1

Un studiu referitor la familiile de plasament din Romania

VICTOR GROZA, Ph. D.

Scoala Mandel de Stiinte Sociale Aplicate Universitatea Case Western Reserve

Cleveland, Ohio, Statele Unite ale Americii

si Echipele de cercetare americane si romane1

In cooperare cu

Romanian Children’s Relief/Fundatia Inocenti 11 Latisquama Road S. O. S. Colentina, Nr. 24, Bl. 10, Et. 2, Ap. 94 Southboro, MA 01772 USA Sector 2, Bucharst, Romania Tel: 508-303-6299, fax 508-303-6299 Tel: 094-32-89-00 email: emmc2@aol.com web site: www.ultranet.com/~rcr/

Noiembrie, 2001

1 1 Echipa Americana a fost compusa din: Mary Bagby, Viktoria Chaiko, Cara Sokol, si Kristen Tobias. Echipa Romana a fost compusa din:Amy Conley, Flaviu Bercea, Alice Conac, Alexandra Samartean, Laura Huzmezan, Ludmila Neagu, and Beatrice Cristodor. Multumiri lui Eileen McHenry de la Romanian Children’s Relief/Fundatia Inocenti.

Comment: I-am scris lui Victor ca ar trebui sa fie un titlu mai specific, gen “din Judetul Bistrita, Romania”

2

Un studiu referitor la familiile de plasament din Romania

Introducere

In ultima decada a secolului XX, Romania a devenit cunoscuta pentru problemele pe care le are in sistemul de protectie a copilului. Aceste probleme si alte probleme de tip social au fost exacerbate de dificultatile intalnite in tranzitia spre economia de piata, inclusiv de nivelurile crescute ale saraciei, somajului si ale abandonului copiilor. Desi in acest domeniu au fost si raman o serie de dificultati totusi, in ultimii 10 ani, in Romania au avut loc multe inovatii in dezvoltarea sociala. In special organizatiile non-guvernamentale (sectorul privat, non-profit) au desfasurat sau au asistat procesul de dezvoltare al programelor de conservare a familiei, de reunificare a familiei, de prevenire a abandonului, al sistemului de plasament si de adoptie din Romania. Sistemul de plasament este relativ nou. Inainte de 1994 erau mai putin de 10 .000 de asistenti maternali, chiar daca 100.000 de copii erau in situatia de a necesita ingrijire in afara familiilor lor biologice. Presa estimeaza existenta a aproximativ 29.000 de familii de plasament in anul 2000. Scopul studiului Acest proiect reprezinta un program de evaluare programului de plasament familial din Bistrita, localizat in Transilvania, Romania, sistem ce deserveste 68 de copii. Pana in acest moment despre experientele famiilor de plasament si a copiilor plasati sunt disponibile doar putine informatii anecdotice sau cateva rapoarte in media. Scopul acestui studiu este de a oferi informatii empirice legate de Sistemul de Plasament in familiile romanesti pentru ONG –uri ( Romanian Children’s Relief/Fundatia Inocenti, prescurtat RCR ) si pentru organizatia publica locala de protectie a copiilor (Directia Generala pentru Protectia Drepturilor Copilului Bistrita Nasaud, prescurtat DGPDC B-N. Colectarea de date s-a obtinut prin intervievarea familiilor de plasament. Nici un copil nu a fost intervievat. Toate intrebarile interviurilor au fost traduse in limba romana si interviurile au fost realizate de echipe mixte (un roman si un american). La aceste interviuri au fost adaugate informatii neoficiale de la asistenti maternali din cadrul organizatiei publice si a ONG-ului implicat. Protocolul folosit in studierea sistemului de plasament a fost aprobat de “Human Subjects Review Board”(Comitetul de Supervizare a Cercetarilor care Implica Subiecti Umani) din cadrul Universitatii Case Western Reserve, Cleveland, Ohio, SUA.. Acest protocol a fost folosit in 1999 intr-un studiu referitor la familiile adoptive si a fost modificat pentru acest studiu. Modificarile aduse acestui proiect includ schimbarea populatiei tinta, modificarea chestionarelor pentru a le face adecvate evaluarii sistemului de plasament si adaugarea unui instrument standardizat care evalueaza aspectele pozitive (punctele forte) in cazul copilului in plasament cu varsta mai mare de 4 ani.

Comment: la fel ca la comentariul nr. 1, as adauga, cu aprobarea autorului, “din Judetul …, Romania”

3

Intrebarile la care raspunde acest studiu sunt: Ce tip de probleme legate de plasament sau de copii aflati in plasament intampina familiile? Ce resurse de post-plasament au folosit? Ce tip de servicii post-plasament ar dori aceste familii sa aiba ? Care este stabilitatea acestor plasamente ? Care sunt indicatorii de succes/esec in acest plasament? Cum poate fii imbunatatit programul de plasament ? Colaboratori RCR/FI este o organizatie privata nonguvernamentala, non-profit, dedicata imbunatatirii vietii copiilor implicati in sistemul medical si de asistenta sociala. RCR a inceput sa functioneze in 1991 si in prezent sustine trei programe in doua spitale de pediatrie si un centru de plasament.Cu ajutorul finantarii din partea fundatiilor LIFT si Seattle, RCR-ul, in Septembrie 2000 a inceput un proiect de colaborare cu Directia Generala pentru Protectia Drepturilor Copiluluil ( abreviat DGPDC B-N) proiect numit “Eu si familia mea”. Functia pricipala a acestui program este de a sustine copiii si familiile pe parcursul tranzitiei de la institutie la viata de familie. Pentru a servi acest scop, programul ofera un numar de servicii pentru copii si pentru familiile biologice, adoptive si de plasament. Programul are o echpa multidisciplinara compusa din asistenti sociali, psihologi si educatori. Lucrul cu familiile si cu copiii este centrat pe un program de Interventie Educationala Timpurie pre- si post-plasament. Ambele segmente opereaza pe modele de terapie prin joc, incurajand copiii sa se exprime si sa invete prin joc. Programul ofera oportunitati de pregatire educationala pentru parinti pentru a-i ajuta sa inteleaga nevoile speciale ale copiilor post-institutionalizati. Personalul RCR, colaboratorii DGPDC B-N si specialistii vizitatori ofera frecvent cursuri si seminarii practice, precum si un buletin lunar al asistentului maternal, cu diverse subiecte referitoare la familii si copii. Parintii de plasament sunt incurajati sa foloseasca biblioteca programului care contine carti despre si pentru copii, precum si jucarii potrivite grupei de varsta. Psihologul RCR-ului lucreaza cu copii acasa, efectuand evaluari ale dezvoltarii si oferind consultatii psihologice. RCR ofera support material familiilor, prin donatii de bunuri, incusiv rechizite scolare, haine, vitamine, incaltaminte si jucarii. In noiembrie 1996 a fost conceput sistemul de protectie a copilui. La acea data, la nivel judetan, se numea Directia Judeteana de Servicii Sociale pentru Protectia Copilului si Familiei. In luna mai 1998 denumirea a fost schimbata in Directia Judeteana Pentru Protectia Drepturilor Copilului Bistrita Nasaud. In 2001 a fost schimbata din nou in Directia Generala pentru Protectia Drepturilor Copilului. Acesta organizatie a fost creata ca Directie in cadrul Consiliului Judetean pentru a servi si proteja drepturile copiilor aflati in necesitate. Directia are 29 de angajati, din care 22 sunt specialisti. 73% au studii universitare cu diploma de patru ani si 18% studiaza in vederea obtinerii diplomei de patru ani. 18% din forta de munca au o diploma de absolvire de studii aprofundate sau masterat si alti 18 % sunt inscrisi la masterat, intr-un program de asistenta sociala. Sistemul de plasament a inceput in luna martie 1998. Primul stadiu a fost de publicitate, stabilire de standarde si selectarea grupului initial de familii de plasament. In Octombrie 1998, primii sase asistenti maternali au fost atestati si copii au fost plasati in aceste familii. In toamna lui 2001, erau saizeci de asistenti maternali care aveau in ingrijire saizeci si

4

opt de copii. Acum DGPDC-ul planifica plasarea copiilor cu nevoi speciale in sistemul de plasament. Structura sistemului de asistenta maternala Familiile sunt recrutate in sistemul de asitenta maternala prin intermediul agentiei publice (DGPDC B-N). Un asistent social al DGPDC B-N studiaza cazul fiecarei familii si recomanda Comisiei Judetene pentru Protectia Copilului (CPC) familiile care ar trebui atestate. Atestarea se face pentru o perioada de trei ani si poate fii reinoita. Asistentii sociali sunt obligati sa viziteze familiile de plasament cel putin o data pe luna. Oarecum, aceasta devine o problema din doua puncte de vedere. In primul rand, familiile sunt dispersate geografic si este greu de realizat, intr-o luna de zile, vizitarea tuturor familiilor de plasament. In al doilea rand, DGPDC B-N –ul termina banii alocati pentru benzina sau singura masina disponibila este plecata in alta destinatie. La data la care s-a efectuat studiul, in centrul de plasament/orfelinat se aflau 75 de copii si in cele 60 de familii de plasament localizate in Judetul Bistrita-Nasaud se aflau 68 de copii. Chiar daca au fost atestati un numar mult mai mare de asistenti maternali, acestia nu au putut fii angajati datorita lipsei fondurilor aditionale. Personalul DGPDC B-N a indicat faptul ca exista un numar de 120 de asistenti maternali atestati, dar ca fondurile existente nu permit angajarea decat a jumatate din ei. S-a specificat si s-a confirmat faptul ca numarul de asistenti maternali existenti in Romania la data momentul studiului era de 29.000, dar este posibil ca mai putin de jumatate dintre ei au in prezent copii in plasament. In prezent mai exista un numar de 210 cereri de cursuri de asistent maternal care asteapta a fii evaluati de Comisia Judeteana pentru Protectia Copilului in Bistrita-Nasaud. Un numar mic de asistenti maternali atestati au parasit sistemul de asistenta maternala. Conform declaratiei asistentului social de la DJPDC B-N un numar de 17 asistenti maternali au parasit sistemul pentru urmatoarele motive:

2 s-au mutat in alte orase din Romania 5 s-au mutat in alte tari 2 au iesit la pensie 3 au avut probleme cu acest tip de munca 1 au gasit un alt loc de munca 2 au adoptat copilul aflat in plasament si au parasit sistemul pentru un timp 1 au decis sa isi continue studiile si aveau nevoie de timp pentru acest lucru

2 alte probleme Criteriile folosite in atestarea familiilor includ urmatoarele: (a) parintele de plasament sa nu aiba mai mult de 55 de ani, (b) trebuie sa mai aiba o alta sursa de venit, (c) trebuie sa aiba o locuinta adecvata numarului de persoane care o ocupa, si (d) trebuie sa doreasca sa participe la

5

sedintele cu parintii de plasament si sa fie vizitati. Salariul familiei de plasament este de aproximativ 1.500.000 lei sau 50 USD. In plus, ei primesc inca doua forme de alocatie pentru copii, de 500.000 lei (de la stat, pentru fiecare copil plasat), si 130.000 lei de la stat pentru orice copil sub 7 ani sau intre 7 si 18 ani daca este scolarizat. Astfel, familiile ajung sa mai primeasca inca aproximativ 21 USD pe luna. Familiile de plasament mai primesc si bonuri de masa in fiecare luna. Asistentilor maternali li se recunosc anii lucrati ca vechime pentru pensie. Alegerea copilului potrivit pentru o familie intra in atributiile asistentului social al DGPDC B-N. Atitudinea parintelui de plasament reprezinta un factor important in plasamentul acelui copil. Nu este permisa respingerea copilului datorita culorii pielii, etniei, a trecutului rasial, sau a religiei..

Dupa ce i s-au prezentat si s-au discutat cu parintele de plasament caracteristicile copilului, asistentul maternal intalneste copilul. Pe parcursul acelei intalniri, asistentul social ofera mai multe detalii despre copil si despre nevoile acestuia. Pentru a stabilii o relatie cu copilul, parintele de plasament il viziteaza o data sau de mai multe ori (depinde de distanta dintre parintele de plasament si institutie) in cadrul Centrului “Eu si Familia Mea”, localizat in incinta orfelinatului. Dupa vizita si dupa ce acordul al CPC-ului este definitiv, copilui se muta in casa asistentului maternal. In general, copii disponibili pentru plasament sunt cei care sunt nascuti in Bistrita, sunt abandonati si au permisiunea parintilor. Uneori, cand parintii fac un plasament voluntar din familia lor catre institutia rezidentiala, li se ofera optiunea de a avea propriul copil plasat in sistemul de asistenta maternala. Prioritatea este acordata sugarilor si grupei mijlocii. Criteriile folosite in procesul de identificare a copilului si a posibilei familii de plasament (dezvoltata in Iulie 2001) sunt:

• varsta si sexul copilului dorite de parintele de plasment; • parintele de plasament sa poata lucra cu caracteristicile copilului; • numarul de copii pe care ii pot avea in plasament, deoarece in institutii exista un numar

mare de frati; • distanta fizica intre locuinta asistentului maternal si locinta parintiilor biologi; pastrarea

relatiei cu parintii biologici este foarte importanta; • capacitatea parintelui de plasament de a avea grija de un copil cu probleme medicale; si • capacitatea parintelui de plasament de a avea grija de un copil cu nevoi specilale.

LOGISTICA PROIECTULUI Acest studi a fost efectuat in patru faze: (1) debutul / pregatirea in Statele Unite, (2) pregatirea locala in Romania, (3) colectarea de date din Romania, si (4) introducerea de date si prelucrarea lor in Cleveland. Fiecare faza este descrisa detaliat mai jos. Faza 1— Debutul/ pregatirea in Statele Unite ale Americii

6

Faza 1 include pregatirea instrumentelor de cercetare, traducerea lor, primirea acordului din partea Comitetului de Supervizare a Cercetarii care Implica Subiecti Umani din partea Universitatii Case Western Reserve (obtinut in Martie 2001, IRB Protocol #20010222), precum si selectarea si pregatirea absolventilor sau a studentilor volunatri pentru a asista la interviuri. Studentii la master ce au participat la acest proiect au avut o zi de pregatire in Cleveland, inainte de a parasi Statele Unite. Au primit deasemenea si literatura de specialitate, a carei lectura a mai cerut o jumatate de zi. In momentul in care echipa a ajuns in Romania, scrisorile in care se cerea participarea voluntara la interviu erau trimise prin posta si datele interviurilor erau stabilite deja de catre echipa romana. Faza 2—Pregatirea locala in Romania Faza 2 a avut loc in Romania. A fost realizat un curs de pregatire/lucru in echipa ce continea informatii fundamentale referitoare la caracteristicile interviului, lucrul intr-o echipa bilingva, si la protocolul cercetarii. Echipa romana era compusa din angajatii bilingvi ai RCR –ului care lucrau si in alte programe, nu numai in cel de plasament, sau colegi din sistemul public de asistenta sociala, cu functii de asistent social. Echipa romana si studentii americani au participat la un curs de pregatire legat de confidentialitate si de asigurarea protectiei subiectiilor umani. Ambelor echipe li s-a amintit ca le este interzis sa discute rezultatele obtinute, indentificand familiile intervievate. Majoritatea personalului acestui proiect aveau experienta minima in ceea ce priveste intervievarea pentru cercetare desi aveau experienta in lucrul cu familiile si erau familiarizati cu notiunea de obtinere a consimtamantului. Fiecare echipa de lucru a fost alcatuita din cate un roman si un american. Faza 3— Colectarea de date din Romania In fiecare dimineata, echipele se intalneau si un microbuz lasa fiecare echipa in diferite locatii. Au fost efectuate 56 de interviuri. Fiecare interviu a durat de la 60 de minute la doua ore, in functie de numarul de copii din casa. Studentul american citea intrebarea care era apoi tradusa de colegul sau roman. Angajatul roman traducea raspunsul intervievatului catre colegul american pentru a fi inregistrat. Interviurile au fost semi-structurate in jurul intrebarilor, dar au fost puse si o serie de intrebari aditionale de catre echipa. La jumatetea interviului, echipa a reamintit participantilor ca pot renunta la participarea la interviu atunci cand doresc, fara ca acest lucru sa fie urmat de consecinte. La sfarsitul interviurilor stabilite in acea zi, fiecare echipa a fost transportata inapoi la birou cu microbuzul sau s-au facut alte aranjamente pentru a face acest lucru posibil. La sfarsitul fiecarei zile s-au discutat rezultatele obtinute si dificultatile intampinate in aplicarea instrumentelor de lucru/traducerii sau protocolului. S-au corectat greseli din traducere in primele trei zile de interviuri. Echipele au lucrat 4 zile, au luat o pauza de 3 zile, urmarind acest model pe toata perioada colectarii de date. Faza 4—Introducerea de date si prelucrarea lor in Cleveland Faza 4 a constat in introducerea de date, prelucrarea lor, si scrierea raportului de cercetare. Acesta a fost realizat in Cleveland de catre investigator. Constatarile studiului au fost facute disponibile membrilor echipei pentru a primii comentariile lor; comentariile au fost incluse in raportul final. Rezultatele vor fi folosite de RCR si de DGPDC B-N pentru a imbunatati serviciile de asistenta maternala oferite copiilor si familiilor de plasament. Datele acestei cercetari vor fii folosite de catre investigator intr-un proiect pe mai multi ani axat pe sistemul de asistenta maternala si pe adoptie din perspectiva internationala si multiculturala.

7

METODOLOGIA Metoda. Formatul interviului a fost semi-structurat si fata in fata. Toate rezultatele au fost colectate in scopul prelucrarii si nici un raspuns individual nu a fost identificat cu o familie anume. Esantion. In vara anului 2001, in Judetul Bistrita-Nasaud erau 59 de familii care asigurau asistenta maternala. S-a realizat un recensamant al asistentilor maternali din Judet. Toate familiile au fost intrbate daca vor sa participe la un interviu efectuat in incinta locuintei personale. Personalul RCR a trimis o scrisoare catre familiile de plasament cu o luna inaintea inceperii interviurilor. La doua saptamani dupa ce scrisoarea fost trimisa prin posta, si cu o saptamana inaintea sosirii echipei din Statele Unite, au fost stabilite o data si o ora pentru interviu. Toate familiile au fost de acord sa fie intervievate, dar trei dintre ele nu au fost prezente la domiciliu la data si ora stabilita. Esantionul final a fost format din 56 de familii sau 95% din familiile de plasament la momentul realizarii studiului. Intrumente. S-a folosit Inventarul Comportamentelor pentu Copii (ICC) de la 4 la 16 ani si o versiune pentru copii dela 2 la 3 ani (Achenbach & Edelbrock, 1983). Inventarul este validat pe deplin. Subscalele folosite pentru ICC de la 2 la 3 ani evalueaza depresia, retragerea, problemele de somn, acuzele somatice, agresivitatea si tendinta de a distruge. Subscalele ICC pentru 4 –16 ani, contine 9 subscale si 3 scale de sinteza; (vezi Achenbach, 1991; Achenbach & Edelbrock, 1983). Pentru o perioada de un an coeficientul r a fost 0,75 ; pentru o perioada de doi ani coeficientul r a fost 0,71. Subscalele folosite in ICC de la 4 la 16 ani sunt: boli somatice, retragere in sine, anxietate/depresie, probleme sociale, probleme de gandire, probleme de atentie, delicventa, si comportament agresiv. Scalele de sinteza sunt probleme de internalizare, probleme de externalizare, si scala problemelor totale. Scorul alfa variaza intre 0,54 si 0,96. Scalele au fost normate pe doua grupuri. Grupul clinic reprezinta norma bazata pe copii referiti catre servicii de sanatate mentala. Grupul non-clinic reprezinta norma bazata pe un esantion general de copii, apropiat copilului tipic. In cadrul aceste analize sunt folosite doar subscalele intrumentelor. Am inclus si Scala de Evaluare Emotionala si de Comportament (SEEC) in interviuri. SEECeste o scala standardizata, desemnata sa evalueze achizitiile si competentele din punct de vedere emotional si comportamental ale copiilor de la 5 la 18 ani. Acesta este un inventar de 52 de itemi standardizat pe copii care nu au fost identificati ca avand tulburari emotionale si de comportament si pe copii cu tulburari emotionale si de comportament. Acest instrument evalueaza cinci dimensiuni ale achizitiilor in timpul copilariei: abilitati in privinta relatiilor interpersonale, Implicarea familiala, abilitati intrapersonale, functionarea scolara si caracteristicile puternice afective. Subscalele SEEC au indicele alfa intre 0,87 si 0,96; fidelitatea generala a scalei este de 0,97 (vezi Epstein & Sharma, 1998). Pentru acest proiect a fost folosit si modificat un chestionar folosit in prealabil intr-o cercetare asupra adoptiei in Statele Unite si in Romania; include intrebari despre demografia familiei si copilului; istoria copilului inainte de plasamnet; masuratori ale atasamentului, dezvoltarii, si functionarii senzoriale; intrebari legate de folosirea serviciilor si nevoile de servicii,si multipli

8

indicatori ai rezultatelor (evaluarea din punctul de vedere al familiei a asteptarilor legate de sisitemul de plasament, impactul plasamentului in familie, ganduri de terminare a plasamentului). Toate masuratorile au fost traduse in romaneste in SUA si traducerea a fost verificata apoi in Romania. ICC a fost tradus de Adina Gabor, un fost student in psihologie si dezvoltare umana la Universitatea Washington State. Scalele traduse ale ICC au fost oferite de catre Dr. Elizabeth Soliday, dupa ce a fost primita aprobarea pentru a le folosi din partea Dr. Achenbach. Alti traducatori au fost: Simona (Monica) Stefaniga, Margarita Protopopescu si Ludmila Neagu. Permisiunea de a traduce SEEC fara a plati, a fost data de Dr. Nils A. Pearson, Ph.D., Director de Cercetare PRO-ED (care distribuie SEEC).

REZULTATE

Ratele de raspuns Pentru o rata de raspuns de 95% din 59 de familii contactate, toti fiind de acord sa fie intervievati, doar trei dintre ei nu au fost gasiti acasa la data si ora stabilita pentru interviu. Ratele de raspuns generale au fost excelente, conform standardelor stiintifice. Saizeci la suta din interviuri au fost realizate cu mame de plasament, 13% cu ambii parinti de plasament, si doar intr-un singur caz (2%) interviul a fost luat unui alt memru al familiei, care nu era partinte de plasament. In trei (5%) din cele 56 de familii se aflau frati plasati impreuna. Cele 56 de familii intervievate aveau in grija 70 de copii. Datorita numarului mic de familii implicate s-au raportat numai datele descriptive. O analiza multivariata nu a fost efectuata..

Descrierea demografica a familiilor Majoritatea familiilor (80%) locuiau impreuna cu alti copii.In situatia in care existau alti copii, cel mai adesea erau in numar de doi.Majoritatea familiilor (93%) nu au avut alti copii alti copii plasati in familie dupa plasament. Venitul familiilor a fost cuprins intre 20.000.000 lei pe luna si 200.000.000 lei pe luna (de la 71 USD la 714 USD) ; salariul de 200.000.000 lei era foarte neobisnuit, o singura familie raportand un asemenea venit. Douazeci si cinci la suta din familii au un venit lunar de 107 USD sau mai putin si 75 % au un venit lunar de 183 USD sau mai putin .Media lunara a salariului este de184 USD (2208 USD pe an). Media de varsta a mamelor de plasament este de 42,9 ani. Daca sunt casatorite, media de varsta a sotului este de 46,0 ani. Majoritatea erau gospodarii cu familii compuse din doi parinti (88%) si marea majoritate erau la prima casatorie (77%).

Descrierea demografica a copiilor si istoria lor Jumatate din numarul de copii erau baieti (57%). La momentul studiului, varsta varia de la 1 la 11 ani, media fiind de 4,0 ani. Ei au fost plasati de la varsta de sugari pana la 10 ani; media de

Comment: am anuntat pe dr. Groza ca sumele sunt nerealiste. Probabil este vorba aici de un total annual.

9

varsta in plasament fiind de 2,8 ani. Patruzeci si opt la suta au fost plasati la varsta de 1 an sau mai mici, 64% la varsta de 2 ani sau mai mici, 71% la varsta de 3 ani sau mai mici. Douazeci si doi la suta au fost plasati la varsta scolaritatii (5 ani sau mai mult). Majoritatea (57%) copiilor au fost descrisi ca fiind Romani si 24% au fost descrisi ca fiind Romi/Tigani. Opt la suta din copii se aflau in plasament de mai putin de un an, marea majoritate (75%) au fost in plasament un an de zile. Treisprezece la suta dintre copii se aflau in plasament de 2 ani si doi copii (3%) se aflau in plasamnet de 3 ani. Majoritatea parintilor de plasament nu stiau sau nu puteu spune precis perioada de timp petrecuta de copil in diferite plasamente. Pentru cei ce nu au putut spune trecutul plasamentului, majoritatea copiilor (90%) s-au aflat intr-un orfelinat sau institutie inaintea plasamentului, in medie, de 29 de luni. Perioada de timp petrecuta de acesti copii in institutie variaza de la 13 luni la 108 luni; 10% dintre copii au petrecut un an sau mai putin intr-o institutie, 56% au petrecut 2 ani intr-o institutie si 19% au petrecut 3 ani sau mai mult intr-o institutie. Majoritatea (67%) au fost internati intr-o maternitate inainte de plasament, in medie de 2,9 luni. Asa cum nu au stiut perioada de timp petrecuta de copil intr-o institutie, parintii de plasament nu au putut preciza perioada de timp petrecuta in plasament. Perioada de timp petrecuta in maternitate variaza de la mai putin de o luna la 15 luni; 50% dintre copii au petrecut o luna sau mai putin intr-o maternitate. Aproape o treime dintre copii au fost in familie inainte de plasament. Doar 2 parinti de plasament nu au putut raporta perioada de timp petrecuta in familie, asa ca aceasta data nu este raportata. Familiilor li s-a cerut sa evalueze calitatea plasamentelor dinaintea intrarii lui in plasamnet familial. Evaluarile lor sunt indicate mai jos. Procentele au fost rotunjite catre numarul intreg cel mai apropiat.

Tipul de plasament dinaintea plasamentului familial evaluat de parintele de plasament Institutie sau orfelinat Maternitate Familie Excelent 4% 13% Buna 39% 17% 7% Sadisfacator 33% 4% Saraca 15% 26% 60% Nu stiu 10% 52% 20% In mare parte institutiile au fost bine cotate, majoritatea familiilor necunoscand nimic despre maternitati, iar plasamentele anterioare ale copilului au fost evaluat negativ. Este interesant ca o mare parte a familiilor au vizitat orfelinatul de unde provine marea majoritate a acestor copii. Observatiile noastre legate de aceasta institutie este ca era un loc curat, copii erau bine ingrijiti si existau multe programe pentru copii. In saptamanile in care ne-am aflat acolo, au fost multi vizitatori internationali in institutie. RCR –ul detine majoritatea activitatilor desfasurate in acest centru de plasament, dovedind existenta multor resurse in cadrul Orfelinatului din Bistrita. Pe langa trecutul plasamentului si evaluarea din partea parintelui a fiecarui plasament, au mai fost evaluata si locatia la care s-au aflat copiii in diferite momente ale vietii, inainte de plasament. Tabelut urmator sumarizeaza datele obtinute. Aceste informatii trebuie interpretate cu precautie. Datele reprezinta amintiri ale parintelui de plasament si s-ar putea sa nu reflecte cu acuratete istoria actuala pre-plasament a copilului. In completare, au existat o serie de lacune in

10

ceea ce priveste reamintirea si reconstructia istoriei copilului aflat in plasamnet, in anumite momente ale vietii lui.

Localizarea plasamentului la diferite grupe de varsta (luni) 0-1 2-6 6-12 12- 24 24+

Locatia Familie de Plasament 16% 16% 27% 28% 48% Spital Maternitate 22% 6% Orfelinat sau Institutie 37% 64% 58% 57% 35% Spital 4% Familia Biologica 25% 14% 11% 15% 17%

In prima luna de zile de viata majoritatea copiilor se aflau in institutie sau in orfelinat.prima mare schimbare a apare intre 2 si 6 luni, cand copiii se muta de la maternitate sau familiile biologice in institutie. In perioada 6 –12 luni majoritatea copiilor raman in maternitate sau institutie, dar se observa o crestere in procente a intrarii lor in plasamente familiale. In cel de-al doilea an de viata majoritatea copiilor intra in plasamente familiale, dar mai ramane o treime in institutii. Ceea ce reiese din analiza datelor este ca copiii raman in orfelinate sau institutii in cele mai critice momente ale dezvoltarii lor. Sanatatea, dizabilitatile si alte descrieri ale dezvolatrii copilului In mare parte nu au fost raportate probleme de sanatate, disabilitati si alte dificultati ale copiilor. Numai 3 copii (4%) aveau probleme de vedere, numai 2 (3%) au raportat dizabilitati fizice si 7(10%) au fost raportati cu retarduri. In general, marea majoritate a copiilor aflati in plasament nu au nevoi fizice si de sanatate speciale. Parintilor li s-a cerut sa evalueze aptitudinile de dezvoltare a copiilor aflati in plasament la momentul studiului. Urmatorul tabel sintetizeaza raportarile lor.

Evaluarea dezvoltarii efectuata de parintii de plasament Procente de intarziere la plasament Procente de intarziere la momentul studiului Abilitari Motorii Fine 33% 7% Abilitati Motorii Grosiere 26% 1% Abilitati ale limbajului 40% 16% Abilitati sociale 21% 6% Pentru marea majoritate a copiilor, parintii de plasament au raportat ca nu exista intarzieri in dezvoltare la data plasamentului sau in momentul studiului. La copiii care au intrat in familie cu intarzieri in dezvoltare s-a observat o o imbunatatire a situatiei lor. Atunci cand intarzierile au

11

fost identificate, in marea lor parte au fost probleme de limbaj. Familiile care au avut copii cu probleme de limbaj au identificat, ca problema, lipsa serviciilor logopedice si si-au exprimat ca dorinta servicii logopedice la domiciliu. Parintior li s-a cerut sa evelueze informatiile senzoriale la data plasamentului si in momentul studiului. In cercetarea anterioara problemele senzoriale au fost identificate la multi copii din Romania care au fost adoptati din institutii. (vezi Cermak & Groza, 1998; Groza, Ileana & Irwin, 1999). In continuare exista sumarul raportarilor parintilor de plasament cu privire la evaluarea senzoriala.

Evaluarea senzoriala efectuata de parintii de plasament

Comportamentul la data plasamentului Comportamentul la data studiului Hipersensibilitate la atingere,miscare Lumina sau sunete 37% 13% Hipo-reactiv la stimulare sau durere 24% 7% Nivel de activitate prea mare pentru grupa de varsta 11% 10% Nivel de activitate prea mic pentru grupa de varsta 31% 11% In mare parte, nu au fost raportate dificultati senzoriale la data plasamentului sau in momentul studiului. Copiii care au intrat in familie cu anumite dificultati, majoritatea s-au imbunatatit. Problemele senzoriale sunt mult mai vizibile la plasamentul familial comparativ cu raportarile familiilor romane care au adoptat copiii din Romania (vezi Groza si Echipa de Cercetare din Bucuresti, 1999). Diferenta dintre copiii in aflati in plasament si cei adoptati este ca plasarea copiilor adoptati s-a facut mult mai timpuriu, timpul petrecut in institutii sau orfelinat fiind redus. Majoritatea familiilor nu aveau pregatire in evaluarea sau tratarea problemelor senzoriale. Dar in 10% sau mai mult din cazuri, familiile au identificat probleme senzoriale la copiii aflati in plasament; acest lucru sugereaza ca un numar de copii ar putea beneficia in plasament de servicii de terapie ocupationala /de integrare senzoriala. Familiilor li s-a cerut sa evalueze cat de bine au fost pregatiti in legatura cu problemele, sanatatea si handicapurile copilului. Urmatorul tabel totalizeaza raspunsurile lor. (Singurul lucru de tinut minte, este ca majoritatea familiilor au simtit ca copiii nu au avut probleme, handicapuri sau probleme de sanatate, asa ca nu au raspuns la aceste intrebari).

Evaluarea pregatirii parintelui de plasament in legatura cu problemele copilului

Are copilul d-voastra aflat in plasament vreo problema si/sau handicap, daca da, Sunt mult mai serioase decat au fost descrise de catre asistentul social

25%

12

La fel cum au fost descrise Mai putin serioase decat au fost descrise Are copilul d-voastra probleme de sanatate,daca da, Mult mai serioase decat au fost descrise de asitentul social La fel cum au fost descrise Mai putin serioase decat au fost descrise

69% 6% 14% 70% 16%

In general, familiile au raportat ca dificultatile copiilor aflati in plasament, daca au existat, le-au fost prezentate in mod adecvat. Totusi, 25% dintre familii au raportat ca problemele copiilor lor aflati in plasament au avut probleme si handicapuri mult mai serioase decat au fost informati, iar 14% au raportat ca problemele de sanatate au fost mult mai serioase decat au fost descrise. Esecul in informarea parintilor de plasament cu informatii adecvate si complete a provocat acestora un grad ridicat de stres. Familiile au avut nevoie de aceste informatii pantru a maximaliza succesul in cresterea acestora, dupa experientele traumatizante si dificultatile intampinate de copii inainte de intrarea in plasament. Esecul in pregatirea adecvata a acestor familii duce la plasarea acestor familii in categoria celor ce prezinta risc de abandon a plasamentului datorita faptului ca nu au putut face fata nevoilor copilului.

Relatiile de atasament Familiilor li s-a cerut sa raporteze o serie de indicatori ai relatiei parinte-copil. Modalitatea in care parintii de plasament relationeaza cu copiii reprezinta o mare ingrijorare a practicienilor care sunt sceptici fata de asitenta maternala. Unii cred ca din moment ce sunt platiti pentru avea grija de copii, se vor implica foarte putin in relatia parinte-copil. Urmatorul tabel sintetizeaza raspunsurile parintilor.

Evaluarea relatiei de atasament parinte-copil Cat de bine va intelegeti cu copilul d-voastra? Foarte bine 73% Aproximativ bine 26% Nu prea bine 2% Cat de des petreceti timp impreuna cu copilul? In fiecare zi 98%

13

De doua–trei ori pe saptamana 2% Cum evaluati comunicarea dintre copil si d-voastra? Excelenta 71% Buna 24% Moderata 5% Aveti incredere in copilul dumneavoatra? Da, foarte multa 51% Da, in general 38% Nu sunt sigura 10% Nu 2% Va simtiti respectata de copilul d-voastra? Da, foarte multa 69% Da, in general 24% Nu sunt sigura 5% Nu 2% Va simtiti apropiata de copilul d-voatra? Da, foarte mult 86% Da, in general 14% In general, relatiile de atasament au fost foarte pozitive. Majoritatea parintilor au raportat ca se inteleg bine cu copii, ca petrec cu placere timp impreuna, ca au o buna comunicare cu copiii lor, au incredere in ei, se simt respectati si apropiati de copiii lor. Din observatii facute a reiesit faptul ca familiile erau foarte implicate si atasate de copiii aflati in plasament si ca majoritatea copiilor erau atasati de familiile lor de plasament.

Preocupare in ceea ce priveste comportamentul Familiile Romane si Americane care au adoptat copii din Romania au semnalat o serie de probleme de comportament.Familiilor de plasamnet li s-a cerut sa raporteze existenta acestor tulburari de comportament. Urmatorul tabel sintetizeaza raspunsurile parintilor.

Probleme ale comportamentului Procente ale comportamentului la data plasamentului Procente ale comportamentului la data studiului Se loveste singur 24% 6% Se leagana 34% 10% Este intodeauna inspiaimantat si anxios 40% 6% Neconsolabil cand este suparat 23% 6%

Au existat o serie de probleme de comportament la data plasamentului sau la data studiului. Aproximativ o treime din copii prezentau un comportament de auto-stimulare (leganare) si 10%

14

din ei au continuat acest comportament chiar daca atrecut un an sau/si cateva luni de la data plasarii in familie. In ce priveste copiii care la data plasamentului prezentau probleme de comportament, la data interviului situatia lor s-a ameliorat. Subscalele ICC pentru copii de 2-3 ani (n=17) au evaluat retragerea, depresia, problemele de somn, problemele somatice, agresivitatea si tendinta de distrugere. În analiza urmatoare ne-am axat doar asupra procentului copiilor care au indicat niveluri clinice în fiecare din aceste scale. Domeniul clinic este indicat de scorurile care descriu tulburări severe emoţionale şi comportamentale. Pe subscala retragerii/izolării, doar un copil (6%) a indicat un nivel clinic; aceasta este situaţia şi în cazul subscalelor de depresie şi a distructivităţii. Acelaşi copil a indicat nivelul clinic pentru toate aceste trei scale. Nici unul dintre copii nu a avut scoruri de nivel clinic în ceea ce priveşte problemele de somn, acuzele somatice sau agresivitatea. Aceasta înseamnă că cei mai mulţi copii de 2 până la 3 ani nu au scoruri suficient de mari pentru a indica probleme emoţionale şi comportamentale severe. Subscalele CBC pentru copii de la 4 la 11 ani (N=21) au apreciat gradul retragerii/izolării, anxietăţii/depresiei, acuzelor somatice, problemelor sociale, problemelor de gândire, problemelor de atenţie, delincvenţei, şi agresivităţii. Similar cu cele de mai sus, în cadrul acestei analize am urmărit doar procentul copiilor care au avut scoruri de nivel clinic pe fiecare din subscalele menţionate – nivelurile clinice sunt date de acele scoruri care indică tulburări severe emoţionale sau comportamentale. Un băiat (5%) a avut scor de nivel clinic pe scala retragerii/izolării, 2 copii (10%, un băiat şi o fată) au avut scoruri de nivel clinic pe scala anxietate/depresie, 2 copii (10%, un băiat şi o fată) au avut scoruri de nivel clinic pe scala problemelor sociale, 2 copii (10%, un băiat şi o fată) au avut scoruri de nivel clinic pe scala problemelor de gândire, 5 copii (24%, trei băieţi şi două fete) au indicat scoruri de nivel clinic pe scala problemelor de atenţie, 2 copii (10%, un băiat şi o fată) au avut scoruri de nivel clinic pe scala delincvenţei, şi 2 copii (10%, un băiat şi o fată) au indicat scoruri clinice pe scala de agresivitate. Aceasta înseamnă că cei mai mulţi copii de la 4 la 11 ani nu au scoruri suficient de mari pentru a indica probleme emoţionale şi comportamentale severe. Cu toate acestea, aproape un sfert dintre aceştia au indicat existenţa unor probleme de atenţie. Pentru cele mai multe dintre aceste scale nivelul clinic a fost atins de aceeaşi doi copii (un băiat şi o fată) care au indicat toate problemele menţionate.

Puncte forte În anii de după 1990 asistenţa socială a devenit din ce în ce mai mult orientată spre o perspectivă “a punctelor forte”. Lucrările lui Saleebey (1992), Cowger (1994),si DeJong & Miller (1995) au contribuit la înţelegerea şi aplicarea în practică a acestei perspective de către asistenţii sociali. Studiind tipuri variate de familii (naturale, asistenţă maternală, adoptive, familii vitrege, etc.) precum şi copiii din aceste familii, cadrul teoretic-conceptual folosit pentru a înţelege şi a studia familiile este la fel de important ca şi datele culese. Într-adevăr, cadrul conceptual joacă un rol esenţial în alegerea metodologiei şi măsurătorilor. Prea adesea, fie implicit ori explicit, cadrul conceptual şi măsurătorile vieţii familiale şi al copiilor din sistemul de protecţie socială au fost mai degrabă orientate către deficite, probleme şi patologie, mai degrabă decât către punctele forte, resursele şi gradul de adecvare al acestora. După cum notează Saleebey (1992a), “limbajul

Comment: Umreaza paragraful trimis anterior mie spre traducere. ATENTIE, este realizat folosind semne de punctuatie! Este posibil sa nu fie lizibil ca atare din internet. Este necesara eliminarea semnelor de punctuatie pentru realizarea unui text omogen. (fie adaugarea lor in restul textului, daca asta nu va ridica problema mentionata

anterior)

15

patologiei şi deficitului exprimă anumite presupoziţii şi conduce la anumite rezultate” (p. 3). În plus, orientarea pe probleme creează o reţea de aşteptări negative despre copil şi capacitatea acestuia de a face faţă unor sarcini sau cerinţe (vezi Saleebey, 1992a). Chiar în cazul unor dizabilităţi profunde, prin orientarea către punctele forte, noi dăm speranţă – speranţa a fost devalorizată în relaţiile de ajutor deşi uneori este unul din puţinele lucruri pencare le putem oferi concret. Uneori speranţa nu este destinată copilului cât părinţilor care trebuie să aibe grijă de acesta. Prin orientarea către punctele forte, evităm crearea gândirii tip victimă la copil sau în familie (Saleebey, 1992b). “Boala şi patologia sunt realităţi, dar nu sunt singurele realităţi, nici măcar nu sunt cele mai importante realităţi. De fapt, prezenţa lor s-ar putea să nu fie un aspect definitoriu al bunăstării persoanei. Înţelegerea bolii nu înseamnă în mod necesar înţelegerea persoanei (Saleebey, 1992b). După Goldstein (1992), care scrie despre puterea limbajului, este important să urmărim cuvintele pe care le folosim cînd descriem copiii şi familiile cu care lucrăm. De exemplu, el scrie: “… puterea [strength] este un cuvânt care derivă din anglo-saxonă, un limbaj cât se poate de simplu şi de pământean care descrie lumea naturală a vieţuitoarelor. Etimologic, este un alt termen pentru normalitate, asertivitate, proactivitate şi integritate. Patologia, din contra, provine din greaca veche, care tinde să fie un concept mai elitist, academic şi abstract şi în unele situaţii, detaşat de experienţa mundană. Rădăcinile sale sunt în “pathos” care are conotaţia de suferinţă, răbdare şi tristeţe” (p. 30). Preluând această perspectivă şi dorind să echilibrăm acest proiect am cerut familiilor să ne spună despre punctele forte ale copiilor lor în asistenţă maternală. Toate familiile au identificat cu uşurinţă puncte forte ale copiilor atunci când li s-a cerut. Diagrama care urmează indică punctele forte ale copiilor în asistenţă maternală prin comparaţie cu normele unui grup obişnuit de copii. Deşi grafic par diferite, în general nu există diferenţe statistice între copiii români în asistenţă maternală şi copiii care au intrat în grupul de referinţă, cu excepţia funcţionării şcolare. Şcoala a fost identificată de câteva familii asistente maternale ca o sursă majoră de stres. Cu toate acestea, în general, datele indică faptul că copiii români în asistenţă maternală au la fel de multe puncte forte ca şi copilul tipic american.

16

Stabilitatea Plasamentului O serie de itemi au fost utilizati in evaluarea stabilitatii a sistemului de plasament. Familiilor li s-a cerut sa evalueze impactul plasamentului, cum a decurs plasamentul in ultimul an, si cat de des s-au gandit la terminarea acestui plasament. Urmatorul tabel insumeaza raspunsurile lor.

02468

101214

Inte

rper

sona

lSt

reng

th

Fam

ilyIn

volv

emen

t

Intr

aper

sona

lSt

reng

th

Scho

olFu

nctio

ning

Affe

ctiv

eSt

reng

th

Strengths of Romanian Foster Children

Typical Child Romanian Foster Child

17

Indicatori ai Stabilitatii Plasamentului

In general, ce impact a avut plasarea acestui copil in familia dumneavoastra ? Foarte pozitiv 81% In cea mai mare parte pozitiv 18% Mixt: pozitiv si negativ in mod egal 2% In general negativ 0 Foarte negativ 0 Ingeneral, cum a decurs plasamentul in ultimul an? Mai usor decat m-am asteptat 58% Asa cum m-am asteptat 29% Am avut mai multe “urcusuri si coborasuri” decat m-am asteptat 13% Cat de des va ganditi sa terminati acest plasament? Frecvent 2% In majoritatea timpului 2% Nu prea des 10% Niciodata 87% Aproximativ 98% din respondeti au catalogat plasamentul lor familial ca avand un efect pozitiv asupra familiei lor. In ceea ce priveste cum a decurs plasamentul in ultimul an, raspunsurile lor au fost: 58% au raportat ca plasamentul a fost mai usor decat s-au asteptat, 29% au raportat ca ca a fost asa cum s-au asteptat, si 13% au raportat ca au avut mai multe “urcusuri si coborasuri” decat s-au asteptat. In timp ce majoritatea familiilor de plasament nu s-au gandit niciodata sau deloc sa termine acest plasament, totusi 4% din ei s-au gandit sa termine acest plasament. In general, raspunsurile sunt foarte pozitive in ceea ce priveste stabilitatea plasamentului. Aproximativ 25% din parintii de plasament au raportat ca nu au primit informatii corecte sau complete despre copil. Familiile au facut fata stresului cauzat de cresterea unui copil de plasament si chiar au trecut peste lacunele informationale pentru a se prezenta atat pe ei cat si pe copiii aflati in plasament intr-un cadru de lucru pozitiv. Importanta serviciillor, folosirea lor si nevoia pentru servicii Parintilor de plasament li s-a cerut sa raspunda la un chestionar care a avut ca obiectiv evaluarea importantei a zece tipuri diferite de servicii. Primele opt tipuri de servicii (folosite in 1999 in chestionarea parintilor adoptivi romani – Groza si echipa de Cercetare Bucuresti) au fost modificate pentru a corespunde sistemului de plasament. Ultimile doua servicii sunt cele care sunt oferite de RCR. Lista serviciilor a fost adaptata plecand de la o ancheta a familiilor adoptive cu copii cu nevoi speciale (Marcenko & Smith, 199; Rosenthal, Groze, & Morgan, 1996).

Comment: anul???

18

TIPUL DE SERVICII

DESCRIEREA SERVICIULUI

Suport financiar

salariul asistentului maternal

Informatii despre copil

experiente anterioare plasamentului, nevoi in ceea ce priveste sanatatea, educatia, nevoile sociale.

Informatii despre servicii

informatii despre servicii, despre localizarea lor, servicii ca terapie, grupuri de suport, servicii medicale si educationale.

Servicii medicale si de sanatate

servicii medicale sau stomatologice, servicii medicale pentru persoanele cu handicap, fizioterapie, servicii de sanatate mentala, etc.

Servicii educationale pentru copil

Servicii continue de educatie speciala si academice

Pregatirea si consilierea parintilor

informatii despre plasament, aptitudini de control al comportamentului, ajutarea copiilor in procesul de acomodare cu noua familie, lucrul cu copii cu deficiente, stresul si recompensele plasamentului, planificarea viitorului copilului.

Ingrijirea temporara [respit care] si alte servicii "de Ajutor”

timp petrecut departe de copil sau ajutor in ceea ce priveste transportul, asistenta medicala la domiciliu, centru de zi sau gradinita, etc.

Contacte cu alti parinti de plasament

grupuri de suport pentru parintii de plasament si contacte non-formale cu parintii de plasament

Pregatire/formare, buletinul asistentului maternal

pregatirea celor implicati in sistemul de plasament si trimiterea buletinului asistentul maternal prin posta

Decont

decontarea transportului la sedintele lunare ale parintilor de plasament

19

Urmatorul tabel prezinta rezultatele evaluarii efectuate de parintii de plasament a diferitelor tipuri de servicii. ______________________________________________________________________________

Evaluarea Efectuata de Parintii de plasament a Diferitelor Tipuri de Servicii (procente) ______________________________________________________________________________ Very Somewhat Not

Essential Important Important Important Suportul Financiar 43 45 11 1 Informatii Despre Copil 18 78 2 2 Informatii despre servicii 22 66 13 2 Servicii medicale si de sanatate 18 82 Servicii educationale pentru copi 25 71 4 Pregatirea si consilierea parintilor 29 64 6 62 Ingrijirea temporara si alte servicii ”de ajutor” 15 37 15 33 Contacte cu celelalte familii de plasament 15 53 27 6 Buletinul asistentului maternal 31 58 8 4 Decontul transportului 14 59 26 2

Familiile au fost foarte retinute in a vorbi despre suportul financiar. De regula, evaluarile au fost precedate de explicatia ca nu au ales meseria pentr bani, dar ca suportul financiar este important pentru asigurarea serviciilor prestate de ei. Majoritatea familiilor au evaluat serviciile ca fiind esentiale sau foarte importante, exceptie facand, in oarecare masura ingrijirea temporara si alte servicii ”de ajutor” care a fost evaluat intr-un procent mare ca nefiind important. Cu toate acestea, majoritatea serviciilor au fost considerate ca fiind importante pentru familii. Serviciile folosite si necesare

Parintii de plasament au raportat referitor la serviciile primite, dar si despre serviciile pe care nu le-au putut obtine. Urmatorul tabel sintetizeaza aceste date.

20

______________________________________________________________________________ Raportul parintilor referitor la serviciile folosite si serviciile necesare

______________________________________________________________________________ Servicii Utilizate Suportul financiar 79% Informatii despre copil 69% Informatii despre servicii 60% Servicii medicale si de sanatate 74% Servicii educationale pentru copil 64% Pregatirea si consilierea parintilor 73% Ingrijirea temporala si alte servicii « de ajutor » 16% Contacte cu alti parinti de plasament 70% Buletinul asistentului maternal 54% Decontul transportului 41%

Servicii necesare Suportul financiar 6% Informatii despre copil 17% Informatii despre servicii 6% Servicii medicale si de sanatate 4% Servicii educationale pentru copil 3% Pregatirea si consilierea parintilor 3% Ingrijirea temporara si alte servicii « de ajutor » 11% Contacte cu alti parinti de plasament 3% Buletinul asistentului maternal 0% Decontul transportului 3% ______________________________________________________________________________ Cateva aspecte ies in evindenta. Majoritatea familiilor folosesc serviciile disponibile. Serviciile cele mai necesare sunt informatiile despre copil si ingrijirea temporara si alte servicii “de ajutor”. Din discutiile purtate cu parintii de plasament cu privire la modalitati de imbunatatire a programului, au reiesit urmatoarele sugestii:

• majoritatea familiilor au declarat ca au nevoie de mai multe haine si alimente datorita faptului ca copii de afla in perioada de crestere si dieta lor se schibma odata cu varsta.

• s-a mentionat faptul ca ar dori sa fie intrebati mai des despre nevoile pe care le au. Mult prea des agentia a luat decizii in ceea ce priveste lista lor cu necesitati, fara a avea ocazia de a fi intrebati.

• S-ar dori ca periodic sa aiba loc sesiuni de comunicare cu ceilalti asistenti maternali. Sedinte cu parintii de plasament sunt prea structurate, si sunt in beneficiul agentiei si nu a parintilor de plasament.