UNDP GEF 2006 05 Baia Mare Economic

Capacity Building for GHG Emissions Reduction through Energy Efficiency in Romania

Analiza rentabilitatii proiectelor de eficienta energetica

Baia Mare3 mai 2006

Stefania RacoltaHead of Banking RelationsProiectul de Eficienta Energetica UNDP/GEF


Proiecte de investitii in Eficienta Energetica (EE)

Tipuri de proiecte de investitiiTipuri de proiecte de investitii Extinderi/Cresterea capacitatii de productie Modernizari/Reabilitari/Reducerea costurilor Proiectele EE = costurilor legate de utilitati

Diferentieri/avantajeDiferentieri/avantaje Prin economiile obtinute la costuri, sunt proiecte care se

autosustin (savings cash flow) si devin cu atat mai avantajoase cu cat preturile si tarifele la energie cresc



De ce sa investim in EE?

Avand in vedere nivelul ridicat al facturilor la energia termica si electrica si perspectivele ca acestea sa creasca in continuare,

ACUM este momentul propice sa investim in reabilitarea/eficienta energetica a cladirilor.

Investitiile in masuri de EE conduc la:- Scaderea imediata a facturilor/consumurilor; - Cresterea gradului de confort interior; si- Cresterea valorii de piata a imobilelor reabilitate


Tehnici de evaluare a viabilitatii si rentabilitatii proiectelor EE

Analiza cost beneficiu

Analiza de sensibilitate si risc

- Raportare la o situatie de baza - ‘a nu face nimic’ sau - ‘a face minimum necesar’

- Analiza de tip incremental sau diferential


VARIANTA:

Analiza costurilor pe totalul ciclului de viata (life-cycle costs analysis)- se preteaza foarte bine pentru proiectele de EE in cladiri (publice sau rezidentiale)

- Evaluarea unor proiecte alternative (investitie diferita, costuri diferite si durata de viata diferita) si identificarea celei mai eficiente dpdv a costurilor pe intreaga durata de viata (costuri minime)


Cuantificarea atractivitatii unei investitiiAnaliza cost-beneficiu

Instrument de mare utilitate pentru luarea deciziei de alocare a resurselor (in general limitate)

Identificarea acelor proiecte care maximizeaza beneficiile economice si sociale

Stabilirea ordinii prioritatilor conform careia se vor realiza proiectele


Etapele analizei cost-beneficiu (1)

Identificarea costurilor

Identificarea veniturilor (economii si/sau costuri evitate)

Stabilirea orizontului de studiu; asezarea costurilor si veniturilor pe axa timpului

Stabilirea structurii de finantare si a costurilor asociate



Stabilirea ipotezelor de lucru - prognozele acestor costuri si venituri pe durata de viata a proiectului

Calculul cash flow-ului

Actualizarea/scontarea cash flow-ului

Calcularea indicatorilor de profitabilitate si interpretarea lor in comparatie cu proiecte similare si cu asteptarile investitorilor



Identificarea factorilor critici (cu impact considerabil) a caror evolutie +/- afecteaza indicii de profitabilitate

Analiza de senzitivitate – ‘rezistenta’ proiectului la variatia acestor factori critici

Probabilitate si risc–analiza de scenarii

Luarea deciziei de a investi/nu investi/amana investitia


Identificarea costurilor

Costuri investitionale vs. costuri operationale

Achizitii, proiectare si constructii Costuri reziduale (cedare, lichidare) Costuri de inlocuire a activelor Costuri de operare, mentenanta si reparatii Costuri cu utilitatile

Costuri initiale vs. costuri viitoare

Costuri unice vs. costuri recurente


Identificarea veniturilor Venituri = economii si/sau costuri evitate

Economii la factura energie termica, gaz metan, energie electrica, apa etc – consum mai mic

Economii obtinute prin costuri evitate (producerea en. electrica din resurse regenerabile, mentenanta mai ieftina datorita unei noi tehnologii care necesita reparatii/ inlocuiri la intervale mai mari de timp, disponibilizare personal de supraveghere prin introducerea automatizarilor etc)


Stabilirea structurii de finantareStructuri tipice Fonduri proprii – 20-30% - in anul 0 Imprumut – 70-80% - in anul 1

Perioada de gratie Dobanzi + comisioane Rambursari lunare, trimestriale, semianuale, anuale, o singura

rambusare la final

Ar trebui sa tinem cont de cash flow-ul proiectului atunci cand stabilim tipul de rambursare!

Fonduri proprii – 10% Credit furnizor – 90% platibil in x rate trimestriale


Stabilirea ipotezelor de lucru (1)

Exemplu: Investitia se deruleaza in totalitate in anul 0; sau 60% in

anul 1 si 40% in anul 2 si incepe sa produca venituri/economii imediat dupa darea in functiune

Orizontul de viata a proiectului 20 ani, orizontul de studiu 15 ani

Se va considera metoda amortizarii simple (lineara)

La final, utilajele se caseaza si se vand ca fier vechi ptr. X$/tona


Stabilirea ipotezelor de lucru (2) Prognoza evolutiei costurilor si veniturilor pe durata

de viata a proiectului

Pretul actual al gazului natural este aprox. 220 EUR/1000 mc. Prognozam un procent de escaladare a preturilor de 3% pe an.

Pretul actual platit de primarie pentru energia electrica este aprox. 60 EUR/MWh. Prognozam un procent de escaladare a preturilor de 2.5% pe an.


Cash Flow-ul proiectului Total Economii - Total Costuri = Total Beneficii inainte de impozitare - Cheltuieli financiare cu dobanda (credite) - Amortizarea = Beneficii impozabile - Impozit = Beneficii Nete dupa impozitare + Amortizarea = Cash Flow - Rambursarea ratelor de credit = Free Cash Flow

Se actualizeaza si se utilizeaza pt calcularea indicilor de

profitabilitate


Ce inseamna actualizare?

Costul banilor in timp (Time-value of Money): ‘Un dolar in mana azi valoreaza mai mult decat un

dolar in mana maine’

Pt. o suma depusa la banca primim dobanda care la randul ei produce dobanda (capitalizare sau dobanda la dobanda).

1$ depus azi pe 5 ani cu o dobanda de 5% produce la sfarsitul anului 5

1$*(1+0.05)^5= $1.276

Nk)PV(1FV


Ce inseamna actualizare?

Este identic si rationamentul invers si anume ca un dolar obtinut in viitor valoreaza mai putin decat un dolar in prezent

1$*1/[(1+0.05)^5]=$0.784

Nk)(1

FVPV


Cum stabilim factorul de actualizare?

k – trebuie sa reflecte structura si costul mediu ponderat al capitalurilor utilizate pentru finantarea proiectului

k – este in acelasi timp o masura a riscurilor asumate de investitori

Exemplu de constructie pentru k

k = rata de remunerare a capitalurilor fara risc pe termen lung+ ajustarea la inflatie + factor de risc aferent afacerii/proiectului (daca este cazul)

k = 6% (dobanda la bonurile de tezaur) + 3% (Inflatia in zona Euro) + 3% (factori de risc aferenti proiectului)

k = 12%


Cum actualizam o serie de CF viitoare?

Presupunem k=12% si o serie de CF dupa cum urmeaza:

Nk)(1

FVPV

Perioada Cash Flow Factor de actualizare

CF actualizat CF actualizat cumulat

an O -1000 1 -1000 -1000an 1 -500 0.893 -446.43 -1,446.43an 2 300 0.797 239.16 -1,207.27an 3 400 0.712 284.71 -922.56an 4 500 0.636 317.76 -604.80an 5 150 0.567 85.11 -519.69an 6 210 0.507 106.39 -413.29an 7 300 0.452 135.70 -277.59an 8 210 0.404 84.82 -192.77an 9 300 0.361 108.18 -84.59

an 10 390 0.322 125.57 40.98an 11 480 0.287 137.99 178.97

Total 178.97


Calculul indicatorilor de profitabilitate

Valoarea Neta Actualizata – VNA Valoarea Neta Actualizata – VNA – valoarea cu care ar creste actiunile firmei daca proiectul este acceptat

Conditia de acceptare a investitiei: VNA>0Conditia de acceptare a investitiei: VNA>0

VNA are mai multe puncte tari: Se bazeaza pe CF si nu depinde de conventiile contabile Reflecta valoarea banilor in timp Ia in considerare riscurile atasate proiectului Ne da o indicatie clara de tipul investeste!/ nu investi!

T

0t tk)(1

tCF

Tk)(1

TCF

....2k)(1

2CF

k)(11

CF

0CFVNA


VNA - VNA - Exemplu de calculExemplu de calcul

Pasul 1:Anul 1997 1998 1999 2000CF -100 -50 30 200

Pasul 2: Determinati valoarea actualizata PV a CF:DF@10% 1.000 0.909 0.826 0.751DCF -100.0 -45.5 24.8 150.3

Pasul 3: Insumati DCF!-100.00 - 45.5 + 24.8 + 150.3 = 29.6

Acceptam proiectul daca VNA>0 Acceptam proiectul daca VNA>0 VNA=29.6VNA=29.6



Rata Interna de Rentabilitate – RIR-Rata Interna de Rentabilitate – RIR- masura in care investitia este profitabila fata de rate de actualizare mai mari decat cea considerata

Care ar putea fi costul maxim al capitalului a.i.VNA a proiectului meu sa fie pozitiva?

Conditia de acceptare a investitiei: RIR>kConditia de acceptare a investitiei: RIR>k

Proiectul este cu atat mai bun cu cat RIR este mai mare

Avantaje

Calcularea RIR nu necesita ca date de intrare costul capitalului De obicei, da acelasi semnal de acceptare/respingere ca si VNA

0I

T

1t tRIR1

tCF

VNA


RIR RIR –– Exemplu de calcul Exemplu de calcul

Consideram datele din exemplul anterior

Aflam RIR rezolvand ecuatia:

IRR=18.29% Acceptam projectul daca RIR>k adica k<18.29%

Cel mai usor de calculat folosind functia IRR din Excel!

Anul 0 1 2 3-100.00 -50.00 30.00 200.00

0

3RIR1

2002RIR1

30

RIR1

50100VNA



Durata de Recuperare Actualizata – DRADurata de Recuperare Actualizata – DRA - capacitatea de restiture a capitalului investit din beneficii, cu considerarea valorii in timp a banilor

Vt – Beneficiul annual It – Investitia anuala Ct – Cheltuieli anuale k – rata de actualizare

Conditia de acceptare a investitiei: Conditia de acceptare a investitiei: DRA<durata de recuperare minim aleasaDRA<durata de recuperare minim aleasa

Dezavantaj: Ignora CF care apar anual dupa perioada de recuperare a

investitiei

0DRA

1t tk)(1

)t

Ct

(It

V


Indicele de Profitabilitate – IP Indicele de Profitabilitate – IP – indicator care arata relatia dintre beneficiile si costurile unui proiect. Cu cat este mai mare, cu atat proiectul este mai atractiv.

Conditia de acceptare a investitiei: IP>1Conditia de acceptare a investitiei: IP>1

Atunci cand firma are resurse limitate ptr. investitii este utilizat pentru clasificarea proiectelor in functie de IP si selectarea proiectelor cu cele mai mari IP pana la limita capitalurilor disponibile.

Investitie

viitoareCF a aActualizat Val.IP



Aplicatie practica

anul 0 anul 1 anul 2 anul 3 anul 4 anul 5

Investitia initala EUR 25,000

Structura de finantarefonduri proprii EUR 5,000

credit bancar 4 ani cu 8% dobanda anuala EUR 20,000Dobanda anuala EUR 1,417 1,017 617 217Rambursare rate credit EUR 5,000 5,000 5,000 5,000Amortizare liniara 10 ani 2,500 2,500 2,500 2,500 2,500Economii anuale gaz metan 1000 mc 10 10 10 10 10 10Pretul gazului EUR/1000 mc 220 231 243 255 267 281Economii banesti anuale din reducerea consumului de gaz metan

2,310 2,426 2,547 2,674 2,808

Economii energie electrica MWh 2.5 2.5 2.5 2.5 2.5 2.5Tariful energie electrica EUR/MWh 80 82 85 87 90 93Economii banesti anuale din reducerea consumului de energie electrica

206 212 219 225 232

Costuri evitate cu reparatiile si mentenanta echipamentelor

400 400 400 400 1,000

Costuri evitate cu salariile personalului de deservire

1,800 1,800 1,800 1,800 1,800

Total Beneficii 4,801 4,925 5,055 5,192 5,935

k - factorul de actualizare 10%


Aplicatie practica – cont.

anul 6 anul 7 anul 8 anul 9 anul 10Investitia initalaStructura de finantare

fonduri propriicredit bancar 4 ani cu 8% dobanda anuala

Dobanda anualaRambursare rate creditAmortizare liniara 10 ani 2,500 2,500 2,500 2,500 2,500Economii anuale gaz metan 10 10 10 10 10Pretul gazului 289 298 307 316 326Economii banesti anuale din reducerea consumului de gaz metan

2,892 2,979 3,068 3,160 3,255

Economii energie electrica 2.5 2.5 2.5 2.5 2.5Tariful energie electrica 95 97 100 102 105Economii banesti anuale din reducerea consumului de energie electrica

238 244 250 256 262

Costuri evitate cu reparatiile si mentenanta echipamentelor

400 400 400 400 1,000

Costuri evitate cu salariile personalului de deservire

1,800 1,800 1,800 1,800 1,800

Total Beneficii 5,427 5,522 5,620 5,721 6,425


Calculul CF-ului actualizatanul 0 anul 1 anul 2 anul 3 anul 4

` Total Economii 4,801 4,925 5,055 5,192`- Total Costuri 25,000` = Total Beneficii inainte de impozitare -25,000 4,801 4,925 5,055 5,192` - Cheltuieli financiare cu dobanda (credite) 1,417 1,017 617 217`- Amortizarea 2,500 2,500 2,500 2,500`= Beneficii impozabile -25,000 884 1,408 1,939 2,475`- Impozit 0 0 0 0 0`= Beneficii Nete dupa impozitare -25,000 884 1,408 1,939 2,475`+ Amortizarea 2,500 2,500 2,500 2,500` = Cash Flow -25,000 3,384 3,908 4,439 4,975` - Rambursarea ratelor de credit 5,000 5,000 5,000 5,000`= Free Cash Flow -25,000 -1,616 -1,092 -561 -25

Cash Flow -25,000 3,384 3,908 4,439 4,975Factorul de actualizare k@10% 1.000 0.909 0.826 0.751 0.683Cash Flow actualizat -25,000 3,077 3,230 3,335 3,398CF actualizat cumulat -25,000 -21,923 -18,693 -15,359 -11,961

VNA (NPV) 4,679EUR >0RIR (IRR) 14% >k

I P (PI ) 121% >1DRA (DPP) 7.9 ani


Calculul CF-ului actualizat

anul 6 anul 7 anul 8 anul 9 anul 10` Total Economii 5,427 5,522 5,620 5,721 6,425`- Total Costuri ` = Total Beneficii inainte de impozitare 5,427 5,522 5,620 5,721 6,425`- Cheltuieli financiare cu dobanda (credite) ` - Amortizarea 2,500 2,500 2,500 2,500 2,500`= Beneficii impozabile 2,927 3,022 3,120 3,221 3,925`- Impozit 0 0 0 0 0`= Beneficii Nete dupa impozitare 2,927 3,022 3,120 3,221 3,925`+ Amortizarea 2,500 2,500 2,500 2,500 2,500` = Cash Flow 5,427 5,522 5,620 5,721 6,425`- Rambursarea ratelor de credit `= Free Cash Flow 5,427 5,522 5,620 5,721 6,425

Cash Flow 5,427 5,522 5,620 5,721 6,425Factorul de actualizare k@10% 0.564 0.513 0.467 0.424 0.386Cash Flow actualizat 3,064 2,834 2,622 2,426 2,477CF actualizat cumulat -5,212 -2,378 244 2,670 5,147


Analiza de sensibilitate

Analiza economica se bazeaza pe ipoteze de lucru referitoare la evenimente viitoare incerte.

Preturile si tarifele marfurilor si serviciilor sunt fluctuante si pot varia dramatic pe perioada de analiza a proiectului (10-20 ani).

Elementele de risc trebuie luate in considerare ori de cate ori exista probabilitatea ca un proiect sa genereze rezultate diferite de cele prognozate.


Instrumente

Analiza de sensibilitate a indicatorilor proiectului la variatiile unor parametri.

Determinarea pragului critic de rentabilitate a proiectului in conditiile variatiilor unor parametri.

Probabilitati de aparitie a unor evenimente favorabile sau adverse si corelatiile dintre variabile.

Determinarea riscurilor externe proiectului (riscuri sistemice, riscuri de piata etc.).


Ce presupune analiza de sensibilitate?

Identificarea variabilelor critice care influenteaza semnificativ rezultatele proiectului.

Studierea efectelor variatiei elementelor selectate (costuri si beneficii) asupra VNA si RIR.

Stabilirea punctelor slabe ale proiectului si identificarea ariilor de risc.


Identificarea variabilelor critice

Identificarea variabilelor care influenteaza semnificativsemnificativ rezultatele proiectului.

Alegerea acelor variabile a caror modificare cu 1% conduce la:

Variatia RIR mai mare de 1% Variatia VNA mai mare de 5%


Pragul critic de rentabilitate

Identificarea valorii unui parametru pentru care VNA al proiectului este nul sau pentru care RIR este egala cu factorul de actualizare (discount rate).

Se exprima ca:

Valoarea absoluta a parametrului pentru care VNA=0 si RIR=a

Procentul in care se modifica un parametru a.i. sa conduca la VNA=0 si RIR=a


Selectarea parametrilor

Variatia costurilor si/sau beneficiilor totale ale proiectului (ex. +/- 10-15%).

Variatia unor elemente critice separate din categoria costurilor si beneficiilor: Preturi si tarife Productivitate si randamente Dinamica cererii

Efectele intarzierilor (demarare, constructie, functionare la capacitate) asupra indicatorului VNA.


Limitari si inconveniente

Relevanta analizei de sensibilitate este pusa sub semnul intrebarii daca nu se cunoaste probabilitatea de aparitie a evenimentelor ce pot conduce la variatiile parametrilor studiati.

Metoda uzuala este de a varia un singur parametru mentinandu-i pe ceilalti constanti

Alegerea arbitrara si nejustificata a plajei de variatie (ex. tipic +/- 10%) poate conduce la rezultate eronate.


Identificarea variabilelor critice

ptr. un proiect de investitii in masuri de EE

Categorie Exemple de variabile

Mediul de afaceri Rata de actualizare; rata dobanda la credit

Dinamica preturilor Rata inflatiei; IPPI si IPC

Dinamica cererii Consumul specific, tendintele pietei; cresterea demografica

Investitie Durata constructiei, costul terenului, costul manoperei, costul bunurilor si serviciilor

Parametri cantitativicosturi exploatare

Consum specific de energie si alte bunuri si servicii, personal de exploatare si intretinere

Parametri cantitativi ai veniturilor

Productivitate, randament, capacitate/nivel de functionare a echipamentelor

Preturi Tarife si preturi de vanzare a energiei electrice si/sau termice vandute sau inlocuite


Forme de prezentare (I)

Costuri 100 100 110 120 120

Beneficii 100 90 100 100 80

RIR 30 25 27 22 16

RIR si analiza de sensibilitate (% fata de datele de referinta)

!!! Limitari:!!! Limitari:

- Nu sunt identificate variabilele care afecteaza cel mai mult variatia RIR

- Nu precizeaza care sunt sursele si tipurile de risc care afecteaza variabilele proiectului


Forme de prezentare (II)

Parametrii Modificare critica

Indicii proiectului

Costuri de constructie + 20 % VNA = 0RIR = aCererea abur - 15 %

Pretul gazului natural + 30 %

Pragul critic de rentabilitate

!!! Important:!!! Important:

- analiza trebuie sa ia in considerare probabilitatea aparitiei evenimentului in cauza si daca exista posibilitatea contracararii acestuia (ex. clauze contractuale, asigurari s.a.)


Exemplu grafic

Sensibilitatea indicatorilor de profitabilitate ai proiectului la modificarea cererii de En. El.

0

5

10

15

20

25

30

35

40

100% 95% 90% 85%

% energie electrica vanduta catre client fata de valorile de referinta

% ,

yea

rs

0.00

0.10

0.20

0.30

0.40

0.50

0.60

US

D m

io.

PI (%) IRR (%) DPB (years) NPV (USD m io)


Cum se poate finanta un proiect de EE? Surse proprii – bugetul local Surse guvernamentale

Fonduri si programe ale institutiilor financiare internationale Banca Mondiala (FREE) BEI, BERD UE- Fonduri Structurale

Surse comerciale (credit bancar, obligatiuni, leasing, credit furnizor)

Investitii private (parteneriatul public-privat, concesionarea)

Finantare de tip ESCO


Parteneriatul public privat/ Concesiunea

1. “acord intre sectorul public si cel privat in scopul elaborarii unui proiect ori furnizarii unui serviciu, care in mod traditional este furnizat de sectorul public”;

2. intelegere/contract (“arrangement”) intre o autoritate publica (“State authority”) si o persoana (“person/partner”) pentru a proiecta, construi un bun (“asset”) impreuna cu operarea serviciilor legate de acel bun sau numai pentru unele din aceste operatiuni legate de exploatarea acelui bun, fie pentru a transfera un interes sau parti de interes cu privire la un bun catre o persoana privata


Parteneriatul public privat/ Concesiunea

3. “relatie pe termen mediu si lung intre sectorul public si cel privat ce implica impartirea riscurilor si castigurilor si utilizarea functiilor multisectoriale, expertizei si finantelor pentru furnizarea unui serviciu;

4. “preluarea de catre sectorul privat a activitatilor din sectorul public prin orice forme (parteneriat ori preluarea actiunilor), utilizarea “Initiativelor de Finantare Privata” (Private Finance Initiative-PFI) ori a altor “aranjamente”, precum concesiunea serviciilor publice, mentinerea, constructia de “infrastructuri necesare”, inclusiv vanzarea serviciilor publice sau alte forme de parteneriat


Tipuri de contracte - PPP

H.G. nr. 621/2002:H.G. nr. 621/2002:

a. Proiectare – Constructie – Operare (DBO)

contract incheiat intre autoritatea publica si investitor, in care proiectarea (incepand cu faza de proiect tehnic), constructia si exploatarea sunt transferate investitorului pe o durata de maximum 50 de ani.

contractul poate include si finantarea proiectului public-privat de catre investitor.

contractul poate prevede ca investitorul asigura si servicii prin intermediul proiectului public-privat.


b. Constructie – Operare – Reinnoire (BOR)

investitorul isi asuma finantarea, constructia si costurile pentru operarea si intretinerea bunului public, pe o durata de maximum 50 de ani.

investitorului i se permite sa perceapa, cu respectarea prevederilor legale in vigoare, tarife corespunzatoare pentru utilizarea bunului public pentru o perioada stabilita. In acest mod investitorul poate sa recupereze investitia si sa finanteze intretinerea, putand sa asigure in acelasi timp si un profit rezonabil.

ulterior, investitorului i se permite sa renegocieze nivelul de tarifare la reinnoirea dreptului de exploatare a facilitatii pentru o noua perioada, la expirarea perioadei stabilite initial, daca aceasta a fost mai mica de 50 de ani.


c. Constructie – Operare – Transfer (BOT) investitorul isi asuma constructia, incluzand finantarea,

exploatarea si iintretinerea unui bun public. investitorului i se permite sa perceapa tarife de utilizare pentru a-

si recupera investitia si a-si acoperi costurile de intretinere, inclusiv pentru a obtine un profit rezonabil.

d. Leasing – Dezvoltare – Operare (LDO) Investitorul preia in leasing un bun public existent (avand inclusiv

dreptul de a obtine venituri din furnizarea anumitor servicii), pentru o perioada care nu poate depasi 50 de ani.

in acest tip de contract investitorul nu este obligat sa investeasca in bunul public.

e. Reabilitare – Operare – Transfer (ROT) bunul public este transferat investitorului. investitorul finanteaza, reabiliteaza, opereaza si intretine bunul

public pentru o anumita perioada, care nu poate depasi 50 de ani.


Tehnici inovatoare de finantare Modelul ESCO – F-BOOT

Modelul F-BOOT (Finance-Build-Own-Operate-Transfer)

Contract intre o organizatie guvernamentala si o companie privata de servicii energetice (ESCO) care finanteaza,construieste, detine si exploateaza un obiectiv energetic pe o anumita perioada de timp, dupa care il transfera organizatiei pe o suma simbolica.

Obiectivul si exploatarea lui vor fi date in concesiune companiei ESCO pe o perioada fixa.

Conceptul este ca firmele ESCO sa obtina venituri suficiente din vanzarea energiei produse si a serviciilor energetice conexe a.i. sa isi acopere investitia initiala (finantata prin PF), cheltuielile de intretinere si de exploatare, si sa-si asigure un profit.


Energy

+ O&M

costs $

Energy

+ O&M

costs $

Beneficiu Client Beneficiu ESCO

Recuperare investitie

Client’s benefits

Inainte EPC Pe durata EPC Dupa EPC

Cost savings

Energy

+ O&M

costs $

Modelul ESCO – F-BOOT


ClientInstitutie Financiara

ProiectESCO

Pla

ta c

/v e

nerg

ie

Ele

ctr

icit

ate

si cald

ura

Procent din economii

Capital

Management

Cre

dit

Ram

bu

rsare

cre

dit

Pro

cen

t d

i n

econ

om

i i


Tipuri de proiecte finantate/sprijinite de UNDP/GEF

Investitii atrase in sectorul public = $8 milioane

Asistenta* Oras/ProiectAsistenta* Oras/Proiect InvestitieInvestitie Pp. sursa finantarePp. sursa finantare

CD Panaci / Gradinita $25,400 Finantare surse guvern.CD Tg Jiu / Repartitoare $132,100 GrantCD Radauti / Contoare $170,000 Credit bancar (BCR)CD Cluj / Repartitoare $188,000 Credit furnizorAT/CD Tarnaveni / Cladiri $279,000 Credit bancar (BCR)AT/CD Sighisoara/ Scoli $280,000 Bugetul localAT/CD Alba Iulia/ Scoli $649,000 Bugetul localCD Iasi / Regie Termoficare $1,300,000 Credit FREE AT Vatra Dornei / Regia Apa $3,200,000 BEI, UE, surse guvern.CD Cluj / Arzatoare RAT $600,000 Credit furnizorAT/CD Satu Mare/ Scoli $140,000 Bugetul localAT/CD Tulcea / Regie Termoficare $790,000 Bugetul localAT/CD Focsani/ Pompe Apa $85,000 Credit furnizorAT/CD Victoria / Cladiri $890,000 Credit bancar

* AT = Asistenta Tehnica (de obicei SF); CD = Contributie Directa (echipamente).

Proiecte de EE in Proiecte de EE in 5 scoli din Sighisoara5 scoli din Sighisoara

MASURI Reabilitarea sistemului de incalzire Modernizarea sistemului de iluminat Izolare termica partiala

COSTURI $8,650 – Studiul de fezabilitate $676,000 – Investitia totala $278,875 – Investit pana acum

$250,000 fonduri proprii; $28,875 grant UNDP/GEF;

BENEFICII $46,858/an – economii la costurile energetice; 310 tone/an - reducere emisii CO2;

Proiecte de EE in Proiecte de EE in 5 scoli din Sighisoara5 scoli din Sighisoara

Geamuri ce vor fi reabilitate in etapa II

Usa de acces inlocuita cu geam termopanInvestitie realizata cu sprijinul UNDP/GEF

Modernizarea unei Modernizarea unei gradinite din Panacigradinite din Panaci

MASURI Inlocuirea sobelor pe lemn cu centrala termica Inlocuirea usillor si geamurilor cu termopan Modernizare sistem de iluminat Izolarea podelelor si reconsolidarea partiala a peretilor

COSTURI $25,400 – Investitia totala

$1,200 surse proprii; $20,000 Fondul Roman pentru Dezvoltare Sociala; $4,200 grant UNDP/GEF;

BENEFICIIEconomii estimate - 25% din consumul de combustibil (lemn);

Proiecte de EE in Proiecte de EE in 4 scoli din Alba Iulia4 scoli din Alba Iulia


COSTURI $6,807 – Studiul de fezabilitate $650,000 – Investitia totala

$455,635 fonduri proprii; $150,000 ARCE (grant guvernamental) $43,365 grant UNDP/GEF;

BENEFICII $89,750/an – economii la costurile energetice; 730 tone/an - reducere emisii CO2;

Proiecte de EE in cladirea Primariei si la Proiecte de EE in cladirea Primariei si la Liceul de Chimie din TarnaveniLiceul de Chimie din Tarnaveni

MASURI Modernizarea sistemelor de incalzire Modernizarea sistemului de iluminat Izolare termica partiala

COSTURI $3,773 – Studiul de fezabilitate $278,500 – Investitia totala $278,875 – Investit pana acum

$35,648 fonduri proprii; $206,500 credit bancar; $36,352 grant UNDP/GEF;

BENEFICII 37,28 t.e.p./an – economii la costurile energetice; 70 tone/an - reducere emisii CO2;

Reabilitarea cladirii Reabilitarea cladirii Primariei din VictoriaPrimariei din Victoria

MASURI Reabilitarea sistemului de incalzire Izolare termica partiala


$30,000 fonduri proprii; $48,480 credit bancart $10,250 grant UNDP/GEF;

BENEFICII $3,300/an – economii la costurile energetice; 30,7 tone/an - reducere emisii CO2;

Proiecte de EE in Proiecte de EE in 2 licee din Satu Mare2 licee din Satu Mare



$111,530 fonduri proprii; $ 28,470 grant UNDP/GEF;

BENEFICII $4,470/an – economii la costurile energetice; 42.86 tone/an - reducere emisii CO2;


Alte informatii utile www.energie.undp.ro www.arceonline.ro Legea nr. 372/2005 privind performanta

energetica a cladirilor.


Multumesc pentru atentie!Multumesc pentru atentie!

Stefania RacoltaHead of Banking RelationsProiectul de Eficienta Energetica UNDP/GEF

Documents

UNDP GEF 2006 05 Baia Mare Economic