Tom Clancy - Duel la înălţime vol 2, v1.0

8/13/2019 Tom Clancy - Duel la înălţime vol 2, v1.0

http://slidepdf.com/reader/full/tom-clancy-duel-la-inaltime-vol-2-v10 1/491

1



2



„— E mai mult decât o minciună, observă după un moment ministrulapărării.

Cum adică? — A accentuat din nou că interesul lui este salvarea victimelor din zona

Denver, dar tim că i!a plasat "or#ele strate$ice %n alarmă totală. De ce nune!a spus despre asta?

— &entru că!i este teamă să nu ne provoace'? %ntrebă (armonov. — (u, răspunse )uropat*in din centrul lui de comandă. +unt obli$at să

nu "iu de acord. — Cu $reu am putea i$nora unii dintre indicatori. Ei ar trebui să tie că

suntem contien#i de anumite aspecte ale alarmei lor strate$ice. — Dar nu de toate.inistrul apărării se %ntoarse să!l privească pe (armonov.

— -rebuie să luăm %n calcul varianta că s!ar putea ca preedinteleamerican să nu mai "ie %n toate min#ile.

/



TomCLANCYDuel la înălţime

00V 1.0

The Sum of All Fears 11Editura 3A4 5ucureti, 16

7



CUPRINS

22. 3epercusiuni

2/. 4pinii27. 3evela#ia28. 3ezolu#ia29. :nte$rarea2;. <uziunea datelor 26. 4bli$a#ii contractuale2. 3ăscruci/=. +alonul estic

/1. Dansatorii/2. >nciderea//. -receri/7. &lasamentul/8. -rei scuturături/9. E"ectele armelor /;. E"ecte umane

/6. &rimele contacte/. Ecouri7=. Coliziuni71. Câmpia Camlan72. (ăpârca i sabia7/. 3ăzbunarea lui oedred 77. 5oarea %nserării&ost"a#ă

8



22. Reperu!iuni

— @a dracu, 3Ban, nu po#i "ace aa ceva — +ă "ac ce? %ntrebă 3Ban. — -e!ai dus la Capitol ill "ără acordul meu. — Ce vrei să spui? -ot ce!am "ăcut a "ost să le su$erez lui -rent i

<ellos că s!ar putea să "ie o problemă. +unt obli$at să "ac asta. — (u e con"irmat, insistă directorul. — Fi ce!i cu asta, e ceva vreodată pe deplin con"irmat? — Gită!te la asta.Cabot %i %nmână un dosar nou. — E de la +&:((A)E3. De ce nu l!am văzut până acum? — Citete!l, lătră ca răspuns Cabot. — Con"irmă scur$erea'

Era un mesaH scurt i Iac* %l citi %n $rabă. — Doar că el crede că punctul nevral$ic se a"lă %n ambasada din

oscova. &oate un "unc#ionar de la ci"ru. — &ură specula#ie din partea lui J esen#a mesaHului e altaK vrea să

transmită rapoartele prin curieri. Lsta!i sin$urul lucru precis pe care ni!lspune.

Cabot se escivăK

— Ftiu că am "ăcut asta i %nainte. — Da, admise 3Ban. Acum, cu linia aeriană directă (e Mor*!oscova, ar "i ciar mai uor.

— Cum arată acum linia obolanilor?3Ban se %ncruntă. @ui Cabot %i plăcea să "olosească Har$onul A$en#iei,

dei termenul „linia obolanilor, care semni"ica lan#ul de persoane imetode care transportau un mesaH de la a$ent la o"i#erul de caz, nu mai erala modă.

— Destul de simpluK )adiev lasă mesaHele %n buzunarul unei aine.9



Narderobiera de la Con$res recuperează mesaHele i le strecoară unui omde!al nostru. +implu i direct. Fi destul de rapid. (u m!a %ncântat niciodată,dar "unc#ionează.

— Deci, doi dintre cei mai importan#i a$en#i ai notri nu a$reează deloc

sistemele de comunica#ii pe care le "olosim, iar eu trebuie să zbor până %nIaponia ca să!l %ntâlnesc pe unul din ei. — (u!i ciar atât de neobinuit ca un a$ent să dorească o %ntâlnire cu un

%nalt o"icial al A$en#iei, domnule director. 4amenii ătia devin nervoi iau nevoie să tie că cineva sus!pus are $riHă de ei.

— Ooi pierde o săptămână %ntrea$ă, obiectă Cabot. — 4ricum, trebuia să pleci %n Coreea la s"âritul lui ianuarie, sublinie

3Ban. >l prinzi pe prietenul nostru la %ntoarcere. (u cere să te vadă imediat,

doar cât mai curând.3Ban reveni la raportul +&:((A)E3, %ntrebându!se de ce se crampona

Cabot de "leacuri. 5ine%n#eles, motivul se desluea uorK omul era undiletant, i %ncă unul lene, căruia nu!i plăcea să piardă %n controverse.

(oul raport spunea că (armonov era cu adevărat "oarte %n$riHorat căOestul va descoperi cât de disperată era situa#ia lui vizavi de militariisovietici i )N5. (u erau in"orma#ii suplimentare re"eritoare la armele

nucleare lipsă, dar erau din plin despre noile modi"icări %n loialită#ile parlamentare. 3aportul %i dădu lui 3Ban impresia de improviza#ie. Decisesă i!l arate lui arB &at. Dintre to#i oamenii de la A$en#ie, era sin$uracare!l %n#ele$ea cu adevărat pe tip.

— &resupun că!l vei duce la preedinte. — Da, cred că trebuie. — Dacă pot să "ac o su$estie, amintete!#i să!i spui că, de "apt, nu am

con"irmat nimic din ceea ce spune )adiev.

Cabot %i ridică privireaK — Pău? — E adevărat, domnule director. Când ai ceva de la o sursă unică, mai

ales ceva care aparent este "oarte important, le spui asta oamenilor. — Eu %l cred pe tipul ăsta. — Eu nu sunt ciar atât de si$ur. — -ipii de la departamentul rus sunt de acord, notă Cabot. — Adevărat, au "ost de acord, dar m!a sim#i mult mai bine dacă am

;



avea o con"irmare independentă, răspunse Iac*. — Ai o bază solidă ca să te %ndoieti de aceste in"orma#ii? — (imic din ce!a putea arăta. Doar că, până acum, ar "i trebuit să "im

%n stare să con"irmăm ceva.

— Deci, te atep#i să bat drumul până la Casa Albă, să prezint asta iapoi să admit că ar putea "i o $reeală?Cabot %i strivi trabucul, spre uurarea lui 3Ban. — Da, domnule. — (!o s!o "ac — -rebuie, domnule. -rebuie să o "ace#i pentru că, %ntâmplător, este

adevărat. Asta!i re$ula. — Iac*, devii cam plictisitor când %ncepi să!mi eQplici care sunt re$ulile

aici. Ftii, eu sunt directorul. — Gite, arcus, spuse 3Ban, %ncercând să nu lase eQasperarea să!i

apară %n voce, de la tipul ăsta n!avem decât nite in"orma#ii, cu adevărat"ierbin#i, care, dacă sunt adevărate, ar putea a"ecta modul %n care tratăm cusovieticii. Dar nu sunt con"irmate. Oin doar de la o sin$ură persoană, 4)?Dacă $reete? Dacă a %n#eles $reit ceva? Dacă minte?

— Avem vreun motiv să credem asta?

— (iciunul, domnule director, dar când este vorba de ceva atât deimportant, este prudent sau rezonabil să a"ectezi politica $uvernului pe baza unei scurte scrisori de la o sin$ură persoană?

Lsta era %ntotdeauna cel mai bun mod de a!l in"luen#a pe arcus Cabot,apelul la pruden#ă i ra#iune.

— Am priceput, Iac*. 4). aina mă ateaptă. Ooi "i %napoi %n circadouă ore.

Cabot %i %n"ăcă aina i iei spre ascensorul rezervat directorilor.

aina A$en#iei atepta. Ca director la Central :ntelli$ence, bene"icia de o perece de paznici personali, unul la volan i celălalt pe scaunul pasa$erului din "a#ă. Alt"el, trebuia să se descurce cu tra"icul la "el caoricare altul. 3Ban, spume$ă el %n $ând, %n drum spre Neor$e Rasin$ton&ar*aB, %l călca pe nervi din ce %n ce mai tare. 4), era nou aici. 4), nuavea eQperien#ă. 4), %i plăcea să lase cestiile de zi cu zi subordona#ilor.@a urma urmei, era director i nu trebuia să se ocupe de "iecare blestematde "leac. >ncepea să!l obosească reamintirea re$ulilor de comportare, o dată

6



sau de două ori pe săptămână, %ncepea să "ie iritat de trecerile lui 3Ban peste capul lui, plictisit să i se eQplice analizele de "iecare dată când apăreaceva cu adevărat suculent. Când intră la Casa Albă, Cabot era "oartesupărat.

— 5ună diminea#a, arcus, %l %ntâmpină @iz Elliot %n biroul ei. — 5ună diminea#a. Avem un alt raport +&:((A)E3. -rebuie să "iecitit de preedinte.

— Ce mai vrea )adiev? — Cine #i!a spus numele lui? mârâi directorul A$en#iei. — 3Ban' nu tiai? — @a dracu %nHură Cabot. ie nu mi!a spus despre asta. — +tai Hos, arcus. Avem câteva minute. Eti mul#umit de 3Ban?

— Gneori uită cine!i directorul i cine!i adHunctul. — E cam aro$ant, nu!i aa? — Gn pic, acceptă cu răceală Cabot. — +e pricepe la ceea ce "ace J %n anumite limite J dar am %nceput să "iu

obosită de atitudinea lui. — >n#ele$ ce vrei să spui. >i place să "acă pe pro"esorul, să!mi impună

ce linie să adopt J %n cestia asta, de eQemplu.

— A, nu are %ncredere %n Hudecata ta? %ntrebă consilierul pentrusecuritatea na#ională, ale$ându!i cu $riHă acul.Cabot %i ridică privireaK — da, asta!i atitudinea pe care o a"iează. — Ei, nu am "ost capabili să scimbăm tot ce!a lăsat administra#ia

precedentă. +i$ur, este un pro"esionist'Oocea ei se pierdu treptat. — Fi eu nu sunt? %ntrebă Cabot.

— +i$ur că eti, arcus, tii că nu asta am vrut să spun. — >mi pare rău, @iz. Ai dreptate. Gneori mă calcă pe nervi. Asta!i tot. — ai să!l vedem pe e". — Cât de solidă este cestia asta? %ntrebă preedintele <oler, cinci

minute mai târziu. — Cum a#i auzit deHa, acest a$ent lucrează pentru noi de mai bine de

cinci ani i in"orma#iile au "ost invariabil corecte. — @e!a#i con"irmat?



— (u %n totalitate, replică Cabot. E improbabil că vom putea să o"acem, dar departamentul nostru rus le crede i eu sunt de acord cu ei.

— 3Ban are %ndoieli.Cabot %ncepuse să obosească să tot audă de 3Ban.

— Eu nu, domnule preedinte. Cred că 3Ban %ncearcă să neimpresioneze cu noile lui aprecieri asupra $uvernului sovietic, %ncearcă săne arate că nu mai este un adept al 3ăzboiului 3ece'

Din nou, Cabot insista asupra "leacurilor, %i zise %n sinea ei Elliot.4cii lui <oler se deplasară spre ea. — Elizabet? — +i$ur, e plauzibil că aparatul de securitate sovietic %ncearcă să

revendice o pozi#ie mai bună, toarse vocea "emeii cu timbrul ei cel mai

rezonabil. (u le convine liberalizarea, nu le convine reducerea puterii pecare o au i nu le convine eecul lui (armonov %n calitate de conducător.Deci, aceste in"orma#ii sunt %n concordan#ă cu o mul#ime de alte "apte pecare le avem. Cred că ar trebui să le considerăm reale.

— Dacă e adevărat, atunci trebuie să!i reducem spriHinul lui (armonov. (u putem "i părtai la revenirea la o conducere centralizată, mai ales dacăeste produsă de elemente care, evident, nu ne iubesc.

— De acord, spuse @iz. ai bine să!l pierdem pe (armonov. Dacă nu!i poate #ine pe militari %n "râu, atunci altcineva trebuie să o "acă. Desi$ur,trebuie să!i acordăm o ansa' cum vom "ace asta, e destul de di"icil. (uvrem să aruncăm #ara %n mâinile militarilor, nu!i aa?

— Nlumeti? observă <oler'

+tăteau pe o pasarelă %n an$arul masiv unde erau pre$ătite submarinele-rident pentru mare, urmărind ecipaHul lui G++ Georgia care %ncărca

nava pentru următoarea cursă. — -e!a dus cu vorba, 5art? %ntrebă Iones. — EQplica#ia lui avea sens, 3on. — Când m!ai prins ultima dată cu o $reeală? — EQistă un %nceput pentru toate lucrurile. — (u de data asta, domnule căpitan, spuse cu o voce scăzută doctorul

Iones. Am o presim#ire. — 4), vreau să stai mai mult timp la simulator cu trupele din sonar.

1=



— 5ine.Iones rămase tăcut câteva secunde. — Ftii, ar putea "i distractiv să ies pe mare, măcar o dată'ancuso se %ntoarseK

— -e o"eri voluntar? — (u. )im s!ar putea să nu %n#elea$ă absen#a mea timp de trei luni.Două săptămâni e destul de mult. &rea mult, "iindcă veni vorba. Am aHunssă "iu "oarte domestic, 5art, %mbătrânesc i devin respectabil. (u mai sunttânăr i cu oci sclipitori ca putii aceia.

— Ce părere ai despre ei? — 5ăie#ii de la sonar? +unt buni. @a "el e i ecipa de urmărire. -ipul

pe care l!a %nlocuit 3ic*s a "ost Iim 3osselli, nu?

— Adevărat. — :!a antrenat bine. &ot să!#i spun ceva neo"icial? — +i$ur. — 3ic*s nu!i un căpitan bun. E prea dur cu trupa, le cere prea mult, este

prea $reu de satis"ăcut. (u!i deloc cum erai tu, 5art.ancuso evită complimentulK — -o#i avem stiluri di"erite.

— Ftiu asta, dar n!a vrea să navi$ez cu el. Gnul din maitrii lui i!acerut trans"erul. @a "el a "ăcut o Humătate de duzină de subo"i#eri. — -o#i aveau probleme de "amilie.ancuso aprobase toate trans"erurile, inclusiv cel al tânărului maistru

torpilor. — (u, nu aveau, spuse Iones. Aveau nevoie de o scuză i au "olosit!o. — 3on, uite, eu sunt comandantul escadrei, 4)? &ot să evaluez o"i#erii

comandan#i doar pe baza per"orman#elor. 3ic*s nu a aHuns aici "iindcă e un

ratat. — -u priveti de sus %n Hos. Eu privesc de Hos %n sus. Din perspectivamea, omul nu e un căpitan bun. (!a spune asta altcuiva, dar noi am "ost peaceeai navă. 4), eu am "ost un peon, doar un prăpădit de E!9, dar tu num!ai tratat niciodată aa. -u ai "ost un e" bun. 3ic*s nu este. EcipaHul nu!l place, nu are %ncredere %n el.

— @a dracu, 3on, nu pot permite ca ast"el de cestii să!mi a"ecteze Hudecata.

11



— da, tiu. Annapolis, cravata vecii coli, inelul, cestii importante pentru voi, absolven#ii de la +ubacvatice. -rebuie să abordezi alt"el problema. Cum am spus, nu a vorbi aa cu nimeni altcineva. Dacă a "i penava asta, a %ncerca să mă trans"er.

— Am navi$at cu unii căpitani care nu mi!au plăcut. E mai ales o problemă de stil. — Aa spui tu, e"ule.Iones "ăcu o pauză. — Amintete!#i doar un lucru, 4)? +unt o mul#ime de căi pentru a

impresiona un o"i#er superior, dar eQistă una sin$ură ca să impresionezi unecipaH.

<romm insista ca "azele opera#iunii să se deruleze con"orm pro$ramului.ulaHul se răcise de mult i acum era scos din matri#ă, %n atmos"era inertă a primei maini!unelte. asa metalică, $rosolan modelată, "u "iQată la loculei. <romm veri"ică personal codurile calculatorului, care!i comandaumainii ce avea de "ăcut, i apăsă pe primul buton. +istemul robotic seactivă. 5ra#ul mobil alese capul de aciere potrivit, %l "iQă pe aQul rotativi reveni pe pozi#ie. Pona %ncisă "u inundată cu ar$on, iar "reonul %ncepu

să "ie pulverizat pe plutoniu pentru a men#ine mediul caloric izotermadecvat. <romm atinse ecranul calculatorului, selectând pro$ramul ini#ial.AQul %ncepu să se rotească, atin$ând peste o mie 3&, i se apropie demasa de plutoniu cu o micare care nu era nici umană, nici mecanică, ci cutotul altceva, ca o caricatură a ac#iunii reale a unui om, %n timp ce eiurmăreau de după scutul de protec#ie din @eQan, primele panuri de metalar$intiu %ncepură să se desprindă din masa principală.

— Cât pierdem? %ntrebă Nosn.

— A, totalul se va ridica la mai pu#in de douăzeci de $rame, estimă<romm. (u!i un motiv de %n$riHorare.&rivirea lui <romm se "iQase pe un alt indicator, cel care măsura

presiunea relativă. aina era total izolată de restul %ncăperii, iar presiunea%n interiorul incintei ceva mai scăzută decât a"ară. <aptul că ar$onul eramai $reu decât aerul va #ine oQi$enul departe de plutoniu. Asta prevenea o posibilă combustie. Combustia ar "i $enerat pulbere de plutoniu, care aveae"ecte mortale, cum %i averizase <romm. Gn metal $reu, toQic, plus

12



pericolul suplimentar al radioactivită#ii J mai ales al"a de Hoasă ener$ie J"ăceau doar moartea mai rapidă i, oarecum, mai pu#in plăcută. <rezorii seapropiară pentru a prelua supervizarea procesului. +e dovediseră eQtrem de buni, aprecie <romm. Cali"icarea pe care o aveau se desăvârise sub tutela

lui cu o viteză remarcabilă. Erau aproape la "el de buni ca oamenii pe care%i antrenase %n Nermania, %n ciuda unei pre$ătiri teoretice inadecvate. Eraumulte de spus %n "avoarea muncii practice, %n raport cu cea teoretică.

— Cât va dura? se interesă Sati. — De câte ori să!#i spun? +untem eQact %n pro$ram. <aza aceasta a

pro$ramului consumă cel mai mult timp. &rodusul pe care!l "acem acumtrebuie să "ie per"ect. Absolut per"ect. Dacă această parte a dispozitivuluinu "unc#ionează, nimic nu va mer$e.

— Asta!i adevărat pentru tot ce am "ăcut, sublinie Nosn. — Corect, tânărul meu prieten, dar ansele de a rata sunt mult mai mari

%n această "ază. etalul este di"icil de prelucrat i trans"ormările %n "azămetalică "ac procesul i mai delicat. Acum, ai să vedem acele blocurieQplozive.

Nosn avea dreptate. -otul trebuia să "unc#ioneze. EQplozibilii "useserăaproape %n %ntre$ime problema lui, după ce <romm stabilise speci"ica#iile

proiectului. @uaseră -(- normal i!i adău$aseră un %ntăritor, un plasticcare "ăcea materialul su"icient de ri$id, dar "ără să!i a"ecteze proprietă#ilecimice. >n mod normal, eQplozibilii erau, prin natura lor, plastici i uormaleabili. Această proprietate trebuise să "ie eliminată pentru că "orma blocurilor era crucială pentru modul de "urnizare a ener$iei lor eQplozive.Nosn modelase ase sute de ast"el de blocuri, "iecare un se$ment dintr!unelipsoid complet. Faptezeci dintre ele se vor %mbina eQact, "ormând un ineleQploziv cu un diametru eQterior de /8 centimetri. <iecare bloc avea o

amorsă, ini#iată de comutatoare *riton. Cablurile, care duceau de la sursaelectrică la comutatoare, trebuiau să aibă eQact aceeai lun$ime. <rommridică unul din blocuri.

— +pui că toate astea sunt identice? %ntrebă el. — &er"ect. Am urmat eQact indica#iile tale. — Ale$e aptezeci la %ntâmplare. Ooi lua unul din modelele din o#el

inoQidabil i %#i voi testa munca.5ine%n#eles, locul era deHa pre$ătit De "apt, era un crater erodat, lăsat de

1/



o bombă de "abrica#ie americană ar* 67, lansată cu câ#iva ani %nainte deun &antom <!7 israelian. 4amenii lui Sati ridicaseră o structură pre"abricată din stâlpi de lemn i $rinzi, al cărei acoperi era constituit dintrei straturi de saci de nisip. <useseră adău$ate re#ele de camu"laH pentru a

reduce ansa descoperirii.Asamblarea durase trei ore i un dispozitiv electronic de măsurare a"or#ei "usese introdus %n modulul de o#el. Gn cablu ducea până la următorulcrater J la o distan#ă de două sute de metri J unde <romm atepta cu unosciloscop. -erminaseră ciar %nainte de amur$.

— Nata, spuse Nosn. — Dă!i drumul, ordonă <romm, concentrându!se asupra ecranului.

:braim apăsă pe buton. +tructura se dezinte$ră %n "a#a ocilor lor. Doar

câ#iva saci de nisip supravie#uiră, zburând prin aer, restul "iind trans"ormat%ntr!o ploaie de #ărână. &e ecranul circular, presiunea de vâr" se stabilizasecu mult %nainte ca su"lul undei de oc să trecă peste capetele lor. 5oc* iSati erau oarecum dezamă$i#i de e"ectele "izice ale eQploziei, %n cea maimare parte atenuată de sacii de nisip. 4 detona#ie atât de mică erasu"icientă ca să aprindă un dispozitiv nuclear?

— Ei? %ntrebă Nosn, %n timp ce un om aler$a spre craterul proaspăt

adâncit. — 4 abatere de zece la sută, răspunse <romm, ridicându!i privirea.Apoi zâmbi. — Pece la sută prea mult. — Ce %nseamnă asta? %ntrebă Sati, dintr!o dată %n$riHorat că "ăcuseră

ceva prost. — >nseamnă că tânărul meu student i!a %nvă#at bine lec#iile.Cinsprezece minute mai târziu, orice %ndoială dispăruse. <u nevoie de

doi oameni ca să descopere carcasa de ol"ram i de Humătate de oră pentru a o separa de miez. Ceea ce "usese o masă de o#el solidă, la "el demare ca pumnul unui om, era acum un cilindru de"ormat, cu un diametrunu mai mare decât al unei #i$ări de "oi. Dacă ar "i "ost plutoniu, ar "i avutloc o reac#ie nucleară. Nermanul n!avea niciun dubiu %n privin#a asta.<romm o cântări %n mână i i!o prezentă lui :braim.

— err Nosn, spuse el pe un ton o"icial. Ai talent la eQplozibili. Etiun in$iner bun. >n 3DN ne!au trebuit trei %ncercări ca să iasă bine. -u ai

17



"ăcut!o dintr!una. — Câte mai "acem?<romm dădu din cap. — <oarte bine. Oom "ace %ncă una mâine. 5ine%n#eles, vom %ncerca

toate modelele de o#el inoQidabil. — De asta le!am "ăcut, aprobă Nosn.@a %ntoarcere, 5oc* %i revăzu calculele proprii. După <romm, "or#a

eQploziei "inale va "i mai mare de patru sute cinzeci de mii de tone de-(-. Deci, %i va baza estimările doar pe patru sute de mii. 5oc* eratotdeauna conservator %n estimarea victimelor. +tadionul, cu tot ce se va$ăsi %n el, urma să "ie vaporizat. (u, se corectă el. Asta nu era ciar aa.Arma asta nu avea nimic ma$ic. Era doar un dispozitiv eQploziv de mare

putere. +tadionul va "i total distrus, dar vor eQista o mul#ime de resturi carevor "i catapultate pe sute, poate mii de metri. >n apropierea dispozitivului, pământul va "i pulverizat %n particule de dimensiuni moleculare. &articulelede pra" vor "i absorbite %n min$ea de "oc. <ra$mentele de reziduuri dinansamblul bombei se vor "iQa pe pulberea %n "ierbere care se răspândea %naer. Lsta era materialul căderilor radioactive, a"lase el, pra" cu reziduuri de bombă "iQate pe el. (atura eQploziei J declanată la nivelul solului J va

crete pulberea radioactivă, care va "i purtată de vânt. Cea mai mare partedin pulbere va cădea pe o rază de treizeci de *ilometri de la locul eQploziei.3estul va "i o Hucărie a vânturilor care o vor duce spre Cica$o, +t. @ouis,sau, poate, ciar Rasin$ton. Câ#i vor muri din cauza asta?

5ună %ntrebare. Estima aproQimativ două sute de mii %n eQplozia propriu!zisă, cu si$uran#ă nu mai mul#i. >ncă cincizeci până la o sută de miidin cauza e"ectelor secundare, numărul acesta incluzând decesele %n timpdin cauza "ormelor de cancer care vor avea nevoie de ani pentru a se

mani"esta. Cum remarcase Sati mai devreme, numărătoarea mor#ilor eraoarecum dezamă$itoare. Este atât de uor să!#i ima$inezi bombele nucleareca pe nite arme de distru$ere cu puteri ma$ice, dar nu asta erau. Erau doar bombe eQtrem de puternice, cu e"ecte secundare interesante. De asemenea,erau cele mai bune arme teroriste concepute vreodată.

Terorist? se %ntrebă 5oc*. Asta sunt?Desi$ur, totul depindea de ociul privitorului. 5oc* decisese de mult

care era măsura respectului său pentru părerea altora. Acest eveniment va

18



"i cea mai bună eQpresie a ei.

— Ion, am nevoie de o idee, spuse 3Ban. — Ce anume? %ntrebă Clar*.

— (!am "ăcut nimic. &rimul ministru Haponez va "i %n eQic %n"ebruarie, apoi zboară aici ca să!l vadă pe preedinte. Orem să tim ce vadiscuta %n avion.

— Domnule doctor, nu am picioare de steardesă. >n plus, nici n!am%nvă#at vreodată ceremonia ceaiului.

4 pauză de câteva clipe i Clar* continuă pe un ton serios. — Dispozitive de ascultare %ntr!un avion'? +ună ca o provocare

tenică reală.

— Ce tii despre asta?Ion %i eQamină ca"eaua. — Am mai plasat dispozitive de cule$ere a in"orma#iilor, dar

%ntotdeauna pe sol. >n avion e z$omot ambiental din belu$, o problemăcare!#i dă su"icientă bătaie de cap. -rebuie să i intuieti unde inten#ioneazăsubiectul să stea. >n s"ârit, cu un avion preziden#ial trebuie să te $ândetila securitate. -otui, partea tenică este cea mai $rea, decise el. (u cred că

sunt amenin#ări reale %n privin#a securită#ii tipului J numai dacă nu "ace oescală la Detroit, am dreptate? eQico CitB, 4), se vorbete spaniola, iareu mă descurc destul de bine %n limba asta. 5ine%n#eles, %l voi lua cu mine pe Din$' Ce "el de avion va "olosi?

— Am veri"icat. Oa zbura cu un IA@ ;7;. &untea superioară din spatelecabinei e amenaHată ca sală de con"erin#e. Au instalat i paturi. Acolo va "i.&rimului lor ministru %i place să!i cibi#eze pe pilo#i. Ftie ce %nseamnă săcălătoreti cu avionul, aa că doarme cât poate ca să anuleze oboseala

datorată di"eren#elor de "us orar.Clar* dădu din cap. — +unt "el de "el de opera#iuni curente de %ntre#inere. E pu#in probabil

să aibă o bază a "or#elor aeriene care să se ocupe de toate cerin#eleserviciului la sol, cum "acem noi. Dacă IA@ "ace curse re$ulate %n eQic,%nseamnă că au ecipe locale pentru asisten#ă. 4 să veri"ic datele %n privin#a ;7;!ului' Cum am spus, asta!i partea uoară. Cred că pot să măin"iltrez. A putea ciar să!l trimit pe Din$ cu un set bun de acte i să

19



ob#ină o sluHbă. Asta ar uura lucrurile. &resupun că ac#iunea are aprobareaeQecutivului?

— &reedintele a spus „$ăsete o cale. Oa trebui să aprobe planul "inalde opera#iuni.

— -rebuie să vorbesc cu băie#ii de la +T-.Clar* se re"erea la Directoratul Ftiin#ă i -enolo$ie al C:A. — Adevărata problemă este z$omotul' Cât de repede? — 3epede, Ion. — 4).Clar* se ridică. — -ii, aHun$ din nou spion activ. ă $ăseti %n clădirea nouă. +!ar putea

să!mi ia câteva zile ca să!mi dau seama dacă este posibil sau nu. Asta

%nseamnă că nu mai am cum să mer$ %n 3e$atul Gnit. — -e deranHează? %l %ntrebă Iac*. — Deloc. ai de$rabă a sta acasă. — Corect. -rebuie să "ac nite cumpărături de Crăciun la amleBs. — Ftii ce noroc ai că ai tăi sunt mici? <etele mele nu vor decât rocii,

iar eu abar n!am ce să le cumpăr.Clar* avea oroare să cumpere %mbrăcăminte de damă.

— +allB are %ndoieli %n privin#a lui o Crăciun, dar micu#ul Iac* %ncăcrede.Clar* clătină din cap. — După ce %ncetezi să crezi %n o Crăciun, lumea %ntrea$ă %ncepe să

coboare panta. — Aa e.

1;



2". #pinii

— Iac*, ară#i al dracului de rău, observă +ir 5asil Carleston. — Dacă %mi mai spune cineva asta, %l omor. — Ai avut un zbor prost? — !a urducat ca naiba toată traversarea. (!am dormit aproape deloc.

Cearcănele de sub oci, mai %ncise la culoare ca de obicei, stăteaumărturie. — Ei, vom vedea dacă prânzul aHută. — E o zi "rumoasă, remarcă 3Ban, %n timp ce păeau pe Restminster

5rid$e 3oad spre &arlament.Era o zi de iarnă timpurie, atipic en$lezească, cu un cer senin, albastru.

Gn vânt sub#ire su"la de!a lun$ul -amisei, dar lui 3Ban nu!i păsa. Avea un pardesiu $ros i un "ular %n Hurul $âtului i su"lul %n$e#at %n "a#ă %l trezi.

— (ecazuri la serviciu, 5as? — Am $ăsit un dispozitiv de ascultare, un blestemat de micro"on, două

etaHe mai Hos de biroul meu. Acum se scotocete %ntrea$a clădire. — @ucrurile sunt dure peste tot. )N5!ul? — (u!i si$ur, răspunse Carleston %n timp ce traversau podul. (ecazuri

cu "a#ada, %n#ele$i, blestemă#ia a %nceput să se năruie J cum s!a %ntâmplatacum câ#iva ani la +cotland Mard. Pidarii au $ăsit un cablu care n!avea ce

căuta acolo i l!au urmărit' &rietenii notri rui nu i!au redus activită#ilei mai sunt i alte servicii. >n prăvălia ta, vezi aa ceva? — (u. AHută i "aptul că suntem mai izola#i decât CenturB ouse.Iac* voia să spună că +ecret :ntelli$ence +ervice!ul britanic era

amplasat %ntr!o zonă atât de populată J "oarte aproape se a"la un bloc delocuin#e J %ncât un dispozitiv de ascultare de "oarte mică putere puteatransmite datele. Asta era mai pu#in probabil la cartierul $eneral al A$en#ieide la @an$leB, care era izolat %ntr!un campus %mpădurit, de mari

dimensiuni. >n plus, construc#ia mai nouă permisese instalarea unor16



complicate miHloace de protec#ie %mpotriva surselor radio interne. — Ar trebui să instala#i $iduri de undă, eQact cum am "ăcut noi. — Ar costa o avere, pe care, pentru moment, n!o avem. — @a dracu, ne dă ansa să "acem o plimbare. Dacă cineva ne poate

asculta aici, am pierdut deHa. — (u se termină niciodată, nu!i aa? Am câti$at 3ăzboiul 3ece, dar nuse termină niciodată cu adevărat.

— Cine!a "ost $recul? Cel al cărui iad personal era să rosto$olească ostâncă spre deal i, de "iecare dată când aHun$ea %n vâr", ticăloasa serosto$olea la vale %n partea cealaltă.

— +isi"'? +au poate -antal? E mult de când am spus adio 4Q"ordului,+ir Ion. >n orice caz, ai dreptate. Grcă!te pe vâr"ul unui deal i!o să vezi

că urmează un alt deal blestemat.Continuară să mear$ă pe cei, %ndepărtându!se de &arlament, dar

%ndreptându!se către râu. >ntâlnirile ca aceasta aveau re$ulile lor. (u puteaisă treci la a"aceri decât după pălăvră$eala de ri$oare i o pauzăsemni"icativă. >n acest caz, eQistau câ#iva turiti americani eQtra!sezon care"ăceau "oto$ra"ii. Carleston i 3Ban "ăcură un ocol pentru a!i evita.

— Avem o problemă, 5as.

— Ce anume? %ntrebă Carleston "ără să se %ntoarcă.>n spatele lor, se a"lau trei o"i#eri de securitate. Al#i doi %i precedau.Iac* nu se %ntoarse nici elK — Avem un tip la )remlin. +e %ntâlnete din când %n când cu

(armonov. &retinde că Andrei :lici este %n$riHorat de o lovitură a armateisau a )N5!ului i că s!ar putea să denun#e tratatul asupra armelorstrate$ice. ai spune că unele dispozitive nucleare tactice ar putea sălipsească din inventarul lor din Nermania.

— Adevărat? Ce veti %mbucurătoare. Cât de bună este sursa voastră? — EQtrem de bună' — Ei bine, pot spune doar că pentru mine e o noutate, domnule doctor

3Ban. — Cât de bun este tipul vostru? %ntrebă 3Ban. — Destul de bun. — (imic de $enul ăsta? — Câteva murmure, bine%n#eles. Oreau să spun, (armonov are destule

1



pe cap, nu? >ncă de la problemele acelea teribile cu balticii, $eor$ienii iislamicii lui. Cum spune#i voi, Ban*eii, „un tapi#er ciun$? E la "el deocupat, ba ciar mai mult. A "ost obli$at să "acă un târ$ cu "or#ele lui desecuritate, dar o lovitură de stat?

Carleston clătină din cap. — (u. (oi nu vedem aa ceva %n "runzele de ceai. — Ui!am reprodus eQact ce spune a$entul nostru. Fi %n privin#a cestiei

nucleare? — i!e teamă că amicul nostru nu!i bine plasat pentru $enul acesta de

in"orma#ii. ai de$rabă %n domeniul civil, %n#ele$i.Iac* tia că 5asil nu va mer$e mai departe de atât. — Cât de %n serios lua#i povestea asta?

— <oarte %n serios. -rebuie să o "ac. A$entul ăsta ne!a dat materiale bune timp de mul#i ani.

— Gnul dintre recru#ii doamnei <oleB? %ntrebă Carleston cu uncicotit. Ce tânără doamnă minunată. >n#ele$ că, de curând, a mai adus pelume un copil?

— 4 "eti#ă, EmilB +ara, leit maică!sa.Iac* %i spuse că evitase destul de abil prima %ntrebare.

— arB &at va "i %napoi la lucru imediat după Anul (ou. — A, da, doar ave#i $rădini#a aia ca o "ortărea#ă, nu!i aa? — Gna din cele mai inteli$ente investi#ii pe care le!am "ăcut vreodată.

i!ar "i plăcut să "i "ost ideea mea. — Ooi, americanii, râse +ir 5asil. Arme nucleare care lipsesc. Da,

presupun că aa ceva trebuie luat "oarte %n serios, %ntr!adevăr. 4 posibilăcon"runtare %ntre armată i )N5, cu un atu nuclear tactic. >nspăimântător,trebuie să o spun, dar nu am auzit nicio oaptă. Gn secret cam di"icil de

păstrat, nu crezi? Adică, antaHul nu lucrează "oarte bine decât dacăoamenii tiu că sunt antaHa#i. — Am prins i un zvon că )N5!ul e"ectuează %n Nermania o opera#iune

%n le$ătură cu materialele nucleare. Asta!i tot, doar un zvon. — Da, am auzit i noi asta, con"irmă Carleston, %n timp ce se %ntorceau

pentru a cobor% panta spre Tattersall Castle, un vapor veci cu zbaturi,trans"ormat de multă vreme %n restaurant.

— Fi?

2=



— Fi am or$anizat o opera#iune proprie. +e pare că Eric onec*eravea %n curs de derulare propriul lui &roiect anattan. Din "ericire, amurit %n "aă. :van a "ost al naibii de supărat când a a"lat. 3DN!ul le!a predat "otilor lor cole$i socialiti o cantitate substan#ială de plutoniu,

%nainte de scimbare. +peculez că i )N5!ul investi$ează acelai lucru. — De ce nu ne!ai spus? Isuse, Bas, %i zise Iac*. Voi, tipilor, pur şi simplu nu puteţi uita, nu-i

aşa? — (u era nimic de spus, Iac*.Carleston %l salută din cap pe celnerul!e" care %i conduse la o masă

retrasă. 4"i#erii de securitate se aezară la o altă masă, %ntre obiectivelemisiunii lor i restul umanită#ii.

— &rietenii notri $ermani au "ost "oarte amabili. &roiectul, spun ei, a"ost anulat %n totalitate i pentru totdeauna. +pecialitii notri au procedat lao eQaminare amănun#ită i au con"irmat tot ce ne!au spus cole$ii $ermani.

— Când s!a %ntâmplat asta? — Acum câteva luni. Ai mâncat vreodată aici, Iac*? %ntrebă Carleston

când apăru celnerul. — Aici nu, dar am "ost pe câteva dintre celelalte "eriboturi. 5asil

comandă un bitter. Iac* se decise pentru o bere blondă.Grmăriră %mpreună retra$erea celnerului, apoi Iac* continuă. — 4pera#iunea )N5 este mai recentă. — :nteresant. Ftii, ar putea "i acelai lucru, să aibă aceleai interese,

doar că s!au micat mai %ncet. — Când e vorba de arme nucleare?3Ban clătină din cap. — &rietenii notri rui sunt destul de inteli$en#i, 5as, i acordă mult mai

multă aten#ie problemelor nucleare decât noi. E unul din lucrurile pe care leadmir la ei. — Da, au %nvă#at lec#ia din a"acerea cu Cina, nu?Carleston puse Hos meniul i %i "ăcu semn celnerului să aducă

băuturile. — Atunci, crezi că!i o problemă serioasă? — +i$ur. — Iudecata ta este, %n $eneral, destul de bună, Iac*. ul#umesc, %i spuse

21



5asil celnerului.Amândoi bărba#ii comandară mâncarea. — Crezi c!ar trebui să scotocim un pic? — Da, mi se pare o idee bună.

— <oarte bine. Altceva ce po#i să!mi mai spui? — i!e teamă că asta!i tot, 5as. — +ursa voastră trebuie să "ie %ntr!adevăr "oarte bună.+ir 5asil sorbi din bere. — Cred că tu ai nite rezerve. — Am, dar' la dracu, 5asil, când n!avem noi rezerve? — Ceva date contrare? — (imic, doar că am "ost total incapabili să con"irmăm. +ursa noastră

este su"icient de bună ca noi să nu "im %n stare să ob#inem o con"irmare dinaltă parte. De asta am venit aici. -ipul vostru trebuie să "ie i el destul de bun, Hudecând după ceea ce ne!a#i trimis. :ndi"erent cine e, ar putea "i ceamai bună ansă de veri"icare a sursei noastre.

— Fi dacă noi nu putem con"irma? — Atunci, probabil că vom ac#iona pe baza a ceea ce avem.3Ban nu era %ncântat de această posibilitate.

— Fi rezervele tale? — <ără importan#ă. Două motive. (umărul unu, nu sunt si$ur dacă să"iu de acord cu asta sau nu. (umărul doi, nu la to#i le pasă de ceea ce credeu.

— De asta nu #i s!au recunoscut meritele la realizarea tratatului?3Ban zâmbi destul de obositV nu dormise prea mult %n precedentele

treizeci i ase de ore. — 3e"uz să "iu surprins de %ntrebarea ta i nu o să te %ntreb cum ai scos

cestia asta din pălărie. — Dar'? — Dar a vrea ca cineva să o strecoare presei3Ban %i permise un oot de râs. — i!e teamă că aici nu "acem aa ceva. 4 sin$ură persoană este la

curent. — &rimul ministru? — Alte#a +a 3e$ală. Diseară cinezi cu el, corect? Am considerat că

22



trebuie să tie.Iac* medită o clipă. &rin#ul de Rales nu va permite să se răspândească

mai departe. 3Ban n!ar "i putut niciodată să!i spună' dar' — ul#umesc, prietene.

— >ntr!un "el sau altul, to#i tânHim după recunoatere. <iresc, pentru noidoi este interzisă. (u!i ciar corect, dar asta!i situa#ia, %n acest caz, am%ncălcat una din re$ulile pe care mi le!am impus i, dacă mă %ntrebi de ce,%#i voi spuneK ai realizat un lucru eQtraordinar, Iac*. Dacă ar "i dreptate %nlume, aiestatea +a #i!ar decerna 4rdinul eritului.

— (u po#i să!i spui, 5asil. +!ar putea să o "acă din proprie ini#iativă. — Ar putea, %ntr!adevăr, i asta ar "ace public micul secret, nu?+osi cina i ei trebuiră să atepte din nou.

— (!am "ost doar eu. Ftii că Carlie Alden a contribuit mult. @a "el-albot, 5un*er, +cott Adler, mul#i al#ii.

— odestia ta este la "el de cuprinzătoare ca %ntotdeauna, domnuledoctor 3Ban.

— Asta %nseamnă „eti un tâmpit, 5as?>n loc de răspuns, 3Ban primi un zâmbet. En$lezii se pricepeau la aa

ceva.

<romm n!ar "i crezut niciodată. <ăcuseră cinci modele din o#elinoQidabil, care reproduceau mărimea i con"i$ura#ia plutoniului. Nosncon"ec#ionase toate blocurile eQplozive necesare. -estaseră eQplozibilii petoate cele cinci modele i, %n "iecare caz, rezultatele "useseră eQcelente.Nosn era un tânăr "oarte talentat. +i$ur că avusese planuri eQacte pe caresă le urmeze J <romm le elaborase cu aHutorul unui calculator eQcelent Jdar, ciar i aa, realizarea la prima %ncercare a ceva atât de di"icil depăea

cu mult media unui in$iner obinuit.Acum, plutoniul trecuse prin primul stadiu al procesului de prelucrare.Arăta destul de bine, ca o componentă "orHată de %naltă calitate, prelucrată pentru a "i o parte a motorului unui veicul. Era un %nceput bun. 5ra#ulrobot al "rezei %ndepărtă plutoniul din dispozitivul de "iQare i %l aeză %ntr!o cutie %ncisă. 5ine%n#eles, cutia era plină cu ar$on. 5ra#ul o si$ilă i o%mpinse spre uă. <romm o scoase de acolo i se %ndrepta spre strun$ul curulmen#i. &rocesul "u reprodus %n sens invers. <romm reintroduse cutia pe

2/



rama interioară a mainii. &ompele de vid se activau J aerul era aspirat pela partea superioară a incintei, iar pe la partea in"erioară se introduceaar$on. Când atmos"era internă deveni total inertă, bra#ul robotic descisecutia i eQtrase plutoniul. Grmătorul set de micări pro$ramate %l "iQă cu

precizie %ntr!un nou dispozitiv de prindere. Nradul de precizie avea oimportan#ă uriaă. +ub suprave$erea lui <romm, mandrina %ncepu să serotească, accelerându!i treptat viteza până la cincisprezece mii de 3&.

— +!ar părea că' nu<romm trase o %nHurătură. Crezuse că reuise per"ect. andrina %ncetini

i "u e"ectuată o uoară aHustare. <romm veri"ică pe %ndelete ecilibrul,apoi porni din nou maina. De data asta, era per"ect. ări viteza până ladouăzeci i cinci de mii 3&, "ără să apară vibra#ii.

— A#i reuit o primă prelucrare eQcelentă, aruncă <romm peste umăr. — Câtă masă am pierdut? %ntrebă Nosn. — 16,82; $rame.<romm opri mandrina i se aeză. — E $reu să!i laud pe muncitori aa cum merită. +u$erez să ateptăm

până mâine pentru le"uirea "inală. E o prostie să ne $răbim. -o#i suntemobosi#i i cred că e vremea cinei.

— Cum otărăti, err <romm. — &o#i să!mi spui pe nume, zâmbi $ermanul, surprinzându!l pe tânăr.:braim, trebuie să stăm de vorbă.

— A"ară?Nosn %l conduse pe $erman a"ară. +e lăsa noaptea. — (u trebuie să!i omorâm pe oamenii ătia. +unt prea valoroi. Dacă se

ivete din nou o ast"el de ocazie? — Dar ai "ost de acord'

— (u m!am ateptat ca lucrurile să mear$ă atât de bine. &ro$ramuldupă care am lucrat presupunea că noi doi J nu, voi "i cinstit, că eu voisuprave$ea totul. -u, :braim, m!ai uluit cu %ndemânarea ta. Ceea ce amrealizat aici este "ormarea unei ecipe superbe. -rebuie să păstrăm intactăaceastă ecipă.

Şi e une !om o"ţine #n$% &e$e 'ile e plutoniu? "u cât pe!aci să%ntrebe Nosn.

— an"red, cred că ai dreptate. Ooi discuta cu comandantul. (u trebuie

27



să ui#i' — +ecuritatea. I$h (eiss es s$h)n* >n acest stadiu, nu putem să ne

asumăm riscuri. -e implor doar, ca o cestiune de dreptate. — De recunoatere pro"esională, +a? J ca problema să "ie luată %n

considerare. >n#ele$i? — <oarte bine, an"red, sunt de acord cu tine.Nermanul %ncepea să se arate uman. &ăcat că se %ntâmpla atât de târziu. — 4ricum, %mpărtăesc cu totul dorin#a ta de a avea o cină cumsecade

%nainte de a %ncepe "aza "inală. Diseară avem miel proaspăt i am "ăcut rostde nite bere $ermană. 5ittbur$er, sper să!#i placă.

— 4 bere blondă locală bună. &ăcat, :braim, că reli$ia ta #i!o interzice. — >n noaptea asta, spuse Nosn, sper că Alla mă va ierta că mă voi

lăsa pradă plăcerilor.Era pre"erabil să câti$e %ncrederea necredinciosului, %i spuse :braim.

— Iac*, s!ar părea că lucrezi prea mult. — &lăcerile vie#ii de navetist, domnule. Două sau trei ore pe zi %n

maină. — De ce nu $ăseti un loc mai aproape? su$eră blând Alte#a +a 3e$ală.

— +ă renun# la &ere$rine Cli""?3Ban clătină din cap. — Atunci, ce s!ar %ntâmpla cu CatB i Ions op*ins? Apoi, sunt i

copiii, trebuie dui la coală. (u, asta nu!i o solu#ie. — >#i aduci aminte, "ără %ndoială, că prima dată când ne!am %ntâlnit ai

comentat destul de ne"avorabil condi#ia mea "izică i psiică. ă %ndoiesccă arătam la "el de rău ca tine acum.

&rin#ul primise anumite in"orma#ii de la +ir 5asil Carleston, notă Iac*,

i, ca rezultat, la cină nu se servea alcool. — @a serviciu e când cald, când rece. Deocamdată, e mai de$rabă"ierbinte.

— -ruman avea o vorbă, nu? „Dacă nu po#i suporta căldura, iei din bucătărie.

— Da, domnule, ceva de $enul ăsta, dar se va răcori. Doar că acum se petrec nite lucruri. Aa se %ntâmplă. >n "ond, când conducea#i nava, "ăcea#icam acelai lucru, nu?

28



— Este o muncă mult mai sănătoasă, iar naveta o "aci pe o distan#ă multmai scurtă. Cam cinci metri, "iindcă veni vorba, adău$ă el cu un cicotit.

3Ban râse destul de obositK — -rebuie să "ie plăcut. EQact cât am eu de mers ca să!mi văd secretara.

— Fi "amilia? (u avea sens să mintăK — Ar putea "i mai bine. unca mea nu aHută. — -e nelinitete ceva, Iac*. E evident, să tii. — &rea mult stres, prea multă băutură, nu su"iciente eQerci#ii. Ca de

obicei. 4 să "ie mai bine, doar că am avut la serviciu o serie de necazurimai lun$ă ca de obicei. Apreciez $riHa dumneavoastră, domnule, dar %mivoi reveni.

Iac* aproape că se convinse pe el %nsui că era adevărat. Aproape. — Cum spui tu. — Fi trebuie să vă mai spun că e cea mai bună cină pe care am avut!o

de mult timp. Când mai veni#i pe partea noastră de eleteu? %ntrebă 3Ban,recunoscător pentru ansa de a scimba subiectul.

— +pre s"âritul primăverii. Gn crescător din RBomin$ mi!a promisnite cai. De "apt, ponei pentru polo.

— -rebuie să ai o doză de nebunie ca să practici Hocul ăsta. Cu crosele pe cai. — Ei, %mi dă o ansă să mă bucur de peisaHul rural. a$ni"ic loc,

RBomin$. :nten#ionez să "ac i un tur %n Mellostone. — (!am "ost niciodată acolo, spuse Iac*. — Atunci, poate că te!ar tenta să vii cu noi? -e!a %nvă#a să călăreti. — &oate, escivă Iac*, cocetând amuzat cu ideea de a se vedea călare,

dar %ntrebându!se cum dracu ar putea să plece de la birou pentru o

săptămână. — (umai să nu "lutura#i unul din ciocanele alea la mine. — Crosă, Iac*, crosă. (u voi %ncerca să te ba$ %n Hoc. &robabil că ai

reui să ucizi vreun cal $inionist. &resupun că vei putea să "uri câteva ziledin pro$ramul tău %ncărcat.

— Cu si$uran#ă, pot să %ncerc. Dacă am noroc, până atunci lumea se valiniti pu#in.

— +!a linitit destul de mult, %n mare parte datorită muncii tale.

29



— Domnule, s!ar putea ca 5asil să "i accentuat prea mult ceea ce am"ăcut. Am "ost doar o roti#ă din mainărie.

— odestia poate "i eQa$erată. Consider nedrept că nu ai primit niciun"el de recunoatere, observă prin#ul.

— Aa!i via#a, nu?Iac* rămase surprins de tonul cu care rostise cuvintele. Era prima oarăcând se arăta incapabil să!i ascundă sentimentele.

— Aa am crezut i eu. Da, Iac*, aa!i via#a, iar via#a nu!i %ntotdeaunacorectă. (u te!ai $ândit să!#i scimbi pro"esia' poate să te retra$i?

Iac* zâmbiK — Ei, totui, nu arăt ciar atât de rău. Au nevoie de mine la birou.Alte#a +a 3e$ală deveni "oarte seriosK

— Iac*, suntem prieteni?3Ban se %ndreptă %n scaun. — (u am ciar atât de mul#i, dar sunte#i unul dintre ei. — Ai %ncredere %n Hudecata mea? — Da, domnule, am. — &leacă. 3enun#ă. &o#i oricând să te %ntorci. 4 persoană cu talentele

tale nu pleacă niciodată cu adevărat. Ftii asta. (u!mi place cum ară#i. Eti

de prea mult timp %n pro"esia asta. Ai idee cât eti de norocos că po#i să pleci? Ai un $rad de libertate pe care eu nu %l am. <olosete!l. — <rumoasă %ncercare. Dacă a#i "i %n pozi#ia mea, nu a#i pleca. 5a ciar

din acelai motiv. (u sunt $enul care renun#ă. (ici dumneavoastră nusunte#i. +implu.

— ândria poate "i o "or#ă distructivă, sublinie prin#ul.Iac* se aplecă %nainteK — (u e mândrie. E un "apt. Au nevoie de mine. A vrea să nu "ie aa,

dar au nevoie. &roblema este că nu o tiu. — E ciar atât de rea situa#ia cu directorul cel nou? — arcus nu!i ciar nepriceput, dar e lene. >i iubete "unc#ia mai mult

decât %ndatoririle. &resupun că problema asta nu!i doar o trăsătură a$uvernului american, nu!i aa? Eu tiu mai bine. @a "el i dumneavoastră.Datoria vine pe primul loc. &oate că sunte#i obli$at să vă "ace#i meseria pentru că v!a#i născut cu ea, dar i eu sunt obli$at să o "ac pentru că suntcel mai capabil să o "acă.

2;



— Ei te ascultă? %ntrebă brusc Alte#a +a. — (u %ntotdeauna. @a dracu, uneori $reesc, dar trebuie să "ie cineva

acolo care să "acă ceea ce trebuie, cel pu#insă %ncerce s!o "acă. Lsta!s eu,domnule. De!asta nu pot s!o ter$. Fti#i asta la "el de bine ca i mine.

— Ciar dacă %#i "ace rău? — Da. — Ai un admirabil sim# al datoriei, Ion. — Am avut vreo doi pro"esori buni. (!a#i "u$it i nu v!a#i ascuns când

tia#i că era#i o #intă. A#i "i putut s!o "ace#i' — (u, n!a "i putut. Dacă a' — -ipii cei răi ar "i câti$at, %i termină Iac* ideea. &roblema mea nu!i

"oarte di"erită, nu!i aa? 4 parte din asta am %nvă#at!o de la dumneavoastră.

+urprins? %ntrebă Iac*. — Da, admise el. — (u "u$i#i de $reută#i. (ici eu n!o "ac. — anevrele tale verbale sunt la "el de abile ca %ntotdeauna. — Oede#i? >ncă nu mi!am pierdut talentul.Iac* era destul de %ncântat de sine %nsui. — :nsist să!#i aduci "amilia %n RBomin$ alături de noi.

— Fti#i că pute#i trece peste capul meu' Oorbi#i cu CatB.Alte#a +a râseK — &oate că o voi "ace. Pbori %napoi mâine? — Da, domnule. Acum mă duc la amleBs să caut nite Hucării. — Dormi pu#in, Iac*. Oom repeta discu#ia asta anul viitor.

>n Rasin$ton, era cu cinci ore mai devreme. @iz Elliot privea pedeasupra biroului la 5ob oltzman, un ziarist a cărui acreditare acoperise

mai multe mandate preziden#iale. Asemenea an$aHa#ilor permanen#i de aici,oltzman văzuse venind i plecând ecipele $uvernamentale,supravie#uindu!le tuturor. -ipul era un eQpert de clasă %n problemele CaseiAlbe, dar eQperien#a lui era de domeniul paradoQului. Dei %n mod necesar#inut departe de materialele cu adevărat importante J oltzman tia căeQistau unele secrete pe care nu le va vedea decât peste ani buni, când va "i prea târziu pentru a "ace un articol din eleV asta era munca istoricilor Jtalentul lui de a desci"ra nuan#ele i de a adulmeca i!ar "i adus un post

26



superior %n oricare a$en#ie de spionaH. Dar ziarul lui plătea mult mai binedecât oricare a$en#ie $uvernamentală, mai ales de când scrisese i câteva best!seller!uri despre via#a la cele mai %nalte niveluri ale $uvernului.

— E un conteQt serios?

— EQact, con"irmă consilierul pentru securitatea na#ională.olzmann dădu din cap i %ncepu să ia noti#e. Asta stabilea re$ulile.<ără citări directe. &utea să se re"ere la Elizabet Elliot ca la un „o"icial aladministra#iei sau, la plural, ca la „surse interne . >i ridică privirea din blocnotes J %nre$istrările pe bandă erau i ele eQcluse %n acest $en deinterviu J i ateptă. @iz Elliot adora e"ectele teatrale. Era o "emeieinteli$entă, oarecum elitistă ! o trăsătură destul de obinuită printreo"icialită#ile Casei Albe J i, "ără doar i poate, persoana cea mai apropiată

de preedinte, dacă el desci"ra aa cum trebuia semnalele. Dar asta nu eratreaba publicului. &robabila poveste amoroasă %ntre preedinte iconsilierul lui pentru securitatea na#ională nu mai era secretul care ar "itrebuit să "ie. &ersonalul Casei Albe era la "el de discret ca %ntotdeauna Jmai discret, de "apt. 4 asemenea discre#ie i se părea ciudată lui oltzman.<oler nu era cel mai a$reabil dintre oameni. &oate că era doar un a"luQ desimpatie către un bărbat sin$ur. Circumstan#ele mor#ii so#iei lui erau

binecunoscute i adău$aseră, probabil, un procent de voturi la ultimeleale$eri. &oate că personalul credea că el se va scimba, dacă va avea ole$ătură stabilă. &oate că erau doar buni pro"esioniti. WAsta!i deosebea dean$aHa#ii politici, %i spuse oltzman. &entru acetia, nimic nu era sacruX.&oate că <oler i Elliot "useseră doar "oarte precau#i. >n orice caz, presade la Casa Albă discutase, din când %n când, la +ursa Con"iden#ială, baruldin clădirea Clubului (a#ional al &resei a"lat la doar două cvartale, idecisese că via#a amoroasă a lui <oler nu era de "apt o problemă de

interes public, atâta vreme cât nu!i a"ecta per"orman#ele %n eQercitarea"unc#iei. @a urma urmei, rezultatele lui %n politica eQternă erau destul de bune. Eu"oria -ratatului de la Oatican i consecin#ele lui uluitor de"avorabile %ncă nu se risipiseră. (u puteau insulta un preedinte care "ăceao treabă atât de bună.

— +!ar putea să avem o problemă cu ruii, %ncepu Elliot. — Da?oltzman "usese luat prin surprindere.

2



— Avem motive să credem că (armonov are di"icultă#i considerabile %nrela#iile cu comandan#ii militari superiori. +tarea tensională poate danatere la e"ecte ne$ative asupra acordului "inal %n tratatul re"eritor laarmament.

— Cum aa? — Avem motive să credem că sovieticii se vor opune eliminării unei păr#i a stocurilor lor de ++!16. +unt deHa %n %ntârziere cu distru$erearacetelor.

oti!e s% $reem* De două ori. oltzman medită un moment, %ncercândsă desluească tâlcul "ormulării. 4 sursă "oarte sensibilă, probabil un spion,mai de$rabă decât o intercep#ie.

— +pun că au o problemă cu "acilită#ile de distru$ere. :nspectorii pe

care %i avem acolo par să!i creadă. — E posibil ca uzina să "i "ost proiectată cu' cum %i spui tu?

:ncompeten#ă creatoare. — Care!i opinia A$en#iei? %ntrebă oltzman, umplând %n "u$ă pa$inile

blocnotesului. — (e!au dat raportul ini#ial, dar până acum nu au "ost %n stare să ne

o"ere o adevărată opinie.

— Fi 3Ban? E eQpert %n sovietici. — 3Ban se trans"ormă %ntr!o dezamă$ire, susură @iz. <iindcă veni vorba J dar cestia asta nu po#i s!o publici, nici măcar să!i "oloseti numele Javem %n curs o mică ancetă care a dat la iveală o serie de date%n$riHorătoare.

— Adică? — De eQemplu, cred că mi se dau date de"ormate. De eQemplu, cred că

un "unc#ionar superior al A$en#iei are o le$ătură amoroasă cu o persoană

de ori$ine străină i s!ar putea să "ie implicat un copil. — 3Ban?Consilierul pentru securitatea na#ională clătină din cap. — (u pot să con"irm sau să ne$. Amintete!#i re$ulile. — (u voi uita, replică oltzman, ascunzându!i enervarea.are .lliot #şi #n$hipuia $% a!ea e-a fa$e $u /imm0 lsen? — +e pare că i!a dat seama că se nu mai acordă atâta credit evaluărilor

lui i, ca rezultat, %ncearcă să le %n"lorească, ca să ne "acă plăcere. +untem

/=



%ntr!o perioada când am avea nevoie de materiale %ntr!adevăr bune de la@an$leB i nu le primim.

oltzman dădu $ânditor din cap. Asta nu era ciar o problemă nouă la@an$leB, dar 3Ban nu era $enul ăsta, nu!i aa? 3eporterul renun#ă pentru

moment la idee. — Fi (armonov? — Dacă rapoartele pe care le primim sunt cât de cât corecte, s!ar putea

să "ie pe ducă, "ie din dreapta, "ie din stân$a. +!ar putea să piardă partida. — 4 cestie si$ură? — Aa se pare. +unt aspecte "oarte %n$riHorătoare, cum ar "i antaHarea

lui de către "or#ele de securitate. Dar cu problemele noastre de la@an$leB'

@iz %i ridică mâinile spre cer. — -ocmai când lucrurile porniseră pe un "ă$a atât de bun. Ave#i

probleme cu Cabot? — +!a "amiliarizat destul de bine cu treaba. Dacă ar "i mai bine spriHinit,

ar "i 4). — Cât eti de %n$riHorată? %ntrebă oltzman. — <oarte. Acum avem nevoie de in"orma#ii bune, dar nu le ob#inem.

Cum dracu am putea otăr% ce!i de "ăcut cu (armonov dacă nu suntem bine in"orma#i? Fi ce primim? %ntrebă eQasperată @iz. Eroul nostru se a$ită,"ăcând cestii care, de "apt, nu sunt de domeniul a$en#iei lui J s!a dus cunite probleme direct la +enat, trecând peste capul e"ilor. +e %n"oaie ca un păun, dar nu $ăsete timp să!i asi$ure lui Cabot analize de calitate pentruceea ce pare să "ie o problemă maHoră. Desi$ur, are i el distrac#iile lui'

.roul nostru, %i zise oltzman. Interesant% e1presie* 2l ur%şte pe "une pe tip* oltzman cunotea "aptul, dar nu i motivul. 5ine%n#eles, Elliot nu

avea niciun motiv să "ie $eloasă pe 3Ban. -ipul nu arătase niciodatăambi#ii mari, cel pu#in nu %n sens politic. Era un om de treabă. 3eporterul%i reaminti unicul lui fau1 pas public, o con"runtare cu Al -rent care,olzman era si$ur, "usese re$izată. Acum 3Ban i -rent se %n#ele$eau"oarte bine. Ce putea "i atât de important pentru a %nscena aa ceva? 3Banavea două stele pentru in"orma#ii J oltzman nu "usese niciodată %n staresă a"le cum "useseră ob#inute. Doar zvonuri, cinci versiuni di"erite a patru poveti, probabil toate "alse. 3Ban nu era prea popular %n lumea ziaritilor.

/1



otivul era că nu le "urnizase niciodată ceva mai acătării. @ua secretul prea %n serios. &e de altă parte, nici nu %ncerca să li se ba$e pe sub piele, iaroltzman %i respecta pe cei care nu cereau simpatia $azetarilor. De unlucru era si$urK subestimase $rav antipatia de care se bucura 3Ban %n

Administra#ia <oler.Sunt manipulat* Asta era la "el de evident ca un păun %ntr!un ocol devite. >ntr!un mod inteli$ent, bine%n#eles. &robabil, "ra$mentul %n le$ătură curuii era veritabil. (ici incapacitatea A$en#iei Centrale de :n"orma#ii de aob#ine in"orma#ii vitale nu era ciar o noutate, nu!i aa? Fi asta era, probabil, adevărat. Deci, unde era minciuna? 4are să "ie adevărat? &oate căvoiau doar să "acă publice in"orma#ii reale, dar delicate' %n modulobinuit. (u era prima dată când a"la tot "elul de lucruri %n biroul din col#ul

nord!vestic al Aripii de Oest a Casei Albe.Ar putea oltzman să "acă un articol din asta? Ba "ine $% nu, Bo""0, "%iete, %i spuse reporterul.

Drumul spre casa "u neted ca mătasea. 3Ban dormea ne%ntors, %n timp ceser$entul, care avea $riHă de cabină, citea instruc#iunile de montare pentruunele din Hucăriile cumpărate de Iac*.

— ei, ser$ent.&ilotul revenise %n cabină să se %ntindă pu#in. — Ce "aci? — Ei bine, domnule maior, distinsul nostru vizitator a cumpărat nite

cestii pentru puti.+ubo"i#erul %i %ntinse o pa$ină cu indica#ii. „&lăcu#a 1 %n "anta A, "olosi#i

uruburi de ;Y6, strân$e#i cu o ceie, "olosind' — ai de$rabă a meteri motoare stricate.

— Oă cred, "u de acord ser$entul. &e tipul ăsta %l ateaptă nite timpuri$rele.

/2





— E $enul care să aibă aventuri? %ntrebă editorul. — Ce "el de $en ar "i ăsta? -e atep#i să li se aplice un „A stacoHiu pe

cămăi? — <oarte inteli$ent, 5ob. Atunci, ce dracu %mi ceri?

— &ublicăm un articol despre cestia asta sau nu?4cii editorului se lăr$iră surprini. — Nlumeti? Cum am putea să nu publicăm un articol? — (u!mi place să "iu "olosit. — Am mai vorbit despre asta (ici mie. 3ecunosc că este evident %n

acest caz, dar povestea e prea suculentă i, dacă nu o publicăm noi, atunci ova "ace Times* Când o să!l ai $ata?

— Curând, promise oltzman.

Acum tia de ce re"uzase o avansare ca editor!e" adHunct. (u aveanevoie de bani, venitul pe care i!l aduceau căr#ile %i permitea un trai maimult decât leHer. >i plăcuse să "ie ziaristV %ncă %i păstra idealismul, %ncă %i păsa de tot ce "ăcea. :ar "aptul că era absolvit de necesitatea de a lua deciziieQecutive reprezenta o altă binecuvântarea, %i spuse el.

(oua pompă de alimentare cu apă era, din punct de vedere al instalării,

eQact cum le promisese amiralul J directorul antierului naval, notăcăpitanul Dubinin. &ractic, trebuiseră să demonteze un %ntre$ compartimentca să o ba$e %năuntru i să taie cu sudura o $aură prin coca dublă asubmarinului. >ncă putea să!i ridice privirea i să vadă cerul prin ceea cear "i trebuit să "ie un tavan curbat din o#el, o privelite "oarte deprimantă pentru un o"i#er de submarine. -rebuiau să se asi$ure că pompa "unc#ionasatis"ăcător, %nainte de a suda „peticul moale cu care sosise. &utea să "iemai rău. +ubmarinul acesta avea coca de o#el. +ubmarinele sovietice

con"ec#ionate din titan erau al dracului de di"icil de sudat.Camera pentru pompă cu $eneratorul de abur era situată imediat la pupade compartimentul reactorului. De "apt, vasul reactorului se %nvecina spre prova cu peretele de etanare i spre pupa cu ansamblul de pompe. &ompa"ăcea să circule apa prin reactor. Aburii satura#i intrau %n $eneratorul deabur, unde treceau printr!o inter"a#ă. Aici, căldura lor determina apa dincircuitul „eQterior WneradioactivX să se trans"orme %n abur, care punea apoi%n micare turbinele submarinului Wla rândul lor, acestea ac#ionau

/7



propulsoarele prin intermediul unor reductoareX. Aburul din „circuitulintern, cu cea mai mare parte din ener$ie pierdută, trecea apoi printr!uncondensor răcit cu apă de mare din eQteriorul cocii i, trans"ormat %n apă,era din nou pompat %n "undul vasului reactorului pentru re%ncâlzire, reluând

de la capăt ciclul. De "apt, $eneratorul de abur i condensorul "ormau ounică structură de mari dimensiuni i aceeai pompă cu mai multe stadiiasi$ura toată circula#ia. Din punct de vedere acustic, acest obiect mecanicera călcâiul lui Aile al tuturor navelor cu propulsie nucleară. &ompatrebuia să scimbe cantită#i enorme de apă, care era „"ierbinte , atâttermal, cât i radioactiv. E"ectuarea unei ast"el de cantită#i de lucrumecanic semni"icase, %ntotdeauna, producerea unui nivel ridicat de z$omot.&ână acum.

— E un proiect in$enios, spuse Dubinin. — Ar trebui să "ie. Americanilor le!au "ost necesari zece ani ca s!o

per"ec#ioneze pentru submarinele lor purtătoare de racete, apoi s!au decissă n!o "olosească. Ecipa de proiectare a "ost distrusă.

Căpitanul mormăi ceva. (oile modele de reactoare americane eraucapabile să "olosească circula#ia prin convec#ie naturală. >ncă un avantaHtenic. Erau al dracului de inteli$en#i. >n vreme ce reactorul era %n curs de

activare, cei doi bărba#i ateptau %n tăcere. -iHele de control "ură retrase ineutronii liberi din elementele combustibilului %ncepură să interac#ioneze,ini#iind o reac#ie %n lan# controlată. >n spatele căpitanului i al amiralului, la panoul de control, tenicienii anun#au temperaturile %n $rade )elvin, care%ncepeau de la zero absolut, i "oloseau mărimi Celsius.

— >n orice clipă' opti comandantul antierului naval. — (u ai văzut!o niciodată %n "unc#iune? %ntrebă Dubinin. — (u.

inunat , %i zise căpitanul, privind spre cer. ri"il% pri!elişte, a$% o!eeai in interiorul unui su"marin*

— Ce!a "ost asta? — A cuplat pompa. — Nlumeti.+e uită la ansamblul masiv, cu #evi multiple. 3u putea4 Dubinin se

apropie de panoul cu instrumente i' izbucni %n râs. — <unc#ionează, domnule căpitan, %l asi$ură in$inerul e".

/8



— Continua#i să mări#i puterea, le ceru Dubinin. — Pece la sută, acum, i urcă. — 3idica#i la o sută zece. — Domnule căpitan'

— Ftiu, nu trecem niciodată de o sută.3eactorul era evaluat la cincizeci de mii de cai putere, dar, ca la celemai multe maini de "elul acesta, evaluarea puterii maQime era prea ri$idă.<usese ac#ionat la aproape cincizeci i opt de mii J o dată, la probeleconstructorului, provocând uoare stricăciuni conductelor interne ale$eneratorului de abur J i puterea maQimă utilizabilă era 87,9. Dubinin %ltestase la parametrii ătia o sin$ură dată, la pu#in timp după ce luasecomanda. Era una din responsabilită#ile pe care trebuia să i le asume

oricare comandant de navă, la "el cum un pilot de vânătoare trebuia să a"le,măcar o dată, cât de repede putea să despice aerul pasărea lui.

— <oarte bine, acceptă in$inerul. — +uprave$ează lucrurile, :van +tepanovici. Dacă apar ceva

probleme, oprete imediat.Dubinin %l bătu pe umăr i se %ntoarse spre partea din "a#ă a

compartimentului, sperând că sudorii %i "ăcuseră treaba cum trebuia.

Nândul %l "ăcu să ridice din umeri. -oate sudurile "useseră radio$ra"iate curaze Z %n căutarea de"ec#iunilor. (u te puteai ocupa ciar de "iecare detaliui avea un e" mecanic "oarte bun care să suprave$eze lucrările.

— &uterea douăzeci la sută.Comandantul antierului naval privi %n Hur. Fi pompa "usese montată pe

o structură!suport proprie, %n esen#ă, o masă ale cărei picioare erau prevăzute cu amortizoare cu arcuri. Acestea %mpiedicau, %n bună măsură,transmisia pu#inului z$omot $enerat de pompă la cocă i de acolo %n apă.

Cestia asta, %i spuse el, "usese prost proiectată. Ei, %ntotdeauna eQistaulucruri care puteau "i "ăcute mai bine. Construirea navelor era una dintreultimele "orme de artă in$inerească adevărată.

— Douăzeci i cinci. — Acum se aude ceva, spuse Dubinin. — Oiteza ecivalentă? — Cu sarcina normală J adică puterea necesară pentru operarea

diverselor sisteme ale navei mer$ând de la aerul condi#ionat la lămpile de

/9



carte J zece noduri.Clasa A*ula avea nevoie de o cantitate mare de ener$ie electrică pentru

sistemele ei interne. Asta se datora mai ales sistemului primitiv decondi#ionare a aerului, care mânca sin$ur zece la sută din capacitatea de

produc#ie a reactorului. — Avem nevoie de aptesprezece la sută din putere pentru sarcină,%nainte ca elicea să %nceapă să se rotească. +istemele vestice sunt mult maie"iciente.

Comandantul antierului naval dădu morocănos din cap. — Au o industrie vastă care se ocupă cu in$ineria ambientală. (oi nu

avem %ncă in"rastructura necesară ca să "acem cercetări adecvate. — Clima lor e mult mai "ierbinte. Am "ost odată la Rasin$ton %n iulie.

(ici iadul n!ar putea "i mai $roaznic. — Ciar aa de rău? — -ipul de la ambasadă, care m!a condus prin ora, spunea că acolo

"usese odată o mlatină plină de malarie. Au avut ciar i epidemii de "ebră$albenă. izerabilă climă.

— (!am tiut. — -reizeci la sută, anun#ă mecanicul.

— Când ai "ost acolo? %ntrebă amiralul. — Acum mai bine de zece ani, pentru ne$ocierile re"eritoare la @e$eaării. &rima i ultima mea aventură diplomatică. Gn tâmpit de la CartierulNeneral credea că au nevoie de un submarinist %n dele$a#ie. Am "ost scosde la <runze pentru deplasarea asta. 4 risipă totală de timp, adău$ăDubinin.

— Cum a "ost? — &lictisitor. -ipii de pe submarinele americane sunt aro$an#i. &e

atunci, nu era o atmos"eră prea prietenoasă.Dubinin "ăcu o pauză. — (u, vorbesc aiurea. Climatul politic era "oarte di"erit. 4spitalitatea

era cordială, dar "oarte rezervată. (e!au dus la un meci de base!ball. — Fi? %ntrebă amiralul.Căpitanul zâmbiK — âncarea i berea au "ost bune. Iocul e de ne%n#eles, iar eQplica#iile

lor n!au "ăcut decât să %nrăută#ească lucrurile.

/;



— &atruzeci la sută. — Douăsprezece noduri, spuse Dubinin.P$omotul se intensi"ică. — Dar?

— Dar e doar o "rac#iune din ceea ce emitea vece pompă. 4amenii meisunt obli$a#i să poarte anti"oane. @a toată viteza, z$omotul este teribil. — Oom vedea. Ai %nvă#at ceva interesant la Rasin$ton?Alt mormăitK — +ă nu mer$ sin$ur pe străzi. Am ieit să "ac o plimbare i am văzut o

biată "emeie atacată de un uli$an' tii, asta se %ntâmpla la doar câtevacvartale de Casa Albă.

— Adevărat?

— Oa$abondul, un adolescent, a %ncercat să "u$ă pe lân$ă mine cu poeta ei. Ca %n "ilme. +ă rămâi cu $ura căscată.

— Ai %ncercat să'? — Ui!am spus vreodată că am "ost un bun Hucător de "otbal? @!am

placat, pu#in cam prea entuziast. :!am spart rotula.Dubinin zâmbi, amintindu!i de rana pe care i!o "ăcuse ticălosului.

-rotuarele de beton era mult mai dure decât $azonul unui teren de "otbal.

— Cincizeci la sută. — Fi ce s!a %ntâmplat? — Cei de la ambasadă au %nnebunit din cauza asta. Ambasadorul m!a

betelit %n "el i cip. Credeam că or să mă trimită direct acasă. Dar poli#ialocala avea de $ând să!mi acorde o medalie. A"acerea a "ost %năbuită i numi s!a mai cerut niciodată să "iu diplomat.

Dubinin râse z$omotos. — Am câti$at. 4ptsprezece noduri.

— De ce te!ai amestecat? — Eram tânăr i nesăbuit, eQplică Dubinin. (u mi!a dat deloc prin capcă totul putea "i un truc al C:A J de asta era %n$riHorat ambasadorul. (icivorbă, erau doar un tânăr bor"a i o ne$resă plăpândă. 3otula i s!a spartdestul de rău. ă %ntreb cât de bine alear$ă acum? :ar dacă a "ost lucrăturaC:A!ului, asta %nseamnă un spion mai pu#in cu care să ne batem capul.

— Faizeci la sută putere, %ncă "oarte stabil, anun#ă mecanicul. (u sunt"luctua#ii de presiune.

/6



— Douăzeci i trei de noduri. Grmătorii patruzeci la sută din putere nune aHută prea mult. Fi, de la acest punct, z$omotul de alunecare al cocii%ncepe să se intensi"ice. ărete puterea cu aten#ie, Oania

— (#eles, domnule căpitan

— Care!i viteza maQimă pe care ai atins!o? — -reizeci i două la puterea maQimă certi"icată. -reizeci i trei %nsuprasarcină.

— +e vorbete despre o nouă vopsea de cocă' — Cestia pe care au inventat!o en$lezii? :n"orma#iile spun că adau$ă

mai mult de un nod submarinelor de vânătoare americane. — Adevărat, con"irmă amiralul. Aud că avem "ormula, dar realizarea ei

este "oarte di"icilă, iar aplicarea ei %n mod corect e i mai i.

— Depăete douăzeci i cinci i riti să smul$i plăcile antiecou de pecocă. i s!a %ntâmplat odată, când eram secund pe S!erlo!s'i 5omsomoleţ4

Dubinin clătină din cap. — &arcă eram %ntr!o tobă, aa plesneau blestematele alea de plăci de

cauciuc %n cocă. — i!e teamă că nu putem "ace prea multe %n problema asta.

— &utere aptezeci i cinci la sută. — +coate#i plăcile i mă ale$ cu %ncă un nod. — (u sus#ii cu adevărat asta?Dubinin ne$ă. — (u. Dacă o torpilă intră %n apă, asta ar putea "i di"eren#a dintre via#ă

i moarte.Conversa#ia se opri %n acest punct. >n zece minute, puterea atinsese sută

la sută, cincizeci de mii de cai putere. P$omotul pompei era acum destul de

puternic, dar era %ncă posibil să auzi o persoană vorbind. Cu vecea pompă, la acest nivel de putere era ca i cum ai "i ascultat o "orma#ie roc*,%i aminti Dubinin, puteai să sim#i cum %#i vibra sunetul %n corp. (u iacum, iar suportul corpului pompei' Comandantul antierului %i promisese o reducere substan#ială a z$omotului radiat. (u se lăudase. Peceminute mai târziu, văzuse i auzise tot ce trebuia.

— 3edu puterea, comandă Dubinin. — Ei bine, Oalentin 5orisovici?

/



— )N5!ul a "urat asta de la americani? — Aa am %n#eles, răspunse amiralul. — +!ar putea să!l pup pe următorul spion pe care %l %ntâlnesc.

otonava George * 6ea0 stătea la cei, %ncărcând mar"ă. Era o navămare, vece de zece ani, animată de Diesele marine de Hoasă viteză, demari dimensiuni i proiectată ca transportor de cerestea. &utea transportatreizeci de mii de tone de cerestea "inisată sau, cum era cazul acum, de buteni. Iaponezii pre"erau să prelucreze butenii %n cea mai mare parteciar ei. >n "elul acesta, banii pentru prelucrare rămâneau %n #ară %n loc de a"i trimii a"ară. Cel pu#in pentru livrare se "olosea o navă sub pavilionamerican, o concesie care ceruse zece luni de ne$ocieri. Iaponia putea "i un

loc distractiv, care merită vizitat, dei destul de scump.+ub ocii aten#i ai secundului, macaralele ridicau butenii din camioane

i!i coborau %n ambarele special construite. &rocesul era remarcabil derapid. Automatizarea %ncărcării era, probabil, cea mai importantădezvoltare %n a"acerea transporturilor navale comerciale. George * putea"i complet %ncărcat %n mai pu#in de patruzeci de ore i descărcat %n treizecii ase, permi#ând navei să se %ntoarcă pe mare "oarte repede, dar re"uzând

ecipaHului ansa de a "ace prea multe %n portul pe care!l vizita. &ierdereade venituri a barurilor de pe ceiuri i a altor a"aceri care se ocupau denevoile marinarilor nu era o problemă de mare interes pentru proprietariide nave, care nu câti$au bani când navele lor erau amarate la cei.

— &ete, am primit pro$noza, anun#ă o"i#erul de punte. &utea "i i mai bună.

+ecundul privi artaK — 4o

— da, o monstruoasă depresiune siberiană e %n curs de "ormare. &estevreo două zile o să "ie cam cu dâmburi. Fi e prea mare ca s!o ocolim.+ecundul "luieră când văzu ci"rele. — +ă nu ui#i să consolidezi radarul, IimmB. — Ai dreptate. Câtă %ncărcătură de punte avem? — Doar copilaii de colo, %i indică el cu de$etul.Celălalt $emu, apoi ridică un binoclu din suportK — Cristoase, sunt prini %ntre ei cu lan#uri

7=



— De!asta nu!i putem bă$a Hos. — 3emarcabil, observă bărbatul mai tânăr. — Am vorbit deHa cu bo#manul despre asta. 4 să!i le$ăm bine i strâns. — 5ună idee, &ete. Dacă "urtuna asta evoluează cum mă atept eu, o să

po#i "ace sur" acolo Hos. — Căpitanul e %ncă pe #ărm? — Da, trebuie să se %ntoarcă la două. — Alimentarea cu combustibil s!a terminat. ecanicul!e" va pune

Dieselele %n "unc#iune la patru. &lecarea e la i Humate? — Aa e. — @a dracu, nici măcar n!ai timp să te culci cu o muiere. — 4 să!i spun căpitanului de pro$noză. +!ar putea să se %ntârzie sosirea

%n Iaponia. — Căpitanului o să!i placă la nebunie. — &arcă nouă ne place? — ei, dacă ne dă peste cap timpul de sta#ionare, poate că a avea' — Amândoi, prietene.+ecundul rânHi. Amândoi bărba#ii erau burlaci.

— <rumos, nu? %ntrebă <romm.+e aplecă, privind prin ecranul din @eQan la masa metalică. 5ra#ulmanipulator detaase plutoniul din mandrină i %l căra spre rama de intrare pentru o inspec#ie vizuală care nu era cu adevărat necesară. 4ricum,elementul radioactiv trebuia deplasat pentru următoarea parte a procesuluide "inisare i <romm voia să vadă obiectul de aproape. >ndreptă "ascicululde lumină al unei lanterne mici i puternice spre metal, dar apoi o stinse.3e"lectarea luminilor de pe pla"on era su"icientă.

— E uluitor, spuse Nosn.Ceea ce priveau putea trece cu uurin#ă drept o "ormă din sticlă ob#inută prin su"lare, atât părea de netedă. De "apt, supra"a#a era mult mai netedădecât puteai aprecia cu privirea. Gni"ormitatea supra"e#ei eQterioare era atâtde eQactă, %ncât e"ectul de distorsionare cel mai puternic era produs de$ravita#ie. &osibilele imper"ec#iuni erau mult prea mici pentru a "i văzutecu ociul liber i, evident, erau sub toleran#ele proiectului pe care lestabilise <romm când prelucrase pe calculator codurile idraulice.

71



EQteriorul cilindrului pliat era per"ect, re"lectând lumina ca un "el delentilă eQcentrică. >n timp ce bra#ul %l rotea %n Hurul aQei lun$i, locul imărimea re"leQiei pla"onierelor nu se deplasară i nici nu oscilară. Ciar i$ermanul o consideră o per"orman#ă remarcabilă.

— (!a "i crezut niciodată că ne vom descurca atât de bine, spuseNosn.<romm dădu din cap. — &ână de curând, ast"el de lucruri nu erau posibile. -enolo$ia

strunHirii moderne de!abia are cincisprezece ani i sistemele de control culaser sunt i mai noi. &rincipala aplica#ie comercială este %ncă %n domeniulinstrumentelor ultra"ine, cum ar "i telescoapele astronomice, lentilele decalitate superioară, componentele pentru centri"u$e speciale.

Nermanul se ridică. — Acum trebuie să le"uim i supra"e#ele interne. &e astea nu le putem

inspecta vizual. — De ce am "ăcut mai %ntâi eQteriorul? — >n "elul ăsta putem "i si$uri că maina lucrează %n mod adecvat.

@aserul va controla interiorul J vezi, acum tim că ne "urnizează date bune.EQplica#ia asta nu era ciar adevărată, dar <romm nu voia s!o dea pe cea

realăK considera sincer că realizase o minună#ie. -ânărul arab ar putea să nu%n#elea$ă. 7as ist ie s$h(ar&e 5unst4 De "apt, era aproape "austian, %ispuse <romm.

C8t e e $iuat , re"lectă Nosn, $e!a $u o form% at8t e perfe$t% poate4

— @ucrurile continuă să mear$ă bine. — >ntr!adevăr, răspunse <romm.<ăcu un $est spre interiorul incintei. Când era bine re$lat, strun$ul tăia

ceva ce părea un "ir de a#ă metalică, dar mai sub#ire, vizibil mai ales dincauza re"lectivită#ii. A#a, deosebit de valoroasă, era colectată pentruretopire i o posibilă re"olosire viitoare.

— Gn moment potrivit pentru o pauză, spuse <romm, %ntorcându!se să plece.

— De acord.@ucrau de vreo paisprezece ore "ără %ntrerupere. Nosn le dădu liber

oamenilor. El i cu <romm ieiră, lăsând camera %n $riHa celor doi paznici.

72



&aznicii n!aveau cine tie ce coală. Alei din suita personală de adep#iai comandantului, "iecare era un veteran cu mul#i ani de opera#iuni deluptă. &erversitatea sor#ii J lupta lor se dusese mai mult %mpotriva "ra#ilorarabi decât contra inamicilor sioniti. EQista o a$lomerare de $rupuri

teroriste i, pentru că "iecare se spriHinea pe comunitatea palestiniană, senăscuse o %ntrecere pentru a acapara rezerva limitată de adep#i. Competi#ia%ntre oameni %narma#i ducea, nu rareori, la moarte. >n cazul paznicilor, ledovedea i loialitatea. <iecare din oamenii de pază era un ocitor eQpert,aproape su"icient de bun ca să "ie la e$alitate cu noua acizi#ie americană aor$aniza#iei, necredinciosul 3ussell.

Gnul dintre paznici, Amed, %i aprinse o #i$ară i se rezemă de perete.>l atepta %ncă o noapte plictisitoare. &ostul de santinelă %n micare a"ară

sau patrularea %n Hurul clădirii %n care dormea Sati %i o"ereau, cel pu#in, omul#ime de lucruri de observat. &utea să!i ima$ineze că %n spatele "iecăreimaini parcate sau %n spatele "iecărei "erestre se a"la un a$ent israelian iast"el de $ânduri %l #ineau treaz i atent. Aici, nu. Aici păzeau mainării ise tâmpeau de nemicare. &entru a mai spar$e monotonia suprave$erii,dar i %n con"ormitate cu %ndatoririle lor, paznicii stăteau cu ocii pemuncitori, urmărindu!i prin cameră, %n drum spre i dinspre locurile unde

mâncau i dormeau i ciar când "ăceau unele dintre treburile mai intime.Dei cu o educa#ie destul de slăbu#ă, Amed era inteli$ent, %nvă#a repede i%i %ncipuia că ar "i putut %ndeplini oricare din sarcinile muncitorilor, dacăar "i avut la dispozi#ie câteva luni ca să %nve#e meseria cum trebuia. +e pricepea "oarte bine la arme, putea să dia$nosticeze o problemă sau sărepare o cătare la "el de repede i de bine ca un maestru armurier.

>n timp ce circula prin %ncăpere, asculta uruitul ventilatoarelor de ladiversele sisteme de aerare i, la "iecare tură, se uita la panourile cu

instrumente care raportau starea lor. &anourile monitorizau i $eneratoarelede rezervă, iar paznicii se asi$urau %n "iecare noapte că era su"icientcombustibil %n tancuri.

— +unt teribil de %n$riHora#i de pro$ram, nu? %ntrebă Amed.>i continuă rondul, sperând că lumina indicatoare se va stin$e. El i

tovarăul lui se opriră să se uite la aceeai bară de metal care!i interesaseatât de mult pe <romm i Nosn.

— Ce crezi că e?

7/



— Ceva minunat, răspunse Amed. Ce!i si$ur e că păstrează secretulcât pot de bine.

— Eu cred că!i o parte dintr!o bombă atomică.Amed se %ntoarse.

— De ce spui asta? — Gnul dintre "rezori a spus că nu poate "i altceva. — (ici că s!ar putea ceva mai potrivit pentru prietenii notri israelieni. — După to#i arabii care au murit %n ultimii câ#iva ani, israelienii,

americanii, tot restul' Da, ar "i un cadou "rumos.>i continuară drumul pe lân$ă mainile %n repaos. — ă %ntreb de ce atâta $rabă? — :ndi"erent de ce, vor i "ie $ata la timp.

Amed se opri din nou, uitându!se la amestecătura de componentemetalice i din plastic de pe masa de asamblare. 4 bombă atomică? se%ntrebă el. Dar unele din cestiile astea arătau ca' ca nite paie delimonadă, lun$i, sub#iri, %mpacetate %n mănunciuri strânse i uorrăsucite. &aie de limonadă J %ntr!o bombă atomică? (u era posibil. 4 bombă atomică trebuia să "ie' ce? Admise %n sinea lui că abar n!avea.ă ro$, era %n stare să citească Coranul i ziarele i manualele armelor. (u

era vina lui că nu avusese ansa să urmeze o coală potrivită ca Nosn, pecare!l plăcea %ntr!un mod distant i uor $elos. Gn lucru atât de "rumos,educa#ia. (umai dacă tatăl lui ar "i "ost ceva mai mult decât un #ăran $onitde pe pământul lui, eventual un comerciant %n stare să economisească ceva bani'

@a următoarea tură văzu' cutia de vopsea? Aa arăta. Fpanul de metalde la strun$ era colectat din baia cu "reon. Amed văzuse procesul su"icientde des. 3esturile J care arătau %n $eneral ca o a#ă metalică "oarte "ină J

erau colectate mecanic i %ncărcate, prin intermediul unei "erestre i cumănui $roase de cauciuc, %ntr!un container care semăna "oarte bine cu ocutie de vopsea. Apoi cutia era aezata %ntr!o incintă cu două ui i%ndepărtată, dusă %n următoarea %ncăpere, descisă %ntr!o altă incintăsimilară i răsturnată %ntr!unul din creuzetele acelea ciudate.

— :es să mă pi, %l anun#a tovarăul lui. — 5ucură!te de răcoare, %i ură Amed.Amed %i trecu cureaua armei pe umăr, %n timp ce!i urmărea prietenul

77



ieind pe uile duble. Oa "ace i el o plimbare, când va "i timpul să veri"icesecuritatea perimetrului. El era e"ul i răspundea i de paznicii de a"ară, pelân$ă securitatea atelierului. erita, ciar dacă numai pentru a scăpa dinspa#iul controlat al atelierului mecanic. Lsta nu este un mod de via#ă pentru

un bărbat, mormăi Amed, să te pomeneti %n#epenit %ntr!o incintă si$ilată,ca o sta#ie spa#ială sau un submarin. Iinduia după %nvă#ătură, dar nu ca să"ie un âr#o$ar, să stea Hos tot timpul i să se olbeze la ârtii. (u, să "ie unin$iner, din cei care construiau osele i poduri, asta era o ambi#ie pe carear "i putut!o avea cândva. &oate că "iul lui va "i unul, dacă va avea ocaziasă se %nsoare i să aibă un "iu. Ceva la care merita să visezi. Oisele lui erauacum mai limitate. +ă se termine odată, să "ie %n stare să!i lase arma, săaibă o via#ă reală, ăsta era visul lui cel mai important.

Dar, mai %ntâi, trebuiau să moară sionitii.Amed stătea sin$ur %n %ncăpere, plictisit de moarte. Cel pu#in, paznicii

de a"ară puteau să se uite la stele. Ceva de "ăcut, ceva de "ăcut'Cutia de vopsea zăcea acolo, %n interiorul incintei. &ărea să "ie $ata

pentru trans"er. >i urmărise destul de des pe "rezori "ăcându!l. Ce dracuAmed luă cutia din ecluză i o duse %n camera cuptorului. Ei o puneau %ncuptorul electric i' o cestie destul de simplă, iar el era bucuros să "acă

ceva nou, poate ceva "olositor pentru proiectul la care se lucra.Cutia era uoară, părea să aibă doar aer %năuntru. 4are era $oală?Capacul era blocat de cleme i' nu, decise el. Oa "ace doar ce "ăceau imuncitorii. Amed merse până la cuptor, descise ua, veri"ică dacă era%ntrerupt curentul' cestia asta aHun$ea "ierbinte, tia el. -opea metalApoi %i puse mănuile $roase de cauciuc pe care le "oloseau ei i, uitând săconecteze sistemul de inundare cu ar$on, des"ăcu clemele capacului. 3oticapacul invers, că să vadă despre ce era vorba. Fi văzu.

>n timp ce el scotea capacul, aerul %ncărcat cu oQi$en intra %n cutie iatacă "ilamentele de plutoniu, dintre care unele reac#ionară imediat,eQplodându!i %n "a#a. +e produse un "ul$er, ca de la capsa unei puti, doar omică răbu"nire de căldură i lumină, cu si$uran#ă nimic care să pună %n pericol un bărbat. (ici măcar ceva "um pe care să!l "i remarcat, deistrănută o dată.

Cu toate acestea, Amed "u cuprins de teroare. <ăcuse ceva ce n!ar "itrebuit să "acă. Ce avea să creadă despre el comandantul? Ce!ar putea să!i

78





(oi %l avem. >n#eles? -ransmi#ătorul va "i %ntr!o sticlă. >l orientăm să emită printr!o "ereastră. Gor de "ăcut, am veri"icat. Acum avem nevoie de unavion de urmărire.

— Cam ce anume?

— Cu ecipamentul potrivit, un reactor cum e Nul"stream!ul, sau, i mai bine, un EC!1/8. A recomanda mai mult de unul. — @a ce distan#ă? — Atâta vreme cât e %n linie dreaptă' până la treizeci de mile i nu e

necesar să "ie la aceeai altitudine. (u!i ca i cum ar trebui să zboare %n"orma#ie cu tipul.

— Cât de di"icil de realizat? — +implu. &artea cea mai $rea e bateria i asta va %ncăpea %ntr!o sticlă

de băutură, aa cum am spus. Oom "olosi o marcă pe care o po#i $ăsi deobicei %n ma$azinele dutB!"ree J am un tip care veri"ică asta J %ntr!o sticlăce ceramică. Ca o cara"ă scumpă de Civas, poate. Iaponezilor le placescotc!ul.

— Detectarea? %ntrebă 3Ban.Clar* rânHi, ca un adolescent care tocmai "raierise un pro"esor. — 3ealizăm sistemul numai din componente Haponeze i plasăm un

receptor acordat pe "recven#a potrivită %n avion. Oa călători cu obinuitulalai de reporteri. Ooi instala un receptor %n coul de ârtii dintr!un closet.Dacă opera#iunea euează, vor crede că e unul de!al lor. Oa părea ciar că a"ăcut!o un ziarist.

3Ban dădu din capK — :nteli$entă idee, Ion. — i!am %ncipuit c!o să!#i placă. Când avionul aterizează, avem un tip

care recuperează sticla. 4 vom aranHa J adică vom avea $riHă să nu poată "i

scos dopul. +uper$lue, poate. — Grcarea la bord %n eQico CitB? — @!am pus pe Din$ să se ocupe de asta. E timpul să simtă $ustul

plani"icării opera#iunilor i asta e partea uoară. +paniola mea e destul de bună ca să păcălească un cetă#ean meQican.

— +ă revenim la ecipamentul de ascultare. (u vom ascultaconversa#iile %n timp real?

— :mposibil. Oom ob#ine ceva de"ormat, dar "olosim ma$neto"oane de

7;



mare viteză pentru %nre$istrareV apoi putem spăla benzile cu aHutorulcalculatoarelor, ca să ob#inem o copie curată. E o măsură suplimentară desi$uran#ă opera#ională. -ipii din aparatele de urmărire nu vor ti ce ascultăi numai pilo#ii trebuie să tie pe cine urmăresc' poate nici măcar asta,

"iindcă veni vorba. -rebuie să veri"ic. — Cât durează producerea unei copii curate? — Oa trebui să o "acem aici' să zicem, vreo două ore. 4ricum, asta!i

ce spun băie#ii de la Ftiin#ă i -enolo$ie. Ftii care!i adevărata "rumuse#e%n cestia asta?

— +pune!mi. — Avioanele sunt cam ultimul loc unde nu po#i instala dispozitive de

ascultare. 5ăie#ii notri de la Ftiin#ă i -enolo$ie cocetau de mult cu

ideea. &osibilitatea le!a "ost o"erită de arină J un proiect "oarte secret. (imeni nu tie că putem "ace asta. Codurile de calculator sunt "oartecompleQe. 4 mul#ime de oameni se Hoacă mereu cu ele, dar solu#ia #ine de partea teoretică a matematicii. A $ăsit!o un tip de la (+A. 3epet, +ir Ion,nimeni nu tie că aa ceva este posibil. -ipii lor cu securitatea vor dormi'Dacă $ăsesc dispozitivele, vor crede că e o %ncercare de amator. De "apt,receptorul pe care!l pun la bord nu va recupera ceva util pentru nimeni, %n

a"ară de noi' — Fi vom pune pe cineva să!l recupereze. Ca să veri"ice transmisiileaeriene.

— Aa e. Deci, avem o redundan#ă dublă J sau triplă, niciodată nu mi!am dat seama care!i terminolo$ia corectă. -rei canale separate pentruin"orma#ii, unul %n avion i două transmise %n a"ara lui.

3Ban %i ridică cana de ca"ea %n semn de salut. — 4), acum că partea tenică pare posibilă, vreau o evaluare a

"ezabilită#ii opera#iunii. — 4 s!o ai, Iac*. @a dracu Ce bine!i să "ii din nou un adevărat spion.Cu tot respectul, paza "undului tău nu!mi punea prea mult la %ncercaretalentele.

— Fi eu te iubesc, Ion, râse 3Ban.Era prima dată, după mult prea mult timp. Dacă le ieea pasien#a, poate

că va reui să scape de că#eaua aia de Elliot. &oate că preedintele va%n#ele$e că opera#iunile de teren, cu participarea unor a$en#i adevăra#i, erau

76



%ncă utile. Ar "i "ost o mică victorie.

7



2&. Re'oluţia

— +!aud, care!i povestea cu cestiile alea? %ntrebă o"i#erul de cart, privind %n Hos la %ncărcătura de pe punte.

— +!ar părea că sunt $rinzile acoperiului pentru un templu. Gnul mic,cred, remarcă secundul. Cât se va mai a$ita marea asta'?

— A vrea să reducem viteza, &ete. — Am vorbit de două ori cu el despre asta. Căpitanul zice că trebuie sărespecte un pro$ram.

— +ă!i spună asta blestematului de ocean. — (!am %ncercat aa ceva. &e cine cemi?4"i#erul de punte care era de cart pu"ni. +ecundul era la comandă doar

ca să suprave$eze lucrurile. De "apt, asta era treaba căpitanului, darstăpânul navei dormea %n patul lui.

otonava George $ 6ea0 %nainta cu $reu prin valuri de zece metri,%ncercând să men#ină douăzeci de noduri, dar "ără să reuească, %n ciudamotoarelor care "unc#ionau cu toată puterea. Cerul era acoperit, cu spărturiocazionale %n nori prin care luna plină tră$ea cu ociul. <urtuna %ncepuse săse destrame, dar vântul se men#inea la aizeci de noduri i marea %ncă eraa$itată %ntr!o oarecare măsură. Era o "urtună tipică pentru &aci"icul de (ord, deciseseră deHa amândoi o"i#erii. 4 vânzoleală a cărei evolu#ie era

imposibil de pro$nozat. -emperatura aerului era un plăcut zece $rade<areneit i stropii pulveriza#i se trans"ormau %n $ea#ă care plesnea %n"erestrele cabinei de comandă ca alicele %n sezonul ra#elor. +in$ura veste bună era că vântul su"la dinspre prova. George era un car$o, nu o navăde pasa$eri, i %i lipseau stabilizatoarele antiruliu. De "apt, nu era deloc rea.+uprastructura era situată %n por#iunea pupa a navei i asta atenua cea maimare parte din micarea de le$ănare asociată cu o mare a$itată. Din păcate,le limita o"i#erilor posibilitatea de a observa evenimentele de la capătul din

"a#ă al navei, un "apt accentuat i mai mult de vizibilitatea redusă datorată8=



stropilor de apă pulveriza#i %n aer.OoiaHul avea i câteva caracteristici interesante. Când prova plonHa %ntr!

un val deosebit de %nalt, nava %ncetinea. Dar dimensiunea navei %nsemna că prova "râna mai repede decât pupa i, %n timp ce "or#ele de decelera#ie

luptau să reducă viteza navei, coca se răzvrătea vibrând. De "apt, ciar se%ndoia câ#iva centimetri, ceva di"icil de crezut până nu vedeai cu ocii tăi. — Cu ani %n urmă, am servit pe un portavion. @a miHloc se curba cu mai

mult de treizeci de centimetri. 4dată, eram' — &rivi#i drept %nainte, domnule anun#ă timonierul. — Drace stri$ă o"i#erul de cart. Gn val va$abondApăruse dintr!o dată un val de cincisprezece metri, la doar o sută de

metri de prova boantă a lui George * Evenimentul nu era neateptat.

Două valuri se %ntâlneau i %i %nsumau %năl#imile pentru câteva clipe, apoise separau. &rova se %năl#ă pe o creastă de dimensiune medie, apoi cobor%%n "a#a zidului verde care se năpusti.

— Uine#i!vă bine&rova nu avu timp să se ca#ăre pe acest val. Apa verde trecu pur i

simplu peste provă ca i cum nici n!ar "i "ost acolo i continuă să serosto$olească spre pupa, pe cei o sută cincizeci de metri, până la

suprastructură. Amândoi o"i#erii urmăriră valul cu o "ascina#ie detaată. (ava nu era %ntr!un pericol real J cel pu#in, %i spuseră amândoi, nu %ntr!un pericol imediat. asa verde solidă trecu pe lân$ă bi$ile i vinciurile $rele pentru manipularea %ncărcăturii, avansând cu o viteza de treizeci de mile peoră. (ava vibra deHa din nou, %ncetinită de prova care lovise parteain"erioară a valului. De "apt, valul "iind mai mult lar$ decât %nalt, prova sea"la %ncă sub apă, dar creasta lui era pe cale de a lovi un perete de o#elvopsit %n alb, a"lat perpendicular pe direc#ia lui de deplasare.

— Uine!te %i ordona o"i#erul de cart timonierului.Creasta valului nu aHunse ciar la nivelul comenzii, dar lovi ublourilede la cabinele o"i#erilor superiori. :nstantaneu, o perdea albă verticală destropi terse totul. Gnica secundă cât dură păru să #ină un minut, apoi valultrecu i puntea navei era eQact unde trebuia să "ie, dei acoperită cu apa demare care se lupta să se scur$ă prin drenuri. George luă o bandă de 18$rade, apoi reveni la normal.

— 3edu viteza la aisprezece noduri, pe răspunderea mea, ordonă

81



secundul. — >n#eles, con"irmă timonierul. — (!o să s"ărâmăm nava asta cât sunt eu la comandă, anun#ă o"i#erul

mai mare %n $rad.

— Ai dreptate, &ete.4"i#erul de cart era %n drum spre panoul de avarie, căutând din oci olumină care să indice o inunda#ie sau alte probleme. &anoul era curat. (avaera proiectată să %n"runte o vreme mult mai proastă decât asta, dar re$ulilede securitate pe mare cereau vi$ilen#ă.

— Aici e %n re$ulă, &ete.-ele"onul sună. — Comanda, aici secundul.

— Ce dracu a "ost asta? %ntrebă mecanicul!e". — Ei, a "ost un "el de val mare, e"ule, răspunse laconic &ete. Ceva

probleme? — <ără $lumă. A pocnit serios peretele etan prova. Am crezut c!o să!

mi mănânce "ereastra J se pare că un ublou e crăpat. Cred c!ar trebui să%ncetinim. Grăsc să "ac baie %n pat, tii?

— DeHa am ordonat asta.

— 5ine.@e$ătura se %ntrerupse. — Ce se %ntâmplă?Era căpitanul, %n piHama i alat de baie. 3eui să vadă ultimele resturi

de apă de mare scur$ându!se de pe puntea principală. — Gn val de cinpe!oppe metri. Am redus viteza la aisprezece.

Douăzeci e prea mult pentru condi#iile astea. — Cred că ai dreptate, mormăi căpitanul.

<iecare oră suplimentară %n doc %nsemna cincisprezece mii de dolari, iar proprietarilor nu le plăceau celtuielile suplimentare. — 3idică din nou viteza, imediat ce se poate.Căpitanul se retrase, %nainte ca picioarele lui $oale să %n$e#e prea tare. — Aa o să "ac, se adresă &ete uii $oale. — Oiteza 18,6, raportă timonierul. — <oarte bine.Amândoi o"i#erii se aezară i sorbiră din ca"elele lor. (u era cu

82



adevărat %n"ricoător, ci doar palpitant, iar stropii lumina#i de lună, carezburau dinspre prova, o"ereau un spectacol destul de plăcut. +ecundul privi%n Hos spre punte. >i trebui un moment ca să!i dea seama.

— Aprinde luminile.

— Care!i problema?4"i#erul de cart "ăcu doi pai spre panou i aprinse re"lectoarele de pe punte.

— Ei, ne!a mai rămas doar unul. — Gnul din'4"i#erul mai tânăr privi %n Hos. — Aoleu, ceilal#i trei'+ecundul clătină din cap. Cum puteai descrie puterea apei obinuite?

— Fi era un lan# solid, valul l!a rupt de parcă ar "i "ost o a#ă.:mpresionant.

4"i#erul de cart ridică tele"onul i apăsă pe un butonK — 5o#man, %ncărcătura noastră de pe punte a "ost măturată peste bord.

Am nevoie de o veri"icare a suprastructurii "rontale. (u era nevoie să spună că veri"icarea trebuia "ăcută din interiorul

structurii.

4 oră mai târziu, era clar că "useseră norocoi. +in$ura lovitură datorată%ncărcăturii de punte aterizase eQact pe o por#iune a suprastructurii %ntărităcu $rinzi solide de o#el. &a$ubele erau minore, doar ceva sudură ivopsitorie de "ăcut. Asta nu scimba "aptul că cineva va trebui să doboareun nou copac. -rei din cei patru buteni se duseseră i templul acela Haponez va trebui să atepte.

Cei trei buteni, %ncă %nlăn#ui#i la un loc, erau deHa departe %n urma luiGeorge * Era %ncă verzi i %ncepură să absoarbă apă de mare, devenind i

mai $rei.

CatB 3Ban urmări maina so#ului ei ieind de pe alee. -recuse destadiul resentimentelor. Acum era rănită. El nu voia să vorbească despreasta J adică, nu %ncerca să se eQplice, nu!i cerea scuze, %ncerca să pretindăcă' ce? Fi, parte din timp, spunea că nu se simte bine, era prea obosit.CatB voia să discute, dar nu tia cum să %nceapă. Eul masculin era unlucru "ra$il, doctori#a Caroline 3Ban o tia prea bine, iar %n cazul de "a#ă se

8/



aHunsese la punctul cel mai sensibil. EQplica#ia J o combina#ie de stres,oboseală i băutură. Iac* nu era o maină. +e uza. Ea văzuse simptomelecu luni %nainte. (aveta, mai mult decât orice. Două ore i Humătate, uneoritrei ore, %n "iecare zi cu maina. <aptul că avea o"er era ceva, dar nu prea

mult. Erau doar alte trei ore %n care era departe, $ândind, muncind, nuacasă, unde %i era locul. 2l a+ut sau #l r%nes$? se %ntrebă ea. .ste şi !ina mea?CatB intră %n baie i se privi %n o$lindă. 4), nu mai era o "eti#ă cu

buHori %n obraHi. >n Hurul $urii i al ocilor apăruseră ridurile produse de$riHi i %ncordare. (u i!ar strica o consulta#ie la un oculist. >ncepea să aibădureri de cap %n timpul interven#iilor i bănuia că putea "i o problemă cuocii ei J la urma urmei, era cirur$ o"talmolo$ J dar, ca oricare altul, nu

avea timp i amâna să solicite o consulta#ie unui cole$ din :nstitutul4"talmolo$ie Rilmer. 4 comportare destul de prostească, admise %n sineaei. Avea %ncă oci destul de dră$u#i. Cel pu#in, culoarea nu se scimbase,ciar dacă eroarea lor de re"rac#ie putea să su"ere din cauza e"orturilor pecare le impunea munca ei.

Era %ncă destul de suplă. (u i!ar strica nite eQerci#ii "izice, otranspira#ie care s!o scape de vreo două!trei *ilo$rame J sau i mai bine, să

trans"ere $reutatea asta la sâni. Era o "emeie cu sâni mici, dintr!o "amilie cusâni mici, %ntr!o lume care aprecia "emeile care aveau u$ere ce puteaurivaliza cu vaca Elsie 5orden. Nluma ei obinuită, că mărimea bustului erainvers propor#ională cu mărimea creierului, era un mecanism de apărare.-ânHea după nite sâni mai mari, aa cum un bărba#ii %i doreau %ntotdeaunaun penis mai mare, dar Dumnezeu sau motenirea $enetică pre"eraseră sănu i!i dea, iar ea nu se va supune ruinii inutile a cirur$iei J cu atât maimult cu cât se %ndoia de reuitele acestui $en de cirur$ie' prea multe

implanturi de silicon dezvoltau complica#ii.>n rest' desi$ur, părul ei era %ntotdeauna %ntr!o stare deplorabilă, dardisciplina cirur$icală o %mpiedica de"initiv să!i acorde o mare aten#ie. Era%ncă blond, scurt i "oarte "in, iar lui Iac* %i plăcea, când %i "ăcea timp, să!lremarce. <a#a ei %ncă era dră$u#ă, %n ciuda ridurilor. &icioarele %i "useseră%ntotdeauna destul de "rumoase i, cu tot mersul pe Hos pe care!l practica laop*insYRilmer, deveniseră, de "apt, ceva mai "erme. CatB aHunse laconcluzia că aspectul ei nu era de $enul care să "acă câinii să latre când

87



trecea. De "apt, era %ncă destul de atră$ătoare. Cel pu#in, aa credeauceilal#i doctori de la spital. Gnii dintre studen#ii din anii superiori erau %nmod si$ur leina#i după ea, %i plăcea să creadă. Cu si$uran#ă, nimeni nu%ncerca să ciulească de la vizitele ei %n saloane.

Era i o mamă bună. Dei +allB i micul Iac* dormeau %ncă, niciodatănu uita să se ocupe de ei. Iac* "iind mai mult pe drumuri, CatB %l %nlocuia,mer$ând ciar până acolo %ncât să!i "ie partener de antrenament "iului ei %ntimpul sezonului de base!ball. W4 cestie care!l "ăcea pe so#ul ei să simtă Henant de vinovat, ori de câte ori a"la că se %ntâmplase.X Nătea mese bune,când avea timp. 4rice era nevoie %n casa, "ie "ăcea sin$ură, "ie „an$aHa dina"ară J eQpresia lui Iac* J pe al#ii.

>i iubea %ncă so#ul i avea $riHă să!l "acă să tie acest lucru. Avea sim#ul

umorului, credea CatB despre ea. (u permitea să "ie deranHată de preamulte lucruri. (u rata niciun prileH să!l %n#epe pe Iac*, atunci când ocazia ocereaV dar era un doctor cu o atin$ere delicată. >i vorbea, %l %ntreba ce crededespre una sau alta, %l lăsa să tie că!i purta de $riHă, ca #inea cont deopiniile lui. >n mintea lui nu putea "i nicio %ndoială că eră %ncă bărbatul ei,sub toate aspectele. De "apt, %ncă %l iubea %n toate "elurile %n care o putea"ace o so#ie. -ot %ntorcând $ândurile %n minte, CatB aHunse la concluzia că

era o so#ie căreia nu i se putea reproa nimic.Atunci, de ce el nu' nu putea'?<a#a din o$lindă era mai mult nedumerită decât rănită, %i spuse ea. Ce

alt$e!a aş putea fa$e? o %ntrebă. 3imi$*CatB %ncerca să lase deoparte $ândurile care o "rământau. >ncepea o

nouă zi. Copiii plecau la coală, trebuia să pre$ătească micul deHun %nainteca ei să se scoale. Desi$ur, partea asta de via#ă nu era cinstită. Era cirur$,

de "apt pro"esor de cirur$ie, dar simplele realită#i ale vie#ii a"irmau că erai mamă, cu %ndatoririle speci"ice, pe care so#ul ei nu le %mpărtăea, cel pu#in nu diminea#a devreme %ntr!o zi lucrătoare. 5asta cu emanciparea"emeilor. >i puse alatul i cobor% %n bucătărie. Ar "i putut "i mai rău.Ambilor copii le plăcea terciul de ovăzV de "apt, pre"erau sortimentulsolubil aromat. &use la "iert apa, apoi "ăcu "ocul mic i plecă să!i trezească pe micu#i. Pece minute mai târziu, +allB i micul Iac* erau spăla#i i%mbrăca#i, %n drum spre bucătărie. +allB aHunse prima i comută televizorul

88



pe Canalul DisneB, la timp pentru „EQerci#iile oriceilor. Era momentulcând CatB bene"icia de zece minute de liniteK răs"oia ziarul i %i beaca"eaua.

Ios, %n partea dreaptă a primei pa$ini, era un articol despre 3usia. .i,

poate $% era unul intre lu$rurile $are-l preo$up% pe /a$'* Decise să!lcitească. &oate că reuea să stea de vorbă cu el, să descopere de ce era atâtde' distrat? +ă "ie doar asta?

„' dezamă$i#i de capacitatea C:A de a "urniza date %n le$ătură cu problema. EQistă i unele zvonuri despre o ancetă %n curs. Gn o"icial aladministra#iei con"irmă zvonurile că un "unc#ionar superior C:A estesuspectat de "raude "inanciare i de incorectitudini seQuale. (umele acestui"unc#ionar nu a "ost dezvăluit, dar se zvonete că este "oarte sus!pus i

responsabil cu coordonarea in"orma#iilor pentru administra#ie' In$ore$tituini se1uale? Ce %nsemna asta? Despre cine era vorba? .l* Foarte sus-pus şi responsa"il $u4Lsta era Iac*. Era so#ul ei. Asta era eQpresia pe care o "oloseau ei pentru

cineva la nivelul lui. >ntr!un moment mut de totală claritate, tiu că astatrebuia să "ie.

/a$'4 alerg8n up% femei? /a$' al meu? (u era posibil.Era?:ncapacitatea lui de a!i %ndeplini obli$a#iile de so#, oboseala, băutura,

distrac#iile? Era posibil ca motivul pentru care el nu' %l eQcita altcineva? (u era posibil. (u Iac*. (u Iac* al ei.Dar atunci, de ce'? Era %ncă atră$ătoare J toată lumea credea aa. Era

%ncă o so#ie bună J %n privin#a asta nu era nicio %ndoială. Iac* nu era

bolnav. Ar "i sesizat orice simptome evidenteV era un doctor bun i tia cănu i!ar "i scăpat ceva important +e dăduse peste cap să "ie dră$u#ă cu Iac*,să stea de vorbă cu el, să!i arate că!l iubea i'

&oate că nu era pro"a"il , dar era posi"il?Da. (u. CatB puse ziarul Hos i sorbi din ca"ea. (u era posibil. (u Iac* al

ei.

89



Era ultima oră a ultimei etape %n procesul de prelucrare. Nosn i<romm urmăreau strun$ul, cu aparentă detaare, de!abia stăpânindu!iemo#ia. <reonul licid, pulverizat pe metalul %n rota#ie, %i %mpiedica să vadă produsul a cărui prelucrare "inală era %n curs. +e sim#eau "rustra#i, ciar

dacă amândoi tiau că, doar văzând produsul, n!ar "i rezolvat mare lucru Jocii lor erau instrumente prea $rosolane pentru a detecta imper"ec#iunile.Amândoi urmăreau parametrii pe sistemul de calculator. -oleran#eleindicate de maină erau mult mai mici decât cei doisprezece an$stromispeci"ica#i de err Do*tor <romm. -rebuiau să creadă calculatorul, nu?

— >ncă vreo câ#iva centimetri, anun#ă Nosn, %n timp ce 5oc* i Sati lise alăturau.

— (!ai eQplicat niciodată partea secundară a unită#ii, spuse

comandantul.„Gnitatea era numele pe care!l "oloseau pentru bombă. <romm se

%ntoarse, nu cu adevărat recunoscător pentru distra$ere, dei tia că ar "itrebuit să "ieK

— Ce doreti să tii? — >n#ele$ cum "unc#ionează &rimarul, dar nu i +ecundarul, spuse Sati,

simplu i rezonabil.

— <oarte bine. &artea teoretică e destul de simplă, o dată ce ai %n#eles principiul. Asta a "ost partea di"icilă, %n#ele$i, descoperirea principiului. @a%nceput, s!a crezut că "unc#ionarea +ecundarului era, pur i simplu, o problemă de temperatură J asta caracterizează centrul unei stele, +a? De"apt, nu este aa, primii teoreticieni au omis problema presiunii. &rivindretrospectiv, pare destul de ciudat, dar aa este adeseori munca de pionierat. Ceia "unc#ionării +ecundarului este administrarea ener$iei, %naa "el %ncât să "ie convertită %n presiune, simultan cu utilizarea

temperaturii ei ridicate, scimbându!i!se i direc#ia cu nouăzeci de $rade.Asta nu!i o sarcină uoară când e vorba de redirec#ionarea a aptezeci de*ilotone de ener$ie, spuse %ncântat <romm. -otui, do$ma pe care o%mpărtăesc mul#i, că "unc#ionarea +ecundarului ar "i o problemă de maredi"icultate teoretică, este doar "ic#iune. Adevărata intui#ie, pe care au avut!oGlam i -eller, a "ost de o simplitate dezarmantă, aa cum sunt mai toateideile $eniale. &resiunea este temperatură. Ceea ce au descoperit ei Jsecretul J este că nu eQistă niciun secret. 4 dată ce %n#ele$i principiile

8;



implicate, ceea ce rămâne e doar o problemă de in$inerie. 3ealizarea unei bombe "unc#ionale este di"icilă din punct de vedere al calculului, nu tenic.&artea di"icilă este să "aci arma portabilă. Asta!i pură in$inerie, repetă<romm.

— &aie de limonadă? %ntrebă 5oc*, tiind că interlocutorul lui dorea să"ie %ntrebat.Era un ticălos %ncântat de el %nsui. — (u sunt si$ur, dar cred că aceasta este inven#ia mea personală.

aterialul este per"ect. Este uor, e $ăurit i se răsucete lesne %ncon"i$ura#ia potrivită.

<romm merse până la masa de asamblare i se %ntoarse cu un pai. — aterialul de bază este polietilenă i, aa cum pute#i vedea, am

acoperit eQteriorul cu cupru i interiorul cu rodiu. @un$imea „paiului e deaizeci de centimetri, iar diametrul interior cu "oarte pu#in sub treimilimetri. ulte mii de ast"el de paie %nconHoară +ecundarul, %nmănunciuri răsucite cu o sută optzeci de $rade, %ntr!o "ormă $eometricănumită spirală. 4 spirală este o "ormă utilă. &oate direc#iona ener$ia,re#inându!i %n acelai timp capacitatea de a radia căldură %n toate direc#iile.

>n "iecare in$iner se a"lă un pro"esor "rustrat, %i spuse uor amuzat Sati.

— Dar ce "ac ele? — De asemenea prima emisie a &rimarului este o radia#ie $ammamasivă. :mediat după asta vin razele Z. >n ambele cazuri, vorbim de "otonicu ener$ie ridicată, particule cuantice care transportă ener$ie, dar nu aumasă'

— Gnde de lumină, interveni 5oc*, amintindu!i "izica din $imnaziu.<romm dădu din capK — Corect. Gnde de lumină eQtrem de ener$ice, de o "recven#ă di"erită'

mai %naltă. Ei bine, avem această vastă cantitate de ener$ie radiind din&rimar. 4 parte o putem re"lecta sau devia spre +ecundar, "olosind canalele pe care le!am construit. Desi$ur, cea mai mare parte este pierdută, darrealitatea este că avem la %ndemână su"icientă ener$ie, noi urmând să"olosim doar o mică "rac#iune din ea. 3azele Z coboară prin paie. are parte din ener$ia lor este absorbită de straturile metalice, %n timp cesupra"e#ele oblice re"lectă mai departe o por#iune, permi#ând %n continuareabsorb#ia de ener$ie. Fi polietilena absoarbe o mare cantitate. Ce crezi că

86



se %ntâmplă? — Absorb atât de multă ener$ie, %ncât trebuie să eQplodeze, bine%n#eles,

i!o luă 5oc* %nainte lui Sati. — <oarte bine, err 5oc*. Când paiele eQplodează, de "apt se

trans"ormă %n plasmă, dar pentru că am despicat paie, nu o să despicăm i"ire de păr, nu? &lasma se eQtinde radial pe aQele lor, convertind ast"elener$ia aQială a &rimarului %n ener$ie radială care produce implozia+ecundarului.

5ecule#ul luminos se aprinse %n capul lui Sati. — :nteli$ent, dar pierzi o Humătate din ener$ie, cea care se eQpandează

%n a"ară. — Da i nu. -otui, constituie bariera de ener$ie de care avem nevoie.

Apoi, aripioarele de uraniu din Hurul corpului +ecundarului sunt i eletrans"ormate %n plasmă J de către acelai "luQ de ener$ie, dar mai lent decât paiele datorită masei lor. Această plasmă are o densitate mult mai mare ieste presată spre interior. >n interiorul carcasei propriu!zise a +ecundaruluieQistă un vid de doi centimetri, pentru că acest spa#iu va "i evacuat. +e"ormează un „start din micare pentru plasma care se deplasează spreinterior.

— Deci, "oloseti ener$ia &rimarului, redirec#ionată sub un un$i drept,ca să %ndeplinească aceeai "unc#ie pe care au %ndeplinit!o la %nceputeQplozibilii asupra +ecundarului? rezumă Sati.

— EQcelent, domnule comandant, replică <romm, pe un ton su"icient desuperior ca să "ie remarcat. Acum, avem o nouă masă de plasmă, relativ$rea, care presează spre interior. Oidul %i permite să accelereze %nainte de aizbi %n +ecundar. Ansamblul secundar este alcătuit din deuterură i idrurăde litiu, ambele dopate cu tritiu, %nconHurate de uraniu 2/6. Acest ansamblu

este strivit violent de implozia plasmei. 5ine%n#eles, este bombardat i deneutronii produi de &rimar. Combina#ia de căldură, presiune i bombardament neutronic determină litiul să "isioneze %n tritiu. -ritiul%ncepe imediat procesul de "uziune, $enerând mari cantită#i de neutroni cuener$ie ridicată, concomitent cu ener$ia eliberată. (eutronii atacă G!2/6, producând o reac#ie de "isiune rapidă care se adau$ă la randamentul total al+ecundarului.

— Ceia, aa cum sublinia err <romm, este administrarea ener$iei,

8



eQplică Nosn. — &aiele, remarcă 5oc*. — Da, am spus acelai lucru, uitări Nosn. >ntr!adevăr, este o

per"orman#ă strălucită. Ca i cum ai construi un pod din ârtie.

— Fi randamentul +ecundarului? %ntrebă Sati. (u %n#ele$ea cu adevărat "izica, dar se pricepea destul de bine la ci"re. — &rimarul va $enera aproQimativ aptezeci de *ilotone, iar +ecundarul

cam patru sute aizeci i cinci de *ilotone. Din cauza unor posibilenere$ularită#i %n interiorul armei, ci"rele sunt aproQimative. (ici n!avemcum să "acem teste pentru a măsura e"ectele actuale.

— Câtă %ncredere ai %n per"orman#ele armei? — -otală, răspunse <romm.

— Dar "ără teste, aa cum ai spus' — Domnule comandant, am tiut de la %nceput că un pro$ram adecvat

de testare nu este posibil. E aceeai problemă pe care am avut!o %n 3DN.Din această cauză, proiectul este supra%ncărcat, %n unele cazuri cu un "actorde patruzeci la sută, %n altele cu un "actor de peste o sută. -rebuie să%n#ele$i că o armă americană, en$leză, "ranceză sau ciar sovietică avândacelai randament nu ar "i mai mare de o cincime din „unitatea noastră.

Ast"el de ra"inamente de mărime i e"icien#ă pot rezulta numai din testărieQtensive. <izica dispozitivului este simplă. 3a"inamentele de prelucrareapar numai din practică. Aa cum a spus err Nosn, construim un pod.&odurile romane din anticitate erau structuri "oarte ine"iciente. Dupăstandardele moderne, "oloseau mult prea multă piatră i, implicit, o risipăde "or#ă de muncă pentru construirea lor , +a? De!a lun$ul anilor, am %nvă#atsă construim poduri mai e"icient, "olosind mai pu#ine materiale i ocantitate mai mică de muncă pentru realizarea aceleiai sarcini. Dar nu

uita#i că unele poduri romane %ncă stau %n picioare. +unt %ncă poduri, ciardacă ine"iciente. Acest proiect de bombă, dei ine"icient i "olosind preamulte materiale, este totui o bombă i va "unc#iona aa cum spun eu.

Capetele se %ntoarseră, când avertizorul sonor al strun$ului se declană.4 lumină indicatoare clipea verde. +arcina "usese %ndeplinită. <romm seapropie, spunându!le tenicienilor să elimine "reonul din sistem. Cinciminute mai târziu, obiectul a atâta $riHă plină de dra$oste era vizibil. 5ra#ulmanipulator %l scoase la vedere. Era terminat.

9=



— EQcelent, aprobă <romm. Oom eQamina cu $riHă plutoniul i apoivom %ncepe asamblarea. eine 9erren, partea di"icilă a trecut'

+e $ândi că asta merita o bere i %i aminti că %ncă nu ob#inuse paladiul.Detalii, detalii. Dar asta era in$ineria.

— Ce se %ntâmplă, Dan? %ntrebă 3Ban la tele"on.3atase ziarul de diminea#ă acasă, numai pentru a $ăsi articolul Hi$nitor

ateptând pe biroul lui. — Al dracului de si$ur că n!a plecat de aici, Iac*. -rebuie să "ie din

casa voastră. — Ei, tocmai i!am croit directorului nostru cu securitatea o $ăoază nou!

nou#ă. Pice că nu are nimic %n curs. Ce dracu %nseamnă „"oarte sus!pus?

— >nseamnă că tipul ăsta, oltzman, s!a lăsat "urat de adHective. Gite,Iac*, deHa am mers prea departe. (u am voie să discut investi$a#ii %n curs,#i!aminteti?

— (u sunt %n$riHorat de asta. Cineva a divul$at material care vine dintr!o sursă "oarte apropiată. Dacă bunul sim# ne!ar caracteriza, l!am aduce peoltzman pentru intero$are, mârâi 3Ban %n tele"on.

— Orei să "rânezi un pic, băiete?

Directorul adHunct %i ridică privirea de la tele"on, impunându!i săinspire adânc. (u era $reeala lui oltzman, nu!i aa? — 4), m!am potolit. — :ndi"erent ce ancetă se a"lă %n curs, nu 5iroul se ocupă de ea. — (u!mi torni braoave? — &e cuvântul meu, %l asi$ură urraB. — >n re$ulă, Dan.3Ban se calmă i mai mult. Dacă nu era <5:!ul i nici sec#ia de

securitate a A$en#iei, atunci această parte a povetii era, probabil, oinven#ie. — Cine ar "i putut să "acă dezvăluiri?Iac* scoase un oot de râsK — Cine ar "i putut? Pece sau cincisprezece persoane de la Capitol ill.

&oate cinci de la Casa Albă, douăzeci sau poate patruzeci aici. — Deci, restul poate "i doar camu"laH sau cineva care vrea să plătească o

poli#ă.

91



urraB nu pusese o %ntrebare. Considera că cel pu#in o treime dinscur$erile %n presă aveau ca obiectiv plata, %ntr!un "el sau altul, a unei poli#e.

— +ursa este delicată?

— -ele"onul ăsta nu!i ciar atât de si$ur, ai uitat? — >n#ele$. Gite, pot să!l abordez pe oltzman %n particular, cu discre#ie.E un tip de treabă, corect, un pro"esionist. &utem să!i vorbim neo"icial isă!i dăm de %n#eles că pune %n pericol oameni i metode.

— &entru asta trebuie să mă duc la arcus. — Fi eu trebuie să vorbesc cu 5ill, dar va "i de acord. — 4), o să vorbesc cu directorul meu. 4 să revin.3Ban puse receptorul %n "urcă i se %ndreptă din nou spre biroul

directorului. — @!am văzut, %ntâmpină directorul Cabot. — 5iroul nu este la curent cu această ancetă i nici oamenii notri. Din

asta putem presupune că partea de scandal a povetii este o minciună, darcineva a divul$at date transmise de +&:((A)E3 i "elul ăsta de lucruriduce la uciderea a$en#ilor.

— Ce su$erezi? %ntrebă Cabot.

— Dan urraB i cu mine %l abordăm pe oltzman neo"icial i %iaducem la cunotin#ă că păete pe un teren minat. >l ru$ăm, să renun#e. — >l ru$a#i? — 3u$ăm. (u dai ordine reporterilor. 4ricum, nu dacă nu le plăteti

salariile, se corectă Iac*. De "apt, eu n!am "ăcut niciodată asta, dar Dan a"ăcut!o. A "ost ideea lui.

— -rebuie să mer$ mai sus cu cestia asta, se codi Cabot. — @a dracu, arcus, noi suntem cei de sus

— -ratativele cu presa' trebuie să se decidă %n altă parte. — +uper Grcă %n maină, du!te i asi$ură!te că!i ro$i "rumos.3Ban se %ntoarse i iei ca o "urtună, %nainte de a!i permite lui Cabot să

se %nroească din cauza insultei.Când aHunse %n biroul lui particular, mâinile %i tremurau. 3u m% poate

susţine #n ni$io pro"lem%? (imic nu mer$ea cum trebuia %n ultimul timp.Iac* bătu cu pumnul %n birou o dată i durerea aduse lucrurile %napoi subcontrol. ica opera#iune a lui Clar* părea să se %ndrepte %n direc#ia cea

92



bună. Asta era ceva, i ceva era mai bine decât nimic. (u cu mult mai bine. Iac* se uită la "oto$ra"ia cu so#ia i copiii lui. — @a dracu, %nHură el. (u!l putea convin$e pe Cabot să!l sus#ină %ntr!o cestiune delicată,

devenise un tată mizerabil i nici nu era mare sco"ală ca so# %n ultimultimp.

@iz Elliot citi, cu destulă satis"ac#ie, articolul de pe prima pa$ină.olzmann livrase eQact ceea ce se ateptase ea. 3eporterii erau atât de uorde manipulat. : se descidea o %ntrea$ă lume nouă, realiză ea cu %ntârziere.Cu arcus Cabot atât de slab i neeQistând nimeni %n birocra#ia C:A caresă!l sus#ină pe 3Ban, ea ar avea i controlul e"ectiv al acestei or$aniza#ii.

(u era ceva?Acum, %ndepărtarea lui 3Ban din postul lui era mai mult decât un simplu

eQerci#iu de dumănie, oricât de atră$ător ar "i putut "i motivul ăsta atât desimplu. 3Ban era cel care re"uzase câteva cereri ale Casei Albe, cel care,ocazional, se adresa direct Con$resului %n problemele interne' care o%mpiedica să aibă un contact mai strâns cu A$en#ia. Cu el %ndepărtat, @iz i!ar putea da ordine J eQprimate ca „su$estii J lui Cabot, care le!ar

%ndeplini cu o totală lipsă de rezisten#ă. Dennis 5un*er ar rămâne cuApărarea i cu ecipa lui tâmpită de "otbal. 5rent -albot ar stăpâniDepartamentul de +tat. Elizabet Elliot ar avea controlul aparatuluisecurită#ii na#ionale J pentru că avea, de asemenea, urecea i toatecelelalte păr#i importante ale &reedintelui. -ele"onul ei sună.

— Directorul Cabot este aici. — -rimite!l %năuntru, ordonă @iz.+e ridică i se %ndreptă spre uă.

— 5ună diminea#a, arcus. — 5ună, doamnă doctor Elliot. — Ce te aduce aici? %ntrebă ea, "ăcându!i semn să se aeze pe canapea. — Articolul din ziar. — @!am văzut, %l asi$ură ea, plină de %n#ele$ere. — Cel care a divul$at in"orma#iile a pus %n pericol o sursă valoroasă. — Ftiu. Cineva de la voi? Ce %nseamnă această ancetă internă? — (u suntem noi.

9/



— Adevărat?@iz Elliot se lăsă pe spate i se Hucă cu cravata ei de mătase albastră. — Atunci, cine? — (u tim, @iz.

Cabot părea ciar mai Henat decât se ateptase ea. &oate, $ândi eaamuzată, credea că el era #inta ancetei'? Era o idee interesantă. — Orem să vorbim cu oltzman. — Ce vrei să spui? — (oi i <5:!ul vorbim cu el, neo"icial desi$ur, ca să!i aducem la

cunotin#ă că se aventurează, iresponsabil, %ntr!un domeniu "oarte delicat. — Cine a avut ideea asta, arcus? — 3Ban i urraB.

— Pău?<ăcu o pauză, ca i cum ar "i analizat cestiunea. — (u cred că!i o idee bună. Ftii cum sunt reporterii. Dacă vrei să!i

perii, trebuie s!o "aci cum trebuie. Dacă vrei, pot să mă ocup eu de asta. — E o problemă %ntr!adevăr serioasă. +&:((A)E3 este "oarte

important pentru noi.Cabot avea tendin#a să se repete, atunci când era emo#ionat.

— Ftiu. 3Ban a "ost destul de clar %n in"ormarea lui, când erai bolnav.>ncă n!ai con"irmat rapoartele lui?Cabot clătină din capK — (u. Iac* a "ost %n An$lia să le ceară britanicilor să adulmece, dar nu

ne ateptăm la nimic pentru un timp. — Ce vrei să!i spun lui oltzman? — +pune!i că poate periclita o sursă "oarte importantă. Dacă!l

depistează, %l licidează imediat, iar consecin#ele politice ar putea "i "oarte

serioase, %nceie Cabot. — Da, ar putea avea e"ecte nedorite pe scena lor politică, nu!i aa? — Dacă +&:((A)E3 are dreptate, atunci se pot atepta la scimbări

politice uriae. <ăcând dezvăluiri, %l punem %n pericol. Amintete!#i că'Elliot %l %ntrerupseK — )adiev ăsta reprezintă pozi#ia noastră principală de spriHin. Da. Fi

dacă el se „arde, atunci rămânem "ără o pozi#ie de spriHin. Ai "ost "oarteclar, arcus. ul#umesc. Ooi lucra ciar eu la asta.

97



— Cam atât, spuse Cabot, după o pauză de o clipă. — 5ine. Altceva ce ar trebui să tiu %n diminea#a asta? — (imic altceva, de!asta mi venit aici. — Cred că e timpul să!#i arăt ceva. 4 cestie la care lucrăm aici. Destul

de delicată, adău a ea.arcus %n#elese mesaHul. — Despre ce!i vorba? %ntre bă el. — Este absolut con"iden#ial.Elliot scoase un plic cartonat mare din birou. — Oreau să spun absolut, arcus. (u părăsete clădirea, 4)? — De acord.Cabot era deHa interesat.

@iz descise plicul i %i %nmână câteva "oto$ra"ii. Cabot le studie. — Cine!i "emeia? — Carol Pimmer. E văduva unui membru al <or#elor Aeriene care a "ost

ucis %ntr!un mod oarecare.Elliot adău$ă câteva detalii suplimentare. — 3Ban, a"emeiat? <ir!a al dracului. — E vreo ansă să putem ob#ine mai multe in"orma#ii din interiorul

A$en#iei? — Dacă inten#ionezi să "aci asta "ără să!i stârneti bănuielile, va "i"oarte di"icil. Cei doi paznici personali ai lui, Clar* i Cavez, %n niciun caznu vor coopera. +unt "oarte discre#i. &rieteni buni.

— 3Ban e prieten cu paznicii lui? Oorbeti serios?Elliot era surprinsă. Era ca i cum ai "i "ost politicos cu mobila. — Clar* e un veci o"i#er de teren. Cavez e un puti nou, lucrând ca

o"i#er de securitate i protec#ie %n timp ce!i termină cole$iul, inten#ionează

să aHun$ă o"i#er de teren. Am văzut dosarele. Clar* va iei la pensie %ncâ#iva ani i păstrarea lui ca o"i#er de securitate i protec#ie e doar ocestiune de decen#ă. A "ăcut nite lucruri "oarte interesante. E un tip detreabă i un bun o"i#er.

Elliot era uor consternată, dar, din ceea ce spunea Cabot, se părea că nuavea ce "ace.

— Orem să!l %ndepărtăm pe 3Ban cu biniorul. — +!ar putea să nu "ie uor. Cei de la Capitol ill %l plac cu adevărat.

98



— -ocmai ai spus că nu respectă ordinele. — Asta nu se va crede la Capitol ill. Ftii că!i aa. Dacă vrei să!l dai

a"ară, preedintele trebuie să!i ceară demisia.Dar nici asta nu va trece de Capitol ill, %i zise @iz, realizând că

arcus Cabot nu!i va "i de mare aHutor. De "apt, nici nu se ateptase cuadevărat. Cabot era prea moale. — Dacă vrei, ne putem ocupa eQclusiv de aici. — &robabil că e o idee bună. Dacă la @an$leB se a"lă că sunt bă$at %n

cestia asta, a apărea %n ocii lor ca un mizerabil. (u pot permite aa ceva,avu rezerve Cabot. Ar dăuna presti$iului, atât al meu, cât i al A$en#iei.

— 4).@iz se ridică, urmată de Cabot.

— ul#umesc că ai venit.Două minute mai târziu, revenise %n scaunul ei, cu picioarele proptite pe

un sertar. er$ea atât de bine. EQact cum plănuise. 2n$ep sa m% pri$ep laasta4

— Care e problema? — Acest articol a "ost publicat astăzi %ntr!un ziar din Rasin$ton, spuse

Nolov*o'Era apte seara la oscova, iar a"ară era un cer ne$ru i rece, cumnumai la oscova putea "i. Că el trebuia să raporteze despre ceva apărut%ntr!un ziar american nu %ncălzea prea mult noaptea.

Andrei :lici (armonov luă traducerea de la primul adHunct al preedintelui i o citi. Când termină, aruncă dispre#uitor cele două pa$ini pe biroul lui.

— Ce!i cu prostiile astea?

— oltzman e un reporter "oarte important din Rasin$ton. Are accesla o"iciali "oarte sus!pui ai Administra#iei <oler. — Fi scrie, probabil, destulă "ic#iune, eQact la "el cum "ac reporterii

notri. — (oi credem că nu. +untem convini că tonul raportului e o indica#ie

că datele i!au "ost date de cineva de la Casa Albă. — (u, zău? (armonov scoase o batistă i %i su"lă nasul, blestemând "ri$ul pe care!l

99



adusese scimbarea bruscă a vremii. (u avea timp pentru o boală, nicimăcar pentru un "leac de răceala.

— (u cred. :!am vorbit personal lui <oler despre di"icultă#ile%ntâmpinate de distru$erea racetelor i restul acestei aiureli politice este

eQact asta. -u tii că am "ost obli$at să tratez cu militarii ăia %n"ierbânta#i Jnebunii care au plecat de capul lor %n re$iunea baltică. Americanii tiu i ei.&entru mine, e incredibil că ei ar putea lua o asemenea aiureală %n serios.+i$ur că serviciile lor de in"orma#ii le spun adevărul' i adevărul e ceeace i!am spus eu lui <oler.

— -ovarăe preedinte.Nolov*o se opri o clipă. „-ovarăe era o obinuin#ă prea $reu de rupt. — EQact aa cum noi avem elemente politice care nu au %ncredere %n

americani, i la ei eQistă elemente care continuă să ne urască i să nu aibă%ncredere %n noi. +cimbările %n rela#iile dintre noi au venit i s!au dus"oarte repede. &entru mul#i, prea repede pentru a putea "i asimilate.Consider plauzibilă eQisten#a unor o"iciali politici americani care cred %nacest raport. <oler e %ncrezut i mult mai slab ca bărbat decât i!ar plăceasă tie oamenii. Este nesi$ur din punct de vedere personal J dar nu!i un prost i numai un prost ar crede asta, mai ales după ce s!a %ntâlnit i a

vorbit cu mine. (armonov %i %napoie lui Nolov*o traducerea. — Analitii mei au altă părere. +unt anse mari ca americanii să creadă

asta. — ul#umete!le pentru părerea lor. (u sunt de acord. — Dacă americanii primesc un ast"el de raport, %nseamnă că au un spion

%n interiorul $uvernului nostru. — (u am nicio %ndoială că au ast"el de surse J la urma urmei, i noi

avem, nu!i aa? — dar, %n acest caz, nu cred. otivul e simplu, niciunspion nu ar "i putut raporta ceva ce nu am spus, corect? (!am spus aa cevanimănui. Ce!i "aci unui spion care ne minte?

— Domnule preedinte, e un lucru pe care nu!l tratăm cu blânde#e, %lasi$ură Nolov*o.

— Asta e, "ără!ndoială, adevărat i %n ceea ce!i privete pe americani. (armonov se opri un moment, apoi zâmbi. — Ftii ce!ar putea "i?

9;



— +untem %ntotdeauna receptivi la idei. — Nândete ca un politician. Ar putea "i, cu uurin#ă, un semn al unui

"el de Hoc de putere %n interiorul $uvernului lor. >n acest caz, re"erirea la problemele noastre ar "i atunci pur accidentală.

Nolov*o analiză ideea. — Am auzit că eQistă' că 3Ban, directorul adHunct, nu este iubit de<oler'

— 3Ban, a, da, mi!l amintesc. Gn adversar merituos, +er$ei (i*olaevici?

— Este. — Fi unul onorabil. Atunci mi!a dat cuvântul lui i l!a respectat. F%r% oar şi poate, un etaliu pe $are un politi$ian #l ţine minte, %i

spuse Nolov*o. — De ce %i deranHează? %ntrebă (armonov. — +e spune că e vorba de o ciocnire de personalită#i. — Da, asta e o cestie credibilă. <oler i vanitatea lui' (armonov %i ridică spre cer mâinile. — Deci, ai răspunsul. &oate c!a "i un bun analist %n in"orma#ii. — Cel mai bun, "u de acord Nolov*o.

5ine%n#eles, trebuia să "ie de acord. ai mult, preedintele se re"erise laun aspect pe care propriii lui oameni nu!l eQaminaseră %n totalitate. Cu!oeQpresie nelinitită, părăsi prezen#a au$ustă a e"ului său de stat.Dezertarea directorului )N5, Nerasimov, acum câ#iva ani J un eveniment pe care 3Ban %nsui %l aranHase, dacă Nolov*o citea semnele corect Jmutilase inevitabil opera#iunile eQterne ale )N5!ului. Fase re#ele completese prăbuiseră %n America, %mpreună cu alte opt %n Europa de Oest.3e#elele de %nlocuire de abia %ncepeau să le ia locul. Asta lăsase $ăuri

importante %n capacitatea )N5!ului de a penetra opera#iunile $uvernuluiamerican. +in$ura veste bună era că %ncepeau să citească o parteremarcabilă a comunica#iilor diplomatice i militare americane J până la patru sau cinci la sută %ntr!o lună bună. Dar desci"rarea nu era un %nlocuitor pentru a$en#ii de penetrare. Aici se petrecea ceva ciudat. Nolov*o nu tiace era. &oate că preedintele avea dreptate. &oate că erau doar valurile uneilupte interne pentru putere. Dar putea "i i altceva. <aptul că Nolov*o nutia ce era nu!l aHuta de"el.

96



— Am aHuns la timp, spuse Clar*. Astăzi au veri"icat mainile? — Dacă e miercuri' replică Iac*.>n "iecare săptămână, maina lui o"icială era eQaminată %n căutarea unor

eventuale dispozitive electronice de ascultare. — Atunci, putem discuta? — Da. — Cavez avea dreptate. E uor să!i dai o micu#ă moria tipului

potrivit. 4mul de serviciu obinuit se va %mbolnăvi %n ziua aceea, iar noidoi vom "i repartiza#i să ne ocupăm de ;7;. 4 s!o "ac pe camerista, voi"reca ciuvetele i closetele, voi aproviziona barul, tot tacâmul. âine veiavea pe birou evaluarea o"icială, dar versiunea scurtă este, da, putem să o

"acem i probabilitatea descoperirii e minimă. — Ftii care sunt consecin#ele? — A, da. Gn incident interna#ional de propor#ii. :es mai devreme la

pensie. E!n re$ulă, Iac*. &ot să mă pensionez oricând vreau. Ar "i păcat pentru Din$, totui. &utiul ăsta promite cu adevărat.

— Fi dacă te descoperă? — +pun %n cea mai bună spaniolă a mea că un reporter Haponez mi!a

cerut să o "ac i mi!a plătit o mul#ime de pesos pentru asta. Lsta!i clenciul,Iac*. (!or să "acă mare caz, dacă vor crede că e unul de!ai lor. Arată prearău, pierderea presti$iului, etc.

— Ion, eti un ticălos al dracului de viclean. — Oreau doar să!mi servesc #ara, domnule.Clar* %ncepu să râdă. Câteva minute mai târziu, luă viraHul. — +per că n!am %ntârziat. — A "ost o zi lun$ă la serviciu.

— Am văzut cestia aia din ziar. Ce "acem %n privin#a asta? — Casa Albă va discuta cu oltzman, spunându!i să renun#e. — Cineva %i %nmoaie tocul %n călimara companiei? — (oi nu tim nimic, acelai lucru e i la <5:. — Camu"laH pentru adevărata poveste, e? — Aa se pare. — Ce raat, observă Clar*, %n timp ce tră$ea %n parcare.Carol era acasă, "ăcea curat după cină. &omul de Crăciun al "amiliei

9



Pimmer era $ata. Clar* %ncepu să care cadourile %năuntru. Iac* cumpăraseo parte din ele %n An$liaV Clar* i (ancB Cummin$s aHutaseră la%mpacetarea lor J 3Ban era nepriceput la capitolul ăsta. Din ne"ericire,intrară %n casă eQact la timp ca să audă plânsete.

— (icio problemă, domnule doctor 3Ban, %i spuse unul din puti %n bucătărie. Iac*ie a avut un mic accident. ami e %n baie. — 4).3Ban se %ndreptă %ntr!acolo, având $riHă să!i anun#e prezen#a. — Da, intră, spuse Carol.Iac* o văzu pe Carol aplecată peste cadă. Iac[ueline plân$ea pe tonul

monoton, Halnic, al unui copil care tie că s!a purtat rău. 4 $rămadă deaine de copil se a"la pe podeaua de $resie i aerul dunea a "lori strivite.

— Ce s!a %ntâmplat? — Iac*ie crede par"umul meu la "el cu par"umul ei Hucărie, turnat toată

sticla.Carol %i ridică privirea de la "recat. 3Ban ridică uor cămaa "eti#eiK — (u $lumeti. — -oată sticla J scumpă <ată rea-onalitatea plânsului lui Iac[ueline crescu. &robabil că popone#ul ei

"usese deHa plesnit. 3Ban era "ericit că nu asistase la asta. >i disciplinacopiii după necesită#i, dar nu!i plăcea să vadă alte persoane plesnindu!i pe!ai lor. Era unul dintre cele câteva puncte slabe ale caracterului său. Ciardupă ce Carol %i scoase mezina din cadă, mirosul nu dispăru.

— -ii, e destul de puternic, nu?Iac* o ridică pe Iac*ie, care nu!i potoli prea mult plânsul. — 4ptzeci dolari, mormăi Carol, dar supărarea ei se dusese.Avea o amplă eQperien#ă cu copiii mici i tia că te puteai atepta la

pozne din partea lor. Iac* o duse pe micu#ă %n su"ra$erie. Atitudinea ei sescimbă, când văzu $rămada de cadouri. — -u prea dră$u#, remarcă mama ei. — ei, s!a %ntâmplat că "ăceam nite cumpărături, 4)? — -u nu vii aici de Crăciun, ai "amilia ta. — Ftiu, Carol, dar nu pot lăsa să treacă Crăciunul "ără să mă opresc aici.Clar* intră cu o ultimă $rămadă. Astea erau din partea lui, observă Iac*.

Gn om bun, Clar*.

;=



— (oi nu avem nimic pentru voi, zâmbi trist Carol Pimmer. — Cum să nu. Iac*ie mi!a dat o %mbră#iare $rozavă. — Fi eu? %ntrebă Ion.Iac* i!o dădu pe Iac*ie. Era amuzant. Destui bărba#i se temeau de Clar*

din cauza aspectului, dar putii Pimmer se $ândeau la el ca la un urs de plu uria. Câteva minute mai târziu, plecau cu maina. — <rumos din partea ta să "aci asta, Ion, spuse 3Ban %n timp ce se

%ndepărtau. — (icio sco"ală. ei, omule, tii ce distrac#ie au "ost cumpărăturile

pentru puti? Cine dracu vrea să!i cumpere copilului un sutien 5ali J astavoia a$$ie, l!a trecut pe lista ei J un sutien seQB, pentru numele luiDumnezeu. Cum dracu poate un tată să intre %ntr!un ma$azin universal i

să cumpere aa ceva pentru propria lui "iică? — Devin pu#in prea mari pentru păpuile 5arbie. — Cu atât mai rău, domnule doctor, cu atât mai rău.Iac* se %ntoarse i cicotiK — +utienul ăsta' — da, Iac*, dacă a"lu vreodată, %l "ac mâncare pentru câini.3Ban nu se putu ab#ine să nu râdă, dar tia că!i putea permite să o "acă.

<eti#a lui %ncă nu avea %ntâlniri. Ar "i $reu s!o vadă plecând cu altcineva,dincolo de aripa lui protectoare. Dar era i mai $reu pentru un bărbat caIon Clar*.

— âine la ora obinuită? — Da. — (e vedem atunci, domnule doctor.3Ban intră %n casă la 6K88. Cina se a"la la locul ei obinuit, %i turnă

obinuitul paar cu vin, luă o sorbitură, apoi %i scoase aina i o atârnă %n

dulap %nainte de a se duce la etaH să!i scimbe ainele. 4 prinse pe CatBcoborând i %i zâmbi. (u o sărută. Era prea obosit. Asta era problema. Dacăi!ar $ăsi timp să se relaQeze. Clar* avea dreptate, doar câteva zile ca să sedestindă. Doar de atât avea nevoie, %i spuse Iac* %n timp ce se scimba.

CatB descise ua dulapului ca să ia nite "ie medicale pe care lelăsase %n pardesiul ei. Era $ata să plece când remarcă ceva, "ără să "iesi$ură ce era. CatB 3Ban se aplecă %năuntru, nedumerită, apoi %i dăduseama. Gnde era? (asul ei căută %n stân$a i!n dreapta %ntr!un mod care ar

;1



"i părut comic, dacă nu ar "i eQistat eQpresia de pe "a#a ei când %l $ăsi.&ardesiul lui Iac* din păr de cămilă, cel scump, pe care i!l luase ea anultrecut.

(u era par"umul ei.

;2



2(. In)e*rarea

>nainte de a %ncepe asamblarea, mai cumpărară câteva instrumente decontrol. &entru a ataa blocul $reu de uraniu uzat la interiorul păr#ii dinspate a carcasei avură nevoie de o zi %ntrea$ă.

— Durează, tiu, spuse <romm, aproape scuzându!se. >n America i %n

alte #ări eQistă dispozitive speciale de "iQare. +unt scule "olosite doar pentruacest scop, oamenii asamblând multe arme de acelai tip, nite avantaHe pecare noi nu le avem.

— Fi aici totul trebuie să "ie la "el de eQact, domnule comandant,adău$ă Nosn.

— -ânărul meu prieten are dreptate. <izica este aceeai pentru to#i. — Atunci, nu vrem să te re#inem, mormăi Sati.<romm se %ntoarse imediat la lucru. 4 parte a min#ii lui număra deHa

banii pe care trebuia să!i primească, dar cea mai mare parte a ei era preocupată de munca de rutină. De "apt, doar Humătate din muncitorilucraseră la pacetul "izic propriu!zis al bombei. 3estul "useseră "olosi#inumai la producerea altor accesorii, dintre care cele mai multe ar "i putut "inumite suporturi. Acestea urmau să "iQeze componentele bombei i eraucon"ec#ionate mai ales din o#el inoQidabil, rezisten#a i caracterul compact"iind cerin#e obli$atorii. <iecare era "iQat la locul lui, urmând o secven#ă

precisă, pentru că bomba era mai compleQă decât maHoritatea mainilor inecesita o asamblare %n con"ormitate cu un set ri$id de instruc#iuni. Aici,datorită calită#ii proiectului i preciziei mainilor!unelte, procesul era dinnou simpli"icat. uncitorii erau i ei ului#i că toate păr#ile se potriveau imurmurau %ntre ei că, indi"erent cum se comporta <romm J i specula#iilelor pe această temă aveau un spectru lar$, "iind eQtrem de colorate J erainuman de talentat ca proiectant. &artea cea mai $rea era instalareadiverselor blocuri de uraniu. :nstalarea materialelor mai uoare i mai slabe

mer$ea ca pe roate.;/



— &rocedura pentru trans"erul tritiului? %ntrebă Nosn. — 4 vom lăsa la urmă, bine%n#eles, răspunse <romm, retră$ându!se

după veri"icarea unei măsurători. — +e %ncălzete doar bateria pentru eliberarea $azului, corect?

— Da, aprobă <romm cu o %nclinare a capului, dar' nu, nu, nu aa. — Gnde am $reit? — Asta trebuie introdusă prin răsucire, %i arătă <romm muncitorului.<ăcu un pas %nainte pentru a demonstra. — Aa, vezi? — Da, mul#umesc. — 3e"lectorii eliptici atârnă pe aceste' — Da, mul#umesc, tiu.

— <oarte bine.<romm %i "ăcu semn lui NosnK — Oino aici. Oezi acum cum lucrează asta?<romm arătă spre două serii de supra"e#e eliptice aezate %mpreună, una

după alta J erau nouăsprezece %n total J "iecare con"ec#ionată dintr!un altmaterial.

— Ener$ia &rimarului lovete primul set al acestor supra"e#e,

distru$ându!le pe "iecare pe rând, dar %n timpul acestui proces' — Da, e %ntotdeauna mai uor să vezi modelul "izic decât să!l eQtra$idintr!o pa$ină de ci"re.

Această por#iune a armei %i tră$ea utilitatea din "aptul că undeleluminoase nu aveau masă, dar aveau iner#ie de micare.

Din punct de vedere tenic, nu erau deloc unde de „lumină, dar, pentrucă toată ener$ia era sub "ormă de "otoni, era valabil acelai principiu.Ener$ia va distru$e "iecare supra"a#ă eliptică, dar %n timpul procesului

"iecare supra"a#ă va trans"era un procent mic, dar si$ur, de ener$ie %ntr!oaltă direc#ieV care se va adău$a la ener$ia deHa direc#ionată de @a &rimar. — 5u$etul tău de ener$ie este $eneros, err <romm, observă Nosn, nu

pentru prima oară.Nermanul ridică din umeriK — Da. -rebuie să "ie. Dacă nu po#i testa, trebuie să supraproiectezi.

&rima bombă americană J cea "olosită la iroima J a "ost un proiectnetestat. <olosea prea multe materiale i era dez$ustător de ine"icientă, dar

;7



era supraproiectată. Fi a mers. Cu un pro$ram adecvat de testare.Cu un pro$ram adecvat de testare, putea măsura e"ectele empirice, putea

să determine eQact care era bu$etul de ener$ie necesar i cât de bine %ladministra, putea să determine eQact per"orman#a "iecărui component, să le

%mbunătă#ească pe cele care aveau nevoie de ameliorări i să reducămărimea celor care erau prea mari sau prea masive pentru obiectivulimediat, eQact aa cum "ăcuseră americanii, ruii, en$lezii i "rancezii timpde decenii, ra"inând constant proiectele, "ăcându!le din ce %n ce maie"iciente i, implicit, mai condensate, mai uoare, mai simple, mai si$ure,mai pu#in scumpe. Asta, %i spuse <romm, era in$ineria "undamentală i elera nemăsurat de recunoscător că, până la urmă, prinsese ansa de a!i%ncerca "or#ele. &roiectul acesta era $rosolan i $reoi, nu era o capodoperă

de proiectare. Oa "unc#iona J de asta era si$ur J dar, dacă ar "i avut timp, ar"i putut s!o "acă mult mai bine'

— Da, %n#ele$. Gn om cu talentul tău ar putea reduce această %ntrea$ăunitate la mărimea unei $ăle#i mari.

Era un compliment imens. — ul#umesc, err Nosn. &robabil că nu atât de mică, dar su"icient de

mică pentru vâr"ul unei racete.

— Dacă "ra#ii notri ira*ieni nu s!ar "i $răbit' — >ntr!adevăr, nu ar mai "i eQistat niciun :srael. Dar au "ost necu$eta#i,nu!i aa?

— Erau nerăbdători, suspină :braim, blestemându!i %n $ând pentruasta.

— -rebuie să "ii rece i cu capul limpede %n ast"el de lucruri. Ast"el dedecizii trebuie "ăcute pe baza lo$icii, nu a emo#iei.

— Adevărat.

Amed se sim#ea e"ectiv "oarte rău. +e scuzase i primise o %nvoire să!lvadă pe medicul comandantului, aa cum ordonase Sati. Amed avea pu#ină eQperien#ă cu doctorii. Era ceva care trebuia evitat, dacă era posibil.&articipase la ac#iuni de luptă i văzuse moarte i răni, dar niciodată ale lui.Ciar i asta ar "i "ost pre"erabil situa#iei lui actuale. 3ănile produse de$lon# sau de o $renadă puteau "i %n#elese, dar ce!l %mbolnăvise pe el atât derepede i neateptat?

;8



Doctorul %l ascultă cu aten#ie, puse câteva %ntrebări care nu erau %ntotalitate prosteti i notă că Amed era "umător J asta %i aduse luptătoruluio clătinare a capului i un #â#âit, ca i cum #i$ările ar "i avut ceva de!a "acecu situa#ia lui. Ce prostii, o"tă Amed. (u aler$a el %n "iecare zi ase

*ilometri' sau o "ăcuse, până "oarte de curând?Grmă eQamenul "izic. Doctorul %i plasă pe piept un stetoscop i ascultă.:nstantaneu, remarcă Amed, ocii doctorului deveniră pruden#i, %ntr!un "elnu prea di"erit de eQpresia unui luptător curaHos care nu dorea să!i trădezesentimentele.

— :nspiră, ordonă medicul.Amed se eQecută. — Acum, eQpiră %ncet.

+tetoscopul se deplasă. — Din nou, te ro$.&rocedura "u repetată de %ncă ase ori, pe piept i pe spate. — Ei, bine? %ntrebă Amed, când eQaminarea se termină. — (u tiu. Oreau să te duc să vezi pe cineva care %n#ele$e mai bine

aceste probleme pulmonare. — (u am timp pentru asta.

— &entru asta ai timp. Dacă e necesar, voi vorbi cu comandantul tău.Amed reui să nu protesteze. — <oarte bine.

<aptul că nu o lua %n seamă sau, mai eQact, că era recunoscător pentruaten#ia mai redusă pe care i!o acorda so#ia lui era un simptom al situa#iei %ncare se a"la 3Ban. AHuta, %nlătura o parte din presiune. >n#elesese, poate, căavea nevoie doar să "ie lăsat %n pace un timp. +e va revana, %i promise

Iac*. +i$ur o va "ace, când %i va reveni. Era si$ur de asta, sau cel pu#in aase %ncuraHa, dei o parte %ndepărtată a min#ii lui era mai pu#in convinsă ianun#a "aptul unei contiin#e care pre"era să nu asculte. >ncerca să reducă băutura, dar cu solicitările mai reduse putea să doarmă ceva mai mult ivinul %l aHuta să doarmă. >n primăvară, când lucrurile se vor %ncălzi, va%ncerca să revină la nite obiceiuri mai sănătoase. Da, asta era. Oa aler$a.>i va "ace timp la serviciu, va iei la prânz cu restul ecipei de transpira#ii va aler$a pe drumul de centură din incinta C:A. Clar* ar "i un bun

;9



antrenor. Clar* era o stâncă. ai bine el decât Cavez, care era dez$ustătorde %n "ormă i deosebit de lipsit de %n#ele$ere pentru cei care nu reueau săi!o men#ină J "ără %ndoială, o reminiscen#ă a sta$iului %n in"anterie,concise 3Ban. Din$ va %nvă#a, pe măsură ce se va apropia de treizeci de

ani. Această ci"ră este marele e$alizator, când %ncetezi să mai "ii tânăr itrebuie să %n"run#i "aptul că totul are limite.Crăciunul ar "i putut mer$e mai bine, %i spuse el, ezând la birou. Dar

picase %n miHlocul, săptămânii, ceea ce %nsemna că putii erau acasă douăsăptămâni, iar CatB trebuia să lipsească de la lucru i asta era pu#in camdi"icil pentru ea. >i iubea munca i, oricât de mult %i adora copiii i oricâtde bună mamă era, detesta timpul petrecut departe de Ions op*ins i de pacien#ii ei. +trict vorbind, nu era cinstit %n ceea ce o privea, admise %n

sinea lui Iac*. Era i ea un pro"esionist, unul bun, i cu toate acestea ei %irevenea %ntotdeauna $riHa copiilor, %n timp ce ei nu se %nvoia niciodată de lamuncă. EQistau mii de cirur$i o"talmolo$i i ciar câteva sute de pro"esoride cirur$ie oculară, dar un sin$ur director!adHunct al C:A' i asta erasitua#ia. &oate că nu era cinstit, dar n!avea ce "ace.

Cu atât mai bine dacă era %n stare să realizeze ceva, %i spuse 3Ban.<usese o $reeală s!o lase pe Elizabet Elliot să se ocupe de reporterul

acela. (u că se ateptase la altceva din partea lui arcus Cabot. 4mul eraun trântor. Era atât de simplu. +e bucura de presti$iul pe care!l aducea postul, dar nu "ăcea nimic. 3Ban se ale$ea cu cea mai mare parte dinmuncă, niciun pic de apreciere i toate criticile. &oate că asta se vascimba. Avea opera#iunea meQicană sub control, o preluase %n %ntre$imede la Directoratul de 4pera#iuni i pentru asta va primi aprecieri. &oate că,atunci, lucrurile se vor %mbunătă#i. +coase dosarul opera#iunii i decise căva revedea "iecare detaliu, va veri"ica "iecare eventualitate. Cestia asta va

mer$e i %i va "ace pe ticăloii de la Casa Albă să!l respecte.

— Du!te %n camera ta stri$ă CatB la micul Iac*.+imultan, un ordin i o admitere a eecului. Apoi iei din cameră cu

lacrimi %n oci. Ac#iona stupid, stri$ând la copii, când ar "i trebuit să secon"runte cu propriul ei so#. Dar cum? Ce!ar putea spune? Dacă' dacă eraadevărat? Atunci? Continua să!i spună că nu era posibil, dar era preadi"icil de crezut. Cum se eQplica alt"el? Iac* nu euase niciodată %n via#a

;;



lui. >i aminti cu mândrie că %i riscase via#a pentru ea i copii. <usese%n$rozită, cu respira#ia %n$e#ată %n $ât, mer$ând de!a lun$ul plaHei,urmărindu!i omul avansând spre indivizii %narma#i, cu via#a lui i a altora%n balan#ă. Cum ar putea un bărbat care "ăcuse aa ceva să!i trădeze so#ia?

(u avea niciun sens.Dar ce altă eQplica#ie eQista? (!o mai $ăsea eQcitantă? Dacă era aa, dece nu? (u era destul de dră$u#ă? (u "ăcea absolut tot J ba ciar i maimult J ce "ăcea o so#ie? +impla respin$ere era su"icient de rea J dar să "iidată la o parte, să tii că ener$ia i vi$oarea lui o serveau pe alta, o "emeienecunoscută cu un par"um ie"tin, era mai mult decât putea suporta.

-rebuia să!l %n"runte, să dea lucrurile pe "a#ă, să a"le.Cum? se %ntrebă ea. Asta era %ntrebarea. &utea să discute cu cineva la

op*ins' poate, un psiiatru? +ă caute un s"at pro"esional'Fi să rite să se descopere totul, să rite ca ruinea ei să "ie cunoscută de

toată lumea? Caroline 3Ban, pro"esor asociat, "rumoasa, inteli$enta CatB3Ban care nu!i putea păstra nici măcar so#ul? Ce crede#i că a $reit? voropti prietenii ei, când ea nu va "i de "a#ă. +i$ur, to#i vor spune că nu era posibil să "ie vina ei, dar apoi se vor opri, se vor arăta Hena#i i, după oclipă, se vor %ntreba cu voce tare ce o "i "ăcut di"erit, de ce nu a remarcat

semnele, pentru că, la urma urmei, un mariaH euat era rareori vina unuisin$ur partener, iar Iac* nu era "ustan$iu, nu!i aa? Iena va "i mai rea decâtorice din via#a ei, %i spuse ea, uitând, pentru moment, timpuri care "useserămult mai rele.

(u avea niciun sens. Dar nu tia ce să "acă, dei %n acelai timp tia că anu "ace nimic era, probabil, cel mai rău lucru. Era o capcană? Avea deales?

— Ce s!a %ntâmplat, mami? %ntrebă +allB, cu o păpuă 5arbie %n mâini.

— (imic, scumpo, las!o pe mami sin$ură un pic, bine? — Iac* spune că!i pare rău i %ntreabă dacă poate iei din cameră? — Da, dacă promite să "ie cuminte. — 4)+allB iei %n "u$ă din cameră.Era atât de simplu? se %ntrebă CatB. &utea să!i ierte aproape orice. :!ar

putea ierta asta? (u că ar "i vrut să!l ierte. &entru că era %n Hoc mai multdecât mândria ei. Erau i copiii, iar copiii aveau nevoie de un tată, ciar de

;6



unul ne$liHent. Era mândria ei mai importantă decât nevoile lor? Fi reversul J ce "el de cămin ar avea, dacă mami i tati nu se %n#ele$eau? (u era asta imai distructiv? @a urma urmei, putea oricând $ăsi'

'un alt Iac*?

>ncepu să plân$ă din nou. &lân$ea pentru ea %nsăi, pentru incapacitateaei de a lua o decizie, pentru o"ensa adusă caracterului ei. Era $enul de plânscare nu "ăcea nimic pentru rezolvarea problemei, o "ăcea doar mai rea. 4 parte din su"letul ei dorea ca el să plece. Cealaltă parte %l voia %napoi. (icio parte nu tia ce să "acă.

— >n#ele$i că asta este strict con"iden#ial, susură ancetatorul. (u era o %ntrebare, mai de$rabă o a"irma#ie. 4mul din "a#a lui era scund

i supraponderal, cu mâini moi, roz. usta#a a la 5ismarc* era evident o poză pentru a!l "ace să pară mai bărbat. De "apt, nu arăta teribil deimpresionant, asta până când %i priveai mai atent "a#a. 4cii aceia ne$ri nuscăpau nimic.

— Doctorii sunt obinui#i cu discre#ia, replică 5ernie )atz, restituindle$itima#ia. +ă nu dureze mult. >n douăzeci de minute am o vizită.

Ancetatorul credea că %nsărcinarea lui avea o anumită ele$an#ă, dei nu

era si$ur că era de acord cu ea. :n"idelitatea conHu$ală nu era ciar undelict, dei de obicei descali"ica un om pentru o pozi#ie de %naltă securitate.@a urma urmei, dacă un bărbat putea călca o promisiune "ăcută %ntr!o biserică, de ce ar respecta una "ăcută doar pe ârtie?

5ernie )atz se lăsă pe spate, ateptând cât putea de răbdător, ceea ce%nsemna nu "oarte răbdător. Era cirur$, obinuit să ac#ioneze i să iadecizii proprii, nu să le atepte pe ale altora. 4 mână %i răsucea musta#a %ntimp ce se le$ăna %n scaun.

— Cât de bine o cunoti pe doamna doctor Caroline 3Ban? — CatB? Am lucrat cu ea din când %n când, vreme de unsprezece ani. — Ce po#i să!mi spui despre ea? — E un cirur$ strălucit din punct de vedere tenic, o Hudecată

eQcep#ională, eQtrem de talentată. E unul dintre cei mai buni instructori pecare!i avem. E i un bun prieten. Care!i problema?

4cii lui )atz se %n$ustară privindu!l pe vizitator. — >mi pare rău, eu sunt tipul care pune %ntrebări.

;



— da, %mi dau seama. Continuă, spuse rece )atz, eQaminându!l,studiind limbaHul corpului, eQpresia, comportarea.

(u!i plăcu ce văzuse. — A "ăcut ceva comentarii %n ultimul timp' Adică necazuri acasă,

cestii de $enul ăsta? — >n#ele$i, sper, că sunt medic i că lucrurile care mi se spun suntcon"iden#iale.

— CatB 3Ban este pacientul tău? %ntrebă omul. — Am eQaminat!o %n trecut. Aici, to#i "acem asta. — Eti psiiatru?)atz aproape că mârâi loc de răspuns. Ca maHoritatea cirur$ilor, era

temperamental.

— Ftii care!i răspunsul.Ancetatorul %i ridică privirea de pe noti#ele lui i continuă indi"erentK — >n cazul acesta, privile$iul nu se aplică. Acum po#i să răspunzi la

%ntrebare, te ro$? — (u. — (u, ce? — (u, nu a "ăcut ast"el de comentarii, după câte tiu.

— Comentarii despre so#ul ei, comportarea lui, scimbări %n modul decomportare? — (u. >l cunosc destul de bine pe Iac*. >mi place cu adevărat tipul.

Este, evident, un so# bun. Au doi puti $rozavi i tii ce li s!a %ntâmplatacum câ#iva ani la "el de bine ca i mine, nu!i aa?

— Corect, dar oamenii se scimbă. — (u i ei.Comentariul lui )atz avea "inalitatea unei sentin#e la moarte.

— &ari "oarte si$ur. — +unt doctor. -răiesc prin Hudecata mea. Ce insinuezi e un raat. — (u insinuez nimic, %l asi$ură ancetatorul, tiind că era o minciună i

tiind că i )atz tia că era o minciună.>l Hudecase corect din primul moment. )atz era o minte %n"ierbântată, un

om pasionat care nu putea păstra un secret pe care!l considera nedemn de a"i păstrat. &robabil i un doctor al dracului de bun.

— 3evin la %ntrebarea ini#ială. +!a comportat Caroline 3Ban alt"el decât,

6=



să zicem, acum un an? — E cu un an mai bătrână. Au copii i copiii cresc i pot "i o pacoste.

Am i eu câ#iva. 4), a pus pe ea cam un *il J nu!i ceva rău J i e pu#in maiobosită decât ar trebui să "ie. Pilnic, o navetă lun$ă, iar munca aici e $rea,

mai ales pentru o mamă cu copii. — Crezi că asta!i tot? — ei, sunt doctor de oci, nu consilier "amilial. (u eu am descis

discu#ia, nu? .şti un ti$%los inteligent, nu? %i zise )atz, lăsându!i %n pace musta#a.

7iplom% #n psihologie, poate4 mai pro"a"il , autoia$t* Copoii suntestul e "uni la es$ifrat $ara$tere* -ai es$ifrat şi pe mine?

— (ecazuri acasă pentru o persoană căsătorită %nseamnă, de obicei, un

mariaH cu di"icultă#i, eQplică )atz "ără $rabă. (u, nu au eQistat ast"el decomentarii.

— Eti si$ur? — <oarte si$ur. — 4), mul#umesc pentru timpul acordat, domnule doctor )atz. >mi

pare rău că te!am deranHat.>i %nmână o carte de vizită.

— Dacă auzi ceva de $enul ăsta, a aprecia un tele"on. — Ce se %ntâmplă? %ntrebă )atz. Dacă vrei cooperarea mea, vreau i euun răspuns. (u spionez oameni ca să mă distrez.

— Domnule doctor, so#ul ei ocupă o pozi#ie "oarte %naltă %n$uvernământ. Din motive de securitate na#ională, ast"el de persoane se a"lăsub o suprave$ere de rutină. Ooi "ace#i acelai lucru, ciar dacă nu vă da#iseama. Dacă un cirur$ apare mirosind a băutură, de eQemplu, nota#i iac#iona#i, corect?

— Asta nu se %ntâmplă niciodată aici, %l asi$ură )atz. — Dar a#i remarca un ast"el de lucru dacă s!ar %ntâmplă. — &o#i să "ii si$ur. — ă bucur s!o aud. Cum tii, Iac* 3Ban are acces la tot "elul de

in"orma#ii "oarte importante. Dacă nu am suprave$ea ast"el de oameni, am"i nite iresponsabili. (oi am' asta!i o problemă "oarte sensibilă, domnuledoctor )atz.

— >n#ele$.

61



— Avem indica#ii că so#ul ei s!ar putea să ac#ioneze' neobinuit.-rebuie să veri"icăm asta. >n#ele$i? -rebuie.

— 4). — Asta!i tot ce vrem.

— <oarte bine. — ul#umesc pentru cooperare, domnule.Ancetatorul %i strânse mâna i plecă.)atz reui să nu se %nroească până când omul iei. De "apt, nu!l

cunotea ciar atât de bine pe Iac*. +e %ntâlniseră la petreceri, de cinci sauase ori, spuseseră câteva bancuri, vorbiseră despre base!ball, despre vremesau, poate, despre rela#iile interna#ionale. Iac* nu se escivase niciodată dela răspunsuri, nu spusese niciodată „nu pot să discut asta. Gn tip destul de

plăcut, credea 5ernie. Gn tată bun. Dar nu!l cunotea deloc.-otui, )atz o cunotea pe CatB, la "el de bine ca pe oricare alt doctor.

Era o persoană minunată. Dacă vreunul din copiii lui va avea nevoievreodată de cirur$ie oculară, ea era una dintre ce"e trei persoane din lume%n care ar avea %ncredere pentru interven#ie i ăsta era cel mai marecompliment pe care!l putea "ace cuiva. >l asistase la interven#ii i procedurii, la rândul lui, o secondase. Când unul avea nevoie de un s"at, celălalt era

%ntrebat. Erau prieteni i asocia#i. Dacă s!ar "i decis vreodată să plece de la<acultatea op*insYRilmer i!ar "i descis un cabinet %mpreună, pentru căun parteneriat medical era ciar mai $reu de men#inut decât un mariaH bun.+!ar "i putut căsători cu ea, %i spuse )atz, dacă ar "i avut ocazia. Ar "i "osto "ată uor de iubit. &robabil că era o mamă bună. Avea ca pacien#i unnumăr dispropor#ionat de mare de copii, pentru că, %n unele cazuri,cirur$ul trebuie să aibă mâini mici i ale ei erau mici, delicate i "oarte%ndemânatice. Acorda o aten#ie $eneroasă micilor ei pacien#i. Asistentele

de etaH o iubeau. De "apt, toată lumea o iubea. Ecipa cirur$icală %i eraeQtrem de loială. (u eQistau al#ii mai buni decât CatB. 3e$a&uri a$as%? /a$' o #nşal% pe as$uns4 #mi r%neşte prietena? — -icălosul ăsta nenorocit.

Din nou %ntârzie, o"tă CatB. De data asta, trecuse de nouă. (u putea săvină acasă la o oră decentă?

Fi dacă nu, de ce nu putea?

62



— 5ună, Cat, spuse el %n drum spre dormitor. >mi pare rău că am%ntârziat.

Când dispăru din vedere, ea se duse spre dulap i descise ua săveri"ice pardesiul. (imic. >l dăduse la cură#at ciar a doua zi, motivând că

se pătase. +e pătase, %i aminti CatB, dar, dar, dar'Ce să "acă?Aproape că %ncepu din nou să plân$ă.CatB era %n "otoliul ei, când Iac* trecu %n drum spre bucătărie. (u!i

remarcă privirea, nu sesiză tăcerea. +o#ia lui stătea la locul ei, "ără să vadăcu adevărat ima$inea televizorului pe care o "iQau ocii ei, %n timp cemintea!i derula din nou "aptele, căutând un răspuns, dar $ăsind doar i maimultă mânie.

Avea nevoie de un s"at. (u voia să divor#eze, nu!i aa? &utea sim#i procesul prin care emo#ia i "uria %nlocuiau ra#iunea i dra$ostea. Ftia că artrebui să "ie %n$riHorată, ar trebui să reziste procesului, dar se descoperiincapabilă să o "acă, de parcă "uria se rănea, pur i simplu, din ea %nsăi.CatB intră tăcută %n bucătărie i %i luă o băutură. âine nu avea nicioopera#ie complicată. Era %n re$ulă să bea ceva. &rivi din nou spre so#ul ei,dar el nu o remarcă nici de data asta. (u o remarca? 7e $e nu o remarca?

Acceptase atâtea. 4), perioada pe care o petrecuseră %n An$lia "usese bună, ea se distrase destul de bine predând personalului de la NuBsospitalV nu!i a"ectase deloc serviciul la op*ins. Dar restul' el lipseaatât de!al dracului de mult Atâtea drumuri %n 3usia, când "usese implicat%n tratatele re"eritoare la armament, atâtea alte lucruri, când se Huca de!aspionul, lăsând!o cu copiii acasă, obli$ând!o să piardă din timpul de lucru.3atase câteva opera#ii bune din cauza asta, când nu reuise să $ăsească pecineva care să stea cu copiii i "usese obli$ată să!l %ncarce pe 5ernie cu

ceva ce!ar "i trebuit să "acă ea.Fi cu ce se ocupase Iac* %n tot acest timp? Acceptase odată "aptul că nu putea nici măcar să %ntrebe. Ce "ăcuse el? &oate că se distra de minune? 4mică escapadă undeva cu vreo a$entă senzuală? Ca %n "ilme. >l i vedea%ntr!un cadru eQotic, un bar linitit, slab luminat, %ntâlnindu!se cu o a$entăoarecare, i un lucru ducea la altul'

CatB se aeză din nou %n "a#a televizorului i sorbi lacom din băutura.Aproape c!o %mprocă a"ară. (u era obinuită să bea bourbon simplu.

6/



Totul este o greşeal%*&ărea că %n mintea ei se purta un război, "or#ele binelui de o parte i

"or#ele răului de cealaltă, sau erau "or#ele naivită#ii i cele ale realită#ii? (utia i era prea supărată ca să Hudece.

Ei, %n seara asta nu conta, nu? >i venise ciclul i, ciar dacă Iac* ar "icerut J ceea ce nu va "ace, tia ea J l!ar "i re"uzat. De ce!ar trebui să ceară,dacă $ăsea %n altă parte? De ce ea ar trebui să spună da, dacă el o "ăceaoricum? De ce să se alea$ă cu resturile? De ce să "ie vioara a doua?

+orbi din băutură, mai atentă de data asta.Tre"uie s% m% sf%tuies$, tre"uie s% !or"es$ $u $ine!a: 7ar $u $ine?&oate 5ernie, decise ea. &utea avea %ncredere %n 5ernie. :mediat după ce

va reveni la spital. &este două zile.

— Asta rezolvă preliminariile. — +i$ur, e"ule, aprobă antrenorul. Cum e la &enta$on, Dennis? — (u!i la "el de distractiv ca aici, &aul. — Asta!i ale$erea, nu? Distrac#ie sau importan#ă? — -o#i sunt bine? — Da, domnule. +untem destul de sănătoi pentru perioada asta a

sezonului i, săptămâna asta, putem să!i bă$ăm din nou %n viteză. Oreau sămai %ncerc odată cu „Oi*in$ii. — Fi eu, %l asi$ură secretarul 5un*er din biroul lui. Crezi că, de data

asta, %l putem opri pe -onB Rills? — +i$ur, putem %ncerca. (u!i un puti $rozav? (u am mai văzut aa

aler$are de la NaBle +aBers. -rebuie să ai un om la marcaH pe el, dar i aae o cestie al dracului de $rea.

— ai să nu ne $ândim prea departe. Oreau să "iu la Denver %n câteva

săptămâni. — @e Hucăm pe rând, Dennis, tii asta. Doar că %ncă nu tim cu cine Hucăm. A pre"era cu @os An$eles. &utem să!i %nvin$em destul de uor,opină antrenorul. Apoi, probabil, va trebui să ne ocupăm de iami %n Hoculde divizie. Asta va "i mai $reu, dar o putem "ace.

— Aa cred i eu. — Am de văzut nite "ilme. — Corect. Adu!#i aminte, pe rând câte unul J dar %ncă trei victorii.

67



— -u spune!i preedintelui să vină la Denver. Oom "i acolo, ca să!lvedem. Lsta!i anul lui +an Die$o. „Car$ers mer$ până la capăt

Dubinin urmărea cum apa inunda docul moorât, când se desciseră

ecluzele. Amiral ;unin era $ata. (oul sonar tractat era rulat pe vinciul lui%n interiorul spa#iului %n "ormă de lacrimă, a"lat deasupra timoneriei. Eliceacu apte pale din bronz man$anos "usese inspectată i le"uită. Cocaredevenise inte$ral etană. +ubmarinul lui era pre$ătit pentru mare.

Aa cum era i ecipaHul. +căpase de optsprezece marinari %n termen i!i%nlocuise cu optsprezece o"i#eri noi. 3educerea radicală a "lotei sovietice desubmarine eliminase un mare număr de posturi de o"i#eri. Ar "i "ost o risipăde "or#ă de muncă cali"icată să!i trimită %n via#a civilă J pe lân$ă asta, nici

nu erau su"iciente sluHbe pentru ei J i, ca rezultat, "useseră recali"ica#i irepartiza#i ca eQper#i tenici la submarinele care rămăseseră. Acum,departamentul lui sonar va "i "ormat aproape eQclusiv din o"i#eri J doimicimani vor aHuta la %ntre#inere J i to#i erau veritabili eQper#i. ClasaA*ula avea cabine "oarte con"ortabile, pentru standardele de pesubmarinele sovietice, dar i mai important era "aptul că noii membri aicareului "useseră pe deplin in"orma#i %n privin#a misiunii lor i despre ce

"ăcuse nava J probabil că "ăcuse, se corectă Dubinin J %n cursa anterioară.Era $enul de lucru care atră$ea sportivii din ei. &entru un submarinist,acesta era testul suprem de măiestrie. &entru asta vor da tot ce aveau mai bun.

Dubinin va "ace la "el. &unând %n Hoc o mul#ime de veci datorii pro"esionale i presându!l din $reu pe e"ul antierului naval, realizasemiracole %n timpul reecipării. Aternuturile "useseră toate %nlocuite. (ava"usese "recată până devenise curată ca o sală de opera#ii. Fi revopsită %n

culori luminoase, delicate. Dubinin lucrase cu o"i#erii locali de laaprovizionare i ob#inuse alimentele cele mai bune pe care le putuse $ăsi.Gn ecipaH bine rănit era un ecipaH "ericit i oamenii %i răspundeau unuicomandant care lucra din $reu pentru ei. Asta era esen#a noului spirit pro"esionist din arina +ovietică. Oalentin 5orisovici Dubinin %nvă#asemeserie de ia cel mai bun pro"esor pe care!l avusese arina lui i eraotărât să "ie un nou ar*o 3amius. Avea nava cea mai bună, avea cel mai bun ecipaH i, %n această cursă, va stabili standardul pentru <lota +ovietică

68



din &aci"ic.5ine%n#eles, va trebui să aibă i noroc.

— Asta!i "ierăria, spuse <romm. De acum %nainte'

— Da, de acum %nainte vom asambla dispozitivul propriu!zis. Oăd că aiscimbat %ntr!o oarecare măsură proiectul'? — Da. Două rezervoare de tritiu. &re"er o tubulatură de inHec#ie mai

scurtă. Din punct de vedere mecanic, nu este nicio di"eren#ă. -impul nu eimportant i presurizarea asi$ură o "unc#ionare adecvată.

— Fi "ace %ncărcarea tritiului mai uoară, observă Nosn. De asta ai"ăcut!o.

— Corect.

:nteriorul dispozitivului %l "ăcu pe Nosn să se $ândească la corpul pe Humătate asamblat al unui avion eQtraterestru. Avea delicate#ea i preciziaunor componente de avion, dar con"i$ura#ia %n care erau plasate tedezorienta. Ceva dintr!un "ilm tiin#i"ico!"antastic, %i spuse Nosn,"antazând pentru un scurt moment' dar ciar era science!"iction, sau"usese până de curând. &rima discutare publică a armelor nucleare "usese %n. N. Rells, nu? (u era prea mult de atunci.

— Domnule comandant, am "ost la doctorul tău, interveni Amed dincol#ul din "und. — Fi' tot mai ară#i bolnav, prietene, observă Sati. Care!i problema? — Orea să văd un alt doctor din Damasc.@ui Sati nu!i plăcu asta. (u!i plăcu deloc. Dar Amed era un tovară

care servise ani de zile micarea. Cum putea să!i spună nu unuia care!isalvase de două ori via#a, odată oprind un $lon# cu trupul lui?

— Ftii că ceea ce se petrece aici'

— Domnule comandant, voi muri %nainte de a vorbi despre acest loc.Ciar dacă nu tiu nimic despre acest' acest proiect. Ooi muri mai %ntâi.4mul nu putea "i pus la %ndoială i Sati tia ce %nsemna să "ii serios

bolnav, la o vârstă tânără i sănătoasă. (u!i putea re"uza omului %n$riHireamedicală, %n timp ce el vizita re$ulat un doctor. Cum ar putea oamenii luisă!l respecte, dacă "ăcea aa ceva?

— Oor mer$e cu tine doi oameni. >i voi ale$e eu. — ul#umesc, domnule comandant. -e ro$ să!mi ier#i slăbiciunea.

69



— +lăbiciune?Sati %l %n"ăcă pe bărbat de umăr. — Eti cel mai puternic dintre noi Avem nevoie de tine aici i avem

nevoie de tine sănătos &leci mâine.

Amed dădu din cap i se retrase %ntr!un alt loc, Henat i ruinat de boalalui. Comandantul lui %n"runta moartea, o tia. -rebuia să "ie cancer, preamer$ea des la medic. :ndi"erent ce era, comandantul nu!i permitea să seoprească. Lsta da curaH, %i zise el.

— >ntrerupem pentru noapte? %ntrebă Nosn.<romm ne$ă din cap. — (u, ai să mai lucrăm o oră sau două, să asamblăm stratul eQploziv.

Ar trebui să reuim să amplasăm o parte din el %nainte de a "i prea obosi#i.

Ambii bărba#i %i ridicară privirile, când Sati se apropie. — >ncă %n pro$ram? — err Sati, indi"erent la ce aranHamente te $ândeti, vom "i $ata cu o

zi mai devreme. :braim ne!a economisit ziua asta cu munca lui laeQplozibili.

Nermanul ridică unul din micile blocuri eQa$onale. <uzeele erau deHala locul lor, cu cablul atârnând. <romm se uită la celelalte două, apoi se

aplecă i potrivi primul bloc %n locaul lui. +e asi$ură că blocul era eQact lalocul său, apoi ataă o eticetă numerotată de cablu i %l lăsă să cadă %ntr!otavă de plastic cu un număr de despăr#ituri, ca o cutie de scule. Sati "iQăcablul la un terminal, veri"icând de trei ori ca să "ie si$ur că numărul de pecablu era acelai cu cel al terminalului. <romm %l urmări i el. &rocesuldură patru minute. Componentele electrice "useseră deHa pretestate. (u puteau "i testate %ncă o dată. &rima parte a bombei era acum activă.

6;



2+. ,u'iunea -a)elor

— 5art, am spus ce!am avut de spus, zise Iones %n drum spre aeroport. — Ciar aa de rău? — EcipaHul %l urăte J antrenamentul prin care au trecut nu a aHutat.

ei, am "ost acolo, pricepi? Am "ost cu băie#ii de la sonar, %n simulator, era

i el acolo i nu a vrea să lucrez cu el. Aproape că a #ipat la mine. — Pău?Asta %l surprinse pe ancuso. — da, a spus ceva ce nu mi!a plăcut J ceva total $reit, domnule

căpitan J eu i!am atras aten#ia i!ar "i trebuit să!i vezi reac#ia. Am crezut că"ace con$estie cerebrală. Fi $reea, 5art. Era banda mea. >i ăr#uiaoamenii pentru că nu indicaseră ceva ce nu eQista, 4)? Era una din benzilemele capcană i ei au %n#eles că era un "als, dar el nu, i a %nceput să "acă

scandal. E un departament sonar bun. (u tie să!l "olosească, dar %n modsi$ur %i place să cibi#eze, aa cum o "ace. 4ricum, după ce a plecat, băie#iiau %nceput să vorbească, 4)? (u!i sin$urul $rup căruia %i "ace via#a $rea.Aud că mecanicii %nnebunesc %ncercând să!l "acă "ericit pe clovnul ăsta. Eadevărat că au ob#inut cali"icativul maQim la 43+E?

ancuso dădu din cap, %n ciuda "aptului că nu!i plăcea ce auzea. — Au "ost la o musta#ă de stabilirea unui record.

— Ei, tipul nu vrea record, vrea un scor per"ect. Orea să rede"inească per"ec#iunea. >#i spun, omule, dac!a "i proptit pe nava asta, după primacursă, %ntâiul lucru care!ar iei prin tambuci ar "i sacul meu de marinar. @adracu, a dezerta %nainte de a lucra pentru tipul ăsta

Iones se opri. ersese prea departe. — Am prins semnalul pe care #i l!a dat secundul lui, am crezut ciar că

eQa$era. Nreeam. E un secund "oarte loial. 3ic*s %l urăte pe unul dino"i#erii sta$iari, putiul "ace parte din ecipa de urmărire. aistrul

responsabil cu dădăcitul J +a cred că!i numele lui J spune că e un puti66



bun, dar căpitanul %l călărete ca pe un cal de povară. — Nrozav, ce!ar trebui să "ac? — ă depăete, 5art. Eu m!am retras ca E!9, #i!aduci aminte? .li"erea&%-l in fun$ţie pe nemerni$, %i zise Iones, dei tia că nu se

putea. Destituirea era posibilă numai pe baza unui motiv serios. — Ooi vorbi cu el, promise ancuso. — Ftii, am auzit despre ast"el de căpitani. (iciodată nu am crezut

povetile alea. Cred că am "ost răs"ă#at de serviciul sub comanda ta,observă Iones, %n timp ce se apropiau de terminal. (u te!ai scimbat deloc,tii? >ncă ascul#i când %#i vorbete cineva.

— -rebuie să ascul#i, 3on. (u po#i să tii tu totul. — +ă!#i spun cevaK nu to#i tiu asta. ai am o su$estie.

— +ă nu!l las să plece la vânătoare? — Dacă a "i %n locul tău, nu l!a lăsa.Iones descise ua. — (u vreau să!#i stric socotelile, domnule căpitan. Asta!i opinia mea

pro"esională. (u!i pe măsura Hocului. 3ic*s e nimic pe lân$ă căpitanul careai "ost tu.

Ai fost* 4 ale$ere a cuvintelor deosebit de proastă, %i zise ancuso, dar

era adevărat. Era mult mai uor să conduci o navă decât o escadră i,totodată, mult mai distractiv. — Ar "i bine să te $răbeti, dacă vrei să prinzi zborul ăsta.ancuso %i %ntinse mâna. — Domnule căpitan, e %ntotdeauna o plăcere.ancuso %l urmări intrând %n terminal. Iones nu!i dăduse nici măcar o

sin$ură dată un s"at rău i devenise mai iste#. &ăcat că nu rămăsese %n <lotăsă "acă nite cursuri de o"i#eri. Asta nu era adevărat, %i reveni ancuso din

reverie. 3on ar "i "ost un o"i#er comandant al dracului de bun, dar nu ar "iavut nicio ansă să aHun$ă aa ceva. +istemul nu o permitea, asta erasitua#ia.

Fo"erul %l conduse %napoi "ără să i se spună, lăsându!l pe ancuso cu$ândurile lui pe banceta din spate. +istemul nu se scimbase su"icient. Elavansase după moda veceK <acultatea de ecanică i un sta$iu camecanic %nainte de a ob#ine comanda. Era prea multă mecanică %n arinăi nu su"icientă conducere. El "ăcuse tranzi#ia, la "el ca cei mai mul#i dintre

6



căpitani J dar nu to#i. &rea mul#i avansaseră dintre cei care credeau căceilal#i oameni erau doar numere matricole, maini care să "ie reparate,lucruri de pus %n ordine, dintre cei care măsurau oamenii cu aHutorulci"relor, mai uor de %n#eles decât rezultatele reale. Iim 3osselli nu era aa.

(ici ancuso nu era, dar arrB 3ic*s era. Aşa* A$um, $e ra$u< fa$?>n primul rând i mai %ntâi de toate, nu avea un temei real pentru

concedierea lui 3ic*s. Dacă povestea ar "i venit de la oricine, cu eQcep#ialui Iones, ar "i i$norat!o, considerând!o un con"lict de personalită#i. Ionesera un observator prea demn de %ncredere pentru asta. ancuso cântări celea"late i "ăcu corela#ia cu rata cererilor de trans"er, mai ridicată decât deobicei, i cu cuvintele destul de ecivoce pe care le auzise de la Dutc

Cla$$ett. +ecundul era %ntr!o pozi#ie "oarte in$rată. DeHa selectat pentrucomandă' o vorbă rea din partea lui 3ic*s i pierdea totulV %mpotrivaacestei posibilită#i avea loialitatea lui pentru arină. <unc#ia lui cerealoialitate pentru comandant, %n timp ce arina cerea adevărul. Era o pozi#ieimposibilă pentru Cla$$ett i acesta "ăcuse tot ce putuse.

3esponsabilitatea era a lui ancuso. El era comandantul escadrei. (avele erau ale lui. Căpitanii i ecipaHele erau ale lui. El dădea notele

comandan#ilor. Asta era, nu?Dar era adevărat? -ot ce avea erau in"orma#ii anecdotice i coinciden#e.Fi dacă lui Iones pur i simplu nu!i plăcea tipul? Dacă cererile de trans"er"useseră doar o anomalie statistică?

.!iţi o e$i&ie, Bart* .şti pl%tit $a s% iei e$i&ii ure* Su"lo$otenenţii şi su"ofiţerii se aleg $u $ele uşoare* Comananţii $u !e$hime tre"uie s% ştie$e*au e f%$ut* Asta era una din cele mai distractive "ic#iuni ale arinei.

ancuso ridică receptorul radiotele"onului.

— >l vreau pe comandantul de pe aine %n biroul meu, %n treizeci deminuteK — Da, domnule, răspunse curierul.ancuso %ncise ocii i mo#ăi tot restul drumului. (imic mai bun ca un

pui de somn ca să!#i limpezească mintea. &e 7allas, reuise %ntotdeauna.

âncare de spital, o"tă CatB. Ciar i la op*ins, tot mâncare de spitalera. -rebuia să "ie undeva o coală specială pentru bucătarii de spital.

=



&ro$ramul de studiu se aQa pe eliminarea tuturor ideilor noi, o dată cu toată priceperea %n utilizarea condimentelor, cunoaterea re#etelor' Camsin$urul lucru pe care nu!l puteau strica era Heleul din plic.

— 5ernie, am nevoie de un s"at.

— Care!i problema, Cat?Ftia deHa ce trebuia să "ie, doar după aspectul "e#ei i tonul vocii ei.Ateptă, cât putea de %n#ele$ător. CatB era o "emeie mândră, aa cum aveatot dreptul să "ie. &robabil că!i era %n$rozitor de $reu.

— E vorba de Iac*.Cuvintele ieiră repede, ca %ntr!un spasm, apoi se opriră. Durerea pe

care )atz o văzu %n ocii ei era mai mult decât putea suporta el. — Crezi că e'

— Ce? (u' adică' cum, de ce ai'? — CatB, n!ar trebui să "ac asta, dar eti un prieten prea important. @a

dracu cu re$ulile Gite, săptămâna trecută a "ost aici un tip, %ntreba de tinei Iac*.

Durerea deveni i mai rea. — Ce vrei să spui? Cine a "ost aici? De unde? — Gn tip care lucrează pentru $uvern, un "el de ancetator. CatB, %mi

pare rău, dar m!a %ntrebat dacă' dacă ai spus ceva despre necazuri acasă.-ipul ăsta %l veri"ica pe Iac* i voia să tie dacă eu eram la curent cu ceva. — Ce i!ai spus? — :!am spus că nu tiu nimic. :!am spus că eti unul din cei mai buni

oameni pe care!i cunosc. Eti, CatB. (u eti sin$ură. Ai prieteni i, dacă pot să "ac ceva J dacă oricare dintre noi poate să "acă ceva J ca să teaHutăm, te vom aHuta. CatB, suntem ca o "amilie. -e sim#i, probabil, "oarterănită i eti eQtrem de Henată. E stupid, CatB, e "oarte stupid. Ftii că!i

stupid, nu!i aa?Acei "rumoi oci albatri erau %neca#i %n lacrimi, văzu )atz, i %n clipaaceea tânHi după ansa de a!l ucide pe Iac* 3Ban, poate pe o masă, cu un bisturiu "oarte ascu#it, "oarte mic.

— CatB, izolarea nu aHută. De asta eQistă prietenii. (u eti sin$ură. — &ur i simplu nu pot să cred, 5ernie, pur i simplu nu pot* — ai, vino să vorbim %n biroul meu, %n tină, "ără să ne audă nimeni.

4ricum, mâncarea!i in"ectă astăzi.

1



)atz o scoase de acolo, si$ur că nimeni nu remarcase. Două minute maitârziu, erau %n biroul lui particular. ută un teanc de dosare de pe sin$urulscaun suplimentar i o aeză acolo.

— +e comportă di"erit %n ultimul timp.

— Ciar crezi că!i posibil ca Iac* să te %nele?Avu nevoie de Humătate de minut ca să răspundă. )atz %i urmărimicarea ocilor care, %n "inal, se "iQară %n podea, %n timp ce ea %n"runtarealitatea.

— Este posibil. Da.Ti$%losul: — Ai vorbit cu el?)atz %i men#inu vocea scăzută i rezonabilă, dar nu indi"erentă. Avea

nevoie acum de un prieten, iar prietenii trebuiau să %mpărtăească durerea,ca să "ie utili.

4 ne$are din cap. — (u, nu tiu cum să procedez. — E un pas obli$atoriu. — da'ai pu#in un cuvânt cât un icnet.

— (u va "i uor. Amintete!#i, spuse )atz cu o speran#ă blândă %n voce,că totul ar putea "i o $reeală. Doar o ne%n#ele$ere prostească.Ceea ce 5ernie )atz nu crezu nici măcar o clipă. Ea %i ridică privirea i

ocii %i iroiau de lacrimi. — 5ernie, e ceva %n nere$ulă cu mine? — (u reui să nu stri$e )atz. CatB, dacă %n spital eQistă o persoană

mai bună decât tine, blestemat să "iu dacă am %ntâlnit!o (u!i nimi$ %nnere$ulă cu tine ă auzi? :ndi"erent ce dracu e, nu este greşeala ta:

— 5ernie, vreau %ncă un copil, nu vreau să!l pierd pe Iac*' — Atunci, dacă ciar crezi aa, trebuie să!l recâti$i. — (u pot Iac* nu este, nu poate'+e prăbui complet. )atz %nvă#ă, atunci i acolo, că "uria avea pu#ine

limite. (ecesitatea de a o stăpâni nu aHuta, dar CatB avea nevoie de un prieten mai mult decât de orice altceva.

— Dutc, toată această conversa#ie este neo"icială.

2



@ocotenent!comandorul Cla$$ett deveni instantaneu precaut. — Cum spune#i. — Oorbete!mi despre căpitanul 3ic*s. — Domnule, este comandantul meu.

— +unt contient de asta, Dutc, %l asi$ură ancuso. Eu suntcomandantul escadrei. Dacă unul din căpitanii mei are o problemă,%nseamnă că una din navele mele are o problemă. (avele astea costă unmiliard bucata i trebuie să "iu la curent cu problemele. E clar, domnulecomandor?

— Da, domnule. — Oorbete. E un ordin.Dutc Cla$$ett se %ndreptă de ale i vorbi repedeK

— (!ar putea duce un copil de trei luni la closet. -ratează marinarii ca pe nite robo#i. @e pretinde mult, dar nu!i laudă nici măcar când băie#ii dautot ce pot. (u aa am "ost %nvă#at să conduc. (u ascultă, domnule. (u măascultă, nu!i ascultă pe marinari. 4), el este comandantul. El este proprietarul navei, dar un căpitan detept ascultă.

— Lsta!i motivul trans"erurilor? — Da, domnule. @!a "recat destul de rău pe e"ul racetist, pe nedrept,

după părerea mea. +ubo"i#erul NettB dăduse dovadă de ini#iativă. Armeleerau aranHate %n linie, oamenii bine pre$ăti#i, dar căpitanului 3ic*s nu i!a plăcut i s!a luat de el. @!am s"ătuit să n!o "acă, dar nu m!a ascultat. Aa căNettB a %naintat cererea de trans"er, iar 3ic*s i!a semnat!o imediat, bucuroscă scapă de el.

— Ai %ncredere %n el? %ntrebă ancuso. — Din punct de vedere tenic, este "oarte bun. E tobă de in$inerie, un

tip strălucit. (umai că nu tie să aprecieze oamenii i e un tactician

lamentabil. — Din contră, mi!a spus că vrea să demonstreze că e un tactician declasă. Crezi că poate?

— Domnule, mer$e#i prea departe. (u tiu dacă am dreptul să răspundla %ntrebare.

ancuso tia că Cla$$ett avea dreptate, dar %l presă %n continuare. — Dutc, se presupune că eti pre$ătit pentru "unc#ia de comandant.

Asta implică i răspunsuri "erme.

/



— Dacă poate să "acă nite lucruri deosebite? Da, domnule. Avem onavă bună i un ecipaH pe măsură. Dacă 3ic*s se poticnete, suntem acolo pentru a!l aHuta.

ancuso aprobă din cap i rămase tăcut câteva clipeK

— Dacă o să ai probleme la următorul raport de cursă, dă!mi de veste.Cred că ai putea "i un comandant mai bun decât el. — Domnule, nu e un tip rău. Au auzit că e un tată $riHuliu i un bun

"amilist. (evastă!sa e o dulcea#ă. &roblema lui e că n!a %nvă#at cum să se poarte cu oamenii i nimeni nu s!a obosit vreodată să!l colească cumtrebuie. <ăcând abstrac#ie de cestia asta, e un o"i#er capabil. Daca ar ieidin el măcar o "ărâmă de omenie, ar "i un adevărat star.

— Eti de acord cu ordinele pentru noua misiune?

— Dacă mirosim un A*ula, să!l urmărim J la o distan#ă de si$uran#ă icu pruden#ă. Dacă sunt de acord? @a dracu, da. ei, e"ule, suntemconvini că n!avem nici cel mai mic motiv de %n$riHorare. +unt surprins căRasin$tonul a aprobat, dar asta!i treaba birocra#ilor. &e scurt, oricine poate comanda nava. ă ro$, poate căpitanul 3ic*s nu e per"ect, dar dacănava nu su"eră nite stricăciuni iremediabile, ciar i &opeBe s!ar acita demisiunea asta.

&rima micare era montarea ansamblului secundar %n carcasa bombei.Colec#ia de componen#i de litiu se $ăsea %ntr!un cilindru metalic,asemănător tubului unui proiectil de artilerie, de 1=8 mm J %nalt de 98centimetri i cu un diametru de 11 centimetri. Cilindrul avea o cătare lacapătul de Hos, ast"el %ncât să intre eQact %n locul potrivit. @a "und eQista unmic tub curbat care se ataa la rezervorul de tritiu. >n eQteriorul cilindruluise $ăseau aripioare de stabilizare, "ăcute din restul de uraniu 2/6. &arcă ar

"i un ir de picoturi ne$re, spon$ioase, %i spuse <romm. 5ine%n#eles,misiunea lor era de a "i imolate %n plasmă. +ub cilindru era primul snop de„paie de limonadă J acum ciar i <romm le numea aa, dei diametrul loractual era di"erit 4 sută de bucă#i, lun$i de 9= de centimetri, erau strânse%ntr!un snop cu aHutorul unor distan#iere din plastic, sub#iri i solide.Capătului in"erior al "iecărui snop i se imprimase o răsucire de Humătate detură, dându!i!se un aspect elicoidal, o "ormă asemănătoare unei scări %nspirală. Cea mai $rea parte din această secven#ă de montare era aranHarea

7



"ormelor elicoidale ast"el %ncât să se %mbine per"ect una %ntr!alta. Dei li se păruse un "leac, <romm pierduse două zile tot plănuind cum s!o "acă. Dar,la "el ca i %n cazul altor opera#iuni cerute de planul lui, piesele se %mbinară per"ect la locul stabilit, %n "inal se$mentul respectiv semănând cu un

con$lomerat din paie de limonadă, asamblat cu o precizie desăvârită.&rivindu!l, neam#ul de abia %i stăpâni râsul. Cu aHutorul unui micrometrui al măsurătorilor pe calculator i bene"iciind de un oci eQpert, <rommtrasase semne de marcaH de diversele snopuri, un detaliu care!limpresionase puternic pe Nosn. Continuară numai după ce <romm sedeclară satis"ăcut. Oeni rândul blocurilor spon$ioase din plastic, "iecaretăiat după speci"ica#ii precise. Oor intra %n carcasa bombei, %n$emănându!se acolo ca piesele unui puzzle. Acum doar <romm i Nosn lucrau. >ncet,

cu $riHă, lăsară uurel primul bloc la locul cuvenit, %ntre cătările interioareale carcasei. Grmară snopurile de paie, câte unul, %mbinându!se per"ect cucele de dedesubt. @a "iecare snop, amândoi bărba#ii se opreau să veri"icemicarea precedentă. <romm i Nosn controlau treaba "ăcută, apoiaruncau o privire la planuri, %ncă un oci la bombă i iarăi la planuri.

&entru 5oc i Sati, care!i priveau de la câ#iva metri, era cel mai anostlucru văzut vreodată.

— Americanii i ruii care se ocupă de treaba asta precis că mor de plictiseală, spuse $ermanul %ncetior. — &robabil. — Grmătorul snop, numărul treizeci i ase, se auzi vocea lui <romm. — -reizeci i ase, con"irmă Nosn, eQaminând cele trei semne de

marcaH de pe următorul pacet de paie. +nopul treizeci i ase. — -reizeci i ase, %ncuviin#ă <romm, cercetând i el semnele.@uă snopul i!l potrivi la locul lui. +e %mbina per"ect, observă Sati,

apropiindu!se. âinile %ndemânatice ale neam#ului răsuciră %ncetiorsnopul, până când cătările din plastic ale acestuia intrară %n "antele celui dededesubt. Când <romm se declară satis"ăcut, Nosn aruncă o privire.

— &ozi#ia corectă, spuse :braim, poate pentru a suta oară %n acea zi. — +unt de acord, anun#ă <romm i ambii bărba#i %l "iQară solid la locul

lui. — Ca montarea unui tun, %i opti Sati lui N\nter %n timp ce se

%ndepărta de masa de lucru.

8



— (u, clătină 5oc* din cap. ai rău decât asta. ai de$rabă, ca o Hucărie de copil.

Cei doi bărba#i se uitară unul la celălalt i %ncepură să râdă. — Destul ordonă <romm enervat. Asta!i o treabă serioasă Avem

nevoie de linite Grmătorul mănunci, numărul treizeci i apte — -reizeci i apte, repetă Nosn ascultător.5oc* i Sati ieiră %mpreună din cameră. — Grmărirea unei "emei care nate nu poate "i la "el de teribilă ca asta

spuse "urios Sati când ieiră.5oc* %i aprinse o #i$ară. — (u este. Ftiu. <emeile se mică mai repede. — Adevărat, aia!i muncă necali"icată.

Sati râse din nou. Apoi umorul dispăru i comandantul redeveni serios. — E păcat. — Da, este. -o#i ne!au servit bine. Când? — <oarte curând.Sati "ăcu o pauză. — N\nter, rolul tau %n plan' este "oarte periculos.5oc* trase adânc din #i$ară, su"lând "umul %n aerul rece.

— E planul meu, nu? Cunosc riscurile? — (u aprob planurile sinuci$ae, observă după o clipă Sati. — (ici eu. Este periculos, dar mă atept să supravie#uiesc. :smael, dacă

voiam o via#ă "ără riscuri, am "i lucrat %n birouri J i nu ne!am "i %ntâlnitniciodată. &e noi ne lea$ă pericolul i misiunea. Am pierdut!o pe &etra, mi!am pierdut "iicele, dar %ncă mai am misiunea. (u spun că asta!i su"icient,dar nu este mai mult decât au cei mai mul#i dintre oameni?

N\nter privi %n sus, la stele.

— !am $ândit adeseori la asta, prietene. Cum scimbă cineva lumea? (u rămânând %n si$uran#ă. Cei pruden#i, cei timizi, pro"ită de muncanoastră. +e %n"urie pe via#ă, dar le lipsete curaHul de a ac#iona. (oi suntemcei care ac#ionează. (e asumăm riscurile, %n"runtăm pericolul, ne rene$ăm pe noi %nine pentru al#ii. Este sarcina noastră. &rietene, este mult preatârziu ca să ne răz$ândim.

— N\nter, pentru mine e mai uor. Eu sunt un muribund. — Ftiu.

9



+e %ntoarse să!i privească prietenul. — -o#i suntem muribunzi. Am %nelat moartea, tu i cu mine. &ână la

urmă, moartea va câti$a, dar moartea pe care o %n"runtăm nu ne ateaptă %n pat. -u ai ales această cale i la "el am "ăcut i eu. &utem să ne %ntoarcem

acum? — Eu nu pot, dar e $reu să %n"run#i moartea. — E adevărat, zise N\nter i aruncă #i$ara pe Hos. Dar, cel pu#in, noi

avem privile$iul că tim. 4amenii mărun#i nu %l au. Ale$ând inactivitatea,ale$ să nu tie. Asta este ale$erea lor. Cineva poate să "ie ori un a$ent aldestinului, ori o victimă a lui. <iecare are această ale$ere.

5oc* %i conduse prietenul %napoi %năuntru. — (oi am "ăcut!o pe a noastră.

— ănunciul treizeci i opt, comandă <romm, când intrară. — -reizeci i opt, con"irmă Nosn.

— Da, e"ule? — +tai Hos, arrB, trebuie să discutăm unele lucruri. — EcipaHul e pre$ătit. &ersonalul sonar e $rozav.ancuso %i privi subordonatul. =ne, se %ntrebă el, e!ine min$iun% o

atituine po&iti!% e efi$ienţ%? — +unt un pic %n$riHorat de rata trans"erurilor de pe nava ta. 3ic*s nuintră %n de"ensivă.

— Ei, avem câ#iva băie#i cu probleme "amiliale. (!are niciun sens să tea$ă#i de oamenii ale căror min#i se a"lă %n altă parte. 4 anomalie statistică.i s!a mai %ntâmplat o dată.

>arie& $% ţi s-a #nt8mplat* — Cum e moralul? %ntrebă ancuso.

— Ai văzut rezultatele antrenamentelor i eQamenelor noastre. -rebuiesă!#i spună ceva, rosti căpitanul 3ic*s. Inteligent nemerni$* — 4), ai să "iu clar, arrB. Ai avut o ciocnire cu Iones. — Fi? — Fi eu am discutat cu el despre asta. — Cât de o"icială este discu#ia asta? — Cât de neo"icială %#i place, arrB.

;



— 5ine. Amicul Iones e un tenician destul de bun, dar pare să "i uitat"aptul că a părăsit arina ca personal in"erior. Dacă voia să!mi vorbeascăde la e$al la e$al, ar "i "ost mai bine să se "i străduit să realizezi ceva.

— 4mul ăsta are un titlu de doctor %n "izică de la Caltec, arrB.

3ic*s luă o eQpresie nedumerităK — Fi? — Fi e unul dintre cei mai inteli$en#i oameni pe care!i cunosc. A "ost i

cel mai bun marinar pe care l!am avut vreodată. — Asta!i "oarte bine, dar dacă cei %nrola#i ar "i la "el de detep#i ca

o"i#erii, i!am plăti mai mult.+uprema aro$an#ă a declara#iei %l %n"urie pe 5art ancuso. — Domnule căpitan, când eu eram comandant pe 7allas i Iones

vorbea, %l ascultam. Dacă via#a ar "i "ost pu#in alt"el, ciar acum i!ar "acesta$iul ca secund i ar "i pe cale să ob#ină comanda unui submarin de atacrapid. 3on ar "i "ost un comandant superb.

3ic*s %i desconsideră spuseleK — (!o vom ti niciodată, nu? >ntotdeauna mi!am %ncipuit că cei care

pot, "ac. Cei care nu pot, se scuză. 4), e un bun tenician. (u contest asta.A "ăcut treabă bună cu departamentul meu sonar i %i sunt recunoscător

pentru asta, dar ai să nu ne emo#ionăm prea tare. EQistă o mul#ime detenicieni i de contractori.Asta nu ducea nicăieri, văzu ancuso. Era timpul să pună piciorul %n

pra$. — Gite, arrB. Aud zvonuri despre moralul de pe nava ta. Oăd atâtea

cereri de trans"er i ele %mi spun că s!ar putea să "ie o problemă. Aa că %mi ba$ nasul i impresia mea este con"irmată. Ai o problemă, indi"erent dacă otii sau nu.

— Astea sunt prostii. E ca tâmpeniile antialcoolice. 4amenii care beaumoderat sus#in că nu au probleme cu alcoolismul, dar consilierii a"irmă căne$area unei probleme este primul semn al eQisten#ei uneia. E un cercvicios. Dacă a avea o problemă pe nava mea, ci"rele per"orman#elor ararăta!o, dar nu o "ac. Dosarul meu e destul de clar. >mi câti$ eQisten#aconducând submarine. !am situat %ntre primii unu la sută din primul procent de când am %mbrăcat această uni"ormă. De acord, stilul meu nueste la "el cu al altora. (u lin$uesc i nu răs"ă#. Cer per"orman#ă i o ob#in.

6



Arată!mi un sin$ur indicator di"icil pe care nu!l realizez aa cum trebuie ivoi asculta, dar până când nu o "aci, domnule, nimic nu!i %n nere$ulă i nuvoi %ncerca să repar ceva.

5artolomeo Oito ancuso, comandor Wselectat pentru avansare la

contraamiralX %n arina +tatelor Gnite, nu sări din scaun numai pentru căascenden#a lui, %n principal siciliană, "usese oarecum diluată %n America. >n#ara strămoilor, "u si$ur de asta, stră!stră!bunicul lui ar "i ridicat lupara iar "i "ăcut o $aură sân$erândă %n pieptul lui 3ic*s pentru asta. >n scimb, el%i păstră "a#a impasibilă i decise rece, pe loc, că 3ic*s nu va treceniciodată de $radul de căpitan. Era %n puterea lui să "acă asta. Avea ocolec#ie mare de o"i#eri comandan#i care lucrau pentru el. (umai primiidoi, poate primii trei, vor "i selec#iona#i pentru avansare. 3ic*s nu va "i

cotat mai sus de al patrulea %n acest $rup. &utea "i necinstit, %i spuseancuso, %ntr!un moment de onestitate lucidă, dar era lucrul corect de"ăcut. Acestui om nu i se putea %ncredin#a o comandă mai %naltă decât aveaacum i, probabil, deHa aHunsese prea departe. Oa "i uor. 3ic*s va obiectaz$omotos i pasionat, la clasarea lui pe locul patru dintr!un $rup de paisprezece, dar ancuso va spune pur i simpluK 2mi pare r%u, 9arr0 nu spun $% ai greşit $u $e!a, oar $% An0, Bill şi Chu$' sunt puţin mai "uni*

Ghinion s% fii #ntr-o es$ar% e aşi, 9arr0* Tre"uie s% fa$ un $lasament$instit şi ei sunt $u o mustaţ% mai "uni*3ic*s era su"icient de inteli$ent ca să!i dea seama că depăise limita, că

%n arină nu eQistau cu adevărat convorbiri „neo"iciale. >i s"idasecomandantul de escadră, un om a"lat deHa pe linia dreaptă, un om %n care seavea %ncredere i era crezut la &enta$on i %n birocra#ia 4&!=2.

— Domnule, scuza#i!mă că am "ost atât de dur. Doar că nimănui nu!i place să "ie admonestat când'

ancuso zâmbi, %ntrerupându!lK — (icio problemă, arrB. Fi noi, italienii, avem tendin#a să "im cam pasiona#i.

>rea t8r&iu, 9arr0 — &oate, ave#i dreptate. @ăsa#i!mă să mă $ândesc. >n plus, dacă voi

avea de!a "ace cu acel A*ula, vă voi arăta ce pot "ace oamenii mei. >uţin $am t8r&iu s% !or"eşti espre @oamenii mei, ami$e* Dar

ancuso trebuia să!i acorde o ansă, nu? (u cine tie ce ansă, doar una



mică. Dacă se %ntâmplă un miracol, atunci putea să se răz$ândească. Aş putea, %i spuse ancuso, a$% +igoia asta arogant% se e$ie s% m% pupe-n $ur la poarta prin$ipal%, la amia&%, pe Iulie, #n timp $e tre$e fanfara*

— +e pare că ast"el de edin#e sunt Henante pentru toată lumea, spusecomandantul escadrei.3ic*s va termina ca eQpert mecanic, unul bun, o dată ce ancuso va

scăpa de el, i nu era nicio ruine să rămână cu $radul de căpitan, nu?4ricum, nu pentru un om bun.

— (imic altceva? %ntrebă Nolov*o. — Absolut nimic, răspunse colonelul.

— Fi o"i#erul nostru? — Am văzut!o pe văduva lui acum două zile. :!am spus că a murit, dar

că nu am reuit să!i recuperăm corpul. A primit prost vestea. E $reu să vezio "a#ă atât de "rumoasă %n lacrimi, raportă omul cu voce scăzută.

— Fi pensia, celelalte aranHamente? — ă ocup ciar eu de ele. — 5ine, âr#o$arilor ătia blestema#i nu pare să le pese de nimeni i

nimic. Dacă e vreo problemă, anun#ă!mă. — (u mai am nimic de su$erat %n privin#a in"orma#iilor tenice,continuă colonelul. &ute#i să direc#iona#i anceta %n altă parte?

— >ncă ne reconstruim re#eaua din ministerul lor al apărării. :ndica#iile preliminare sunt că nu eQistă nimic, că noua Nermanie a dezavuat %ntre$ul proiect al 3DN!ului, răspunse Nolov*o. EQistă o su$estie că a$en#iileamericane i britanice au "ăcut ancete similare i au "ost satis"ăcute.

— Cred că este improbabil ca armele nucleare $ermane să constituie o

problemă de interes imediat pentru americani sau en$lezi. — Adevărat. Continuăm, dar nu mă atept să descoperim ceva. Cred căe o vizuină $oală.

— >n acest caz, +er$ei (i*olaevici, de ce a "ost asasinat omul nostru? — @a dracu, %ncă nu tim asta. — Da, presupun că s!ar putea ca acum să lucreze pentru ar$entinieni' — Domnule colonel, nu sări peste cal — >n niciun caz. (!am uitat nici că, atunci când cineva se obosete să

1==



asasineze un o"i#er de in"orma#ii, eQistă un motiv serios pentru asta. — Dar nu e nimic acolo Cel pu#in trei servicii de in"orma#ii caută.

4amenii notri din Ar$entina %ncă lucrează' — 4), i cubanezii?

— Corect, asta era zona lor de responsabilitate i acum nu prea putem săne bazăm pe aHutorul lor, nu!i aa?Colonelul %ncise ocii. Ce aHunsese )N5!ul? — -otui, cred că ar trebui să continuăm. — 3ecomandarea ta a "ost notată. 4pera#iunea nu s!a %nceiat.Ce!ar putea să "acă acum, se %ntrebă Nolov*o după ce omul plecă, ce

noi posibilită#i ar trebui să eQploreze? (u tia. 4 bună parte a "or#ei lui deteren adulmeca, %n căutare de indicii, dar deocamdată "ără rezultat. &ro"esia

asta mizerabilă semăna atât de mult cu munca de poli#ie, nu?

arvin 3ussell trecu %n revistă tot ce le ceruse. >n mod si$ur, erau$eneroi. Avea %ncă aproape to#i banii cu care venise. +e o"erise ciar să!i pună la dispozi#ie, dar Sati nici nu voise să audă. Avea o $eantă %n careerau patruzeci de mii de dolari %n bancnote nou!nou#e de douăzeci icincizeci i, când va aHun$e %n America, va "ace un trans"er bancar direct de

la o bancă en$leză. +arcinile lui erau destul de simple. ai %ntâi, aveanevoie de identită#i noi pentru el i ceilal#i. Lsta era un Hoc de copii. (iciciar realizarea permiselor de conducere nu era di"icilă dacă aveai uneltele potrivite, pe care le va cumpăra cu bani $ea#ă. Oa putea să instalezeecipamentul %n casa conspirativă. De ce trebuia să "acă i rezervări laotel, %n plus "a#ă de stabilirea casei conspirative, era o altă %ntrebare. Cusi$uran#ă, tipilor ăstora le plăceau lucrurile complicate.

>n drum spre aeroport, se opri la un atelier de croitorie J 5eirutul putea

"i %n război, dar via#a mer$ea %nainte. Când se %mbarcă la bordul reactoruluicompaniei 5ritis AiraBs pentru eatro, arăta de!a dreptul distins.-rei costume noi, ele$ante J două dintre ele %n $eamantan. 4 tunsoareconservatoare, panto"i noi care!l strân$eau.

— 4 revistă, domnule? %ntrebă steardesa. — ul#umesc, zâmbi 3ussell. — American? — Aa e. ă %ntorc acasă.

1=1



— -rebuie să "ie destul de di"icil %n @iban. — A "ost palpitant, da. — 4 băutură? — 4 bere ar mer$e "oarte bine.

Pâmbetul lui 3ussell deveni i mai %ncrezător. >ncepea ciar săvorbească la "el ca un om de a"aceri. Avionul nu era plin nici măcar otreime i se părea că steardesa asta era pe cale să!l adopte. &oate dincauza bronzului, %i zise el.

— &o"tim, domnule. +ta#i mult la @ondra? — i!e teamă că nu. Am o le$ătură spre Cica$o. 4 %ntrerupere de

două ore. — &ăcat.

&ărea cu adevărat dezamă$ită. En$lezii, %i spuse 3ussell, erau %n modsi$ur oameni dră$u#i. Aproape la "el de ospitalieri ca arabii.

Gltimul mănunci "u montat imediat după ora trei diminea#a, ora locală.<romm nu!i modi"ică deloc comportarea. >l veri"ică i pe acesta, la "el deatent cum %l veri"icase pe primul, "iQându!l la locul lui numai după ce"usese pe deplin satis"ăcut. Apoi se ridică %n picioare i se %ntoarse.

— Destul — De acord, an"red. — âine, pe vremea asta, vom termina asamblarea. Ce rămâne e

simplu, nici paisprezece ore de muncă. — >n cazul ăsta, ai să dormim pu#in.@a ieirea din clădire, Nosn %i "ăcu cu ociul comandantului. Sati %i

urmări plecând, apoi merse până la paznicul mai mare %n $rad. — Gnde!i Amed?

— A plecat la doctor, a#i uitat? — mm. Când se %ntoarce? — âine, poate poimâine, nu sunt si$ur. — <oarte bine, curând vom avea o treabă specială pentru tine. &aznicul

%i urmări pe oameni %ndepărtându!se de clădire i dădu placid din cap. — Gnde vre#i să săpăm $roapa?

1=2



2. #/li*aţii on)ra)uale

4boseala produsă de di"eren#a de "us orar putea "i o adevărată pacoste,%i zise arvin. 3ussell părăsise aeroportul 4are %ntr!un ercurB%nciriat i condusese spre vest până la un motel situat la mar$inea de est aoraului Des oines. >l surprinsese pe recep#ioner plătind cu bani!$ea#ă

pentru camera, eQplicând că porto"elul i căr#ile de credit %i "useseră "urate.Avea un porto"el nou!nou# care să!i sus#ină a"irma#ia, iar recep#ionerul primise banii $ea#ă la "el de prompt ca orice om de a"aceri. +omnul veniuor %n noaptea aceea. +e trezi după zece ore bune de somn, comandă unmic!deHun tipic american, abundent J oricât de ospitalieri erau oamenii %n@iban, nu tiau să mănânceV se %ntrebă cum reueau să trăiască "ără uncă Ji plecă spre Colorado. &ână la prânz, traversase Humătate din (ebras*a i%i revăzuse planurile i cerin#ele. Cina %l $ăsi %n oraul 3o$$en, la o oră

distan#ă spre nord!est de Denver, ceea ce era su"icient de aproape. >n#epenitde călătorie, $ăsi un alt motel i decise să petreacă noaptea acolo. De dataasta, "u %n stare să privească i să se bucure de un pic de pro$ram -Oamerican, inclusiv un rezumat pe E+&( al sezonului @i$ii (a#ionale de<otbal. Era surprinzător cât %i lipsise "otbalul. Aproape la "el desurprinzător cât %i lipsise posibilitatea de a bea ceva când dorea. Dorin#aasta "u aranHata de o sticlă de Iac* Daniels, cumpărată pe drum. &e la

miezul nop#ii, se sim#ea destul de bine, eQaminând cadrul %n care se a"la, bucuros atât de revenirea %n America, cât i de motivul care!l adusese%napoi. Era timpul pentru plata unor datorii. 3ussell nu uitase cuiapar#inuse cândva Colorado i nu uitase masacrul de la +and Cree*.

Ar "i trebuit să se atepte. @ucrurile merseseră prea bine i realitatea nu permitea des per"ec#iunea. <usese detectată o mică eroare la unul dinaccesoriile &rimarului i acesta trebuise să "ie scos i reprelucrat, un proces

care %i %ntârziase cu treizeci de ore, din care patruzeci de minute "useseră1=/



necesare pentru prelucrare i restul pentru demontarea i reasamblareaarmei. <romm, care ar "i trebuit să se comporte cu detaare, "usese livid %ntimpul %ntre$ii proceduri i insistase să "acă ciar el repara#ia. Apoi venilaborioasa reaezare a blocurilor eQplozive, cu atât mai neplăcută cu cât

mai "usese "ăcută o dată. — Doar trei milimetri, notă Nosn.Gn re$laH $reit la unul din controale. &entru că "usese o muncă

manuală, calculatoarele nu!l sesizaseră. Gna din ci"rele lui <romm "usesecitită $reit i prima inspec#ie vizuală a ansamblului nu depistase eroarea.

— Fi aveam o zi %n plus.<romm doar mormăi %n spatele mătii protectoare, %n timp ce el i

Nosn ridicau ansamblul de plutoniu i!l aezau cu aten#ie la locul lui.

Cinci minute mai târziu, era evident că!l aezaseră corect. 5arele deol"ram!reniu se potriviră %n locurile lor, apoi se$mentele de beriliu i, %ns"ârit, semis"era $rea de uraniu sărăcit care separa &rimarul de +ecundar.>ncă cincizeci de blocuri eQplozive i terminară. <romm ordonă o pauză Jceea ce terminaseră era o muncă $rea i dorea o scurtă odină. uncitorii plecaseră deHa, nu mai era nevoie de serviciile lor.

— Ar "i trebuit să "im $ata, spuse cu o voce scăzută $ermanul.

— (u!i rezonabil să te atep#i la per"ec#iune, an"red. — -icălosul ăla nu tia să citească — (umărul de pe plană era mâz$ălit.Şi asta era !ina ta, nu trebui să adau$e Nosn. — Atunci, ar "i trebuit să %ntrebe — Cum spui tu, an"red. Ai ales un timp nepotrivit ca să "ii nerăbdător.

+untem %n $ra"ic.<romm tia că tânărul arab nu %n#ele$ea. Culmea ambi#iilor lui de o

via#ă i, până acum, ar "i trebuit să "ie $ata. — ai<ură necesare %ncă zece ore până când al aptezecilea i ultimul bloc "u

aezat la locul lui. Nosn %i ataă cablul la terminalul potrivit i asta "u tot.>i %ntinse mâna $ermanului.

— <elicitări, err Do*tor <romm. /a, mul#umesc, err Nosn. Acum nu mai trebuie decât să sudăm

carcasa, s!o vidăm J a, scuză!mă, tritiul. Cum de!am uitat de asta? Cine

1=7



"ace sudura? %ntrebă an"red. — Eu. ă pricep "oarte bine.&entru a asi$ura securitatea acestei proceduri, Humătatea superioară a

carcasei avea o "lană lar$ă. Fi aceasta "usese deHa veri"icată J se potrivea

per"ect. uncitorii nu se ocupaseră doar de munca precisă asupracomponentelor eQplozive ale dispozitivului. <iecare component J cueQcep#ia unui sin$ur accesoriu prost prelucrat J "usese tăiat i modelatdupă speci"ica#iile lui <romm i carcasa "usese deHa veri"icată. +e potriveala "el de ermetic ca un capac de ceas.

— &repararea tritiului e uoară' — Da, tiu.Nosn %i "ăcu semn $ermanului să iasă.

— Eti pe deplin satis"ăcut %n ceea ce privete proiectul i ansamblul? — >n totalitate, declară %ncrezător <romm. Oa "unc#iona aa cum am

prevăzut. — EQcelent, %ncuviin#ă Sati, ateptând a"ară cu unul din paznicii lui

personali.<romm se %ntoarse, remarcând prezenta comandantului %mpreună cu

unul din omniprezen#ii lui paznici. 4ameni murdari, ne$liHen#i, dar era

obli$at să!i admire, %i spuse <romm %n timp ce se %ntorcea să priveascăaleea %ntunecată. @una era %n primul pătrar i de!abia putea deslui peisaHul.Era atât de uscat i de aspru. (u era vina oamenilor de "elul %n care arătau.Aici, pământul era dur. Dar cerul era senin. <romm privi stelele nop#iisenine. ai multe stele decât puteau "i văzute %n Nermania, mai ales %n partea estică, cu toată poluarea ei atmos"erică, i se $ândi la astro"izică, ladrumul pe care ar "i putut să!l alea$ă, atât de %nrudit cu cel pe care %lurmase.

Nosn stătea %n spatele $ermanului. +e %ntoarse spre Sati i dădu dincap. Comandantul "ăcu acelai $est la adresa paznicului personal, al căruinume era Abdulla.

— 3ămâne doar tritiul, spuse <romm cu spatele la ei. — Da, spuse Nosn. &ot s!o "ac sin$ur.<romm era pe cale să spună că mai eQista un lucru. @ăsă să treacă o

clipă i nu acordă aten#ie pailor lui Abdulla. (u se auzi niciun z$omotcând paznicul scoase din centură un pistol cu amortizor i %l %ndreptă spre

1=8



capul lui <romm de la un metru distan#ă. <romm %ncepu să se %ntoarcă, pentru a se asi$ura că Nosn tia despre tritiu, dar nu termină micarea.Abdulla avea de %ndeplinit ordinele pe care le primise. -rebuia să se%ntâmple cu blânde#e, la "el ca %n cazul muncitorilor. &ăcat că era necesar,

%i zise Sati, dar era, i nu avea altă solu#ie. (imic din toate astea nu eraimportant pentru Abdulla, care %i urmă doar ordinele apăsând pe tră$aci,uor i eQpert, până când cartuul "u percutat. Nlon#ul pătrunse %n cea"a lui<romm, ieind imediat prin "runte. Nermanul se prăbui %ntr!o masăin"ormă. +ân$ele %i #âni, dar lateral, "ără să aHun$ă pe %mbrăcămintea luiAbdulla. &aznicul, ateptă până când cur$erea sân$elui %ncetă, apoi cemădoi tovarăi să care corpul la camionul din apropiere. Oa "i %n$ropat cumuncitorii. Asta, cel pu#in, era decent, %i spuse Sati. -o#i eQper#ii %n

acelai loc. — &ăcat, observă Nosn cu o voce scăzută. — Da, dar ciar crezi că ne!ar mai "i "olosit la ceva?:braim clătină din cap. — (u. Ar "i "ost un risc. (u puteam avea %ncredere %n el. Gn

necredincios i un mercenar. Fi!a %ndeplinit contractul. — Fi dispozitivul?

— Oa "unc#iona. Am veri"icat de douăzeci de ori calculele. E mult mai bun decât ce!a "i putut proiecta eu. — Ce!i cestia asta cu tritiul? — +e a"lă %n baterii. -rebuie doar să le %ncălzesc i să eQtra$ $azul.

Apoi acesta este pompat %n două rezervoare. 3estul %l tii.Sati mormăiK — i!ai eQplicat, dar tot nu tiu. — &artea asta a lucrării e o treabă pentru un laborator de cimie de

liceu, atâta tot. +implu. — De ce a lăsat!o <romm la urmă?Nosn ridică din umeri. — Ceva trebuia să "ie la urmă. Asta e o sarcină mai de$rabă uoară.

&oate că din cauza asta. &ot s!o "ac acum, dacă doreti. — 5ine.Sati urmări procedura. Nosn %ncarcă bateriile una după alta %n cuptorul

pe care %l re$lă la o temperatură destul de scăzută. Gn tub metalic i o

1=9



pompă de vid eQtră$eau $azul din "iecare baterie. Dură mai pu#in de o oră. — <romm ne!a min#it, observă calm Nosn, când termină. — Ce? %ntrebă alarmat Sati. — Domnule comandant, avem cu aproape cincisprezece la sută mai

mult tritiu decât a promis el. Cu atât mai bine.Etapa următoare "u i mai simplă. Nosn veri"ică atent etaneitatea irezisten#a la presiune a "iecărui rezervor J era a asea veri"icare de acest"elV tânărul in$iner %nvă#ase de la pro"esorul lui $erman J apoi trans"erătritiul $azos. Oalvele "ură %ncise i blocate cu si$uran#e, ast"el %ncât să nu poată "i descise de vibra#iile din timpul transportului.

— Nata, anun#ă Nosn.&aznicii ridicară partea superioară a carcasei bombei i o coborâră la

locul ei cu aHutorul unui scripete suspendat. >ncă o veri"icare con"irmăetaneitatea carcasei. Apoi Nosn ataă la carcasă o pompă de vid @eBold.

— @a cât trebuie să aHun$i? — (oi am speci"icat o milionime de atmos"eră. — &o#i să "aci asta? (u va produce'+pre surpriza amândurora, Nosn vorbi aproape la "el ca <romm. — Domnule comandant, te ro$. (u presează decât aer. Dacă pe tine nu

te strivete, nu va strica nici această carcasă de o#el, nu!i aa? Oa duracâteva ore i, după aceea, putem testa din nou inte$ritatea carcasei.Ceea ce mai "usese "ăcut de cinci ori. Ciar "ără să "ie sudată, carcasa

rezista bine. Acum, o piesă unică de metal va atin$e per"ec#iunea cerută demisiune.

— +ă dormim pu#in. &ompa poate să "unc#ioneze i sin$ură. — Când va "i $ata pentru transport? — Diminea#ă. Când pleacă nava?

— &este două zile. — Asta e, zâmbi Nosn lar$. (e mai i rămâne timp.

ai %ntâi, arvin vizită sucursala locală a lui Colorado <ederal 5an*and -rust CompanB. >l ului i %ncântă pe vicepreedintele sucursalei dândun tele"on %n An$lia i cerând trans"erarea tele$ra"ică a cinci sute de mii dedolari. Computerele uurau atât de mult lucrurile. >n câteva secunde, bancerului i se con"irmă că domnul 3obert <riend era atât de %nstărit pe

1=;



cât a"irma. — &o#i să!mi recomanzi un a$ent imobiliar local bun? %l %ntrebă arvin

pe bancerul "oarte atent. — Gn pic mai Hos pe stradă, a treia uă pe dreapta. Cecurile

dumneavoastră vor "i $ata când vă %ntoarce#i.5ancerul %l urmări plecând i %i dădu un tele"on rapid so#iei, care lucrala a$en#ia imobiliară. Aceasta %l ateptă pe 3ussell la uă.

— Domnule <riend, bun venit la 3o$$en — ul#umesc, e plăcut să te %ntorci. — A#i "ost plecat? — Am petrecut un timp %n Arabia +audită, eQplică 3ussellY<riend. Dar

mi!au lipsit iernile de acasă.

— Ce căuta#i? — A, o "ermă de dimensiuni potrivite, un loc unde a putea să cresc

vite. — Casă, ambare? — da, o casă mărioară. (u ciar mare, nu am nevoie de aa ceva J

sunt sin$ur, %n#ele$e#i J să zicem, cam o mie de metri pătra#i. &oate să "ie imai mică, dacă pământul e bun.

— +unte#i de pe aici? — De "aptV din Da*ota, dar trebuie să "iu aproape de Denver din cauzamiHloacelor de transport J transport aerian, vreau să spun. Călătoresc multcu avionul. Oecea mea casă e prea departe de civiliza#ie.

— Oe#i avea nevoie de aHutor pentru "ermă? — Da, voi avea nevoie de, săK zicem, un loc destul de mare pentru doi

muncitori, poate ceva mai mul#i. De "apt, ar "i trebuit să $ăsesc o locuin#ămai aproape de ora dar, la dracu, vreau o "ermă unde să pot mânca carne

produsă de mine. — Ftiu ce vre#i să spune#i, aprobă "emeia. Am vreo două locuri care ar putea să vă placă.

— Atunci, să mer$em să le vedem, %i zâmbi 3ussell.Al doilea era per"ect. Aproape de ieirea pe autostrada 8=, cinci sute de

acri, o casă vece "rumoasă, cu o bucătărie nouă, $araH pentru două mainii trei acareturi solide. Avea pământ necultivat %n toate direc#iile, uneleteu cu câ#iva copaci la o Humătate de milă i spa#iu destul pentru vitele

1=6



pe care 3ussell nu le va vedea niciodată. — Asta e scoasă la vânzare de cinci luni. &roprietarul cere patru sute, %l

in"ormă "emeia, dar o putem ob#ine probabil pentru trei sute cincizeci. — 4), acceptă 3ussell, veri"icând accesul la autostrada interstatală ;9.

+pune#i!le că, dacă semnează contractul săptămâna asta, voi "ace odepunere %n numerar de cincizeci de mii i voi acita restul %n, să zicem, patru sau cinci săptămâni. (icio problemă de "inan#are. Ooi plăti cas pentru tot, atunci când %mi vor "i trans"erate restul "ondurilor. Dar vreau sămă mut imediat. Doamne, urăsc să trăiesc %n oteluri, am "ăcut!o mult preamult. Crede#i că se poate aranHa?

<emeia radia. — Cred că pot $aranta.

— Nrozav. Ce!au "ăcut 5roncos anul acesta? — 4pt i opt. 3e%nnoiesc ecipa. +o#ul meu i cu mine avem

abonamente. Oe#i %ncerca să ob#ine#i bilete pentru +uper 5ol? — Cu si$uran#ă mi!ar plăcea. — 4 să "ie cam $reu, %l avertiză "emeia. — Ooi $ăsi o cale.4 oră i un apel tele"onic mai târziu, a$entul primi un cec de cincizeci

de mii de dolari de la so#ul ei bancer. 3ussell avea in"orma#ii cu privire lama$azinul local de mobilă i aparatură electrocasnică. După o oră petrecutăacolo, arvin cumpără o camionetă albă <ord de la reprezentan#a locală iconduse până la "ermă. 4 parcă %ntr!unul dintre ambare. &entru un timp,va păstra i maina %nciriată. Oa mai petrece %ncă o noapte la motel, apoise va instala %n noua casă. (u avea sentimentul că realizase ceva. ai eraumulte de "ăcut.

CatB 3Ban se descoperi acordând mai multă aten#ie ziarelor. Erau bunela raportarea scandalurilor i scur$erilor i, spre deosebire de altădată,acum era interesată de ast"el de lucruri. ai ales de articolele semnate de3obert oltzman. Din ne"ericire, noile articole despre problemele de laC:A erau mai $enerale, concentrându!se mai ales asupra scimbărilor dinGniunea +ovietică, pe care le %n#ele$ea cu di"icultate. &ur i simplu nu eraun sector de mare interes pentru ea J aa cum lui Iac* nu!i păsa prea multde noută#ile din cirur$ia o"talmolo$ică ce!i trezeau atât de mult interesul

1=



so#iei lui. &ână la urmă, descoperi un articol despre incorectitudinea"inanciară i un „"unc#ionar "oarte sus!pus. Era al doilea de acest $en i ea%i dădu seama că, dacă era vorba de Iac*, avea toate documentele necesare pentru o ancetă aici, %n propria ei casă. Era duminică i Iac* plecase din

nou la serviciu, lăsând!o acasă cu copiii. &utii savurau diminea#a astarăcoroasă %n "a#a televizorului. CatB 3Ban se cu"undă %n re$istrele"inanciare.

Erau un dezastru. Administrarea banilor era un alt domeniu care stârnea prea pu#in interesul doctori#ei Caroline 3Ban. Iac* era responsabil cutreaba asta, mai mult sau mai pu#in de nevoie, aa cum $ătitul intra %n s"erăei ei. (ici măcar nu cunotea sistemul de clasare i era si$ură că Iac* nu seateptase niciodată ca ea să studieze această colosală %ncurcătură de

documente. &e parcurs, a"lă că trustul care le administra porto"oliul deac#iuni se descurca destul de bine pentru moment De obicei, vedea doar bilan#urile de la s"âritul anului. 5anii nu o interesau prea mult. Casa eraacitată. <ondurile necesare pentru colarizarea copiilor erau deHaconstituite. De "apt, "amilia 3Ban trăia din veniturile combinate ale celordoi doctori 3Ban, ceea ce permitea investi#iilor lor să crească, complicând,%n acelai timp, "ormalitatea taQelor anuale, o ocupa#ie de care avea $riHă

Iac* J diploma lui de contabil era %ncă valabilă J cu aHutorul avocatului"amiliei. 5ilan#ul cel mai recent al valorii nete %i smulse un icnet. CatBdecise să!i adau$e pe administratorii banilor pe lista pentru "elicitări deCrăciun. Dar nu asta o interesa. Căutarea %i "u %ncununată de succes la douătreizeci după!amiaza. Dosarul era marcat simplu „Pimmer i, natural, sea"la %n ultimul sertar.

Dosarul Pimmer avea o $rosime de câ#iva centimetri. +e aeză turcete pe podea, %nainte de a!l descide, deHa cu o durere de cap din cauza

oboselii ocilor i a -Blenolului pe care ar "i trebuit să %l ia, dar de careuitase. &rimul document era o scrisoare de la Iac* către un avocat J nuavocatul lor obinuit, cel care le "ăcea testamentele, "ormalită#ile de taQe ialte treburi de rutină J instruindu!l să constituie un "ond educa#ional pentruapte copii, un număr care "usese scimbat %n opt, câteva luni mai târziu,văzu CatB. <ondul "usese realizat cu o investi#ie ini#ială de peste o Humătate de milion de dolari i administrat ca porto"oliu de ac#iuni prinaceiai administratori care se ocupau de o parte din contul "amiliei 3Ban.

11=



+urprinsă, CatB constată că 3Ban "ăcuse recomandări pentru acest cont, oobli$a#ie pe care nu i!o asuma pentru al lor. (u!i pierduse stilul. Oenitul porto"oliului Pimmer era de douăzeci i trei la sută. 4 altă sută de mii dedolari "usese investită %ntr!o a"acere J o corpora#ie de +ubcapitol +, văzu

ea, ce naiba o mai "i %nsemnând i asta J cu +outland Corporation ca'aa, %i dădu ea seama, un ;!Eleven. Era o corpora#ie din arBland cuadresa'

Asta-i oar la $8te!a mile e ai$i: De "apt, era ciar lipit de autostrada8= i asta %nsemna că Iac* trecea pe lân$ă el de două ori pe zi, %n drum spreserviciu i %napoi.

Ce $on!ena"il:Deci, cine dracu era Carol Pimmer?

3ote e plat% e la $a"inete mei$ale? "stetri$%?Doamna doctor arsa 3osen. $unos$: Dacă CatB nu ar "i "ost la

"acultatea de la op*ins, ar "i "olosit!o pe arsa 3osen pentru sarcinileei. 3osen era o absolventă de la Male cu o reputa#ie "oarte bună.

=n $opil? /a$Dueline Eimmer? /a$Dueline? CatB privi %n $ol, cu "a#astacoHie. Apoi lacrimile %ncepură să!i iroiască pe obraHi.

Ti$%losule: ie nu poţi s%-mi fa$i un $opil, ar ei i-ai f%$ut unul, nu-i

aşa?Oeri"ică data, apoi %i scormoni memoria. >n ziua aceea, Iac* veniseacasă "oarte târziu. >i aduse aminte pentru că "usese nevoită să anuleze participarea la o petrecere la'

A "ost acolo A asistat!o la natere, nu? De ce altă dovadă mai amnevoie? -rium"ul descoperirii se scimbă imediat %ntr!o disperare nea$ră.

@umea se putea s"âri atât de uor, o"tă CatB. 4 simplă "âie de ârtie putea să o "acă i $ata. +e termina totul.

S-a terminat?Cum putea "i alt"el? Ciar dacă el o mai dorea J ea l!ar mai accepta?Fi copiii? se %ntrebă CatB. >ncise dosarul i %l puse la loc, "ără să se

ridice. Eti medic, %i spuse ea. -rebuie să $ândeti %nainte de a ac#iona.Copiii aveau nevoie de un tată. Dar ce "el de tată era el? -reisprezece

sau paisprezece ore pe zi era plecat, uneori apte zile pe săptămână.3euise să!i ducă "iul la un meci de base!ball J doar unul — %n ciudaru$ămin#ilor constante. Era norocos dacă putea participa la Humătate din

111



meciurile micului Iac*. @ipsea de la toate evenimentele colare, piesele deCrăciun, toate celelalte lucruri. @ui CatB aproape nu!i venise să creadă căIac* reuise să!i petreacă acasă diminea#a de Crăciun. >n noaptea precedentă, asamblând Hucăriile, se %mbătase din nou i ea nici măcar nu!i

bătuse capul %ncercând să!l atra$ă. Ce sens avea? Cadoul pentru ea' da,era destul de dră$u#, dar de $enul pe care un bărbat %l putea $ăsi %n câtevaminute de colindat ma$azinele, nu era mare lucru'

Cumpărături.CatB se ridică i veri"ică pota de pe biroul lui Iac*. (otele acitate cu

căr#ile de credit se a"lau %n $rămadă. Descise una i $ăsi o mul#ime dearticole de la' amleBs, %n @ondra. Fase sute de dolari? Dar adusesedoar o Hucărie pentru micul Iac* i două "leacuri pentru +allB. Fase sute de

dolariCump%r%turi e Cr%$iun pentru ou% familii, /a$'? — De câte dovezi mai ai nevoie, CatB, "ato? se %ntrebă ea din nou cu

voce tare. 4, Doamne, o, Doamne, o, Doamne' (u se mică mult timp, nici nu văzu sau auzi altceva %n a"ara propriei ei

ne"ericiri. (umai mama din ea continua să urmărească subcontientz$omotele copiilor %n camera de Hoacă. >n seara aceea, Iac* apăru acasă

ciar %nainte de apte, destul de %ncântat de el %nsui că aHun$ea cu o orămai devreme i %ncă i mai mul#umit că opera#iunea din eQic era acumde"initiv aranHată. (u!i mai rămânea decât să se ducă la Casa Albă i, dupăce va ob#ine aprobarea J <oler va "i de acord, %n ciuda riscurilor, adez$ustului pentru opera#iunile clandestine i tot restul, era o cestie preasuculentă pentru politicianul din el ca s!o respin$ă J iar Clar* i Cavez ovor duce la %ndeplinire, ac#iunile lui vor urca. @ucrurile vor deveni mai bune. @a va aranHa el. &entru %nceput, plănuia o vacan#ă. Era timpul să aibă

una. 4 săptămână, poate două, i dacă vreo scârbă de la C:A apărea cudocumentele in"ormative zilnice, 3Ban o să!l omoare pe ticălos. Ooia pu#ină libertate i o va ob#ine. Două săptămâni %ntre$i. Oa lua copiii de lacoală i va mer$e să!l vadă pe ic*eB, eQact cum su$erase Clar*. Oa "acerezervările ciar mâine.

— +unt acasă anun#ă Iac*.-ăcere. Asta era ciudat. Cobor% la parter i %i $ăsi pe copii %n "a#a

televizorului. +tăteau prea mult la televizor, dar asta era $reeala tatălui lor.

112



Oa scimba el i asta. >i va reduce orele de lucru. Era timpul ca arcussă!i "acă datoria, %n loc să lucreze după un pro$ram de bancer i să!i laselui Iac* toată munca aia a"urisită.

— Gnde!i mami?

— (u tiu, răspunse +allB "ără să!i ia ocii de la plastilina verde ismacul portocaliu.3Ban se %ntoarse la etaH i intră %n dormitor să se scimbe, %ncă nici urmă

de so#ia lui. 4 $ăsi călcând un co cu ru"e spălate. Iac* i se aeză %n cale,aplecându!se să o sărute, dar ea se "eri, re"uzându!l cu o clătinare din cap.4), nu era mare lucru.

— Ce avem la cină, scumpo? %ntrebă el pe un ton vesel. — (u tiu. De ce nu!#i "aci ceva?

-onul ei i "elul răstit %n care!i răspunse %l alertară. — Ce!am "ăcut? %ntrebă Iac*.Era deHa surprins, dar nu avusese timp ca să!i %n#elea$ă comportarea.

&rivirea din ocii ei era a unui străin i, când %i răspunse la %ntrebare, voceaei %l "ăcu să se %n"ioare.

— (imic, Iac*, n!ai "ăcut absolut nimic.+e strecură pe lân$ă el cu coul i dispăru după col#.

El rămase pe loc, lipit de zid, cu $ura descisă, "ără să tie ce să spună i"ără să %n#elea$ă de ce so#ia lui se otărâse dintr!o dată să!l dispre#uiască.

De la @ata*ia la &ireu "u necesară numai o zi i Humătate. 5oc* $ăsise onavă care se %ndrepta spre portul potrivit, eliminând ast"el necesitateatransbordării la 3otterdam. @ui Sati nu!i plăceau abaterile de la plan, dar overi"icare atentă a pro$ramelor de transporturi navale arătă că cele cincizile economisite puteau "i importante i "u de acord. El i Nosn

urmăriseră cum macaraua portal ridicase containerul i!l aezase pe puntealui Carmen Vita, o navă pentru transport containerizat, sub pavilion$recesc, care "ăcea curse %n editerana. Oa pleca o dată cu mareea de searăi va sosi %n +tatele Gnite după unsprezece zile. Ar "i putut să %ncirieze unavion cu reac#ie pentru transport, %i spuse Sati, dar ar "i "ost prea periculos. Gnsprezece zile. Oa putea să!l vadă din nou pe medic i %i varămâne timp să zboare %n America ca să veri"ice dacă toate aranHamenteleerau satis"ăcătoare. uncitorii asi$urară containerul. Oa "i bine proteHat, pe

11/



miHlocul navei, cu alte lăzi aezate deasupra i situat su"icient de aproapede pupa pentru ca "urtunile de iarnă să nu!l lovească direct. Cei doi bărba#ise retraseră la un bar de pe cei, ateptând plecarea navei. Apoi zburară laDamasc i de acolo merseseră cu maina până la cartierul lor $eneral.

Atelierul %n care "usese con"ec#ionată bomba dispăruse deHa J conservat, ar"i "ost un termen mai precis. Cablurile de alimentare cu curent electric"useseră tăiate i #ărână %mpinsă peste toate intrările. Dacă cineva arconduce vreodată un camion $reu peste acoperiul ascuns, ar avea o maresurpriză, dar asta era improbabil. Era posibil să!l utilizeze din nou ideranHul deplasării uneltelor la un alt loc de %n$ropare contrabalansasu"icient acest risc redus. +impla acoperire reprezenta alternativa cea mailo$ică.

3ussell zbură la Cica$o ca să prindă primul tur al Hocurilor din plaB!o"". @uă cu el un aparat de "oto$ra"iat, un (i*on <7 scump, i consumădouă "ilme color ne$ative A+A!1==, "oto$ra"iind camioanele A5C Jecipa de la ona0 3ight Foot"all transmitea acest meci din preliminarii J %nainte de a prinde un taQi până la aeroport. Avu destul noroc cu zborul,aHunse la timp ca să prindă la radio o parte a meciului %n timpul drumului

cu maina de la +tapleton :nternational până la noua lui casă de lân$ăautostrada interstatală ;9. 5ears câti$aseră %n prelun$iri cu 2/!2=. Asta%nsemna că, săptămâna următoare, Cica$o va avea onoarea să piardă laOi*in$i pe etrodome. innesota avusese un "or"ait %n prima săptămânăde meciuri preliminarii. >ntinderea de la old a lui -onB Rills va "i pedeplin vindecată, iar debutantul acesta, subliniase comentatorul, ratase de pu#in realizarea a două mii de Barzi %n sprinturile de atac %n primul luisezon %n @i$a (a#ională de <otbal, plus opt sute de Barzi pe post de

uvertură. &entru că se Huca pe Coasta de Oest, 3ussell reui să urmăreascăaproape tot meciul la radio. <ără surprize, dar totui "otbal.

G++ aine părăsi an$arul "ără incidente. 3emorcerele %l %ntoarseră,%ndreptând submarinul %n Hosul canalului, i continuară să "ie pre$ătite pentru cazul %n care li se cerea asisten#ă. Căpitanul 3ic*s stătea %n vâr"ulturnului, de "apt, %n spatele coc*pitului, spriHinindu!se de balustrada "iQatăla partea superioară a structurii. @ocotenentul!comandor Cla$$ett era de

117



cart i aHunsese %n camera de control. De "apt, munca o "ăcea navi$atorul,"olosind periscopul pentru marcarea pozi#iilor, pe care un maistru leveri"ica contiincios pe artă, asi$urându!se că submarinul era %n centrulcanalului i se %ndrepta %n direc#ia corectă. Drumul până la mare era destul

de lun$. &e %ntrea$a navă, oamenii continuau să depoziteze ecipamentul.Cei care nu erau de cart se instalaseră %n cuete i %ncercau să doarmă. >ncurând, aine va intra %n ciclul lui obinuit de carturi de ase ore. -o#imarinarii "ăceau e"ortul contient de a!i adapta min#ile de la modulterestru la cel marin. <amiliile, i prietenii puteau, la "el de bine, să "ie pealtă planetă. &entru următoarele două luni, %ntrea$a lor lume era con#inută%n coca de o#el a submarinului.

ancuso urmări ieirea, aa cum "ăcea %ntotdeauna cu "iecare navă a lui.

Era o ruine, decise el, că nu eQista nicio modalitate de a!l %ndepărta pe3ic*s de pe navă' dar nu vedea nicio cale. >n câteva zile, se %ntâlnea cuNrupul pentru discutarea problemelor de rutină. @a această %ntâlnire, %i vaeQpune %ndoielile %n le$ătură cu 3ic*s. (u va putea să mear$ă prea departede prima dată, va aduce doar la cunotin#a Nrupului că avea %ndoieli %n privin#a comandantului ecipaHului „Auriu. (atura cvasipolitică amanevrei %l irita pe ancuso, căruia %i plăceau lucrurile pe "a#ă i pe punte,

%n stilul arinei. Dar stilul arinei avea propriile re$uli de comportare i,%n absen#a unui motiv substan#ial pentru, ac#iune, tot ce putea "ace era să!ieQprime %n$riHorarea %n privin#a lui 3ic*s i a modului lui de a conduce. &elân$ă asta, e"ul Nrupului era tot un tip de iperin$iner care, probabil, vaavea pu#in prea multă simpatie pentru arrB.

ancuso %ncercă să $ăsească o emo#ie potrivită momentului, dar euă.<orma cenuie ca ardezia dispărea %n depărtare, alunecând pe apele calmeca uleiul ale portului, %ndreptându!se spre cea de!a cincea patrulă de

descuraHare, aa cum "ăceau de mai bine de treizeci de ani submarinele dinG+ (avB. -reburile de rutină, cu toate scimbările mondiale, rămâneau la"el. aine ieea pe mare pentru a men#ine pacea prin amenin#area celei maiinumane "or#e cunoscute omului. ancuso clătină din cap. Al dracului modde a conduce. De asta "usese %ntotdeauna un adept al atacului rapid. Daravea e"ect, avusese i va continua, probabil, să aibă pentru %ncă mul#i ani,%i spuse 5art i, dei nu "iecare căpitan bombardier era un nou usorton, to#i %i aduceau navele acasă. Grcă %n maina lui o"icială de

118



culoare albastru marin i %i spuse o"erului să!l ducă %napoi la birou. >lcema âr#o$ăria.

Cel pu#in, copiii nu remarcaseră. Iac* $ăsi o oarecare consolare %n asta.

Copiii trăiau ca spectatori %ntr!o lume "oarte compleQă, care cerea ani deeduca#ie pentru a "i apreciată, i ca rezultat remarcau mai ales păr#ile pecare le %n#ele$eau, iar astea nu includeau o mamă i un tată care nu!ivorbeau. 5ine%n#eles, nu va #ine o eternitate, dar ar putea #ine su"icient demult pentru ca lucrurile să se linitească. &robabil că va dura, %i zise Iac*.>n mod si$ur.

(u tia ce nu era %n re$ulă i nu tia nici ce să "acă. Desi$ur, ceea ce ar"i trebuit să "acă era să aHun$ă acasă la o oră decentă, poate s!o scoată

pentru un dineu %ntr!un loc plăcut i' dar asta nu era posibil cu doi copiila coală. +ă $ăseti pe cineva care să stea cu copiii, la miHlocul săptămâniii atât de departe de ora, era di"icil. 4 altă op#iune era, pur i simplu, săvină acasă i să!i acorde mai multă aten#ie so#iei, ceea ce ar conduce la'

Dar nu se putea baza pe capacitatea lui de a "ace asta i %ncă un eec ar"ace lucrurile să "ie mai rele.

>i ridică privirea de pe birou i privi pinii care stăteau dincolo de $ardul

care %nconHura C:A. +imetria era per"ectă. unca %i distru$ea via#a de"amilie i acum via#a de "amilie %i a"ecta munca. Deci, nu mai putea să "acănimic cum trebuia. (u era "rumos? 3Ban se ridică de la birou i iei din%ncăpere, mer$ând până la primul cioc. 4dată aHuns acolo, cumpără primul pacet de #i$ări după' cinci ani? Fase? 3upse celo"anul i scoaseuna. Gnul din luQurile unui birou particular era că putea "uma "ără piedici Jsub aspectul ăsta, C:A devenise la "el ca toate institu#iile $uvernamentaleV%n cea mai mare parte, oamenii puteau "uma numai %n toalete. Când se

%ntoarse, pretinse că nu vede eQpresia dezaprobatoare de pe "a#a lui (ancB,apoi scormoni %n birou după o scrumieră, %nainte de a aprinde #i$ara.Era, decise el un minut mai târziu J %n clipa când e"ectul "umului inalat

se trans"ormă %ntr!o uoară ame#eală J una dintre plăcerile vie#ii pe care te puteai baza. Alcoolul era alta. >n$erai aceste substan#e i ob#ineai e"ectuldorit, ceea ce le eQplica popularitatea, %n ciuda pericolelor pentru sănătate pe care le cunoteau to#i. Alcoolul i nicotină, cele două lucruri caretrans"ormau o via#ă intolerabilă %n altceva' +curtând!o, %n acelai timp.

119



(u era $rozav? :ncredibila lui stupiditate aproape că %l "ăcu săizbucnească %n râs. Ce altceva din el va distru$e? Dar avea vreoimportan#ă?

unca lui avea importan#ă. De asta era si$ur. >ntr!un "el sau altul, asta %l

adusese %n această mizerie. Lsta era "actorul distructiv primar %n via#a lui,dar nu putea să o părăsească, aa cum nu putea scimba nimic altceva. — (ancB, te ro$, invită!l pe domnul Clar* să intre.Ion apăru două minute mai târziu. — A, la dracu, domnule doctor, observă el aproape imediat. Acum ce!

o să spună so#ia? — Absolut nimic. — &ariez că $reeti.

Clar* se %ntoarse să descidă o "ereastră pentru aerisire. +e lăsase de"umat cu mult timp %nainte. Era unicul viciu de care se temea. >i omorâsetatăl.

— Ce vrei? — Cum stăm cu aparatura? — Ateaptă să!i dai liber pentru a "i construită. — Dă!i drumul, spuse Iac* simplu.

— Ai ob#inut aprobarea misiunii? — (u, dar nu am nevoie de ea. 4 să zicem că!i o parte din studiul de"ezabilitate. Cât durează să pre$ăti#i totul?

— -rei zile, spun ei. Oa "i nevoie ca <or#ele Aeriene să coopereze un pic.

— Fi partea de calculator? — &ro$ramul a "ost deHa validat. Au luat benzi de pe ase avioane

di"erite i au eliminat z$omotul. @a toate %ncercările, %n două!trei ore au

reuit să "acă o oră de bandă. — De la eQico CitB la D.C. sunt' — >n "unc#ie de vreme, cel mult patru ore, 3ealizarea %ntre$ii benzi se

va "ace peste noapte, estimă Clar*. Care!i pro$ramul preedintelui? — Ceremonia sosirii e luni după!amiază. &rima sesiune de lucru e %n

diminea#a următoare. Dineu la Departamentul de +tat, mar#i seara. — -e duci?3Ban clătină din cap.

11;



— (u, noi mer$em la cel care!i cu o săptămână %nainte J +"inte +isoie,nu mai e prea mult până atunci, nu? Ooi suna la Escadrila 6, la Andres.<ac tot timpul zboruri de antrenament. (u va "i $reu să!#i urcăm ecipa la bord.

— Am ales trei ecipe de recep#ie. -o#i sunt "oti specialiti %n spionaHelectronic din <or#ele Aeriene i arină, %l asi$ură Clar*. Cunosc meserie. — 4), dă!i drumul. — Am %n#eles.Iac* %l urmări ieind i %i aprinse %ncă o #i$ară.

116



2. Ră!rui

otonava Carmen Vita trecu prin +trâmtoarea Nibraltar con"orm pro$ramului, Dieselele ei &ielstic* asi$urându!i o viteză constantă denouăsprezece noduri. EcipaHul de patruzeci de o"i#eri i marinari Wnava nuavea nicio "emeie %n ecipaH, dei so#iile a trei dintre o"i#eri %i %nso#eau %n

voiaHX intră %n rutina normală de navi$a#ie, cu carturi i %ntre#inere. Erau laase zile %n lar$ de Oir$inia Capes. &e puntea navei, depozitate sub ea, sea"la un număr considerabil de containere standardizate. De "apt, acesteaerau de două mărimi, toate "iind %ncărcate cu tot "elul de măr"uri, desprecare căpitanul i ecipaHul nu tiau nimic i nici nu le păsa. 3a#iuneacontainerizării consta %n "aptul că nava era utilizată eQclusiv ca transportorcontractual, cam la "el cum un camiona$iu era "olosit de diverse "irme.EcipaHul nu trebuia să se preocupe decât de $reutatea containerelor, iar

asta părea să "ie %ntotdeauna destul de uni"ormă, deoarece containerele erau%ncărcate, invariabil, %n "unc#ie de ceea ce putea tracta le$al un camion pe oautostradă publică.

Drumul navei spre sud le adusese o traversare destul de linitită i lipsităde evenimente. <urtunile ibernale, cu adevărat aspre, urmau un traseu mainordic i comandantul navei, ori$inar din :ndia, era "ericit că putea să leevite. Gn bărbat relativ tânăr pentru o comandă atât de importantă J avea

doar treizeci i apte de ani J tia că vremea bună permitea o călătorierapidă i economie de combustibil. Aspira la o navă mai mare i maisomptuoasă i, #inând!o pe Carmen Vita %n $ra"ic i sub bu$et, cu timpul ova ob#ine.

Era a zecea zi %n ir de când Clar* nu o văzuse pe doamna 3Ban. IonClar* avea o memorie bună pentru ast"el de lucruri, ascu#ită de anii deopera#iuni de teren, %n care se rămânea %n via#ă #inându!se cont de absolut

orice, indi"erent dacă părea important sau nu. (!o văzuse niciodată mai11



mult de două ori la rând. Iac* lucra după un pro$ram incomod J la "el iea, cu opera#ii matinale, cel pu#in, de două ori pe săptămână'i %ndiminea#a asta era trează. >i văzu capul prin "ereastra bucătărieiV doctori#a3Ban stătea la masă, probabil bând ca"ea i citind ziarul sau privind la

televizor. Dar nici măcar nu!i %ntorsese capul să se uite la so#ul ei cândacesta plecase, nu!i aa? Care era problema? Iac* se apropie de maină cu"a#a %ntunecată i privirea %n pământ. :arăi avea $rimasa aceea pe "a#ă.

— (ea#a %l salută Clar* vesel. — 5ună, Ion, veni "ără vla$ă răspunsul.:ar nu!i luase ziarul cu el. Ca de obicei, %ncepu să citească mesaHele din

cutie i, când aHunseră la centura D.C.!ului, se z$âia doar, cu o priviretristă, pierdută, %n timp ce aprindea #i$ările una după alta. Clar* decise că

nu mai putea să suporteK — &robleme acasă? %ntrebă el cu o voce scăzută, urmărind cu privirea

oseaua. — da, dar asta e problema mea. — Aa cred. Copiii sunt bine? — (u!s copiii, Ion. @as!o baltă, 4)? — 5ine. Clar* se concentra asupra mainii, %n timp ce 3Ban parcurse

mesaHele.Care-i pro"lema? Fii analiti$, #şi spuse Clar', g8neşte-te:Fe"ul lui era deprimat de mai bine de o lună, dar devenise i mai rău J

articolul din ziar, cestia aia a lui oltzman? 4 problemă de "amilie, nuerau implica#i copiii. Asta %nsemna necazuri cu so#ia. >i impuse să veri"icearticolul i pe cele ulterioare J dacă eQistau J când va aHun$e la birou.Faptezeci de minute după ce!l luase pe 3Ban J tra"icul nu era a$lomerat %ndiminea#a asta J se %ndreptă spre biblioteca destul de impresionantă a C:A!

ului i puse la treabă personalul de acolo. &entru ei, nu era $reu. A$en#ia păstra un "iier special pentru articolele re"eritoare la ea, aranHate %n dosaredupă numele autorului. &roblema, %i zise Clar*, era eviden#a.

oltzman vorbise despre incorectitudini "inanciare i seQuale. :mediatdupă ce apăruse articolul'

— 3aat, %i opti Clar*.<ăcu copii după diversele articole recente J erau patru J i iei la o

plimbare să!i limpezească capul. Gn lucru "rumos le$at de calitatea de

12=



o"i#er de securitate i protec#ie, mai ales ca a$ent de pază repartizat lui3Ban, era că avea "oarte pu#in de lucru. 3Ban era un casnic când se a"la la@an$leB. (u se deplasa prea mult. >n timp ce "ăcea un tur rapid alterenului, reciti articolele i "ăcu %ncă o le$ătură. Articolul de duminică.

3Ban plecase acasă devreme %n ziua aceea. Era vesel, vorbea de o plecareimediat după treaba meQicană, acceptând s"atul lui Ion de a "ace ocălătorie %n <lorida J dar, %n diminea#a următoare, arăta ca un cadavru. Finu!i luase ziarul cu el. &robabil că so#ia lui %l citise i ceva "oarte rău se petrecuse %ntre 3Ban i ea. Asta părea destul de clar. +u"icient de clar pentru Clar*.

Clar* se %ntoarse %n clădire, trecând prin rutina normală a pătrunderii prin por#ile controlate de calculator, pornind apoi să!l localizeze pe

Cavez, care era %n clădirea nouă a Cartierului Neneral. Ion %l $ăsi %ntr!un birou, veri"icând pro$rame.

— Din$, ia!#i aina.Pece minute mai târziu, erau pe centura D.C.!ului. Cavez veri"ică o

artă. — 4), spuse el. Am $ăsit. 5roadaB i onument, de la port %n sus.

3ussell era %mbrăcat %n salopetă. <oto$ra"iile dubi#elor A5C dinCica$o ieiseră destul de bine i ceruse unui laborator din 5oulder să i lemărească la dimensiunile unui poster. &e acestea le compară cu dubi#a lui Jera eQact acelai model de autoutilitară J ca să "acă măsurători precise. Ceurma nu era uor. Cumpărase o duzină de "oi mari de plastic i %ncepu să ledecupeze ca să "acă o macetă eQactă a emblemei A5C. Cum termina una,o lipea pe partea laterală a dubi#ei i "olosea un mar*er pentru a trasaliterele. <ură necesare ase %ncercări ca să iasă cum trebuia. Apoi "olosi

cu#itul ca să "acă semne pe camionetă. Era păcat să z$ârie vopseaua, dar %ireaminti că dubi#a urma, oricum, să "ie aruncată %n aer i nu avea niciunsens să devină sentimental din cauza unei maini. >n ansamblu, era mândrude talentele lui artistice. (u avusese ansa să le eQerseze de pe când %nvă#ao meserie %n atelierul %ncisorii, cu mul#i ani %nainte. Când emblema va "i pictată, cu litere ne$re pe dubi#a vopsită %n alb, nimeni nu va "i %n stare săremarce di"eren#a.

Grmătoarea sarcină a zileiK o vizită la a$en#ia locală de veicule auto

121



pentru a ob#ine eticete comerciale. >i lămuri pe cei de acolo că le va "olosi pentru a"acerea lui %n domeniul electronicii J instalare i service pentrusistemele tele"onice comerciale. :ei cu eticete temporare i ei %i promiseră livrarea celor adevărate %n patru zile lucrătoare, ceea ce %l "rapă

pe 3ussellK era ceva inutil de e"icient. 4b#inerea licen#ei se dovedi ciarmai uoară. Documentele de licen#ă interna#ională, pe care le "urnizaseNosn %mpreună cu paaportul, "ură onorate de statul Colorado, după cetrecuse o probă scrisă i căpătase un permis cu "oto$ra"ie, care să se potrivească cu eticetele. +in$ura lui „$reeală "u mâz$ălirea unui"ormular, dar "unc#ionarul %l lăsă să semneze unul proaspăt, %n timp ce3ussell %l arunca pe primul %n coul de $unoi. +au păru să o "acă.<ormularul necompletat alunecă %n buzunarul anoracului.

+pitalul Ions op*ins nu era localizat %n cel mai bun dintre cartiere. >ncompensa#ie pentru acest "apt, poli#ia din 5altimore CitB %l păzea %ntr!unmod care!i amintea lui Clar* de Oietnam. Năsi un loc de parcare pe5roadaB, ciar vizavi de intrarea principală. Apoi el i Cavez intrară,ocolind statuia de marmură a lui :isus, pe care amândoi o $ăsiră admirabilăca mărime i eQecu#ie. CompleQul de dimensiuni mari J op*ins era acum

un ansamblu vast J "ăcea di"icilă descoperirea păr#ii potrivite, dar zeceminute mai târziu stăteau %n "a#a biroului &ro"esorului Asociat Caroline .3Ban, . D., de la :nstitutul 4"talmolo$ie Rilmer. Clar* se relaQă i citi orevistă %n timp ce Cavez arunca priviri lascive recep#ionerei la care,evident, doamna 3Ban avea dreptul. Celălalt doctor 3Ban, cum %i spuneaClar* %n $ând, apăru la 12K/8 cu un bra# de documente. @e aruncă celor doio"i#eri C:A o privire $en „cine sunte#i voi i intră repede %n birou "ără săspună o vorbă. (u "u nevoie să o privească prea mult. >ntotdeauna i se

păruse o "emeie "oarte atră$ătoare i plină de demnitate. (u %nsă i acum.<a#a ei era %ntr!o "ormă mai proastă decât a so#ului ei. 3ealitatea asta%ncepea să scape de sub control, %i zise Ion. Clar* numără până la zece itrecu pur i simplu pe lân$ă recep#ionera rămasă cu $ura căscată pentru a!i%ncepe cea mai nouă carieră a lui, aceea de consilier matrimonial.

— Ce %nseamnă asta? %ntrebă CatB. (u am niciun "el de %ntâlniri. — Domni#ă, acorda#i!mi câteva minute din timpul dumneavoastră. — Cine eti? Ai de $ând să mă %ntrebi despre Iac*?

122



— Domni#ă, mă ceamă Clar*.Căută %n buzunarul de la cămaă i scoase le$itima#ia C:A cu "oto$ra"ia

de mărimea unei căr#i de vizită, ataată, aa cum erau maHoritatea, de unlan# metalic trecut %n Hurul $âtului.

— +!ar putea să "ie câteva lucruri pe care trebuie să le tii.4cii lui CatB se aspriră imediat, "uria luând locul durerii. — Ftiu, spuse ea. Am auzit totul. — (u, domni#ă, cred că nu tii. Lsta nu!i un loc potrivit pentru discu#ii.

&ot să te invit la prânz? — Aici? +trăzile nu sunt ciar' — +i$ure?Clar* zâmbi ca să!i arate cât de absurdă era observa#ia ei.

&entru prima oară, Caroline 3Ban %i acordă vizitatorului ei o privire pro"esională. Era cam de %năl#imea lui Iac*, dar mai masiv. Dacă odatăconsiderase "a#a so#ului ei masculină, a lui Clar* era col#uroasă. âinile luiarătau mari i puternice, iar $esticula#ia lui su$era că se putea descurca cuorice. ai impresionantă era comportarea lui. 4mul putea să intimidezeaproape pe oricine, %i dădu ea seama, dar se străduia să se comporte ca un$entleman, i reuea, ca Hucătorii de "otbal care veneau uneori aici să vadă

copiii. Gn urs de plu, %i zise ea. (u pentru că era, ci pentru că voia el să"ie. — E un local ciar pe onument +treet. — 5ine.Clar* se %ntoarse i %i ridică pardesiul din cuier. :!l #inu aproape cu

delicate#e. A"ară, li se alătură i Cavez. Era mult mai mărunt decât Clar*,dar mai periculos, ca un puti dintr!o bandă, care %ncerca să!i ascundă#epii. Oăzu că Cavez preluă conducerea când ieiră, precedându!i pe

trotuar %ntr!un mod aproape comic. Ea nu considera străzile de aici si$ure Jcel pu#in, nu pentru o "emeie sin$ură J dar Cavez se mica asemenea unui bărbat %n luptă. :nteresant, zâmbi ea. Năsiră repede micul restaurant iClar* %i diriHă pe to#i %ntr!un separeu din col#. Amândoi bărba#ii stăteau cuspatele la perete ca să poată privi spre eQterior, la orice posibilăamenin#are. &ăreau relaQa#i i %i desceiaseră ainele.

— Cine eti, mai eQact? %ntrebă ea.>ntrea$a a"acere era parcă scoasă dintr!un "ilm prost.

12/



— +unt o"erul so#ului tău, răspunse Ion. +unt o"i#er de teren. De tip paramilitar. @ucrez %n A$en#ie de aproape douăzeci de ani.

— (u!#i este permis să le spui oamenilor ast"el de lucruri.Clar* clătină din capK

— Domni#ă, %ncă n!am %nceput să %ncălcăm le$ile. Acum sunt mai aleso"i#er de securitate i protec#ie, un 4+&. Din$ Cavez e i el tot 4+&. — 5ună ziua, doamnă doctor 3Ban. (umele meu adevărat este

Domin$o. @ucrez i eu cu so#ul tău. Ion i cu mine %l ducem cu maina i%l proteHăm %n călătorii.

— Amândoi ave#i pistoale?Din$ păru aproape HenatK — Da, domni#ă.

Cu asta, partea aventuroasă a %ntâlnirii lua s"ârit, %i zise CatB. Doi bărba#i, evident duri, %ncercau să o "armece. Era $ata să spună ceva, darClar* %ncepu %naintea ei.

— Domni#ă, %ntre tine i so#ul tău pare să "ie o problemă. (u tiu ce e J bănuiesc câte ceva J dar am văzut că pe tip %l doare. Asta!i rău pentruA$en#ie.

— Domnilor, apreciez $riHa voastră, dar asta este o problemă

particulară. — Da, domni#ă, aprobă Clar* cu vocea lui straniu de politicoasă.Căută %n buzunar i scoase copiile QeroQ ale articolului lui oltzman. — Asta este problema? — Asta nu!i treaba'Nura i se %ncise brusc. — Ave#i dreptate. Dar e o #esătură de minciuni. Adică, partea cu

incorectitudini seQuale. Asta si$ur nu!i adevărată. +o#ul tău mer$e rareori

undeva "ără unul din noi. Din cauza locului unde lucrează i a "unc#iei pecare o are, trebuie să semneze de "iecare dată când iese J ca un doctor,4)? Dacă vrei, pot să!#i aduc copii ale itinerariului său pe ce perioadă vrei.

— Asta nu poate "i le$al. — (u, probabil că nu e, "u de acord Clar*. Fi?Ooia atât de mult să %l creadă, dar nu putea i era mai bine să le spună de

ce. — Gite, loialitatea voastră "a#ă de Iac* este impresionantă, dar mai tiu

127



i eu câte ceva. Am veri"icat eviden#ele "inanciare i am a"lat de "emeiaaceea, Pimmer, i tiu de copil.

— Ce tii eQact? — Ftiu că Iac* a asistat la natere. Ftiu de bani i cum a %ncercat să!i

ascundă de mine i de to#i ceilal#i. Ftiu că e ancetat de $uvern. — Ce vrei să spui? — Gn ancetator al $uvernului a "ost aici la op*ins Ftiu asta — Doamnă doctor 3Ban, nu eQistă o ast"el de ancetă la C:A i nici la

<5:. Asta!i si$ur. — Atunci, cine a "ost aici? — i!e teamă că nu tiu, răspunse Clar*. (u era %n %ntre$ime adevărat, dar Clar* socotea că această minciună nu

era relevantă pentru problema actuală. — Gite, am a"lat de Carol Pimmer, repetă ea. — Ce tii? se interesă Clar* cu o voce scăzută.3ăspunsul pe care!l primi %l surprinse. — Iac* mă %nală cu ea aproape că #ipă CatB 3Ban. E vorba i de un

copil, iar Iac* petrece cu ea atâta timp, %ncât nu mai are pentru mine nicimăcar'

+e opri, %n pra$ul lacrimilor.Clar* ateptă să se linitească. 4cii lui nu!i părăsiră "a#a nicio clipă ivăzu totul la "el de clar ca i cum ar "i "ost tipărit pe o pa$ină. Din$ păreadoar Henat. (u era su"icient de %n vârstă ca să %n#elea$ă.

— Orei să mă ascul#i? — +i$ur, de ce nu? +!a terminat, sin$urul motiv pentru care n!am plecat

sunt copiii. Aa că, dă!i drumul, #ine!#i discursul. +pune!mi că %ncă măiubete i alte cestii de $enul ăsta. (u are curaH să discute ciar el, dar

sunt si$ură că e bă$at %n povestea asta, %nceie ea cu amărăciune. — ai %ntâi, el nu tie că suntem aici. Dacă a"lă, probabil că %mi voi pierde locul de muncă, dar asta nu %nseamnă mare lucru, %mi rămâne pensia. >n plus, sunt pe cale să %ncalc re$uli mai importante decât asta. Deunde să %ncep?

Clar* "ăcu o pauză, %nainte de a continua. — Carol Pimmer este văduvă. +o#ul ei a "ost ser$entul!maHor 5uc*

Pimmer, din <or#ele Aeriene ale +tatelor Gnite. A murit la datorie. @a

128



drept vorbind, a murit %n bra#ele so#ului tău. Ftiu. Am "ost acolo. 5uc* a%ncasat cinci $loan#e %n piept. >n ambii plămâni. :!au "ost necesare cinci sauase minute ca să moară. A lăsat %n urmă apte copii J opt, dacă!l socotetii pe cel pe care!l purta so#ia lui. 5uc* nu tia de el când a murit. Carol

atepta să!i "acă o surpriză. +er$entul Pimmer era e"ul ecipaHului unuielicopter al <or#elor Aeriene. Am intrat cu acel aparat de zbor %ntr!o #arăstrăină pentru a salva un $rup de solda#i din G.+.ArmB care e"ectuau omisiune clandestină.

— Eu am "ost unul din ei, domni#ă, anun#ă Din$ oarecum spreneplăcerea lui Clar*. (u a "i aici, dacă el nu i!ar "i riscat via#a.

— +olda#ilor li se re"uzase deliberat spriHinul pentru %nceiereaopera#iunii.

— Cine a "ăcut!o? — E mort acum, răspunse Clar* %ntr!un mod care nu lăsa loc pentru

nicio %ndoială. +o#ul tău a descoperit o opera#iune ile$ală. El i Dan urraBde la <5: au or$anizat misiunea de salvare. A "ost una $rea, cu adevăratdură. Am avut "oarte mult noroc s!o ducem la capăt. +unt surprins că nu airemarcat nimic' comaruri, poate?

— (u doarme bine' ei, da, uneori'

— Gn $lon# era $ata să!l ucidă' poate că au lipsit cinci sau asecentimetri. -rebuia să salvăm un detaament de solda#i de pe un deal i eierau ataca#i. Iac* mânuia o mitralieră. 5uc* Pimmer avea alta. 5uc* a "ostlovit când decolam, a căzut rău. Iac* i cu mine am %ncercat să!l aHutăm,dar cred că nici măcar voi, cei de la op*ins, n!a#i "i putut "ace "oarte mult.A murit.

Clar* se opri pentru o clipă i CatB putu să vadă că nu simula durerea. — Oorbea despre copiii lui. Era %n$riHorat din cauza lor, aa cum ar "i

"ost orice bărbat. +o#ul tău %l #inea pe Pimmer %n bra#e i i!a promis că se vaocupa de ei, că va avea $riHă ca to#i să urmeze o coală, că va ve$eaasupra "amiliei. Domni#ă, am "ost mult timp %n meseria asta, de pe timpulcând tu %nvă#ai să conduci maina, 4)? (u am văzut niciodată ceva mai bun decât ceea ce a "ăcut Iac*. După ce ne!am %ntors, Iac* i!a #inut promisiunile. (u sunt surprins că a păstrat secretul "a#ă de tine. EQistăaspecte ale opera#iunii pe care nu le cunosc nici eu. Dar atâta lucru tiuKdacă omul ăsta %i dă cuvântul, i!l #ine. Eu l!am aHutat. Am mutat "amilia

129



aici din <lorida. El le!a aranHat o mică a"acere. Gnul din copii este lacole$iu la Neor$eton i următorul ca vârstă este a "ost acceptat la :-.Am uitat să!#i spun, Carol Pimmer J ei bine, Carol nu este numele ei. +!anăscut %n @aos. Pimmer a scos!o când acolo s!a declanat iadul, s!a

căsătorit cu ea i au %nceput să toarne copii unul după altul. 4ricum, ea esteo mamă asiatică tipică. Crede că educa#ia este un dar de la Dumnezeu icopiii ăia %nva#ă din $reu. -o#i cred că so#ul tău este un s"ânt. (e oprim să!ivedem, cel pu#in o dată pe săptămână, %n "iecare săptămână.

— Oreau să te cred, murmură CatB. Fi bebeluul? — Orei să spui, când s!a născut? Da, am "ost amândoi acolo. +o#ia mea

a "ăcut pe moaa J Iac* nu credea că era corect ca el să "ie %n cameră, iareu n!am "ost acolo deloc. ă cam sperie, admise Clar*. Aa că am ateptat

amândoi %n locul obinuit, cu to#i ceilal#i ble$i. Dacă vrei, te pot prezenta"amiliei Pimmer. &o#i ob#ine o con"irmare a povetii prin Dan urraB de la<5:, dacă crezi că este necesar.

— (u!#i va crea necazuri?CatB tiu imediat că putea avea %ncredere %n urraB. Era puritan %n

problemele morale, asta din cauză că era poli#ist. — >mi voi pierde %n mod si$ur sluHba. &resupun că ar putea să mă acuze

J din punct de vedere tenic, am comis un delict "ederal J dar mă %ndoiesccă se va aHun$e atât de departe. Din$ %i va pierde i el sluHba, pentru că n!aavut %n#elepciunea să!i #ină $ura, aa cum i!am spus.

— 3aat, comentă Din$, apoi păru Henat. +cuza#i!mă, domni#ă. Ion,asta!i o cestiune de onoare. Dacă nu era doctorul, a "i acum %n$răământ pe vâr"ul unui deal columbian. >i datorez via#a. Asta contează mai multdecât o sluHbă, mano*

Clar* %i %nmână lui CatB o "iăK

— Acestea sunt datele opera#iunii. &oate %#i aminteti că, atunci când amurit amiralul Nreer, Iac* nu a reuit să aHun$ă la "uneralii. — Da 5ob 3itter a sunat i' — Atunci a "ost. &o#i să veri"ici cu domnul urraB. — DoamneDintr!o dată, %n#elese. — Da, domni#ă. -ot $unoiul din articolele astea. -otul e o minciună. — Cine "ace asta?

12;



— (u tiu, dar voi a"la. Doamnă doctor, #i!am urmărit so#ul prăbuindu!se treptat %n ultimele ase luni. Am mai văzut asta %n luptă J am "ost destulde mult timp %n Oietnam J dar %n cazul lui a "ost mai rău. -ratatul de laOatican, modul %n care se linitete 4rientul iHlociu. Iac* a avut un rol

important %n asta i nu %i recunoate nimeni absolut niciun merit. Ce rol aavut eQact J nu sunt si$ur. +e pricepe destul de bine să păstreze secretele.Asta!i o parte din problema lui. Uine totul %n el. Dacă eQa$erezi, devine caun cancer sau un acid. -e roade. &e el %l roade, iar raatul din ziare a "ăcutlucrurile mult mai rele. -ot ce pot să spun este că nu cunosc un bărbat mai bun decât so#ul tău i am umblat ceva prin lume. Fi!a riscat via#a de maimulte ori decât tii tu, dar eQistă oameni care nu!l iubesc prea mult i%ncearcă să!i vină de ac, %ntr!un "el la care el nu poate riposta. E un raat

tipic, murdar, viclean, dar Iac* nu!i $enul de tip care să se adapteze la aaceva. El respectă re$ulile, %n#ele$i. Aa că!l roade.

CatB %ncepuse să plân$ă. Clar* %i %ntinse o batistă. — !am $ândit că ar trebui să tii. Dacă tu crezi că este necesar, vreau

să veri"ici atâta cât crezi că trebuie. E decizia ta i te ro$ să tele"onezi, "ărăsă!#i "aci $riHi %n privin#a mea, a lui Din$ sau a oricărui altuia, 4)? -e voiduce s!o vezi pe Carol Pimmer i copiii. Dacă!mi pierd sluHba' la dracu

cu ea. 4ricum, am "ost prea mult %n a"acerea asta. — Cadourile de Crăciun? — &entru copiii Pimmer? Da, eu l!am aHutat să le %mpaceteze. +o#ul

tău nu poate să %mpaceteze "rumos cadourile, dar presupun că tii asta.Am dus ciar i câteva din partea mea. Cei doi copii ai mei sunt prea mari pentru cadouri azlii i Pimmerii sunt nite putani $rozavi. E dră$u# să "iiunci, adău$ă Ion cu un zâmbet cald.

— -otul e o minciună?

— (u tiu nimic despre cestia "inanciară, doar celelalte. Fi au %ncercatsă!l lovească prin tine, Hudecând după ce!ai spus ciar acum.>n acest moment, lacrimile se opriră. CatB %i terse ocii i ridică

privirea. — Ai dreptate. Ai spus că nu tii cine "ace asta? — &lănuiesc să a"lu, %i promise Clar*.Comportarea ei se scimbase complet. Era o "emeie, nu $lumă. — Oreau să!mi spui i mie. Fi vreau să %ntâlnesc "amilia Pimmer.

126



— Când iei de la lucru? — -rebuie să dau câteva tele"oane i să scriu nite %nsemnări J să zicem

o oră? — &ot să!mi "ac timp, dar s!ar putea să "iu nevoit să plec devreme. Au

un ;!Eleven, cam la zece mile de casa voastră. — Ftiu că!i aproape, dar nu tiu eQact unde. — &o#i să mă urmezi. — ai să mer$em.CatB conduse spre ieire sau %ncercă să o "acă. Cavez aHunse %naintea

ei la uă i rămase %n "a#ă tot drumul până la spital. El i Clar* deciseră sărămână a"ară i să ia pu#in aer, apoi zăriră doi tineri care stăteau pe mainalor.

Era ciudat, %i zise Ion Clar* %n timp ce traversa strada. @a %nceput,Caroline 3Ban "usese cea "urioasă, "urioasă i trădată. El "usese vocea%n#elepciunii. Acum, ea se sim#ea mult mai bine J dei, %ntr!un alt sens, mairău J dar el %i absorbise toată "uria. Era pu#in cam prea mult ca să suporte iacolo, %n "a#a lui, se $ăsea o posibilitate de descărcare.

— Ios de pe maină, derbedeule — Cristoase, Ion, spuse Din$ %n spatele lui.

— Care vorbeti, bă? se miră tânărul, de!abia %ntorcându!se să!l vadă pe bărbatul care se apropia.>ntoarse capul eQact la timp ca să vadă o mână %n"ăcându!i umărul.

Apoi lumea se roti i peretele de cărămidă al clădirii se apropie de "a#a lui"oarte rapid. Din "ericire, caseto"onul cu căti absorbi cea mai mare parte aimpactului, care, totui, avu un e"ect ne$ativ asupra aparatului.

— Dobitocule, mârâi putiul, sco#ând un cu#it.&rietenul lui era la doi metri i scosese i el un cu#it. Clar* le zâmbi

doarK — Cine!i primul?Nândul de a!i răzbuna scula dispăru imediat. Amândoi tinerii

recunoteau pericolul când %l vedeau. — Ai noroc că n!am pistolul, omule. — &ute#i lăsa i cu#itele. — Eti copoi? — (u, nu sunt, %l asi$ură Clar*, apropiindu!se cu mâna %ntinsă. Cavez

12



%i asi$ura spatele, cu aina desceiată, cum remarcară amândoi tinerii.@ăsară să cadă cu#itele i %ncepură să se %ndepărteze.

— Ce dracu se'Clar* se %ntoarse pentru a vedea apropiindu!se un poli#ist cu un câine

mare. Amândoi erau %n plină alertă. Ion scoase le$itima#ia C:A. — (u mi!a plăcut atitudinea lor.Cavez %i dădu cu#itele poli#istului. — @e!au pierdut, domnule. — Ar trebui să lăsa#i lucrurile astea %n seama noastră. — Da, domnule, "u de acord Clar*. Ai dreptate. <rumos câine ai. &oli#istul bă$ă cu#itele %n buzunar. — 4 zi bună, spuse el, %ntrebându!se ce dracu se petrecuse.

— Fi #ie.Clar* "ăcu o pauză i se %ntoarse spre Cavez. — @a dracu, mi!a "ăcut bine. — Eti $ata să pleci %n eQic, Ion? — da. Doar că mi!e silă să las lucruri neterminate %n urmă, tii? — :a zi, cine %ncearcă să!l re$uleze? — (u!s si$ur.

— 3aat, mârâi Din$. — (!o să "iu si$ur până când nu vorbesc cu oltzman. — Aa zici tu, omule. Ea %mi place, adău$ă el. Nrozavă doamnă. — Da, este. EQact de ce are el nevoie ca să %ndrepte lucrurile. — Crezi c!o să!l sune pe urraB? — Are vreo importan#ă? — (u.Cavez privi strada.

— 4 cestiune de onoare, domnule C. — Ftiam că o să %n#ele$i, Din$.

Iac[ueline Pimmer eră un copil "rumos, %i zise CatB, #inând!o %n bra#e.Dorea i ea unul, trebuia să aibă unul. Iac* o să i!l dăruiască, poate %ncă o"eti#ă, dacă aveau noroc.

— Auzim atâtea de tine, spuse Carol. -u doctor? — Da, pre$ătesc doctori, sunt pro"esor de cirur$ie.

1/=



— <iul meu mai mare trebuie %ntâlnească pe tine. El vrea "ie doctor. Elstudent la Neor$eton.

— @!a putea aHuta un pic. &ot să!#i pun o %ntrebare? — Da.

— +o#ul tău' — 5uc*. El moare. (u tiu tot, doar că el moare' la datorie, da? Elucru secret. <oarte $reu pentru mine, o"tă Carol, sobră, dar "ără o durere"ă#iă.

-recuse peste asta. — 5uc* "ost bărbat "oarte bun. @a "el so#ul tău. -u "ii dră$u#ă cu el,

adău$ă doamna Pimmer. — A, voi "i, promise CatB. Acum trebuie să "acem din asta un secret.

— Ce secret? — Iac* nu tie că te cunosc. — Da? Eu tiu că sunt multe secrete, dar' 4), %n#ele$. Uin i asta

secret. — Ooi vorbi cu Iac*. Cred că ar trebui să vii la noi să ne vezi copiii.

Dar deocamdată păstrăm secretul? — Da, bine. <acem surpriză?

— Da.CatB zâmbi, %napoindu!i copilul. — (e vom mai vedea, %n curând. — -e sim#i bine, doamnă doctor? o %ntrebă Clar* %n parcare. — ul#umesc' — +pune!mi Ion. — ul#umesc, Ion.Gn zâmbet cald, cum doar la Crăciun mai primise Clar* de la copiii lui.

— 4ricând.Clar* conduse spre vest pe autostrada 8=. CatB o luă spre est, cătrecasă. >nceieturile de$etelor i se albiseră pe volanul mainii. <uriarevenise. >n cea mai mare parte, era "urioasă pe ea %nsăi. Cum putuse să$ândească aa ceva despre Iac*? <usese o proastă mescină i dez$ustătorde e$oistă. Dar, de "apt, nu era $reeala ei. Altcineva %i invadase căminul,decise ea, când intră %n $araH. Aproape imediat se duse la tele"on. -rebuiasă mai "acă %ncă un lucru. -rebuia să "ie complet si$ură.

1/1



— 5ună, Dan. — CatB Cum mer$e a"acerea ocilor, "eti#o? se interesă urraB. — Am o %ntrebare pentru tine. — Dă!i drumul.

Ea decisese deHa cum să o "acă. — E o problemă cu Iac*'Oocea lui urraB deveni precautăK — Despre ce!i vorba? — Are comaruri, spuse CatB.Asta nu era o minciună, dar ce urmă era. — Ceva despre un elicopter i un anume 5uc*' nu pot să!l %ntreb pe

el, dar'

urraB o %ntrerupseK — CatB, nu pot vorbi despre asta la tele"on. E o cestiune de serviciu,

"eti#o. — Adevărat? — Adevărat, CatB. Ftiu despre ce este vorba, dar nu pot să discut cu

tine despre asta. >mi pare rău. Uine de serviciu.CatB continuă, cu o urmă de %n$riHorare %n voceK

— (u!i ceva care are loc acum' adică' — A trecut de mult, CatB. Asta!i tot ce pot să spun. Dacă tu crezi căIac* are nevoie de aHutor pro"esional, atunci pot să dau câteva tele"oanei'

— (u, nu cred că e cazul. Acum câteva luni a "ost destul de rău, dar pare să se amelioreze. Eram doar %n$riHorată că ar putea "i ceva de la birou'

— A trecut, CatB. Pău că a trecut.

— Eti si$ur, Dan? — Absolut. (u a $lumi cu aa ceva.Fi asta era tot. Dan era la "el de cinstit ca i Iac*' — ul#umesc, Dan. ul#umesc mult, spuse ea cu vocea ei de medic,

cea care nu dezvăluia absolut nimic. — 4ricând, CatB.Când puse receptorul la loc, urraB se %ntrebă dacă nu cumva "usese

păcălit. (u, decise el, ea nu putea să a"le %n niciun "el despre asta.

1/2



Dacă ar "i reuit să vadă celălalt capăt al le$ăturii tele"onice, ar "i "ostsurprins să descopere cât de mult $reea. CatB stătea sin$ură %n bucătărie, plân$ând pentru ultima dată. -rebuia să veri"ice, nu eQista altă cale de aelimina toate emo#iile din su"letul ei, dar acum era complet si$ură că Clar*

%i spusese adevărulV că cineva %ncerca să!i rănească so#ul i, indi"erent cineera, nu se dădea %n lături să!i "olosească so#ia i "amilia %mpotriva lui. Cinear putea s% uras$% at8t e mult un "%r"at #n$8t s% #n$er$e aşa $e!a? se%ntrebă ea.

(u conta cine era inamicul ei. :ndi"erent cine era, o atacase pe ea i"amilia ei la "el de calculat ca teroritii aceia, dar cu mult mai multălaitate.

:ndi"erent cine era, va plăti pentru asta.

— Gnde ai "ost? — >mi pare rău, domnule doctor. Am avut nite treburi.Clar* se %ntorsese la biroul de Ftiin#ă i -enolo$ie. — &o"tim. — Ce!i asta?3Ban luă sticla. Era un Civas 3e$al scump %ntr!o sticlă de ceramică

mată. — Lsta!i emi#ătorul nostru. Am "ăcut patru. <rumoasă treabă, nu? Asta!i antena.

Clar* %i dădu o tiHă verde, aproape de $rosimea unui pai de cocteil, darnu ciar.

— Oa arăta ca o mecerie de plastic din cele care #in "lorile la un loc.-enicienii spun că pot recep#iona simultan transmisiile eQterioare i,dintr!un motiv sau altul, pot să reducă timpul de calculator până la

Humătate. De asemenea, spun că, dacă am mai avea câteva luni să ne Hucămcu le$ăturile de comunica#ie, am putea "ace %ntrea$a cestie aproape %ntimp real.

— Ce avem e su"icient, decise Iac*. Am "inan#at su"iciente proiecte decercetare.

— De acord. Fi zborurile de veri"icare? — âine, la ora zece. — +uper.

1//



Clar* se ridică. — ei, domnule doctor, ce!ai zice să %ncei ziua? Ară#i dărâmat. — Cred că ai dreptate. Dă!mi %ncă o oră i plec. — >n re$ulă.

3ussell se %ntâlni cu ei la Atlanta. Oeniseră prin eQico CitB i de aici prin iami, unde "unc#ionarii vamali erau cu ocii după dro$uri, dar nu searătau deosebit de interesa#i de nite oameni de a"aceri $reci care!idescideau ba$aHele "ără să li se ceară. 3ussell, care era acum 3obert<riend din 3o$$en, Colorado J cu permisul de conducere corespunzător pentru a o dovedi J dădu mâna cu amândoi i %i aHută să!i recupereze ba$aHele.

— Arme? %ntrebă Sati. — (u aici, omule. Am tot ce!#i trebuie acasă. — Ceva probleme? — (iciuna.3ussell rămase tăcut o clipă. — &oate că eQistă una. — Ce? %ntrebă Nosn, ascunzându!i nelinitea.

&rezen#a pe pământ străin %l "ăcea %ntotdeauna a$itat i aceasta era primalui călătorie %n America. — E "ri$ ca dracu acolo unde mer$em, tipilor. +!ar putea să dori#i să vă

lua#i nite aine cumsecade. — Asta poate să atepte, decise comandantul.Acum se sim#ea "oarte rău. Ca urmare a ultimei proceduri de

cimioterapie, nu se mai rănise de aproape două zile i, oricât Hinduiadupă mâncare, stomacul lui se revolta numai la vederea unuia din bu"etele

aeroportului. — Ce!i cu zborul nostru? — 4 oră i Humătate. Ce!a#i zice să vă lua#i nite pulovere? Grma#i!mă.

(u $lumesc %n privin#a vremii. Acolo unde mer$em sunt %n Hur de zero$rade.

— Pero? Asta nu!i ciar atât de rău.Nosn se opri. — Orei să spui sub zero, centi$rade.

1/7



3ussell se opri o secundă. — Da, e adevărat Aici, zero %nseamnă altceva. Pero %nseamnă "ri$,

tipilor, 4)? — Cum zici tu, "u de acord Sati.

4 Humătate de oră mai târziu, aveau pulovere $roase de lână pe care săle poarte sub impermeabilele sub#iri. Pborul Delta spre Denver, aproape$ol, plecă la timp. &este trei ore, ieeau de pe ultima lor pistă de zbor, pentru un timp. Nosn nu văzuse %n via#a lui atâta zăpadă.

— De!abia pot să respir, se plânse Sati. — 4 să dureze cam o zi până vă obinui#i cu altitudinea. Duce#i!vă să

vă lua#i ba$aHul. Eu aduc maina i o să dau drumul la %ncălzire. — Dacă ne!a trădat, spuse Sati %n timp ce 3ussell se %ndepărta, o vom

ti %n următoarele câteva minute. — (u a "ăcut!o, replică Nosn. E un om ciudat, dar e loial. — E un necredincios, un pă$ân. — E adevărat, dar a rămas să!l asculte pe imam %n prezen#a mea. Cel

pu#in a "ost politicos. >#i spun că e loial. — Oom vedea, ezită Sati, mer$ând obosit i "ără su"lare spre nivelul

unde se recuperau ba$aHele.

Amândoi bărba#ii se uitau %n Hur, căutând privirile care să!i urmărească.Deplasarea este ideală pentru depistarea ocilor care te "iQează. Este $reu,ciar i pentru pro"esioniti, să nu!i privească #intele.

>i recuperară ba$aHele "ără incidente i arvin %i ateptă. (u putea săoprească vântoasa care %i lovea. Aerul, dei rare"iat, era mult mai rece decâttot ce cunoscuseră vreodată cei doi. Căldura mainii era %ntr!adevăr binevenită.

— Cum mer$ pre$ătirile?

— -otul e con"orm pro$ramului, domnule comandant, răspunse 3ussell.&use maina %n micare. Arabii erau impresiona#i de vastul spa#iudescis, autostrada statală lar$ă J $ăsiră semnele de limitare a vitezei"oarte ciudate J i de evidenta bunăstare din zonă. Erau impresiona#i i de3ussell, care se descurcase, evident, "oarte bine. Amândoi se sim#eau maiuura#i că nu "useseră trăda#i. De "apt, Sati nu se ateptase cu adevărat caamericanul să o "acă, %nsă tia că vulnerabilitatea lui cretea pe măsură cese apropia de partea "inală a planului. Aa era normal să "ie.

1/8



Casa era mărioară. &revăzător, 3ussell o supra%ncălzise, dar Satiremarcă %n primul rând evidentele ei posibilită#i de apărare, cu un câmp detra$ere descis %n toate direc#iile. 3ussell %i conduse %năuntru i le aduse ba$aHele.

— 5ăie#i, trebuie să "i#i destul de obosi#i, observă arvin. De ce nu vă bă$a#i %n pat? Aici sunte#i %n si$uran#ă.Sati %i urmă s"atul. Nosn nu. El i 3usselll intrară %n bucătărie. :braim

"u "ericit să a"le că arvin era un bucătar talentat. — Ce "el de carne e asta? — Carne de căprioară. Ftiu că nu mânca#i porc, dar ave#i vreo problemă

cu căprioara? %ntrebă americanul.Nosn clătină din cap.

— (u, dar n!am mâncat niciodată. — E bună, promit. Am $ăsit!o %n diminea#a asta la un ma$azin local.

rana de su"let a americanului nativ, omule. E căprioara bună. E pe aici un"ermier care are o crescătorie, o treabă pe scară comercială. &ot să!#i dau ivazon.

— Ce dracu!i asta? — Oazon? Alta cestie pe care o po#i $ăsi numai pe aici. E o %ncruciare

%ntre vacile de carne i bizon. &oporul meu obinuia să mănânce bizon,omule, cea mai a"urisită vacă pe care ai s!o vezi vreodată, rânHi 3ussell.Carne bună, slabă, sănătoasă i aa mai departe. Dar căprioara e mai bună,:braim.

— (u trebuie să!mi spui aa, %l aten#ionă obosit Nosn.+ocotind zonele orare, pentru el "usese o zi de douăzeci i apte de ore. — Am le$itima#iile pentru tine i pentru comandant.3ussell trase plicurile dintr!un sertar i le aruncă pe masă.

— (umele sunt eQact cum a#i vrut, vezi? -rebuie doar să "acem"oto$ra"iile i să le "iQăm la locul lor. Am ecipamentul necesar. — Au "ost $reu de ob#inut?arvin râse. — (u, e material comercial standard. Am "olosit permisul meu ca

ori$inal, am tras copiile i apoi am "ăcut rost de ecipamentul necesar ca săscot duplicate de prima clasă. 4 mul#ime de companii "olosesc le$itima#iicu "oto$ra"ii i ecipamentul este standardizat. -rei ore de muncă. Cred că

1/9



avem toată ziua de mâine i poimâine să revedem totul. — EQcelent, arvin. — Orei o băutură? — Adică, alcool?

— ei, omule, te!am văzut bând o bere cu neam#ul ăla' cum %l cema? — err <romm, vrei să spui. — Ei, ai, nu!i ciar aa de rău ca mâncatul cărnii de porc, nu? — ul#umesc, dar o să zic pas' aa spune#i voi? — &as la băuturi? da, e bine, omule. Ce mai "ace tipul ăsta, <romm?

%ntrebă indi"erent arvin, privind carnea.Era aproape $ata. — <ace bine, răspunse la "el de indi"erent Nosn. A plecat să!i vadă

nevasta. — @a ce lucra#i, tipilor?3ussell %i turnă o %n$i#itura de Iac* Daniels. — (e!a aHutat cu eQplozibilii, unele trucuri speciale, %n#ele$i? E un

eQpert %n materie. — Nrozav.

Era primul semn promi#ător după câteva zile, poate câteva săptămâni, %izise 3Ban. Cina era bună, un motiv %n plus să aHun$ă la timp acasă ca s!o ia%mpreună cu copiii. Evident, CatB venise de la serviciu la o oră rezonabilăi %i "ăcuse timp să pre$ătească o cină $rozavă. @ucrul cel mai bun,vorbiseră %n timpul cinei, nu cestii importante, doar "leacuri, darvorbiseră. După aceea, Iac* o aHutase la spălatul vaselor. >n s"ârit, copiiise duseră la culcare i ei rămaseră sin$uri.

— >mi pare rău că m!am răstit la tine, murmură CatB.

— E!n re$ulă, cred că am meritat!o.3Ban era %n stare să spună orice ca să linitească lucrurile. — (u, eu am $reit, Iac*. Eram prost dispusă, aveam crampe i mă

durea spatele. Ce nu!i %n re$ulă cu tine e că munceti prea mult i bei preamult.

+e apropie să!l sărute. — <umezi, Iac*?El "u uluit. (u se ateptase să "ie sărutat. ai mult, se atepta la o

1/;



eQplozie, dacă descoperea că "uma. — >mi pare rău, scumpo. 4 zi rea la birou. (u m!am putut ab#ine.CatB %i strânse mâinile. — Iac*, vreau să reduci băutura i să te odineti. Asta!i problema ta,

asta i stresul. De "umat ne vom ocupa mai târziu, doar să nu "umezi cândsunt copiii pe aproape. (u am "ost "oarte %n#ele$ătoare i am $reit i eu un pic, dar trebuie să!#i corectezi comportamentul. (u!#i "aci doar #ie rău, inoi su"erim.

— Ftiu. — Du!te la culcare. Ai nevoie de somn mai mult decât de orice altceva.Căsnicia cu un medic are dezavantaHele ei. Cel dintâi dintre ele este că

nu!l po#i contrazice. Iac* o sărută pe obraz i "ăcu cum i se spusese.

1/6



"0. Salonul e!)i

Clar* sosi eQact la timp la locuin#a lui 3Ban i trebui să "acă cevaneobinuitK să atepte. După câteva minute, era $ata să bată la uă, cândaceasta se descise. Domnul doctor 3Ban iei %n pra$, apoi se opri i se%ntoarse s!o sărute pe doamna doctor 3Ban, care %l urmări %ndepărtându!se

i, după ce spatele lui se %ntoarse pe deplin, lansă un zâmbet radios spremaină. 2n regul%, %i zise Clar*. &oate că tocmai se lansase %ntr!o nouă carieră.

3Ban arăta i el aproape satis"ăcător i Clar* i!o spuse imediat ce intră %nmaină.

— da, ei bine, am "ost trimis la culcare devreme.Iac* cicoti, aruncând ziarul pe scaunul din "a#ă. — Fi am uitat să beau ceva.

— >ncă vreo câteva zile dintr!astea i s!ar putea să ară#i din nouomenete.

— &oate că ai dreptate.-otui, %i aprinse o #i$ară, dez$ustându!l %ntr!o oarecare măsură pe

Clar*. Apoi, acesta %i dădu seama cât de inteli$entă era Caroline 3Ban.<iecare lucru la rândul lui. @a dracu, %i spuse Clar*, era o damă $rozavă.

— Am stabilit zborul de %ncercare. 4ra zece.

— 5ine. E plăcut să "ii pus la o muncă adevărată, Ion. Iocul de!a 4+&!ul trebuie să "ie al dracului de plictisitor, mormăi 3Ban, descizând cutiacu mesaHe.

— Are i momente plăcute, domnule, replică Clar*, intrând pe oseaua<alcons (est.

esaHele nu erau prea numeroase i, curând, 3Ban se cu"undă %n >ost !ulde diminea#ă.

-rei ore mai târziu, Clar* i Cavez soseau la 5aza Andres a <or#elor1/



Aeriene. 4 perece de OC!2=5 era deHa pro$ramată pentru zborurile derutină. &ilo#ii i ecipaHele din Escadrila de -ransport Aerian ilitar 6 J„a preedintelui J aveau un re$im strict, pentru men#inerea e"icien#ei. Celedouă avioane decolară la o di"eren#ă de câteva minute i se %ndreptară spre

est pentru a eQecuta o serie de manevre de "amiliarizare, care să le permităcelor doi noi copilo#i să "acă cunotin#ă cu procedurile de control altra"icului aerian J bine%n#eles, pilo#ii le cunoteau deHa i pe "a#ă i pe dos,dar asta nu avea importan#ă.

>n spate, un ser$ent tenician din <or#ele Aeriene %i e"ectuaantrenamentul propriu, Hucându!se cu so"isticatul ecipament decomunica#ii pe care!l purta avionul. Din când %n când, arunca o privire sprecivilul, cine dracu o "i "ost, care vorbea %ntr!un $iveci de "lori, ră#oindu!

se la un "el de be#i$a verde. EQistă unele cestii, %i zise ser$entul, pe carenimeni nu este obli$at să le %n#elea$ă. Avea %n %ntre$ime dreptate.

Două ore mai târziu, cele două Nul"stream!uri aterizau din nou laAndres i rulau până la terminalul O:&. Clar* %i adună ecipamentul iiei. +e %ntâlni cu un alt civil care se a"lase la bordul celuilalt avion. Cei doise %ndreptară spre maina lor, deHa an$aHa#i %ntr!o discu#ie.

— Am putut să %n#ele$ o parte din ce vorbeai J clar, vreau să spun,

raportă Cavez. +ă zicem, cam o treime, poate ceva mai pu#in. — 4), vom vedea ce pot să "acă tenicienii.Drumul %napoi la @an$leB dură treizeci i cinci de minute i, de acolo,

Clar* i Cavez reveniră la Rasin$ton pentru un prânz târziu.

5ob oltzman primise tele"onul %n seara precedentă. <usese sunat pelinia lui de acasă, cu număr secret. Gn mesaH scurt, nepoliticos, care %itrezise interesul. @a două după!amiaza intră %ntr!un mic local meQican din

Neor$eton, numit „@a Esteban. A$lomera#ia de la prânz se dusese,lăsând localul cam o treime plin, mai ales cu puti de la GniversitateaNeor$eton. <luturarea unei mâini %l conduse spre locul unde era ateptat.

— 5ună, salută oltzman, aezându!se. — -u eti oltzman? — Aa ester con"irmă reporterul. Fi voi? — Doi tipi prietenoi, %l lămuri cel mai %n vârstă. :ei prânzul cu noi? — 4).

17=



Cel tânăr se ridică i %ncepu să %ndese monede de douăzeci i cinci decen#i %ntr!un tonomat cu muzică meQicană. După un timp, deveni si$ur căma$neto"onul reporterului nu va avea ansa să %nre$istreze ceva.

— De ce a#i vrut să mă vede#i?

— Ai scris nite articole despre A$en#ie, %ncepu cel mai %n vârstă. Uintaarticolelor tale este directorul adHunct, domnul doctor Ion 3Ban. — (iciodată n!am spus asta, replică oltzman. — :ndi"erent cine #i!a strecurat raatul ăsta, a min#it. E o %nscenare. — Cine a"irmă asta? — Eti un reporter cinstit? — Ce vrei să spui? %ntrebă oltzman. — Dacă!#i spun ceva total neo"icial, vei publica?

— Asta depinde de natura in"orma#iilor. Ce inten#ionezi? — Ce vreau să spun, domnule oltzman, este că pot să!#i dovedesc că ai

"ost min#it, dar dovada nu poate "i dezvăluită %n niciun caz. Ar pune %n pericol unele persoane. De asemenea, te vei lămuri că cineva s!a "olosit detine ca să plătească nite poli#e. Oreau să tiu cine e persoana.

— Ftii că nu pot dezvălui o sursă. A viola codul nostru etic. — Etică la un reporter, se miră omul, su"icient de tare pentru a acoperi

z$omotul muzicii. >mi place cestia asta. &roteHa#i i sursele care vă mint? — (u, nu "acem asta. — 4), atunci o să!#i spun o povestioară, dar condi#ia este că nu vei

dezvălui niciodată ce vei a"la. Oei onora o ast"el de condi#ie? — Fi dacă descopăr că mă %neli? — Atunci, eti liber să publici. Corect?Clar* avu parte de o %nclinare aprobatoare a capului. — Amintete!#i doar că voi "i "oarte ne"ericit dacă publici asta, pentru

că eu nu mint. >ncă ceva, nu po#i să "oloseti spusele mele ca punct de plecare pentru cercetări pe cont propriu. — Ceri cam mult. — -u decizi, domnule oltzman. Ai reputa#ia unui reporter cinstit i a

unuia destul de inteli$ent. +unt in"orma#ii care nu pot "i raportate' asta%nseamnă deHa să mer$i prea departe. +ă zicem că eQistă lucruri care trebuiesă rămână secrete mult timp. Ani de zile. Oreau să spun că ai "ost "olosit.Ai "ost "raierit, o"erindu!#i!se spre publicare minciuni, pentru a "ace rău

171



cuiva. Acum, eu nu sunt reporter, dar dacă a "i, cestia asta m!ar deranHa.!ar supăra pentru că nu!i o treabă cinstită i pentru că cineva m!a luat de"raier.

— Eti "oarte convin$ător, zâmbi oltzman. 4), sunt de acord cu

condi#iile tale. — >n re$ulă.Clar* %i spuse povestea. Avu nevoie de zece minute. — Fi misiunea? Gnde anume a murit omul? — >mi pare rău, amice. Fi nu te $ândi să descoperi sin$ur. ai pu#in de

zece oameni tiu răspunsul la %ntrebarea asta.inciuna lui Clar* era una inteli$entă. — Ciar dacă descoperi cine sunt, ei nu vor vorbi' nu pot. (u prea

mul#i oameni divul$ă din proprie ini#iativă in"orma#ii despre %ncălcareale$ilor.

— Fi doamna Pimmer? — E o treaba pe care o po#i veri"ica, %n cea mai mare parte. Gnde

trăiete, a"acerea "amiliei, unde s!a născut copilul, cine a "ost acolo,doctorul care a moit!o.

oltzman %i veri"ică notele.

— >n spatele acestei poveti se ascunde ceva mare, mare de tot, nu!iaa?Clar* se mul#umi să!l priveascăK — -ot ce vreau e un nume. — Ce vei "ace cu el? — Asta nu te interesează. — Ce va "ace 3Ban cu el? — (u tie că suntem aici.

— 3aat' — Domnule oltzman, ăsta este adevărul.5ob oltzman era reporter de mult timp. <usese min#it de eQper#i.

<usese #inta unor minciuni "oarte laborioase i bine plani"icate, "useseinstrumentul unor vendete politice. (u!i plăcea această parte a muncii lui,nu!i plăcea deloc. Dispre#ul pe care %l sim#ea pentru politicieni era produsmai ales de disponibilitatea lor %n nerespectarea le$ii. De câte ori un politician %i %ncălca cuvântul, spunea cele mai neruinate minciuni, lua

172



bani de la un contribuabil i ieea imediat din cameră pentru a!i "ace unserviciu acelui contribuabil, Husti"icarea era aceeaiK „doar politică. Era ocestie %mpu#ită i oltzman o tia. >n el %ncă se mai $ăsea ceva dinidealistul care absolvise <acultatea de Piaristică de la Columbia i, dei

via#a %l "ăcuse cinic, era una dintre acele pu#ine persoane din Rasin$toncare %i aminteau idealurile i, din când %n când, plân$eau după ele. — &resupunând că pot veri"ica povestea pe care mi!ai spus!o, eu ce am

de câti$at? — &oate doar satis"ac#ie. Cred că nimic mai mult. Cinstit, mă %ndoiesc

că va "i mai mult, dar, dacă o să "ie, o să te anun#. — Doar satis"ac#ie? %ntrebă oltzman. — Ai vrut vreodată să re$lezi conturile cu un porc? %ntrebă pe un ton

dur Clar*.3eporterul evită %ntrebareaK — Ce "aci la A$en#ie?Clar* zâmbiK — (u pot să vorbesc despre asta. — 4dată, spune povestea, un "unc#ionar sovietic "oarte sus!pus a

dezertat, ciar de pe as"altul aeroportului din oscova.

— Am auzit povestea asta. Dacă ai "i publicat!o vreodată' — Da, ar "i bulibăit rela#iile, nu!i aa? observă oltzman. — De când eti la curent? — Dinainte de ultimele ale$eri. &reedintele mi!a cerut să nu public. — <oler, vrei să spui? — (u, cel pe care l!a %nvins <oler. — Fi tu ai "ost corect.Clar* era impresionat.

— 4mul avea "amilie, so#ie i "iică. Au "ost ucii %ntr!un accident deavion, aa cum spunea declara#ia de presă? — Ai de $ând să publici asta? — (u pot mul#i ani de!acum %ncolo, dar %ntr!o zi am de $ând să scriu o

carte' — Au scăpat, răspunse Clar*. >l ai %n "a#ă pe tipul care i!a scos din #ară. — (u cred %n coinciden#e. — (umele so#iei este aria. &e "iică o ceamă )atrBn.

17/



oltzman nu reac#ionă, dar tia că doar câ#iva oameni din A$en#ie puteau cunoate detaliile a"acerii. &usese o %ntrebare capcană i primiserăspunsul corect.

— De azi %n cinci ani, vreau detaliile evadării.

Clar* tăcu un moment. Ei bine, dacă reporterul binevoia să %ncalce ore$ulă, atunci Clar* trebuia să Hoace i el cinstit. — E corect. 4), "acem târ$ul. — :suse Cristoase, Ion, murmură Cavez. — 4mul are nevoie de ceva la scimb. — Câ#i din interior cunosc detaliile? — Detaliile opera#iunii? (u mul#i. Dacă te re"eri la toate detaliile, poate

douăzeci i numai cinci dintre ei lucrează %ncă la A$en#ie. Pece dintre ei nu

sunt an$aHa#i ai A$en#iei. — Atunci, ai cui? — Ar %nsemna să divul$ prea mult. — 4pera#iuni +peciale J <or#ele Aeriene, opină oltzman. +au, poate,

Armata, Detaamentul +pecial 19=, tipii aceia #ăcăni#i de la <ort Campbell,cei care au mers %n :ra* %n prima noapte'

— &o#i specula cât vrei, de la mine nu ob#ii nimic. Uine minte, când %#i

spun versiunea mea, vreau să tiu cum dracu ai a"lat de această opera#iune. — 4amenilor le place să, vorbească, răspunse simplu oltzman. — Aa e. <acem târ$ul, domnule? — Dacă pot veri"ica ceea ce mi!ai spus, dacă sunt si$ur că am "ost

min#it, da, %#i voi dezvălui sursa. -rebuie să!mi promi#i că nu va aHun$eniciodată %n presă.

Isuse, par$-ar fi #n iplomaţie, refle$t% Clar'* — De acord. -e voi suna peste două zile. Dacă are vreo importan#ă, eti

primul reporter cu care am vorbit vreodată. Fi ce părere ai? %ntrebă oltzman cu un zâmbet. — Cred că ar trebui să mă limitez la spioni.Ion "ăcu o pauză. — Ai "i putut "i unul destul de bun. — +unt unul destul de bun.

— Cât de $rea e cestia asta?

177



— Fapte sute de *ilo$rame.Nosn "ăcu o aritmetică mintală. — -rei s"erturi de tonă' din tona voastră. — 4), %ncuviin#ă 3ussell. Camionul o s!o suporte. Cum o trecem din

maina care o aduce %n camionul meu?>ntrebarea %l "ăcu pe Nosn să pălească. — (u m!am $ândit la asta. — Cum a "ost %ncărcată? — @ada este aezată pe o' plat"ormă de lemn? — Adică un paiet? Au urcat!o cu un autostivuitor? — Da, răspunse Nosn, ai dreptate. — Ave#i noroc. Oino, o să!#i arăt.

3ussell %l conduse pe bărbat a"ară, %n "ri$. Două minute mai târziu,acesta văzu că unul dintre ambare avea o rampă de %ncărcare din beton iun autostivuitor ru$init, cu un motor cu propan. +in$ura veste proastă eracă drumul de pământ care ducea până acolo era acoperit cu zăpadă i noroi%n$e#at.

— Cât de delicată este bomba? — 5ombele pot "i "oarte delicate, arvin, sublinie Nosn.

3ussell râse cu po"tăK — Da, cred că da.

>n +iria, era mai devreme cu zece ore. Doctorul Oladimir oiseevici)amins*i abia %ncepuse lucrul, devreme, aa cum %i era obiceiul. &ro"esorla Gniversitatea de +tat din oscova, "usese trimis %n +iria pentru a #inecursuri %n specialitatea lui, problemele respiratorii. (u era o specialitatecare să "acă un om să "ie optimist. Cea mai mare parte din ceea ce vedea %n

Gniunea +ovietică i aici, %n +iria, erau cazuri de cancer pulmonar, o boală pe cât de uor de prevenit, pe atât de letală.&rimul pacient al zilei venea cu o recomandare de la un practician

sirian, pe care %l admira J omul era pre$ătit de "rancezi i "oarte meticulos J i care!i trimitea numai cazuri interesante.

Când intră %n camera de consulta#ii, )amins*i $ăsi un bărbat de treizecii ceva de ani, aparent %n "ormă. 4 privire mai atentă dezvălui pe cineva cu"a#a cenuie, trasă. &rima lui impresie "u aceea de cancer, dar )amins*i era

178



un om precaut. &utea "i altceva, ceva conta$ios. Consulta#ia dură mai multdecât se ateptase elV "ură necesare mai multe radio$ra"ii i câteva testesuplimentare, dar %l cemară la Ambasada +ovietică %nainte de sosirearezultatelor.

<u necesară toată răbdarea lui Clar*, dar acesta lăsă să treacă aproapetrei zile, bazându!se pe ipoteza că oltzman nu se va ocupa imediat de caz.Ion părăsi locuin#a la opt i Humătate seara i conduse până la o sta#ie dealimentare. Acolo %i spuse an$aHatului să!i "acă plinul J nu!i plăcea deloc să pompeze ciar el J i se %ndreptă spre tele"onul public.

— Da, răspunse oltzman pe linia lui nelistată.Clar* nu se identi"ică.

— Ai avut vreo ansă să veri"ici? — <iindcă veni vorba, da. 4ricum, cele mai multe. +e pare că ai avut

dreptate. E %ntr!adevăr supărător când oamenii te mint, nu? — Cine? — Eu %i spun @iz. &reedintele %i spune Elizabet. Orei ceva $ratis?

adău$ă oltzman. — +i$ur.

— Consider!o o dovadă de bună credin#ă din partea mea. <oler i cuea au o aventură. (imeni nu a raportat!o pentru că ne!am $ândit că nu!itreaba publicului.

— 5ravo vouă, %ncuviin#ă Clar*. ul#umesc. 3ămân dator. — Cinci ani, omule. — 4 să "iu pe aici.Clar* a$ă#ă receptorul. Aşa, %i zise el. -am g8nit eu $% ea era* @ăsă

să cadă %ncă o monedă de douăzeci i cinci de cen#i %n tele"on. Avu noroc

de la prima %ncercare. Era o voce de "emeie. — Alo? — Doamna doctor Caroline 3Ban? — Da, cine e? — (umele pe care!l doreai, domni#ă, e Elizabet Elliot. Consilierul

preedintelui pe problemele de securitate na#ională.Clar* decise să nu adau$e i restul. (u era relevant pentru situa#ie, nu!i

aa?

179



— Eti si$ur? — Da. — ul#umesc.@inia se %ntrerupse cu un clincet. CatB %l trimisese pe Iac* la culcare

mai devreme. 4mul se comporta cu %n#elepciune. Ei, asta nu era o surpriză,nu? surâse ea. ;a urma urmei, s-a $%s%torit $u mine*omentul ar "i putut "i ceva mai bun. Cu câteva zile mai devreme,

plănuise să sară peste cina o"icială, motivând ca scuză că avea de lucru, daracum'

Cum s% pro$ee&4

— (ea#a, 5ernie, salută CatB 3Ban %n timp ce!i "reca mâinile, ca de

obicei, până la coate. — 5ună, CatB. Cum mer$e? — ult mai bine, 5ernie. — Adevărat?Doctorul )atz %ncepu să se spele. — Adevărat. — ă bucur să aud asta, mormăi )atz, %ncă ne%ncrezător.

CatB termină, lovind robinetul cu coatele ca să!l %ncidă. — 5ernie, s!a dovedit că am eQa$erat destul de mult. — Fi tipul cate a venit să mă vadă? %ntrebă )atz cu capul plecat. — (u era adevărat. (u pot să!#i eQplic acum, poate altă dată. Am

nevoie de o "avoare. — +i$ur, ce? — >nlocuirea de cornee pe care o am pro$ramată pentru miercuri, po#i s!

o preiei tu?

— Ce se %ntâmplă? — Iac* i cu mine trebuie să mer$em mâine seară la un dineu o"icial laCasa Albă. Dineul Departamentului de +tat %n onoarea primului ministru al<inlandei, dacă!#i vine să crezi. &rocedura e simplă, nu tiu să eQistecomplica#ii. &ot să!#i trimit dosarul %n după!amiaza asta, Ien*ins va "aceinterven#ia J eu trebuie doar să!l asist.

Ien*ins era un tânăr rezident "oarte bun. — 4), o voi "ace.

17;



— EQcelent, mul#umesc. 3ămân datoare, spuse CatB, ieind pe uă.

Cu mai pu#in de o oră %ntârziere, Carmen Vita intră %n ampton 3oads.Oiră la babord i continuă spre sud pe lân$ă ceiurile arinei. Căpitanul i

pilotul se a"lau %n aripa babord a comenzii i remarcară portavionul care pleca ciar atunci de la ceiul pe care se a"lau câteva sute de so#ii i copii"ăcând semne de rămas!bun lui G++ Theoore 6oose!elt* Douăcruciătoare, două distru$ătoare i o "re$ată erau deHa %n micare. Ele,eQplică pilotul, erau navele de protec#ie pentru „5aston, cum %i spuneaecipaHul lui T6* Căpitanul, născut %n :ndia, mormăi i se %ntoarse la treabă.4 Humătate de oră mai târziu, nava de transport containerizat se apropie deceiul ei, la capătul lui -erminal 5oulevard. -rei remorcere %i ocupară

pozi#iile i o aduseră cu $riHă pe Carmen Vita de!a lun$ul ceiului. (avatocmai "usese amarată când macaralele portal %ncepură să deplaseze%ncărcătura.

— 3o$$en, Colorado? %ntrebă camiona$iul.3ăs"oi un $id auto i căută locul pe autostrada 1!;9. — 4), l!am $ăsit. — Cât de repede? %ntrebă 3ussell.

— Din clipa când plec de aici? 4 mie opt sute de mile. &ăi, două zile, poate patruzeci de ore, dacă am noroc. 4 să te coste. — Cât? %ntrebă 3ussell.Camiona$iul %i spuse. — 5ani $ea#ă? — &er"ect. <ac o reducere de zece la sută pentru asta, %l si$ură

camiona$iul.+erviciul de -aQe nu a"la niciodată de tranzac#iile cu bani $ea#ă.

— Iumătate %nainte.3ussell numără bancnotele. — Iumătate la livrare, o primă substan#ială, dacă o "aci %n mai pu#in de

patruzeci de ore. — +ună bine. Fi lada? — 4 aduci %napoi aici. >ntr!o lună mai primim nite cestii, min#i

3ussell. &utem "ace din asta un "el de serviciu re$ulat pentru tine. — +ună bine.

176



3ussell se %ntoarse la prietenii lui i urmăriră %mpreună procesul dedescărcare, stând con"ortabil la o ca"ea %n bărule#ul din apropiere.

Te0 6oose!elt iei din port %ntr!un timp record, scimbând viteza

până la douăzeci de noduri %nainte de a aHun$e la $eamandură. DeHaavioanele se roteau deasupra lui, primele dintre ele "iind -omcat!urile <!17de vânătoare care decolaseră de la +ta#ia Aeriană 4ceanică a arinei.:mediat după ce avu su"icient spa#iu de navi$a#ie, portavionul veni %nvântul de nord pentru a %ncepe opera#iunile de zbor. &rimul avion pe punte purta dublul zero al comandantului $rupului aerian, căpitanul 3obbBIac*son. -omcat!ul lui prinse o ra"ală peste coadă i doar ciupi din cablulnumărul doi la aterizare J „prins %n cursă, %n Har$onul marinăresc J spre

supărarea lui Iac*son. Grmătorul avion, pilotat de comandorul 3a"ael+ancez, a$ă#ă per"ect cablul de "rânare numărul trei. Ambele avioanerulară %n a"ara zonei periculoase. Iac*son lăsă avionul de vânătoare isprintă imediat spre locul lui din „Firul Oulturilor, sus, la comanda portavionului, ast"el %ncât să poată observa sosirea celorlalte avioane din$rupul lui. Aa %ncepeau toate des"ăurările J comandantul $rupului aeriani comandan#ii de escadrile urmăreau aterizarea trupelor lor. <iecare

a$ă#are va "i %nre$istrată pe benzi video pentru a "i criticată. Cursa nu%ncepea cu un start "oarte bun, notă Iac*son, sorbind din ca"ea, prima decând se a"la la bordul navei. El ratase „4)!ul, cali"icativul pe care!l primea de obicei, aa cum %l in"ormase, cu o sclipire %n oci, controlorul dezbor.

— ei, domnule căpitan, cum se descurcă putii mei? %ntrebă +ancez,ocupându!i locul %n spatele lui 3obbB.

— 5inior. Oăd că!#i men#ii rezultatele, 5ud.

— (u!i $reu, domnule căpitan. Fmeceria e să stai cu un oci la vânt,când "aci viraHul de apropiere. Am văzut ra"ala pe care ai %ncasat!o. Cred c!ar "i trebuit să te avertizez.

— ândria trece %naintea căderii, domnule comandor, observă 3obbB.+ancez avea aptesprezece 4)!uri consecutive. &oate că era %n stare să

vadă vântul, %i zise Iac*son. După aptezeci de minute lipsite deevenimente, T6 viră spre est, %nscriindu!se pe marea rută circulară spre+trâmtoarea Nibraltar.

17



Camiona$iul se asi$ură că lada containerului era bine "iQată pe plat"orma camionului său, apoi se că#ără %n cabina )enortului Diesel.&orni motorul i %i "ăcu semn lui 3ussell, care "lutură mâna ca răspuns.

— -otui, cred că ar trebui să!l urmărim, opină Nosn. — Ar remarca i s!ar %ntreba de ce, replică arvin. Fi, dacă ceva mer$erău, cum o să procedezi, o să umpli $aura pe care o s!o "acă %n as"alt? (!a#iurmărit nava, nu!i aa?

— Adevărat.Nosn se uită la Sati i ridică din umeri. Apoi se %ndreptară spre maina

lor pentru călătoria la Carlotte, de unde aveau să zboare direct la Denver.

Iac* "u $ata devreme, aa cum era de obicei, dar CatB nu se $răbi. Eraneobinuit pentru ea să se uite %n o$lindă i să vadă o coa"ură demnă de oadevărată doamnă, o ciudă#enie pentru cirur$ul din ea, care nu dădea doi bani pe "elul cum arăta. &ierduse două ore cu maciatul i coa"atul, darerau pre#uri pe care erai obli$at să le plăteti. >nainte de a cobor% la parter,CatB scoase două valize din dulapul ei i le aeză %n miHloculdormitorului.

— Gite, po#i să "aci asta? %i %ntrebă ea so#ul. — +i$ur, scumpo.3Ban luă colierul de aur i i!l puse la $ât. Era cel pe care i!l dăruise de

Crăciun, %nainte de naterea micului Iac*. Câteva amintiri plăcute eraule$ate de acest colier, %i zise Iac*. &e urmă se dădu %napoi.

— >ntoarce!te.CatB se eQecută. 3ocia ei de seară era din mătase albastru!re$al i

re"lecta lumina ca sticla. Iac* 3Ban nu era un bărbat care %n#ele$ea moda

"eminină J %i era mult mai uor să!i priceapă pe rui J dar, indi"erent careerau noile re$uli, era de acord cu ele. Albastrul bo$at al rociei i biHuteriile de aur pe care le purta %i puneau %n valoare uoara rumeneală a pielii albe i $albenul untos al părului.

— <rumos, spuse Iac*. Eti $ata, scumpo? — +i$ur, Iac*.>i răspunse la zâmbet. — Du!te i pornete maina.

18=



CatB %l urmări intrând %n $araH, apoi %i spuse câteva cuvinte persoaneicare avea $riHă de copii. >i puse blana J de obicei, cirur$ii nu!i a$reează pe activitii pentru drepturile animalelor J i %l urmă pe Iac*, un minut maitârziu. Iac* iei %n mararier din $araH i plecară.

Clar* nu se putu ab#ină să nu râdă. 3Ban %ncă nu tia nimic despretenicile de contrasuprave$ere. Grmări cum se diminuau luminilestopurilor, ca apoi să dispară %n %ntre$ime după curba oselei. Ateptăcâteva clipe, %nainte de a intra pe aleea de acces spre locuin#a lui 3Ban.

— Eti domnul Clar*? %ntrebă persoana care avea $riHă de copii. — Aa este. — +unt %n dormitor.>i arătă direc#ia.

— ul#umesc.Clar* reveni, un minut mai târziu. -ipic "eminin, %i zise el. -oate

%mpacetează prea mult. (ici măcar Caroline 3Ban nu era per"ectă. — (oapte bună. — (oapte bună.+uprave$etoarea era deHa cuprinsă de vraHa televizorului.Cu maina po#i străbate distan#a %ntre Annapolis, arBland i centrul

Rasin$tonului %n mai pu#in de o oră. 3Ban sim#ea lipsa mainii o"iciale,dar so#ia lui insistase să mear$ă cu a lor. :eiră de pe &ennsBlvania Avenuei intrară pe poartă, pe East EQecutive Drive, unde poli#itii %n uni"ormă %i%ndrumară spre un loc de parcare. 5rea*!ul lor arăta un pic umil printreCadillacuri i @incolnuri, dar asta nu!l deranHă pe Iac*. +o#ii 3Ban urcară pe Hos panta blândă până la intrarea de Est unde personalul din +erviciul+ecret le veri"ică numele pe lista invita#ilor. Ceile de la maină ale luiIac* declanară detectorul de metale, provocând un zâmbet Henat.

:ndi"erent de câte ori mer$i acolo, o vizită la Casa Albă, mai alesnoaptea, are ceva ma$ic. 3Ban %i conduse so#ia spre Aripa de Oest.&redară ainele la $arderoba de lân$ă micul teatru al Casei Albe i, după ce primiră Hetoanele numerotate, %i continuară drumul. @a cotitura barată,stăteau la pândă cei trei obinui#i reporteri mondeni, "emei trecute deaizeci de ani, care nu!i dezlipeau privirile de pe cipul tău %n timp ce luaunoti#eV parcă erau vrăHitoarele in a$"eth, cu zâmbetele lor lar$i, po"ticioase. 4"i#eri din toate serviciile militare, $ăti#i %n uni"orme de $ală J

181



3Ban se amuză pe seama lor, numindu!i „4bercelneri J ateptau %n iruri pentru a %ndeplini serviciul de escortă. Ca de obicei, pucaii marini arătaucel mai bine cu ear"ele lor stacoHii i un căpitan dez$ustător de cipe le"ăcu semn să urce pe scări până la nivelul principal. Iac* notă privirea

admirativă aruncată so#iei lui i decise să zâmbească. @a capătul scărilor demarmură, un alt o"i#er, de data aceasta o "emeie locotenent din armată, %i%ndrumă %n salonul estic. @a intrare "ură anun#a#i J ca i cum ar "i ascultatcineva J i un laceu %n livrea se apropie imediat cu o tavă de ar$int cu băuturi.

— Conduci, Iac*, opti CatB.Iac* optă pentru un &enier i o "elie de lămâie. CatB luă o cupă de

ampanie.

+alonul estic al Casei Albe are mărimea unei mici săli de sport. &ere#iiau culoarea "ildeului, cu coloanele "alse decorate cu "runze aurii. >ntr!uncol# se a"la un cvartet de coarde i un pian mare la care cânta, destul de bine, aprecie 3Ban, un ser$ent din armată. Iumătate din invita#i erau deHaacolo, bărba#ii cu cravate ne$re i "emeile %n rocii de seară. &oate că eQistăoameni care se simt "oarte bine %n ast"el de ocazii, %i spuse 3Ban, dar el nuera unul dintre ei. >ncepură să circule i, curând, dădură peste secretarul

apărării, 5un*er, i so#ia lui, Carlotte. — 5ună, Iac*. — 5ună, Dennis, o cunoate#i pe so#ia mea? — Caroline, spuse CatB, %ntinzând mâna. — Ce părere ai despre meci?Iac* râseK — Domnule, tiu cum te cer#i cu 5rent -albot din cauza asta. Eu m!am

născut %n 5altimore. Cineva ne!a "urat ecipa.

— (!ai pierdut ciar aa de mult, nu? Lsta e anul nostru. — Fi „Oi*in$ii spun acelai lucru. — Au avut noroc să treacă de (e Mor*. — După câte %mi amintesc, „Corsarii v!au speriat un pic. — Au avut noroc, mormăi 5un*er. >n repriza a doua i!am %n$ropat.Caroline 3Ban i Carlotte 5un*er scimbară o privire, ca de la "emeie

la "emeieK Fot"al:: CatB se %ntoarse i o zări. Doamna 5un*er se%ndepărtă, %n timp ce băie#ii discutau despre cestii băie#eti.

182



CatB inspiră adânc. +e %ntrebă dacă acesta era momentul potrivit, daracum nu se mai putea opri, aa cum nu putea renun#a la cirur$ie. >l lăsă peIac* privind %n altă parte i traversă %ncăperea, %ntr!o linie la "el de dreaptăca zborul unui oim.

Doamna doctor Elizabet Elliot era %mbrăcată aproape identic cudoamna doctor Caroline 3Ban. -ăieturile i pliurile erau un pic di"erite, dar$arniturile scumpe erau su"icient de asemănătoare pentru a "ace un redactorde modă să se %ntrebe dacă nu!i "ăcuseră cumpărăturile %n acelai ma$azin.Gn triplu ira$ de perle %i %mpodobea $âtul i "emeia conversa cu o perece. Capul ei se %ntoarse când zări silueta care se apropia.

— 5ună ziua, doamnă doctor Elliot. >#i aminteti de mine? %ntrebăCatB cu un zâmbet cald.

— (u. Ar trebui? — Caroline 3Ban. Asta aHută? — >mi pare rău, răspunse @iz, tiind imediat cine era, dar nimic mai

mult. >i cunoti pe 5ob i @ibbB oltzman? — Ui!am citit articolele, spuse CatB, strân$ând mâna %ntinsă a lui

oltzman. — >ntotdeauna e plăcut să auzi asta.

oltzman remarcă delicate#ea atin$erii ei i sim#i vinovă#ia să$etându!i prin bra#. Asta era "emeia căreia %i atacase căsnicia? — Ea este @ibbB. — Fi tu eti reporter, observă CatB.@ibbB oltzman era mai %naltă decât ea i %mbrăcată %ntr!o rocie care!i

accentua pieptul amplu. Gnul de!al ei "ace cât amândoi ai mei, observăCatB, reuind să nu o"teze. @ibbB avea $enul de bust pe care bărba#iitânHeau să!i culce capetele.

— i!ai operat o verioară cam acum un an, spuse @ibbB oltzman.ama ei spune că eti cel mai bun cirur$ din lume. — E $enul de compliment care le mer$e la inimă doctorilor.CatB decise că o va plăcea pe doamna oltzman, %n ciuda andicapului

ei "izic. — Ftiu că eti cirur$, dar unde ne!am %ntâlnit? %ntrebă @iz Elliot cu

interesul ne$liHent pe care l!ar "i putut arăta unui crescător de câini. — 5ennin$ton. >n anul meu pre$ătitor, predai tiin#e politice la 1=1.

18/



— Adevărat? +unt surprinsă că!#i aminteti.Avu $riHă să sublinieze că ea nu!i amintea. — Da. Ei, tii cum e, zâmbi CatB. Anul de pre$ătire pentru medicină e

crimă. -rebuie să ne concentrăm pe cestiile importările. Din cauza asta,

cursurile celelalte erau nite "leacuri, note de zece uor ob#inute.EQpresia lui Elliot nu se scimbăK — (iciodată n!am dat cu uurin#ă note mari. — 5a si$ur că da. -rebuia doar să repetăm tot ce spuneai.CatB zâmbi i mai lar$.5ob oltzman "u tentat să se retra$ă un pas, dar reui să nu se mite.

4cii so#iei lui se dilatară o ideeV recep#ionase semnalele mai repede decâtso#ul ei. -ocmai %ncepuse un război. Oa "i mai primeHdios decât multe

altele. — Ce s!a %ntâmplat cu doctorul 5roo*s? — Cine? %ntrebă @iz.CatB se %ntoarse spre oltzmaniK — -impurile erau cu totul altele %n anii ;=, nu!i aa? Doamna doctor

Elliot de!abia %i luase masterul i Departamentul de Ftiin#e &olitice era'ei bine, cam radical. Fti#i, $enul la modă'

&rivirea %i reveni la @iz Elliot. — +i$ur că nu i!ai uitat pe 5roo*s i pe emmin$s Gnde era situatăcasa pe care o %mpăr#eai cu ei?

— (u!mi amintesc.@iz %i comandă %n $ând să!i men#ină controlul. Asta se va termina %n

curând. Dar nu putea să "u$ă. — (u era la col#ul celor trei drumuri, la câteva cvartale de campus? >i

porecliserăm <ra#ii arQ, eQplică CatB cu un cicotit. 5roo*s nu purta

niciodată osete' %n Oermont, da#i!vă seamaV probabil că răcea $roaznicdin cauza asta J iar emmin$s nu!i spăla niciodată părul. Nrozavdepartament. Desi$ur, 5roo*s a plecat la 5er*eleB i te!ai dus i tu acolo,să!#i termini doctoratul. Cred că!#i plăcea să lucrezi sub el. +pune!mi, cumarată acum 5ennin$ton?

— EQact la "el de "rumos ca %ntotdeauna. — (u m!am %ntors niciodată pentru %ntâlnirile absolven#ilor, o"tă CatB. — (ici eu n!am mai "ost de mai bine de un an, replică @iz.

187



— Ce s!a %ntâmplat cu 5roo*s? %ntrebă din nou CatB. — Cred că acum predă la Oassar. — A, l!ai urmărit? &ot să pariez că %ncă mai %ncearcă să ba$e %n pat

orice "ustă pe care o vede. 3adical' i ic. Cât de des %l vezi?

— (u l!am %ntâlnit de câ#iva ani. — (!am %n#eles niciodată ce $ăseai la el, se miră CatB. — Ei, ai, Caroline, niciuna dintre noi nu era vir$ină pe atunci.CatB sorbi din ampanie. — Adevărat, erau alte timpuri i "ăceam o mul#ime de prostii. Dar eu

am avut noroc. Iac* a "ăcut o "emeie cinstită din mine. >un$t o$hit , pun$t lo!it, %i spuse @ibbB oltzman. — Gnele dintre noi n!au avut timp.

— (u tiu cum te descurci "ără o "amilie a ta. (u cred c!a putea %ndurasin$urătatea.

— Cel pu#in, nu trebuie să!mi "ac $riHi din cauza unui so# necredincios,observă $lacial @iz, $ăsindu!i arma, "ără să tie că nu mai era %ncărcată.

CatB păru amuzatăK — Da, presupun că unele "emei trebuie să!i "acă $riHi din cauza asta.

Dar nu eu, slavă Domnului.

— Cum poate "i si$ură o "emeie? — (umai un prost nu e si$ur. Dacă!#i cunoti bărbatul, eQplică CatB,tii ce poate i ce nu poate să "acă.

— Fi te sim#i ciar atât de si$ură? %ntrebă @iz. — 5ine%n#eles. — +e spune că so#ia este %ntotdeauna ultima care a"lă.Capul lui CatB se %nclină %ntr!o parteK — Asta!i o discu#ie "iloso"ică, sau %ncerci să!mi spui ceva %n "a#ă, %n loc

s!o "aci pe la spate? Isuse: 5ob oltzman avea sentimentul că era spectator la un meci de boQ.

— Ui!am dat impresia asta? 4, %mi pare rău, Caroline. — E!n re$ulă, @iz. — +cuză!mă, dar pre"er' — Fi eu pre"er să mi se spună „pro"esorV tii, sunt doctor %n medicină

la Ions op*ins.

188



— Credeam că eti pro"esor asociat.CatB 3Ban dădu din capK — E adevărat. i s!a o"erit un post de pro"esor plin la Gniversitatea din

Oir$inia, dar asta %nsemna să abandonăm casa %n care ne sim#im "oarte

bine, să mutăm copiii de la coală i, desi$ur, mai e i problema cu carieralui Iac*. Aa că am re"uzat. — Cred că eti destul de ocupată. — Am responsabilită#i i %mi place să lucrez la op*ins. <acem o

muncă de pionierat i e bine să "ii acolo unde e ac#iune. &entru tine a "ost probabil mult mai uor să vii la Rasin$ton, nu aveai nimic care să tere#ină i, pe lân$ă asta, ce!i nou %n tiin#ele politice?

— +unt "oarte satis"ăcută de via#a mea, mul#umesc.

— +unt si$ură că eti, replică CatB, sesizând "isura i tiind cum s!oeQploateze. De obicei, po#i să vezi când o persoană este "ericită cu muncaei.

— Fi tu? — Oia#a n!ar putea "i mult mai bună. <iindcă veni vorba, eQistă o

sin$ură di"eren#ă reală %ntre noi, remarcă Caroline 3Ban. — Fi anume?

— ' nu tiu unde s!a rătăcit nevastă!mea. Gite!o pe!a ta cu @iz Elliot ioltzmanii. ă %ntreb despre ce vorbesc, spuse 5un*er. — (oaptea, acasă, eu dorm cu un bărbat, răspunse dulce CatB. Fi

cestia "rumoasă e că nu trebuie niciodată să scimb bateriile.'Iac* se %ntoarse ca să le vadă pe so#ia lui i pe Elizabet Elliot, al

cărei colier de perle păru să devină maro sub privirile lui, atât de tare păliseconsilierul cu securitatea na#ională. +o#ia lui era mai scundă decât Elliot iarăta ca un spiridu pe lân$ă @ibbB oltzman, dar indi"erent ce dracu se

%ntâmplase, CatB era ca o ursoaică apărându!i prada, cu ocii #intui#i pemai %nalta @iz Elliot. +e apropie să vadă care era problema. — 5ună, scumpo. — 5ună, Iac*, răspunse CatB cu ocii "iQa#i pe #inta ei. >i cunoti pe

5ob i @ibbB? — +alut.3Ban dădu mâna cu amândoi, interceptând din partea lor priviri al căror

sens putea doar să %ncerce să!l $icească. Doamna oltzman părea $ata să

189



eQplodeze, dar inspiră adânc i se controlă. — -u eti norocosul care a luat!o de so#ie pe această "emeie? %ntrebă

@ibbB.Acest comentariu o determină pe Elliot să renun#e prima la con"runtare.

— De "apt, cred că ea m!a luat pe mine de bărbat, răspunse Iac*, după%ncă un moment de con"uzie. — Dacă vre#i să mă scuza#i, spuse Elliot, părăsind câmpul de bătălie cât

putea mai $ra#ios.CatB %i luă pe Iac* de bra# i %l conduse spre col#ul %n care se a"la

pianul. — Ce dracu a "ost asta? %i %ntrebă @ibbB oltzman so#ul.Avea impresia că deHa tia răspunsul. @upta ei, %ncununată de succes, de

a!i re#ine ootele de râs aproape că o su"ocase. — Dra$a mea, totul se reduce la "aptul că eu am %ncălcat o re$ulă etică.

Fi tii ceva? — Ai "ăcut bine, %l liniti @ibbB. <ra#ii arQ? Col#ul celor trei drumuri?

@iz Elliot, re$ina RA+&!urilor radicale? Dumnezeule — Iac*, am o durere de cap teribilă, adică una cu adevărat teribilă, %i

opti CatB so#ului ei.

— Aa rău?Ea aprobă. — &utem iei de aici, %nainte să mi se "acă rău? — CatB, de la cestiile astea nu pleci aa, pur i simplu, sublime Iac*. — 5a si$ur că da. — Despre ce discuta#i tu i @iz? — (u cred că!mi place "oarte mult. — (u eti sin$ura. 5ine.

Iac* se %ndreptă spre ua cu CatB la bra#. Căpitanul din armată, deserviciu la scară, se!arătă "oarte %n#ele$ător. Cinci minute mai târziu, eraua"ară. Iac* %i aHută so#ia să urce %n maină i se %ndreptară pe alee spre&ennsBlvania Avenue.

— er$i %nainte, ordonă CatB. — Dar' — er$i, %nainte, Iac*.Era vocea ei de cirur$. Cea care le spunea oamenilor ce să "acă. 3Ban

18;



trecu pe lân$ă &arcul @a"aBette. — Acum, la stân$a. — Gnde mer$em? — Oirează la dreapta' i la stân$a pe alee.

— Dar' — Iac*, te ro$, se alintă CatB.&ortarul de la otelul aB Adams o aHută pe Caroline să coboare din

maină. Iac* %i dădu ceile omului de serviciu de la parcare, apoi %i urmăso#ia %năuntru. 4 urmări primind o ceie de la recep#ioneră, apoi $răbindu!se spre ascensoare. 4 urmă %n li"t i coborâră la un etaH oarecare pentru a se%ndrepta spre apartamentul de pe col#ul unui culoar.

— CatB, ce se %ntâmplă?

— Iac*, am avut parte de prea multă muncă, prea mul#i copii i n!am$ăsit timp pentru noi. >n seara asta, dra$ul meu, este timpul nostru.

>i %ncolăci $âtul cu bra#ele i so#ului ei nu!i mai rămase altceva de "ăcutdecât s!o sărute. Ea %i puse ceia %n mână.

— Acum, descide ua %nainte să speriem pe cineva. — Cum rămâne cu' — Iac*, taci din $ură. -e ro$, adău$ă ea.

— Da, iubito.3Ban %i conduse so#ia %n cameră.CatB observă %ncântată că instruc#iunile ei "useseră aduse la %ndeplinire

cu maQimumul de precizie pe care!l putea asi$ura personalul acestui oteleQcelent. 4 cină uoară era aranHată pe masă %mpreună cu o sticlă "rapatăde oet. >i aranHă aina pe so"a, si$ură că tot restul era aa cum trebuia să"ie.

— &o#i să torni ampania? ă %ntorc %ntr!o clipă. &oate vrei să!#i sco#i

aina i să te "aci comod, %i aruncă ea peste umăr, ieind din dormitor. — +i$ur, se adresă Iac* siei. (u tia ce se %ntâmpla sau ce avea de $ând CatB, dar nici nu!i păsa prea

mult După ce lăsă să!i cadă smocin$ul peste aina de blană de nurcă aso#iei, rupse staniolul de pe ampanie, apoi răsuci sârma i scoase cuaten#ie dopul. turnă %n două paare i aeză sticla %napoi, %n "rapiera dear$int. Decise să!i acorde %ncredere băuturii, "ără să o $uste, apoi se duse să privească pe "ereastră la Casa Albă. Iac* nu o auzi revenind %n cameră. 4

186





— @ipsa de antrenament. — (oaptea e abia la %nceput, opti ea, %n timp ce se %ntindea lân$ă el, i

asta!i tot ce!am avut mai bun de o bună bucată de timp. Ui!e "oame?3Ban %i plimbă privirea prin cameră.

— &ăi' — Ateaptă.+e ridică din pat i se %ntoarse cu un alat de baie cu mono$rama

otelului. — Oreau să rămâi %ncălzit.Cina avu loc %n tăcere. (u era nimic de spus i, %n următoarea oră, %i

ima$inară că aveau din nou douăzeci de ani, su"icient de tineri pentru aeQperimenta %n dra$oste, pentru a o eQplora, ca pe un nou i minunat loc

unde "iecare cotitură a drumului dezvăluia ceva nemaivăzut. -recuse mult prea mult timp, %i spuse Iac*, dar $oni $ândul dintr!o minte care, măcar odată, era netulburată. -erminară desertul i el turnă restul de ampanie.

— -rebuie să mă las de băut. Dar nu %n seara asta.CatB $oli paarul i %l aeză pe masă. — (u #i!ar "ace rău să te opreti, dar nu eti alcoolic. Am dovedit asta

săptămâna trecută. Aveai nevoie de odină i te!ai odinit. Acum, vreau

mai mult din tine. — Dacă a mai rămas ceva.CatB se ridică i %i luă mâna. — ai e destul.De data asta, Iac* descise drumul. AHuni %n dormitor, se aplecă i %i

trase cămaa de noapte peste cap, apoi %i aruncă alatul lân$ă ea pe podea.&rimul sărut dură o eternitate. 4 ridică %n bra#e i o aeză pe pat, unde se

%ntinse i el o clipă mai târziu. Dorin#a nu le trecuse. Curând, era peste ea,

sim#indu!i căldura sub i %n Hurul lui. De data asta se descurcă mai bine,controlându!se până când spatele ei se arcui i "a#a %i căpătă curioasaeQpresie de durere pe care "iecare bărbat vrea să o dea so#iei lui. @a s"ârit, bra#ele lui se strecurară sub ea i o ridicară din pat, strivind!o de pieptul lui.@ui CatB %i plăcea asta, %i plăcea puterea bărbatului ei aproape la "el demult cât %i iubea bunătatea. Apoi totul se termină i el rămase %ntins lân$ăea. CatB %l strânse %n bra#e, cu "a#a lipită de pieptul ei.

— Ui!ai "ăcut probleme "alse, eti la "el de bun ca %ntotdeauna.

19=



Grmarea nu o surprinse. >l cunotea atât de bine, dei "usese su"icient denesăbuită ca să uite. +pera că va "i capabilă să!i ierte asta. >ntre$ul corp allui Iac* se scutură de suspine. CatB %l strânse lân$ă ea, sim#indu!ilacrimile pe sâni. Gn bărbat atât de bun, atât de puternic.

— Am "ost un so# mizerabil i un tată mizerabil.4brazul ei i se lipi de cretetul capuluiK — (iciunul n!a stabilit vreun record %n ultimul timp, Iac*, dar a trecut,

nu!i aa? — Da. Cum de m!a aHutat Dumnezeu să te $ăsesc? — !ai câti$at, Iac*. >n marea loterie a vie#ii te!ai ales cu mine. Fi eu

m!am ales cu tine. Crezi că so#ii %i merită %ntotdeauna partenerii de via#ă?&rintre cole$ii mei din spital, mul#i au căsnicii ratate. &ur i simplu, poate

că nu %ncearcă sau uită. — Gită?Cum era s% p%ţes$ şi eu* — >n bunăstare i sărăcieV la bine i la răuV bolnavi sau sănătoi, atâta

vreme cât vom trăi. Ui!aminteti? Fi eu am Hurat. Iac*, tiu cât po#i "i de bun i asta %nseamnă "oarte mult. !am purtat atât de răutăcios cu tinesăptămâna trecută' %mi pare rău pentru toate lucrurile teribile pe care le!

am "ăcut. Dar acum a trecut totul.&lânsul se opri imediat. — ul#umesc, "eti#o. — Eu %#i mul#umesc, Iac*.>i plimbă un de$et pe spatele lui. — Orei să spui'?Capul lui se dădu pe spate ca să!i privească "a#a. &rimi un alt zâmbet,

$enul blând pe care o "emeie %l păstrează pentru so#ul ei.

— Aa cred. &oate că va "i %ncă o "eti#ă. — Ar "i "rumos. — Culcă!te. — >ntr!un minut.Iac* se ridică să se ducă %n baie, apoi intră %n su"ra$erie %nainte de a se

%ntoarce. Pece minute mai târziu, era nemicat. CatB se sculă ca să!i punădin nou cămaa i, la ieirea din baie, anulă apelul de deteptare pe care!lcomandase Iac*. <u rândul ei să privească pe "ereastră la reedin#a

191



preedintelui. @umea nu păruse niciodată mai "rumoasă. Acum, dacă l!ar putea determina pe Iac* să nu mai lucreze pentru acei oameni'

Camionul opri să alimenteze la mar$inea @eQin$tonului, %n )entuc*B.

Fo"erul luă o pauză de zece minute ca să!i "acă plinul de ca"ea i clătite Jconsidera micul deHun cel mai bun miHloc de a rămâne treaz la drum J apoicontinuă. &rima de o mie de dolari suna "oarte bine i, ca să "ie si$ur de ea,trebuia să traverseze ississippiul %naintea orei de a$lomera#ie din +t.@ouis.

192



"1. Dan!a)orii

-rezit de larma de pe stradă i văzând că "erestrele erau inundate delumină, 3Ban realiză că dormise prea mult. 4 privire la ceas J opt icincisprezece. Aproape că intră %n panică, dar era prea târziu pentru $riHisuplimentare, nu!i aa? +e ridică din pat i se duse %n su"ra$erie. CatB deHa

sorbea din ca"eaua de diminea#ă. — (u lucrezi azi? — -rebuia să asist la o interven#ie care a %nceput acum câteva minute,

dar mă %nlocuiete 5ernie. Cred că ar trebui să te %mbraci. — Cum aHun$ la lucru? — Ion va "i aici la ora nouă. — 5ine.3Ban plecă să "acă du i să se radă. >n drum, privi %n dulap i descoperi

că era ateptat de un costum, o cămaă i o cravată. <ără %ndoială că so#ialui plănuise asta cu $riHă. (u se putu ab#ine să nu zâmbească. Iac* nu i!oima$inase niciodată pe CatB ca pe un maestru J o maestră J %n aleconspira#iei. @a opt patruzeci, era spălat i ras.

— Ftii, la unsprezece am o %ntâlnire ciar vizavi. — (!am tiut. -ransmite!i salutări din partea mea că#elei de Elliot.CatB zâmbi.

— (ici #ie nu!#i place? — (u prea are ce să!#i placă. A "ost un pro"esor mizerabil. (u!i ciaraa de deteaptă cum crede. Are probleme maHore cu eul.

— Am remarcat. (u mă prea a$reează. — Aa am avut impresia. :eri am avut o mică ciocnire. Cred că am

câti$at eu, zâmbi CatB. — Ce s!a %ntâmplat? — A, doar o cestie %ntre "ete.

CatB "ăcu o pauză.19/



— Iac*'? — Da, "eti#o. — Cred că!i timpul să te retra$i.3Ban %i eQamină "ar"uria cu micul deHun.

— Cred că ai dreptate. ai am câteva lucruri de "ăcut' dar, când o să"iu $ata' — Când? %ntrebă ea. — Cel mult peste două luni. (u pot să plec cum ai bate din palme,

"eti#o. +unt numit de preedinte. A trebuit să "iu con"irmat de +enat, #i!aminteti? (u po#i să pleci, pur i simplu J e ca i cum ai dezerta. EQistăre$uli pe care trebuie să le respec#i.

CatB dădu din cap. DeHa %i câti$ase punctul.

— >n#ele$, Iac*. Două luni e destul de bine. Ce!ai vrea să "aci? — A putea ob#ine un post de cercetător aproape oriunde, la Centrul

pentru +tudii +trate$ice i :nterna#ionale, la erita$e, poate la CentrulIons op*ins pentru +tudii :nterna#ionale Avansate. Am avut o discu#iecu 5asil, %n An$lia. Când aHun$i la nivelul meu, nu eti niciodată terminatcu adevărat. m, a putea ciar să scriu %ncă o carte'

— Oom %ncepe cu o vacan#ă lun$ă i "rumoasă, imediat ce termină

copiii coala. — Credeam'? — (!o să am o sarcină prea avansată, Iac*. — Ciar crezi că s!a %ntâmplat noaptea trecută?+prâncenele ei se %năl#ară ironic. — &erioada a "ost aproape per"ectă i ai avut două anse, nu? Care!i

problema? -e sim#i "olosit?+o#ul ei zâmbiK

— Am "ost "olosit i mai rău. — (e vedem diseară? — Ui!am spus vreodată cât de mult %mi place cămaa ta de noapte? — Cea de la nuntă? E pu#in cam desuetă, dar a avut e"ectul dorit. &ăcat

că nu avem mai mult timp acum, nu?Iac* decise că era mai bine să plece cât mai putea. — Da, "eti#o, dar eu am de lucru, la "el i tu. — Ei, ai, protestă Hucău CatB.

197



— (u pot să!i spun preedintelui că am %ntârziat din cauză că "ăceamdra$oste cu nevastă!mea.

+e apropie de ea i o sărută. — ul#umesc, scumpo.

— &lăcerea a "ost a mea, Iac*.3Ban iei pe ua din "a#ă a otelului i %l văzu pe Clar* ateptând %nmaină. Grcă imediat.

— nea#a, domnule doctor. — 5ună, Ion. Ai "ăcut o sin$ură $reeală. — Care? — CatB %#i tia numele. Cum? — +ecretul nostru, replică Clar*, %nmânându!i cutia cu mesaHe. @a

dracu, uneori mi!ar plăcea i mie să!mi iau valea, tii? — +unt si$ur că ai %ncălcat vreo le$e. — Da, adevărat.Clar* puse maina %n micare. — Când primim undă verde pentru a"acerea din eQic? — De asta mă duc la Casa Albă. — @a unsprezece?

— EQact.De "apt, era %ncântător să vadă că C:A putea să opereze "ără prezen#alui. 3Ban sosi la etaHul apte ca să!i vadă pe to#i la lucru. Ciar i arcusera acolo unde %i era locul.

— Nata de călătorie? %l %ntrebă Iac* pe director. — Da, plec %n seara asta. +ec#ia din Iaponia aranHează %ntâlnirea cu

@ialin. — arcus, te ro$, amintete!#i că el este a$entul G+A+: i că

in"orma#iile lui au numele de cod (::-A)A. <olosirea numelui adevărat,ciar i aici, este o obinuin#ă rea, care trebuie evitată. — Da, Iac*. -e duci să!l vezi pe preedinte pentru povestea din eQic? — Aa este. — >mi place modul %n care ai aranHat a"acerea asta. — ul#umesc, arcus, dar meritul le apar#ine lui Clar* i Cavez.

+upor#i o su$estie? %ntrebă Iac*. — Dă!i drumul.

198



— 3e%ncadrează!i la 4pera#iuni. — Dacă le reuete asta, preedintele va "i de acord. 4 să "iu i eu. — >n re$ulă. 4b#inuse destul de uor acceptul lui Cabot. +e %ntrebă de

ce.

Doctorul )amins*i revăzu "ilmele i se %nHură pentru eroarea din ziua precedentă. Cu $reu părea posibil, dar'

Dar nu era posibil. (u aici. 4are era? -rebuia să e"ectueze nite testesuplimentare, dar mai %ntâi petrecu o oră %ncercând să dea de urmacole$ului său sirian. &acientul era mutat la un alt spital, unul cu o camerălaminară. Ciar dacă )amins*i $reea, omul acela trebuia să "ie completizolat.

3ussell porni motorul autostivuitorului i petrecu câteva minute

desci"rând comenzile. +e %ntrebă la ce!i trebuise "ostului proprietar, darasta nu avea nicio importan#ă. -ancul de propan avea %ncă su"icientă presiune ca să nu!i "acă probleme i din cauza asta. +e %ntoarse spre casă.

Aici, %n Colorado, oamenii erau destul de prietenoi. DeHa distribuitoriilocali instalaseră la capătul aleii cutii potale pentru presă. 3ussell putea

citi ziarul de diminea#ă la ca"ea. 4 clipă mai târziu, %i dădu seama cât de plăcută era treaba asta. — opa, observă el %ncetior. — Care!i problema, arvin? — (!am mai văzut aa ceva. <anii „Oi*in$ilor pun la cale o escortă'

peste o mie de maini i autobuze. @a dracu, remarcă el. Asta o să bramburească străzile.

3ăs"oi pa$inile, căutând pro$noza meteorolo$ică pe termen lun$.

— Ce vrei să spui? — -rebuie să vină pe 1!;9 ca să aHun$ă la Denver. Asta ar putea %ncurcalucrurile. Orem să aHun$em pe la amiază, poate un pic mai târziu' cam laaceeai oră la care ar trebui să aHun$ă i convoiul'

— Escortă J cum adică? Escortă care să proteHeze %mpotriva cui? %ntrebăSati.

— (u e o escortă adevărată, eQplică 3ussell. ai de$rabă, un "el dealai. <anii din innesota se pun serios pe treabă. Ftii ce, ai să luăm o

199



cameră de motel pentru noi. Gna aproape de aeroport. Când e zborulnostru?

<ăcu o pauză. — :suse, n!am $ândit prea limpede, nu!i aa?

— Ce vrei să spui? %ntrebă din nou Nosn. — Oremea, replică 3ussell. Aici e Colorado i e ianuarie. Dacă avem%ncă un viscol?

— &entru condus, vrei să spui? — Aa e. Gite, ar trebui să rezervăm camere la unul din motelurile

a"late ciar lân$ă aeroport, să zicem. &utem mer$e acolo din seara precedentă' sau voi lua camerele pentru două' nu, trei nop#i, aa %ncât sănu eQiste niciun "el de suspiciuni. Cristoase, sper că au camere libere.

3ussell se duse până la tele"on i descise cartea de lân$ă el. Avunevoie de patru %ncercări ca să $ăsească o cameră cu două paturi duble %ntr!un mic motel la o milă de aeroport. -rebui să $aranteze pentru ea cu o cartede credit pe care reuise să nu o "olosească până atunci. (u %i "ăcu plăceresă o utilizeze. >ncă o bucă#ică de ârtie care constituia o urmă.

— 5ună diminea#a, @iz.

3Ban intră %n birou i se aeză. — Cum te sim#i azi?Consilierului pentru securitatea na#ională nu!i plăcea să "ie ironizat.

Avusese o mică luptă cu so#ia ticălosului ăsta J %n "a#a reporterilor — i%ncasase bobârnace %n public. :ndi"erent dacă 3Ban avea ceva de!a "ace cuasta sau nu, probabil că se distrase pe cinste noaptea trecută. Fi mai rău,că#eaua aia s"riHită %l atacase i pe 5ob <oler, nu!i aa? &reedintele aacrezuse, când i se povestiseră evenimentele nop#ii trecute.

— Eti $ata pentru instructaH? — +i$ur. — ai.Avea să!l lase pe 5ob să se ocupe de asta.elen DA$ustino %i urmări pe cei doi o"iciali intrând %n 5iroul 4val.

5ine%n#eles, a"lase povestea, un a$ent al +erviciului +ecret auzise toatăcestia i pariva punere la punct administrată lui @iz Elliot "usese deHasubiectul câtorva cicoteli discrete.

19;



— 5ună diminea#a, domnule preedinte, %l auzi ea pe 3Ban %n timp ce%ncidea ua.

— nea#a, 3Ban. 4), ai să auzim despre ce!i vorba. — Domnule, ceea ce plănuim să "acem este, de "apt, destul de simplu.

Doi o"i#eri C:A vor "i %n eQico, la aeroport, %ncadra#i ca personal de%ntre#inere al liniei aeriene. Oor "ace treburile normale, $olind scrumiere,cură#ind closete. >nainte de plecare, vor pune câteva bucete cu "lori proaspete %n salonul de la etaH. icro"oane ca acesta vor "i ascunse %naranHamentele "lorale.

3Ban scoase #eapa de plastic din buzunar i i!o dădu. — icro"oanele vor transmite tot ce captează unui al doilea

transmi#ător ascuns %ntr!o sticlă. Acest dispozitiv va emite un semnal

multicanal E< J asta %nseamnă eQtrem de %naltă "recven#ă J %n eQteriorulavionului. 4 serie de trei alte avioane vor zbura pe cursuri paralele cu ;7; pentru a recep#iona semnalul. Gn receptor suplimentar, cuplat cu unma$neto"on, va "i ascuns %n ;7;, atât ca rezervă pentru le$ăturile aer!aer,cât i ca acoperire pentru opera#iune. Dacă este localizat, sistemul deinterceptare va părea instalat de reporterii care!l %nso#esc pe primulministru. 5ine%n#eles, nu ne ateptăm la aa ceva. @a Dulles vom avea

oameni care să recupereze dispozitivele. >n ambele cazuri, transmisiileelectronice vor "i procesate i transcrierile vă vor "i prezentate la câteva oredupă ce aterizează avionul.

— <oarte bine. Care sunt ansele de succes? %ntrebă e"ul personalului,Arnold van Damm.

5ine%n#eles, trebuia să asiste i el la discu#ie. Ceea ce se punea la caleera mai mult un eQerci#iu de politică decât de diploma#ie. 3isculdezavantaHelor politice era serios, eQact aa cum răsplata pentru succes era

absolut demnă de luat %n seamă. — Domnule, nu eQistă $aran#ii pentru opera#iunile de acest $en. Dacă sediscută ceva, probabil că vom ti ce, dar s!ar putea să nu abordeze deloc problema care ne interesează. -ot ecipamentul a "ost testat. <unc#ionează.4"i#erul de teren care se ocupă de opera#iune este "oarte eQperimentat. aiare la activ unele cestii delicate.

— De eQemplu? %ntrebă van Damm. — De eQemplu, scoaterea so#iei lui Nerasimov i a "iicei lui, acum

196



câ#iva ani.3Ban continuă să eQplice aproQimativ un minut. — 4pera#iunea merită riscul? %ntrebă <oler.Asta %l surprinse pe 3Ban destul de mult.

— Domnule, decizia vă apar#ine. — Dar #i!am cerut o părere. — Da, domnule preedinte, merită. :n"orma#iile pe care le primim de la

(::-A)A demonstrează un $rad considerabil de aro$an#ă din partea lor.Ceva de $enul acesta ar putea avea e"ectul net de a!i obli$a să se comportecinstit cu noi.

— Eti de acord cu politica noastră %n privin#a Iaponiei? %ntrebă vanDamm, tot atât de surprins ca i 3Ban cu o clipă mai %nainte.

— Aprobarea sau dezaprobarea mea nu au importan#ă, dar răspunsul la%ntrebarea ta este da.

Fe"ul personalului era vizibil mirat. — Dar administra#ia precedentă' cum se "ace că nu ne!ai spus

niciodată? — (!a#i %ntrebat niciodată, Arnie. Eu nu "ac politica $uvernului, #i!aduci

aminte? Eu sunt spion. <ac ce!mi spune#i să "ac, atâta vreme cât este le$al.

— Eti satis"ăcut de le$alitatea opera#iunii? %ntrebă <oler cu unzâmbet %năbuit cu $reu. — Domnule preedinte, dumneavoastră sunte#i avocatul, nu eu. Dacă eu

nu cunosc le$alită#ile tenice J i nu le cunosc J trebuie să presupun cădumneavoastră, ca sluHitor al le$ii, nu!mi ordona#i s!o %ncalc.

— Lsta!i cel mai bun număr de dans pe care l!am văzut de când a "ost5aletul )irov la Centrul )ennedB, %n vara trecută, observă van Damm cuun oot de râs.

— 3Ban, tii toate mutările. Ai aprobarea mea, decise <oler după oscurtă pauză. Dacă ob#inem ce ateptăm, ce "acem mai departe? — Oa trebui să studiem problema cu tipii de la Departamentul de +tat,

interveni @iz Elliot. — Este teoretic periculos, observă 3Ban. Iaponezii au an$aHat o mul#ime

de oameni de la sec#ia de ne$ocieri comerciale. -rebuie să presupunem căau oameni %n interior.

— +pionaH comercial? %ntrebă <oler.

19



— +i$ur, de ce nu? (::-A)A nu ne!a "urnizat nicio dovadă si$ură, dar,dacă a "i un birocrat dornic să părăsească serviciul $uvernului i să câti$eo Humătate de milion pe an J aa cum "ac o mul#ime J cum le!a dovedi căreprezint o valoare pentru ei? A "ace!o %n acelai "el %n care un o"icial

sovietic sau un spion ne prezintă dovezile bunei sale credin#e. <urnizeziceva suculent ca arvună. Asta!i ile$al, dar noi nu consacrăm niciun "el demiHloace cercetării problemei. Din acest motiv, diseminarea pe scară lar$ăa in"orma#iilor provenite din această opera#iune este "oarte periculoasă.Evident, ve#i dori opinia secretarului -albot i a altora, dar a "i "oarte precaut i a reduce la maQimum numărul persoanelor cărora le!a dezvăluiin"orma#iile. De asemenea, aminti#i!vă că, dacă %l avertiza#i pe primulministru că ti#i ce a spus J i dacă el este convins că a vorbit despre acest

lucru doar %ntr!un sin$ur loc J vă asuma#i riscul compromiterii acesteitenici de cule$ere a in"orma#iilor'

&reedintele acceptă, "ără altă reac#ie decât o sprânceană %năl#ată. — +!o "acem să arate ca o scur$ere %n eQic? %ntrebă van Damm. — E manevră evidentă, aprobă 3Ban. — Fi %l con"runt direct cu in"orma#iile? %ntrebă <oler. — Cam $reu să ba#i o cintă re$ală, domnule preedinte. Fi dacă ceea

ce "acem noi se va a"la vreodată, Con$resul va %ncepe să spume$e. Asta!iuna dintre problemele mele. +unt obli$at să discut această opera#iune cu Al-rent i +am <ellos. +am se va comporta corect, dar Al are motive politice să!i displacă Haponezii.

— A putea să!#i ordon să nu!i spui' — Domnule, asta!i o le$e pe care nu o pot %ncălca sub niciun motiv. — +!ar putea să "iu obli$at să!#i dau ordinul ăsta, observă <oler.3Ban "u din nou surprins. Atât el, cât i preedintele tiau care erau

consecin#ele acestui ordin. EQact ce avea %n minte CatB. De "apt, putea "io scuză "oarte bună pentru a părăsi serviciul $uvernamental. — Ei, poate că nu va "i necesar, se domoli <oler. Am obosit Hucându!

mă de!a col#unaii cu oamenii ătia. Au %nceiat un acord i %l vor respecta,sau vor trebui să aibă de!a "ace cu un preedinte "oarte "urios. Fi mai rău,ideea că cineva %l poate mitui pe preedintele unei #ări %ntr!un mod atât devenal este demnă de dispre#. @a dracu Grăsc corup#ia.

— Da#i!i %nainte, e"ule, comentă van Damm. >n plus, le va plăcea

1;=



ale$ătorilor. — -icălosul ăsta, continuă după o clipă <oler.3Ban nu!i dădu seama cât din indi$nare era reală i cât mimată. — >mi spune că vine să punem la punct câteva detalii, să ne cunoatem

mai bine, i de "apt plănuiete să nu!i %ndeplinească obli$a#iile. Ei, vommai vedea. Cred că!i timpul să a"le ce %nseamnă să te Hoci cu "ocul.Discursul se %ntrerupse. — 3Ban, nu te!am văzut noaptea trecută. — +o#ia mea a avut o durere de cap, domnule. A trebuit să plec. >mi

pare rău. — Acum se simte bine? — Da, domnule, mul#umesc.

— Dă!le liber oamenilor tăi.3Ban se ridică. — Aa voi "ace, domnule preedinte.Oan Damm %l urmă a"ară i %l conduse spre intrarea de vestK — <rumoasă treabă, Iac*. — Dumnezeule mare, te pomeneti că vor %ncepe să mă placă? %ntrebă

sardonic Iac*.

>ntâlnirea decursese mult prea bine. — (u tiu ce s!a %ntâmplat seara trecută, dar @iz este supărată rău peso#ia ta.

— Au avut o discu#ie, dar nu tiu despre ce. — Iac*, vrei adevărul? %ntrebă van Damm.3Ban tia că amicala conducere până la uă era suspect de oportună. — Când, Arnie? — i!ar plăcea să spun că!i doar o problemă de serviciu, nu personală,

dar este personală. >mi pare rău, Iac*, dar se %ntâmplă. &reedintele %#i pre$ătete o concediere cu surle i trâmbi#e. — Dră$u# din partea lui, replică indi"erent Iac*. — Am %ncercat, Iac*. Ftii că!mi placi. @ucrurile de $enul ăsta se

%ntâmplă. — Ooi pleca "ără z$omot. Dar' — Ftiu. <ără %mpucături pe la spate la plecare sau după. Oei "i

convocat periodic, poate #i se vor da unele misiuni speciale, probleme de

1;1



le$ătură. 4b#ii o eliberare la cerere. >n privin#a asta, Iac*, ai cuvântul meude onoare i al preedintelui. (u!i un tip rău, Iac*, ciar nu e. Este un tip%ncăpă#ânat i un bun politician, dar e cinstit. Doar că modurile noastre de$ândire sunt di"erite J iar el este preedinte.

Iac* ar "i putut spune că marca onestită#ii intelectuale era solicitarea punctelor de vedere opuse. >n loc de asta, replicăK — Cum am spus, voi pleca %n linite. +unt de prea multă vreme %n

meseria asta. E timpul să mă relaQez pu#in, să miros tranda"iri i să mă Hoccu copiii.

— 5ravo.Oan Damm %l bătu pe bra#. — Du la bun s"ârit treaba asta i caracterizarea ta de plecare din partea

e"ului va străluci. 5a ciar o vom pune pe Callie Reston să o scrie. — Consolezi ca un pro"esionist, Arnie.3Ban %i strânse mâna i se %ndreptă spre maină. Oan Damm ar "i "ost

surprins să!i vadă zâmbetul de pe "a#ă.

— Eti obli$at să procedezi ast"el? — Elizabet, %n ciuda di"eren#elor ideolo$ice, i!a servit bine #ara. (u

sunt de acord cu el %ntr!o mul#ime de lucruri, dar nu m!a min#it niciodată ia %ncercat %ntotdeauna să!mi dea s"aturi bune, replică <oler, uitându!se lamicro"onul cu aspect de ba$etă de plastic.

Dintr!o dată, se %ntrebă dacă "unc#iona. — Ui!am spus ce s!a %ntâmplat noaptea trecută. — Ui s!a %ndeplinit dorin#a. E pe cale să plece. @a acest nivel, nu arunci

oamenii pe uă a"ară. 4 "aci %ntr!un mod civilizat i onorabil. 4rice altcevae mescin i, "ără doar i poate, stupid din punct de vedere politic. +unt de

acord cu tine că e un dinozaur, dar ciar i dinozaurii primesc un loc"rumos %n muzee. — Dar' — Asta!i tot. 4), ai avut o discu#ie cu so#ia lui noaptea trecută. >mi

pare rău, dar ce "el de persoană penalizează pe cineva pentru ceea ce a"ăcut so#ia lui?

— 5ob, am dreptul să mă atept la spriHinul tău.@ui <oler nu!i plăcu asta, dar răspunse rezonabilK

1;2



— >l ai, Elizabet. Acum, ăsta nu!i nici locul, nici timpul pentru $enulăsta de discu#ie.

:mediat după prinz, arcus Cabot sosi la 5aza Andres a <or#elor

Aeriene pentru zborul %n Coreea. AranHamentele erau mai luQoase decât păreau. Oa zbura cu un C!1715 +tarli"ter din <or#ele Aeriene ale +tatelorGnite, un avion cu patru motoare i un "uzelaH cu o "ormă ciudată, de arpe.4 locuin#ă mobilă completă, cu bucătărie, su"ra$erie i dormitor, "usese%ncărcată %n ma$azia de măr"uri. Era bine izolată "onic J C!171 era unavion z$omotos, mai ales %n partea din spate. Cabot iei pe ua din "a#ă pentru a %ntâlni ecipaHul de zbor. De "apt, eQistau două ecipaHe de zborcomplete. Pborul avea să "ie lun$, cu o oprire pentru alimentare la 5aza

-ravis din Cali"ornia a <or#elor Aeriene, urmată de trei alimentări %n aer,deasupra &aci"icului. Avea să "ie i deosebit de plictisitor, dar va dormi câtmai mult posibil. +e %ntrebă dacă serviciul $uvernamental merita cuadevărat e"orturile i sacri"iciile lui, iar "aptul că 3Ban va părăsi %n curândA$en#ia J Arnold van Damm %l pusese la curent J, nu!i %mbunătă#ea perspectiva. Directorul C:A %i puse centura i %ncepu să citeascăinstructaHul. Gn subo"i#er din <or#ele Aeriene %i o"eri un paar de vin, pe

care %l %ncepu când avionul rulă pe pistă.Ceva mai târziu, %n aceeai după!amiază, Ion Clar* i Domin$o

Cavez se %mbarcară la bordul avionului lor pentru eQic. Era mai bine, %izise cel mai %n vârstă, să se instaleze i să se acomodeze. eQico CitB era ometropolă situată la mare altitudine, al cărei aer rare"iat era %nrăută#it de poluarea atmos"erică. Ecipamentul pentru misiune era %mpacetat cu $riHăi nu se ateptau la necazuri la trecerea prin vamă. 5ine%n#eles, niciunul nu

purta armă, pentru că %n acest $en de misiune nu era necesară.

Camionul iei de pe :nterstate, la eQact treizeci i opt de ore i patruzecide minute după plecarea de la terminalul de măr"uri din (or"ol*. Asta era partea uoară. <ură necesare cincisprezece minute i toată %ndemânareao"erului pentru apropierea %n mararier de rampa de %ncărcare din beton dela eQteriorul ambarului. Gn soare cald dez$e#ase pământul i!ltrans"ormase %ntr!un strat $ros de cincisprezece centimetri de noroi lipicios

1;/



care aproape că "ăcu imposibilă manevra, reuita venind doar la a treia%ncercare. Fo"erul sări Hos i păi spre rampă.

— Cum descizi cestia asta? %ntrebă 3ussell. — 4 să!#i arăt.

Fo"erul se opri să!i cure#e noroiul de pe cizme, apoi manevră zăvorulcontainerului. — Ai nevoie de aHutor la descărcare? — (u, o s!o "ac ciar eu. >n casă $ăseti ca"ea. — ul#umesc, domnule. i!ar prinde bine o ceacă. — Ei bine, a "ost destul de uor, %i spuse 3ussell lui Sati %n timp ce!l

urmăreau pe om %ndepărtându!se.arvin descise uile containerului i văzu o sin$ură ladă mare, având

imprimat +onB pe toate patru laturile, %mpreună cu să$e#i pentru a indicacare era partea superioară i ima$inea unui paar de ampanie care să!ispună anal"abetului că %năuntru era o mar"ă "ra$ilă. Era aezată pe un paietde lemn. arvin %ndepărtă le$ăturile care o "iQau, apoi porniautostivuitorul. +arcina eQtra$erii bombei i aezării ei %n interiorulambarului "u %ndeplinită %ntr!un alt minut. 3ussell opri autostivuitorul iacoperi lada cu o prelată. Când se %ntoarse camiona$iul, containerul de

transport era din nou %ncis. — Ei, #i!ai câti$at prima, %i zâmbi arvin, dându!i banii.Fo"erul numără banii. Acum trebuia să conducă %napoi la (or"ol*, dar

mai %ntâi se va opri la cel mai apropiat motel al camiona$iilor, pentru optore de somn.

— A "ost o plăcere să "ac a"aceri cu dumneata. +puneai că s!ar putea sămai ai o treabă pentru mine, cam %ntr!o lună?

— Aa e.

— Gite cum po#i să dai de mine.Camiona$iul %i %ntinse o carte de vizită. — -e %ntorci imediat? — După ce dorm pu#in. -ocmai am auzit la radio că mâine seară o să

nin$ă. Cică o să nin$ă zdravăn. — E anotimpul, nu? — +i$ur. 4 zi bună, domnule. — Ai $riHă, omule, spuse arvin, strân$ându!i mâna %ncă o dată.

1;7



— E o $reeală să!l lai să plece, observă Nosn %n arabă, la adresacomandantului.

— Cred că nu. @a urma urmei, sin$ura "a#ă pe care a văzut!o e a luiarvin.

— Adevărat. — Ai veri"icat!o? %ntrebă Sati. — @ada %n care e %mpacetată nu a "ost avariată. âine voi "ace o

veri"icare mai detaliată. A spune că suntem aproape $ata. — Da.

— Orei vestea bună său pe cea proastă? %ntrebă Iac*. — ai %ntâi pe cea bună, otăr% CatB.

— >mi cer să!mi dau demisia. — Care!i vestea proastă? — Ei, nu pleci niciodată cu adevărat. Oor să revin din când %n când.

&entru consulta#ii, cestii dintr!astea. — E ceea ce doreti? — unca asta %#i intră %n sân$e, CatB. Ui!ar plăcea să pleci de la

op*ins i să "ii doar un doctor cu un cabinet, pacien#i i ocelari de

prescris? — Cât de des? — &robabil de vreo două ori pe an. Pone speciale despre care se

%ntâmplă să tiu "oarte multe. (imic re$ulat. — 4), corect' i, nu, n!a putea renun#a la educarea unor doctori

tineri. Când? — ă ro$, am două lucruri pe care trebuie să le termin. Apoi, trebuie să

$ăsim pe cineva pentru post.

Ce-ar &i$e e Fole0? se #ntre"% /a$'* 7ar $are intre ei4?

— -imona, sonarul. — -imona, %n#eles, răspunse navi$atorul. — Domnule, am un posibil contact, relevment doi!nouă!cinci, "oarte

slab, dar persistent. — Oin imediat.&ână la camera sonarului erau doar cinci pai scur#i.

1;8



— Arată!mi. — Ciar aici, domnule.+onaristul indică o linie de pe ecran. @inia, dei părea di"uză, era

compusă din puncte separate, $albene, %ntr!un interval speci"ic de

"recven#ă, i, %n timp ce scala de timp se deplasa pe verticală %n sus, alte puncte continuau să apară, părând să "ormeze o linie va$ă. +in$urascimbare era că linia părea să!i modi"ice uor direc#ia.

— >ncă nu vă pot spune ce este. — +pune!mi ce nu este. — (u!i un contact de supra"a#ă i nu cred că!i un z$omot aleatoriu,

domnule.+ubo"i#erul urmări linia cu un creion cerat până la partea superioară a

ecranului. — EQact aici am decis că s!ar putea să "ie ceva. — Ce altceva mai ai? — +iera!18 de aici e un car$o, se %ndreaptă spre sud!est i se

%ndepărtează de noi J e al treilea contact %n zona de control pe care l!amurmărit de la ultima scimbare de cart i cam asta!i tot, domnule &itneB.Cred că marea e prea a$itată ca pescarii să se aventureze atât de departe.

@ocotenentul &itneB ciocăni %n ecranK — Anun#!o pe +ierra!19 că ini#iez o urmărire. Cum e apa? — Canalul de adâncime pare "oarte bun astăzi, domnule. -otui,

z$omotul de supra"a#ă e cam puternic. Contactul ăsta este $reu demen#inut.

— +tai cu ocii pe el. — >n#eles.+onaristul se %ntoarse la ecran. @ocotenentul Ie"" &itneB reveni %n

comandă, ridică receptorul tele"onului i apăsă pe butonul care!i "ăceale$ătura cu cabina căpitanului. — Aici navi$atorul. Avem un posibil contact sonar, relevment doi!

nouă!cinci, "oarte slab. +!ar putea să "i revenit prietenul nostru. Da,domnule.

&itneB puse la loc receptorul i ac#ionă sistemul de inter"on 1!E. — Ecipa de control al "ocului i urmărire la posturi.Gn minut mai târziu apăru i căpitanul 3ic*s, %n obinuita salopetă

1;9



albastră i cu tenii %n picioare. &rima oprire o "ăcu la comandă, ca săveri"ice cursul, viteza i adâncimea. Apoi intră la sonar.

— :a să vedem. — 5lestematul a dispărut iar, domnule, mormăi %ncurcat sonaristul.

<olosi o bucată de ârtie de toaletă J deasupra "iecărui ecran se a"la câteun sul J ca să tear$ă marcaHul anterior i trasă un altul. — Cred că avem ceva aici, domnule. — +per că nu mi!ai %ntrerupt somnul de$eaba, mârâi 3ic*s.@ocotenentul &itneB prinse privirea pe care o scimbară ceilal#i doi

sonariti. — 3evine, domnule. Fti#i, dacă ăsta este un A*ula, ar trebui să

recep#ionăm pu#in z$omot de pompare %n spectrul de aici'

— :n"orma#iile spun că iese din revizie $enerală. :van %nva#ă cum să le"acă mai tăcute, remarcă 3ic*s.

— Aa cred' uoară derivă spre nord, relevmentul curent, să zicem,doi!nouă!apte.

Amândoi tiau că ci"ra putea "i eronată cu zece $rade %n ambele sensuri.Ciar cu eQtrem de costisitorul sistem de pe 8ine, relevmentele ladistan#e mari erau aproQimative.

— ai e i altcineva prin preaHmă? %ntrebă &itneB. maha ar trebui să "ie pe aici, undeva la sud de )odia*. Direc#ia nu!i bună. (u e el. Eti si$ur că nu!i un contact de supra"a#ă?

— >n niciun caz, domnule căpitan. A ti dacă ar "i vorba de motoareDiesel sau cu aburi. (u eQistă reverbera#ii de la z$omotul de supra"a#ă.-rebuie să "ie un contact submersibil. E sin$ura variantă care are sens.

— &itneB, suntem pe doi!opt!unu? — Da, domnule.

— Oino la stân$a, la doi!ase!cinci. Oom stabili o linie de bază mai bună pentru analiza deplasării #intei i vom %ncerca să ob#inem o estimare adistan#ei %naintea manevrei de apropiere.

ane!r%, e apropiere, se mir% >itne0* Isuse, "om"arierele nu au !oie s% fa$% asta* 7%u totuşi orinul, "ine#nţeles*

— Gnde!i stratul? — &atru!cinci metri, domnule. Iudecând după z$omotul de supra"a#ă,

acolo sus sunt valuri de apte metri i Humătate, adău$ă sonaristul.

1;;



— &robabil că stă %n adânc ca să!i netezească drumul. — @a dracu, iar l!am pierdut' vom vedea ce se %ntâmplă când se

%ntinde coarda.3ic*s scoase capul din camera sonarului i rosti un sin$ur cuvântK

„Ca"ea. (u %i trecu prin cap că poate le!ar "i plăcut i sonaritilor un pic.<ură necesare %ncă cinci minute de ateptare, %nainte ca punctele să%nceapă să apară din nou la locul potrivit.

— 4), s!a %ntors. Cred, adău$ă sonaristul. 3elevmentul pare să "ieacum trei!zero!doi.

3ic*s se apropie de arta de pe masa de lucru. +ublocotenentul +a"ăcea calculele %mpreună cu un maistru.

— -rebuie să "ie peste o sută de mii de metri. După deriva

relevmentului, presupun că are un curs spre nord!est, viteza sub zecenoduri. Da, este la peste o sută de *ilometri.

Asta era o muncă rapidă, de bună calitate, credeau +a i maistrul.3ic*s dădu nepoliticos din cap i se %ntoarse la sonar. — +e ampli"ică, acum recep#ionăm i pe linia de cincizeci de ertzi.

>ncepe să miroasă a „domnul A*ula. — -rebuie să ai un canal destul de bun.

— Aa e, domnule căpitan, destul de bun i se %mbunătă#ete uor.<urtuna o să!l modi"ice când turbulen#a va aHun$e la adâncimea noastră,domnule. 3ic*s intră din nou %n comandă.

— Domnule +a? — Cea mai bună estimare unu!unu!cinci *ilometri, curs nord!est, viteza

cinci noduri, poate unul sau două mai mult, domnule. Dacă viteza este multmai mare, este %n$rozitor de departe.

— 4), vreau să virăm "oarte %ncet, vino la zero!opt!zero.

— >n#eles, domnule. Cârma, cinci $rade dreapta, vino la drum nou zero!opt!zero. — Cârma cinci $rade dreapta, %n#eles. Domnule, cârma cinci $rade

dreapta, vin la drum nou zero!opt!zero. — <oarte bine.>ncet, ast"el %ncât sonarul tractat să nu "acă o curbă prea bruscă, G++

aine %i scimbă direc#ia. -recură trei minute %nainte ca submarinul săintre pe noul drum, an$aHându!se %ntr!o ac#iune pe care niciun submarin

1;6



purtător de racete balistice din <lota +tatelor Gnite n!o mai "ăcuse,vreodată. Curând după aceea, la comandă apăru locotenentul!comandorCla$$ett.

— Cât crezi că va păstra acest drum? %l %ntrebă el pe 3ic*s.

— -u cum ai proceda? — Cred că a mătura zona după o re#ea %n scară, răspunse Dutc, ideriva mea ar "i sud %n loc de nord, invers "a#ă de cum procedăm %n area5arens, nu? :ntervalul dintre treceri va "i determinat de per"orman#a lui.Asta!i o in"orma#ie pe care o putem dezvolta, dar, %n "unc#ie de cum aratănumărul, va trebui să "im "oarte aten#i cum %l urmărim, nu!i aa?

— Ei, %n niciun caz nu mă pot apropia de el la mai pu#in de treizeci demii de metri. Aa că' ne vom apropia la cincizeci de mii până când ne

vom lămuri mai bine, apoi vom reduce cu aten#ie distan#a, %n "unc#ie decircumstan#e. Gnul dintre noi ar trebui să "ie tot timpul aici atâta vreme câtel este %n apropiere.

— De acord.Cla$$ett dădu din cap. +e opri, pre# de o clipă, apoi continuă. — Cum dracu, %ntrebă el cu o voce "oarte scăzută, au "ost de acord

tabii cu cestia asta?

— @umea e mai si$ură acum, nu? — &resupun, domnule. — Eti $elos că bombardierii pot "ace o treabă de atac rapid? — Domnule, cred că tipii i!au pierdut min#ile, sau %ncearcă să!i

impresioneze pe cei mari cu "leQibilitatea noastră sau cu altceva. — (u!#i place cestia asta? — (u, domnule căpitan, nu!mi place. Ftiu că o putem "ace, dar nu cred

că ar trebui.

— Despre asta ai discutat cu ancuso? — &o"tim?Cla$$ett ne$ă din cap. — (u, domnule. Ei, m!a %ntrebat i i!am spus că o putem "ace. (imic

mai mult. Atun$i, espre $e-ai is$utat $u el? vru 3ic*s să %ntrebe. 5ine%n#eles, nu

putea.

1;



Americanii erau o mare dezamă$ire pentru 4le$ )irilovici )adiev.>ntrea$a ra#iune a recrutării lui era ob#inerea de in"orma#ii bune despre$uvernul sovietic din interior i eQact asta le livrase, vreme de ani de zile.Oăzuse venind scimbările politice radicale din #ara lui, le mirosise din

timp, pentru că tia cu cine avea de!a "ace. &ersonalitatea lui Andrei :lici (armonov n!avea secrete pentru el. &reedintele #ării lui era un om cuuluitoare calită#i politice. Avea curaHul unui leu i a$ilitatea tactică a uneiman$uste. Ceea ce %i lipsea era un plan. (armonov abar n!avea %ncotro se%ndrepta i ăsta era punctul lui slab. Distrusese vecea ordine politică,eliminase, prin absen#a ac#iunii, -ratatul de la Oarovia, doar declarând public, o sin$ură dată, că Gniunea +ovietică nu se va amesteca %ninte$ritatea politică a altor #ări i procedase aa contient că unicul lucru

care men#inea marQismul era amenin#area "or#ei sovietice. Comunitii dinEuropa de Est %l sus#inuseră cu nesăbuin#ă, crezându!se, de "apt, %nsi$uran#ă prin dra$ostea i respectul popoarelor lor, %ntr!unul din cele maiimportante i de ne%n#eles acte de demen#ă ale istoriei. Dar ceea ce "ăceaironia sublimă era că (armonov nu putea să vadă acelai lucru %n proprialui #ară. @a asta se adău$a %ncă o variabilă, de data asta "atală.

&oporul sovietic J un termen care nu avusese niciodată o semni"ica#ie,

desi$ur J era men#inut unit prin amenin#area cu "or#a. (umai tunurileArmatei 3oii $arantau că moldovenii, letonii, tadHicii i atâ#ia al#ii urmaulinia oscovei. Ei iubeau conducerea comunistă ciar mai pu#in decât%ndră$iseră străbunicii lor #arismul. Ast"el, des"iin#ând rolul central al partidului %n administrarea #ării, (armonov pierduse capacitatea de a!icontrola poporul, ne"iind %n stare să $ăsească lozincile apte să %nlocuiascăceea ce "usese %nainte. &lanul J pentru o na#iune care, mai bine de optzecide ani, avusese un plan J pur i simplu nu eQista. Deci, %n mod necesar,

când tulburările %ncepuseră să %nlocuiască ordinea, nu "usese nimic de"ăcut, niciun scop pentru care să lup#i. 4rbitoarele manevre politice ale lui (armonov erau, până la urmă, lipsite de sens. )adiev văzuse asta. De cenu o "ăcuseră americanii, care mizaseră totul pe supravie#uirea „omuluilor din oscova?

:deea %l "ăcu pe parlamentarul %n vârstă de patruzeci i ase de ani să pu"nească %n râs. Era omul lor, nu!i aa? Ani de zile %i avertizase i ei nu!lascultaseră, %n scimb %i "olosiseră rapoartele pentru a sus#ine un om cu

16=



multe talente, dar lipsit de viziune. Fi cum putea conduce un om "ărăviziune?

Americanii, la "el de nesăbui#i, la "el de orbi, "useseră surprini deviolen#ele din Neor$ia i din statele baltice. :$noraseră e"ectiv războiul

civil pe cale de a se declana i care %ncepuse deHa %n arcul republicilorsudice. 4 Humătate de milion de arme militare dispăruseră %n retra$erea dinA"$anistan. ai ales carabine, dar i tancuri Armatei +ovietice i seinterzicea să se ocupe de situa#ie. (armonov se lupta cu ea zilnic, ca un "elde Hon$ler disperat, de!abia reuind să "acă "a#ă, mutându!i trupele dintr!un loc %n altul, men#inând "ar"uriile %n aer, dar cu ciu cu vai. (u%n#eleseseră americanii că toate "ar"uriile se vor prăbui, simultan, %ntr!o zi?Consecin#ele erau %n"ricoătoare pentru oricine. (armonov avea nevoie de

o viziune, avea nevoie de un plan, dar nu dispunea de nimic.)adiev avea, i asta era esen#a eQerci#iului său. Gniunea trebuia

s"ărâmată. 3epublicile islamice trebuiau să plece. 5alticii trebuiau să plece.oldova trebuia să plece. Gcraina trebuia să plece J dorea să păstreze partea de est. -rebuia să $ăsească o cale pentru proteHarea armenilor, ca sănu "ie masacra#i de islamitii locali, i trebuia să $ăsească o cale de amen#ine accesul la petrolul AzerbaidHanului, cel pu#in până când, cu aHutor

din Oest, va putea eQploata toate resursele +iberiei.)adiev era rus. <ăcea parte din su"letul lui. 3usia era mama Gniunii i,ca o mamă bună, %i va lăsa copiii să plece la momentul potrivit. omentul potrivit era acum. Oa rămâne o #ară care se va %ntinde de la area 5alticăla &aci"ic, cu o popula#ie %n bună măsură omo$enă i resurse imense, carenu erau decât par#ial catalo$ate, cu atât mai pu#in eQploatate. &utea itrebuia să "ie o #ară mare, puternică, la "el de solidă ca oricare alta, bo$ată%n istorie i arte, un lider %n domeniul tiin#ei. Aceasta era viziunea lui

)adiev. Dorea să conducă o 3usie care să "ie o adevărată superputere, prietenă i asociată cu alte #ări europene.Era misiunea lui să!i aducă #ara %n lumina libertă#ii i prosperită#ii.

Dacă asta %nsemna renun#area la aproape Humătate din popula#ie i ladouăzeci i cinci la sută din supra"a#ă' aa să "ie.

Dar americanii nu aHutau. De ce trebuia să "ie aa, pur i simplu nu%n#ele$ea. Ar "i trebuit să vadă că (armonov era o "undătură, un drum carese oprea' sau, poate, se oprea numai la mar$inea unui mare abis.

161



Dacă americanii nu!l puteau aHuta, atunci era %n puterea lui să!i obli$esă!l aHute. De asta se lăsase recrutat de arB <oleB.

@a oscova era devreme, dar )adiev era un om care se obinuise demult să trăiască cu un minimum de somn. >i dactilo$ra"ie raportul la o

maină vece, $rea, dar silen#ioasă. )adiev "olosea de multe ori aceeai bandă. (imeni nu va "i %n stare să eQamineze banda i să vadă ce sescrisese cu ea, iar ârtia era dintr!un teanc luat de la ma$azia centrală de laserviciu. ai multe sute de oameni aveau acces la ea. Ca to#i Hucătorii pro"esioniti, )adiev era un om precaut. Când termină, "olosi nite mănuide piele ca să tear$ă ârtia de eventualele amprente pe care le!ar "i pututlăsa accidental, apoi %mpături copia i o puse %n buzunarul unei aine. >ndouă ore, mesaHul va trece mai departe. >n mal pu#in de douăzeci, va "i %n

alte mâini.

A$entul +&:((A)E3 n!avea motive să!i "acă $riHi. )N5!ul aveaordin să nu!i ăr#uiască pe deputa#ii poporului. <ata de la $arderobă puseârtia %n buzunar i, la pu#in timp după aceea, o trecu unui individ al căruinume nu!l cunotea. 4mul părăsi clădirea i conduse maina până la locullui de muncă. Două ore mai târziu, mesaHul era %ntr!un alt container, %n

buzunarul unui bărbat care merse cu maina la aeroport, unde se %mbarcă%ntr!un ;7; cu destina#ia (e Mor*.

— De data asta %ncotro, domnule doctor? %ntrebă o"erul. — >nvârte!te pe aici. — Ce? — -rebuie să stăm de vorbă, spuse )amins*i. — Despre ce?

— Ftiu că eti de la )N5, a"irmă )amins*i. — Domnule doctor, cicoti o"erul, sunt o"er de ambasadă. — Dosarul tău medical de la ambasadă este semnat de doctorul <eodor

:lici Nri$oriev. Este medic la )N5. Am "ost cole$i de clasă. &ot săcontinuu?

— Ai spus cuiva? — +i$ur că nu.Fo"erul o"tă. Ei, ce putea "ace?

162



— Despre ce vrei să vorbim? — Eti de la )N5, Directoratul EQterne?Era inevitabil. — Da. +per că este ceva important.

— Ar putea "i. Oreau sa vină cineva de la oscova. EQistă un pacient pe care %l tratez. Are o problemă pulmonară "oarte neobinuită. — De ce m!ar interesa pe mine? — Am văzut o problemă similară %nainte, un muncitor de la 5eloiars*âi.

Accident industrial. Am "ost cemat să!l eQaminez. — Da? Ce este la 5eloiars*âi? — Acolo se "abrică armele atomice.Fo"erul %ncetini maina.

— Oorbeti serios? — Ar putea "i altceva, dar testele pe care trebuie să le e"ectuez acum

sunt "oarte speci"ice. Dacă e vorba de un proiect sirian, nu vom ob#ine ocooperare adecvată. &rin urmare, am nevoie de nite ecipament special dela oscova.

— Cât de repede? — &acientul nu se duce nicăieri, decât %n pământ. i!e teamă că starea

lui este "ără speran#ă. — -rebuie să cer aprobarea rezidentului. (u se %ntoarce până duminică. — Ar "i timp.

16/



"2. ni-erea

— &ot să aHut? %ntrebă arvin. — ul#umesc, arvin, dar a pre"era s!o "ac sin$ur, vreau să mă

concentrez "ără să mă tulbure cineva, răspunse Nosn. — >n#ele$. +tri$ă dacă ai nevoie de ceva.

:braim %mbrăcă ainele cele mai $roase i iei %n "ri$. Păpada cădeadestul de %ndesat. Desi$ur, văzuse zăpadă %n @iban, dar nimic asemănător.Oiscolul %ncepuse cu doar o Humătate de oră %nainte i deHa se depusese unstrat de zăpadă de peste trei centimetri. Oântul de nord, cel mai aspru pecare!l sim#ise vreodată, %l pătrunse până %n măduva oaselor, %n timp ce parcurse cei aizeci de metri până la ambar. Oizibilitatea era redusă lamaQimum două sute de metri. Auzea vâHâiala mainilor de pe autostradădin apropiere, dar luminile "arurilor nu străpun$eau perdeaua de zăpadă.

:ntră %n ambar pe o uă laterală i imediat re$retă că această clădire nuavea %ncălzire. Nosn %i comandă "oarte insistent să nu se lase tulburat deast"el de lucruri.

De "apt, cutia de carton, care proteHa dispozitivul de priviri indiscrete,nu era "iQată i iei uor. Dedesubt se a"la o altă cutie metalică, avândcadrane i alte accesorii care să su$ereze ceea ce se pretindea a "i %ncontainer J un videoma$neto"on comercial. +u$estia venise de la N\nter

5oc*, iar corpul propriu!zis al ecipamentului "usese cumpărat, pe un pre#de nimic, de la o a$en#ie siriană de actualită#i -O care %l %nlocuise cu unmodel mai nou. Gile de acces, construite %n corpul de metal, erau aproape per"ecte pentru scopul lui Nosn i amplul spa#iu liber adăpostea pompa devid, pentru cazul %n care ar "i "ost necesară. Nosn văzu instantaneu că nuera. :nstrumentul de măsură, care "ăcea parte din carcasa bombei, arăta cănu eQistau pierderi de vid. De "apt, asta nu era o surpriză J Nosn "iind unsudor talentat, aa cum %i spusese de"unctului an"red <romm J dar

tânărul in$iner o %nre$istra ca pe un succes. Apoi veri"ică bateriile. Erau167



trei, toate noi, toate din nicel!cadmiu i toate, văzu el, complet %ncărcate,după cum indica circuitul de testare. Dispozitivul de sincronizare era lân$ă baterii. Asi$urându!se că terminalele de aprindere erau libere, veri"ică ora J era deHa re$lată pe ora locală J cu ceasul de la mână i văzu că unul

dintre ele Wprobabil ceasul luiX era decalat cu trei secunde. -rei paare plasate %n interiorul cutiei, pentru a eviden#ia orice manipulare brutală %ntranzit, erau %ncă intacte. -ransportatorii avuseseră $riHă, aa cum sperase.

— Eti $ata, amice, spuse %ncetior Nosn.>ncise ua de inspec#ie, se asi$ură că o "ăcuse cum trebuia, apoi puse la

loc acoperitoarea de carton. Nosn %i su"lă aer cald %n pumni, apoi se%ntoarse spre casă.

— Cum ne va a"ecta vremea? %l %ntrebă Sati.

— După ăsta, mai vine un viscol. ă $ândesc să mer$em mâine seară,ciar %nainte de a %ncepe. Al doilea va "i scurt i mai sărac %n ninsoare, spunmeteorolo$ii. Dacă plecăm %ntre ele, oseaua ar trebui să "ie bună, apoistăm la motel i ateptăm momentul potrivit, bine?

— >n re$ulă. Fi camionul? — >l voi vopsi astăzi, imediat ce instalez radiatoarele. E o treabă de

numai două ore. -iparele sunt "ăcute, %i asi$ură 3ussell %n timp ce!i

termina ca"eaua. >ncărca#i bomba după ce termin vopsitul, 4)? — Cât durează uscarea vopselei? %ntrebă Nosn. — -rei ore maQimum. Oreau să "ie o treabă bună, 4)? — 5ine, arvin.3ussell râse, adunând "ar"uriile de la micul deHun. — 4mule, mă %ntreb ce!ar $ândi tipii care au "ăcut "ilmul ăla?Când se %ntoarse, văzu nedumerirea de pe "e#ele musa"irilor lui. — (u v!a spus N\nter?

<e#ele rămaseră ineQpresive. — Am văzut "ilmul la televizor. 7umini$a 3eagr%* Gn tip a venit cuideea să omoare mul#imea de la +uper 5ol dintr!un deltaplan.

— Nlumeti, %l privi ne%ncrezător Sati. — (u. >n "ilm "iQaseră un brizant de dimensiuni mari pe "undul

deltaplanului, dar israelienii au descoperit ce se petrece i tipii de la C:A auaHuns acolo la #anc J ti#i, aa cum se %ntâmplă de obicei %n "ilme. Cu aimei, cavaleria era cea care aHun$ea %ntotdeauna la #anc, ca să!i omoare pe

168



to#i sălbaticii de indieni. — >n acest "ilm, obiectivul era uciderea spectatorilor de pe stadion?

%ntrebă cu voce "oarte scăzută Nosn. — Ce' a, da, aa e.

3ussell %ncarcă "ar"uriile %n maina de spălat vasele. — (u cum "acem noi. ei, nu vă sim#i#i prost. (umai eliminareatransmisiei -O o să ucărească oamenii, cum n!o să vă vină să crede#i. Fistadionul ăsta este acoperit, 4)? Cestia cu deltaplanul n!ar mer$e. A#iavea nevoie de o bombă atomică dacă a#i vrea să "ace#i acelai lucru.

— Asta!i o idee, aprobă Nosn cu un cicotit, %ntrebându!se care ar "ireac#ia lui arvin dacă ar ti.

— Nrozavă idee. Da, a#i putea porni un adevărat război nuclear' drace,

$ici ai cui oameni trăiesc %n Da*ota, acolo unde sunt toate bazele +AC? (u cred că m!a pricepe %n $enul ăsta de Hoc.

3ussell turnă deter$entul i porni ciclul de spălare. — 4ricum, ce anume ave#i %n cestia aia? — Gn compus eQploziv "oarte compact i "oarte puternic. 5ine%n#eles,

va produce unele daune stadionului. — i!am %ncipuit. Ei, eliminarea televiziunii nu va "i $rea' asta!i

ceva delicat, ti#i? 4mule, %#i spun eu, o să aibă un e"ect de n!o să!#i vină săcrezi. — +unt de acord, arvin, dar mi!ar plăcea să!#i aud ra#ionamentul %n

privin#a asta, spuse Sati. — (oi nu am avut niciodată aici un act terorist cu adevărat distructiv.

Acesta va scimba lucrurile. 4amenii nu se vor mai sim#i %n si$uran#ă, Oorinstala peste tot puncte de control i cestii de securitate. 4amenii or să seucărească $rozav, treaba asta %i va pune pe $ânduri. &oate vor vedea care

sunt adevăratele probleme. Asta!i esen#a, nu!i aa? — 5a da, arvin, răspunse Sati. — &ot să te aHut la vopsit? %ntrebă Nosn.arvin putea deveni curios, %i zise :braim, i nu puteau tolera aa

ceva. — A aprecia $estul. — -rebuie să promi#i că vei da drumul la căldură, observă cu un zâmbet

in$inerul.

169



— <ii si$ur, omule, alt"el vopseaua n!o să se usuce. Cred că!i cam "ri$ pentru voi.

— 4amenii tăi trebuie să "ie "oarte duri ca să trăiască %ntr!un ast"el deloc.

3ussell se %ntinse după aină i mănui. — ei, omule, e locul nostru, bine?

— Ciar te atep#i să!l $ăseti? %ntrebă Starpom-ul* — Cred că avem o ansă bună, răspunse Dubinin, aplecându!se peste

artă. Oa "i undeva pe aici, departe de apele de coastă J sunt prea mul#i pescari cu plase pe acolo J i la nord de zona aceasta.

— EQcelent, domnule căpitan, numai două milioane de *ilometri pătra#i

de scotocit. — Fi noi vom acoperi numai două treimi din ei. Am spus o ansă bună,

nu o certitudine. >n trei sau patru ani vom avea minisubmarinul la carelucrează proiectan#ii i vom putea să trimitem receptorii sonari Hos, %ncanalul acustic de adâncime.

Dubinin se re"erea la următorul pas %n tenolo$ia submarinelor, unminisubmarin robot care urma să "ie controlat de pe nava!mamă printr!un

cablu cu "ibre optice. Acesta va "i ecipat cu senzori i armament i, prinscu"undare la adâncimi mari, putea să descopere dacă toate condi#iilesonare %n re$imul de adâncime de la o mie la două mii de metri erau ciaratât de bune cum su$erau teoreticienii. Asta va scimba radical Hocul.

— Ceva pe senzorii de turbulen#ă? — (imic, domnule căpitan, răspunse un locotenent. — ă %ntreb dacă lucrurile astea merită deranHul, mormăi secundul. — Gltima dată au "unc#ionat.

— Atunci aveam o mare calmă deasupra. Cât de des e marea calmăiarna, %n &aci"icul de (ord? — -otui, ar putea să ne spună ceva. -rebuie să "olosim "iecare truc de

care dispunem. De ce nu eti optimist? — 3amius a urmărit i el o sin$ură dată un 4io, era %n timpul probelor

constructorului, când a avut o problemă cu arborele elicei. Ciar i %ncondi#iile astea a men#inut contactul numai' cât? Faptezeci de minute.

— &e ăsta l!am mai avut.

16;



— Adevărat, domnule căpitan.Starpom-ul bătu cu un creion %n artă. Dubinin se $ândi la instructaHul

in"orma#ional re"eritor la inamic J vecile obiceiuri erau $reu de abandonatarrison +arpe. 3ic*s, căpitan, Academia (avală, %n a doua lui comandă

pe submarine purtătoare de racete, cu reputa#ia unui in$iner i tenicianstrălucit, un candidat probabil pentru o comandă superioară. Gn e" dur ieQi$ent, "oarte apreciat %n arina lui. <ăcuse o $reeală %nainte i eraimprobabil să mai "acă una, %i spuse Dubinin.

— EQact cincizeci de mii de metri, raportă sublocotenentul +a. — -ipul ăsta n!o "ace deloc pe :van (ebunul, rosti Cla$$ett pentru

prima oară.

— (u se ateaptă să "ie vânat, nu!i aa? %ntrebă 3ic*s. — Cred că nu, dar coada lui nu!i ciar atât de bună cum crede.A*ula e"ectua o căutare după o scemă %n scară. &ro"ilurile lun$i erau

situate aproQimativ pe un vector sud!vest spre nord!est i, la capătul"iecăruia, nava cobora spre sud!est până la următorul pro"il, cu un interval%ntre pro"ilele de căutare de circa cincizeci de mii de metri J douăzeci icinci de mile marine. Asta!i dădea sonarului tractat al navei ruseti o rază

de ac#iune ipotetică de aproQimativ treisprezece mile marine. Cel pu#in,aprecie Cla$$ett, asta ar "i spus tipii de la in"orma#ii. — Ftii, cred că ne vom men#ine la cincizeci de mii, doar aa, ca să "im

si$uri, anun#ă 3ic*s după un moment de re"lec#ie. -ipul ăsta e mult maisilen#ios decât mă ateptam.

— P$omotele mainii sunt destul de reduse, nu!i aa? &arcă tipul sta s!ar "i târât, %n loc să %ncerce să acopere terenul.

+pre %ncântarea lui Cla$$ett, căpitanul %ncepea din nou să ra#ioneze ca

in$inerul conservator care era. Dutc nu era deosebit de surprins. @aanan$ie, 3ic*s revenea la ablon, dar asta!i convenea secundului, care nucredea că era deosebit de prudent să te Hoci de!a atacul rapid cu un bombardier de un miliard de dolari.

— -otui, am putea să!l #inem la patruzeci, maQimum treizeci i cinci. — Aa crezi? Cu cât i se va %mbunătă#i per"orman#a cozii la o viteză mai

redusă? — 5ună %ntrebare. Oa crete pu#in, dar in"orma#iile spun că!i un sonar

166



cu un cablu sub#ire, la "el ca al nostru' probabil nu cine tie ce. Ciar iaa, ob#inem un pro"il bun, de acord? %ntrebă 3ic*s retoric.

&entru isprava asta, dosarul lui se va %mbo$ă#i cu un cali"icativ maQim.

— Ce crezi, &? o %ntrebă Iac* pe doamna <oleB.Uinea traducerea %n mână. Ea optase pentru documentul ori$inal %nlimba rusă.

— ei, eu l!am recrutat, Iac*. E băiatul meu.3Ban %i veri"ică ceasulV era aproape timpul. +ir 5asil Carleston era

"oarte punctual. -ele"onul lui direct sună eQact la ora cuvenită. — 3Ban. — +unt 5as.

— Ce mai e nou, omule? — Cestia aia despre care am vorbit. @!am pus pe omul nostru să se

intereseze. Absolut nimic, băiete. — (ici măcar o in"irmare a impresiilor noastre? %ntrebă Iac* cu ocii

strâns %ncii. — (u, Iac*, nici măcar asta. Admit că mi se pare uor curios, dar este

plauzibil, ciar dacă nu probabil, ca omul nostru să nu "ie la curent.

— ul#umesc pentru %ncercare, amice. >#i suntem datori. — >mi pare rău că n!am putut "i de aHutor.@inia se %ntrerupse. Era cea mai proastă veste posibilă, %i zise 3Ban.

&rivi pentru scurt timp %n tavan. — En$lezii nu au reuit să con"irme sau să in"irme a"irma#iile lui

+&:((A)E3, anun#ă Iac*. Ce %nseamnă asta? — Ciar aa să "ie? %ntrebă 5en NoodleB. -otul se reduce la opinie? — 5en, dacă am "i aa de buni la $icitul viitorului, am "ace averi la

bursă, replică aspru 3Ban. — Dar tu ai "ăcut pară NoodleB. — Am avut noroc %n câteva cestii "ierbin#i.3Ban ne$liHă observa#ia. — arB &at, tu ce crezi?Doamna <oleB arăta obosită, dar trebuia #inut cont că!i purta de $riHă

unui su$ar. Iac* se $ândi că ar trebui să!i spună s!o lase mai moale. — -rebuie să!mi sus#in a$entul, Iac*. Ftii asta. E cea mai bună sursă de

16



in"orma#ii politice a noastră. Are acces particular la (armonov. De astaeste atât de valoros, iar materialele lui au "ost %ntotdeauna $reu decon"irmat' dar nu a $reit niciodată, nu!i aa?

— &artea %n"ricoătoare e că a %nceput să mă convin$ă.

— De ce %n"ricoătoare, domnule doctor 3Ban?Iac* %i aprinse o #i$ară. — &entru că!l cunosc pe (armonov. 4mul ăsta ar "i putut să mă

licideze, %ntr!o noapte "ri$uroasă, la mar$inea oscovei. Am "ăcut untâr$, ne!am strâns mâinile i asta a "ost tot. E nevoie de un om "oarte%ncrezător pentru a "ace aa ceva. Dacă i!a pierdut %ncrederea, atunci'atunci totul se poate prăbui, rapid i imprevizibil. &o#i să te $ândeti laceva mai %n"ricoător decât asta?

4cii lui 3Ban măturară %ncăperea. — Cam $reu, "u de acord e"ul Departamentului 3us al Directoratului

:n"orma#ii. Eu cred că trebuie să #inem cont de in"orma#ii. — Fi eu, "u de acord arB &at. — 5en? %ntrebă Iac*. -u l!ai crezut pe tipul ăsta %ncă de la %nceput. Ce

spune el %#i sus#ine pozi#ia de la arvard.@ui 5enHamin NoodleB nu!i plăcea să "ie %ncol#it %n "elul acesta. >n lunile

petrecute la C:A %nvă#ase o lec#ie dură, dar importantăK una era să!#i"ormezi o opinie %ntr!o comunitate academică, să discu#i op#iuni %n Hurulmeselor de prânz din clubul <acultă#ii arvard, cu totul alta era aici. Dinaceste opinii se crea politica na#ională. Fi asta, %i dădu el seama, era ceeace %nsemna, de "apt, să "ii %nă#at de sistem.

— Grăsc să spun asta, dar mi!am scimbat părerea. +!ar putea să "ie aicio dinamică pe care nu am eQaminat!o'

— Care ar putea "i? %ntrebă e"ul Departamentului 3us.

— Analiza#i problema la modul abstract. Dacă (armonov cade, cine %l%nlocuiete? — Gna dintre posibilită#i este )adiev, să zicem cam o ansă din trei,

răspunse arB &at. — >n mediul academic J la dracu, oriunde J ăsta nu!i un con"lict de

interese? — . &? %ntrebă 3Ban, mutându!i privirile. — 4), i ce!i cu asta? Când ne!a min#it vreodată %nainte?

1=



NoodleB decise să continue, pretinzând că era vorba de o discu#ieacademicăK

— Doamnă <oleB, am "ost solicitat să caut indica#ii că +&:((A)E3$reete. Am veri"icat toate materialele la care am avut acces. +in$urul

lucru pe care l!am $ăsit e o uoară scimbare %n tonul rapoartelor lui, pe parcursul ultimelor luni. odul %n care "olosete limbaHul este subtil di"erit.Declara#iile lui sunt mai pozitive, mai pu#in speculative %n unele zone. Asta poate "i %n concordan#ă cu rapoartele J cu con#inutul lor, vreau să zic Jdar' ar putea să aibă i o altă semni"ica#ie.

— >#i bazezi evaluarea pe "elul %n care pune punctul pe i? %ntrebă ea pu"nind. &utiule, aici nu "acem muncă de $enul ăsta.

— Ei, trebuie să mer$ cu povestea asta la Casa Albă, o"tă 3Ban. +ă!i

spun preedintelui cam ce credem că e corect. Oreau să!i aduc aici peAndres i )antroitz pentru con"irmare' 4biec#ii?' (u eQistă niciuna.4), mul#umesc. 5en, po#i să rămâi un moment? arB &at, ia!#i unee*end lun$. E un ordin.

— Aia mică are colici i n!am prea dormit, se scuză doamna <oleB. — &une!l pe Ed %n serviciu de noapte, su$eră Iac*. — Ed n!are #â#e. >i dau să su$ă, ai uitat?

— . &., #i!a trecut vreodată prin minte că alăptatul e o conspira#ie a bărba#ilor lenei? %ntrebă 3Ban cu un zâmbet.&rivirea veninoasă din ocii ei ascundea buna dispozi#ie. — Da, %n "iecare noapte, cam pe la două. (e vedem luni.După plecarea celor doi, NoodleB se aeză din nou pe scaun. — 4), acum po#i să #ipi la mine.Iac* %i "ăcu semn să aprindă #i$ara. — Ce vrei să spui?

— Că am avut o idee tâmpită. — :dee tâmpită, pe naiba. -u ai "ost primul care a su$erat!o. Ai "ăcut otreabă bună.

— (!am $ăsit boabele, mormăi savantul de la arvard. — (u, dar ai căutat %n toate locurile potrivite. — Dacă treaba asta este reală, ce anse ai s!o con"irmi prin alte surse?

%ntrebă NoodleB. — >n Hur de aizeci la sută, maQimum. arB &at avea dreptate. -ipul

11



ăsta ne "urnizează materiale pe care nu avem cum să le ob#inem din altă parte. Dar ai i tu dreptateK nu are decât de pro"itat dacă spune adevărul.-rebuie să mer$ cu cestia asta la Casa Albă %nainte de %ncepereaee*end!ului. Apoi le voi tele"ona lui Ia*e )antroitz i Eric Andres i

o să le cer să vină săptămâna viitoare pentru o %ntrevedere. Ai vreun plandeosebit pentru ee*end? %ntrebă Iac*. — (u. — Acum, ai. Oreau să parcur$i toate notele i să ne "aci o prezentare a

pozi#iei, una bună.3Ban ciocăni %n biroul lui. — 4 vreau aici luni diminea#ă. — De ce?

— &entru că, din punct de vedere intelectual, eti cinstit, 5en. Când teui#i la ceva, te ui#i cu adevărat.

— Dar nu eti niciodată de acord cu concluziile mele, obiectă NoodleB. — (u prea des, dar conspectele tale sunt de prima mână. (imeni nu are

dreptate tot timpul. &rocesul este important, disciplina intelectuală, i tu aiasta. +per că!#i place via#a %n Rasin$ton. Am de $ând să!#i o"er o pozi#ie permanentă aici. Constituim un $rup special %n Directoratul :n"orma#ii. Oei

"i omul numărul doi %n +ec#ia 3usă. Crezi că po#i să "aci "a#ă? Nândete!te bine, 5en, adău$ă %n $rabă Iac*. Oei "i ăr#uit din plin de Ecipa!A. 4relun$i, salariu mediocru i nu cine tie ce satis"ac#ie la s"âritul zilei. Dar veivedea o mul#ime de materiale bune i, din când %n când, cineva %#i vaacorda aten#ie. 4ricum, prezentarea de pozi#ie pe care o vreau va "ieQamenul tău de intrare J dacă eti interesat. (u dau două parale peconcluziile tale, dar vreau un material pe care să!l pot con"runta cu ceea cevoi primi de la to#i ceilal#i. De acord sau nu?

NoodleB se a$ită %n scaun i ezită %nainte de a vorbi. Cristoase, cestiaasta %i va pune capăt carierei? Dar nu putea să nu o spună, nu!i aa? EQpirăi vorbi.

— EQistă ceva ce!ar trebui să tii. — +!auzim. — Când doctorul Elliot m!a trimis aici' — -rebuia să mă critici. Ftiu.3Ban se amuza copios.

12



— Am "ăcut o treabă bună seducându!te, nu? — Iac*, a "ost mai mult decât atât' voia să "ac o veri"icare personală'

să caut materiale pe care să le poată "olosi %mpotriva ta.<ata lui 3Ban deveni "oarte rece.

— Fi?NoodleB se %nroi, dar continuă repedeK — Fi i le!am dat. Ui!am veri"icat dosarul de la anceta comisiei

senatoriale i am transmis unele lucruri despre alte a"aceri "inanciare'"amilia Pimmer, cestii dintr!astea.

<ăcu o pauză. — i!e ruine de mine %nsumi. — Ai a"lat ceva?

— Despre tine? Eti un e" bun. arcus e un prost puturos, dar arată bine %n costum. @iz Elliot este o că#ea puritană cu un spirit HosnicV %i placesă manipuleze oamenii. !a "olosit ca să te urmărească. >n re$ulă, am%nvă#at lec#ia asta. (u voi mai "ace niciodată aa ceva. (u mi!am cerutniciodată scuze %n "elul acesta %nainte, dar trebuie să tii. Ai dreptul să tii.

3Ban privi adânc %n ocii tânărului, mai mult de un minut, %ntrebându!sece "el de material se a"la %n el. >ntr!un târziu, %i strivi #i$ara.

— +ă te asi$uri că evaluarea pe care o "aci să "ie sus#inută cu ar$umentesolide. — Oei primi ce!am mai bun. — Cred că deHa am primit, domnule doctor NoodleB.

— Ei bine? %ntrebă preedintele <oler. — Domnule preedinte, +&:((A)E3 raportează că eQistă, %n mod

si$ur, un număr de arme nucleare tactice care lipsesc din inventarele

Armatei +ovietice, iar )N5!ul le caută %nnebunit. — Gnde? — >n toată Europa, inclusiv pe interiorul Gniunii +ovietice. :potetic,

)N5!ul %i este loial lui (armonov, cel pu#in cea mai mare parte a lui. (armonov asta crede J omul nostru spune că nu!i ciar atât de si$ur. Cusi$uran#ă, militarii sovietici nu!i sunt loialiV +&:((A)E3 pretinde că olovitură de stat este o posibilitate care nu trebuie ne$liHată, dar (armonovnu ac#ionează su"icient de decis pentru a o preveni. :poteza antaHului este

1/



destul de plauzibilă. Dacă acest raport este corect, acolo eQistă posibilitateaunui trans"er rapid de putere, ale cărui consecin#e sunt imposibil deestimat.

— Fi tu ce crezi? %ntrebă sobru Dennis 5un*er.

— Consensul la @an$leB e că in"orma#iile pot "i credibile, %ncepem overi"icare atentă a tuturor datelor relevante. Cei mai buni doi consultan#ieQterni sunt la &rinceton i 5er*eleB. @uni %i atept la birou, ca să le atâtdatele noastre.

— Când vei avea o estimare si$ură? %ntrebă secretarul -albot. — Depinde ce %n#ele$i prin si$ur. @a s"âritul săptămânii viitoare, vom

avea o estimare preliminară. &entru una „si$ură va mai "i nevoie de timp.Am %ncercat să ob#in o con"irmare prin cole$ii notri britanici, dar nu au

a"lat nimic. — Gnde ar putea să apară cestiile astea? %ntrebă @iz Elliot — 3usia e o #ară mare, replică 3Ban. — @umea %ntrea$ă e mare, admise 5un*er. Care!i estimarea voastră cea

mai de"avorabilă? — &rocesul acesta nu l!am %nceput %ncă, răspunse Iac*. Când vorbeti

de armele nucleare care lipsesc, lucrurile pot arăta "oarte urât.

— EQistă vreun motiv să suspectăm o amenin#are directă la adresanoastră? %ntrebă <oler. — (u, domnule preedinte. ilitarii sovietici sunt ra#ionali i aa ceva

ar "i un act de nebunie. — >ncrederea ta %n mentalitatea uni"ormelor este micătoare, notă acru

@iz Elliot. Ciar crezi că ai lor sunt mai inteli$en#i decât ai notri? — >i "ac datoria când le!o cerem, o puse la punct Dennis 5un*er. A

dori să ai pu#in respect pentru ei, doamnă Elliot.

— Discu#ia asta o vom lăsa pentru altădată, %i temperă <oler. Ce!ar putea să câti$e amenin#ându!ne? — (imic, domnule preedinte, răspunse 3Ban. — De acord, interveni -albot. — ă voi sim#i mai bine când aceste ++!16 nu vor mai eQista, rosti

5un*er, dar 3Ban are dreptate. — Oreau o estimare i %n această problemă, interveni Elliot. 4 vreau

repede.

17



— 4 vei primi, promise Iac*. — Fi opera#iunea meQicană? — Domnule preedinte, dispozitivul este pre$ătit. — Despre ce!i vorba? %ntrebă secretarul de stat.

— 5rent, cred că!i timpul să "ii pus la curent. 3Ban, %ncepe.Iac* prezentă in"orma#iile de "ond i conceptul opera#ional.Câteva minute %i "ură su"iciente. — (u pot să cred că ar "ace aa ceva, e scandalos, protestă -albot. — De asta nu vii la meci? %ntrebă cu un zâmbet 5un*er. 5rent, eu sunt

$ata să cred. Cât de repede vei avea transcrierea conversa#iilor din avion? — Dată "iind ora estimată a sosirii la Rasin$ton, plus timpul de

prelucrare' să zicem, %n Hur de zece.

— Atunci, ai putea totui să vii la meci, 5ob, spuse 5un*er.Era prima dată când 3Ban vedea pe cineva adresându!se %n acest mod

preedintelui.<oler clătină din capK — 4 să!l prind la Camp David. Oreau să "iu odinit pentru %ntâlnirea

asta. >n plus, viscolul care a lovit Denverul ar putea "i aici duminică.>ntoarcerea %n ora ar "i di"icilă i +erviciul +ecret a risipit câteva ore

eQplicându!mi cât de rele sunt meciurile de "otbal pentru mine J adică pentru ei, bine%n#eles. — 4 să "ie un meci bun, opină -albot. — Care!i pronosticul? %ntrebă <oler. Isuse: zâmbi 3Ban. — „Oi*in$ii, răspunse 5un*er. Ooi pro"ita de "iecare părticică de

ac#iune la care voi putea participa. — Pburăm %mpreună, râse -albot. >n "elul ăsta, Dennis nu pilotează

avionul. — Fi mă lăsa#i %n dealurile arBlandului. Ei, cineva trebuie să aibă $riHăde $uvernare.

<oler zâmbi. Avea un zâmbet ciudat, %i zise Iac*. — >napoi, la treabă. 3Ban, ai spus că nu!i o amenin#are pentru noi? — Da#i!mi voie să revin, domnule. ai %ntâi, trebuie să accentuez că

raportul lui +&:((A)E3 rămâne %n totalitate necon"irmat. — +puneai că C:A %l sus#ine.

18



— EQistă un consens de opinie, care este credibil. Oeri"icăm din $reu,ciar acum. Asta am spus mai devreme.

— 4), acceptă <oler. Dacă nu!i adevărat, nu avem niciun motiv de%n$riHorare, corect?

— Da, domnule preedinte. — Fi dacă este? — Atunci, eQistă riscul unui antaH politic %n Gniunea +ovietică, sau, %n

cel mai rău caz, un război civil cu utilizarea armelor nucleare. — Ceea ce nu!i o veste bună' posibile amenin#ări la adresa noastră? — &robabil nu o amenin#are directă pentru noi.<oler se lăsă pe spate %n scaun. — &resupun că e lo$ic. Dar vreau o estimare cu adevărat bună a

situa#iei, cât po#i de repede. — Da, domnule. Crede#i!mă, domnule preedinte, veri"icăm "iecare

aspect al acestei situa#ii. — 5un raport, domnule doctor 3Ban.Iac* se ridică pentru a pleca. Acum, că scăpaseră de el, situa#ia era mult

mai civilizată.

-alciocurile apăruseră ca ciupercile după ploaie, mai ales %n sectoareleestice ale 5erlinului. +olda#ii sovietici, niciodată cei mai liberi indivizi, sedescoperiseră %ntr!un ora vestic nedivizat, care!i o"erea "iecăruia ansa dea pleca pur i simplu, de a dispărea. Gluitor era că atât de pu#ini o "ăceau,%n ciuda controalelor la care erau supui, iar unul dintre motive eradisponibilitatea pie#elor %n aer liber. +olda#ii sovietici se tot minunau dedorin#a nesecată a $ermanilor, a americanilor i a atâtor altora de acumpăra amintiri din Armata 3oie J centuri, căciuli %mblănite, cizme,

uni"orme complete, tot "elul de "leacuri J i protii plăteau cu bani $ea#ă.>n valută, dolari, lire sterline, mărci $ermane, a căror valoare acasă, %nGniunea +ovietică, era %nzecită. Alte vânzări, ale unor cumpărători mai preten#ioi, induseseră articole de mari dimensiuni, cum ar "i un tanc -!6=,dar pentru asta "usese necesară coniven#a unui comandant de re$iment,care Husti"icase dispari#ia %n scriptele lui ca distru$erea accidentală aveiculului prin "oc. Colonelul se alesese cu un ercedes 89= +E@ i cusu"icien#i bani pentru "ondul lui de pensie. A$en#iile de in"orma#ii vestice

19



ob#inuseră tot ce doriseră, lăsând talciocurile amatorilor i turitilorV ele presupuneau că sovieticii tolerau comer#ul pentru simplul motiv că aduceao mul#ime de valută %n economia lor i o "ăcea la costuri avantaHoase. Deobicei, vesticii plăteau de zece ori costul de produc#ie a ceea ce cumpărau.

Cursul introductiv %n capitalism, apreciau unii rui, va avea i alte bene"iciicând trupele vor %nceia serviciul militar.Erin )eitel se apropie de un ast"el de soldat sovietic, un ser$ent!

maHor, după $rad. — 5ună ziua, spuse el %n $ermană. 3i$ht spra$he, răspunse rusul. En$leză? — En$leza e 4), da? — Da.

— Pece uni"orme.)eitel ridică amândouă mâinile pentru a "ace numărul "ără dubii. — Pece? — Pece, toate mari, ca pentru mine, continuă )eitel.Ar "i putut vorbi %ntr!o rusă per"ectă, dar asta ar "i produs mai multă

bătaie de cap decât merita. — Gni"orme de colonel, toate, 4)?

— Colonel J pol'o!ni'* Comandant de re$iment, da? -rei stele aici?4mul %i ciocăni umărul cu de$etul. — Da, aprobă )eitel. Gni"orme de tanciti, trebuie să "ie de tanciti. — De ce le vrei? %ntrebă ser$entul, mai mult ca să "ie politicos.Era tancist i ob#inerea uni"ormelor potrivite nu era o problemă. — <ac "ilm' un "ilm de televiziune. — -eleviziune?4cii omului se aprinseră.

— Centuri, cizme? — Da.4mul se uită %n dreapta i %n stân$a, apoi cobor% voceaK — &istol? — &o#i să "aci asta?+er$entul zâmbi i dădu din cap pentru a demonstra că era un

comerciant serios. — 4 să coste la tine.

1;



— -rebuie pistol rusesc, pistol corect, replică )eitel,. sperând căscimbul acesta %n păsărească era inteli$ibil.

— Da, pot procur. — Cât de repede?

— 4 oră. — Cât? — Cinci mii mărciV nu pistol, Pece pistol, %ncă cinci mii mărci.:ar asta, %i zise )eitel, era tâlărie la drumul mare. 3idică din nou

mâinile. — Pece mii mărci, da. &lătesc.Ca să arate că era serios, scoase la iveală un teanc de ârtii de o sută de

mărci. >n$esui una %n buzunarul soldatului.

— Atept o oră. — >ntorc aici, o oră.+oldatul părăsi rapid zona. )eitel intră %n cel mai apropiat Gasthaus i

comandă o bere. — Dacă ar "i mers mai uor, observă el la adresa unui cole$, a "i zis că!

i o capcană. — Ai auzit de tanc?

— -!6=!ul, da, de ce? — RillB eidric l!a "ăcut pentru americani. — RillB?)eitel ne$ă din cap. — Cu cât l!au plătit? — Cinci sute de mii de mărci. -âmpi#ii de americani. 4ricine ar "i putut

aranHa asta. — Dar la vremea aceea nu tiau.

)eitel ooti lu$ubru. 8==.=== de mărci "useseră su"iciente pentru a!llansa pe "ostul "erstleutenant Rilelm eBdric %n a"aceri J unGasthaus, la "el ca acesta J care!i asi$ura un nivel de trai mult mai bundecât avusese vreodată la +tasi. eBdric, care "usese unul din cei mai promi#ători subalterni ai lui )eitel, renun#ase la o posibilă carieră %nspionaH, %ntorsese spatele motenirii lui politice i se trans"ormase %ntr!uncetă#ean $erman de tip nou. Antrenamentul de spionaH servise doar cainstrument pentru a!i eQprima o ultimă dată dispre#ul "a#ă de americani.

16



— Fi rusul? — Cel care a "ăcut târ$ul? a râse interlocutorul lui )eitel. Două

milioane de mărci. <ără %ndoială, l!a plătit pe comandantul lui de divizie,i!a luat ercedesul, iar restul i!a pus la bancă. Curând după aceea,

unitatea lui a "ost trans"erată %n Gniune i un tanc mai mult sau mai pu#indintr!o divizie'? :nspectoratul s!ar putea nici să nu "i remarcat.ai comandară un rând de beri, %n timp ce urmăreau televizorul de

deasupra barului J un obicei dez$ustător, preluat de la americani, %i zise)eitel. După patruzeci de minute iei, "ără să!i piardă cole$ul din oci. @aurma urmei, putea "i o capcană.

+er$entul rus se %ntoarse devreme. (u aducea mare lucru, doar unzâmbet.

— Gnde este? %ntrebă )eitel. — Camion, după'4mul "ăcu un $est. .$'e? Col#? — Da, asta cuvânt, col#. =m ie .$'e*4mul dădu otărât din cap.)eitel %i "ăcu semn celuilalt, care plecă să aducă maina. Erin ar "i vrut

să!l %ntrebe pe soldat ce sumă din bani mer$ea la locotenentul lui J deobicei, o"i#erii %i tră$eau procente apreciabile din "iecare târ$ J pentru"olosul lui personal, dar asta nu avea nicio le$ătură, nu!i aa?

Camionul, un NAP!9 al Armatei +ovietice, era parcat la un cvartaldistan#ă. -rebuiau doar să ba$e maina a$entului %n mararier până laoblonul din spate i să descidă portba$aHul. Desi$ur, mai %ntâi )eiteltrebuia să inspecteze mar"a. Erau zece uni"orme de luptă %n culori decamu"laH, uoare, dar de o calitate mai bună decât cea obinuită, pentru că

acestea erau destinate uzului o"i#erilor. &entru cap eQista o beretă nea$ră cuo stea roie i o emblemă cu un tanc, destul de antic, care arăta că eradestinată unui o"i#er de blindate. Epole#ii "iecărei uni"orme purtau cele treistele ale unui colonel plin. De asemenea, erau incluse centurile uni"ormelori cizme.

>istolen? %ntrebă )eitel.ai %ntâi, ocii cercetară strada. Apoi apărură zece cutii de carton.

)eitel arătă spre una i aceasta se descise, dezvăluind un a*arov &.

1



Era un automat de milimetri, modelat după Ralter!ul && $erman. 3uiiadău$aseră, %ntr!un $est de mărinimie, cinci cutii de muni#ie de mm!Q!16.

Ausge&ei$hnet, observă )eitel, sco#ând banii. (umără nouăzeci i nouă de bancnote de o sută de mărci.

— ul#umesc, spuse rusul. Ai nevoie de mai mult, cau#i pe mine, da? — Da, mul#umesc.)eitel %i strânse mâna i se urcă %n maină. — Ce!a aHuns lumea? mormăi o"erul %n timp ce se %ndepărtau.Cu numai trei ani %nainte, acei solda#i ar "i "ost de"eri#i Cur#ii ar#iale J

poate ciar %mpuca#i J pentru ceea ce "ăcuseră. — Am %mbo$ă#it Gniunea +ovietică cu zece mii de mărci.Fo"erul mormăiK

7o$h, i „mar"a asta a costat, probabil, cel mult două mii ca să "ie"abricată Cum %i zic la asta'?

— 4 „reducere de volum.)eitel nu se putea decide dacă să râdă sau nu. — &rietenii notri rui %nva#ă repede. +au poate că muHicul nu poate să

numere peste zece. — Ceea ce plănuim este periculos.

— Adevărat, dar suntem bine plăti#i. — Crezi că "ac asta pentru bani? %ntrebă omul pe un ton tăios. — (u, nici eu nu o "ac. Dar, dacă trebuie să ne riscăm vie#ile, cel pu#in

să "im răsplăti#i pentru asta. — Cum zici, domnule colonel.@ui )eitel nu!i trecuse niciodată prin minte că, de "apt, nu tia ce "ace,

că 5oc* nu!i spusese totul. Cu tot pro"esionalismul lui, )eitel ne$liHase să!i aducă aminte că "ăcea a"aceri cu un terorist.

Aerul era minunat de calm, se bucură Nosn. (u %ntâlnise niciodată oasemenea zăpadă. Oiscolul stăruia mai mult decât se prevăzuse, se părea căva continua %ncă o oră, sau cam aa ceva. +tratul de zăpadă aHunsese la Humătate de metru i, %mpreună cu "ul$ii a"la#i %ncă %n aer, %năbueaz$omotul cum nu se mai văzuse vreodată. Era o tăcere pe care o puteaiauzi, %i zise el, stând pe verandă.

— >#i place, nu? %ntrebă arvin.

2==



— Da. — Când eram copil, aveam viscole cu adevărat mari, nu ca ăsta, viscole

care depuneau multă zăpadă J câte un metru %ntre$ dintr!o dată, omule Japoi se "ăcea "ri$, douăzeci sau treizeci de $rade sub zero. :ei, parcă eti

pe o altă planetă i te %ntrebi cum era acum o sută de ani, să trăieti %ntr!uncort cu "emeia, cu copiii i cu caii a"ară, %ntr!o lume pură i curată, aa cumar trebui să "ie. -rebuie să "i "ost $rozav, omule, trebuie să "i "ost cuadevărat $rozav.

4mul era poetic, dar prostu#, aprecie :braim. Cu o via#ă atât de primitivă, cei mai mul#i copii mureau %nainte să %mplinească un an,%n"ometa#i, %n iernile $eroase vânatul "iind o raritate. Ce nutre# eQista pentru cai i cum i!l $ăseau sub zăpadă? Câ#i oameni i animale mureau

%n$e#a#i? -otui, adora via#a asta. -embelism de visător. arvin aveacuraH. Avea tenacitate, "or#ă i devotament, dar esen#ial era că nu %n#ele$eavia#a, nu!l cunotea pe Dumnezeu i se complăcea să trăiască %ntr!o lumede basm. Era un adevărat $inion. arvin ar "i putut să "ie un atu valoros.

— Când plecăm? — @e vom da câteva ore băie#ilor de la osele ca să cure#e drumurile. -u

iei maina J are trac#iune pe "a#ă i n!o să ai probleme cu ea. Eu o să iau

camioneta. (u!i nicio $rabă, nu? (u trebuie să ne asumăm riscuri. — Aa e. — ai să intrăm, %nainte să %n$e#ăm amândoi.

— Ciar ar trebui să cure#e aerul %n locul ăsta, mârâi Clar*, cândtermină de tuit.

— E destul de rău, "u de acord i Cavez.>nciriaseră o cameră mică aproape de aeroport. -ot ce le trebuia era

ascuns %n dulapuri. >i "ăcuseră contactele la sol. Ecipa obinuită deserviciu va "i bolnavă la sosirea avionului ;7;. 5ine%n#eles, va "i o boală"iscală. +e dovedise că plasarea la bord a celor doi o"i#eri C:A nu era ciaratât de $rea. eQicanii nu!i prea plăceau pe Haponezi, considerându!i maiaro$an#i decât americanii, ceea ce pentru un cetă#ean meQican eraremarcabil. Clar* %i veri"ică ceasul. >ncă nouă ore până când avionul %i va"ace apari#ia prin aerul eQtrem de poluat. Aparent, doar o scurtă vizită decurtoazie pentru a!l vedea pe preedintele meQican, apoi plecarea la

2=1



Rasin$ton pentru a!l %ntâlni pe <oler. Ei, asta le uura sarcina lui Clar*i Cavez.

&lecară spre 7en!er eQact la miezul nop#ii. Ecipele de %ntre#inere a

oselelor din statul Colorado %i "ăcuseră obinuita treabă pro"esională. Cenu putuse "i răzuit "usese acoperit cu nisip, iar obinuita oră de mers se prelun$i doar cu cincisprezece minute. arvin se ocupă de %nre$istrarea lamotel, plătind pentru trei nop#i cu bani $ea#ă i "ăcând un spectacol din primirea unei citan#e pentru contul lui de celtuieli. 3ecep#ionerul notăemblema A5C de pe camionetă i "u dezamă$it că le dăduse camere %nspate. Dacă parcau %n "a#ă, poate că i!ar "i adus mai mul#i clien#i. :mediatdupă ce plecă arvin, "unc#ionarul reveni la mo#ăiala din "a#a

televizorului. A doua zi urmau să sosească "anii din innesota, care promiteau să "ie o ceată $ălă$ioasă i turbulentă.

>ntâlnirea cu @ialin se dovedi a "i mai uor de aranHat decât se ateptase.+curta sesiune de "amiliarizare a lui Cabot cu noul e" al sec#iei coreene aC:A mersese ciar mai uor decât %ndrăznise el să spere J coreenii erau"oarte buni pro"esioniti J permi#ându!i să zboare spre Iaponia cu

douăsprezece ore mai devreme. Fe"ul sec#iei din -o*io avea un loc "avorit,o pensiune pe una dintre nenumăratele străzi dosnice %ntortoceate, la mai pu#in de o milă de ambasadă, i %n acelai timp un loc "oarte uor deasi$urat i suprave$eat.

— :ată ultimul meu raport, spuse a$entul G+A+:, %ntinzând un plic. — &reedintele nostru este "oarte impresionat de calitatea in"orma#iilor

tale, %l "lată Cabot. — -ot atât cât sunt eu de impresionat de salariu.

— :a zi, ce pot "ace pentru tine? — Ooiam să "iu si$ur că sunt luat %n serios, răspunse @ialin. — Aa "acem, %l asi$ură arcus.Tipul $ree $a pl%tim milioane oar $a s% ne istr%m? se %ntrebă el.

&entru Cabot, era prima %ntâlnire personală cu un a$ent. Dei "useseavertizat să se atepte la o ast"el de conversa#ie, era uor surprins.

— ă $ândesc să dezertez %ntr!un an, cu tot cu "amilie. A vrea să tiumai precis ce ve#i "ace pentru mine?

2=2



— Ei, te vom intero$a amănun#it, apoi te vom aHuta să $ăseti un loccon"ortabil, unde să trăieti i să munceti.

— Gnde? — 4riunde doreti, %n limite ra#ionale.

Cabot reui să!i ascundă eQasperarea. Asta era o treabă pentru un o"i#erde caz la %nceputul carierei. — Ce %n#ele$i prin „limite ra#ionale? — (!o să te lăsăm să locuieti ciar vizavi de Ambasada 3usă. @a ce te

$ândeti? — >ncă nu tiu. Atun$i, e $e au$i asta #n is$uţie? — Ce "el de climat %#i place?

— Cald, cred. — &ăi, eQistă <lorida, unde e mult soare. — ă voi $ândi.5ărbatul "ăcu o pauză. — (u mă min#i#i? — Domnule @ialin, avem $riHă de musa"irii notri. — 4). Ooi continua să vă trimit in"orma#ii.

Fi cu asta, omul se ridică pur i simplu i plecă.arcus Cabot reui să nu %nHure, dar privirea pe care i!o aruncă e"uluisec#iei provocă un oot de râs.

— E prima dată când "aci o tatonare, nu? — Orei să spui că asta!i tot?Cabot putea cu $reu să creadă că aa era. — Domnule director, asta!i o a"acere ciudată. Dei poate părea o

nebunie, ceea ce ai "ăcut este "oarte important, spuse +am Mamata. Acum

el tie că!i purtăm %ntr!adevăr de $riHă. Apropo, aducerea preedintelui %ndiscu#ie a "ost o micare bună. — Aa spui tu.Cabot descise plicul i %ncepu să citească. — Dumnezeule — Detalii despre călătoria primului ministru? — Da, cele pe care nu le!am primit %nainte. (umele băncii, mitele date

altor o"iciali. +!ar putea nici să nu "ie nevoie să instalăm dispozitive de

2=/



ascultare %n avion' — Dispozitive de ascultare %ntr!un avion? %ntrebă Mamata. — (u m!ai auzit spunând asta.Fe"ul sec#iei dădu din cap.

— Cum a putea? (u ai "ost niciodată aici. — -rebuie să duc asta la Rasin$ton, rapid.Mamata %i veri"ică ceasul. — (u vom prinde zborul direct. — Atunci, o trimitem printr!un "aQ proteHat. — (u suntem ecipa#i pentru asta. Oreau să spun, nu la A$en#ie. — Fi băie#ii de la A(+? — Ei au ecipamentul, domnule director, dar am "ost avertiza#i %n

privin#a securită#ii sistemelor lor. — &reedintele are nevoie de asta. -rebuie să plece. <ă!o, din ordinul

meu. — Da, domnule.

2=7



"". Treeri

Era plăcut să te scoli la o oră decentă J ora opt J acasă, %ntr!o duminică.<ără dureri de cap. Era un lucru care nu i se mai %ntâmplase de luni de zile.&lănuia să petreacă toată ziua acasă, "ără să "acă nimic altceva decât să se bărbierească, i asta numai pentru că diseară va mer$e la litur$ie. 3Ban

a"lă curând că %n dimine#ile de duminică ambii lui copii lui erau lipi#i detelevizor, urmărind diverse desene animate, inclusiv ceva re"eritor la nite#estoase despre care auzise, dar nu le văzuse niciodată. După ce se $ândi,decise să renun#e i %n diminea#a aceasta.

— Cum te sim#i? o %ntrebă el CatB, %n drum spre bucătărie. — Deloc rău. Eu' a, la dracuP$omotul pe care!l auzi era zbârnâitul deosebit al tele"onului. Iac*

aler$ă %n bibliotecă.

— Da? — Domnule 3Ban, aici centrul de comandă. +padasinul, %l anun#ă

o"i#erul de $ardă. — 4).Iac* puse la loc receptorul. — @a dracu. — Care!i problema? %ntrebă CatB din uă.

— -rebuie să plec. Apropo, mâine trebuie să "iu la serviciu. — Iac*, ai' — Gite, scumpo, eQistă câteva lucruri pe care trebuie să le "ac %nainte de

plecare. Gnul se des"ăoară ciar acum' i nu pot să scap, 4)? -rebuie sămă ocup de el.

— De data asta unde trebuie să pleci? — Doar la birou. Fi nu am plani"icate niciun "el de călătorii %n

străinătate, "iindcă veni vorba.

— +e presupune că %n noaptea asta va nin$e, poate din belu$.2=8



— Nrozav. Ei, poate rămân acolo. — 4 să "iu "oarte "ericită când vei părăsi de"initiv locul ăsta blestemat. — &o#i să mai supor#i %ncă vreo două luni? — Două luni?

— @a %ntâi aprilie am plecat. De acord? — Iac*, nu!i vorba că nu!mi place ceea ce "aci, doar că' — da, pro$ramul. (ici mie nu!mi place. Acum m!am obinuit cu

ideea plecării, a trans"ormării din nou %ntr!o persoană normală. -rebuie sămă scimb.

CatB se %nclină %n "a#a inevitabilului i se %ntoarse %n bucătărie. Iac* se%mbrăca comod. >n ee*end nu erai obli$at să por#i costum. Decise că putea să se lipsească i de cravată i că va conduce ciar el. -reizeci de

minute mai târziu, era pe osea.

Era o $lorioasă după!amiază senină deasupra +trâmtorii Nibraltar.Europa la nord, A"rica la sud. 4dinioară, trecerea %n$ustă "usese un lan# demun#i, a"irmau $eolo$ii, iar editerana J un bazin uscat, până la pătrunderea Atlanticului. Lsta ar "i "ost un loc per"ect de observare, de la oaltitudine de trei mii de metri.

Dar lucrul cel mai bun pe vremea acelui „odinioară era că nimeni nutrebuia să!i bată capul cu tra"icul comercial. Acum trebuia să asculte pecircuitul de suprave$ere ca să se asi$ure că niciun avion nu dădea buzna%n calea lui. +au invers, ceea ce era, de "apt, mai aproape de adevăr.

— :ată!l i pe companionul nostru, observă 3obbB Iac*son. — (u l!am mai văzut niciodată, domnule, spuse locotenentul Ralters.„Companionul era portavionul sovietic 5u&neţo!, primul portavion

adevărat din <lota +ovietică. Faizeci i cinci de mii de tone, treizeci de

avioane cu $eometrie "iQă, zece elicoptere. >l escortau cruciătoarele Sla!ai areşal =stino!, i %ncă trei nave J una părând a "i un distru$ător dinclasa +ovremenâi, iar celelalte două din clasa Gdaloi. Oeneau spre est %ntr!o "orma#ie tactică $rupată i se a"lau la două sute de mile %n urma $rupuluide bătălie de pe T6* @a o Humătate de zi %n urmă, %i zise 3obbB, sau la o Humătate de oră, %n "unc#ie de cum priveai lucrurile.

— @e survolăm? %ntrebă Ralters. — (u, de ce să!i supărăm?

2=9



— +e pare că se $răbesc, observă locotenentul, privind printr!un binoclu. A spune, cam douăzeci i cinci de noduri.

— &oate că e"ectuează doar o testare de viteză. — ă %ndoiesc, domnule căpitan. De ce crezi că sunt aici?

— @a "el ca i noi, după in"orma#ii. Antrenament, demonstra#ie, să!i"acă prieteni i să in"luen#eze oameni. — (!ai avut odată o ciocnire' — da, acum câ#iva ani, un <or$er mi!a %n"ipt %n "und o racetă cu un

sistem de urmărire cu in"raroii. -otui, mi!am adus -om!ul %napoi %n bună stare.

3obbB se opri un moment. — Au spus că a "ost un accident i se pare că pilotul a "ost pedepsit.

— Fi tu crezi?Iac*son aruncă o ultimă privire $rupului de luptă rus. — <iindcă veni vorba, da. — &rima dată când am văzut o "oto$ra"ie a cestiei ăleia, mi!am zis că

acolo e o Cruce (avală care n!a "ost câti$ată. — &otolete!te. 4), i!am văzut. ai să ne %ntoarcem.3obbB deplasă mana ca să vireze spre est. 4 "ăcu %ntr!o manevră

leneă, nu %n viraHul brusc pe care l!ar "i %ncercat un tânăr pilot devânătoare. De ce să solici#i structura când nu e nevoie? s!ar "i %ntrebatIac*son, dacă s!ar "i obosit să o "acă. &e scaunul din spate, locotenentulenrB „+redder Ralters o"tăK comandantul $rupului aerian %mbătrânea.

(u era ciar atât de bătrân. Căpitanul Iac*son era la "el de vioi ca%ntotdeauna. +caunul lui era %năl#at la maQimum, pentru că 3obbB erascund. Asta!i dădea un bun câmp vizual. 4cii lui măturau re$ulat spa#iul,stân$a!dreapta, sus!Hos i %n interior, pentru a privi la instrumentele de zbor

cam o dată pe minut. &rincipala lui $riHă, era tra"icul aerian comercial iavioanele particulare, pentru că era ee*end i oamenilor le plăcea să deaocol stâncii pentru a "ace "oto$ra"ii. Gn civil %ntr!un @earHet, %i spuse3obbB, poate "i mai periculos decât o +ideinder scăpată de sub control.

— :suse +e apropie la ora nouăCăpitanul %i smuci capul spre stân$a. @a cincisprezece metri distan#ă se

a"la un :N!2 <ulcrum!(, noua variantă navală a avionului de vânătoarerusesc pentru asi$urarea superiorită#ii aeriene. <a#a pilotului, acoperită de

2=;



vizorul cătii, privea spre el. 3obbB văzu că patru racete atârnau sub aripi.>n clipa aceea, -omcat!ul avea doar două.

— A venit de Hos, raportă +redder. — :nteli$ent.

3obbB primi vestea cu calm. &ilotul rus le "ăcu semn cu mâna. 3obbB %i%ntoarse $estul. — @a dracu, dacă voia să' — +redder, n!ai de $ând să te calmezi? ă Hoc cu :van de aproape

douăzeci de ani. Am interceptat mai mul#i Gri decât ai avut tu pipi#e. Amvrut doar să mă %ntorc aici i să arunc o privire la "orma#ia lor. :van de coloa decis să urce să mă vadă mai de aproape. +e comportă ca un bun vecin.

3obbB %mpinse uor mana, aducând avionul câ#iva metri mai Hos. Ooia

să vadă burta rusului. (u avea tancuri de combustibil suplimentare, doarcele patru racete, AA!11, „Arcai, cum le botezase (A-4. Cârli$ul de lacoadă părea mai "ra$il decât cel pe care!l aveau americanii la avioanele lori %i aminti rapoartele despre problemele la aterizare, pe care ruii%ncercaseră să le remedieze. &ortavioanele erau noi pentru ei, nu?Celtuiseră ani %n ir, %nvă#ând toate lec#iile. Alt"el, avionul arătaimpresionant. &roaspăt vopsit %n cenuiul plăcut pe care!l "oloseau ruii, %n

locul $riului de %naltă tenolo$ie pe care!l adoptase acum câ#iva ani arina+tatelor Gnite. Oersiunea rusă era mai plăcutăV vopseaua americană era maie"icientă %n camu"lare, dar dădea avioanelor un aspect deza$reabil.emoră numărul de pe coadă pentru a!l raporta personalului de lain"orma#ii al escadrilei. (u putea zări nimic din pilot. Casca i vizorul %iacopereau "a#a i purta mănui. Cincisprezece metriV cam aproape, dar nuera mare sco"ală. &robabil că rusul %ncerca să le arate că era bun, dar nunebun. (ormal. 3obbB redresă avionul i %i "ăcu semn cu mâna rusului %n

semn de mul#umire că men#inuse un curs stabil. Din nou, i se răspunse la$est.Cum te $heam%, "%iete? se %ntrebă 3obbB. +e %ntrebă i ce $ândea rusul

despre ste$ule#ul de sub coc*pit, semnul care marca o victorie. &e el erascris cu litere mărunte de tipar :N!2,1;!1!1. 9ai s% nu ne %m preamari*

După lun$ul zbor trans!&aci"ic, avionul ;7; ateriză, spre marea uurare

2=6



a ecipaHului de zbor. Pborurile de douăsprezece ore sunt %mpu#ite %n draci,%i spuse o"i#erul C:A, iar "aptul că avionul aterizase %ntr!un bol plin cusmo$ nu era nicio "ericire pentru călători. Avionul se %ndepărtă rulând, apoiviră i %n s"ârit se opri la un spa#iu marcat de o "an"ară militară, mai multe

raiduri de solda#i i civili i obinuitul covor rou. — Ftii, după atâta timp %ntr!un avion, sunt prea obosit ca să "ac cevainteli$ent, observă %ncetior Cavez.

— Atunci, amintete!#i să nu candidezi niciodată la preedin#ie, replicăClar*.

— Adevărat, domnule C.+cările "ură rulate i, imediat, se descise ua. <an"ara intonă o melodie

oarecare J cei doi o"i#eri erau prea departe ca să o audă clar. Ecipele de

televiziune miunau %ncolo i %ncoace. &rimul!ministru Haponez "u%ntâmpinat de ministrul de eQterne meQican, ascultă un scurt discurs, #inu iel unul, trecu pe lân$ă solda#ii care stăteau %n picioare de nouăzeci deminute, apoi "ăcu primul lucru de bun!sim# %n ziua respectivă. Grcă %ntr!olimuzină i plecă la ambasada lui să "acă un du J sau, mai probabil, %ispuse Clar*, o baie "ierbinte. <elul %n care o "ăceau Haponezii, o bălăcealălun$ă %ntr!o apă de peste o sută de $rade, părea să "ie leacul per"ect pentru

călătoriile aeriene. +i$ur, scotea ridurile din piele i amor#eala din muci,zâmbi Ion. &ăcat că americanii nu %nvă#aseră i ei cestia asta. Peceminute după plecarea ultimului demnitar i după ce solda#ii se %ndepărtarăi covorul rou "u rulat, personalul de %ntre#inere "u cemat la avion.

&ilotul scimba câteva cuvinte cu mecanicul!e". Gnul din marilemotoare &ratt i RitneB. se %n"ierbânta o idee cam tare. >n a"ară de asta,nu avea niciun "el de necazuri. Apoi ecipaHul de zbor plecă să seodinească. -rei oameni de pază ocupară pozi#ii %n Hurul avionului. Al#i doi

patrulau %n interior. Clar* i Cavez intrară, arătând permisele unor o"icialimeQicani i Haponezi, i se apucară de treabă. Din$ %ncepu %n toalete, "ără săse $răbească, pentru că i se spusese că Haponezii #ineau %n mod special săaibă veceuri imaculate. Era su"icient să adulmeci aerul din avion pentru a!#ida seama că pasa$erilor li se permitea să "umeze. Oeri"icară "iecarescrumieră, mai mult de Humătate din ele trebuind să "ie $olite i cură#ate.Piarele i revistele "ură adunate. Altcineva se ocupa de cură#enia cuaspiratorul. >n "a#ă, Clar* veri"ica barul. Iumătate din oamenii de la bord

2=





la zece cu numai câteva ore mai devreme. &utea pleca de la lucru ciaracum, pentru ca apoi să %ncerce să!i descidă drum %napoi diminea#a, sau putea să rămână. Din ne"ericire, rămânerea părea cea mai bună ale$ere.

Nolov*o se a"la i el %n biroul lui, dei oscova era cu opt ore %nainte"a#ă de Rasin$ton. <aptul acesta nu contribuia la buna dispozi#ie a lui+er$ei, care era eQtrem de abătut.

— Ei? %l %ntrebă el pe omul din personalul de $ardă la comunica#ii!in"orma#ii.

— Am avut noroc. Acest document a "ost trimis prin "acsimil de laAmbasada +tatelor Gnite din -o*io la Rasin$ton.

>i %nmână coala.

ârtia lucioasă era acoperită mai ales cu iero$li"e, unele litere izolate,dar dezordonate, i o %ntrea$ă %ncâlceală %n alb i ne$ru de la z$omotulaleatoriu, dar douăzeci la sută era %ntr!o en$leză lizibilă, inclusiv două propozi#ii complete i un para$ra" %ntre$.

— Ei, bine? %ntrebă din nou Nolov*o. — Când am prezentat!o sec#iei Haponeze pentru comentarii, mi!au dat

asta. Gn alt document %i "u %nmânat.

— Am marcat para$ra"ul.Nolov*o citi para$ra"ul %n limba rusă, apoi %l compară cu cel %n en$leză. — E o %mpu#ită de traducere. Cum a "ost trimis documentul nostru? — &rin curier de ambasadă. (u a "ost transmis pentru că două din

mainile de criptare de la -o*io erau %n repara#ii i rezidentul a decis că erasu"icient de neimportant ca să atepte. A aHuns %n curierul ambasadei. Deci,nu ne citesc ci"rurile, dar au ob#inut asta.

— Cine se ocupă de cazul ăsta? @ialin? Da, spuse Nolov*o aproape

pentru el %nsui.>l sună pe e"ul $ărzii de la &rimul Directorat &rincipal. — Domnule colonel, aici Nolov*o. Oreau o prioritate "ul$er pentru

rezidentul din -o*io. @ialin să se prezinte imediat la oscova. — Care!i problema? — &roblema este că avem o altă scur$ere. — @ialin e un o"i#er "oarte e"icient. Cunosc materialul pe care!l trimite. — >l cunosc i americanii. -rimite imediat mesaHul. Apoi vreau tot ce

211



avem de la -:+-@E pe biroul meu.Nolov*o puse la loc receptorul i se uită la maiorul care stătea %n

picioare %n "a#a biroului său. — atematicianul ăla care a calculat toate astea' Dumnezeule, a vrea

să!l "i avut acum cinci ani — A petrecut zece ani dezvoltându!i teoria despre ordonarea aosului.Dacă se publică vreodată, va câti$a &remiul &lanc*. A luat lucrările luiandelbrot de la Gniversitatea arvard din America i ale lui ac*enziede la Cambrid$e i'

— -e cred pe cuvânt, domnule maior. Gltima dată când ai %ncercat să!mi eQplici vrăHitoria asta, m!am ales doar cu o durere de cap. Cum mer$etreaba?

— Devenim mai puternici cu "iecare zi. +in$urul lucru pe care nu!l putem spar$e este noul sistem C:A, care %ncepe să intre %n ac#iune. &ar să"olosească un principiu nou. @ucrăm la asta.

&reedintele <oler se %mbarcă %n elicopterul O!/ al :n"anterieiarine, %nainte ca zăpada să devină prea multă. Oopsit pe "und cu unmăsliniu murdar, strălucitor, era aparatul lui personal, cu indicativul de

apel arine!4ne. Elizabet Elliot se %mbarcă imediat %n urma lui, observăcorpul de presă. Destul de curând, vor trebui să publice tirea despre ceidoi, %i spuneau unii dintre ziariti. +au poate că preedintele va "ace treaba%n locul lor, căsătorindu!se cu că#eaua.

&ilotul, un locotenent!colonel din :n"anteria arină, aduse cele douăturbine la putere maQimă, apoi slăbi colectorul, ridicându!se lent i virândspre nord!vest. Aproape instantaneu, vizibilitatea deveni zero, iar el trebuisă se limiteze la instrumente, ceea ce nu!i plăcea. Pborul orb nu!l tulbura.

Pborul orb cu preedintele la bord, da. Pborul %n viscol era cam cel mai răulucru care eQista. -oate re"erin#ele vizuale eQterioare erau ineQistente. 4simplă privire putea să!l trans"orme, %n câteva secunde, pe cel mai tăbăcit pilot %ntr!un ne$ustor de pene dezorientat i cu rău de aer. Ca rezultat, petrecea mult mai mult timp eQaminând instrumentele. Elicopterul avea tot"elul de sisteme de securitate, inclusiv radar anticoliziune, plus aten#ia%ntrea$ă a doi controlori principali de tra"ic aerian. 4arecum ca o ironie,acesta era un mod si$ur de a zbura. >ntr!o zi senină, cu o vizibilitate

212



per"ectă, vreun nebun oarecare cu un Cessna ar "i putut %ncerca o coliziune%n aer cu arine!4ne, iar manevrarea pentru evitarea unor ast"el deevenimente reprezenta pentru colonel un antrenament re$ulat, atât %n aer,cât i %n simulatorul de zbor de la +ta#ia Aeriană (avală Anacostia.

— Oântul se intensi"ică mai repede decât mă ateptam, observăcopilotul, un maior. — +!ar putea să ne cam zdruncine când aHun$em la mun#i. — -rebuia să plecăm ceva mai devreme.&ilotul scimbă re$laHele pe intercomul lui, "ăcând le$ătura cu cei doi

a$en#i ai +erviciului +ecret din spate. — Asi$ura#i!vă că toată lumea i!a pus centurile. 4 să ne z$âl#âie. — 4), mul#umesc, răspunse &ete Connor.

Oeri"ică dacă centură "iecăruia era bine "iQată. -o#i cei de la bord erauzburători prea eQperimenta#i pentru a "i cât de pu#in %n$riHora#i, dar el pre"era o călătorie linitită. &reedintele, văzu el, era pe deplin relaQat,citind un dosar care sosise cu doar câteva minute %nainte de plecarea lor.@ui Connor i DA$ustino le plăcea la Camp David. 4 companie de pucai marini, alei pe sprânceană, asi$ura paza perimetrului. Ei erausus#inu#i i dubla#i de cel mai bun sistem de suprave$ere electronică pe

care!l construise vreodată America. >n spatele tuturor se a"lau obinui#iia$en#i ai +erviciului +ecret. (imeni nu era pro$ramat să intre sau să iasădin zonă %n acest ee*end, cu posibila eQcep#ie a unui mesa$er C:A, careva conduce o maină. -o#i se puteau relaQa, inclusiv preedintele i prietena lui, %i zise Connor.

— +e %nrăută#ete. ai bine le!ai spune scârbelor de la meteo să scoatăcapul pe $eam.

— Au anun#at douăzeci de centimetri.

— &e un dolar că e mai mult de treizeci. — (u pariez niciodată cu tine pe vreme, %i reaminti copilotulcolonelului.

— Eti detept, +cottB. — +e presupune că mâine seară se va %nsenina. — 4 să cred când o să văd. — Fi temperatura se pare că va scădea la zero, poate o idee sub. — Asta cred, %l asi$ură colonelul, veri"icând altitudinea, compasul i

21/



orizontul.4cii lui priviră din nou a"ară, "ără să vadă altceva decât "ul$i a$ita#i de

curentul descendent al rotorului. — Cât zici că!i vizibilitatea?

— A, %ntr!un loc "erit, poate treizeci de metri' poate cincizeci'aiorul se %ntoarse să rânHească la colonel. 3ânHetul dispăru, când%ncepu să se $ândească la $ea#a care se putea acumula pe "uzelaH.

— Care!i temperatura eQterioară? murmură pentru el. — inus 12 centi$rade, răspunse colonelul, %nainte ca maiorul să poată

privi termometrul. — Grcă? — Da. ai să coborâm pu#in, ar trebui să "ie mai rece.

— 5lestemata asta de vreme din D.C.-reizeci de minute mai târziu, descriau un viraH peste Camp David.

Niro"arurile le spuneau unde se a"la eliportul J %n Hos puteai vedea mai bine decât %n oricare altă direc#ie. Copilotul privi %n spate ca să veri"icecapotele de deasupra trenului de aterizare.

— Acum avem un pic de $ea#ă, domnule colonel. ai să ducem "iaraasta Hos %nainte să se %ntâmple ceva %n"iorător. Oântul e treizeci de noduri la

trei!zero!zero. — >ncepe să se simtă un pic prea $reu.O!/!ul putea acumula până la două sute de *ilo$rame de $ea#ă pe

minut %n condi#ii meteorolo$ice bune J cât despre cele rele' — :dio#ii ătia de meteorolo$i. 4), văd zona de aterizare. — Faizeci de metri, viteza aerului treizeci, citi maiorul pe instrumente.

&atruzeci i cinci la douăzeci i cinci' treizeci, la mai pu#in de douăzeci'arată bine' cincisprezece metri i viteza la sol zero'

&ilotul reduse colectorul. Păpada la sol %ncepu să "ie spulberată decurentul rotorului. 3eperele vizuale, care de!abia reapăruseră, dispărurăinstantaneu. EcipaHul de zbor se sim#i ca i cum era %n interiorul uneimin$i de pin$!pon$. Apoi, o ra"ală de vânt răsuci elicopterul spre stân$a,%nclinându!l %n acelai timp. 4cii pilotului coborâră imediat la orizontularti"icial. >l văzu %nclinându!se, tiind că pericolul care apăruse era tot atâtde serios pe cât era de neateptat. Deplasă ciclicul pentru a orizontalizaaeronava i %mpinse colectivul până la podea. ai bine o aterizare dură

217



decât un rotor prins %n copacii pe care nu!i putea vedea. Elicopterul căzu cao piatră J eQact nouăzeci de centimetri, %nainte ca oamenii de la bord să!idea seama că ceva era nere$ulă, elicopterul aterizase.

— De!asta te lasă ei să!l pilotezi pe e", spuse maiorul prin intercom.

<rumoasă aterizare, domnule colonel. — Cred că am rupt ceva. — Cred că ai dreptate. &ilotul conecta intercomul. — >mi pare rău. Am prins o ra"ală deasupra plat"ormei. -oată lumea e

bine, acolo %n spate?&reedintele era deHa %n picioare, aplecându!se %n coc*pit. — Ai avut dreptate, domnule colonel. Ar "i trebuit să plecăm mai

devreme. Nreeala mea, recunoscu politicos <oler.

Ce dracu, %i zise el, dorise acest ee*end.Detaamentul de la Camp David descise ua elicopterului. 4 maină

%ncisă trase lân$ă el, ast"el %ncât preedintele i %nso#itorii lui să nu "ienevoi#i să %n$e#e prea tare. EcipaHul de zbor %i urmări %ndepărtându!se,apoi veri"ică aparatul, căutând de"ec#iuni.

— Eram si$ur. — 5ol#ul de măsurare?

aiorul se aplecă să se uite. — Ai dreptate.Aterizarea "usese su"icient de dură pentru a rupe bol#ul care controla

amortizorul idraulic de pe partea dreaptă a trenului de aterizare. — Oa trebui reparat. — ă duc să veri"ic dacă avem unul de rezervă, spuse e"ul ecipaHului.Pece minute mai târziu, "u surprins să a"le că nu aveau. Asta era

supărător. Dădu un tele"on la baza de elicoptere a vecii 5aze Aeriene

Anacostia, ru$ând să i se trimită câteva. &ână la primirea lor, nu era nimicde "ăcut. 5ine%n#eles, %n caz de ur$en#ă, aparatul putea "i "olosit. Ca deobicei, o ecipă de tra$ere de pucai marini stătea de pază %n apropiereaelicopterului, %n timp ce un alt detaament patrula prin pădurea din Hurul plat"ormei de aterizare.

— Ce e, 5en? — Ai idee unde a putea tra$e un pui de somn? %ntrebă NoodleB.

218



Iac* clătină din cap. — &o#i să "oloseti canapeaua din biroul lui (ancB, dacă vrei. Cum %#i

iese lucrarea? — 4ricum, voi "i treaz toată noaptea. -ocmai m!am $ândit la ceva.

— @a ce? — E o cestie cam trăsnită J nimeni n!a veri"icat vreodată ca să seasi$ure dacă prietenul nostru )adiev s!a %ntâlnit de "apt cu (armonov.

— Cum adică? — (armonov a lipsit din ora aproape toată săptămâna trecută. Dacă nu

a eQistat o %ntâlnire, atunci tipul ne minte, nu!i aa?Iac* %ncise ocii i %nclină capul %ntr!o parte. — (u!i rău, domnule NoodleB, nu!i rău.

— Avem itinerarul lui (armonov. >n plus, am oameni care!l veri"ică pe)adiev. Ooi eQtinde controlul până %n au$ust. Dacă "acem o veri"icare, e bine să "ie una cuprinzătoare. @ucrarea mea despre pozi#ie s!ar putea să%ntârzie, dar ideea asta mi!a venit ultima' %n diminea#a asta, de "apt. Amurmărit!o aproape toată ziua. E mai $reu decât am crezut.

Iac* "ăcu un semn spre "urtuna de a"ară. — +e pare că voi "i blocat aici un timp. Orei pu#in aHutor?

— i!ar prinde bine. — ai să mâncăm ceva mai %ntâi.

4le$ :urievici @ialin se %mbarcă %n avionul de oscova cu sentimentecontradictorii. Convocarea nu era ciar atât de neobinuită. Era supărătorcă picase aproape imediat după %ntâlnirea lui cu directorul C:A, dar păreaa "i doar un ren$i al azardului. ai mult ca si$ur, motivul convocării era%n le$ătură cu in"orma#iile despre călătoria primului ministru Haponez %n

America, pe care le livrase oscovei. 4 surpriză pe care nu o dezvăluiseC:A!uluiK ea privea desciderile Iaponiei către Gniunea +ovietică pentruscimburi de tenolo$ie so"isticată contra #i#ei i cerestea. Cu numaicâ#iva ani %nainte, târ$ul acesta, care marca culminarea unui proiect pecinci ani la care lucra @ialin, i!ar "i supărat "oarte tare pe americani. +einstală %n "otoliul lui din avion i %i permise să se relaQeze. @a urma urmeinu!i trădase niciodată #ara, nu!i aa?

219



Camionetele cu releele de satelit erau aezate %n două $rupuri. Erauunsprezece veicule ale diverselor re#ele de televiziune, toate parcate ciarlân$ă zidul stadionului. Două sute de metri mai %ncolo, erau alte treizeci iuna de camionete, cu relee mai mici acoperind "recven#ele locale pentru

ceea ce păreau să "ie sta#ii -O re$ionale, spre deosebire de dubele mai mariale re#elelor na#ionale de televiziune. &rimul viscol trecuse i unecipament $reu, ce părea să "ie su"icient pentru o divizie de tancuri,mătura zăpada din enorma parcare a stadionului.

Acolo era locul, %i zise Nosn, ciar lân$ă unitatea „A a A5C!ului.Erau cel pu#in douăzeci de metri de spa#iu descis. Absen#a oamenilor desecuritate %l uluia. (umără doar trei maini de poli#ie, insu"iciente pentru a!i #ine pe be#ivi departe de oamenii care %ncercau să!i "acă munca.

Americanii se sim#eau atât de si$uri. >i %mblânziseră pe rui, striviseră:ra*ul, intimidaseră :ranul, %i paci"icaseră propriul popor i acum erau câtse poate de relaQa#i. &robabil că iubesc con"ortul, rânHi amar :braim. Ciari stadioanele lor aveau acoperiuri i %ncălzire care să te apere deelementele naturii.

— Oom dărâma cestiile astea ca pe nite piese de domino, observăarvin din scaunul o"erului.

— >ntr!adevăr, aa vom "ace, "u de acord Nosn. — Oezi ce #i!am spus despre securitate? — Am $reit să mă %ndoiesc de tine, prietene. — (u strică niciodată să "ii prudent.3ussell %ncepu un alt tur %n Hurul perimetrului. — Oom veni la această poartă i vom intra pur i simplu cu maina.<arurile luminau pu#inii "ul$i ai celui de!al doilea viscol. — Era prea "ri$ ca să nin$ă mult, le eQplică 3ussell. asa asta de aer

canadian se %ndreaptă spre sud.+e va %ncălzi când va aHun$e %n -eQas, descărcându!i umiditatea acolo,%n loc de Denver, unde zăpada aHunsese cam la o Humătate de metru, estimăNosn. 5ărba#ii care cură#au străzile erau "oarte e"icien#i. Da, americanilorle plăcea con"ortul. Oreme rece J construiete un stadion acoperit. Păpadă pe autostrăzi J scapă de ea. &alestinieni J cumpără!i. Dei "a#a lui nu oarăta, nu urâse niciodată America mai mult ca %n clipa aceea. &uterea iaro$an#a lor era evidentă %n tot ce "ăceau. +e proteHau %mpotriva a orice,

21;



indi"erent cât de mare sau mic, tiau că o "ăceau i o proclamau pentru ei i%n "a#a %ntre$ii lumi.

Ah, 7umne&eule, s%-i o"ori*

<ocul dădea o căldură a$reabilă. Cabana de la Camp David a preedintelui era %n stil clasic american, cu bârne $rele aezate una pestealta, dei %n interior erau consolidate cu "ibre de )evlar, iar "erestrele eraucon"ec#ionate din policarbonat, su"icient de $ros pentru a opri un $lon#.obila era un amestec ciar mai ciudat de ultramodern i antic!con"ortabil.>n "a#a canapelei pe care stătea preedintele erau trei imprimante pentruserviciile de tiri maHore, pentru că predecesorilor lui le plăcea să vadă peârtie tirile, i eQistau trei televizoare mari, dintre care unul era de obicei

"iQat pe C((. Dar nu %n seara asta. >n seara asta era pe CinemaQ. @a o Humătate de milă se a"la un centru de antene, discret situat, care urmăreato#i sateli#ii comerciali, precum i pe cei mai mul#i dintre cei militari, ceeace o"erea avantaHul accesului la "iecare canal de satelit comercial J ciar ila cele porno$ra"ice, care nu!l interesau pe <oler J creând ast"el cel maiscump i eQclusiv sistem de cablu din lume.

<oler %i turnă o bere. Era o sticlă de Dortmunder Gnion, o băutură

$ermană populară, care se $ăsea la bordul avioanelor din Air <orce J a "i preedinte o"erea unele suplimente neo"iciale utile. @iz Elliot bea un vinalb "ran#uzesc, %n timp ce mâna stân$ă a preedintelui se Huca %n părul ei.

<ilmul era o poveste de dra$oste de un comic suculent, care!l atră$ea pe5ob <oler. De "apt, eroina principală %i amintea ca aspect i manieră de@iz. Gn pic prea repezită, un pic prea dominatoare, dar nu "ără o valoaresocială compensatorie. Acum că 3Ban era plecat J mă ro$, pe cale de a pleca J poate că lucrurile se vor liniti.

J Cu si$uran#ă am procedat bine, nu!i aa? — Da, 5ob.<ăcu o pauză pentru o sorbitură de vin. — Ai avut dreptate %n privin#a lui 3Ban. ai bine să!l lăsăm să plece

onorabil. At8t a !reme $8t plea$% #mpreun% $u s$orpia aia mi$% $u $are s-a

$%s%torit* ă bucur să te aud spunând asta. (u!i un tip rău, doar de modă

216



vece. Demodat. — >nvecit. — Da, "u de acord preedintele. De ce vorbim despre el? — &ot să mă $ândesc i la lucruri mai bune.

>i %ntoarse "a#a %n palma lui i i!o sărută. — Fi eu pot, murmură preedintele, %n timp ce!i aeza paarul pemăsu#ă.

— Foselele sunt acoperite, raportă CatB. Cred că ai luat o deciziecorectă.

— Da, nu de mult a avut loc un accident $rav pe &ar*aB, ciar %n "a#a por#ii. 4 să "iu acasă mâine seară. &ot %mprumuta una din mainile cu

dublă trac#iune pe care le au la parter. — Gnde!i Ion? — >n clipa asta nu!i aici. — Aa, observă CatB, i ce!ar putea "ace? — Dacă tot am rămas, mai bine a lucra ceva. -e sun diminea#ă. — 5ine, pa. — Asta e una din cestiile căreia n!o să!i duc dorul, %i spuse Iac* lui

NoodleB. 4), ce!ai realizat? — Am reuit să veri"icăm toate %ntâlnirile până %n septembrie. — Ară#i de parcă ai "i $ata să te prăbueti. De când n!ai dormit? — De ieri, cred. — -rebuie să "ie "rumos să ai douăzeci de ani. -ra$e un pui de somn pe

canapeaua de a"ară, ordonă 3Ban. — Fi tu? — Oreau să citesc din nou materialul ăsta.

Iac* bătu cu de$etul %n dosarul de pe biroul lui. — >ncă n!ai acces la ăsta. Du!te i soilete un pic. — &e mâine diminea#ă.Ga se %ncise %n urma lui NoodleB. Iac* %ncepu să citească

documentele (::-A)A, dar curând %i pierdu concentrarea, %ncise dosarul%n birou i se trânti pe canapeaua lui, %nsă somnul nu voia să vină. Dupăcâteva minute de "iQat tavanul, 3Ban decise că ar putea la "el de bine să privească la ceva mai pu#in plictisitor. Descise televizorul. anevră

21



telecomanda pentru a prinde o emisiune de actualită#i, dar nimeri un buton$reit i se descoperi uitându!se la "inalul unei reclame pe Canalul 2=, un post independent din Rasin$ton. Era pe punctul de a apăsa pe buton, când"ilmul reveni. Avu nevoie de un moment ca să!l recunoască. Nre$orB &ec*

i Ava Nardner' alb i ne$ru' Australia. — A, da, %i spuse 3Ban. n the Bea$h* (u!l văzuse de ani de zile, un clasic al 3ăzboiului 3ece de' (evil

+ute, nu!i aa? Gn "ilm cu Nre$orB &ec* merita %ntotdeauna osteneala. Cai <red Astaire.

Consecin#ele unui război nuclear. Iac* "u surprins cât de obosit era. >nultimul timp se odinise i'

'adormi, dar nu pro"und. Aa cum i se %ntâmpla uneori, "ilmul %i

intrase %n minte, dei visul era %n culori i mai bun decât copia %n alb!ne$rude la televizor, aprecie mintea lui, otărând să urmărească mai departe"ilmul. Din interior, Iac* 3Ban %ncepu să preia diverse roluri. Conduse<errari!ul lui <red Astaire %n ultimul i sân$erosul Nrand &riQ australian. (avi$ă spre +an <rancisco %n G++ Sa(fish, ++(!92/ Wdoar că, obiectă o parte din mintea lui, 92/ era numărul unui alt submarin, G++ 3athan 9ale,nu!i aa?X. Fi semnalul orse, sticla de Coca pe pervaz, asta nu era deloc

amuzant pentru că %nsemna că el i so#ia lui vor "i obli$a#i să bea ceacaaceea de ceai, iar el de "apt nu voia să o "acă, deoarece asta %nsemna că vatrebui să pună pilula %n biberonul copilului ca să "ie si$ur că bebeluul vamuri i so#ia lui nu era %n stare să o "acă J de %n#eles, so#ia lui era doctor Jiar el n!avea altă solu#ie decât să!i asume responsabilitatea, pentru că elera cel care o "ăcea %ntotdeauna i nu era o ruine că trebuia să o părăsească pe Ava Nardner pe plaHă, urmărindu!l cum dispare cu submarinul, ast"el%ncât el i oamenii lui să poată muri acasă, dacă reueau să aHun$ă, ceea ce

probabil că nu se va %ntâmpla, iar străzile erau atât de pustii acum. CatB,+allB i micul Iac* muriseră cu to#ii i numai din vina lui, pentru că el %i"ăcuse să ia pilulele ca să nu moară de altceva, care era ciar mai rău, dartot atât de $reit, ciar dacă nu avea de ales, aa %ncât de ce să nu"olosească un pistol ca s!o "acă?

— Ce dracuIac* se ridică brusc, parcă propulsat de un arc de o#el. >i privi mâinile,

care tremurau destul de rău, până când %i dădu seama că mintea lui era

22=



acum sub control contient. — -ocmai ai avut un comar, băiete, i n!a "ost elicopterul cu 5uc* i

Ion. — A "ost mai rău.

3Ban se %ntinse după #i$ări i %i aprinse una, după care se ridică %n picioare. Păpada cădea %ncă. Ios, %n parcare, plu$urile nu #ineau pasul cuea. Avea nevoie de timp ca să scape de aa ceva, să!#i urmăreti "amiliacum moare %n "elul acesta. Atâtea blestemă#ii. Tre"uie s% ple$ in lo$ul%sta* Erau prea multe amintiri i nu toate "rumoase. Apelul eronat pe care!l"ăcuse %nainte de atacul asupra "amiliei sale, timpul petrecut %n submarin,momentul când "usese abandonat pe pista de la aeroportul Feremetievo, privindu!l pe bunul +er$ei (i*olaevici i, cea mai %mpu#ită dintre toate,

zborul cu elicopterul din Columbia. Era, pur i simplu, prea mult. Oenisetimpul să plece. <oler i ciar @iz Elliot %i "ăceau o "avoare, nu!i aa?

:ndi"erent dacă o tiau sau nu.4 lume atât de "rumoasă se a"la acolo. El %i "ăcuse por#ia. <ăcuse ca

unele păr#i din ea să "ie mai "rumoase i!i aHutase pe al#ii să "acă mai mult.<ilmul %n care de!abia se trezise, la dracu, ar "i putut deveni, %ntr!un "elsau altul, realitate. Dar nu acum. Era curat i alb a"ară, luminile de

deasupra parcării luminau zăpada eQact atât cât trebuia ca să arate mult mai bine decât era de obicei. El %i dăduse obolulV acum era rândul altcuiva să!i %ncerce mâna la cestiile mai uoare.

da. Iac* su"lă "umul spre "ereastră. Oa trebui să o rupă din nou cuacest obicei. CatB o să insiste. Fi apoi? Apoi, o vacan#ă prelun$ită %n varacare urma să sosească, poate să se %ntoarcă %n An$lia J poate cu vaporul %nloc de avion? +ă!i $ăsească timp să dea ocol Europei %n maină, eventualsă piardă %ntrea$a vară. +ă "ie din nou un om liber. +ă se plimbe pe plaHă.

După aceea va trebui să!i ia un serviciu, să "acă ceva. Annapolis J nu, astaera eQclus. Gn $rup privat oarecare? &oate să #ină nite cursuri? @aNeor$eton?

— +pionaH 1=1.Cicoti %ncetior pentru el. Asta era, va preda despre cum se "ac toate

cestiile ile$ale. Cum dracu rezistase Iames Nreer atâta timp %n a"acereaasta scârboasă? Cum suportase stresul? Asta era o lec#ie pe care nu i!o predase niciodată.

221



— >ncă ai nevoie de somn, omule, %i reaminti el.De data asta, se asi$ură că televizorul era oprit.

222



"$. Pla!amen)ul

3Ban "u surprins să vadă că ninsoarea nu se oprise. &e cornia de laeQteriorul "erestrei biroului său de la ultimul etaH stratul de zăpadă era devreo aizeci de centimetri, iar %n timpul nop#ii ecipele de %ntre#inereeuaseră complet să #ină pasul cu lucrurile. Oânturi puternice su"lau i

%n$rămădeau zăpada pe osele i %n parcări, mult mai repede decât putea "i%ndepărtată, iar cea pe care reueau să o deplaseze $ăsea, pur i simplu, unalt loc nepotrivit unde să se adune. De ani de zile un viscol ca ăsta nu mailovise zona Rasin$tonului. &opula#ia locală trecuse deHa dincolo de panică, %n disperare, %i zise Iac*. +tocurile de alimente nu vor "i %nlocuitecu uurin#ă. DeHa unii so#i %i priveau consoartele, %ntrebându!se cum se vordescurca cu mâncarea' ai că!l pu"nea râsul, %n timp ce se ducea săaducă apă pentru "iltrul lui de ca"ea. >n drum, %l %n"ăcă de umăr pe 5en

NoodleB. — +coală, domnule doctor NoodleB.4cii acestuia se desciseră cu $reu. — Cât e ceasul? — Fapte douăzeci. Din ce parte a (oii An$lii eti ori$inar? — (e ampsire, din nord, un loc numit @ittleton. — Ei, aruncă o privire pe "ereastră i s!ar putea să!#i aminteti de casă.

Când Iac* se %ntoarse cu apă proaspătă, tânărul stătea la "ereastră. — &ar să "ie vreo patruzeci i cinci de centimetri, poate ceva mai mult.Fi ce mare lucru? De unde vin eu, asta se ceamă "ul$uială.

— >n D.C. i se spune Era Nlaciară. Ca"eaua va "i $ata %n câteva minute.3Ban decise să ceme o"iciul de securitate de la parter. — Care!i situa#ia? — 4amenii tele"onează că nu pot să aHun$ă. Da ce dracu, cea mai

mare parte din personalul de noapte n!a putut să plece. N.R. &ar*aB e

%ncisă. @a "el i centura de pe partea arBlandului i &odul Rilson.22/



— 3emarcabil. 4), e o cestie importantă, aa că ascultă cu aten#ie'asta %nseamnă că to#i cei care reuesc să aHun$ă sunt probabil antrena#i de)N5. >mpucă!i

NoodleB, a"lat la vreo trei metri, auzea râsul de la tele"on.

— Uine!mă la curent cu starea vremii. Fi rezervă!mi o dublă trac#iune,NC!ul, pentru cazul %n care trebuie să mer$ undeva.Iac* puse la loc receptorul i %l privi pe NoodleB. — 3an$ul are privile$iile lui. >n plus, avem vreo două maini

disponibile pentru ast"el de situa#ii. — Fi oamenii care trebuie să vină?Iac* urmări ca"eaua care %ncepea să se prelin$ă din "iltru. — Dacă Centura i N.R. sunt %ncise, %nseamnă că două treimi din

oamenii notri nu pot să aHun$ă. Acum tii de ce au investit ruii atâ#ia bani%n pro$ramele de control al vremii.

— (imeni de aici nu' — (u, oamenii de aici pretind că zăpada este ceva care apare pe pârtiile

de sci. Dacă nu se oprete %n curând, va "i miercuri %nainte ca ceva să%nceapă să se mite %n oraul ăsta.

— +itua#ia e ciar atât de albastră?

— 4 să vezi cu ocii tăi, 5en. — Fi mi!am lăsat sciurile la 5oston. — (!am lovit ciar aa de rău, obiectă maiorul. — Domnule maior, placa %ntrerupătorului pare să nu "ie de acord cu

tine, replică e"ul de ecipaH.>mpinse %ntrerupătorul %napoi %n pozi#ie. 5ucă#ica mică de plastic ne$ru

ezită un moment, apoi sări %napoi.

— Din cauza ăstuia nu avem radio i din cauza celuilalt nu avemidraulica. i!e teamă că suntem la sol pentru un timp, domnule.&ivotul de măsurare pentru trenul de aterizare sosise la două diminea#a,

după o serie de %ncercări nereuite. &rimele tentative "useseră "ăcute cumaina, până când cineva decisese că numai un veicul militar putea reui.&iesele sosiseră cu un transportor, ciar i acesta descurcându!se cu $reu printre diversele maini oprite pe osele, %ntre Rasin$ton i Câmp David.3epara#iile la elicopter ar "i trebuit să %nceapă cam %ntr!o oră J nu era o

227





aiorul puse la loc receptorul, eQact când &ete Connor intră %n cabanalor.

— Ce se %ntâmplă? — Aparatul s!a stricat, răspunse colonelul.

— (u credeam că am lovit atât de tare, obiectă Connor. — Ei, asta e, observă maiorul. +in$urul care crede că am lovit atât detare e mizerabilul de aparat.

— 3ezerva e %n stare de alertă, spuse colonelul, %n timp ce %i termina bărbieritul. >mi pare rău, &ete. E o problemă electrică, poate să nu aibănimic de!a "ace cu aterizarea. 3ezerva poate "i aici %n treizeci i cinci deminute. &anoul de alertă e $ol. E ceva ce!ar trebui să tim?

Connor clătină din cap.

— (u, Ed. (u suntem la curent cu nicio amenin#are deosebită. — &ot aduce aparatul de rezervă aici, dar %nseamnă să!l eQpun

condi#iilor vitre$e. :!am purta mai bine de $riHă la Anacostia.Dumneavoastră decide#i, domnule.

— &o#i s!o lai acolo. — Fe"ul tot mai vrea să vadă meciul aici, nu? — Da. (e ale$em to#i cu o zi liberă. Decolarea pentru D.C. mâine

diminea#ă, la ase!treizeci. &robleme %n privin#a asta? — (u, ar trebui să "ie rezolvate %nainte. — 4).Connor iei i se %napoie %n cabina lui. — Cum e a"ară? %ntrebă Da$a. — Cam cum arată, răspunse &ete. Elicopterul s!a stricat. — A vrea să "ie mai aten#i, mormăi a$entul special elen DA$ustino,

periindu!i părul.

— (u!i vina lor.Connor ridică receptorul tele"onului care!l le$a de centrul de comandăal +erviciului +ecret, localizat la câteva cvartale vest de Casa Albă.

— Aici Connor. Elicopterul e la sol cu o problemă mecanică, iar rezervaeste păstrată la Anacostia din cauza condi#iilor atmos"erice. Ceva pe panouce!ar trebui să tiu?

— (u, domnule, răspunse a$entul mai tânăr.&e panoul lui de situa#ie, %n caractere @ED, putea să vadă că preedintele

229



+tatelor Gnite J desemnat &4-G+ pe displaB J era la Camp David. &entru prima doamnă a +tatelor Gnite J <@4-G+ J spa#iul era $ol.Oicepreedintele era la reedin#a lui o"icială de pe teritoriul 4bservatorului (aval al +tatelor Gnite, pe dreapta lui assacusetts Avenue, la nord!vest,

%mpreună cu "amilia lui. — -otul e "rumos i calm, după câte tim. — Cum sunt străzile acolo? %ntrebă &ete. — 3ele. <iecare CarrBall pe care!l avem e a"ară, recuperând oameni. — +lavă Domnului pentru Cevrolet.Ca i <5:!ul, +erviciul +ecret "olosea marile dube Cevrolet cu dublă

trac#iune. &uternic blindate i cam cu consumul de combustibil al unuitanc, CarrBall!ul era capabil să "acă lucruri pe care doar un tanc le putea

depăi. — 4), aici e "rumos i căldurică. — &ariez că pucailor le %n$ea#ă ouăle. — Dar la Dulles? — &rimul ministru trebuie să sosească la ora optsprezece. 5ăie#ii spun

că Dulles are acum o pistă descisă. +e ateaptă ca pe la amiază să "ie totulcurat. >n s"ârit, viscolul se domolete un pic aici. Ftii, cestia curioasă'

— Da.Connor n!avu nevoie să audă restul. Cestia curioasă era că o vreme caasta "ăcea mai uoară munca +erviciului +ecret.

— 4), tii unde dai de noi. — Da. &e mâine, &ete.Connor privi a"ara când auzi z$omotul. Gn puca marin conducea un

plu$ de zăpadă, %ncercând să cure#e cărările dintre cabane. Ecipamentulera vopsit %n modelul de camu"laH "orestier de verde i maro al

&enta$onului, dar pucaii marini erau %n combinezoane albe. Aveau ciari %nvelitori albe pentru carabinele lor !19A2. 4ricine ar %ncerca să intreaici ar descoperi, prea târziu, că "or#a de pază a perimetrului era totalinvizibilă i aceti pucai erau to#i veterani. >n ast"el de momente, ciar i+erviciul +ecret se putea relaQa, dar asta se %ntâmpla destul de rar. @a uărăsună o ciocănitură. Da$a descise.

— Piarele de diminea#ă, domni#ă.Gn caporal de la pucaii marini i le %ntinse.

22;



— Ftii, observă DA$ustino după ce %ncise ua, uneori cred că tipiicare livrează cestiile astea sunt sin$urii oameni pe care te po#i baza.

— Fi ceilal#i pucai? %ntrebă &ete râzând. — A, i ei.

— odi"icare de aspect %n +ierra 19, anun#ă sonaristul. Uinta vine lastân$a.

— <oarte bine, replică Dutc Cla$$ett Domnule &itneB, preia timona. — >n#eles, domnule, preiau timona, con"irmă navi$atorul, %n timp ce

secundul intra %n camera sonarului.Ecipa de urmărire i control al "ocului se %nvioră, ateptând să!i

re%nceapă calculele.

— Ciar aici, domnule.+onaristul ciocăni %n ecran cu creionul. — Acum arată ca un aspect travers. -imona, sonarul, relevmentul este

acum unu!apte!zero, #inta vine la stân$a. (ivelul z$omotului radiat esteconstant, viteza estimată a #intei nescimbată.

— <oarte bine, mul#umesc.Era a treia ast"el de scimbare de drum pe care o urmăriseră. Estimarea

lui Cla$$ett părea să "ie corectă. 3usul descria o re#ea de căutare "oartemetodică, "oarte conservatoare J i "oarte inteli$entă J a acestei zone de patrulare, eQact aa cum procedau 966!urile %n căutarea submarinelorruseti. :ntervalele dintre treptele scării păreau să "ie cam de patruzeci demii de metri.

— +ecundule, pompa asta nouă de alimentare a lor e o minune, observăsonaristul. P$omotul de "unc#ionare este al dracului de coborât. Ecipa deurmărire e de părere că mecerul %naintează cu vreo zece noduri.

— >ncă câ#iva ani i tipii ătia ne vor da bătaie de cap. — -ranzient, tranzient J tranzient mecanic pe +ierra!19, relevmentuleste acum unu!ase!patru, %ncă %n derivă spre stân$a. Oiteza constantă.

+ubo"i#erul %ncercui pata de z$omot de pe ecran. — &oate, domnule, dar au %ncă multe de %nvă#at. — Acum, distan#a la #intă, patruzeci i opt de mii de metri. — Domnule &itneB, ai să mărim pu#in distan#a. Oino la dreapta,

comandă secundul.

226



— >n#eles, timona, cârma cinci $rade stân$a, vino la drum nou doi!zero! patru.

— Oirează pentru o nouă etapă? %ntrebă căpitanul 3ic*s, intrând %ncamera sonarului.

— Da, se pare că etapele sunt destul de re$ulate, domnule căpitan. — Gn ticălos metodic, nu!i aa? — A virat la mai pu#in de două minute de momentul estimat de noi,

răspunse Cla$$ett. Am ordonat o deviere la dreapta pentru a men#inedistan#a.

— >n re$ulă.De "apt, 3ic*s se distra. (u mai "usese la bordul unei nave de atac rapid

de pe vremea primului său sta$iu ca asistent al e"ului de departament. (u

se mai Hucase de!a urmărirea cu submarinele ruseti de cincisprezece ani.>n rarele ocazii %n care le auzise, ac#iunea lui "usese %ntotdeauna aceeaiKurmărire, su"icient de mult timp pentru a determina cursul celuilaltsubmarin, apoi virare la un drum perpendicular i %ndepărtarea, până ladispari#ia %n z$omotul aleatoriu.

>n mod necesar, Hocul se modi"ica oarecum. (u era la "el de uor cum"usese odată. +ubmarinele ruseti deveneau mai silen#ioase. Ceea ce acum

câ#iva ani "usese o modă plictisitoare se trans"orma rapid %n ceva cuadevărat nelinititor. Fi poate că tot ce aveau de "ăcut era să modi"ice procedura.

— Ftii, secundule, dacă asta devine tactica standard? — Cum adică, domnule căpitan? — Adică, poate că aceasta este micarea inteli$entă, având %n vedere cât

de silen#ioi devin tipii ătia. — a?

Cla$$ett era dezorientat. — Dacă!l urmăreti pe tip, cel pu#in tii %ntotdeauna unde se $ăsete.&o#i ciar să lansezi o $eamandură +@4- i să solici#i miHloace care să teaHute să scapi de el. Nândete!te. Devin destul de silen#ioi. Dacă %ntrerupicontactul imediat după ce l!ai depistat pe tip, ce!#i $arantează că nu dai dinnou peste el din $reeală? Aa că, %n loc de asta, %l urmărim de la o distan#ă"rumoasă, si$ură, i doar stăm cu ocii pe el.

— A, domnule căpitan, asta!i minunat atâta vreme cât mer$e, dar ce se

22



%ntâmplă dacă celălalt tip te adulmecă sau dacă, pur i simplu, inverseazăcursul i dă buzna %napoi cu toată viteza?

— 5ună %ntrebare. >l urmărim din lateral, nu ciar din pupa' asta ar"ace mai pu#in probabilă o ciocnire accidentală. 4 lovitură direct %n pupa

este o măsură de"ensivă lo$ică %mpotriva unui urmăritor, dar nu poate "acetot timpul $ăuri %n ocean, nu!i aa? Isuse, tipul %sta #n$ear$% s% ela"ore&e ta$ti$i4 — Domnule, da#i!mi de tire dacă le vinde#i cestia asta celor de la 4&!

=2. — >n loc să!l urmăresc drept %n pupa, mă voi men#ine acum %n cartul lui

nordic. 4ricum, ne o"eră o mai bună per"orman#ă a cozii. De "apt, ar trebuisă "ie mai si$ur.

&artea asta era lo$ică, %i zise Cla$$ett. — Dacă spune#i, domnule căpitan. en#in cincizeci de mii de metri? — Da, trebuie să "im precau#i.

Al doilea viscol, aa cum se prevăzuse, nu "ăcuse mare lucru, constatăNosn. Era un „pospai J acesta părea să "ie termenul pe care!l "oloseau ei J pe veicule i %n parcare. :nsu"icient ca să!#i ba#i capul cu el, doar o copie

a celor mai severe viscole pe care le văzuse %n @iban. — Ce!a#i zice de un mic deHun? %ntrebă arvin. Grăsc să muncesc pestomacul $ol.

-ipul e remarcabil, %i zise :braim. Era total lipsit de trac. Era "ie "oartecuraHos, "ie' altceva. Nosn cibzui. >l omorâse pe poli#istul $rec "ără săclipească, dăduse o lec#ie brutală unuia din instructorii de luptă aior$aniza#iei, demonstrase %ndemânare cu armele de "oc i avuse un dispre#total pentru pericol când descoperise bomba israeliană. -ipul n!avea "rică

de nimic, dar ast"el de oameni nu erau normali. (u era vorba de capacitateade a!i controla "rica, aa cum %nvă#au să "acă cei mai mul#i solda#i. <rica, pur i simplu, nu eQista. Era doar un caz de %ncercare de a impresionaoamenii? +au era ceva real? &robabil real, aprecie Nosn, i atunci omulera %ntr!adevăr nebunK deci, mai mult periculos decât util. Acest mod de a$ândi "ăcea lucrurile mai uoare pentru Nosn.

icu#a ca"enea a otelului nu o"erea serviciu la cameră. -o#i trei ieiră%n "ri$ ca să mear$ă la micul deHun. >n drum, 3ussell luă un ziar ca să

2/=



citească articolele despre meci.Sati i Nosn avură nevoie doarme o privire ca să $ăsească %ncă un

motiv de a!i ur% pe americani. âncau ouă cu slănină sau uncă i clătite cucârna#i J %n toate trei cazurile, produse ale celor mai impure animale,

porcii. &rivelitea i mirosul produselor porcine le trezi $rea#a. arvin nu!iaHută de"el când comandă din ele, la "el de indi"erent cum comandaseca"eaua. Comandantul, remarcă Nosn, ceruse terci de ovăz, dar la Humătatea micului deHun păli i părăsi masa.

— Ce nu!i %n re$ulă cu el? E bolnav? %ntrebă 3ussell. — Da, arvin, este "oarte bolnav.Nosn se uită la slănina unsuroasă de pe "ar"uria lui 3ussell i tiu că

mirosul ei %i deranHase stomacul lui Sati.

— +per că va "i %n stare să conducă. — Asta nu va "i o problemă.Nosn se %ntrebă dacă era adevărat. 5ine%n#eles că era, %i spuse el,

comandantul trecuse prin perioade mai dure J dar ast"el de slăbiciuni erau pentru altă dată, nu pentru timpuri ca acesta. Deoarece niciodată nu maiavusese o ansă ca asta, comandantul se va acita cu brio de sarcina pe carei!o asumase. 3ussell plăti micul deHun cu bani $ea#ă, lăsând un baci

substan#ial, deoarece celneri#a părea o americancă sadea.Când se %ntoarseră %n camere, Sati era palid i %i ter$ea "a#a după unlun$ acces de $rea#ă.

— &ot să!#i aduc ceva, omule? %ntrebă 3ussell. @apte, ceva bun pentrustomac?

— (u acum, arvin, mul#umesc. — Dacă zici tu.3ussell descise ziarul. (u era nimic de "ăcut pentru următoarele câteva

ore, doar de ateptat. Cota de diminea#ă pentru meci era, văzu el, ase i Humătate pentru innesota. Decise ca, %n cazul %n care cineva %l va %ntreba,să alea$ă „Oi*in$ii i să dea punctele.

A$entul special Ralter os*ins, asistentul a$entului special e"WCorup#ie i EscrocerieX de la Divizia de -eren Denver, tia că va ratameciul, %n ciuda "aptului că so#ia lui %i "ăcuse cadou un bilet de Crăciun. >lvânduse pe două sute de dolari e"ului. os*ins avea de lucru. Gn

2/1



in"ormator con"iden#ial participase noaptea trecută la petrecerea anualădată de Comisarul @i$ii (a#ionale de <otbal. &etrecerea J ca i cele care precedau derbB!ul din )entuc*B J %i atră$ea %ntotdeauna pe cei bo$a#i, puternici i importan#i. (ici asta nu "usese o eQcep#ie. &articipaseră

senatorii din Colorado i Cali"ornia, un $rup de deputa#i, $uvernatoriistatelor i aproQimativ al#i trei sute de invita#i. :n"ormatorul lui stătuse lamasă cu $uvernatorul de Colorado, senatorii i deputa#ii din districtul altreilea, care erau to#i „#intele cazului său de corup#ie. 5ăutura cursese i %n!ino "usese obinuita cantitate de !eritas* (oaptea trecută, se "ăcuse untâr$. Di$ul va "i construit. +e căzuse de acord asupra mitelor. Ciar i e"ulsucursalei locale a Clubului +ierra era implicat. >n scimbul unei dona#iisubstan#iale din partea contractorului i a autorizării de către $uvernator a

unui nou parc, ecolo$itii %i vor pondera obiec#iile %n privin#a proiectului.&artea tristă, %i zise os*ins, era că zona ciar avea nevoie de proiectul deamenaHare a apelor. Ar "i "ost bine pentru toată lumea, inclusiv pentru pescarii locali' lucrul ile$al %l reprezentau mitele care se dădeau. Oa putea să alea$ă %ntre cinci statute "ederale care se aplicau cazului, dintrecare cel mai sever era le$ea 3:C4, actul re"eritor la or$aniza#iile corupte iin"luen#ate de escroci, care "usese aprobată cu douăzeci de ani %n urmă, "ără

nicio idee asupra posibilelor propor#ii ale aplicabilită#ii ei. 5ă$ase deHa un$uvernator %ntr!un penitenciar "ederal i la asta va adău$a al#i patru o"icialialei. +candalul va s"âia %n bucă#i politica statului Colorado. :n"ormatorulcon"iden#ial %n cestiune era aHutorul personal al $uvernatorului, o tânărăidealistă care decisese, cu opt luni mai devreme, că nu se mai putea.

<emeile "useseră %ntotdeauna cele mai potrivite pentru a purta unmicro"on, mai ales cele cu sâni mari, aa cum avea aceasta. icro"onulmer$ea drept %n sutien i $eometria loca#iei asi$ura sunetului o calitate

bună. Era i un loc si$ur pentru că $uvernatorul %i probase deHa "armecele ile $ăsise de"icitare. Oecea zicală %ncă era de actualitateK %n iad nu eQistănicio "urie de anver$ura unei "emei dispre#uite.

— Ei, bine? %ntrebă urraB, plictisit că trebuia să petreacă %ncă oduminică %n birou.

<usese nevoit să vină cu metroul i acum acesta se de"ectase. Era posibilsă rămână %n#epenit aici toată ziua.

— Dan, avem deHa su"icient pentru acuzare, dar vreau să atept până

2/2



când se %nmânează banii ca să!i salt. :n"ormatorul meu a lucrat eQcelent. Eu%nsumi "ac ciar acum transcrierea.

— &o#i s!o trimi#i prin "aQ? — :mediat ce termin. Dan, i!am prins pe to#i, absolut pe to#i.

— Ralt, s!ar putea să!#i ridicăm o statuie, zâmbi urraB, uitând de plictiseală.Ca cei mai mul#i copoi de carieră, detesta corup#ia publică aproape la "el

de mult cum %i ura pe răpitorii de copii. — Dan, trans"erul aici e cel mai bun lucru care mi s!a %ntâmplat

vreodată.os*ins râse %n receptor. — &oate voi candida pentru unul din locurile rămase vacante %n +enat.

— Colorado ar putea ale$e i mai rău, observă Dan. At8ta !reme $8t n-ai un pistol asupra ta, %i spuse mali#ios urraB. Ftia

că nu era cinstit. Dei Ralt nu "ăcea două parale %n privin#a aspectului de"or#ă al meseriei, cealaltă parte, a evaluării, era impecabilă J raportul deanul trecut stătea mărturie. os*ins era un ancetator strălucit, un maestruaist care!l e$ala ciar i pe 5ill +a. Doar că Ralt nu putea "ace cumtrebuia o arestare. Ei, se corectă urraB, asta nu va "i "oarte di"icilă.

&oliticienii se ascund %n spatele avoca#ilor i al purtătorilor de cuvânt, nu alarmelor. — Ce părere ai despre procurorul +tatelor Gnite? — E un băiat bun, inteli$ent, Dan. <ace parte din ecipă. Gn spriHin din

partea Departamentului Iusti#iei n!ar strica, dar esen#ial este că băiatul ăsta poate să o "acă, dacă trebuie.

— 4). EQpediază!mi transcrierea, când e $ata.urraB scimbă butoanele de pe tele"onul lui, sunând acasă la +a, %n

CevB Case. — Da. — 5ill, aici Dan, spuse urraB la tele"onul neinterceptabil. os*ins a

marcat noaptea trecută. Pice că are totul pe bandă J to#i cei cinci subiec#i principali au %nceiat târ$ul la "riptură.

— >#i dai seama că am putea "i nevoi#i să!l promovăm pe tipul ăsta, notăcu un cicotit directorul <5:.

— Atunci, "ă!l adHunct al directorului asistent, su$eră Dan.

2//



— Asta nu te!a %mpiedicat să dai de necazuri. E nevoie să vin? — (u ciar. Cum e acolo? — ă $ândesc să pun o trambulină de sci pe alee. Foselele arată destul

de rău.

— Eu am venit cu metroul, apoi s!a %ncis' $ea#ă pe ine sau ceva de$enul ăsta. — Rasin$ton, D.C., oraul care intră %n panică, replică +a. 4), am

de $ând să mă relaQez i să urmăresc meciul, domnule urraB. — :ar eu, domnule +a, voi renun#a la plăcerile personale i voi lucra

pentru mai marea $lorie a 5iroului. — 5ine, %mi place devotamentul la subordona#ii mei. >n plus, nepotul

meu e lân$ă mine, raportă +a, urmărindu!i nora cum %l rănea cu un

biberon. — Ce "ace )ennB Iunior? — 4, s!ar putea să "acem un a$ent din el. Dacă nu ai nevoie cu adevărat

de mine, Dan' — 5ill, bucură!te de puti, amintete!#i doar să!l dai %napoi când "ace %n

scutece. — 5ine. Uine!mă la curent cu povestea asta. Oa trebui să mă duc ciar

eu la preedinte cu ea. — -e atep#i la probleme acolo? — (u. E un tip ri$id %n problemele de corup#ie. — 4 să revin.urraB iei din biroul lui, %ndreptându!se spre comunica#ii, %l $ăsi pe

inspectorul &at 4DaB, mer$ând %n aceeai direc#ie. — Lia pe care i!am văzut la străpun$ere erau câinii tăi de sanie, &at? — Gnii dintre noi conduc maini decente.

4DaB avea o "ur$oneta cu dublă trac#iune. — Apropo, bariera de pe (int +treet a %n$e#at %n pozi#ie descisă. @e!am spus s!o coboare pe cealaltă.

— De ce ai venit? — +unt de, $ardă %n centrul de comandă. +cimbul meu locuiete %n

<rederic*. (u mă atept să!l văd până Hoi la prânz. Cred că 1!2;= e %ncisă până la primăvară.

— Cristoase, când nin$e, ăsta!i un ora de neputincioi. Gltima misiune

2/7



de teren a lui 4DaB "usese %n RBomin$ i %ncă ducea dorul vânătorilor deacolo.

urraB spuse personalului de la comunica#ii că materialul ateptat prin"aQ de la Denver era codi"icat. &entru moment, nimeni %n a"ară de el nu

trebuia să %l vadă.

— (u $ăsesc ecivalent pentru asta, o"tă NoodleB, imediat după prânz. — Care? — &rima care ne!a ocat' nu, scuză!mă, a doua. (u pot să pun de

acord pro$ramele lui (armonov i +&:((A)E3. — Asta nu %nseamnă %n mod necesar ceva. — Ftiu. @ucrul ciudat este, #i!aminteti, ceea ce am spus despre

di"eren#ele lin$vistice %n rapoartele lui? — Da, dar nu uita că rusa mea e destul de sub#ire. (u pot să sesizez

nuan#ele, aa cum le prinzi tu. — Lsta e primul loc unde apare, "iind i primul unde nu pot să mă

convin$ %n mod si$ur că s!au %ntâlnit.NoodleB "ăcu o pauză. — Cred că s!ar putea să am ceva aici.

— (u uita că va trebui să convin$i Departamentul 3us. — Asta n!o să "ie uor. — Adevărat, "u de acord 3Ban. Oino cu ceva %n spriHin, 5en.

Gnul din tipii de pază %l aHută pe Clar* să care lada cu sticle. Elcompletă proviziile barului, apoi urcă la nivelul superior cu ultimele patrusticle de Civas. Cavez %l urmă cu "lorile. Ion Clar* puse sticlele la locullor i aruncă o privire %n Hurul compartimentului, ca să "ie si$ur ca totul era

%n ordine. +e a"eră cu câteva "leacuri J autenticitatea rolului impunea oast"el de demonstra#ie. +ticla cu transmi#ătorul avea $âtul crăpat. Asta caasi$urare că nimeni nu va %ncerca s!o descidă, %i zise el. Detep#i băie#iide la Ftiin#ă i -enolo$ie. De obicei, cestiile simple "unc#ionează cel mai bine.

AranHamentele "lorale trebuiau "iQate la locurile lor. Erau compuse maiales din tranda"iri albi, "rumoi, aprecie Clar*, iar be#i$aele verzi care %i"iQau arătau la locul lor. Apoi Din$ cobor% i cercetă toaletele din "a#ă. @ăsă

2/8



să cadă un ma$neto"on Haponez "oarte mic %ntr!un co de $unoi,asi$urându!se mai %ntâi că "unc#iona. >l %ntâlni pe Clar* la baza scării %nspirală i părăsiră avionul %mpreună. &ersonalul de pază de!abia %ncepea săsosească când ei dispărură %n nivelul in"erior al terminalului. +parseră

lacătul de la o debara i intrară pentru a!i scimba ainele. Apărură%mbrăca#i ca oameni de a"aceri, cu părul rearanHat, amândoi purtândocelari.

— >ntotdeauna e atât de uor, domnule C? — (u.+e %ndreptară spre latura opusă a terminalului. Asta!i situa la o Humătate

de milă de avionul ;7; IA@, dar cu o vedere directă spre el. >n câmpulvizual aveau i un reactor Nul"stream :O, de$izat %n avion particular. +e

presupunea că va decola ciar %naintea avionului Haponez, dar se va%ndepărta pe un curs diver$ent. Clar* scoase din $eantă un minicaseto"on+onB, introduse %n el o casetă i %i puse cătile. De "apt, auzea murmureleoamenilor de pază din avion i banda le %nre$istra vocile, %n timp ce ociilui parcur$eau ne$liHent o carte. Era păcat că nu %n#ele$ea Haponeza, o"tăClar*. Ca %n cele mai multe opera#iuni conspirative, pânda era componenta principală, "ără să "aci absolut nimic, %n timp ce ateptai să se %ntâmple

ceva. >i ridică privirea ca să vadă cum se derula din nou covorul rou, cumse aliniau solda#ii i cum se instala un pupitru. &robabil o rutină sâcâitoare pentru oamenii care trebuiau să "acă toate astea, zâmbi el.

@ucrurile se precipitară rapid. &reedintele eQicului %l %nso#i personal pe primul ministru Haponez până la avion, strân$ându!i călduros mâna, la baza scărilor. Asta putea "i dovada, %i zise Clar*. Era entuziasmat cătreaba mer$ea bine, dar trist că ast"el de lucruri se petreceau cu adevărat.Nrupul urcă scările, ua se %ncise, scările "ură %ndepărtate i avionul ;7;

%i porni motoarele.Clar* auzi conversa#ia animându!se %n salonul de la etaH al avionului.Apoi, când porniră motoarele, calitatea sunetului se duse imediat dracului.Clar* urmări Nul"streamul, care %ncepea să ruleze. Două minute mai târziu,%i %ncepu rulaHul i avionul ;7;. Avea sens. -rebuia să "ii precaut cutrimiterea avioanelor %n aer, %n spatele unui Iumbo. Corpurile mari i lar$ilăsau %n urmă turbulen#e care puteau "i "oarte periculoase. Cei doi o"i#eriC:A rămaseră %n olul de observare până când avionul de linie IA@ decolă,

2/9



i cu asta misiunea lor "u %ndeplinită.>n cer, Nul"streamul urcă la altitudinea de croazieră de douăsprezece mii

cinci sute de metri, pe un curs zero!doi!ase spre (e 4rleans. DiriHat deoamenii din spate, pilotul reduse %ntr!o oarecare măsură accelera#ia. @a

dreapta lor, avionul ;7; se stabiliză la aceeai altitudine, pe un curs dezero!trei!unu. >n interiorul avionului mai mare, presupusa sticlă de scotcera orientată spre o "ereastră i transmisiile ei %n E< erau răspândite sprereceptorii Nul"streamului. 5anda de emisie a sistemului, "oarte "avorabilă,$aranta un semnal bun i nu mai pu#in de zece ma$neto"oane se a"lau lalucru, câte două pentru "iecare canal de bandă laterală. &ilotul modi"icătreptat cursul spre est, atâta cât %ndrăzni, până când cele două avioane "urădeasupra apei, apoi viră din nou spre stân$a, când un al doilea avion, un

EC!1/8 care se zbătuse să aHun$ă de la 5aza -in*er din 4*laoma a<or#elor Aeriene, %i ocupă pozi#ia la treizeci de mile spre est i ase sute demetri sub produsul mai mare al "irmei 5oein$.

&rimul avion ateriză la (e 4rleans, %i descărcă oamenii iecipamentul, realimentă, apoi decolă din nou spre a reveni %n eQicoCitB.

Clar* era la ambasadă. Gna din contribu#iile lui la opera#iune era

aducerea unui vorbitor de Haponeză de la Directoratul :n"orma#ii alA$en#iei. 3a#ionând că recep#ia de probă va "i utilă pentru determinareae"icacită#ii sistemului, decisese că ar "i mai bine să ob#ină o traducereimediată a celor spuse. Clar* credea că asta era o demonstra#ie rezonabilăde ini#iativă opera#ională. @in$vistul nu se $răbi, ascultând de trei oriconversa#ia %nre$istrată %nainte de a %ncepe să bată la maină. &roduse mai pu#in de două pa$ini. <aptul că Clar* citea peste umărul lui %l deranHa.

— „i!ar "i plăcut să "i aHuns, tot atât de uor, la o %n#ele$ere cu

opozi#ia din Dietă, citi Clar* cu voce tare. „-rebuie doar să avem $riHă deunii dintre asocia#ii lui. — i se pare că am ob#inut ceea ce doream, observă lin$vistul. — Gnde!i tipul tău cu comunica#iile? %l %ntrebă Clar* pe e"ul sec#iei. — &ot s!o "ac ciar eu.>ntr!adevăr, era destul de uor. Fe"ul sec#iei transcrise cele două pa$ini

bătute la maină %ntr!un calculator. 4 mică mainărie, care arăta ca undispozitiv cu videodisc, era atârnată de calculator. &e discul mare se a"lau

2/;



milioane de numere aleatorii di$itizate. <iecare literă pe care o bătea eratrans"ormată %n altceva i transmisă la camera E3CG3M de la @an$leB.Acolo, semnalul recep#ionat era %nre$istrat. Gn tenician de la comunica#iialese discul descriptiv adecvat din biblioteca secretă, %l introduse %n propria

lui maină i apăsă pe un buton. >n câteva secunde, o imprimantă laser produse două pa$ini de mesaH inteli$ibil. Acestea "ură si$ilate %ntr!un plici %nmânate unui mesa$er care plecă spre biroul de la etaHul apte aldirectorului adHunct.

— Domnule 3Ban, mesaHul pe care %l atepta#i. — ul#umesc.3Ban semnă pentru el. — Domnule NoodleB, va trebui să mă scuzi un moment.

— (icio problemă.5en se %ntoarse la teancul lui de ârtii. Iac* scoase mesaHul i %l citi,

%ncet i cu aten#ie, de două ori. Apoi ridică receptorul i ceru o linie si$urăcu Camp David.

— Centrul de comandă, răspunse o voce. — Aici 3Ban, de la @an$leB. -rebuie să vorbesc cu e"ul. — Atepta#i o clipă, domnule, răspunse subo"i#erul din arină.

3Ban %i aprinse o #i$ară. — Aici preedintele, se auzi o altă voce. — Domnule preedinte, 3Ban la tele"on. Am un "ra$ment de conversa#ie

de pe ;7;. — Aa de repede? — A avut loc %nainte de pornirea motoarelor, domnule. Avem o voce

neidenti"icată J credem că este primul ministru J care spune că au "ăcut%n#ele$erea.

Iac* citi cele trei rânduri, cuvânt cu cuvânt. — -icălosul, opti <oler. Ftii, cu dovezi ca asta a putea pune subacuzare un tip.

— !am $ândit că o s!o vre#i repede, domnule. &ot să vă trimit prin "aQtranscrierea ini#ială. Cea completă va dura până pe la ora douăzeci i unu.

— Ar "i plăcut să am ceva de citit după meci. 4), trimite!o.@inia se %ntrerupse. — (!ave#i pentru ce, domnule, i se adresă Iac* receptorului.

2/6



— E timpul, spuse Nosn. — 4).3ussell se ridică i %mbrăcă scurta %mblănită. A"ară trebuia să "ie "ri$ %n

draci. aQima prevăzută pentru ziua respectivă era minus paisprezece i%ncă nu aHunsese acolo. Gn vânt aspru de nord bătea dinspre (ebras*a,unde era i mai "ri$. +in$urul lucru bun era cerul senin. Fi Denverul avea probleme de poluare, %nrăută#ite i mai mult de inversiunile de temperaturăde iarnă. Dar astăzi cerul era literalmente "ără nori i privirea lui arvinaHun$ea până ăt departe, spre vest, urmărind uvoaiele de zăpadă ca nitede$ete albe, măturate de pe vâr"urile din <ront 3an$e. +i$ur, era un semn bun i vremea senină %nsemna că zborul de la +tapleton nu va avea

%ntârziere, aa cum se temuse cu câteva zile %nainte. &orni motorul dubei,repetându!i rolul i revăzând planul, %n timp ce lăsa timp veiculului să se%ncălzească. arvin se %ntoarse să se uite la %ncărcătură. Aproape o tonă deeQplozibil superputernic, spusese :braim. Asta o să!i supere al dracului detare pe oameni. După aceea se urcă %n maina %nciriată i o porni, punândradiatorul la maQimum. Era păcat că domnul comandant Sati se sim#ea atâtde rău. &oate că erau de vină nervii, %i zise 3ussell.

Câteva minute mai târziu, ieiră i ei. Nosn se aeză lân$ă arvin. Fiel era nervos. — Nata, omule? — Da. — 4).3ussell bă$ă duba %n mararier i iei cu spatele din locul de parcare.

&orni %nainte, veri"icând dacă maina de %nciriat %l urma, apoi iei din parcare pe osea.

Drumul până la stadion %i luă doar câteva minute lipsite de evenimente.&oli#ia ieise %n "or#ă i arvin văzu că Nosn %i eQamina "oarte atent. Elnu era %n$riHorat. @a urma urmei, copoii erau doar pentru controlulcircula#iei i stăteau prin preaHmă pentru că tra"icul de!abia %ncepuse. aierau aproape ase ore până la %nceperea meciului. :ei de pe osea i sestrecură %n parcarea de la intrarea presei. Acolo era un poli#ist cu caretrebuia să vorbească. Sati se %ndepărtase deHa i acum se %nvârtea %n cerc lacâteva cvartale distan#ă. arvin opri camioneta i cobor% $eamul portierei.

2/



— 5ună, %i spuse el poli#istului.+er$entul &eter Da*ins din poli#ia oraului Denver era deHa %n$e#at,

%n ciuda "aptului că se născuse %n Colorado. -rebuia să păzească poarta pentru presă i O-&!uri, un post cu care se procopsise numai pentru că era

"oarte tânăr. -ipii mai %n vârstă erau %n locuri mai calde. — Cine eti? %ntrebă Da*ins. — &ersonal tenic, răspunse 3ussell. Asta!i poarta presei, aa!i? — Da, dar nu eti pe lista mea.>n parcarea O:&!urilor eQista un număr limitat de locuri disponibile i

Da*ins nu putea să lase ciar pe oricine. — a$neto"onul din unitatea A s!a stricat, eQplică $esticulând 3ussell.

Am "ost obli$a#i să aducem o rezervă.

— ie nu mi!a spus nimeni, observă poli#istul. — (ici mie nu mi!a spus nimeni până la ora ase, seara trecută. A

trebuit să aducem blestemă#ia din 4maa.3ussell "lutură va$ clipboardul. >n spate, ascuns de priviri, Nosn de!

abia respira. — De ce nu l!au trimis cu avionul? — &encă <ed EQ nu lucrează duminica, omule, i diania e prea mare

ca să %ncapă pe ua unui @ear. Eu nu mă plân$, omule. <ac parte din personalul tenic de la Cica$o, 4)? Eu sunt re#eaua. i se plătete de treiori i Humătate tari"ul pentru raatul ăsta, departe de casă, evenimentspecial, ore suplimentare %n ee*end.

— Destul de cumsecade, observă Da*ins. — ai bine de salariul pe o săptămână, omule, rânHi 3ussell. E un dolar

i două cinci pe minut, nu? — >nseamnă că ave#i un sindicat dat dracului.

— +i$ur că da, râse arvin. — Ftii unde să!l duci? — (icio problemă.3ussell o luă din loc. Nosn lăsă să!i scape o eQpira#ie lun$ă, când duba

se puse din nou %n micare. Ascultase "iecare cuvânt, si$ur că ceva vamer$e dezastruos de rău.

Da*ins urmări camioneta %ndepărtându!se. >i veri"ică ceasul i notăceva pe clipbbardul lui. Dintr!un motiv oarecare, căpitanul dorea să #ină

27=



eviden#a a cine sosea i când. &entru Da*ins nu avea sens, dar ideilecăpitanului nu erau %ntotdeauna lo$ice, nu!i aa? >i trebui un moment ca să!i dea seama că duba A5C!ului avea numere de Colorado. 4 cestieciudată, %i zise el, dar aten#ia %i "u atrasă de @incolnul care se apropia. Ei,

da, asta era una din mainile de pe lista lui. Era preedintele Con"erin#eiAmericane a @i$ii (a#ionale de <otbal. &robabil că O:&!urile trebuiau săvină destul de devreme, mârâi Da*ins, ca să se instaleze %n loHa lor i să%nceapă cu băutura. +e alesese cu securitatea i la petrecerea din seara precedentă, dată de preedintele @i$ii (a#ionale de <otbal, i văzuse cum"iecare clovn bo$at din Colorado se %mbăta ca un porc, %mpreună cu diveri politicieni i alte O:&!uri J maHoritatea nite cretini, %i catalo$ase tânărul poli#ist, după ce %i văzuse J din toată America. &resupunea că emin$aB

avusese, până la urmă, dreptateK cei bo$a#i doar aveau mai mul#i bani.Două sute de metri mai departe, 3ussell parcă duba, trase "râna i lăsă

motorul să "unc#ioneze. Nosn intră %n spate. eciul era pro$ramat să%nceapă la 19K2=, ora locală. A"acerile importante %ntârziau %ntotdeauna, Hudecă :braim. &resupusese ca oră de %ncepere 19K/=. @a asta adău$ase%ncă o Humătate de oră, re$lând -!zero la 1;K==, ora standard a un#ilor+tâncoi. @a urma urmei, numerele arbitrare aveau %ntotdeauna zerouri %n

ele, i ora propriu!zisă a detonării "usese re$lată cu săptămâni %nainteKeQact la o oră după %nceperea meciului.Dispozitivul nu avea un mecanism de protec#ie "oarte so"isticat. EQista

unul primitiv, conectat la "iecare uă de acces, dar nu "usese timp pentruceva complicat i ăsta, %i zise Nosn, era un lucru bun. Oântul din nord!est%n ra"ale scutura duba i un comutator basculant delicat putea să nu "i "ost oidee bună.

De "apt, %i dădu el seama destul de târziu, doar trântirea uii dubei la

%ncidere ar "i putut să' Ce alt$e!a ţi-a s$%pat in !eere? se %ntrebă el.Nosn %i reaminti că toate momentele de acest $en scoteau la iveală$ândurile cele mai %n"ricoătoare. 3evăzu repede tot ce "ăcuse până atunci.<iecare lucru "usese veri"icat de mai bine de o sută de ori. Era $ata? +i$urcă era $ata. (u petrecuse luni de pre$ătire atentă pentru asta?

:n$inerul e"ectuă o ultimă veri"icare a circuitelor de control. -oate"unc#ionau. <ri$ul nu a"ectase prea rău bateriile. Conectă cablurile la releulde timp J sau %ncercă să o "acă. âinile %i erau #epene de "ri$ i!i tremurau

271



din cauza emo#iei momentului. Nosn se opri. Atepta o clipă să!irecapete autocontrolul i le "iQă la a doua %ncercare, %nurubând piuli#a, casă le asi$ure solid la locul lor.

Fi asta, decise el, era tot. Nosn %ncise ua de acces, care conecta

mecanismul simplu de protec#ie, i se %ndepărtă de dispozitiv. (u, %i spuseel. (u mai era un „dispozitiv. — Nata? %ntrebă 3ussell. — Da, arvin, răspunse cu o voce scăzută Nosn.-recu %n "a#ă, %n scaunul pasa$erului. — Atunci, ai să plecăm.arvin %l urmări pe bărbatul mai tânăr ieind i se %ntoarse să %ncuie

portiera. Apoi iei i el din dubă i o %ncuie i pe a lui. erseră spre vest,

pe lân$ă marile dube!releu ale re#elelor, cu uriaele lor antene parabolice.&robabil că "iecare costa milioane, aprecie arvin, i toate vor "i "ăcutezob, o dată cu poponarii de la -O, asemenea celor care trans"ormaserămoartea "ratelui său %ntr!un eveniment sportiv. Gciderea lor nu!l tulburadeloc, absolut deloc. După o clipă, ovalul masiv al stadionului %i ocroti devânt. Continuară să mear$ă, traversând parcarea pe lân$ă raidurile de "aniveni#i devreme i mainile care soseau, multe din ele din innesota. &line

de "ani călduros %mbrăca#i, având pun$i cu alune i purtând pălării, uneledin ele %mpodobite cu coame.Sati i maina de %nciriat se $ăseau pe o stradă laterală. Sati. se

prelinse din scaunul o"erului, permi#ându!i lui arvin accesul %n spatelevolanului. -ra"icul %ncepea să se a$lomereze i, pentru a evita por#iuneacea mai rea, 3ussell o luă pe o rută alternativă, pe care o cercetase %n ziua precedentă.

— Fti#i, e o adevărată ruine să dăm peste cap meciul %n "elul ăsta.

— Ce vrei să spui? %ntrebă Sati. — Ea cincea oară când „Oi*in$ii aHun$ %n +uper 5ol. De data asta, se pare că vor %nvin$e. &utiul ăsta, Rills, care alear$ă pentru ei, e cel mai bun de la +aBers %ncoace i, din cauza noastră, nimeni n!o să vadăevenimentul. &ăcat.

3ussell clătină din cap i ironia %l "ăcu să zâmbească. (ici Sati i niciNosn nu se obosiră să răspundă, dar 3ussell nu se ateptase să o "acă. &uri simplu, nu aveau sim#ul umorului, nu!i aa? &arcarea motelului era

272



aproape $oală. &robabil că to#i cei care stăteau acolo erau "ani ai uneia saualteia dintre ecipe, %i zise arvin, descizând ua.

— E %mpacetat totul? — Da.

Nosn scimbă o privire cu comandantul. Era păcat, dar inevitabil.Camera nu "usese %ncă aranHată, dar asta nu avea importan#ă. arvinintră %n baie, %ncizând ua %n urma lui. Când americanul iei, %i văzu peamândoi arabii %n picioare.

— Nata? — Da, răspunse Sati. Orei să!mi dai Hos ba$aHul, arvin? — +i$ur.3ussell se %ntoarse i se %ntinse după valiza care stătea pe ra"tul metalic.

(u auzi bara de o#el care %i lovi cea"a. Corpul lui scund, dar puternic, se prăbui pe moceta ie"tină i rezistentă de pe podea. @ovise puternic, darnu su"icient de puternic ca să ucidă, %i dădu seama comandantul. &uterile%i slăbeau cu "iecare zi. Nosn %l aHută să deplaseze corpul %napoi %n baie,unde %l aeză cu "a#a %n sus. otelul era unul ie"tin i baia era mică, preamică pentru inten#iile lor. +peraseră să!l pună %n cadă, dar nu eQistasu"icient spa#iu pentru amândoi. >n loc de asta, Sati %n$enunce lân$ă

american. Nosn ridică dezamă$it din umeri i se %ntinse după un prosopde pe suport.>n"ăură prosopul %n Hurul $âtului lui 3ussell. 4mul era mai mult ame#it

decât incontient i mâinile lui %ncepură să se mite. Nosn "u obli$at săac#ioneze rapid. Sati %i dădu cu#itul de "riptură pe care!l luase dinrestaurant, după cina din seara trecută. Nosn %l luă i "ăcu o tăieturăadâncă %n partea laterală a $âtului lui 3ussell, imediat sub urecea dreaptă.+ân$ele #âni ca dintr!un "urtun i :braim apăsă prosopul ca să!l %mpiedice

să!i stropească ainele. Apoi "ăcu acelai lucru cu artera carotidă din parteastân$ă. Amândoi bărba#ii apăsau prosopul, ca i cum ar "i %ncercat să%mpiedice cur$erea sân$elui.

>n clipa aceea, ocii lui arvin se desciseră. >n ei nu eQista %n#ele$ere,nu era timp su"icient ca să se dumirească ce se %ntâmpla. 5ra#ele lui semicară, dar cei doi bărba#i %i "olosiră $reutatea ca să i le "iQeze i să!l%mpiedice să "acă ceva. (u vorbi, dei $ura i se descise, i, după o ultimă privire acuzatoare adresată lui Nosn, ocii %i deveniră visători pentru o

27/



clipă, apoi se dădură peste cap. >ntre timp, Sati i Nosn se lăsară pe spateca să evite sân$ele care umplea acum ăn#ule#ele dintre plăcile de ceramicăce acopereau podeaua din baie. :braim retrase prosopul. +ân$ele de!abiamai cur$ea i nu mai era un motiv de %n$riHorare. -otui, prosopul era

%mbibat. >l aruncă %n cadă. Sati %i %ntinse un altul. — +per că Domnul va "i milostiv cu el, spuse %ncetior Nosn. — Gn pă$ân.Era prea târziu pentru remucări. — E vina lui că n!a %ntâlnit niciodată un om s"ânt? — +pală!te, %i ordonă Sati.EQistau două ciuvete lân$ă baie. <iecare bărbat %i săpuni meticulos

mâinile, veri"icându!i ainele %n căutarea urmelor de sân$e. (u era

niciuna. — Ce se va %ntâmpla cu locul ăsta când va eQploda bomba? %ntrebă Sati.Nosn se $ândi pu#in. — Atât de aproape' va "i %n a"ara min$ii de "oc, dar'+e apropie de "ereastră i trase draperiile câ#iva centimetri' +tadionul

era per"ect vizibil i privelitea directă "ăcea uor de anticipat ce se va%ntâmpla.

— :mpulsul termic va incendia clădirea, apoi unda de oc o va dărâma.>ntrea$a clădire va "i distrusă. — Eti si$ur?Absolut. E"ectele bombei sunt uor de prezis. — 5ine.Sati adună toate documentele de călătorie i actele de identitate pe care

el i Nosn le "olosiseră până atunci. -rebuiau să treacă prin inspec#iavamală i deHa "or#aseră nota. Documentele suplimentare le aruncară %ntr!o

pubelă. Nosn luă ambele ba$aHe i le duse la maină. Oeri"icară %ncă odată camera. Sati intră %n maină. Nosn %ncise ua pentru ultima oară,lăsând pe mâner plăcu#a cu „(u deranHa#i. &ână la aeroport era un drumscurt i avionul lor pleca peste două ore.

&arcarea se umplea rapid. Cu trei ore %nainte de %nceperea meciului, spresurpriza lui Da*ins, sectorul O:& era plin. +pectacolul de descidere%ncepuse deHa. 4 ecipă de reporteri cu o minicameră se "oia printre,

277



maini, intervievând "anii „Oi*in$ilor, care trans"ormaserăm %ntrea$ă Humătate a parcării %ntr!o uriaă petrecere. Dâre albe de "um se ridicau din$rătarele cu cărbuni. Da*ins tia că "anii „Oi*in$ilor erau cam nebuni,dar asta era ridicol. -ot ce aveau de "ăcut era să intre pe stadion. Acolo se

puteau delecta cu orice mâncare i băutură, puteau s!o consume %ntr!oatmos"eră de 2= de $rade, stând pe un scaun capitonat, dar nu' %i proclamau duritatea %ntr!o temperatură care era %n Hur de minus 18 $rade.Da*ins era scior i %i plătise cole$iul lucrând ca membru %ntr!o patrulă pe sciuri, pe una din pantele de la Aspen. Cunotea "ri$ul i apreciavaloarea căldurii. Aerul rece nu putea "i impresionat %n niciun "el. &ur isimplu, aerul i vântul nu bă$au de seamă.

— Cum mer$ lucrurile, &ete?

Da*ins se %ntoarseK — (icio problemă. -o#i cei de pe listă au "ost veri"ica#i. — 4 să te scimb pentru câteva minute. :ntră i %ncălzete!te un pic.

&o#i să cape#i ca"ea la $ereta pazei de la poartă. — ul#umesc.Da*ins tia că avea nevoie de o ca"ea "ierbinte. Oa trebui să rămână

a"ară pe toată durata meciului, patrulând prin parcare pentru a se asi$ura că

nimeni nu %ncerca să "ure ceva. 4"i#erii %n civil erau aten#i la o#ii de buzunare i bini#arii de bilete, dar cei mai mul#i dintre ei vor aHun$e sămear$ă %năuntru i să vadă meciul. Da*ins nu avea decât un radio. Astaera de ateptat, o"tă el. Avea mai pu#in de trei ani %n poli#ie. >ncă %lsocoteau novice. -ânărul poli#ist urcă panta spre stadion, ciar pe lân$ădubi#a A5C, pe care o veri"icase mai devreme. Aruncă o privire %năuntru ivăzu ma$neto"onul +onB. Ciudat, nu părea să "ie racordat la ceva. +e%ntrebă unde puteau "i cei doi tenicieni, dar ca"eaua era mai importantă.

Ciar i lenHeria din polipropilenă avea limitele ei i Da*ins era mai%n$e#at decât %i amintea să "i "ost vreodată.

Sati i Nosn returnară maina a$en#iei de %ncirieri i luară autobuzul pus la dispozi#ie clien#ilor până la aeroport, unde %i predară ba$aHele pentru zbor, apoi se duseră să veri"ice situa#ia zborului. A"lară că zborulAmerican D!6= pentru Dallas!<ort Rort avea %ntârziere. Oremea din-eQas, eQplică "unc#ionarul de la $ieu. &e piste era $ea#ă de la viscolul

278



care trecuse pe lân$ă Denver %n noaptea trecută. — -rebuie să prind le$ătura spre eQic. &ute#i să!mi "ace#i le$ătura

printr!un alt ora? %ntrebă Nosn. — Avem un avion care pleacă spre iami, la aceeai oră cu zborul

dumneavoastră spre Dallas. &ot să vă %nre$istrez pentru un zbor de le$ătură%n iami.A$enta de la bilete introduse datele %n calculator. — E un interval de o oră. ă ro$, la eQico CitB e doar o di"eren#ă de

cincisprezece minute. — A#i putea să o "ace#i, vă ro$? -rebuie să prind le$ătura. — Ambele bilete? — Da, vă ro$.

— (icio problemă.-ânăra doamnă zâmbi calculatorului. Nosn se %ntrebă dacă va

supravie#ui evenimentului. <erestrele uriae de sticlă dădeau spre stadioni, ciar la distan#a asta, unda de oc' poate, %i zise el, dacă se adăposteasu"icient de repede. Dar deHa va "i orbită de izbucnirea de lumină. Fi aveanite oci ne$ri atât de "rumoi. &ăcat.

— &o"tim. Ooi avea $riHă să se trans"ere ba$aHele, %i promise ea.

Nosn primi asta cu rezerve. — ul#umesc. — &oarta e pe acolo, indică ea. — ul#umesc %ncă o dată.A$enta de bilete %i urmări %ndepărtându!se. Cel tânăr era destul de

dră$u#, dar "ratele lui mai mare J sau e"? se %ntrebă ea J arăta ca oacritură. &oate că nu!i plăcea să zboare.

— Ei, bine? %ntrebă Sati.

— Pborul de le$ătură respectă aproQimativ pro$ramul nostru. Am pierdut cincisprezece minute %n eQico CitB. Condi#iile meteorolo$ice suntlocalizate. Ar trebui să nu mai avem alte di"icultă#i.

Clădirea aeroportului era aproape $oală. Era evident că oamenii caredoreau să părăsească Denverul ateptau zboruri mai târzii, ca să poatăurmări meciul la televizor, i acelai lucru părea să "ie adevărat i %n privin#a zborurilor care soseau, constată :braim. De!abia dacă eraudouăzeci de persoane %n olul de plecare.

279



— (ici aici nu pot să pun de acord pro$ramele, mormăi NoodleB. De"apt, aproape c!a spune că avem o dovadă si$ură.

— Cum aa? %ntrebă 3Ban.

— (armonov a "ost la oscova numai două zile săptămâna trecută, lunii vineri. ar#i, miercuri i Hoi a "ost %n @etonia, @ituania i %n vestulGcrainei, apoi a "ăcut o deplasare până la Ool$o$rad, pentru un pic de politică locală. Oinerea este eQclusă din cauza datei la care a sosit mesaHul,da? Dar luni prietenul nostru a "ost practic toată ziua %n clădireaCon$resului. (u cred că s!au %ntâlnit săptămâna trecută, %nsă scrisoareaasta implică. Cred că aici avem o minciună.

— Arată!mi, ceru Iac*.

NoodleB %niră materialele pe biroul lui 3Ban. EQaminară %mpreunădatele i itinerariile.

— Ei, nu!i interesant? spuse Iac* după câteva minute. -icălosul. — Convin$ător? vru să tie NoodleB. — -otal?Directorul adHunct clătină din cap. — (u.

— De ce nu? — E posibil ca datele noastre să "ie incorecte. Este posibil să se "i%ntâlnit %n taină, poate duminica trecută, când Andrei :lici era la cabana lui.Cu o "loare nu se "ace primăvară, zâmbi Iac*, "ăcând semn cu capul lazăpada de a"ară. -rebuie să "acem o veri"icare amănun#ită %nainte de amer$e mai departe, dar ceea ce!ai descoperit aici este "oarte, "oarteinteresant, 5en.

— Dar, la dracu'

— 5en, %n cestiile de $enul ăsta o iei %ncet, eQplică Iac*. (u arunci la$unoi munca unui a$ent de valoare pe baza unor date ecivoce' iar asteasunt ecivoce, nu!i aa?

— Din punct de vedere tenic, da. Crezi că a "ost deturnat? — Că a devenit a$ent dublu, vrei să spui?3Ban zâmbi. — Domnule doctor NoodleB, ai %nceput să prinzi Har$onul. 3ăspunde tu

la %ntrebare %n locul meu.

27;



— Ei bine, dacă a devenit a$ent dublu, nu ne!ar trimite $enul acesta dedate. (!ar dori să ne trimită acest $en de semnal, doar dacă elemente dininteriorul )N5!ului'

— Nândete!te, 5en, %l avertiză Iac*.

— A, da. >i compromite i pe ei, nu!i aa? Ai dreptate, nu este probabil.Dacă ar "i "ost deturnat, datele ar "i "ost di"erite. — EQact. Dacă ai dreptate i el ne %nală, eQplica#ia cea mai probabilă

este cea pe care ai dat!o tu. Are de pro"itat de pe urma decesului politic allui (armonov. >n a"acerea asta, e bine să $ândeti ca un poli#ist. Cine pro"ită, cine are motiv, ăsta!i testul pe care!l aplici aici. Cea mai bună persoană pentru a eQamina asta e arB &at.

— 4 cemăm? %ntrebă NoodleB.

— >ntr!o zi ca asta?

Sati i Nosn se %mbarcară la primul apel, ocupând "otoliile de la clasa%ntâi i "iQându!i centurile. Pece minute mai târziu, avionul se %ndepărtăde poartă i rulă până la capătul pistei. <ăcuseră o micare deteaptă, %izise Nosn. Pborul spre Dallas nu "usese %ncă anun#at. După două minute,avionul decolă i viră curând spre sud!est, spre climatul mai cald al

<loridei.Camerista avea deHa o zi proastă. aHoritatea oaspe#ilor plecaseră târziu

i ea era mult %n urma pro$ramului. Uâ#âi dezamă$ită când văzu cartonaulde pe o clan#ă, dar acesta nu se $ăsea i pe celălalt, de la cameracomunicantă, i ea se $ândi că putea "i o $reeală. &e partea opusă acartonului era mesaHul verde „<ace#i cură#enie %n cameră ACG ioaspe#ii comiteau adeseori această $reeală. ai %ntâi, intră %n camera

nemarcată. Era uor. (umai unul din paturi "usese "olosit. +coaseceara"urile i le %nlocui cu viteza pe care o căpătai "ăcând aceeai treabăde mai mult de cincizeci de ori pe zi. Oeri"ică baia, %nlocui prosoapele"olosite, puse un săpun nou %n suport i $oli coul de $unoi %n pun$aatârnată de căruciorul ei. Apoi, trebui să ia o decizie' să "acă ordine i %ncealaltă cameră sau nu. Cartonul de pe uă spunea nu, dar, dacă nu odoreau, de ce nu "ăcuseră acelai lucru i pentru camera asta? erita cel pu#in o privire. Dacă ceva evident important era la vedere, nu o să intre.

276



Camerista aruncă o privire prin ua de comunicare descisă i văzu două paturi răvăite, ca de obicei. &e podea nu se zăreau aine. De "apt, cameraarăta la "el ca i ieri. 5ă$ă capul pe uă i se uită spre baie. (imicremarcabil. Decise să "acă cură#enie i aici. Camerista trecu %n spatele

căruciorului ei i %l %ntoarse ca să!l %mpin$ă pe uă. Din nou, "ăcu paturile,apoi se %ndreptă spre'Cum de!i scăpase asta? &icioarele unui bărbat. Ce? &ăi %nainte i'ana$erul avu nevoie de mai mult de un minut pentru a o calma

su"icient ca să %n#elea$ă ce spunea. +lavă Domnului, %i zise el, că nu erauoaspe#i acum %n aripa asta a moteluluiV to#i erau pleca#i să vadă meciul.-ânărul inspiră adânc i iei, trecu pe lân$ă restaurant i ocoli spre parteadin spate a motelului. Ga se %ncisese automat, dar peraclul lui avu $riHă

de asta. — Dumnezeule, $emu el.Cel pu#in, "usese pre$ătit pentru asta. ana$erul nu era un necu$etat.

(u atinse nimic, ci trecu %n camera de alături i iei pe uă. -ele"onul de pe biroul lui avea toate numerele pentru cazuri de ur$en#ă tipărite pe uncartona mic. >l "ormă pe al doilea.

— &oli#ia.

— Oreau să raportez o crimă, spuse mana$erul, cât reui de calm.&reedintele <oler puse "aQul Hos pe măsu#a i clătină din cap. — >ntr!adevăr, e de necrezut că ar %ncerca ceva atât de stri$ător la cer. — Cum o să procedezi? %ntrebă @iz. — Ei, va trebui să veri"icăm, bine%n#eles, dar cred că vom putea să

"acem asta. 5rent se %ntoarce de la meci %n seara asta cu avionul. :mediat ceva aHun$e aici, vreau să mă s"ătuiesc cu el, dar cred că!i voi prezenta doar

%nre$istrarea. Dacă nu!i place, n!are decât. Asta!i cestie de a"ie. — Ciar ai ceva %mpotriva lor, nu!i aa?<oler descise o sticlă de bere. — Când ai "ost procuror, rămâi procuror pentru totdeauna. :ar banditul

tot bandit rămâne.

Avionul ;7; al companiei IA@ ateriză pe aeroportul interna#ional Dullescu trei minute mai devreme. Datorită vremii i cu aprobarea ambasadorului

27



Haponez, ceremonia sosirii "u scurtată, %n plus, semnul distinctiv al uneisosiri cu adevărat importante %n Rasin$ton era lipsa de ceremonie. Eraunul din obiceiurile locale, pe care ambasadorul %l eQplicase predecesoruluiactualului prim!ministru. După un salut scurt, dar sincer, din partea

secretarului de stat!adHunct +cott Adler, $rupul "u %ncărcat %n toateveiculele cu dublă trac#iune pe care ambasada reuise să le adune %ntr!un timp atât de scurt i se %ndreptă spre adison otel, la o distan#ă decâteva cvartale de Casa Albă. &reedintele, a"lă primul ministru, era laCamp David i se va %ntoarce la Rasin$ton %n diminea#a următoare. >ncăsu"erind de pe urma e"ectelor persistente ale călătoriei, primul ministrudecise să mai doarmă câteva ore. (u!i scosese %ncă aina, când o altăecipă de cură#enie urcă din nou la bordul avionului. Gn bărbat recuperă

băutura ne"olosită, inclusiv o sticlă cu $âtul crăpat. Altul $oli courile de$unoi din diversele toalete %ntr!o pun$ă mare. Curând, erau %n drum spre@an$leB. -oate avioanele de urmărire, cu eQcep#ia primului, aterizară la5aza Andres a <or#elor Aeriene, unde ecipaHele de zbor %ncepură i ele perioadele de odină obli$atorii J %n acest caz, la clubul o"i#erilor din bază.>nre$istrările %i %ncepură călătoria cu maina spre @an$leB, sosind maitârziu decât ma$neto"onul de la Dulles. +e dovedi că dispozitivul de pe

avionul ;7; avea cea mai bună calitate a sunetului i tenicienii %ncepurăsă lucreze mai %ntâi pe această bandă.

Nul"streamul reveni i el la eQico CitB la timp. Avionul rulă până laterminalul avia#iei $enerale i ecipaHul de zbor "ormat din trei persoane Jera un ecipaH al <or#elor Aeriene, dei nimeni nu o tia J intră %n terminalca să ia cina. EcipaHul "iind al <or#ele Aeriene, bene"icia i el de un pic derepaos. Clar* era %ncă la ambasadă i plănuia să prindă măcar primul s"ert

al meciului, %nainte de a se %napoia la Rasin$ton i la toată blestemata aiade zăpadă.

— Ai $riHă, sau ai să adormi %n timpul meciului, %l avertiză consilierul pentru securitatea na#ională.

— E doar a doua bere, Elizabet, răspunse <oler.Gn răcitor i o tavă mare de ar$int cu aperitive se a"lau lân$ă so"a. @ui

Elliot %ncă i se părea incredibil. I. 3obert <oler, preedinte al +tatelor

28=



Gnite, atât de inteli$ent i de di"icil %n toate privin#ele, dar un "an turbat al"otbalului, stând aici la "el ca Arcie 5un*er %n ateptarea loviturii de%ncepere.

— Am $ăsit unul, dar celălalt e un ticălos, raportă e"ul de ecipaH. (u pot să!mi dau seama care!i, domnule colonel. — :ntră i %ncălzete!te, propuse pilotul. 4ricum, ai "ost prea mult timp

a"ară.

— 4 a"acere oarecare cu dro$uri, pun pariu, opină detectivul mai tânăr. — Atunci, sunt amatori, observă partenerul lui.<oto$ra"ul "ăcuse obinuitele patru "ilme i acum oamenii medicului

le$ist introduceau corpul %ntr!un sac de plastic pentru a "i transportat lamor$ă. Cauza mor#ii era pu#in %ndoielnică. Era o crimă deosebit de brutală.+e părea că uci$aii J trebuie să "i "ost doi, se $ândise deHa cel mai %nvârstă J %i #inuseră bra#ele omului %nainte să!i taie bere$ata i!l urmăriserăcum se $olete de sân$e, "olosind %n acelai timp un prosop ca să!i păstreze ainele curate. &oate că plăteau o datorie. &oate că tipul ăsta %iescrocase, sau poate că era vorba de o dumănie vece, pe care o

rezolvaseră. Evident, nu era o crimă pasionalăV era mult prea crudă icalculată pentru asta.-otui, detectivii remarcară că aveau noroc. &orto"elul victimei se a"la

%ncă %n buzunarul ei. Aveau toate actele de identitate i ciar mai bine,aveau două seturi complete de alte acte care erau veri"icate ciar acum.3e$istrele motelului notaseră numerele de circula#ie ale ambelor veiculeasociate acestor camere i acestea erau i ele veri"icate pe calculatorul deeviden#ă a veiculelor motorizate.

— -ipul e indian, spuse reprezentantul le$istului când ridicară cadavrul.Adică, un american nativ. — Am mai văzut "a#a asta undeva, $ândi cu voce tare detectivul mai

tânăr. Ateaptă un minut.Ceva %i atrăsese privirea. Desceie cămaa omului, dezvăluind partea

superioară a unui tatuaH. — A "ost %ncis, spuse cel mai %n vârstă.-atuaHul de pe pieptul bărbatului era unul $rosolan i reprezenta ceva ce

281



el mai văzuse %nainte. — :a stai' asta are o semni"ica#ie. — +ocietatea 3ăzboinicilor — Ai dreptate. <ederalii au lansat un apel' a, da, #i!aminteti?

+cimbul de "ocuri de anul trecut, %n Da*ota de (ord?4mul mai %n vârstă se $ândi o secundă. — Când ob#inem in"orma#iile despre permis, asi$ură!te că le trimit

direct la Rasin$ton. 4), acum pute#i să!l lua#i.Corpul "u ridicat i scos a"ară. — Aduce#i!i pe cameristă i mana$er.

:nspectorul &at 4DaB avu norocul să "ie de $ardă %n centrul de

comandă al <5:!ului, %n camera 8==8 din Clădirea oover. Camera avea o"ormă ciudată, aproQimativ triun$iulară, cu birourile personalului decomandă %n col#uri i ecranele pe peretele lun$. Piua linitită pe care oaveau J vremea era rea %n Humătate din #ară, iar vremea rea reprezenta unobstacol mai mare pentru crimă decât orice sec#ie de poli#ie J %nsemna căunul dintre ecrane prezenta ecipele aliniate pentru tra$erea la sor#i dinDenver. EQact când „Oi*in$ii câti$au aruncarea i ale$eau să "ie la

primire, o tânără doamnă de la comunica#ii intră cu nite "aQuri de la&oli#ia din Denver. — Gn caz de crimă, domnule. Ei cred că s!ar putea să tim cine e

victima.Calitatea "oto$ra"iilor de pe permisele de conducere nu era de $enul

care să impresioneze un pro"esionist, iar mărirea lor J precum i trimiterealor prin "aQ J nu %mbunătă#ea "oarte mult lucrurile. <u obli$at să se olbezela ele câteva secunde i aproape că se decisese că nu cunotea "a#a, când %i

aminti unele lucruri din perioada petrecută %n RBomin$. — @!am mai văzut pe tipul ăsta' :ndian' arvin 3ussell?+e %ntoarse spre un alt a$ent. — +tan, l!ai văzut vreodată pe tipul ăsta? — (u.4DaB se uită pe restul "aQurilor. :ndi"erent cine era, era mort, cu

bere$ata tăiată, spuneau poli#itii din Denver. „&robabil un asasinat re$atde dro$uri, era opinia ini#ială a băie#ilor de la omucideri din Denver. Ei,

282



asta avea sens, nu!i aa? Celelalte date ini#iale spuneau că la locul crimei"useseră i alte acte de identitate, dar permisele de conducere erau "alsuri Junele "oarte bune, spuneau %nsemnările. -otui, aveau un camion%nre$istrat pe numele victimei i o maină care %i "usese %nciriată lui

3obert <riend, care era numele de pe permisul victimei. &oli#ia din Denvercăuta acum mainile i voia să tie dacă 5iroul avea ceva util desprevictimă i probabilii ei asocia#i.

— :a le$ătura cu ei i spune!le să ne trimită prin "aQ "oto$ra"iile de pecelelalte acte de identitate pe care le!au $ăsit.

— Da, domnule.&at urmări ecipele intrând pe teren pentru lovitura de %ncepere, apoi

ridică tele"onulK

— Dan? &at. Orei să vii aici? Cred că un veci prieten de!al nostru aieit la iveală, mort' (u, nu $enul ăsta de prieten.

urraB apăru eQact la timp pentru lovitura de %ncepere, care avu prioritate %n "a#a "aQurilor. innesota trimise balonul până la linia dedouăzeci i patru i o"ensiva lor trecu la lucru. 3e#eaua de televiziuneacoperi imediat ecranul cu tot "elul de in"orma#ii inutile, ast"el %ncât "aniinu puteau să vadă Hucătorii.

— Ui se pare că seamănă cu arvin 3ussell? %ntrebă &at. — +i$ur că da. Gnde este?4DaB "ăcu un $est spre ecranul -OK — >#i vine să crezi că %n Denver? @!au $ăsit cam acum nouăzeci de

minute, cu bere$ata tăiată. &oli#ia locală crede că e %n le$ătură cu dro$urile. — da, asta l!a terminat pe "ratele lui. Altceva?urraB luă "aQurile din mâna lui 4DaB.-onB Rills ob#inu prima pasă i %naintă cu balonul cinci metri, până să

"ie placat, aproape reuind să scape. @a a doua repunere, cei doi poli#iti %lvăzură prinzând o pasă de douăzeci de metri. — &utiul ăsta e $rozav. i!amintesc că am văzut un meci %n care

IimmB 5ron'

5ob <oler tocmai %ncepuse a treia bere a după!amiezei, dorindu!i să "i"ost pe stadion %n loc să se $ăsească %n#epenit aici. Desi$ur, +erviciul +ecretar "i căpiat, iar securitatea s!ar "i %năsprit atât de tare, %ncât la ora asta

28/



oamenii ar sta %ncă la coadă să intre pe stadion. Asta n!ar "i "ost o bunămutare politică, nu!i aa? @iz Elliot, aezată lân$ă preedinte, "iQă unul dincelelalte televizoare pe 54 ca să prindă un "ilm. >i puse o cască, ca să poată asculta "ără să!l deranHeze pe Comandantul +uprem. &ur i simplu nu

avea sens, %i zise ea, absolut deloc. Cum reuea omul să se entuziasmeze pentru o o cestie atât de tâmpită ca Hocul ăsta de băie#ei'

&ete Da*ins %i %nceie %ndatoririle preliminare, blocând cu un lan# poarta pe care o suprave$ea. Acum, oricine voia să intre va trebui să"olosească una din cele două por#i care erau %ncă descise, dar păzite. @aultimul +uper 5ol, o bandă de o#i "oarte inteli$en#i se %nvârtiseră prin parcare i plecaseră cu bunuri %n valoare de două sute de mii de dolari din

maini J mai ales caseto"oane i radiouri J dar asta nu avea să se %ntâmple%n Denver. >ncepu patrularea, %mpreună cu trei al#i o"i#eri. &rin %n#ele$ere,vor circula prin toată parcarea, %n loc să se limiteze la anumite zonespeci"ice. Era prea "ri$ pentru asta. Cel pu#in, micarea %i va %ncălzi.Da*ins %i sim#ea picioarele #epene, de parcă ar "i "ost de carton. (u seatepta cu adevărat să oprească vreo "ărădele$e. Ce o# de maini ar "i atâtde tâmpit să umble după pradă pe o temperatură de aproape minus

cincisprezece $rade? Curând, aHunse %n zona pe care o ocupaseră "anii dininnesota. Cu si$uran#ă, erau bine or$aniza#i. &etrecerile se terminaserătoate la timp. +caunele pliante "useseră puse deoparte i "ăcuseră o treabă"oarte bună cură#ând zona. Cu eQcep#ia câtorva băltoace de ca"ea %n$e#ată,cu $reu puteai spune că "ăcuseră ceva acolo. @a urma urmei, poate că "aniidin innesota nu erau ciar atât de idio#i.

Da*ins avea %n urece o cască radio. +ă ascul#i un meci la radio era cai cum ai "ace seQ cu ainele pe tine, dar cel pu#in tia pentru ce erau

uralele. innesota marcase prima. Rillis era autorul, o pătrundereviHelioasă pe stân$a, de la linia de cincisprezece metri. &rimul atac al„Oi*in$ilor se consumase după apte pătrunderi i durase patru minute icincizeci de secunde. Astăzi, innesota părea "oarte dură.

— Dumnezeule, Dennis trebuie să "ie bolnav, ricană <oler.@iz nu %l auzi, concentrându!se asupra "ilmului. +ecretarul apărării avu

imediat motive să se simtă i mai bolnav. @ovitura de %ncepere a atacului se

287



dădu de pe linia de cinci metri i "undaul de rezervă, care %ndeplineaaceastă sarcină pentru „Car$ers, reui să aHun$ă până la linia de patruzeci, dar acolo se bâlbâi i un „vi*in$ căzu pe min$e.

— Ei spun că arvin era un ticălos inteli$ent. Gită!te la numerele de pecelelalte permise. Cu eQcep#ia primelor două ci"re, restul sunt aceleai cuale lui' &ariez că i!a procurat' că cineva i!a procurat una din mainileacelea de con"ec#ionat le$itima#ii, spuse urraB.

— &aapoarte i toate celelalte, mormăi 4DaB, urmărindu!l pe -onBRills %ntr!o altă pătrundere de opt metri. Dacă nu $ăsesc o cale să!l #ină pe putiul ăsta, vor bramburi tot meciul.

— Ce "el de paapoarte?

— (u au spus. Am cerut in"orma#ii suplimentare. Oor trimite"oto$ra"iile prin "aQ, când se vor %ntoarce la birou.

>n Denver, calculatoarele zumzăiau. :denti"icaseră compania de %nciriatmaini i o veri"icare a sistemului lor dezvălui că maina "usese returnată laAeroportul :nterna#ional +tapleton, doar cu câteva ore mai devreme. Astaera o urmă %ntr!adevăr "ierbinte i detectivii plecară cu maina de la motel

direct acolo, după ce luaseră declara#ii preliminare de la prima perece de„martori. Descrierea celorlal#i doi se potrivea cu "oto$ra"iile de pe paapoarte. Acestea erau pe drum spre cartierul $eneral al poli#iei. Ftiau că<5: #ipa deHa după in"orma#ii, cazul semănând din ce %n ce mai mult cu oa"acere importantă cu dro$uri. Amândoi detectivii se %ntrebau unde eradubi#a victimei.

Da*ins termină prima patrulare %n Hurul stadionului eQact când

innesota reuea a doua %ncercare. Acelai Rills o realizase, de data asta primind o pasă lun$ă de la "unda. Rills avea deHa un sprint de cincizeci demetri i două intercep#ii. Da*ins se descoperi privind la duba A5C pecare o lăsase să intre. De ce numere de Colorado? Piceau că erau dinCica$o i că aduseseră dispozitivul pentru ma$neto"on din 4maa. Dardubi#a era vopsită ca mainile o"iciale ale re#elei de televiziune. +ta#iilelocale de televiziune nu erau proprietatea re#elelor. -oate prezentau a"ilierila re#ele, dar literele mari de pe camionetele lor corespundeau indicativului

288



de apel local al sta#iilor. -rebuia să!l %ntrebe pe ser$ent despre asta.Da*ins %ncercui nota de pe clipboardul lui i "ăcu un semn de %ntrebare %ndreptul ei. :ntră %n $ereta pazei.

— Gnde!i ser$entul?

— A"ară, patrulând prin parcare, răspunse o"i#erul din $eretă. -âmpitula pariat douăzeci pe „Car$ers. (u cred că poate să suporte. — 4 să văd dacă pot să!l "ac să mai pună ceva, răspunse Da*ins cu un

zâmbet. >ncotro a luat!o? — +pre nord, cred. — ul#umesc.

„Oi*in$ii de$aHară din nou la scorul de 17!=. <undaul advers prinse

balonul, de data aceasta cam la trei metri %n interiorul zonei de "und. :$norăs"atul coecipierului, care!l sus#inea %n atac, de a culca balonul i sprintă cao să$eată pe miHlocul terenului. +căpând dintr!un placaH, la linia deaisprezece metri, sparse apărarea adversă i, spre deliciul "oto$ra"ilor alecăror aparate clăn#ăneau ne%ncetat, sprintă spre tuă. Cincisprezece metrimai %ncolo, era clar că numai uvertura avea o ansă să!l oprească, dar tipulera lent. @a o sută trei metri, era cel mai lun$ eseu pe contraatac din toată

istoria +uper 5olului. -rans"ormare reuită i scorul deveni 17!;. — -e sim#i mai bine, Dennis? %l %ntrebă secretarul de stat pe secretarulapărării.

5un*er %i lăsă Hos ca"eaua. Decisese să nu bea. Ooia să "ie complettreaz când va accepta -ro"eul @ombardi de la Comisar.

— Da, acum trebuie doar să $ăsim un miHloc să!l oprim pe băiatultău'.

— (oroc.

— E un puti $rozav, 5rent. Al dracului să "iu, băiatul ăsta tie săaler$e. — (u!i doar un atlet. &utiul are minte i pune su"let la Hoc. — 5rent, dacă l!ai educat tu, tiu că!i inteli$ent, %l asi$ură $eneros

5un*er. A vrea doar să!i rupă un tendon ciar acum.

Câteva minute mai târziu, Da*ins %l $ăsi pe ser$ent. — E ceva ciudat aici, spuse el.

289



— Ce anume? — Camionul ăsta J o dubi#ă mică, albă, la capătul estic al irului de

camioane mari cu releele de satelit, cu A5C pictat pe ea. (umere deColorado, dar ipotetic este din Cica$o sau, poate, 4maa. :!am lăsat să

intre, spuneau că au un ma$neto"on ca să %nlocuiască unul stricat, dar, cândam trecut pe lân$ă ea, acum câteva minute, nu era conectat i tipii care %laduseseră dispăruseră.

— Ce propui? %ntrebă ser$entul. — Cred că ar "i o idee bună să veri"icăm. — 4), anun#ă. 4 să arunc o privire.+er$entul se uită la clipboard ca să veri"ice numărul de circula#ie. — ă duceam să!i aHut pe tipii de la Rells <ar$o la rampa de %ncărcare.

-e ocupi tu de asta? — +i$ur, ser$ent.Da*ins se %ndepărtă. +upervizorul pazei %i ridică radioul otorola. — @ocotenent Oernon, aici e ser$entul Man*evic, po#i să vii %n sectorul

-O?Man*evic %ncepu să mear$ă spre sud, %n Hurul stadionului. Avea un

radio personal, dar %i lipsea casca. +an Die$o reuise să oprească atacul

„Oi*in$ilor %n limita celor zece metri. innesota, realizând că un alt atacla mână n!ar avea anse, utase balonul J o lovitură bună, care %i silise pe„Car$ers să!l prindă doar pe linia de treizeci de metri. Ei, poate că ecipalui ob#inea un meci e$al. Cineva ar trebui să!l %mpute pe putiul ăsta,Rills, %i zise el supărat.

4"i#erul Da*ins merse până la capătul nordic al stadionului i văzu omaină blindată Rells <ar$o parcată la rampa de %ncărcare de la nivelulin"erior. Gn bărbat %ncerca să descarce săcule#i cu monede.

— Care!i problema? — Fo"erul s!a lovit la $enunci, e plecat să i!l do"toricească. &o#i să!midai o mână de aHutor?

— >năuntru sau a"ară? %ntrebă Da*ins. — -u!i sco#i a"ară, 4)? Ai $riHă, sunt $rei. — >n#eles.Da*ins sări %năuntru. :nteriorul mainii blindate era căptuit cu ra"turi

con#inând nenumăra#i săcule#i cu monede, mai ales de douăzeci i cinci de

28;



cen#i. 3idică unul i era $reu, aa cum "usese avertizat. 4"i#erul de poli#ie%i %n"ipse clipboardul %n centură i trecu la treabă, sco#ând săcule#ii perampă, unde paznicul %i aranHa pe un cărucior cu două ro#i. &utea "i si$ur căser$entul %l va căptui cu o treabă ca asta.

Man*evic %l %ntâlni pe locotenent la intrarea presei. Amândoi merseră până la dubi#a %n cestiune. @ocotenentul se uită %năuntru. — 4 cutie mare pe care scrie +onB' stai pu#in. Pice că e un

ma$neto"on comercial.+er$entul Man*evic %i puse la curent e"ul cu ceea ce a"lase de la

Da*ins. — &robabil că nu!i nimic, dar' — Da' dar. +tai să!l $ăsesc pe tipul de la A5C. 4 să tele"onez i la

ecipa antibombe. +tai aici i "ii cu ocii pe cestia asta. — Am un levier %n maină. Dacă vrei, pot să intru destul de uor. 4rice

poli#ist tie cum să spar$ă o maină. — (u cred că!i bine. >i vom lăsa pe tipii de la bombe să "acă cum cred J

%n plus, probabil că e eQact ceea ce pare să "ie. Dacă au venit să %nlocuiascăun ma$neto"on J mă ro$, poate că cel stricat a "ost reparat i au decis că numai au nevoie de ăsta.

— 4), domnule locotenent.Man*evic intră %n baracă să se mai %ncălzească bând o cană de ca"ea,apoi iei a"ară, acolo unde se sim#ea cel mai bine. +oarele apunea %n spateleun#ilor +tâncoi i, ciar la minus cincisprezece $rade i cu un vântaspru, era un spectacol %ntotdeauna "rumos de urmărit. +er$entul de poli#ietrecu pe lân$ă dubele releu ale re#elelor ca să privească strălucitoareamin$e portocalie plonHând printr!unul din norii %ncărca#i cu zăpadă. Gnelelucruri erau mai bune decât "otbalul. Când ultima mar$ine a soarelui cobor%

sub linia crestei, se %ntoarse, decis să mai arunce o privire la cutia dincamionetă. (u avea să reuească.

286



"&. Trei !u)ură)uri

3eleul de timp de pe carcasa bombei atinse 1;K==K== i declana osecven#ă de evenimente.

ai %ntâi, condensatorii de %naltă tensiune %ncepură să se %ncarce imicile petarde adiacente rezervoarelor de tritiu de la ambele capete ale

bombei se aprinseră. Acestea ac#ionară câteva pistoane, "or#ând tritiul printuburi sub#iri de metal. Gnul din tuburi ducea %n &rimar, celălalt %n+ecundar. &rocesul %i continuă netulburat cursul, obiectivul următor "iindamestecarea diverselor colec#ii de deuterură de litiu cu atomii de tritiu pentru a "avoriza "uziunea. -impul scurs J zece secunde.

@a 1;K==K1= releul de timp trimise al doilea semnal.-impul Pero.Condensatorii se descărcară, trimi#ând un impuls printr!un cablu %n

re#eaua unui divizor. @un$imea primului cablu era de 8= de centimetri.-impul necesar J două treimi de nanosecundă. :mpulsul pătrunse %ntr!ore#ea divizoare prin comutatoare *rBtron J "iecare din ele "iind undispozitiv mic i eQtrem de rapid care utiliza $azul *rBpton, radioactiv iautoionizant, pentru a!i cronometra descărcările cu o precizie remarcabilă.<olosind compresia pulsatorie pentru ampli"icarea amperaHului, re#eauadivizoare trimise impulsul %n aptezeci de cabluri di"erite, "iecare având

eQact un metru lun$ime. :mpulsurile transmise avură nevoie de trei zecimide scuturătură Wtrei nanosecundeX pentru a străbate această distan#ă.5ine%n#eles, cablurile trebuiau să aibă aceeai lun$ime pentru că toate celeaptezeci de blocuri eQplozive trebuiau să detoneze %n aceeai clipă.. CuaHutorul *rBtroanelor i "olosind cabluri tăiate eQact la aceeai lun$ime, eraceva uor de realizat.

:mpulsurile aHunseră simultan la detonatoare. <iecare bloc eQploziv aveatrei detonatoare separate i niciunul nu rată. Detonatoarele erau mici

"ilamente de sârmă, su"icient de sub#iri pentru a eQploda la sosirea28



curentului. :mpulsul "u trans"erat %n blocurile eQplozive i procesul dedetonare "izică %ncepu la 7,7 nanosecunde de la transmiterea semnalului decătre releul de timp. 3ezultatul J nu o eQplozie, ci o implozie, pentru că"or#a eQplozivă era "ocalizată mai ales spre interior.

De "apt, blocurile eQplozive erau laminate "oarte so"isticate din douămateriale, "iecare condimentat cu pulberi de metale uoare i $rele. >n"iecare caz, stratul eQterior era un eQploziv relativ lent, cu o viteză dedetonare pu#in peste apte mii de metri pe secundă. Gnda eQplozivă seeQtinse %n "iecare bloc dinspre detonator, atin$ând rapid mar$inea blocului.&entru că blocurile erau detonate de la eQterior spre interior, "rontul de octraversă blocurile spre interior. @imita %ntre eQplozibilul lent i cel rapidcon#inea bule J numite $oluri J care %ncepură să modi"ice unda de oc, de

la o "ormă s"erică la una plană, sau undă plată, care la rândul ei "u"ocalizată eQact pe #inta ei metalică, denumită „eQcitator.

>n "iecare caz, „eQcitatorul era o piesă modelată cu multă $riHă dintun$sten!reniu. Acestea erau lovite de o undă de oc a cărei viteză depăeanouă mii opt sute de metri pe secundă. >n interiorul masei de tun$sten!reniu se $ăsea un strat de beriliu de un centimetru. Dincolo de el, o "oi#ă deun milimetru de uraniu 2/8 care, dei sub#ire, cântărea aproape tot atât cât

stratul mult mai $ros de beriliu. >ntrea$a masă metalică se deplasa prinvacuum i pentru că eQplozia era "ocalizată spre un punct central, viteza deapropiere a "ra$mentelor opuse ale bombei era de 16 9== metri pe secundă.

&unctul central de ocire al eQplozibililor i proiectilelor metalice era omasă de zece *ilo$rame de plutoniu 2/ radioactiv. Era modelată ca un paar de sticlă cu "undul plat, %ndoit la partea superioară spre eQterior i %n Hos, spre "und, creând ast"el doi pere#i paraleli de metal. >n mod obinuitmai dens decât plumbul, plutoniul era comprimat i mai mult de presiunea

de un milion de atmos"ere a imploziei. Comprimarea trebuia să se producă"oarte rapid. asa de plutoniu includea i o mică, dar supărătoare cantitatede plutoniu 27=, care era ciar mai pu#in stabilă i cu o tendin#ă deaprindere prematură. +upra"e#ele eQternă i internă "ură comprimate la unloc i proiectate la rândul lor spre centrul $eometric al armei.

E"ectul "inal %n eQterior se datoră unui dispozitiv numit „"ermoar.Declanat de al treilea semnal al releului electronic %ncă intact, "ermoarulera un accelerator de particule miniatural, un miniciclotron "oarte compact,

29=



care semăna remarcabil cu un uscător de păr. Acesta lansa atomi dedeuteriu spre o #intă de beriliu. (eutronii, care se deplasau cu zece la sutădin viteza luminii, erau $enera#i %n număr mare i coborau printr!un tub demetal %n centrul &rimarului, denumit Nroapa. (eutronii erau pro$rama#i să

sosească eQact când plutoniul aHun$ea la Humătate din densitatea luimaQimă.>n mod obinuit, plutoniul cântărete aproQimativ de două ori cât un

volum ecivalent de plumb, acum %nsă era deHa de zece ori mai dens i %ncăse condensa. 5ombardamentul de neutroni pătrunse %n masa de plutoniu%ncă %n comprimare.

<isiune.Atomul de plutoniu are o $reutate atomică de 2/, aceasta "iind dată de

numărul combinat de neutroni i protoni din nucleul atomic. Gn processimultan, multiplicat %n milioane de locuri, "iecare eveniment "iind eQactacelai. Gn neutron invadator lent trecu su"icient de aproape de un nucleude plutoniu pentru a cădea sub in"luen#a puternicei "or#e nucleare, cea caremen#inea nucleele atomice la un loc. (eutronul "u atras %n centrulatomului, modi"icând starea de ener$ie a nucleului!$azdă i propulsându!l%ntr!o stare instabilă. (ucleul atomic, anterior simetric, %ncepu să $ireze

sălbatic i "u s"âiat de "luctua#iile de "or#ă. >n cele mai multe cazuri, unneutron sau proton dispărea complet, convertit %n ener$ie, ca un oma$iuadus le$ii lui EinsteinK E]C^. Ener$ia rezultată din dispari#ia particulelorera eliberată sub "ormă de radia#ii $amma i Z, sau %n alte circa treizeci de"orme mai pu#in importante. >n cele din urmă, nucleul eliberă doi sau treineutroni suplimentari. Era un moment important. &rocesul, care cerusenumai un neutron pentru a "i ini#iat, eliberă al#i doi sau trei, "iecaredeplasându!se cu peste zece la sută din viteza luminii J 2=. === de mile pe

secundă J prin spa#iul ocupat de o masă de plutoniu cu o densitate de douăsute de ori mai mare decât cea a apei. aHoritatea particulelor atomice proaspăt eliberate $ăsiră #inte de lovit.

4 reac#ie %n lan# %nseamnă că procesul se rănete din el %nsui, căener$ia eliberată este su"icientă pentru continuarea procesului "ără asisten#ăeQternă. <isiunea plutoniului pro$resa %n trepte numite „dublări. Ener$iaeliberată %n "iecare treaptă era dublă "a#ă de treapta precedentă. Ceea ce%ncepuse ca o cantitate banală de ener$ie i doar o mână de particule

291



eliberate se dubla i se redubla, iar intervalul dintre trepte se măsura %n"rac#iuni de nanosecundă. 3ata de cretere J adică accelera#ia reac#iei %nlan# J numită „Alpa este variabila cea mai importantă din procesul de"isiune. Gn Alpa de 1.=== %nseamnă că numărul de dublări pe

microsecundă este un număr imens, 21.===, ci"ra doi multiplicată cu ea%nsăi de o mie de ori. @a "isiunea maQimă J %ntre 28= i 28/ J bomba va$enera 1= miliarde de miliarde de a#i, de o sută de mii de ori capacitateade $enerare de electricitate a %ntre$ii lumi. <romm proiectase bomba eQact pentru aa ceva J i asta reprezenta doar zece la sută din produc#ia totală deener$ie proiectată a armei. +ecundarul de!abia urma să "ie a"ectat. (icio parte a lui nu "usese %ncă atinsă de "or#ele care se dezlăn#uiau la numaicâ#iva centimetri.

Dar procesul de "isiune de!abia %ncepuse.4 parte din razele $amma, călătorind cu viteza luminii, ieiră din

carcasa bombei %n timp ce plutoniul era comprimat de eQplozibili. Ciar ireac#iile nucleare au nevoie de timp. Alte raze $amma %ncepură să lovească%n +ecundar. Cele mai multe dintre ele #âneau printr!un nor de $az care, cudoar câteva microsecunde mai devreme, "useseră blocuri de eQplozibilicimici, %ncălzite mult peste temperaturile pe care le puteau realiza

cimicalele sin$ure. Constituit din atomi "oarte uori, cum ar "i carbonul ioQi$enul, acest nor emise o cantitate uriaă de raze Z „noi, de Hoasă"recven#ă. &ână la acest punct, dispozitivul "unc#ionă eQact cum plani"icaseră <romm i Nosn.

&rocesul de "isiune dura de apte nanosecunde J =,; scuturături J cândceva merse prost.

3adia#ia plutoniului %n "isiune se răspândi %n deuterura de litiuimpre$nată cu tritiu care ocupa centrul $eometric al Nropii. otivul pentru

care an"red <romm lăsase la urmă eQtrac#ia tritiului %i $ăsea eQplica#ia %nconservatorismul lui "undamental de in$iner. -ritiul este un $az instabil, cuun timp de %nHumătă#ire de 12,/ ani, ceea ce %nseamnă că o cantitate detritiu pur va "i compusă, după trecerea acestui timp, Humătate din tritiu i Humătate din /e. (umit „eliu!trei, /e este o "ormă a acestui element,cel mai uor după idro$en, căruia %i lipsete un neutron i dorete unul.<iltrând $azul printr!un bloc sub#ire de paladiu, eliul ar "i "ost separat cuuurin#ă, dar Nosn nu tiuse asta. Ca rezultat, mai mult de o cincime din

292



tritiu era reprezentată de materialul nepotrivit. Cu $reu ar "i putut eQista unmaterial mai prost.

5ombardamentul intens datorat reac#iei de "isiune adiacent pârHolicompusul din litiu. >n mod obinuit, materialul avea Humătate din densitatea

sării, dar acum se comprima %ntr!o stare metalică depăind densitateamiezului terestru. De "apt, %ncepuse o reac#ie de "uziune, dei una mică,eliberând cantită#i uriae de neutroni noi i trans"ormând mul#i din atomiide litiu %n tritiu suplimentar, care se descompuse J „"uzionă J sub presiunea imensă, eliberând i mai mul#i neutroni. (eutronii suplimentari$enera#i trebuiau să invadeze masa de plutoniu, ampli"icându!l pe Alpa ideterminând cel pu#in o dublare a randamentului de "isiune neampli"icatăal armei. Aceasta "usese prima metodă de cretere a puterii armelor

nucleare din a doua $enera#ie. Dar prezen#a /e otrăvi reac#ia, capturândaproape un s"ert din neutronii de %naltă ener$ie %n inutili atomi stabili deeliu.

&entru mai multe nanosecunde, asta nu avu importan#ă. &lutoniul %imărea %ncă rata de reac#ie, dublând!o, iar Alpa cretea cu un coe"icienteQprimabil numai prin ci"re'

Acum, ener$ia inundă +ecundarul. &aiele metalizate se trans"ormară

instantaneu %n plasmă, presând spre interior asupra +ecundarului. Ener$iaradiată, %n cantită#i ne%ntâlnite pe supra"a#a soarelui, vaporiză supra"e#eleeliptice, re"lectându!se %n acelai timp pe ele, eliberând i mai multăener$ie pentru ansamblul +ecundarului, numit olraum. &lasma rezultatădin paiele sacri"icate se propa$ă %n interior, spre al doilea rezervor decompui de litiu. Aripioarele din uraniu 2/6 dens, a"late ciar la eQteriorul+ecundarului, se trans"ormară i ele instantaneu %n plasmă propa$ându!sespre interior prin vacuum, apoi lovind i comprimând incinta tubulară din

G 2/6 %n Hurul containerului central care con#inea cea mai mare cantitate dedeuterură de litiuYtritiu. <or#ele erau imense i structura era supusă la o presiune mai mare decât cea dintr!un miez stelar sănătos.

Dar nu su"icientă.3eac#ia &rimarului slăbise deHa. >n"ometată după neutroni, datorită

prezen#ei otrăvitorului /e, "or#a eQplozivă a bombei %ncepu să s"ărâmemasa de reac#ie, imediat după ce "or#ele "izice se ecilibrară. 3eac#ia %n lan#atinse un moment de stabilitate, incapabilă %n cele din urmă să!i sus#ină

29/



rata de cretere $eometricăV ultimele două dublări ale reac#iei %n lan# "ură pierdute %n %ntre$ime i ceea ce!ar "i trebuit să "ie un randament primartotal de aptezeci de mii de tone de -(- "u %nHumătă#it de două ori la rândi s"âri de "apt cu un randament total de unsprezece mii două sute de tone

de eQplozibil puternic.&roiectul lui <romm "usese per"ect, atâta cât permiteau circumstan#ele imaterialele. 5ine%n#eles, %n alte condi#ii o armă de putere ecivalentă putea"i "abricată la un s"ert din dimensiunea celei de "a#ă, dar speci"ica#iile saleerau mai mult decât adecvate, %n bu$etul de ener$ie "usese plani"icat un"actor masiv de si$uran#ă. Fi un randament de treizeci de *ilotone ar "i "ostsu"icient pentru aprinderea „buHiei din +ecundar, ini#iind ast"el o masivă„ardere de "uziune, dar cele treizeci de *ilotone nu "ură atinse. Din punct

de vedere tenic, bomba "usese un „"âs.Dar era un "âs ecivalent cu unsprezece mii două sute de tone de -(-.

Acestea puteau "i reprezentate de un cub de eQplozibili puternici, cu laturade douăzeci i cinci de metri, cam cât putea "i transportat de aproape patrusute de camioane sau de o navă de mărime medie J dar eQplozibiliiconven#ionali nu ar "i reuit niciodată să detoneze cu aceeai e"icien#ămortalăV de "apt, o eQplozie conven#ională de această ma$nitudine era

practic imposibilă. Cu toate acestea, bomba "usese un "iasco.Deocamdată, niciun "el de e"ecte "izice perceptibile nu depăiră carcasa bombei, cu atât mai pu#in dubi#a. Carcasa de o#el rămânea aproape intactă,dei situa#ia se va scimba rapid. 3adia#ia $amma scăpase deHa, %mpreunăcu razele Z, dar acestea erau invizibile. @umina vizibilă nu ieise %ncă laiveală din norul de plasmă, care cu numai trei „scuturături %nainte "usesemai bine de trei sute de *ilo$rame de ecipament minunat proiectat., totui,ceea ce trebuia să se %ntâmple avusese deHa loc. Acum rămânea doar

distribuirea ener$iei, deHa eliberată de le$ile naturale incontiente, căroranu le păsa de scopurile manipulatorilor.

297



"(. 34e)ele armelor

+er$entul Ed Man*evic ar "i trebuit să "ie primul care să remarce ce se%ntâmpla. 4cii lui erau pe dubi#ă, iar el mer$ea %n direc#ia ei, la doardoisprezece metri distan#ă, dar sistemul nervos uman lucrează %nmilisecunde i nu mai repede.

<âsul de!abia se terminase când prima radia#ie aHunse la o"i#erul de poli#ie. Erau razele $amma, de "apt "otoni, acelai material din care erau"ăcute undele luminoase, dar mult mai ener$ice' ele atacau deHa i corpuldubi#ei, con"erind tablei de o#el o "luorescentă ca de neon. :mediat %n urmarazelor $amma veneau razele Z, de asemenea compuse din "otoni, dar mai pu#in ener$ici. Man*evic, care urma să "ie primul mort, nu remarcădi"eren#a. 3adia#ia intensă "u imediat absorbită de oasele lui, care se%ncălziră rapid la incandescen#ă, %n timp ce neuronii creierului %i erau

simultan eQcita#i, ca i cum "iecare devenise un bec de "las. De "apt,ser$entul Man*evic "u incapabil să remarce ceva. +e dezinte$raliteralmente, pulverizat din interior de in"ima "rac#iune de ener$ie pe carecorpul lui reuise să o absoarbă %n timp ce restul trecea %n $oană prin el.Dar razele $amma i Z se %ndreptau %n toate direc#iile posibile cu vitezaluminii i următorul lor e"ect "u unul pe care nu!l anticipase nimeni.

@ân$ă dubi#a al cărei corp era redus acum la "ra$mente moleculare de

metal, se a"la unitatea de satelit „A a A5C!ului.>n interior se $ăseau mai multe persoane care nu vor avea mai mult timpsă!i %ntâmpine soarta, la "el ca ser$entul Man*evic. Complicatul icostisitorul ecipament electric din dubă avu aceeai soartă. Dar %n parteadin spate a veiculului, orientată spre sud i %n sus, era amplasată o mareantenă parabolică, nu prea deosebită de cele "olosite la radare. >n centrulacesteia, ca stamina unei "lori, se a"la $idul de undă, %n esen#ă un tub demetal cu o sec#iune transversală pătrată, ale cărui dimensiuni interioare

aproQimau lun$imea de undă a semnalului pe care!l transmitea unui satelit,298



la 22.9== de mile deasupra Ecuatorului.Nidul de undă al unită#ii A i, curând după aceea, "iecare din cele

unsprezece camioane aliniate la vest de el "u lovit de razele $amma i Z. >nacest proces, atomii de metal eliberară electroni J %n unele cazuri $izii

erau placa#i cu aur, ceea ce accentua procesul J care!i cedară imediatener$ia sub "ormă de "otoni. Aceti "otoni "ormară unde a căror "recven#ăera aproQimativ cea a transmi#ătorilor releului de satelit. EQista o di"eren#ăKcamioanele releu nu transmiteau %n niciun caz mai mult de o mie de a#i deener$ie de radio"recven#ă J 3< J i, %n cele mai multe cazuri, mult mai pu#in. -otui, trans"erul de ener$ie de la $idul de undă al unită#ii A eliberăaproape un milion de a#i de ener$ie %ntr!un unic impuls scurt, or$asmic,care luă s"ârit %n mai pu#in de o microsecundă, când antena i camionul

"ură pulverizate de "rontul arzător de ener$ie. Grmă la rând unitatea 5 aA5C!ului, apoi -R:!ul. ()!ul, care transmitea +uper 5ol!ul %nIaponia, era a patra dubă %n linie. ai erau %ncă opt. -oate "ură distruse.&rocesul dură aproQimativ cincisprezece „scuturături. +ateli#ii spre caretransmiteau releele se a"lau la mare distan#ă. Ener$ia avea nevoie deaproQimativ o optime de secundă pentru a acoperi distan#a, ceea ce %ncondi#iile acelea %nsemna o eternitate relativă.

Apoi, eQplozia J camionul era acum o parte din ea J $eneră ener$ieluminoasă i calorică. &rima izbucnire luminoasă "u eliberată ciar %nainteca min$ea de "oc %n eQpansiune să o bloceze. Curând după aceea seeliberă a doua emisie, radiind %n toate direc#iile. Aceasta $eneră impulsul %ndouă "aze, caracteristic detonărilor nucleare.

Grmătorul e"ect al ener$iei "u eQplozia. De "apt, un e"ect secundar.Aerul absorbi mare parte din razele Z moi, devenind o masă mată carestopă radia#ia electroma$netică ulterioară, trans"ormând!o %n ener$ie

mecanică care se propa$ă cu o viteză de câteva ori mai mare decât asunetuluiV dar, %nainte ca această ener$ie să aibă o ansă de a produce pa$ube, evenimente mai %ndepărtate erau deHa %n curs de des"ăurare.

De "apt, le$ătura video primară a A5C!ului se "ăcea printr!un cablu cu"ibre optice J o le$ătură terestră de calitate superioară J dar cablul trecea prin duba A i le$ătura "u %ntreruptă, ciar %nainte ca stadionul să "ieavariat. @e$ătura de rezervă era asi$urată prin satelitul -elstar /=1 i coasta&aci"icului era deservită de -elstar /=2. A5C "olosea le$ăturile primare

299



(et!l i (et!2. -elstar /=1 era "olosit i de -rans Rorld :nternational, carereprezenta drepturile interna#ionale ale (<@!ului i distribuia meciul %n ceamai mare parte a Europei, plus :srael i E$ipt. -R: transmitea acelaisemnal video clien#ilor săi europeni i asi$ura "acilită#i pentru le$ături

audio separate %n diverse limbi europene, ceea ce %nsemna, de obicei, maimult de un circuit audio pentru "iecare #ară. +pania, de eQemplu, numărăcinci dialecte, "iecare cu propriul lui canal audio decodat. (), caretransmitea %n Iaponia, "olosea atât satelitul I:+4!<23, cât i obinuita luile$ătură permanentă, Restar 7, care era ac#ionată de u$es Aerospace.-eleviziunea italiană "olosea aHor &at 1 a satelitului -ele$lobeWproprietate a con$lomeratului :ntelsatX pentru a!i alimenta spectatorii proprii, plus pe cei din Dubai i pe to#i israelienii cărora nu le plăcea să

urmărească meciul prin -R: i -elstar. aHor &at 2 a -ele$lobului eradele$ată pentru a deservi cea mai mare parte a Americii de +ud. Deasemenea prezente, "ie ciar la stadion, "ie la mică distan#ă, erau C((,sec#ia de actualită#i a A5C!ului, C5+ (esnet i E+&(. +ta#iile locale dinDenver aveau propriile relee de satelit prezente pe scenă, maHoritatea%nciriate unor companii eQterne.

Când "luQurile de raze $amma i Z %ncepură să lovească, eQista un total

de treizeci i apte de camioane!releu de satelit "olosind "ie emi#ători cumicrounde, "ie %n banda )u, care $enerară un total de 76 de semnale videoi 196 de semnale audio active, toate rănind peste un miliard de "ani aisportului din aptezeci i una de #ări. >n cele mai multe cazuri, impactul$eneră un semnal %n $idurile de undă, dar %n ase camioane "ură iluminatemai %ntâi tuburile pentru undele tranzitorii i acestea emiseră un impuls$i$antic, eQact pe "recven#ele corespunzătoare. -otui, nici asta nu aveaimportan#ă. 3ezonan#a i ire$ularită#ile, alt"el nesemni"icative %n interiorul

$idurilor de undă, "ăcură ca lar$i se$mente ale "recven#elor de satelit să"ie acoperite cu vâr"uri de sarcină produse de z$omot. Cu eQcep#ia a doisateli#i de comunica#ii, a"la#i pe orbită deasupra emis"erei vestice, to#iceilal#i erau deservi#i de ecipele de televiziune de la Denver. Antenele lorsensibile erau proiectate să primească miliardimi de a#i. >n loc de aceasta,"ură bombardate pe neateptate cu de la o mie la zece mii de ori mai mult, pe numeroase canale separate. Acest potop suprasolicită un număr e$al deampli"icatori de intrare!ieire din interiorul sateli#ilor. &ro$ramul de

29;



calculator care controla sateli#ii remarcă "aptul i %ncepu să activezecomutatoarele de izolare pentru a proteHa ecipamentul sensibil de vâr"ulde sarcină. Dacă incidentul ar "i a"ectat doar un sin$ur receptor de acest "el,serviciul ar "i "ost restabilit imediat i nu s!ar "i %ntâmplat nimic altceva,

dar sateli#ii comerciali de comunica#ii erau produse eQtrem de costisitoare,necesitând sute de milioane de dolari pentru a "i construite i alte sute demilioane pentru a "i lansate pe orbită. Când mai mult de cinciampli"icatoare %nre$istrară vâr"uri, pro$ramul %ncepu automat să %ncidăcircuitele, ca nu cumva %ntre$ul satelit să "ie serios avariat. Când "urăa"ectate mai mult de douăzeci, pro$ramul eQecută pasul următor aldezactivării tuturor circuitelor de bord, emi#ând apoi un semnal de alarmăla sta#ia lui de comandă de la sol, pentru a anun#a că se %ntâmplase ceva

"oarte serios. -oate pro$ramele de protec#ie de pe sateli#i erau varianteadaptate ale unui pro$ram unic, "oarte conservator, proiectat să proteHezemiliarde de dolari de ecipamente aproape de ne%nlocuit, %ntr!o clipită, o"rac#iune semni"icativă a sateli#ilor de comunica#ii i televiziune prin cablu%ncetă să "unc#ioneze, ciar %nainte ca tenicienii care administrau operarealor să tie că ceva mersese eQtrem de prost.

&ete Da*ins se odinea pentru o clipă. +e $ândea la activitatea lui de proteHare a mainii blindate. &aznicul de la Rells <ar$o era plecat sălivreze alte câteva zeci de *ilo$rame de monede de douăzeci i cinci decen#i i poli#istul stătea cu spatele rezemat de ra"turile pline cu săcule#i cumonede, ascultând radioul. „Car$ers aveau o lovitură de la linia detreizeci i cinci de metri, restul ecipei era %n spatele celui care o eQecuta,iar „Oi*in$ii se a"lau pe linia de patruzeci i cinci de metri. >n clipa aceea,cerul care se %ntuneca deveni $alben incandescent, apoi rou J nu roul

blând, prietenos, al apusului, ci un violet arzător, care era mult maistrălucitor decât "usese vreodată. intea lui de!abia avu timp să%nre$istreze acest "apt, când "u asaltată simultan de un milion de altelucruri. &ământul se %năl#ă sub el. aina blindată "u aruncată %n sus ilateral, ca o Hucărie lovită cu piciorul de un copil. Ga din spate, descisă,se %ncise trântindu!se, ca i cum "i "ost lovită de un proiectil. Corpul dubei%l proteHă de unda de oc J la "el i zidul stadionului, dei Da*ins nu avutimp să!i dea seama. Ciar i aa, "u aproape orbit de eQplozia de lumină

296



care aHunse la el i surzit de valul de suprapresiune care trecu peste el camâna unui uria. Dacă Da*ins ar "i "ost mai pu#in dezorientat, i!ar "ispus că era un cutremur, dar nici măcar ideea asta nu!i trecu prin minte.+upravie#uire, da. P$omotul nu se oprise, nici cutremurul, când %i dădu

seama că era captiv %ntr!un veicul al cărui tanc de combustibil con#inea, poate, două sute de litri de benzină. >i limpezi ocii, clipind i %ncepu să setârască prin parbrizul s"ărâmat spre locul cel mai luminos pe care!l puteavedea. (u!i dădu seama că dosul palmelor lui arăta mai rău decât oricearsură de soare pe care o avusese vreodată. (u!i dădu seama că nu puteaauzi nimic. (u!l interesa decât să aHun$ă la lumină.

>n a"ara oscovei, %ntr!un buncăr a"lat sub aizeci de metri de beton, se

$ăsete sediul na#ional al lui Vois'a >V, serviciul de apărare antiaerianăsovietic. 4 instala#ie nouă, copiată după corespondentele ei vestice, sub"orma unui teatru, pentru că această con"i$ura#ie permitea unui numărmaQim de oameni să vadă datele prezentate pe marele perete, necesar pentru eQpunerea ăr#ilor indispensabile %ndatoririlor lor. Era =/K==K1/, oralocală, după ceasul di$ital de deasupra ecranului, ==K==K1/ ora Pulu W4raeridianului NreenicX, 1K==K1/ la Rasin$ton.

De serviciu era $eneralul!locotenent :van Nri$orievici )uropat*in, un"ost J el ar "i spus „actual J pilot de vânătoare, acum %n vârstă de cincizecii unu de ani. Al treilea ca $rad la acest post, %i ocupa locul %n rota#ianormală a scimburilor. Dei ca o"i#er superior ar "i putut opta pentru un pro$ram mai convenabil, noua "or#ă militară sovietică trebuia să "ie "ondată pe pro"esionalism, iar adevăra#ii o"i#eri, $ândea el, conduceau prineQemplul personal. >n sală, "iecare văzându!i de treburile lui, se $ăsearestul ecipeiK colonei, maiori, plus o coortă de căpitani i locotenen#i

pentru treburile umile.Oois*a &O4 avea misiunea să apere Gniunea +ovietică %mpotrivaatacurilor. >n epoca racetelor i %n absen#a unei de"ensive e"iciente%mpotriva racetelor balistice J ambele păr#i lucrau %ncă la asta J%ndatoririle lui erau mai mult de a avertiza decât de a apăra. @ui )uropat*innu!i plăcea asta, dar nu putea să scimbe situa#ia. >n orbită $eosincronă dedeasupra coastei statului &eru se $ăsea o perece de sateli#i, numi#i Oultur!: i ::, a căror sarcină era să suprave$eze +tatele Gnite i să identi"ice o

29



lansare imediat după ce racetele %i părăseau an$arele. Aceiai sateli#i puteau identi"ica i o lansare +@5 din Nol"ul Alas*a, dei acoperirea atâtde departe spre nord era, oarecum, dependentă de condi#iile meteorolo$icecare, pentru moment, erau ne"avorabile. :ma$inea primită de la Oulturii de

pe orbită era %n spectru in"rarou, care măsura mai ales emisiile de căldură.:ma$inea era prezentată aa cum o percepea camera, "ără $rani#e sau altedate $enerate de calculator care, considerau proiectan#ii rui, a$lomerau %nmod inutil ecranul. )uropat*in nu se uita la ecran, ci mai de$rabă la uno"i#er tânăr, care părea să e"ectueze un calcul oarecare, când ceva %i atrase privirea. Aceasta se mută automat spre ecran, "ără o interven#ie contientă,i )uropat*in avu nevoie de o secundă %ntrea$ă ca să!i dea seama de ce.

>n centrul ecranului, se a"la un punct alb.

3i$e!o' Alun$ă imediat ideea. — :zola#i i "ocaliza#i ordonă el cu voce tare.Colonelul care manipula controalele era aezat ciar lân$ă el i "ăcea

deHa eQact asta. — Pona centrală a +tatelor Gnite, domnule $eneral. 4 semnătură

termică de dublu!"las, este probabil o detonare nucleară, rosti mecaniccolonelul, Hudecata pro"esională depăindu!i re"uzul intelectual de a

accepta. — Coordonate? — +e lucrează, domnule $eneral.Distan#a de la Centru la satelit inducea o %ntârziere a reac#iilor la

comenzi. Când lentilele telescopice ale satelitului se puseră %n micare,semnătura termică a min$ii de "oc era deHa %ntr!o eQpansiune rapidă.:mpresia imediată a lui )uropat*in "u că aceasta nu putea "i o $reeală i,oricât de "ierbinte era ima$inea, %n $olul stomacului său apăru un pumn de

$ea#ă. — Pona centrală a +tatelor Gnite, pare să "ie oraul Denver. — Denver, ce dracu e %n Denver? %ntrebă )uropat*in. A"lă imediat. — Da, domnule $eneral.)uropat*in se %ntindea deHa după un tele"on. Această linie era o le$ătură

directă cu inistrul Apărării i cu reedin#a preedintelui sovietic. Oorbirepede, dar inteli$ibil.

— Aten#ie Aici $eneralul!locotenent )uropat*in, de la Voi'a >V,

2;=



oscova. Am %nre$istrat ciar acum o detonare nucleară %n +tatele Gnite.4 voce %nHură pe circuit. -rebuia să "ie personalul de $ardă al

preedintelui (armonov.Cealaltă voce, cea a o"i#erului care comanda $arda ministrului apărării,

"u mai rezonabilă. — Cât de si$uri sunte#i? — +emnătură dublu!"las, răspunse )uropat*in, uluit de calmul lui.

Acum urmăresc eQpansiunea min$ii de "oc. Acesta este un evenimentnuclear. Ooi transmite date suplimentare, imediat ce le voi avea' Ce? %l%ntrebă el pe un tânăr o"i#er.

— Domnule $eneral, Oultur!:: a primit ciar acum o suprasarcinăener$etică dată dracului, patru dintre circuitele +< tocmai au "ost %ncise

temporar i un altul s!a dus de"initiv, %l avertiză un maior, aplecându!sedeasupra biroului $eneralului.

— Ce s!a %ntâmplat, ce a "ost? — (u tiu. — A"lă.

:ma$inea dispăru ciar când +an Die$o, prelun$ind atacul, aHunsese la

linia de patruzeci i cinci de metri. <oler termină a patra bere a după!amiezei i puse supărat paarul Hos. 5lestematul de personal -O. &robabilcă cineva se %mpiedicase de un cablu i el va rata o "ază sau două din ceeace părea să "ie un meci dat dracului. Ar "i trebuit să se ducă la ăsta, %n ciudas"atului +erviciului +ecret. Aruncă o privire să vadă la ce se uita Elizabet,dar i ecranul ei se albise dintr!o dată. -recuse unul dintre pucaii marinicu plu$ul de zăpadă peste cablu? +i$ur că e $reu să $ăseti oameni pricepu#i, mormăi preedintele. Dar nu, asta nu era %n re$ulă. A"iliatul

A5C J Canalul 16 5altimore, RIP J a"iase panoul „De"ec#iune pe re#ea Jru$ăm atepta#i, %n timp ce pe canalul lui Elizabet era doar un z$omotaleatoriu. <oarte ciudat. Ca orice, spectator -O de $en bărbătesc, <olerridică telecomanda i scimbă canalele. (ici C(( nu emitea, dar sta#iilelocale din 5altimore i Rasin$ton "unc#ionau. -ocmai %ncepuse să se%ntrebe ce semni"ica asta, când se auzi #ârâitul unui tele"on. Avea un sunetstrident, neobinuit de atonal, i era unul din cele patru #inute pe poli#ain"erioară a măsu#ei de ca"ea, care stătea eQact %n "a#a canapelei lui. +e

2;1



%ntinse după el, %nainte de a!i da seama care era, i această %n#ele$ere târzie%i "ăcu pielea ca de $ăină. Era tele"onul rou, cel care!l le$a deComandamentul (ord!American al Apărării +pa#iului Aerian din un#iiCeBenne, Colorado.

— Aici preedintele, spuse <oler cu o voce aspră, dintr!o dată%n"ricoată. — Domnule preedinte, aici $eneralul!maior Ioe 5orstein. +unt o"i#erul

comandant al scimbului de $ardă (43AD. Domnule, am %nre$istrat odetonare nucleară %n zona centrală a +tatelor Gnite.

— Ce? %ntrebă preedintele, după o pauză de două sau trei secunde. — A avut loc o eQplozie nucleară. Acum veri"icăm localizarea eQactă,

dar pare să "i "ost %n zona Denver.

— Eti si$ur? %ntrebă preedintele, luptând să!i men#ină calmul. — Oeri"icăm instrumentele, domnule, dar, suntem "oarte si$uri.

Domnule, nu tim ce s!a %ntâmplat sau cum a aHuns acolo, dar a avut loc oeQplozie nucleară. Oă implor să mer$e#i imediat %ntr!un loc si$ur, %n timpce noi %ncercăm să ne dăm seama ce se petrece.

<oler %i ridică privirea. (icio ima$ine -O nu se scimbase iclaQoanele de alarmă erupeau %n tot perimetrul preziden#ial.

5aza 4""utt a <or#elor Aeriene, ciar la mar$inea oraului 4maa, (ebras*a, "usese cândva cunoscută sub numele de <ort Croo*. <ostul postde cavalerie avea o splendidă, ciar dacă oarecum anacronică, colec#ie delocuin#e din cărămidă roie pentru o"i#erii cei mai mari %n $rad, %n spatelecărora se a"lau $raHduri pentru caii de care nu mai aveau nevoie i %n "a#acărora era un teren de paradă neted, de o mărime su"icientă pentru a permite eQersarea unui re$iment de cavalerie. Cam la o milă se a"la

cartierul $eneral al Comandamentului +trate$ic Aerian W+ACX, o clădiremult mai modernă, cu propria ei istorie J o <ortărea#ă Pburătoare 5!1; dinal doilea război mondial, care stătea a"ară. De asemenea, %n a"ara clădirii,dar sub pământ, se a"la noul post de comandă, terminat %n 16. 4 %ncăperespa#ioasă J localnicii âtri $lumeau că "usese construită pentru căreproducerea ollBoodiană a unor ast"el de clădiri era mai bună decât cea pe care i!o ridicase ini#ial +AC, iar <or#ele Aeriene deciseseră să "ardezerealitatea ca s!o adapteze la ima$inea "ictivă. Neneralul!maior Cuc*

2;2



-immons, adHunct al Fe"ului +tatului aHor W4pera#iuniX, pro"itase deocazie pentru a!i "ace scimbul de $ardă aici, %n loc de biroul lui de la etaH,i tră$ea cu coada ociului la unul din cele opt mari ecrane -O, urmărind+uper 5ol!ul. &e două dintre celelalte erau ima$ini %n timp real de la

sateli#ii din &ro$ramul de +priHin al Apărării numit D+&+, iar el prinsesedubla izbucnire de lumină de la Denver, la "el de repede ca i ceilal#i. >nspatele scaunului său se $ăseau mai multe %ncăperi separate prin panouri desticlă J eQistau două niveluri de ast"el de %ncăperi J pentru celeaproQimativ cincizeci de persoane din personalul de spriHin care men#inea permanent %n "unc#iune +AC. -immons ridică tele"onul i apăsă pe butonulcare!i "ăcea le$ătura cu e"ul in"orma#iilor.

— Oăd, domnule.

— 4 posibilă eroare? — (u, domnule, circuitele de testare a"irmă că aparatul "unc#ionează

per"ect. — Uine!mă la curent.-immons se %ntoarse spre adHunctul lui. — Adu!l aici pe e". +ună pe toată lumea. Oreau o ecipă de ur$en#ă i

un personal de luptă complet J i le vreau acum Oreau escadrilele de

alertă postate pentru decolare i o alarmă transmisă imediat tuturor.>n %ncăperea %ncisă %n sticlă, din spatele i spre stân$ă $eneralului, unser$ent apăsă pe câteva butoane. Dei +AC %ncetase de mult să men#ină %n permanen#ă avioane %n aer, de obicei treizeci la sută din avioanele ei era păstrate %n stare de alarmă permanentă. 4rdinul de alarmare a escadrilelor"u trimis printr!o linie terestră i "olosi o voce $enerată de computer, pentrucă se decisese că o "iin#ă umană putea să se emo#ioneze i să pronun#eneclar cuvintele. <ură necesare cam douăzeci de secunde pentru

transmiterea ordinelor i o"i#erii cu opera#iunile de la escadrilele de alarmă"ură mobiliza#i pentru a trece la ac#iune.&entru moment, asta %nsemna două escadrile, Escadrila de

5ombardament 7129 la 5aza Nri""in a <or#elor Aeriene, 3oma, (e Mor*,compusă din 5!82!uri, i Escadrila /67, "ormată din 5!l5!uri a"late %napropiere, la 5aza cConnell a <or#elor Aeriene din )ansas. @a ultima,membrii ecipaHelor din camerele de ateptare, care urmăreau i ei, aproapeto#i, +uper 5ol!ul, ieiră pe uă aler$ând spre veiculele %n ateptare care

2;/



%i duseră la avioanele lor a"late sub pază. &rimul om din "iecare ecipaH de patru apăsă pe butonul de pornire rapidă, care "ăcea parte din ansamblulro#ii din "a#ă, apoi aler$ă %n spate pentru a sprinta pe scară %n avion. >ncă%nainte ca ecipaHele să!i "iQeze centurile, motoarele se puseră %n micare.

EcipaHele de la sol smulseră cuiele de si$uran#ă marcate cu rou.+antinelele %narmate cu carabine se "eriră din calea avioanelor,%ndreptându!i armele spre eQterior pentru a se an$aHa %n orice posibilăamenin#are. &ână la acest punct, nimeni nu tia că era vorba de ceva maimult decât un antrenament eQtrem de prost pro$ramat.

@a cConnell, primul avion care se puse %n micare "u 5!l5!ul personal al comandantului escadrilei. Gn bărbat atletic de patruzeci i cincide ani, colonelul avea avantaHul ca avionul să!i "ie parcat cel mai aproape

de baraca de alarmă. :mediat după ce toate cele patru motoare seduseră %nmicare i drumul "u liber, el eliberă "rânele i %ncepu să ruleze avionulspre capătul pistei. Asta dură două minute i, când aHunse pe loc, i se spusesă atepte.

@a 4""utt, )C!1/8!ul de alarmă nu se a"la sub ast"el de restric#ii.Denumit, „@oo*in$ Nlass, 5oein$!ul ;=; trans"ormat J i veci de

douăzeci i cinci de ani J avea la bord un $eneral i un personal de luptăcomplet, ciar dacă redus. Era pe cale de a decola %n %nserarea care se lăsa.3adiourile de la bord i circuitele de comandă de!abia intraseră %n"unc#iune i o"i#erul de la bord nu a"lase %ncă ce era cu toată zarva asta. >nspatele lui, la sol, alte trei avioane identice erau pre$ătite de plecare.

— Ce se aude, Cuc*? %ntrebă Comandantul +uprem alComandamentului +trate$ic Aerian, păind %n %ncăpere.

&urta aine con"ortabile i ireturile nu!i erau %ncă le$ate.

— Detonare nucleară la Denver i ceva necazuri cu circuitele decomunica#ii prin satelit, de care tocmai am a"lat. Am postat avioanele dealarmă. „@oo*in$ Nlass a decolat ciar acum. >ncă nu tiu ce dracu se petrece, dar Denverul a "ost aruncat %n aer.

— 3idică!le pe toate de la sol, ordonă Comandantul +uprem alComandamentului +trate$ic Aerian.

-immons $esticulă spre un o"i#er de comunica#ii care transmise ordinul.Douăzeci de secunde mai târziu, primul 5!15 rulă uruind pe pista de la

2;7



cConnell.

(u era momentul pentru delicate#e. Gn căpitan din :n"anteria arinădescise ua cabanei preedintelui i aruncă două anorace albe lui <oler

i Elliot, ciar %nainte ca primul a$ent al +erviciului +ecret să apară. — Ciar acum, domnule %ndemnă el. Elicopterul e %ncă stricat. — Gnde?&ete Connor sosi cu pardesiul desceiat, eQact la timp ca să audă ce

spusese pucaul marin. — @a postul de comandă. Elicopterul este stricat, repetă căpitanul.

aide#i, domnule aproape că stri$ă el la preedinte. — 5ob se precipită Elliot, oarecum alarmată.

(u tia ce auzise preedintele la tele"on, vedea doar că arăta palid i bolnav. Amândoi %i puseră anoracele i ieiră. Oăzură un pluton %ntre$ de pucai marini trânti#i %n zăpadă, cu carabinele %ncărcate %ndreptate spreeQterior. Al#i ase stăteau %n Hurul ummer!ului, al cărui motor urla %n punctul mort.

@a +ta#ia Aeriană (avală Anacostia, %n Rasin$ton, ecipaHul arine

-o J ce avea să "ie arine 4ne abia când preedintele aHun$ea la bord Jdecolă %n miHlocul unui %n$riHorător nor de zăpadă, dar %n câteva secunde sea"lă deasupra e"ectului de sol i capabil să vadă destul de bine. &ilotul, unmaior, %ntoarse aeronava spre nord!vest, %ntrebându!se ce dracu se%ntâmpla. +in$urii oameni care tiau ceva realizau că nu tiau prea multe.&este câteva minute, asta nu va avea importan#ă. Ca %n orice or$aniza#ie,răspunsurile la o ur$en#ă neateptată erau plani"icate dinainte i "useserărepetate minu#ios, atât %n privin#a ac#iunilor, cât i a atenuării panicii care

putea să apară din amestecul de indecizie i pericol.

— Ce dracu se!ntâmplă %n Denver i ar trebui să tiu? %ntrebă $eneralul)uropat*in %n $aura lui de la mar$inea oscovei.

— (u tiu nimic, răspunse cinstit o"i#erul cu in"orma#iile.are aHutor, %i zise $eneralul. 3idică tele"onul care!l le$a de a$en#ia de

spionaH militar sovietică N3G. — 4pera#iunile, Centrul de +uprave$ere, răspunse o voce.

2;8



— Aici $eneralul )uropat*in, la &O4 oscova. — Ftiu de ce suna#i, %l asi$ură colonelul N3G. — Ce se %ntâmplă la Denver? EQistă acolo vreo instala#ie de stocare a

armelor nucleare, ceva de $enul ăsta?

— (u, domnule $eneral, arsenalul din 3oc*B ountains se a"lă %napropiere. Acesta este un centru de depozitare pentru arme cimice %n cursde dezactivare. +e trans"ormă %ntr!un depozit pentru armata americană derezervă J ei o numesc Narda (a#ională J tancuri i ecipament mecanizat.@ân$ă Denver se a"lă 3oc*B <lats. Acolo obinuiau să "abrice componente pentru arme, dar'

— Gnde se a"lă eQact? %ntrebă )uropat*in. — @a nord!vest de ora. Cred că eQplozia este %n partea sudică a

oraului, domnule $eneral. — Aa. Continuă. — 3oc*B <lats se a"lă i el %n proces de dezactivare. După câte tim,

acolo nu mai pot "i $ăsite componente pentru arme. — -ransportă arme pe acolo? -rebuie să tiu ceva>n s"ârit, $eneralul dădea semne de nervozitate. — (u mai am nimic să vă spun. +untem la "el de %n beznă ca i voi.

&oate )N5!ul tie mai multe, noi nu. (u puteai %mpuca un om pentru onestitate, )uropat*in o tia. +cimbădin nou circuitele. Ca cei mai mul#i solda#i pro"esioniti, nu a$rea preamult spionii, dar tele"onul următor era o necesitate.

— +ecuritatea +tatului, centrul de comandă, anun#ă o voce bărbătească. — Departamentul american, o"i#erul de serviciu. — Ateaptă.Grmară obinuitele ciripituri i clincete, apoi %i răspunse o voce

"eminină. — 5iroul american. — Aici $eneralul!locotenent )uropat*in de la Centrul &O4 oscova,

repetă omul. -rebuie să tiu ce se %ntâmplă %n zona centrală a +tatelorGnite, %n Denver.

— &resupun că mai nimic. Denver este un ora important, un marecentru administrativ, de "apt al doilea ca importan#ă după Rasin$ton. @aei e duminică seara i n!ar trebui să se %ntâmple mare lucru %n acest

2;9



moment.)uropat*in auzi câteva pa$ini "onind. — 5a da. — Da, ce?

— eciul "inal %n seriile eliminatorii ale campionatului de "otbalamerican. +e Hoacă pe noul stadion municipal din Denver, care este ostructură %ncisă.

)uropat*in reui să nu o %nHure pe "emeie pentru această aiureală. — (u de asta am nevoie. EQistă vreo a$ita#ie civilă, orice "el de

tulburare sau problemă %n curs? 4 instala#ie de depozitare a armamentului,o bază secretă despre care nu tiu?

— Domnule $eneral, tot ce avem %n privin#a acestor subiecte este la

dispozi#ia dumneavoastră. Care este natura interesului? — <emeie, acolo a avut loc o eQplozie nucleară. — >n Denver? — Da — Gnde anume? %ntrebă ea, mai calmă decât era $eneralul. — Ateaptă.)uropat*in se %ntoarse.

— Am nevoie de coordonatele eQploziei ur$ent — -reizeci i nouă de $rade patruzeci de minute latitudine nordică, osută cinci $rade ase minute lon$itudine vestică. Oalorile suntaproQimative, adău$ă locotenentul de la pupitrul de control al sateli#ilor.3ezolu#ia noastră nu este "oarte bună %n spectrul in"rarou, domnule$eneral.

)uropat*in transmise numerele. — Atepta#i, spuse vocea de "emeie. -rebuie să aduc o artă.

Andrei :lici (armonov dormea. @a oscova era acum /K1= noaptea.-ele"onul %l trezi i, o clipă mai târziu, ua dormitorului său se descise. Aldoilea eveniment aproape că!l sperie pe (armonov. (imeni nu intra %ndormitorul lui "ără permisiune. Era maiorul )N5 &avel )rulev,comandant!adHunct al ecipei de pază personală a preedintelui.

— Domnule preedinte, e o ur$en#ă. -rebuie să veni#i imediat cu mine. — Ce s!a %ntâmplat, &aa?

2;;



— A avut loc o eQplozie nucleară %n America. — Ce' cine? — Asta!i tot ce tiu. -rebuie să mer$em imediat %n buncărul de

comandă. aina ateaptă. (u vă obosi#i să vă %mbrăca#i.

)rulev %i aruncă un alat.

3Ban stinse #i$ara, %ncă plictisit de anun#ul „De"ec#iune tenică J văru$ăm atepta#i care!l %mpiedică să vadă meciul. NoodleB intră cu câtevacutii de Coca Cola. Cina "usese deHa comandată.

— Ce se mai aude? %ntrebă NoodleB. — A dispărut ima$inea.3Ban luă o cutie de Coca i o descise cu un pocnet.

@a sediul +AC, un locotenent!colonel de la capătul din stân$a al celuide!al treilea rând de scaune ale personalului de luptă consulta manualulcontrolului prin telecomandă -O. Camera avea opt ecrane -O, aranHate %ndouă iruri orizontale de câte patru. &uteau "i apelate mai mult de cincizecide canale, iar o"i#erul de in"orma#ii, o "emeie, recurse la proceduraobinuită J veri"icarea canalelor noi. 4 manipulare rapidă a telecomenzii

demonstră că nici C((, nici subsidiarul său C(( eadline (es nuemiteau. Ea tia că cele două companii "oloseau circuite de satelit di"eritei asta %i a#â#ă curiozitatea, cea mai importantă i dorită calitate %n muncade in"orma#ii. +istemul permitea i accesul la alte canale prin cablu i ea%ncepu să le treacă %n revistă. 54 nu emitea. +otime nu emitea. E+&(nu emitea. Oeri"ică %ndrumătorul J concluzia era evidentăK cel pu#in patrusateli#i nu "unc#ionau. >n acest punct, locotenent!colonelul se ridică i seapropie de comandantul +AC.

— +e petrece ceva "oarte ciudat, spuse ea. — Ce anume? %ntrebă comandantul "ără să se %ntoarcă. — Cel pu#in patru sateli#i comerciali par să nu "unc#ioneze. Asta include

un -elstar, un :ntelsat i un u$es. <ără reac#ie, domnule.Anun#ul %l determină pe comandant să se %ntoarcă spre o"i#er. — Ce altceva po#i să!mi spui? — (43AD raportează că eQplozia a "ost %n zona metropolitană Denver,

"oarte aproape de +*Bdome, unde se Hoacă +uper 5ol. +ecretarul de stat i

2;6



secretarul apărării se a"lă la meci, domnule. — Cristoase, ai dreptate, realiză instantaneu C:(C!+AC.

(ici nu se scursese prima oră de serviciu, când căpitanul Iim 3osselli se

pomeni %n plin comar. +tătea %n Camera de Administrare a Crizelor de la (CC, dorind ca un o"i#er mai mare %n $rad să se a"le lân$ă el. Asta nuavea să se %ntâmple. &e vremuri, un $eneral sau un amiral se a"la %n permanen#ă %n Centrul (a#ional de Comandă ilitară, dar rezultatuldez$e#ului dintre Est i Oest i reducerea personalului &enta$onului"usese că munca administrativă de zi cu zi era asi$urată de căpitani icolonei, dei un o"i#er superior putea "i cemat oricând, %n caz de nevoie.&utea "i i mai rău, %i zise 3osselli. Cel pu#in, el tia ce %nsemna să ai la

dispozi#ie o mul#ime de arme nucleare. — Ce dracu se petrece? %ntrebă locotenent!colonelul 3icard 5arnes,

adresându!se pere#ilor.Ftia că 3osselli abar n!avea. — 3oc*B, ai să lăsăm crizele pe altădată, propuse calm 3osselli.Oocea lui era e$ală. &rivindu!l sau ascultându!l, nimeni nu i!ar "i dat

seama că 3osselli era emo#ionat, dar mâinile "ostului comandant de

submarin erau atât de transpirate, %ncât, "recându!le de pantalon, creasedeHa o pată umedă, pe care culoarea bleumarin a sto"ei o "ăcea invizibilă. — 5ine, Iim. — +ună!l pe $eneralul Ril*es, ai să!l aducem aici. — 5ine.5arnes apăsă pe un buton de pe tele"onul proteHat, sunându!l pe

$eneralul de bri$adă &aul Ril*es, un "ost pilot de bombardament carelocuia %ntr!o clădire o"icială de la 5aza 5ollin$ a <or#elor Aeriene, ciar

vizavi de aeroportul na#ional, pe celălalt mal al &otomacului. — da, spuse morocănos Ril*es. — Aici, 5arnes, domnule. Avem nevoie ur$entă de dumneavoastră la

(CC.Colonelul nu trebui să spună mai mult. „Gr$ent este un cuvânt care are

o semni"ica#ie specială pentru un aviator. — Am plecat.Ril*es puse la loc receptorul i murmurăK

2;



— ul#umesc Domnului pentru dublă trac#iune.+e zbătu să intre %ntr!un anorac *a*i de iarnă i iei pe uă "ără să!i

pese de cizme. aina lui personală era o -oBota @and Cruiser pe care o pre"era pentru mersul pe drumuri de #ară. &orni imediat i iei cu spatele,

luptându!se cu oselele %ncă necură#ate.

Camera preziden#ială de criză de la Camp David era o rămăi#ăanacronică din vecile zile proaste J asta "usese părerea lui 5ob <olercând o văzuse prima oară, cu un an %nainte. Construită %n timpulAdministra#iei Eisenoer, "usese proiectată să reziste unui atac nuclear%ntr!o perioadă când acurate#ea unei racete era măsurată %n mile i nu %nmetri. +ăpată cu eQplozibili %n roca $ranitică masivă a un#ilor Catoctin

din arBlandul de Oest, avea deasupra un strat protector de optsprezecemetri i până %n 1;8 "usese un adăpost "oarte si$ur, o"erind mari anse desupravie#uire. @ar$ă cam de nouă metri i adâncă de doisprezece, cu untavan de trei metri, adăpostea un personal de doisprezece oameni,maHoritatea de la comunica#iile din arină, ase dintre ei "iind militari decarieră. Ecipamentul nu era ciar atât de modern ca cel de pe (EAC&, sauca alte instala#ii pe care le putea "olosi preedintele. Acesta stătea la o

consolă care părea a "i o relicvă de la (A+A anilor 9= J avea ciar i oscrumieră %ncastrată %n partea superioară a biroului. >n "a#a lui <oler se$ăsea un $rup de televizoare. +caunul era con"ortabil, ciar dacă situa#ia cusi$uran#ă nu era. Elizabet Elliot ocupă scaunul de lân$ă el.

— 4), spuse preedintele I. 3obert <oler, ce naiba se %ntâmplă?4"i#erul superior %nsărcinat cu instructaHul era un locotenent!comandor

din arină. — Domnule, elicopterul dumneavoastră este la sol cu o problemă

mecanică. Gn al doilea elicopter al :n"anteriei arine se a"lă pe drum%ncoace pentru a vă duce la )neecap. Avem le$ătura cu C:(C!+AC iC:(C!(43AD. Aceste butoane vă dau le$ături directe cu to#i ceilal#iC:(C.

&rin asta o"i#erul naval %n#ele$ea comandan#ii supremi ai comenzilorimportante ale armatelor combinateK C:(C@A(- era Comandantul+uprem Atlantic, amiralul Iosua &ainter, G+(V eQista un C:(C!&ACcorespunzător care răspundea de "or#ele din &aci"ic i amândouă erau

26=





pe care trebuie să le "acem imediat. &utem discuta un moment despre asta? — Da. — >n baza autorită#ii mele de comandă, %n calitate de C:(C!(43AD

activ, mi!am plasat comanda %n starea de alarmă DE<C4(!4(E. Cum

ti#i, (43AD are această autoritate i, de asemenea, autoritate pentrulansări nucleare numai %n scopuri de"ensive. — (u vei lansa nicio armă nucleară "ără autoriza#ia mea, %l %ntrerupse

decis <oler. — +in$urele bombe atomice pe care le avem %n inventarul nostru sunt %n

depozitare, răspunse 5orstein.Oocea lui era admirabil de mecanică, apreciară celelalte persoane %n

uni"ormă.

— &ropun să ini#iem o telecon"erin#ă cu C:(C!+AC. — <ă!o, ordonă <oler.@e$ătura "u stabilită instantaneu. — Domnule preedinte, aici C:(C!+AC, anun#ă $eneralul &eter

<remont, G+A<.Oocea lui era "oarte preocupată. — Ce dracu se!ntâmplă?

— (u tim, dar sunt unele lucruri pe care ar trebui să le "acem imediat. — Continuă. — 3ecomand să ne punem imediat toate "or#ele strate$ice %ntr!o stare de

alarmă de un $rad mai ridicat. 3ecomand DE<C4(!-R4. Dacă avem de!a "ace cu un atac nuclear, ar trebui să ne aducem "or#ele la pre$ătireamaQimă. Asta ne va "ace capabili să răspundem la un atac cu cel mai maree"ect posibil. Cel care a declanat acest lucru i!ar reconsidera cu aten#ieorice idei ar avea %n minte. Dacă pot să adau$, domnule, ar trebui să ne

sporim pre$ătirea pe tot tabloul. Dacă nu din alte motive, măcar pentru aasi$ura disponibilitatea unită#ilor militare %n asi$urarea asisten#ei i pentrua reduce posibila panică civilă. Ar putea să "ie "oarte util. 3ecomandDE<C4(!-3EE pentru "or#ele conven#ionale.

— ai bine să "acem asta selectiv, 5ob, interveni @iz Elliot. — Am %n#eles' cine!i acolo? %ntrebă 5orstein. — Aici consilierul cu securitatea na#ională, spuse @iz, o idee prea tare.Era la "el de palidă ca bluza ei de mătase albă. <oler %i men#inea

262



controlul. Elliot se lupta să "acă acelai lucru. — (u ne!am %ntâlnit, doamnă doctor Elliot. Din ne"ericire, sistemele

noastre de comandă i control nu ne permit să o "acem selectiv J cel pu#in,nu "oarte repede. -otui, declarând alarma acum, putem să activăm toate

unită#ile de care avem nevoie, iar apoi să ale$em unită#ile necesare pentruac#iune, %n timp ce ele intră %n linie. Aceasta este recomandarea mea. — +unt de acord, adău$ă imediat $eneralul <remont. — <oarte bine, "ă!o, ordonă <oler.

+una rezonabil. Comunica#iile erau e"ectuate prin canale separate. C:(C!+AC se ocupade "or#ele strate$ice. &rimul mesaH de ac#iune de ur$en#ă "olosi aceeaivoce care trimisese deHa %n aer escadrilele +AC alarmate. >n timp ce bazele

bombardierelor +AC tiau deHa că se a"lau %n stare de alertă, notaDE<C4(!-R4 o"icializă această stare i o "ăcu mult mai amenin#ătoare.@iniile terestre cu "ibre optice transmiseră o notă similară la sistemul radiode eQtrem de Hoasă "recven#ă al arinei, localizat %n re$iunea peninsuleisuperioare a arBlandului. Acest semnal trebuia trimis mai departe prinorse mecanic. Caracteristica acestui sistem radio era că putea transmitecaractere numai "oarte %ncet, cam cu viteza unui dactilo$ra" novice, i

ac#iona ca un sistem de semnalizare, anun#ând submarinele să iasă lasupra"a#ă pentru ca un mesaH mai detaliat să le "ie transmis prin satelit.@a )in$s 5aB, Neor$ia, Carleston, Carolina de (ord, i Nroton,

Connecticut, ca i %n alte trei loca#ii din &aci"ic, semnalele prin circuiteterestre i de satelit "ură primite de personalul de serviciu al escadrelorsubmarinelor purtătoare de racete. Dintre cele treizeci i ase desubmarine americane purtătoare de racete a"late %n serviciu %n acelmoment, nouăsprezece erau %n mare, %n „patrule de descuraHare, cum li se

spunea. Două se a"lau %n stare de revizie %n antier i erau totalindisponibile pentru serviciu. 3estul erau amarate la navele!bază, cueQcep#ia lui G++ 4io, care se odinea %ntr!un an$ar la 5an$or. -oateaveau la bord ecipaHe reduse, dar lipsite de comandan#i, %n această searăde duminică. Asta nu avea cu adevărat importan#ă. -oate bombardiereleaveau două ecipaHe i, %n "iecare caz, unul din cei doi comandan#irepartiza#i "iecărei nave se a"la la cel mult treizeci de minute de comandalui. -o#i purtau pa$ere care se declanară aproape simultan. EcipaHele de

26/



serviciu de la bordul "iecărui submarin %ncepură pre$ătirile pentru o ieireimediată %n mare. Anterior, o"i#erii comandant de cart de pe "iecare bombardier trecuseră cu succes testul strict necesar care %i permitea unuisubmarinist să poată "i „cali"icat pentru comandă. 4rdinele lor

opera#ionale erau clareK când se decreta acest $en de alarmă, naveletrebuiau să iasă %n mare cât mai repede posibil. ul#i credeau că era unantrenament, dar pentru "or#ele strate$ice antrenamentele erau o a"acereserioasă. DeHa remorcerele %i porneau motoarele Diesel pentru a aHutacocile cenuii ca ardezia să se %ndepărteze de navele!bază. EcipaHele de punte %ndepărtau parâmele de si$uran#ă i pontilii, %n timp ce oamenii care"useseră la bordul navelor!bază se $răbeau pe scări spre diversele lor nave.@a bord, o"i#erii de divizie i asisten#ii lor veri"icau ecipaHele ca să vadă

cine era la bord i cine nu. Esen#ial era că aceste nave de război, la "el catoate celelalte, aveau ecipaHe supranumerare. Dacă era nevoie, puteau sănavi$eze i să opereze cu uurin#ă cu Humătate din ecipaH. DE<C4(!-R4 %nsemna că era nevoie.

Căpitanul 3osselli i (CC se ocupară de "or#ele conven#ionale.>nre$istrările prestabilite merseră direct la "or#ele individuale. >n Armată,

asta %nsemna la nivel de divizie. >n <or#ele Aeriene mer$eau până la nivelde escadrilă i %n arină la nivel de escadră. <or#ele conven#ionale treceaula DE<C4(!-3EE. Căpitanul 3osselli i colonelul 5arnes luară le$ăturai cu nivelurile de comandă mai %nalte. Ciar i atunci când se adresarăunor o"i#eri cu trei stele, cu nu mai pu#in de douăzeci i cinci de ani deserviciu "iecare, "u necesar să!i spună "iecăruiaK 3u, omnule, a$esta nueste, repet, nu este un antrenament*

Gnită#ile militare americane din toată lumea trecură instantaneu %n stare

de alertă. Cum era de ateptat, acele unită#i care men#ineau %n mod obinuitun nivel ridicat de alarmă răspunseră cel mai repede. Gna dintre acestea era5ri$ada 5erlin.

267



"+. 34e)e umane

— Domnule căpitan, avem un mesaH de ac#iune ur$entă pe E@<. — Ce? %ntrebă 3ic*s, %ntorcându!se cu spatele la masa ăr#ilor. — esaH de ac#iune ur$entă, domnule căpitan.4"i#erul de comunica#ii %i %nmână scurtul $rup de cod.

— Nrozav timp de antrenament.3ic*s clătină din cap i ordonăK — &osturile de luptă Alarmă de $radul unu.Gn subo"i#er activă imediat 1!C!ul i "ăcu anun#ul. — Apel $eneral, apel $eneral, to#i marinarii la posturile de luptă.Apoi se auzi #ârâitul %ndrăcit al unei alarme electronice, capabil să pună

capăt %n mod si$ur viselor celor mai captivante. — Domnule &itneB.

Oocea lui 3ic*s acoperea z$omotul. — Adâncime de antenă. — >n#eles, domnule căpitan. 4"i#er de submersie, vino la adâncime unu!

opt metri. — Oin la adâncime unu!opt metri, %n#eles. -imona, zece $rade sus pe

cârma orizontală. — Pece $rade sus pe cârma orizontală, %n#eles.

-ânărul marinar J de obicei, serviciul la cârmă era repartizat oamenilor"oarte tineri J trase %napoi mana ca de avion. — Domnule, planurile sunt la zece $rade. — <oarte bine.De!abia se terminase ac#iunea, când oamenii inundară camera de

control. Fe"ul de ecipaH J omul cel mai mare %n $rad din personalul %nrolatal lui aine J %i ocupă postul de luptă la panoul de distribu#ie a aerului. Elera o"i#erul e" de scu"undare al submarinului. @ocotenentul!comandor

Cla$$ett intră %n comandă ca să!l spriHine pe comandant. &itneB,268



navi$atorul!e", era deHa la postul lui, cel de o"i#er timonier. Diverimarinari %i ocupară locurile la consolele de armament. @a pupa, o"i#erii imarinarii intrau %n dispozitivele prestabilite, atât la centrul de control alracetelor EC, care monitoriza starea celor douăzeci i patru de racete

-rident ale lui aine, cât i %n camera de ecipament auQiliar, care seocupa mai ales de motorul Diesel de rezervă al navei.>n camera de control, marinarul de cart de la C: J comunica#ii interne J

anun#a compartimentele, pe măsură ce acestea raportau că personalul era la posturi i pre$ătit.

— Ce se aude? %l %ntrebă Cla$$ett pe 3ic*s.Căpitanul se mul#umi să!i dea scurtul mesaH ci"rat. — Antrenament?

— &resupun. De ce nu? %ntrebă 3ic*s. E duminică, nu? — >ncă!i a$ita#ie deasupra?Ca la un semnal, aine %ncepu să ruleze. :ndicatorul de adâncime arăta

6; de metri i masivul submarin se bandă pe neateptate cu 1= $rade latribord. >n %ntrea$a navă oamenii %i dădură ocii peste cap i mormăiră.Erau pu#ini la bord care să nu!i "i pierdut "irea cel pu#in o dată. Acesta eramediul per"ect pentru răul de micare. <ără re"erin#e eQterioare J evident,

submarinele erau lipsite de "erestre i ublouri J ocii vedeau ceva stabil,%n timp ce urecea internă raporta că avea loc %n mod si$ur o micare.Aceleai simptome care!i a"ectaseră aproape pe to#i astronau#ii din pro$ramul Apollo %ncepură să!i "acă e"ectul asupra marinarilor.:ncontient, oamenii %i scuturară brusc capetele, ca pentru a respin$e oinsectă sâcâitoare. -o#i sperau că, indi"erent ce dracu "ăceau acolo Jnimeni de la 3ic*s %n Hos nu tia %ncă. ce se petrecea J vor "i curând %n staresă se %ntoarcă acolo unde le era locul J la adâncimea de 12= de metri, unde

micarea navei era imperceptibilă. — +tabilizat la unu!opt metri, domnule. — <oarte bine, răspunse &itneB. — Comanda, sonarul, contact pierdut pe +ierra!19. P$omotul de

supra"a#ă ne "ace "i$uri. — Care!i ultima pozi#ie? %ntrebă 3ic*s. — Gltimul relevment era doi!apte!zero, distan#a estimată patru!nouă

mii metri, răspunse sublocotenentul +a.

269



— 4). 3idica#i antena G<. +us periscopulV %i ceru el maistrului decart.

aine lua acum benzi de 2= de $rade i 3ic*s voia să depisteze cauza.aistrul %nvârti timona de control, vopsită %n rou i alb, i cilindrul iroind

de ulei urcă sâsâind, %mpins de "or#a idraulică. — m, mârâi căpitanul, punând mâinile pe mânere.+im#ea "or#a cu care marea lovea %n capătul eQpus al instrumentului. +e

aplecă să privească. — 3ecep#ionăm un semnal G<, domnule, raportă o"i#erul cu

comunica#iile. — <rumos, mormăi 3ic*s. A zice că!s valuri de nouă metri, oameni

buni, mai ales brizan#i, unii se spar$ deasupra noastră. Ei, dacă trebuie,

putem tra$e prin asta, adău$ă el aproape ca o $lumă. @a urma urmei,trebuie să "ie un antrenament

— Cum e cerul? %ntrebă Cla$$ett. — Acoperit, nu sunt stele.3ic*s se %ndreptă i ridică mânerele cu un pocnet. — Ios periscopul.+e %ntoarse spre Cla$$ett.

— +ecundule, trebuie să reluăm urmărirea prietenului nostru cât putemde repede. — >n#eles, domnule căpitan.3ic*s era pe cale de a ridica tele"onul EC3. Ooia să spună ecipaHului

de control al racetelor că dorea ca acest antrenament să se termine cât se putea de repede. 4"i#erul cu comunica#iile apăru %n compartiment, %nainteca el să apese pe butonul potrivit.

— Domnule căpitan, nu este un antrenament.

— Cum adică?3ic*s observă că locotenentul nu arăta "oarte "ericit. — DE<C4(!-R4, domnule.>i dădu mesaHul. — Ce?3ic*s cercetă mesaHul, care era scurt i %n"iorător de precis. — Ce dracu se petrece?>i trecu mesaHul lui Dutc Cla$$ett.

26;



— DE<C4(!-R4? (!am "ost niciodată la DE<C4(!-R4, de cândsunt eu' %mi amintesc odată un DE<C4(!-3EE, dar atunci eram un prăpădit de novice'

>n tot compartimentul, oamenii scimbară priviri. ilitarii americani

aveau cinci niveluri de alarmă, numerotate de la cinci la unu. DE<C4(!<:OE denumea opera#iunile normale din vreme de pace. <4G3 era cevamai ridicat, cerând creterea personalului %n anumite posturi, men#inereamai multor oameni J mai ales pilo#i i solda#i J %n apropierea avioanelorsau tancurilor, %n "unc#ie de caz. DE<C4(!-3EE era mult mai serios Jse completa personalul unită#ilor pentru des"ăurare opera#ională. @aDE<C4(!-R4 unită#ile %ncepeau să se des"ăoare i acest nivel era păstrat pentru o amenin#are cu război imediată. DE<C4(!4(E era un

nivel la care "or#ele americane nu aHunseseră niciodată. @a acest punct,războiul trebuia considerat ceva mai mult decât o amenin#are. Armele erau%ncărcate i a#intite %n ateptarea ordinelor de tra$ere.

Dar %ntre$ul sistem DE<C4( era mai bramburit decât i!ar puteaima$ina cineva. >n $eneral, submarinele păstrau o stare de alarmă mairidicată decât era normal, ca parte a opera#iunilor de rutină. +ubmarinele purtătoare de racete, %ntotdeauna $ata să!i lanseze %ncărcătura %n câteva

minute, erau e"ectiv %n permanen#ă la DE<C4(!-R4. (oti#a de la<@-+A-C4 "ăcea doar o"icială această stare de "apt. — Altceva? %l %ntrebă 3ic*s pe transmisionist. — Asta!i tot, domnule. — Au sosit alte noută#i, vreun avertisment de amenin#are? — :eri am recep#ionat obinuitul buletin de tiri. Aveam de $ând să!l

prind pe următorul, cam peste cinci ore J ti#i, ca să a"lăm scorul de la+uper 5ol.

@ocotenentul se opri o clipă. — Domnule, %n buletin nu a "ost nimic i nu avem nimic o"icial desprevreo criză.

— Atunci, ce dracu se!ntâmplă? %ntrebă retoric 3ic*s. Ei, de "apt, astan!are importan#ă, nu!i aa?

— Domnule căpitan, interveni Cla$$ett, pentru %nceput cred că trebuiesă ne %ndepărtăm de prietenul nostru pe curs doi!apte! zero.

— da. Adu!l la nord!est, secundule. Celălalt n!o să "acă curând o

266



%ntoarcere i asta va descide destul de repede distan#a, apoi ne vom%ndrepta spre nord ca s!o descidem i mai mult.

Cla$$ett privi arta, mai mult din obinuin#ă, ca să vadă dacă apa eraadâncă. Era. De "apt, se $ăseau pe marea rută circulară de la +eattle spre

Iaponia. @a comanda căpitanului, G++ aine viră la babord. Gn viraH ladreapta ar "i "ost la "el de uor, dar %n "elul acesta %ncepeau imediat sădescidă distan#a spre acel A*ula pe care!l urmăreau de mai multe zile.>ntr!un minut, submarinul se situă travers pe valurile de nouă metri, care serosto$oleau doar la câ#iva metri deasupra capetelor lor, trans"ormând turnulsubmarinului %ntr!o #intă pentru "or#ele naturii a"late la lucru. (ava luă o bandă de 7= de $rade. >n tot submarinul, oamenii se %n#epeniră pe picioarei %ncercară să prindă ecipamentul neasi$urat.

— >l ducem ceva mai Hos, domnule căpitan? %ntrebă Cla$$ett — >n câteva minute. ai să vedem dacă nu mai urmează ceva pe canalul

de satelit.-rei bucă#i din ceea ce "usese odată unul din cei mai "rumoi copaci din

4re$on se a"lau %n &aci"icul de (ord de mai multe săptămâni. 5utenii"useseră %ncă verzi i $rei, când căzuseră de pe O Neor$e c3eadB. Decând deveniseră doar un alt articol printre $unoaiele mării absorbiseră i

mai multă apă i lan#ul $reu de o#el, care!i #inea la un loc, modi"icase ceeace ar "i trebuit să "ie o "lotabilitate uor pozitivă %n "lotabilitate neutră. (u puteau aHun$e ciar la supra"a#ă, cel pu#in nu %n aceste condi#iimeteorolo$ice. @oviturile valurilor %nvin$eau "iecare %ncercare de ridicarela lumina soarelui J care nu eQista pentru moment J i ei pluteau ca unzmeu, răsucindu!se %ncet, %n timp ce marea trudea din $reu să le s"ărâmele$ăturile.

Gn sonarist tânăr de la bordul lui aine auzi ceva, cam la zero!patru!

unu, aproape eQact %n prova. Gn sunet ciudat, %i spuse el, ceva metalic, caun clincet, dar mai pro"und. (u era o navă, %i zise el, nici ceva biolo$ic.Aproape că se pierdea %n z$omotul supra"e#ei i nu se stabiliza perelevment'

— Drace>i conecta micro"onul. — Comanda, aici sonarul J contact sonor %n apropiere — Ce?

26



3ic*s se duse %n $rabă %n cabina sonarului. — (u tiu ce e, dar e aproape, domnule — Gnde? — (u pot spune, parc!ar "i de ambele păr#i ale provei J nu!i o navă, nu

tiu ce dracu este, domnule+ubo"i#erul veri"ică spotul de pe ecran, %n timp ce urecile lui sestrăduiau să identi"ice sunetul.

— (u!i o sursă puncti"ormă J este aproape, domnule — Dar'3ic*s se opri, se %ntoarse i stri$ă din re"leQK — :mersiune de ur$en#ăFtia că era prea târziu pentru asta.

>ntrea$a lun$ime a lui G++ aine reverberă ca o tobă mare, când unuldintre buteni lovi domul din "ibră de sticlă care acoperea sonarul prova.

Erau trei sec#iuni din ceea ce "usese odată un copac %ntre$. &rima loviaQial, ciar la mar$inea domului sonar, provocând "oarte pu#ine pa$ube pentru că submarinul %nainta doar cu câteva noduri i tot ce #inea de cocalui era construit ca să reziste. P$omotul "u destul de puternic. &rimul butean "u deviat, dar mai erau doi i cel din centru lovi coca o dată, ciar

la eQteriorul camerei de control.-imonierul răspunse prompt la ordinul căpitanului, %mpin$ând până lacapăt mana de control. &upa submarinului se ridică imediat %n calea butenilor. aine avea o pupă cruci"ormă. EQista câte o cârmă atâtdeasupra, cât i dedesubtul arborelui elicei. @a stân$ă i la dreapta erau planurile pupa care operau ca stabilizatoarele unui avion. &e supra"a#aeQterioară a "iecăruia se $ăsea câte o altă structură verticală, care arăta ca ocârmă auQiliară, "iind, de "apt, o $arnitură pentru senzorii sonarului. @an#ul

dintre doi buteni se lovi de ele. Doi buteni erau mai departe, iar ultimul"oarte aproape de aQul navei. Cel situat mai aproape era eQact atât de lun$cât să aHun$ă la elicea care se rotea. P$omotul rezultat "u cel mai teribil pecare!l auziseră vreodată. Elicea cu apte pale a lui aine era con"ec#ionatădintr!un aliaH de bronz cu man$an, care "usese modelat %n con"i$ura#ia luiaproape per"ectă %ntr!o perioadă de apte luni. Era eQtrem de solid. &alele%n "ormă de iata$ane loviră butenii una după alta, ca un circular lent,ine"icient. <iecare impact tirbea i tocea mar$inile eQterioare ale palelor.

2=



4"i#erul din camera de manevră de la pupa decisese deHa să opreascăarborele, %nainte de sosirea ordinului de a proceda ast"el. >n a"ara cocii, lamai pu#in de treizeci de metri de postul lui, auzi scrânetul metalului lovit,când accesoriul sonarului "u smuls de pe planul pupa de la tribordV

%mpreună cu el se duse i $arnitura suplimentară care #inea sonarul tractatal submarinului. @a acest punct, butenii, dintre care unul era aciat rău,căzură %n siaHul submarinului i z$omotul cel mai puternic %ncetă.

— Ce dracu a "ost asta? aproape că #ipă 3ic*s. — Coada s!a dus, domnule. -ocmai am pierdut coada, bâi$ui un

sonarist. +onarul lateral dreapta este avariat.3ic*s ieise deHa din %ncăpere. +ubo"i#erul vorbea sin$ur. — Comanda, camera de manevră, urla un di"uzor. Ceva ne!a pocnit al

dracului de tare elicea. Acum veri"ic dacă nu sunt avarii la arbore. — &lanurile pupa sunt avariate, domnule. Controalele răspund $reu,

raportă timonierul.Fe"ul de ecipaH %l trase pe tânăr din scaun i %i luă locul, %ncet i cu

aten#ie, maistrul principal manipulă volanul de control. — idraulică avariată, se pare. &lanurile de asietă J acestea erau

ac#ionate electric J par 4).

3oti timona la dreapta i la stân$a. — Cârma este 4), domnule. — 5loca#i planurile pupa %n punctul zero. Pece $rade sus pe cârma

orizontală.4rdinul venea de la secund. — >n#eles.

— Deci, ce a "ost? %ntrebă Dubinin.

— Ceva metalic J un tranzient mecanic enorm, relevment zero!cinci!unu.4"i#erul lovi urma strălucitoare de pe ecranul lui, — Cum vede#i, "recven#ă Hoasă, ca o tobă' dar z$omotul ăsta e aici, la

o %năl#ime mult mai mare. @!am auzit %n căti, suna ca o mitralieră. +ta#i pu#in' spuse locotenentul!maHor 3â*ov, $ândind cu rapiditate. <recven#a J adică intervalul dintre impulsuri J a "ost o rotire de pală, să "i "ost oelice? (umai asta putea să "ie'

21



— Fi acum? %ntrebă căpitanul. — A dispărut complet. — Oreau tot personalul sonar la posturi.Căpitanul Dubinin se %ntoarse %n comandă.

— +cimbare de drum, curs nou zero!patru!zero. Oiteza zece.

4b#inerea unui camion al armatei sovietice "u simplitatea %nsăi. >l"urară %mpreună cu o maină de stat!maHor. Era eQact după miezul nop#ii %n5erlin i, pentru că era o noapte de duminică, străzile erau $oale. 5erlinuleste un ora la "el de activ ca oricare altul din lume, dar lunea acolo este ozi de muncă i munca este un lucru pe care $ermanii %l tratează cuseriozitate. &u#inul tra"ic eQistent se datora oamenilor care!i părăsiseră cu

%ntârziere $astaus!ul local, sau unor muncitori ale căror locuri de muncăcereau %n permanen#ă personal. +imple specula#iiV pentru ei conta doar"aptul că aveau de!a "ace cu o circula#ie rare"iată, care le permitea săaHun$ă la destina#ie eQact la timp.

Cândva, aici "usese un zid, %i zise N\nter 5oc*. De o parte, eradetaamentul 5erlinului american, iar de cealaltă un detaament sovietic,"iecare cu un teren de eQerci#iu mic, dar intens utilizat, alături de cazărmi.

Pidul se dusese acum, lăsând doar $azon %ntre două "or#e mecanizate.aina de stat!maHor trase la poarta sovietică. +antinela era un ser$ent!maHor de douăzeci de ani cu couri pe "a#ă i o uni"ormă ne%n$riHită. 4ciilui se olbară când văzură cele trei stele de pe epole#ii lui )eitel.

— Drep#i urlă )eitel %ntr!o rusă per"ectă.5ăiatul se supuse imediat. — +unt aici din partea Comandamentului Armatei ca să e"ectuez o

inspec#ie neanun#ată a $radului de pre$ătire' (u vei raporta nimănui

sosirea noastră. >n#eles? — Da, domnule colonel — Continuă' i cură#ă!#i uni"orma asta murdară %nainte de %ntoarcerea

mea sau vei aHun$e la $rani#a cu Cina ică %i ordonă )eitel lui 5oc*,care era aezat la volan.

— Eu "efel, 9err "erst , răspunse 5oc* după ce se puseră %n micare.De "apt, era distractiv. EQistau câteva aspecte umoristice %n povestea

asta, %i zise 5oc*. &u#ine. Dar trebuia să ai un anume sim# al umorului

22



pentru ele.Cartierul $eneral al re$imentului era %ntr!o clădire vece, de pe vremea

Rermactului lui itler, pe care ruii o "olosiseră mai mult decât o%ntre#inuseră. A"ară avea obinuita $rădină i vara puteau "i văzute "lori

aranHate pentru a reproduce emblema re$imentului. Acesta era un re$imentde tancuri de $ardă, dei unul cu o istorie căreia solda#ii %i acordau pu#inăaten#ie, Hudecând după santinela de ia poartă. )eitel i ceilal#i coborâră dinveicule i intrară pe ua din "a#ă, ca nite zei %ntr!o dispozi#ie proastă.

— Cine!i o"i#er de serviciu %n bordelul ăsta? urlă )eitel.Gn caporal indică doar cu de$etul. Caporalii nu discutau ordinele

o"i#erilor de stat!maHor. 4"i#erul de $ardă era un maior %n vârstă de vreotreizeci de ani.

— Ce este? %ntrebă timid tânărul o"i#er. — +unt colonelul :vanen*o de la :nspectorat. Aceasta este o inspec#ie

neanun#ată a $radului de pre$ătire opera#ională. Dă alarmaaiorul urcă două trepte i apăsă pe un buton care declană sirene %n

toată zona cantonamentului. — Ceamă!l pe comandantul tău de re$iment i spune!i să!i mite

"undul aici Care e starea voastră de pre$ătire, domnule maior? %ntrebă

)eitel, "ără să!i dea omului o ansă să respire.4"i#erul se opri, cu mâna pe Humătate %ntinsă după receptor, "ără să tiece ordin trebuia să eQecute mai %ntâi.

— Ei, bine? — &re$ătirea noastră este %n concordan#ă cu normele unită#ii, domnule

colonel :vanen*o. — Ai o ansă s!o dovedeti.)eitel se %ntoarse spre unul din ceilal#i.

— (otează numele copilului ăsta@a mai pu#in de două mii de metri, se deslueau luminile aprinzându!sela baza americană, acolo unde, până atât de curând, "usese 5erlinul deOest.

— Au i ei antrenament, observă )eitelY:vanen*o. +plendid. Ar "i binesă "im mai rapizi decât ei, adău$ă el.

— Ce se petrece aici?Comandantul re$imentului, de asemenea un colonel, sosise cu nasturii

2/



desceia#i. — Lsta pare un spectacol de prost $ust bubui )eitel. Aceasta este o

inspec#ie neanun#ată a $radului de pre$ătire. Ai un re$iment de condus,domnule colonel. +u$erez să treci la treabă "ără să mai pui %ntrebări.

— Dar' — Dar ce? %ntrebă )eitel. (u tii ce este o inspec#ie a $radului de pre$ătire?

EQista o cestie %n rela#iile cu ruii, %i zise )eitel. Erau aro$an#i,insuportabili i %i urau pe $ermani, oricât ar "i protestat că nu era aa. &e dealtă parte, reac#iile lor erau previzibile, %n cazul unei presiuni eQterioare.Dei %nsemnele lui de ran$ nu erau mai mari decât ale acestui om, avea ovoce mai puternică i doar de asta avea nevoie.

— >#i voi arăta ce pot să "acă băie#ii mei. — Oom "i a"ară ca să vedem, %l asi$ură )eitel.

— Domnule doctor 3Ban, mai bine a#i cobor% aici.Circuitul se %ntrerupse. — 4), acceptă Iac*.>i %n"ăcă #i$aretele i cobor% la camera ;!<!2;, Centrul de Comandă al

C:A. @ocalizat pe latura nordică a clădirii, era corespondentul centrelor decomandă din multe alte a$en#ii $uvernamentale. >n centrul camerei de ase pe nouă metri, o dată ce treceai de %ncuietoarea cu ci"ru de la uă, era omasă circulară mare, cu o etaHeră curbată pentru căr#i %n centru i ase"otolii %n Hurul ei. Câte o plăcu#ă pe "iecare "otoliu desemna "unc#ia celuicare!l ocupaK 4"i#erul de Nardă, &resa, A"rica!America @atină, Europa!G3++, 4rientul Apropiat!-erorism i Asia de +ud!Asia de Est!&aci"ic.Ceasurile de pe perete indicau ora la oscova, 5eiHin$, 5eirut, -ripoli i,

desi$ur, ora eridianului Nreenic. EQista i o cameră de edin#eadiacentă, care dădea spre curtea interioară a C:A. — Ce se aude? %ntrebă Iac*, sosind cu NoodleB pe urmele lui. — După (43AD, un dispozitiv nuclear a eQplodat la Denver. — +per că!i doar o $lumă idioată mârâi Iac*.De "apt, răspunsul venise %n mod re"leQ. >nainte ca omul să aibă o ansă

să continue, stomacul lui 3Ban se %ntoarse pe dos. (imeni nu "ăceaasemenea $lume.

27



— A vrea să "i "ost, opti o"i#erul e" de $ardă. — Ce tim? — (u mult. — Ceva? &anoul de amenin#are? %ntrebă Iac*.

3e"leQele ac#ionau din nou. Dacă ar "i "ost ceva până acum, ar "i auzit. — 4), unde!i arcus? — Oine acasă cu un C!171, e undeva %ntre Iaponia i Aleutine.

Dumneavoastră sunte#i e"ul, domnule, sublinie 4+N!ul, mul#umind %n$ând unui Dumnezeu $eneros că nu!l lăsase sin$ur %ntr!un moment ca ăsta.&reedintele e la Camp David. +ecretarul de la apărare i cel de stat'

— or#i? %ntrebă 3Ban. — Aa se pare, domnule.

3Ban %ncise ocii. — Dumnezeule mare. Oicepreedintele? — @a reedin#a lui o"icială. Am intrat %n ac#iune doar acum trei minute.

4"i#er de $ardă la (CC este un anume căpitan Iim 3osselli. NeneralulRil*es e pe drum. D@A este pe circuit. Ei' adică preedintele a ordonatDE<C4(!-R4 pentru "or#ele noastre strate$ice.

— Ceva de la rui?

— Absolut nimic neobinuit. >n +iberia de Est se a"lă %n des"ăurare uneQerci#iu re$ional de apărare aeriană. Asta!i tot. — 4), alarmează toate sta#iile. Comunică!le că vreau să aud orice ar

putea avea' orice. +ă!i contacteze "iecare sursă disponibilă, cât se poatede repede.

Iac* se opri %ncă o dată. — Cât de si$uri suntem că povestea asta s!a %ntâmplat cu adevărat? — Doi sateli#i D+&+ au interceptat eQplozia. Avem un )!11 care va

"i deasupra noastră cam %n douăzeci de minute i i!am recomandat luiC(:< să pună toate camerele pe care le au pe Denver. (43AD spune căeste %n mod si$ur o detonare nucleară, dar nu se tie nimic de randamentsau pa$ube. EQplozia pare să "ie %n imediata apropiere a stadionului J ca %nDuminica (ea$ră, domnule, dar e ceva real. >n mod si$ur nu este uneQerci#iu, nu i dacă aducem "or#ele strate$ice la DE<C4(!-R4,domnule.

— -raiectorii balistice de apropiere? @ivrare prin avion?

28



— (e$ativ la prima, nu a eQistat niciun avertisment de lansare i niciourma balistică radar.

— Ce părere ai de un 5<4? %ntrebă NoodleB.4 armă putea "i livrată prin satelit. Acesta era scopul +istemului de

5ombardament <rac#ional 4rbital W5<4X. — Ar "i interceptat aa ceva, răspunse o"i#erul de $ardă. Am %ntrebatdeHa. >n ceea ce privete avionul, %ncă nu se tie. >ncearcă să veri"ice benzile controlului tra"icului aerian.

— Deci, nu tim nimic. — Corect. — &reedintele a luat le$ătura cu noi? %ntrebă 3Ban. — (u, dar avem un circuit descis cu Camp David. >l are acolo i pe

consilierul cu securitatea na#ională. — Cel mai probabil scenariu? — A spune terorism.3Ban dădu din cap. — Fi eu. &reiau camera de edin#e. 4). >i vreau imediat aici pe

directorii de la 4pera#iuni, :n"orma#ii, Ftiin#ă i -enolo$ie. Dacă ai nevoiede elicoptere ca să!i aduci, comandă!le.

3Ban intră %n cameră, lăsând ua descisă. — Cristoase, murmură NoodleB. Eti si$ur că vrei să stau aici? — Da, i când ai o idee, spune!o cu voce tare. Eu am uitat de 5<4.Iac* ridică receptorul i apăsă pe butonul pentru <5:. — Centrul de Comandă. — Aici C:A, vorbete directorul adHunct 3Ban. Cine!i acolo? — :nspectorul &at 4DaB. >l am aici i pe directorul asistent adHunct

urraB. +unte#i auzit, domnule.

— Oorbete!mi, Dan.Iac* trecu i tele"onul lui pe spea*er. Gn o"i#er de $ardă %i %ntinse oceacă de ca"ea.

— (u tim nimic. Absolut niciun indiciu, Iac*. Crezi că!s teroriti? — Deocamdată, pare cea mai plauzibilă variantă. — Cât de si$ur eti de asta? — +i$ur?NoodleB %l văzu pe 3Ban clătinând din cap la adresa tele"onului.

29



— Ce %nseamnă „si$ur, Dan? — Ai dreptate. Fi noi %ncercăm %ncă să ne dăm seama ce s!a petrecut.

(u pot nici măcar să prind C((!ul la televizor. — Ce?

— Gnul din oamenii mei de la comunica#ii spune că to#i sateli#ii au%ncetat să "unc#ioneze, eQplică urraB. (u tiai asta? — (u.Iac* %i "ăcu semn cu capul lui NoodleB să se ducă %napoi %n Centrul de

Comandă i să se intereseze. — Dacă!i adevărat, pot să ter$ ideea cu teroritii. :suse, e %n"ricoător. — E adevărat, Iac*. Am veri"icat noi. — Ei cred că zece sateli#i comerciali nu "unc#ionează, spuse NoodleB.

-otui, cei ai apărării sunt la post. @e$ăturile noastre de comunica#ii sunt4).

— Năsete!l pe tipul cel mai mare %n $rad de la Ftiin#ă i -enolo$ie Jsau pe unul din oamenii notri de la comunica#ii J i %ntreabă!l ce!ar "i putut de"ecta sateli#ii. ică ordonă Iac*. Gnde!i +a?

— &e drum %ncoace. 4 să dureze ceva, %n alul %n care sunt oselele. — 5ine, o să!#i dau tot ce am aici.

— 4 să "ie cu dublu sens.Circuitul se %ntrerupse.Cel mai urât lucru era că 3Ban nu tia ce să "acă. -reaba lui era să adune

date i să le transmită preedintelui, dar nu avea niciun "el de date.:n"orma#iile eQistente vor sosi prin circuite militare. C:A euase din nou,%i spuse 3Ban. Cineva %i a$resase #ara, iar el nu reuise să!l oprească.uriseră oameni pentru că A$en#ia lui nu!i %ndeplinise misiunea. 3Banera director!adHunct, de "apt, omul care conducea %n locul trântorului politic

plasat deasupra capului său. Eecul era personal. Gn milion de oamenimor#i, poate, i iată!l pe el, sin$ur %n mica sală de edin#e ele$antă, privindla un perete $ol. Căută o le$ătură cu (43AD i apăsă pe buton.

— (43AD, răspunse o voce imaterială. — Aici Centrul de Comandă C:A, vorbete directorul!adHunct 3Ban.

Am nevoie de in"orma#ii. — (u avem multe, domnule. Credem că bomba a eQplodat %n imediata

vecinătate a +*Bdome!ului. >ncercăm să estimăm randamentul, dar

2;



deocamdată "ără rezultat. A "ost trimis un elicopter de la 5aza @orB a<oi#elor Aeriene.

— 4 să ne #ine#i la curent? — Da, domnule.

— ul#umesc.Lsta era un mare aHutor, %i zise 3Ban. Acum, tia că nici al#ii nu tiaunimic.

Comandantul de batalion i*e Calla$an de la Departamentulunicipal de &ompieri Denver tia că un nor %n "ormă de ciupercă nu aveanimic ma$ic. ai văzuse unul când era pompier %ncepător, %n 196. Gnva$on!cisternă cu propan "ăcuse eQplozie ciar lân$ă un tren %ncărcat cu

bombe %n drum spre depozitul de muni#ii al arinei de la 4a*land,Cali"ornia. Comandantul de atunci avusese bunul sim# să!i retra$ăoamenii când cisterna eQplodase i urmăriseră de la un s"ert de milăin"ernalul "oc de arti"icii a o sută de tone de bombe. 4 masă mare de aer"ierbinte se ridicase, adunându!se %n urcare %ntr!o "ormă inelară. Aceastacrea un curent ascendent, care absorbea aerul %n centrul %n "ormă de$o$oaă, alcătuind piciorul ciupercii.

Dar cel de acum era mult mai mare.+e a"la %n spatele volanului mainii lui vopsite %n rou, urmărind mainade alarmă care descidea drumul, trei unită#i de pompare +ea$rave, uncamion cu o scară aeriană i două ambulan#e. Era un prim răspuns Halnic.Calla$an ridică radioul i ordonă o alarmă $enerală. Apoi le ordonăoamenilor lui să se apropie din direc#ia vântului.

Cristoase, ce se %ntâmplase aici? (u putea "i asta' cea mai mare parte a oraului era %ncă intactă.

Comandantul Calla$an nu avea prea multe in"orma#ii, dar tia că eQistaun "oc care trebuia stins i eQistau oameni de salvat. Când maina lui virăde pe ultima stradă laterală pe bulevardul care ducea la stadion, văzu masa principală de "um. &arcarea, desi$ur. (u putea "i altceva. (orul ciupercăera dus rapid de vânt spre sud!vest, către mun#i. &arcarea era o masă de "oci "lăcări din cauza benzinei, uleiului i componentelor auto care ardeau. 4ra"ală puternică de vânt %mprătie pentru moment "umul, su"icient ca săvadă că acolo "usese un stadion' Câteva sectoare erau' nu intacte, dar

26



puteai să!#i dai seama ce erau' ce "useseră cu doar câteva minute %n urmă.Calla$an se detaă de ima$ini. Avea un "oc cu care să lupte. Avea oamenide salvat. &rima unitate de pompare trase la un idrant. Aici aveau apă bună. +tadionul avea instala#ii de stropire i sistemul era alimentat de două

conducte principale de %naltă presiune de = cm, care se %ncruciau %n HurulcompleQului. &arcă maina alături de primul +ea$rave uria i iei din ea casă se ca#ăre pe maina de pompieri. Gn material de structură $reu Jacoperiul stadionului, presupuse el J era %n parcare la dreapta lui. 4cantitate mai mare aterizase la o distan#ă de un s"ert de milă, %n parcareadin "ericire $oală a unui superma$azin, Calla$an "olosi radioul portabil pentru a ordona noului val de unită#i de salvare să veri"ice atâtsuperma$azinul, cât i zona reziden#ială situată dincolo de el. <ocurile mai

mici vor trebui să atepte. &e stadion se a"lau oameni care aveau nevoie deaHutor, dar pompierii lui vor trebui să răzbată prin două sute de metri demaini %n "lăcări ca să aHun$ă la ei.

>n momentul acela, %i ridică privirea i văzu un elicopter al <or#elorAeriene. Aparatul G!1( ateriză la treizeci de metri distan#ă. Calla$analer$ă spre el. 4"i#erul din spate, văzu el, era un maior din armată.

— Calla$an, spuse el. Comandant de batalion.

— Nri$$s, răspunse maiorul. Ai nevoie de o recunoatere? — EQact. — 5ine.aiorul vorbi %n micro"onul lui i elicopterul se %năl#ă. Calla$an

%n"ăcă o centură, dar nu i!o "iQă. (u dură mult. Ceea ce, de la nivelul străzii, părea să "ie un zid de "um,

de deasupra deveni o serie de stâlpi izola#i de "um ne$ru i cenuiu. Cam Humătate din maini luaseră "oc. &utea "olosi una din aleile parcării ca să se

apropie, dar o parte din drum era blocată de maini distruse de "lăcări.Elicopterul "ăcu un sin$ur circuit, săltând prin aerul "ierbinte, $reu de pătruns cu privirea. &rivind %n Hos, Calla$an deslui o masă de as"alt topit,din care o parte %ncă licărea rou. +in$urul loc din care nu se ridica "um eracapătul sudic al stadionului propriu!zis, care părea să strălucească, dei elnu tia de ce. 3euiră să vadă un "el de crater ale cărui dimensiuni erau$reu de evaluat, pentru că se distin$eau doar por#iuni din el. @e luă multtimp ca să determine care păr#i ale structurii stadionului rămăseseră %n

2



picioare, poate patru sau cinci sectoare, aprecie Calla$an. — 4), am văzut destul, %i spuse Calla$an lui Nri$$s.4"i#erul %i %ntinse o cască, ast"el %ncât să poată vorbi coerent. — Ce!i asta?

— EQact ce pare să "ie, după câte pot să!mi dau seama, răspunse Nri$$s.Ce ecipamente %#i trebuie? — Ecipament $reu de ridicare i macarale. &robabil că eQistă oameni

%n ce a mai rămas din stadion. -rebuie să aHun$em la ei. Dar ce zici de' deradia#ie?

aiorul ridică din umeri. — (u tiu. Când plec de aici, iau o ecipă de la 3oc*B <lats. Eu lucrez

la Arsenal i tiu câte ceva despre asta, dar specialitii sunt la 3oc*B <lats.

Acolo eQistă o ecipă ECG(. -rebuie să!i aduc aici. 4), voi suna oameniide $ardă la Arsenal i putem aduce repede aici ecipamentul $reu. Uine!#ioamenii %n vânt. Uine!i %n capătul ăsta. (u %ncerca să te apropii din altădirec#ie, 4)?

— 5ine. — 4r$anizează o sta#ie de decontaminare ciar acolo unde ai mainile.

Când ies oamenii, stropete!i cu "urtunul J dezbracă!i i spală!i cu "urtunul.

>n#ele$i? %ntrebă maiorul, când elicopterul ateriză. Apoi, du!i la cel maiapropiat spital. >n vânt' amintete!#i că totul trebuie să mear$ă spre nord!est dus de vânt i!o să tii că eti %n si$uran#ă.

— Fi depunerea? — (u sunt un eQpert, dar %#i voi da tot ce am mai bun. +e pare că a "ost

una mică. (u sunt multe depuneri. <or#a min$ii de "oc i vântul desupra"a#ă ar trebui să "i dus de aici cea mai mare parte a "luQului radioactiv. (u tot, dar cea mai mare parte. Ar trebui să "ie %n re$ulă pentru o oră sau

cam aa ceva' de eQpunere, vreau să spun. &ână atunci, %i voi aduce pe băie#ii de la ECG( aici i ei pot să!#i spună mai precis. Deocamdată, atât pot "ace, domnule comandant. +ucces.

Calla$an sări a"ară i se %ndepărtă %n "u$ă. Elicopterul se ridicăimediat, %ndreptându!se spre nord!vest, către 3oc*B <lats.

— Ei, bine? %ntrebă )uropat*in. — Domnule $eneral, măsurăm randamentul prin emisiile de căldură

/==



ini#ială i reziduală. >n povestea asta este ceva ciudat, dar estimarea ceamai bună pare a "i %ntre o sută cincizeci i două sute de *ilotone.

aiorul %i arătă calculele comandantului. — Ce!i ciudat?

— Ener$ia din eQplozia ini#ială a "ost scăzută. Asta poate să %nsemne cănite nori s!au a"lat %n drum. Căldura reziduală este destul de ridicată. A"ost o detonare importantă, comparabilă cu o "ocoasă tactică "oarte maresau cu una strate$ică mică.

— Am adus cartea #intelor, spuse un locotenent.Era eQact asta, un volum in![uarto le$at %n pânză, ale cărui pa$ini

$roase erau, de "apt, ăr#i pliate. Era destinată pentru a "i "olosită %nevaluarea e"ectelor unei lovituri nucleare. arta zonei Denverului avea

suprapusă o "olie de plastic, care indica obiectivele racetelor strate$icesovietice. Gn total de opt dispozitive erau repartizate oraului, cinci ++!16i trei ++!1, totalizând nu mai pu#in de aizeci i patru de "ocoase i unrandament de douăzeci de me$atone. Cineva, re"lectă )uropat*in,considerase Denverul o #intă de valoare.

— &resupunem o eQplozie la sol? %ntrebă )uropat*in. — Corect, răspunse maiorul.

<olosi un compas ca să traseze un cerc cu centrul pe compleQulstadionului. — Gn dispozitiv de două sute de *ilotone ar avea o rază letală atât de

lar$ă'arta avea un cod de culori. +tructurile $reu de distrus erau colorate %n

maro. @ocuin#ele erau $albene. Oerdele denota clădiri comerciale i alteimobile, considerate #inte uor de distrus. +tadionul, văzu el, era verde, la"el ca restul din imediata lui apropiere. >n interiorul razei letale, se $ăseau

sute de case i blocuri mici. — Câ#i erau pe stadion? — Am sunat la )N5 pentru o estimare, răspunse locotenentul. E o

structură %ncisă, cu acoperi. Americanilor le place con"ortul. Capacitateatotală este de peste aizeci de mii.

— Dumnezeule, opti $eneralul )uropat*in. Faizeci de mii acolo' cel pu#in %ncă o sută de mii %n interiorul acestei raze. Americanii trebuie să "ie%nnebuni#i'

/=1



Şi a$% ei $re $% noi am f%$ut-o4

— Ei, bine? %ntrebă 5orstein. — Am rulat ci"rele de trei ori. :poteza cea mai bună J o sută cincizeci

)-, domnule, raportă căpitanul.5orstein %i acoperi "a#a cu mâinile. — Cristoase. Ci"ra victimelor? — Două sute de mii pe baza modelului dat de computer, con"irmat de o

primă estimare pe ăr#ile din mapă. Domnule, dacă cineva crede că e undispozitiv terorist, $reete. E prea mare pentru asta.

5orstein activă circuitul de con"erin#ă cu preedintele i C:(C!+AC. — Avem câteva ci"re preliminare.

— 4), atept, spuse preedintele.+e olba la di"uzoare, ateptând să audă vocile diverilor interlocutori. — Estimările ini#iale ale randamentului indică o sută cincizeci de

*ilotone. — Aa mare? se %n$rozi $eneralul <remont. — Am veri"icat ci"rele de trei ori. — Oictime? %ntrebă apoi C:(C!+AC.

— De ordinul a două sute de mii ini#ial. Adău$a#i %ncă cincizeci de miidin cauza e"ectelor ulterioare.&reedintele <oler se retrase cu spatele, ca i cum ar "i "ost pălmuit

peste obraz. >n ultimele cinci minute re"uzase să accepte atât cât putuse.Cel mai important dintre re"uzuri tocmai dispăruse. Două sute de mii deoameni mor#i. Cetă#enii lui, oamenii pe care Hurase să!i reprezinte, să!i proteHeze i să!i apere.

— Ce altceva? %ntrebă <oler.

— (u am %n#eles, spuse 5orstein.<oler inspiră adânc i repetăK — Ce altceva mai ave#i? — Credem că randamentul este %n$rozitor de mare pentru un dispozitiv

terorist. — +unt de aceeai părere, interveni C:(C!+AC. Gn D(: J dispozitivul

nuclear improvizat J n!ar trebui să aibă mult mai mult de douăzeci de*ilotone. Lsta pare sa "ie un dispozitiv cu mai multe trepte.

/=2



— Cu mai multe trepte? se adresă Elliot di"uzorului. — Gn dispozitiv termonuclear, răspunse $eneralul 5orstein. 4 bombă

cu idro$en.

— Aici 3Ban, cine!i acolo? — aiorul <oQ, domnule, de la (43AD. Avem o evaluare ini#ială arandamentului i victimelor.

aiorul citi ci"rele re"eritoare la bombă. — &rea mare pentru o armă teroristă, opină un o"i#er de la Directoratul

Ftiin#ă i -enolo$ie. — Asta credem i noi, domnule. — Oictime? %ntrebă 3Ban.

— (umărul probabil al celor ucii imediat este de circa două sute demii. Estimarea include i spectatorii de pe stadion.

Tre"uie s% m% tre&es$, %i spuse 3Ban cu ocii strâns %ncii. statre"uie s% fie un $oşmar "lestemat şi m% !oi tre&i in el* Dar descise ociii absolut nimic nu se scimbase.

3obbB Iac*son stătea %n cabina căpitanului portavionului, căpitanul

Ernie 3icards. Erau cu o urece la meci. Dar discutau tacticile pentru unviitor Hoc de război. Nrupul de luptă de pe Theoore 6oose!elt se vaapropia de :srael dinspre vest, simulând un atac inamic. :namicul posibil Jruii. &ărea "oarte improbabil, dar trebuia să stabileti unele re$uli de Hoc.>n acest caz, ruii aveau să "ie inteli$en#i. Nrupul de luptă va "i divizat, pentru a semăna cu o adunare dezordonată de nave comerciale, %n loc de o"orma#ie tactică. &rimul val de atac va "i "ormat din avioane de vânătoare i bombardiere de asalt, emi#ând „interna#ional pe aparatele lor :<<, i va

%ncerca să se apropie de aeroportul interna#ional 5en Nurion de$izat %navioane panice de linie, pentru a pătrunde mai uor, neanun#at, %n spa#iulaerian al :sraelului. 4amenii lui Iac*son de la 4pera#iuni terpeliseră deHaorarele liniilor aeriene i eQaminau "actorii de timp, pentru a "ace ca primullor atac să pară cât mai plauzibil. Fansele lor de reuită erau reduse. (u seateptau ca T6 să "acă mult mai mult decât să plictisească :A< i noulcontin$ent G+A<. Dar lui Iac*son %i plăceau ansele reduse.

— Dă drumul la radio, 3ob. Am uitat cât e scorul.

/=/





— Avem arme nucleare care lipsesc? %i auzi )uropat*in preedintele. — (iciuna, răspunse o a treia voce. — Altceva? — Cu permisiunea dumneavoastră, a vrea să ordon Vois'a >V la un

nivel mai ridicat de alertă. Avem deHa %n curs un eQerci#iu de antrenament%n +iberia de Est. — Este provocator? %ntrebă (armonov. — (u, este total de"ensiv. 3aza de ac#iune a interceptoarelor noastre e

limitată la câteva sute de *ilometri %n a"ara $rani#elor. &entru moment, voi#ine toate avioanele %n spa#iul aerian sovietic.

— <oarte bine, po#i ac#iona.>n centrul lui de control subteran, )uropat*in "ăcu doar un semn unui alt

o"i#er care ridică un receptor. Desi$ur, sistemul de apărare aeriană sovietic"usese deHa pre$ătitV %ntr!un minut, erau emise mesaHe radio i radarele decăutare cu rază mare de ac#iune intrară %n "unc#iune pe toată supra"a#a #ării.Atât mesaHele, cât i semnalele radar "ură imediat detectate deecipamentele A$en#iei (a#ionale de +ecuritate, atât la sol, cât i pe orbită.

— Ar mai "i ceva de "ăcut? %i %ntrebă (armonov consilierii.Gn o"icial de la inisterul de EQterne rostiK

— Cred că cel mai bine ar "i să nu "acem nimic. Când <oler va dori săvorbească cu noi, o va "ace. Are destule necazuri i "ără amestecul nostru.

D!6=!ul American Airlines ateriză pe aeroportul interna#ional iamii rulă până la terminal. Sati i Nosn se ridicară din "otoliile de clasa %ntâii părăsiră avionul. 5a$aHele lor urmau să "ie trans"erate automat la zborulde le$ăturăV nu că i!ar "i păsat %n mod deosebit vreunuia din ei, desi$ur.Erau a$ita#i, dar mai pu#in decât s!ar "i ateptat cineva. Amândoi

acceptaseră moartea ca pe o posibilitate pentru această misiune. Dacăsupravie#uiau, cu atât mai bine. Nosn nu intră %n panică până când nu %idădu seama că nu eQista niciun "el de activitate neobinuită. Ar "i trebuit să"ie ceva, %i spuse el. Năsi un loc i se uită după obinuitul televizor plasatla %năl#ime. Era acordat pe o sta#ie locală. (u se transmitea meciul. +e$ândi dacă să pună o %ntrebare, dar decise să nu o "acă. Era o decizie bună.-rebui să atepte doar un minut, %nainte de a auzi o altă voce %ntrebând careera scorul.

/=8



— Era paisprezece la apte pentru „Oi*in$i, răspunse o altă voce. Apoi blestematul de semnal a dispărut.

— Când? — Cam de zece minute. Ciudat e că nu a revenit nici acum.

— Cutremur, ca la meciul din serii de la +an <rancisco? — 4 ipoteză la "el de bună ca oricare alta, răspunse barmanul.Nosn se ridică i iei pentru a se %ntoarce %n olul plecărilor.

— Ce are C:A? %ntrebă <oler. — Deocamdată nimic, domnule. Adunăm date, dar ti#i, tot ce'

atepta#i un minut.3Ban luă "ormularul mesaHului pe care i!l %ntinse comandantul $ărzii.

— Am un mesaH "ul$er de la (+A. +istemul de apărare antiaerianărusesc a trecut la un nivel mai ridicat de alertă. 3adarele intră toate %nac#iune i avem un tra"ic radio intens.

— Ce %nseamnă asta? %ntrebă @iz Elliot. — >nseamnă că vor să!i mărească capacitatea de a se proteHa. &O4 nu!i

o amenin#are pentru nimeni, dacă nu se apropie sau nu intră %n spa#iulaerian sovietic.

— Dar de ce ar "ace!o? %ntrebă din nou Elliot. — &oate se tem că %i va ataca cineva. — @a dracu, 3Ban stri$ă preedintele. — Domnule preedinte, scuza#i!mă. (u a "ost o remarcă neserioasă.

Este literalmente adevărat. Vois'a >V este un sistem de apărare ca (43AD!ul nostru. +istemele noastre de avertizare i apărare antiaerianăsunt acum %ntr!o stare de alertă mai ridicată. E doar o micare de"ensivă. Eitiu, %n mod si$ur, că noi am avut acest eveniment. Când sunt tulburări de

această natură, este normal să!#i activezi apărarea proprie, eQact aa cumam "ăcut noi. — -eoretic, este nelinititor, interveni $eneralul 5orstein de la cartierul

$eneral (43AD. 3Ban, ui#i că noi am "ost ataca#i. Fi ciar %nainte ca ei să!i bată capul să discute cu noi, ridică nivelul de alertă. Năsesc asta uor%n$riHorător.

— 3Ban, ce părere ai de rapoartele pe care le!am primit %n le$ătură cuarmele nucleare sovietice care lipsesc? %ntrebă <oler. +!ar putea %ncadra

/=9



%n această situa#ie? — Ce bombe atomice care lipsesc? se burzului C:(C!+AC. De ce

dracu eu n!am auzit nimic despre asta? — Ce "el de arme nucleare? %ntrebă o secundă mai târziu 5orstein.

— Am primit un raport necon"irmat de la un a$ent de penetrare. (ueQistă detalii, răspunse 3Ban, dar apoi %i dădu seama că trebuia să insiste.>n esen#ă, ni s!a spus că (armonov are probleme politice cu militarii luiV cănu sunt mul#umi#i de "elul %n care conduceV că, %n retra$erea %n curs dinNermania, un număr nespeci"icat de arme nucleare J probabil tactice J auieit lipsăV că )N5!ul e"ectuează o opera#iune pentru a determina celipsete, dacă lipsete. :potetic, (armonov este preocupat de posibilitateaunui antaH politic care ar putea avea o dimensiune nucleară. Dar, i trebuie

să accentuez acest dar, am "ost total incapabili să con"irmăm acesterapoarte, %n ciuda %ncercărilor repetate, i eQaminăm posibilitatea caa$entul nostru să ne "i min#it.

— De ce nu ne!ai spus asta? se miră <oler. — Domnule preedinte, suntem pe cale să "ormulăm evaluarea.

Activitatea este %ncă %n curs, adică am lucrat i %n ee*end. — Ei, e al dracului de si$ur că nu!i una dintr!ale noastre, spuse

%n"ierbântat $eneralul <remont. Fi nu!i o a"urisită de bombă teroristă, e prea mare pentru asta. Dar ne spui că ruii pot avea lipsuri %n inventar.Asta!i mai mult decât %n$riHorător, 3Ban.

— Fi ar putea eQplica nivelul crescut de alarmă la &O4, adău$ă5orstein amenin#ător.

— >mi spune#i, %ntrebă preedintele, că ar putea "i un dispozitivsovietic?

— (u eQistă ciar atât de multe puteri nucleare, răspunse primul

5orstein. Fi randamentul acestui dispozitiv este prea mare pentru amatori. — +ta#i pu#in, interveni din nou Iac*. -rebuie să re#ine#i că "aptele pecare le avem sunt "oarte sub#iri. EQistă o di"eren#ă %ntre in"orma#ii ispecula#ii. -rebuie să vă aminti#i asta.

— Cât de mari sunt armele nucleare tactice sovietice? vru să tie @izElliot.

C:(C!+AC se ocupă de această %ntrebare. — <oarte asemănătoare cu ale noastre. Au unele mici de o *ilotonă

/=;



pentru proiectilele de artilerie i au "ocoase de până la cinci sute de*ilotone, rămase de la racetele ++!2= pe care le!au scos din serviciu.

— Cu alte cuvinte, randamentul acestei eQplozii se situează %n intervalultipurilor de "ocoase sovietice despre care am auzit că lipsesc.

— Aa e, doamnă, Elliot, răspunse $eneralul <remont.

@a Camp David, Elizabet Elliot se rezemă de spătarul scaunului i %i%ntoarse capul spre preedinte. Oorbi prea %ncet ca micro"onul să!i prindăcuvinteleK

— 3obert, tu trebuia să "ii la meciul ăsta, %mpreună cu 5rent i Dennis.Era ciudat că %ncă nu!i venise această idee, %i spuse <oler. +e lăsă i el

pe spate.

— (u, răspunse el. (u cred că ruii ar %ncerca aa ceva. — Ce!a "ost asta? %ntrebă o voce la di"uzor. — Ateaptă un minut, rosti prea %ncet preedintele. — Domnule preedinte, nu am %n#eles ce a#i spus. Am spus, aşteapt% un minut: stri$ă <oler.Acoperi cu mâna micro"onul. — Elizabet, este datoria noastră să punem situa#ia sub control i o vom

"ace. ai să!ncercăm să lăsăm la o parte, pentru moment, cestiile personale. — Domnule preedinte, vreau să "i#i pe )neecap cât mai repede posibil,

spuse C:(C!+AC. +itua#ia asta poate "i cu adevărat "oarte serioasă. — Dacă vrem să ob#inem controlul, 3obert, trebuie s!o "acem repede.<oler se %ntoarse spre o"i#erul naval care stătea %n picioare %n spatele

lui. — Când trebuie să sosească elicopterul?

— >n douăzeci i cinci de minute, domnule, apoi %ncă treizeci ca să văducă la Andres, la )neecap. — Aproape o oră.<oler privi ceasul de perete, aa cum "ac oamenii când tiu cât este

ceasul, când tiu cât timp le trebuie ca să "acă ceva i se uită totui la ceas. — @e$ăturile radio de pe elicopter nu sunt su"iciente. +pune

elicopterului să!l ducă la )neecap pe vicepreedintele Durlin$. Domnule$eneral <remont?

/=6



— Da, domnule preedinte? — Ave#i )neecap!uri suplimentare, nu!i aa? — Da, domnule. — >l trimit pe vicepreedinte %n cel primar. -u trimite aici unul de

rezervă. &oate ateriza la a$erston, nu!i aa? — Da, domnule, putem "olosi aeroportul <aircild!3epublic, unde seconstruia un A!1=.

— 4), aa "acem. >mi va lua o oră să aHun$ la Andres i nu!mi pot permite să risipesc o oră. E treaba mea să rezolv problema i am nevoie deaceastă oră.

— Asta, domnule, este o $reeală, spuse <remont cu vocea lui cea mairece.

Erau necesare două ore pentru ca avionul să aHun$ă %n centrularBlandului.

— +e poate, dar asta voi "ace. (u!i o vreme potrivită s!o iau la $oană.>n spatele preedintelui, &ete Connor i elen DA$ustino scimbară o

privire otrăvită. (u!i "ăceau iluzii cu privire la ceea ce se va %ntâmpla dacăavea loc un atac nuclear asupra +tatelor Gnite. obilitatea era cea mai bună apărare a preedintelui i el tocmai renun#ase la ea.

esaHul radio de la Camp David "u transmis imediat. Elicopterul preziden#ial era pe cale de a survola oseaua de centură a Rasin$tonului,când viră i se %ntoarse spre sud!est. Ateriză pe terenul 4bservatorului (aval al +tatelor Gnite. Oicepreedintele 3o$er Durlin$ i %ntrea$a lui"amilie urcară la bord. (ici măcar nu!i bătură capul să!i le$e centurile.A$en#i ai +erviciului +ecret, %narma#i cu pistoale mitralieră Gzi,%n$enunceară %n interiorul aeronavei. Oicepreedintele nu tia mai mult

decât a"lase de la +erviciul +ecret. Durlin$ %i spuse că trebuia să serelaQeze, să "ie cu mintea limpede. >i privi copilul cel mai mic, un băiat denumai patru ani. +ă ai din nou vârsta asta, $ândise el cu doar o zi %nainte,să ai din nou vârsta asta i să po#i crete %ntr!o lume %n care posibilitateaunui război important era eQclusă. -oate ororile tinere#ii lui, „crizaracetelor din Cuba J care!i marcase primul an de "acultate J serviciulmilitar %n calitate de comandant de pluton %n 62 Aeropurtate, din care un an"usese %n Oietnam' EQperien#a de război "ăcea din Durlin$ un politician

/=



neobinuit de liberal. (u "u$ise de ea. >i asumase riscul i!i amintea cumdoi oameni muriseră %n bra#ele lui. Doar ieri se uitase la "iul lui i!imul#umise Domnului că el nu va trebui să cunoască nimic din toate astea.

Fi acum' <iul lui tia că "ăceau o călătorie surpriză cu elicopterul i

iubea zborul. +o#ia lui tia mai mult i din ocii ei se revărsară lacrimi %ntimp ce!l privea.O!/!ul :n"anteriei arine ateriză la mai pu#in de cincisprezece metri

de avion. &rimul a$ent al +erviciului +ecret sări a"ară i văzu un pluton din poli#ia de securitate a <or#elor Aeriene marcând drumul până la scări.Oicepreedintele "u practic dus pe sus până la ele, %n timp ce un a$entmasiv %i luă "iul cel mai mic %n bra#e i străbătu distan#a %n "u$ă. Douăminute mai târziu, %ncă %nainte ca oamenii să!i "i le$at centurile, pilotul

&ostului (a#ional de Comandă de Gr$en#ă Aeropurtat ambală motoarele i$oni pe pista Pero!Gnu +tân$a. +e %ndreptă către est, spre 4ceanulAtlantic, unde un avion cisternă )C!1= se %nvârtea deHa %n aer, ateptând săumple rezervoarele 5oein$ului.

— Avem o problemă maHoră, spuse 3ic*s %n camera de manevră. aine tocmai %ncercase să se mite. @a orice viteză peste trei noduri,

elicea scotea un scrânet ascu#it. Arborele era uor %ndoit, dar puteau să!lne$liHeze pentru un timp. — &robabil că toate cele apte pale sunt avariate. Dacă %ncercăm să

mer$em cu mai mult de trei noduri, "acem z$omot. &este cinci, %n câtevaminute rămânem "ără rulmen#ii arborelui. otorul eQterior ne poate dadouă sau trei noduri, dar este i el z$omotos. Comentarii?

(u eQistă niciunul. (imeni de la bord nu se %ndoia de eQperien#a dein$iner a lui 3ic*s.

— 4p#iuni? — Cam sub#iri, nu!i aa? observă Dutc Cla$$ett. aine era obli$at să rămână aproape de supra"a#ă. @a acest nivel de

alarmă, trebuia să "ie $ata să lanseze %n câteva minute, %n mod obinuit, ar"i putut mer$e la o adâncime mai mare, dacă nu din alt motiv, cel pu#in pentru a reduce oribila micare pe care o căpăta nava din cauzaturbulen#elor de supra"a#ă, dar viteza sa redusă "ăcea prea lentă revenirea lasupra"a#ă.

/1=



— Cât de aproape este maha? %ntrebă mecanicul!e". — &robabil la cel mult o sută de mile. @a )odia* sunt &!/!uri, dar

A*ula e pe aproape i trebuie să #inem seama de asta, spuse Cla$$ett.Domnule, putem să ne men#inem pozi#ia i să ateptăm.

— (u, avem un om rănit. Avem nevoie de ceva spriHin. — Asta %nseamnă să emitem, sublinie secundul. — Oom "olosi o $eamandură +@4-. — @a două noduri prin apă, nu ne asi$ură su"icientă distan#ă. Domnule

căpitan, emisia este o $reeală.3ic*s privi spre mecanicul!e", care spuseK — >mi place ideea de a avea un prieten %n preaHmă. — Fi mie, aprobă căpitanul.

(u dură mult. >n câteva secunde, $eamandura era la supra"a#a i %ncepuimediat să emită un mesaH scurt %n G<. Era pro$ramată să continuetransmisia mai multe ore.

— (e pate o panică na#ională, mormăi <oler.Era o concluzie lo$ică. Avea o panică %n cretere %n propriul lui centru

de comandă i o tia.

— Oine ceva de la Denver? — (imic nou pe niciunul dintre canalele radio i -O private, răspunse ovoce la (43AD.

— 4), atepta#i.<oler cercetă panoul %n căutarea altui buton. — <5:, Centrul de Comandă. Oorbete inspectorul 4DaB. — Aici preedintele, spuse inutil <oler.Era o linie directă i indicatorul luminos de pe panoul <5:!ului era

eticetat. — Cine comandă acolo? — +unt directorul asistent adHunct, domnule preedinte. &entru moment,

eu sunt cel mai mare %n $rad. — Cum sunt comunica#iile voastre? — +unt 4), domnule. Avem acces la sateli#ii de comunica#ii militari. — Gnul din lucrurile pe care trebuie să le evităm este ca panica să nu ia

amploare pe scară na#ională. &entru a preveni asta, vreau să trimi#i oameni

/11



la toate sediile re#elelor -O. Oreau ca oamenii tăi să le eQplice că nu pottransmite nimic %n le$ătură cu povestea asta. Dacă este necesar, ai ordine să"oloseti "or#a pentru a preveni aa ceva.

@ui urraB nu!i plăcu asta.

— Domnule preedinte, este %mpotriva' — Cunosc le$ea, 4)? Am "ost procuror. Este necesar pentru păstrareavie#ii i a ordinii i se va "ace, domnule urraB. Este un ordin preziden#ial.EQecută!l

— Da, domnule.

/12



". Primele on)a)e

Diverii operatori ai sateli#ilor de comunica#ii erau companii eQtrem deindependente i adeseori concuren#i nemiloi, dar nu inamici. >ntre eieQistau %n#ele$eri, numite neo"icial tratate. &ermanent, operatorii eraucon"runta#i cu posibilitatea ca unul dintre sateli#i să %nceteze să "unc#ioneze,

"ie din cauza unei de"ec#iuni interne, "ie datorită ciocnirii cu resturispa#iale, evenimente care constituiau motive reale de %n$riHorare. Ca atare,eQistau %n#ele$eri de asisten#ă mutuală care speci"icau că, %n eventualitatea%n care un operator pierdea un satelit, asocia#ii lui vor prelua sarcina, eQactla "el cum ziarele din acelai ora se %n#ele$eau, %n mod tradi#ional, să"olosească %n comun o tipo$ra"ie %n eventualitatea unui "oc sau a unuidezastru natural. &entru a %ntări aceste %n#ele$eri, %ntre diversele sedii alecorpora#iilor eQistau linii tele"onice directe. :ntelsat "u primul care sună la

-elstar. — 5ert, ni s!au dus doi sateli#i, raportă cu o voce uor zdruncinată

in$inerul de serviciu de la :ntelsat. Ce se %ntâmplă? — @a naiba, noi tocmai am pierdut trei, Restarul 7, iar -ele$lobul e

terminat i el. Avem o cădere completă a sistemului. Acum "acemveri"icări' tu?

— @a "el, 5ert. Oreo idee?

— (imic. +e pare că e vorba de nouă sateli#i, +tacB. @a dracu4mul "ăcu o pauză. — :dei? +tai pu#in, primim ceva' 4), este so"tul. Acum %l intero$ăm

pe /=1' au %nceput vâr"urile de sarcină' :suse /=1 a primit vâr"urile desarcină pe mai bine de o sută de "recven#e. Cineva a %ncercat să nezdrobească.

— Aa pare i aici. Dar cine? — E si$ur că nu a "ost vreun nenorocit de ac*er' pentru o treabă ca

asta, ar "i avut nevoie de me$aa#i doar pentru un canal./1/



— 5ert, eQact asta am i eu. @e$ături tele"onice, toate au primitsimultan un vâr" de sarcină. Ai vreo $rabă să le repui %n "unc#iune?

— Nlumeti? Am acolo sus ecipament de un miliard. &ână când nua"lu ce dracu le!a dat la cap, rămân %ncise. &rimul vicepreedinte e pe

drum %ncoace. 3esponsabilul cu presa e plecat la Denver, adău$ă 5ert. — Fi al meu, dar in$inerul meu e" este %nzăpezit. 5lestemat să "iu dacăam de $ând să!mi pun "undul la bătaie. Cred c!ar trebui să cooperăm, 5ert.

— (!am nimic %mpotrivă, +tacB. 4 să!l abordez pe <red )ent de lau$es să văd ce părere are. (e va lua ceva timp să trecem totul %n revistăi să "acem veri"icări complete ale sistemelor. @e #in %ncise până când a"luce s!a %ntâmplat. Avem o industrie de proteHat, omule.

— De acord. (u le dau drumul "ără să vorbesc cu tine.

— Uine!mă la curent cu tot ce a"li. — -e #in, 5ert. 4 să revin %ntr!o oră.

Gniunea +ovietică este o #ară vastă, de departe cea mai mare din lume,atât ca supra"a#ă, cât i ca lun$ime a $rani#elor. -oate aceste $rani#e sunt păzite, pentru că atât #ara actuală, cât i precursoarele ei "useseră invadatede multe ori. iHloacele de apărare ale $rani#elor includ evidentul J

concentrări de trupe, aerodromuri i posturi radar J i subtilul, sub "ormaantenelor de recep#ie radio. Gltimele erau proiectate pentru ascultareaemisiunilor radio i a altor emisiuni electronice. :n"orma#iile erau transmise prin le$ături terestre sau cu microunde la Centrul oscova, cartierul$eneral al Comitetului pentru +ecuritatea +tatului, )N5, &ia#a DzerHins*inr. 2. Al 4ptulea Directorat &rincipal al )N5!ului răspundea de spionaH ide securitatea comunica#iilor. Acesta avea o istorie lun$ă i distinsă, care bene"iciase de pe urma unei alte "or#e tradi#ionale ruseti, "ascina#ia "a#ă de

matematica teoretică. 3ela#ia %ntre ci"ruri i matematică era una lo$ică, iarcea mai recentă mani"estare a acestei rela#ii era munca unui bărbat bărbos,semănând cu un $nom, de treizeci i ceva de ani, care era "ascinat delucrările lui 5enoit andelbrot de la Gniversitatea arvard, cel careinventase e"ectiv $eometria "ractală. Combinând lucrările acestuia cu celedespre teoria aosului ale lui ac*enzie de la Gniversitatea Cambrid$e dinAn$lia, tânărul $eniu rus inventase un mod teoretic cu adevărat nou de%n#ele$ere a "ormulelor matematice. Era %n $eneral admis de către mâna de

/17



oameni care %n#ele$eau ceva din toate astea că munca lui merita cu prisosin#ă un &remiu &lanc*. Era un accident istoric că tatăl lui se %ntâmplasă "ie un $eneral %n Directoratul &rincipal al Nrănicerilor din )N5 i, caurmare, Comitetul pentru +ecuritatea +tatului %i remarcase imediat munca.

atematicianul avea acum tot ceea ce putea o"eri o patrie recunoscătoarei, %ntr!o zi, probabil că va primi i acel &remiu &lanc*.Avusese nevoie de doi ani pentru a!i trans"orma descoperirea teoretică

%n ceva practic, dar cu cincisprezece luni mai devreme reuise prima„recuperare din ci"rul cel mai si$ur al Departamentului de +tat al +tatelorGnite, numit +-3:&E. Fase luni mai târziu, dovedise concludent că ci"rulera similar %n structură cu tot ce "oloseau militarii +tatelor Gnite. Dupăveri"icarea cu rezultatele unei alte ecipe de criptoanaliti J care aveau

acces la datele re#elei de spionaH Ral*er i la cercetările, ciar maiserioase, realizate de &elton J ceea ce se născuse cu numai ase luni %nainteera o penetrare sistematică a sistemelor de criptare americane. >ncă nu era per"ectă. 4cazional, procedurile de ci"rare zilnică se dovedeau imposibil dedesci"rat. Gneori, trecea câte o săptămână "ără recuperarea unui mesaH, daralteori %n numai trei zile recuperaseră mai bine de Humătate din ceea ce primeau i rezultatele se %mbunătă#eau %n "iecare lună. >ntr!adevăr,

problema principală părea să "ie că nu aveau ecipamentul de calculadecvat pentru a duce la bun s"ârit toată munca pe care erau capabili să o"acă i Directoratul 4pt pre$ătea de zor mai mul#i lin$viti care să se ocupede tot tra"icul de mesaHe pe care %l primeau.

+er$ei (i*olaevici Nolov*o "usese sculat dintr!un somn pro"und icondus cu maina la biroul lui pentru a!i adău$a numele pe lista oamenilordin toată lumea trezi#i la realitate "ără menaHamente. @ucrând de o via#ă %n&rimul Directorat &rincipal, treaba lui era să eQamineze mintea colectivă

americană i să!l #ină la curent %n permanen#ă pe preedinte. esaHeledesci"rate care!i inundau biroul erau unealta cea mai utilă.Avea nu mai pu#in de treizeci de ast"el de mesaHe, toate având unul din

cele două teQte. -oate "or#ele strate$ice primiseră ordinul să treacă laCondi#ia De"ensivă Doi, iar "or#ele conven#ionale treceau la Condi#iaDe"ensivă -rei. &reedintele american intrase %n panică, %i zise primuladHunct al directorului )N5!ului. (u eQista altă eQplica#ie. .ra posi"il $ael s% $rea% $% =niunea So!ieti$% $omisese a$east% infamie? Era $ândul

/18



cel mai %n"ricoător din via#a lui. — >ncă unul, unul naval.esa$erul %l lăsă să cadă pe biroul lui.Nolov*o avu nevoie doar de o privire.

— -ransmite asta imediat "ul$er la arină.&entru rest, trebuia să!i ceme preedintele. Nolov*o ridică tele"onul.

De data aceasta, birocra#ia sovietică lucră repede. Câteva minute maitârziu, "u emis un semnal %n eQtrem de Hoasă "recven#ă i submarinul Amiral ;unin iei la supra"a#ă pentru a recep#iona %ntre$ mesaHul. CăpitanulDubinin %l citi, pe măsură ce ieea din imprimantă.

+G5A3:(G@ AE3:CA( G++ AI3. 3A&43-EAPL @4CA@:PA3EA @A 8=88= ( J

18/=12/ O. E@:CEA +C4A+L D:( <G(CU:G(E DE 4C4@:P:G(E CG CAGPE (ECG(4+CG-E.

Dubinin părăsi camera de comunica#ii i se %ndreptă către masa ăr#ii. — Gnde eram când am recep#ionat tranzientul acela?

— Aici, domnule căpitan, i relevmentul era ăsta. (avi$atorul trasă linia cu creionul. Dubinin clătină din cap.>i %ntinse mesaHulK — Gită!te la ăsta. — Ce presupune#i că "ace? — Oa "i aproape de supra"a#ă. Deci' vom urca imediat sub strat i ne

vom mica rapid. P$omotul de supra"a#ă %i va bruia sonarul. Cincisprezecenoduri.

— Crede#i că ne urmărea? — Ui!a luat destul de mult ca să!#i dai seama, nu!i aa?Dubinin măsură distan#a până la #intă. — <oarte mândru, tipul ăsta. Oom vedea. Ftii cum se laudă americanii

că "ac "oto$ra"ii de cocă? Acum, tânărul meu locotenent, va "i rândulnostru

— Ce %nseamnă asta? %l %ntrebă (armonov pe primul adHunct al

/19



directorului )N5!ului. — Americanii au "ost ataca#i de "orte necunoscute, o lovitură "oarte

puternică i care a produs pierderi importante de vie#i omeneti. Este deateptat că vor intensi"ica $radul de pre$ătire militară. Gn aspect pe care!l

vor trata cu maQimum de responsabilitate este men#inerea ordinei publice,răspunse Nolov*o pe circuitul tele"onic proteHat. — Fi? — Fi, din ne"ericire, toate armele lor strate$ice se %ntâmplă să "ie

orientate spre 6oina* — Dar noi nu avem niciun rol %n asta, obiectă preedintele sovietic. — Aa e. Oede#i, ast"el de răspunsuri sunt automate. Ele sunt plani"icate

din timp i aproape că devin micări re"leQe. 4dată atacat, devii eQtrem de

precaut. Contramăsurile sunt plani"icate din timp, %n aa "el %ncât să po#iac#iona rapid i să!#i "oloseti capacită#ile intelectuale pentru a analiza o problemă, "ără distra$eri suplimentare i inutile.

&reedintele sovietic se %ntoarse spre ministrul apărăriiK — Fi ce!ar trebui să "ac? — 3ecomand o cretere a stării noastre de alarmă. EQclusiv de"ensivă,

bine%n#eles. :ndi"erent cine a e"ectuat acest atac, poate la urma urmei să

%ncerce să ne lovească i pe noi. — Aprobat, spuse brutal (armonov. Alarma cea mai ridicată pe timp de pace.

Nolov*o se %ncruntă la receptor. >i alese eQtrem de $riHuliu cuvinteleK — &ot să "ac o su$estie? — Da, aprobă ministrul apărării. — Ar "i bine, dacă este posibil, să le spunem "or#elor noastre care este

motivul acestei alarme. Ar putea reduce ocul ordinului.

— E o complica#ie inutilă, $ândi cu voce tare ministrul. — Americanii nu au "ăcut asta, insistă Nolov*o, i aproape si$ur a "osto $reeală. Oă ro$, $ândi#i!vă la starea mintală a oamenilor trecu#i brusc dela opera#iunile obinuite din vreme de pace la o stare de alarmă ridicată. Oa"i nevoie doar de câteva minute suplimentare. Aceste câteva cuvinte pot "iimportante.

— 5ună idee, acceptă (armonov. &rocedează aa, ordonă el ministrului.Curând vom avea veti de la americani pe ot!line, spuse (armonov. Ce

/1;



vor spune? — E $reu de presupus, dar, indi"erent ce spun, ar trebui să avem pre$ătit

un răspuns, doar ca să linitim lucrurile, să "im si$uri că tiu că nu avemniciun amestec.

(armonov dădu din cap. Era rezonabil. — >ncepe#i să lucra#i la răspuns.+emnalul pe care li se ordonă să!l transmită %i "ăcu să mormăie pe

operatorii sovietici ai a$en#iei de comunica#ii de"ensive. &entru a uuratransmisia, esen#a semnalului ar "i trebuit să "ie con#inută %ntr!un unic $rupde cod din cinci litere care putea "i transmis, desci"rat i %n#eles instantaneude to#i receptorii, dar acum nu era posibil. &ropozi#iile suplimentaretrebuiau să "ie reduse pentru a se evita o transmisie prea lun$ă. Gn maior

se ocupă de treaba asta, ob#inu aprobarea e"ului său, un $eneral!maior, itransmise mesaHul pe un mai pu#in de treizeci de circuite de comunica#ii.&entru a corespunde serviciilor militare speci"ice, mesaHul mai su"ericâteva modi"icări.

Amiral ;unin era pe noul lui curs doar de cinci minute, când sosi un aldoilea semnal E@<. 4"i#erul de comunica#ii aler$ă de!a dreptul la comandă

cu el.A@A3L NE(E3A@L (:OE@G@ D4:. 4 DE-4(A3E

(GC@EA3L DE 43:N:(E (ECG(4+CG-L A AOG- @4C>( +-A-E@E G(:-E. <43UE@E +-3A-EN:CE F:C4(OE(U:4(A@E AE3:CA(E AG <4+- A@A3A-E&E(-3G G( &4+:5:@ 3LP54:. -4A-E <43UE@E (AOA@E O43 :EF: :ED:A- &E A3E. @GAU: -4A-E

L+G3:@E DE &34-ECU:E (ECE+A3E.

— A %nnebunit lumea? se miră căpitanul. (u primi niciun răspuns. — Asta!i tot? — -ot, nicio indica#ie să ridicăm antena. — Astea nu sunt instruc#iuni adecvate, obiectă Dubinin. -oate măsurile

de protec#ie necesare? Ce vor să spună cu asta? &rotec#ia noastră, protec#ia

/16



patriei J ce mama dracului vor să spună? — Domnule căpitan, interveni Starpom-ul, Alarma Nenerală de Nradul

Doi are propriile ei re$uli de ac#iune. — Ftiu asta, %l asi$ură Dubinin, dar se aplică aici?

— De ce altceva ar "i "ost transmis semnalul?4 Alarmă Nenerală de Nradul Doi era ceva "ără precedent pentru "or#elemilitare sovietice. >nsemna că re$ulile de ac#iune nu erau cele de război,dar nici cele din timp de pace. Dei Dubinin, ca oricare comandant sovieticde navă, %n#ele$ea pe deplin care %i erau %ndatoririle, implica#iile ordinului păreau %n"ricoătoare. -otui, nu era momentul pentru specula#ii. Era o"i#ernaval i primise un ordin. Cel care!l dăduse, indi"erent cine era, %n#ele$ea, probabil, situa#ia mai bine decât el. 4"i#erul comandant al lui Amiral ;unin

%i %ndreptă spatele i se %ntoarse spre secundul lui. — ărete viteza la douăzeci i cinci de noduri. @a posturile de luptă.

+e petrecu atât de repede pe cât putură oamenii să se mite. 5iroul <5:din (e Mor*, instalat %n clădirea serviciilor "ederale Iacob Iavits, lacapătul sudic al anattanului, %i trimise oamenii spre nord i circula#ialeHeră de duminică "ăcu deplasarea uoară. &uternicele maini ale <5:!ului

$oniră spre diversele sedii ale re#elelor -O, a"late %n centrul oraului.Acelai lucru se petrecu %n Atlanta, unde a$en#ii părăsiră clădirea artin@uter )in$, %ndreptându!se spre cartierul $eneral al C((. >n "iecare caz,nu mai pu#in de trei a$en#i pătrunseră %n sălile de control i dădurăverdictulK (u se va transmite nimic de la Denver. An$aHa#ilor re#elelor nicinu le trecu prin cap să se intereseze de motivul interdic#ieiV erau preaocupa#i, %ncercând să restabilească rapid contactul. Acelai lucru se petrecu%n Colorado. A$en#ii diviziei de teren locale, sub conducerea a$entului

special adHunct Ralter os*ins, invadară a"ilia#ii re#elelor i companialocală de tele"oane i tăiară toate liniile interurbane, trecând peste obiec#iile"urioase ale "unc#ionarilor de la 5ell. Dar os*ins "ăcu o $reeală. +edatora "aptului că nu se uita prea mult la televizor.

)4@D era un post independent, care %ncerca să devină un superpost. @a"el ca -5+, RR43 i %ncă alte câteva, avea propria lui le$ătură prin satelit pentru a acoperi o zonă lar$ă de vizionare. Era un Hoc "inanciar %ndrăzne#,%ncă nerentabil pentru investitorii care conduceau postul cu un bu$et redus

/1



la maQimum, dintr!o clădire vece i aproape lipsită de "erestre din nord!estul oraului. +ta#ia utiliza unul din sateli#ii canadieni din seria Ani*, iar pro$ramele sale, care erau mai ales spectacole veci preluate de la altere#ele, acopereau rezonabil Alas*a, Canada i zonele nordică i centrală ale

+tatelor Gnite.Cândva, clădirea )4@D "usese prima sta#ie de televiziune de re#ea dinDenver, "iind construită %n 1/=, după modelul cerut ini#ial de ComisiaComunica#iilor <ederaleK beton armat monolitic, capabil să supravie#uiascăunui bombardament inamic J speci"ica#iile datau dinaintea armelornucleare. +in$urele "erestre se $ăseau %n birourile conducerii de pe laturasudică a clădirii. -recuseră zece minute de la eveniment, când cineva intră pe ua descisă a administratorului pro$ramului. +e opri brusc, se %ntoarse

i aler$ă %napoi %n %ncăperea actualită#ilor. După un alt minut, un operatorintră %n ascensorul de măr"uri care mer$ea până la acoperi. :ma$inea,transmisă prin cablu %n camera de control i apoi mai departe printr!untransmi#ător %n banda )u la satelitul Ani* care era neatins, %ntrerupsereluarea A!enturilor lui 7o"ie Gillis, pro$ram prins de telespectatorii dinAlas*a, ontana, Da*ota de (ord, :dao i trei provincii canadiene. >nCal$arB, Alberta, o reporteră de la un ziar local, a cărei pasiune pentru

peripe#iile lui DaBne ic*man era venic trează, "u surprinsă de ima$inei de comentariul vorbit i %i sună biroul din ora. 3aportul ei, debitatdintr!o su"lare, plecă imediat pe cablul 3euter. Curând după aceea, C5Cretransmise ima$inea %n Europa printr!unul din sateli#ii lor Ani* nea"ecta#i.

Ciar atunci, doi a$en#i de la <5: Denver intrară %n clădirea )4@D.@ansară interdic#ia %n "a#a unei ecipe de actualită#i care protestă, invocând&rimul Amendament al Constitu#iei +tatelor Gnite, ar$ument care avu mai pu#ină $reutate decât oamenii %narma#i care le deconectară transmi#ătorul.

Cel pu#in, a$en#ii <5: %i cerură scuze %n timp ce o "ăceau. &uteau să nu seobosească. Ceea ce "usese, de la %nceput, un obiectiv nesăbuit devenisedeHa un eQerci#iu de inutilitate.

— Ce dracu se petrece? %i %ntrebă 3icards personalul. — abar n!am, domnule. (u s!a dat niciun motiv pentru alarmă,

răspunse neconvin$ător o"i#erul cu comunica#iile. — (e lasă cu ocii %n soare, nu!i aa?

/2=





luptă, un amiral, pro"itase de ocazia de a zbura la (apoli pentru ocon"erin#ă cu comandantul <lotei a Fasea a +tatelor Gnite. 3icards erasin$ur.

— Gnde!i prietenul nostru? %ntrebă comandantul lui 6oose!elt*

— @a aproQimativ două sute cincizeci de mile %n spate, răspunse o"i#erulcu opera#iunile. Aproape. — ai să ridicăm %n aer avioanele a"late la plus cinci minute, propuse

Iac*son. 4 să iau două i o să patrulez cam pe aici, ca să suprave$ez uadin spate.

5ătu cu de$etul pe artă. — &rocedează cu calm, 3ob. — (icio problemă, Ernie.

Iac*son se apropie de un tele"on. — Cine!i sus? %ntrebă el camera de ateptare O<!1. 5ine.Iac*son iei să!i pună costumul de zbor i casca. — Domnilor, spuse 3icards după plecarea lui Iac*son, pentru că acum

suntem la est de alta, "acem parte din &G4:, deci suntem o unitatestrate$ică i ni se aplică DE<C4(!-R4. Dacă cineva de aici are nevoie deo re%mproaspătare a re$ulilor de an$aHare DE<C4(!-R4, ar "i bine s!o

"acă ur$ent. -ot ce poate "i interpretat ca o amenin#are pentru noi poate "iabordat i distrus pe baza autorită#ii mele, %n calitate de comandant al$rupului de bătălie. >ntrebări?

— Domnule, nu tim ce se petrece, sublinie o"i#erul cu opera#iunile. — da. Oom %ncerca să $ândim mai %ntâi, dar ai să ne punem la punct

piesa. +e %ntâmplă ceva rău i suntem la DE<C4(!-R4.Era o noapte senină, "rumoasă, pe puntea de zbor. Iac*son %l puse la

curent pe comandorul +ancez i pe o"i#erii respectivi. Fe"ii ecipelor de

%ntre#inere a celor două -omcat!uri, care ateptau pe catapultele laterale,conduseră ecipaHele de zbor la avioane. Iac*son i Ralters urcară la bord.Fe"ii %i aHutară să!i pună centurile, apoi dispărură Hos i %ndepărtară scările.Căpitanul Iac*son e"ectuă comenzile de pornire, urmărind cuminstrumentele de bord intrau %n parametrii normali. >n mod obinuit, <!17D era %narmat cu patru racete &oeniQ $idate prin radar i patru!+ideinder cu in"raroii.

— Nata %n spate, +redder? %ntrebă Iac*son.

/22







— Ale cui? — (u ale noastre.

>n Centrul de :n"orma#ii de @uptă al lui T6 nimeni nu avea deocamdată

vreo idee despre ceea ce se petrecea, dar personalul in"orma#iilor "ăcea totce putea ca să a"le. &ână acum, a"laseră că maHoritatea canalelor de satelit pentru actualită#i păreau să nu emită, dei toate le$ăturile militare erau %n"unc#iune. Gn baleiaH ulterior al spectrului satelitar demonstra că o mul#imede circuite video erau, ineQplicabil, inactive, la "el ca i le$ăturiletele"onice prin satelit. Activitatea tipilor de la comunica#ii se concentraseatât de tare pe canalele de %naltă tenolo$ie, %ncât "ură necesare serviciileunui operator radio clasa a treia pentru a su$era baleiaHul benzilor de unde

scurte. &rimul post pe care %l $ăsiră "u 55C!ul. <las!ul de actualită#i "u%nre$istrat i transmis %n $rabă la C:@. Oocea vorbea cu o si$uran#ă calmă,tipică pentru 5ritis 5roadcastin$ Corporation.

„3euter raportează o detonare nucleară %n zona centrală a +tatelor Gnite.+ta#ia de televiziune )4@D din Denver, ColoraBdo J en$lezii aveaunecazuri cu pronun#ia numelor anumitor state americane J a transmis prinsatelit o ima$ine a norului!ciupercă deasupra Denverului, %nso#ită de un

comentariu despre o masivă eQplozie. +ta#ia )4@D nu mai emite acum i%ncercările de a contacta Denverul prin tele"on nu au avut %ncă succes.Deocamdată, nu au eQistat niciun "el de comentarii o"iciale %n privin#aacestui incident.

— Dumnezeule mare, rosti cineva %n numele tuturor.Căpitanul 3icards privi prin cameră la personalul lui. — Ei bine, acum tim de ce suntem la DE<C4(!-R4. ai să mai

ridicăm nite vânători. <!16 %naintea noastră, <!17 %n urmă. Oreau patru A!

9 ecipate cu 5!91 asupra #intelor &G4:. ai vreau o escadrilă de <!16ecipată cu racete antinavă i %ncepe#i pre$ătirea unei Alpa!+tri*e asupra$rupului de luptă de pe 5u&neţo!*

— Domnule căpitan, se precipită cineva, <alcon raportează patruavioane tactice care se %ndreaptă spre noi.

3icards trebui doar să se %ntoarcă pentru a vedea displaB!ul tactic principal, un ecran radar cu diametrul de un metru. Cele patru contacte noiapăreau ca nite O!uri inversate, cu vectori de curs. &unctul de abordare cel

/28



mai apropiat era la mai pu#in de douăzeci de mile, %n intervalul de ac#iuneal racetelor aer!sol.

— &une!l pe +pade să!i identi"ice imediat pe bandi#ii ătia

— ' apropii i identi"ici, "u ordinul din avionul de control a*eBe. — >n#eles, con"irmă Iac*son. 5ud, distan#ează!te. — >n#eles.Comandorul +ancez %mpinse uor mana la stân$a pentru a descide

distan#a %ntre avionul lui i cel al lui Iac*son. (umită „Doiarul răs"irat,"orma#ia permitea avioanelor să se sus#ină reciproc i să "ie imposibil deatacat simultan. >n timp ce se separau, ambele avioane se %nclinară i plonHară cu motoarele %n plin. >n câteva secunde, trecuseră de ac!4ne.

— E pe #eavă, %i spuse +redder copilotului său. Activez sistemul -O.-omcat!ul era construit cu un dispozitiv simplu de identi"icare. Era o

cameră de televiziune cu un obiectiv telescopic care mărea de zece ori icare lucra la "el de bine pe lumină i pe %ntuneric. @ocotenentul Raltersreui să conecteze camera -O la sistemul radar i, %n câteva secunde, avu pe ecran patru puncte care creteau rapid, pe măsură ce -omcat!urile leaHun$eau din urmă.

— Con"i$ura#ie de cârmă dublă. — <alcon, aici +pade. :n"ormează!l pe +tic* că avem contact vizual "ărăidenti"icare i ne apropiem.

aiorul &iotr Arabov nu era mai %ncordat decât de obicei. Era instructorde zbor i, %n acest moment, "ăcea o demonstra#ie practică %n "olosul celortrei libieni care!l %nso#eau, eQplicându!le di"icultă#ile care puteau apărea%ntr!un zbor de noapte, aproape razant la supra"a#a apei. Cu treizeci de

minute mai devreme, viraseră deasupra insulei italiene &antellaria i se%ndreptau acum către -ripoli i casă. Pborul de noapte %n "orma#ie eradi"icil pentru cei trei libieni, dei "iecare avea peste trei sute de ore de zborde acest "el i zborul la supra"a#a apei era cel mai periculos dintre toate.Din "ericire, aleseseră o noapte potrivită pentru el. Cerul plin de stele leo"erea un bun orizont de re"erin#ă. ai bine să!nve#e %n condi#ii uoarei la această altitudine, %i spuse Arabov. Gn adevărat pro"il tactic „la o sutăde metri i o viteză mai mare pe o noapte noroasă puteau reprezenta un

/29



pericol eQcesiv. (u era mai impresionat de măiestria aeriană a acestorlibieni decât "usese la mai multe ocazii arina +tatelor Gnite, dar păreaudoritori să %nve#e i asta era ceva. >n plus, #ara lor bo$ată %n petrol, tră$ând%nvă#ămintele din războiul ira*ienilor, decisese că, dacă tot era necesar să

aibă o "or#ă aeriană, mai bine să aibă una antrenată corespunzător. Asta%nsemna că Gniunea +ovietică putea vinde mult mai multe aparate :N!2, %n ciuda "aptului că vânzările %n zona :sraelului erau acum sever reduse.Dar asta %nsemna i că maiorul Arabov era plătit par#ial %n valută.

&ilotul instructor privi la stân$ă i la dreapta ca să vadă dacă "orma#iaera' mă ro$, nu ciar strânsă, dar su"icient. Cu două tancuri decombustibil sub "iecare aripă, avioanele se deplasau $reoi. <iecare rezervorde combustibil avea aripioare stabilizatoare i semăna, de "apt, destul de

bine cu o bombă. — -ransportă ceva, domnule căpitan. +unt si$ur avioane :N!2. — Aa e.Iac*son veri"ică i el ecranul, apoi ac#ionă radioul. — +tic*, aici +pade, terminat. — Dă!i drumul.Circuitul radio di$ital %i permise lui Iac*son să recunoască vocea

căpitanului 3icards. — +tic*, am identi"icat avioane inamice. &atru :N!uri doi!nouă. &arsă aibă %ncărcătură sub aripi. Cursul, viteza i altitudinea nescimbate.

Grmă o scurtă pauză. — Ciuruiete!i pe bandi#i.Capul lui Iac*son se %năl#a brusc. — 3epeta, +tic*. — +pade, aici +tic*. Ciuruiete!i pe bandi#i. Con"irmă.

;e-a spus, @"aniţi, %i zise Iac*son. Şi ştie mai mult e$8t mine* — >n re$ulă, abordez acum. -erminat.Iac*son conectă din nou radioul. — 5ud, urmează!mă. — 3aat, zise +redder. 3ecomand orientarea a două &oeniQ, perecea

stân$ă i perecea dreaptă. — <ă!o, răspunse Iac*son, re$lând comutatorul armamentului de la

capătul manei pe pozi#ia A:!87.

/2;



@ocotenentul Ralters pro$ramă racetele ca să!i masceze radarele până la doar o milă distan#ă.

— Nata. Distan#a aisprezece mii.DisplaB!ul de deasupra capului lui Iac*son prezenta simbolo$ia corectă.

&iuitul unui ton %n cască %l anun#ă că prima racetă era $ata de tra$ere.Apăsă pe tră$aci o dată, ateptă o secundă, apoi apăsă din nou. — 3aat, rosti icael, „@obo AleQander, a"lat la o distan#ă de o

Humătate de milă. — -u tii mai bine, mârâi +ancez. — Cerul e curat. (u văd nimic altceva %n Hurul nostru.Iac*son %ncise ocii pentru a!i "eri cât mai mult vederea de Heturile de

"lăcări albe!$ălbui ale racetelor. Acestea se %ndepărtară rapid, cu aproape

o milă pe secundă. Iac*son le urmări %ndreptându!se spre #intă, %n timp ce!i pozi#iona avionul pentru o altă lansare, dacă &oeniQ!urile nu "unc#ionaucorespunzător.

Arabov "ăcu %ncă o veri"icare a instrumentelor. (u era nimic neobinuit.3eceptorii de pericol de pe avionul lui indicau doar radare de căutareaeriană, dei o citire dispăruse cu câteva minute mai devreme. Alt"el,

aceasta era o misiune de antrenament eQcesiv de rutinieră J avansare %nlinie dreaptă i la acelai nivel, pe un curs direct spre un punct "iQ.3eceptorii de pericol nu detectaseră radarul @&:, care urmărea de cinciminute zborul "orma#iunii sale. -otui, erau capabile să detecteze puternicul radar de $idare al unei racete &oeniQ.

4 lumină de avertizare roie, strălucitoare, se aprinse i un sunetscrânit %i tortură urecile. Arabov cobor% privirea pentru a veri"icainstrumentele. &ăreau să "unc#ioneze, dar asta nu era'

Grmătoarea lui micare "u să!i %ntoarcă rapid capul. Avu timp doar săvadă o semilună de lumină $albenă i o dâră de "um "antomatică, luminatăde stele, apoi un "ul$er.

&oeniQ!ul orientat spre perecea din dreapta eQplodă doar la câ#ivametri de avioane. <ocoasa de aizeci de *ilo$rame umplu aerul cu"ra$mente care se deplasau cu mare viteză, zdren#uind amândouă :N!urile. Acelai lucru se %ntâmplă cu perecea din stân$ă. Aerul se umplu cuun nor incandescent de *erosen %n eQplozie i bucă#i de avion. -rei pilo#i

/26



"ură ucii pe loc de eQplozie. Arabov "u catapultat din avionul lui %ndezinte$rare de scaunul eHectabil, a cărui paraută se descise doar laaizeci de metri deasupra apei.DeHa incontient, datorită neateptatului ocal eHectării, maiorul rus "u salvat de sistemele speciale. Gn $uler $on"labil

%i sus#inu capul deasupra apei, un radio G< %ncepu să ceme cel maiapropiat elicopter de salvare i un $iro"ar puternic alb!albastru prinse a"ul$era %n %ntuneric. >n Hurul lui, câteva petice sub#iri de combustibil %n"lăcări i nimic altceva.

Iac*son urmări %ntre$ul proces. &robabil că stabilise un record al tuturortimpurilor pentru o sin$ură lansare. &atru avioane dintr!o sin$ură salvă deracete. Dar nu talentul sau %ndemânarea stăteau la baza per"orman#ei. Ca

i %n cazul victimei lui ira*iene, cei de acum nu tiuseră că el se a"la acolo.Era un asasinat, nu un război.

— Ciuruit patru :N!uri, comunică el prin radio. +tic*, aici +pade,ciuruit patru. ă %ntorc pe pozi#ia CA&, avem nevoie de combustibil.

— >n#eles, +pade, cisternele sunt acum deasupra ta. 3ecep#ionăm că aiciuruit patru.

— A, +pade, ce dracu se %ntâmplă? %ntrebă locotenentul Ralters.

— A vrea să tiu, +redder. Am tras $um!a primul fo$ intr-un r%&"oi? Şi $e r%&"oi?

>n ciuda lamentărilor anterioare, re$imentul de tancuri de $ardă era unadin cele mai bune unită#i ruseti pe care le văzuse )eitel. <or#a principalăde luptă era "ormată din tancuri -!6=. Cu turelele i carenele acoperite cu panouri de blindaH %mpotriva proiectilelor cu reac#ie, păreau nite Hucăriiimense. 4 impresie "alsă, imediat dezmin#ită de aspectul periculos al

acestor veicule Hoase, ale căror tunuri lun$i tunuri cu calibrul 128 mm nulăsau nicio %ndoială asupra identită#ii i destina#iei lor. &resupusa ecipă deinspec#ie se deplasa %n $rupuri de trei. )eitel avea misiunea cea mai periculoasă, pentru că era cu comandantul re$imentului. )eitel J„colonelul :vanen*o J %i veri"ică ceasul, %n timp ce păea %n urmaadevăratului colonel.

Doar la două sute de metri mai departe, N\nter 5oc* i al#i doi "otio"i#eri +tasi se apropiară de ecipaHul unui tanc. 4amenii se %mbarcau %n

/2



veiculul lor, când o"i#erii se apropiară. — +tai ordonă unul. — Da, domnule colonel, răspunse ser$entul care comanda tancul. — Coborâ#i. Oom inspecta veiculul.

Comandantul, tră$ătorul i conducătorul se adunară %n "a#a veiculului,%n timp ce ecipaHele celelalte se %mbarcau %ntr!ale lor. 5oc* ateptă catancurile din vecinătate să!i %ncidă turelele, apoi scoase automatul cusurdină i %i %mpucă pe cei trei rui. Corpurile "ură aruncate sub tanc. 5oc*ocupă locul tră$ătorului i căută comenzile %n privin#a cărora "useseinstruit. @a nicio mie două sute de metri, parcate %n un$i drept "a#ă detancul lui, erau peste cincizeci de tancuri americane 1A1 ale cărorecipaHe se %mbarcau i ele %n veiculele lor.

— &ornesc motorul, raportă prin inter"on conducătorul.otorul Diesel se trezi la via#ă, urlând %mpreună cu toate celelalte. 5oc*

mută selectorul de muni#ie pe proiectil per"orant cu ampenaH de stabilizarei apăsă pe butonul de %ncărcare. Automat, %ncizătorul tunului principal altancului se descise i proiectilul, apoi %ncărcătura de tra$ere, "urăintroduse i %ncizătorul se %ncise sin$ur. Asta, %i spuse 5oc*, "usesedestul de uor. Apoi ac#ionă sistemul de ocire i selectă un tanc american.

Era uor de zărit. &arcul de tancuri american era luminat ca orice parcare,ast"el %ncât in"ractorii să poată "i zări#i cu uurin#ă. @aserul %i dădu o citire adistan#ei i 5oc* %năl#ă tunul la diviziunea corespunzătoare a stadimetrului.Estimă că vântul era zero. Era o noapte calmă. 5oc* %i veri"ică ceasul iatepta ca secundarul să aHun$ă la doisprezece. Apoi apăsă pe butonul detra$ere. -!6=!ul lui 5oc* se le$ănă %napoi, %mpreună cu alte trei. Douătreimi de secundă mai târziu, proiectilul nimeri turela unui tanc american.3ezultatele "ură impresionante. &roiectilul lovi compartimentul de muni#ii

din spatele turelei. &atruzeci de unită#i de muni#ie eQplodară imediat.&anourile de etanare orientară cea mai mare parte a eQploziei %n sus, daruile protectoare antiincendiu din interiorul veiculului "useseră deHaaruncate %n aer de proiectil i ecipaHul "u incinerat %n scaunele lui, %nvreme ce tancul de două milioane de dolari se trans"ormă %ntr!un vulcan%mpestri#at cu verde i maro, %mpreună cu alte două.

4 sută de metri spre nord, comandantul re$imentului %n$e#ă la Humătatea "razei, %ntorcându!se %n$rozit spre sursa de z$omot.

//=



— Ce se %ntâmplă? reui el să stri$e, %nainte ca )eitel să!l %mpute %ncea"ă.

5oc* trăsese deHa al doilea proiectil %n compartimentul mainii unui alttanc i %ncărca un al treilea. Fapte 1A1!uri erau %n "lăcări, %nainte ca

primul tunar american să %ncarce un proiectil. -urela uriaă se răsuci, %ntimp ce comandan#ii de tancuri urlau ordine la conducătorii i tră$ătorii lor.5oc* văzu turela %n "unc#ionare i răsuci tunul spre ea. &roiectilul lui trecumult la stân$a, dar lovi un alt Abrams din spatele primului. <ocul americanrată i el, pentru că tră$ătorul era emo#ionat. Al doilea proiectil "u %ncărcatimediat i nimeri un -!6= situat la două tancuri distan#ă de al lui 5oc*.Nunter decise să nu!i mai bată capul cu americanul acela.

— +untem ataca#i J descide#i "ocul, descide#i "ocul #ipară

comandan#ii „sovietici de tancuri %n circuitele lor de comandă.)eitel aler$ă spre veiculul de comandă. — +unt colonelul :vanen*o. Comandantul vostru este mort. — ica#i!vă -ermina#i!i pe ticăloii ătia, cât mai avem un re$iment4"i#erul cu in"orma#iile ezită, neavând nici cea mai mică idee de ceea ce

se petrecea, capabil doar să audă tirul tunurilor. Dar ordinele veneau de laun colonel. 3idică radioul, trecu pe circuitul de comandă al batalionului i

transmise instruc#iunile.Grmă momentul de ezitare ateptat. Cel pu#in zece tancuri americaneardeau acum, dar patru răspundeau cu "oc. Apoi %ntrea$a linie sovieticădescise "ocul i trei dintre tancurile americane active "ură aruncate %n aer.Cele proteHate de rândul din "a#ă %ncepură să lanseze "um i să manevreze,mai ales %n mararier, %n timp ce tancurile sovietice avansau. )eitel urmăricu admira#ie %naintarea tancurilor sovietice. Fapte rămaseră nemicate,dintre care patru erau %n "lăcări. >ncă două eQplodară, %nainte de a trece

linia unde odată se a"lase un zid.erita, %i spuse )eitel, numai pentru clipa aceasta. :ndi"erent ce aveade $ând N\nter, merita să!i vezi pe rui i americani omorându!se %ntre ei.

Amiralul Iosua &ainter sosi la cartierul $eneral C:(C@A(- eQact latimp pentru a prinde mesaHul de la Theoore 6oose!elt*

— Cine comandă acolo? — Comandantul $rupului de luptă a zburat la (apoli. 4"i#erul cel mai

//1



mare %n $rad din $rup este căpitanul 3icards, răspunse o"i#erul de la:n"orma#iile <lotei. El a spus că patru :N!uri %narmate se %ndreptau spreel i, pentru că suntem la DE<C4(!-R4, le!a atacat. 3eprezentau o poten#ială amenin#are la adresa $rupului.

— :N!urile cui? — Ar putea "i de la $rupul de pe 5u&neţo!, domnule. — Ateaptă o clipă' ai spus DE<C4(!-R4? T6 este acum la est de alta, domnule, se aplică &G4:, sublinie

o"i#erul de la 4pera#iuni <lotă. — Ftie cineva ce se petrece? — Eu sunt al dracului de si$ur că nu tiu, răspunse cinstit o"i#erul de la

:n"orma#ii <lotă.

— Dă!mi!l pe 3icards pe un circuit audio. Care!i statutul <lotei? — -ot ce este la cei are ordine să se pre$ătească de drum, domnule.

Asta!i automat. — Dar de ce suntem la DE<C4(!-3EE aici? — (u ne!au spus de ce. — +plendid.&ainter %i trase puloverul peste cap i stri$ă după ca"ea.

6oose!elt pe linia doi, domnule, anun#ă intercomul.&ainter apăsă pe buton i puse tele"onul pe spea*er. — Aici C:(C@A(-. — Aici 3icards, domnule. — Ce se %ntâmplă? — +untem de cincisprezece minute %ntr!o alarmă DE<C4(!-R4. 4

patrulă de :N!2 se %ndrepta spre noi i am ordonat să "ie ciurui#i. — De ce?

— &ăreau să "ie %narma#i, domnule, i am recep#ionat o transmisie radiodespre eQplozie.&ainter %n$e#ă instantaneu. — Ce eQplozie? — 55C raportează o eQplozie nucleară %n Denver. +ta#ia locală -O, de

la care plecase raportul, nu mai emite acum. Cu $enul acesta de in"orma#ii,am dat ordinul de atac. +unt o"i#erul cel mai mare %n $rad. Aici este $rupulmeu de luptă. Dacă nu mai ave#i alte %ntrebări, am i alte treburi de "ăcut.

//2



&ainter %n#elese că nu trebuia să!l %ncurce pe om. — <olosete!#i capul, Ernie. <olosete!#i blestematul ăla de cap. — >n#eles, domnule. -erminat.@e$ătura se %ntrerupse.

— EQplozie nucleară? %ntrebă o"i#erul de la :n"orma#ii <lotă.&ainter avea un ot!line cu Centrul (a#ional de Comandă ilitară. >lactivă.

— Aici C:(C@A(-. — Căpitanul 3osselli, domnule. — Am avut o eQplozie nucleară? — Da, domnule. >n zona Denver, (43AD estimează că pa$ubele sunt

destul de mari. Asta!i tot ce tim. >ncă nu am comunicat nimănui.

— Ei, uite altceva pentru tine. Theoore 6oose!elt a interceptat idoborât patru :N!2 care se %ndreptau spre el. Uine!mă la curent. Dacă numi se dau alte directive, scot tot ce am pe mare.

5ob <oler era deHa la a treia cană de ca"ea. +e blestema că băuse cele patru beri $ermane tari, de parc!ar "i "ost Arcie 5un*er, i una dintretemerile lui era că oamenii de aici vor mirosi alcoolul din respira#ia lui.

:ntelectul %i spunea că procesele $ândirii lui puteau "i oarecum a"ectate dealcoolul absorbit, dar băuse berile %n decurs de câteva oreV proceselenaturale, plus ca"eaua, "ie că!l eliminaseră din or$anism, "ie că o vor "acecurând.

&entru prima dată, era recunoscător pentru moartea so#iei lui, arian.<usese acolo, la mar$inea patului, i o urmărise pe iubita lui so#ie murind.Ftia ce erau durerea i tra$edia i, oricât de %nspăimântătoare era moarteaatâtor oameni %n Denver, %i spuse el, trebuia să se detaeze, s!o dea

deoparte, să se concentreze pentru a preveni moartea altora.&ână acum, aprecie <oler, lucrurile merseseră bine. @uase rapidmăsuri pentru a %mpiedica răspândirea tirii. &anica la scară na#ională eraceva de care nu avea nevoie. +erviciile militare erau la un nivel mai ridicatde alarmă, care "ie va preveni, "ie va descuraHa un atac suplimentar, pentruo perioadă nede"inită de timp.

— 4), spuse el pe linia de con"erin#ă cu (43AD i +AC. +ă vedem cetim până acum.

///



(43AD răspunseK — Am avut o detonare nucleară unică, de ordinul sutelor de *ilotone.

Deocamdată nu eQistă un raport de la locul evenimentului. <or#ele noastretrec la o stare de alarmă ridicată. +ateli#ii de comunica#ii nu "unc#ionează'

— De ce? %ntrebă Elizabet Elliot cu o voce mai "ra$ilă decât a lui<oler. Ce!ar "i putut provoca asta? — (u tim. 4 detonare nucleară %n spa#iu ar putea să o "acă prin e"ecte

E& J asta %nseamnă impuls electroma$netic. Când un dispozitiv nucleareQplodează la mare altitudine, cea mai mare parte din ener$ie este eliberatăsub "ormă de radia#ie electroma$netică. 3uii tiu mai multe decât noidespre e"ectele practice ale eQploziilor de acest "elV au mai multe date de latestele lor din (ovaia Pemlia din 19=. Dar nu avem dovezi ale unei ast"el

de eQplozii i ar "i trebuit să o remarcăm. Deci, un atac nuclear asuprasateli#ilor este "oarte improbabil. Grmătoarea posibilitate este o răbu"niremasivă de ener$ie electroma$netică de la o sursă terestră. 3uii au pompato mul#ime de bani %n cercetarea aplica#iilor microundelor la armament. Auo navă %n &aci"icul de Est cu o mul#ime de antene la bord J Iuri Gagarin* Eclasi"icată ca navă de spriHin pentru evenimente spa#iale i are patru anteneenorme cu ampli"icare ridicată. Această navă se a"lă actualmente la trei

sute de mile %n lar$ul coastelor statului &eru, %n raza vizuală a sateli#ilorrăni#i. :potetic, nava sus#ine opera#iuni pentru sta#ia spa#ială ir . >n a"arăde asta, nu avem alte ipoteze. Am un o"i#er care discută cu u$esAerospace ciar acum, să vadă ce cred ei.

— 4), %ncercăm să ob#inem benzi A-C de la +tapleton, să vedem dacă bomba putea "i lansată de un avion, i ateptăm veti de la ecipele desalvare i de alt $en trimise la locul eQploziei. Asta!i tot.

— Avem două escadrile %n aer i altele se pre$ătesc %n timp ce vorbim,

continuă C:(C!+AC. -oate escadrilele mele de racete sunt %n stare dealarmă. AdHunctul meu este %n aer cu @oo*in$ Nlass AuQiliar Rest i un alt)neecap este pe cale să decoleze %nspre dumneavoastră, domnule.

— >n Gniunea +ovietică se %ntâmplă ceva? — &ersonalul apărării lor aeriene %i intensi"ică nivelul de alarmă, aa

cum am discutat deHa, răspunse $eneralul 5orstein. 3ecep#ionăm i alteactivită#i radio, dar %ncă nimic. clasi"icabil. (u eQistă indica#ii despre unatac asupra +tatelor Gnite.

//7



— 4).&reedintele lăsă să!i scape un o"tat. @ucrurile stăteau prost, dar nu

scăpaseră de sub control. (u trebuia decât să linitească situa#ia i apoi să%nainteze'

— Ooi descide linia directă cu oscova. — <oarte bine, domnule, răspunse (43AD.Gn subo"i#er transmisionist din arină era la două scaune distan#ă de

preedintele <oler. -erminalul lui de calculator era deHa aprins. — Ore#i să trece#i aici, domnule preedinte? %i ceru subo"i#erul. (u pot

interconecta displaB!ul meu cu ecranul dumneavoastră.<oler %i %mpinse de!a!ndărătelea scaunul cu rotile pe cei doi metri i

Humătate până la locul subo"i#erului.

— Domnule, cestia asta lucrează aaK eu bat ceea ce spune#idumneavoastră i este transmis direct prin calculatoarele (CC la&enta$on J ei doar ci"rează J dar, când răspund ruii, răspunsul vine peot!line %n rusă, este tradus acolo, apoi trimis aici de la &enta$on. EQistă orezervă la <ort 3itcie, %n cazul %n care ceva mer$e prost la D.C. Avem olinie terestră i două le$ături prin satelit separate. &ot să bat cam la "el derepede cum vorbi#i.

&e ecusonul cu numele maistrului transmisionist scria rontia i <oler"u incapabil să decidă care!i era ori$inea. Avea zece *ilo$rame bune %n plus, dar părea relaQat i competent. <oler se va mul#umi cu atât. aistrul4rontia avea i un pacet de #i$ări, aezat lân$ă tastatură. &reedintele "urăuna, i$norând semnele de interzicere a "umatului atârnate pe "iecare perete.4rontia i!o aprinse cu o bricetă.

— -otul e pre$ătit, domnule.aistrul &ablo 4rontia privi cu coada ociului la Comandantul +uprem.

&rivirea lui nu trăda "aptul că se născuse %n &ueblo, Colorado, i avea %ncărude acolo. &reedintele va liniti lucrurile, asta era treaba lui. -reaba lui4rontia, ra#ionă el, era să "acă tot ce putea ca să!l aHute. 4rontia %i servise#ara %n două războaie i multe alte crize, mai ales %n calitate detransmisionist al unui amiral, pe portavioane, i acum %i suprimăsentimentele, aa cum se antrenase să o "acă.

— Dra$ă domnule preedinte (armonov'

//8



Căpitanul 3osselli urmări prima transmisie reală pe ot!line de lasosirea lui la Rasin$ton. esaHul "u introdus %ntr!un :5!&CYA- ici"rat, apoi operatorul apăsă pe tasta Enter pentru a!l transmite. De "apt, n!avea ce căuta %n sala de ci"ru, ar "i trebuit să "ie la biroul lui, %i spuse Iim,

dar ceea ce se petrecea aici putea "i vital pentru munca pe care o "ăcea.

CG U: +!A +&G+ &345A5:@, 4 EZ&@4P:E:&43-A(-L A AOG- @4C >( &A3-EA CE(-3A@L AUL3:: E@E. : +!A C4G(:CA- CL A <4+- 4EZ&@4P:E (GC@EA3L F: CL &:E3DE3:@E DE O:EU:4E(EF-: +G(- DE+-G@ DE A3:'

'citi preedintele (armonov, cu consilierii alături. — Cam la ce ne ateptam, comentă el. -rimite#i răspunsul. — :suse, repede au mai răspuns observă colonelul din armată care era

de serviciu i %ncepu să traducă.Gn ser$ent din :n"anteria arină dactilo$ra"ie versiunea en$leză, care

"u transmisă automat la Camp David, <ort 3itcie i Departamentul de+tat. Calculatoarele tipăriră mesaHul pe imprimante, de acolo "iind

eQpediat, aproape la "el de repede, prin "acsimil la +AC, (43AD ia$en#iile de in"orma#ii.

AG-E(-:<:CA-43K C4(<43 &34N3AG@G:.3L+&G(+ DE @A 4+C4OA

D4(G@E &3EFED:(-E <4R@E3KA (4-A- EOE(:E(-G@. -E 34N +L ACCE&U:

CEA A: &34<G(DL C4&A+:G(E D:( &A3-EA EA

F: A &4&43G@G: +4O:E-:C. CG E+-E &4+:5:@ G(A+-<E@ DE ACC:DE(-?

— Accident? %ntrebă <oler. — A "ost al naibii de repede, 3obert, observă imediat Elliot. &rea

repede. En$leza lui nu!i "oarte bună. esaHul trebuia să "ie tradus i nu te$răbeti când citeti aa ceva. &robabil că răspunsul lor era pre$ătit dintimp' ce semni"ica#ie are asta? %ntrebă @iz, vorbind aproape numai pentru

//9



ea, %n timp ce <oler %i "ormula următorul mesaH. Ce se petre$e ai$i? Cine fa$e asta şi e $e4?

D4(G@E &3EFED:(-E (A34(4OK

CG 3EN3E- -E :(<43EP CL ACE+-A (G A <4+-G( ACC:DE(-. (G EZ:+-L (:C:G( D:+&4P:-:O (GC@EA3 AE3:CA( &E 4 3APA DE 4 +G-L DE :@EF: (:C: (G AG EZ:+-A- A3E A@E +-A-E@43 G(:-E>( -3A(P:- &3:( P4(L. A <4+- AC-G@ DE@:5E3A-A@ G(43 <43UE, (ECG(4+CG-E.

— Ei, asta nu!i o surpriză, mormăi (armonov.

+e "elicită pentru previziunea corectă a primului mesaH din America. — -rimite următorul răspuns, %i ceru el comunicatorului.Apoi se adresă consilierilor. — <oler este un bărbat aro$ant, cu slăbiciunile aro$an#ei, dar nu un

prost. 3eac#ia lui %n povestea aceasta va "i "oarte emo#ională, trebuie să!llinitim, să!l calmăm. Dacă va reui să Hudece la rece, inteli$en#a %i va permite să men#ină controlul situa#iei.

— Domnule preedinte, interveni Nolov*o, care tocmai sosise la centrulde comanda, cred că asta este o $reeală. — Cum adică? %ntrebă (armonov, surprins %ntr!o oarecare măsură. — E o $reeală să!#i adaptezi cuvintele %n "unc#ie de ceea ce crezi

despre om, despre caracterul i starea lui mintală. +ub tensiune, oameniireac#ionează di"erit. :nterlocutorul de la celălalt capăt al acestei liniitele"onice poate să nu "ie aceeai persoană pe care a#i %ntâlnit!o la 3oma.

&reedintele (armonov respinse su$estia.

— Aiurea. 4amenii de $enul ăsta nu se scimbă niciodată. Avem destuiaici. Am avut de!a "ace cu oameni ca <oler toată via#a mea.

D4(G@E &3EFED:(-E <4R@E3KDACL ACE+-A E+-E >(-3!ADEOL3 G( AC-

DE@:5E3A-, A-G(C: E+-E 4 C3:A <L3L &3ECEDE(->( :+-43:A GA(L. CE (E5G( A3 <ACE AFA CEOA F:CG CE +C4&? 4 A+-<E@ DE ACU:G(E &4A-E

//;



C4(DGCE, CG &3EA G@-L GFG3:(UL, @A 4CA-A+-34<L N@45A@L. -3E5G:E +L <:: C4(O:(+ CLG(:G(EA +4O:E-:CL (G A3E (::C DE!A <ACE CGACE+- AC- :(<A.

— &rea repede, 3obert, comentă Elliot. -rebuie să "ii convins? Ce%ncearcă tipul ăsta să spună?

— Elizabet, citeti prea mult printre rânduri, o avertiză <oler. — 3ăspunsurile astea sunt gata preg%tite, 3obert 3ăspunde prea

repede. @e!a pre$ătit din timp. Asta semni"ică ceva. — De eQemplu? — De eQemplu, că noi ar "i trebuit să "im la meci, 3obert. ie mi se

pare că mesaHele sunt "ormulate pentru altcineva' cineva ca Durlin$. Fidacă bomba ar "i trebuit să te omoare i pe tine, %mpreună cu 5rent iDennis?

— -rebuie să respin$ asta, #i!am mai spus mormăi "urios <oler.<ăcu o pauză i inspiră adânc. (u!i putea permite să "ie "urios. -rebuia

să rămână calm. — Gite, Elizabet'

— (u po#i să respin$i asta -rebuie să consideri această posibilitate, pentru că, dacă a "ost plani"icată, ne poate "urniza un sâmbure de eQplica#ie pentru evenimentul produs.

— Doamna Elliot are dreptate, interveni (43AD pe linia tele"onică.Domnule preedinte, ave#i deplină dreptate să vă detaa#i de acesteveniment %n sens emo#ional, dar trebuie să considera#i toate aspectele posibile ale conceptului opera#ional care poate ac#iona aici.

— +unt constrâns să "iu de acord, adău$ă C:(C!+AC.

— Deci, eu ce "ac? %ntrebă <oler. — Domnule preedinte, spuse (43AD, nici mie nu!mi place acest„trebuie să "ii convins. Ar putea "i o idee bună să!l lăsăm să tie că suntem pre$ăti#i să ne apărăm.

— Da, "u de acord $eneralul <remont. 4ricum, el tie asta, daca oameniilui %i "ac treaba cum trebuie.

— Dar dacă vor considera nivelul nostru de alarmă ca pe o amenin#are? — (u o vor "ace, domnule, %l asi$ură (43AD. >ntr!un caz ca ăsta, aa

//6



ar proceda oricine. Conducerea lor militară superioară este "oarte pro"esionistă.

@iz Elliot se a$itase la această remarcă, observă <oler. — 4), %i voi spune că ne!am alertat "or#ele, dar că nu avem niciun "el

de inten#ii rele.

D4(G@E &3EFED:(-E (A34(4OK (G AOE 4-:O +L +G+&EC-L 4 :&@:CA3E

+4O:E-:CL >( ACE+- :(C:DE(-. -4-GF:, -3E5G:E +LACU:4(L CG &3GDE(UL. A <4+- O:C-:E@E G(G:A-AC _3FAO F: -3E5G:E +L ACU:4(L &E(-3G A (E &34-EIA >&4-3:OA A@-43A. >( C4(+EC:(UL,

A &@A+A- <43UE@E (4A+-3E A3A-E >(-3!=A@A3L &3EOE(-:OL. ACEA+-A E+-E (ECE+A3L F:&E(-3G E(U:(E3EA 43D:(:: &G5@:CE F: A+:+-E(UL>( 4&E3AU:G(:@E DE +A@OA3E. A: A+:NG3A3EA EA&E3+4(A@L CL (G O4 ACU:4(A 4<E(+:O <L3L G(4-:O >(-EE:A-.

— Asta!i linititor, comentă sec (armonov. Dră$u# din partea lui să neanun#e %n privin#a alarmei. — (oi tim, spuse Nolov*o, i trebuie să tie i el că tim. — (u tie că suntem la curent cu eQtinderea alarmei, spuse ministrul

apărării. (u poate ti că le desci"răm codurile. (ivelul de alarmă al "or#elorlor este mai mult decât preventiv. <or#ele strate$ice americane nu au "ost laaceastă stare de pre$ătire din 192.

— Adevărat? %ntrebă (armonov.

— Domnule $eneral, din punct de vedere tenic, nu este adevărat,interveni imperios Nolov*o. &entru "or#ele strate$ice americane nivelulobinuit de pre$ătire este "oarte ridicat, ciar atunci când postura militarăeste Condi#ia De"ensivă Cinci. +cimbarea la care te re"eri nu esteimportantă.

— Aa este? %ntrebă (armonov.inistrul apărării ridică din umeriK — Depinde de "elul %n care priveti lucrurile. <or#a lor de racete

//



terestre este %ntotdeauna la un nivel de alarmă mai ridicat decât al nostru,datorită cerin#elor mai reduse de %ntre#inere a racetelor. Acelai lucru esteadevărat %n privin#a submarinelor lor, care petrec mult mai mult timp %nmare decât ale noastre. Di"eren#a tenică poate "i mică, dar cea psiolo$ică

nu este. (ivelul crescut de alarmă le spune oamenilor lor că se pre$ăteteceva oribil. Cred că asta este semni"icativ. — Eu nu, ripostă Nolov*o. inunat , o"tă (armonov, oi intre $ei mai importanţi $onsilieri ai mei

nu pot fi e a$or #ntr-o pro"lem% at8t e important%4 — -rebuie să răspundem, spuse ministrul de eQterne.

D4(G@E &3EFED:(-E <4R@E3K

A 3EA3CA- +-A3EA O4A+-3L DE A@A3LC3E+CG-L. DE4A3ECE AI43:-A-EA A3E@43O4A+-3E +G(- >(D3E&-A-E +&3E G(:G(EA+4O:E-:CL, -3E5G:E +L @GL F: (4: &3ECAGU::.+GNE3EP CL E+-E O:-A@ CA (:C:G(A D:( UL3:@E (4A+-3E +L (G ACU:4(EPE >(-3!G( 4D CA3E A3&G-EA &L3EA &34O4CA-43.

— Lsta!i primul răspuns sincer, ricană Elliot, &rima dată spune „(u am"ăcut!o eu, acum spune că ar "i mai bine să nu!l provocăm. Ce $ândete cuadevărat?

3Ban eQamină "aQurile tuturor celor ase mesaHe. : le %ntinse luiNoodleB.

— +pune!mi ce crezi. — OrăHeală curată. +e pare că toată lumea Hoacă un Hoc "oarte precaut i

asta este ceea ce ar trebui să "acă. (oi ne alarmăm "or#ele ca măsură de precau#ie, ei "ac la "el. <oler su$erează că nu avem motive să credem căei au "ăcut!o' asta!i bine. (armonov cere ca "iecare parte să aibă $riHă sănu o provoace pe cealaltă' i asta!i bine. Deocamdată, totul e!n re$ulă,$ândi cu voce tare 5en NoodleB.

— +unt de acord, spuse o"i#erul e" de $ardă. — Asta %nseamnă unanimitate, spuse Iac*. ulţumes$ lui 7umne&eu, Bo", nu ştiam $% ai asemenea stof%*

/7=



3osselli se %ntoarse la biroul lui. @ucrurile păreau să "ie mai mult saumai pu#in sub control.

— Gnde dracu ai "ost? %ntrebă 3oc*B 5arnes.

— >n camera de ot!line, lucrurile par să "ie destul de calme. — (u mai sunt, Iim.

Neneralul &aul Ril*es aproape că aHunsese. >i "useseră necesaredouăzeci de minute de la casa lui, pe :!28 i de acolo pe :!/8, o distan#ătotală de mai pu#in de cinci mile. &lu$urile pentru cură#ire de!abiaatinseseră oseaua aceasta i acum era su"icient de "ri$ pentru ca zăpadaacoperită de sare să se trans"orme oricum %n $ea#ă. ai rău, pu#inii o"eri

din D.C. care se aventurau să iasă %i demonstrau obinuitul talent de aconduce. Ciar cei cu maini cu dublă trac#iune ac#ionau ca i cumtrac#iunea suplimentară %i "ăcea imuni la le$ile "izicii. Ril*es tocmaitrecuse pe +out Capitol +treet i se %ndrepta acum la vale, spre ieirea peaine Avenue. @a stân$a lui, un maniac oarecare %ntr!o -oBota %l depăi,apoi veni brusc la dreapta pentru breteaua de ieire spre centrul D.C.-oBota derapă lateral pe un petic de $ea#ă, pe care trac#iunea pe ro#ile din

"a#ă nu reui să!l evite. (!avea nicio ansă. Ril*es viră brusc lateral,cu cincisprezece mile pe oră. — @a dracu, %nHură el cu voce tare. (u avea timp pentru aa ceva. Neneralul dădu %napoi câ#iva metri i

%ncepu să manevreze pentru a ocoli -oBota, ciar %nainte ca o"erul să iasă. (u!i veri"ică o$linda. >n timp ce scimba benzile, "u lovit %n spate de untrailer care mer$ea cu douăzeci i cinci de mile pe oră, su"icient pentru a proiecta maina $eneralului peste parapetul de beton, %n "a#a unui alt

veicul. Ril*es "u ucis instantaneu.

/71



". 3ouri

Elizabet Elliot se olbă la peretele din "a#ă, %n timp ce sorbea din ca"ea.Era sin$ura eQplica#ie lo$ică. &rimiseră toate avertismentele i lei$noraseră. -otul se potrivea. ilitarii sovietici se an$aHaseră %ntr!un Hoc acărui miză era puterea %n stat, iar licidarea lui 5ob <oler "ăcea parte din

el. Ar fi tre"uit s% fim a$olo, %i spuse ea. .l !oia s% mearg% la me$i şitoat% lumea se aştepta s% o fa$%, pentru $% 7ennis Bun'er era patronuluneia intre e$hipe* Aş fi fost şi eu a$olo* ;a ora asta, eram moart%* 7a$%!oiau s%-l u$i% pe Bo", atun$i şi moartea mea intra #n planurile lor*

D4(G@E &3EFED:(-E (A34(4OK+G(- +A-:+<LCG- CL +G(-E DE AC43D

A+G&3A (ECE+:-LU:: &3ECAGU:E: F: 3AU:G(::. ACG

-3E5G:E +L D:+CG- CG C4(+:@:E3:: E: &E(-3G A>(CE3CA +L +-A5:@: CAGPA ACE+-G: EOE(:E(-43:5:@ F: &E(-3G A >(CE&E 4&E3AU:G(:@E DE+A@OA3E. -E O4: U:(E @A CG3E(-.

3ăspunsul veni aproape imediatK

D4(G@E &3EFED:(-E <4R@E3K3L_(E >( EZ&EC-A-:OL.

— Asta!i destul de uor, mormăi preedintele, privind ecranul. — Aa crezi? se miră Elliot. — Ce vrei să spui? — 3obert, am avut o eQplozie nucleară %ntr!un loc unde ar "i trebuit să

"ii i tu. Lsta!i numărul unu. (umărul doiK avem rapoarte %n privin#a unor

arme nucleare care lipsesc. (umărul treiK cum tim cu adevărat că la/72



celălalt capăt al acestui modem de calculator este (armonov? %ntrebă @iz. — Ce? — Cele mai bune in"orma#ii pe care le avem su$erează posibilitatea

unei lovituri de stat %n 3usia, nu!i aa? Dar noi ac#ionăm ca i cum n!ar

eQistă asemenea in"orma#ii ciar dacă am avut de!a "ace cu o posibilă armănucleară tactică J eQact ce credem că lipsete J care a eQplodat aici. (uluăm %n considerare toate dimensiunile poten#iale.

@iz Elliot se %ntoarse spre micro"on. — Domnule $eneral 5orstein, cât de di"icil este de introdus un

dispozitiv nuclear %n +tatele Gnite? — Cu controalele noastre vamale e un Hoc de copii, răspunse (43AD.

Ce vrei să spui, doamnă Elliot?

— +pun că avem de câtva timp in"orma#ii si$ure că (armonov arenecazuri politice J că militarii lui produc tulburări i că eQistă odimensiune nucleară. Dacă pun %n scenă o lovitură? Duminică seară spreluni diminea#a e un timp "oarte bun, pentru că toată lumea doarme. (oi am presupus, %ntotdeauna, că elementul nuclear era pentru antaH intern J dardacă opera#iunea a "ost mai inteli$entă? Dacă s!au $ândit că ar putea să nedecapiteze $uvernul pentru a preveni interven#ia noastră %n lovitura lor?

4), bomba eQplodează, Durlin$ este %n )neecap J eQact unde este acum Jiar ei %i vorbesc. :ntuindu!ne reac#iile, i!au plani"icat din timp declara#iile pe ot!line. (oi intrăm automat %n alarmă, la "el "ac i ei J %n#ele$e#i? (u putem interveni %n niciun "el %n lovitura de stat.

— Domnule preedinte, %nainte să evalua#i această posibilitate, cred căave#i nevoie i de părerea comunită#ii in"orma#ionale, interveni C:(C!+AC.

:ndicatorul altui tele"on se aprinse. -ransmisionistul ridică receptorul.

— &entru dumneavoastră, domnule preedinte, C(C. — Domnule, aici căpitanul Iim 3osselli de la Centrul (a#ional deComandă ilitară. Avem două rapoarte de contact %ntre "or#e americane isovietice. G++ Theoore 6oose!elt raportează că au ciuruit J asta%nseamnă că au doborât J o patrulă de patru avioane ruseti :N!2.

— Ce? De ce? — Con"orm re$ulilor de război, comandantul unei nave are dreptul să

ac#ioneze pentru a!i apăra comanda. Theoore 6oose!elt este acum la

/7/



DE<C4(!-R4 i, pe măsură ce nivelul de alarmă crete, ai mai multălatitudine %n ceea ce po#i "ace i când po#i ac#iona. A doua in"orma#ie esteurmătoareaK eQistă un raport necon"irmat re"eritor la un scimb de "ocuri%ntre tancuri ruseti i americane %n 5erlin. +ACEG3 spune că mesaHul

radio s!a oprit' adică a "ost %ntrerupt, domnule. >nainte de asta, un căpitandin G+ ArmB a raportat că tancuri sovietice au atacat 5ri$ada 5erlin la baza ei din 5erlinul de +ud i că un batalion de tancuri de!al nostru a "ostdistrus aproape complet. -ancurile au "ost atacate ciar %n baza lor de către"or#ele sovietice sta#ionate vizavi de ele. Aceste două lucruri J rapoarteleadică J au "ost aproape simultane. 4rele raportate di"ereau doar cu douăminute, domnule preedinte. >ncercăm să restabilim contactul cu 5erlinul prin intermediul +ACEG3 din ons, 5el$ia.

— Cristoase, păli <oler. Elizabet, cestia asta se potrivete cuscenariul tău?

— Ar putea arăta că ruii nu $lumesc i că n!au ce" să eQisteinter"eren#e %n lovitura de stat de acolo.

Cea mai mare parte a "or#elor americane scăpaseră din la$ăr. 4"i#erul celmai mare %n $rad decise imediat să!i ducă bri$ada %n păduricea i pe

străzile reziden#iale din Hurul bazei americane. Era un locotenent!colonel,adHunct al comandantului bri$ăzii. Colonelul care comanda bri$ada nu erade $ăsit nicăieri i secundul %i analiza acum op#iunile. 5ri$ada avea două batalioane de in"anterie mecanizată i unul de tancuri. Din ultimulscăpaseră numai nouă din cincizeci i două de tancuri 1A1. Oâlvătaia părea să se "i domolit, dar %ncă se deslueau "lăcări %n la$ărul american.

4 alarmă DE<C4(!-3EE venită din senin i, peste câteva minute,atacul. &este patruzeci de tancuri i o sută de oameni pierdu#i, %mpuca#i

"ără avertisment. 5ine, va vedea el care era situa#ia.5ri$ada 5erlin se a"la aici cu mult %nainte de naterea lui. ColoneluleQpedie tancurile rămase i ordonă veiculelor de luptă 5radleB să!ilanseze %n salve racetele -4R!2.

-ancurile ruseti invadaseră tabăra i se opriseră. (u primiseră ordinece să "acă mai departe. Comandan#ii batalioanelor, lăsa#i %n urmă de $oananebună a -!6=!urilor peste linia de demarca#ie dintre cele două baze, nu!i puteau controla %ncă "orma#iile, iar comandantul re$imentului nu era de

/77



$ăsit nicăieri. <ără ordine, companiile de tancuri se opriră, rămânândnemicate, căutând #inte. Comandantul adHunct al re$imentului lipsea i eli, când comandantul de batalion cel mai veci %n $rad realiză că el era celcare urma la comanda re$imentului, tancul lui $oni spre veiculul de stat!

maHor. Era uluitor, %i zise el. ai %ntâi, antrenamentul de pre$ătire, urmatde alarma "ul$er de la oscova, iar apoi americanii %ncepuseră să tra$ă.abar n!avea ce se petrecea. @uminile erau %ncă aprinse %n cazărmile iclădirile administrative, notă el uor surprins. -!6=!ul lui era luminat dinspate, de parcă era pe un stand de tra$ere la #intă.

— -anc de comandă, ora două, pro"ilat pe cer, se deplasează de lastân$a la dreapta, %i spuse un ser$ent unui caporal.

— :denti"icat, răspunse tră$ătorul prin intercom. — <oc. — >n#eles.Caporalul apăsă pe tră$aci. Capacul de etanare zbură de pe tubul

racetei i -4R!2 #âni a"ară, târând după ea cablul sub#ire de control.Uinta era cam la două mii cinci sute de metri. -ră$ătorul păstră reticulul pe#intă, $idând spre ea raceta antitanc. Dură opt secunde i tră$ătorul avu

satis"ac#ia să vadă detonarea eQact %n centrul turelei. — @a #intă, con"irmă comandantul 5radleBului, indicând o loviturădirectă. >nceta#i "ocul. Acum, ai să $ăsim alt ticălos' ora zece, tanc,ocolete DZ.

-urela se răsuci spre stân$a. — :denti"icat

— 4), ce %n#ele$e C:A din asta? %ntrebă <oler.

— Domnule preedinte, repet, nu avem decât in"orma#ii disparate i "ărăle$ătură. 6oose!elt are un $rup de luptă de portavioane sovietice la câteva sute

de mile %n spate i au avioane :N!2, interveni amiralul &ainter. — +unt ciar mai aproape de @ibia i prietenul nostru, Colonelul, are o

sută de avioane de acelai tip. — Care zboară peste apă la miezul nop#ii? %ntrebă &ainter. Când ai auzit

ultima dată că libienii "ac aa ceva J i la douăzeci i ceva de mile de unul

/78



din $rupurile noastre de luptă — Ce zici de 5erlin? %ntrebă @iz Elliot. — (u tim.3Ban se opri i inspiră adânc.

— Amintete!#i că tim prea pu#in. — 3Ban, i dacă +&:((A)E3 are dreptate? %ntrebă Elliot. — Ce vrei să spui? — Dacă acolo are loc ciar acum o lovitură militară i au provocat

eQplozia de aici pentru a ne %mpiedica să intervenim, pentru a ne decapita? — Asta!i o nebunie totală, răspunse 3Ban. +ă rite un război? De ce să o

"acă? Ce!am "ace noi dacă acolo ar "i o lovitură? Am ataca imediat? — ilitarii lor s!ar putea atepta să o "acem, sublinie Elliot.

— (u sunt de acord. Cred că s!ar putea ca +&:((A)E3 să ne "i min#itde la %nceput %n privin#a asta.

— :nventezi? %ntrebă <oler.&reedintele %ncepea să creadă că era posibil ca el să "i "ost %ntr!adevăr

#inta bombei, iar ar$umentul teoretic al lui Elizabet pentru planul rusescera sin$urul lucru care avea sens.

— (u, domnule izbucni 3Ban indi$nat. Aici eu sunt tartorul, a#i uitat?

ilitarii sovietici sunt prea detep#i ca să %ncerce aa ceva. 3iscul este preamare. — Atunci, eQplică atacul asupra "or#elor noastre, spuse Elliot. — (u tim cu certitudine dacă au "ost atacuri asupra "or#elor noastre. — Deci, acum crezi că oamenii notri mint? %ntrebă <oler. — Domnule preedinte, nu $ândi#i su"icient de pro"und. 4), să

presupunem că %n Gniunea +ovietică este %n curs o lovitură de stat J eu nuaccept această ipoteză, dar ai să presupunem că!i aa. +pune#i că scopul

eQploziei bombei aici a "ost să ne %mpiedice să intervenim. 5ine. Atunci,de ce să ne atace "or#ele, dacă vor doar să stăm cu mâinile!n sân? — &entru a demonstra că sunt serioi, ripostă Elliot. — Asta!i o nebunie Este ecivalent cu a ne spune că ei au provocat

eQplozia de aici. Crezi că s!ar atepta să nu răspundem la un atac nuclear?%ntrebă 3Ban, apoi %i dădu sin$ur răspunsulK 3u are ni$iun sens*

— Atunci, vino cu ceva lo$ic, ceru <oler. — Domnule preedinte, suntem %n stadiile incipiente ale unei crize.

/79



:n"orma#iile pe care le primim acum sunt %mprătiate i con"uze. &ână cândnu tim mai mult, %ncercarea de a "or#a lucrurile este periculoasă.

<a#a lui <oler se aplecă spre micro"onK — -reaba ta este să!mi spui ce se %ntâmplă, nu să!mi dai lec#ii de

administrare a crizelor. Când ai ceva ce!mi poate "i util, caută!mă din nou

— Ce dracu cred ei? %ntrebă 3Ban. — E ceva aici ce nu tiu? %ntrebă NoodleB.-ânărul om de tiin#ă părea tot atât de alarmat pe cât se sim#ea 3Ban. — De ce ai "i di"erit de noi, restul? ripostă Iac* i o re$retă imediat.

5un venit %n administrarea crizelor. (imeni nu tie nimic i totui seateaptă de la tine să iei decizii bune. Doar că nu este posibil, pur i simplu

nu este. — Cestia cu portavionul mă sperie, mărturisi omul de la Ftiin#ă i

-enolo$ie. — Nreit. (oi am ciuruit patru avioane, doar o mână de oameni,

sublinie 3Ban. @upta terestră este altceva .Dacă %ntr!adevăr la 5erlin areloc o luptă, asta!i o cestie %n"ricoătoare, aproape la "el de rea ca un atacasupra unor instala#ii strate$ice. ai să vedem dacă putem prinde

+ACEG3!ul.Cele nouă tancuri l Al supravie#uitoare $oneau spre nord, pe un

bulevard din 5erlin, %mpreună cu un pluton de veicule de luptă 5radleB.@uminile de pe stradă erau aprinse, capete se i#eau pe la "erestre i, pentru pu#inii privitori, "u imediat evident că, indi"erent ce se %ntâmplă, nu era unantrenament. -oate tancurile aveau limitatoarele de viteză scoase de pemotoare, iar conducătorii lor ar "i putut "i aresta#i pentru violarea limitei de

viteză pe autostrăzile interstatale. @a o milă nord de tabără, veiculelevirară spre est. >n "runtea "orma#iei se a"la un plutonier!maHor care cunotea5erlinul J acesta era al treilea sta$iu al lui %n oraul cândva divizat Jsu"icient de bine ca să aibă %n minte un loc per"ect, dacă ruii nu aHunseserăacolo primii. Era un teren de construc#ie. După o apri$ă competi#ie %ntrediverse proiecte, %ncepuse construc#ia unui monument dedicat Pidului5erlinului i victimelor sale. emorialul domina campusurile americane iruseti, care trebuiau să "ie evacuate %n curând, i buldozerele adunaseră o

/7;



movilă %naltă de pământ ca suport pentru statuie. Dar statuia nu era %ncăacolo, ci doar o rampă $roasă de pământ. -ancurile sovietice se %nvârteau prin baza lor, ateptând, probabil, să apară in"anteria. &rimeau lovituri-4R de la 5radleB!uri i răspundeau cu "oc %n direc#ia pădurilor.

— Cristoase, o să!i omoare pe băie#ii de la 5radleB!uri, mârâicomandantul unită#ii, un căpitan al cărui tanc era ultimul supravie#uitor alcompaniei lui. 4), $ăsi#i!vă locurile.

Asta dură un minut. Carenele tancurilor se $ăseau la adăpost, doartunurile i partea superioară a turelei "iind eQpuse.

— Drept la #intă >ncepe#i tra$erea, "oc de voie.-oate cele nouă tancuri traseră simultan. Distan#a era cu pu#in mai mare

de două mii de metri i acum elementul surpriză apar#inea altcuiva. Cinci

tancuri ruseti "ură zdrobite la prima salvă i alte ase la a doua, %n timp cetancurile Abrams intrară %n caden#ă rapidă de tra$ere.

>ntre copaci, %mpreună cu 5radleB!urile, adHunctul comandantului bri$ăzii urmări zdrobirea capătului nordic al "rontului rusesc. „<ront erasin$urul cuvânt potrivit, %i zise el. -o#i membrii ecipaHelor erau veteranii acum ei aveau superioritatea. 5atalionul rus situat cel mai la nord %ncercăsă se reorienteze, dar se părea că unul dintre 5radleB!uri %i lovise

comandantul i acolo era con"uzie. De ce nu duseseră ruii atacul până lacapăt era o %ntrebare care plutea prin creierul lui, dar asta era de păstrat pentru raportul de după ac#iune. Acum vedea doar că dăduseră rasol i ăstaera un lucru bun pentru el i oamenii lui.

— Domnule, am prins Armata a Faptea.Gn ser$ent %i %ntinse micro"onul. — Ce se %ntâmplă acolo? — Domnule $eneral, aici locotenent!colonelul Ed @on$, am "ost ataca#i

de re$imentul de vizavi. <ără avertisment, au ieit pur i simplu dincazărmi ca Ieb +tuart. :!am oprit, dar am pierdut maHoritatea tancurilor.Avem nevoie de pu#in aHutor.

— &ierderi? — Am pierdut peste patruzeci de tancuri, opt 5radleB i cel pu#in două

sute de oameni. — 4pozi#ia? — Gn re$iment de tancuri. (imic altceva %ncă, dar au o mul#ime de

/76



prieteni, domnule. i!ar "olosi i mie câ#iva. — Ooi vedea ce pot "ace.

Neneralul )uropat*in veri"ică panoul de alarmă. <iecare sistem radar

care nu era %n repara#ie "unc#iona. :n"orma#iile de la sateli#i %i spuneau cădouă baze +AC erau $oale. Asta %nsemna că avioanele lor erau. >n aer izburau spre Gniunea +ovietică, %nso#ite de avioanele cisternă )C!1/8. aimult ca si$ur, poli$oanele lor de racete erau acum %n alarmă totală.+ateli#ii ruseti model Ea$le vor da avertismentul de lansare, anun#ând că#ara lui mai avea treizeci de minute de trăit. -reizeci de minute, o"tă$eneralul. -reizeci de minute i, la cumpăna dintre moarte i via#ă pentru#ara lui, stătea doar ra#iunea preedintelui american.

— Activitatea aeriană se intensi"ică deasupra Nermaniei. Avem câtevaavioane americane de vânătoare care vin de la 3amstein i 5itbur$ i se%ndreaptă spre est. >n total, opt avioane.

— Ce veti de la avioanele americane de vânătoare +tealt? — EQistă o escadrilă J optsprezece aparate J la 3amstein. +e presupune

că americanii "ac demonstra#ii %n vederea unei posibile vânzări către alia#iidin (A-4.

— >n clipa asta, ar putea să "ie toate %n aer, transportând arme nucleare,remarcă )uropat*in. — Corect, pot transporta uor câte două arme de tip 5!91 "iecare. >n

croazieră la mare altitudine, ar putea "i deasupra oscovei %nainte săa"lăm'

— Fi cu sistemele lor de ocire i!ar putea plasa bombele eQact la orice#intă ar dori' la două ore i Humătate de la decolare' Dumnezeule

odul de penetrare al armei %i permitea să "ie plasată su"icient de

aproape pentru a ter$e de pe "a#a pământului adăpostul preedintelui.)uropat*in ridică receptorul. — -rebuie să vorbesc cu preedintele.

— Da, domnule $eneral, ce este? %ntrebă (armonov. — Avem indica#ii de activitate aeriană americană deasupra 5erlinului.

ai e i altceva. Gn re$iment de Nardă din 5erlin raportează că este atacatde trupe americane.

/7



— Asta!i o nebunie.Şi raportul a !enit la mai puţin e $8n minute up% $e prietenul meu

Fo(ler mi-a promis $% n-o s% fa$% nimi$ pro!o$ator* — +pune repede ce ai de spus, am deHa destulă treabă aici.

— Domnule preedinte (armonov, acum două săptămâni o escadrilă deavioane americane de vânătoare +tealt <!11;A a sosit la baza lor aerianăde la 3amstein, aparent pentru un pro$ram de demonstra#ii %n bene"iciulalia#ilor din (A-4. Americanii pretind că doresc să le vândă. <iecare dinaceste avioane poate transporta două arme de o Humătate de me$atonă.

— Da? — Eu nu le pot detecta. &entru aparatura pe care o avem, sunt practic

invizibile.

— Ce tot %ndru$i? — Din momentul %n care părăsesc bazele, apoi realimentează, ele pot "i

deasupra oscovei %n mai pu#in de trei ore. (u am "i avertiza#i mai multdecât a "ost :ra*ul.

— +unt %ntr!adevăr atât de e"iciente? — Gnul din motivele pentru care am lăsat %n :ra* atâ#ia oameni a "ost ca

să observe de aproape de ce sunt capabili americanii. 4amenii notri nu au

văzut niciodată acest avion american pe vreun ecran radar, nici peecipamentele noastre, nici pe cele "ranceze pe care le avea +adam. Da,sunt "oarte bune.

— De ce!ar vrea să "acă aa ceva? %ntrebă (armonov. — De ce ne!ar ataca re$imentul din 5erlin? %ntrebă ca răspuns ministrul

apărării. — Credeam că locul acesta este impenetrabil pentru orice armă din

arsenalul lor.

— (u %mpotriva unei bombe nucleare $ravita#ionale, eQpediată la #intăcu mare precizie. +untem la numai o sută de metri adâncime aici, %ireaminti ministrul.

2n !e$hea isput% intre proie$til şi armur%, #ntoteauna #n!inge proie$tilul4

— +ă revenim la 5erlin, propuse (armonov. Ftim ce se %ntâmplă acolo? — (u, in"orma#iile pe care le avem provin doar de la o"i#eri in"eriori. — &une pe cineva de acolo să a"le. +pune!le oamenilor notri să se

/8=



retra$ă, dacă o pot "ace %n si$uran#ă J i să ac#ioneze numai de"ensiv. Aivreo obiec#ie?

— (u, aa este mai prudent.

Centrul (a#ional de :n"orma#ii <oto$ra"ice, C(:<, este localizat laantierul arinei ilitare din Rasin$ton, %ntr!una din numeroaseleclădiri lipsite de "erestre, care adăpostesc activită#i $uvernamentale "oartesecrete. &entru moment, avea un total de trei sateli#i "oto$ra"ici )!11 idoi )!12 „@acrosse pentru ima$inile radar. @a ==K29K79 4ra Pulu, unuldintre sateli#ii )!11 aHunse la distan#ă de "oto$ra"iere de Denver. -oatecamerele lui se "ocalizară asupra oraului, mai ales asupra suburbiilorsudice. :ma$inile "ură retransmise %n timp real la <ort 5elvoir, Oir$inia, i

de acolo trimise prin cabluri cu "ibre optice la C(:<. Acolo, erau%nre$istrate pe bandă video de cinci centimetri. Analiza %ncepu imediat.

Avionul era un DC!1=. Sati i Nosn pro"itară din nou de locuri la clasa%ntâi, %ncânta#i i ului#i de norocul lor. Oestea se a"lase cu doar câtevaminute %nainte de anun#area zborului. De %ndată ce raportul plecase pecablul 3euter, tirea nu mai putuse "i muamalizată. A& i G&: o preluaseră

imediat, ca i toate sta#iile de televiziune abonate la serviciile de cablu.Dei derutate că re#elele nu emiseseră %ncă propriile buletine speciale,sta#iile locale a"iliate %l transmiseseră oricum. Gnicul lucru care %l surprinse pe Sati "u linitea. &e măsură ce vestea se răspândea %n clădireaterminalului, %n urma ei rămâneau nu stri$ăte i panică, ci o tăcere stranie,care permitea ascultarea apelurilor de zbor i a altor z$omote de "ond,acoperite de voci, o cestie normală pentru ast"el de zone publice. Deci,americanii %n"runtau tra$edia i moartea, %i zise comandantul. @ipsa de

pasiune %l surprinse.>n orice caz, rămase curând %n urma lui. DC!1=!le acceleră pe pistă idecolă. Câteva minute mai târziu, era deasupra apelor interna#ionale,%ndreptându!se spre o #ară neutră i %n si$uran#ă, %ncă o le$ătură, se%ncuraHară amândoi bărba#ii, "iecare cu"undat %n propria tăcere. >ncă ole$ătură i vor dispărea complet. Cine s!ar "i ateptat la un asemeneanoroc?

/81





privească.

as nun? %ntrebă )eitel. Fi acum? — Acum, plecăm dracului de aici i dispărem. (e!am "ăcut treaba,

răspunse 5oc*, %ntorcând volanul spre stân$a.4 rută de evadare spre nord părea cea mai bună solu#ie. Oor abandonaautomobilul i camionul, %i vor scimba ainele i vor dispărea. +!ar puteaciar să supravie#uiască to#i, %i zise 5oc*. (!ar "i ceva? Dar $ândul care!l"ericea deplin era că o răzbunase pe &etra. Americanii i ruii %i aduseserămoartea. Nermanii "useseră doar pionii unor mari Hucători, iar marii Hucători plăteau acum, %i spuse 5oc*, plăteau acum i vor plăti i mai mult.@a urma urmei, răzbunarea nu era o mâncare ciar atât de rece, nu!i aa?

— aină rusească de stat!maHor, raportă tră$ătorul, i un camion NAP. — -unul cu tra$ere rapidă.Comandantul eniletei nu se $răbi să identi"ice #intele care se apropiau. — Ateaptă. — >mi place la nebunie să ucid o"i#eri.-ră$ătorul centră dispozitivul de ocire al tunului său de 28 mm.

— &e #intă, ser$entCu toată eQperien#a lui de terorist, 5oc* nu era soldat. Con"undă "orma

%ntunecată, pătrată, a"lată la două blocuri distan#ă, cu un camion. &lanul lui"unc#ionase. Alarma americană, atât de bine sincronizată, nu putea %nsemnaaltceva decât că i Sati, i Nosn %i "ăcuseră treaba eQact cum %i%ncipuise el cu cinci luni mai devreme. 4cii lui se mutară rapid, cândzări ceva ce părea a "i "ul$erul unui "las i o dâră de lumină trecu pe

deasupra capului său.

— <oc' atacă!i-ră$ătorul avea selectorul comutat pe tir rapid. -unul de 28 mm era

minunat de precis i trasoarele %#i permiteau să diriHezi "ocul eQact la #intă.&rima ra"ală lun$ă atinse camionul. >n camion, ra#iona el, puteau să "iesolda#i %narma#i. &roiectilele ini#iale pătrunseră %n blocul motor,s"ărâmându!l %n "ra$mente, apoi, %n timp ce veiculul se năpustea %nainte,

/8/



următoarea ra"ală mătură cabina i plat"orma. Camionul se prăbui pecauciucurile eQplodate din "a#ă i opri scrânind, cu Hantele săpând dâreadânci %n as"alt. >ntre timp, tră$ătorul mutase "ocul i trase o ra"ală scurtă%n automobilul de stat!maHor. Uinta aceasta %i pierdu controlul i se ciocni

de un 5R parcat. Doar ca să "ie si$ur, tră$ătorul lovi din nou maina,apoi camionul. De "apt, cineva ieise din camion, probabil deHa rănit după"elul %n care se mica. Alte două proiectile de 28 mm avură $riHă de asta.

Comandantul eniletei se puse imediat %n micare. (u zăboveti acolounde ai ucis. Două minute mai târziu, $ăsiră un alt loc de suprave$ere.aini de poli#ie $oneau pe străzi cu $iro"arurile albastre "ul$erând. Gnadin ele se opri la câteva sute de metri de 5radleB, dădu %napoi i se%ndepărtă %n viteză, după cum văzu comandantul blindatei. Ftiuse

%ntotdeauna că poli#itii $ermani erau detep#i.@a cinci minute după ce 5radleB!ul plecase spre un alt bloc, primul

berlinez, un medic deosebit de curaHos, iei pe ua din "a#ă a locuin#ei lui imerse până la maina de stat!maHor. Cei doi bărba#i din maină eraumor#i, cu torsurile s"âiate de proiectile de tun, dei ambele "e#e erauintacte, cu eQcep#ia unor pete de sân$e. Camionul arăta i mai Halnic. Era posibil ca unul dintre oameni să "i supravie#uit câteva minute, dar, când

doctorul aHunse acolo, era mult prea târziu. : se păru ciudat că to#i purtauuni"orme de o"i#eri rui. <ără să tie ce altceva putea "ace, cemă poli#ia.Abia mai târziu %i dădu seama cât de $reită "usese interpretarea pe care odăduse evenimentelor din "a#a casei lui.

— (u $lumeau %n privin#a semnăturii %n in"rarou. -rebuie să "i "ost o bombă, nu $lumă, observă tipul de la Ftiin#ă i -enolo$ie. -otui, avariilesunt cam ciudate' m.

— Cum adică, -ed? %ntrebă 3Ban. — Adică, avariile ar "i trebuit să "ie mai serioase' să avem umbre ire"leQii.

>i ridică privirea. — +cuză!mă. Gndele de oc nu trec prin lucruri J de eQemplu, un deal.

Ar "i trebuit să dăm de re"leQii i umbre aici, asta!i tot. Casele de colo n!artrebui să mai "ie acolo.

— -ot n!am %n#eles ce vrei să spui, mormăi 3Ban.

/87



— >n cazuri ca acesta, eQistă %ntotdeauna anomalii. Când am să %n#ele$ce s!a %ntâmplat, %#i dau de veste, 4)? %ntrebă -ed Avres.

&entru că nu tia ce altceva să "acă, Ralter os*ins stătea %n biroul lui.

<iind cel mai mare %n $rad, trebuia să răspundă la tele"oane. Ca să vadă %nce stare aHunsese stadionul, nu trebuia decât să se %ntoarcă i să privească pe "erestrele din spatele lui. @in#oliul de "um era doar la cinci mile de"erestre, din care una era crăpată. 4 parte a min#ii lui se %ntreba dacă n!artrebui să trimită o ecipă acolo, dar nu avea ordine %n acest sens. >i răsuciscaunul pentru a privi din nou %n direc#ia aceea, mirat că "ereastra eraaproape intactă. @a urma urmei, se presupunea că "usese o bombă nucleară,iar distan#a până la locul evenimentului era doar de cinci mile. Acum,

norul, %ncă su"icient de %ntre$ ca să!#i dai seama cum arătase ini#ial, eradeasupra primelor vâr"uri ale un#ilor +tâncoi, iar %n spatele lui, ca unsiaH, o altă dâră nea$ră de la "ocurile din zona bombei. Distru$erile erau probabil' nu su"iciente. (u erau su"iciente? Ce idee nebunească. (eavândaltceva de "ăcut, os*ins ridică receptorul i cemă Rasin$tonul.

— Dă!mi!l pe urraB. — da, Ralt.

— Cât eti de ocupat? — (u cine tie ce. @a tine cum e? — Am %ncis sta#iile -O i tele"oanele. +per că preedintele va "i acolo,

când va trebui să!i eQplic cestia asta Hudecătorului. — Ralt, nu!i momentul' — (u de!asta te!am sunat. — Ei bine, atunci vrei să!mi spui de ce? — &ot să!l văd de aici, Dan, spuse os*ins cu o voce aproape visătoare.

— Cât este de rău? — De "apt, nu văd decât "um. (orul!ciupercă a aHuns deasupra mun#ilori are o culoare portocalie. Apusul' cred că e destul de sus ca să seamestece cu lumina apusului. Oăd o mul#ime de "ocuri mici. @uminează"umul din zona stadionului. Dan?

— Da, Ralt? răspunse Dan.4mul părea să "ie %n stare de oc, %i zise urraB. — E ceva ciudat.

/88



— Ce anume? — <erestrele mele nu sunt sparte. +unt la numai cinci mile de acolo i

numai una din "erestrele mele este crăpată. Ciudat, nu!i aa?os*ins "ăcu o pauză.

— Am nite material aici pe care ziceai că!l vrei, "oto$ra"ii i altecestii.os*ins răs"oi documentele care %i "useseră aezate pe birou. — arvin 3ussell a ales cu si$uran#ă o zi plină ca să moară. 4ricum,

am paapoartele pe care le!ai cerut. +unt importante? — &ot să atepte. — 4).os*ins %ncise tele"onul.

— Ralt o cam ia razna, &at, observă urraB. — &o#i să!l acuzi? %ntrebă 4DaB. — (u. — Dacă povestea asta se %nrăută#ete' observă &at. — Cât de departe este "amilia ta? — (u su"icient de departe.

— Cinci mile, rosti %ncetior urraB. — Ce? — Ralt spunea că biroul lui este doar la cinci mile, poate să vadă

stadionul de acolo. <erestrele lui nu sunt nici măcar sparte. — &rostii, replică 4DaB. &robabil că i!a pierdut %ntr!adevăr min#ile.

Cinci mile, asta %nseamnă opt mii de metri. — Ce vrei să spui? — (43AD spune că bomba era de ordinul a o sută de *ilotone. Asta ar

spar$e $eamurile pe o distan#ă al dracului de mare. +unt necesare doarcirca două sute cinzeci de $rame de suprapresiune pentru a spar$e o"ereastră.

— De unde tii? — Am "ost %n arină J la in"orma#ii, ai uitat? 4dată a trebuit să evaluez

distan#ele de avariere ale bombelor tactice ruseti. 4 bombă de o sută de*ilotone la opt mii de metri nu te!ar scu"unda, dar va distru$e tot de pe punte, va arde vopseaua, va declana mici incendii. Oeti proaste, omule.

/89



— &erdelele, de eQemplu? — Aa ar trebui, $ândi 4DaB cu voce tare. Da. &erdelele obinuite s!ar

aprinde, mai ales dacă ar "i de culoare %ncisă. — Ralt nu poate să!i "i pierdut ciar %ntr!atât min#ile %ncât să nu ba$e

de seamă un "oc %n biroul lui.urraB ridică receptorul care!l le$a de @an$leB.

— Da, ce este, Dan? spuse Iac* la micro"on. — Ce ci"ră ai cu privire la mărimea eQploziei? — După (43AD, o sută cincizeci, poate două sute de *ilotone,

dimensiunea unei arme tactice mari sau a uneia strate$ice mici, spuse3Ban. De ce?

De partea cealaltă a mesei o"i#erul de la Ftiin#ă i -enolo$ie %i ridică privirea de pe "oto$ra"ii.

— -ocmai am vorbit cu asistentul a$entului special e" din Denver.&oate să vadă zona stadionului din biroul lui J la cinci mile, Iac*. Are doaro "ereastră crăpată.

— 3aat, zise tipul de la Ftiin#ă i -enolo$ie. — Ce vrei să spui?

— Cinci mile, asta %nseamnă opt mii de metri, sublinie -ed Avres. Doar pulsul termic ar "i trebuit să prăHească locul i unda de oc ar spar$e un$eam armat.

urraB auzi remarca specialistului. — da, cam asta sus#ine i unul din tipii de aici. ei, omul meu de

acolo poate să nu "ie ciar %n apele lui, dar să nu remarce un incendiu %n biroul lui?

— (!am primit %ncă nimic de la oamenii de la "a#a locului? %l %ntrebă

Iac* pe Avres. — (u, ecipa ECG( e pe drum, dar ima$inile spun multe, Iac*. — Dan, cât de repede po#i trimite pe cineva la stadion? %ntrebă 3Ban. — Am să mă interesez.

— os*ins. — Dan urraB, Ralt. -rimite nite oameni acolo, cât po#i de repede. -u

stai pe loc să coordonezi.

/8;



— 4).os*ins dădu ordinele necesare, %ntrebându!se cât de rău %i putea

periclita oamenii. Apoi, cu nimic altceva de "ăcut, răs"oi dosarul de pe biroul lui. arvin 3ussell, %i zise el, %ncă un criminal care a murit din

prostie. -ra"ican#i de dro$uri. (u se %nvă#au niciodată?

3o$er Durlin$ răsu"lă uurat când )neecap!ul se desprinse de avionulcisternă. De obicei, avionul ;7; trans"ormat plutea cuminte, dar nu cândera "oarte aproape de un avion cisternă )C!1=. <usese o manevră care!l%ncântase doar pe "iul lui. @a bord, %n camera de edin#e, se $ăseau un o"i#erdin <or#ele Aeriene, un căpitan din arină, un maior din :n"anteria arinăi al#i o"i#eri superiori. -oate datele pe care le primea preedintele, inclusiv

transcrieri ale mesaHelor pe ot!line, veneau automat i la )neecap. — Ftii, ceea ce spun ei este 4), dar ar "i "rumos de tiut ce $ândete

"iecare. — Fi dacă este %ntr!adevăr un atac rusesc? %ntrebă $eneralul. — De ce ar "ace asta? — A#i auzit discu#ia dintre preedinte i C:A, domnule. — Da, dar tipul ăsta, 3Ban, are dreptate, spuse Durlin$. (imic din toată

povestea asta nu are sens. — Cine a zis vreodată că lumea trebuie să aibă sens? Ce zici decontactele din editerana i 5erlin?

— <or#e des"ăurate %n avan$ardă. (oi intrăm %n alarmă, la "el i ei,"or#ele noastre sunt apropiate i cineva "ace o $a"ă. Ftii, ca Navrilo &rinzip%mpucându!l pe ariduce. +e %ntâmplă un accident, apoi lucrurile scapă pur i simplu de sub control.

— De asta avem ot!line, domnule vicepreedinte.

— Adevărat, admise Durlin$. Fi, până acum, pare să "unc#ioneze.

&rimii cinzeci de metri %i parcurseră cu uurin#ă, dar apoi deveni mai$reu i, %n curând, imposibil. Calla$an avea %n subordine cincizeci de pompieri, care %ncercau să!i descidă drum, i al#i o sută ca "or#ă despriHin. După un moment de $ândire, ordonase ca "iecare bărbat i "emeiesă "ie stropit %ncontinuu cu apă. Dacă nu altceva, ra#ionase el, cel pu#in vaspăla depunerea, pulberea radioactivă sau ce dracu era acolo pe oamenii

/86



lui i o va duce %n $urile de canalizare J cele care nu %n$e#au %nainte.4amenii din "a#ă erau acoperi#i de $ea#a care "orma un strat translucid peecipamentul lor.

&roblema cea mai delicată erau mainile. <useseră aruncate ca nite

Hucării peste tot, zăcând pe partea laterală sau cu "undul %n sus, pierzând benzină, care se aduna %n băltoace, iar "lăcările erau alimentate mai repededecât ardeau. Calla$an ordonă să vină un camion.

4amenii lui %ntinseră cabluri până la carcasele mainilor arse icamionul le târa una câte una de!acolo, dar era o treabă care lua %n$rozitorde mult timp. Oa dura o venicie să pătrundă pe stadion. :ar acolo erauoameni. Era si$ur de cestia asta. -rebuiau să "ie. Calla$an rămase pur isimplu acolo, %n a"ara stropilor de apă, sim#indu!se vinovat că!i era mai

cald decât oamenilor lui. +e %ntoarse, când auzi urletul puternic al unuimotor Diesel.

— 5ună.5ărbatul care!l salutase purta uni"ormă de colonel din G.+. ArmB.

Ecusonul cu numele de pe anoracul lui purta numele de @Ble. — Aud că ai nevoie de ecipament $reu. — Ce ai?

— Am trei tancuri ;26, "olosite de $eniti, care intră ciar %n clipaasta. Fi mai am ceva. — Ce anume? — 4 sută de costume 4&&, tii, ecipament de protec#ie anticimic.

(u!i per"ect, dar e mai bun decât ce poartă oamenii tăi. Fi mai călduros. Dece nu!#i retra$i oamenii să!i ecipezi? Camionul e acolo, arătă colonelul cude$etul.

Calla$an ezită o clipă, dar decise că nu putea respin$e o"erta. >i cemă

oamenii i %i trimise să!i pună ecipamentul militar. Colonelul @Ble %iaruncă un costum. — &erdeaua de apă e o idee bună, ar trebui să #ină la distan#ă pulberea i

alte cestii. :a zi, ce vrei de la noi? — (u po#i să!#i dai seama de aici, dar acolo %ncă mai eQistă o parte din

clădire. Cred că ar putea "i supravie#uitori. -rebuie să a"lu. (e po#i aHuta sătrecem prin mainile astea?

— +i$ur.

/8



Colonelul ridică radioul i cemă primul veicul. ;26!ul, văzuCalla$an, era un tanc cu o lamă de buldozer %n "a#ă i cu un vinci %nspatele turelei. Avea ciar i un tun cu #eavă scurta, cu un aspect ciudat.

— (u o să "ie o treabă prea %n$riHită. -e deranHează?

— @a dracu cu ordinea' intră acolo — 4).@Ble ridică micro"onul inter"onului din partea stân$ă spate a veiculului. — <ă o $aură, ordonă el.Conducătorul tură motorul ciar %n clipa %n care reveneau primii

pompieri. +e străduia din răsputeri să evite "urtunurile de incendiu, darciar i aa tăie opt linii de ase centimetri i Humătate. @ama cobor% itancul izbi cu douăzeci de mile pe oră masa de maini %n "lăcări. <ăcu o

$aură adâncă de nouă metri. Apoi tancul se retrase i %ncepu să o lăr$ească. — :suse, rosti Calla$an. Ce tii %n problema radia#iilor? — (u multe. Am discutat cu băie#ii de la ECG(, %nainte de a veni aici.

-rebuie să sosească %n orice clipă. &ână atunci'@Ble ridică din umeri. — Ciar crezi că mai trăiete cineva acolo? — 4 parte din structură este %ncă acolo. Am văzut!o din elicopter.

— <ără $lumă? — Da, am văzut!o. — Dar asta!i o nebunie. -ipii de la (43AD spun că era una mare. — Ce? stri$ă Calla$an, acoperind z$omotul tancului. — 5omba, se presupune că a "ost una mare. Aici nici n!ar mai trebui să

"ie o parcare. — Orei să spui că a "ost una mică?Calla$an %l privi pe om de parcă ar "i avut de!a "ace cu un nebun.

— @a dracu, da@Ble se opri un moment. — Dacă acolo sunt oameni'Aler$ă %n spatele tancului i %n"ăcă receptorul. 4 clipă mai târziu, !

;6;!le se oprea. — Ce s!a %ntâmplat? — Dacă eQistă supravie#uitori, i!am putea strivi. :!am spus doar s!o ia

mai uor. @a dracu, ai dreptate. Fi eu care credeam că eti nebun.

/9=



— Cum adică? stri$ă din nou Calla$an, "ăcându!le semn pompierilorlui să stropească i tancul.

— Acolo pot să "ie supravie#uitori. 5omba asta a "ost mult mai micădecât mi!au spus la tele"on.

aine, aici +ea Devil Gnu!-rei, cemă 4rion &!/C. +untem cam la patruzeci de minute de pozi#ia voastră. Care!i problema?

— Avem avarii la elice i arbore, iar %n apropiere e un A*ula. Gltimadată se a"la la cinci!zero mii metri sud!vest, răspunse 3ic*s.

— >n#eles. Oom vedea dacă nu putem să!l $onim. Oom raporta cândvom aHun$e %n sta#ie. -erminat.

— Domnule căpitan, putem "ace trei noduri, ai să virăm spre nord, să

ne depărtăm cât putem, propuse Cla$$ett.3ic*s clătină din cap. — (u, vom mer$e pe bandă. — Domnule, prietenul nostru de colo a recep#ionat probabil tranzientul

coliziunii. Oa veni %ncoace. (e!am pierdut sonarul cel mai bun. icareainteli$entă este să evadăm cum putem mai bine.

— (u, micarea inteli$entă este să stăm ascuni.

— Atunci, lansa#i cel pu#in un ++. — Ar trebui, domnule, interveni o"i#erul cu armamentul. — 4), pro$rama#i!l să sune pe pozi#ia noastră actuală i da#i!i un curs

spre sud. — 5ine.@ansatorul de torpile numărul trei al lui aine "u %ncărcat cu un ++,

un +imulator obil de +ubmarin. De "apt o torpilă modi"icată, ++!ulcon#inea un traductor sonar conectat la un $enerator de z$omot %n loc de

"ocoasă. Oa radia z$omotul unui submarin din clasa 4io i era proiectatsă simuleze unul avariat. &entru că avariile la arbore erau una dintre pu#inele cauze pentru care un 4io putea "ace z$omot, op#iunea aceasta eradeHa pro$ramată. 4"i#erul cu armamentul selectă pista de z$omot adecvatăi lansă arma, câteva minute mai târziu. ++!ul $oni %n viteză spre sud i,la o distan#ă de două mii de metri, %ncepu să radieze.

Cerul se %nseninase deasupra Carlestonului, %n Carolina de +ud. Ce

/91



căzuse ca zăpadă %n Oir$inia i arBland, aici "usese mai ales lapovi#ă.+oarele de după!amiază o %ndepărtase %n mare parte, readucând oraul lastarea lui obinuită de cură#enie. >n timp ce amiralul care comanda NrupulFase de +ubmarine privea de pe nava bază, două din submarinele lui

purtătoare de racete %ncepură să coboare pe Cooper 3iver spre mare %nsi$uran#ă. (u era sin$urul care le privea. @a o sută nouăzeci de miledeasupra capului său, un satelit de recunoatere sovietic %i "ăcu trecerea,continuând spre (or"ol*, unde cerul se %nsenina de asemenea. +atelitul %itransmise ima$inile la centrul de in"orma#ii sovietic din eQtremitateavestică a Cubei. De aici, "ură imediat retransmise prin satelitul decomunica#ii. aHoritatea sateli#ilor ruseti "oloseau orbite polare de marealtitudine i nu "useseră a"ecta#i de impulsul electroma$netic. :ma$inile

aHunseră %n oscova %n câteva secunde. — Da? zise ministrul apărării. — Avem ima$ini de la trei baze navale americane. +ubmarinele

purtătoare de racete de la Carleston i )in$s 5aB ies pe mare. — ul#umesc.inistrul apărării puse receptorul la loc. Altă amenin#are. 4 transmise

imediat preedintelui (armonov.

— Ce %nseamnă asta? — >nseamnă că ac#iunea militară ini#iată de americani nu este eQclusivde"ensivă. Gnele dintre submarinele %n cestiune transportă racete -ridentD!8, ale căror lovituri pot "i decisive. Oă aminti#i cât de interesa#i erauamericanii să ne obli$e să eliminăm ++!16!urile?

— Da, i elimină un mare număr din inuteman!urile lor, răspunse (armonov. Fi?

— (u au nevoie de racete terestre pentru realizarea unor prime lovituri

decisive. 4 pot "ace de pe submarine. (oi nu putem. &entru asta depindemde :C5!urile cu baze terestre. — Fi ++!16!urile? — >ndepărtăm "ocoasele dintr!unele din ele ciar %n timp ce vorbim i,

dacă oamenii notri reuesc vreodată să "acă blestemata aia de instala#ie dedezactivare să "unc#ioneze, vom "i %n deplin acord cu tratatul J de "apt,suntem i acum, numai că blestema#ii de americani nu recunosc.

inistrul apărării "ăcu o pauză. (armonov nu %n#ele$ea.

/92



— Cu alte cuvinte, %n timp ce noi eliminăm unele din racetele noastrecele mai precise, americanii %ncă le au pe ale lor. +untem %ntr!undezavantaH strate$ic.

— (u am dormit su"icient i $ândirea mea nu "unc#ionează prea bine,

mormăi iritat (armonov. Cu numai un an %nainte, ai "ost de acord cutratatul i acum %mi spui că suntem amenin#a#i de el?Toţi sunt la fel, %i zise ministrul apărării. 3u as$ult% ni$ioat%, nu sunt

ni$ioat% $u ae!%rat atenţi* Spune-le $e!a e o sut% e ori şi, pur şi simplu, nu te au:

— Eliminarea atâtor racete i "ocoase scimbă corela#ia "or#elor' — &rostii +untem %ncă e$ali %n toate direc#iile, obiectă preedintele

(armonov.

— (u asta!i problema. <actorul important este rela#ia dintre numărul deinstala#ii de lansare J i vulnerabilitatea lor relativă J i numărul de "ocoasedisponibile pentru ambele păr#i. >ncă putem lovi primii, ca să eliminăm"or#ele de racete americane cu baze terestre cu racetele noastre similare.De!asta erau atât de dispui să elimine Humătate din ale lor. Dar maHoritatea"ocoaselor lor de război sunt pe mare i acum, pentru prima dată, ast"el deracete cu baze marine sunt total adecvate pentru o primă lovitură de

dezarmare. — )uropat*in, spuse (armonov, auzi ce spune? — Da, aud. inistrul apărării are dreptate. Dimensiunea suplimentară,

dacă pot să spun aa, este că reducerea numărului de instala#ii de lansare amodi"icat raportul $lobal dintre instalabile de lansare i "ocoase. &entru prima dată, %ntr!o $enera#ie, este posibilă o primă lovitură cu adevăratdecisivă, mai ales dacă americanii sunt capabili să ne decapiteze$uvernarea cu această primă lovitură.

— Fi pot "ace asta cu avioanele de vânătoare +tealt, pe care le au %nNermania, %nceie ministrul. — +tai pu#in. >mi spui că <oler i!a aruncat %n aer propriul ora ca o

scuză pentru a ne ataca? Ce nebunie e asta?Acum, preedintele sovietic %ncepea să %n#elea$ă ce era "rica.inistrul apărării vorbi %ncet i clarK — Cine a detonat această armă nu are importan#ă. Dacă <oler %ncepe

să creadă că noi am "ăcut!o, are capacitatea să ac#ioneze %mpotriva noastră.

/9/



-ovarăe preedinte, trebuie să %n#ele$e#iK tenic vorbind, #ara noastră este%n pra$ul aniilării. ai pu#in de treizeci de minute separă racetele lor cu baze terestre de noi. Douăzeci de minute pentru cele cu baze marine i celmult două ore pentru blestematele acelea de bombardiere tactice invizibile,

care ar "i micarea de descidere cea mai avantaHoasă. -ot ce ne separă dedistru$ere este starea mintală a preedintelui <oler. — >n#ele$.&reedintele sovietic rămase tăcut o Humătate de minut &rivi panoul de

alarmă de pe peretele din "a#ă i, când vorbi, vocea lui re"lecta mânia produsă de "rică.

— Ce crezi că ar trebui să "acem' să!i atacăm pe americani? (u voi"ace aa ceva.

— 5ine%n#eles că nu, dar ar "i bine să ne plasăm "or#ele strate$iceialarmă totală. Americanii vor remarca asta, %i vor da seama că un atac dedezarmare nu este posibil i vom putea liniti această a"acere, su"icient pentru ca ra#iunea să trium"e.

— Nolov*o?&rimul adHunct al directorului )N5!ului ezită să răspundă. — Ftim că ei sunt %ntr!o stare de alarmă totală. Dacă "acem acelai

lucru, este posibil să creadă că!i provocăm. — Dacă nu o "acem, ne prezentăm ca nite #inte mult mai uoare.inistrul apărării era inuman de calm, poate sin$urul bărbat din

%ncăpere care se controla pe deplin. — Ftim că preedintele american se a"lă sub un stres puternic, că au

murit câteva mii dintre cetă#enii lui. Ar putea lovi "ără să $ândească. Estemult mai pu#in probabil să o "acă, dacă tie că suntem %n pozi#ia de a!irăspunde la "el. (u avem voie să dăm dovadă de slăbiciune %ntr!un moment

ca acesta. +lăbiciunea invită %ntotdeauna la atac. (armonov privi %n Hurul camerei, căutând o părere contrară. (u observăniciuna.

— &roceda#i aa, %i spuse el ministrului apărării.

— >ncă n!am auzit nimic de la Denver, spuse <oler, "recându!i ocii. — (!a atepta prea multe, răspunse $eneralul 5orstein.&ostul de comandă al (43AD!ului se a"la, literalmente, %n interiorul

/97



unui munte. -unelul de intrare avea o serie de ui antieQplozie din o#el.+tructurile interne erau proiectate să supravie#uiască la orice putea "i diriHatasupra lor. Arcuri amortizoare i saci cu aer comprimat izolau oamenii imainile de podelele de $ranit. Deasupra erau acoperiuri de o#el pentru a

opri orice "ra$mente de rocă ce puteau "i dislocate de o eQplozie dinapropiere. 5orstein nu se atepta să supravie#uiască unui atac. Gn %ntre$re$iment de ++!16 od 7 avea ca sarcină distru$erea acestui post i a altorcâteva. >n loc de zece sau mai multe veicule de reintrare, acesteatransportau o sin$ură "ocoasă de douăzeci i cinci de me$atone, a căruiunică misiune militară plauzibilă era trans"ormarea un#ilor CeBenne %n@acul CeBenne. Era un $ând plăcut. 5orstein era de meserie pilot devânătoare. >ncepuse pe <!1==, "iind poreclit „unul de pilo#ii lui,

avansase de acolo la <!7 &antom i comandase o escadrilă de <!18 %nEuropa. >ntotdeauna "usese un tip tactic J mană i paloniere, ear"ă iocelariK lovete cauciucurile, aprinde "ocurile, urcă primul pe scară.Nândul %l "ăcu pe 5orstein să se %ncrunte. (ici ciar el nu era su"icient de%n vârstă pentru a!i aminti zilele acelea. -reaba lui era apărarea aerianăcontinentală J să %mpiedice oameni să!i arunce #ara %n aer. Euase. 4 bucată din America "usese aruncată %n aer %mpreună cu e"ul lui i el nu tia

de ce, cum, sau cine. 5orstein nu era un om obinuit cu eecul, iar ceea cevedea pe arta de pe ecran era tocmai un eec. — Domnule $eneral %l stri$ă un maior. — Ce este? — 3ecep#ionăm mesaHe radio i microunde. &rima ipoteză e că :van %i

alarmează re$imentele de racete. Acelai lucru %n unele baze navale.-ra"ic "ul$er emis din oscova.

— Cristoase

5orstein ridică din nou receptorul.

— (!au "ăcut!o niciodată? %ntrebă Elliot. — Ciudat, dar adevărat, spuse 5orstein. (ici măcar %n timpul crizei

racetelor din Cuba ruii nu i!au alarmat :C5!urile. — (u cred, pu"ni <oler. (iciodată? — Neneralul are dreptate, %ntări 3Ban. otivul este că sistemul lor

tele"onic are o tradi#ie de proastă "unc#ionare. Cred că, %n s"ârit, l!au pus

/98



su"icient la punct. — Ce vrei să spui? — Domnule preedinte, Dumnezeu se a"lă %n detalii. Dumneavoastră a#i

transmis mesaHele de alarmă prin voce J aa procedăm i la "el "ac i

sovieticii. +istemul tele"onic rusesc este de"icitar i tipii nu vor să utilizezeun sistem nesi$ur pentru ordine de această importan#ă. De asta au investitatâ#ia bani %n punerea lui la punct, eQact la "el cum noi am investit omul#ime %n sistemele de comandă i control. Acum "olosesc cabluri cu "ibreoptice, aa cum "acem i noi, plus un %ntre$ set nou de relee cu microunde.Aa!i recep#ionăm, eQplică Iac*. Di"uzia repetitorilor cu microunde.

— >n vreo doi ani, vor "i %n totalitate pe "ibre optice i n!am "i tiutnimic, adău$ă $eneralul <remont. (u!mi place asta.

— (ici mie, %i asi$ură 3Ban, dar i noi suntem la DE<C4(!-R4, nu!iaa?

— Ei nu tiu asta. (u le!am spus, interveni @iz Elliot. — (umai dacă nu ne citesc pota. Ui!am spus că avem rapoarte că ne!au

penetrat sistemele de ci"rare. — A(+ spune că eti nebun. — &oate că sunt, dar A(+ a mai $reit i %nainte.

— Care crezi că!i starea mintală a lui (armonov? ;a fel e speriat $a mine? se %ntrebă 3Ban. — Domnule, nimeni nu poate aprecia asta. — Fi nici măcar nu tim dacă %ntr!adevăr el este interlocutorul nostru,

insinuă Elliot. — @iz, respin$ ipoteza ta, ripostă Iac* pe linia de con"erin#ă. +in$ura

probă pe care te bazezi vine de la a$en#ia mea i avem %ndoieli %n această privin#ă. Cristoase, ce rău %mi pare că v!am dat raportul acela, %i spuse el.

— AHun$e, 3Ban, mârâi <oler ca răspuns. Am nevoie de "apte acum,nu de certuri, 4)? — Domnule, vreau să subliniez că nu avem %ncă su"iciente in"orma#ii pe

care să ne bazăm %n a lua o decizie. — &rostii, pu"ni colonelul de lân$ă $eneralul <remont. — Cum adică?C:(C!+AC se %ntoarse cu spatele la micro"on. — Doamna Elliot are dreptate, domnule. Ceea ce a spus mai devreme e

/99



lo$ic. — Domnule preedinte, sosete un mesaH pe ot!line, %i avertiză o voce.

D4(G@E &3EFED:(-E <4R@E3K

A &3::- C:A3 ACG G( 3A&43- CL 4G(:-A-E A A3A-E: +-A-E@43 G(:-E D:( 5E3@:( AA-ACA- <L3L AOE3-:+E(- 4 G(:-A-E +4O:E-:CL.+E 3A&43-EAPL &:E3DE3: A3:. 34N EZ&@:CAU: CE+E &E-3ECE.

— Drace, comentă 3Ban, privind "aQul. — Am nevoie de opinii, ceru <oler pe linia de con"erin#ă.

— Cel mai bun lucru este să spunem că nu avem cunotin#ă despreeveniment, a"irmă Elliot. Dacă admitem că suntem la curent, trebuie să neasumăm o oarecare responsabilitate.

— Lsta este un timp al naibii de nepotrivit pentru a min#i, interveni %n"or#ă 3Ban.

Cam sărise peste cal, o"tă Iac*. 3u te !or as$ulta a$% strigi, /a$',"%iete4

— +pune!i asta lui (armonov, ripostă Elliot. Ei ne!au atacat, ai uitat? — Aa spun rapoartele, dar. — 3Ban, pretinzi că oamenii notri au min#it? mârâi 5orstein din un#ii

CeBenne. — (u, domnule $eneral, dar %n ast"el de situa#ii vetile sunt nesi$ure i

tii asta la "el de bine ca i mine — Dacă ne$ăm că suntem la curent, putem amâna luarea unei pozi#ii de

pe care s!ar putea să "im nevoi#i să ne retra$em i evităm, pentru moment,

să!i provocăm, insistă consilierul pentru securitatea na#ională. De ce ridicăacum această problemă? %ntrebă ea. — Domnule preedinte, a#i "ost procuror, se %ncăpă#ână 3Ban, ti#i cât

de nesi$ure pot "i relatările martorilor oculari. (u trebuie să!i suspectăm derea!credin#ă. +"atul meu este să răspundem cinstit.

Iac* se %ntoarse spre NoodleB, care!i "ăcu semn cu de$etul mare %n sus. — 3obert, nu avem de!a "ace cu civili, e vorba de solda#i pro"esioniti i

ei ar trebui să "ie buni observatori. (armonov ne acuză de ceva ce nu am

/9;



"ăcut, rosti Elliot. -rupele sovietice nu ini#iază opera#iuni de luptă "ărăordine. >n consecin#ă, trebuie să tie că acuza#ia lui este "alsă. Dacăadmitem că suntem la curent, va părea că acceptă adevărul acuza#iei lui. (u tiu ce Hoc "ace cel care se a"lă la celălalt capăt al "irului, indi"erent cine

este, dar, dacă spunem pur i simplu că nu tim despre ce vorbete,câti$ăm timp. — +unt total %mpotrivă, ripostă Iac* cât putu de calm.

D4(G@E &3EFED:(-E <4R@E3KCG F-::, +G(- &3E4CG&A- A: A@E+ DE

EOE(:E(-E@E D:( :(-E3:43G@ N3A(:UE@43 (4A+-3E. >(CL (G A :(<43AU:: D:( 5E3@:(.

G@UGE+C &E(-3G :(-E3E+G@ A3L-A-. A43D4(A- C:A3 ACG 4AE(:@43 E: +LOE3:<:CE.

— 4pinii? — -icălosul minte de %n$ea#ă apele, spuse ministrul apărării. +istemul

lor de comunica#ii este prea bun ca să "ie adevărat'

— 3obert, 3obert, de ce min#i, când eu tiu că min#i'? o"tă (armonovcu capul plecat.Acum preedintele sovietic era i el ăr#uit de propriile %ntrebări. >n

cursul ultimelor două!trei luni, contactele lui cu America deveniseră camreci. Când cerea credite suplimentare, era respins. Americanii insistau pentru un deplin acord %n tratatul de reducere, ciar dacă tiau care era problema i ciar dacă!i dăduse, %ntre patru oci, cuvântul lui <oler că seva "ace totul. Ce se scimbase? De ce nu!i respecta <oler promisiunile?

Ce dracu "ăcea acum? — E mai mult decât o minciună, observă după un moment ministrulapărării.

— Cum adică? — A accentuat din nou că interesul lui este salvarea victimelor din zona

Denver, dar tim că i!a plasat "or#ele strate$ice %n alarmă totală. De ce nune!a spus despre asta?

— &entru că!i este teamă să nu ne provoace'? %ntrebă (armonov.

/96





$0. Coli'iuni

— 3Ban, cum tim că acolo este %ntr!adevăr (armonov? — Domnule preedinte, cine altcineva poate "i? — <ir!ar al dracului, 3Ban -u eti cel care mi!a adus rapoartele — Domnule preedinte, trebuie să vă liniti#i, spuse 3Ban cu o voce nu

deosebit de calmă. Da, eu v!am adus in"orma#iile astea, dar v!am avertizatcă nu sunt con"irmate i, acum câteva minute, v!am spus că am motive săcred că s!ar putea să nu "ie deloc adevărate.

— (u te po#i descurca %n propriile date? -u eti cel care ne!a avertizatcă s!ar putea să lipsească vreo câteva arme nucleare, sublinie Elliot. Ei bine, au apărut J au apărut aici, ciar unde ar "i trebuit să "im noi.

Cristoase, este $hiar mai n%u$it% e$8t el, %i spuse elen DA$ustino.+cimbă o privire cu &ete Connor, care era alb ca varul. @ucrurile evoluau

prea repede. — Gite, @iz. 3epet mereu că in"orma#iile noastre sunt prea sub#iri. (u

avem su"icient pentru a da un verdict si$ur. — Dar de ce au trecut la alarma nucleară? — Din acelai motiv ca i noi %i răspunse stri$ând 3Ban. &oate că, dacă

ambele păr#i ar ceda' — 3Ban, nu!mi spune ce să "ac, %l avertiză cu o voce scăzută <oler. De

la tine vreau doar in"orma#ii. (oi luăm otărârile.3Ban se %ntoarse cu spatele la micro"on. &ierdea partida, %i zise

NoodleB. Acum era palid i părea bolnav. Directorul adHunct al C:A privi pe "ereastră la curte i la clădirea mare i $oală de dincolo de ea. :nspirăadânc de câteva ori i se %ntoarse la loc.

— Domnule preedinte, continuă Iac*, stăpânindu!i vocea cât puteamai bine, părerea noastră este că preedintele (armonov controlează

$uvernul sovietic. (u cunoatem ori$inea eQploziei din Denver, dar nu/;=



avem %n posesia noastră nicio in"orma#ie care să ne determine să credem căa "ost o armă sovietică. &ărerea noastră este că %ntreprinderea unei ast"el deopera#iuni ar "i o nebunie din partea sovieticilor i, ciar dacă la control s!ar a"la militarii lor J după o lovitură despre care nu avem niciun "el de

in"orma#ii J o ast"el de eroare de calcul este improbabilă' probabilitateaeste atât de mică, %ncât se apropie de zero, domnule. Aceasta este pozi#iaC:A.

— Fi )adiev? %ntrebă <oler. — Avem dovezi care s!au dezvoltat de!abia %n cursul zilei de ieri i

astăzi, care su$erează că rapoartele lui pot "i "alse. (u putem con"irma unadin %ntâlnirile'

— Gna? (u po#i con"irma o %ntâlnire? %ntrebă Elliot.

— ă lai să vorbesc? mârâi Iac*, pierzându!i din nou stăpânirea. @adracu, NoodleB a "ăcut treaba, nu eu

+e opri să respire. — Doctorul NoodleB a remarcat o di"eren#ă substan#ială %n natura

rapoartelor i a decis să le veri"ice. -oate rapoartele lui )adiev erau,ipotetic, rezultatul unor %ntâlniri %ntre patru oci cu (armonov. >ntr!una dinsitua#ii nu putem armoniza pro$ramele celor doi. >n cazul acesta, nu putem

"i si$uri că s!au %ntâlnit. Dacă nu s!au %ntâlnit, atunci )adiev este unmincinos. — &resupun că ai luat %n considerare posibilitatea unei %ntâlniri secrete?

se interesă acid Elliot. +au crezi că un subiect ca acesta va "i tratat ca oobinuită problemă de a"aceri? Crezi că ar discuta o posibilă lovitură destat %ntr!o %ntâlnire de rutină?

— >#i repet mereu că in"orma#iile lui nu au "ost con"irmate, nici de noi,nici de britanici, de nimeni.

— 3Ban, te!ai atepta ca o conspira#ie care să ducă la o lovitură militarăsă "ie condusă, mai ales %ntr!o #ara ca Gniunea +ovietică, %ntr!un secretabsolut? %ntrebă <oler.

— Desi$ur. — Atunci, te!ai atepta, %n mod necesar, să "ie con"irmată din alte surse?

%ntrebă <oler, vorbind ca un avocat %ntr!o sală de tribunal. — (u, domnule, admise 3Ban. — Atunci, acestea sunt cele mai bune in"orma#ii pe care le avem, nu!i

/;1



aa? — Da, domnule preedinte. — Dar nu ai nici in"orma#ii certe care să le contrazică, nu!i aa? — Domnule, avem motive'

— 3ăspunde!mi la %ntrebareâna dreaptă a lui 3Ban se comprimă %ntr!un pumn %ncordat. Alb. — (u, domnule preedinte, nimic cert. — Fi %n ultimii câ#iva ani el ne!a dat in"orma#ii bune, si$ure? — Da, domnule. — Deci, pe baza trecutului domnului )adiev, acestea sunt cele mai

bune in"orma#ii disponibile? — Da, domnule.

— ul#umesc. +u$erez, domnule 3Ban, să %ncerci să ob#ii in"orma#iisuplimentare. Când le vei avea, te voi asculta.

@inia se %ntrerupse. Iac* se ridică %ncet. &icioarele %i erau amor#ite dincauza tensiunii momentului. <ăcu un pas spre "ereastră i aprinse o #i$ară.

— Am euat, se adresă el lumii. Cristoase, am euat' — (u!i vina ta, Iac*, %l consolă NoodleB.Iac* se răsuci brusc spre elK

— 4 să arate $rozav pe piatra mea de mormânt, nu!i aa? (u a "ost vinalui că lumea asta %mpu#ită a eQplodat. — Ei, ai, Iac*, nu!i ciar aa de rău. — Aa crezi? @e!ai auzit vocile?

&ortavionul sovietic 5u&neţo! nu lansa avioanele %n acelai "el %n care o"ăceau portavioanele americane. &rova navei sovietice semăna cu otrambulină. &rimul :N!2 zvâcni de la punctul de start i urcă pe rampa

%nclinată, apoi se lansă %n aer. Acest $en de decolare solicita pilo#ii iavioanele, dar "unc#iona. Grmă un alt avion i amândouă virară pentru a se%ndrepta spre est. De!abia luaseră altitudine, când comandantul patruleisesiză un bâzâit %n cătile lui.

— +ună ca un apel de ur$en#ă pe "recven#a de rezervă, %i spuse elcoecipierului său. &are să "ie unul de!ai notri.

— Da, est!sud!est. Ai dreptate, e de!ai notri. Cine crezi că o "i? — abar n!am.

/;2



Comandantul patrulei transmise in"orma#ia la 5u&neţo! i primiinstruc#iuni să investi$eze.

— Aici <alcon!-o, raportă a*eBe!ul. Avem două avioane de pe

portavionul rus care se %ndreaptă spre voi, se deplasează rapid, relevmenttrei!unu!cinci i doi!cinci!zero mile de la +tic*.Căpitanul 3icards privi displaB!ul tactic. — +pade, aici +tic*. Apropie!te i avertizează!i să se %ndepărteze.

— >n#eles, răspunse Iac*son.-ocmai %i completase rezervoarele cu combustibil. Iac*son putea

rămâne %n aer %ncă aproQimativ trei ore, iar la bordul avionului mai avea

ase racete. — +ă!i avertizăm să se %ndepărteze? %ntrebă locotenentul Ralters. — +redder, nici eu nu tiu ce se petrece.Iac*son %mpinse mana. +ancez "ăcu la "el, %ndepărtându!se din nou la

o distan#ă mai mare.Cele două pereci de avioane zburară pe un curs reciproc, cu o viteză de

apropiere pu#in sub o mie de mile pe oră. &atru minute mai târziu, ambele

-omcat!uri %i activară radarurile. >n mod obinuit, asta i!ar "i alertat perui că %n zonă se a"lau vânători americani, un avertisment care i!ar "i "ăcutsă evite perimetrul respectiv. Dar noile radaruri americane erau discrete inu "ură interceptate.

+e dovedi că asta nu avea importan#ă. Câteva secunde mai târziu, ruiiactivară propriile sisteme radar.

— Două avioane de vânătoare se apropie de noi

Comandantul patrulei ruseti veri"ică ecranul radar i se %ncruntă. Celedouă :N!uri ar "i trebuit să păzească propriul $rup de nave. Oenisealarma i avioanele decolaseră. Acum se an$aHaseră %n ceea ce părea a "i omisiune de salvare, iar el nu dorea %n mod deosebit să se Hoace prostete cuavioanele americane, mai ales noaptea. Era convins că americanii tiau căavioanele ruseti erau prin preaHmă. 3eceptorul lui de pericol detectaemana#iile avionului lor de avertizare timpurie.

— Oino la dreapta, ordonă el. Coborâm la o mie de metri să căutăm

/;/



sursa semnalului.-otui, va lăsa radarul %n "unc#iune pentru a arăta că nu avea ce" de

$lume. — Evadează spre stân$a, sunt %n coborâre.

— 5ud, treci %n "a#ă, ordonă Iac*son.+ancez avea mai multe racete. 3obbB avea să!i acopere spatele.

— +tic*, aici <alcon!-o, cei doi de$aHează spre sud i plonHează spresupra"a#ă.

+ub ocii lui 3icards, vectorii de curs ale celor două avioane care seapropiau %ncepeau să se modi"ice. De "apt, pentru moment, cursurile lor nuconver$eau cu $rupul de pe 6oose!elt, dar vor aHun$e destul de aproape.

— Ce urmăresc? — Ei, tipii nu tiu unde ne a"lăm, nu!i aa? sublinie o"i#erul cu

4pera#iunile. -otui, radarele lor "unc#ionează. — Crezi că ne caută? — Aa presupun. — ă ro$, acum tim de unde au venit ceilal#i patru.Căpitanul 3icards ridică micro"onul ca să ia le$ătura cu

Iac*son i +ancez. — Ciurui#i!i, sună ordinul.3obbB luă %năl#ime. +ancez cobor%, ocupând o pozi#ie %n spate i sub

cele două :N!uri. — :!am pierdut pe americani. — @asă!i Căutăm un emi#ător de salvare, ai uitat?Comandantul patrulei %i %ntinse $âtul.

— Lla e un $iro"ar? &e supra"a#ă, la ora două'? — @!am prins. — Grmează!mă Hos — Evadez %n Hos i la dreapta, anun#ă 5ud. &lec acum.Era doar la două mii de metri %n urma :N!urilor. +ancez selectă o

+ideinder i!i alinie avionul pe „tipul din sud, coecipierul din spate. >ntimp ce -omcat!ul continua să se apropie, pilotul lansă raceta.+ideinder!ul A:! #âni de pe ina de lansare direct %n motorul tribord

/;7



al i$ului 2 i eQplodă. :mediat, +ancez lansă o a doua +ideinder. — Ciuruit unul. — Ce dracuComandantul patrulei prinse "ul$erul cu coada ociului i se %ntoarse

pentru a vedea avionul coecipierului prăbuindu!se, urmat de o dâră$albenă. +muci mana la stân$a, mâna de pe accelera#ie apăsând pe butonul de eliberare a racetelor de decolare, %n timp ce ocii luiscormoneau %ntunericul %n căutarea atacatorului.

A doua racetă a lui +ancez rată #inta, trecând prin dreapta. (u aveaimportan#ă. Grmărea %ncă #inta i viraHul :Nului %l aduse eQact %n bătaiatunului său de 2= mm. 4 ra"ală rapidă detaă o parte din aripa :N!ului.&ilotul se eHectă eQact la timp. +ancez urmări des"ăurarea parautei. Gn

minut mai târziu, %n timp ce se %nvârtea %n cerc, văzu că ambii rui păreausă "i supravie#uit. 5ud nu avea nimic %mpotrivă.

— Ciuruit doi. +tic*, avem două paraute %n băltoacă' +tai pu#in, sunttrei $iro"aruri acolo, anun#ă Iac*son.

Dădu pozi#ia i un elicopter se ridică aproape instantaneu de peTheoore 6oose!elt*

— +pade, ciar aa de uor să "ie? %ntrebă Ralters.

— Fi eu am crezut că ruii sunt mai iste#i, admise căpitanul. &arcă!i prima zi a sezonului de vânătoare la ra#e.Pece minute mai târziu, 5u&neţo! emise un apel radio pentru cele două

:N!uri ale sale i nu primi niciun răspuns.

Elicopterul <or#elor Aeriene se %ntoarse de la 3oc*B <lats. aiorulNri$$s cobor% %mpreună cu cinci oameni, to#i %mbrăca#i %n ecipament de protec#ie. Doi dintre ei aler$ară să!l $ăsească pe comandantul Calla$an,

aproape de tancurile ;26 ale $enitilor. — >ncă zece minute, dacă avem noroc stri$ă colonelul @Ble de petancul din "runte.

— Cine comandă aici? %ntrebă unul din ecipa ECG(. — -u cine eti? — &arsons, e"ul ecipei.@aurence &arsons era e"ul de serviciu al Ecipei de Cercetare pentru

Gr$en#e (ucleare WECG(X, %ncă un eec pentru ziua aceea. -reaba lor era

/;8



să localizeze dispozitivele nucleare %nainte de eQplozie. -rei ast"el deecipe erau permanent de serviciu, una lân$ă Rasin$ton, alta %n (evadai a treia, recent activată, la 3oc*B <lats pentru a aHuta la retra$ereainstala#iilor de "abricare a armelor de lân$ă Denver. Desi$ur, se anticipase

că nu vor "i %ntotdeauna capabili să aHun$ă acolo la timp. El #inea un contorde radia#ii %n mână i nu!i plăcu ce văzu' — De când sunte#i aici? — Cam o Humătate de oră, poate patruzeci de minute — >n zece minute, vreau să plece toată lumea de aici. >ncasa#i remi,

domnule comandant. — Cum adică? aiorul a spus că depunerea este' — Ceea ce %ncasa#i este de la activitatea neutronică. E nasol aici, ideea

%l "ăcu pe Calla$an să se circească de teamă. Oia#a lui era atacată de cevainsesizabil.

— >năuntru pot "i oameni. Aproape că am aHuns. — Atunci, "ă!o repede&arsons i ecipa lui %ncepură să se deplaseze %napoi la elicopter. Aveau

treaba lor de "ăcut. @ân$ă elicopter, %ntâlniră un bărbat %n aine civile. — -u cine naiba eti? %ntrebă &arsons.

— <5: Ce s!a %ntâmplat aici? — Nici. — Rasin$tonul are nevoie de in"orma#ii — @arrB, aici e mai nasol decât la stadion raportă un alt membru al

ecipei ECG(. — E normal, acceptă &arsons. EQplozie la sol.Arătă cu de$etul. — @atura %ndepărtată a "ost %n bătaia vântului. Pona %ncisă a "ost

oarecum adăpostită. — Ce po#i să!mi spui? %ntrebă a$entul <5:. — (u cine tie ce, răspunse &arsons, acoperind z$omotul rotorului %n

micare. EQplozie la sol, randament sub douăzeci de *ilotone, asta!i tot ceam.

— E periculos aici? — @a dracu, da 4 bază' unde, unde? — Ce zici de spitalul presbiterian Aurora, la două mile %n direc#ia de

/;9



unde bate vântul? su$eră unul de la ECG(. Oizavi de superma$azinulAurora. Acolo, ar trebui să "ie bine.

— Ftii unde e? %ntrebă &arsons. — Da.

— Atunci, mică!te )en, spune!le oamenilor să iasă dracului de aici, ecu douăzeci la sută mai "ierbinte decât %n incintă. -rebuie să luăm probe.)en, asi$ură!te că ies din zonă %n zece minute J maQimum cincisprezece.-ârăte!i a"ară, dacă trebuie, %ncepe de aici

— 5ine.A$entul <5: se aplecă, când decolă elicopterul. embrii ecipei ECG(

%ncepură să aler$e de!a lun$ul liniei de maini de pompieri, "ăcându!lesemn acestora să se %ndepărteze. A$entul decise să "acă la "el. După câteva

minute, urcă %n maina lui i se %ndepărtă spre nord!est. — Drace, am uitat de neutroni, mormăi maiorul Nri$$s. — ul#umesc mult #ipă Calla$an, acoperind z$omotul tancului. — E!n re$ulă, v!au oprit la o sută. 4 sută n!o să "acă rău nimănui.Calla$an auzi z$omotul mainilor care se %ndepărtau. — Fi oamenii dinăuntru?Comandantul $ăsi inter"onul %n spatele tancului.

— Asculta#i, avem zece minute i trebuie să plecăm dracului de aici.Da#i!i bătaie — Ai dreptate, omule, răspunse comandantul tancului. ai bine dă!te la

o parte. 4 să număr până la zece.Calla$an aler$ă pe partea laterală. Colonelul @Ble sări de pe tanc i

"ăcu acelai lucru. Conducătorul veiculului dădu %napoi zece metri, "or#ămotorul la maQimum i eliberă "râna. ;26 strivi cinci maini, aruncându!le la o parte. -ancul se deplasa cu cel mult o milă pe oră, dar nu se opri.

Fenilele lui s"âiară as"altul, apoi tancul aHunse dincolo.Gluitor, zona din imediata apropiere a structurii stadionului era neatinsă.Cea mai mare parte din ruinele acoperiului i a păr#ii superioare a zidului"useseră aruncate la sute de metri, dar aici erau doar mici $rămezi decărămizi i "ra$mente de beton. &rea mult pentru un veicul cu ro#i, darsu"icient de liber ca un om să poată trece pe Hos. &ompierii avansară istropiră totul cu apă. As"altul era %ncă "oarte "ierbinte i apa se trans"ormă%n aburi. Calla$an aler$ă %n "a#a tancului, "ăcându!le semn oamenilor lui

/;;



să se %mprătie la stân$a i la dreapta.

— Ftii cu ce seamănă asta? %ntrebă un membru al ecipei ECG(, %ntimp ce elicopterul dădea ocol stadionului %n ruine.

— Da. Cernob%l. Acolo, aveau i ei pompieri.&arsons respinse ideea. — er$i sub vânt, %i ceru el pilotului. AndB, ce părere ai? — EQplozie la sol, dar asta nu a "ost o armă de o sută de *ilotone, @arrB,

nici măcar de douăzeci i cinci. — Care să "ie cauză estimării $reite a (43AD!ului? — arcarea. As"altul, plus toate mainile %n "lăcări J e un material

per"ect J i ciar este ne$ru, pentru numele lui Dumnezeu +unt surprins că

impulsul termic nu a părut mai mare J i totul %n Hur e alb din cauza zăpeziii a $e#ii, aa e? +!au ales cu o me$are"leQie, plus un contrast uria deener$ie.

— +e lea$ă, AndB, "u de acord &arsons. -eroriti? — &entru moment, aa cred, @arrB. Dar trebuie să ob#inem nite

reziduuri ca să "im si$uri.

P$omotele luptei %ncetaseră. Comandantul 5radleBului auzi "ocuriizolate i presupuse că ruii se retrăseseră par#ial, poate ciar până lacazarma lor. Era lo$ic, tancurile ambelor păr#i "useseră a"ectate, iar acumera o bătălie pentru in"anteriti i veiculele lor. +olda#ii pedetri, tia el,erau mai iste#i decât tancitii. Asta din cauză că purtau o cămaă %n locul atreizeci de centimetri de o#el. Oulnerabilitatea te "ace să $ândeti. >iscimbă din nou pozi#ia. Era ciudat că manevra %ncă #inea, dei o practicasesu"icient de des. Oeiculul se apropie de o intersec#ie i un om se %#i cu

teamă, aruncând o privire după el. — (imic, ser$ent. -otul e' ateaptă+e mică ceva, cam la două mile %n Hos pe stradă. +oldatul ridică un

binoclu. — Gn 5D3 Din cele cu racete.5, %i zise ser$entul, %sta tre"uie s% fie elementul e re$unoaştere pentru

!alul urm%tor* isiunea lui era simplă. 3ecunoaterea era o sarcină %n douăetape. -reaba lui era să!l $ăsească pe inamic i să!l %mpiedice să descopere

/;6



anumite lucruri. — >ncă unul — &re$ăti#i!vă de ac#iune. -raversează la dreapta, #inta la dreapta,

adău$ă el pentru tră$ător.

— Nata, ser$ent. — Dă!i drumulCorpul blindat al 5radleBului se le$ănă %napoi, când un veicul #âni %n

intersec#ie. -ră$ătorul roti turela. &arcă era un stand de tir. Două maini blindate de cercetare. 5D3D se %ndreptau direct spre ei. -ră$ătorul oabordă pe cea din "a#ă, "ăcând să eQplodeze lansatorul de racete antitancde deasupra. 5D3!ul coti brusc la stân$a i se ciocni de nite maini parcate. DeHa tră$ătorul deplasa tirul spre al doilea, care zvâcni la dreapta

ca să evite, dar strada era prea %n$ustă pentru asta. -unul cu tra$ere rapidăera un compromis "rumos %ntre o mitralieră i un tun. -ră$ătorul reui să!iurmărească trasoarele până la #intă i avu satis"ac#ia să o vadă eQplodând.

— 3epede %napoi' acum #ipă ser$entul %n intercom.Gn al treilea 5D3 se i#ea %n spatele celor două distruse. 5radleB!ul se

retrase pe drumul pe care venise. De!abia aHunsese %n spatele clădirilor,când o racetă trecu %n $oană pe strada pe care o traversase, târând un

cablu sub#ire după ea. 3aceta eQplodă la câteva sute de metri. — E timpul s!o luăm din loc, %ntoarce, ordonă comandantul veiculului,iar apoi activă radioul. Aici Delta -rei. Avem contact cu veicule derecunoatere. Două distruse, dar al treilea ne!a zărit. (e vin al#i prieteni,domnule.

— Domnule $eneral, i!am %mpins dincolo de linie, pot să "ac "a#ă la ce!iaici, dar dacă ne mai atacă i al#ii, suntem termina#i, raportă colonelul

@on$. Avem nevoie de aHutor — 4), ve#i avea spriHin aerian %n câteva minute. Câteva avioane rapidesunt pe drum.

— Lsta!i un %nceput, dar am nevoie de mai mult, domnule.+ACEG3 se %ntoarse spre o"i#erul lui cu opera#iunile. — Ce!i pre$ătit? — Al doilea din 11 5lindate, domnule. :es din cazarmă ciar acum. — Ce se a"lă %ntre ei i 5erlin?

/;



— 3uii? (u prea mul#i. Dacă se mică repede' — &une!i %n micare.+ACEG3 se %ntoarse la biroul lui i ridică tele"onul care!l le$a de

Rasin$ton.

— Da, ce este? %ntrebă <oler.

— Domnule, se pare că ruii aduc %ntăriri %n 5erlin. Am ordonatEscadronului 2, 3e$imentul 11 5lindate, să se deplaseze spre 5erlin ca%ntăriri. Am i avioane care se %ndreaptă %ntr!acolo pentru a evalua situa#ia.

— Ai vreo idee, ce urmăresc? — (iciuna, domnule, nu are absolut niciun sens, dar %ncă ne sunt ucii

oameni. Ce vă spun ruii, domnule preedinte?

— >ntreabă de ce i!am atacat, domnule $eneral. — +unt nebuni?Sau e alt$e!a? se %ntrebă +ACEG3. Ce!a #ntr-ae!%r #nfri$oş%tor? — Domnule $eneral.Era o voce de "emeie, probabil individa aceea, Elliot, %i zise +ACEG3. — Oreau să "ii "oarte clar. Eti si$ur că sovieticii au ini#iat atacul? — Da, doamnă răspunse %nverunat +ACEG3. Comandantul 5ri$ăzii

5erlin este probabil mort. AdHunct este locotenent!colonelul Edard @on$.>l cunosc, e bun. +pune că ruii au descis "ocul "ără avertisment asupra bri$ăzii, %n timp ce ei răspundeau ordinului de alarmă transmis de la D.C.Ai notri nu aveau lansatoarele %ncărcate. 3epet, doamnă, ruii sunt ceicare au descis "ocul. Acum, am permisia dumneavoastră să trimit %ntăriri?

— Ce se %ntâmplă dacă nu o "aci? %ntrebă <oler. — >n acest caz, domnule preedinte, ave#i de scris aproQimativ cinci mii

de scrisori.

— 4), trimite %ntăririle. +pune 5erlinului să nu e"ectueze ac#iunio"ensive. >ncercăm să linitim lucrurile. — Oă doresc succes, domnule preedinte, dar %n momentul acesta eu

trebuie să mă ocup de situa#ia de aici.

D4(G@E &3EFED:(-E (A34(4OKA &3::- :(<43AU:: D:( EG34&A CL G(

3EN:E(- DE -A(CG3: +4O:E-:CE A @A(+A- G(

/6=



A-AC A+G&3A 53:NLP:: 5E3@:(, <L3LAOE3-:+E(-. A O435:- CG C4A(DA(-G@ (4+-3G F: E@ C4(<:3L CL E+-E ADEOL3A-. CE +E>(-_&@L? DE CE @E!AG A-ACA- -3G&E@E O4A+-3E

&E A@E (4A+-3E?

— Am auzit ceva de la 5erlin? %ntrebă (armonov.inistrul apărării ne$ă din cap. — (u, elementele de recunoatere avansate ar trebui să comunice de!

abia acum. Comunica#iile radio sunt vraite. 3adiourile noastre O<"unc#ionează prost %n orae deoarece ac#ionează numai %n linie dreaptă.Ceea ce recep#ionăm este "ra$mentat, mai ales comunica#iile tactice %ntre

comandan#ii de subunită#i. (u am stabilit contactul cu comandantulre$imentului. +!ar putea să "ie mort. @a urma urmei, sublinie ministrul,americanilor le place să doboare mai %ntâi comandan#ii.

— Deci, de "apt, nu tim ce se petrece? — (u, dar sunt si$ur că niciun comandant sovietic nu ar descide "ocul

asupra americanilor "ără un motiv %ntemeiat.Nolov*o %ncise ocii i %nHură %n surdină. Acum, ministrul apărării

resim#ea vizibil tensiunea. — +er$ei (i*olaevici? %ntrebă (armonov. — @a )N5 nu avem nimic %n plus de raportat. Oă pute#i atepta ca toate

bazele terestre de racete ale americanilor să "ie acum %n stare de alarmătotală, aa cum sunt submarinele lor purtătoare de racete a"late pe mare.Estimăm că submarinele purtătoare de racete, care se $ăsesc %n porturi,vor iei toate %n câteva ore.

— Fi submarinele noastre purtătoare de racete?

— Gnul iese din doc ciar acum. Celelalte se pre$ătesc să o "acă. Oa "inecesară cea mai mare parte a zilei ca să le scoatem pe toate. — De ce se mică atât de %ncet? %ntrebă (armonov. — Americanii au două ecipaHe complete pentru navele lor. (oi avem

doar unul. &ur i simplu, e mai uor pentru ei să le scoată repede %n "elulacesta.

— Deci, %mi spui că "or#ele lor strate$ice sunt pe deplin pre$ătite, sauaproape pe deplin, i ale noastre nu sunt.

/61



— -oate racetele noastre terestre sunt pre$ătite. — Domnule preedinte, răspunsul dumneavoastră către americani'? — Acum ce spun? %ntrebă Andrei :lici.Gn colonel intră %n cameră.

— Gn raport de la 5erlin.>l dădu ministrului apărării. — Americanii sunt %n partea estică a oraului. &rimul val de maini de

cercetare a "ost prins sub "oc. &atru veicule, o"i#erul comandant a "ost ucis%ntr!unul din ele. Am răspuns cu "oc i am distrus două veiculeamericane' %ncă nu avem contact cu re$imentul nostru.

inistrul apărării %l cercetă pe celălalt. — &ortavionul 5u&neţo! raportează că a lansat o patrulă de două

avioane. Detectaseră un semnal radio de salvare i s!au dus să investi$eze.Contactul a "ost pierdut. Au un $rup de luptă american la o distan#ă de patru sute de *ilometri i cer instruc#iuni.

— Ce %nseamnă asta?inistrul apărării veri"ică orele pe al doilea mesaH. — Dacă avioanele noastre nu s!au %ntors până acum, sunt aproape de

epuizarea combustibilului. -rebuie să presupunem că au "ost pierdute, din

cauze necunoscute, dar vecinătatea portavionului american estenelinititoare. Ce dracu "ac ătia?

D4(G@E &3EFED:(-E <4R@E3K+G(- +:NG3 CL (:C:G( C4A(DA(- +4O:E-:C

(G A3 A-ACA -3G&E AE3:CA(E <L3L 43D:( F: (GAG EZ:+-A- A+-<E@ DE 43D:(E. A -3::+ -3G&E+G&@:E(-A3E >( 5E3@:( &E(-3G A :(OE+-:NA F:

E@E AG <4+- A-ACA-E DE <43UE@E O4A+-3E >(&A3-EA E+-:CL A 43AFG@G:, @A A3E D:+-A(UL DE-A5L3A O4A+-3L. CE <ACEU:?

— Despre ce vorbete? Ce "ac eu? Ce dracu "ace el? mârâi <oler.Gn indicator luminos se aprinse. Era C:A. &reedintele apăsă pe buton,

adău$ând o linie nouă la circuitul lui de con"erin#ă. — Asta depinde de cine e „el, %l avertiză Elliot.

/62



— Da, ce este? — Domnule preedinte, pur i simplu avem de!a "ace cu o con"uzie. — 3Ban (u vrem analize, vrem in"orma#ii. Ai aa ceva? #ipă Elizabet. — +ovieticii %i scot navele din porturile <lotei (ordului. +e presupune

că un submarin purtător de racete iese %n mare. — Deci, racetele lor cu baze terestre sunt %n alarmă $enerală? — Corect. — +uplimentează i "or#a de racete de pe submarine? — Da, domnule preedinte. — Ai i vreo veste bună? — Domnule, %n acest moment nu mai avem noută#i i dumneavoastră' — Ascultă, 3Ban. &entru ultima datăK de la tine vreau in"orma#ii i

nimic altceva. -u mi!ai adus materialele lui )adiev i acum spui că sunteronate. De ce ar trebui să te cred acum?

— Când vi le!am dat, v!am spus că nu sunt con"irmate — Cred că acum s!ar putea să avem o con"irmare, sublinie @iz.

Domnule $eneral 5orstein, dacă sunt pe deplin pre$ăti#i, eQact care esteamenin#area?

— Cestia cea mai rapidă pe care o pot trimite asupra noastră e un

:C5. Consider că un re$iment de ++!16 este orientat asupra zoneiRasin$ton i maHoritatea celorlalte asupra poli$oanelor noastre de racetedin Da*ota, plus bazele de submarine de la Carleston, )in$s 5aB,5an$or i restul. -impul de avertizare va "i de douăzeci i cinci de minute.

— Fi noi vom "i #inte aici? %ntrebă @iz. — Este o ipoteză de luat %n calcul, doamnă doctor Elliot. — Deci, ei vor %ncerca să "olosească ++!16 pentru a termina ce au ratat

prima dată?

— Dacă asta a "ost opera lor, da. — Domnule $eneral <remont, la ce distan#ă este )neecap!ul de rezervă? — Doamnă doctor Elliot, a decolat acum aproQimativ zece minute. Oa

"i la a$erston %n nouăzeci i cinci de minute. Au un vânt bun din spate.C:(C!+AC re$retă aproape imediat această completare. — Deci, dacă se $ândesc la un atac i %l lansează %n următoarea oră i

Humătate, aici suntem mor#i? — Da.

/6/



— Elizabet, adu!#i aminte că treaba noastră este să prevenim asta,spuse preedintele %n surdină.

Consilierul pentru securitatea na#ională privi spre preedinte. <a#a ei ar"i putut să "ie din sticlă, atât părea de "ra$ilă. (u aa trebuiau să se deruleze

evenimentele. Era consilierul principal al celui mai puternic om din lume,%ntr!un loc de maQimă si$uran#ă, păzit de servitori credincioiV dar la mai pu#in de treizeci de minute, %n momentul %n care un rus anonim, "ără "a#ă i"ără nume, va lua o decizie, va "i moartă. oartă J un pic de cenuă %nvânt, nu mai mult de atât. -oată activitatea ei, toate căr#ile, orele de clasă iseminariile vor s"âri %ntr!un "ul$er orbitor, aniilant.

— 3obert, nici măcar nu tim cu cine vorbim, spuse ea cu o vocetremurată.

— +ă revenim la mesaHul lor, domnule preedinte, propuse $eneralul<remont. „-rupe suplimentare pentru a investi$a. Astea par să "ie %ntăriri.

Gn pompier %ncepător descoperi primul supravie#uitor, târându!se perampa de beton pentru %ncărcare de la subsol. Era uluitor că scăpase.âinile lui aveau arsuri de $radul doi i târâtul %i %ndesase %n răni"ra$mente de sticlă, beton i Dumnezeu tie ce altceva. &ompierul %l ridică

J era un poli#ist J i %l transportă la punctul de evacuare. Cele două mainide pompieri rămase %i stropiră pe amândoi cu apă, apoi li se ordonă să sedezbrace i "ură din nou stropi#i. 4"i#erul de poli#ie era semicontient, darsmulse o "oaie de ârtie din clipboardul de care se cramponase tot timpul i pe tot parcursul călătoriei cu ambulan#a %ncercă să!i spună ceva pompieruluiV dar acesta era prea %n$e#at, prea obosit i mult prea speriat casă!i acorde aten#ie. >i "ăcuse treaba, ciar cu riscul de a!i pierde via#a.Gna peste alta, era prea mult pentru un tânăr de douăzeci i unu de ani care

se olba la podeaua umedă a ambulan#ei i tremura %n pătura lui.-unelul de la intrare "usese prevăzut cu o traversă orizontală de beton precomprimat. Aceasta "usese s"ărâmată de eQplozie i o bucată blocadrumul de intrare. Gn soldat de pe tanc strecură un cablu de la vinciulmontat pe turelă %n Hurul celui mai mare dintre blocurile rămase. >n timp ceel "ăcea asta, comandantul Calla$an urmărea %ncontinuu ceasul. >n oricecaz, acum era prea târziu ca să se oprească, trebuia să ducă treaba până lacapăt, ciar dacă %i $ăsea moartea "ăcând!o.

/67



Cablul se %ntinse, tră$ând "ra$mentul de beton. iraculos, restultunelului de intrare nu se prăbui. Calla$an %naintă primul prindesciderea plinL de dărâmături, cu colonelul @Ble %n spatele lui.

@uminile de ur$en#ă erau aprinse i se părea că "iecare "urtun de stropire

se declanase. >n această parte a stadionului se $ăsea conducta principală,%i aminti Calla$an, iar asta eQplica apa care cur$ea. Calla$an intră %ntoaleta bărba#ilor i descoperi două "emei, amândouă aezate %n apă, cuainele stropite de propria lor vomă.

— +coate#i!le de aici le ceru el oamenilor lui. er$e#i peste tot,veri"ica#i rapid i %ntoarce#i!vă cât pute#i de repede

Calla$an veri"ică toate cabinele. Erau neocupate. >ncă o privire prin%ncăpere nu dezvălui nimic altceva. Oeniseră atâta drum pentru două "emei

%n toaleta bărba#ilor. Doar două. Comandantul se uită la colonelul @Ble,dar, de "apt, nu era nimic de spus. Amândoi ieiră pe plat"ormă.

@ui Calla$an %i trebui un moment să!i dea seama, ciar dacă era eQact%n "a#a ei J o intrare spre nivelul in"erior al stadionului. &e când, cu pu#in%nainte, privelitea Ar "i "ost aceea a păr#ii sudice a stadionului i aacoperiului, acum se vedeau mun#ii, contura#i %ncă %n portocaliu de unapus %ndepărtat. Desciderea %l atrase i, ca %n transă, păi pe rampă.

Era o scenă de iad. >ntr!un "el sau altul, acest sector se comportase ca unecran %n "a#a eQploziei. Dar nu scăpase de impulsul termic. Erau poate treisute de scaune, %n bună măsură %ncă intacte, cu oameni %n ele. Cel pu#in,"useseră odată oameni.

Erau ari, carboniza#i asemenea unei "ripturi lăsată prea mult pe $rătar,mai rău decât oricare victimă a unui incendiu pe care o văzuse %n ceiaproape treizeci de ani de luptă cu "ocul. Cel pu#in trei sute, %ncă aeza#iacolo, privind spre locul unde "usese terenul.

— ai, domnule comandant, spuse colonelul @Ble, tră$ându!l de acolo.Calla$an se prăbui i @Ble %l văzu vomitând %n masca de $aze.Colonelul i!o scoase i trase de el.

— E timpul să plecăm. Aici s!a terminat totul. Ui!ai "ăcut datoria.+e dovedi că patru persoane erau %ncă %n via#ă. &ompierii %i %ncărcară pe

plat"orma tancului, care plecă imediat spre punctul de evacuare. &ompieriirămai inundară totul cu valuri de apă i plecară i ei.

&oate sin$urul noroc al zilei, %i spuse @arrB &arsons, era stratul de

/68



zăpadă. Atenuase avariile termice la clădirile din apropiere. >n loc de sutede case %n "lăcări, erau doar câteva. ai mult, soarele din după!amiaza zilei precedente "usese su"icient de puternic pentru a "orma o crustă peacoperiurile din Hurul stadionului. &arsons căută material pe această

crustă. El i oamenii lui "oloseau scintilometre. Era aproape incredibil, darcaracteristica esen#ială a unui ast"el de eveniment era că, dei o bombănucleară convertea o mare parte din masa ei %n ener$ie, masa totală pierdută %n cursul procesului era nesemni"icativă. &e lân$ă asta, materia era"oarte $reu de distrus, iar el căuta reziduuri ale dispozitivului. Era o muncămai uoară decât s!ar putea crede. aterialul era %ncis la culoare, per"ectvizibil pe o supra"a#ă plană albă, "iind i puternic radioactiv. Avea de ales%ntre ase locuri "oarte "ierbin#i, la două mile sub vânt de stadion. &arsons %l

alese pe cel mai "ierbinte. >mbrăcat %n costumul de protec#ie căptuit cu plumb, %nainta cu di"icultate pe paHitea acoperită cu zăpadă. &robabil, uncuplu mai %n vârstă, %i zise el. &utii nici măcar nu apucaseră să ridice unom de zăpadă. P$omotul #ârâit al contorului se intensi"ică' acolo.

3eziduul era "ormat dintr!o mul#ime de particule, ceva mai mare decâtcele de pra", probabil pietri pulverizat i material de pavaH din parcare,aprecie &arsons. Dacă era "oarte norocos, materialul "usese absorbit prin

centrul min$ii de "oc i reziduuri ale bombei se "iQaseră pe el. 7a$% aveanoroc. &arsons %l adună cu o spatulă i %l strecură %ntr!o pun$ă de plastic. &eaceasta o aruncă coecipierului, care lăsă pun$a să cadă %ntr!un containerde plumb.

— 4 cestie "oarte "ierbinte, @arrB — Ftiu. +tai să mai iau una.Adună o altă probă i o ambală i pe aceasta. Apoi ridică radioul. — Aici &arsons. Ai ceva?

— Da, trei probe "rumoase, @arrB. +u"icient, cred, pentru o %ncercare. — (e %ntâlnim la elicopter. — Am plecat.&arsons i partenerul lui se %ndepărtară, i$norând ocii olba#i care!i

urmăreau din spatele "erestrelor. &entru moment, oamenii aceia nu erau$riHa lui. ul#umesc lui Dumnezeu, răsu"lă el uurat, că nu!l a$asaseră cu%ntrebări. Elicopterul stătea %n miHlocul unei străzi, cu rotorul %ncă %nmicare.

/69



— >ncotro? %ntrebă AndB 5oler. — er$em la centrul de comandă J la superma$azin. Acolo ar trebui să

"ie "rumos i rece. -u duci probele %napoi i le treci prin spectrometru. — Ar trebui să vii i tu.

— (u pot, re"uză &arsons, clătinând din cap. -rebuie să sun la D.C.Asta nu!i totuna cu ce ne!au spus ei. Cineva a "ăcut o eroare i trebuie săle!o spun. -rebuie să "olosesc o linie terestră.

Camera de con"erin#ă avea cel pu#in patruzeci de linii tele"onice, dintrecare una era linia directă a lui 3Ban. Ciripitul electronic %i atrase aten#ia.Iac* apăsă pe butonul luminos care pâlpâia i ridică receptorul.

— 3Ban.

— Iac*, ce se petrece? %i %ntrebă CatB 3Ban so#ul.>n vocea ei era nelinite, dar nu panică. — Cum adică? — +ta#ia locală -O spune că o bombă atomică a eQplodat la Denver.

Iac*, e război? — CatB, nu pot' nu, scumpo, nu!i niciun război, 4)? — Iac*, au prezentat ima$ini. E ceva ce!ar trebui să tiu?

— Ftii aproape tot ce tiu i eu. Ceva s!a %ntâmplat. (u tim eQact ce i%ncercăm să a"lăm. &reedintele este la Camp David cu consilierul pentrusecuritatea na#ională i'

— Elliot? — Da. Oorbesc cu ruii ciar %n clipa asta. +cumpo, am de lucru. — Ar trebui să duc copiii undeva?@ucrul corect i onorabil, dar i dramatic, %i spuse Iac*, era să!i ceară

so#iei lui să rămână acasă, pentru că trebuiau să %mpartă riscul cu to#i

ceilal#i, dar adevărul era că nu eQista niciun loc si$ur, pe care el să!l tie,unde să!i trimită. 3Ban privi pe "ereastră, %ntrebându!se ce dracu ar "itrebuit să spună.

— (u. — @iz Elliot %i dă s"aturi preedintelui? — da. — Iac*, e o persoană măruntă, slabă de %n$er. &oate că!i deteaptă, dar

are un su"let slab.

/6;



— Ftiu. CatB, ciar am de lucru aici. — -e iubesc. — Fi eu te iubesc, "eti#o. &a.Iac* puse receptorul la loc.

— +!a a"lat, anun#ă el, sunt i ima$ini. — Iac*Era o"i#erul e" de $ardă. — A& tocmai a emis un "lasK scimb de "ocuri %n 5erlin %ntre "or#e

americane i sovietice, 3euter raportează eQplozia de la Denver.3Ban %l cemă la tele"on pe urraB. — -u ai serviciile tele$ra"ice? — Iac*, tiam că asta n!o să mear$ă.

— Ce vrei să spui? — &reedintele ne!a spus să %ncidem re#elele. Cred că undeva am "ăcut

o eroare. — +uper. Ar "i trebuit să re"uzi, Dan. — Am %ncercat, 4)?

Erau pur i simplu prea multe redundan#e, prea multe noduri. Doi

sateli#i, care deserveau +tatele Gnite, erau %ncă sus i %n "unc#iune, la "el caaproape toate sistemele de repetitoare cu microunde care le precedaseră.+ediile centrale din (e!Mor* i Atlanta erau %ncă blocate, dar activitatease trans"erase la "ilialele re$ionale. 5iroul (5C din @os An$eles, după untele"on clandestin din 3oc*e"eller Center, preluase activitatea acesteire#ele. C5+ i A5C realizară acelai lucru din Rasin$ton i respectivCica$o. De asemenea, reporterii "urioi in"ormară publicul că a$en#i <5:%i #ineau ostatici pe oamenii de la actualită#i din sediile centrale ale

re#elelor, %n cel mai criminal abuz de la introducerea &rimuluiAmendament. A5C era indi$nat că ecipa lui "usese ucisă, dar ăsta era unlucru mărunt prin compara#ie cu amploarea povetii. &roverbiala pisicăscăpase din sac i liniile tele"onice cu biroul de presă de la Casa Albădeveniră active. ul#i reporteri aveau i numărul direct de la Camp David. (u eQista o declara#ie din partea preedintelui. Asta "ăcea lucrurile i mairele. A"ilia#ii C5+ din 4maa, (ebras*a, trebuiau doar să plimbe cumaina pe lân$ă cartierul $eneral +AC pentru a remarca "or#a de pază

/66



%ntărită i pista de zbor $oală. >n câteva minute, ima$inile acestea vor "itransmise pe scară na#ionalăV dar ecipele locale de actualită#i "ură celecare "ăcură cea mai bună treaba, dar %n acelai timp i cea mai proastă. >n+tatele Gnite cu $reu $ăseai un ora care să nu aibă un arsenal al Nărzii

(a#ionale sau o bază pentru rezerviti. +ă i$nori "or"ota care domnea %ntoate acele unită#i era ca i cum ai %ncerca să ascunzi răsăritul soarelui, iarimprimantele serviciilor tele$ra"ice raportau o activitate "ebrilă peste tot.Erau necesare doar cele câteva minute de bandă de la )4@D din Denver,transmise acum aproape %ncontinuu, pentru a eQplica ceea ce se petrecea ide ce.

@a toate tele"oanele de la spitalul presbiterian Aurora se vorbea. &arsons

tia că ar "i putut "or#a accesul la unul, dar era mai uor să traverseze strada până la ma$azinele aproape pustii de vizavi. >ntâlni un a$ent <5:, %mbrăcatcu o aină albastră „de razie, care!i proclama identitatea cu litere mari detipar.

— -u eti tipul de la stadion?Casca lui &arsons se dusese, dar purta %ncă aina i pantalonii căptui#i. — Da.

— Am nevoie de un tele"on. — &ăstrează!#i banii.+tăteau %n "a#a unui ma$azin cu aine bărbăteti. Ga avea sistem de

alarmă, care %nsă părea unul ie"tin. A$entul scoase pistolul de serviciu itrase cinci $loan#e, s"ărâmând $eamul.

— După tine, amice.&arsons aler$ă la teH$ea i ridică receptorul tele"onului, "ormând

numărul e"ului său de la cartierul $eneral din Rasin$ton. (u se %ntâmplă

nimic. — Gnde suni? — D.C. — @iniile interurbane nu "unc#ionează. — Cum adică? Compania tele"onică nu ar trebui să "ie a"ectată. — (oi am "ăcut!o. 4rdin de la Rasin$ton, eQplică a$entul. — Cine!i tâmpitul care a ordonat asta? — &reedintele.

/6



— 3emarcabil. -rebuie să dau un tele"on interurban. — Ateaptă.A$entul luă receptorul i "ormă numărul propriului său birou. — os*ins.

— Aici @arrB &arsons, e"ul ecipei ECG(. &o#i retransmite ceva laRasin$ton? — +i$ur. — 5omba a "ost o eQplozie la sol, mai pu#in de cincisprezece *ilotone.

Avem probe de reziduu i le!am trimis la 3oc*B <lats pentru spectroscopie.Ftii cum să transmi#i asta?

— Da, pot s!o "ac. — 4).

&arsons puse la loc receptorul. — Ave#i bucă#i din bombă? %ntrebă a$entul <5:, nevenindu!i să creadă. — +ună a nebunie, nu!i aa? Da, am adunat pulbere radioactiv,

reziduuri de bombă care se "iQează pe particulele de pra". — Fi ce!i cu ea? — &utem a"la multe din asta. ai, %l $răbi el pe a$ent.Amândoi traversară %n "u$ă strada spre spital. Gn a$ent <5:, decise

&arsons, era un prieten pe care merita să!l ai %n preaHmă. — Iac*, avem ceva de la Denver, a aHuns prin intermediul lui Ralt

os*ins. 5omba a "ost o eQplozie la sol, cam cincisprezece *ilotone.5ăie#ii de la ECG( au un reziduu i %l vor testa.

3Ban luă noti#e. — Ci"ra victimelor? — (u a spus.

— Cincisprezece *ilotone, observă tipul de la Ftiin#ă i -enolo$ie.&u#in "a#ă de estimările din satelit, dar posibil. -otui, prea mare pentru un:(D.

<!19C!ul nu era ciar ideal pentru această misiune, dar era rapid. &atruavioane plecaseră de la 3amstein cu doar douăzeci de minute mai devreme.3idicate %n aer de alarma ini#ială DE<C4(!-3EE, zburaseră spre est,spre ceea ce numeau %ncă $rani#a internă a Nermaniei. (ici măcar nu

/=



aHunseseră acolo, când noi ordine %i trimiseră spre eQtremitatea sudică a5erlinului, să arunce o privire la ceea ce se %ntâmpla la cazarma 5ri$ăzii5erlin. @i se alăturară patru <!18 de la 5itbur$, pentru acoperire dealtitudine. -oate cele opt avioane G+A< de vânătoare erau ecipate numai

pentru misiuni aer!aer, cu două rezervoare suplimentare de combustibil, %nlocul bombelor pe care le cărau aparatele <!19 i al obinuitelor celule decombustibil ale Ea$le!urilor. De la o altitudine de trei mii de metri, puteausă vadă "ul$ere i eQplozii la sol. &atrula de patru se separă %n două ecipede câte două avioane, %n timp ce Ea$le!urile se %nvârteau deasupra.&roblema, se decise mai târziu, "usese dublă. ai %ntâi, pilo#ii erau pur isimplu prea surprini de turnura evenimentelor pentru a lua %n consideraretoate posibilită#ileV la asta se adău$a "aptul că pierderile americane de

avioane deasupra :ra*ului "useseră atât de mici, %ncât %i "ăcuseră pe pilo#i săuite că acesta era un loc di"erit.

3e$imentul de tancuri rusesc avea atât racete +A!6, cât i +A!11, plusecipamentul normal de tunuri antiaeriene de 2/ mm autopurtate Fil*a.Comandantul companiei antiaeriene ateptase acest moment "ără să!iactiveze radarurile, Hucând inteli$ent, aa cum ira*ienii euaseră lamentabilsă o "acă. >nainte de a da ordinul, ateptă până când avioanele americane se

a"lară sub o mie de metri.De!abia porniseră receptoarele lor de pericol, când un roi de racete seridică de la mar$inea estică a taberei ruseti. Ea$le!urile, a"late laaltitudine, bene"iciară de o ansă mai bună de evadare. <!19!urile <i$tin$<alcon, coborând ciar %n capcana +A, nu avură aproape niciuna. Douădintre ele "ură rase %n câteva secunde. A doua perece evită primul val de+A!uri, dar unul din avioane "u prins %n spa#iul de "ra$mentare al celuide!al doilea val de +A!11, pe care aproape că!l evitase, dar nu %n totalitate.

&ilotul se eHectă cu succes, dar muri la impactul cu acoperiul unui bloc. Al patrulea <!19 scăpă, ter$ând acoperiurile i $onind apoi spre vest. Douădintre Ea$le!uri i se alăturară. Gn total de cinci avioane americane se prăbuiră %n ora. Gn sin$ur pilot supravie#ui. Avioanele care scăparătransmiseră vestea Comandantului <or#elor Aeriene ale +tatelor Gnite pentru Europa, la 3amstein. Acesta avea deHa douăsprezece <!19ecipându!se cu armament $reu. Grmătorul val avea să "ie di"erit.

/1



D4(G@E &3EFED:(-E (A34(4OKA -3::+ C_-EOA AO:4A(E @A 5E3@:(

&E(-3G A :(OE+-:NA +:-GAU:A DE AC4@4. AG <4+-D4543_-E DE 3ACE-E +4O:E-:CE, <L3L

AOE3-:+E(-. DE CE +!A &34CEDA- AFA?

— Ce %nseamnă asta? — „Doborâte "ără avertisment? Acolo are loc o luptă i de asta au "ost

trimise avioanele 3e$imentul are trupe antiaeriene, eQplică ministrulapărării. Au doar racete cu bătaie scurtă, de Hoasă altitudine Dacămisiunea americană ar "i "ost doar una de observa#ie, la o altitudine si$ură J zece mii de metri J n!am "i putut nici măcar să!i atin$em. -rebuie să "i

"ost mai Hos, %ncercând probabil să!i spriHine trupele cu atac aerian. Esin$urul mod %n care le!am "i putut dobor%.

— Dar nu avem in"orma#ii? — (u, %ncă nu am stabilit contactul. — (u vom răspunde la acest mesaH. — E o $reeală, spuse Nolov*o. — +itua#ia este deHa destul de periculoasă, spuse supărat (armonov. (u

tim ce se petrece acolo. Cum să răspund, când el a"irmă că are in"orma#ii pe care eu nu le am? — Dacă nu răspunde#i, ve#i da impresia că accepta#i incidentul. — (u recunoatem nimic, stri$ă ministrul apărării. (!am "i putut "ace

asta, dacă ei nu ne!ar "i atacat. (ici nu tim dacă s!a %ntâmplat %ntr!adevărsau nu.

— Atunci, spune!le asta, su$eră Nolov*o. &oate că, dacă vor %n#ele$e căsuntem la "el de deruta#i ca i ei, vor realiza că'

— Dar nu vor %n#ele$e i nu vor crede. DeHa ne!au acuzat de lansareaacestui atac i nu vor crede că nu avem niciun control asupra zonei. (armonov se retrase la o masă de col# i %i turnă o ceacă de ceai, %n

timp ce consilierii cu in"orma#iile i apărarea scimbau' ar$umente? Eracuvântul potrivit? &reedintele sovietic privi %n tavan. Acest centru decomandă data de pe vremea lui +talin. >n prelun$irea unei linii de metroumoscovite, construită de @azar )a$anovici, evreul antisemit, "avorit al lui+talin i acolitul lui cel mai de %ncredere, centrul de comandă era la o sută

/2



de metri sub pământ, dar acum oamenii lui %i spuneau că nu era un loc cuadevărat si$ur.

Ce $ândea <oler? se %ntrebă (armonov. <ără %ndoială, omul eraz$uduit de asasinarea atâtor cetă#eni americani, dar cum putea să creadă că

sovieticii erau responsabili? Fi, de "apt, ce se %ntâmplase? 4 luptă %n 5erlin,o posibilă ciocnire %ntre "or#e navale %n editerana, toate "ără le$ătură'sau aveau?

Avea vreo importan#ă? (armonov privi "iQ un tablou de pe perete i %idădu seama că nu avea importan#ă. El i <oler "ăceau parte din rasaacelor politicieni pentru care aparen#ele aveau mai multă $reutate decâtrealitatea, iar percep#iile mai multă importan#ă decât "aptele. Americanii %lmin#iseră la 3oma %ntr!o problemă banală. <oler min#ea i acum? Dacă

min#ea, atunci niciunul din cei zece ani de pro$res nu avea vreoimportan#ă, nu!i aa? -otul "usese %n zadar.

— Cum %ncep războaiele? se %ntrebă %n surdină (armonov.>n istorie, războaiele de cucerire erau pornite de oameni puternici care

doreau să devină i mai puternici. Dar timpul oamenilor cu ambi#iiimperiale trecuse. Gltimul criminal de acest "el murise nu cu prea multtimp %n urmă. -oate acestea se scimbaseră %n secolul ZZ. &rimul război

mondial %ncepuse' cum? Gn asasin tuberculos omorâse un bu"on atât dene%ndră$it, %ncât propria "amilie %i i$norase "uneraliile. 4 notă diplomaticăaro$antă %l %ndemnase pe #arul (i*olai al ::!lea să sară %n apărarea poporului pe care nu!l iubea i apoi totul se des"ăurase con"orm tipicului. (i*olai avusese ultima ocazie, %i aminti (armonov. Gltimul dintre #ari#inuse %n mâna lui ansa de a opri totul, dar nu o "ăcuse. Dacă ar "i tiut ce%nsemna decizia lui %n "avoarea războiului, poate că ar "i $ăsit tăria să!loprească, dar %n "rica i slăbiciunea lui semnase ordinul de mobilizare care

pusese capăt unei ere i descisese o alta. Acel război %ncepuse pentru căoamenii mărun#i, %nspăimânta#i, se temeau mai pu#in de război decât dedovezile de slăbiciune.

Fo(ler este un astfel e om, %i spuse (armonov. 8nru, arogant, un"%r"at $are a minţit #ntr-o pro"lem% m%runt%, numai $a s% nu am o p%reremai proast% espre el* Va fi #nfuriat e morţi* Se !a teme e alte morţi, ar se !a teme, $hiar mai mult, $% !a a o!a% e sl%"i$iune* Hara mea estela is$reţia unui astfel e om*

//



Capcana %n care se a"la (armonov era una ele$antă. :ronia situa#iei i!ar"i putut trezi un zâmbet crispat, amar, dar, %n loc de asta, preedintelesovietic aeza Hos ceaca de ceai, pentru că stomacul lui nu mai acceptalicidul "ierbinte, amar. (ici el nu!i putea permite să arate slăbiciune, nu!i

aa? Asta doar l!ar %ncuraHa pe <oler la o ira#ionalitate i mai mare. &e deo parte, Andrei :lici se %ntrebă dacă ceea ce credea despre Ionatan 3obert<oler nu i se aplica i lui %nsui' Dar trebuia să răspundă. A nu "acenimic ar "i dezvăluit o slăbiciune, nu!i aa?

— (iciun răspuns? %l %ntrebă <oler pe transmisionistul!e". — (u, domnule, nimic %ncă.4cii lui 4rontia erau "iQa#i pe ecranul calculatorului.

— Dumnezeule, murmură preedintele. -o#i acei oameni mor#i.Şi eu aş #i putut fi unul intre ei, %i zise @iz Elliot, ideea revenindu!i

mereu, ca valurile pe o plaHă, inundând!o, retră$ându!se numai pentru a i sestrecura din nou %n minte. Cine!a a !rut s% ne omoare, iar eu sunt o partein a$est @ne* Şi nu ştim $ine, sau e $e'

— (u putem lăsa lucrurile să mear$ă mai departe. 3i$i m%$ar nu ştim $e #n$er$%m s% oprim* Cine fa$e asta? 7e $e o fa$e?

@iz privi spre ceas i calculă timpul până la sosirea avionului )neecap. Ar"i trebuit să plecăm cu primul. 7e $e nu ne-am g8nit s%-l punem s% !in%la 9agersto(n şi s% ne ia? Suntem "lo$aţi ai$i #ntr-o ţint% perfe$t% şi,a$% !or s% ne u$i%, e ata asta o !or fa$e, nu-i aşa?

— Cum putem să oprim ceea ce se %ntâmplă? %ntrebă @iz. (ici măcar nune răspunde.

+ea Devil 4ne -ree, un avion antisubmarin 4rion &!/C de la +ta#ia

Aeriană (avală )odia*, era scuturat de vânt, la Hoasă altitudine, cam la osută cincizeci de metri. @ăsă prima linie de zece $eamanduri sonareD:<A3 la zece mile sud!vest de pozi#ia lui aine. >n spate, operatorii desonar erau strâns le$a#i %n scaunele cu spătare %nalte, cei mai mul#i cu o pun$ă pentru vomat la %ndemână, %ncercând să %n#elea$ă ceva din ceea cevedeau pe ecranele lor. @e trebuiră câteva minute pentru ca lucrurile sădevină clare.

— Cristoase, asta!i nava mea, mormăi Iim 3osselli.

/7



<ormă 5an$orul i %l ceru pe comandorul ancuso. — 5art, ce se aude? aine a raportat o coliziune, avarii la elice i la arborele ei. Acum,

un &!/ zboară ca spriHin la dreapta lui i maha se %ndreaptă spre el cu

toată viteza. Astea!s vetile bune. Oestea proastă este că aine urmărea unA*ula când a avut loc accidentul. — Ce "ăcea? — arrB ne!a convins pe mine i 4&!2!ul, Iim. Acum e prea târziu ca să

ne "acem $riHi. Ar trebui să "ie 4). A*ula era "oarte departe. Ai auzit ce i!a"ăcut arrB lui maha anul trecut, nu!i aa?

— da, am crezut că i!a sărit o doa$ă. — Gite, ar trebui să "ie bine. Ciar %n clipa asta %mi diriHez navele, Iim.

Dacă n!ai nevoie de mine pentru altceva, sunt cam ocupat — 5ine.3osselli puse la loc receptorul. — Ce se aude? %ntrebă 3oc*B 5arnes.3osselli %i %ntinse mesaHul. — <ostul meu submarin e imobilizat %n Nol"ul Alas*a i un rus dă

târcoale pe!acolo.

— ei, sunt silen#ioase, nu!i aa? -u mi!ai spus asta. 3uii nici măcarnu tiu unde este. — da. — CuraH, Iim. Cred că i!am cunoscut pe unii dintre pilo#ii acelor <!19

care au "ost doborâte deasupra 5erlinului. — Gnde dracu!i Ril*es? Ar "i trebuit să aHun$ă până acum, se enervă

3osselli. Are o maină bună. — (imeni nu poate spune, omule. Ce naiba se petrece?

— (u tiu, 3oc*B.

— &rimim unul lun$, avertiză 4rontia. :ată!lK

D4(G@E &3EFED:(-E <4R@E3K (G AOE :(<43AU:: D:( 5E3@:( >(

&345@EA @A CA3E -E 3E<E3:. C4G(:CAU::@E +!AG >(-3E3G&-, 43D:(E@E E@E AG &@ECA- @A

/8



-3G&E@E (4A+-3E F:, DACL @E!AG &3::-, E@E (GO43 ACU:4(A DEC_- >( AG-4A&L3A3E. &4A-E CL +!AG C3EPG- A-ACAU: DE AO:4A(E@E O4A+-3E F: AGACU:4(A- CA +L +E A&E3E. >( 43:CE CAP, >(CE3CL

C:A3 ACG +L 3E+-A5:@: C4(-AC-G@ CG-3G&E@E, DA3 &3:A (4A+-3L >(CE3CA3E DE A @EC4(-AC-A A <4+- +-4&A-L DE -3G&E AE3:CA(EA<@A-E DE&A3-E DE 5APA @43. (E ACGP: CL ADE+C:+ <4CG@, DEF: U:!A +&G+ CL -3G&E@E (4A+-3E (G AG A+-<E@ DE 43D:(E F: +:(NG3A:(<43AU:E +:NG3L &E CA3E 4 AOE A<:3L CL<43UE@E O4A+-3E +E NL+EAG DE&A3-E, >( P4(A

(4A+-3L A 43AFG@G:, C_(D AG @4O:-.D4(G@E &3EFED:(-E, (G &4- A34(:PA

CGO:(-E@E -A@E CG <A&-E@E &E CA3E @E AOE. (G<AC ACGPAU::, DA3 (G F-:G CE A: &4- +&G(E&E(-3G A -E A+:NG3A CL <43UE@E +4O:E-:CE (GAG ACU:4(A- >( (:C:G( <E@ >&4-3:OA <43UE@43AE3:CA(E.

(E!A: +&G+ CL A@A3A3EA <43UE@43O4A+-3E E+-E EZC@G+:O DE<E(+:OL, DA3 AOE:(D:CAU:: CL <43UE@E O4A+-3E +-3A-EN:CE +EA<@L >(-3!4 +-A3E DE A@A3L <4A3-E 3:D:CA-L.+&G: CL (G A: 4-:OE +L C3EP: CL +G(-E DE5@AA- &E(-3G ACEA+-L :(<A:E F: -4-GF:<43UE@E O4A+-3E A<@A-E >( A@E3-L AZ:L+G(- D:+&G+E >&4-3:OA UL3:: E@E. CE O3E: +L

C3ED? CE3: D4OEP: A@E 5G(E@43 (4A+-3E:(-E(U::, DA3 ACE+-EA &A3 +L @:&+EA+CL D:(-4A-E ACU:G(:@E O4A+-3E.

— +e enervează, observă imediat @iz Elliot. :ndi"erent cine!i acolo, ez$uduit. 5ine, %ncă putem ob#ine superioritatea aici.

— 5ine? %ntrebă C:(C!+AC. >#i dai seama că persoana asta%nspăimântată despre care vorbeti are o $rămadă de racete %ndreptate

/9



asupra noastră? Eu nu!l interpretez aa, doamnă Elliot. Cred că avem de!a"ace cu un om supărat. (e!a aruncat %ntrebările drept %n "a#ă.

— Ce vrei să spui, domnule $eneral? — +pune că tie că suntem %n alarmă. 4), asta nu!i o surpriză, dar tie

că armele acelea sunt %ndreptate spre el. Acum, ne acuză el pe noi că!lamenin#ăm cu arme nucleare, domnule preedinte. Asta are mult mai multăimportan#ă decât "lecute#ul din 5erlin.

— +unt de acord, interveni $eneralul 5orstein. >ncearcă să neintimideze, domnule. Am %ntrebat despre câteva avioane pierdute i neale$em cu toate astea aruncate %napoi.

<oler apăsă din nou pe butonul care!i "ăcea le$ătura cu C:A. — 3Ban, l!ai primit pe ultimul?

— Da, domnule. — Ce părere ai de starea mintală a lui (armonov? — >n clipa asta este pu#in "urios i totodată "oarte %n$riHorat de postura

noastră de"ensivă. >ncearcă să $ăsească o cale pentru a iei din asta. — Eu nu!l interpretez aa. E z$uduit. — Ei, cine dracu nu!i? %ntrebă Iac*. +i$ur că!i z$uduit, la "el ca oricare

altul.

— Gite, 3Ban, aici n!am pierdut "râiele. — (!am spus niciodată alt"el, @iz, răspunse Iac*, nespunând ceea ce$ândea cu adevărat. Aceasta este o situa#ie $ravă, iar el este la "el de%n$riHorat ca i noi. >ncearcă să!i dea seama ce se petrece, la "el ca toatălumea. &roblema este că, de "apt, nimeni nu tie nimic.

— Ei bine, a cui $reeală este asta? Asta!i treaba ta, nu!i aa? %ntrebă<oler #â"nos.

— Da, domnule preedinte, i la asta lucrăm. 4 mul#ime de oameni

lucrează. — 3obert, crezi că pare să "ie (armonov? @!ai %ntâlnit, ai petrecut untimp cu el.

— Elizabet, pur i simplu nu tiu. — Este sin$urul lucru care are sens' — @iz, cine spune că ceva din toate astea are sens? %ntrebă 3Ban. — Arma asta a "ost una de mare putere, adevărat, domnule $eneral

5orstein?

/;





%ntre a nu ti nimic i a!#i da seama că nu tii. Avem o criză i to#i se %ntorcla vecile tipare. &redintele $ândete ca un avocat, %ncercând să "ie calm,"ăcând ce tie să "acă, urmărind dovezi i %ncercând să realizeze un caz,intero$ând martorii, %ncercând să reducă totul, lăsându!se an$renat %ntr!un

Hoc. @iz este "iQată pe "aptul că putea "i aruncată %n aer, nu poate scăpa deideea asta.3Ban ridică din umeri. — Cred că pot %n#ele$e asta. Am "ost i eu acolo. Ea este un cercetător

politic care caută un model teoretic. Asta!i ba$ă!n cap preedintelui. Areun model bun, dar bazat pe prostii, nu!i aa, 5en?

— Ui!a scăpat ceva, Iac*, sublinie NoodleB.3Ban clătină din capK

— (u, 5en, pur i simplu n!am aHuns %ncă acolo. &entru că nu!mi potcontrola temperamentul ăsta tâmpit, acum nu mă vor mai asculta. Ar "itrebuit să tiu, am primit avertismentul, dar mi!am lăsat temperamentul sămă conducă din nou. Fi tii care!i partea azlie? Dacă n!a "i "ost eu,<oler ar "i %ncă %n Columbus, 4io, iar Elliot ar preda pentru tinereleiste#e de la 5ennin$ton.

Iac* se duse din nou la "ereastră. A"ară era %ntuneric i camera luminată

o trans"orma %ntr!o o$lindă. — Despre ce vorbeti? — Lsta, domnilor, e secret. &oate că asta %mi vor pune pe piatra

"unerară. Aici odinete Ion &atric* 3Ban. A %ncercat să "acă bine' iuite ce a ieit. ă %ntreb dacă măcar CatB i putii vor scăpa'

— Ei, ai, nu!i ciar atât de rău, observă o"i#erul de $ardă, dar to#iceilal#i din %ncăpere sim#iră "iorul.

Iac* se %ntoarseK

— (u este? (u vezi %ncotro se %ndreaptă? (u ascultă pe nimeni. (uascultă. &oate că i!ar "i ascultat pe Dennis 5un*er sau 5rent -albot, daramândoi sunt "ărâme radioactive, undeva deasupra Colorado!ului. >n clipaaceasta, sunt cea mai indicată persoană pentru a da s"aturi i tocmai amreuit să "iu azvârlit a"ară.

/



$1. C5mpia Camlan

Amiral ;unin se deplasa cu o viteză prea mare, total inadecvată pentruun re$im de si$uran#ă. Căpitanul Dubinin tia, dar ocazii ca aceasta nuapăreau prea des. De "apt, aceasta era prima i căpitanul se %ntrebă dacă nu putea "i i ultima. De ce erau americanii %ntr!o alarmă nucleară %n plină

des"ăurare J da, bine%n#eles, o posibilă eQplozie nucleară %n #ara lor era o problemă $ravă, dar să "ie atât de nebuni, %ncât să presupună că sovieticii puteau "ace aa ceva?

— Adu!mi o artă %n proiec#ie polară, %i ceru el unui maistru.Dubinin tia ce avea să vadă, dar nu era vremea potrivită pentru aduceri

aminte, ci una pentru realită#i. Gn moment mai târziu, metrul pătrat deârtie $roasă se a"la pe masă. Dubinin luă un compas i măsură distan#elede la pozi#ia estimată a lui aine până la oscova i până la terenurile de

racete strate$ice din partea centrală a #ării lui. — Da. (ici nu se putea mai clar, nu? — Ce este, domnule căpitan? %ntrebă Starpom-ul. — După estimările serviciului nostru de in"orma#ii, G++ aine se a"lă

%n cel mai nordic sector de patrulare al submarinelor purtătoare de racetecare au baza la 5an$or. Asta are sens, nu!i aa?

— Da, domnule căpitan, pe baza pu#inului pe care!l tim despre

sistemul lor de patrulare. — -ransportă racete D!8, douăzeci i patru, aproQimativ opt "ocoase pe racetă.

<ăcu o pauză. &e vremuri, era capabil e"ectueze instantaneu ast"el decalcule %n minte.

— 4 sută nouăzeci i două, domnule căpitan, răspunse secundul %n locullui.

— Corect, mul#umesc. Asta include aproape toate ++!16!urile

noastre, mai pu#in cele dezactivate prin tratat i acurate#ea D!8!urilor "ace,7==



probabil, ca aceste o sută nouăzeci i două de "ocoase să distru$ăaproQimativ o sută aizeci din #intele care, la rândul lor, reprezintă maimult de o cincime din totalul "ocoaselor noastre, %n plus "iind i cele mai precise. 3emarcabil, nu!i aa? %ntrebă calm Dubinin.

— Crezi, %ntr!adevăr, că sunt ciar atât de buni? — Americanii i!au demonstrat calită#ile de ocitori de elită %n :ra*, nu?Eu, unul, nu m!am %ndoit niciodată de calitatea armelor lor.

— Domnule căpitan, tim că racetele americane D!8 de pe submarineau probabilitatea cea mai mare de "olosire %n cazul unui prim atac'

— Continuă!#i ideea.Starpom-ul privi arta. — 5ine%n#eles. Acesta este cel mai aproape.

— >ntr!adevăr. G++ aine este vâr"ul de lance a#intit spre #ara noastră.Dubinin ciocăni arta cu compasul. — Dacă americanii lansează un atac, primele racete vor zbura din acest

punct i, după nouăsprezece minute, vor lovi. ă %ntreb dacă tovarăiinotri din <or#ele +trate$ice de 3acete pot răspunde atât de repede'?

— Dar, domnule căpitan, ce putem să "acem? %ntrebă ezitant secundul.Dubinin luă arta de pe masă i o aeză la loc %n sertarul descis.

— (imic. Absolut nimic. (u putem e"ectua un atac de prevenire "ărăordin sau "ără o provocare $ravă, nu!i aa? După in"orma#iile noastre celemai bune, aine %i poate lansa racetele la intervale de cincisprezecesecunde, probabil ciar mai pu#in. anualul devine mai pu#in important %nrăzboi, nu!i aa? +ă zicem, patru minute %ntre prima i ultima. &entru aevita distru$erea reciprocă a "ocoaselor, trebuie să eQecu#i un sistem delovire %n scară, spre nord. Asta nu are importan#ă, dacă eQaminăm "izicaevenimentului. Eu am studiat asta când eram la <runze, tii. Deoarece

racetele noastre sunt cu combustibil licid, nu pot "i lansate %n timpulatacului. Dei componentele lor electronice pot suporta a"ecteleelectroma$netice, ele sunt, structural, prea "ra$ile ca să tolereze "or#ele"izice. Deci, dacă nu putem lansa cu %ncredere %nainte de căderea"ocoaselor inamice, tactica noastră este să ateptam %ncetarea atacului i. sălansăm câteva minute mai târziu. >n ceea ce ne privete, dacă el poate lansa%n patru minute, asta %nseamnă că noi trebuie să "im la mai pu#in de asemii de metri, să auzim primul tranzient de lansare i să lansăm imediat

7=1



torpila, ca să avem vreo speran#ă de a!l opri să tra$ă ultima racetă, nu!iaa?

— 4 sarcină di"icilă.Căpitanul clătină din cap.

— 4 sarcină imposibilă. +in$urul lucru care are sens pentru noi este să!leliminăm %nainte ca el să emită ordinul de lansare, dar nu putem "ace asta"ără ordin i n!am primit nimic %n acest sens.

— Fi!atunci, ce "acem? — (u putem "ace prea mult.Dubinin se aplecă peste masa ăr#ilor. — +ă presupunem că este %ntr!adevăr imobilizat i că avem o pozi#ie

precis stabilită. -otui, trebuie să!l detectăm. Dacă maina lui este la

minimum, va "i aproape imposibil să!l auzim, mai ales dacă este sus, %nzona z$omotului de supra"a#ă. Dacă devenim activi, ce!l poate opri sălanseze o torpilă %mpotriva noastră? Dacă "ace asta, putem riposta J cusperan#a că vom supravie#ui. Arma noastră ar putea ciar să!l lovească, dars!ar putea i să!l rateze. Dacă nu tra$e imediat după ce aude sonarulactiv' ne putem apropia su"icient ca să!l intimidăm, să!l "or#ăm să plonHeze. >l vom pierde din nou, când va trece sub strat' dar dacă!l putem

obli$a să plonHeze' i după aceea rămânem deasupra stratului, emi#ând cusonarul activ' poate că!l oprim să urce la adâncimea de lansare aracetelor.

Dubinin se %ncruntă. — (u!i un plan prea strălucit, nu!i aa? Dacă unul dintre ei J "ăcu un

$est spre tinerii o"i#eri care conduceau nava J l!ar "i su$erat, i!a "i văr$atspinarea. Dar nu văd nimic mai bun. Ce părere ai?

— Domnule căpitan, asta ne "ace deosebit de vulnerabili la atac.

:deii i s!ar "i potrivit mai bine epitetul de sinuci$aă, %i spuse Starpom-ul , dei era si$ur că Dubinin tia asta.

— Da, aa e, dar dacă asta este necesar pentru a!l %mpiedica pe ticălosulăsta să aHun$ă la adâncimea de lansare, este eQact ceea ce propun să "acem. (u văd nicio alternativă.

D4(G@E &3EFED:(-E (A34(4OKOL 34N +L >(UE@ENEU: &4P:U:A >( CA3E (E

7=2



A<@L. A3A CA3E A D:+-3G+ DE(OE3G@ E3A DE 4L3:E F: G( -:& CA3E <AC <4A3-E :&345A5:@CA ACEA+-L C3:L +L <: <4+- C4:+L DE-E343:F-:. -4-GF:, (4: (G A @GA- (:C:G( <E@ DE

L+G3: DE 3LP5G(A3E >&4-3:OA (:L(G:. DACLUA3A -A A3 <: <4+- A-ACA-L, F: -G U:!A: <:A@A3A- <43UE@E +-3A-EN:CE. EZAC- @A <E@ A&34CEDA- F: (4: CG <43UE@E (4A+-3E +-3A-EN:CEF: C4(OE(U:4(A@E. D:( 4-:OE -E(:CE, A <4+- (ECE+A3L :(:U:E3EA G(E: A@E3-E N@45A@E >(@4CG@ G(E:A +E@EC-:OE, DA3 (G A DA- (:C:G(43D:( DE >(CE&E3E A 4&E3AU:G(:@43 4<E(+:OE.

&_(L ACG, ACU:G(:@E (4A+-3E AG <4+-EZC@G+:O DE<E(+:OE F: AG DE4(+-3A- 43EU:(E3E C4(+:DE3A5:@L.

(G AOE D4OEP: CL UA3A -A A :(:U:A- 4ACU:G(E >&4-3:OA &A-3:E: (4A+-3E, DA3 A<4+- :(<43A- CL -3G&E@E O4A+-3E D:( 5E3@:(@E!AG A-ACA- &E A@E (4A+-3E, AN3E+_(D F:

AO:4A(E@E CA3E >(CE3CAG +L :(+&EC-EPE P4(A.DE A+EE(EA, +G(-E :(<43AU: CL A&A3A-E DEP543 +4O:E-:CE +!AG A&34&:A- DE G( N3G& DE&43-AO:4A(E AE3:CA(E >( ED:-E3A(A.

D4(G@E &3EFED:(-E (A34(4O, >U:3EC4A(D :(+:+-E(- +L 3EU:: -3G&E@E. DACL&G(E CA&L- &34O4CL3:@43, &G-E -E3:(AACEA+-L C3:PL, DA3 (G @E &4- CE3E 4AE(:@43

E: +L (G +E A&E3E.

— +ă re#inem trupele. @a dracu, %nHură ministrul apărării. (oi nu am"ăcut nimic (e acuză că provocăm -ancurile lui au invadat 5erlinul deEst, avioanele lui de bombardament ne!au atacat "or#ele de acolo i tocmaia con"irmat că avioanele lui de pe portavioane le!au atacat pe ale noastreFi acest nebun aro$ant spune acum că nu trebuie să!l provocăm Ce seateaptă să "acem? +!o luăm lă "u$ă oriunde vedem un american?

7=/



— Lsta ar putea "i cel mai prudent lucru pe care!l putem "ace, opinăNolov*o.

— +ă "u$im ca un o# de un poli#ist? %ntrebă sarcastic ministrul. Asta neceri să "acem?

— +u$erez că este o posibilitate care trebuie studiată.&rimul adHunct al e"ului *$b!ului %i sus#inea pozi#ia cu %ncăpă#ânare,%i spuse (armonov.

— &artea importantă a acestui mesaH este a doua propozi#ie, sublinieministrul de eQterne.

Analiza lui era i mai dură din cauza tonului rece. — Ei spun că nu cred că acesta a "ost un atac terorist. Atunci, cine

rămâne ca probabil atacator? ai departe, se spune că americanii nu au

ripostat %mpotriva nimănui %ncă. Declara#ia ulterioară, că nu au probe caresă su$ereze că noi am comis această in"amie, este, cred eu, mai de$rabă"ără valoare când se suprapune primului para$ra".

— :ar o retra$ere precipitată va "ace doar i mai clar pentru el că noisuntem cei care am ini#iat asta, adău$ă ministrul apărării.

— ai clar? %ntrebă Nolov*o. — -rebuie să "iu de acord, spuse (armonov, privind %n sus din "otoliul

lui. -rebuie să presupun că <oler nu e %n toate min#ile. Acest comunicatnu este bine $ândit. (e acuză "oarte eQplicit. — Fi natura eQploziei? %l %ntrebă Nolov*o pe ministrul apărării. — 4 armă de această mărime este, %ntr!adevăr, prea mare pentru

teroriti. +tudiile noastre indică posibilitatea realizării unui dispozitiv de"isiune din prima sau ciar a doua $enera#ie, dar randamentul maQim pentru un ast"el de dispozitiv este cu certitudine mai mic de o sută J probabil ciar mai mic de patruzeci de *ilotone. :nstrumentele ne spun că

acest dispozitiv a avut mult peste o sută. Asta %nseamnă o armă cu "isiunedin $enera#ia a treia sau, mai probabil, un dispozitiv cu "uziune cu maimulte trepte. 4 ast"el de realizare nu!i o treabă de amatori.

— Atunci, cine ar "i putut să o "acă? %ntrebă (armonov.Nolov*o privi spre preedinte. — (u am idee. Am descoperit un posibil proiect de bombă al 3DN!

ului. Aa cum ti#i, ei produceau plutoniu, dar avem motive serioase săcredem că proiectul nu a intrat cu adevărat %n ac#iune niciodată. Am

7=7



eQaminat proiectele sud!americane %n curs. (ici ele nu au obiective de$enul ăsta. :sraelul are ast"el de posibilită#i dar ce motiv ar avea să o "acă?+ă!i atace propriul protector? >n cazul %n care Cina ar realiza aa ceva,mai probabil că ne!ar ataca pe noi. (oi avem pământul i resursele de care

au ei nevoie, iar pentru ei America e mult mai valoroasă ca partenercomercial decât ca inamic. (u, dacă este un proiect al unui stat na#ional,%nseamnă că doar câteva sunt capabile să o "acă, iar problemele securită#iiopera#ionale sunt practic insurmontabile. Andrei :lici, dacă a#i "i ordonat)N5!ului să "acă asta, probabil că nu am "i putut. Nenul de individ necesar pentru o ast"el de misiune are nevoie de pre$ătire, inteli$en#ă, devotament J acestea nu sunt calită#i pe care le $ăseti %ntr!un bolnav psiicV asasinatul pe o asemenea scară, capabil să aducă o ast"el de criză, ar cere o

personalitate bolnavă. Din motive evidente, )N5!ul nu are ast"el deoameni.

— >mi spui că nu ai in"orma#ii i că nu po#i $ăsi o ipoteză plauzibilăcare să eQplice evenimentele din această diminea#ă?

— Acesta este cazul, domnule preedinte. A vrea să pot raportaaltceva, dar nu pot.

— Ce "el de s"aturi primete <oler?

— (u tiu, admise Nolov*o. +ecretarii -albot i 5un*er sunt mor#i.Amândoi urmăreau meciul de "otbal J de "apt, 5un*er, secretarul apărării,era proprietarul unei ecipe. Directorul C:A este %ncă "ie %n Iaponia, "ie %ndrum spre casă.

— Director adHunct este 3Ban, corect? — Aa este. — >l cunosc. (u!i un nesăbuit. — (u, nu este, dar l!au concediat. <oler nu!l a$reează i am a"lat că

lui 3Ban i s!a cerut să demisioneze. Deci, nu vă pot spune cine %l s"ătuiete pe preedintele <oler, cu eQcep#ia lui Elizabet Elliot, consilierul pentrusecuritatea na#ională, de care ambasadorul nostru nu este delocimpresionat.

— Deci, omul ăsta slab, or$olios, nu are pe nimeni care să!i dea s"aturi bune?

— (u. — Asta eQplică multe.

7=8



(armonov se lăsă pe spate i %ncise ocii. — +unt sin$urul care a putea să!i dea s"aturi bune, dar el pare convins

că eu sunt cel care i!a distrus oraul. +plendid&robabil că (armonov lansase cea mai penetrantă analiză a serii' dar

era $reită.

D4(G@E &3EFED:(-E <4R@E3K>( &3:G@ 3_(D, A D:+CG-A- &345@EA CG

C4A(DA(U:: E: :@:-A3: F: A <4+- A+:NG3A-CL (:C:G(A D:( A3E@E (4A+-3E (GC@EA3E (G@:&+EF-E.

>( A@ D4:@EA, (4: D4: (E!A >(-_@(:- F: +&E3

CL F-:: CL EG (G AF <: DA- (:C:4DA-L G( A+-<E@DE 43D:( C3::(A@.

>( A@ -3E:@EA, -4A-E 43D:(E@E (4A+-3ECL-3E <43UE@E :@:-A3E AG <4+- DE (A-G3LDE<E(+:OL. (G A AG-43:PA- (:C:G( <E@ DEACU:G(E 4<E(+:OL.

>( A@ &A-3G@EA, !A :(-E3E+A- @A

+E3O:C::@E (4A+-3E DE :(<43AU:: F: 3EN3E- CL-3E5G:E +L -E :(<43EP CL (:C: (4: (G AOE :DEEC:(E A3 <: &G-G- C4:-E ACE+- AC- :(GA(. O4>(CE3CA +L +C:5L ACEA+-L +:-GAU:E F: -4A-E:(<43AU::@E &E CA3E @E O4 45U:(E >U: O43 <:-3::+E :ED:A-.

D4(G@E &3EFED:(-E, (G O4: DA A@-E43D:(E <43UE@43 E@E DEC_- DACL +G(-

&34O4CA-. A3A-A +4O:E-:CL E+-E >(-3!4&4+-G3L DE<E(+:OL F: AFA OA 3L_(E.

— 4, Doamne, scrâni Elliot. Câte minciuni avem aici?De$etul ei trasă linii pe ecranul calculatorului. — Gnu, tim că le lipsesc "ocoasele. Asta!i o minciună. Doi, de ce

accentuează "aptul că te!ai %ntâlnit cu el la 3oma? De ce i!ar bate capul săo "acă, dacă n!ar crede că bănuim că nu este (armonov? Cel adevărat n!ar

7=9



"ace asta, n!ar trebui să o "acă, nu!i aa? &robabil, tot o minciună. -rei,tim că ei ne!au atacat la 5erlin. Asta!i tot o minciună. &atru, aduce pentru prima oară %n discu#ie )N5!ul. ă %ntreb de ce? Fi dacă au de "apt un plande acoperire' după ce ne intimidează, ne o"eră planul lor de acoperire i

trebuie să acceptăm. Cinci, acum ne avertizează să nu!l provocăm. +unt%ntr!o „postură de"ensivă, da? Ce mai postură@iz "ăcu o pauză. — 3obert, astea sunt pur i simplu baliverne. >ncearcă să ne %nele. — Aa %l interpretez i eu. Are cineva comentarii'?

— Declara#ia de neprovocare este tulburătoare, răspunse C:(C!+AC.Neneralul <remont urmărea panoul de alarmă. Avea acum nouăzeci i

ase de bombardiere %n aer i peste o sută de avioane!cisternă. -erenurilede racete erau pre$ătite. +ateli#ii din &ro$ramul de +priHin al Apărării"ocalizaseră camerele telescopice Casse$rain pe terenurile sovietice deracete, %n loc să rămână pe suprave$ere $enerală.

— Domnule preedinte, trebuie să discutăm ceva ciar acum. — Ce anume, domnule $eneral?<remont continuă pe cel mai calm ton pro"esionalK

— 3educerea "or#elor respective de racete strate$ice de ambele păr#i aa"ectat calculele unui atac nuclear. >nainte, când aveam peste o mie de:C5!uri, nici noi, nici sovieticii nu ne ateptam ca o lovitură dedezarmare să "ie o posibilitate strate$ică reală. &ur i simplu, cerea preamult. >mbunătă#irile %n tenolo$ia racetelor, plus reducerea numărului de#inte "iQe de mare importan#ă, %nseamnă că o ast"el de lovitură a devenit o posibilitate teoretică. Adău$a#i la asta %ntârzierile sovietice %n dezactivarearacetelor ++!16 mai veci, %n concordan#ă cu tratatul armelor strate$ice, i

avem ceea ce poate "oarte bine să "ie o postură strate$ică din partea lor, %ncare o ast"el de lovitură poate "i o op#iune atră$ătoare. Aminti#i!vă că noiam redus stocurile de racete mai repede decât ei. Acum, eu tiu că (armonov v!a asi$urat personal că, %n patru săptămâni, Gniunea +ovieticăva "i %n concordan#ă deplină cu tratatul, dar, după câte tim, re$imenteleacelea de racete sunt %ncă active. Dacă in"orma#iile pe care le ave#i cu privire la amenin#area lui (armonov de către militarii lui sunt corecte J ei bine, domnule, situa#ia este destul de clară, nu!i aa?

7=;



— <ă!o mai clară, domnule $eneral, ceru <oler cu o voce atât descăzută, %ncât C:(C!+AC de!abia %l auzi.

— Domnule, i dacă doamna doctor Elliot are dreptate, dacă ei seateptau %ntr!adevăr ca dumneavoastră să "i#i la meci, %mpreună cu

secretarul 5un*er. Având %n vedere modul de "unc#ionare al sistemuluinostru de comandă i control, asta ne!ar "i paralizat. (u spun că ar "i atacat,dar cu si$uran#ă ar "i "ost %ntr!o pozi#ie "avorabilă, ne$ând %n acelai timpresponsabilitatea pentru eQplozia de la Denver, pentru a' pentru a neanun#a scimbarea din $uvern %ntr!un asemenea mod %ncât să ne %mpiedice, prin simplă intimidare, să ac#ionăm %mpotriva lor. Asta!i destul de rău. Darau ratat #inta, ca să zic aa, nu? 4), ce $ândesc ei acum? &ot să presupunăcă bănui#i că ei au "ăcut acest lucru i că sunte#i su"icient de "urios pentru a

riposta %ntr!un "el sau altul. &lecând de la ideea asta, i!ar putea spune căcel mai bun mod de a se proteHa este să ne dezarmeze rapid. Domnule preedinte, nu pretind că ei $ândesc ast"el, ci că ar putea să o "acă.

— Fi cum %i oprim să lanseze, domnule $eneral? %ntrebă <oler. — +in$urul lucru care %i va %mpiedica să lanseze este certitudinea că

lovitura nu va avea e"ect. Asta!i adevărat mai ales dacă avem de!a "ace cumilitarii lor. Ei sunt capabili. +unt inteli$en#i. +unt ra#ionali. Nândesc

%nainte de a ac#iona, ca to#i solda#ii buni. Dacă tiu că suntem $ata sălansăm la prima indica#ie a unui atac, atunci acel atac devine inutil din punct de vedere militar i nu va "i ini#iat.

— Lsta!i un s"at bun, 3obert, interveni Elliot. — Ce crede (43AD? %ntrebă <oler.&reedintele nu se $ândise că!i cerea unui $eneral cu două stele să

evalueze opinia unuia cu patru.

— Domnule preedinte, dacă vrem să readucem situa#ia %n limite cât decât ra#ionale, acesta pare să "ie modul %n care s!o "acem. — <oarte bine. Domnule $eneral <remont, ce propui? — &utem avansa $radul de pre$ătire a "or#elor noastre strate$ice la

DE<C4(!4(E. :ndicativul codi"icat pentru asta este +(A&C4G(-. @aacest punct, vom "i la $radul maQim de pre$ătire.

— Asta nu!i va provoca? — (u, n!ar trebui. Din două motive. ai %ntâi, suntem deHa %ntr!o stare

7=6



ridicată de alarmăV ei tiu asta i, dei evident %n$riHora#i, nu au obiectat %nniciun "el. Lsta!i sin$urul semn de Hudecată pe care l!am văzut până acum.>n al doilea rând, nu vor ti până când nu le spunem noi că am ridicatindicativul cu o treaptă. (u suntem obli$a#i să le spunem, atâta vreme cât

ei nu "ac ceva provocator.<oler sorbi din cana cu ca"ea. Cât de curând, va trebui să "acă un drum până la baie, %i dădu el seama.

— Domnule $eneral, am de $ând să mai atept %n privin#a asta. @asă!măsă mă mai $ândesc câteva minute.

— <oarte bine, domnule.Oocea lui <remont nu dezvălui nicio dezamă$ire, dar, la o mie de mile

de Camp David, C:(C!+AC se %ntoarse să!i arunce o privire cruntă e"ului

său de +tat!aHor AdHunct W4pera#iuniX.

— Ce este? %ntrebă &arsons.&entru moment, nu mai avea nimic de "ăcut. După ce dăduse tele"onul

ur$ent i decisese să!i lase coecipierii din ecipa ECG( să se ocupe demunca de laborator, otărâse să!i aHute pe doctori. Adusese instrumente pentru a evalua iradierea pompierilor i a pu#inilor supravie#uitori, ceva la

care "izicianul mediu nu se prea pricepea. +itua#ia nu era deosebit de%mbucurătoare. Din cele apte persoane care supravie#uiseră eQploziei de lastadion, cinci prezentau deHa semne $rave de boală radioactivă. &arsonsevalua iradierea lor la o valoare %ntre patru sute i peste o mie de remi. Fasesute era iradierea maQimă compatibilă %n mod normal cu supravie#uirea,dei cu un tratament eroic supravie#uiseră i cazuri cu iradiere mai mare.Dacă cineva putea numi via#ă %ncă un an sau doi de „supravie#uire, cu treisau patru varietă#i de cancer izbucnind %n corp. Din "ericire, ultimul din cei

apte părea să "i primit cea mai mică doză de radia#ii. >i era %ncă "ri$, deiavea "a#a i mâinile arse rău, dar nu vomita. Era i complet surd.4mul era tânăr, remarcă &arsons. >n ba$aHul de lân$ă patul lui, %n a"ară

de aine, se $ăseau un pistol i o insi$nă de poli#ist. +trân$ea ceva %n mânăi, când tânărul %i ridică privirea, %l văzu pe a$entul <5: stând %n picioarelân$ă e"ul ECG(.

4"i#erul &ete Da*ins era %ntr!o stare de oc pro"und, aproapeincontient. -remura, atât pentru că!i era "ri$ i era ud "leacă, cât i

7=



datorită unei terori mai mari decât %n"runtase vreodată un om caresupravie#uise. intea lui se separase %n trei sau patru zone care operau pecăi di"erite i niciuna nu era deosebit de sănătoasă sau coerentă. Doardatorită antrenamentului, aceste zone reueau să nu se destrame de"initiv.

>n timp ce &arsons plimba un instrument de măsură peste ainele pe caretânărul le purtase doar cu pu#in timp %nainte, privirea tulbure a lui Da*insdeslui, stând lân$ă el, un alt bărbat %ntr!un anorac de plastic albastru. &emâneci i pe piept era imprimat „<5:. -ânărul o"i#er se ridică brusc,smul$ându!i acul de per"uzie din venă. Asta determină un doctor i oasistentă să!l %mpin$ă %napoi, dar Da*ins se luptă cu ei cu putereanebuniei, %ntinzând mâna spre a$ent.

A$entul special 5ill Clinton era i el z$uduit pro"und. (umai "anteziile

destinului %i salvaseră via#a. Avusese i el un bilet la meci, dar "useseobli$at să!l dea altui membru al ecipei lui. Datorită acestui „$inion,care cu doar patru zile mai devreme %l %n"uriase pe tânărul a$ent, via#a lui"usese cru#ată. Ceea ce văzuse la stadion %l năucise. EQpunerea la radia#ii Jdoar patruzeci de remi, după &arsons J %l %n$rozea, dar Clinton era poli#isti luă ârtia din mâna lui Da*ins.

Era, văzu el, o listă cu numere de maini. Gnul era %ncercuit i avea

mâz$ălit lân$ă el un semn de %ntrebare. — Ce %nseamnă asta? %ntrebă Clinton, aplecându!se pe lân$ă asistentacare %ncerca să restabilească per"uzia lui Da*ins.

— Dubi#ă, bolborosi tânărul, "ără să audă, dar tiind care era %ntrebarea.A intrat' cerut ser$entului să veri"ice, dar' latura sudică, lân$ă dubele-O. Dubi#ă A5C, mică, doi tipi, eu i!am lăsat să intre. (u erau pe listamea. Acolo a "ost.

&arsons se aplecă.

— Cum arătau cei doi oameni?Nesticulă spre ârtie, apoi arătă cu de$etul spre el i Clinton. — Albi, amândoi cam treizeci de ani, obinui#i' ziceau că vin din

4maa' cu un ma$neto"on. Dei era ciudat că veneau din 4maa' spusser$entului Man*evic' dus să veri"ice ciar %nainte.

— Gite, interveni un doctor, omul ăsta este %ntr!o stare "oarte proastă itrebuie să'

— @as!o moartă, mârâi Clinton.

71=



— -e!ai uitat %n dubi#ă? %ntrebă &arsons.Da*ins se olbă la el. &arsons %n"ăcă o bucată de ârtie i desenă pe

ea o dubi#ă, %n#epând desenul cu creionul.Da*ins, aproape pe altă lume, aprobă.

— Cutie mare, un metru, „+onB tipărit pe ea J ziceau că era unma$neto"on. Dubi#ă din 4maa' dar'Arătă spre listă.Clinton o privi. — (umere de Colorado — Eu am lăsat!o să intre, spuse Da*ins ciar %nainte de a!i pierde

cunotin#a. — Cutie de un metru' rosti %ncetior &arsons.

— ai.Clinton iei %n "u$ă din sala de ur$en#e. Cel mai apropiat tele"on era la

biroul administra#iei. @a toate patru aparatele se vorbea. Clinton smulseunul din mâna "unc#ionarului de la recep#ie, apăsă pe "urcă i eliberăcircuitul.

— Ce "aci? — Nura comandă a$entul. Am nevoie de os*ins' Ralt, aici Clinton,

la spital. Am nevoie să ba$i %n computer un număr de circula#ie. Colorado,E!3!&!cinci!doi!zero. Dubi#ă suspectă la stadion. Doi oameni, albi, treizecii de ani, aspect comun. artorul este un poli#ist, dar a leinat.

— 4). Cine!i cu tine? — &arsons, tipul de la ECG(. — Oino aici' nu, rămâi acolo, dar #ine circuitul ăsta descis.os*ins trecu linia %n ateptare, apoi "ormă un alt număr din memorie.

Era al Departamentului Oeiculelor cu otor din Colorado.

— Da, domnule, %i răspunse o voce "eminină. — Edard 3obert &aul cinci!doi!zero.os*ins privi %n Hos la biroul lui. De ce!i suna cunoscut? — :mediat. Nata, e o dubi#ă nou!nou#ă %nre$istrată pe numele 3obert

<riend din 3o$$en. Ai nevoie de numărul permisului domnului <riend? — Cristoase, spuse os*ins. — &ardon, domnule? — &o#i veri"ica alte două numere de permis?

711



— +i$ur.os*ins i le citi. — &rimul e un număr incorect' la "el i al doilea J stai pu#in, numerele

astea seamănă per"ect cu'

— Ftiu. ul#umesc.os*ins puse Hos receptorul. 5, alt, g8neşte rapi4ai mdi avea nevoie de in"orma#ii suplimentare de la Clinton.

— urraB. — Dan, aici Ralt os*ins. Am primit ciar acum ceva ce trebuie să tii. — Dă!i drumul. — &rietenul nostru arvin 3ussell a parcat o camionetă la

stadion. -ipul de la ECG( spune că locul unde a parcat!o este "oarteaproape de locul eQploziei. A "ost cel pu#in %ncă unul' nu, stai' Da. Amai "ost un tip cu el i celălalt conducea probabil maina %nciriată. >ndubi#ă se $ăsea o cutie mare. Dubi#a era vopsită ca un veicul A5C, dar3ussell a "ost $ăsit mort la vreo două mile de acolo. Deci, probabil că alăsat dubi#a i a plecat. Dan, se pare că aa ar "i putut aHun$e bomba acolo.

— Ce altceva mai ai, Ralt?

— Am "oto$ra"ii de paaport i alte acte de identitate pentru al#i doioameni. — -rimite!le prin "aQ. — Au plecat.os*ins se %ndreptă spre camera de comunica#ii. >n drum vorbi cu un alt

a$ent. — Dă de tipii de la omucideri din Denver care lucrează la cazul

3ussell' :ndi"erent unde sunt, adu!i la tele"on repede de tot.

— -e $ândeti iar la terorism? %ntrebă &at 4DaB. Credeam că bombaeste prea mare pentru asta.

— 3ussell era suspectat ca terorist i credem că putea' raat eQclamăurraB.

— Ce!i, Dan? — +pune la Arivă că vreau "oto$ra"iile din Atena care sunt %n dosarul

lui 3ussell.

712



Directorul asistent adHunct ateptă să "ie dat tele"onul. — Am avut o solicitare de la $reci, unul din o"i#erii lor a "ost asasinat i

ne!au trimis nite "oto$ra"ii. !am $ândit atunci că ar putea "i arvin,dar' mai era cineva acolo, %ntr!o maină, cred. Cred că avem o "oto$ra"ie

din pro"il' — +osete un "aQ de la Denver, anun#ă o "emeie. — Adu!l %ncoace, comandă urraB. — Gite pa$ina unu. — 5ilet de avion' bilet de coresponden#ă. &at'4DaB %l luă. — 4 să!l veri"ic pe calculator. — Drace, uită!te la asta

— 4 "a#ă cunoscută? — Arată ca' :smael Sati, poate? &e celălalt nu!l cunosc. — usta#a i părul nu sunt %n re$ulă, Dan, spuse 4DaB, %ntorcându!se

cu spatele la tele"on. E i cam slab. ai bine sună Ariva să vedem ce aula zi %n privin#a Havrei asteia. (u te $răbi prea tare, omule.

— Ai dreptate.urraB ridică receptorul.

— Oeti bune, domnule preedinte, spuse 5orstein din creierul un#ilorCeBenne. Avem un )!11 care va trece peste Gniunea +ovieticăCentrală. Acolo e diminea#ă, pu#in %nainte de răsăritul soarelui, vremesenină i vom arunca o privire la unele baze de racete. +atelitul este deHa pro$ramat. C(:< aranHează transmisia %n timp real aici i la bază.

— Dar nu aici, bombăni <oler.Camp David nu "usese niciodată ecipat pentru astaV o scăpare

remarcabilă, %i zise <oler. +e transmitea la )neecap, acolo unde ar "itrebuit să mear$ă când i se prezentase ocazia. — Ei, spune!mi ce vezi. — 4 voi "ace, domnule. -ransmisia asta ar trebui să ne "ie "oarte utilă,

promise 5orstein. — +osete acum, domnule, interveni o voce nouă. Domnule, aici

maiorul Costello, in"orma#ii (43AD. (!am "i putut pro$rama asta multmai bine. +atelitul va trece "oarte aproape de patru re$imente, de la sud la

71/



nord, la Pan$iz -obe, Alies*, Gzur i Nlad*aia. -oate, cu eQcep#iaultimului, sunt baze ++!16. Nlad*aia are ++!11, avioane veci. Domnule,Alies* e unul din locurile pe care trebuiau să le dezactiveze, dar nu au"ăcut!o %ncă'

Cerul de diminea#ă era senin la Alies*. &rima licărire %ncepea sălumineze orizontul nord!estic, dar niciunul dintre solda#ii de la <or#ele+trate$ice de 3acete nu se obosi să o admire. Erau cu săptămâni %n%ntârziere i ordinele lor curente le cereau să corecteze această de"icien#ă.Că ast"el de ordine erau aproape imposibile nu avea importan#ă. @a "iecaredintre cele patruzeci de silozuri de lansare se $ăsea câte un camionarticulat, $reu. 3acetele ++!16 J ruii le numeau de "apt 3+!2=, pentru3acetă +trate$ică nr. 2= J erau veci, peste unsprezece ani, ăsta "iind i

motivul pentru care sovieticii "useseră de acord să le elimine. &use %nmicare de motoare cu combustibil licid, combustibilii i oQidan#ii %ncestiune erau cimicale corosive, periculoase J dimetil idrazinăasimetrică i tetraoQid de azot J iar "aptul că erau numite licide„stocabile era o "ormulare relativă. Erau mai stabile decât combustibiliicrio$eni, %n măsura %n care nu cereau re"ri$erare, dar erau atât de toQice,%ncât deveneau aproape instantaneu letale la contact uman, iar reac#iile lor

erau eQtrem de violente. 4 măsură de si$uran#ă era introducerea racetelor%n capsule de o#el, care erau %ncărcate din silozuri ca nite imense cartuede carabină, o inova#ie sovietică %n proiectare pentru a proteHa de cimicaleecipamentele i instrumentele de mare "ine#e din baze. +ovieticii %i băteau capul cu ast"el de sisteme nu pentru a pro"ita de impulsul lorener$etic mai ridicat, ci mai de$rabă ca rezultat al "aptului că %ntârziaseră%n descoperirea unui combustibil solid puternic i si$ur pentru racetelelor, o situa#ie remediată doar de curând cu noile ++!28. Dei indubitabil

mare i puternică, raceta ++!16 J purtând amenin#ătorul nume de cod (A-4 +A-A( J era cumplit de $reu de %ntre#inut, iar ecipaHele erau%ncântate să scape de ea. Destui solda#i din <or#ele +trate$ice de 3acete"useseră ucii %n accidente de %ntre#inere i antrenament, eQact la "el cumamericanii pierduseră oameni din cauza racetelor corespondente -itan!11.-oate cele de la Alies* erau marcate pentru eliminare, acesta "iind motivul prezen#ei oamenilor i a camioanelor transportoare. Dar, mai %ntâi, trebuiau%ndepărtate "ocoasele. Americanii puteau suprave$ea racetele %n procesul

717



de distru$ere, dar "ocoasele erau păstrate %n cel mai strict secret. +ub ociiaten#i ai unui colonel, %nveliul vâr"ului era scos cu o macara mică de pe3aceta (umărul /1, eQpunând veiculele de reintrare. <iecare dintreveiculele multiple de reintrare, orientabile independent, de "ormă conică,

avea cam patruzeci de centimetri diametru la "und, sub#iindu!se ca un ac la18= centimetri deasupra bazei. De asemenea, "iecare reprezenta undispozitiv termonuclear %n trei stadii de aproQimativ o Humătate deme$atonă. +olda#ii tratau veiculele cu tot respectul pe care, evident, %lmeritau.

— 4), %ncepem să avem ima$ine, %l auzi <oler spunând pe maiorulCostello. (u!i prea multă activitate' :zolăm doar câteva silozuri, cele pe

care le putem vedea mai bine J acolo!i pădure peste tot, domnule preedinte, dar din cauza un$iului satelitului tim pe care le putem vedeaclar' 4), uite unul, silozul -obe zero!cinci' nimic neobinuit' buncărul de comandă este ciar acolo' pot să văd santinele patrulând'ai multe decât de obicei' Oăd cinci!apte oameni J %i putem vedea"oarte bine %n in"rarou, acolo e "ri$, domnule. (imic altceva. (imicneobinuit' bine. Acum urmează Alies*' opa

— Ce este? — (e uităm la patru silozuri, pe patru camere di"erite' — Alea sunt camioane de serviciu, interveni $eneralul <remont de la

centrul de comandă +AC. Camioane de serviciu la toate patru silozurile.Gile silozurilor sunt descise, domnule preedinte.

— Ce %nseamnă asta?Costello preluă %ntrebareaK — Domnule preedinte, toate acestea sunt 16 od 2, unele destul de

veci. -rebuiau să "ie dezactivate până acum, dar nu au "ost. Avem acumcinci silozuri %n câmpul vizual, i la toate sunt camioane de serviciu. &otvedea două cu oameni %n Hur, care "ac ceva la racete.

— Ce este un camion de serviciu? — +unt camioanele pe care le "olosesc pentru a transporta racetele. Au

i toate sculele care se "olosesc pentru a lucra la ele. EQistă câte un camion pentru "iecare J de "apt, mai mult decât unul. E o semiremorcă mare, cu buncăre de stocare pentru toate sculele i alte materiale' Iim, se pare că

718



au scos %nvelitoarea' da Gite, "ocoasele sunt luminate i tipii meterescceva la veiculele de reintrare. ă %ntreb ce?

<oler aproape că eQplodă. Era ca i cum ar "i ascultat un meci de"otbal la radio i'

— Ce %nseamnă toate astea? — (u tim eQact' aHun$em la Gzur, acum. (u!i prea multă activitate.Gzur are noua marcă de 16 od 8' nu sunt camioane. Fi aici se vădsantinele. Domnule preedinte, a estima că avem mai mult decât numărulobinuit de santinele. Grmează Nlad*aia' asta va lua câteva minute.

— De ce sunt camioanele acolo? %ntreba <oler. — -ot ce pot spune este că par să lucreze la racete. — @a dracu Ce "ac? #ipă <oler %n micro"on.

3ăspunsul "u "oarte di"erit de vocea calmă care vorbise cu câtevaminute mai devreme.

— (u am nicio posibilitate să vă dau un răspuns eQact. — Atunci, spune!mi ce tii — Domnule preedinte, cum v!am spus deHa, acestea sunt racete veci,

necesită multă muncă de %ntre#inere i erau pro$ramate pentru distru$ere,dar %n privin#a asta sunt %n %ntârziere. Am observat o pază sporită la toate

cele trei re$imente ++!16, dar la Alies* "iecare racetă pe care am văzut!oavea un camion i o ecipă de %ntre#inere, iar silozurile erau descise. Asta!i tot ce putem spune pe baza acestor ima$ini, domnule.

— Domnule preedinte, interveni $eneralul 5orstein, maiorul Costellov!a spus tot ce poate.

— Domnule $eneral, mi!ai promis că vom ob#ine ceva util. Ce amob#inut?

— Activitatea care se des"ăoară la Alies* poate "i semni"icativă.

— Dar nu tii care este scopul acestei activită#i — (u, domnule, nu tim, admise 5orstein destul de ruinat. — Ar putea să pre$ătească racetele de lansare? — Da, domnule, este o posibilitate. — Dumnezeule. — 3obert, se precipită consilierul pentru securitatea na#ională, sunt din

ce %n ce mai speriată. — Elizabet, nu avem timp pentru asta.

719



<oler %i adună $ândurile. — -rebuie să ne păstrăm cumpătul i să controlăm situa#ia. -rebuie.

-rebuie să!l convin$em pe (armonov' — 3obert, nu %n#ele$i (u este el Lsta!i sin$urul lucru lo$ic. (u tim

cu cine avem de!a "ace — Ce putem "ace? — (u tiu — :ndi"erent cine este, nu vrea un război nuclear. (imeni nu poate vrea

aa ceva. E prea nebunesc, o asi$ură preedintele pe un ton părintesc. — Eti si$ur? 3obert, eti cu adevărat si$ur? Au %ncercat să ne ucidă — Ciar dacă ar "i adevărat, trebuie să "acem abstrac#ie de' — Dar nu putem. Dacă au "ost dispui să %ncerce o dată, vor "i dispui

să %ncerce din nou. (u %n#ele$i?Doar la circa un metru %n spatele lor, elen DA$ustino %i dădu seama

că %n vara trecută o citise corect pe @iz Elliot. Era tot atât de laă pe cât dea$resivă. >n aceste condi#ii, pe cine se mai putea baza preedintele pentru a primi s"aturi? <oler se ridică din "otoliu i se %ndreptă spre baie. &eteConnor %l urmări doar până la uă, deoarece ciar i preedin#ilor li se permitea să "acă această călătorie sin$uri. „Da$a privi %n Hos la @iz Elliot.

<a#a ei era' cum? se %ntrebă a$enta +erviciului +ecret. Era dincolo deteamă. A$entul DA$ustino era la "el de %nspăimântată, dar ea nu' astaera incorect, nu!i aa? (imeni nu!i cerea s"aturi, nimeni nu!i cerea săeQplice ra#ional dezastrul ăsta. Evident, nimic nu avea sens. &ur i simplu,nu avea. Cel pu#in pe ea nu o %ntreba nimeni, dar asta nu era treaba ei. Eratreaba lui @iz Elliot.

— Am aici un contact, anun#ă unul dintre operatorii de sonar la bordul

lui +ea Devil 4ne!-ree. Neamandura trei, relevment doi!unu!cinci'numărătoarea palelor' o sin$ură elice J contact submarin nuclear (u!iamerican, elicea nu este americană.

— @!am prins pe patru, con"irmă un alt sonarist. -ipul ăsta %i mică"undul, numărătoarea tura#iilor indică douăzeci, poate douăzeci i cinci denoduri, relevmentul pe $eamandura mea este trei!zero!zero.

— 4), spuse responsabilul cu tactica. Am o pozi#ie. &o#i să!mi daideriva#ia?

71;



— 3elevmentul acum doi!unu!zero răspunse primul. -ipul se micăDouă minute mai târziu, era clar că respectivul contact se %ndrepta direct

spre aine*

— Este posibil? %ntrebă Iim 3osselli.esaHul radio plecase de la )odia* direct la (CC. Comandantulescadrilei de patrulare nu tia ce să "acă i #ipa după instruc#iuni. 3aportulsosi %n "orma unui 3ED 34C)E-, cu o copie pentru C:(C&AC, care, deasemenea, avea să ceară directive de sus.

— Ce vrei să spui? %ntrebă 5arnes. — +e %ndreaptă direct spre locul unde se a"lă aine* Cum dracu poate

să tie unde se a"lă?

— (oi cum am a"lat? — Neamandură +@4-, radio J o, nu, tâmpitul ăla n!a "ăcut manevra de

evitare? — >l anun#ăm pe preedinte? %ntrebă colonelul 5arnes. — Cred că da.3osselli ridică receptorul. — Aici preedintele.

— Domnule, sunt căpitanul Iim 3osselli de la Centrul (a#ional deComandă ilitară. Avem un submarin imobilizat %n Nol"ul Alas*a, G++ aine, o navă purtătoare de racete din clasa 4io. Are elicea avariată inu poate manevra. Gn submarin sovietic de atac se %ndreaptă direct spre el,e la o distan#ă de circa zece mile. Avem un avion A+R &!/C 4rion care %lurmărete acum pe rus. Cerem instruc#iuni.

— Credeam că nimeni nu ne poate urmări submarinele purtătoare deracete.

— (imeni nu poate, dar %n acest caz probabil că au "olositradio$oniometre pentru a localiza submarinul, când a emis pentru a cereaHutor. aine este un submarin purtător de racete, "ace parte din &G4: ise $ăsete sub 3e$ulile de An$aHament DE<C4(!-R4. >n consecin#ă, la"el este i 4rionul care %l spriHină. Domnule, ei vor să tie ce să "acă.

— Cât de important este aine? %ntrebă <oler.Neneralul <remont preluă %ntrebareaK — Acest submarin este o parte din &G4:, o parte importantă, peste două

716



sute de "ocoase, unele "oarte precise. Dacă ruii %l pot elimina, ne rănesc$rav.

— Cât de $rav? — <ace o $aură al dracului de mare %n planul nostru de război. aine

este ecipat cu racete D!8 care au rol de contra"or#ă. Ele ar trebui să atace poli$oanele de racete i o serie de instala#ii de comandă i control. Dacă ise %ntâmplă ceva, vor "i necesare ore %ntre$i pentru a cârpi această $aurădin plan.

— Domnule căpitan 3osselli, eti din arină, nu e aa? — Da, domnule preedinte' trebuie să vă spun că am "ost comandantul

ecipaHului lui aine până acum câteva luni. — Cât de curând trebuie să luăm o decizie?

— A*ula se apropie cu douăzeci i cinci de noduriV %n acest moment sea"lă la aproQimativ douăzeci de mii de metri de nava noastră. -enicvorbind, acum sunt %n raza de ac#iune a torpilelor.

— Care sunt op#iunile mele? — &ute#i să ordona#i un atac sau să nu ordona#i un atac, răspunse

3osselli. — Domnule $eneral <remont?

— Domnule preedinte' nu, domnule căpitan 3osselli? — Da, domnule $eneral? — Cât eti de si$ur că ruii se %ndreaptă direct spre nava noastră? — +emnalul este pozitiv %n privin#a asta, domnule. — Domnule preedinte, cred că trebuie să ne proteHăm bunurile. 3uii

nu vor "i %ncânta#i de un atac asupra uneia dintre navele lor, dar este o navăde atac, nu o unitate strate$ică. Dacă pretind eQplica#ii, le putem da. Ceeace vreau să tiu este de ce au ordonat navei să se comporte ast"el. -rebuie

să tie că asta ne va alarma. — Domnule căpitan 3osselli, ai autoriza#ia mea ca avionul să atace i sădistru$ă submarinul.

— >n#eles, domnule.3osselli ridică celălalt receptor. — N3AM 5EA3, aici A35@EEAD. Autoritatea de Comandă

(a#ională aprobă, repet, aprobă cererea voastră. Con"irmă. — A35@EEAD, aici N3EM 5EA3, recep#ionăm, cererea de

71



an$aHare este aprobată. — A"irmativ. — >n#eles. -erminat.

4rion!ul viră. Ciar i pilo#ii sim#eau acum e"ectele vremii. -enicvorbind, era %ncă lumină, dar pla"onul coborât i marea a$itată dădeauiluzia că zburau printr!un imens coridor plin de $ropi. Asta era vestea proastă. Oestea bună era că acel contact al lor se comporta ca un idiot,$onind "oarte repede, i era aproape imposibil de ratat. Comandantul de latactică diriHa avionul pe cursul submarinului A*ula. Din coada avionului de pasa$eri @oc*eed Electra trans"ormat ieea un dispozitiv sensibil numitdetector de anomalie ma$netică. Acesta %nre$istra varia#iile câmpului

ma$netic terestru, cum ar "i cele produse de masa metalică a unuisubmarin.

— (ebunul, nebunul, nebunul, eliberez "umul anun#ă operatorulsistemului.

Apăsă pe un buton pentru a elibera o baliză "umi$enă. >n "a#ă, pilotulviră imediat la stân$a pentru a ini#ia o altă trecere. 4 "ăcu pe aceasta, apoio a treia, virând de "iecare dată la stân$a.

— 4), care!i situa#ia acolo %n spate? %ntrebă pilotul. — Contact solid, submarin cu propulsie nucleară, %n mod si$ur rus.&ropun s!o "acem de data asta.

— +!a marcat, observă pilotul. — :suse, murmură copilotul. — Descide uile. — +e descid acum. +i$uran#ele sunt scoase, sistemul de eliberare

armat, arma "ierbinte.

— 4), am re$lat!o, spuse comandantul. @iber pentru lansare.Era prea uor. &ilotul alinie avionul pe $eamandurile "umi$ene, careerau aproape per"ect %n linie. -recu de prima, apoi de a doua, apoi de atreia'

— @ansare, acum -orpila lansată&ilotul mări puterea i urcă vreo câteva zeci de metri.-orpila ar* 8= A+R căzu liberă, "rânată de o mică paraută care "u

eliberată automat, când proiectilul lovi apa. Arma nouă i "oarte so"isticată

72=



era animată de un sistem de propulsie aproape complet silen#ios i "usese pro$ramată să rămână anonimă până când aHun$ea la adâncimea #intei de osută cinzeci de metri.

Era timpul să reducă viteza, %i spuse Dubinin, %ncă vreo câteva mii demetri. &ariul lui "usese unul bun. &ărea o presupunere pe de!a %ntre$ulrezonabilă că submarinul purtător de racete va sta aproape de supra"a#ă.Dacă $icise corect, atunci, mer$ând cu viteză eQact sub strat J $onea la osută zece metri J z$omotul de supra"a#ă %i va %mpiedica pe americani să!laudă, iar el putea să conducă mai discret restul căutării. Era pe cale să se"elicite sin$ur pentru o decizie tactică bună.

— +onar de torpilă %n prova tribord #ipă din cabina sonarului

locotenentul 3â*ov. — Cârma banda stân$a -oată viteza %nainte. Gnde este torpila?3â*ov continuăK — Gn$i de depresiune cincisprezece +ub noi — :eire la supra"a#ă &lanurile la maQimum Curs nou trei!zero!zeroDubinin "u$i la sonar. — Ce dracu?

3â*ov era palid. — (u aud z$omot de elice' doar blestematul ăsta de sonar' caută %naltă parte' nu, acum acizi#ionează date

Dubinin se %ntoarseK — Contramăsuri' trei' acum — Canistrele lansate4peratorii contramăsurilor de pe Amiral ;unin lansară imediat trei

canistre de 18 centimetri cu material $enerator de $aze. Acestea umplură

apa cu bule, creând o #intă pentru torpilă, dar una imobilă. -orpila ar* 8=sim#ise deHa prezen#a submarinului i e"ectua un viraH de apropiere. — -recem de o sută de metri, anun#ă Starpom-ul* Oiteza douăzeci i opt

de noduri. — +tabilizează la cincisprezece, dar să nu!#i "ie teamă că "aci $aură. — >n#eles Douăzeci i nouă de noduri. — Am pierdut!o, curbura sonarului tractat ne!a obturat recep#ia.âinile lui 3â*ov se %năl#ară %ntr!un $est de "rustrare.

721



— Atunci, trebuie să avem răbdare, spuse Dubinin. (u era o $lumă prea $rozavă, dar ecipa de la sonar %l iubi pentru ea.

— 4rion!ul a atacat ciar acum submarinul, domnule, am prins un

semnal ultrasonic "oarte slab, relevment doi!patru!zero. E una de!a noastră,un ar* 8=, domnule. — Lsta ar trebui "ie su"icient, observă 3ic*s. ul#umesc lui Dumnezeu.

— -recem de cincizeci de metri, stabilizăm, zece $rade pe planuri.Oiteza treizeci i unu.

— Contramăsurile nu au avut e"ect, raportă 3â*ov.+onarul tractat %ncepuse să se %ndrepte i torpila era %ncă acolo.

— (u sunt z$omote de elice? — (iciunul. Ar trebui să le aud, ciar la viteza asta. — -rebuie să "ie una din cele noi' — ar* 8=? +e presupune că!i un petior "oarte inteli$ent. — Oom vedea. Ev$eni, %#i aminteti ac#iunea de supra"a#ă? zâmbi

Dubinin.Starpom-ul "ăcu o treabă superbă, men#inând contactul, dar valurile de

nouă metri $arantau că submarinul va "ace $aură J va străpun$e supra"a#a Jcând valurile vor mătura pe deasupra. -orpila era la doar trei sute de metri%n urmă, când A*ula se stabiliză.

-orpila americană antisubmarin ar* 8= nu era o armă inteli$entă, ciuna „$enială. :denti"icase i i$norase contra!măsurile pe care le ordonaseDubinin cu doar câteva minute %nainte i, "olosind un sonar ultrasonic puternic, căuta acum submarinul pentru a!i duce la capăt misiunea. Daraici le$ile "izicii intervenim %n "avoarea ruilor. ul#i cred că sonarul se

re"lectă pe coca metalică a unei nave, dar nu este adevărat. ai de$rabăsonarul se re"lectă pe aerul din interiorul unui submarin sau, mai precis, pelimita dintre apă i aer, prin care ener$ia acustică nu poate trece. ar* 8=era pro$ramată să identi"ice aceste limite aer!apă. >n timp ce torpila $oneadupă prada ei, %ncepu să vadă imense "orme cu aspect de nave %ntinzându!se până la limita de ac#iune a sonarului ei. Acestea erau valurile. Dei arma"usese pro$ramată să i$nore o supra"a#ă plană i ast"el să evite o problemănumită „captură de supra"a#ă proiectan#ii ei nu se $ândiseră la problema

722



unei mări a$itate, cu valuri mari. ar* 8= selectă cea mai apropiată ast"elde "ormă, $oni spre ea' i #âni %n aer, ca un somon care sare din apă. +e prăbui %n valul următor, reacizi#ionă aceeai "ormă a unei #inte imense'i #âni iar' De data asta, torpila lovi sub un uor un$i. <or#ele dinamice

o determinară să se %ntoarcă i să aler$e spre nord %n interiorul corpuluiunui val, sesizând nave uriae la stân$a i la dreapta. +e %ntoarse la stân$a,sărind iar %n aer, dar de data asta lovi valul următor, su"icient de puternic pentru a declana detonatorul de contact.

— A "ost aproape, opti 3â*ov. — (u, nu aproape, poate o mie de metri, dar probabil mai mult.Căpitanul se aplecă %n camera de control.

— 3educe#i viteza la cinci noduri, coborâ#i la treizeci de metri.

— @!am lovit? — (u tiu, domnule, răspunse operatorul. A urcat %n $rabă la supra"a#ă

i l!a urmărit, a "ăcut câteva rondouri'+onaristul trasă cu de$etul pe ecran. — Apoi a eQplodat aici, aproape de locul unde A*ula a dispărut %n

z$omotul de supra"a#ă. (u pot să spun, nu am auzit z$omote de rupere,domnule. -rebuie să consider că am ratat.

— 3elevmentul i distan#a la #intă? ceru Dubinin. — AproQimativ nouă mii de metri, relevment zero!cinci!zero, răspunse

Starpom-ul* Acum care!i planul, domnule căpitan? — Oom localiza i vom distru$e #inta, răspunse căpitanul de ran$ul %ntâi

Oalentin 5orisovici Dubinin.

— Dar' — Am "ost ataca#i. -icăloii ătia au %ncercat să ne omoare — Asta a "ost o armă aeriană, sublinie secundul. — (u am auzit niciun avion. Am "ost ataca#i. (e vom apăra.

— Ei, bine?:nspectorul &at 4DaB lua noti#e cu "urie. American Airlines, ca toate

companiile de transport importante, %i păstra pe calculator in"orma#iile

72/



re"eritoare la bilete. Cu un număr de bilet i numărul zborului putea da deurma oricui.

— 4), %i spuse el "emeii de la capătul "irului. Ateaptă un minut.4DaB se %ntoarse.

— Dan, au "ost doar ase bilete la clasa %ntâi pentru zborul acela de laDenver la Dallas!<ort Rort. Avionul era aproape $ol, dar nu a decolat%ncă din cauza $e#ii i zăpezii din Dallas. Avem numele altor doi pasa$eride clasa %ntâi care au scimbat biletele pentru un zbor la iami. Acum,le$ătura prin Dallas era pentru eQico CitB. Cei doi care au scimbat pentru iami aveau i rezervări pe un DC!1= din iami spre eQico CitB.Avionul acela a decolat, e la o oră de zbor de eQico.

— +ă!l %ntoarcem?

— +pun că nu se poate din cauza combustibilului. — 4 oră' Cristoase uieră urraB.4DaB %i trecu mâna peste "a#ă. @a "el de speriat ca oricare altul din

America J mai mult, pentru că to#i cei din centrul de comandă aveaumotive in"ormate să "ie %nspăimânta#i J inspectorul &atric* +ean 4DaB%ncerca din $reu să lase totul deoparte i să se concentreze asupra "aptelor pe care le avea. Erau prea sub#iri i prea circumstan#iale %ncă pentru a "i

considerate dovezi si$ure. Oăzuse prea multe coinciden#e %n cei douăzecide ani ai lui %n cadrul 5iroului. Dar văzuse i cazuri importante, rezolvate pe baza unui material mai sub#ire ca acesta. @ucrezi cu ce ai, iar ei astaaveau.

— Dan, eu'4 mesa$eră de la Divizia Eviden#ă intră %n %ncăpere. >i dădu două dosare

lui urraB. Directorul asistent adHunct descise mai %ntâi dosarul lui3ussell, căutând "oto$ra"ia din Atena. Apoi luă cea mai recentă "oto$ra"ie a

lui :smael Sati. @e aeză pe amândouă lân$ă "oto$ra"iile de paaport de!abia sosite de la Denver. — Ce crezi, &at? — >n cea de paaport tipul arată totui cam slab pentru domnul Sati'

pome#ii i ocii corespund, musta#a nu. Fi celete, dacă este el' — 4cii mer$? — 4cii se potrivesc, Dan, nasul' mda, el e. Cine!i celălalt ticălos? — (!avem nume, doar cadrele astea din Atena. &iele descisă, păr

727



ne$ru, %n$riHit. -unsoarea se potrivete, linia părului aceeai'Oeri"ică datele descriptive de pe permis i paaport. — >năl#imea, un tip mărunt, "izicul' se potrivete, &at. — De acord, de acord cam optzeci la sută, omule. Cine!i ataatul la

eQico CitB? — 5ernie ont$omerB' drace E %n ora cu 5ill. — >ncercăm la @an$leB?' — Da.urraB ridică receptorul tele"onului care!l le$a de C:A. — Gnde!i 3Ban?

— Aici, Dan. Ce se aude?

— Avem ceva. ai %ntâi, un tip pe nume arvin 3ussell, indian +iouQ,membru al +ocietă#ii 3ăzboinicilor, a dispărut din vedere anul trecut,undeva %n Europa, credem noi. A apărut azi %n Denver, cu bere$ata tăiată.Cu el erau doi oameni, au plecat cu avionul. &entru unul avem o "oto$ra"ie,dar "ără un nume. Celălalt ar putea "i :smael Sati.

— -icălosul ăla Gnde sunt? — Credem că sunt la bordul unui avion American Airlines de la iami

spre eQico CitB, bilete la clasa %ntâi, cam la o oră de aero$ară. — Fi crezi că eQistă o le$ătură? — Gn veicul %nre$istrat pe numele lui arvin 3ussell, alias 3obert

<riend din 3o$$en, Colorado, era %n parcarea stadionului. Avem acte deidentitate "alse pentru doi oameni, probabil Sati i subiectul necunoscut,recuperate de la scena crimei. E su"icient pentru o arestare ca suspec#i decrimă.

Da, %i zise Iac*. Dacă situa#ia nu ar "i "ost atât de oribilă, ar "i pu"nit %n

râs. — Crimă, nu? Ai de $ând să %ncerci să!i arestezi? — Dacă n!ai tu o idee mai bună.3Ban rămase tăcut un moment. — &oate că am. +tai pu#in.3idică un receptor i "ormă numărul Ambasadei +tatelor Gnite din

eQico CitB. — Aici 3Ban, %l caut pe e"ul sec#iei. -onB? Iac* 3Ban aici. Clar* este

728



%ncă acolo? 5ine, dă!mi!l la tele"on. — :suse, Iac*, ce dracu e'3Ban %l %ntrerupseK — Nura, Ion. Am ceva pentru tine. Doi oameni sosesc la aeroportul de

acolo cu un zbor american din iami, trebuie să aHun$ă %ntr!o oră. >#itrimitem "oto$ra"iile prin "aQ %n câteva minute. Credem că ar putea "iimplica#i %n povestea asta.

— Deci, e o cestie teroristă? — E cel mai bun lucru pe care!l avem, Ion. >i vrem pe cei doi i %i

vrem rapid. — Ar putea "i o problemă cu copoii locali, Iac*, %l avertiză Clar*. (u

prea pot să provoc un scimb de "ocuri aici.

— Ambasadorul este acolo? — Aa cred. — -rans"eră!mă i ateaptă. — 5ine. — 5iroul Ambasadorului, rosti o voce de "emeie. — Aici Cartierul Neneral C:A, am nevoie de ambasador ciar acum. — +i$ur.

+ecretara era o tipă cu sân$e!rece, %i zise 3Ban. — Da, ce este? — Domnule ambasador, sunt Iac* 3Ban, director adHunct C:A. — Aceasta este o linie tele"onică neasi$urată. — Ftiu asta. -aci i ascultă. Două persoane sosesc la aeroportul din

eQico CitB cu un zbor American Airlines din iami. -rebuie să!i ridicămi să!i aducem %napoi, cât se poate de repede.

— 4amenii notri?

— (u, credem că sunt teroriti. — Asta %nseamnă arestarea lor, "ormalită#i cu sistemul le$al local i' 3u a!em timp pentru asta: — 3Ban, nu putem să!i bruscăm pe oamenii ătia, nu vor accepta. — Domnule ambasador, vreau să!l suni ciar acum pe preedintele

eQicului i să!i spui că avem nevoie de cooperarea lui J e o cestiune devia#ă i de moarte, 4)? Dacă nu acceptă imediat, spune!i că suntem lacurent cu planul lui de retra$ere. 5ine? <olosete eQact aceste cuvinteK

729



„Suntem la $urent $u planul lui e retragere* — Ce %nseamnă asta? — >nseamnă că spui eQact asta, %n#ele$i? — Gite, mie nu!mi plac Hocurile i'

— Domnule ambasador, dacă nu "aci eQact ce!#i spun, unul din oameniimei te va obli$a. — (u mă po#i amenin#a %n "elul ăsta. — -ocmai am "ăcut!o, amice, i dacă crezi că $lumesc, să nu te pună

dracu să mă pui la %ncercare — Calm, Iac*, %l avertiză 5en NoodleB.3Ban %i mută privirea de la tele"on. — +cuză!mă, aici e o atmos"eră "oarte %ncordată. Gn dispozitiv nuclear

a eQplodat la Denver i acesta poate "i cel mai bun "ir pe care!l avem. Gitenu am timp de polite#uri. -e ro$. AHută!mă. -e ro$.

— <oarte bine.3Ban lăsă să!i scape un o"tat. — 4). +pune!i, de asemenea, că unul din oamenii notri, un domn

Clar*, va "i la biroul de securitate al aeroportului %n câteva minute.Domnule ambasador, nu pot accentua su"icient cât este de important pentru

noi. -e ro$ s!o "aci acum. — 4 voi "ace. ai bine v!a#i calma acolo, %l s"ătui "unc#ionarul superioral serviciului de eQterne.

— >ncercăm din $reu, domnule. -e ro$, spune!i secretarei să mătrans"ere din nou la e"ul sec#iei. ul#umesc.

3Ban privi spre NoodleB. — &ocnete!mă pur i simplu peste cap, 5en, dacă sim#i că e necesare. — Clar* la tele"on.

— -rimitem câteva "oto$ra"ii prin "aQ, %mpreună cu numele i reparti#ialocurilor. -e prezin#i la e"ul securită#ii aeroportului, %nainte de a punemâna pe ei. ai e avionul acolo?

— Da. — Când %i prinzi, urcă!i la bord i adu!i dracului aici. — 4), Iac*. (e ocupăm noi.3Ban %ntrerupse circuitul i reluă le$ătura cu urraB. — -rimite#i prin "aQ datele pe care le ave#i la e"ul nostru de sec#ie din

72;



eQico. Am doi o"i#eri de teren pe scenă, Clar* i Cavez. — Clar*? %ntrebă urraB %n timp ce!i dădea in"orma#iile pentru "aQ lui

&at 4DaB. Cel care' — EQact.

— >i doresc succes.

&roblema tactică era compleQă. Dubinin avea un avion antisubmarindeasupra i nu!i putea permite să "acă nicio $reeală. Gndeva %n "a#ă se$ăsea un submarin purtător de racete american pe care inten#iona să!ldistru$ă. (ava americană comandase avionul pentru a se proteHa, ra#ionăcăpitanul. +e trăsese asupra lui cu o armă activă. Asta scimba completdatele problemei. De "apt, ar "i trebuit să ceară instruc#iuni prin radio

comandantului "lotei, sau cel pu#in să!i anun#e inten#iile, dar, cu un aviondeasupra, asta ar "i %nsemnat sinucidere i trecuse su"icient de aproape demoarte pentru o zi. Atacul asupra lui Amiral ;unin nu putea %nsemnaaltceva decât că americanii plănuiau un atac asupra #ării lui. Oiolaserămarota lor interna#ională "avorită J mările erau libere pentru trecereatuturor. >l atacaseră %n apele interna#ionale, %nainte de a "i su"icient deaproape pentru a comite un act ostil. Cineva, deci, credea că eQista o stare

de război. &er"ect, %i zise Dubinin. Aa să "ie.+onarul tractat al submarinului cobora bine sub nivelul navei i personalul sonar se concentra acum cum nu o mai "ăcuse niciodată.

— Contact, anun#ă locotenentul 3â*ov. Contact sonar, relevment unu!unu!trei' elice unică' z$omotoasă, pare să "ie un submarin avariat.

— Eti si$ur că nu!i un contact de supra"a#ă? — Absolut' tra"icul de supra"a#ă este departe, la sud de ruta aceasta,

din cauza "urtunilor. +unetul este si$ur caracteristic pentru maina unui

submarin' z$omotos, ca din cauza unei avarii' derivă spre sud'relevment acum unu!unu!cinci.Oalentin 5orisovici se %ntoarse ca să stri$e %n comandăK — Distan#a estimată la pozi#ia raportată a #intei? — Fapte mii de metri — Distan#ă mare de tra$ere' derivă spre sud' viteza? — Nreu de spus' si$ur, mai pu#in de ase noduri' eQistă o rată a

palelor, dar este "oarte slabă i nu o pot citi.

726



— E posibil să nu putem lansa decât o dată, opti Dubinin.+e %ntoarse %n comandă. — Armamentul 3e$la#i o torpilă pe curs unu!unu!cinci, adâncimea

ini#ială de căutare aptezeci de metri, punct de activare' patru mii de

metri. — <oarte bine.@ocotenentul "ăcu aHustările corespunzătoare pe panoul lui. — 3e$lat tubul unu' arma este $ata Ga eQterioară este %ncisă,

domnule căpitan.Dubinin se %ntoarse să!i privească secundul. De obicei, un om "oarte

sobru J bea eQtrem de pu#in, ciar i la dineurile o"iciale J Starpom!ul %i%nclină aprobator capul. Căpitanul nu avea nevoie de asta, dar %i "u

recunoscător. — Descide#i ua eQterioară. — Ga eQterioară este descisă.4"i#erul cu armamentul %nlătură capacul de plastic de pe butonul de

tra$ere. — <oc. @ocotenentul apăsă pe buton. — Arma e liberă.

— Comanda, sonarul -ranzient, tranzient, relevment unu!apte!cinci Jtorpila #n ap% $urs unu-nou%-$in$i:

— -oată viteza %nainte %i stri$ă 3ic*s timonierului. — Domnule căpitan #ipă Cla$$ett. Anulează ordinul — Ce?-ânărul de la cârmă avea nouăsprezece ani i nu auzise niciodată

contramandarea ordinului unui comandant.

— Eu ce "ac, domnule? — Domnule căpitan, dacă "or#ăm maina %n alul ăsta, pierdem arborele%n cel mult cincisprezece secunde

— @a dracu, ai dreptate.3ic*s se coloră %n roz sub luminile roii din comandă. — Comunică sălii mainilor, cea mai ridicată viteză nepericuloasă,

cârma zece $rade dreapta, vino la nord, curs nou zero!zero!zero. — Cârma zece $rade dreapta, %n#eles.

72



Oocea băiatului tremură, când %ntoarse timona. <rica era la "el deconta$ioasă ca ciuma.

— Domnule, cârma este la zece $rade dreapta, vin la curs nou zero!zero!zero.

3ic*s %n$i#i %n sec i aprobăK — <oarte bine. — Comanda, sonarul, relevmentul la torpilă unu!nouă!zero, torpila

circulă de la stân$a la dreapta, sonarul ei nu emite %ncă. — ul#umesc, răspunse Cla$$ett. — <ără coadă o să!i pierdem "oarte repede urma. — Adevărat. Domnule căpitan, ce!ai zice să!l anun#ăm pe 4rion ce se

petrece?

— 5ună idee, ridica#i antena. — +ea Devil 4ne!-ree, aici aine* aine, aici 4ne!-ree, %ncă evaluăm torpila pe care am lansat!o i' — 4ne!-ree, avem o torpilă %n apă, unu!opt!zero. @!a#i ratat pe tip.

>ncepe#i o altă patrulare de căutare la sud de noi. Cred că asta ne atacă++!ul.

— >n#eles, am plecat.

Comandantul in"ormă )odia*!ul că o lupta reală era %n curs dedes"ăurare.

— Domnule preedinte, spuse 3Ban, s!ar putea să avem unele in"orma#iiutile aici.

Iac* era aezat %n "a#a micro"onului, cu palmele pe masă, su"icient deumede ca să lase urme pe placa de melamină, văzu NoodleB. Cu toateastea, %l invidia pe 3Ban pentru capacitatea de a!i men#ine controlul.

— Care ar putea "i alea? %ntrebă <oler pe un ton deza$reabil.-onul răspunsului %l "ăcu pe 3Ban să!i plece capul. — Domnule, <5:!ul ne!a in"ormat că de#ine date despre doi, posibil trei,

suspec#i teroriti con"irma#i azi la Denver. +e crede că doi dintre ei se a"lăla bordul unui avion care se %ndreaptă spre eQic. Am oameni %n zonă ivom %ncerca să!i prindem, domnule.

— Ateaptă un minut, ceru <oler. (oi tim că nu a fost un act terorist. — 3Ban, aici e $eneralul <remont. Cum a apărut această in"orma#ie?

7/=



— (u cunosc toate detaliile, dar ei au in"orma#ii despre un automobil Jo dubi#ă, cred, care se a"la pe loca#ie. Au veri"icat numărul de circula#ie i proprietarul J proprietarul s!a dovedit a "i mort, de ceilal#i am dat prin biletele de avion i'

— 4prete!te %l %ntrerupse C:(C!+AC pe 3Ban. Cum dracu poate sătie cineva asta J un supravie#uitor de la locul eQploziei? &entru numele luiDumnezeu, omule, a "ost o armă de o sută de *ilotone'

— Domnule $eneral, cea mai bună ci"ră pe care o avem acum vine de la<5:, este de cincisprezece *ilotone i'

— <5:? mârâi 5orstein de la (43AD. Ce dracu tiu ei despre asta?4ricum, o armă de cincisprezece *ilotone nu ar lăsa supravie#uitori pe orază de peste o milă. Domnule preedinte, astea nu pot "i in"orma#ii reale.

— Domnule preedinte, aici (CN, auzi 3Ban pe acelai circuit. Am primit ciar acum un mesaH de la )odia*. +ubmarinul acela sovietic %latacă pe G++ aine* EQistă o torpilă %n apă, iar aine %ncearcă să evadeze.

Iac* auzi ceva, nu era si$ur ce, prin di"uzorul tele"onului. — Domnule, spuse imediat <remont, aceasta este o evolu#ie "oarte

amenin#ătoare.

— >n#ele$ asta, domnule $eneral, %l asi$ură preedintele, eQact atât detare %ncât să poată "i auzit. 4rdon +(A&C4G(-. — Ce dracu %nseamnă asta? %ntrebă %n surdină NoodleB. — Domnule preedinte, asta este o $reeală. Aici avem in"orma#ii

solide. A#i vrut in"orma#ii de la noi i acum le avem spuse rapid 3Ban,aproape pierzându!i din nou sân$ele rece.

&almele lui se adunară %n pumni. Iac* se luptă iarăi cu el %nsui i %irecâti$ă controlul.

— Domnule, datele sunt un indicator real. — 3Ban, mie mi se pare că m!ai min#it i m!ai %nelat toată ziua, spuse<oler cu o voce care nu mai avea aproape nimic uman.

Circuitul se %ntrerupse pentru ultima dată.

+emnalul "inal de alarmă "u transmis simultan pe mai bine de o duzinăde circuite. Duplicarea canalelor, "unc#ia lor cunoscută, laconismulmesaHului i sistemul de ci"rare identic le spuseră multe sovieticilor, ciar

7/1



%nainte ca semnalul recep#ionat să "ie introdus %n calculatoarele lor. Cândapăru unicul cuvânt, acesta "u reimprimat %n centrul de comandă de la)remlin, doar câteva secunde mai târziu. Nolov*o scoase mesaHul dinmaină.

— +(A&C4G(-, spuse el simplu. — Ce %nseamnă asta? %ntrebă preedintele (armonov. — Gn cuvânt de cod.5uzele lui Nolov*o se albiră pentru o clipă. — Este un termen din "otbalul american, cred. +emni"ică $rupul de

numere "olosit %nainte ca miHlocaul să ia min$ea pentru a %ncepe un Hoc. — (u %n#ele$, spuse (armonov. — Cândva, americanii aveau cuvântul de cod C4C)ED &:+-4@ pentru

a desemna pre$ătirea strate$ică completă. +emni"ica#ia este "ără ecivoc pentru toată lumea, nu?

Directorul adHunct al *$b!ului continuă ca %ntr!un visK — &ot doar să tra$ concluzia că' — Da.

7/2



$2. Năp5ra 6i !a/ia

D4(G@E &3EFED:(-E (A34(4OK>U: -3::- &3EPE(-A DG:-A@E +AG

+GCCE+43G@G: DG:-A@E, CA AOE3-:+E(-.

A &3::- C:A3 ACG G( 3A&43- CL G(+G5A3:( +4O:E-:C A-ACL >( ACEA+-L C@:&L G(+G5A3:( AE3:CA( &G3-L-43 DE 3ACE-E. G(A-AC A+G&3A :I@4ACE@43 (4A+-3E +-3A-EN:CE (G OA <: -4@E3A- F: OA <: :(-E3&3E-A- CA&3ECG3+43 A@ G(G: A-AC >&4-3:OA +-A-E@43G(:-E.

-3E5G:E +L -E AOE3-:PEP CL <43UE@E

(4A+-3E +-3A-EN:CE +G(- >( +-A3E DE &3ENL-:3EAZ:L. +G(-E &3ENL-:U: +L (E A&L3L.

DACL EF-: +E3:4+ >( &3:O:(UA (EO:(4OLU:E:,>U: 3EC4A(D :(+:+-E(- >(CE-A3EA -G-G343AC-E@43 AN3E+:OE, C_- >(CL A: E+-E -:&.

— +uccesor? Ce dracu %nseamnă asta?

(armonov se %ntoarse o clipă, apoi %l privi pe Nolov*o. — Ce se %ntâmplă aici? <oler este bolnav? E nebun? Ce se petrece?Ce!i povestea asta cu submarinul?

Când termină de vorbit, $ura %i rămase descisă, ca a unui pete prins %ncârli$. &reedintele +ovietelor respira acum convulsiv.

— Am primit un raport despre un submarin american purtător deracete, imobilizat %n &aci"icul de Est, i am trimis un submarin săinvesti$eze, dar submarinul acela nu era autorizat să atace, răspunse

ministrul apărării.7//



— EQistă circumstan#e %n care oamenii notri ar putea "ace asta? — (iciuna. <ără autoriza#ia oscovei, au permisiunea de a ac#iona

numai %n le$itimă apărare.inistrul apărării privi %n altă parte, incapabil să suporte privirea

preedintelui. (u dorea să continue, dar nu avea altă posibilitate. — (u cred că această situa#ie mai este controlabilă.

— Domnule preedinte.Era un subo"i#er din Armată. >i descise diplomatul J „balonul J i

scoase un dosar. &rimul marcaH avea o mar$ine roie. <oler descisedosarul acolo. &a$ina con#inea următorul teQtK

&G4:

4&U:G(EA DE A-AC AI43 00+)M <A@@00

— :a zi, ce dracu este +(A&C4G(-? %ntrebă NoodleB. — E nivelul cel mai ridicat de alarmă, 5en. >nseamnă că pistolul este

armat i a#intit i că po#i sim#i presiunea pe tră$aci. — Cum dracu am'

— @as!o baltă, 5en. :ndi"erent cum am aHuns, suntem aici.3Ban se ridică i %ncepu să se plimbe prin cameră. — Ei, oameni buni, mai bine am %ncepe să $ândim repede.4"i#erul de serviciu mai mare %n $rad %ncepuK — -rebuie să!l "acem pe <oler să %n#elea$ă' — (u poate %n#ele$e, replică tăios NoodleB. (u poate %n#ele$e dacă nu

ascultă. — +ecretarii de stat i al apărării sunt eQclui' amândoi sunt mor#i,

sublinie 3Ban. — Oicepreedintele' )neecap. — <oarte bine, 5en' avem un buton pentru asta?' Da3Ban %l apăsă. — )neecap. — Aici C:A, vorbete directorul adHunct 3Ban. -rebuie să vorbesc cu

vicepreedintele. — Atepta#i o secundă, domnule.

7/7



— Aici 3o$er Durlin$. 5ună, 3Ban. — 5ună ziua, domnule vicepreedinte. Avem o problemă aici, anun#ă

3Ban. — Ce s!a %ntâmplat? 3ecep#ionăm mesaHele de pe ot!line. &ână acum

douăzeci de minute au "ost cam tensionate, dar mă ro$. Ce dracu s!a%ntâmplat? — Domnule, preedintele este convins că %n Gniunea +ovietică a avut

loc un puci. — Ce? Din vina cui? — A mea, domnule, admise 3Ban. Eu sunt idiotul care a transmis

in"orma#iile. Oă ro$, să lăsăm asta. &reedintele nu mă ascultă.Iac* auzi uimit un râs scurt, amar.

— Da, 5ob nu mă ascultă nici pe mine prea mult. — -rebuie să aHun$em la el. Acum avem in"orma#ii că s!ar putea să "i

"ost un incident terorist. — Ce in"orma#ii sunt astea?Iac* i le prezentă %n aproQimativ un minut. — Cam sub#ire, observă Durlin$. — &oate "i sub#ire, domnule, dar este tot ce avem.

— 4), oprete!te un minut. Oreau evaluarea ta asupra situa#iei. — Domnule, ipoteza mea cea mai bună este că preedintele $reete,acolo se a"lă tot Andrei :lici (armonov. >n oscova se apropie răsăritul, preedintele (armonov su"eră din cauza lipsei de somn, este tot atât desperiat ca i noi J i, după ultimul mesaH, se %ntreabă dacă preedintele<oler este sau nu nebun. Asta!i o combina#ie rea. Avem rapoarte desprecontacte izolate %ntre "or#ele sovietice i americane. Doar bunul Dumnezeutie ce se petrece cu adevărat, dar ambele păr#i le interpretează ca acte

a$resive. De "apt, ceea ce se petrece este, pur i simplu, aos J "or#edes"ăurate %n avan$ardă care se ciocnesc, dar aHun$ la scimburi de "ocuridin cauza nivelurilor de alarmă de ambele păr#i. E un e"ect %n cascadă.

— +unt de acord cu toate astea. Continuă. — Cineva trebuie să cedeze i trebuie să o "acă "oarte repede. -rebuie să

vorbi#i cu preedintele. Acum nici măcar nu mai vrea să răspundă laapelurile mele tele"onice. -albot i 5un*er au murit amândoi i nu maieQistă nimeni altcineva pe care să!l asculte.

7/8



— Ce părere ai de Arnie van Damm? — @a dracu mârâi 3Ban.Cum de!l uitase pe Arnie? — Gnde este?

— (u tiu. &ot să pun +erviciul +ecret să!l $ăsească rapid. Fi @iz? — Ea este cea care a avut strălucita idee că (armonov nu e acolo. — Că#eaua, rosti Durlin$.uncise din $reu i pierduse atât de mult capital politic ca să!l aducă pe

Carlie Alden %n postul acela. — 4), voi %ncerca să aHun$ la el. <ii pre$ătit. — Am %n#eles.

— Oă ceamă vicepreedintele, domnule. @inia ase.<oler apăsă pe buton. — <ii scurt, 3o$er. — 5ob, trebuie să recape#i controlul asupra acestei situa#ii. — Ce crezi că %ncerc să "ac?Durlin$ stătea pe un "otoliu de piele cu spătar %nalt. >i %ncise ocii.

-onul răspunsului spunea totul.

— 5ob, ai %nrăută#it lucrurile, %n loc să le "aci mai bune. -rebuie săcedezi ciar acum. :nspiră adânc, plimbă!te prin cameră' $ândete!te (ueQistă niciun motiv ca să presupui că au "ăcut!o ruii. -ocmai am vorbit cuC:A i ei spun'

— Adică, 3Ban? — Da, m!a pus la curent i' — 3Ban m!a min#it. — &rostii, 5ob.

Durlin$ %i men#inu vocea e$ală i rezonabilă. Oorbi cu vocea lui demedic de #ară. — Este prea pro"esionist pentru asta. — 3o$er, tiu că ai inten#ii bune, dar nu am timp de psianaliză. Avem

de!a "ace cu un posibil atac nuclear pe cale de a "i lansat %mpotriva noastră.Oestea bună este, presupun, că vei supravie#ui, %#i urez succes, 3o$er. +tai, primim un mesaH pe ot!line.

7/9



D4(G@E &3EFED:(-E <4R@E3KA:C: A(D3E: :@:C: (A34(4O CA3E >U:

C4G(:CLK G(:G(EA +4O:E-:CL (G A E<EC-GA- AC-E DE

AN3E+:G(E >&4-3:OA +-A-E@43 G(:-E. A5+4@G- (:C:G(G@. (G +G(-E :(-E3E+AU: >( A <ACE 3LGUL3:: -A@E. D43: +ă <: @L+AU: >( &ACE F: +L-3L: >( &ACE.

(G A AG-43:PA- (:C:G( <E@ DE ACU:G(E>&4-3:OA <43UE@43 +AG CE-LUE(:@43AE3:CA(: F: -4-GF: (E AE(:(U:. DACL (E A-AC:,O4 <: 45@:NAU: +L A-ACL F: (4: F: O43 G3:

:@:4A(E. OA <: -4-G@ G( ACC:DE(-?A@ENE3EA >U: A&A3U:(E. (G &4- +L -E 4&3E+C

+L ACU:4(EP: :3AU:4(A@. +&E3 CL >U: OE:3EC_F-:NA C4(-34@G@. &3EA G@-E O:EU: +G(- >(&E3:C4@ &E(-3G CA G(G@ D:( (4: +L ACU:4(EPE:3AU:4(A@.

— Cel pu#in, %ncă mai primim aceste mesaHe, remarcă NoodleB. — Da, %mbunătă#esc $rozav lucrurile. 4 să!l "acă să izbucnească, anun#ă3Ban. Asta o s!o "acă %ntr!adevăr. (u po#i spune unei persoane ira#ionalecă!i pierde'

— 3Ban, aici Durlin$.3Ban aproape că sări la buton. — Da, domnule vicepreedinte. — (u a' nu a ascultat i apoi a sosit mesaHul cel nou i a reac#ionat

destul de rău. — Domnule, pute#i descide o le$ătură cu +AC? — (u, mi!e teamă că nu. +unt %ntr!o telecon"erin#ă cu (43AD i Camp

David. 4 parte a problemei, Iac*, este că preedintele tie că estevulnerabil acolo i %i este teamă.

— da, toată lumea se teme, nu!i aa?&entru moment, se "ăcu tăcere i 3Ban se %ntrebă dacă Durlin$ se sim#ea

vinovat pentru că se a"la %ntr!un loc de relativă si$uran#ă.

7/;



@a 3oc*B <lats probele de reziduuri "ură %ncărcate %ntr!un spectrometrude raze $amma. Dură mai mult decât se ateptau, din cauza unei problememinore de ecipament. 4peratorii se aezară %n spatele unui ecran de

protec#ie i "olosiră mănui de cauciuc căptuite i cleti lun$i de un metru pentru a scoate probele din containerul de plumb, apoi ateptară catenicianul să activeze sistemul.

— 4), este $ata.Aparatul avea două displaB!uri, unul pe un tub cu raze catodice, cu o

imprimantă pe ârtie, ca rezervă. ăsura ener$ia "otoelectronilor $enera#ide radia#ia $amma din interiorul instrumentului. +tarea ener$etică precisă aacestor electroni identi"ica atât elementul, cât i izotopul sursei. Acestea

apăreau ca linii sau vâr"uri pe displaB!ul $ra"ic. :ntensitatea relativă adiverselor linii de ener$ie J prezentată ca %năl#ime a vâr"urilor J determina propor#iile. 4 măsurătoare mai precisă ar "i cerut introducerea probelor%ntr!un mic reactor pentru reactivare, dar, pentru moment, sistemul acestaera destul de bun.

-enicianul comută pe canalul beta. — 4o, uită!te la linia tritiului Cât ziceai că a "ost randamentul cestiei

ăsteia? — +ub cincisprezece. — Ei, are o $rămadă de tritiu' uită!te la asta-enicianul, care urma să!i ia masteratul, "ăcu o %nsemnare %n carnetul

lui i comută din nou pe canalul $amma. — 4)' plutoniu, avem ceva 2/, 27=V neptuniu, americiu, $adoliniu,

prome#iu, uraniu J ceva G!2/8, ceva 2/6' da' a "ost ceva so"isticat, băie#i.

— <âs, spuse unul dintre cei de la ECG(, citind numerele. (e uităm laresturile unui "âs. Lsta nu a "ost :(D. -ot tritiul ăsta' Cristoase, astatrebuia să "ie o bombă cu două sta$ii, e prea mult pentru o armă cu "isiuneampli"icată J e o %mpu#ită de bombă cu idro$en.

-enicianul aHustă cadranele pentru acordul "in al displaBului. — Gită!te la amestecul 2/Y27=' — Adu carteaAezat pe ra"tul de pe peretele opus spectrometrului se a"la un dosar de

7/6



vinil rou, $ros de opt centimetri. — +avanna 3iver, spuse tenicianul. >ntotdeauna au avut probleme cu

$adoliniul. an"ord procedează alt"el' ei par să $enereze %ntotdeauna preamult prome#iu.

— Eti nebun? — Crede!mă, spuse tenicianul. -eza mea este despre problemele decontaminare %n "abricile de producere a plutoniului. :ată ci"rele

@e citi. Gn asistent descise dosarul la indeQ, apoi dădu %napoi o pa$ină. — E aproape Aproape +pune din nou $adoliniul — Pero vir$ulă zero cinci opt %nmul#it cu zece la minus ;, plus sau

minus zero vir$ulă zero zero doi. — +"ântă <ecioară

4mul "ăcu să circule cartea. — +avanna 3iver' (u este posibil. — 4 mie nouă sute aizeci i opt. A "ost un an bun. E materialul nostru.

E %mpu#itul nostru de plutoniu.ECG(!erul e" %i %ndepărtă clipind ne%ncrederea. — 4), lasă!mă să sun la D. C. — (u po#i, spuse tenicianul. Convorbirile interurbane sunt %ntrerupte.

— Gnde!i @arrB? — @a Aurora &resbiterian, lucrează cu tipii de la <5:. Am pus numărul pe o eticetă deasupra tele"onului din col#. Cred că e %n contact cu D.C prinei.

— urraB. — os*ins J tocmai am primit veti din 3oc*B <lats. Dan, pare o

nebunieK ecipa ECG( a"irmă că arma "olosea plutoniu american. :!am

cerut să con"irme i mi!a spus că i el ceruse acelai lucru. &lutoniul provine din <abrica D4E de la +avanna 3iver, a "ost produs %n "ebruarie196, la reactorul ). -ipul de la ECG( a"irmă că băie#ii de acolo pot să nespună ciar i din ce parte a reactorului )' mie mi se par prostii, dar eleste eQpertul.

— Ralt, cum dracu o să "ac pe cineva să creadă asta? — Dan, #i!am reprodus eQact părerea eQpertului. — -rebuie să vorbesc cu el.

7/



— @iniile tele"onice nu "unc#ionează, ai uitat? &ot să!l aduc aici, %ncâteva minute.

— <ă!o cât mai repede.

— Da, Dan? — Iac*, ecipa ECG( a raportat ciar acum o"iciului nostru dinDenver. aterialul din bombă era american.

— Ce? — Asculta, Iac*, to#i au spus asta, 4)? Ecipa ECG( a luat probe de

depuneri i le!a analizat. Ei sus#in că uraniul J nu, plutoniul J venea de la+avanna 3iver, din 196. Am cerut ca e"ul ecipei ECG( să vină ladivizia de teren din Denver. @iniile interurbane nu "unc#ionează, dar am să!

l conectez prin sistemul nostru i vei putea vorbi direct cu el.3Ban privi spre o"i#erul de la Ftiin#ă i -enolo$ie. — +pune!mi ce părere ai. — +avanna 3iver a avut probleme acolo, circa 78= de *ilo$rame de

G<. — -eroriti, spuse 3Ban cu convin$ere. — >ncepe să aibă sens, se declară de acord cel de la Ftiin#ă i

-enolo$ie. — 4, Dumnezeule, i nu vrea să mă asculte ă ro$, rămâne Durlin$.

— E $reu de crezut, spuse vicepreedintele. — Domnule, sunt date si$ure, veri"icate de ecipa ECG( la 3oc*B

<lats, date si$ure, tiin#i"ice. &oate să pară o nebunie, dar e un "aptobiectiv.

Sper , o, 7oamne, sper* Durlin$ putea să!l audă pe 3Ban $ândind.

— Domnule, %n mod si$ur nu a "ost o armă rusească, ăsta!i lucrulimportant. +untem si$uri că nu a "ost o armă sovietică. +pune#i!i ciaracum preedintelui

— 4 voi "ace.Durlin$ %i "ăcu semn cu capul ser$entului de comunica#ii din <or#ele

Aeriene.

— Da, 3o$er, spuse preedintele.

77=



— Domnule, am primit ciar acum nite in"orma#ii importante. — Ce mai este?&reedintele părea obosit de moarte. — Au aHuns la mine de la C:A, dar ei le!au primit de la <5:. Ecipa

ECG( a identi"icat materialul ca ne"iind %n mod si$ur rusesc. Ei cred cămaterialul bombei este american. — Asta!i o nebunie protestă 5orstein. (u ne lipsesc arme. (oi avem de

$riHă de cestiile astea — 3o$er, ai primit asta de la 3Ban, nu!i aa? — Da, 5ob.Durlin$ auzi pe circuit un o"tat adânc. — ul#umesc.

âna vicepreedintelui tremura, când ridică celălalt receptor. — (u m!a crezut. — -rebuie să vă creadă, domnule, este adevărat — (u mai am nicio idee. Aveai dreptate, Iac*, acum nu mai ascultă pe

nimeni. — Gn nou mesaH pe ot!line, domnule.D4(G@E &3EFED:(-E (A34(4O, citi Iac*K

L ACGP: DE (AU:4(A@:-A-E, AOE D4GL+G-E DE :: DE 43U:, G( A-AC A+G&3A <43UE@43 (4A+-3E D:( 5E3@:(, A-ACG3: A+G&3A A3:(E: (4A+-3E, A-_- >( ED:-E3A(A, C_- F: >( &AC:<:C.

— E $ata s!o "acă @a dracu Avem in"orma#iile de care are nevoie casă stopeze povestea asta i'

— (u mai am nicio idee, o"tă Durlin$ la tele"on. esaHele astea blestemate pe ot!line %nrăută#esc lucrurile %n loc să le %mbunătă#ească i' — Asta pare să "ie problema ceie, nu!i aa?3Ban %i ridică privirea. — 5en, te pricepi să conduci prin zăpadă? — Da, dar' — aide3Ban iei %n "u$ă din cameră. &rinseră un ascensor la primul etaH i Iac*

771



intră aler$ând %n camera pazei. — Ceile de la maină — &o"ti#i, domnuleGn tânăr "oarte %nspăimântat i le aruncă. <or#a de pază a C:A %i #inea

mainile ciar lân$ă parcarea O:&!urilor. — Gnde mer$em? %ntrebă NoodleB, descizând portiera o"erului. — &enta$on, intrarea dinspre râu' i repede.

— Ce!a "ost asta?-orpila ocolise ceva, dar nu eQplodase i, până la urmă, i se termină

combustibilul. — (u a "ost su"icientă masă pentru a declana detonatorul ma$netic J

prea mică pentru o lovitură directă' a "ost, probabil' o #intă "alsă, spuseDubinin. Gnde!i intercep#ia ori$inală?

Gn marinar i!o dădu. — &ropulsorul de"ectat de coliziune, lua!l!ar dracu Grmărim o navă cu

probleme la motor, nu cu o elice avariată.Căpitanul izbi cu pumnul masa ăr#ilor, su"icient de puternic pentru a se

răni.

— Oino la nord, intră pe sonar activ — @a dracu, timona, sonarul, avem un sonar activ de Hoasă "recven#ă,

relevment unu!nouă!zero. — &re$ăti#i armamentul — Domnule, dacă ac#ionăm motorul eQterior, vom câti$a două sau trei

noduri, interveni Cla$$ett. — &rea z$omotos se răsti ca răspuns 3ic*s.

— +untem %n zona de z$omot de supra"a#ă. Gndele de %naltă "recven#ăde la motorul eQterior nu vor conta prea mult aici. +onarul lui activ e de Hoasă "recven#ă i cestia asta, %n mod activ de lucru, poate să ne detectezeindi"erent dacă "acem z$omot sau nu. Acum avem nevoie de distan#ă,domnule. Dacă aHun$e prea aproape, 4rion!ul nu poate să ne spriHine.

— -rebuie să!l eliminăm. — (!a zice, domnule. (i s!a ordonat +(A&C4G(-V dacă trebuie să

tra$em, asta are prioritate. @ansarea unei unită#i %n apă ne va spune eQact

772



unde să căutăm. Domnule căpitan, avem nevoie de distan#ă ca să rămânem%n a"ara razei sonarului său activ i nu putem risca lansarea unei torpile.

— (u 4"i#er cu armamentul, pre$ătete!o — >n#eles, domnule.

— Comunica#iile, spune#i 4rionului să ne dea o mână de aHutor.

— Lsta!i ultimul, domnule colonel. — Ei, a "ost destul de repede, spuse comandantul de re$iment. — 5ăie#ii "ac multă practică, observă maiorul care stătea %n picioare

lân$ă el, %n timp ce al zecelea i ultimul veicul de reintrare era ridicat din++!16 la Alies*. Ai $riHă, ser$ent

Nea#a "u de vină. Câteva minute mai devreme, un pic de zăpadă

pătrunsese %n interiorul capsulei racetei. -ârâitul cizmelor o strivise i otopise, dar temperatura sub zero o re%n$e#ase, trans"ormând!o %ntr!o peliculă sub#ire ca o coală de ârtie, invizibilă. +er$entul era pe cale săcoboare de pe pasarela pliantă, când alunecă, iar ceia "iQă %i zbură dinmână i ricoa din balustradă, răsucindu!se pentru un moment ca ba$etadiriHorului unei "an"are. +er$entul %ncercă să o prindă, "ără să reuească, iceia căzu.

Fugiţi: #ipă colonelul.+er$entul nu avea nevoie de %ncuraHare. Caporalul de pe macara%ndepărtă "ocoasa i sări din veicul. -o#i o luară la $oană.

Ceia reui să cadă aproape până Hos, dar se lovi de o armăturăinterioară i "u proiectată lateral, per"orând %n două locuri carcasa primeitrepte. Carcasa eQterioară a racetei proteHa rezervoarele i atâtcombustibilul, cât i oQidantul "ură eliberate. Cele două cimicale "ormarămici noriori J doar câteva $rame se scurseseră J dar produsele erau

iper$olice. +e aprinseră la contact. Asta se petrecu la două minute după ceceia %ncepuse să cadă.EQplozia "u una puternică. >l trânti pe colonel la peste două sute de metri

de siloz. Colonelul se rosto$oli instinctiv %n spatele unui pin $ros, ciarcând unda de suprapresiune trecu peste el. 4 clipă mai târziu, privi silozullovit de un stâlp de "oc. 4amenii lui scăpaseră to#i J un miracol, %i spuseel. Grmătorul lui $ând re"lectă umorul care %nso#ete, atât de des, o scăparede la moarte. .i, o ra$het% mai puţin $u $are s% ne "at% ameri$anii la $ap:

77/



+atelitul &ro$ramului de +priHin al Apărării avea deHa senzorii "ocaliza#iasupra poli$onului de racete al ruilor. <loarea de "oc era incon"undabilă.+unetul "u retransmis la Alice +prin$s %n Australia i de acolo %napoi, la un

satelit de comunica#ii G+A<, care %l retransmise %n America de (ord. -otuldură doar ceva mai mult de Humătate de secundă. — &osibilă lansare' posibilă lansare la Alies*>n clipa aceea, totul se scimbă pentru $eneralul!maior Ioe 5orstein.

4cii lui se concentrară asupra displaBului %n timp real i primul lui $ând"u că inevitabilul se produsese, %n ciuda a orice, cu toate scimbările, cu tot pro$resul, cu toate tratatele, %ntr!un "el sau altul, se %ntâmplase, iar el varămâne aici să vadă cum se producea totul, până când un ++!16 cu numele

lui pe ea va ateriza pe un#ii CeBenne. Asta nu era lansarea bombelorasupra podului &aul Doumer sau ăituiala avioanelor de vânătoaredeasupra Nermaniei. Acesta era s"âritul vie#ii.

Oocea lui era ră$uită i lu$ubră. — Oăd doar una' unde este raceta? — (u!i nicio racetă, anun#ă o "emeie căpitan. <loarea este prea mare,

pare mai de$rabă o eQplozie. (icio racetă, nicio racetă. Aceasta nu este o

lansare, repet, aceasta nu este o lansare.5orstein văzu că mâinile lui tremurau. (u i se %ntâmplase asta niciatunci când "usese doborât, nici atunci când se prăbuise la Edards, nicicând pilotase avioane %n condi#ii meteorolo$ice eQtrem de proaste. &rivi %n Hur la oamenii lui i văzu pe "e#ele lor acelai lucru pe care tocmai %l sim#ise%n $olul stomacului. &ână acum, totul "usese, %ntr!un "el, ca urmărirea unui"ilm %nspăimântător, dar acum nu mai era "ilm. 3idică tele"onul care!l le$ade +AC i comută tele"onul pe linia „tele"onului auriu la Camp David.

— &ete, ai recep#ionat asta? — +i$ur că da, Ioe. — Ar "i bine să linitim lucrurile, &ete. &reedintele %i pierde capul.C:(C!+AC tăcu pre# de o clipă, %nainte de a răspundeK — Aproape că mi l!am pierdut i eu, dar l!am recuperat. — da, %n#ele$, &ete. — Ce dracu a "ost asta?5orstein apăsă din nou pe butonul de emisie.

777



— Domnule preedinte, aceasta a "ost o eQplozie, credem noi, pe poli$onul de racete de la Alies*. Am tras o sperietură bună aici pentru oclipă, dar nu eQistă nicio racetă %n aer J repet, domnule preedinte, nueQistă racete %n zbor. A "ost %n mod si$ur o alarmă "alsă.

— Ce %nseamnă asta? — Domnule, nu tiu. &oate că e"ectuau %ntre#inerea racetelor i au avutun accident. +!a mai %ntâmplat, noi am avut aceeai problemă cu -itan!11.

— Neneralul 5orstein are dreptate, con"irmă solemn C:(C!+AC. De!asta am scăpat de -itan!11' domnule preedinte?

— Da, domnule $eneral? — 3ecomand să %ncercăm să linitim lucrurile. — Fi cum "acem asta? vru să tie <oler. Dacă a "ost %n le$ătură cu

activitatea lor de alarmă?

Drumul la vale pe Neor$e Rasin$ton &ar*aB "u lipsit de evenimente.Dei oseaua era acoperită de zăpadă, NoodleB men#inuse o vitezăconstantă de aizeci i cinci de *ilometri pe oră i nu pierduse nici măcar odată controlul, ocolind mainile abandonate ca un pilot de curse laDaBtona. -rase la &enta$on, la intrarea 3iverYall. &aznicul civil era acum

dublat de un soldat a cărui carabină !19 era "ără %ndoială %ncărcată. — C:A, anun#ă NoodleB. — Ateaptă, %i somă paznicul.3Ban %i scoase ecusonul. — &une!l %n "antă. Cred că e valabil aici.NoodleB procedă cum i se spusese. Ecusonul special al lui 3Ban avea

codul potrivit pentru acest dispozitiv de securitate. &oarta se ridică i bariera care bloca oseaua cobor%, descizând drumul. +oldatul dădu din

cap. Dacă permisul "unc#ionase, totul trebuia să "ie %n re$ulă, nu!i aa? — Drept până la primul $rup de ui. — &arcez maina? — @as!o Oii %năuntru cu mine.&aza interioară de la intrare era i ea %ntărită. Iac* %ncercă să treacă prin

detectorul de metale, dar "u oprit de mărun#iul din buzunare pe care %laruncă "urios pe podea.

— C(C?

778



— Oeni#i cu mine, domnule.:ntrarea la Centrul (a#ional de Comandă ilitară era barată de un

perete din sticlă rezistentă la $loan#e, %n spatele căruia se a"la o "emeieser$ent de culoare, cu un revolver.

— C:A, trebuie să intru.3Ban %i #inu ecusonul lipit de tamponul ne$ru i din nou acesta"unc#ionă.

— Cine sunte#i, domnule? %ntrebă un subo"i#er din arină. — Directorul adHunct al C:A. ă duci imediat la cine conduce aici. — Grma#i!mă, domnule. &ersoana pe care trebuie să o vede#i este

căpitanul 3osselli. — Căpitan? (iciun o"i#er mai mare %n $rad?

— Neneralul Ril*es n!a apărut, domnule. (u tim unde dracu este.5ărbatul coti pe o uă. 3Ban văzu un căpitan din arină i un

locotenent!colonel din <or#ele Aeriene, un panou de alarmă i un $rup detele"oane cu mai multe linii.

— -u eti 3osselli? — Aa este J i tu? — Iac* 3Ban, director adHunct C:A.

— (!ai ales un loc potrivit pentru vizită, amice, rosti colonelul 5arnes. — +!a scimbat ceva? — -ocmai am avut ceva ce seamănă cu lansarea unei racete %n 3usia' — :suse — (!a urcat nicio racetă, poate că e o eQplozie %n tunel. Ai ceva ce!ar

trebui să tim? — Am nevoie de o le$ătură cu centrul de comandă <5: i trebuie să

vorbesc cu voi amândoi.

— Asta!i o nebunie, spuse 3osselli, două minute mai târziu. — &oate că da.3Ban ridică receptorul. — Dan, aici Iac*. — Gnde dracu eti, Iac*? Am sunat la @an$leB. — @a &enta$on. Ai ceva %n le$ătură cu bomba? — <ii $ata, am o le$ătură cu doctorul @arrB &arsons. El este e"ul

ECG(. Ai le$ătura cu el.

779



— 4), aici 3Ban, directorul adHunct al C:A. Oorbete!mi. — 5omba a "ost con"ec#ionată cu plutoniu american. Asta!i si$ur. Au

reveri"icat probele de patru ori. <abrica +avanna 3iver, "ebruarie 196,reactorul ).

— Eti si$ur? %ntrebă Iac*, dorind din toată inima ca răspunsul să "iea"irmativ. — Absolut. Dei pare o nebunie, era materialul nostru. — Altceva? — urraB %mi spune că ai avut probleme cu estimarea randamentului.

Eu am "ost acolo, 4)? Acesta a "ost un dispozitiv mic, sub cincisprezece Jasta %nseamnă unu!cinci *ilotone randament. EQistă supravie#uitori de pescena tra$ediei J nu mul#i, dar i!am văzut. (u sunt si$ur ce a dat peste cap

estimarea ini#ială, dar am "ost acolo i %#i spun că a "ost una mică. Deasemenea, se pare că a "ost un "âs. Acum, %ncercăm să stabilim mai multe%n le$ătură cu asta J dar aici este partea importantă, 4)? aterialul bombei era %n mod si$ur de ori$ine americană. +ută la sută.

3osselli se aplecă pentru a se asi$ura că linia tele"onică cu cartierul$eneral al <5:!ului era una si$ură.

— Ateaptă o clipă. Domnule, aici căpitanul Iim 3osselli, G.+. (avB.

Am un masterat %n "izică atomică. Doar ca să "im si$uri că auzim corect,vreau să!mi dai propor#ia 2/Y27=, bine? — :mediat' Da, 2/ era nouă opt vir$ulă nouă treiV 27= este zero

vir$ulă patru cinci. Orei i elementele din urmă? — (u, asta!i su"icient. ul#umesc, domnule.3osselli %i ridică privirea i rosti cu voce scăzutăK — <ie că spune adevărul, "ie că e un mincinos detept. — Domnule căpitan, mă bucur că eti de acord. Am nevoie să "aci ceva.

— Ce anume? — -rebuie să intru pe ot!line. — (u pot să permit asta. — Domnule căpitan, ai urmărit mesaHele? — (u, 3oc*B i cu mine nu am avut timp. Avem trei bătălii separate %n

curs i' — ai să aruncăm o privire.3Ban nu mai "usese acolo, o ciudă#enie pe care nu i!o putea eQplica.

77;



Copiile imprimate ale mesaHelor erau păstrate pe un clipboard. >n %ncăpereerau ase oameni i to#i arătau cenuii.

— Cristoase, Ernie' observă 3osselli. — Ceva %n ultimul timp? %ntrebă 3Ban.

— (imic, de când preedintele a trimis un mesaH acum douăzeci deminute. — er$ea bine, când am "ost aici, ciar după' o, Dumnezeule'

murmură 3osselli, când aHunse la "undul teancului de mesaHe. — &reedintele i!a pierdut capul, spuse Iac*. 3e"uză să accepte

in"orma#ii de la mine i re"uză să!l asculte pe vicepreedintele Durlin$.Acum, asta!i o cestie simplă, nu? >l cunosc pe preedintele (armonov. Elmă cunoate pe mine. Cu ceea ce ne!a dat <5:!ul i ce!ai auzit pu#in mai

devreme, domnule căpitan, cred că a putea să reuesc să "ac ceva. Dacănu'

— Domnule, nu este posibil, protestă 3osselli. — De ce? %ntrebă Iac*.Dei inima %i bătea nebunete, se obli$ă să!i controleze respira#ia.

-rebuia să "ie calm, %nainte de toate. — Esen#ial %n privin#a acestei le$ături este că doar doi oameni sunt'J

unul dintre ei, acum poate amândoi, nu ac#ionează %n deplinătatea"acultă#ilor sale. Gite %n ce situa#ie ne a"lăm. (u te pot obli$a să "aci asta.>#i cer să $ândeti. Adineauri #i!ai "olosit capul. <olosete!l din nou, spusecalm 3Ban.

— (e vor %ncide pentru aa ceva, mormăi supervizorul le$ăturii. — -rebuie să "ii %n via#ă ca să "i %ncis, replică Iac*. >n clipa asta,

suntem la +(A&C4G(-. Fti#i cât de serioasă este situa#ia. Domnulecăpitan 3osselli, eti o"i#erul cel mai mare %n $rad prezent i vei "ace

apelul. — Ooi vedea tot ce introduci %n maină, %nainte de a "i transmis. — >n re$ulă. &ot să bat ciar eu la maină. — Da. -u dactilo$ra"iezi i va "i re%ncărcat i ci"rat %nainte de a "i

transmis.Gn ser$ent din :n"anteria arină %i "ăcu loc. 3Ban se aeză i %i aprinse

o #i$ară, i$norând semnul care interzicea "umatul.A(D3E: :@:C:, bătu %ncet 3Ban. A:C: E+-E IAC) 3MA(. >(CL >U:

776



A: <AC: +:(NG3 <4CG@ >( CA5A(L? — 4)?3osselli %i "ăcu semn cu capul subo"i#erului aezat lân$ă 3Ban. — -ransmite.

— Ce este asta? %ntrebă ministrul apărării.&atru oameni se a$itau la terminal. Gn maior din Armata +ovietică

traduse. — Ceva nu!i %n re$ulă, spuse o"i#erul cu comunica#iile. Acesta este' — -ransmiteK 2ţi aminteşti $ine ţi-a "ana+at genun$hiul? — Ce? — -ransmite spuse (armonov.

Ateptară două minute.A(A-4@:, &AP(:CG@ -LG &E3+4(A@, !A AIG-A-, DA3

&A(-A@4(G@ EG E3A <E3<E(:UL. — E 3Ban. — Asi$ură!te, spuse Nolov*o.

-ranslatorul privi ecranul.

— +puneK Şi prietenul nostru e "ine?3Ban bătuK A AOG- 4 >(43_(-A3E 4(43A5:@L @A CA&DAO:D.

— Ce dracu? %ntrebă 3osselli. — (u eQistă douăzeci de oameni %n lume care tiu asta. +e asi$ură că

sunt ciar eu, răspunse Iac*.De$etele lui erau aezate pe clape. — &are o tâmpenie.

— 4), e o tâmpenie, dar dăunează cu ceva? %ntrebă 3Ban. — -ransmite.

— Ce dracu e asta? urlă <oler. Cine "ace cestia asta? — Avem un mesaH de la preedinte. (e ordonă să' — :$noră!l, spuse rece Iac*. — @a dracu, nu pot — Domnule căpitan, preedintele i!a pierdut controlul. Dacă!i permi#i

77



să mă %ntrerupă, "amilia ta, "amilia mea, o mul#ime de oameni vor muri.Iurământul tău este "ăcut %n "a#a Constitu#iei, nu a preedintelui. Acum,uită!te din nou pe mesaHele alea i spune!mi că nu am dreptate

— De la oscova, interveni translatorul.

60an, $e se #nt8mpl%?

D4(G@E &3EFED:(-E (A34(4OKA <4+- O:C-:E@E G(G: AC- -E343:+-. A:C: A

<4+- 4 A3E PL&LCEA@L, DA3 ACG AOE D4OEP:>( &3:O:(UA 43:N:(:: A3E:.

+G(-E +:NG3: CL A3A (G A <4+-+4O:E-:CL. 3E&E-, +G(-E +:NG3: CL A3A (G A

<4+- +4O:E-:CL.>(CE3CL ACG +L!: &3:(DE &E -E343:F-:.

+!A3 &G-EA +L!: AOE >( G3L-4A3E@E C_-EOA:(G-E.

— -ransmiteK 7e $e ne-a a$u&at preşeintele t%u e asta? Grmă o altă pauză de două minute.

D4(G@E &3EFED:(-E (A34(4OKA:C: A <4+- O:C-:E@E G(E: A3: C4(<GP::.

AOEA G(E@E 3A&4A3-E DE+&3E -G@5G3L3:&4@:-:CE >( G(:G(EA +4O:E-:CL. ACE+-E 3A&4A3-EE3AG <A@+E, DA3 (E!AG PL&LC:- <4A3-E -A3E. >(&@G+, CE@E@A@-E :(C:DE(-E AG AOG- E<EC-E:(CE(D:A3E DE A5E@E &L3U:.

— E adevărat.

— &ete, trimite oameni acolo cât po#i de repede i arestează!l.Connor nu putea spune nu, %n ciuda privirii pe care o primi de la elen

DA$ustino. +ună la cartierul $eneral al +erviciului +ecret i transmisemesaHul.

78=



— >ntreabăK Ce' ce sugere&i?

-E 34N +L A: >(C3EDE3E >( (4: F: +L (E&E3:U: +L AOE >(C3EDE3E >( -:(E. A_(D4:

-3E5G:E +L EO:-L AFA CEOA. +GNE3EP CA F: O4:F: (4: +L 3EDGCE (:OE@G@ DE A@A3L A@<43UE@43 +-3A-EN:CE F: +L 43D4(L -G-G343-3G&E@43 <:E +L!F: E(U:(L &4P:U::@E, <:E +L +E3E-3ANL D:( <AUA 43:CL3E: G(:-LU: +4O:E-:CE+AG AE3:CA(E A<@A-L >( :ED:A-L A&34&:E3E F:,DACL E+-E &4+:5:@, -4A-E +C:5G3:@E DE <4CG3:+L <:E 4&3:-E :ED:A-.

— Ei, bine? %ntrebă 3Ban. — -ransmite.

— &oate să "ie un truc? %ntrebă ministrul apărării. &oate să nu "ie untruc?

— Nolov*o? — Cred că este 3Ban i cred că este sincer' dar poate să!i convin$ă

preedintele?&reedintele (armonov se %ndepărtă o clipă, $ândindu!se la istorie.Nândindu!se la (i*olai al ::!lea.

— Dacă ne re#inem trupele'? — Atunci, ei pot să ne lovească i capacitatea noastră de a riposta este

%nHumătă#ită — Este su"icientă o Humătate? %ntrebă (armonov, %ntrezărind o porti#ă

de scăpare, aplecându!se spre ea, ru$ându!se ca desciderea să "ie reală.

Iumătate este su"icient pentru a!i distru$e?inistrul apărării dădu din cap. — +i$ur, avem mai mult decât dublul necesarului pentru a!i distru$e. E

vorbă de supradotare.

— Domnule, răspunsul sovietic spune aaK 60an, ;a orinul meu, transmis #n timp $e $iteşti mesa+ul, forţele strategi$e

781



so!ieti$e !or r%m8ne pe po&iţii* Vom menţine pentru moment alarmaefensi!% ar !om au$e forţele ofensi!e la un ni!el e alarm% mai reus,$are este, totuşi, mai rii$at e$8t stanarele e pe timp e pa$e* 7a$% fa$eţi la fel, propun o retragere mutual% #n mai multe fa&e #n urm%toarele

$in$i ore*Capul lui Iac* căzu pe claviatură, bătând ciar câteva caractere peecran.

— &ot să beau un paar cu apă? i!e $âtul cam uscat.

— Domnule preedinte? interveni <remont. — Da, domnule $eneral. — :ndi"erent cum s!a %ntâmplat asta, cred că a "ost o idee bună.

5ob <oler vru să azvârle cana de ca"ea de perete, dar se ab#inu. (uavea importan#ă, nu!i aa? Avea, dar nu %n acest sens.

— Ce recomanzi? — Doar ca să "im si$uri, ateptăm până când avem dovezi că %i men#in

pozi#iile. Când le vom avea, putem să ne retra$em i noi. &entru %nceput Jciar acum J putem revoca +(A&C4G(-, "ără o de$radare reală a$radului nostru de pre$ătire.

— Domnule $eneral 5orstein? — +unt de acord, spuse vocea de la (43AD. — +e aprobă.

— ul#umesc, domnule preedinte. (e vom ocupa imediat.Neneralul &eter <remont, <or#ele Aeriene ale +tatelor Gnite, Comandant

+uprem al Comandamentului Aerian +trate$ic, se %ntoarse spreComandantul AdHunct W4pera#iuniX al +tatului său aHor.

— Continua#i starea de alarmă, pozi#iona#i avioanele, dar #ine#i!le la sol.ai să dezarmăm racetele alea.

— Contact' relevment trei!cinci!doi' distan#a apte mii ase sute demetri.

Ateptaseră mai multe minute pentru asta. — &re$ăti#i!o. <ără cabluri, punct de activare la patru mii de metri de la

ieire.

782



Dubinin %i ridică privirea. (u tia de ce avionul de deasupra nueQecutase deHa un alt atac.

— Nata anun#ă, o clipă mai târziu, o"i#erul cu armamentul. — <oc ordonă Dubinin.

— Domnule căpitan, sosete un mesaH prin E@<, spuse la inter"ono"i#erul cu comunica#iile. — Lsta!i mesaHul care anun#ă s"âritul lumii, o"tă căpitanul. Ei, noi ne!

am tras muni#ia, nu!i aa?Ar "i "ost "rumos să poată $ândi că ac#iunea lor va salva vie#i, dar nu era

cazul. @e va o"eri "or#elor sovietice posibilitatea să ucidă mai mul#iamericani, ceea ce nu era ciar acelai lucru. -ot ce era le$at de armelenucleare era râu, nu!i aa?

— &lonHăm?Dubinin ne$ă din cap. — (u, par să aibă mai multe necazuri cu turbulen#a de supra"a#ă decât

mă ateptam. De "apt, am putea "i mai %n si$uran#ă aici. Oino dreapta lazero!nouă!zero. +uspenda#i sonarul activ. ări#i viteza la zece noduri.

Gn alt apel la inter"onK — Avem mesaHul' un $rup de cinciK „>nceta#i toate ostilită#ile.

— Adâncime de antenă, repede&oli#ia meQicană se dovedi a "i eQtrem de cooperantă i spaniola literară

a lui Clar* i Cavez nu dăună "oarte mult. &atru detectivi %n civil de la&oli#ia <ederală ateptară pe ol %mpreună cu o"i#erii C:A, %n timp ce al#i patru o"i#eri %n uni"ormă, cu arme automate uoare, ocupară pozi#ii discrete%n apropiere.

— (u avem oameni su"icien#i ca să procedăm cum trebuie, se %n$riHoră

"ederalul mai mare %n $rad. — ai bine s!o "acem %n a"ara avionului, propuse Clar*. u0 "ien, SeJor* Crezi că pot "i %narma#i? — De "apt, nu, nu cred. Armele pot "i periculoase când călătoreti. — Are vreo le$ătură cu' Denver?Clar* se %ntoarse i dădu din cap. — Aa credem. — Oa "i interesant să vedem cum arată nite ast"el de oameni.

78/



Desi$ur, detectivul se re"erea la contactul direct. Oăzuse "oto$ra"iile.DC!1= trase la poartă i opri cele trei motoare. 3eactorul se deplasă

câ#iva metri, unindu!se cu ua din "a#ă. — Călătoresc la clasa %ntâi, spuse inutil Ion.

Şi* @inia aeriană a"irmă că sunt cincisprezece pasa$eri la clasa %ntâi ili s!a transmis să!i re#ină pe ceilal#i. Oei vedea, +e`or Clar*, ne cunoatemmeseria.

— (u am nicio %ndoială. :artă!mă dacă am dat impresia asta, Teniente* — +unte#i de la C:A, nu? — (u!mi este permis să vă spun. — Atunci, bine%n#eles că sunte#i. Ce ve#i "ace cu ei? — Oom discuta, spuse simplu Clar*.

4mul de serviciu de la poartă descise ua spre pistă. Doi o"i#eri ai&oli#iei <ederale %i ocupară locurile la stân$a i la dreapta uii, cu aineledesceiate. Clar* se ru$ă să nu se tra$ă. 4amenii %ncepură să iasă i, dinzona de ateptare, se stri$au obinuitele urări de bun venit.

— Asta e, rosti %ncetior Clar*.@ocotenentul de poli#ie %i %ndreptă cravata pentru a le semnala

oamenilor de la uă. +arcina le "u uurată de ultimii doi pasa$eri de clasa

%ntâi care ieiră. Sati arăta bolnav i palid, observă Clar*. &oate că "useseun zbor rău. &ăi peste bariera de "rân$ie. Cavez "ăcu acelai lucru,zâmbind i stri$ând la un pasa$er care %i privi cu o uimire "ă#iă.

— Ernesto spuse Ion, aler$ând spre el. — i!e teamă că nu sunt'Clar* trecu ciar pe lân$ă omul din iami. 4bosit de zborul din

America, relaQat de $ândul că scăpaseră, Nosn reac#ionă cu %ntârziere.Când %ncepu să se mite, "u placat din spate. Alt poli#ist %i plasă pistolul %n

cea"ă i i se puseră cătuele. — Ei, "ir!a al dracului se miră Cavez. -u eti tipul cu căr#ile (e!ammai %ntâlnit, iubi#el.

— Sati, i se adresă Ion celuilalt.<useseră deHa percezi#iona#i. (iciunul nu era %narmat. — Doream să te %ntâlnesc de ani de zile.Clar* le luă biletele. &oli#ia urma să recupereze ba$aHele. -ot ea %i

scoase "oarte repede a"ară. &asa$erii cu a"aceri i turitii nu vor ti că se

787



petrecuse ceva neobinuit până când, după câteva minute, li se va povestide către membrii "amiliilor care ateptau.

— 5ine lucrat, domnule locotenent, %i zâmbi Ion o"i#erului principal. — Cum am spus, ne cunoatem meseria.

— &o#i pune pe cineva să tele"oneze la ambasadă i să le spună că i!am prins pe amândoi vii? — Desi$ur.Cei opt oameni ateptară %n %ncăperea mică, %n timp ce ba$aHele erau

recuperate. >n ele se puteau $ăsi probe i nu era ciar atâta $rabă.@ocotenentul de poli#ie meQican le eQamină "e#ele cu aten#ie, dar nu văzunimic altceva decât ce văzuse pe "e#ele a o sută de asasini. Era va$dezamă$it, ciar dacă era un copoi su"icient de bun ca să tie că eQistau i

alte surprize. 5a$aHul "u percezi#ionat, dar %n a"ară de câteva medicamente pe re#etă J acestea "ură veri"icate i determinate ca ne"iind narcotice J nueQista %n ele nimic neobinuit. &oli#ia %mprumută o dubi#ă de la aeroport pentru drumul până la Nul"stream.

— +per că v!a "ăcut plăcere seHurul %n eQic, spuse la despăr#irelocotenentul.

— Ce naiba se petrece? %ntrebă "emeia pilot.

Dei %n aine civile, era maior %n <or#ele Aeriene. — +ă!#i eQplic, spuse Clar*. Ooi, cercetaii aerului, ve#i pilota avionulla Andres. Domnul Cavez i cu mine %i vom intervieva pe aceti doidomni %n spate. (u ve#i vedea, nu ve#i auzi, nu ve#i $ândi nimic despreceea ce se petrece %n spate.

— Ce' — Asta a "ost doar o idee, doamnă maior. (u vreau să ai nicio le$ătură

cu asta. -rebuie să eQplic din nou?

— (u, domnule. — Atunci, ai să plecăm dracului de aici.&ilotul i copilotul se duseră %n "a#ă. Cei doi tenicieni de comunica#ii se

aezară la consolele lor i traseră draperia %ntre ei i cabina principală.Clar* se %ntoarse i %i văzu pe cei doi musa"iri scimbând priviri. Asta

nu era bine. >i scoase cravata lui Sati i i!o %n"ăură %n Hurul ocilor.Cavez "ăcu acelai lucru cu celălalt. Apoi le puseră căluuri i Clar*merse %n "a#ă să caute nite anti"oane. >n s"ârit, %i aezară pe cei doi %n

788



scaune atât de depărtate cât permitea cabina avionului. Ion permiseavionului să decoleze, %nainte de a mai "ace altceva. 3ealitatea era cădispre#uia tortura, dar acum avea nevoie de in"orma#ii i era pre$ătit să "acăorice ca să le ob#ină.

— -orpilă %n apă — Cristoase, este eQact %n pupa noastră3ic*s se %ntoarse. — -oată viteza posibilă, vino stân$a la doi!apte!zero +ecundule,

ocupă!te de lansarea de răspuns — >n#eles <oc, ordonă Cla$$ett. Gnu!opt!zero, punct de activare trei

mii, adâncimea ini#ială de căutare două sute.

— Nata — E$ala#i i lansa#i — -orpila trei lansată, domnule.Era o tactică standard. -orpila lansată pe un curs reciproc %l va obli$a

cel pu#in pe celălalt să taie cablurile de control care!l le$au de arma lui.3ic*s era deHa %n cabina sonarului.

— Am ratat tranzientul de lansare, domnule, i n!am prins nici petele

imediat. P$omot de supra"a#ă' — >l luăm la adânc? %l %ntrebă 3ic*s pe Cla$$ett. — Acest z$omot de supra"a#ă poate "i cel mai bun prieten al nostru. — 4), Dutc' ai avut dreptate mai devreme, ar "i trebuit să lansez

motorul eQterior. — esaH E@<, domnule J +(A&C4G(- este anulat. — Anulat? %ntrebă 3ic*s, nevenindu!i să creadă. — Anulat, da, domnule.

— Ei, asta!i o veste bună, răsu"lă uurat Cla$$ett.

— Fi acum? se %ntrebă o"i#erul de la tactică.esaHul din mâna lui nu avea niciun sens. — >n s"ârit, l!am prins pe ticălos. — Oezi!#i de urmărire. — Domnule, a tras asupra lui aine* — Ftiu, dar nu pot.

789



— Asta!i o nebunie. — +i$ur că este, "u de acord o"i#erul de la tactică.

— Oiteza?

— Fase noduri, domnule J manevra zice că rulmen#ii arborelui eliceisunt %ntr!o stare destul de proastă. — Dacă mai %ncercăm' se %ncruntă 3ic*s.Cla$$ett %l completăK — ' toată andramaua se duce naibii. Cred că e timpul pentru unele

contramăsuri. — <ă!o. — Camera de cinci, lansa#i bulele.

Cla$$ett se %ntoarse spre 3ic*s. — (u mer$em su"icient de repede pentru ca o scimbare de drum să "ie

"oarte utilă. — Cred că ansele sunt e$ale. — Ar putea "i mai rău. De ce dracu crezi c!au anulat +(A&C4G(-?

%ntrebă secundul, privind ecranul sonarului. — +ecundule, cred că pericolul de război a trecut' (u ne!am

descurcat prea bine, nu!i aa? — Asta!i bună, cine putea să tie?3ic*s se %ntoarseK — ul#umesc, secundule. — -orpila este acum activă, %n mod de emisie i ascultare, relevment

unu!ase!zero.

— -orpilă americană ar* 76, relevment trei!patru!cinci, tocmai a

devenit activă. — -oată viteza %nainte, men#ine#i cursul, ordonă Dubinin. — Contramăsuri? %ntrebă Starpom-ul Căpitanul clătină din cap. — (u, nu J suntem la limita distan#ei' i asta n!ar "ace decât să!i dea

un motiv să se %ntoarcă %ncoace. Condi#iile de supra"a#ă vor aHuta. (usuntem proiecta#i pentru ac#iuni de luptă pe vreme proastă, sublinieDubinin. +olicită instrumentele.

78;



— Domnule căpitan, am semnalul de la satelit J e un mesaH către toate"or#eleK „Dezan$aHa#i i retra$e#i!vă din "a#a oricăror "or#e ostile, ataca#inumai pentru autoapărare.

— Ooi "i de"erit Cur#ii ar#iale, observă calm Oalentin 5orisovici

Dubinin. — (!ai procedat $reit, ai reac#ionat corect la "iecare' — ul#umesc. +per că vei depune mărturie %n acest sens. — odi"icare %n semnal J modi"icare de aspect, torpila a virat spre vest,

%ndepărtându!se de noi, comunică locotenentul 3â*ov. &rimul viraH pro$ramat a "ost, probabil, la dreapta.

— ul#umesc lui Dumnezeu că nu a "ost la stân$a. Cred că amsupravie#uit. Acum, dacă i arma noastră ar rata'

— Domnule, continuă să se apropie. -orpila este probabil %n acizi#ie Jacum emite semnale.

— ai pu#in de două mii de metri, anun#ă 3ic*s. — Da, "u de acord Cla$$ett. — ai %ncearcă nite contramăsuri J la dracu, aplică!le %ncontinuu.+itua#ia tactică se %nrăută#ea. aine nu se deplasa su"icient de repede ca

să poată lua un curs de evitare e"icace. Contramăsurile umplură marea cu bule i, %n timp ce acestea puteau să atra$ă torpila rusească %ntr!un viraH Jsin$ura lor speran#ă reală J tristul adevăr era că, pe măsură ce penetra bulele, sonarul torpilei ruseti %l va descoperi din nou pe aine* Era posibilca un set continuu de ast"el de #inte "alse să satureze dispozitivul decăutare. >n acest moment, era cel mai bun lucru pe care %l puteau %ncerca.

— ai să!l men#inem aproape de supra"a#ă, adău$ă 3ic*s.Cla$$ett %l privi i dădu %n#ele$ător din cap.

— (u mer$e, domnule' Am pierdut #inta la pupa, acum e ecranată. — (avă la supra"a#ă stri$ă 3ic*s. — Captură de supra"a#ă? — Ei bine, secundule, nu mai am nicio idee. — +ă venim la stân$a, paralel cu valurile? — 4), "ă!o.Cla$$ett intră %n camera de control. — 3idica#i periscopul

786



Aruncă o privire rapidă i controlă cursul submarinului. — Oino la dreapta, la curs nou zero!cinci!cinciG++ aine iei la supra"a#ă pentru ultima dată, %ntr!o mare cu valuri de

zece metri i un %ntuneric aproape total. Coca lui circulară se le$ănă %n

valurile care se rosto$oleau i submarinul viră cu %ncetineală.Contramăsurile erau o $reeală. Dei torpila rusească emitea, era maiales o urmăritoare de siaH. Dispozitivul ei de căutare identi"ică bulele, iarirul de contramăsuri constitui o urmă aproape per"ectă care %ncetă brusc.Când aine iei la supra"a#ă, submarinul părăsi curentul de bule. Din nou,"actorii implica#i "ură tenici. -urbulen#a de supra"a#ă zăpăci pro$ramul deurmărire a siaHului i torpila %i %ncepu căutarea circulară pro$ramată,imediat sub supra"a#ă. @a al treilea circuit, descoperi un ecou neobinuit de

puternic %n miHlocul "ormelor va$i de deasupra capului ei. -orpila viră pentru apropiere, activându!i sistemul de detonare cu in"luen#ă ma$netică.Arma rusească era mai pu#in so"isticată decât torpila americană ar* 8=. (u putea urca mai sus de douăzeci de metri adâncime i, din cauza asta, nu"u atrasă spre supra"a#ă. Câmpul ma$netic activ pe care %l $enera serăspândi ca o invizibilă plasă de păianHen i, când această re#ea "u perturbată de prezen#a unei mase metalice'

<ocoasa de o mie de *ilo$rame eQplodă la cincisprezece metri de pupadeHa in"irmă a lui aine* (ava de război de douăzeci de mii de tone sez$udui ca i cum ar "i "ost ciocnită %n plin.

:nstantaneu, răsună o alarmăK Inunaţie, inunaţie, inunaţie #n sala maşinilor:3ic*s ridică tele"onulK — Cât este de rău? — Evacua#i pe toată lumea, domnule.

— Abandona#i nava Des"ăura#i ecipamentul de supravie#uire Emite#imesaHulK avarie, mă scu"und, da#i pozi#ia noastră

— Domnule căpitan 3osselli, sosete un mesaH "ul$er.3Ban %i ridică privirea. 5ăuse paarul cu apă, urmat de ceva mai rece i

acidulat. :ndi"erent care era mesaHul, o"i#erul naval putea să se descurce. — +unte#i domnul 3Ban? %ntrebă un bărbat %n costum.Al#i doi se a"lau %n spatele lui.

78



— Domnul doctor 3Ban, da. — +erviciul +ecret, domnule, preedintele ne!a ordonat să venim aici i

să vă arestăm.Iac* izbucni %n râs.

— &entru ce?A$entul se arătă Henat. — (u ne!a spus, domnule. — (u sunt poli#ist, dar tatăl meu a "ost. (u cred că mă pute#i aresta "ără

motiv. Ftii, le$ea. Constitu#ia. „&ăstrează, proteHează i apără.A$entul "u imediat %ntr!un impas. Avea ordine de la o persoană căreia

trebuia să i se supună, dar era prea pro"esionist pentru a %ncălca le$ea. — Domnule, preedintele a spus'

— ai să!#i spun cum "acem. Eu o să stau ciar aici i tu po#i să vorbeticu preedintele la tele"onul acela i să a"li cum trebuie să procedezi. (u plec nicăieri.

Iac* %i aprinse %ncă!o #i$ară i ridică un alt receptor. — Alo? — ei, "eti#o. — Iac* Ce se petrece?

— E %n re$ulă. A "ost un pic cam urât, dar situa#ia e sub control acum,CatB. i!e teamă că voi rămâne aici pentru un timp, dar e %n re$ulă,CatB, zău.

— +i$ur? — -u $ândete!te numai la noul bebelu i la nimic altceva. — Am %ntârziat, Iac*. (umai o zi, dar' — 5ine.3Ban se lăsă pe spate %n scaun i zâmbi "ericit.

— Orei să "ie "ată, nu? — Da. — Atunci, cred că i eu vreau la "el. +cumpo, %ncă sunt ocupat aici, dar

nu!#i "ace $riHi. -rebuie să te las. &a.&use la loc receptorul. — ă bucur că mi!am amintit să "ac asta. — Domnule, preedintele vrea să vă vorbească.Fe"ul a$en#ilor %i %ntinse receptorul lui 3Ban.

79=



Ce te fa$e s% $re&i $% eu !reau s% !or"es$ $u el? aproape că %ntrebăIac*. Dar ar "i "ost ceva nepro"esionist. @uă receptorul.

— Aici 3Ban, domnule. — +pune!mi ce tii, ceru tăios <oler.

— Domnule preedinte, dacă!mi da#i vreo cincisprezece minute, pot să"ac o treabă mai bună. Dan urraB de la <5: tie la "el de mult ca mine, iareu trebuie să iau le$ătura cu doi o"i#eri. E bine aa, domnule?

— <oarte bine. — ul#umesc, domnule preedinte.3Ban %napoie receptorul i "ăcu un apel la Centrul 4pera#ional C:A. — Aici 3Ban. Clar* a "ăcut treaba? — Domnule, este un circuit nesi$ur.

— (u!mi pasă. 3ăspunde la %ntrebare. — Da, domnule, acum sunt %n zbor spre casă. (u avem o le$ătură de

comunica#ii cu avionul. Apar#ine <or#elor Aeriene. — Care!i tipul cel mai bun pentru evaluarea eQploziei? — Atepta#i.4"i#erul comandant al $ărzii transmise %ntrebarea omului de la Ftiin#ă i

-enolo$ie.

— El spune că doctorul @oell de la @arence @ivermore. — &une#i!l %n micare. 5aza aeriană cea mai apropiată este probabil-ravis. <ace#i!i rost de ceva rapid.

3Ban %ntrerupse le$ătura i se %ntoarse spre o"i#erul mai mare %n $rad dela ot!line.

— Gn OC!2= a decolat de curând din eQico CitB %ndreptându!se spreAndres. Am doi o"i#eri i doi' două alte persoane la bord. -rebuie săstabilesc o le$ătură de comunica#ii cu avionul. &une pe cineva să o "acă, te

ro$. — (u o putem "ace aici, domnule, dar se poate din sala de edin#e devizavi.

3Ban se ridică. — Oeni#i cu mine? %i %ntrebă el pe a$en#ii +erviciului +ecret.

Cu $reu putea eQista un moment mai amar, %i zise Sati, dar o clipă maitârziu %i dădu seama că nu era adevărat. >n"runta moartea de un an i

791



moartea, indi"erent de motiv, era totui moarte. Dacă ar "i scăpat' dar nuscăpase.

— 4), ai să discutăm. — (u %n#ele$, spuse Sati %n arabă.

— Am necazuri cu accentul ăsta, replică Clar*. Am %nvă#at limba de laun saudit. -e ro$, vorbete rar.Sati %i permise pentru moment să "ie ocat de utilizarea limbii lui

materne. Decise să răspundă %n en$leză, pentru a!i arăta propriainteli$en#ă.

— (u!#i voi spune nimic. — 4 vei "ace cu si$uran#ă.Sati tia că trebuia să reziste cât putea de mult. erita pre#ul.

792



$". Ră'/unarea lui 7oe-re-

Dubinin nu avea altă variantă. :mediat ce "u si$ur că torpila americanăera distrusă, ridică antena de satelit i emise raportul. 4rion!ul americanlăsă să cadă $eamanduri %n Hurul lui, dar nu atacă, con"irmându!i impresiacă ceea ce comisese era altceva decât un asasinat. De %ndată ce semnalul "u

recep#ionat, viră i se %ndreptă %n direc#ia eQploziei. Gn marinar nu putea"ace nimic altceva.

D4(G@E &3EFED:(-E <4R@E3KCG 3EN3E-, -E :(<43EP CL G( +G5A3:(

+4O:E-:C, DG&L CE A <4+- A-ACA-, AC4(-3AA-ACA- G( +G5A3:( AE3:CA(, &4+:5:@AOA3::(DG!@. +!A3 &L3EA CL ACE+- A-AC A AOG-

@4C CG &GU:( >(A:(-E +L -3A(+:- 43D:(G@ DEDEPA(NAIA3E. (G L +CGP &E(-3G ACEA+-LN3EFEA@L. :(C:DE(-G@ OA <: :(OE+-:NA- F:, DACL<A&-E@E 4 IG+-:<:CL, CL&:-A(G@ +G5A3:(G@G: (4+-3G OA <: +EOE3 &EDE&+:-.

— Ei, bine?

— Domnule preedinte, mă $ândesc să con"irmăm, să!i mul#umim preedintelui sovietic i să nu "acem caz de cestia asta, răspunse Iac*. — +unt de acord. ul#umesc.@inia se %ntrerupse din nou. — Asta a "ost nava mea, mârâi 3osselli. — Da, o"tă 3Ban. >mi pare rău. Am "ost %mbarcat pe submarine, cu 5art

ancuso, "iindcă veni vorba. >l cunoti? — E comandantul escadrei de la 5an$or.

3Ban se %ntoarseK79/



— Da? (!am tiut. >mi pare rău, domnule căpitan, dar ce altceva putem"ace?

— Ftiu, spuse cu voce scăzută 3osselli. Dacă au noroc, poate reuesc săscoată ecipaHul.

Iac*son aproape că nu mai avea combustibil i era $ata să se %ntoarcă.Theoore 6oose!elt reperase un Al"a +tri*e i era pre$ătit de decolare,când sosiră noile ordine. Nrupul de luptă mări imediat viteza pentru adescide distan#a %ntre "orma#iile americană i rusă. @ui Iac*son nu i se părea că "u$e. a*eBe!ul transmise un avertisment că navele ruseti virauspre vest J poate %n vânt, pentru a lansa aparatele de zbor. Dar, dei patruavioane de vânătoare erau %n aer, ele dădură ocol $rupului de luptă care %i

continuă drumul spre vest. 3adarele lor de căutare erau %năl#ate, darradarele de diriHare a racetelor "useseră coborâte. Asta, tia el, era un semn%mbucurător.

Şi aşa, %i spuse 3obbB, ia sf8rşit al oilea r%&"oi al meu, a$% asta o fi fost4 %i bă$ă -omcat!ul %n viraH, cu +ancez lân$ă aripa lui. Alte patru <!17 vor patrula aici, doar ca să suprave$eze lucrurile pentru următoarelecâteva ore.

Iac*son a$ă#ă cablul de "rânare eQact la timp ca să vadă un elicopter desalvare aterizând %n "a#ă. &ână cobor% el din avion, trei oameni se a"lau %nspitalul navei. Cobor% sub punte să vadă cine erau i ce se petrecuse.Câteva minute mai târziu, tia că nu va picta alte ste$ule#e victorioase peaparatul lui. (u pentru aa ceva.

5erlinul se liniti mult mai repede decât %i ima$inase oricine. Coloanade %ntăriri a 3e$imentului 11 5lindate parcursese doar treizeci de *ilometri

când sosi ordinul de oprire i iei de pe autostradă să atepte. >n interiorul5erlinului, bri$ada americană a"lă prima i se retrase %n por#iunea vestică azonei. 3uii tatonară %n "a#ă cu in"anteria debarcată pentru a vedea ce se%ntâmpla, dar, neprimind alte ordine de re%nnoire a atacului, rămaserătensiona#i pe loc. Curând, zona "u inundată de maini de poli#ie, spre mareauimire a solda#ilor. @a douăzeci de minute după ce americanii %ncepuserăsă se mite, erau restabilite comunica#iile cu oscova i ruii se retraserămai departe, pe pozi#iile lor de"ensive. <ură $ăsite cadavrele câtorva solda#i

797



J cauzele mor#ii păreau ineQplicabile J inclusiv cele ale comandantuluire$imentului i o"i#erului său adHunct, plus trei ecipaHe de tanc, to#i uciicu "oc de arme mici. Dar cea mai importantă descoperire "u "ăcută de un poli#ist din 5erlin, care eQamină primul camionul i maina de stat!maHor

s"âiate de proiectilele tunului de 28 mm al unui 5radleB. &oli#istul solicităimediat asisten#ă, care "u trimisă de %ndată. Două dintre "e#e %i păreau"amiliare poli#istului, dei nu!i putea aminti de ce.

— Iac*. — 5ună, Arnie, stai Hos. — Ce s!a %ntâmplat, Iac*?3Ban clătină din cap. +tarea lui mintală era una de ame#eală. 3a#iunea %i

spunea că aizeci de mii de oameni muriserăV cu toate acestea, uurarea laideea că stopase ceva de o sută de ori mai rău %l lăsase %ntr!o stare deuoară zăpăceală.

— >ncă nu sunt cu adevărat si$ur, Arnie. &artea importantă o cunoti. — &reedintele e dat rău peste cap. — Ar "i trebuit să!l auzi acum vreo două ore. A pierdut, Arnie. — Aa rău?

Iac* dădu din capK — Aa rău. &oate că oricine ar "i pierdut, poate că pur i simplu nu po#isă te atep#i ca un tip să "acă "a#ă la această situa#ie, dar' dar asta!i treabalui, omule.

— Ftii, odată mi!a spus că le este recunoscător lui 3ea$an i celorlal#i pentru scimbări, pentru "aptul că aa ceva nu mai este posibil cu adevărat.

— Ascultă, omule, atâta vreme cât blestemă#iile astea eQistă, este posibil.

— +us#ii dezarmarea? %ntrebă van Damm.3Ban %i ridică iar privirea. Ame#eala %i dispăruse acum. — i!am pierdut de mult iluziile. Oreau să spun că, dacă este posibil,

mai bine v!a#i $ândi dracului la asta. El nu a "ăcut!o. (ici măcar nu s!auitat la Hocurile strate$ice pe care le e"ectuăm. Era atât de si$ur că nu se va%ntâmpla niciodată. Ei bine, s!a %ntâmplat, nu!i aa?

— Cum s!a descurcat @iz? — (u mă %ntreba. Fe"ul avea nevoie de s"aturi bune i nu a primit

798



niciunul de la ea. — Fi tu? — &e mine nu m!a ascultat i cred că %n parte este vina mea. — ei, a trecut.

Iac* dădu din nou din cap. — da. — 3Ban, un tele"on pentru tine.Iac* ridică receptorul. — Aici 3Ban. Da, 4). :a!o mai %ncet.Ascultă mai multe minute, luând noti#e. — ul#umesc, Ion. — Despre ce a "ost vorba?

— 4 con"esiune. Elicopterul e $ata? — &e plat"ormă. >n partea cealaltă, spuse unul din oamenii de la

+erviciul +ecret.Elicopterul era un O!9=. 3Ban se urcă la bord %mpreună cu van Damm

i trei a$en#i i %i puse centura. Elicopterul decolă imediat. Cerul se%nsenina. Oântul era %ncă destul de intens, dar spre vest se puteau vedeastele.

— Gnde!i vicepreedintele? %ntrebă van Damm. — )neecap, răspunse un a$ent. ai stă acolo %ncă ase ore, pânăsuntem si$uri că a trecut totul de"initiv.

Iac* nici măcar nu auzi. >i pusese anti"oanele i pro"ită de ocazie ca săse relaQeze, lăsându!i privirea să rătăcească %n voie. Oăzu că elicopterulavea ciar i un bar. Ce mod plăcut de a călători.

— Ooiau să declaneze un război nuclear? %ntrebă Cavez.

— Aa au spus.Clar* %i spălă mâinile. (u era ciar atât de rău. >i rupsese doar patrude$ete lui Sati. Cu adevărat important era modul %n care ac#ionai asupraoaselor "racturate. Nosn J acum %i tia numele J rezistase ceva mai mult,dar amândouă povetile erau aproape identice.

— Am auzit i eu, omule, dar' — Da. Ambi#ioi i ticăloi, nu!i aa?Clar* puse nite cuburi de $ea#a %ntr!o pun$ă i se duse s!o aeze pe

799



mâna lui Sati. Acum avea in"orma#iile i nu era un sadic. >n#elept, %i ziseel, era să!i arunce din avion aici i acum, dar nici asta nu era treaba lui.Amândoi teroritii erau %ncătua#i de scaune. Clar* ocupă un scaun %nspate, de unde să poată "i ocii pe amândoi. 5a$aHul lor era tot acolo.

Decise să scotocească prin el, acum că avea timp.

— 5ună ziua, 3Ban, spuse preedintele din "otoliul lui. 5ună, Arnie. — &roastă zi, 5ob, %l consolă van Damm. — <oarte.4mul %mbătrânise. &ărea un clieu, dar era adevărat. &ielea %i era

pământie, iar ocii %n "undul unor $ăvane tivite cu ne$ru. Dei de obicei<oler era pedant %n privin#a aspectului "izic, acum părul %i era răvăit.

— 3Ban, i!a#i prins? — Da, domnule, doi din o"i#erii notri de teren au pus mâna pe ei %n

eQico CitB. (umele lor sunt :smael Sati i :braim Nosn. Fti#i cine esteSati. &e tipul ăsta %l urmărim de mult timp. A avut un rol %n bombardarea5eirutului, două incidente cu avioane, o mul#ime de alte lucruri, mai ales %nle$ătură cu :sraelul. Nosn e unul din oamenii lui, evident, in$iner de pro"esie. Au reuit, cumva, să "abrice arma.

— Cu al cui spriHin "inanciar? %ntrebă preedintele. — (oi' omul nostru' a "ost obli$at să "or#eze nota pentru a a"la.Asta!i o violare tenică'

4cii lui <oler reveniră la via#ă. — >i iert Continuă. — Domnule, ei spun că opera#iunea a "ost suportată "inanciar de

aBatolaul amoud aHi DarBaei. — :ran.

(u era o %ntrebare, era o declara#ie. 4cii lui <oler deveniră maianima#i. — Da. Cum ti#i, :ranul nu!i ciar %ncântat de modul %n care s!au

des"ăurat ac#iunile noastre %n Nol" i' con"orm relatării oamenilor notri,asta au declaratK era un plan %n două păr#i. &artea %ntâi o reprezenta bombade la Denver. &artea a doua era un incident %n 5erlin. Aveau un alt tip carelucra pentru ei, Nunter 5oc*, "ost membru %n <ac#iunea Armata 3oie.+o#ia lui a "ost arestată anul trecut de $ermani i, mai târziu, s!a spânzurat.

79;



4biectivul, domnule preedinte, era să ne târască pe noi i pe rui %ntr!unrăzboi nuclear J sau, cel pu#in, să strice rela#iile noastre %n aa al, %ncâtsitua#ia din Nol" să revină la aos. Asta ar "i servit intereselor iraniene Jsau cel pu#in aa $ândete DarBaei.

— Cum au ob#inut arma? — Ei spun că este israeliană J era israeliană, se corectă 3Ban. Evident,s!a pierdut %n 1;/. Oa trebui să veri"icăm cu israelienii, dar pare lo$ic.&lutoniul provenea de la +avanna 3iver i este, probabil, o parte dinmarea cantitate de material dispărută acum câ#iva ani. Am suspectat demult că prima $enera#ie de bombe atomice israeliene a "ost "abricată cumaterial ob#inut de aici.

<oler se ridică.

— >mi spui că %mpu#itul ăsta de mullah a "ăcut asta' i că uciderea a osută de mii de americani nu era de aHuns? Voia s% e$lanşe&e şi un r%&"oinu$lear?

— Astea sunt in"orma#iile, domnule. — Gnde se a"lă? — <iindcă veni vorba, domnule preedinte, avem destul de multe

in"orma#ii despre el. Aa cum ti#i, a spriHinit mai multe $rupuri de teroriti.

A "ost cea mai z$omotoasă voce islamică %mpotriva -ratatului de laOatican, dar a pierdut mult din presti$iu când acesta a %nceput să"unc#ioneze i cestia asta nu l!a %nveselit prea tare. DarBaei trăiete %nSum, %n :ran. <ac#iunea lui politică pierde din putere i deHa s!a %ncercat unatentat la via#a lui.

— &ovestea lor este plauzibilă? — Da, domnule preedinte, este. — >l crezi %n stare de aa ceva pe DarBaei?

— 4"icial, domnule, a "i obli$at să spun că este. Da. — -răiete %n Sum? — EQact. E un ora cu o istorie reli$ioasă, "oarte important pentru latura

iită a :slamului. (u tiu ce popula#ie are, si$ur peste o sută de mii. — Gnde locuiete %n Sum? — Asta!i problema. +e deplasează mult. Anul trecut aproape că a "ost

ucis i a %nvă#at din asta. (u doarme %n acelai loc de două ori, aa am%n#eles. +tă %n aceeai zonă a oraului, dar nu pot să vă dau o loca#ie cu o

796



eroare mai mică de o milă sau două. — Aa procedează? — Aa se pare, domnule preedinte. Astea sunt datele noastre cele mai

bune.

— Dar nu!l pute#i localiza cu o precizie mai mare de o milă? — (u, domnule.<oler se $ândi câteva secunde %nainte de a vorbi, dar, când o "ăcu,

sân$ele lui 3Ban %n$e#ă. — +u"icient de precis.

D4(G@E &3EFED:(-E (A34(4OKA CA&-G3A- -E343:F-:: F: A DE-E3:(A-

A&@4A3EA 4&E3AU:G(::'

— Este posibil? — Da, aa a zice, răspunse Nolov*o. DarBaei este un "anatic, %i detestă

pe americani. — 5arbarii ătia au %ncercat să ne momească să' — @asă!i pe ei să se ocupe, %l s"ătui Nolov*o. Ei au su"erit pierderile

cele mai $rele.

— Ftii $e vor dori să "acă? — Da, tovarăe preedinte, aa cum ti#i i dumneavoastră.

D4(G@E &3EFED:(-E <4R@E3K&_(L @A EZA:(A3EA &345E@43, O4:

ACCE&-A G@-:A -A C4G(:CA3E. (4: (E +&L@L&E _:(:. :(D:<E3E(- CE ACU:G(E C4(+:DE3: (ECE+A3L, (4: (G O4 45:EC-A, (:C: ACG, (:C:

>( O::-43. (E5G(:: ACEF-:A E3AG D:+&GF: +L (ED:+-3GNL &E A_(D4:. +L!: :A D3ACG@.

— Cristoase, Andriua, murmură 3Ban. Asta-i o e$laraţie $lar%: <ără un cuvânt, preedintele citi mesaHul de pe

ecran.3Ban avusese impresia că (armonov %i men#inuse sub control emo#iile,

dar acum părea eQact pe dos. <oler stătea nemicat ca o stâncă %n "otoliu,

79



suprave$ind camera cu oci calmi. — @umea va %nvă#a o lec#ie, spuse <oler. ă voi asi$ura că nimeni nu

va mai "ace aa ceva.4 alta linie tele"onică declană un apel.

— Domnule preedinte, <5:!ul. — Da? — Domnule preedinte, sunt urraB, tocmai am primit un mesaH ur$ent

de la Bunes'riminalamt J asta %nseamnă &oli#ia Criminală <ederalăNermană J că au $ăsit corpul unui anume N\nter 5oc* %n 5erlinul de Est,%mbrăcat %n uni"orma unui colonel din armata rusă. ai erau %ncă nouă%mbrăca#i la "el, dintre care unul se crede că este un "ost colonel %n +tasi.Datele pe care le!am ob#inut de la Sati i celălalt sunt con"irmate %n

privin#a asta, domnule. — urraB, vreau o opinie. Ai %ncredere %n con"esiuni? — Domnule, %n $eneral vorbind, când %i arestăm, tipii ătia cântă ca

nite canari. (u e a"ia, nu eQistă nicio omerta* — ul#umesc, domnule urraB.<oler %i ridică privirea spre 3Ban. — Ei, bine?

— +e pare că am ob#inut un material bun de la ei. — Deci, suntem i noi de acord o dată.<oler apăsă pe butonul care!i "ăcea le$ătura cu +AC. — Domnule $eneral <remont? — Da, domnule preedinte. — Cât de repede putem reorienta o racetă? Oreau să atac un ora din

:ran. — Ce?

— >l voi lăsa pe directorul adHunct 3Ban să!#i eQplice. — -icăloii ăia.<remont vorbi pentru to#i cei din %ncăpere. — Da, domnule $eneral, i inten#ionez să!l distru$ pe omul care a "ăcut

asta i să!l distru$ %ntr!un mod care să trimită un mesaH pe care să nu!l uitenimeni vreodată. Conducătorul :ranului a comis un act de război %mpotriva+tatelor Gnite ale Americii. :nten#ionez să răspund propor#ional cu actullui. Oreau o racetă orientată asupra Sumului. Cât va dura?

7;=



— Cel pu#in zece minute, domnule, da#i!mi voie să veri"ic personalulopera#ional.

C:(C!+AC apăsă pe comutatorul micro"onului său. — Cristoase.

— &ete, spuse adHunctul e"ului de +tat aHor W4pera#iuniX, omul aredreptate. (enorocitul aproape că ne!a ucis pe to#i J pe noi i pe rui. &entru pro"it, pentru pro"it politic

— (u!mi place. — -rebuie să reorientezi raceta. +u$erez un inuteman!:::, de la

inot. Cele trei veicule de reintrare vor netezi locul. Am nevoie de zeceminute.

<remont aprobă %n tăcere.

— Domnule preedinte, pute#i atepta. — (u, nu voi atepta. 3Ban, tii ce!au "ăcut, tii de ce au "ăcut!o. A "ost

un act de război. — Gn act de terorism, domnule. — -erorismul sponsorizat de stat este război J propria ta declara#ie de

acum ase ani o spune

Iac* nu tiuse că <oler o citise i căderea %n $roapa săpată ciar de elveni ca o surpriză. — Ei bine, da, domnule, am spus asta, dar' Sf8ntul ăsta a %ncercat să ucidă' a ucis mii de americani i a %ncercat

să ne determine pe noi i pe rui să ucidem %ncă două sute de milioaneAproape că a reuit.

— Da, domnule, i asta!i adevărat, dar'<oler %l %ntrerupse cu o mână ridicată i continuă să vorbească, având

vocea placidă a unui bărbat a cărui otărâre era luată. — A "ost un act de război. Ooi răspunde la "el. Eu sunt preedintele. Eusunt Comandantul +uprem. Eu sunt cel care evaluează i ac#ionează, având%n vedere si$uran#a +tatelor Gnite. Eu decid ce "ac militarii acestei #ări.4mul acesta a măcelărit mii de cetă#eni de!ai notri i a "olosit o armănucleară. Am decis că voi răspunde la "el. Con"orm Constitu#iei, estedreptul i datoria mea.

— Domnule preedinte, interveni van Damm. &oporul american'

7;1



<uria lui <oler iei la iveală, dar numai pentru scurt timp. — &oporul american %mi va cere să ac#ionez Dar ăsta nu este sin$urul

motiv. -rebuie să ac#ionez. -rebuie să răspund' doar ca să "iu si$ur că nuse va mai %ntâmpla iar

— Oă ro$ să vă $ândi#i, domnule. — Arnold, am "ăcut!o.3Ban se uită la &ete Connors i elen DA$ustino. Amândoi %i

ascundeau sentimentele cu o artă desăvârită. 3estul camerei era de acordcu inten#ia lui <oler i Iac* tia deHa că nu putea să!l contrazică pe preedinte. +e uită la ceas i se %ntrebă ce va urma.

— Domnule preedinte, aici $eneralul <remont. — +unt aici, domnule $eneral.

— Am reorientat o racetă inuteman!::: din Da*ota de (ord pentru#inta speci"icată. Eu' v!a#i $ândit ce %nseamnă asta?

— Domnule $eneral, sunt Comandantul tău +uprem. 3aceta este $atade lansare?

— +ecven#a de lansare va dura un minut, din momentul %n care da#iordinul.

— 4rdinul este dat.

— (u este ciar atât de simplu. Am nevoie de o veri"icare a identită#ii.A#i "ost pus la curent cu procedura, domnule.<oler %i scoase porto"elul i eQtrase din el o le$itima#ie de plastic,

destul de asemănătoare cu o carte de credit. &e ea se $ăseau zece $rupuridi"erite de opt ci"re. (umai <oler tia pe care trebuia să!l citească.

— -rei!trei!ase!zero!patru!doi!zero!nouă. — Con"irm codul de identi"icare. Apoi, domnule preedinte, trebuie

con"irmat ordinul.

— Ce? — +e aplică re$ula celor doi oameni. >n cazul unui atac descis pot să"iu eu al doilea, dar, pentru că nu este cazul, cineva de pe lista mea trebuiesă con"irme ordinul.

— >l am ciar aici pe e"ul meu de stat!maHor. — 3ăspunsul e ne$ativV re$ula este că, pentru a "i pe listă, trebuie să "ii

un o"icial ales sau unul aprobat de Con$res J adică de +enat J cum ar "i unsecretar de cabinet.

7;2





— +ă "ac ce? +ă ucid o sută de mii de oameni' i de ce? — Ceea ce au %ncercat ei să "acă' — Ceea ce tu aproape că i!ai lăsat dracului să "acă3Ban %i %n"ipse un de$et %n pieptul preedintelui.

— -u eti cel care a dat rasol -u eti cel care ne!a adus pe mar$inea prăpastiei J i acum adevăratul motiv pentru care vrei să măcelăreti unora %ntre$ este că eti "urios pentru că mândria ta a "ost rănită i vrei să!#iiei revana. Orei să le ară#i că nimeni nu te poate manevra' pe tine Lsta!imotivul, nu!i aa? 3=-I AŞA?

<oler se albi. 3Ban %i cobor% vocea. — Ai nevoie de un motiv mai bun decât ăsta pentru a omor% oameni. Eu

tiu. Eu a trebuit să "ac asta. Am omorât oameni. >l vrei ucis pe omul ăsta,

putem să o "acem, dar nu te voi aHuta să ucizi al#i o sută de mii doar ca să!lelimini pe cel pe care %l vrei.

3Ban se retrase. @ăsă să cadă le$itima#ia pe birou i iei din cameră.

— :suse, opti Cuc* -immons.Auziseră %ntre$ scimbul de cuvinte prin micro"onul pentru ot!line.

-o#i cei din cartierul $eneral +AC auziseră.

— da, spuse <remont. ul#umete!i lui Dumnezeu. Dar, mai %ntâi,dezactivează raceta aiaComandantul +uprem al Comandamentului +trate$ic Aerian sim#ea

nevoia să se $ândească o clipă. (u!i putea aminti dacă la ora aceeaCon$resul se a"la %n sesiune sau nu, dar asta nu avea importan#ă. >i ordonăo"i#erului său cu comunica#iile să!i "acă le$ătura cu preedin#ii i membriisus!pui ai minorită#ii din comitetele serviciilor militare ale +enatului iCamerei. Când to#i patru se vor a"la pe circuit, vor or$aniza %mpreună o

con"erin#ă cu vicepreedintele, care se a"la %ncă la bordul lui )neecap.

— Iac*?3Ban se %ntoarse. — da, Arnie? — De ce? — De asta eQistă re$ula celor doi oameni. >n oraul acela sunt o sută de

mii de oameni J probabil mai mul#i, nu pot să!mi amintesc cât este de

7;7



mare.Iac* privi spre cerul rece, senin. — (u vreau să!i am pe contiin#ă. Dacă este necesar ca DarBaei să

moară, eQistă alte căi. Fi ticălosul ăla va "i la "el de mort.

— Cred că ai avut dreptate. Oreau să tii asta.Iac* se %ntoarseK — ul#umesc. Apropo, unde!i @iz? — >napoi la cabană, sub calmante. (!a prea "ost de ispravă, nu!i aa? — Arnie, astăzi nimeni nu a "ăcut!o. Am avut, mai ales, noroc. &o#i să!i

spui preedintelui că demisionez %ncepând de' vineri, cred. 4 zi la "el de bună ca oricare alta. Altcineva va trebui să decidă %n privin#a %nlocuirii.

Fe"ul personalului preziden#ial rămase tăcut o clipă, apoi aduse lucrurile

%napoi la problema principalăK — Ftii ce!ai pornit, nu? — 4 criză constitu#ională, Arnie?Iac* aruncă mucul %n zăpadă. — &entru mine nu!i prima, Arnie, nu!i prima. -rebuie să iau elicopterul

ca să mă %ntorc la Andres. — 4 să am eu $riHă.

-ocmai trecuseră %n teritoriul american, când lui Clar* %i veni o idee. >n ba$aHele lui Sati se a"lau medicamentele acelea. Gnul era &rednison icelălalt era Compazin. &rednisonul era un steroid' "olosit adeseori pentrudiminuarea e"ectelor adverse ale' +e ridică de la locul lui i %l privi peSati. Dei %ncă le$at la oci, omul arăta di"erit de "oto$ra"iile lui cele mairecente pe care le văzuse, mai slab, părul lui' Arabul are cancer, %i spuseClar*. Ce semni"ica asta? -recu la radio i transmise in"orma#ia mai

departe.

Nul"stream!ul sosi cu o %ntârziere de câteva minute. 3Ban era treaz pecanapeaua din olul O:&!urilor, pe latura sudică a 5azei Andres. urraBera lân$ă el, %ncă treaz. +e a"lau acolo trei veicule <5:. Clar*, Cavez,Sati i Nosn "ură %ncărca#i %n ele i convoiul de maini cu dublă trac#iunese %ndreptă spre D.C.

— Ce o să "acem cu ei? %ntrebă urraB.

7;8



— Am o idee, dar mai %ntâi avem de rezolvat o mică problemă. — Ce anume? — Ai o cameră de intero$are %n Clădirea oover? — (u, la 5uzzards &oint, 5iroul de -eren Rasin$ton, răspunse

urraB. -ipul tău le!a citit Amendamentul iranda? — Da, i!am pus să o "acă, ciar %nainte de a %ncepe să!i ia la %ntrebări.3Ban se %ntoarse, când auzi un z$omot puternic. )neecap ateriza pe

aceeai pistă Pero!Gnu pe care o părăsise cu vreo zece ore %n urmă.&robabil că %nciseseră sistemul strate$ic mai repede decât se ateptau, %izise 3Ban.

Amiral ;unin iei la supra"a#ă printre racetele de semnalizare i

$eamandurile "umi$ene lansate de &!/. +e a"lau mult prea departe pentruun avion de salvare, cel pu#in %n aceste condi#ii meteorolo$ice.

Oalurile erau la "el de mari, lumina destul de proastă, dar nava luiDubinin era sin$ura din zonă i el "ăcu tot posibilul ca să %nceapăopera#iunile de salvare.

Camera de intero$are avea trei metri pe trei, cu o masă ie"tină i cinci

scaune la "el de ie"tine. (u eQista o o$lindă cu două căi. -rucul ăsta "usese"olosit prea mult. >n scimb, două cabluri cu "ibre optice ieeau dincameră, unul dintr!un %ntrerupător i celălalt din ceea ce părea să "ie o$aură de cui %n tocul uii, i pătrundeau %n camera de luat vederi.

Amândoi teroritii stăteau Hos, arătând abătu#i. De$etele "racturate pecare le etalau amândoi o"ensau etica pro"esională a <5:!ului, dar urraBdecise să treacă peste asta. Clar* i Cavez ieiră să caute ca"ea.

— Cum vede#i, le spuse 3Ban, a#i ratat. Rasin$tonul este %ncă aici.

— Fi Denverul? %ntrebă Nosn. +unt la curent cu Denverul. — Da, acolo a#i reuit să "ace#i ceva, dar păr#ile vinovate au plătit deHa. — Ce vrei să spui? %ntrebă Sati. — Oreau să spun că la ora asta Sum nu mai eQistă. &rietenul vostru

DarBaei %i eQplică acum ticăloiile lui Alla.&ur i simplu, erau prea obosi#i, %i zise 3Ban. 4boseala era cel mai rău

inamic al oamenilor, ciar mai rău decât durerea surdă din mâna lui. Satinu arătă niciun pic de oroare. Grmătoarea lui eroare "u i mai $ravă.

7;9



— O!a#i "ăcut un inamic din %ntre$ :slamul. -ot ce a#i "ăcut pentrurealizarea păcii %n re$iune va "i e$al cu zero

— Lsta v!a "ost obiectivul? %ntrebă 3Ban cu o considerabilă surpriză, pro"itând de cele două ore de somn pe care le avusese. Asta voia#i să

"ace#i? Dumnezeule — Dumnezeul tău? scuipă Sati. — Fi arvin 3ussell? %ntrebă urraB. — @!am ucis. Era doar un necredincios, răspunse Sati.urraB %l privi pe Nosn. — Este adevărat? (u a "ost %n tabăra voastră? — A "ost cu noi câteva luni, da. AHutorul prostului ne era indispensabil. — Fi l!a#i asasinat.

— Da, %mpreuna cu alte două sute de mii. — +pune!mi, vorbi Iac*, nu eQistă %n Coran un verset care sună cam

aaK „Dacă un om intră %n cortul tău i!#i mănâncă sarea, ciar dacă este unnecredincios, tu %l vei proteHa?

— Citezi prost' i ce!#i pasă #ie de Coran? — +!ar putea să "ii surprins.

7;;



$$. 8oarea în!erării

Grmătorul apel tele"onic al lui 3Ban %i "u adresat lui Arnie van Damm.EQplică ce a"lase.

— Dumnezeule Erau $ata să' — da, i aproape că le!a reuit, spuse ră$uit 3Ban. :nteli$en#i, nu!i

aa? — >i voi comunica i lui. — -rebuie să raportez asta, Arnie. -rebuie să!i spun vicepreedintelui. — >n#ele$. — >ncă un lucru. — Ce anume?Cererea lui 3Ban "usese aprobată, %n bună măsură, numai pentru că

nimeni nu avea o altă idee. După ce li se trataseră mâinile, cei doi teroriti

"useseră trimii la culcare la <5:, %n celule separate. — Ce părere ai, Dan? — Ei' Cristoase, Iac*, cum să am cuvinte pentru aa ceva? — 4mul are cancer, spuse Clar*. +e $ândise că, dacă tot trebuie să

moară, de ce să se ducă sin$ur? Gn ticălos tenace, "ir!ar să "ie. — Ce!ai de $ând să "aci? %ntrebă urraB. — (u avem un statut "ederal al pedepsei cu moartea, nu!i aa?

— (u, i "iindcă veni vorba, nici Colorado nu are.@ui urraB %i trebui un moment ca să %n#elea$ă %ncotro bătea 3Ban. Nolov*o avu destulă bătaie de cap %ncercând să!l $ăsească pe 3Ban la

tele"on. 3aportul doctorului oiseev, rătăcit printre alte lucruri pe biroullui, %l consternase, dar, după ce a"lă planurile lui Iac*, %i "ii uor săstabilească o %ntâlnire.

&oate că sin$ura veste bună a săptămânii era salvarea. Amiral ;unin

intră %n portul )odia* %n zori. @e$at la cei, %i descărcă oaspe#ii. Din7;6



ecipaHul de o sută cincizeci i apte al lui aine, cam o sută reuiseră să părăsească nava %nainte ca submarinul să "ie %n$i#it de mare. Dubinin iecipaHul lui salvaseră optzeci i unu dintre ei i recuperaseră unsprezececadavre, dintre care unul era al căpitanului arrB 3ic*s. &ro"esionitii

priveau asta ca pe o incredibilă per"orman#ă marinărească, dei a$en#iile detiri nu reuiseră să publice povestea decât după %ntoarcerea %n mare asubmarinului sovietic. &rintre primii care tele"onară acasă se a"lasublocotenentul )en +a.

Doctorul Roodro @oell de la @aboratorul @arence @ivermore, untip bărbos, cu %n"ă#iarea unui urs, căruia prietenii %i spuneau 3ocatul dincauza părului său, li se alătură @a plecarea de la Andres. &etrecuse ase

ore %n Denver, revăzând pa$ubele. — Am o %ntrebare, i se adresă Iac*. Cum se "ace că estimările de

randament au "ost atât de eronate? Aproape că ne!au "ăcut să credem că eopera ruilor

— &arcarea a "ost de vină, răspunse @oell. Era "ăcută din macadam,un amestec de pietri i as"alt. Ener$ia bombei a eliberat diverseidrocarburi compleQe din stratul superior al caldarâmului i le!a aprins J

ca o bombă eQplozivă combustibil!aer de mare putere. Oaporii de apă deacolo J proveni#i din zăpada care s!a topit J au produs o altă reac#ie, care aeliberat i mai multă ener$ie. 3ezultatul a "ost un "ront de "oc cu diametruldublu "a#ă de!al min$ii de "oc nucleare. Adau$ă la asta "aptul că stratul dezăpadă a re"lectat o mare parte din ener$ie i ob#ii o cretere uriaă aener$iei aparent eliberate. Ar "i %nelat pe oricine. Glterior, as"altul a avuti un alt e"ect. A radiat "oarte rapid căldura reziduală. &e scurt, semnăturaener$etică a "ost mult mai mare decât o Husti"ica randamentul propriu!zis.

Acum, vrei i vetile cu adevărat proaste? %ntrebă @oell. — 4). — 5omba a "ost un "âs. — Cum adică? — Adică, eQplozia ar "i trebuit să "ie mult mai puternică i nu tim de ce

nu a "ost. 3eziduul bombei era plin de tritiu. 3andamentul proiectat era decel pu#in zece ori mai mare decât cel real.

— Orei să spui că'?

7;



— da, dacă cestia ar "i "unc#ionat' — Am "ost norocoi, nu!i aa? — Dacă vrei să!i spui noroc, da.>ntr!un "el sau altul, Iac* reui să doarmă cea mai mare parte a zborului.

Avionul ateriză %n diminea#a următoare la 5eerseba. &ersonal militarisraelian %ntâmpină aeronava i %i conduse pe to#i la :erusalim. &resa a"laseceva despre %ntâlnire, dar nu su"icient pentru a "i o belea, %n niciun caz nu pe o bază si$ură a <or#elor Aeriene :sraeliene. Asta se va %ntâmpla maitârziu. &rin#ul Ali bin +ei* atepta la ieirea din salonul O:&!urilor.

— Alte#a voastră.Iac* %i %nclină capul. — ul#umesc că a#i venit.

— Cum a "i putut să nu o "ac?Ali %i %nmână un ziar. Iac* citi titlul. — (!am crezut că va rămâne secret prea mult timp. — Atunci, este adevărat? — Da, domnule. — Fi tu l!ai oprit? — 4prit? &ur i simplu n!a "i' e o minciună, Ali. Cred c!am avut

noroc' nu, nu!i adevărat. (u am tiut asta până mai târziu. &ur i simplu,nu am putut să!mi dau acordul, asta!i tot. Alte#a Ooastră, asta nu areimportan#ă acum. +unt câteva lucruri pe care trebuie să le "ac. ă veiaHuta?

— Cu orice, prietene. — :van Emmetovici, rosti Nolov*o. Fi lui AliK Alte#a Ooastră 3e$ală. — +er$ei (i*olaevici. Avi.3usul se apropie, cu Avi 5en Ia*ob lân$ă el.

— Iac*, interveni Ion Clar*, nu vre#i să $ăsi#i un loc mai bun? Gn proiectil de mortier ar da $ata o mul#ime de spioni de elită, ti#i? — Oeni cu mine, propuse Avi, apoi %i conduse %năuntru.Nolov*o %i puse la curent cu datele pe care le avea. — (u pot să mer$ la Damasc, spuse Avi. — (u ne!ai spus niciodată că a#i pierdut o bombă atomică, %i reproă

3Ban. — Ce vrei să spui?

76=



— Ftii ce vreau să spun. &resa nu este %ncă la curent cu asta, dar va "i%ntr!o zi sau două. Avi, nu ne!ai spus niciodată că a#i pierdut ceva Ftii ce!ar "i %nsemnat asta pentru noi?

— Am presupus că s!a s"ărâmat. Am %ncercat să o căutăm, dar'

— Neolo$ia, interveni doctorul @oell. >năl#imile Nolan sunt vulcanice,multă rocă bazaltică, ce asi$ură un "ond de radioactivitate ridicat i asta%nseamnă că un loc "ierbinte e $reu de identi"icat, dar' ar "i trebuit să nespune#i. @a @ivermore avem câteva trucuri pe care le!am "i putut "olosi,cestii despre care nu tiu prea mul#i oameni.

— >mi pare rău, dar aa a "ost, mormăi $eneralul 5en Ia*ob. -u zbori laDamasc?

<olosiră pentru asta avionul prin#ului Ali, un 5oein$ ;2; personal, alcărui ecipaH de zbor, a"lă Iac*, era "ormat eQclusiv din "oti pilo#i aiescadrilei preziden#iale. Era plăcut să călătoreti la clasa %ntâi. isiunea eracon"iden#ială i sirienii cooperau. 3eprezentan#i ai ambasadelor +tatelorGnite, +ovietelor i Arabiei +audite participară la o scurtă %ntrunire lainisterul sirian al A"acerilor EQterne, apoi plecară la spital.

<usese un om puternic, Iac* putea să!i dea seama, dar emaciat, ca o

bucată de carne moartă, %n putre"ac#ie. >n ciuda tubului de oQi$en din nas, pielea %i era aproape albastră. -o#i vizitatorii trebuiau să poarte ecipamentde protec#ie i 3Ban avu $riHă să păstreze distan#a. Ali asi$ură intero$area.

— Ftii de ce sunt aici?4mul dădu din cap. — Dat "iind că speri să!l vezi pe Alla, %mi vei spune ce tii.

Coloana blindată a 3e$imentului 1= 5lindate $oni din (e$ev până la

$rani#a @ibanului. Deasupra lor se a"la o %ntrea$ă escadrilă de <!19 i o altade -omcat!uri de pe G++ Theoore 6oose!elt* Armata siriană era i ea %ndes"ăurare de luptă, dei "or#a ei aeriană stătea deoparte. 4rientul iHlociu%i primise lec#ia %n privin#a puterii aeriene americane. Des"ăurarea de"or#e era masivă i neecivocă. Oestea se răspândiseK nimeni nu le va sta %ncale. Oeiculele pătrunseră adânc %n #ara mică, maltratată, aHun$ând până laurmă pe o osea dintr!o vale. @ocul "usese marcat pe artă de un muribunddoritor să!i salveze ce mai rămăsese din su"letul lui i doar o oră de muncă

761



"u necesară pentru determinarea loca#iei eQacte. Nenitii $ăsiră intrarea icăutară capcane, apoi le "ăcură semn celorlal#i să intre.

— Dumnezeule Atotputernic, murmură doctorul @oell, măturând cu olanternă camera %ntunecată.

Al#i $eniti cercetară %ncăperea, căutând cabluri pe maini i veri"icândatent "iecare sertar al "iecărei mese, %nainte ca celorlal#i să li se permită sătreacă mai departe de uă. Apoi @oell trecu la treabă. EQista un set de planuri pe care le luă a"ară ca să le citească la lumină.

— Fti#i, spuse el după cincisprezece minute de tăcere totală, niciodatănu mi!am dat seama cu adevărat cât este de uor. Aveam iluzia că trebuiesă "ii'

+e opri.

— :luzie, ăsta!i cu vântul potrivit. — Ce tot spui? — Ar "i trebuit să "ie un dispozitiv de cinci sute de *ilotone. — Dacă ar "i "unc#ionat cum trebuie, am "i "ost si$uri că vinova#i sunt

ruii, spuse Iac*. (imeni n!ar "i putut să %mpiedice războiul. Acum, nu ammai "i aici.

— Da, cred că trebuie să ne aHustăm %ntr!o oarecare măsură estimările

de amenin#are. — Domnule doctor, credem că am $ăsit ceva, raportă un o"i#er.Doctorul @oell intră, iar apoi iei ca să!i pună ecipamentul de

protec#ie. — Atât de mar? %ntrebă Nolov*o, uitându!se la planuri. — :ste#i oameni. Ftii cât de $reu mi!a "ost să!l convin$ pe preedinte

că' scuză!mă. (u am "ăcut!o, nu!i aa? Dacă asta ar "i "ost una mare, a "icrezut ce spunea raportul.

— Care raport? %ntrebă Nolov*o. — &utem "ace o mică a"acere? — Dacă doreti. — Ave#i pe cineva pe care!l vrem noi, spuse Iac*. — @ialin? — Da. — Fi!a trădat #ara. Oa suporta consecin#ele. — +er$ei, %n primul rând că nu ne!a dat nimic din ce!am "i putut "olosi

762



%mpotriva voastră. Asta a "ost condi#ia lui. Am primit doar ce ob#inea-:+-@E, re#eaua lui Haponeză. >n al doilea rând, dacă nu era el, acum puteam să nu "im aici. Da#i!i drumul.

— Ce o"eri %n scimb?

— Avem un a$ent care ne!a spus că (armonov este antaHat de militariivotri. Acetia %l amenin#au că vor "olosi arme nucleare tactice. De asta am bănuit că arma ar putea "i a voastră.

— Dar este o minciună — A "ost "oarte convin$ător, %l asi$ură 3Ban. Aproape că l!am crezut

i eu. &reedintele i @iz Elliot l!au crezut i de asta au mers lucrurile atâtde prost pentru noi. @!a spânzura bucuros pe ticălosul ăsta, dar ar %nsemnasă nu respect o %n#ele$ere' #i!aduci aminte conversa#ia din biroul meu,

+er$ei? Dacă vrei numele ăsta, trebuie să plăteti. — 4mul ăsta va "i %mpucat, promise Nolov*o. — (u, nu po#i. — Cum adică? — (oi am rupt le$ătura cu el i tot ce!am spus e că ne!a min#it. Dacă

ne!a dat un material "als, asta nici măcar %n #ara ta nu constituie spionaH,nu!i aa? E mai bine să nu!l ucide#i. Oei pricepe, dacă putem aHun$e la o

%n#ele$ere.&rimul adHunct al e"ului )N5!ului se $ândi o clipă. — &o#i să!l ai pe @ialin' %n trei zile. Ai cuvântul meu, Iac*. — 4mul nostru are numele de cod +&:((A)E3. 4le$ )irilovici. — )adiev? 5aişe!: — Cred că eti dezamă$it, nu? Ar trebui să priveti lucrurile de pe

pozi#ia mea. — E adevărat' "ără Hocuri acum, 3Ban?

— >n privin#a asta, ai cuvântul meu de onoare. (u m!ar deranHa să!l văd%mpucat, dar este un politician i %n cazul acesta nu a comis de "apt un actde spionaH, nu!i aa? <ă ceva creator cu el. <ă!l in$er undeva, su$erăIac*.

Nolov*o dădu din cap. — +e va "ace. — A "ost o plăcere să "ac a"aceri cu tine, +er$ei. &ăcat de @ialin. — Ce vrei să spui?

76/



— aterialele pe care ni le dădea J amândurora J sunt prea valoroaseca să se piardă'

— A"aceri de $enul ăsta nu "acem, 3Ban, dar %#i admir sim#ul umorului.Ciar atunci doctorul @oell iei din structură, transportând un

container de plumb. — Ce!i %năuntru? — Cred că nite plutoniu. Orei să te ui#i mai de aproape? Ai putea să

s"âreti ca prietenul nostru din Damasc.@oell dădu containerul unui soldat i %i ceru comandantului $enitilorK — +coate#i tot a"ară, %mpaceta#i i eQpedia#i. Asi$ura#i!vă că scoate#i

totul. — Da, domnule, %ncuviin#ă colonelul. Fi eantionul.

&atru ore mai târziu, erau la Dimona, laboratorul israelian de „cercetărinucleare, unde se $ăsea un alt spectrometru de raze $amma. >n timp cetenicienii e"ectuau testul, @oell revăzu planurile, clătinând din cap.&entru 3Ban, desenele arătau ca dia$rama unui microprocesor de calculatorsau ceva la "el de ininteli$ibil.

— E mare, $rosolană. Ale noastre au mai pu#in de un s"ert din mărimea

ei. Dar ti#i cât ne!a luat să realizăm ceva de mărimea i randamentul ăsta?@oell %i ridică privirea. — Pece ani. Ei au "ăcut!o %ntr!o peteră, %n cinci luni. Ce părere ai de

pro$res, domnule 3Ban? — (u am tiut. (e!am %ncipuit %ntotdeauna că un dispozitiv terorist'

dar ce a mers prost? — &robabil ceva %n le$ătură cu tritiul. >n anii cincizeci, am avut i noi

două ciQuri, cazuri de contaminare cu eliu. (u tiu prea mul#i despre

asta. Asta!i cea mai bună ipoteză a mea. &roiectul mai trebuie eQaminat J %lvom modela pe calculator J dar, la o eQaminare super"icială, pare destul decompetent.

@oell luă coala ieită din imprimanta spectrometrului de la tenicianulisraelian. Clătină din cap i continuă pe un ton visătorK

— +avanna 3iver, reactorul ), 196' a "ost un an "oarte bun. — El este? Eti si$ur? — Da, el este. :sraelienii mi!au spus ce tip de armă au pierdut, masa

767



plutoniului J cu eQcep#ia resturilor, totul este aici. Asta e, asta!i tot, spuseel.

— &ână data viitoare.

&ermanent interesat de respectarea i aplicarea le$ii, directorul asistentadHunct Daniel E. urraB observă cu interes procedura. Destul de ciudat că"oloseau preo#i %n loc de avoca#i, dar al dracului să "ie dacă nu avea e"ect.&rocesul dură doar o zi. <u scrupulos de corect i admirabil de rapid.+entin#a nu!l deranHă deloc pe urraB.

Pburară la 3iad la bordul avionului &rin#ului Ali, lăsând transportorulG+A< la 5eerseba. >n administrarea sentin#ei nu avea să eQiste nicio

$rabă. -rebuia să "ie timp pentru ru$ăciune i reconciliere i nimeni nuvoia să trateze acest caz alt"el decât pe unul obinuit. De asemenea, le lăsaoamenilor timp să re"lecteze i, %n cazul lui 3Ban, să aibă %ncă o surpriză.&rin#ul Ali %l aduse %n apartamentul lui 3Ban.

— +unt amoud aHi DarBaei, se prezentă omul, "ără să "ie nevoie.Iac* %i cunotea destul de bine "a#a din dosarul C:A. De asemenea, tia

că ultima dată când DarBaei vorbise cu un american, conducătorul :ranului

era oamed 3eza &alavi. — Ce pot să "ac pentru tine? %ntrebă 3Ban.Ali asi$ura traducerea pentru amândoi. — Este adevărat? Doresc să tiu dacă ceea ce mi s!a spus este adevărat. — Da, domnule, este adevărat. — De ce te!a crede?4mul se apropia de aptezeci de ani i avea o "a#ă adânc ridată i oci

ne$ri, mânioi.

— Atunci, de ce!mi pui %ntrebarea? — (u!mi place insolen#a ta. — :ar mie nu!mi plac atacurile %mpotriva cetă#enilor americani,

răspunse 3Ban. — (u am nimic de!a "ace cu asta, tii bine. — Da, tiu. >mi răspunzi la o %ntrebare? Dacă #i!ar "i cerut aHutorul, li l!

ai "i acordat? — (u, răspunse DarBaei.

768



— De ce te!a crede? — ăcelărirea atâtor oameni, ciar necredincioi, este o crimă %n "a#a

lui Dumnezeu. — >n plus, adău$ă 3Ban, tii cum am reac#iona noi %ntr!un asemenea

caz. — ă acuzi că a "i capabil să "ac aa ceva? — -u ne acuzi %n mod re$ulat de ast"el de lucruri. Dar %n cazul ăsta, te!

ai %nelat. — ă urăti. — (u te iubesc, admise Iac* prompt. Eti inamicul #ării mele. :!ai

spriHinit pe cei care %mi omoară compatrio#ii. oartea unor oameni pe carenu i!ai %ntâlnit niciodată #i!a "ăcut plăcere.

— Fi totui, ai re"uzat să!i permi#i preedintelui tău să mă ucidă. — E incorect. Am re"uzat să!i permit preedintelui meu să distru$ă

oraul. — De ce? — Dacă te consideri %ntr!adevăr un om al lui Dumnezeu, cum po#i să

pui o ast"el de %ntrebare? — Eti un necredincios.

— Eroare. Cred, eQact cum "aci i tu, dar %ntr!un alt mod. +untem ciaratât de di"eri#i? &rin#ul Ali nu crede că e aa. &acea %ntre noi te sperie ciaratât de mult? +au te temi mai mult de recunotin#ă decât de ură? >n oricecaz, ai %ntrebat de ce i %#i voi răspunde. i s!a cerut să particip la moarteaunor oameni nevinova#i. (u a putea trăi cu aa ceva pe contiin#ă. Asta etot. Ciar i mor#ile celor pe care ar trebui, poate, să!i considernecredincioi. E ciar atât de $reu să %n#ele$i?

&rin#ul Ali spuse ceva, dar nu se obosi să traducă, poate un citat din

Coran. +una stilizat i poetic. :ndi"erent ce era, DarBaei dădu din cap i i seadresă pentru ultima dată lui 3Ban. — ă voi $ândi la asta. @a revedere.

Durlin$ se aeză pe scaun pentru prima oară. Arnold van Damm stătea%n partea opusă a camerei.

— -e!ai descurcat bine. — Am "i putut "ace altceva?

769



— &resupun că nu. 3ămâne pentru azi? — Aa este. — 3Ban se ocupă de asta? %ntrebă Durlin$, eQaminând colile

rezumatului.

— Da, e cel mai bun lucru de "ăcut. — Oreau să!l văd când se %ntoarce. — (u tiai? Fi!a dat demisia. >ncepând de azi e liber, spuse van Damm. — Ce dracu spui? — E liber, repetă Arnie.Durlin$ %l amenin#ă cu de$etul. — >nainte să pleci, să!i spui că vreau să!l văd la mine %n birou. — Da, domnule preedinte.

EQecu#iile "ură pro$ramate duminică la amiază, la ase zile dupăeQplozia bombei. ul#imea se adună, iar Nosn i Sati "ură dui %n pia#ă.@i se dădu timp să se roa$e. &entru Iac*, era o premieră să "ie spectator laaa ceva. urraB stătea nemicat, cu "a#a %mpietrită. Clar* i Cavez,%mpreună cu un $rup din personalul de pază, erau ocupa#i mai ales cusuprave$erea mul#imii.

— &are atât de lipsit de importan#ă, spuse 3Ban când evenimentul%ncepu să se des"ăoare. — (u este. @umea va %nvă#a din asta, a"irmă solemn prin#ul Ali. ul#i

vor %nvă#a. Ceea ce se %ntâmplă acum reprezintă dreptatea. Asta este lec#ia. — Ce mai lec#ie3Ban se %ntoarse să!i privească %nso#itorii de pe acoperiul clădirii.

Avusese timp să re"lecteze i tot ce vedea era' ce? (u tia. El %i "ăcusetreaba, dar ce %nsemnau toate astea? oartea a aizeci de mii de oameni

care nu ar "i trebuit să moară punea capăt războaielor care n!ar "i trebuit săeQiste niciodată? — Aa se "ace istoria, Ali? — -o#i oamenii mor, Iac*. Insh-Allah, niciodată de acum %ncolo %n

număr atât de mare. -u ai oprit!o, ai prevenit ceva i mai rău. Ceea ce ai"ăcut tu, prietene' binecuvântarea Domnului să "ie cu tine.

— Eu a "i con"irmat ordinul de lansare, spuse Avi cu o voce Henată de propria lui "rance#e. Fi apoi? i!a "i zburat creierii, poate. Cine poate s!o

76;



spună? De un lucru sunt si$urK n!a "i avut curaHul să spun nu. — (ici eu, interveni Nolov*o.3Ban nu spuse nimic i!i mută din nou privirile la pia#ă. 4 ratase pe

prima, dar era bine i aa.

Ciar dacă Sati tia ce urma să se %ntâmple, nu avea importan#ă. Aacum se petrecea cu atâtea lucruri %n via#ă, totul era controlat de re"leQe. Gnsoldat %l %mpunse %n coastă cu o sabie, su"icient ca să străpun$ă pielea.:nstantaneu, spatele lui Sati se arcui, $âtul i se %ntinse %ntr!o tresărireinvoluntară. Căpitanul "or#elor speciale saudite %i pusese deHa sabia %nmicare. &robabil că eQersase, realiză Iac* un moment mai târziu, deoarececapul "u %ndepărtat de corp cu o sin$ură lovitură, eQecutată cu aceeaiaparentă lipsă de e"ort, ca micarea unui maestru de balet. Capul lui Sati

ateriză la un metru, apoi corpul se prăbui, cu sân$ele #ânind din vaseletăiate. &utea vedea bra#ele i picioarele %ncordându!se %n le$ături, dar iastea erau doar re"leQe. +ân$ele era pompat %ntr!un ritm sus#inut, %n timp ceinima lui Sati continua să lucreze, luptând ca să păstreze o via#ă deHadispărută. &ână la urmă se opri i ea i tot ce rămase din Sati "ură două bucă#i separate i o pată %ntunecată pe pământ. Căpitanul saudit %i tersesabia pe ceea ce părea să "ie o bucată de mătase, o introduse %n teaca aurită

i se %ndepărtă pe o cărare "ăcută de mul#ime pentru el.ul#imea nu eQulta. De "apt, nu se auzea niciun z$omot. &oate oinspira#ie colectivă, câteva ru$ăciuni murmurate de cei mai credincioidintre cei prezen#iV pentru ale cui su"lete erau o"erite ru$ăciunile, numai eii Dumnezeul lor puteau spune. :mediat, cei din rândul din "a#ă %ncepură să plece. Câ#iva din miHlocul mul#imii, care nu reuiseră să vadă, se apropiarăde linia de demarca#ie, dar rămaseră acolo doar pentru o clipă %nainte de a!i vedea de treburile lor. După intervalul prescris, păr#ile corpurilor vor "i

adunate i va avea loc o %nmormântare decentă, %n concordan#ă cu reli$ia pe care "iecare din ei o s"idase.Iac* nu tia ce emo#ie ar "i trebuit să simtă. Oăzuse su"icientă moarte.

Atâta lucru tia i el. Dar mor#ile acestea nu!i atinseseră deloc inima iacum %i punea %ntrebări i se %n$riHora un pic din cauza asta.

— !ai %ntrebat cum se "ace istoria, Iac*, spuse Ali. -ocmai ai văzutcum se "ace.

— Ce vrei să spui?

766



— (!ai nevoie de eQplica#iile noastre, spuse Nolov*o. B%r"aţii $are au e$lanşat un r%&"oi sau au #n$er$at s% o fa$%,

e1e$utaţi $a nişte $riminali #n piaţ%, %i zise Iac*. 3u-i un pre$eent r%u* — &oate că ai dreptate, poate că %i va "ace pe oameni să se $ândească de

două ori %nainte de a %ncerca iar. — >n toate #ările noastre, spuse Ali, sabia este simbolul Husti#iei' unanacronism poate, dintr!o vreme când bărba#ii ac#ionau bărbătete. Dar osabie este %ncă utilă.

— Cu si$uran#ă, este precisă, observă Nolov*o. — Deci, Iac*, ai părăsit total serviciul $uvernamental? %ntrebă după o

clipă Ali.3Ban se %ntoarse cu spatele la scenă, la "el cum "ăcuseră to#i ceilal#i.

— Da, Alte#a Ooastră. — Fi le$ile acelea „etice prosteti nu se mai aplică. 5ine.Ali se %ntoarse. 4"i#erul din <or#ele +peciale apăru ca prin "armec.

+alutul pe care i!l acordă &rin#ului Ali era de $enul care l!ar "i impresionat pe )iplin$. Apoi veni sabia. -eaca era din aur "ili$ranat, %ncrustat cu pietre pre#ioase. ânerul era din aur i "ilde i puteai vedea locurile unde "useseuzat de $enera#ii de mâini puternice. Evident, arma unui re$e.

— Aceasta are trei sute de ani, spuse Ali, %ntorcându!se spre 3Ban. A"ost purtată %n pace i război de strămoii mei. Are ciar i un nume J boarea %nserării, e cea mai bună traducere %n en$leză pe care o pot "ace.5ine%n#eles, %nseamnă mai mult de atât. Dorim s!o primeti, domnule 3Ban,ca pe un memento al celor care au murit' i al celor care, datorită #ie, nuau murit. A ucis de multe ori. aiestatea +a crede că a ucis su"icient.

3Ban luă iata$anul din mâna prin#ului. -eaca de aur era z$âriată i roasăde $enera#ii de "urtuni de nisip i bătălii, dar 3Ban văzu că re"leQia sa nu

era ciar atât de distorsionată cum s!ar "i ateptat el. @ama, remarcă el,sco#ând!o par#ial din teacă, era strălucitoare ca o$linda, %ncă vălurită deciocanul "ierarului din Damasc care modelase o#elul %n "orma lui "inală,%nspăimântătoare i e"icace. Ce diotomie, %i zise 3Ban, zâmbind "ără sătie, ceva atât de "rumos putea avea o destina#ie atât de teribilă. Ce ironieFi totui'

Oa păstra sabia, o va atârna %ntr!un loc demn de ea, o va privi din când%n când pentru a!i aduce aminte ce "ăcuseră amândoi. Fi poate că'

76



— A ucis su"icient?3Ban %mpinse sabia la loc %n teaca ei i o lăsă să!i cadă lân$ă old. — Da, Alte#a Ooastră, cred că to#i am "ăcut!o.

7=



Po!)4aţă

Acum, că povestea a "ost spusă, câteva lucruri trebuiesc clari"icate. -otmaterialul le$at de tenolo$ia armamentului din acest roman estedisponibil %n mai multe căr#i. Din motive sper evidente pentru cititor,anumite detalii tenice au "ost modi"icate, sacri"icând plauzibilitatea %n

interesul obscurită#ii. Am "ăcut aceasta pentru a!mi salva contiin#a, nu cusperan#a rezonabilă că ar avea cât de cât importantă.&roiectul anattan al celui de!al doilea război mondial %ncă reprezintă

cea mai remarcabilă reuniune de talent tiin#i"ic din istoria omenirii,niciodată e$alată i, poate, nicicând depăită. &roiectul eQtrem de costisitora descis un nou domeniu tiin#i"ic i a produs numeroase descoperiri

Documents

Tom Clancy - Duel la înălţime vol 2, v1.0