — la vrâstă de 75 de ani, răspun­sul la „Cartea Neagră": ,După mine copii, cu Dumnezeu şi dreptul nostru înainte\ Adevărul, dreptatea şi onoarea să fie treimea la care să ne închinăm, pe care să o profesăm şi pentru care să ne luptăm până la cea mai de pe urmă picătură de sânge".

Di Horia Petra Petrescu secretarul ge-

o dădea la întâmplare înaintea lui; iar cei din jurul sărmanului râdeau înfundat, cu ochii în lacrimi, ţinându-se eu manile de pântece.

Iar orbul mânca încet deunde liachise dobitocul si cerca să-şi apere mascarea ţinând mana stâsgă îneoîăcită pe după străchini.

Au început pe urmă să-i amestece îa mâncare bucăţi de ciuealăi, surcele, frunze, până pe urmă şi murdării de oameni. Şi-au râs ci, şi-au bătut joc de orb până c§ s'au săturat.

Pa urmă, parcă înciudaţi că fiinţa ticăloasă stlruteşte să trăiască, au început a da în el. Unul îl plesnea peste csafă, altul îi punea pumnul îa aas, al treilea îi lăsa în treacăt o palmă peste obrazul galben ca ceara. Până şt copiii îşi făceau râs de orb; îl pişcau. îl ghion-tau îa fiecare clipă şi râdeau, de sc prâpădeau — iar orbul avea spaimă în fiecare clipă, tresărea şi întindea manile în juru-i tremurând, aşteptând lovitura şi durerea...

A mai trecut aşa o vreme, după aceea cumnatu-său nu 1-a mai putut suferi acasă. L-a trimis să calicească la un pod cu mâna întinsă. Ii dădeau o bucată de mămăligă dimineaţa şi urla cu mâaie:

— Du-te şi câştigă, ticălosule şi leneşulel Trebuie să câştigi bucăţica de .pânc pe care o mâncil

Şi-1 ducea In câmp, între doua sate şi-1 lepăda la pod. Şi orbul stătea acolo trist şi asoulta sgomotele din jurul lui. Stătea cu veş-nica-i mâhnire împietrită pe faţă. Şi când auzia

'IHIt!ll|lltli;illinfl!lB!lllllMIHIIII!IIIIIIIIMa!ll!IIIIIMlllBllll!illllllMII!ll!l!ia)IIM!ll)l!llll.

O r b u l — Povesiire de Mihail Sadoveartu —

Ia zilele primăverii sosrele pare ti»ăr şi lumina lui se cerne ea o pulbere; iar în su­fletele noastre simţim ca o mângâiere, ca o bucurie tainici. Câmpiile ne par mai verzi, căsuţele mai albe şi ochii noştri parei sbor întinderile nemărginite şi limpeziciunea serului. Ne simţim bucuroşi, plifii de nădejde, parcă întinerim din BOB..'.

Numai cei SipsiţPde vedere stau nepăsă­tori în pragurile caselor, învăluiţi în veşnicul lor întuneric, fără ta s i priceapă bucuria şi mişcarea vioaie a tuturor celor eare-i împre­soară. Ei nu sc pot bucura nici dc strălucirea cerului, nici de lumina lină, şi nici o bucurie nu tresare primăvara în sufletele lor. Lipsiţi de vedere, trăiesc ca înti'un mormânt.

Şi iată că în primăvara aceasta, văzând soarele, câmpiile şi apele într'o lumină auri», «ni aduc aminte dc una din cele mai mari Şuferiaţe omeneşti pe care am v**ut-o eu yeodată — suferinţa unui orb.

Era fecior de gospodar şi se născuse fără lumina ochilor. Cât trăise tatăl său şi »aicls-jsa, tot o dusese el câne câneşto dc pzi I

pe mâne; părinţii aveau indurare de dânsul şi nu-1 lăsau să piară; suferinţa lui cea mare nu fusese decât nemişcarea lui, decât întune­ricul de ocnă în care trăia. Dar îndată ce au murit bătrânii, — a început pentru bietul orb o viaţă de chinuri amare.

Partea lui din averea părintească a fost luată de soră-sa şi de cumnatul său, cu înda­torirea să-1 hlrănească şi pe el, cât va vrea Dumnezeu să-1 ţie în vist*. L-au luat soră-sa şi cumnatu-său să-I ţie. — Dar dintru început au prins a se purta cu el ca cu un câne căruia îi arunca de milă un ciolan de ros. Neconte­nit îl batjoconau eă trăieşte în lene şi nu face nimic; uitau cS i-au luat partea lui de mo­ştenire şi nu-t dădeau să mănânce decât ce rămânea dela mas*: atâta cât trebuia ca să au moară de foame.

Si el răbda in tăcere, stătea trist cu o-brazul lui galben neclintit şi cu doi ochi albi ea două buc?ţi de plămădeala. Nu spunea nimie, asculta batjocurile şi parcă nu simţia nimic.

* Aţa a răbdat el o vreme. Pe urmM cei din

jurul lui vâzându-1 că nu face nimic; că mancă şi stă degeaba de dimineaţa până 'n seară, au început să-1 chinuiască altfel. Au început să-şi bată joc de cl. Ii punaa o mâţă înaintea stră­chinii eu mascare; şi mâţa simţia că omul e orb şi lingea din strachină cu băgare dc seamă. Când plescăia din limbă, se, dădea la o parte, ferindu-se de loviturile de lingură pe care orbul

P a g . 4 U N I R E A P O P O R U L U I

neral al Asociaţiunii, vorbeşte în numele Astrei dela Sibiu şi ceteşte nişte versuri pe carile-a fost scris Dsa despre Iancu şi Axente!sînainte ca 12 ani.

La sfârşit părintele gr.-cat. din Frâua, Aldea, mulţumeşte tuturor pentru onoarea ce s'a făcut comunei, care de acum începând poartă numele de Axente Sever.

M a s a şi jocur i l e naţionale

Dela casa lui Axente lumea s'a dus la şcoală primară săsească din comună, unde s'a dat o gustare pentru oaspeţi. La masă a ri­dicat euvântul dl senator de Târnava Mare Binder, care a stăruit asupra conveţuirii paş­nice şi frăţeşti dintre Saşi şi Româai. — I-a răspuns dl director ministerial Dr. Vaier Mol-dovan. După aceea a vorbit foarte înduioşător onuJ din cei doi nepoţi a lui Axente cari au crescut în România veche (unul e director aci la Centrala Cooperativelor din Bucureşti, ce­lalalt judecător la tribunalul din Timişoara). Judecăterul a povestit cum ca soldat român a ajuns prinsonier la Unguri şi a fost păzit în-tr'un lagăr chiar de dl Vaier Moldovan, care s'a purtat cu dânsul ca cu un frate bun şi 1-a încunoştlinţat cu bucurie despre învingerea Românilor dela Mărăşeşti.

Cei de faţă au cântat în cor cu toţii Trăiască Regele şi Deşteaptăie Române.

In vremea aceasta în eurtea largă a şcolii tineretul s'a prins Ia horă şi alte jocuri ro­mâneşti, în sunetele muzicei militare.

Dumineca Tomii a fost zi de bucurie şi înălţare sufletească nu numai pentru cei din comuna Frâua, ci şi pentru toţi cei cari au luat parte la această serbare — fie domni, fie naţie.

Unul din cel d e faţă

Tren r ă s t u r n a t p e r â p ă . Un tren din Canada, în timp ce trecea pe marginea unei râpe a ieşit de pe şini din cauza iuţelii prea mari. Trei vagoane s'au răsturnat pe râpă făcându-se fărâme. Douezeci şi nouă de per­soane au fost rănite mortal iar ceilalţi călători ca prin minune au scăpat cu răni mai uşoare.

glasuri şi paşi, întindea mâna şi murmura cu jale:

— Faeeţi-vă pomană oameni buni! Femeile îi dădeau un covrig, o bucată de

pâne, şi el le mânca cu grăbi, cu foame de fiară. Bani nu didea nimeni, cici oamenii nu-s bogaţi la sate. Şi seara cumnatul gisindu-1 eu mâna goali, îl ducea din urmi bitându-i; II lăsa flimând şi au-i didea o buciţică de ţol ea si aibă pe ce ss hodini ia ungherul lui de odaie.

* La urmă a murit. Iată cum: Intr'o seară friguroasă de iarnă cumnatul

a plecat la pod sl-1 aducă, apoi s'a întors zi­când, c i nu Ia gisit acolo. L-au întrebat unii, i-au întrebat alţii. El rispundea: „Nu ştiu unde ş'a dus; au l-am găsit. L-o fi luat cineva să-i deie de mâncare şi sft-1 încălzească ci a fost tare frig azi. Dar mâne vine el n'aveţi gri j i" .

Ei spunea aşa, iar orbul îl aştepta 'n noaptea friguroasi la pod. Simţia după frigul cumplit ei a venit noaptea, simţia şi după foamea grozavă. Şi nimenea nu venia si-1 ieie. tacepu si cheme eu glas jalnic; dar drumurile «rau pustii şi nimeni nu-1 auzia. Atunci cu­prins ăe grea spaimi, orbul se ridici şi începu s i p i o a s e i la întâmplare, nădăjduind să se apropile de locuinţă omeneasci. Cisu în zăpadă se ridici şi torni înainte, căzu iar şi merse mai departe la întâmplare pe câmpia troieniţi şi glasul lui ehema cu durere prin întunerecî

Noul guvern a fost numit Domnul Titulescu n'a izbutit să facă un guvern al tuturor partidelor s'a întors la Londra — încrederea Maiestăţii Sale Regelui s'a oprit asunr. Domnului Nicolae Iorga, marele bărbat de inimă şi de carte al neamulu

nostru — Noul guvern a făcut jurământul Sâmbătă în 18 Aprilie

Oât a ţinut Săptămâna Patimilor şi aproape întreagă Săptămâna Lumi­nată, d. Nicolae Titulescu s'a trudit aadarnic să poată strânge în mănunchiu toate partidele din ţară, ca din frun­taşii lor să alcătuiască un guvern al „uniunii naţionale", după dorinţa Maie­stăţii Sale Regelui. Spre un asemenea guvern partidele celea mari şi-au dat învoirea din cea dintâi clipă. A t â t d. Iuliu Maniu, cât şi d. Duca au declarat, că sunt gata să între într'un guvern de împreună lucrare, sub conducerea d-lui Titulescu. Acelaş lucru l-au de­clarat, ce-i drept, şi ceialalţi conducă­tori de partide, ca dd. Averescu, Gheor-ghe Brătianu şi Doctorul Lupu. Insă, când a fost la adecă sau la împărţirea ministerelor, iţele s'au încurcat şi d. Titulescu a rămas tot singur şi stingher.

Pricina a venit de-acolo, că parti­dele mici au cerut şi ele tot atâţia miniştri în noul guvern ca şi partidele celea mari. Şi au mai cerut, ca în vii­torul parlament, să aibă acelaş număr de senatori şi deputaţi, la fel toate partidele.

L a această împărţeală dd. Maniu şi Duca nu s'au putut învoi, ca unii

— Oameni buni, fraţilor!... nu mă lăsaţii Nimeni însă nu-1 auzia; şi fa singurătate

peste el începu s i ningă des şi repede... Ş! un vânt iute începu să aduci vârtejuri peste el. Rupt de oboseală şi de foame orbul ticu şi se l i s i desaidijduit la pimânt. Se înghemui şi rimase neclintit, — şi fulgii albi de ninsoare cizuri puzderie, fără încetare, şi-1 îsgropară în culeuş rece şi moale.

N'a venit orbul a doua zi Ia casa cum­natului; n'a veait nioi a treia zi. S'au făcut a-1 căuta, au întrebat pe oameni, n'au aflat nimic. Au mai vorbit din când în eând despre el, pe urmi l-au uitat.

Iar către sfârşitul iernii, Intr'o zi cu înce­put de desghsţ, cărăuşii cari treceau pe drum, v izur i o învăluire de corbi pe câmpie. Se l i ­sau, se ridicau şi umblau vârtej croncănind fără încetare, — pe urmi deodată se nipăs-tuiau înnegrind ca cu picură un singur I o c

Şi un flăcău într'un rând s'a abătut din drum şi a vrut s i vadă os scormonesc paserile negre cu căngiie. A ajuns, a început a face semne cu manile, — au venit oamenii şi au gisit pe orb pe jumătate sfâşiat de corbi. Bu­căţi de carne îi lipsiau din trup şi ochii albi fuseri scoşi de ciocurile paserilor lacome.

Şi mă gândiam întro zi de primăvară la viaţa nefericitului orb şi la răutatea oamenilor tn viaţa aceasta sourti. Câteodată şi fiarele cele mai crunte sunt stai blajine deeât omul!

cari au celea mai puternice partide in ţară.

Atunci d. Titulescu a încercat un guvern aşa zis „de specialişti" sau _ pricepători, însă nici cu acest plariî său n'a izbutit. Şi n'a izbutit mai a! pentru d, Argetoianu pe care nu \-m dorit în noul guvern nici naţional-ţâră-niştii, nici liberalii. Ou acest din urma plan lucrurile s'au fost trăgănat p i l Sâmbătă în 18 Aprilie spre seară. A tunci d. Titulescu s'a înfăţişat la M.J Regele şi i-a adus la cunoştinţă că si. linţele sale au dat greş. După această audienţă Maiestatea Sa a trimis mima decât după d. Profesor Nicolae Iorgtf marele cărturar al neamului nostru, 1-a încredinţat pe Domnia sa cu &i tuirea noului guvern.

Asta era pe la ceasurile 6 dupi amiaz i .

L a ora 9 seara s'a şi prezentat cn nouii miniştri la jurământ, cari l-au făcut în faţa Suveranului.

Lista noului guvern

NICOLAE IORGA, ministru pre ministru al şcoalelor şi bisericilor şi, deoca» dată, ministru de interne;

CONSTANTIN ARGETOIANU, miniştri de finanţe şi, deocamdată, şi la externe;

DOCTORUL I. CANTACUZINO, ministru al muncii şi al sănătăţii;

MIHAIL MANOILESCU, ministru a in­dustriei şi comerţului;

GENERALUL STEPĂNESCU-AMZA, • nistru al armatei;

CONSTANTIN HAMANGIU, ministru al dreptăţii;

GHEORGHEIONESCU-ŞIŞEŞTI, miU al agriculturii şi domeniilor;

VASILE VÂLCOVICI, ministru al Ine* rilor publice şi al comunicaţiilor;

DIMITRIE MUNTEANU-RÂMNIC secretar de stat la ministerul trebilor di* lăuntru.

Precum se vede din lista de » 8 ' sus, cei mai mulţi dintre miniştri SUD* oameni înafară de partide, căci d. N'" colae Iorga doreşte să nu aibă duşnt»' nii politice îa guvernul său şi a pr10?1

conducerea ca să încerce o îmbla» 8 1 ' a patimilor politice şi o muncă m^Ţ. rită de interese de partid. De alţ» noul ministru preşedinte vrea să a1", şi cu partidele legături dintre celea m» bune, spre care scop a trimis tutur# şefilor câte-o scrisoare pretinească, gându-i să arate noului guvern to» 1 * bunăvoinţa.

Nr- 16 U N l ' R B A P O P O R U L U I Pag. 5

Cuvântul noului guvern către ţară

îndată după înscăunarea sa, noul guvern a dat către ţară următorul ma­nifest:

Dorinţa cea mai călduroasă a M. S. Re­gelui a iost, precum se ştie, aceia de a aduna in jurul M. S. pe toţi aaeia cari în veehea Ro-/ mânia sau ţara unită prin sacrificiul tuturor până la cel din urmă soldat, au contribuit să puie pe temelii statornice ţara noastră iubită, conti­nuând silinţele generaţiilor cari s'au perindat timp de şapte sute de ani pe acest pămâat.

Pentru aceasta M. S. Regele a făcut apel la un om a cărui mare valoare face parte din capitalul moral al Europei actuale. Timp de două săptămâni d. Titulescu n'a reuşit să armo­nizeze voinţi deprinse a-şi sta împotrivă.

Rămânea o singură soluţie care nu putea să fie decât a unui guvern de bunăvoinţi, de jertfă desinteresată pentru ţară, de fierbinte do­rinţă de a scoate pentru moment din greutăţile cari o apasă, pentru ca mai târziu cu toţii îm­preună, pasiunile fiind potolite prin însăşi operea de liniştită gospodărie, întreaga lume politică destoinică să poată colabora la asezămintele cu totul noi pe cari le cere vremea.

Amestecat de patruzeci de ani în viaţa politică a ţării, fără să fi adus în ea nici interes politic, nici patimă personală, ajuns la vârsta de 60 ani, când singură dreaptă judecată şi iu­birea de oameni hotărăsc acţiunile oamenilor, conştient că n'am pierdut viaţa mea fără să aduc servicii neamului din care m'am născut, am crezut că pot avea îndrăzneala să iau a-aapra mea sarcina de a prezida un mănunchiu de oameni dintre cari nu e unul care să nu-şi & făcut dovada priceperii la locul unde prin graţia M. S. este pus astăzi.

Indreptându-mă către Românii din toate clasele, sătui de lupte zadarnice în cari cele mai frumoase bunăvoinţi s'au obosit adesea fără folos, noi în aşteptarea, numai când va fi nevoie a alegerilor din cari dorim să fie reprezentaţi oameni de ispravă, indiferent de gruparea din care lac parte, pentru ca astfel pentru îatlia -oară nimeni să nu se poată plânge că voinţa lui exprimată legal n'a fost ţinută în seamă, a-sigurăm că tot ceeace se poate face deocam­dată va fi scopul silinţelor noastre, dar că mi­nunea aşteptată de toţi n'o poats face decât însuşi poporul român, scuturându-se de toate prejudecăţile şi curăţindu-se de toate patimile rău făcătoare.

Pentru aceasta se cere inainte de toate muncă şi linişte.

Munca vom ocroti-o prin toate mijloacele noastre, iar pentru a asigura liniştea ţării, care •u trebue să fie la discreţia oricăror suflete turburate, vom tace uz de tot ceeace legea pune la dispoziţia noastră. In marginile legii orice om Îşi va putea găsi dreptatea, orice partid îşi va putea urmări ţinta.

* Un control atent va atinge toate adminis­

traţiile şi orice batjocură cu banul icump al «nei ţări sărace va fi pedepsită asupru spre a se da exemplu oricui va mai cuteza să se atingă de averea cu greu adunată de ei. Comisiuni speciale vor merge din loc In loc pentru a ve­rifica gestiunile prea multă vreme lăsate fără control. In acclaş timp oricine crede că poate fi scutit de datoria de a sprijini ţara prin con­tribuţia sa va fi nrmărit fără milă, căci mila cea «nare trebuie să o avem pentru ţară, nu pentru cei ce se sustrag dela datoria faţă de dânsa.

Dar vom lua din cel dintâiu contact cu departamentele noastre toate măsurile necesare Pentru ca statul să se restrângă numai la ce •*te de nevoie, despovărându-1 de toţi paraziţii r egimurilor politice, cari copleşesc un buget cu •alt prea greu pentru umerii noştri. O simpli­ficare curagioasă, ca pentru cât ne este nouă de trebuinţă, va începe imediat la toate departa­mentele.

Nu e nevoie de împrumuturi care să apese Ejeu generaţiile viitoare, dându-le dreptul de a D»estema neprevederea şi risipa noastră, ci nu-ojai de strictă economie asupra unor venituri "«•gurate.

Eele vor creşte odată cu încrederea tn noi *?» de scăzută astăzi.

Von» lucra cu toate puterile noastre ea să

trezim din nou această încredere, în scopurile statului şi în puterile naţiei, învederând oricui că aceasta este o ţară sănătoasă sprijinită pe unul din cele mai vrednice popoare ale lumii.

In munca noastră vom primi orice ajutor real şi sincer cu aceiaşi recunoştinţă, căci nu avem nici o clientelă de satisfăcut. Înţelegem şi pe aceia cari fac parte din alte neamuri pe cari logica nebiruită a istoriei ai iau făcut con­cetăţeni şi cari, siguri pe toată moştenirea lor morală, intangibilă, trebuie să fie frăţeşti cola boratori ai noştri.

Vom merita astfel stima acelor popoare cu care odată am apărat dreptul omenirii la viaţă liberă şi a acelor state, aliate şi amice, de cari ne leagă grija păcei între oameni sprijinită pe hotarele naţionale consfinţite de tratate.

Preşedintele Consiliului de Miniştri

Nicolae lorga 19 Aprilie, 1931.

Aşezări Tn noua episcopie a M a ­ramureşului . Preasfinţia Sa Păr. Episcop Alexandru al Maramureşului, de când s'a aşe­zat de zăstâm în scaunul Său viădicesc dela Baia-Mare, lucrează cu necurmată hărnicie la orânduirea şi înzestrarea tinerei Sale Eparhii cu persoanele şi oficiile de trebuinţă. In preajma Sfintei învieri a publicat o foarte bogată cir­culară sau scrisoare păstoricească din care aflăm următoarele:

1. A fost înfiinţat Veneratul Capitlu ca­tedra! al Eparhiei sau sfatul viădicesc, din care fac parte: Reverendisimul Alexandru Breban, cu titlul de arhipresbiter sau canonic prepozit; Rev. Dr. Gheorghe Bob, arhidiacon sau canonic lector şi Rev. Ludovic Vida, ecles;arh sau ca­nonic custode.

Tot atunci Rev. Dr. George Bob a fost numit şi vicar general episcopesc, iar Rev. Mihail Simovicz din Cernăuţi vicar general pentru Ruteni.

2. Prea Oner. Ioan Iepure, preot profesor în Baia-Mare şi Prea Onor. Dr. Gheorghe Hetcou director de liceu în Baia-Mare, au fost numiţi asesori consistoriali actuali sau sfetnici ai Consistorului. Mult Onor. Liviu Racoţian, fost secretar mitropolitan în Blaj, a fost numit notar al Consistorului; Onor. Gheorghe Podina, contabil eparhial; Onor. Victor Brănduşan, se­cretar episcopesc; Vasile Breban, actuar la oficiul diecezan.

Preşedinte al Reuniunii eparhiale de Mi­

siuni sfinte a fost numit Rev. Ludovic Vida, canonic.

3. S'a înfiinţat Tribunalul disciplinar al eparhiei alcătuit din membri Consistorului, având ca fisc pe Rev. Vida. Tribunalul matri­monial (unde se judecă despărţirile de călă­torie ce s'ar ivi) a fost alcătuit in frunte cu Rev. Dr. Gheorghe Bob, având ca membrii pe consistorialişti, iar judecători supleanţi pe M. Onor. Petru German şi Grigorie Riţiu. Apără­tor al sf. taine a căsătoriei: M. Onor. Aiimpie Boroş, iar notar Onor. Victor Brânduşan.

Din aceeaş scrisoare păstoricească aflăm, că în noul statut eparhial, privitor la Ruteni, Preasfinţia Sa a asigurat în cea mai largă măsură întâietatea limbii româneşti, ca limbă oficială a episcopiei şi a ţării. Nu vom între-lăsa să încrestăm nici frumoasa pastorală de sărbători a Preasfinţiei Sale, din fruntea cir­cularei 1

Cu asemenea începuturi, noua Eparhie a Maramureşului, purcede cu paşi mari şi siguri spre o viaţă dintre celea mai rodnice şi mai binecuvântate.

Chipul acesta este al spaniolului Alcola Zamora, republican şi potrivnic al regelui, care după plecarea lui Aifonso a proclamat republica şi s'a ales preşedinte al noului gu­vern spaniol. El îşi zice azi: Preşedinte al guvernului provizor d:'n Republica Spaniei.

La o ti după plecarea regelui Aifonso din Spania, a plecat şi regina cu fiicele sale. ChipulJntstrs înfăţişează sosirea la Paris a Reginei Ena şi primirea pe care i-aa făcat-o Prtnetsii.

P a g . 6 U N I R E A P O P O R U L U I Nr

TIRli

Reîntoarcerea . Cet i tor i i îşi a m i n t e s c d e s p r e o a s p e l e de la s o a r e răsare , din J a p o n i a , c a r e acum c â t e v a luni a t recut pe la noi prin B u c u r e ş t i . D u p ă c e a p a r c u r s mai mul te ţâri din E u r o p a , P r i n c i p e l e T a k a m a i s u a p l e c a t pe un vapor s p r e J a p o n i a .

A. S. R e g a l ă Pr inc ipe le N l c o l a e ?n d r u m prin strelnătate . In s ă p t ă m â n a d i n a ­i n t e de sf. P a ş t i , A. S . R. P r i n c i p e l e N i c o l a e a p leca t în t r 'o c ă i ă t o r i e în s t r e i n l t a t e . P r i m a ţ a r ă în c a r e a făcu t o p r i r e a fost U n g a r i a . A. S. R e g a l ă a a j u n s în B u d a p e s t a S â m b ă t ă ş i a s t a t a c o l o până J o i a c â n d a p leca t ma i depa r t e cu a u t o m o b i l u l . In z i l e l e câ t a s t a t la B u d a ­p e s t a A. S . R e g a l ă a lua t pa t t e l a un cea iu pe care 1-a da t C l u b u l A u t o m o b i l U n g a r în o n o a r e a S a , la un c o n c u r s ( î n t r e c e r e ) de au ­tomobi le şi la un c e a i u c a r e s 'a ţ inu t la L e ­g a ţ i a r e m â n ă , unde au pa r t i c ipa t te ţ i o a m e n i i mar i ai U n g a r i e i . I n t r ' u n a din i i l e A. S. R e g a l ă a vizi ta t şi pe R e g e n t u l Hor thy ( l o c ţ i i t o r u l r ege lu i U n g a r ) c a r e 1-a pr imi t şi l a t r a t a t cu o deoseb i t ă c i n s t e . La c o n c u r s u l de a u t o m o b i l e ce s'a ţ inut A. S . R e g a l ă a c â ş t ' g a t p remiu l de onoare .

Doi spioni sovietici. S i g u r a n ţ a s ta tu lu i , din C o n s t a n ţ a , f i ind î n ş t i i n ţ a t ă , c â în po r t t r ă e s c doi fraţi Ş t e f a n şi G h e o r g h e I v a n o v , ca r i fac par te d in t re s p i o n i i s o v i e t i c i , i-a p u s pe a c e ş t i a la a r e s t şi a făcu t o c e r c e t a r e la locu in ţa lor. D e t e c t i v i i au d e s c o p e r i t la l o ­cu in ţ a ce lo r urmăr i ţ i mai mul te planuri de a le portului C o n s t a n ţ a pe ca r i sp ioni i aveau de g â n d să le t r im i t ă în R u s i a . E i lucrau în por t ca h a m a l i , iar pe de a l t ă p a r t e î n c e r c a u să afle câ t mai multe ş t i r i a s u p r a marinei n o a s t r e .

Un om c a r e c e r e să fie arestat . Coducă te r i i de azi ai S p a n i e i — r e p u b l i c a n i i — fac multă z a rvă . M a i a l e s ei l a s ă să s e v o r b e a s c ă de sp re d a r e a în j u d e c a t ă a c o n d u ­că tor i lor de eri a l a l t ă e r i . Gene ra lu l B e r e n g u e r auzind a c e s t e svonur i s 'a dus s ingur la m i n i ­s t e ru l de i t t e r n e c e r â n d s ă fie a r e s t a t , p e n t r u c a să nu s e ma i t e a m ă c o n n a ţ i o n a l i i c ă v a fugi din fa ţa j u d e c ă ţ i i . S e şt ie c ă în t i m p u l c â n d genera lu l B e r e n g u e r a fos t p r i m - m i n i s t r u în S p a n ' a s 'au î n t â m p l a t c e v a m i ş c ă r i r evo ­lu ţ ionare în I a c a . A c u m u r m e a z ă s ă s e c e r c e ­t e ze dacă g e n e r a l u l a f e s t drept în m ă s u r i l e ce Ie -a luat a sup ra a c e l o r e v e n i m e n t e .

Trei bandiţi c a r i ş l-au găs i t o m u l . î n t â m p l a r e a p o v e s t i t ă a c i s 'a p e t r e c u t în t r 'un res taurant din o r a ş u l C h i c a g o din S t a t e l e U n i t e . Intr 'una din s e r i , c â n d r e s t a u r a n t u l e ra mai plin de lume ş i o a m e n i i ma i ta re c u p r i n ş i de v e s e l i e , au î n t r a t d e o d a t ă trei inş i î n a r m a ţ i p â n ă în dinţi . B a n d i ţ i i f i ind foar te r epez i ş i d ibac i în m i ş c ă r i au b ă g a t g r o a z a în toţ i ce i de fa ţă aşa de t a r e î n c â t deş i erau patru su t e de pe r soane n i m e n i n 'a î n d r ă s n i t să s e o p u n ă . C e i patru su te au fos t p u ş i râsdur i pe l â n g ă zid i a r b a n d i ţ i i t r e c e a u d e l a unul l a al tul ş i - i j e fu iau . D e b u n ă s e a m ă c ă truda î n d r ă s n e ţ i l o r bandi ţ i n'ar fi fos t z a d a r n i c ă d a c ă nu ş i - a r fi găs i t totuşi omul . Ş i a n u m e unul din o a m e n i i de serviciu auzind ce s e p e t r e c e în r e s t a u r a n t , î n t r ă acolo cu o p u ş c ă în mână şi o c h i a ş a de b ine î n c â t l a f i e ca r e î m p u ş c ă t u r ă c ă d e a u n u l din band i ţ i . C e l de al t r e i l e a v ă z â n d m o a r t e a în faţă a săr i t pe o fe reas t ră .

S b u r ă t o r i i români c a r i a u plecat în s b o r s p r e A s i a au r ă m a s în d r u m . Ceti tor i i noş t r i au fos t anunţa ţ i la t imp desp re sbe ru l c a r e l - au în t r ep r ins un g rup de patru aviatori r o m â n i . Conducă to ru l e c h i p e i de zbu­rători e s t e p r i n c i p e l e Valentin Bibescu unul dintre ce i m a i renumi ţ i sbu ră to r i din R o m â n i a şi ch ia r din E u r o p a . D s a o c u p ă azi l o c u l de preşed in te al Fede ra ţ i e i a e r o n a u t i c e i n t e r n a ­ţ ionale . S c o p u l sboru lu i prin A s i a e ra t o c m a i dorinţa D s a l e d e - a cont ro la s t a ţ iun i le a e r o p l a ­n e l o r ' d i n d i fe r i t e le părţi a le lumi i . In a c e s t drum lung pr inţul B i b e s c u ş i - a a l e s un ae ro ­plan bun cu t re i motoare i a r la c o n d u c e r e a lui a p u s pe c e i mai vest i ţ i p i lo ţ i ( c o n d u c ă ­tori de a v i o n ) r o m â n i : maioru l Burduloiu, It. Radu Bellerşl m e c a n i c u l Huni. S o a r t a lo r î n să totuşi a fos t ma i tr is tă d e c u m s e a ş t e p t a ;

| avionul lo r a c ă z u t la p ă m â n t în A s i a între I Gaya şi A l l a h â b a d . C a u z a n e n o r o c i r i i a fost

un vultur. P a r t e a n o r o c o a s ă e s t e c ă din cei patru n ic i unul n ' a căpă ta t r ană g r a v ă . C e e a c e e cu r ios în î n t â m p l a r e este faptul e ă cu c â ţ i v a ani î na in t e , t o t în a c e l a ş drum, a c ă z u t şi a murit, fos tu l p r e ş e d i n t e al F e d e r a ţ i e i a e r o n a u ­t ice i n t e r n a ţ i o n a l e ; Con te le de l a V e u x .

Foc m a r e la N ă s ă u d . In n o a p t e a zilei de 16 A p r i l i e a i sbucni t i a of ic iu l p o ş t a l din N ă s ă u d un m a r e foc . In s c u r t t i m p I n t r e s g ă c l ă d i r e a a f o s t c u p r i n s ă de f l ă c ă r i . D e l a ofi­ciul p o ş t a l f o c u l a t recu t şt l a a l te ş a s e g o ­spodăr i i î n v e c i n a t e cari d e a s e m e n e a au fost cu to tu l n i m i c i t e . P a g u b e l e p r o d u s e s e r id i că la s u m a de m a i m u l t e mi l i oane .

P r i n d e r e a u n o r hoţi m a r i la B r a ­şov. Po l i ţ i a din B r a ş o v a r e u ş i t s ă pună m â n a pe o m a r e b a n d ă de hoţi. E i au f ă c u t d i fer i te spa rge r i în B r a ş o v ş i a l te o r a ş e din Ardea l . S t r ânş i în ch ing i e i au r e c u n o s c u t t o a t e i s p r ă ­vile f ăcu te . D e l a un s ingur m a g e z i n din B r a ­ş o v au furat s t o f e şi ha ine g a t a în v a l o a r e de 9 0 0 . 0 0 0 L e i , i a r d e l a Necu l a i C o l i b a n au furat tutun şi beu tu r i în v a l o a r e de o su tă mi i Le i . In t re şef i i b a n d e i s u n i : Bolon i R o b e r t , B o d e c h i Andrei , Imre R o b e r t şi Necu la i P ă u n e s c u .

Străini scoş i din Statele-Unite. M i ­nis te ru l m u n c i i din S t a t e l e - U n i t e s e s t r â d u e ş t e în toa te f o r m e l e s ă m i c ş o r e z e n u m ă r u l c e î o r r âmaş i fără l uc ru . U r m ă r i n d a c e s t s c o p m i n i -s ter iul a da t un ordin prin c a r e p o r u n e e ş t e c a toţi l uc ră to r i i s t r ă in i ca r i n 'au în t r a t în A m e ­r i c a pe c a l e a legi i s ă fie s c o ş i a fa ră din ţ a r ă Numărul e e l o r s c o ş i va fi de o su t ă de m i i /

Pedeps i t pentrucă a voit s ă mi­lu iască . In z i ie le de azi a a j u n s a pro:-pe un o b i c e i u m i t u i r e a ( c u m p ă r a r e a cu b a n i ) f unc ­ţ ionar i lo r . S e şi s p u n e de t o a t ă l u m e a c ă nu ­mai cel cu ban i p o a t e învâr t i l u c r u r i l e a ş a cum îi p l a c e . L e g e a s u n ă î n s ă al t fe l şi d e a c e e a c â t e o d a t ă l i - se şi înfundă c e l o r ca r i î n c e a r c ă s ă d e a b a n i func ţ iona r i lo r . Ast fe l i - s ' a înfundat ovre iu lu i H o h H e r s c h din C i a r d a , c a r e a voi t să-1 m i t u l a s c ă pe j u d e c ă t o r u l M ă r g i o e a n u cu o mie L e i . J u d e c ă t o r u l a dat pe ovrei t i î n a i n t e a j u d e c ă t o r i e i ş i a fo s t p e d e p s i t cu s u m a de zece mii l e i .

In cimitirul de la Ţ e b e a . M o ţ i i ş i - a u făcut un o b i c e i u f r u m o s . D u p ă c u m au făcut şt în ani i t r e c u ţ i a ş a şi în a c e s t an, m u l ţ i m e de Moţ i în f runte cu c o n d u c ă t o r i i lo r , au p e ­t recu t a d o u a zi de P a ş t i în c imi t i ru l de la Ţ e b e a , u n d e sun t î n g r o p a ţ i e r o i i : A v r a m I a n c u , B u t e a n u , G r o z a ş i a l ţ i i c i n c i z e c i d in r ă s b o i u l ce l mare . D u p ă c e s ' au î m p o d o b i t m o r m i n t e l e eroi lor , c e i de fa ţă au m â n c a t ş i s 'au v e s e l i t p r e a m ă r i n d în c â n t ă r i e ro i ce a m i n t i r e a ce lo r cari ş i - a u da t v i a ţ a pentru î m b u n ă t ă ţ i r e a soar te i neamulu i l o r .

M i ş c ă r i contra rel igiei ia Bem C u o c a z i a sf . P a ş t i c o m u n i ş t i i din Berlin Jk p i t a l a G e r m a n i e i , au încercat să facă m u j de s t r a d ă c o n t r a r e l ig i e i ş i a s ă r b ă t o r i t p ş t i l o r . In t i m p ce c â t e v a su te de c o m u n i s t i e ş i t pe s t r ăz i , un a e r o p l a n cu semnele

- V UQ|.. v i c e pe e l a a r u n c a t de s u s pachete de hă uL p r in c a r i oamen i i e r a u î n d e m n a ţ i a nu m

c i n s t i b i s e r i c a şi s ă r b ă t o r i l e ei . Poli ţ ia orasiii! a a r e s t a t p e s t e două su te de comunişti y a e r o p l a n u l a fos t p u s în urmăr i re .

P r i n beutură o m u i devine animai î n t â m p l a r e a din T â r g u i S ă c u e s c de a doua de P a ş t i d o v e d e ş t e p e dep l in adevărul t. o m u l pr in beu tu ră d e v i n e un adevărat anL în t u r b a r e . Î n t â m p l a r e a e s t e următoarea: ţ ner i i K o v a c i Dăn i lă , s e r v i t o r l a Tujon Mihai ş i B a n S i r a i o n au b e u t în c râşmă până]• s p r e s e a r ă . D u p ă c e b e u t u r ă i - a pus în k b a r e , ei au ieş i t din c r â ş m ă . T o c m a i atutu t r e c e a u pr in fa ţa c r â ş m e i c i n c i tineri din ¡1 c a r i m e r g e a u a c a s ă . F ă r ă n i c i o voibă Kovai D ă n i l ă s e r e p e d e la e l ; pe unul îl trânteţi, j o s i a r p e a l tu l îl l o v e ş t e cu briceagul tocniL In i n i m ă . înfuriaţ i ş i m a i t a r e beţivii plea« l a s t ă p â n u l lui C o v a c i D ă n i l ă cu gândul si p r ă p ă d e a s c ă a c e l u i a c a s a ş i familia. Mtii T u j o n v i z â n d c ă a r e a f a c e cu neşte beti a î n c u i a t u ş a c a s e i . B e ţ i v i i au spart t A tunc i c e i din c a s ă au s ă r i t pe fereastră., s t r a d ă . L a s t r g ă t e l e l o r s 'a adunat mulţimi de o a m e n i . C o t r o b i ă n d c a s a în t reagă fără • g ă s i suf le t de om, be ţ i v i i i e s înfuriaţi în cuili A ic i s e a f l a g a r d i a n u l M t h e d i n ţ a G h e e r « Be ţ i v i i îl l o v e s c pe a c e s t a ş i p e Zelde Fereoh| apo i v ă z â n d mul ţ imea de o a m e n i se Închid c u r t e . A b i a după c e a ven i t pol i ţ ia şi CD ju to ru l m u l ţ i m e i au pu tu t fi p r in ş i .

•f- Victor B o r l a n u , p ro fe so r pensionai în B e i u ş , J o s t d i r e c t o r de l i ceu , arhidiacoi o n o r a r , p reo t , C o m a n d o r al ordinului „Steaui R o m â n i e i " , m e m b r u a l ma i mul to r societăt l i t e r a r e ş i ş t i i n ţ i f i c e , a î n c e t a t din viaţă la Apr i l i e 1931 în vâ r s t ă de 6 9 an i . T imp de an i a f u n c ţ i o n a t c a p r eo t , p ro feso r la liceij d in B e i u ş f i ind unul d in t r e c e i mai isetuif p ro fe so r i ş l un i n i m o s î n d r u m ă t o r al multa rândur i de ş c o l a r i . F ie - i ţ ă r âna uşoa ră şi ainin t i r ea b i n e c u v â n t a t ă l

A c e s t ch ip în fă ţ i şează pa rege le Alfo"^ al S p a n i e i , c a r e în s ă p t ă m â n a trecută a W s i l i t s ă - ş i p ă r ă s e a s c ă ţ a r a din cauza ffllpf r i l o r r e p u b l i c a n e . In t impu l din urmă în o f ' ' ş e l e S p a n i e i s'au făcut n i ş t e a l ege r i c o m i » 1 ^ în ca r i a u Izbut i t n u m a i r e p u b l i c a n ii, Voiflr, n ic i i r ege lu i . A c e s t fap t a fos t un semn» c l

S p a n i o l i i d o r e s c r e p u b l i c a ş i au părăsii r ege , c a r e , c a s ă î n c u n j u r e v ă r s ă r i l e de sâ»** a p l e c a t de b u n ă voie din S p a n i a ş i s'a aşez 8*' Angl ia . In locu l său s 'a a l c ă t u i t un g « y e ' r e p u b l i c a n .

Nr. 16 U N I R E A . P O P O R U L U I Pag . 7

Corpu! omului 14. Inima

Pentru ca sângele să umble prin întreg corpul, trebuie o pompă care să-1 împingă în toate părţile. Aceasta pompă este inima, iar ţevile prin cari se pompează sângele sunt arterele şi vinele.

Inima e aşezată în piept, între plă­mâni. E formată dintr'un mu^chiu gros şi găunos. Seamănă cu o peară în­dreptată cu vârful în jos. E mare cât un pumn şi cântăreşte cam 250 grame.

Pe dinafară e învălită într'o pie­liţă, ca o pungă, numită pericard, adecă pieliţă în jurul inimii. In lâuntru e îm­părţită prin doi păreţi crucişi, în patru cămeruţe, dintre cari celea două dea­supra se numesc auricule sau urechiuse, iar celea două de desupt se numesc ventricule.

Vârful inimei e îndreptat spre stânga şi se simte bătând lângă ţâţa stâng*.

Bătăile inimii sunt pricinuite de lărgirea şi strângerea inimii. Când se lărgeşte, se umple de sânge, iar când se strânge, aruncă sângele afară.

Inima bate cam de 70—75 ori pe minut, la oamenii mari. L a copii bate de mai multeori şi anume de 130 ori | la naştere, de 100 ori la vrâstă de 3 ani \ şi de 90 ori la vârstă de 10 ani. L a bătrâni încă bate inima mai repede, de 80—85 ori pe minut. Asemenea şi inima femeilor, la orice vârstă, bate ceva mai repede decât a bărbaţilor.

Bătăile inimii se simţesc şi la mână, aproape de marginea din afară a pum­nului, la tâmple, la gât şi în alte părţi ale corpului, unde ţevile prin cari curge sângele sunt aşezate pe oase.

Simţirea bătăilor în acestea locuri se numeşte puls. Cauza pulsului este umflarea şi strâmtarea ţevilor prin cari vine sângele împins de inimă.

Ridicarea unei greutăţi, alergarea, supărarea ori boalele încă pot face ca inima să bată mai repede şi de mai multeori.

Sunt unii oameni, cari au bătăile inimii foarte rare. Aşa despre împăratul Napoleon se spune, că îi bătea inima numai de 40 ori pe minut.

Din inimă sângele e împins în artere. L a fiecare strângere a inimii, trec în artere cam 200 grame de sânge.

Arterele sunt ţevile, prin cari trece sângele dela inimă în toate părţile cor­pului. Din inimă pleacă numai două ar­tere: una care «duce sângele dela inimă *a plămâni şi alta care duce sângele dela inimă în corp. Din aceasta din urmă, se desfac o mulţime de ramuri, cari împrăştie sângele la cap, la braţe, l a coaste, la ficat, la splină, la sto­mac, la intestine şi la picioare.

Iar păreţii arterelor sunt firişoare J*e muşchi. Se pot lărgi şi strâmta. °and sunt tăiate rămân deschise. Din C auna aceasta la răniri să scurge din 8 l e foarte mult sânge.

Vinele sunt ţevile cari aduc sân­gele la inimă. Unele aduc sângele dela plămâni la inimă şi altele aduc sângele din corp la inimă. Ele fac acelaş drum ca şi arterele.

Sunt îndoicioase şi au pe dinlăuntru nişte cupe în formă de cuiburi de rân­dunică, cari împiedecă sângele să curgă înapoi.

Vinele tăiate se turtesc şi sângele nu se scurge din ele aşa uşor ca şi din artere.

Atât arterele cât şi vinele sunt mai groase şi mai Jargi aproape de inimă. Depârtându-se de inimă se strâm-teană şi se subţiază tot mai tare. Ca­petele subţiri de tot ale arterelor si vinelor se numesc capilare. Prin capi­lare se face legătura Intre artere şi vine. Capilarele sunt foarte num*roase şi se ramifică prin toate ţăsăturile cor­pului, aşa că ori unde ar înţepa cu un ac, curgo sânge.

Pe lângă capilare se găsesc în corp şi alta ţevişoare numite limfatice, cari sunt străvezii şi mai subţiri decât ca­pilarele. Ele încă se ramifică în corp alături de capilare. Adunându-se mai multe laolaltă, formează ţevi mai largi, cari se varsă în vine, aproape de inima.

Prin limfatice se scurge o materie sângeoasă numită limfă, în care se găsesc si materii hrănitoare luate din mâncare.

Sângele ce umblă prin inimă, ar­tere şi vine este de două feliuri: roşu, curat şi vânos, aproape negru încărcat cu gazul numit bioxid de carbon şi alte materii rele. In jumătatea stângă a inimii se găseşte numai sânge roşu, venit dela plămâni, iar în jumătatea dreaptă a inimii se găseşte numai sânge vânos, adunat de prin corp. Mişcarea sângelui între inimă şi plămâni se zice circulaţia mică a sângelui, iar trecerea sângelui dela inimă prin corp şi din corp iarăşi la inimă se zice circulaţia mare a sângelui.

Inima trebuie să bată într'una toată viaţa. Când bătăile inimii au încetat, viaţa încă s'a sfârşit. De aceea e bine, că îndată ce omul bănueşte, că inima nu-i este în rând, să meargă la doctor şi să-i ceară lămuriri asupra sănătăţii.

Nu orice dureri în dreptul inimii

sunt semne de boala. Poate simţi ci­neva dureri în dreptul inimii fără să-i fie bolnavă inima. Acestea dureri fre­când părţile dureroase cu puţin spirt, de obiceiu trec repede.

Sunt însă şi dureri pricinuite de diferite boale de inimă. Astfel sunt du­rerile ce vin din cauza bătăiler prea repezi ale inimei. Bolnavul respiră greu, nu poate vorbi, e palid, asudă, are manile seci şi adeseori leşină. Cauza boalei poate să fie lipsa de sânge, beţia, mân­carea prea multă, fumatul si altele.

B^ala 8 9 poate vindeca, ocolind toate cauzele cari pot s'o pricinuiască.

Aprinderea pieliţei lăuntrice a inimii, încă poate pricinui dureri cumplite. Bolnavii cari sufer de acestea dureri, simt o greutate la piept şi un fel de strângere în dreptul inimii. Scuipă sânge cu miros de usturoiu. Se umflă picioarele şi mistuie greu. Ii copleşeşte somnul şi au visuri urâte.

Cauzei* boalei pot să fis: guta, reumatismul, scarlatina, vărsatul, beţia şi altele.

Boala se desvoaltă încet şi poate ţinea mai mulţi ani.

Bolnavii se pot vindeca, trăind cât se poate de cumpătat, iar în ce pri­veşte leacurile trebuincioase, e bine să ceară sfatul doctorului.

Ion P o p u - C â m p e a n u

Dela Uniunea Camerelor de Agricultură

Preţul cerealelor Preţul grâului, în unele ţări s'a urcat puţin.

Preţul celoralalte cereale însă, pe pieţele din toată lumea, a scăzut. Scăderea e pricinuită de recoalta prea îmbelşugată de porumb din Argentina.

Se spune, că în Argentina recoalta de porumb este aşa de mare, încât întreagă lumea ar putea să fie îndestulită numai cu porumb din Argentina.

In anul 1930 în Argentina s'au însemlnţat cu porumb peste 5.000.000 hectare, iar recoalta se ridică la 1.120000 vagoane. Din această cantitate numai 200 000 vagoane îi trebue Argentinei pentru îndestulirea trebuinţelor de acasă. Restul va fi vândut peste graniţă. Şi fiindcă Argentina face tot ce poate numai să vândă aceasta mare cantitate de porumb, e lesne de înţeles că preţul porumbului va scădea.

Prima plimbare a regelui Angliei

V \

Cetitorii noştri îşi aduc aminte că regele Angliei a fost multă vreme bolnav. Când, după boala sa îndelungată, a plecat mai întâi la plimbare, s'a aşeiat în trăsura sa cea de gală, urmându-1 călări mulţimea soldaţilor de gardă. Sute de mii de cetăţeni stau deoparte, la marginea drumului, salutândw-1 cu drag.

Pag . 8 U N I R E A P O P O R U L U I

Scăderea preţului la porumb, face să scadă şi preţul altor cereale, mai ales că Rusia ncă vinde cereale peste graniţă.

Scăderea preţului cerealelor se simţeşte şi la noi.

La Brăila preţul grâului călit. II. a scăzut cu 1000 Lei la vagon, la porumb a scăzut cu 900 Lei, la orz cu 200 Lei, la ovăs cu 500 Lei, şi la secară cu 300 Lei la vagon.

La Bălţi şl la Timişoara, preţul grâului e mai urcat, mulţămită cumpărăturilor pecari le fac morile de acolo.

In Transilvania, deşi se vând puţine ce­reale totuşi preţurile sunt ceva mai urcate ca şi la Brăila, cauza e că multe cereale sunt întrebuinţate pentru hrănirea animalelor. Din Transilvania se vând cereale In Cehoslovacia.

In ţările străine, preţul cerealelor e: La Chicago, grâul s'a urcat cu 800 Lei

la vagon iar porumbul a scăzut cu 1200. Lei la vagon.

La Hamburg, preţul grâului a scăzut eu 2500 Lei la vagon, al porumbului cu 3500 Lei la vagon şi al orzului cu 3900 Lei la vagon.

La Varşovia, preţul grâului a scăzut cu 1200 Lei la vagon, al orzului cu 2000 Lei la vagon.

La Viena, preţul grâului a scăzut cu 1200 Lei la vagon.

Afară de Statele Unite, unde preţul grâului s'a urcat puţin, In toate ţările, preţurile au scăzut. Scăderea e mare cu deosebire Ia orz şi porumb.

Macavei George, Nicolae E. Ferr, Căpâlnean Titu, George Puciu, Ilie Popa 1. Ioan, Stoian Petru, Betea Vaşile, Stoica Coriolan, Moale Petru, Iosif Costescu, Banca »Luceafă-rul«, Ioan Muntean, Berea Sevastian, Alex. Chita, Sere-ţean Grigore, Chira Teodor, Augustin Râşniţă, Indrie Petru.

Câte 200 Le i : Nicolae Berineanţu, jVasile Tămaş, Nicolae Haplea, George Miron, Ioan şi Dumitru Nistor, Constantin Georgeviciu.

Câte 3©0 Lei : Veliche Teodor, Baciu Vasile, Ioan Ciucure, Dumitru Varga.

.Câte 360 L e i : Aron Negruşa, Mihuţ Preda, Precup Ioan, Bogdan Ioan 1. T., George Goloman 1. G. , Vasile Rusu, Vlad Nicolae.

Către iubitorii de teatr Mulţi iubitori de teatru cer

dela »OIS dela Librăria Seminarului piesa C r pe Suru". Şi o cer cu ramburs. Insă * & vk

TREI;

Redactor: IULIU MAIOR.

Nr. G. 6388-1930.

Publicaţie de licitaţie Subsemnatul portărel prin aceasta publică,

că în baza deciziunei No. G. 6388—1930 a Ju­decătoriei de ocol din Blaj, în favorul recla­mantului Banca Unită pt. Ind. şi Hip. suc. Blaj, repr. prin advocatul Dr. Emil Pascu pentru în­casarea creanţei de 23.000 Lei — bani şi ace. se fixează termen de licitaţie pe ziua de 28 Aprilie 1931 oara 3 p. m. la faţa locului, în comuna Tău la locuinţa urmăriţilor, unde se vor vinde prin licitaţie publică judiciară: 1 va­gon grâu, 2 boi, trifoi, cassă de fier, scroafă, porumb, vaci în valoare de 87.500 Lei — bani.

In caz de nevoie şi sub preţul de estimare. Blaj, la 21 Martie 1931.

1396 ss. ALEX. ŞERBAN, portărel.

nu-i bine să o ceară, fiindcă se vine p r e

Cartea costă 5 Lei , iar rambursai d* atâta. Mai bine este să se trimită p rn cu mandat psstal şi să se pună rnai ^ 2 Lei pentru poştă, sau 12 Lei mai mult"11'* trimitere recomandată.

C u ~ r a m h u r s nu S S trimite.

•Administraţii 1—5

Cu o n o a r e A D U C la cunoştinţa 1 Onoratulu i P U B L I C , C Ă LA data DE' 8 Martiej.1931 A M P R E L U A T MAGA­Z I N U L C O O P E R A T I V E I . Cu acea­sta ocaz ie a m S C Ă Z U T preţul la I toate art icole le D I N P R Ă V Ă L I E .

V Ă ROG BINEVOITORUL SPRIJIN O C T A V I A N DRAGEA.

Sc primeşte şi un ucenic din familie bună.

A . B . TJ. Aveţi o restanţă de 180 Lei pe 1930. Nicolae Muntean, Cârţa. Am primit 400 Lei. A -

bonamentul plătit până la 15 Martie 1931. Mai aveţi de plătit p&nă la 31 Dec. 1931 încă 140 Lei.

Bandu Nicolae. Abonamentul Dv. plătit până la SI Martie 1931 .

George F e m e a , ab. Nr. 1011. Mai aveţi de plătit încă 90 Lei pe 1930 .

Ioan Cr&eiun din L . Mai restaţi încă 180 Lei pe 1930.

Hihailă Şnşca. Abonamentul Dvs. plătit până la 31 Dec. 1930.

Câmpean Iosif Franţa. — Am primit până acum suma de Lei 184. — Abonamentul pentru ţări străine este de 300 Lei Ia an.

Ludovic Lăcătuş. Abonamentul plătit până la 1 Dec. 1931.

Am primit câte 45 Lei dela armatorii: Nicolae Pavel, George Chivari, Măria Dan, Lebeniţă Ştefan, Dir/se Viorel, Popa Ioan, Nacov Ioan, [Pascu Nicolae» Borşa Iacob.

Câte 90 Le i : Barb George, George Covrig, Coz-muţa Ioan, George Cerghizan, Târziu Iulian, Costescu Iosif, Mihailă M r . Lucaciu, Ioan Jiborl. M . , Todor Todor, Gheorghe Lazar, Ioan Izvernariu, Petru Marian, Mureşan Alexandru, Feşnic Zaharie, Romul Câmpean, Mărginean Nistor 1. P., Ioan Lungu, Nicolae Moldovan, Ioan Sabou, Dumitru Crişan, George Comşa.

Câte 1 0 0 Lei : Aron Fechete, Ionuş Pogan Lizi, Aurel Todoran, Ioan Ciorba, Filon Petărlăcean, Petru Alb, Lucaciu B. Ioan, Traian Moldovan, George Comşa, Traian Moldovan, Decean Giurca 1. Onu, Mihail Lunca,|Bozan Nicolae, Ioan Cârnu, Bucur Zaharie, Danci George, Pop Ioan a. P., Nicolae Sălăgean, Dumitru Covoran, Chinta George, Iosif D. Motoc, Ioan Bogdan 1. I.

Câte 180 L « i : Moica Teodor, Hobicean Constan­tin, Alexă Ţicla, Lucreţia Dumitru, Botoş Dumitru, Ioan Moldovan, Floria Dârlea, Olitnan Ioan, Nicolae Cis-thaşiu, Ilie Bucur, Roman Bârsan 1. I . , Leontina

- Tiniş, Teodor Panţer, Fetru Dehelean, Gavril Filep, Iacob Toma 1. V. , George Vereş, Toma Megheşan, P. Anton Bisoc, Onea Petru, Achim Piţu, Ioan Crăciun, Nicoară Simion, Botoş Simion, Demeter Vasile, Terezia 1 Moldovan, Curatoratul bisericiii Şaroş, Săsărean Pavel, J Andrei Puia, Ioan Stoica, George Budo, Dumitru Lup, |

— — ^

No. G. 502—1931.

Publicaţie de licitaţie Subsemnatul portărel prin aceasta publică,

că în baza deciziunei No. G. 502—1931 a jude­cătoriei de ocol din Blaj, în favorul reclaman­tului Banca Unită pt. Ind. şi Hip. s. p. a. auc Blaj, repr. prin advocatul Dr. Emil Pascu, pen­tru încasarea creanţei de 16.000 Lei — bani şi acces, se fixează termen de licitaţie pe ziua de 25 Aprilie 1931 ora 3 p. m. Ia faţa locului în comuna Roşia de Secaş la locuinţa urmăritu­lui, unde se vor vinde prin licitaţiune publică^ 2 vaci, 1 car pt. vite, 1 purcică, 1 coteţ în va­loare de 12.600 Lei — bani.

In caz de nevoie şi sub preţul de estimare Blaj, la 25 Martie 1931.

1397 ss. ALEX. ŞERBAN, portărel.

magazin de ornate bisericeşti. Vest­minte din cele mal nune ştofe.

P r a p o r i de mătasă din Damasc. Can­d e l a b r e din bronz auriu de 6 până

la 24 lumini. P o t i r e , cădelniţe, plcside, epitraf ire .

FaUPioă ile eiupote TURNĂTORIE D E FONTĂ ŞI METAL. LA CO­M A N D Ă FABRIC CLOPOTE ORICE MĂRIME, DIN CEL M A I BUN MATERIAL, CU GARANŢIE

D E 5 0 ANI ŞI S E AFLĂ ÎN DEPOZIT DE ORI C E M Ă R I M E

Preţurile cele mai solide. V A S I L E H O Z A

S i b i u , P i a ţ a P r i n ţ u l C a r o l Nr. 1*

1837 3 - 3

„CURTEA DE F I E R " cel mai mare magazin de fierărie din Bla j

O f e r ă cu preţur i foar te reduse; Pluguri, maşini de sămănat şi

săpat, fiere şi capete de pluguri, sape şi coase, sârmă ghimpată,

maşini de stropit via, e t c

T o t felul de fier Traverse, fier pentru beton armat, ciment, gibs,

trestie pentru structură. — T o t felul de uleuri pentru maşini şi mori.

P e n t r u tâmplar i ; tot fel de fierărie la ferestri, uşi, sticlă pentru

ferestri, vopselele gata şi negata, firnaisuri, terpetin* şi tot fel &c

lacuri, mobile de fier şi scaune de lemn îndoit.

R o g a încerca odată. — F a c e m şi uşurinţă de plată. „CURTEA DE FIER"

W I L H E L M O B E R T H — B L A J .

pografia Seminarului teologic greco-eatolic— Blaj