SEBEŞUL ŞI PROBLEMELE DE MEDIUProf. I.P.P. MARIA VIORELA COSTEA, Şcoala Gimnazială nr. 2, Sebeş, jud. Alba

ABSTRACT: Sebes city and environmental issues. Sebes is an ancient medieval burg,founded in 12th century, by Saxon settlers. A continuously evolved and is today a city withhigh literacy and significant savings. Environmental problems of the municipality are causedby the activity of Kronospan company that processes wood. In the industrial process passesinto the atmosphere large amounts of harmful gases (formaldehyde) and wood dust. Theyproduce the pollution of main components of environmental: the atmosphere, surface watersand groundwater, soils and vegetation and has harmful effects on health.

Keywords: history, sights, pollution, wood, formaldehyde, wood dust, carcinogenicpollutant.

1. Sebeş - fostul Malembach

Oraşul Sebeş a fost întemeiat în secolul alXII-lea de coloniştii saşi veniţi la chemarearegelui Ungariei. De-a lungul timpului,localitatea poartă mai multe nume –Malembach în anul 1245, Millenbach în1309, denumiri ce derivă din săsecul

Malenboch ce înseamnă “râu care poartămult pietriş”.

Numele german al oraşului Muhlbach –Râul Morii i-a făcut mulţi istorici să afirmecă saşii ar fi ocupat oraşul clădit de romaniîncă din secolul al-VIII-lea şi i-ar fi obligatpe aceştia să se retragă în amonte pe valeaRâului Morii.

Fig. 1. Sebeşul - aşezare geografică

135Sebeşul şi problemele de mediu

În lucrarea lui Johannes Troesterintitulată “Das alt und neue TeutscheDacia”, apărută în anul 1666, semenţionează ca dată a înfiinţării oraşuluianul 1150. În anul 1242, în urma invazieimongole, oraşul este distrus, iar localniciisunt nevoiţi să reconstruiască. Astfel vecheabasilică romanică cu două turnuri a fostreconstruită în stil gotic timpuriu,ridicându-se pe ruinele celor două turnuriiniţiale turnul actual şi nava centrală. În anul1376 Sebeşul este considerat al treilea oraşca importanţă comercială între oraşelesăseşti.

În anul 1387, un act regesc dă dreptulSebeşului de a-şi construi ziduri, oraşuldevenind primul din Transilvania înconjuratcomplet cu fortificaţii. În anul 1438,Imperiul Otoman atacă Sebeşul, iar turciiintră în cetate. Rămâne în istorie rezistenţasolitară a unui turn, cel al Studentului, cepoate fi admirat şi astăzi.

În 1485 regele Matei Corvinul acordăoraşului o serie de privilegii pentrucompletarea fortificaţilor, cele maiimportante modificări fiind în incintabisericii al cărui zid este supraînălţat, restul

fortificaţiei suferind doar lucrări de micăanvergură.

În urma pandemiei de ciumă din anul1738, populaţia a scăzut considerabil, oraşulfiind salvat în bună măsură de venirea celuide-al doilea val de colonişti din spaţiulgerman.

Până la reorganizarea administrativăromânească din perioada interbelică aşezareas-a numit Sebeşul Săsesc şi a făcut parte dincomitatul Sibiu. Ulterior a fost inclus înjudeţul Alba, iar în perioada 1950 – 1968,Sebeşul a făcut parte din RegiuneaHunedoara.

Valea Frumoasei

Izvorând din Munţii Cindrelului, unpârău de munte se preface, în drumul său lavale, într-un râu repede, care, pe cea maimare pare din cursul său, poartă numele derâul Sebeş. În partea sa de sus însă, această“apă viforoasă”, cum o numea MihailSadoveanu, poartă un nume vechi şifascinant: Frumoasa.

Ce altceva i-ar fi putut îndemna peoameni să dea unei ape repezi de muntenumele de Frumoasa, dacă nu priveliştile

Fig. 2. Sebeş la 1860

136 Maria Viorela Costea

minunate pe care le străbate în calea ei?Valea Frumoasei, nemurită de Sadoveanu –care, dându-i acest nume, se referă totuşi larâul Sebeş - este şi azi acelaşi ţinut plin devrajă. Deşi maşinile au înlocuit de multcăruţele, caii şi asinii, iar de-a lungul râului,amenajări hidroenergetice ne ancoreazămintea în prezentul tehnologiilor moderne,sensibilitatea oamenilor, mult mai puţinschimbată, vibrează încă la frumuseţeapeisajelor acestei sălbatice văi carpatine.

Râul izvorăşte de sub culmea Cindrel-Frumoasa, purtându-şi numele de poveste –Frumoasa -, pe primii vreo 22 km, până laconfluenţa cu Sălanele, un mic afluent de pestânga sa, unde s-a construit un baraj –finalizat în 1979 – în spatele căruia s-aadunat un lac de acumulare: Oaşa. Maideparte, în aval, de la Oaşa şi până lavărsarea în Mureş, râul poartă numele deSebeş.

Dar, în ciuda construcţiilor hidrotehnicemoderne, Valea Frumoasei încă aminteşte desălbatica spledoare care i-a inspirat luiMihail Sadoveanu descrieri de o neasemuităforţă poetică: „În cea mai mare parte acursului ei […], râpile împădurite alemuntelui se urcă oblu spre cer. […] Volburaapei tună între codri. Au trebuit sute de miide ani puhoiului să spargă stânca şi s-olucreze cu bătaia-i nedomolită…”

Cândva drum al păstorilor ce-şi urcauturmele spre înălţimi, Valea Frumoasei e azimai puţin a ciobanilor şi mai mult aturiştilor, mai ales că pe aici trece şi una

dintre şoselele cele mai spectaculoase – chiarcea mai grozavă, spun unii – din România,celebra Transalpina (DN 67C), care mergepeste coama barajului de la Oaşa, acolo undeValea Frumoasei devine Valea Sebeşului, lagraniţa dintre judeţele Alba şi Sibiu.

Mai jos de Oaşa, râul – devenit Sebeş –trece în judeţul Alba trece prin câteva aşezărice merită câte o oprire, măcar pentru o vizităscurtă: Şugag, Căpâlna (unde se găsescruinele cetăţii dacice Căpâlna, sec II î.e.n. –106 e.n., înscrisă pelista patrimoniuluimondial UNESCO), Petreşti (azi parte amunicipiului Sebeş; localitatea a dat numeleunei culturi neolitice, al cărei specific îlconstituie o celebră ceramică pictată: culturaPetreşti); Lancrăm (locul naşterii lui LucianBlaga, unde amintirea lui este păstrată de oserie de monumente: Casa MemorialăLucian Blaga, mormântul poetului, statuiacare-l reprezintă) şi, desigur, oraşul Sebeş, în

apropierea căruia se găseşte spectaculoasarezervaţie Râpa Roşie.

Deşi azi prea rar auzim, precumSadoveanu, ”deasupra, în apa lină a cerului,ţipătul pajurei”, măreţele tablouri descrisede el – „păduri după păduri, şi iarăşi pădurinesfârşite; […] piscuri cu pete de omăt.Munţi, râpi, codri, goluri …”, încă se maiînşiră de-a lungul râului năvalnic,îmbinându-se cu priveliştile vechilor aşezări,pentru a alcătui, în ciuda multelor deceniilorscurse, un drum la fel de îmbietor acum ca şiîn 1938, când marele scriitor a publicat“Valea Frumoasei”.

Fig. 3. Valea Frumoasei Fig. 4. Lacul Oaşa

137Sebeşul şi problemele de mediu

2. Râpa Roşie – minunea naturii

La doar câţiva kilometri, spre satul DaiaRomână, se ridică din pământ o enormăalcătuire de piatră, cu forme bizare.Versanţii alcătuiţi din coloane şi cresteevocă, la fiecare pas, o colosală orgă destâncă, o pădure împietrită, zidurile uneicetăţi fantastice, cu contraforturi ciclopice.

Trandafirie în lumina tare a soarelui dela miezul zilei, capătă la asfinţit o caldănuanţă de roşu-cărămiziu intens, care i-aadus şi numele: Râpa Roşie.

Făuritoarea acestui straniu edificiunatural din piatră este apa. Ea a săpat, înfeluritele roci - marne, argile, gresii - carealcătuiesc Râpa Roşie, coloane şi piramide,şanţuri, tuneluri şi văgăuni – o bogăţie deforme care fac din Râpa Roşie o privelişterară, la fel de spectaculoasă ca MareleCanion al Americii de Nord (de careaminteşte prin culoarea intensă) şi la fel deimpresionantă ca faimoasele “badlands” – unrelief de eroziune cu ameninţătoareproeminenţe de piatră – ale aceluiaşicontinent.

De altfel, Râpa Roşie este ea însăşi oformaţiune de tip „badlands”, spun geologii,care aşa numesc aceste structuri rezultateprin eroziune – un microrelief de piramide şiturnuri, separate prin ravene. Alternanţa deroci şi procesele de şiroire sunt aici factoriideterminanţi ai formării spectaculosuluirelief al Râpei Roşii.

Pârâul Secaşul Mare străbate acest ţinut,unul dintre afluenţii săi - un torent ce sevarsă în el dinspre dreapta - fiindrăspunzător de eroziunea care a înfăptuitaceastă titanică sculptură.

Cei care au văzut Râpa Roşie pe vreme deploaie puternică spun că aspectul ei devineatunci dramatic, cu pârâiaşe roşii brăzdândzidurile de stâncă şi curgând prin făgaşele pecare le adâncesc imperceptibil, an după an.)

Înălţimea pereţilor de piatră, brăzdaţi decoloane, depăşeşte pe alocuri, 100 de metri,iar întreaga alcătuire se întinde pe o lungime

de peste 800 de metri. Văzută mai de aproape, unul dintre

farmecele ei, pe vreme de vară, estealternanţa de roşu şi verde - stânci roşiaticeşi brâne acoperite de verdeaţă.

Printre piramidele, coloanele şicontraforturile de piatră curg la vale peticede vegetaţie, în care se ascund şi câtevaplante rare: Cotoneaster integerrimus,Ephedra distachya, Centaurea atropurpurea,Dianthus serotinus, Cephalaria radiata,Asplenium nigrum. Onosma heterophyllum.Unele dintre ele sunt prezenţe oarecumneobişnuite aici, în Transilvania, fiindcaracteristice mai curând stepei.

Declarată monument al naturii încă din1950, Râpa Roşie este azi o rezervaţiegeologică şi botanică (categoria a IV-a înclasificarea IUCN), întinsă pe o suprafaţă de10 hectare, şi reprezintă nu doar unul dintrepunctele de interes turistic major ale

Fig. 5. Râpa Roşie

138 Maria Viorela Costea

judeţului Alba, ci unul dintre cele mairemarcabile monumente naturale dinRomânia şi o raritate europeană.

3. Demografia

Conform recensământului efectuat în2011, populaţia municipiului Sebeş se ridicăla 27.019 locuitori, în scădere faţă derecensământul anterior din 2002, când seînregistraseră 27.698 de locuitori.

Majoritatea locuitorilor sunt români83,01%), cu o minoritate de romi (4,09%).Pentru 11,45% din populaţie apartenenţaetnică nu este cunoscută.

Din punct de vedere confesionalmajoritatea locuitorilor sunt ortodocşi(80,1%), cu o minoritate de penticostali(3,05%). Pentru 11,58% din populaţie nueste cunoscută apartenenţa confesională.

4. Prelucrarea lemnului, tradiţie şiactualitate

Prelucrarea lemnului la Sebeş este otradiţie veche de sute de ani. Primele fabricide mobilă şi cherestea au apărut încă de la

sfârşitul secolului al XIX-lea şi eraumajoritar investiţii cu capital german.

În perioada 1940-1945, industriaforestieră de la Sebeş a cunoscut o maredezvoltare în cadrul IFET Sebeş, careproducea multă cherestea pentru export şifoarte puţină mobilă. Pentru valorificareasuperioară a lemnului mărunt şi a deşeurilor,după cel de al doilea război mondial auapărut tehnologii noi, care îşi propuneau caprin tocarea şi presarea acestor resturi să seproducă plăci fibrolemnoase.

În jurul anului 1960 au fost deschise şi înRomânia astfel de fabrici de plăci printehnologia umedă, la Brăila, Suceava, Piteştişi Blaj. Tehnologia acestor fabrici prezentaunele dezavantaje, printre care şi acela că erapoluat grav mediul; de aceea, după 1965, lanivel înalt s-a aprobat construirea a două noifabrici de PFL prin metoda uscată, mai

scumpă, dar mai ecologică. Datorităresurselor silvice, a tradiţiilor forestiere şi afactorilor politici de atunci, s-a hotărât cauna din cele două fabrici să fie construită laSebeş (cealaltă la Focşani).

La 13 noiembrie 1970, s-a produs laSebeş prima placă prin procedeul uscat. Deşi

Fig. 6. Sebeş - evoluţia demografică

139Sebeşul şi problemele de mediu

vorbim de una dintre cele mai mari investiţiidin România acelor ani, cu cea mai nouătehnologie de pe piaţă, de origine suedeză,problemele au început din prima zi deproducţie şi nu au putut fi rezolvate maitârziu. Cauzele au fost multiple: în primulrând era vorba de o tehnologie nouă în acestdomeniu, încă supusă testelo de producţie.

Din păcate, colaborarea statului român cuproducătorul suedez a fost deosebit dedificilă, ajungând până la urmă laîntreruperea oricăror legături. Astfel,specialiştii de la Sebeş nu au avut acces lanoile descoperiri tehnice în domeniu, princare s-ar fi rezolvat multe dintre problemelecu care se confruntau zilnic.

Fabrica nu a atins niciodată producţiaplanificată, de 114.000 tone anuale, cele maibune producţii ajungând la cel mult 60.000tone/an. O problemă majoră era atuncicalitatea plăcilor, care nu se ridica la cea aproduselor care circulau pe piaţa externă. Latoate acestea se adăugau desele opriri aleproducţiei din cauza exploziilor şi aincendiilor, criza de combustibil din anii 80şi lipsa pieselor de schimb, toate conducândfabrica, încet dar sigur, către faliment.

Începând cu anul 2000, marele concernKronospan a preluat întreaga activitate,construind o mare platformă industrială.

5. Poluarea - o problemă aprezentului

Poluarea reprezintă contaminareamediului înconjurator cu materii care potafecta atât sănătatea umană, dar şi funcţiileecosistemelor. Aceasta poate fi şi un rezultatal cauzelor naturale, precum erupţiilevulcanice, sau al activităţii umane.

În timpul revoluţiei industriale, poluareaa devenit o problemă alarmantă. De atunciau început sa fie adoptate strategii şi sa fieluate măsuri de diminuare a poluarii.

Standardele europene:PM - pentru PM10, valoarea limită

zilnică este de maxim 50 mg/m³ şi ceaanualăa de 20 µg/m³; iar pentru PM 2,5 de

25/m³ pe zi; 10/m³ pe an.Ozon - valoarea limita orală zilnică

pentru protecţia sănătăţii umane impusă decătre UE şi susţinută la nivel de recomandareeste de 100 µg/m³.

Dioxidul de azot - valoarea limită oralăzilnică pentru protecţia sănătăţii umaneimpusă de către UE şi susţinută la nivel derecomandare este de 200 µg/m³, iar mediaanuală limită de 40 mg/m³.

5.1. Formaldehida, principalulpoluator al Sebeşului

Compusul chimic denumit formaldehidă(cu denumirea ştiinţifică corectă metanol,aldehidă metilică sau aldehidă formică,soluţia apoasă de formaldehidă 37% fiindcunoscută şi sub numele de formol), este ungaz incolor cu miros înţepător. Este cea maisimplă aldehidă. Formula chimică este H2COsau CH2O. Formaldehida a fost pentru primaoară sintetizată de chimistul rus AleksandrButlerov în 1859, dar a fost identificată abiaîn 1867, de către August Wilhelm vonHofmann.

Formaldehida rezultă din ardereamaterialelor conţinătoare de carbon. Poate figăsită în focuri forestiere, în eşapamentulautomobilelor şi în fumul de ţigară.

În atmosfera terestră, formaldehida esteprodusă de acţiunea luminii solare şi aoxigenului asupra metanului şi a altorhidrocarburi.

Cantităţi mici de formaldehidă suntproduse de metabolismul multor organisme,inclusiv de cel al omului.

Formaldehida este una dintre cele maivechi substanţe chimice folosite în industriepentru obţinerea răşinilor, folosită apoi înfabricarea plăcilor de lemn. De asemenea,formaldehida este o substanţa uzuală înfabricarea echipamentelor sportive, a medi-camentelor, a alimentelor, a încălţămintei, acomponentelor pentru autovehicule, ahârtiei, a produselor textile etc.

Germania şi Italia sunt ţările cu cea maimare producţie anuală de formaldehidă din

140 Maria Viorela Costea

Uniunea Europeană, asigurând aproximativ10% din cantitatea produsă anual în lume.Europa de Vest are un consum de 30% dinconsumul global (WIKIPEDIA).

Formaldehida este transportată în aer,apă, sol. Aproximativ 99% din formaldehidaemisă ajunge în aer iar restul în apă şi însol.

În timp ce în aer formaldehidă sevolatilizează relativ uşor, în apă se poatedescompune într-o perioadă de aproximativ20 de zile. Se consideră că datorităsolubilităţii ridicate în apă, este puţinprobabil ca formaldehida să se volatilizeze lafierbere. Acest aspect este foarte îngrijorătorîn cazul apei potabile contaminate cuformaldehidă.

Tot datorită nivelului mare de solubilitateîn apă, formaldehida se transferă din aer înnorii de precipitaţii, dând naştere aciduluiformic – component al ploilor acide.

Indirect, formaldehida ajunge în solulterenurile agricole, apele de suprafaţă şiapele subterane. Eliberată în apele desuprafaţă, formaldehida se absoarbe însedimente în cantităţi mici.

Formaldehida are un nivel de toxicitatecronică pentru mediul acvatic (peşti,amfibieni, alge, bacterii).

Păsările şi animalele terestre expuse laformaldehidă pot contracta boli similare cucele ale oamenilor. Conform studiilor,formaldehida a generat boli cronice precum:– cancer, scăderea fertilităţii, schimbări decomportament şi mortalitate prematură.

Nu există suficiente date pentru a preziceimpactul pe termen lung asupra plantelor.

În sol se consideră că formaldehida estemobilă, nu se absoarbe în particulele din sol,şi poate ajunge în apa subterană prinscurgeri. Nu există suficiente date care săexpplice efectele formaldehidei din sol şiapele subterane.

Deşi prezenţa formaldehidei ca atare înmediu nu este de durată, în cazul emisiilorconstante şi de nivel industrial neconfruntăm cu o prezenţa permanentă înmediu a acesteia şi fireşte, cu toate efectelesecundare pe care le generează.

5.2. Efecte activităţii firmei Kronospanasupra mediului

Activitatea Kronospan Sebeş genereazăemisii de gaze şi pulberi cu impact negativasupra mediului. Datorită poziţionăriiplatformei industriale Kronospan Sebeş îninteriorul zonei urbane a municipiului şi învecinătatea mai multor terenuri agricole,impactul negativ al emisiilor se reflectăasupra terenurilor agricole, a biodiversităţii,la nivelul solului şi subsolului, precum şiasupra sănătăţii locuitorilor oraşului Sebeş.Pe lângă aceste aspecte grave, firmaKronospan a fost depistată, în repetaterânduri, ca depăşind limitele admise pentruemisiile de gaze şi pulberi specificeactivităţii sale.

În adresa nr. 854/26.11.2007 a Gărzii deMediu Alba se precizează că “Debitul degaze evacuate de la uscătorul PAL este de670.00 Nmc/h, iar de la uscătorul MDF este300.000 Nm3/h, în total 970.000 Nm3/h.”

În „Raportul Comisiei de monitorizarespecială a impactului surselor de poluareale SC KRONOSPAN SEBEŞ asupramediului” din subordinea MinisteruluiMediului şi Dezvoltării Durabile, raportînregistrat la Primăria Sebeş cu nr.20.363/24.07.2007, se precizează, la pagina10, faptul că “Valorile concentraţiilor depulberi în suspensie, fracţiunea până laPm10, depăşesc de la 3 ori valoarea limitaadmisă prin OM 592/2002 (50 mg/m3)”.Corelând aceste informaţii, rezultă că zilnicsunt emise 36.000.000 m3 de gaze toxice,deci într-un an se acumulează în aerulatmosferic 436.000.000 m3 de gaze toxice,realizând o poluare cumulativă deosebit degravă de-a lungul anilor. Astfel, în ultimii 5ani, la Sebeş s-au acumulat mai mult de2.180.000.000 m3 de gaze toxice.

Odată cu gazele se elimină şi praf delemn foarte fin, cu diametrul sub 10 microni,cunoscutul poluant cancerigen PM10, încantitate de minim 1000 – până la 5 400 kgîntr-o singură zi (cantitate maximă depistată

141Sebeşul şi problemele de mediu

când concentraţia a depăşit valoarea admisăde 3 ori). O valoare de 1.800 kg pe zi este înlimitele legale. La Sebeş, în ultimii 5 ani,s-au acumulat în medie 1.600.000 kg de prafde lemn cancerigen PM10.

În procesul de fabricaţie a plăcilor MDFse utilizează răşini ureo-formaldehidice, careau în compoziţie formaldehidă, o substanţăclasificată că fiind cancerigenă de cătreOrganizaţia Mondială a Sănătăţii. În“Raportul Comisiei de monitorizare specialăa impactului surselor de poluare ale SCKRONOSPAN SEBEŞ SA asupra mediuluipentru perioada 12-26.06.2007” seprecizează că “Probleme cu emisiile fugitivede formaldehidă şi pulberi ar fi în cadrulcelor două hale în care se găsesc presele deformare şi uscare covor, emisii ce ajung înatmosfera prin aerisirile reglabile dinacoperiş”.

În perioada 22-24.06.2007 s-au efectuatmăsurători de formaldehidă în locaţia dinpunctul b. În această perioadă s-auînregistrat depăşiri ale CMA la 30 min.“Rezultatele măsurătorilor de formaldehidăefectuate la instalaţia de producţie răşinipulbere variază între 19-40mg/Nm3,depăşind valoarea limita impusă de 20mg/Nm3 prin autorizaţia de mediu”. Tot înacest raport se precizează că “…la Fabrica

Chimică în ultimii 5 ani nu s-au realizatinvestiţii în domeniul protecţiei mediului”.

“Concentraţiile de COT la instalaţia deproducere a formaldehidei sunt deaproximativ 3 ori mai mari decât valoarealimită impusă prin autorizaţia de mediu (4mg/mc). …valorile obţinute în urma analizeiprobelor momentane de formaldehidă auindicat depăşiri în două din cele trei locaţii:Staţia meteo şi curtea Fabricii de îngheţatăAlpin, a CMA la 30 min”.

În toamna anului 2006, firma Kronospana depozitat la groapa de gunoi a oraşuluiSebeş adezivi con ţ inând r ă ş i n iureo-formaldehidice solide, deşi acestea suntsubstanţe extrem de periculoase pentrumediu şi sănătatea oamenilor şi trebuie astfelplasate în depozite de deşeuri specialamenajate. Fapta Kronospan a fost depistatăşi sancţionată de Garda de Mediu Alba. Mai

mult decât atât, canalizarea platformeiindustriale Kronospan este racordată la staţiamunicipală de epurare a apelor din Sebeş,staţie care de fapt nu este funcţională. Astfeltoate substanţele toxice de pe platformaindustrială sunt duse, prin apele fluviale,direct în râul Sebeş, care apoi se varsă înrâul Mureş, afectând în mod ireversibilcalitatea acestor râuri – importante surse deapă potabilă şi pentru irigaţii în regiune.

Fig. 7. Poluarea în Sebeş

142 Maria Viorela Costea

BIBLIOGRAFIE

1. Neagu, Anca, Terra - planeta vie, Casa Editorială Regina, Iaşi, 2002.2. Erabu, I., Natura - aerul vieţii, Ed.Ştiinţific - Bucureşti 1989.3. Movileanu, Lenuţa, Cum să cresc sănătos !, Editura CORINT, Bucureşti, 2005.4. Tofan-Burac, Tatiana, A.B.C.-ul ocrotirii naturii, Colecţia Natura5. Wikipedia.

Fig. 8. Fumul degajat de activitatea desfăşurată la firma Kronospan

Fig. 9. Panou indicator al nivelului poluării aerului la Sebeş