SISTEMUL ADAPTIV COMPLEX

Obiectul de studiu al ciberneticii l reprezinta sistemul adaptiv complex (n engleza Complex Adaptiv System sau,prescurtat, CAS). n ultimii 20 de ani, studiul CAS a atras o serie de oameni de stiinta celebri, incluznd ctiva laureati ai premiilor Nobel, printre care Murray Gell-Man,Phillip Anderson, Keyneth Arrow, Ilya Prigogine, Thomas Schelling s.a., proveninddin diferite domenii stiintifice, cum ar fi: fizica, chimia, economia, matematica,ingineria, stiintele calculatoarelor etc.Sistemele adaptive complexe se gasesc peste tot n jurul nostru, iar stiintelecomplexitatii confirma faptul ca marea majoritate a sistemelor reale sunt complexe.Ecosistemele, sistemul atmosferic, traficul rutier, organizatiile sociale, grupurileteroriste, pietele s.a. sunt toate sisteme adaptive complexe. Datorita abundenteiexceptionale de astfel de sisteme, a diversitatii lor devine destul de dificil sa ledefinesti si poate si mai dificil sa ncerci sa stabilesti acele principii si/sau proprietatigenerale care le confera specificitate n categoria mai larga a sistemelor complexe.K. Dooley (2002) se refera la trei principii care trebuie sa stea la baza definiriiunui sistem adaptiv complex. Primul principiu afirma ca ordinea si controlul n astfelde sisteme sunt proprietati emergente si nu predeterminate. Al doilea principiuspecifica faptul ca istoria lor este ireversibila, iar al treilea principiu este acela caviitorul n aceste sisteme este incert. De exemplu, economiile de piata pot ficonsiderate sisteme adaptive complexe n raport cu principiile lui Dooley. Astfel,agentii care alcatuiesc astfel de economii (firme, gospodarii, banci comerciale,agentii guvernamentale s.a.) dezvolta propriile lor reguli ale jocului pentru a efectuasi controla tranzactiile ce au loc ntre ei. Aceste reguli ale jocului nu sunt stabilite nprealabil, dar ele sunt respectate de catre noii agenti care intra n economie. Evidentca aceste reguli emerg din faptul ca ele sunt acceptate de catre toti agentii. Controlulrespectarii regulilor existente se face, de asemenea, prin eliminarea de pe piata aagentilor care nu le respecta. n al doilea rnd, n economiile de piata nu se pot anulatranzactiile deja efectuate. Istoria acestor tranzactii este, deci, ireversibila. De aceea,n mediul de afaceri al acestor economii persista lectiile deja invatate de agenti nurma tranzactiilor efectuate, nu numai de catre ei, dar si de catre ceilalti agenti ntrecut. n sfrsit, indiferent de prognozele care sunt facute privind evolutia viitoareposibila, agentii sunt supusi unor riscuri care sunt imposibil de prevazut n oriceeconomie de piata, chiar si ntr-una foarte bine organizata sau consolidata.S. A. Levin defineste sistemul adaptiv complex pornind tot de la treiproprietati ale acestuia:(1) diversitatea si individualitatea componentelor;(2) interactiuni localizate ntre aceste componente; si(3) existenta unui proces autonom care utilizeaza rezultatele acestor