TOT MAI VERDETOT MAI VERDE

IILLUU

SSTTRRAA

}}IIEE::

AAUU

RREELL

{{EERRBB

AANN

// VV

IISSTTAA

CCuu oo vvaallooaarree aannuuaall`̀ aa ppiiee]]eeii ddee aapprrooaappee 3300 ddee mmiillii--ooaannee ddee eeuurroo,, rreessppoonnssaabbiilliittaatteeaa ssoocciiaall`̀ ccoorrppoorraattiisstt`̀eessttee uunn ddoommeenniiuu \\nncc`̀ llaa \\nncceeppuutt \\nn RRoommâânniiaa.. PPuuss \\nnaapplliiccaarree ppee ppiiaa]]aa llooccaall`̀ \\nnttrr--oo pprriimm`̀ ffaazz`̀ ddee cc`̀ttrreemmuullttiinnaa]]iioonnaallee,, CCSSRR aa \\nncceeppuutt ss`̀ ffiiee pprreezzeenntt [[ii \\nnssttrraatteeggiiaa ccoommppaanniiiilloorr rroommâânnee[[ttii mmaarrii ssaauu ddee ddiimmeennssii--uunnii mmaaii rreedduussee.. CCoommppoonneennttaa lleeggaatt`̀ ddee rreessppoonnssaabbiillii--ttaatteeaa ffaa]]`̀ ddee mmeeddiiuu eessttee ppee vvaall \\nn aacceesstt mmoommeenntt,, \\nnss`̀vviinn ddiinn uurrmm`̀ [[ii vveeccttoorriiii lleeggaa]]ii ddee ssoocciiaall [[ii eedduuccaa]]iioonnaall..IImmaaggiinnee?? MMoodd`̀?? PPRR?? CCuumm eessttee ppeerrcceeppuutt CCSSRR \\nnRRoommâânniiaa?? RReevviissttaa Biz aa \\nncceerrccaatt ss`̀ gg`̀sseeaasscc`̀ rr`̀ssppuunn--ssuurrii llaa aacceessttee \\nnttrreebb`̀rrii DE ALEXANDRU ARDELEAN

2222 Biz

COVER STORY

CSR a \nceput s` fie tratat ca oinvesti]ie [i nu ca un cost.

|n România, lucrurile \n CSR nu se\ntâmpl` tocmai ca la carte, dat fiindfaptul c` mediul de business românesceste \ntr-o permanent` schimbare [iadaptare la realit`]ile lumii, iar CSR a\nceput s` fie implementat “din mers”,\n multe companii. Pe de alt` parte, nutrebuie uitat nici faptul c` aceast` cul-tur` a responsabilit`]ii sociale corpo-ratiste a fost introdus` \n vocabularulde business autohton de companiilemultina]ionale care au pus \n practic`[i la noi proiecte de sprijin al comu-nit`]ilor din care fac parte. Potrivitestim`rilor din pia]`, valoarea anual` aproiectelor de CSR se \nvârte \n jurul a20-30 de milioane de euro. Cu toateacestea, “este dificil de estimat valoa-rea pie]ei de profil, deoarece bugetelede CSR sunt alocate de regul` ca partecomponent` a activit`]ilor de comu-nicare”, precizeaz` Dan Petre, Mana-ging Partner la compania de cercetareD&D Research.

CSR-UL ROMÂNESC, “LA BANI M~RUN}I”|n materie de CSR, organiza]iile dinRomânia au, \n general, potrivit anali[-tilor, cele mai multe realiz`ri \n dome-niul filantropic [i al mecenatului, ceeace reprezint` mai degrab` o implicarebazat` pe dona]ii [i/sau sponsoriz`riocazionale. Dan Petre remarc` \n acestsens c` \n continuare “din p`cate, com-paniile se orienteaz` \n principal c`treactivit`]i de filantropie corporatist` maicurând decât c`tre activit`]i care s`armonizeze viziunea de business sauequity-ul brandurilor cu valorile [inevoile reale ale comunit`]ii \n careacestea activeaz`”. Mai mult, potrivitunui studiu realizat pe Internet deCamelia Cri[an, care cuprinde primele38 de companii private din România,listate dup` cifra de afaceri, doar 3 pu-blic` rapoarte de CSR, iar una dintre eleare un capitol de CSR \n raportul anualal companiei. De asemenea, 17 dintreele au pe pagina de web o sec]iune caremen]ioneaz` proiecte filantropice \ncare sunt implicate.

Tipurile de proiecte finan]ate decompaniile incluse \n studiu sunt ex-trem de variate: de la proiecte de tipCow Parade, sponsorizarea unor echipe

sportive, adoptarea saco[elor de pânz`sau dona]ii oferite caselor de copii pân`la protec]ia mediului sau sponsorizareaechipelor de salvamari. “Aproape toatecorpora]iile au oferit \ns` ajutor vic-timelor catastrofelor naturale. Dou`dintre companiile cercetate au partene-riate institu]ionale cu ONG-uri, iarunele dintre ele \[i desf`[oar` activi-tatea prin organiza]ii caritabile (fun-da]ii) \nfiin]ate de corpora]ie pentru adirija efortul filantropist”, mai spuneCamelia Cri[an.

CINE SE IMPLIC~ |N CSRCSR-ul este apanajul clar al compani-ilor mari [i de regul` multina]ionale, \ntimp ce companiile locale sau cele micisunt o prezen]` palid` \n acest peisaj.|ns` Drago[ Dehelean, director generalal agen]iei de consultan]` \n comuni-care Selenis, remarc` \n ultima vreme[i eforturi sistematice din partea unorcompanii mari autohotone \n domeniulCSR. “Posibilele motive ]in de nevoiade a atrage capital din zone care suntsensibile la «blazonul» companiei, dar[i de dorin]a de emula]ie, dorin]a de a fi\n rând cu juc`torii importan]i de pepia]`”, afirm` Dehelean. Potrivit aces-tuia, chiar [i companiile mai mici tinds` se implice \n diverse proiecte deCSR. “Acolo unde companiile mici audescoperit beneficii concrete ale CSR,au \nceput deja s` adopte practici speci-fice. Spre exemplu, pentru o companiede dimensiuni reduse, o problem` im-portant` este concuren]a pentru resurseumane. Pentru a-[i loializa angaja]ii,\ncearc` de multe ori s` creeze o «at-mosfer`» [i o «cultur` organiza]ional`»care r`spund nevoilor emo]ionale sausociale ale acestora. Iar dac` vorbim deangaja]i tineri, sau femei, este probabilca ace[tia s` fie sensibili la ac]iuni probono, la activit`]i de reciclare, la dona-]ii sau ac]iuni de voluntariat. Companii-le mici sunt [i mai flexibile \n ini]iereaunor activit`]i de CSR care ar puteaavea un impact emo]ional \n rândurileclien]ilor”, mai spune Drago[ Dehe-lean. El d` dou` exemple de companiide dimensiuni reduse, respectiv dou`magazine online care s-au implicat \nproiecte de CSR: MarketOnline.ro [ieTinaR.ro Astfel, magazinul MarketOnline.roa intrat \n septembrie 2007 \ntr-o cam-panie denumit` Blogvertising, \n care a

Un proiect recent al Pri-m`riei Capitalei preg`-te[te o re\nverzire a Bu-cure[tiului, iar una din-tre prevederile noului

proiect de hot`râre stipuleaz` ca to]icei care vor s` se c`s`toreasc` sau s`\nmatriculeze o ma[in` s` fie obliga]is` planteze un copac. Zonele \n carese vor planta copacii vor fi stabilitede reprezentan]ii Prim`riei. Potrivitschi]ei proiectului, aflat \n acest mo-ment \n dezbatere public`, oficiile st`-rii civile nu vor mai oficia c`s`torii,iar ma[inile nu vor mai putea fi \nma-triculate f`r` dovada plant`rii respec-tivului copac, dovad` care va fi acor-dat` de c`tre serviciile de \ntre]inere adomeniului public.

Ini]iativa Prim`riei Capitalei, l`u-dabil` la prima vedere, este \nc` o do-vad` a faptului c` România func]io-neaz` cu dou` viteze. Dac` institu]iilestatului de-abia \ncep s` con[tientizezeimportan]a problemelor ecologice sau acelor sociale [i s` creeze cadrul legis-lativ necesar aplic`rii acestor progra-me, mediul privat de afaceri a inclus\n strategiile de business aceste pro-iecte integrându-le \n ceea ce se nu-me[te ast`zi generic responsabilitatesocial` corporatist` (CSR).

Camelia Cri[an, lector univ. drd laFacultatea de Comunicare [i Rela]iiPublice din cadrul SNSPA, consider`c` defini]ia cea mai complex` a CSRapar]ine lui Archie Carroll [i AnnBuchholtz, din 2006. Astfel, “respon-sabilit`]ile economice, cele legale,cele etice [i cele filantropice formeaz`CSR complet. Pentru a fi subiectuldomeniului CSR, o companie trebuiemai \nainte de toate s` fie responsabil`fa]` de investitori [i ac]ionari, adic` s`fac` profit. Apoi trebuie s` respectelegea, s` aib` o conduit` etic` fa]` dep`r]ile pe care le afecteaz` prin activi-tatea ei [i s` se achite de responsabili-t`]ile filantropice, \n calitate de cet`-]ean corporativ. Doar când toate aces-te tipuri de responsabilit`]i sunt asu-mate putem vorbi despre adoptareaCSR \ntr-o companie”, spune CameliaCri[an. Interesant de remarcat estefaptul c`, potrivit Gabrielei Alexan-drescu, pre[edintele executiv al orga-niza]iei nonguvernamentale “Salva]iCopiii” România, pe plan mondial

2233Biz

COVER STORY

f`cut o dona]ie de 10.000 euro \nschimbul unui pachet de promovare pe50 de bloguri. Tot MarketOnline.ro aavut \n luna februarie a acestui an ocampanie prin care a donat 1% din vân-z`ri unui ONG, ales prin voturile vi-zitatorilor site-ului. Tina R a donat \naprilie acest an 10% din vânz`rile ma-gazinului s`u online pentru lupta \mpo-triva cancerului la sân.

CÂT SUNT DISPUSECOMPANIILE S~ DEA?Potrivit Danei Pir]oc, director executival Asocia]iei pentru Rela]ii Comunitare,bugetele alocate pentru proiecte de CSRpot varia de la câteva mii de euro saudolari \n cazul IMM-urilor pân` la câte-va milioane de euro \n cazul compani-ilor mari. “Bugete de zeci sau sute demii de euro reprezint` deja un cazfrecvent chiar [i la companii mai maridin afara Bucure[tiului”, afirm` DanaPir]oc. Valen]ele ac]iunilor de CSR suntmultiple, iar speciali[tii din pia]` sunt dep`rere c` nu exist` vreo companie dinRomânia care s` \[i calculeze bugetelepe toate dimensiunile practice ale CSR.Cel mult putem vorbi de sume calculatepe dou` dimensiuni: implicarea \ncomunitate [i investi]iile de mediu.

La ora actual` exist` mai multetipologii de companii care se implic`\n ac]iuni de CSR. Pe de o parte estevorba despre companiile medii saumari care fac \n mod sporadic dona]iisau sponsoriz`ri [i care deruleaz` una-dou` campanii pe an, cu un buget cu-prins \ntre 30.000 [i 100.000 euro.Urm`torul nivel este cel al companiilorcare [i-au ob]inut deja o reputa]ie \ndomeniul CSR, care au o strategieanual` bine definit`, deruleaz` maimulte proiecte proprii [i colaboreaz`cu mai multe ONG-uri, fie sponsori-zându-le proiectele, fie realizând pro-iecte comune. “Aici putem vorbi debugete \n medie \ntre 200.000 [i400.000 de euro”, mai spune Drago[Dehelean. Nu \n ultimul rând, exist`nivelul “performerilor” \n CSR, com-panii care fie sunt for]ate de specificullor s` aib` ca principal` dimensiune decomunicare CSR-ul (ex. industriagrea), fie [i-au propus \n mod strategico pozi]ionare de lideri \n acest dome-niu. |n acest caz, bugetele pot ajungepân` la unul-dou` milioane de euro.

|n acest context, \ntrebarea fireasc`atunci când vine vorba de CSR estelegat` de ajutorul dat de stat pentrucompaniile care reu[esc s` mi[te lucru-rile \n comunit`]ile \n care activeaz`.“Sponsoriz`rile pot fi deduse din im-pozitul datorat pe profit \n limita a0,3% din cifra de afaceri, dar nu maimult de 20% din impozitul datorat”,mai spune Dana Pir]oc.

GLOBAL SAU SPECIFIC LOCAL?Specificul global sau local al campani-ilor de CSR din România difer` foarte

mult \n func]ie de natura proiectului.Astfel, atunci când exist` campanii deCSR precum lupta \mpotriva s`r`ciei, afoametei, a ajutor`rii copiilor din Afri-ca, \mpotriva virusului HIV, compani-ile urmeaz` direc]iile stabilite la sediulcentral pentru respectiva campanie.Interesant de aflat este \ns` cât` liber-tate are compania din România \n adap-tarea campaniilor \n func]ie de specifi-cul local. |n acest sens Drago[ Dehe-lean remarc` o evolu]ie fa]` de perioa-da anilor 2000, când exista o capacitatefoarte limitat` a companiilor locale de aavea ini]iativ`. “La ora actual` vedemdin ce \n ce mai multe astfel de com-panii demonstrând o prezen]` corporatematur` [i o capacitate bun` de reac]ie laprovoc`rile locale. Totu[i exist` \nc` oserie de companii multina]ionale im-portante care continu` s` aib` o pre-zen]` corporate opac` [i care se com-port` de parc` ar func]iona \ntr-un

«turn de filde[». Este vorba \n primulrând de companiile din FMCG”, a maispus Drago[ Dehelean.

Principalele direc]ii c`tre care se\ndreapt` ini]iativele de CSR ale com-paniilor din România sunt cele legatede mediu, de domeniul social [i celeduca]ional-cultural. |n ceea ce prive[temediul, acesta este cea mai important`direc]ie de CSR din ultima vreme.“Companiile investesc \n primul rând\n campanii de con[tientizare. Cele maimulte sunt campanii proprii (ex. Car-patcement – «Bucure[tiul respir`»;Tuborg – «Umbrela Verde»; Petrom –«Parcurile Viitorului»/«Resurse pentruviitor»; Coca-Cola HBC – «Verde003» etc.). Sunt \ns` semnificative [iparteneriatele \n proiecte ale unor ter]ep`r]i (ONG-uri, institu]ii publice)”, maispune Drago[ Dehelean. Acesta con-tinu` referindu-se la domeniul social,precizând c` este un domeniu care\ntotdeauna a avut nevoie de sprijinfilantropic. De altfel, pân` nu de mult,direc]ia social` \n CSR era principalapreocupare a companiilor din Româ-nia. “|n ultima vreme a crescut totu[i [inum`rul ini]iativelor din domeniuleduca]iei. Iar asta s-a \ntâmplat pe de oparte datorit` accentu`rii concuren]eipe pia]a for]ei de munc`. Pe de alt`parte, un rol important l-a avut nevoiacompaniilor de a-i educa pe clien]i,\nc` de la cele mai fragede vârste. Nu \nultimul rând, pentru campaniile de PR,copiii sunt un public intermediar foartepotrivit pentru a-i «atinge» pe p`rin]i.Iar modalitatea prin care companiiles-au apropiat de copii a constat, \n modnatural, \n programe educative”, maispune Drago[ Dehelean.

De[i companiile care se doresc a ficet`]eni corporativi [i-au stabilit direc-]iile de sprijin ale comunit`]ilor \n careactiveaz`, Dan Petre crede c` \nmomentul de fa]` “exist` o preocuparedestul de redus` \n ceea ce prive[teabordarea strategic` a influen]elor petermen lung pe care campaniile de CSRle au asupra comunit`]ilor c`rora li seadreseaz`. De aceea domeniile de acti-vitate cele mai «populate» sunt deter-minate mai degrab` de conjunctur`decât de filosofia de business”.

Actorii implica]i \n proiecte deCSR provin din diverse domenii, de lasectorul bancar, retaileri sau companii

DRAGO{DEHELEAN,director generalla Selenis

2266 Biz

COVER STORY

IMPLICAREA SOCIAL~,LA RAMP~...Potrivit Despinei Andrei, Private Sec-tor Division Manager la UNICEF, \nzona de implicare social` se investescmai multe resurse decât \n zona de CSReduca]ional-cultural. “Din experien]apersonal`, pot spune c` un proiecteduca]ional-cultural \[i g`se[te maigreu finan]area, fa]` de proiectele dedezvoltare comunitare. Motivul princi-pal este lipsa unui rezultat tangibil lasfâr[itul implement`rii”, afirm` Despi-na Andrei. Un exemplu de companiecare s-a implicat \n programe socialeeste Vodafone România, operatorul de-rulând programe pentru prevenireaabandonului familial, acces la educa]iepentru copii din familii nevoia[e, pro-grame pentru \ngrijirea b`trânilor [iprograme de s`n`tate. Toate aceste pro-iecte sunt finan]ate de Funda]ia Voda-fone. Zona de s`n`tate a fost acoperit`de companie \ncepând de anul trecutcând, prin intermediul Funda]iei Voda-fone, operatorul de telefonie mobil` a

donat aparatur` medical` \n valoare deaproximativ 600.000 euro. Vodafoneeste de asemenea prima companie dinRomânia care a implementat un sistemde deducere prin care angaja]ii pot con-tribui financiar la sus]inerea progra-melor desf`[urate de Funda]ia Voda-fone România. “|n cei zece ani deactivitate, suma total` investit` deFunda]ia Vodafone România \n proiec-tele desf`[urate de organiza]ii nongu-

vernamentale dep`[e[te 4 milioane deeuro. La ace[tia se adaug` sume semni-ficative investite de companie \n pro-grame de CSR”, spune Elena {erban,director al Funda]iei Vodafone Ro-mania. Potrivit acesteia, tot \n cei zeceani de activitate, Funda]ia VodafoneRomânia a finan]at peste 300 de pro-grame \n beneficiul copiilor, b`trânilor,persoanelor cu dizabilit`]i [i defavo-rizate precum [i \n sprijinul victimelorcalamit`]ilor naturale. |n ceea ce pri-ve[te evaluarea proiectelor sponsori-zate, Elena {erban spune c` printre cri-teriile care stau la baza evalu`rii proiec-telor de sponsorizare se num`r`: com-patibilitatea proiectului cu priorit`]ileVodafone de sponsorizare pe anul \ncurs, relevan]a activit`]ilor propusepentru \ndeplinirea obiectivelor [i sco-pului proiectului, reputa]ia [i capacita-tea organiza]ional` a aplicantului, ex-perien]a anterioar` a acestuia \n deru-larea unui proiect similar [i \n furniza-rea rezultatelor. La acestea se adaug`impactul a[teptat al proiectului raportatla costuri, transparen]a bugetului etc.

...{I CEA EDUCA}IONAL-CULTURAL~Dup` cum afirm` speciali[tii, o alt`direc]ie c`tre care se \ndreapt` com-paniile care dezvolt` proiecte de CSR\n România este latura educa]ional-cul-tural`. De[i aceasta a fost cea maineglijat`, \n ultimul timp a \nceput s`ocupe un loc tot mai important, ]inândcont de nevoile unei societ`]i care tre-buie s` creasc` noi genera]ii. De laproiecte punctuale pân` la burse [imanifest`ri anuale, CSR-ul educa]io-nal-cultural a devenit o preocuparepentru foarte multe companii care vors` sus]in` sau s` se implice \n formareatinerilor. Totu[i un lucru este clar. Dac`se dore[te ca programul s` aib` unimpact semnificativ asupra comunit`]ii,este necesar` desf`[urarea periodic` aacestuia, nu doar punctual` pentru unanumit sezon. “Compania Henkel seorienteaz` \n principal c`tre proiecte deCSR pe termen mediu [i lung, pentruc` numai acestea pot produce schim-b`rile mult a[teptate. Mai ales pentruprogramele educa]ionale orizontul detimp este extrem de important”, afirm`Lavinia Toma, Corporate Communica-tions Manager la Henkel România. De

din zona industrial` [i pân` la cele ener-getice [i cele din FMCG. |n acest sens,Ciprian Ciucu, PR & Marketing Mana-ger la Funda]ia pentru Dezvoltarea So-ciet`]ii Civile (FDSC), sus]ine c` “do-meniile de activitate depind foarte multde zona \n care companiile \[i desf`[oa-r` business-ul. De exemplu, farmaciileinvestesc \n proiecte de CSR legate \ngeneral de s`n`tate, iar b`ncile inves-tesc \n tineri \n proiecte de educa]ie sauchiar \n proiecte sociale. Este forma lorde «greenwash», pentru c` proiectelesociale se adreseaz` unor categorii s`-race \n special, pentru a contrabalansaimaginea de institu]ii care se adreseaz`\n general boga]ilor. Evident, la maremod` este mediul. Cea mai vizibil`prezen]` este cea a Petrom, care a fi-nan]at multe proiecte de mediu, con-comitent cu faptul c` \ncearc` s` \[icreeze imaginea unei firme «verzi»”,mai spune Ciprian Ciucu.

Referitor la direc]iile de CSR abor-date pe pie]ele mai dezvoltate [i \nc`nepuse \n practic` \n România, CiprianCiucu spune c`, \n general, direc]iile dela noi corespund cu cele din alte pie]emai dezvoltate. La rândul s`u, Drago[Bucurenci, director al Asocia]ieiMaiMultVerde, spune c` \n economiiledezvoltate beneficiaz` de destul demult` aten]ie [i cercet`rile medicale [i[tiin]ifice, precum [i proiectele cultu-rale de avangard`. De cealalt` parte abaricadei se situeaz` Dana Pir]oc, careconsider` c` una din diferen]ele dedirec]ie este c` la noi, pân` de curând,protec]ia mediului era una din Cenu[`-rese, dar acest lucru s-a schimbat \nultimii doi ani. Ea mai precizeaz` c` pepia]a local` domenii cum ar fi drep-turile civice [i drepturile umane sunt\nc` neglijate, la fel cum sunt [i unelecauze din sfera social`, dar mai contro-versate: utilizarea drogurilor, minorit`-]ile sexuale, de exemplu.

De asemenea, o ni[` aproape nea-coperit` pe domeniul social este cea amanagementului dona]iilor de bunuri.Singurul ONG specializat pe acest do-meniu pe pia]a local` este Asocia]iaDonum Base, \nfiin]at` \n februarieanul trecut. Rolul Asocia]iei Donumeste acela de a facilita rela]ia dintrecompaniile care vor s` se implice \ndonarea de bunuri [i comunitatea sauONG-urile care au nevoie de acestea.

DRAGO{BUCURENCI,directorulasocia]iei MaiMultVerde

2288 Biz

COVER STORY

nia pentru societatea de mâine”, explic`Ramona Sevastre, coordonator rela]iipublice la Vel Pitar. Pân` la sfâr[itulanului Vel Pitar va investi \n jur de40.000 de euro \n programele educa-]ionale. Alte companii aleg s`-[i \n-fiin]eze funda]ii proprii prin care s` seimplice constant \n cre[terea graduluide cultur` [i civiliza]ie al comunit`]ii,a[a cum este cazul companiei RTC.

CSR REAL SAU PR CSR?Grani]a dintre activit`]ile de respon-sabilitate social` reale sau de dragulimaginii este extrem de sub]ire, astfel\ncât aceasta trebuie tratat` extrem deatent [i \n detaliu. “Implicarea com-paniilor este real`, chiar dac` deregul`, mai degrab` pe termen scurtdecât pe termen lung. Felul \n caresunt alese domeniile vie]ii sociale \ncare s` se deruleze activit`]ile de CSReste \ns` foarte deficitar. |n ]`rileavansate, din acest punct de vedere,toate elementele demersului sunt sta-bilite \n urma unui proces complex decercetare [i consultan]` care s` pun`

\n armonie viziunea de business acompaniei cu nevoile reale [i particu-larit`]ile socio-culturale ale comuni-t`]ilor respective. Iar evaluarea ROI-ului(return on investment) al campaniilorde CSR de la noi nu a dep`[it nivelulmapelor de pres` [i al sumelor de banidonate. “La noi \n ]ar` cred c` \nc`balan]a este \nclinat` de partea formei

[i nu de cea a fondului”, spune DanPetre de la D&D Research.

|n plus, acesta mai are o opinielegat` de mediul social [i suprapunereasau subordonarea campaniilor de CSRcu cele de PR. Astfel, problema ceamai presant` o reprezint` lipsa de \ncre-dere a românilor \n sinceritatea demer-surilor f`cute de companii pentru a ledemonstra c` sunt cet`]eni corporati[tiresponsabili. “|n condi]iile \n care lipsade familiarizare a popula]iei cu con-cepte fundamentale de comunicare [imarketing este larg r`spândit`, ac]iu-nile de CSR sunt de cele mai multe oriprivite cu reticen]`. |n condi]iile \n carecompaniile sau brandurile sunt adeseaputernic deficitare la dimensiunea «ser-vicii», «shopping experience», «brandexperience», «satisfac]ie», este de \n]e-les reticen]a cu care consumatorii \n-tâmpin` aceste activit`]i”, mai spuneDan Petre.

Aprecierea conform c`reia mareparte din CSR-ul românesc nu estedecât o “form` f`r` fond” nu este unic`.Camelia Cri[an, lector univ. drd laFacultatea de Comunicare [i Rela]iiPublice din cadrul SNSPA, afirm` cut`rie c` CSR-ul “este folosit ca un in-strument de marketing, PR, promovare.Nu este inclus în modul în care com-paniile î[i desf`[oar` activitatea zilnic`.Cred c`, \n acest moment, \n RomâniaCSR este o fa]ad`, o form` f`r` fond,de[i este un instrument de manage-ment. Dac` la nivel mondial se trece,a[a cum spune profesorul WayneVisser de la Cambridge, de la CSR 1.0la CSR 2.0, noi suntem în România\nc` la nivelul abacului”. Bine\n]eles,nu toate activit`]ile pe care le \ntreprindcompaniile implicate \n CSR se \nscriu\n sfera formelor f`r` fond. “Sunt com-panii care s-au implicat \n mod real,\ns` \n timp, alocând fonduri impor-tante, f`r` mult` publicitate. Dar sunt [ialtele care nu au f`cut nimic real \ncomunitatea de unde \[i ob]in profitul”,afirm` Gabriela Alexandrescu de la“Salva]i Copiii”.

Desigur, exist` [i p`reri, precumcea a lui Ciprian Ciucu de la FDSC,care sunt mai tran[ante. “Se implic` [inu prea. Avem prea mult festivism [ipromovare \n raport cu contribu]ia lorreal`. Adic` e jenant [i indecent s`existe companii care fac multe mili-

altfel, “Premiul Henkel CEE pentruArt`” este o competi]ie dedicat` arti[ti-lor din Europa Central` [i de Est [i dinAsia Central` care se desf`[oar` \nfiecare an \ncepând cu 2002. Acest pre-miu acoper` trei domenii cheie ale arteicontemporane – desen, fotografie [idesign. Edi]ia 2008 este dedicat` dese-nului contemporan [i deja au fost selec-]iona]i cei cinci arti[ti care vor ajunge lafinala interna]ional` de la Viena \nurma c`reia pot câ[tiga un premiu de7.000 de euro [i sprijinul pentru organi-zarea unei expozi]ii personale \n ]ara deorigine. JTI România a demarat prime-le proiecte de CSR \n domeniul educa-]ional-cultural \n anul 2000 odat` culansarea programului “|ntâlnirile JTI”,produs de c`tre Funda]ia Art Produc-tion, care are ca scop promovarea peplan local a marilor valori culturale in-terna]ionale. “|n cadrul acestui eveni-ment, arti[ti de marc` sunt invita]i pen-tru a sus]ine spectacole \n fa]a publicu-lui român [i pentru a se \ntâlni cu arti[tilocali”, explic` Gilda Laz`r, DirectorCorporate Affairs la JTI România. Oalt` ini]iativ`, de data aceasta concepu-t` [i dezvoltat` de Freedom House Ro-mânia cu sprijinul JTI, este programul“Bursele JTI pentru jurnali[ti”, care areca obiectiv cre[terea gradului de profe-sionalism al jurnali[tilor români [i \n-curajarea vocilor independente dinpresa româneasc`. Odat` cu aderareaRomâniei la Uniunea European`, pro-gramul [i-a schimbat denumirea \n“Bursele Europene JTI”, propunând onou` destina]ie – Bruxelles – [i un for-mat actualizat, care vizeaz` sprijinireatinerilor jurnali[ti \n adaptarea la noilecoordonate europene ale României.

O alt` problem` atunci când vinevorba de CSR este cea a transparen]eiacord`rii fondurilor. De aceea tot maimulte companii sponsorizeaz` progra-mele de CSR \n mod direct, f`r` s` maiapeleze la ONG-uri sau, dac` este nece-sar acest lucru, atunci organiza]iile non-guvernametale vor fi foarte bine evaluate\nainte de \nceperea colabor`rii. “Pro-gramele de responsabilitate social` ini-]iate de Vel Pitar sunt sponsorizate \nmod direct [i au drept scop dezvoltareacomunit`]ilor \n care activ`m. Sunteminteresa]i \n principal de programe edu-ca]ionale prin intermediul c`rora dorims` preg`tim tinerii [i copiii din Româ-

DAN PETRE,ManagingPartner la D&D Research

2299Biz

COVER STORY

oane de euro \n România [i s` fie pre-miate pe la diferite gale pentru dona]iide 25.000 de euro sau mai pu]in. Au [isindrofiile rolul lor, lumea bun` exult`când este invitat` s`-[i ridice premiile,se vor implica [i la anul, dar beneficiulde imagine este mai mare decât con-tribu]ia \n sine. Putem s` \ncepem s`vorbim de CSR când impactul asupracomunit`]ii dep`[e[te beneficiul deimagine. Apreciez mai mult compani-ile care se adreseaz` unor organiza]ii degenul United Way [i care doneaz`sume \ntr-un fond la care vor aveaacces deschis [i transparent, pe baz` decompeti]ie, diverse ONG-uri care s`rezolve probleme acute, de genul copi-ilor str`zii care sunt \n continuare acolounde \i [tim.”

De fapt, marea problem` \n CSReste opacitatea legat` de bugetele con-struite \n cazul activit`]ii de CSR, dar [io monitorizare atent` a ceea ce se \n-tâmpl` dup`, a impactului pe care res-pectivele ac]iuni le au cu adev`rat asu-pra comunit`]ilor. |n acest moment, nuexist` mijloace prin care proiectele deresponsabilitate social` s` fie urm`ritede la ini]ierea lor [i pân` la finalizare.De asemenea, nu se poate evalua niciimpactul asupra unei comunit`]i sau aalteia. Nu \nseamn` c` nu exist` com-panii care nu au f`cut publice sumelede bani pe care le-au utilizat \n folosulcomunit`]ilor. Dup` cum spune [iDrago[ Bucurenci, “o cercetare trans-parent` ne-ar fi util` tuturor: pentru c`am avea, \n sfâr[it, un instrument cares` ne ajute s` decel`m \ntre companiilecare se declar` responsabile [i cele carechiar sunt”. O metod` de cuantificare aacestor contribu]ii – London Bench-marking Group – este \n acest moment\n curs de implementare de c`treAsocia]ia pentru Rela]ii Comunitare.

UN BUSINESSCA ORICARE ALTULAc]iunile de responsabilitate social`sunt privite la ora actual` de compani-ile din România la fel ca oricare altbusiness de pe urma c`ruia \n mod evi-dent trebuie s` ob]in` profit. Practic, ocampanie de CSR pozi]ioneaz` compa-nia ca pe un juc`tor responsabil \n do-meniul s`u. “Scopul unei campanii deCSR este legat de consolidarea imagi-nii [i reputa]iei, precum [i de \mbun`-

t`]irea sau men]inerea rela]iei cu publi-curile sale. Binele pe care \l face \mbu-n`t`]e[te moralul angaja]ilor, imagineacompaniei [i câteodat` chiar [i vânz`-rile”, spune Ioana M`noiu, ManagingPartner la GMP PR. Efectele implic`riicompaniilor \n activit`]i de CSR se

propag` chiar [i pân` la nivelul decizieide cump`rare a consumatorului. IoanaM`noiu precizeaz` c` studiile interna-]ionale de profil au ar`tat c` \n momen-tul \n care consumatorul se afl` la raft\n fa]a unor produse mai mult sau maipu]in asem`n`toare, va prefera unbrand despre care a auzit c` “face lu-cruri bune”. De altfel nu mai este unsecret pentru nimeni faptul c` bran-durile care investesc \n comunitate be-neficiaz` de un capital mai mare de \n-credere, angaja]ii companiilor respon-sabile social sunt mai motiva]i [i vor-besc mai frumos despre compania lor,iar autorit`]ile sunt mai deschise c`tredialog atunci când organiza]ia inves-te[te \n comunitate.

Potrivit reprezentantei GMP PR, ocampanie de CSR are dou` tipuri deefecte: unele care ]in de impactul pro-iectului asupra comunit`]ii [i altele carevizeaz` imaginea companiei. Dinprima categorie fac parte elemente pre-cum num`rul de copii ajuta]i prin pro-gramul respectiv de CSR sau cantitateade de[euri colectate, iar \n cea de-adoua categorie se cuprind de exemplupercep]iile ac]ionarilor, cre[terea nive-

lului de satisfac]ie a angaja]ilor, spo-rirea loialit`]ii consumatorilor, notori-etatea mai ridicat` etc. |n opinia IoaneiM`noiu, un element de noutate \n ulti-ma perioad` fa]` de anii preceden]i serefer` la amploarea ac]iunilor de CSR\n care se implic` organiza]iile din Ro-mânia. “Dac` \n trecut doar marilecompanii interna]ionale f`ceau acestlucru, acum au sim]it nevoia de a seimplica social [i companiile locale. |nplus, dac` \n urm` cu câ]iva ani com-paniile sprijineau proiecte ale unororganiza]ii, acum au \nceput s` in]iezepropriile ac]iuni”, spune Ioana M`noiu.Nu \n ultimul rând, ea mai precizeaz`c` dac` la \nceput era vorba despreproiecte punctuale, ulterior s-au trans-format \n programe pe termen lung, iarbugetele au crescut pe m`sur`. “Mod`sau nu, PR sau nu, lucrurile se mi[c` \nzona de CSR \n România”, mai com-pleteaz` reprezentanta GMP PR.

Gradul de implicare real` a com-paniilor din România \n diferiteleproiecte de responsabilitate social` pecare le deruleaz` poate fi observat [i dinraportul dintre bugetul alocat pentrurespectivul proiect [i bugetul destinatpromov`rii acestuia. Or, dac` organiza-]iile investesc mai mult \n promovareaproiectului de CSR \n care sunt impli-cate decât \n proiectul propriu-zis, estemai mult decât evident c` acele com-panii privesc CSR ca pe o oportunitatede PR. |n acela[i timp, dac` exist` unprogram de CSR adev`rat, acesta “sevinde” de la sine, tocmai pentru c`investi]iile mari, cu rezultate vizibilesunt un subiect de pres`. Din perspecti-va specialistului \n PR, Ioana M`noiuatrage aten]ia asupra faptului c` suntmulte motive pentru care companiiletrebuie s` vorbeasc` despre ceea ce fac,mai ales atunci când o fac bine. “Nueste corect ca media coverage-ului s`devin` prioritatea num`rul 1 \ntr-unprogram de CSR. Din fericire, experi-mentele din ultimul timp mi-au ar`tatc` astfel de cazuri devin excep]ii [i nuregul`”, conchide Ioana M`noiu.

Pentru prima oar`, la evenimen-tul Zilele Biz din acest an va fi dedi-cat` o zi special` CSR, iar printrevorbitori se num`r` Dan Petre,Managing Partner la D&D Research,[i Drago[ Iliescu, unul dintre fonda-torii D&D / Testcentral. Biz

IOANAM~NOIU,ManagingPartner la GMP PR

3300 Biz

COVER STORY

P ot companiile s` rezolve pro-blemele globale ale omenirii?Merit` m`car s` \ncerce, oricât

de ambi]ioas` ar p`rea o astfel de tenta-tiv`. Se spune c` este de datoria com-paniilor s` conlucreze pentru a g`sisolu]ii la cele mai stringente probleme.Aceasta este [i ideea care st` la bazacurentului ce, de câ]iva ani buni, s-acristalizat \n forma a ceea ce azi este re-cunoscut drept responsabilitate social`corporatist`, CSR pe scurt. Pe de alt`parte exist` opinia c` mediul corpo-ratist \[i face deja datoria fa]` de socie-tate prin simplul fapt c` ofer` locuri demunc`, contribuind astfel la bunul mersal societ`]ii. Un alt curent de opinie,mai critic, aduce \n discu]ie ideea c`CSR-ul nu este decât un cinic instru-ment de imagine. Cert este c` dac` me-sajul nu e coerent [i onest, acest lucruse vede. Când vine vorba de o cauz`cum este salvarea mediului \n care tr`im,ini]iativele sunt pe cât de numeroase,pe atât de diversificate, de la voluntari-at la dona]ii \n bani pân` la programeeduca]ionale sau de sensibilizare a opi-niei publice. Unele companii aleg s` seimplice \n proiecte de reciclare sau re-ducere a consumului de resurse, altelemizeaz` pe voluntariat [i \[i scot an-gaja]ii la ac]iuni de colectare selectiv` ade[eurilor sau plant`ri de copaci; iaraltele lanseaz` ample programe deinformare [i educare cu privire la pro-blemele de mediu.

Cât prive[te sumele de bani puse lab`taie pentru astfel de proiecte, compa-niile, cu pu]ine excep]ii, decid s` p`s-treze confiden]ialitatea. Drago[ Bucu-renci, director al asocia]iei ecologisteMaiMultVerde, spune c` sunt multecompanii care nu \[i comunic` bugetelede CSR. “Cei mai mari juc`tori dinzona de CSR ecologist vehiculeaz` bu-gete anuale de câteva sute de mii deeuro, cu dou` excep]ii care dep`[escmilionul. |n linii mari, a[ estima c`totalul alocat sectorului de mediu nu

dep`[e[te câteva milioane de euro”,crede acesta. |n ceea ce prive[teMaiMultVerde, Bucurenci spune c` ei\ncep prin a identifica o problem` demediu, g`sesc cele mai bune mijloacepentru a o rezolva sau ameliora, dez-volt` proiectul [i le propun apoi com-paniilor care au politici de CSR pe

mediu. “|ncerc`m s` ]intim companiilecare lucreaz` \n zona de implementarea proiectului sau a c`ror activitate arerelevan]` pentru proiect. Dar indiferentcine sunt finan]atorii, \n toate proiecte-le noastre exist` ceea ce numim«propor]ia de aur»: bugetul trebuie s`

respecte un raport de cel mult 1 la 3\ntre comunicare [i restul cheltuielilor,pentru a ne asigura c` rezolv`m \nprimul rând o problem` de mediu [i nuuna de comunicare. Ne intereseaz`,fire[te, [i comunicarea, pentru c` avemnevoie de vizibilitate ca s` fim 100%eficien]i. Atunci când cel care finan-

]eaz` nu ob]ine niciun fel de vizibili-tate, se gânde[te de dou` ori \nainte dea refinan]a proiectul \n anul urm`tor.Iar când se decide s` n-o mai fac`, ceacare pierde este comunitatea”, explic`Bucurenci. Interesul pentru problemelede mediu nu mai reprezint` de mult o

De ani buni, mediul corporatist abund` \n proiecte ce \[i propun s` rezolve cele mai stringenteprobleme ale omenirii. Dintre acestea, programele ecologiste sunt vedetele incontestabile

ale CSR, iar \n România aceste activit`]i sunt \n acest an \n mare vog` DE LOREDANA S~NDULESCU

RESPONSABILITATEA VERDE

“Monumentulfemeii caremerge zilnic labirou cubicicleta” esteunul dintreproiecteleneconven]ionaleprezentate lafestivalul AdFel

3311Biz

COVER STORY

noutate, iar cea mai uzitat` metod` derezolvare a acestora este \ncercarea deschimbare a comportamentului consu-matorilor prin mijloace educative. “Dinperspectiva strict` a protec]iei mediuluiprin implementarea unor sisteme decolectare separat` a de[eurilor, \n alte]`ri exist` interes de cel pu]in 20 de ani.Acest interes s-a dezvoltat ini]ial pentruc` s-a dorit o economisire a resurselor.De câ]iva ani accentul a c`zut pe efec-tul de bumerang pe care \l are lipsa deinteres pentru mediu asupra \ntregiiplanete”, spune Claudia C`tan`, coor-donatoarea proiectului ecologistCopacul de Hârtie, o ini]iativ` amediaORG. Pe ansamblu, tendin]a lanivel mondial este de responsabilizarefa]` de resursele planetei. “R`mâne dev`zut dac` responzabilizarea va fi debun` voie sau va fi nevoie de imple-mentarea unor legi. Responsabilizareavine fie prin educa]ie, fie prin sanc]io-nare. Probabil c` o serie de amenzi argr`bi procesul de aruncare selectiv` ade[eurilor”, crede Claudia C`tan`. Câtprive[te calea educativ`, este greu degeneralizat cine ar trebui s` fie respon-sabil cu astfel de ini]iative. “Pe de oparte este de datoria unor institu]ii destat sau a unor organiza]ii nonguverna-mentale. |ns` foarte eficiente sunt cam-paniile derulate de companii pentruangaja]ii lor. De asemnea, reac]iaoamenilor de rând, de pe strad`, poa-te avea un efect corector asupra com-portamentului iresponsabil. Atunci cândcineva arunc` pe jos o hârtie nimeninu reac]ioneaz`, chiar dac` mul]i nusunt de acord cu acest gest”, credeClaudia C`tan`.

“BIROUL VERDE” SAU RESPONSABILIZAREA DIN PROPRIA OGRAD~ Vara aceasta, compania Cosmote a\nceput implementarea proiectului in-tern de responsabilitate social` GreenOffice. “{tim c` responsabilitatea \nce-pe din propria, ograd` [i ne-am orientatc`tre un program care s` implice com-pania dar [i angaja]ii \n acela[i timp”,explic` Florina {erban, coordonatoareaprogramului de CSR din cadrul Cos-mote. Programul are trei componenteprincipale: reducerea consumului deap` [i energie electric`, reutilizarea [ireciclarea materialelor din plastic [i a

hârtiei. “Componenta de reducere estecea mai important`, pentru c` \nseamn`s` nu mai consumi atât de mult [i \nmod automat nici celelalte componentenu mai sunt atât de \nc`rcate. Activita-tea de reciclare este ultima solu]ie. Ne-amconcentrat pe resurse precum hârtia [iplasticul deoarece sunt cele mai folositela birou”, spune Florina {erban. Pentrupunerea \n practic` a acestui proiect,Cosmote a angajat un trainer de la oorganiza]ie european` specializat` \nprobleme de mediu [i managementulde[eurilor care s` le vorbeasc` angaja-]ilor despre importan]a protej`rii me-diului, s` le explice \n ce const` progra-

mul [i s` \i conving` s` se al`ture. Deasemenea au fost instalate \n birourirecipiente de colectare [i a fost dez-voltat` o campanie de comunicare in-tern`. Cât prive[te bugetul alocat pentruderularea acestui program, Florina{erban spune c` nu ar putea s` indice ocifr` exact`, deoarece proiectul este \nc`\n plin` desf`[urare. |n linii mari \ns`,suma variaz` \ntre câteva zeci de mii [i100.000 de euro.

|n condi]iile \n care, potrivit statisti-cilor, un angajat care lucreaz` \ntr-unbirou poate arunca un sfert de ton` dede[euri \ntr-un an, multe companii au\nceput s` fie preocupate nu numai dereducerea consumului de produse depapet`rie, ci [i de \nlocuirea acestora cuproduse ecologice. O astfel de alterna-tiv` exist` de ceva timp [i pe pia]aromâneasc`. Un exemplu \n acest senseste reprezentat de produsele importatede grupul Dacris. Din 2006, compania,importator al gamei Pilot, a \nceputpromovarea pe pia]a local` a instru-mentelor de scris Pilot BeGreeN. “Cli-en]ii acestor produse sunt firme care auimplementat sistemul de managemental mediului, dar [i firme care consider`c` pot contribui prin ac]iunile lor la pro-tejarea mediului. Astfel de produse suntreceptate pe pia]` \n func]ie de menta-litatea fiec`ruia, \ns` deocamdat` tre-buie s` spunem c` nu exist` o pia]` nee-ducat` \n ceea ce prive[te protejareamediului”, explic` Valentina Preotu,Specialist Marketing la Dacris.

FACTURA VERDE Pentru a veni \n sprijinul salv`rii me-diului, reprezentan]ii Vodafone declar`c` \ncepând cu luna octombrie a aces-tui an s-au decis s` renun]e la expedie-rea facturilor de hârtie, toate datele defacturare urmând a fi g`site prinMyVodafone. “Proiectul a fost imple-mentat de c`tre Vodafone [i \n alte ]`ri,precum Germania, Olanda, India sauMarea Britanie. |n plus, este o practic`destul de \ntâlnit` atât \n industria ban-car`, cât [i \n industria de telecomuni-ca]ii”, explic` {tefan Cristian Dumitru,Manager Online Marketing la Voda-fone România. |n momentul de fa]`,serviciul se adreseaz` doar clien]ilorMyVodafone, urmând ca pe viitor s`fie atra[i cât mai mul]i clien]i c`trevarianta facturii online. |n afara acestui

Trainingurile pe probleme de mediu [iinstalarea derecipientepentrucolectareaselectiv` ade[eurilor, dou` dintrecomponentelecampaniei decomunicareintern` aCosmote

Cicloteque,primul centrude \nchiriatbiciclete din Bucure[ti

3322 Biz

COVER STORY

joc online numit “P`durea Noastr`”(www.padureanoastra.ro), o p`durevirtual` unde angaja]ii b`ncii pot achi-zi]iona din fonduri proprii copaci, nu-m`rul final de copaci achizi]iona]i dec`tre ace[tia urmând a fi dublat de ban-c`. Ca urmare a acestui joc, la mijlocullunii octombrie, Asocia]ia MaiMultVerde[i UniCredit }iriac Bank au plantat2.000 de puie]i de brad \ntr-o zon` de-fri[at` din Parcul Na]ional PiatraCraiului, \n apropierea comunei Saticdin jude]ul Arge[. Al doilea proiect esteunul de educare [i implicare a anga-ja]ilor, menit s` reduc` impactul com-paniei asupra mediului.

EDUCA}IE VERDE… MAI NECONVEN}IONAL~Recent, Ogilvy Group a dezvoltat pen-tru World Wide Fund for Nature cam-pania de informare [i con[tientizare“Natura \]i cere ajutorul”. Mesajulcomunicat \n principal prin TV estesus]inut [i de o serie de ini]iative necon-ven]ionale, precum cele desf`[urate \ncadrul edi]iei de anul acesta a festivalu-lui AdFel. Cele dou` proiecte sunt“Scena crimei” [i “Monumentul femeiicare merge zilnic la birou pe biciclet`”.|n “Scena crimei”, patronat̀ de headline-ul “Risipa e o crim`”, sunt eviden]iatearmele pe care le folosim zilnic – ben-zina, apa cald`, energia electric`, ener-gia termic`. Folosite \n exces, toateacestea determin` moartea naturii.“Toat` lumea [tie de existen]a schim-b`rilor climatice, dar nu con[tientizea-z` faptul c` sunt personal responsabili.

Cu «Scena Crimei» am \ncercat s` ex-plic`m fiec`rui trec`tor c` el e respon-sabil. El [i robinetul lui l`sat deschis \nne[tire, becul lui uitat aprins [i ma[inalui inutil de poluant`. De aceea amportretizat toate aceste obiecte ca armeale unei crime. Cu «Monumentul» am\ncercat s` ar`t`m c` fiecare gest poateavea un impact «monumental». C`mersul pe biciclet`, de exemplu, esteun «act de eroism» \ntr-un «r`zboi» \ncare suntem cu to]ii implica]i”, explic`Dani Macarie, Creative Director laOgilvyOne Worldwide/Ogilvy Action.Punctul forte al unui astfel de proiecteste impactul vizual mult mai mare.“Prin defini]ie proiectul neconven]io-nal iese din peisaj, atrage aten]ia,opre[te, sperie. {i pe toate acesteamiz`m ca s` transmitem un mesaj [is`-l facem s` r`mân` \n min]ile oame-nilor”, crede Macarie.

MA{INILE VERZI PRIND VITEZ~ Privite fie ca un moft, fie ca o solu]iesalvatoare, ma[inile ecologice \ncep s`prind` teren [i la noi. Toyota Prius, ceamai vândut` ma[in` hibrid din lume,care la \nceputul acestui an a dep`[itpragul de un milion de exemplare vân-dute, a raportat vânz`ri de 51 de exem-plare [i \n România din ianuarie pân` \naugust 2008. Iar pân` la sfâr[itul aces-tui an, oficialii companiei estimeaz` c`vor ajunge la 90 de vehicule Prius vân-dute. |n perioada similar` a anului tre-cut s-au vândut 18 unit`]i Toyota Prius,ceea ce \nseamn` c` anul acesta s-a\nregistrat o cre[tere de 183%. Biz

proiect, Vodafone România a dez-voltat programe de colectare a de[eu-rilor [i programe de educa]ie pentruprotec]ia mediului, cum sunt progra-mul “Litoral Curat”, programul na]io-nal de reciclare a telefoanelor mobile [ia accesoriilor, lansat \n 28 martie 2007,sau proiectul de colectare selectiv`intern` a de[eurilor.

BICICLETE DE |NCHIRIATLa ini]iativa comun` a MaiMultVerde[i UniCredit }iriac Bank, cu sprijinulUniversit`]ii Bucure[ti, \n luna august aacestui an a fost deschis Cicloteque,primul centru de \nchiriat biciclete dinBucure[ti. “Am discutat cu Drago[Bucurenci despre ce proiect am puteaface care s` acopere mai multe proble-me, iar «Bicicletele Verzi», cum neplace nou` s`-l numim, rezolv` maimulte din problemele cu care ne con-frunt`m azi: poluarea, traficul aglome-rat [i sedentarismul. Dorim ca prinacest proiect s` impulsion`m bucure[-tenii s` lase ma[inile acas` [i s` folo-seasc` bicicletele ca un mijloc de trans-port”, spune Anca Nu]`, Head of Events& Cultural Sponsorships la UniCredit}iriac Bank. La o lun` de la deschidere,centrul num`ra deja peste 400 de uti-lizatori, dintre care \n jur de jum`tatesunt membri permanen]i, cu abona-mente anuale. “Bugetul alocat deschi-derii acestui centru care ofer` spre \n-chiriere 100 de biciclete [i a amenaj`riiparc`rilor de biciclete din zonele cen-trale ale Bucure[tiului s-a ridicat la120.000 de euro, sum` care acoper`toate costurile opera]ionale ale centru-lui pentru anul 2008”, precizeaz` AncaNu]`, care atrage de asemenea aten]iac` ini]iativa nu este o afacere, ci unproiect de responsabilitate social`, prinurmare toate veniturile obtinute din \n-chirierea bicicletelor vor fi folosite pen-tru asigurarea mentenan]ei centrului [ipentru extinderea serviciilor oferite \ncadrul acestuia. Pe lâng` Cicloteque,care va continua [i anul viitor prin des-chiderea de noi centre de \nchirieri atât\n Bucure[ti cât [i \n alte ora[e mari din]ar`, Unicredit }iriac Bank mai are \nderulare dou` proiecte de mediu. Pri-mul dintre acestea \l reprezint` plan-tarea unei p`duri \n Piatra Craiului,proiect desf`[urat tot \n parteneriat cuMaiMultVerde. Acesta const` \ntr-un

Prin campaniilerealizate \nparteneriat cuOgilvy, WWF\ncearc` s`eviden]ieze c`[i gesturilesimple potcontribui la\ns`n`to[ireaplanetei