Umbland Pe Valuri - poezii, Walking On Waves - poems

VIOREL HOREA ŢÂNŢAŞ

UMBLÂND PE VALURI

WALKING ON WAVES

poeme-poems

antologie-anthology

EDITURA/PUBLISHING HOUSE RISOPRINTCLUJ-NAPOCA • 2009

2

ISBN 978-973-751-999-3

Dreptul de autor

Traducere / Translation: Corina Mocan, Patricia and Martin Robertson, Laura and Kenneth Tucker, John MacDaniels.

Autorul poate fi contactat la / Contact address: e-mail: [email protected]

3

CUPRINS / CONTENT

POEMELE CĂUTĂRII / THE POEMS OF THE SEARCH 15

POEMA FRUCTULUI OPRIT............................................................16THE POEM OF THE FORBIDDEN FRUIT......................................17CĂUTARE...........................................................................................18SEARCH..............................................................................................19AŞTEPTARE.......................................................................................20EXPECTATION..................................................................................21ZILE ÎN ŢĂRÂNĂ..............................................................................22DAYS IN THE DUST.........................................................................23CAUT DRUMUL REGAL..................................................................24I LOOK FOR THE ROYAL PATH....................................................25UMBLAM RĂTĂCIND......................................................................26I WAS ROAMING..............................................................................27RUGĂ DIN PUSTIA LUMII..............................................................28PRAYER FROM THE WILDERNESS OF THE WORLD................29RUGĂ PENTRU SUFLET..................................................................30PRAYER FOR MY SOUL..................................................................31CAUT IEŞIREA..................................................................................32LOOKING FOR THE ESCAPE..........................................................33CĂZUT ÎN GOL..................................................................................34FALLEN IN THE ABYSS..................................................................35

POEMELE TIMPULUI / THE POEMS OF TIME 37

ROBUL TIMPULUI............................................................................38THE SLAVE OF TIME.......................................................................39POEMA TIMPULUI...........................................................................40THE POEM OF TIME.........................................................................41MOARTEA MORŢII...........................................................................42THE DEATH OF DEATH...................................................................43ÎNCHIS ÎN ISTORIE...........................................................................44LOCKED IN HISTORY......................................................................45TEMNIŢA TIMPULUI.......................................................................46

4

THE CELL OF TIME..........................................................................47DRUMUL REGAL.............................................................................48THE ROYAL PATH............................................................................49

POEMELE SEMINŢEI / THE POEMS OF THE SEED 51

MI-E DOR...........................................................................................52LONGING...........................................................................................53POEMA TRUPULUI DE SLAVĂ......................................................54THE POEM OF THE GLORIOUS BODY.........................................55ÎNTOARCEREA FIULUI RISIPITOR...............................................56THE RETURN OF THE PRODIGAL SON........................................57ÎNTOARCEREA.................................................................................58COMING BACK.................................................................................59PÂINE RUMENĂ...............................................................................60FRESH BREAD...................................................................................61

POEMELE ÎNTOARCERII / THE POEMS OF THE RETURN 63

ÎNTOARCEREA ACASĂ...................................................................64COMING HOME.................................................................................65IERI......................................................................................................66YESTERDAY......................................................................................67PSALM 3.............................................................................................68PSALM 3.............................................................................................69FUG......................................................................................................70I RUN...................................................................................................71RUGĂCIUNE......................................................................................72PRAYER..............................................................................................73SUNT O RUINĂ..................................................................................74I AM A RUIN......................................................................................75AM ALERGAT...................................................................................76I RAN..................................................................................................77PIATRA VIE.......................................................................................78THE LIVING STONE.........................................................................79LOC DE ODIHNĂ..............................................................................80A PLACE OF REST............................................................................81

5

FOCUL CERULUI..............................................................................82HEAVENS’ FIRE................................................................................83CHEMARE ÎN JUDECATĂ...............................................................84CALL TO TRIAL................................................................................85ZI DE ZI...............................................................................................86DAY BY DAY.....................................................................................87ÎNĂLŢARE..........................................................................................88BE EXALTED.....................................................................................89BUCURIE............................................................................................90JOY......................................................................................................91CU CĂRŢILE PE MASĂ....................................................................92WITH MY CARDS ABOVE-BOARD...............................................93TEAMĂ...............................................................................................94FEAR...................................................................................................95ZIUA NOASTRĂ................................................................................96OUR DAY...........................................................................................97VINE TOAMNA.................................................................................98AUTUMN IS COMING......................................................................99UNEORI VISEZ................................................................................100I SOMETIMES DREAM...................................................................101SINUCIDERE PE DINĂUNTRU.....................................................102SUICIDE ON THE INSIDE..............................................................103DOR DE ALBASTRU.......................................................................104LONGING FOR THE BLUE............................................................105

DE LAUDĂ ŞI MULŢUMIRE / OF PRAISE AND WORSHIP 107

LAUDĂ FLĂCĂRII VII....................................................................108PRAISE TO THE LIVING FLAME.................................................109CUIB DE PĂSĂRI............................................................................110A NEST OF BIRDS...........................................................................111PSALM 2...........................................................................................112PSALM 2...........................................................................................113PSALM 1...........................................................................................114PSALM 1...........................................................................................115CAUT UN SEMN..............................................................................116LOOKING FOR A SIGN..................................................................117

6

DIN OCHIURI DE APĂ...................................................................118FROM WATERHOLES....................................................................119DE TE-AŞ CUPRINDE-N LUCRURI..............................................120IF I HELD YOU IN THINGS...........................................................121LAUDĂ DRAGOSTEI......................................................................122PRAISE TO LOVE............................................................................123POEMA CRUCIFICĂRII..................................................................124THE POEM OF CRUCIFICTION.....................................................125UMBLÂND PE VALURI..................................................................126WALKING ON THE WAVES..........................................................127UŞA CRUCII.....................................................................................128THE DOOR OF THE CROSS...........................................................129FĂRĂ TINE.......................................................................................130WITHOUT YOU...............................................................................131GOZUL DIN OCHI...........................................................................132THE GARBAGE IN MY EYES........................................................133

DE DRAGOSTE / OF LOVE 135

STRIGĂT DIN PUSTIA LUMII.......................................................136A CRY FROM THE WILDERNESS................................................137OF THE WORLD..............................................................................137POEMA CRUCII...............................................................................138THE POEM OF THE CROSS...........................................................139SCRISOAREA DIN PUSTIA LUMII...............................................140LETTER FROM THE WILDERNESS OF THE WORLD...............141ÎN ZORI.............................................................................................142AT DAWN.........................................................................................143UN NOD............................................................................................144A KNOT.............................................................................................145DRAGOSTE FĂRĂ CUVINTE........................................................146SILENT LOVE..................................................................................147ARIPA ALBĂ....................................................................................148THE WHITE WING..........................................................................149TU EŞTI ROUA................................................................................150YOU ARE THE DEW.......................................................................151IUBIRE..............................................................................................152

7

LOVE.................................................................................................153IUBIRE FĂRĂ SFÂRŞIT..................................................................154ON-GOING LOVE............................................................................155LUMINA DRAGOSTEI....................................................................156THE LIGHT OF LOVE.....................................................................157PÂINE ABURINDĂ..........................................................................158FRESH WARM BREAD...................................................................160

POEMELE DĂRUIRII / THE POEMS OF GIVING ONESELF 163

MĂ DĂRUI ŢIE................................................................................164I ENTRUST MYSELF TO YOU......................................................165SĂ FIU UNA CU TINE.....................................................................166BEING ONE WITH YOU.................................................................167ALFABETUL TRĂIRII CREŞTINE................................................168THE ALPHABET OF CHRISTIAN LIVING......................................169DĂRUIRE..........................................................................................170GIVING MYSELF.............................................................................171RUGĂCIUNE....................................................................................172PRAYER............................................................................................173TU EŞTI TĂRIA MEA......................................................................174YOU ARE MY STRENGTH.............................................................175AŞTEPT DIMINEAŢA.....................................................................176I AWAIT THE MORNING...............................................................177WATERGATE...................................................................................178WATERGATE...................................................................................181POEMA CREŞTINULUI MARTIR..................................................184THE POEM OF THE MARTYR.......................................................185

BUCURIA LUMINII / THE JOY OF LIGHT 187

CÂND DIMINEAŢA MĂ CHEAMĂ...............................................188WHEN THE MORNING CALLS ME..............................................189FIU AL ZILEI....................................................................................190SON OF DAY....................................................................................191SĂ DANSEZ ÎN LUMINĂ...............................................................192DANCING IN LIGHT.......................................................................193

8

CU TINE DE MÂNĂ.......................................................................194HOLDING YOUR HAND................................................................195ÎN LUMINA TA................................................................................196IN YOUR LIGHT..............................................................................197SĂ-MPART BUCURIA LUMINII...................................................198IMPARTING THE JOY OF LIGHT.................................................199LAUDĂ LUMINII.............................................................................200PRAISE TO THE LIGHT..................................................................201BUCURIA LUMINII.........................................................................202THE JOY OF LIGHT........................................................................203

POEMELE APOCALIPSEI / THE POEMS OF APOCALYPSE 205

PURIFICARE....................................................................................206PURIFICATION................................................................................207LUMEA RĂSTIGNITĂ....................................................................208THE CRUCIFIED WORLD..............................................................209ORELE IERTĂRII.............................................................................210THE HOURS OF FORGIVENESS...................................................211FRÂNGEREA PE ROATĂ...............................................................212THE BREAKING ON THE WHEEL................................................213SODOMA..........................................................................................214SODOM.............................................................................................215ULTIMUL TREN..............................................................................216THE LAST TRAIN............................................................................217

APRECIERI CRITICE / CRITICAL APPROACHES 219

Ion BuzaşiUn poet creştin autentic......................................................220An Authentic Christian Poet................................................221Un cărturar autentic...........................................................222An authentic scholar...........................................................223

9

Ion CristoforUn vestitor al Luminii.........................................................224A Herald of the Light...........................................................225Un adevărat poet creştin.....................................................226A True Christian Poet.........................................................227

Lidia DanDin tainele Pustiei lumii......................................................228From the Mysteries of the Wilderness.................................230

Beniamin FărăgăuUn călător spre bucuria luminii.................................228A Traveller Towards the Joy of Light.........................230

Andrei GligorCuvântul arderii mistice......................................................238The Word of Mystical Burning............................................239

Negoiţă IrimieRuga poetului în Pustia lumii..............................................240The Prayer of the Poet in the Wilderness of the World......................................................241

Ion MureşanJurnalul unui explorator.....................................................242The Diary of an Explorer....................................................242O poezie fără rest................................................................243A Poetry Without Redundancy............................................244

Marcel MureşanUn poem continuu...............................................................245A continuous poem..............................................................246

Ion ŞeuleanIniţiativă de pionierat..........................................................247A pioneering initiative.........................................................248

Al. Fl. ŢeneRug în pustie........................................................................249Burning Bush in the Desert.................................................250Poetul luminii din noi..........................................................251The Poet of the Light Inside Us...........................................251

10

Cornel UdreaUn dicţionar-tezaur.............................................................252A Dictionary-Thesaurus......................................................253

Constantin ZărnescuO creaţie reprezentativă, profound religioasă....................254A Representative, Profoundly Religious Creation..............256

11

Date biografice

Viorel Horea Ţânţaş s-a născut la 08 iulie 1952 în Mintiu-Gherlii, judeţul Cluj.

Urmează şcoala primară şi gimanzială în satul natal, iar studiile liceale la Liceul „Petru Maior” din Gherla.

Absolvă Facultatea de Istorie-Filosofie din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca şi The Romanian Theological Institute of Hollywood, Florida, The Faculty of Preaching and Christian Education.

În perioada 1974-1980, este profesor de istorie şi ştiinţe sociale într-o şcoală de ţară.

Între anii 1980-2001, lucrează în cadrul Serviciului Socio-Educativ din Penitenciarul de Maximă Siguranţă Gherla.

Viorel Horea Ţânţaş debutează cu poezie în revista Tribuna din Cluj-Napoca în anul 1989. Publică grupaje de poezie în revistele Tribuna, Literatorul, Cetatea culturală, Filarmonia, Amurg sentimental şi în antologiile: Fereastra din lumină, Editura Amurg sentimental, Bucureşti, 2004; Scriitori gherleni, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2005; Frânturi de vis, antologie a scriitorilor gherleni 2008, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2008; Mărire întru cele Înalte, Editura Sieben Publishing, Bucureşti, 2008.

Publică şi eseuri, în ediţiile 2006, 2007 ale antologiei Scriitori gherleni, Editura Risoprint, Cluj-Napoca şi în antologia Izbăvitorul meu, Editura Sieben Publishing, Bucureşti, 2007.

Viorel Horea Ţânţaş a publicat trei volume de poezie la Editura Risoprint, Cluj-Napoca: Rug Aprins în pustie (2002), Strigăt din Pustia lumii (2003) şi Bucuria luminii (2005).

În anul 2001, „în premieră pentru spaţiul cultural românesc”, publică o culegere de folclor de puşcărie, Tristă-i duminica zilelor mele. 100 cântece de puşcărie din Gherla, Editura Risoprint, Cluj-Napoca. În aceeaşi arie de preocupări

12

se înscrie şi publicarea în 2001, în revista Steaua, împreună cu fiul său Sergiu Cosmin Ţânţaş, a unui studiu despre aspecte ale personalitatăţii deţinuţilor din perspectiva folclorului de puşcărie.

Publică antologia Dialog cu viaţa în proverbe, maxime şi cugetări (2001), Editura Risoprint Cluj-Napoca.

Preocupat de înţelegerea sensului vieţii din punct de vedere al valorilor moralei creştine, Viorel Horea Ţânţaş a publicat în anul 2007 volumul de eseuri Drumul Regal, Editura Risoprint, Cluj-Napoca.

Pasionat de cunoaşterea şi de punerea în valoare a subculturii de penitenciar, în toamna anului 2007 publică la Editura Napoca Star, în premieră pentru Romania, un Dicţionar de puşcărie - Limbajul de argou al deţinuţilor din România, conţinând peste 3280 de termeni şi expresii de argou.

Viorel Horea Ţânţaş este membru al colectivului de redacţie al revistei Amurg sentimental din Bucureşti (2004), membru al colegiului editorial al revistei Filarmonia din Cluj-Napoca (2005) şi al revistei Aisberg (2008). De asemenea, este preşedinte al cenaclului literar Ion Apostol Popescu al Casei Municipale de Cultură din Gherla, îngrijindu-se în această calitate de pregătirea pentru tipar a celor trei ediţii (2005-2007) ale antologiei Scriitori gherleni.

13

Biographical data

Viorel Horea Ţânţaş was born on the 8th of July, 1952, in Mintiu-Gherlii, Cluj, Romania. He attended primary and secondary school in his native village and then went on to ‘Petru Maior’ High School in Gherla.

He graduated from the Faculty of History at Babeş-Bolyai University, Cluj-Napoca and The Romanian Theological Institute of Hollywood, Florida, Faculty of Preaching and Christian Education (2000).

During 1974-1980, he taught History and Social Sciences at a country school.

During 1980-2001, he worked within the Socio-educational Department of the Maximum Security Penitentiary in Gherla.

Viorel Horea Ţânţaş made his debut in the Tribuna magazine, Cluj-Napoca, in the year 1989. He published some of his poetry in the following magazines: Tribuna, Literatorul, Cetatea culturală, Filarmonia, Amurg Sentimental and in the anthologies: The window in the sun, Amurg Sentimental Publishing House, Bucharest, 2004; Writers from Gherla, Risoprint Publishing House, Cluj-Napoca, 2005; Fragments of a dream, an anthology of writers from Gherla, Napoca Star Publishing House, Cluj-Napoca, 2008; Glory in the Highest, Sieben Publishing House, Bucharest, 2008. He also published essays, in the 2006 and 2007 editions ofthe anthology Writers from Gherla, Risoprint Publishing House, as well as in the anthology My Delieverer, Sieben Publishing House, Bucharest 2007.

Viorel Horea Ţânţaş published three volumes of poetry at Risoprint Publishing House, Cluj-Napoca: Burning Bush in the Desert (2002), Cry from the Wilderness of the World (2003), and The Joy of Light (2005).

14

In 2001, ‘as a premiere for the Romanian cultural space’, he published a collection of prison folklore, Sad is the Sunday of my Days. 100 Prison Songs from Gherla, Risoprint Publishing House, Cluj-Napoca. In the same year, his works included the publishing in the Steaua magazine, together with his son, Sergiu Cosmin Ţânţaş, of a study about aspects of personality of prisoners from the perspective of the prison folklore.

He published the anthology A Dialogue with Life in Proverbs, Maxims and Meditations (2001), Risoprint Publishing House, Cluj-Napoca.

Eager to understand the meaning of life from the point of view of the values of the Christian ethics, Viorel Horea Ţânţaş published in the year 2007 a volume of essays The Royal Path, Risoprint Publishing House, Cluj-Napoca.

Passionate about coming to know and emphasizing the prison sub-culture, in the fall of the year 2007, he published at Napoca Star Publishing House, as a premiere for Romania, A Prison Dictionary – The Slang of Romanian Prisoners, comprising over 3280 slang words and phrases.

Viorel Horea Ţânţaş has been a member of the editorial group of the magazine Amurg sentimental, Bucharest (2004), a member of the editorial board of the Filarmonia magazine in Cluj-Napoca (2005) and of the Aisberg magazine (2008).

He is also president of the literary circle Ion Apostol Popescu. In this capacity he prepared for publication the three editions (2005-2007) of the anthology Writers from Gherla.

15

Poemele căutării /The Poems of the Search

Viorel Horea Ţânţaş - Umblând pe valuri / Walking on Waves

POEMA FRUCTULUI OPRIT

Eu am fost construit dincoace…

Mi s-a spuscă am tot ce-mi trebuie,nu e nevoiesă mă uit peste zid,dar, mă tot întreb, de ce nu e voie,ori nevoie,să mă uit peste…

Ce-o fi dincolo?

17


THE POEM OF THE FORBIDDEN FRUIT

I was builtthis side of the wall…

I was told thatI have all I need,there’s no needto look over the wall,but,I keep asking myself,why it is not allowedor not usefulto look over …

What could be on the other side?

18


CĂUTARE

de la o vremealerg, alergşi nu mă ajung,

mă strig, mă strig, dar nu mă aud,

mă văd, mă văd,dar când mă atingsunt nălucă,

mă caut, mă caut, dar nu mă găsesc…

văd Rugul Aprinsîn pustieşi-n El o uşă îngustă…

mă desculţşi intru…

19


SEARCH

for a whileI’ve been running, runningbut I can’I reach myself,

I’ve been shouting, shoutingbut I can’t hear myself,

I can see myself, but when I touch I am but a ghost,

I’ve been searching, searchingbut I can’t find myself…

I can see the Burning Bushin the desert and a narrow door in it…

I take off my shoesand enter…

20


AŞTEPTARE

Stamsingur în odaiela ceas de seară.

El aşteptade mult la uşa mea,iar eu,de nimeni ştiut,aşteptam să mai bată o dată,să-I spun:Vino, Doamne, vino.

21


EXPECTATION I wasalone in the roomat night.

He’d been waitingfor long at my doorand I,nobody knowing,I’ve been expectingHim to knock again,to tell Him:Come in, Lord,come in.

22


ZILE ÎN ŢĂRÂNĂ

Toamnaîmi văd zilele căzute-n ţărână,ca frunzele copacilor…

strig spre cercât mă ţine gura:

Doamne!Doamne, învaţă-mă tainace-o ţii ascunsă timpuluica să ne bucurăm împreună în Lumină.

23


DAYS IN THE DUST

In autumn,I can see my days falling to dust,just like the leaves of trees.

I shoutat the top of my voice:

Lord!Lord, teach me the mysteryYou’ve kept hidden from times,so we may rejoice togetherin Light.

24


CAUT DRUMUL REGAL

Umblu pe căi lăturalnice,adâncindu-mă în labirint…

Doamne,ascultă-mi strigătul!

Sunt pierdut fără Tine!

Caut Drumul Regal,spre ieşire…spre Paradisul pierdut.

25


I LOOK FOR THE ROYAL PATH I walk on side-ways,going deeperinto the labyrinth…

Lord, hear my cry!

I am lost without You!

I look for the Royal Pathfor the exit…towards the Lost Paradise.

26


UMBLAM RĂTĂCIND

Umblam rătăcindprin Pustia lumii,obosit, vlăguit,cu povara în spate.

Te-am strigat şi-ai venit…

Urma paşilor Tăimi-a spus povesteapână la capăt…

27


I WAS ROAMING

I was roamingthrough the world’s Wilderness,tired, drained,my burden on my back.

I called on You and You came…

Your footstepstold me the storyuntil the end…

28


RUGĂ DIN PUSTIA LUMII

Târăsc vlăguitul meu trup, prin Pustia lumii.

Umbrele serii se-mpiedică-n mine,învăluindu-mă-ncet…

întuneric, pustie şi morţi…

Ai milă de mine,risipitorul pierdut.

Ai milă, Tu, Cel ce Eşti.

Primeşte-mă-n odihnă la pieptul Tău…

29


PRAYER FROM THE WILDERNESSOF THE WORLD

I've been dragging alongmy exhausted bodythrough the Wilderness of the world.

The night's shadows stumble on me,wrapping me slowly…

darkness, wilderness and dead people…

Have mercy on me,a lost prodigal son.

Have mercy, you who say:‘I am Who I am’.

Receive me ,to rest on Your chest…

30


RUGĂ PENTRU SUFLET

Sufletul meu,încolăcit cum îl ştii,s-a înnodat târziu în noapte.

M-am zbătut să-l deznod…

un prietenşi-a dat sufletul să-l deznoade oamenii…s-au repezit cu unghiile, cu dinţii,cu sabia…

câtă durere, cât sânge.

Ia-mi sufletul în mâinile Tale.

Mi-e groază de unghii,de dinţi, de săbii, de sânge…

mai bine pe crucecu Tine!

31


PRAYER FOR MY SOUL

My soul, curled up as You know it,knotted late in the night.

I struggled to unknot it myself…

a friendgave his soul for people to untie…they rushed with their nails, with teeth,with the sword…

what pain, what blood.

Take my soul in your hands.

I am horrified of nails,of teeth, of swords, of blood…

better on the Crosswith You!

32


CAUT IEŞIREA

Mă pierd deseori în jocul minţiiînsetat de miracol. Mut hotarul curţii melemai aproape de infinit,amăgind pe însinguratul din mine...

caut ieşirea...

totul se sfârşeşte în gol,în deşertăciunea regelui Solomon.

Doamne, lasă ruga mea să Te-ajungă,până mai aud ciripit de păsări.

Arată-mi drumul ce mă scoate-n lumină.

33


LOOKING FOR THE ESCAPE

I often get lost in my mind’s gamethirsting for magic.

I move the boundary of my yardcloser to the infinite,deluding my lonely self...

I look for the escape...

everything ends up in emptiness,in the vanity of king Solomon.

Lord,let my prayer reach You,as long as I still hear the birds’ chirp.Show me the waythat brings me into the light.

34


CĂZUT ÎN GOL

Puntea zămislirilor s-a rupt...

iată-mă, căzut în gol,rob însingurat,departe de cer.

Golul mă-nvăluie, vrea să mă umple...

Voi sfârşi pe-un ţărm străin, învăluit în noapte?

Tu, cel ce pui ţărmuri nopţii,iartă-mi nebunia.

Am înţeles...nu te pot cuprinde dacă nu vrei să intri în mine...

35


FALLEN IN THE ABYSS

The bridge of my fantasies broke...

look at me, fallen into a void,a lonely slave,far from heaven.

The abyss is enfolding me,wanting to fill me up...

Will I come to my end on this foreign shore,enfolded by night?

You, who shore up the night,forgive me this folly.

I understand...I cannot hold You,if You’re not willing to enter my soul...

36


37


Poemele timpului / The Poems of Time

38


ROBUL TIMPULUI

Timpule, timpule, nu ştiam că eşti mânzde cal troian, ce-ascunzi în burta-ţi mareo armatălacomă să mă facă rob…

39


THE SLAVE OF TIME

Time, time,I didn’t know you are a coltof the Trojan horse,hiding in your paunchan army greedy to enslave me…

40


POEMA TIMPULUI

Ce faci, omule?

Ai prins puiul timpului,l-ai zăvorât într-un ceas cu cuc,te joci cu el,îl înveţi să numere clipele… te bucuri când cântă “cucu”?

Zvârle omule ceasul, cu timp cu tot…

măsoară-ţi umblarea în ritmul inimii lui Cristos.

41


THE POEM OF TIME

What's up, man?

You've caught the cub of time,locked him in a cuckoo clock,you play a game with him,teach him to count the seconds…

do you rejoice when it sings ‘cuckoo’?

Cast away the clock, man,with its time and all…

measure your passagein the rhythm of Christ's steps.

42


MOARTEA MORŢII

se strigă clipele,precum cocoşii în zori…

se-nghesuie spre ceasul din urmă,dar nu mi-e teamăde strânsoarea timpului…

dragostea Ta mă umple de viaţă,iar moartea mea muri-va scrâşnind, în iazul de foc.

43


THE DEATH OF DEATH

seconds are called each other,just as the cockerels at dawn…

they elbow their way to the last hour,but I'm not afraidof the grip of time…

Your lovefills me with life,and my death will diegnashing its teeth, in the fiery lake.

44


ÎNCHIS ÎN ISTORIE

Închis în istorie,rătăceamprin meandrele timpului,poticnindu-mă mereu,în tipare de epoci,căutând adevărulîn spatele măştilormai marilor zilei,în eternul joc pământesc al ascunderii.

Căutam disperat o ieşire,când ai venit Tu,coborând în istorie, între cele două veşnicii,deschizând cu jertfă de sângepoarta îngustă a eternităţii…

45


LOCKED IN HISTORY

Locked in history,I was wanderingthrough the meanders of timestumbling all the timeon patterns of epochs,seeking the truthbehind the masksof the greatest godsin the eternal earthly gameof hiding.

I was desperately seeking a way outwhen You came,stepped in historybetween the two eternities,opened with your blood's sacrifiethe narrow gate of eternity…

46


TEMNIŢA TIMPULUI

închis în temniţa timpuluirefăceam mereu viaţa din bucăţi… joc de puzzle…

cochetam cu absurdul,mişcându-mă însinguratîntre amintiri şi speranţe,între bine şi rău,iubire şi ură,viaţă şi moarte,când sus, jos,când înapoi, înainte,înlănţuit în neputinţă şi teamă,învăluit de tristeţe…

acum ştiu că am o ieşireîn afara timpului, pe Uşa Îngustă a Crucii…

47


THE CELL OF TIME

locked in the prison of timeI was re-building my life out of pieces…

a jigsaw game…

I was flirting with the absurd,moving forlornbetween memories and hopes,between good and bad,love and hate,life and death,up, down,back, forth,chained by helplessness and fear,enveloped in sadness…

now I know I have an escapebeyond time,through the Narrow Door of the Cross…

48


DRUMUL REGAL

M-am certat cu timpul.Mereu îmi jefuia viaţa,apoi vindea la preţuri de nimic,clipele-mi furate...

umbla mereu pe urma mea,apoi rotindu-se deasupra,ca un lacom corb, îmi aştepta sfârşitul.

L-am văzut şi eu pe domnul Timp...

săpa o groapă...

m-a înşfăcat de pieptsă mă arunce-n ea... m-am smuls din mâna lui,prinzând de braţ pe Tatăl meu.

Acum,trec pe Drumul Regal,cu Tata de mână... nu mai ştiu de timp,nici de moarte.

49


THE ROYAL PATH

I quarrelled with time.It kept robbing my life,then selling for a bargainthe stolen seconds...

it kept following me,then hovering overlike a greedy raven,it was waiting for my end.

I too saw Mr Time...

it was digging me a hole...

it grabbed me by the chest,ready to throw me into it...I pulled myself out of its handcatching my Father’s arm.

NowI pass on the Royal Path,with Father by the hand...

unconscious of time,or death.

50


51


Poemele seminţei / The Poems of the Seed

52


MI-E DOR

Doamne,mai lasă o parte din minepentru semănat în ogor…

mi-e dor de ţărână,mi-e dor de un pui de somn sub brazdă.

Mi-ar placeasă mă nasc din nou,să fiu făptură nouă,tânjind spre lumina de sus…

ca bobul de grâu,să mă leagăn în spic,apoi să mă înalţ spre Tine,în aburul pâinii de pe masa săracului.

53


LONGING

Lord,put aside a part of mefor sowing in the field…

I miss the ground, I miss a napunder the clod.

I’d like to be born again,to become a new creation,longing for the light above…

like the kernel of wheat,to swing in the ear,then to raise to You,in the aroma of the breadon the poor man’s table.

54


POEMA TRUPULUI DE SLAVĂ

în trei zilesămânţa trupului morta încolţitşi-un trup de slavăa dat deoparte piatrace-i sta în cale,înălţându-se spre veşnicii,învăluit în lumină…

de-atuncimoartea şi-a schimbat rostulîn poartă îngustă,aşezată pe Drumului Crucii,la intrarea într-o nouă viaţă...

55


THE POEM OF THE GLORIOUS BODY

in three daysthe seed of the dead bodygerminatedand a glorious bodymoved aside the stonethat stood in His way,ascending to eternity,sheathed in Light…

ever since that timedeath has changed its purposeinto that of a narrow gate,placed on the Way of the Cross,at the entrance to a new life…

56


ÎNTOARCEREA FIULUI RISIPITOR

Tată,mai ieri mă gândeamcă pot să mă-ntorccălătorind pe o frunză…

azi am ales:mă voi întoarce pe drumul seminţei,aşa cum sămânţa se întoarce-n pământ,iar trupul din ea, prin rod în lumină. Voi sosiîn lumina amiezii,călătorind în seminţelepresărate pe Drumul Crucii,în urmele lui Cristos.

57


THE RETURN OF THE PRODIGAL SON

Father,until yesterday I had thoughtI could returntravelling on a leaf…

today I have chosen:I shall return the way of the seed,as the seed returns to the ground,and the body inside it, by fruit to the light.

I shall arrivein the light of the moontravelling in the seedsscattered in the Way of the Cross,following Christ steps.

58


ÎNTOARCEREA

Vino-ne-ntoarcem unde-i izvor de viaţă…

vom zburdaprin păduri,prin câmpuri de iarbă şi flori,prin livezi,nevăzute de-afară…

vom adormi apoipână-ntr-o toamnă târzie,saupână-ntr-o primăvară,când ne vom naşte din noumurind ca sămânţa…

vom păşi în începutul fără sfârşit,înălţându-ne mereuspre lumina de sus…

59


COMING BACK

Come,let us returnwhere is the spring of life…

we shall roamthrough forests,through fields of grass and flowers,through orchardsinvisible from outside…

we shall sleep thentill one late autumn,ortill one spring,when we are born againdying like the seed…

we shall step untoan endless beginning,ascending forevertoward the light above...

60


PÂINE RUMENĂ

aş vrea s-adun Cuvântul Tău în minesămânţă cu sămânţă,

să mă zdrobeşti între pietrele morii Tale,

să mă frămânţi…

să faci din mine pâine rumenă, s-o frângişi s-o împarţi mulţimilordintr-un capăt în altul al lumii.

61


FRESH BREAD

I’d like to gather Your Word in meseed by seed,

and You to crush mebetween the stones of Your mill,

to knead me…

to make fresh bread of me,that You may breakand divide for the multitudesto the ends of the world.

62


63


Poemele întoarcerii / The Poems of the Return

64


ÎNTOARCEREA ACASĂ

Muritor…

am plânscând m-am văzut în carne şi oase de om,apoi mi-am luat crucea şi-am pornit la drum...

de-atunci,îmi urc mereu Golgotacu paşi trudiţi,sub greutatea crucii,arzând de nerăbdaresă mă-ntorcacasă.

65


COMING HOME

A mortal…

I weptwhen I saw myself bornin flesh and bones of man,then I took my crossand started on my way…

since then,I’ve climbed my Golgothawith tired stepsunder the burden of the cross,waiting anxiouslyto come backhome.

66


IERI

Ieri,când L-am strigat şi m-am atins de poala hainei Lui,m-a întrebat:- Ce vrei să-ţi fac?

I-am spus: - Ajută-mă,să-mi capăt vederea… ajută-mă să văd ce-i de făcut cu mine…

67


YESTERDAY

Yesterday,when I called Him,when I seizedthe edge of His cloak,He asked me:- What do you want me to do for you?

I asked Him:- Help me,to receive my sight…

help me seewhat to do with myself…

68


PSALM 3

pierdut în Valea Umbrei Morţii…

la ce-s bun ?

Am ochi, dar nu Te văd,am urechi şi nu Te aud,am inima împietrită…

caut calea ieşirii din vale…

la ce-s bun ?

Vino cu vuiet din patru vânturi,suflă duh de viaţăîn ţara morţii…

69


PSALM 3

lost in the Valley of the Shaddow of Death…

what am I good for?

I have eyes, but I can’t see You,I have ears, but I can’t hear You,I a heart of stone…

looking for a way out the valley…

what am I good for?

Come with a rumble from the four winds,breathe spirit of lifein the land of death…

70


FUG

M-am săturat să stau tolănitpe caldarâmîntre oameni morţi şi gunoaie... fug...

câinii de pază ai lumiimă latră, dau să mă muşte...

nimic nu mă poate opri să trec hotarul la Tine...acolo moartea, cu capul plecat,tace chitic,îngenunchiată înaintea Ta.

71


I RUN

I am fed up with sitting sprawledon the pavementamong dead peopleand trash...

I run...

the guard dogs of the worldare barking at me,ready to bite me...

nothing can stop mefrom crossing the border stone to You...there death, it’s head bowed,keeps mum,kneeling before You.

72


RUGĂCIUNE

Primeşte-mă, ca pe fiul pierdut,ca pe fiul cel mort şi-nviat,îmbracă-mă în haina cea bună,pune-mi încălţăminte-n picioaresă pot străbate căile Tale,aici pe pământ,apoi din veşnicii în veşnicii.

73


PRAYER

Receive me, I beg, as the lost son, the son who was dead and is alive, clothe me with fine raiment, put some shoes on my feet so I may walk Your paths, here on earth, then from everlasting to everlasting.

74


SUNT O RUINĂ

I-am spus:- Eu am crezutcă-mi cârpeşti doar coliba trupului meu vremuit,acoperişul ăsta prăpădit prin care mă plouă,jgheaburile ruginite şi rupte,geamurile crăpate şi fumegăite,uşa roasă,zidul dinspre apusrezemat cu o bârnăsă nu mă strivească,iar Tuvrei să faci din mine palat?

Am îngenuncheat tot:- Facă-se voia Ta.

75


I AM A RUIN

I told Him:- I thoughtyou would only mend the hutof my passing body,this rugged roofthrough which rain falls on me,the torn and rusty eaves,the broken and smoky windows,the door gnawed by fowls,the west wallthat I propped with a beamso it may not crush me,and Youwant to make me a palace?

All of me knelt:- May Your will be done.

76


AM ALERGAT

Am alergat prin Pustiepână la El şi-am strigatcu lacrimi în ochi:- Doamne, dă-mi viaţă! M-a luat de mână, mi-a arătat crucea liberă din dreapta lui Cristos,iar eu mirat I-am spus:- Doamne, dar asta-i crucea tâlharului!

Mi l-a arătat pe tâlharulce sta pitit în mine.Abia atunci, în lumina de sus, l-am văzut, tolănit într-un ungher al inimii mele.

Am căzut înmărmurit în genunchi,învăluit în lumină,apoi,mi-am luat firea pământească,m-am urcat pe cruce şi-am zis:- Răstigneşte-mă, Doamne…

77


I RAN

I ran through the Wildernessup to Him and shoutedwith tears in my eyes:- Lord, give my life!

He took me by the hand,and showed me the free crossat the right of Christ,and I told Him, surprised:- Father, it’s the robber’s cross! He showed me the robberwho stayed hidden in me.Only then, in the light from above,I saw him,sprawled in a cornerof my heart.

I fell to my knees astonished,clothed in light,then,I took my eathly flesh,climbed the cross and said:- Crucify me, Father…

78


PIATRA VIE Dimineaţă, cu noaptea în cap,Pietrarul m-a rupt din stânca munteluişi-a început să cioplească în mine.

M-a întors pe toate feţele Pietrarul, cioplindu-mă,zvârlind din mine ce nu era pe placul Lui.După o vreme, mă netezi cu palma-i aspră,întrebându-şi Fiul:- Ce zici?- Îngăduie, Părinte, să dăltuiesc şi Euîn piatra asta. Aş vrea să fac din ea o piatră vie.

De-atunci, mă dăltuieşte Fiul,mă doare uneori, dar spun mulţam,lăsându-mă lucrat,cu gândul că voi odihni în zidul Veşniciei Sale.

79


THE LIVING STONE

Early in the morning,the stone hewer tore me from the rock of the mountainand started sculpting at me.

The Sculptor rotated me around sculpting me,throwing away what was not pleasant to Him.After a while, He levelled me with his rough palm,asking his Son:‘What do You say?’‘Allow me, Father, to chiselthis stone too, to make it a living stone.’

Since then, the Son ‘s been chiselling me,it hurts sometimes, but I say thanks,letting myself be worked,at the thought that I’ll rest an eternityin the wall of His Eternity.

80


LOC DE ODIHNĂ

Tu,cel ce aripa-i frângi vântului,potoleşte furtuna din inima mea...

lasă-mă să respir în odihna braţelor Tale.

Nu găsesc loc de odihnă,de-aceea mă-ntorc la corabia Ta,ca porumbelul lui Noe...

81


A PLACE OF REST

You,who break the wind’s wing,calm down the storm in my heart...

let me breathe resting in Your arms.

I can’t find a place of restthat is why I return to Your ark,as Noah’s dove did...

82


FOCUL CERULUI

Focul scoate fum,seamănă scântei de-o clipă şi moare flămând.

Focul Cerului nu are fum!

El se revarsă înlăuntrul nostru,inundând ca un râu de luminăvalea morţii,botezându-ne…

83


HEAVENS’ FIRE

The fire smokes,sows sparks for a secondand dies hungry.

Heaven’s fire doesn’t smoke!

It overflows inside us flooding like a river of lightthe valley of deathbaptizing us…

84


CHEMARE ÎN JUDECATĂ

Te chempe tine, firea mea,în judecata Crucii,pentru mândria, egoismul şi mila de sine…

pentru alte pofte şi mofturi…

Te chempe tine, trupul meu,în judecata Crucii,pentru lăcomia ochiului şi a inimii,pentru mâna care se-ntinde spre fructul opritşi paşii ce mă poartă la ţărm cu înşelătoare sirene,pentru urechea ce-ascultă cântul de şarpe…

pentru alte pofte şi mofturi…

facă-se voia Ta, Mare Judecător.

85


CALL TO TRIAL

I callyou, my flesh,to be judegd by the Cross,for pride, selfishness and self pity…

for other lusts and whims…

I callyou, my body,to be judged by the Cross,for the greed of the eye and the heart,for hands reaching for forbidden fruit,for ears that like to listento the snake’s song…

for other lusts and whims…

may Your will be done, Great Judge.

86


ZI DE ZI

Până ieripurtam crucea pe piept,uneori chiar la ureche.

Ieri seară,după ce Te-am cunoscut,mi-am răstignit egoul lucifericşi poftele cărnii…

acum sunt liber…

port crucea în inima mea,răstignindu-mă zi de zi,să poţi locui în mine,iar eu în Tine.

87


DAY BY DAY

Until yesterday,I carried the cross on my chestor even as a ring in my ear.

Yesterday night,after I met You,I crucified my satanic ego and the lust of my flesh…

now I am free…

I carry the crossin my heart,crucifying myself day by day,so that You may live in me,and I in You.

88


ÎNĂLŢARE E vremea târzie…

E vremea să mă cobor, iar Tu să Te`nalţi.

Fii înălţat peste trupul meu, peste poftele cărnii mele.Fii înălţat peste cugetul meu,peste poftele firii mele.Fii înălţat peste vrerea mea,peste fapta mea.Înalţă-Te peste dragostea mea.Înalţă-Te peste mândria meaşi smereşte-mă.

Străluceşte peste strălucirea mea,chiar de-oi rămâne doar o părere.Dă-mi Crucea Ta, rogu-Te,s-o port în mine.

89


BE EXALTED

It is high time…

It is timeI lowered myselfand You rose above me.

Be raised above my bodyand above the lusts of my flesh.Be raised above my reasonand above the lusts of my entire being.Be raised above my willand above my deeds.Be raised above my love.Be raised above my prideand make me humble.

Shine above my brightness,even though I remaininsignificant.Give me Your Cross, please,So that I may cary it inside.

90


BUCURIE

Ştiu,într-o zi vasul acesta de lutse va sparge.

Voi pleca…

voi trece cu Isusprintr-o poartă îngustă,voi saluta moartea din mers, apoi voi grăbi către casă,unde Tatăl m-aşteaptăde mult, iertător, cu braţe deschise.

91


JOY

I know,one day this vessel of claywill shatter.

I will set off…

I will pass with Christthrough a narrow gate,I will greet death on my way,then will hurry Homewhere Father has been waitingfor so long, forgiving, with open arms.

92


CU CĂRŢILE PE MASĂ

Nu vreau amicesă-mi joc viaţa la ruletă...nici jocul măştilor nu-mi place,nici cel de-a v-aţi-ascunselea,sau cel de-a libertatea, cu hoţii şi vardiştii...

tu spui că nu-i decât un jocde voie,de nevoie,de pofte sau de moft.

Nu vreau să mă mai jocde-a v-aţi-ascunselea prin viaţă,să fac din ea un bal mascat.

Nu vreau să mă mai joc de-a libertatea,de-a viaţa şi de-a moartea.Eu vreau să joc, amice, cu cărţile pe masă!Eu vreau să joc, amice, cu cărţile pe faţă!

93


WITH MY CARDS ABOVE-BOARD

Pal, I don’t likeplaying my life as a roulette game...nor do I like the play of the masks,the hide-and-seek one,or the freedom one - police and robbers…

you say that it is but a gameof one’s will,of one’s need,of lust or of caprice.

I don’t want to go on playinghide-and-seek through life,to make a masked ball out of it.

I don’t want to play the freedom game,the death-or-life one.I want to play, pal, with my cards on the table,I want to play, pal, with my cards above-board.

94


TEAMĂ

mai am de merso vreme,şi-o bucată de vreme,prin pustie, spre Ţara Promisă…

vrăjmaşul, pune atâtea întrebări…

nu mă tem de el,mă tem de mine.

95


FEAR

I still have to goa time ,and half a timethrough the wilderness,towards the Promised Land…

the enemyasks so many questions…

I’m not afraid of him,I am afraid of myself.

96


ZIUA NOASTRĂ

această zi nu va muri…e ziua noastră.

Tu mă ştiai,dar m-ai lăsat o vremesă gust amarul zilelor ce încep fără Tine…

97


OUR DAY this daywill not die…it is our day.

You knew me,but let me taste for a whilethe bitterness of the daysthat start without You...

98


VINE TOAMNA

Vine toamna,vine de departe.

frunzele-o să-mi cadă,iar roadele-n cântarîmi vor fi puse.

Vine toamna,vine…

99


AUTUMN IS COMING

Autumn is comingcoming from afar…

my leaves will fall,and my fruit will be puton the balance.

Autumn is coming,it is coming…

100


UNEORI VISEZ

Uneori am vise ciudate…

visez că primăvara,cei ce au murit în Tinese caţără prin rădăcini în copaci,se leagănă în frunzecât e vara de lungă,toamna se întorc în ţărână,mână în mână cu frunzele,apoi aşteaptă,în tăcere,venirea Ta pe norii cerului.

101


I SOMETIMES DREAM

I sometimes have strange dreams…

I dream that, in spring,those who’ve died in Youclimb the roots up the trees,swing on leavesall throughout summer,and return to the ground in autumn,hand in hand with the leaves,then wait,silently,Your coming on the clouds.

102


SINUCIDERE PE DINĂUNTRU

Mi-am luat trupul la rost,iar el, a arătat spre vinovatul din mine.Atunci am hotărât să mă lepăd de cel vechi.

Apoi m-am predat Marelui Judecător,cerându-i iertare.

Acum, nu mă laud cu mine,cu lumea...

mă laud cu semnele Cruciiadânc încrustate în trupul meu trecător.

103


SUICIDE ON THE INSIDE

I took my body to taskand itpointed to the guilty in me.So I decided thento deny myself, the old one.

I yielded myself to the Great Judge,asking for forgiveness.

NowI do not boast in myself,in the world...

I boast in the the scars of the Cross,deeply carved in my passing body.

104


DOR DE ALBASTRU

m-ai zămislit râu jucăuşapoi m-ai trimis în lumesă caut marea...

mă cheamă dorul de-albastru...

aştept clipa când voi curge în odihna Ta,în albastrul ce începe în larg şi urcămai sus de cerul dat ochilor mei.

105


LONGING FOR THE BLUE

You conceived me a playful riverthen sent me into the worldto look for the sea...

a longing for the blue calls me...

I am waiting for the daywhen I flow into Your blue respite,that starts in the open and climbshigher than the sky given to my eyes.

106


107


De laudă şi mulţumire / Of Praise and Worship

108


LAUDĂ FLĂCĂRII VII

Flacăra nu s-a stins biciută.Biciul a-nvăţat-o să zburde…

foamea n-a pututs-o târască în moarte,

veninul n-a otrăvit-o,

apele n-au putut s-o înece,

ziduri cu gratiin-au putut s-o oprească,n-au putut s-o slăbească,n-au putut s-o răpună…

a aprins focul martirilor,a aprins focul trezirilor,a aprins rug în pustie,a ars şi va arde mereu, însoţind viaţadin clepsidra trupului în albastru.

109


PRAISE TO THE LIVING FLAME

The Flame did not blow out whipped.The whip taught it how to dance…

hunger wasn’t ableto fade it to death,

venom did not poison it,

the waters could not flood it,

barred wallscould not stop it,could not weaken it.could not overcome it…

it lit the fire of the martyrs,it lit the fire of the awakenings,it lit burning bush in the dessert,it has burnt and will always burnjoining the lifefrom my body’s clepsydra in blue.

110


CUIB DE PĂSĂRI

Tu mă cunoşti prea bine

ştii că-s slab.

În marea-Ţi milă mă iubeşti,mă protejezi să nu mă roadă carii,să nu mă rupă vântul,să nu mă taie tăietorul pe furiş,iar mai presus de toate, faci din mine cuib de păsări cântătoare.

111


A NEST OF BIRDS

You know me so well,

You know I’m weak.

Loving me in Your great mercy,You protect meso the death watch might not gnaw me,that the wind might not break me,the cutter might not cut me furtively,and, above all, You make of mea nest of singing birds…

112


PSALM 2

Prin Tine,nemărginitul încape în inima meaşi mă ridic spre cer,ca aburul din ţărâna brazdei.

Nu-i nimic măreţ în lumeca Tine,Sublimule Tată.

113


PSALM 2

Through You,my heart can hold the infiniteand I rise to the Heavens,like the mist from the furrow.

Nothing in this world is as great as You,Sublime Father.

114


PSALM 1

LaudăCelui ce-nvârte Pământul,cu faţa spre Soare,să mă pot scălda în lumină,cât e ziua de lungă!

Laudă Lui!

115


PSALM 1

Praise be to Him who spins the face of the Worldto face the Sun,so I can bathein light,all the long day!

Praise be to Him !

116


CAUT UN SEMN Mi-ai spus să dau numetuturor vitelor, fiarelor câmpului,păsărilor cerului, lucrurilor fără glas...

m-am întors acasă cu mintea-nrobităde nume,de semne înlănţuite-n simboluri...

de-atunci, caut un semn,un nume, un cuvânt,un număr,ceva, să Te cuprind în el,dar nu-i de găsit sub soare.

Ce mare Eşti, Doamne,ce mare Eşti!

117


LOOKING FOR A SIGN

You told me to give namesto all the cattle, the beasts of the field,the fowl of the sky, the things that are silent...

upon coming homemy mind was enslavedto names,to signs tucked away in symbols...

since thenI’ve been searching for a sign,a name, a word,or number,something to hold You in,but I found none under the Sun.

How great You are, Lord,how great You are!

118


DIN OCHIURI DE APĂ Din ochiuri de apăpierdute-n poieni, îmi place să sorb cerulcu lumina jucăuşă,minunându-mă cum poate să-ncapă cerul, cu lumina lui,în urma de miel...

mă tot minunez,cum cerul cu lumina luiîncape în mine, şi mă întreb,de ce nu mă satur să-l sorb din urma oilorce pasc liniştite-n poiană,urmând pe Păstorul cel Bun?

119


FROM WATERHOLES

I like to sip the sky,with its playful light,from waterholeslost in clearings,wonderinghow the track of a lambcan hold the skyand its light...

I keep wonderinghow I myself can holdthe sky and its light,and ask myself whyI am not satisfied drinking itfrom the track of sheepthat graze in peace in the clearing,following the Good Shepherd?

120


DE TE-AŞ CUPRINDE-N LUCRURI În mintea-mi de zănatec,orice se poate...

Dar nu te pot afla,dar nu te pot aflaîn lucruri trecătoare,pe Tine, fără vârstă,pe Tine, cel Netrecător... cum să te-nchid în forme,pe Tine fără formă? Cum să Te-mbrac în lucruri?

De Te-aş cuprinde-n lucruri,sau între gratii de cuvinte,Te-aş înrobi materiei şi limbii...

Eşti aşa de frumos îmbrăcat în lumină,în aripă de vânt,în cerul necuprins...

121


IF I HELD YOU IN THINGS

In my foolish mind,anything is possible...

But I cannot find You,I cannot find You in fleeting things,You, Who are ageless,You, the Everlasting One...

how could I enclose You in shapes,You, Who are without form?

How could I enclose You in shapes,You, Who are without form?

How could I clothe you in things?

If I held You in things,or bars of words,I’d make You a slaveto matter and language...

You are so beautiful, clothedin light,in the wing of wind,in the blue of endless sky...

122


LAUDĂ DRAGOSTEI

Ai venit revărsând izvor de viaţăîn ţara morţii.

Câtă dragoste încape în Tine!Doamne,câtă dragoste!

123


PRAISE TO LOVE

You cameoverflowing source of lifein the country of death.

How much love You can hold!Lord,how much love!

124


POEMA CRUCIFICĂRII

Mâinile Talene-au îmbrăţişat cu dragoste,ca pe fiul risipitor…poate de-aceea au fost ţintuitemâinile Tale, sus pe Cruce.

Paşii Tăiarătau drumul de-ntoarcere–Acasă…poate de-aceea au fost ţintuitepicioarele Tale,sus pe Cruce.

Pieptul Tăupurta o inimă pentru noi…poate de-aceea a fost străpunspieptul Tău,sus pe Cruce.

Buzele Taleau vestit Cuvântul curat…poate de-aceea au fost însetateşi udate cu oţet, buzele Tale,sus pe Cruce.

Tu, ne-ai chemat în Împărăţia Ta…poate de-aceea a fost ţintuităîn spinii coroanei,fruntea Ta de Împărat,sus pe Cruce…

125


THE POEM OF CRUCIFICTION

Your handsembraced us with love,as they did the prodigal son…maybe that’s why they were nailedup on the Cross,Your hands.

Your feetshowed the way for us - back Home…maybe that’s why they were nailed,up on the Cross,Your feet.

Your chestcarried a heart for us…maybe that’s why it was pierced,up on the Cross,Your chest.

Your lipsannounced the clean Word…maybe that’s why they let them thirst,wet with vinegar,up on the Cross,Your lips.

You called us into Your kingdom…maybe that is why your Royal forehead was nailed with a thorny crown,up on the Cross…

126


UMBLÂND PE VALURI

O mare-n furtunăcu naufragiaţi fără număr,înotând disperaţi...

în valse cască mormântul.

Umblând pe valuri,Elceartă furtuna, potolind-o...

apoi aduce salvaţii la Ţărm.

127


WALKING ON THE WAVES

A stormy sea,with countless shipwrecked peopleswimming desperately…

the wavescrack into a grave.

Walking on the waves,Hequarrels with the storm, quiets it…

then brings those saved to the Shore.

128


UŞA CRUCII

Umblam în zig-zagprintre pasiuni,prejudecăţi şi idealuri mărunte,rob al întâmplării...

mi-aduc aminte...

zăceam în fundăturălângă poarta largă a nebuniei...

au trecut mulţi ani.

Tu m-ai cercetat,mi-ai dat pâinea şi apa vieţii,apoi am intrat împreună prin Uşa Crucii…

129


THE DOOR OF THE CROSS

I was marching zigzagamong passions,misconceptions and low ideals,a prisoner to chnce…

I remember…

I was laying in a blind alleyclose to the large door of madness…

many years have passed since then…

But You searched me,gave me the bread and water of life,then we stepped togetherthrough the Door of the Cross…

130


FĂRĂ TINE

fără Tinesunt pasăre cu aripa frântă,uşă spre niciunde,fereastră fără lumină,nor fără cer,râu curgător cu izvorul secat…

131


WITHOUT YOU

without YouI am a bird with broken wingsa door to nowhere,a window without light,a cloud without sky,a flowing river with a dry source...

132


GOZUL DIN OCHI

de multe orimi-am curăţat ochelariisă văd mai binelumea din jur…

într-un târziu,după ce Te-am cunoscut,mi-am văzut gozul din ochi…

ochelarii n-aveau nici o vină.

133


THE GARBAGE IN MY EYES

many timesI cleaned my eyeglasses,to see betterthe world around…

long afterwards,after I met You,I saw the garbage in my eyes...

my eyeglasses weren’t to blame at all.

134


135


De dragoste / Of Love

136


STRIGĂT DIN PUSTIA LUMII Doamne,învaţă-mă dragostea jertfitoare,să pot iubi mai multdecât prin cuvinte…

137


A CRY FROM THE WILDERNESSOF THE WORLD

Lord,teach me sacrificing love,so that I may love morethan just trhough words…

138


POEMA CRUCII

SĂ-LIUBEŞTI PEDOMNUL

DUMNEZEULŞI PE APROAPELE TĂU CA PE TINE ÎNSUŢI

CUTOATĂINIMA

TACU

TOTSUFLETUL

TĂUŞICU

TOTCUGETUL

TĂU

139


THE POEM OF THE CROSS

LOVETHE LORDYOUR GOD

AND YOUR NEIGHBOUR AS YOURSELFWITHALL

YOURHEART,WITHALL

YOURSOUL,WITHALL

YOURMIND.

140


SCRISOAREA DIN PUSTIA LUMII Dragă TatăÎn primele rânduri de scrisoareTe-anunţ că mă întorc în curând,chiar foarte curând,din Pustia lumii…

Mă-ncearcă dorul de Tine…

aştept să mă îmbrăţişezisă mă îmbraci în haina cea bună…

nicăieri nu-i atâta iubire şi pace,ca în curţile CaseiTale.

141


LETTER FROM THE WILDERNESSOF THE WORLD

Dear Father,In the first lines of my letterI let You know I will return soon,even very soon,from the Wilderness of the world…

I yearn for You, Father…

I wait for You to embrace meto clothe me in the best robe…

there’s nowhere so much love and peace,as in the Courts of Your House.

142


ÎN ZORI

deschid ochii în zori…

Te caut Doamnecu privirea,deşi toată noapteami-am petrecut-o cu Tine,într-un cântec ce nu doream să aibă sfârşit.

143


AT DAWN

I open my eyes at dawn...

My gaze seeks You,although I have spentall my night with You,in a song that I wishednot to come to an end.

144


UN NOD

un nodfie-mi umblarea cu Tine,un nod strâns,pe carenici sabiasă nu-l taie,nici moarteasă nu-l poată desface…

145


A KNOT

may my walk with Yoube a knot,a tight knotwhichthe swordcould not cutnor even deathcould undo...

146


DRAGOSTE FĂRĂ CUVINTE Îmi place umblarea cu Tine.

M-ai învăţat să vorbesc în tăcere,prin priviri,zâmbetul buzelor,şi lacrima ce se prelinge tăcută din ochi.

Am învăţat să-Ţi duc povestea în lumeumblând în tăcere pe Calea Crucii…

îmi place dragostea Ta fără cuvinte.

147


SILENT LOVE

I like to walk with You.

You taught me to speak without words,through my eyes,the smile on my lips,and the silent tear of my eyes.

I have learntto take your story through the world,silently walking the Path of the Cross...

I like Your silent love.

148


ARIPA ALBĂ

Nu mă căuta prin râurile curgătoareunde mă ascundeamsă stau de vorbă cu peştii…

acum zbor pe deasupra casei mele de lut,pe deasupra spaţiului ce mi s-a dat,zbor ca o aripă albă,dincolo de punctele cardinale.

Credeam că zborul va fi o grea încercare,dar uneori mă pot aşeza pe umărul veşnical Celui ce ţine totul în spate… El mi-a deschis Uşa Cruciispunându-mi că dragostea,doar dragostea,poate face din mine aripă albă.

149


THE WHITE WING

Do not look for methrough the flowing riverswhere I used to hideso I may chat with the fish…

now I flyover my house of clay,over the space I have been given,I fly like a white wingsurpassing the points of the compass.

I thought the flightwould be a big trial,but I can sometimes land on the eternal shoulderof the One who holds everything on His back...He opened the door of the cross for metelling me that love,only love,can make me a white wing.

150


TU EŞTI ROUA

sunt firul de iarbăcăţărat pe stâncă,iar Tu, Doamne,eşti rouace-mi răcoreşte dimineţile...

151


YOU ARE THE DEW

I am the blade of grassclinging on the rock,and You, Lord,are the dewthat refreshesmy mornings…

152


IUBIRE

Pe Tine,Doamne,Te pot iubi tot timpul,dăruindu-mă tot,fără prejudecăţi,fară interdicţii,fără teamă de a fi văzut… mai ales,pot iubi în lumină,cu uşa deschisă, larg deschisă, fără teamă de paparazzi…

153


LOVE

It is You,Lord,that I can love all the time,giving away all of myself,with no prejudice,unhindered,with no fear of being seen…

most of all,I can love in the light,with the door open,open wide,with no fear of paparazzi…

154


IUBIRE FĂRĂ SFÂRŞIT

Să răspunzi fără cuvinte,iubindu-mă pur şi simplu.Şiîn timp ce-mi vorbeşti,să deschizi casa fără ferestrea inimii mele,s-o luminezi cu dragostea ta.

Cu dragostea ce ţintuieşte pe cruce.

Atunci,eu, cel vechi din mine,mă voi lăsa ucis de dragostea taşi voi râde ca un copil.

Şi vom alergamână în mână,alergarea cea necurmată,alergarea cea bună,până-ntr-o zi,când,vom primi Cununa Vieţii,apoi fericiţi ne vom îngemăna cu Cerul,într-o iubire fără sfârşit.

155


ON-GOING LOVE

Answer me without words,merely loving me.And, while talking,open the house of my heart,that has no windows,to light it with your love.

With that love that nails up on the cross.

Then,I, my old self,will let myself be killed by your loveand I will laugh like a child.

We’ll run hand in handthe on-going race,the good race,until one day,whenwe receive the Crown of Life,then, happy,we’ll be entwined with Heavenin an on-going love.

156


LUMINA DRAGOSTEI

Parcă Te văd…rupeai petală cu petală,să ştii de Te iubesc ori ba.

Lumina dragostei din ochii Tăi pe cruce,m-a cuceritşi-am început,deodată,să-Ţi împletesc Numele din lumină,rostindu-L în dulce chemare,din zori în zori.

De-ai întreba din noude Te iubesc, ori ba,Ţi-aş răspunde iubindu-Te veşnic.

157


THE LIGHT OF LOVE

It seems I see You... tearing me petal by petal,asking me if I love You or not.

The light of the lovein Your eyes, up on the cross,won me, and I started,all of a sudden,to weave Your name from light, uttering It in a sweet call,from dawn to dawn.

If You asked me againif I love You or not,I’d respond by loving You eternally.

158


PÂINE ABURINDĂ

Teatru foarte scurt- fragment -

Personajele: amărâtul, pictorul, reprezentantul statului

Pictorul (foarte supărat)Închipuiţi-vă:acest zdrenţărosmi-a furat din expoziţiecapodopera “Pâine aburindă”.De ce m-ai furat, amărâtule?

Amărâtul:Am vrut să-mi satur copiii de pâine.

Pictorul (foarte curios):Şi?

Amărâtul:Aseară, am privit pe săturate picturaşi-am adormit fericiţimulţumind Domnului.

Reprezentantul statului (foarte surprins, tace).

Pictorul (profund mişcat):Al tău să fie tabloulşi-al copiilor copiilor tăi.

Reprezentantul statului (indignat)Nu! nu! nu! De trei ori nu!

159


“Pâinea aburindă” este a marelui public!Trebuie s-o privească pe săturate, tot poporul! - sfârşit -

160


FRESH WARM BREAD

A very short play - fragment –

Characters: the pauper, the painter, the councillor.

The painter (very angry):Fancy this pauperstealing my masterpiece 'Fresh warm bread'from my exhibition.Why did you steal from me, pauper?

The pauper:I wanted my children to be full with bread.

The painter (very curious):And?

The pauper:Last night, we looked at the paintinguntil we were sated.and fell asleep happy, thanking our Lord.

The councillor (very surprised, keeps silent):

The painter (profoundly moved):Yours be the paintingand your descendants.

161


The councillor (indignant):No! No! No! Three times no!'Fresh warm bread' belongs to the nationand the whole population!Must look at it until they are sated!

- the end -

162


163


Poemele dăruirii / The Poems of Giving Oneself

164


MĂ DĂRUI ŢIE

Doamne,înainte de-a propovădui pocăinţa,împotriva vremii mele,mă dărui Ţie… fi-voi lovit fără milă…

vreau să sfârşescîn braţele Tale.

165


I ENTRUST MYSELF TO YOU

Lord,before preaching repentanceagainst my times,I entrust myself to You…

I will be hit without mercy…

I want to end upin Your arms.

166


SĂ FIU UNA CU TINE

Ajută-mă,să fiu asemenea Ţie,în ascultare,slujire şi jertfă...

să fiu una cu Tine...

răstignit în dragoste.

167


BEING ONE WITH YOU

Help me,to be like You,in obedience,in love and sacrifice...

to be one with You...

crucified in love.

168


ALFABETUL TRĂIRII CREŞTINE

A: adevăr, ajutor, ascultare.B: blândeţe, bucurie, bunăvoinţă, bunătate.C: caracter, căinţă, cinste, cinstire, chibzuinţă, credincioşenie,

credinţă, cucernicie, cumpătare, curaj, cuviinţă.D: datorie, dărnicie, dăruire, dragoste, dreptate.E: evlavie.F: frăţietate.G: generozitate.H: har, hărnicie, hotărâre.I: iertare, iubire.Î: împăcare, împărtăşire, închinare,

îndelungă-răbdare, îndrăzneală, îndurare, înfrânare, îngăduinţă, înţelegere, înţelepciune.

J: jertfire.L: libertate, lupta cea bună.M: mărturie, mângâiere, modestie, mulţumire, muncă.N: naştere din nou, nădejde, neprihănire.O: onestitate, onoare.P: pace, părtăşie, pildă, pocăinţă, politeţe, prietenie,

priveghere.R: răbdare, răspundere, respect, râvnă, rugăciune.S: sfinţenie, sinceritate, slujire, smerenie, sobrietate, stăruinţă.T: tandreţe, tovărăşie.U: umilinţă, umor.V: virtute, vrednicie.Z: zel.

169


THE ALPHABET OF CHRISTIAN LIVING

A: abnegation.B: boldness, brotherhood.C: character, comradeliness, consideration, contentedness,

contriteness, courage.D: decency, devoutness, diligence, duty.E: eagerness, example.F: fairness, faith, faithfulness, fellowship, firmness,

forgiveness, freedom, friendship.G: generosity, gentleness, good fight, goodness, goodwill.H: helping, holiness, honesty, honouring, hope, humbleness,

humour.I: insight.J: joy.K: keeping alert.L: love.M: mercy, modesty.N: new birth.O: obedience.P: partaking of Supper, patience, peace, perseverance, piety,

politeness, praying, pursuing.R: repentance, respect, responsibility, righteousness.S: sacrifice, self-control, servanthood, sincerity, sobriety.T: temperance, tenderness, thanksgiving, tolerance, truth.U: understanding.V: virtue.W: wisdom, witnessing God, work, worship, worthiness.Z: zeal.

170


DĂRUIRE

Văd faptele ce-mi aşteaptă umblarea…

Văd urmele pregătite paşilor mei.

De bunăvoie,îţi dărui viaţa meacu tot ce sunt, cu tot ce am.

Adevărat, adevărat,ce-mi dai Tu îmi ajunge.

Mă voi sătura gustânddin roadele umblării cu Tine.

171


GIVING MYSELF

I see the deeds that wait for my walk…

I see the track prepared for my steps.

Willingly,I give You my life,with all I am, with all I have.

Truly, truly,what You give me satisfies.

I shall be content when I tasteof the fruit of walking with You.

172


RUGĂCIUNE

Tu eşti Olarul,eu lutul.Frământă-mă, rogu-Te,cu lumină din izvorul dintâi…fă-mă sfeşnicşi lasă-l în întunericul lumiisă lumineze căile Tale.

Tu eşti Olarul, eu lutul.Frământă-mă, rogu-Te,cu lacrima Fiului Tău Crist…fă-mă vas de îndurareşi lasă-l lângă pat de suferinţă.

Tu eşti Olarul,eu lutul.Frământă-mă, rogu-Te,cu sângele Fiului Tău Crist…fă-mă vas curatşi lasă-l la fântână,în cruce de drumuri…

Tu eşti Olarul,eu lutul.Frământă-mă, frământă-mă...fă-mă să semăn cu Tine,rogu-Te.

173


PRAYER

You are the Potter,I am the clay.Mould me, I praywith the love of the first spring…make me a lampstandand leave me in the darkness of the worldto light Your Ways.

You are the Potter,I am the clay.Mould me, I pray,with the tear of Your Son Christ…Make me a vessel of enduranceand leave me near bed of sufferance.

You are the Potter,I am the clay.Mould me, I pray,with the blood of Your Son Christ…make me a clean vesseland leave me at the wellat the crossroads…

You are the Potter,I am the clay.Mould me, mould me…Make me resemble You,I pray.

174


TU EŞTI TĂRIA MEA

Privesc ţintă la cerul deschis,aruncându-mă înainte,spre premiul chemării, spre cununa ce nu veştejeşte…

trupul,ca pe-un cal nărăvaş,îl ţin în frâul zăbalei,să nu mă arunce pe cale.

Vreau să alerg până la capătul cursei.

Ştiu, singur n-am sorţi de izbândă.Tu esti tăria mea, nădejdea biruinţei.

Revarsă-Ţi Harul…

fă-mi bucuria, la capăt de drum,să mă pierd în braţele Tale.

175


YOU ARE MY STRENGTH

I look only to the open heavenstraining towards what is ahead,to the prize of the heavenly call,to the garland that doesn’t wither…

my body,like a baulky horse,I keep in the reins,to prevent being thrown from my path.

I want to run to the end of the race.

I know, there’s no chance of winning alone.You are my strength, the hope for my victory…

Give me your Grace…

give me the joy, at the end of my way,of falling into Your arms.

176


AŞTEPT DIMINEAŢA

Ce rost amsă rămân ou de pasăreîntr-un cuib părăsit ?

Mâine vor veni băieţii răi în crângşi mă vor arunca de pământ.

Lasă-mă, Doamne să zbor… ce bine-i să fii deasupra lumii,s-o priveşti cu ochi de cer,să nu te împiedici în lucruri…

să cânţi cu bucurieîntr-un pom plin cu roade, dimineaţa în zori,vestind venirea luminii.

Aştept dimineaţa aceeacând aripile mele vor fi gata de zbor…

177


I AWAIT THE MORNING

What’s the use of me remaining a bird’s eggin a deserted nest?

Tomorrow bad boys will come to the groveand throw me to the earth.

Lord, let me fly…

how good it is to be above the world,to look at it with heaven’s eyes,not to stumble upon things…

to sing for joyin a fruit-laden tree,early in the morning,heralding the coming of light.

I await that morningwhen my wings are ready to fly…

178


WATERGATE

MOTTO:“Marea cădere biblică a fost întâiul Watergate al omenirii”.

Harry S. Dent

Salut, vecine!Stai în balconul stelei taleşi priveşti spre noi.Nu te cobori să stăm la o şuetă?

Eu nu mă pot urca la tine…mi-a fost luată scarape care mă suiam în zori şi seara, sus la cer…am fost cu soaţa mea la Watergatede ne-am luptat cu Dumnezeu...avut-am ajutor un şarpe,dar bătălia am pierdut-o...

de-atunci ne zbatemluptându-ne cu timpulîn lumea muncii şi a morţii…

voi cum vă descurcaţi cu timpul?L-aţi zăvorât în ceasuri şi spirale, în trepte, în drumuri verticale?Tăiaţi felii din el în fiecare an?

Aveţi picioare amputate, spitale de handicapaţi,azile de bătrâni?Aveţi copii, orfelinate?

179


Cum vă-ngropaţi? De unul singur, în gropi comune,ori vă culcaţi în aer sau în apă?

Dar sufletul ? Aveţi un suflet?Cui îl daţi când voi plecaţi?Aveţi un Dumnezeu?De-aveţi un Dumnezeu sunteţi bogaţi.

Voi ştiţi ce-i lacrima sau râsul,ce-nseamnă să te doară dorul?Ascultaţi cum susură izvorul,cântul păsării în crâng şi plânsul de vioară?

Voi ştiţi cânta? Aveţi vedete?

Ştiţi ce-i iubirea?Ura o cunoaşteţi?Vă împărţiţi în buni şi răi?Aveţi eroi şi laşi?Vă bateţi între voi? Vă-njunghiaţi?Vă judecaţi?

Dar închisori şi zone interzise-aveţi?

Cunoaşteţi libertatea?

Luptaţi şi voi pentru putere şi mărire?Aveţi titani ce vor să se măsoare chiar cu Dumnezeu?De-aveţi pe Dumnezeu urmaţi-L, să nu cunoaşteţi timpul şi moartea ca şi noi…

180


aici sunt toate din ce te-am întrebat…regret ca om păcatul de-nceput…mă doare naşterea, viaţa, moartea,dar mă învăţ mereu cum trebuie să mor,şi să mă nasc din nou,ca să trăiesc frumos, profund, în Dumnezeul meu,urmându-L pe Cristos.

181


WATERGATE

MOTTO: ‘The great Biblical fall was the first Watergate of humankind.’

Harry S. Dent

Hi, my neighbour!You are on the balcony of your starwatching us.Will you descend so we could have a chat?

I cannot climb to you…they've taken away the ladderI climbedat dawn and night up to heaven…my wife and I once went to Watergatein order to fight God...our help was a snake,but the battle we lost...

since then we've been strainingto fight timein the world of toil and death…

how do you manage time?Have you locked it in clocks and spirals,degrees and vertical steps?Do you cut it in slices every year?

Do you have amputated legs,hospitals for the handicapped,asylums for old people?Do you have children, orphanages?

182


How are you buried?Just one, in a grave,or in common graves, or asleep in the air or water?

And your soul? Do you have one?Who do you give it to when you leave?Do you have a God?If you have a God, you're rich.

Do you know tears or laughter,what it means when your longing aches?Do you listen to springs murmuring,to the birds' song in the grove,to the violin's keen?

Can you sing? Are there celebrities?

Do you know what love is?What about hate?Do you choose good and bad people?Are there heroes and cowards?Do you fight? Or stab? Or judge?

What about prisons? Prohibited zones?

Do you know freedom?

Or fight for power and glory?Have you got tyrantswho want to measure with God Himself?If you have a God, just follow,so time and death you may not know like us.

183


on Earth is all I’ve asked…I regret that man began with sin ..I am hurt by birth, by life and death,still I school myself to die,and be born again,so I may live in beauty, most deeply,in my God,and follow Christ.

184


POEMA CREŞTINULUI MARTIR

Eu ştiu că pregătiţi mulţimeasă mă-njure, să mă scuipe,s-arunce-n trupul meu cu pietre...

sau poate mă veţi arunca în colbul drumuluisă vadă lumea cum se-nfruptă câinii şi mâţele din mine...

aud bocănituri...se-nalţă eşafod în piaţă...nu e o modă învechită?mai nou te-mpuşcă, te iradiază,te injectează,îţi dă în cap cu un dosar...

zvon de procese...e pace, pace scurtăşi iarăşi creşte murmurul şedinţei...

nu sunteţi încă hotărâţi?Vă înţeleg...Vreţi trupul meu să nu mai fie?Luaţi-l!

Eu plec prin Uşa Crucii bucuros...flămând de cer, urmându-L pe Cristos.

185


THE POEM OF THE MARTYR

I have heard you’ve been preparing the crowdsto curse me, spit at me,fling stones at my body…

or perhaps you’ll throw me into the dust,so they may see the dogsand cats devour me…

I hear hammers…you are building the scaffoldis that not old-fashioned?now they shoot you, gas you,or inject you.hit you in the head with a file…

rumours of trial…there’s peace now, such a short peace,and again the murmur of the meeting rises…

Are you not decided yet?I understand…Do you want my body to disappear?Here’s my body!Take it!

I will go through the Door of the Crosswith joy,hungry for Heaven, following Christ.

186


187


Bucuria luminii / The Joy of Light

188


CÂND DIMINEAŢA MĂ CHEAMĂ

Când dimineaţa îmi trage cu ochiulmă pierd în albastru,căţărându-mă pe malurile cerului,în raza de lumină...

valsez din orizont în orizont...

glasul trupului mă cheamă să cobor şi nu-l ascult.

O iau de la-nceput,cu dimineaţa,căţărându-mă pe malurile cerului,pierzându-mă în albastru,dansând fericit în lumină...

189


WHEN THE MORNING CALLS ME

When the morning winks at meI lose myself in the blue,climbing onto the banks of the sky,in the ray of light...

I waltz from horizon to horizon...

the voice of my body calls meto come backand I don’t listen.

I start all over againnext morning,climbing onto the banks of the sky,losing myself in the blue,dancing happily in light....

190


FIU AL ZILEI

întunericulîşi făcuse culcuş în mine,trupul meu era cetate fără deschizături,iarumbra morţii bântuiadin odaie în odaie...

deodată,o rază a strălucit în mine...un glas a răsunat chemându-mă...

acum sunt fiu al zilei,iar clipele mele se scurg în lumină!

191


SON OF DAY

darknesshad made its bed within me,my body was a citywithout any breaches,andthe shadow of death was hauntingfrom room to room...

all of a sudden,a ray shone in me...a voice resounded, calling me...

now I am a son of day, and my seconds are flowing in light!

192


SĂ DANSEZ ÎN LUMINĂ

Lumina Tabatea din poartă în poartă,căutând ascunsul din noi...

iti amintesti dimineata aceea?

m-am trezit învăluitde Marea-Ţi Tainăşi Te-am rugat: învaţă-mă să dansez în lumină...şi-am început să dansămîn locaşul luminiidin curtea veşniciei Tale...

193


DANCING IN LIGHT

Your lightknocked from gate to gate,searching for thatwhich was hidden in us...

do you remember that morning?

I woke up adornedin Your Great Mystery,and I prayed:teach me to dance in light...and we started dancingin the place of the lightin the court of Your eternity.

194


CU TINE DE MÂNĂ

aş vreasă umblu cu Tine o veşnicie,zbenguindu-ne bucuroşi în lumină,de la cântatul cocoşilorla scârţăitul îndepărtat al Carului Mare,să ne pierdem mână în mânăpe cărările zilei...apoi,încălecaţi pe cai de luminăsă galopăm în necuprins, cât ne ţine gândul.

195


HOLDING YOUR HAND

I would liketo walk with Youfor a whole eternity,gambolling happily in light,from the crow of the cocksto the far-off echo of the Big Dipper,losing ourselves hand in handon the paths of the day...then,mounted on horses of light,to gallop in the endless sky,as far as thought may take us.

196


ÎN LUMINA TA

În lumina Ta,totul e una cu depărtarea fără sfârşitce începe în inima mea...

De ce m-aş uita înapoi ?De ce m-aş întoarce în negrul ţarinei?

197


IN YOUR LIGHT

In Your lighteverything becomes onewith the endless distancethat starts in my heart...

Why would I look back?Why would I turn to the blackness of the upturned land?

198


SĂ-MPART BUCURIA LUMINII

aş vreasă-mpart bucuria luminiicu păsările nopţii,cu cârtiţele,cu vietăţile din adânc,cu oamenii ce umblăprin întunericul lumii...

199


IMPARTING THE JOY OF LIGHT

I’d liketo impart the joy of lightto the birds of the night,to the moles,to the creatures of the depths,to the people who walkthrough the darkness of the world...

200


LAUDĂ LUMINII

Lumină!Doamne, câtă luminămi se scaldă în suflet,în trup…

cum te fericeşti, copile, numărând cu obrajii şi palmastropii de ploaie,aşa şi eu mă fericesc în lumina de Sus…

Lumină!

Doamne, câtă lumină…

nu mi-e frică de întuneric,de bolovani aruncaţi din noapte…

nu-mi pasă!

Eu am primito porţiedin lumina de-Acasă…

201


PRAISE TO THE LIGHT

Light!Lord, how much lightfloods my soul,my body…

as you rejoice, child,when your cheeksand palmscount the raindrops,I also rejoicein the Light from above…

Light!

Lord, how much light…

I am not afraid of the darkness,of boulders flung out of the night…

I don’t care!

I have receiveda portionof the Light of Home…

202


BUCURIA LUMINII

Aud cocoşiicertându-se cu zorii...

văd lumina drumeţind prin spaţiispre mine...

râd ca un prunc...îmi place îmbrăţişarea luminii!

Neprihăneşte-mă, Părinte,ca fiu al zilei...

călăuzeşte-mă la izvor de luminălasă-mă acolo, sus pe stâncă,lângă Tine, la obârşia vieţii...

în bucuria luminii...

203


THE JOY OF LIGHT

I hear the cockerelsarguing with the dawn...

I see the lightjourneying through space,towards me....

I laugh like a little one...I love light embracing me!

Make me righteous, Father,as a son of day...

lead me to the source of light,let me, up there, on the rock,near You, at the birth of life...

in the joy of light...

204


205


Poemele Apocalipsei / The poems of Apocalypse

206


PURIFICARE

Aţâţă, îngere, focul,solstiţiul de iarnă e aproape,vestind un nou început…

hrana flăcărilor aşteaptă mormane,nu mai încape în magazia lumii,lumea întreagă e un depozit bun pentru flăcări…

putregaiul e rege!

Timpul nu mai încape-n tipar,iese prin fereastrele lumii.

Babiloane se măsoară cu Cerul.

Nepoţii lui Nero jubileazăprivind din balcoane focul furatcum îşi face de cappe străzile lumii...

aţâţă, îngere, focul,hrana flăcărilor aşteaptă mormane,nu mai încape în magazia lumii,lumea întreagă e un depozit...

aţâţă, îngere, focul,solstiţiul de iarnă e-aproapevestind un nou început…

207


PURIFICATION

Angel, kindle, the fire,the winter solstice is near,announcing a new beginning…

the food of the flames awaits restock,there's no more place for it in the world's store,the whole world is a storehousefit for flames…

decay is king!

Time doesn't enter the pattern,leaks through the world's windows.

Babilons measure themselves against Heaven.

Nero's nephews jubilatewatching from balconies the stolen firehow it does what it likeson the streets of the world...

angel, kindle the fire,the food of the flames awaits restock,there's no more place for it in the world's store,the whole world is a storehouse…

angel, kindle the fire,the winter solstice is nearannouncing a new beginning…

208


LUMEA RĂSTIGNITĂ

Vulturi ciugulesc ochidin orbite,sfâşie piepturi, coasteşi burţi,câini flămânziţiapucă ciolane,trăgându-le jos de pe cruci…

moartea îşi face de cap,se dă în spectacol...

îngeri negridistraţi, se-ncălzesc lângă foc.

Mâine,totul va fi reluat de la capăt…

îngeri negri,vulturi,câini flămânziţi...

moartea îşi va face de cap...

209


THE CRUCIFIED WORLD

Vultures are pecking eyesout of their orbits,tearing chests, ribsand bellies,starving dogsgrab bones, pulling themdown from crosses…

death is doing evil,giving itself airs and graces…

black angelsentertainedare warming near the fire.

Tomorrowall will start again…

black angels,vultures,starving dogs…

death will do evil…

210


ORELE IERTĂRII

Dincolode perdeaua de foce grădina fără târâtoare.

Îngeri negrica fluturii zboară-n picajspre pomul vieţii…

cadcu aripile frânte,în iazul de foc,

urlă,cerşesc un deget udpeste buzele arse… orele iertăriis-au şters de pe tabla timpului.

211


THE HOURS OF FORGIVENESS

Beyondthe fire curtainis the gardenwithout crawling animals.

Black angelslike the butterfliesfly divingtowards the tree of life…

they are fallingwith broken wingsinto the fire lake,

they are yellingbegging a wet fingerover burnt lips…

the hours of forgivenesshave been erasedfrom the board of time.

212


FRÂNGEREA PE ROATĂ

…roata se-nvârte,se-nvârte...

fără-nceputşi fără sfârşitse-nvârte Roata...

frânge fiinţaşi nefiinţa,frânge totul Roata...

Ascultă,ascultă universul cel vechigemând,cu încheieturile frânte de Roată.

Priveşte,priveşte Universul cel Nouscăldat în Lumină!

213


THE BREAKING ON THE WHEEL

…the wheel turns,and turns...

with no beginning and no endthe Wheel turns...

it breaks the beingand unbeing,it breaks everything, the Wheel...

Listen,listen to the old universemourning,with its wrists broken on the Wheel.

Watch,watch the New Universeflooded by Light!

214


MOTTO: <Şi Domnul a zis: ”Dacă voi găsi în Sodoma cincizeci de oameni buni în mijlocul cetăţii, voi ierta tot locul acela din pricina lor.”>

Geneza 18:26

SODOMA

Oraşul va fi zdrobitca un vas de lut.Nu va fi de găsit în pustie.

Ieşiţi din locul acesta!Vremea e-aproape!

Unde sunteţi cei cincizeci de oameni buni să salvaţi oraşul?

Totul va dispărea în întuneric,cu case, cu bani, cu noi…


Unde sunteţi cei patruzeci de oameni bunisă salvaţi oraşul?

Păcatul e rădăcina durerilor…


Unde sunteţi cei treizeci… cei douăzeci…cei zece oameni bunisă salvaţi oraşul?

215


MOTTO: <The Lord said: ‘If I find fifty righteous people in the city of Sodom, I will spare the whole place for their sake.’ >

Genesis 18:26

SODOM

The town will be destroyedlike a vessel of clay.They won't find it in the desert.

Get out of this place!The time is near!

Where are you, fifty righteous people,to save the town?

Eevrything will disappearin the darkness,with houses, money and with us…


Where are you, forty righteous people,to save the town?

Sin is the root of pain…


Where are you, thirty righteous people…Twenty righteous people…Ten righteous peopleto save the town?

216


ULTIMUL TREN

Nu vă uitaţi înapoi!

Veniţi şi va fi ferice de voi în vecie! Cine are urechi să asculte!

În câteva clipe trece pe-aiciultimul tren ce ne poate salva,prin Valea Crucii în munte…

Vremea e foarte aproape!

Cu fiecare clipă se-ascunde veşnicia!

Să urcăm în ultimul tren Via Valea Crucii…

Vom călători gratuit până la capăt.Biletul nostru l-a plătit Cristosul.

217


THE LAST TRAIN

Do not look back!

Come and you will be blessed forever!

He who has an ear, let him hear!

In several moments will pass bythe last train which can save us,through the Valley of the Cross up the mountain…

The time is very near!

Eternity hides with each passing moment!

Let's get together onto the last trainvia Valley of the Cross…

We will travel for free to the end.The Christ has paid for our tickets.

218


219


Aprecieri critice Critical Approaches

220


Un poet creştin autentic

<Despre poezia creştină a lui Viorel Horea Ţânţaş au scris poeţi şi critici literari contemporani, cu toţii fiind de acord că ne aflăm în faţa unui poet creştin autentic...La Ioan Alexandru, lumina era slăvită precum la imnografii bizantini...La Viorel Horea Ţânţaş este o bucurie a contopirii în lumină, o jubilaţie a cunoaşterii luminii celei adevărate…

Poeziile sale au de cele mai multe ori forma unor monologuri lirice, în ele revărsându-se binefăcător şi tainic mireasma psalmilor davidici. Sunt psalmi şi poemele lui Viorel Horea Ţânţaş, dar fără nimic din încrâncenarea, nemulţumirea şi îndoiala clasicilor „psalmi” arghezieni, ci învăluite în extazul întâlnirii cu Veşnicia şi Necuprinsul, cu mărturisirea regretului că această întâlnire a fost mult întârziată de pământeana grijă. Frumuseţea poeziei sale constă şi în limpezimea cu care transfigurează înţelepciunea parabolelor evanghelice...>

(Ion Buzaşi, despre volumul Bucuria luminii)

221


An Authentic Christian Poet

<Contemporary poets and literary critics have written on the Christian poetry of Viorel Horea Ţânţaş, and all agreed that we are in the presence of an authentic Christian poet… Ioan Alexandru glorified light as the byzantine hymn writers…. Viorel Horea Ţânţaş rejoices in merging with the light and exults in the knowledge of the true light….

Most of the time his poems take the form of lyrical monologues, in which the fragrance of David’s psalms overflows mystically and beneficially. Viorel Horea Ţânţaş’s poems are psalms too, but they lack the distress, dissatisfaction and doubt of the classical psalms belonging to Arghezi; instead, they are enfolded in the ecstasy of the encounter with Eternity and the Boundless, confessing at the same time the regret that this encounter had been much delayed by earthly cares. The beauty of his poems also lies in the clarity with which he conveys the wisdom of the gospels’ parables…>

(Ion Buzaşi, about the volume The Joy of Light)

222


Un cărturar autentic

<Poetul creştin Viorel Horea Ţânţaş este şi un cărturar autentic… Fără să fie un specialist în alcătuirea dicţionarelor, poetul Viorel Horea Ţânţaş face un real serviciu lingvisticii româneşti actuale. Ca şi culegerea de folclor din puşcaria Gherlei, Tristă-i duminica zilelor mele (2001), şi acest dicţionar poate fi considerat, o operă de pionierat… Faţă de dicţionarul Ninei Croitoru Botârniche, (Dicţionar de argou al limbii române, Editura Arnina, Bucuresti, 1998), acest dicţionar alcătuit de Viorel Horea Ţânţaş, un om care a trăit câteva decenii în mediul penitenciarelor româneşti, vine cu o delimitare strictă: argoul puşcăriaşilor. Această delimitare nu trebuie înţeleasă ca un fel de barieră, pentru că limba fiind un organism viu, în contină îmbogăţire şi împrospătare, cunoaşte împrumuturi şi transferuri din cele mai diverse. Dicţionarul oglindeşte şi această dinamică extraordinară a cuvintelor de argou şi sursele diferite ale sale, şi expresivitatea lui nudă sau parşivă şi, mai ales, dorinţa de cod lingvistic secret, care rămâne în continuare o trăsătură definitorie a sa.>

(Ion Buzaşi, din prefaţa la volumul Dicţionar de puşcărie - Limbajul de argou

al deţinuţilor din România)

223


An Authentic Scholar

<The Christian poet Viorel Horea Ţânţaş is also an authentic scholar. Without being a specialist in the writing of dictionaries, the poet Viorel Horea Ţânţaş does a real service to the present Romanian linguistics. Just like the collection of folklore from the prison in Ghela, Sad is the Sunday of my days (2001), this dictionary can be considered pioneering work… As compared to the dictionary of Nina Croitoru Botârniche (Dictionary of Romanian slang, Arnina Publishing House, Bucharest, 1998), this dictionary made up by Viorel Horea Ţânţaş, a man who lived for a few decades within the environment of Romanian prisons, comes with a straight delineation: the slang of the prisoners. This delineation must not be understood as a barrier, because language, as a living organism, continuously enlarging and refreshing itself, knows various loans and transfers. The dictionary mirrors both this extraordinary dynamic of the slang words and its different source, and its nude and lousy expressiveness and, most of all, its wish of being a secret linguistic code, which continues to remain its defining feature.>

(Ion Buzaşi, from the preface to the volume Dictionary of Prison – the Slang

of Romanian Prisoners)

224


Un vestitor al Luminii

<Ca şi Oscar Wilde altădată, confratele nostru, poetul Viorel Horea Ţânţaş, descoperă că pentru ca să fie adevărat, orice lucru trebuie să devină o religie. Poezia încetează să mai fie pentru el o simplă căutare a armoniilor verbale, un joc gratuit...

Transformarea poetului se petrece odată cu transformarea omului ce are deodată fericita revelaţie a necesarei curăţiri lăuntrice. Din acel moment, poezia devine pentru confratele nostru o căutare pasionată a sacrului. Arta cuvintelor se metamorfozează la el într-o luptă de eliberare din beznele care mai stăpânesc sufletele noastre de oameni ce aleargă mai degrabă pentru „a avea” decât pentru „a fi”. Poezia se transformă într-o alchimie răbdătoare şi subtilă a prefacerii întunericului în lumină.

Viorel Horea Ţânţaş devine prin poemele sale un vestitor al Luminii, al acelei lumini care I s-a arătat Mântuitorului nostru, lui Cristos. Poezia sa devine laudă şi rugă preacucernică, imn de slavă adus Cuvântului care S-a făcut Om pentru a noastră mântuire. Fericitul poet a descoperit stânca miraculoasă din care, izbind-o cu toiagul blând al cuvintelor, face să ţâşnească izvoarele bogate ale poeziei şi speranţei.>

(Ion Cristofor, despre volumul Rug Aprins în pustie)

225


A Herald of the Light

<Just like Oscar Wilde some time ago, our colleague Viorel Horea Ţânţaş discovered that everything must become a religion in order to be true. Poetry ceases to be a simple search for verbal harmonies, a gratuitous game…

The transformation of the poet takes place at the same time as the transformation of the man, who suddenly has the happy revelation of the need for inner cleansing. Starting with that moment, poetry becomes for our colleague a passionate pursuit of the sacred. The art of words metamorphoses for him into a fight to break loose from the darkness that still rules over the souls of us who run rather 'to have' than 'to be'. Poetry transforms itself in a patient and subtle alchemy that changes darkness into light…

Viorel Horea Ţânţaş becomes through his poems a herald of the Light, of that Light which was shown to our Saviour, Christ. His poetry becomes praise and most pious prayer, a hymn of glory brought to the Word who has become a Man for our salvation. The happy poet has discovered the miraculous rock which, when he strikes with the mild rod of words, burst forth in torrents of poetry and hope.>

(Ion Cristofor, about the volume Burning Bush in the Desert)

226


Un adevărat poet creştin

<Încă de la volumul de debut, Viorel Horia Ţânţaş şi-a plasat lirismul în aura sacralităţii textelor din Sfintele Scripuri. E un gest de umilinţă creştină a unui poet conştient că limbajul semenilor s-a devalorizat prin folosinţa îndelungată, prin îndepărtarea de sursele originare. Departe de pălăvrăgeala cotidiană, poemele sale mizează pe o rostire gravã, esenţială, în care poetul adoptă cuvintele lui Hristos, cele care vindecă, care alungă demonii şi permit plutirea pe valurile înfuriatei existenţe.

Printr-o magie, pe care doar adevăraţii poeţi creştini o posedă, Viorel Horea Ţânţaş îşi sporeşte puterile lirei prin retragerea sa în lăcaşul cuvintelor lui Isus, ce prelungesc strălucirea primei creaţii.

Sub semnul luminii şi devoţiunii, poemele sale se îmbibă de simplitatea gravă, plină de prospeţime, a rostirii propriei inimi.>

(Ion Cristofor, despre volumul Bucuria luminii)

227


A True Christian Poet

<Since his first volume, Viorel Horea Ţânţaş has placed his lyrical work in the aura of the sacred character of the texts of the Holy Scriptures. It is a gesture of Christian humility of a poet who is conscious that the language of his fellows has devalued through prolonged usage, through departing from original sources. Far from every-day chat, his poems stake a serious, essential uttering, in which he adopts the words of Christ, the words that heal, that chase away demons and allow floating on the waves of outrageous existence. Through some magic, which only the true Christian poets possess, Viorel Horea Ţânţaş increases the powers of his lyre by withdrawing into the shelter of Jesus’ words, which prolong the spark of the first creation. Under the sign of light and devotion, his poems are imbued with the deep simplicity, full of freshness, of the utterance of his own heart.>

(Ion Cristofor, about the volume The Joy of Light)

228


Din tainele Pustiei lumii

<Iluminat în preajma Rugului Aprins, ce rămâne ca simbol al Existenţei Însăşi, poetul Viorel Horea Ţânţaş se descoperă pe sine, scoţându-şi mereu încălţămintea efemerului împătimit. Rămâne tot în pustie, ca şi în primul volum Rug Aprins în pustie, dar de data aceasta îl auzim înălţând, izbucnitor şi total, un Strigăt din Pustia lumii...

Procesul Întâlnirii cu Urzitorul iubirii izbăvitoare, se petrece în cel mai intim univers al sufletului poetului.

Crucea devine pentru Viorel Horea Ţânţaş un lait-motiv al Pustiei lumii. Braţele iubirii sângerânde îmbrăţişează sufletul ce strigă, transformându-l prin Duhul Sfânt şi prin taina „naşterii din nou”, într-o sămânţă acceptând zdrobirea întru înviere, întru frângere spre semeni: „să mă zdrobesti/ între pietrele morii Tale,/ să mă frămânţi,/ să faci din mine pâine rumenă,/ s-o frângi/ şi s-o împarţi mulţimilor/ dintr-un capăt în altul al lumii.” (Pâine rumenă). Crucea este pentru Viorel Horea Ţânţaş mijlocul de răstignire a „Eului”, a rezolvării problemei „lepădării de sine”. Crucea, însemnând moarte a ceea ce este vechi şi murdar în om, nu mai este privită ca un talisman purtat “pe piept,/ uneori chiar la ureche”, ci ca o soluţie pentru naşterea din nou, de aceea este coborâta acolo unde doare, adică în inimă. În multe poeme ale volumului Strigăt din Pustia lumii se simte travaliul zilnic al răstignirii firescului înşelător şi înveninat: „apoi,/ mi-am luat firea pământească,/ m-am urcat pe cruce şi-am zis:/ Răstigneşte-mă, Doamne...” (Am alergat).

Pustia şi crucea se înlănţuie, se întrepătrund, încrâncenându-se în confruntarea cu cea mai devastatoare bătălie. Crucea se înalţă unind Cerul cu pământul… Limbajul folosit de către Viorel Horea Ţânţaş este multicolor, curcubeic. Uneori catifelat şi metaforic, ca o mângâiere pe sufletul ostenit, alteori justiţiar, direct, lapidar…Volumul Strigăt din pustia lumii, al poetului

229


Viorel Horea Ţânţaş, oferă neostoitului peregrin al pustiei acestei existenţe atât de trecătoare, pârtii ascendente întru nemurire, îndemnându-ne să călcăm pe urmele Domnului Isus Cristos, Fiul Celui Prea Înalt.>

(Lidia Dan, despre volumul Strigăt din Pustia lumii

230


From the Mysteries of the Wilderness

<Illuminated in the proximity of the Burning Bush, which remains a symbol of Existence Itself, the poet Viorel Horea Ţânţaş discovers himself, always taking off his shoes, the shoes of a passionate ephemeral man. He is still in the desert, like in the first volume, Burning Bush in the Desert, but this time we hear him lifting ‘A Cry from the Wilderness of This World’, bursting out completely.

The process of Meeting the Creator of Saving Love takes place in the most intimate universe, that of the poet’s soul.

For the poet, the cross becomes a leitmotif of the Wilderness of the world. The bleeding arms of love embrace the souls that shouts, transforming it, through the Holy Spirit and through the mystery of ‘new birth’, in a seed that accepts to be crushed with a view to resurrection, to being broken for the fellow man: ‘and You to crush me/ between the stones of Your mill,/ to knead me…/ to make fresh bread of me,/ that You may break/ and divide for the multitudes/ to the ends of the world.’ (Fresh Bread)

The cross is to the author a means of crucifying the ‘Self’, of solving the problem of ‘giving oneself up’. Meaning death, what is old and filthy in man, it is not seen any more as a talisman carried ’on my chest,/ even as a ring in my ear’, but as a solution for rebirth, that is why it is lowered there where it hurts, in the heart. In many poems of the volume A cry in the Wilderness of the world one feels the daily toil of crucifying the deceiving and poisonous flesh. ’Then/ I took my earthly flesh,/ climbed the cross and said:/ Crucify me, Father…’ (I ran)

The wilderness and the cross are chained and mingle, striving to confront the most devastating battle. The Cross lifts, uniting Heaven and earth.

231


The language used by Viorel Horea Ţânţaş is rainbow-like, multicoloured; sometimes velvety, metaphorical, like a caress on the tired soul, other times interrogatory, direct, lapidary… A Cry from the Wilderness of the World offers to the thirsty pilgrim of the wilderness of this brief passage, ascending paths leading into undeath, by the Lord Jesus Christ, the Son of the Most High. >

(Lidia Dan, about the volume A Cry from the Wilderness of the World).

232


Un călător spre bucuria luminii

<Ţin în mâini o colecţie proaspătă de psalmi, izbucniţi dintr-o inimă iubitoare de Dumnezeu. Când ochii îmi fug pe versurile scurt cadenţate ale poetului Viorel Horea Ţânţaş, în mine reverberează cuvintele Domnului Isus Hristos: „Ferice de cei flămânzi şi însetaţi după neprihănire, căci ei vor fi săturaţi”. Nu este poezie să nu mustească de foamea după Dumnezeu. Iar ceea ce face colecţia de faţă soră cu psalmii este tocmai îngânarea dintre această foame după Dumnezeu şi săturarea ce vine din îmbrăţişarea mâinilor Celui ţintuit pe Cruce de dragul nostru. „Mut hotarul curţii mele/ mai aproape de infinit,/ amăgind pe însinguratul din mine.../ caut ieşirea.../ totul se sfârşeşte în gol,/ în deşertăciunea regelui Solomon./ Doamne,/ lasă ruga mea să Te-ajungă,/ până mai aud ciripit de păsări./ Arată-mi drumul/ ce mă scoate-n lumină.” (Caut Ieşirea); „Primeşte-mă/ ca pe fiul pierdut,/ ca pe fiul cel mort şi-nviat,/ îmbracă-mă în haina cea bună,/ pune-mi încălţăminte-n picioare/ să pot străbate căile Tale,/ aici pe pământ,/ apoi din veşnicii în veşnicii.” (Rugăciune).

Poetul a ajuns să cunoască faptul că în Întrupatul Fiu al lui Dumnezeu sunt ascunse toate comorile înţelepciunii şi ştiinţei. „Tu, cel ce aripa-i frângi vântului,/ potoleşte furtuna din inima mea.../ lasă-mă să respir/ în odihna braţelor Tale./ Nu găsesc loc de odihnă,/ de-aceea mă-ntorc la corabia Ta,/ ca porumbelul lui Noe... (Loc de odihnă).

Pomele lui Viorel Horea Ţânţaş încep acolo unde începe viaţa fiecăruia dintre noi, în întunenricul în care a aruncat păcatul omenirea întreagă. Dar pentru că acela care caută găseşte şi celui ce bate i se deschide, pomenit în faţa Uşii Crucii, poetul îndrăzneşte să dea buzna în prezenţa Celui ce-l aşteaptă, şi se pomeneşte dezrobit şi iertat, pentru ca apoi să fie luat în mâinile bune ale marelui Dăltuitor de pietre vii: „mi-aduc aminte.../ zăceam într-o fundătură/ lângă poarta

233


largă a nebuniei.../ au trecut mulţi ani./ Dar Tu m-ai cercetat,/ mi-ai dat pâinea şi apa vieţii,/ apoi am intrat împreună/ prin Uşa Crucii…” (Uşa Crucii). „De-atunci mă dăltuieşte Fiul./ Mă doare uneori, dar spun mulţam,/ lăsându-mă lucrat,...” (Piatra Vie).

Ţin în mâini povestea unui suflet, călătoria lui pe culoarele existenţei din întuneric spre lumină. Dar nimic de pe paginile volumului de faţă nu trădează disperarea, deoarece poetul Viorel Horea Ţânţaş se scaldă nu în introspecţii, ci în retrospecţii. El îşi priveşte călătoria din perspectiva aceluia care a intrat pe Uşa Crucii şi care se odihneşte în braţele Creatorului şi Mântuitorului Lui. Cu toate acestea, în fiecare poem, poetul reface drumul dinspre întuneric spre lumină, ca şi cum nu ar dori să uite binele care i s-a făcut: „rob însingurat,/ departe de cer,/ golul mă-nvăluie,/ vrea să mă umple./ Voi sfârşi/ pe-un ţărm străin,/ învăluit în noapte?/” Dar noaptea este alungată pe nesimţite de mijirea zorilor: “Tu cel ce pui ţărmuri nopţii/ iartă-mi nebunia.../ umple-mă din nou cu lumină.../ Am înţeles.../ nu te pot cuprinde/ dacă nu vrei să intri în mine...” (Căzut în gol). Tocmai această repetare a drumului din întuneric spre lumină conturează în mintea şi în sufletul cititorului bucuria luminii: „M-am săturat să stau tolănit/ pe caldarâm/ între oameni morţi/ şi gunoaie…/ fug. ..../ nimic nu mă poate opri/ să trec hotarul la Tine…/acolo moartea, cu capul plecat,/ tace chitic,/ îngenunchiată.” (Fug); „Îţi aminteşti dimineaţa aceea?/ m-am trezit învăluit/ de Marea-Ţi Taină,/ şi Te-am rugat:/ învaţă-mă să dansez în lumină./ Şi-am început să dansăm/ în locaşul luminii/ din curtea veşniciei Tale.” (Să dansez în lumină); „şi-am început,/ deodată,/ să-Ţi împletesc Numele din lumină,/ rostindu-L în dulce chemare,/ din zori în zori./ De-ai întreba din nou/ de te iubesc, ori ba,/ ţi-aş răspunde iubindu-Te veşnic” (Lumina dragostei).

Ţin în mâini o colecţie de rugăciuni. Ca unul care nu vrea să jignească sau să bruscheze, poetul Viorel Horea Ţânţaş Îl

234


oferă pe Hristosul din sine ca poartă şi drum pentru alţii, dar nu împingându-i, ci ademenindu-i cu bucuria luminii din el: „întunericul/ îşi făcuse culcuş în mine,/ trupul meu era cetate/ fără deschizături,/ iar/ umbra morţii bântuia,/ din odaie în odaie…/ deodată/ o rază a strălucit în mine…/ acum sunt fiu al zilei,/ iar clipele mele se scurg în lumină! (Fiul al zilei). Vorbind tăcut cu cei din jur, poetul le spune: „Credeam că zborul/ va fi o grea încercare,/ dar uneori mă pot aşeza pe umărul veşnic/ al Celui ce ţine totul în spate…/ El mi-a deschis Uşa Crucii/ spunându-mi că dragostea,/ doar dragostea,/ poate face din mine aripă albă.” (Aripă albă). Tocmai această insistentă reluare a drumului în fiecare poezie bate la porţile inimii cititorului, îndemnându-l să pornească el însuşi în călătoria ce se termină în Bucuria luminii. Astfel, fiecare poem scris de Viorel Horea Ţânţaş se dăruieşte cititorului, ca să fie îngânat ca o rugăciune împrumutată de acela care doreşte şi el să scape din întuneric la lumină, din sine însuşi în Cel care-l aşteaptă cu braţele întinse pe Cruce.>

Beniamin Fărăgău (dr. în teologie),despre volumul Bucuria luminii

235


A Traveller Towards the Joy of Light

<I am holding in my hands a fresh collection of psalms streaming from a God-loving heart. While my eyes are running over the cadenced verses of the poet Viorel Horea Ţânţaş, the words of our Lord Jesus Christ reverberate in my heart: ‘Blessed are those who hunger and thirst for righteousness, for they will be filled.’ There is no single poem that does not teem with hunger for God. And what makes the present collection akin to the psalms is, in fact, blending this hunger for God with the saturation that comes from embracing the hands of the One nailed on the Cross for our sake: ‘I move the boundary of my yard/ closer to the infinite,/ deluding my lonely self.../I look for the escape.../ everything ends up in emptiness/ in the vanity of king Solomon./ Lord,/ let my prayer reach You,/ as long as I still hear the birds’ chirp./ Show me the way/ that brings me into the light.’ (Looking for the Escape); ‘Receive me, I beg,/ as the lost son,/ the son who was dead and is alive,/ clothe me with fine raiment,/ put some shoes on my feet/ so I may walk Your paths,/ here on earth,/ then from everlasting to everlasting.’ (Prayer).

The poet has come to know that all the treasures of wisdom and knowledge are hidden in the Incarnated Son of God: ‘You,/ who break the wind’s wing,/ calm down the storm in my heart.../ let me breathe/ resting in Your arms./ I can’t find a place of rest/ that is why I return to Your ark,/ as Noah’s dove did...’ (A Place of Rest).

Viorel Horea Ţânţaş’s poems begin in the place where the life of each one of us begins in the darkness into which sin has thrown the whole of humanity. But because it is true that the one who searches finds, and the one who knocks it will be opened unto, finding himself before the Door of the Cross, the poet dares to run unawares into the presence of the One awaiting him, and finds himself unbound and forgiven, so that

236


later he may be taken into the good hands of the great Sculptor of living stones: ‘I remember…/ I was laying in a blind alley/ close to the large door of madness…/ many years have passed since then./ But You searched me,/ gave me the bread and water of life,/ then we stepped together/ through the Door of the Cross…’ (The Door of the Cross.); ‘Since then, the Son‘s been chiselling me,/ it hurts sometimes, but I say thanks,/ letting myself be worked,…’ (The Living Stone).

I am holding in my hands the story of a soul, its journey through the passageways from darkness to light. But there’s nothing on the pages of the present volumes that might show despair, since the poet does not bathe in introspection, but in retrospection. He looks back on his journey from the perspective of one who has entered through the Door of the Cross and is resting in the arms of his Creator and Saviour. Despite that, in each poem, the poet reiterates the way out of darkness and into the light, as if not to forget the good that had been done to him: ‘a lonely slave,/ far from heaven./ The abyss is enfolding me,/ wanting to fill me up…/ Will I come to my end/ on this foreign shore,/ enfolded by night?’ But the night is chased away imperceptibly by the dawn: ‘You, who shore up the night/ forgive me this folly…/ fill me with light again…/ I understand…/ I cannot hold You,/ if You’re not willing to enter my soul...’ (Fallen in the Abyss). It is exactly reiterating the way out of the darkness and into the light that outlines the joy of the light in the mind and soul of the reader: ‘I am fed up with sitting sprawled/ on the pavement/ among dead people/ and trash.../ I run.../ nothing can stop me/ from crossing the border stone to You.../ there death, it’s head bowed,/ keeps mum,/ kneeling before You.’ (I run); ‘do You remember that morning?/ I woke up adorned/ in Your Great Mystery,/ and I prayed:/ teach me to dance in light…/ and we started dancing/ in the place of the light/ in the court of Your eternity…’ (Dancing in Light); ‘and I started,/ all of a sudden,/ to weave

237


Your name from light,/ uttering It in a sweet call,/ from dawn to dawn./ If You asked me again/ if I love You or not,/ I’d respond by loving You eternally.’ (The Light of Love).

I am holding in my hands a collection of prayers. As someone who does not want to offend or be harsh, the poet Viorel Horea Ţânţaş offers the Christ inside him to others, as the gate and the way, not pushing them but alluring them with the joy of the light that he has inside: ‘darkness/ had made its bed within me,/ my body was a city/ without any breaches,/ and/ the shadow of death was haunting/ from room to room.../ all of a sudden,/ a ray shone in me.../ now I am a son of day,/ and my seconds are flowing in light!’ (Son of Day).

Talking silently with those around, the poet tells them: ‘I thought the flight/ would be a big trial,/ but I can sometimes land on the eternal shoulder/ of the One who holds everything on His back.../ He opened the Door of the Cross for me/ telling me that love,/ only love,/ can make me a white wing.’ (The White Wing).

In each poem, it is exactly this insistent reiteration that knocks on the door of the reader’s heart, urging him to start off himself on the reader’sheart, urging him to start off himself on the journey that ends in The Joy of Light. Thus, each poem written by Viorel Horea Ţânţaş gives itself to the reader, so that it may be murmured like a prayer borrowed by the one who wants to flee from darkness into light too, from himself into the One waiting with His arms stretched on the Cross.>

Beniamin Fărăgău (dr. in theology)about the volume The Joy of Light

238


Cuvântul arderii mistice

<Universul cărţii lui Viorel Horea Ţânţaş este cel religios.Ceea ce îşi propune mai degrabă autorul este să fie o

voce. Virtuţile emoţionale se află, în optica sa, întregi în logosul sacru. Poeticitatea rezultă îndeosebi din treceri prin structuri fiinţiale impregnate de credinţă, fără vreun orgolios adaos stilistic. De aici o apreciabilă siguranţă a rostirii care nu-şi depăşeşte funcţiile tranzitive. Impresia este de deplină sinceritate şi, dacă este aşa, sensul poeziei lui Viorel Horea Ţânţaş pare împlinit: cuvântul poeziei sale cheamă atenţia asupra unei intense arderi lăuntrice, cu necesara purificare a spiritului sub putere divină. Cu siguranţă, nu este un mod poetic de trecut cu vederea.>

(Andrei Gligor, despre volumul Rug Aprins în pustie)

239


The Word of Mystical Burning

<The universe of Viorel Horea Ţânţaş’s book is the religious one.

What the author rather proposes himself is to be a voice. Emotional virtues lie, in his view, entirely in the sacred logos. The poetical value results mostly from filtering through existential structures permeated by faith. Hence a considerable certainty of speech. We get the impression of complete sincerity and, as this is so, the sense of Viorel Horea Ţânţaş’ poems seems fulfilled: the word of his poetry calls our attention to an intense inner burning, with the necessary purification of the spirit under the divine power. Certainly, it is not a poetical mode to overlook.>

(Andrei Gligor, about the volume

Burning Bush in the Desert)

240


Ruga poetului în Pustia lumii

<Intrând în turnul de vise, în laboratorul de creaţie al poetului vom constata că el descoperă bucuria cuvântului printr-un ritual solitar, trudind necontenit în marginea cuvintelor, înălţând sub ceruri un rug al popoarelor de cuvinte, trecându-le printr-un foc purificator, despărţind inutila zgură a vorbelor deşarte de ramurile solare ale luminii atotbiruitoare.. Ars de febra răsăritului, se poate spune că poetul Viorel Horea Ţânţaş îşi găseşte mântuirea prin puterea miraculoasă a cuvintelor pe care le logodeşte într-un ţinut sărbătoresc al frazelor colorate. Rugul Aprins în pustie ridicat sub cerurile multiplicate ale imaginaţiei este jertfa creatorului de frumos. Făcându-se auzită vocea poetului, nu e de mirare ca, din jertfa sa, la umbra albastră de Voroneţ să răsară o catedrală de cuvinte!>

(Negoiţă Irimie, despre volumul Rug Aprins în pustie)

241


The Prayer of the Poet in the Wilderness of the World

<Entering the tower of dreams, in the creative laboratory of the poet, we will notice that he discovers the joy of the word through a solitary ritual, continually toiling at the edge of the words, lifting to the skies a pyre of the peoples of words, taking them through a purifying fire and departing the futile dross of vain words from the solar branches of the super victorious light… Burnt by the fever of the east, we can say that the poet finds salvation through the miraculous power of the words, which Viorel Horea Ţânţaş weds, in a celebrating realm of coloured phrases. The Burning Bush in the Desert, lifted under the multiplied heavens of imagination, is the sacrifice of the creator of beauty. As his voice makes itself heard, it is no wonder that, out of his sacrifice, in a blue Voronet-like light, rises a cathedral of words!>

(Negoiţă Irimie, about the volumeBurning Bush in the Desert)

242


Jurnalul unui explorator

<Rug Aprins în pustie este jurnalul unui explorator, căci poemele lui Viorel Horea Ţânţaş refac mereu şi mereu alt traseu dintr-o pasionantă călătorie iniţiatică. Căutând înfrigurat centrul unei geografii spaţiale, indiferent din ce punct al lumii ori a biografiei poetului pornesc, căile pe care le urmează meditaţia sa se duc, asemenea spiţelor unei roţi, spre Lumină.>

(Ion Mureşan, despre volumul Rug Aprins în pustie)

The Diary of an Explorer

<Burning Bush in the Desert is the diary of an explorer, as Viorel Horea Ţânţaş’ poems trace again and again another route of a passionate initiatory journey. Anxiously seeking for the centre of a special geography, the paths his meditation takes go to Light, irrespective of where they start from in the poet’s world or biography.>

(Ion Mureşan, about the volume Burning Bush in the Desert)

243


O poezie fără rest

<Viorel Horea Ţânţaş este poetul român care câştigă un pariu vechi de când lumea: dacă se poate scrie poezie doar în numele Binelui. Pariază şi câştigă. Până şi în icoane există îndoială, întuneric, suferinţă. În poezia sa, nu. Poezia sa este cu totul şi cu totul invadată de Lumină.

Cea mai plină de miez observaţie care s-a făcut în legătură cu versurile lui Viorel Horea Ţânţaş îmi pare a fi aceea al lui Marcel Mureşan, anume că avem de-a face cu un poem continuu. Aş spune, acum că i-am citit poemele selectate în această antologie, că ne aflăm în faţa unei incantaţii fără sfârşit şi fără fisură.

Riscul ce pândeşte o astfel de poezie este monotonia. Ei, bine, Viorel Horea Ţânţaş mai punctează o dată: deşi pare că nu se întâmplă nimic în ele, poemele sale sunt extrem de vii, de dinamice, căci poetul reface iar şi iar şi iar, cu o inventivitate şi cu o tenacitate demne de invidiat, drumul spre revelaţie.

Dacă ar fi să numesc principala calitate a poeziei lui Viorel Horea Ţânţaş, aş spune că el scrie o poezie fără rest. La el nu von găsi versuri goale, versuri în plus, căci fiecare poem şi fiecare cuvânt sunt pline ochi de bucuria, aproape copilărească, de a fi, de a crede şi de a mărturisi.>

(Ion Mureşan, despre volumul Umblând pe valuri)

244


A Poetry Without Redundancy

<Viorel Horea Ţânţaş is the Romanian poet who wins a bet that is as old as times: whether or not one can write poetry only in the name of Good. He bets and wins. There is doubt, darkness and suffering even in icons. In his poetry there aren’t such things. His poetry is altogether invaded by Light.

It seems to me that the most substantial comment that has been made regarding Viorel Horea Ţânţaş’ verses is that of Marcel Mureşan, that is, we have to deal with a continuous poem. I would say, now that I have read the poems in the present anthology, that we are faced with an incantation with no end and with no fissure.

The risk of such a poem is monotony. Well, Viorel Horea Ţânţaş scores once more: although it seems as if nothing happens in them, his poems are extremely vivid and dynamic, as the poet treads again and again, with a creativity and tenacity to be envied, the road to revelation.

If I were to name the main quality of Viorel Horea Ţânţaş’ poetry, I would say that he writes a poetry without redundancy. We will not find with him empty or unnecessary verses, as each poem and each word is filled to the brim with the joy, the almost childish joy of being, of believing and of witnessing. >

(Ion Mureşan, about the volumeWalking on Waves)

245


Un poem continuu

<Stigătul din Pustia lumii, ... are toate şansele de a nu rămâne un sibilinic prizonier în oracolul paginii, ci de a se multiplica, poem după poem, cerc după cerc, în spaţiul dezmărginit al lecturii... „Aventura” lui Viorel Horea Ţânţaş este aceea a scufundătorului în adâncul de la graniţa luminii cu întunericul, unde iminenţa pericolului stârneşte palpitaţii de grad maxim şi cititorului rămas pe ţărm... Aşadar, nici o disimulare, nici un joc al îndoielii, ca la atâţia iluştri predecesori, nici o suferinţă, decât cea a supunerii şi a dorinţei de comuniune. Peste virtuţile artei poetice, peste trupul poeziei, prin urmare, se aşează deliberat vălul rugăciunii, astfel că ne trezim în prezenţa unui poem continuu, ca o lungă invocaţie în toate momentele zilei. ...Şi totuşi, există în carte un poem care nu seamănă cu nici unul dintre celelalte. El se numeşte Am alergat, se află la mijlocul discursului şi pare a fi seiful în care s-a autoexilat întreaga mundanitate a versului lui Viorel Horia Ţânţaş.>

(Marcel Mureşan, despre volumul Strigăt din Pustia lumii)

246


A Continuous Poem

<The ‘Cry from the Wilderness of the World’… has all the chance not to remain a sibylline prisoner in the oracle of the page, but to multiply itself, poem after poem, circle after circle, in the unlimited space of the act of reading… Viorel Horea Ţanţaş’s ‘adventure’ is that of the plunger into the depths at the border between light and darkness, where the imminence of danger causes palpitations of the highest degree also to the reader who has stayed ashore… Thus, there is no dissimulation, no game of doubt, like with many brilliant predecessors, no suffering, except that of obeying and wish of communion. Over the virtues of the poetic art, over the body of the poems, lays the veil of prayer; thus, we wake up in the presence of a continuous poem, like a long invocation made in all of the day’s moments. …And, still, there is in the book a single poem that does not resemble any of the others. It is called ‘I ran’, is placed at the middle of the discourse, and seems to be the safe in which all the mundane characteristic of Viorel Horea Ţânţaş’s verse has exiled itself.>

(Marcel Mureşan, about the volume A cry from the Wilderness of the World).

247


Iniţiativă de pionierat

<Ideea poetului şi omului de cultură Viorel Horea Ţânţaş de a înregistra şi tipări câteva din cântecele de puşcărie ale deţinuţilor din Penitenciarul Gherla este nu doar insolită, ci şi demnă, în cel mai înalt grad, de tot interesul. Oricum, în spaţiul nostru cultural iniţiativa Domniei sale este cu siguranţă una de pionierat, iar după ştiinţa noastră nici în alte părţi ale lumii lucrurile nu au o înfăţişare diferită. De fapt, ca s-o spunem mai direct, nu cunoaştem nici în literatura de specialitate străină o culegere de felul celei propuse acum cititorului de poetul Viorel Horea Ţânţaş. Şi, pe moment, nu ne aducem aminte nici de vreun studiu care să abordeze, în regim de competenţă, un fenomen cultural identic sau măcar asemănător cu cel relevat de culegerea de faţă.>

(Prof. univ. dr. Ion Şeulean, folclorist, despre volumul Tristă-i duminica zilelor mele)

248


A Pioneering Initiative

<The idea of Viorel Horea Ţânţaş of recording and printing some of the songs of the prisoners in the Gherla Prison is not only an uncommon one, but also one worthy, to the highest degree, of all our interest. Anyway, within our culture, his initiative is surely a pioneering one and, to our knowledge, things do not look differently in other parts of the world. In fact, to put it straight, we have no knowledge of the existence, in the foreign literature of such a collection as the one put forward by the poet Viorel Horea Ţânţaş. And, for the moment, we do not remember any study that approaches, with competence, a cultural phenomenon that is identical, or at least similar, with the one revealed by the present collection.>

(Professor Dr. Ion Şeulean, folklorist, about the volume

Sad Is the Sunday of My Days)

249


Rug în pustie

<Poezia poetului Viorel Horea Ţânţaş este irigată permanent de o reflecţie controlată, a imaginarului, unde plasticitatea are rolul de a sugera dorinţa întâmplării fenomenului magic al întoarcerii lui Dumnezeu: „El aştepta / de mult la uşa mea, / iar eu, / de nimeni ştiut, / aşteptam să mai bată o dată, / să-i spun: / Vino, Doamne, / vino!” (Aşteptare).

Gustul poetului se îndreaptă, spre frământările extatice şi religioase, spre disoluţia fiinţei în necuprinsul existenţial: "mai întâi / a intrat în mine viaţa / făcându-mă muritor" sau "sub greutatea crucii / arzând de nerăbdare / să mă-ntrorc / acasă." (Întoarcere acasă)… Frumoase sunt scenele încărcate de mister, golite parcă de substanţa vitală, prin care trece un fior rece, ca în tablourile lui Chirico. Prezenţa divinităţii, umanizate, formează o recuzită care alunecă spre un spectacol al absurdului: „... iar Tu, Doamne, / eşti roua / ce-mi răcoreşte / dimineţile...” (Tu eşti roua).

Răzbate până la noi elanul meditativ ca o rugă adusă „rugului" ce ne mistuie pe dinăuntru citind poemele lui Viorel Horea Ţânţaş.>

(Al. Fl. Ţene, despre volumul Rug Aprins în pustie)

250


Burning Bush in the Desert

<The poetry of Viorel Horea Ţânţaş is permanently irrigated by a controlled reflection of the imagination, where plasticity has the purpose of underlining the wish that the magic phenomena of God's return should take place: ’He has been waiting/ at my door. / Nobody knowing,/ I've been expecting/ him to knock again,/ to tell Him/ Come in, Lord,/ come in.’(Expectation).

The taste of the poet is directed to the ecstatic and religious challenges, to the dissolution of the being into the existential unbeing: ’First of all/ life came into me/ and made me a mortal’, or ‘under the burden of the cross, waiting anxiously/ and come back/ Home.’(Coming Home). Beautiful are the scenes loaded with mystery, as if emptied of the vital substance, through which a cool shiver passes, as in Chirico's paintings. The presence of the Divinity, humanised, forms an arsenal that glides towards a show of the absurd: ’...and You, Lord/ are the dew/ that refreshes/ my mornings...’ (You Are the Dew).

The meditative impetus makes its way to us, like a prayer brought to the ‘burning bush’ that consumes our inside, as we read Viorel Horea Ţânţaş’s poems.>

(Al. Fl. Ţene about the volume Burning Bush in the Desert)

251


Poetul luminii din noi

<Lumina dintre copertele acestui volum este un vis admirabil, transcris de o pană de poet tot aşa de admirabil>

(Al.Fl.Ţene, despre volumul Bucuria luminii)

The Poet of the Light Inside Us

<The light between the covers of this volume is a splendid dream, transcribed by a poet’s quill which is equally splendid.>

(Al.Fl.Ţene, about the volume The Joy of Light)

252


Un dicţionar-tezaur < Dicţionarul lui Viorel Horea Ţânţaş se citeşte aproape pe

nerăsuflate, fiind o explozie de inedit, de imaginaţie în exerciţiu care deschide o poartă, încă ferecată, spre lumea închisorilor, unde stăpânesc reguli aparte şi limbajul cotidian este unul codificat, în măsura în care aflăm şi fiori lirici, de excepţie.

Credibilitatea termenilor, a trimiterilor şi a definiţiilor nu poate fi pusă la îndoială: Viorel Horea Ţânţaş a profesat timp de peste două decenii ca ofiţer la penitenciarul de maximă siguranţă din Gherla, în cadrul unui serviciu aparte, în care socializarea, dialogul reprezentau pâinea cea de toate zilele a unui intelectual aşezat într-o realitate aspră, colţuroasă. Sigur, dincolo de lumina neobişnuită a unor termeni se află adevăruri ce nu pot fi substituite şi pe acestea trebuie să le înţeleagă cercetătorul ştiinţific, scriitorul, sau simplul cititor care parcurge acest dicţionar.

Imaginea pe care o receptăm de la filmele second-hand din lumea concentraţionară este una falsă, premeditată şi dicţionarul lui Ţânţaş vine să spulbere cu argumente toate acele fantezii şi fantasii care mai dăinuie, uneori folcloric, într-o oralitate dubioasă, atunci când se face vorbire de lumea penitenciarelor.

Culegerea materialului lingvistic a fost făcută la modul cel mai ştiinţific posibil şi nu avem de ce ne îndoi de autenticitatea, de circulaţia acestor termeni într-o lume închisă, captivă, unde libertatea devine metaforă.

Termenii de argou pe care-i mai întâlnim în unele cântece căzute sub genunchiul manelelor nu fac parte din adevărul lingvistic al puşcăriei şi cu atât mai mult din cotidian. Lucrarea de faţă, un dicţionar-tezaur reprezintă un pas înainte, argumentat, pentru înţelegerea universului captiv.>

(Cornel Udrea, din Cuvânt înainte la volumul Dicţionar de puşcărie - Limbajul

de argou al deţinuţilor din România)

253


A Dictionary-Thesaurus

<Viorel Horea Ţânţaş’s dictionary reads almost breathlessly, being an explosion of novelty, of an exercise of imagination which opens a door, still closed, to the world of prisons, where different rules reign and the present language is a codified one, while we see in it exceptional lyrical thrills as well.

The credibility of the terms, of the references and definitions cannot be doubted: Viorel Horea Ţânţaş was, for over two decades, an officer in the maximum security prison in Gherla, holding a special position, in which socializing and dialogue represented the daily bread of an intellectual set in a hard and rugged reality. Of course, beyond the unusual light of the terms, there are truths that cannot be substituted and that must be understood by the researcher, the writer or the simple reader of this dictionary.

The image that we get about the concentrationist world fromn second-hand movies is a flase, premeditated one, and Ţânţaş’s dictionary comes to sweep away, with arguments, all those fantasies and fancies that linger, sometimes in the folklore, in a doubtful orality, when we speak about the world of prisons.

The collection of the material was made in the most scientific way possible and we cannot doubt the authenthicity, the circulation of these terms in a close, captive world, where freedom becomes a metaphor.

The slang words that we meet in some songs fallen under the knee of gypsy songs are not part of the linguistic truth of the prison, none the least of the ordinary. The present paper, a dictionary-thesaurus, represents a step forward, arguably, towards our understanding of the universe of captivity.>

(Cornel Udrea, from the forward toDictionary of Prison –

The Slang of Romanian Prisoners)

254


O creaţie reprezentativă, profound religioasă

<Poetul şi omul de cultură Viorel Horea Ţânţaş a debutat cu poezie, în luna Decembrie a Revoluţiei Române (1989), în paginile de beletristică a Revistei Tribuna din Cluj, apoi a continuat să publice şi în alte reviste şi antologii. De la debut şi până în prezent, s-a remarcat ca un poet profund religios şi nou prin libertatea de expresie, concepţie, şi sensibilitate.

Volumul de poeme Bucuria luminii (Editura „Risoprint”, Cluj, 2005), reprezintă un alt stadiu, un pas înainte, în concepţia şi evoluţia poetului Viorel Horea Ţânţaş...

Viorel Horea Ţânţaş atinge, cu noul său volum Bucuria luminii, trepte ale modernităţii şi postmodernităţii, preluând din Sfânta Scriptură sugestii şi deschideri expresive creştine asemenea lui Nichita Stănescu. Marele Nichita îl numeşte pe poet „pasăre albă”, „semn binevestitor”, sau „nod / în năvodul Corabiei Domnului Isus / pe Mare/ despicând dimineţile” (vezi Noduri şi Semne, din 1980).

Viorel Horea Ţânţaş, poetul flămând şi-nsetat de Necuprins evadează prin „Uşa Crucii” şi zboară ca aripă albă: „pe deasupra casei mele de lut,/ pe deasupra spaţiului ce mi s-a dat,/zbor ca o aripă albă,/ dincolo de punctele cardinale./...El mi-a deschis Uşa Crucii/ spunându-mi că dragostea,/ doar dragostea,/ poate face din mine,/ aripă albă.”(Aripa albă). Nodul, în viziunea poetului Viorel Horea Ţânţaş, devine expresia contopirii depline cu Dumnezeu în umblarea prin lume, dar şi în perspectiva eternităţii: „Un nod / fie-mi umblarea cu Tine, / un nod strâns, / pe care/ nici sabia/ să nu-l taie,/ nici moartea/ să nu-l poată desface.” (Un nod).

Simbolul Piatra Vie este preluat din Sfânta Scriptură şi prelucrat de către Viorel Horea Ţânţaş într-o manieră originală: poetul acceptă dăltuirea Pietrarului şi a Fiului Pietrarului, chiar cu preţul durerii, al jertfei de sine, pentru bucuria de a fi schimbat dintr-o piatră amorfă, lipsită de viaţă, într-o piatră vie, ce

255


va fi zidită în zidul Împărăţiei Mirelui Cristos, aşa cum Ana lui Manole a acceptat jertfa morţii în zidul mănăstirii soţului ei: „Dimineaţă / cu noaptea în cap, / Pietrarul m-a rupt din stânca muntelui / şi-a început să cioplească în mine / M-a întors pe toate feţele Pietrarul, / cioplindu-mă, / zvârlind din mine ce nu era pe placul Lui. / După o vreme, mă netezi cu palma-i aspră, / întrebându-şi Fiul: / - Ce zici? / - Îngăduie, Părinte, să dăltuiesc şi Eu / în piatra asta./ Aş vrea să fac din ea o piatră vie. / De-atunci, mă dăltuieşte Fiul, / mă doare uneori, dar spun mulţam, / lăsându-mă lucrat, / cu gândul că voi odihni / în zidul Veşniciei Sale”. (Piatra Vie)

Desăvârşirea întru viaţă şi trăire creştină, ca „repetabilă Golgotă personală” a credinciosului nedesăvârşit, anonim, ori spirit dăruit, precum poetul, rămâne viziunea cea mai revelatorie, originală, din punctul de vedere al expresivităţii artistice, pe care o atinge poetul Viorel Horea Ţânţaş, creator de excepţie, ferindu-se de cărări şi drumuri tocite, robite deşertăciunilor (vanitas vanitatum), vinovăţiilor, mândriei (superbiei) , dar supus rugăciunii, smereniei, umilinţei şi pocăinţei. Dansând, călătorind fericit, „în raza de lumină”, visând drumuri cereşti , poetul creştin Viorel Horea Ţânţaş adastă, zăreşte, vede (vizualizează) într-un concept nou, căutarea şi cercetarea sa plină de ardoare şi râvnă, de credinţă şi speranţă a Mântuirii ducând Povestea Domnului Isus în Lume, văzându-se în sens esenţial, paulin: „om înnoit, despovărat de cel vechi” sau „liber” cum ar spune Fericitul Augustin.

Viorel Horea Ţânţaş a devenit, prin acest remarcabil volum, Bucuria luminii, unul dintre cei mai însemnaţi creatori de expresie cultă, profund religioasă, poetică (psalmică), din poezia românească, ducând mai departe, într-un mod original, acest gen literar, reprezentat cu strălucire de către Vasile Voiculescu,Costache Ioanid şi Ioan Alexandru.>

(C-tin Zărnescu, despre volumul Bucuria luminii)

256


A Representative, Profoundly Religious Creation

<The poet and the man of culture Viorel Horea Ţânţaş made his debut with poetry in the December of the Romanian Revolution (1989), among the literary pages of the Tribuna magazine in Cluj, then continued publishing in other periodicals and anthologies. Since his debut and up to now, he has been acclaimed as a profoundly relegious poet, as well as a new poet, through his freedom of expression, conception, and sensitivity.

The volume of poems, The Joy of Light (Risoprint Publishing House, Cluj-Napoca, 2005), represents a new stage, a step forward in the conception and evolution of the poet, Viorel Horea Ţânţaş…

Viorel Horea Ţânţaş reaches with his new volume, The Joy of Light, steps of modernism and post-modernism, taking from the Holy Scripture suggestions and Christian expressive angles as Nichita Stănescu did. The great Nichita Stănescu names the Poet ’a white bird’, ’a good omen’, or a ’knot/ in the net of the Lord Jesus’ boat on the Sea/ breaking the mornings’ - see “Noduri si Semne”(Signs and Knots), 1980.

Viorel Horea Ţânţaş, the poet, hungry and thirsty for the Boundless escapes through the ’The Door of the Cross’ and flies: ’I fly/ over my house of clay,/ over the space I have been given,/ I fly like a white wing/ surpassing the points of the compass./ He opened the door of the Cross for me/ telling met hat love, / only love,/ can make me a white wing’(The White Wing).

The knot, in the vision of the poet, Viorel Horea Ţânţaş, becomes an expression of the complete merging with God, both in his walk through this world and in the perspective of eternity: ’may my walk with You/ be a knot,/ a tight knot/ which the sword could not cut/ nor even death/ could undo...’ (A Knot).

257


The symbol of the Living Stone is taken from the Holy Scripture and wrought by Viorel Horea Ţânţaş in an original manner: the poet allows the Sculptor and the Sculptor’s Son to sculpt him, even at the price of pain, of self-sacrifice, for the joy of being turned from an amorphous stone, lacking life, into a living stone that will be built in the wall of the Kingdom of the Bridegroom, Christ, just as Manole’s Ana accepted being sacrificed in death by being built into the wall of her husband’s monastery: ’Early in the morning,/ the stone hewer tore me/ from the rock of the mountain/ and started sculpting at me./ The Sculptor rotated me around/ sculpting me/ throwing away what was/ not pleasant to Him./ After a while, He levelled me with his rough palm,/ asking his Son:/ ‘What do You say?’/ ‘Allow me, Father, to chisel/ this stone too, to make it a living stone.’/ Since then, the Son ‘s been chiselling me,/ it hurts sometimes, but I say thanks,/ letting myself be worked,/ at the thought that I’ll rest/ in the wall of His Eternity.’ (The Living Stone)

For the incomplete, anonymous Christian, or for the gifted spirit that the poet is, Perfection unto life and Christian living, as a ‘continuous personal Golgotha’, remains the most revealing and original vision from the point of view of the artistic expressive ability that the poet Viorel Horea Ţânţaş attains, as an exceptional creator, avoiding overly trodden paths and roads, which are enslaved by vanities (vanitas vanitatum), guilt, pride (superbia) but submitted to prayer, humbleness, humility, and repentance. Dancing, travelling happily in the ray of light, dreaming about heavenly paths, the Christian poet Viorel Horea Ţânţaş anticipates, glimpses, sees (visualizes), in a new concept, his searching and seeking, full of fervour and ardour, of faith and hope in Salvation taking our Lord Jesus story into the world, seeing himself in an essential, Paul-like

258


sense: ‘a new man, unbound from the old’ or ‘free’, as Augustine would say.

Viorel Horea Ţânţaş has become, through the remarkable volume, ‘The Joy of Light’, one of the most significant creators of scholarly, profoundly religious and poetical (psalm-like) expression of Romanian poetry, taking further, in an original way, the tradition of this literary genre outstandingly represented by Vasile Voiculescu, Costache Ioanid and Ioan Alexandru.>

(C-tin Zărnescu, about the volume The Joy of Light)

259

Documents

Umbland Pe Valuri - poezii, Walking On Waves - poems