Despre FMIFondul Monetar International FMI este o organizatie internationala care are 187 de tari membre, infiintata pentru a promova cooperarea monetara internationala, stabilitatea valutara si acorduri valutare sistematice, pentru a stimula cresterea economica si niveluri inalte de folosire a fortei de munca si pentru a acorda asistenta financiara temporara tarilor membre, in conditii adecvate, pentru a contribui la ajustarea balantei de plati. In momentul aderarii la FMI, fiecare tara contribuie cu o anumita suma de bani numita "cota de subscriere". In urma reevaluarii din 1998, cota de subscriere s-a majorat cu 45 % ajungand la 216.75 mld DST (aprox. 323.31 mld USD) in ianuarie 1999. Reevaluarea din 2003 nu a adus nicio modificare cotelor. In 2006, cotele au fost majorate cu 1.8 procente, aceasta masura inscriindu-se intr-un program de reforme ce se desfasoara pe o perioada de doi ani. La sfarsitul lunii octombrie 2009, totalul cotelor se cifra la 217.4 mld. DST (aprx 346 mld. USD). Organismele de conducere sunt: Consiliul Guvernatorilor, Comitetul Financiar si Monetar International si Consiliul Director. Directorul General al FMI este dl. Dominique Strauss-Kahn. Directorul Departamentului Europa, care coordoneaza Biroul Regional pentru Romania si Bulgaria este dl. Antonio Borges. De la infiintare, in decembrie 1945, obiectivele FMI au ramas neschimbate dar operatiunile sale, care includ supravegherea si asistenta financiara si tehnica, au evoluat pentru a raspunde cerintelor economiei mondiale in schimbare. Pentru a afla mai multe despre acest subiect, consultati site-ul sediului central al FMI (http://www.imf.org/).

Rolul si echipa Biroului Regional FMIBiroul regional FMI pentru Romania si Bulgaria a fost infiintat in septembrie 2006, succedand biroului FMI in Romania. Obiectivul central al biroului regional consta in imbunatatirea capacitatii Fondului de a-si desfasura functia de supraveghere -- activitatea principala a Fondului in Romania si Bulgaria, ulterior integrarii in UE, la 1 ianuarie 2007. In acest scop, biroul regional:

promoveaza punctele de vedere ale FMI si actioneaza in vederea realizarii obiectivelor Fondului in regiune, inclusiv prin activitati care vizeaza largirea plajei de comunicare cu institutii altele decat guvernul si banca centrala, respectiv mass-media, grupuri de analiza, universitati, sindicate, asociatii profesionale si alti interlocutori importanti;

monitorizeaza si analizeaza evolutia economiei, elaboreaza studii, identifica problemele legate de politicile economice si colaboreaza indeaproape cu departamentele din Washington in vederea imbunatatirii eficientei acestora in activitatile lor de supraveghere, inclusiv printr-o contributie activa in formularea recomandarilor de politici economice de catre departamentele respective; faciliteaza transmiterea analizelor realizate de echipele din Washington guvernelor de la Bucuresti si Sofia; de asemenea, se afla in contact cu principalii factori de decizie comunicand colegilor de la sediul central punctele de vedere ale autoritatilor cu privire la politicile economice; aduce un accent regional recomandarilor Fondului, supunand atentiei factorilor decizionali aspecte comune ale politicilor economice de interes pentru Fond; organizeaza cursuri de perfectionare cu tematici specifice adresate oficialilor locali.

Pentru realizarea mandatului sau in Bulgaria, reprezentantul regional, care isi are sediul permanent la Bucuresti, se deplaseaza periodic la Sofia, unde FMI are un birou in incinta bancii centrale.

De la stanga la dreapta: Florin Cirstea, Anca Paliu Dragu, Tonny Lybek, Victorita Alexandru si Luminita Dragan. ................................................................................................................ Tonny Lybek, cetatean danez, este reprezentantul FMI pentru Romania si Bulgaria incepand cu data de 31 martie, 2009. Lucreaza la Fond din 1992 si a acoperit o larga varietate de domenii, cum ar fi supraveghere bancara, politica monetara, sisteme de plati, aspecte legale privind bancile centrale, si a publicat numeroase lucrari in domeniul guvernantei bancilor centrale. Dl. Lybek a activat in cadrul mai multor departamente ale FMI, precum Departamentul Fiscal (199293), Departamentul Europa II (1993-1994), Departamentul de politica monetara si piete de capital (MCM, 1994-2007), Departamentul Europa (2007-) si a acoperit mai multe tari din regiune, precum Crotia, Bosnia-Hertegovina, Albania, etc. In cadrul Departamentului de politica monetara si piete de capital a condus misiuni in Bosnia Hertegovina si Kirghistan. Dl. Lybek a absolvit rhus University, Danemarca, in 1986. Dupa ce a predat un an, a lucrat la banca centrala a Danemarcei, (Danmarks Nationalbank) timp de cinci ani, unde s-a ocupat de domenii precum politica monetara si administrarea rezervelor internationale. (e-mail: tlybek@imf.org) Anca Paliu Dragu este licentiata in Finante-Banci, Academia de Studii Economice din Bucuresti, Economie si Afaceri Internationale, Universitatea George Washington, Washington DC, USA, si in Politici Publice si Integrare Europeana, Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative, Bucuresti si a obtinut titlul de doctor in finante de la ASE, Bucuresti. Este economist sef in cadrul biroului FMI din 2001. Anterior, incepand din 1996, a fost economist in cadrul Bancii Nationale a Romaniei, Directia de Refinantare si Operatii de Piata, si Directia de Reglementare. (e-mail: apaliu@imf.org)

Iana Paliova (nu apare in foto de grup) este economist in cadrul Biroului Regional al FMI pentru Romania si Bulgaria. Detine o diploma de studii masterale de la Saint-Petersburg State University, Rusia. Dna. Paliova a participat intr-un program de cercetare pe tema Finante publice si decizii bugetare, in cadrul Leicester University, Marea Britanie. Iana Paliova este autoarea monografiei Teoria deciziei bugetare si co-autoare a manualului Teoria economica privind sectorul public. Ambele manuale se folosesc in cadrul programului masteral in Finante publice din cadrul Universitatii pentru economie nationala si mondiala din Sofia, Bulgaria. Anterior, dna. Paliova a lucrat ca trezorier in cadrul Ministerului de Finante, lector la Universitatea pentru economie nationala si mondiala din Sofia si consultant al Directiei afaceri fiscale din cadrul FMI. (e-mail: ipaliova@imf.org) Luminita Dragan este office manager. Este absolventa a Universitatii Bucuresti, Facultatea Engleza-Geografie, 1989. In anul 1991, a fost detasata de catre Banca Nationala a Romaniei sa lucreze in cadrul biroului reprezentantului FMI in Romania. (e-mail: ldragan@imf.org) Florin Cirstea lucreaza la FMI Romania incepand din 1991, ocupand functia de conducator auto; de asemenea, se ocupa de achizitii si alte aspecte administrative specifice biroului. Victorita Alexandru lucreaza in cadrul biroului incepand din 2006; este responsabil cu logistica; de asemenea, se ocupa si de alte aspecte administrative specifice biroului. Despre FMI | Despre noi | Relatiile cu Romania | Relatiile cu Bulgaria | Noutati | Articole

SupraveghereFunctia de supraveghere este stipulata in Articolul IV al Statutului FMI, modificat in 2007, dupa aproximativ 30 de ani de la precedenta modificare, care a avut loc la sfarsitul anilor 70. Pentru a asigura eficienta acestei functii in contextul globalizarii actuale, FMI propune o serie de masuri prin noua sa Strategie pe Termen Mediu. Decizia din 2007 privind supravegherea bilaterala. In iunie 2007, cadrul de supraveghere a fost actualizat pentru prima data de la sfarsitul anilor 70 prin adoptarea Deciziei privind Supravegherea Politicilor Economice ale Tarilor Membre, care cuprinde cele mai bune practici. Supravegherea FMI trebuie sa vizeze in principal stabilitatea externa si sa evalueze riscurile si vulnerabilitatile unei economii. Consolidarea practicilor de supraveghere. In cadrul supravegherii FMI, o atentie deosebita a inceput a fi acordata sectorului financiar, odata cu introducerea Programului de Evaluare a Sectorului Financiar (FSAP) si prin dezvoltarea de instrumente analitice pentru integrarea analizelor privind sectorul financiar si pietele de capital, in evaluarile macroeconomice.

Supraveghere pe baze multilaterale. FMI actualizeaza continuu evaluarile privind tendintele economice la nivel regional si mondial. Principalele instrumente de supraveghere regionala si globala sunt cele doua rapoarte semianuale, World Economic Outlook si Global Financial Stability Report. Primele consultari multilaterale cu privire la dezechilibrele mondiale, incheiate pe 7 august 2007, arata nevoia de consolidare a acestor evaluari la nivel regional si mondial. Pentru dezvoltarea in continuare a supravegherii la nivel regional, au fost luate deja unele masuri care vizeaza modificari organizationale, activitatea de cercetare, discutii cu privire la politicile economice si comunicare. In plus, rapoarte regionale - Regional Economic Outlook Reports (REO) - pe patru mari regiuni sunt publicate anual sau semianual. Cel mai recent REO pentru Europa vizeaza consolidarea sistemului financiar. In Romania, FMI conduce procesul de supraveghere in mod regulat prin Cosultarile din cadrul Articolului IV. Incepand cu anul 2000, aceste rapoarte sunt disponibile si in limba romana si pot fi accesate pe acest website. Rapoartele anterioare anului 2000 sunt numai in engleza, pe site-ul: http://www.imf.org/external/country/ROU/index.htm. In Romania, exercitiul FSAP a fost iterat in 2003, iar raportul este disponibil numai in limba engleza la sectiunea Publicatii a acestui website, precum si la: http://www.imf.org/external/pubs/ft/scr/2003/cr03389.pdf. Documentele privind supravegherea si programele FMI cu Bulgaria sunt disponibile in engleza la: http://www.imf.org/external/country/BGR/index.htm

Asistenta financiaraUna dintre responsabilitatile principale ale FMI este sa acorde imprumuturi tarilor care au dificultati de balanta de plati, oferind acestor tari posibilitatea de a-si reface stocul de rezerve internationale, de stabilizare a cursului valutar, de continuare a platii importurilor si de reinstaurare a conditiilor de crestere economica. Spre deosebire de bancile de dezvoltare, FMI nu acorda imprumuturi pentru proiecte specifice. Tipuri de imprumuturi De-a lungul anilor, FMI a dezvoltat o serie de tipuri de credit, numite si "facilitati", concepute astfel incat sa raspunda nevoilor specifice fiecarei tari membre. Tarile cu venituri reduse pot lua imprumuturi cu dobanda preferentiala, prin Facilitatea de Crestere Economica si Reducere a Saraciei (PRGF) si prin Facilitatea privind Socurile Externe (ESF). Imprumuturile nepreferentiale sunt in general de tipul Acordului Stand-by (SBA), ocazional folosindu-se si Facilitatea Extinsa (EFF), Facilitatea de Suplimentare a Rezervelor (SRF) si Facilitatea de Finantare Compensatorie (CFF). FMI ofera si asistenta financiara de urgenta, pentru a sustine refacerea economiilor in urma dezastrelor naturale si a conflictelor, uneori la dobanda preferentiala. In cadrul Strategiei pe Termen Mediu, FMI discuta posibilitatea introducerii unui nou instrument de finantare pentru economiile emergente, care raman vulnerabile la socurile

externe, in ciuda politicilor interne solide. Acest instrument ar oferi finantarea necesara mentinerii increderii si reducerii riscului de criza. Asistenta financiara pentru Romania s-a materializat in programe de imprumut de tipul Acord Stand-by. Incepand cu 1972, Romania a folosit resursele FMI in douasprezece ocazii (detaliate mai jos) ca suport financiar pentru programele economice ale guvernului. Totusi, Acordul standby aprobat in iulie 2004 si cel din martie 2011 au fost de tip preventiv, pe 24 de luni, din care autoritatile romane nu au intentionat sa faca trageri. In data de 4 mai 2009, Consiliul Director al FMI aproba un nou Acord stand-by pe 24 de luni, in valoare de 11.44 milarde DST (12.95 miliarde EUR), ca parte a unui pachet financiar international care inlcude alte 5 miliarde EUR prin facilitatea Uniunii Europene de sprijinire a balantei de plati, 1 miliard EUR prin programele DPL ale Bancii Mondiale si 1 miliard de la alte institutii internationale. In data de 25 martie 2011, cu ocazia celei de-a saptea evaluari in cadrul Acordului stand-by 2009-2011, autoritatile romane au adus la cunostinta Board-ului ca ultima transa, cea de-a opta, in valoare de 874 mln DST nu va fi efectiv trasa. Cu aceeasi ocazie Board-ul a aprobat solicitarea privind un nou Acord Stand-by, pe o perioada de 24 de luni, in valoare de DST 3090.6 mln, respectiv 300 procente din cota. Autoritatile si-au exprimat intentia de a nu efectua trageri din acest nou acord. Totalul creditelor nerambursate la sfarsitul lunii februarie 2011 se ridica la 10569 milioane DST, respectiv 1025.52% din cota. Tipul Acordului Data Data Aprobarii Expirarii sau Rezilierii Stand-by 10/03/75 10/02/76 Stand-by 09/09/77 09/08/78 Stand-by 06/15/81 01/14/84 Stand-by 04/11/91 04/10/92 Stand-by 05/29/92 03/28/93 Stand-by 05/11/94 04/22/97 Stand-by 04/22/97 05/21/98 Stand-by 08/05/99 02/28/01 Stand-by 10/31/01 10/15/03 Stand-by preventiv 07/07/04 07/07/06 Suma Aprobata (milioane SDR) 95.0 64.1 1,102.5 380.5 314.0 320.5 301.5 400.0 300.0 250.0 Suma Trasa (milioane SDR) 95.0 64.1 817.5 318.1 261.7 94.3 120.6 139.75 300.0 0 (nefinalizat)* 10569** 0

Stand-by 05/04/2009 03/15/2011 11443.0 Stand-by preventiv 03/31/2011 03/31/2013 3090.6

*Suma trasa este zero deoarece acesta a fost un Acord Stand-by preventiv (precautionary). Programul nu a fost finalizat, numai prima evaluare fiind incheiata.

** Acordul a fost finalizat si ultima transa, a opta, in valoare de 874 mln. DST, a fost aprobata, dar autoritatile au decis ca nu este nevoie sa traga efectiv aceasta transa;

Pregatire profesionalaFMI asigura instruire profesionala prin intermediul cursurilor si seminariilor organizate la sediul central si prin sponsorizarea Joint Vienna Institute. Aceste programe sunt astfel concepute incat sa fie la nivelul cerintelor in crestere ale tarilor membre. In acest scop, programul de baza include cursuri elementare, medii si avansate despre programare si politici financiare si management macroeconomic, statistica balantei de plati, operatiuni monetare si valutare, conturi nationale si statistici guvernamentale etc. Obiectivul de baza al acestor programe este instruirea profesionala a oficialilor din tarile membre ale Fondului. Instruirea are scopul de a creste nivelul calitativ al elaborarii politicii economice in tarile membre si de a imbunatati intelegerea reciproca a unor chestiuni, de catre oficialii tarilor membre si personalul FMI. Pana acum, prin programele sale, Institutul FMI si Joint Vienna Institute au contribuit la instruirea profesionala a numerosi oficiali romani, in domeniile: programare si politica financiara, tehnici de analiza si programare financiara, politici de sector extern, finante publice, operatii valutare si monetare, statistica. De asemenea, Biroul Regional al FMI pentru Romania si Bulgaria organizeaza cursuri de pregatire profesionala in tarile respective. Astfel, in iulie 2007, domnii Costas Christou si Juan Jose Fernandez Ansola au sustinut prelegeri in cadrul unui seminar de 2 zile pe teme de politica fiscala si coordonarea politicilor macroeconomice. Seminarul a fost organizat la sediul biroului de la Bucuresti. Pentru mai multe informatii, consultati urmatoarele site-uri:

Institutul FMI Joint Vienna Institute

Asistenta tehnicaAsistenta tehnica oferita de FMI sprijina dezvoltarea resurselor productive ale tarilor membre, ajutandu-le sa-si formuleze politici economice si fiscale in sprijinul cresterii economice. FMI ajuta aceste tari sa-si consolideze capacitatile umane si institutionale, si sa formuleze politici macroeconomice, structurale si fiscale corespunzatoare. Asistenta tehnica reprezinta aproximativ o cincime din bugetul operational al FMI. Finantarea asistentei tehnice se face atat din resurse

interne cat si externe, cele din urma reprezentand fonduri din partea donatorilor bilaterali si multilaterali. FMI a oferit Romaniei asistenta tehnica in numeroase domenii, cum ar fi administrare fiscala si vamala, politici fiscale, managementul cheltuielilor bugetare, politici monetare si organizarea bancii centrale, supraveghere bancara, tintirea inflatiei, statistica si practici procedurale si institutionale pentru prevenirea spalarii banilor.

Fondul Monetar InternaionalDe la Wikipedia, enciclopedia liber

Fondul Monetar Internaional (FMI) este o organizaie internaional cu 186 de state membre. A fost constituit prin Tratatul de la Bretton Woods n anul 1944, avnd ca scop principal promovarea unei economii mondiale sntoase. Pe 22 iulie 1944 a avut loc Conferina de la Bretton Woods pentru restructurarea relaiilor internaionale monetare i financiare. Peste 40 de ri au participat la semnarea Acordului de la Bretton Woods care prevedea proceduri i reguli care s guverneze economia mondial. Acest acord a condus la nfiinarea Bncii Internaionale pentru Reconstrucie i Dezvoltare (BIRD, cunoscut i sub numele de Banca Mondial) i Fondului Monetar Internaional. Aceste instituii sunt cunoscute drept gemenii Bretton Woods. Sistemul Bretton Woods prevedea o rat de schimb valutar stabil, avnd ca referin standard aurul, dolarul fiind singura moned convertibil n aur. FMI are ca scop principal promovarea cooperrii monetare internaionale, garantarea stabilitii financiare, facilitarea comerului internaional, contribuirea la un nivel nalt de ocupare a forei de munc, la stabilitate economic i combaterea srciei.

Cuprins[ascunde]

1 Obiective principale 2 Funcii 3 Resurse 4 Directori 5 Puterea de vot n cadrul organizaiei 6 Note 7 Vezi i 8 Legturi externe

[modificare] Obiective principale

promovarea cooperrii monetare internaionale i a stabilitii valutare stimularea creterii economice asigurarea unui nivel nalt de ocupare a forei de munc acordare de asisten financiar temporar pentru rile care se confrunt cu dezechilibre ale balanelor de pli

[modificare] Funcii

monitorizeaz aciunile i politicile economice i financiare din rile membre, precum i la nivel global acord asisten tehnic creditarea rilor membre cu dezechilibre n balana de pli

[modificare] ResurseResursele fondului sunt asigurate din contribuia statelor membre, prin plata unor cote n funcie de puterea economic a fiecrei ri. Fiecare stat achita cota sa la Fond n proporie de 25% ntruna dintre valutele acceptate pe plan internaional (dolarul american, euro, yenul japonez sau lira sterlin) sau n DST, iar restul de 75% n moneda naional. Cotele sunt revizuite la fiecare 5 ani. n urma unei majorri cu 45% a cotei de subscriere ncepnd cu 22 ianuarie 1999, totalul acestor cote se ridic n prezent la aproximativ 311 miliarde de dolari americani. Puterea de vot a fiecrei ri este proporional cu cota subscris. FMI rspunde n faa guvernelor din rile membre. Organismele de conducere sunt: Consiliul Guvernatorilor, Comitetul Financiar i Monetar Internaional i Consiliul Director. n vrful structurii organizaionale se afl Consiliul Guvernatorilor, format din guvernatorii bncilor centrale sau minitrii de finane din fiecare dintre cele 184 de state membre. Toi guvernatorii se ntlnesc o dat pe an n cadrul ntlnirii Anuale a FMI i a Bncii Mondiale. Consiliul Director este format din 24 de membri i conduce activitile curente.

[modificare] DirectoriPerioada 19461951 19511956 19561963 19631973 19731978 19781987 19872000 20002004 20042007 2007-2011 2011 Nume Camille Gutt Ivar Rooth Per Jacobsson Pierre-Paul Schweitzer Johan Witteveen Jacques de Larosire Michel Camdessus Horst Khler Rodrigo de Rato Dominique Strauss-Kahn John Lipsky (interimar)

2011-prezent Christine Lagarde

[modificare] Puterea de vot n cadrul organizaieiDeciziile majore necesit o majoritate de 85% din voturi, o supermajoritate.[1] Statele Unite ale Americii a fost mereu singura ar care poate bloca o decizie a FMI. Tabelul urmtor arat primele 20 de ri n funcie de numrul de voturi (2 220 817 voturi n total). Cele 27 de ri membre ale Uniunii Europene au mpreun 710 786 de voturi (32,07%).[2] n data de 23 octombrie 2010, minitrii de finane din G-20 au fost de acord cu o reform a Fondului Monetar Internaional prin acordarea a 6% din voturi anumitor ri n curs de dezvoltare.Cotele statelor membre i puterea de vot (Atenie: puterea de vot nainte de modificrile fcute n octombrie 2010)

Cota: Cota: ar membr a milioane de procent din FMI DST total Statele Unite ale Americii Japonia

Guvernator

Guvernator alternativ

Voturi: numr

Voturi: procent din total

37 149,3

17,09

Timothy Geithner Yoshihiko Noda Jens Weidmann Christine Lagarde George Osborne Zhou Xiaochuan Giulio Tremonti

Ben Bernanke

371 743 16,74

13 312,8

6,12

Masaaki Shirakawa Wolfgang Schuble

133 378 6,01

Germania

13 008,2

5,98

130 332 5,87

Frana

10 738,5

4,94

Christian Noyer 107 635 4,85

Regatul Unit 10 738,5

4,94

Sir Mervyn King 107 635 4,85

China

8 090,1

4,42

Yi Gang

81 151

3,65

Italia Arabia Saudit Canada Rusia India

7 055,5

3,24

Mario Draghi

70 805

3,19

6 985,5 6 369,2 5 945,4 5 898,2

3,21 2,93 2,73 2,44 2,37 2,12 1,59

Ibrahim A. AlHamad Al-Sayari 70 105 Assaf Jim Flaherty Mark Carney 63 942

3,16 2,88 2,69 2,34 2,34 2,08 1,57

Aleksei Kudrin Sergey Ignatyev 59 704 Pranab Mukherjee Nout Wellink Guy Quaden Duvvuri Subbarao 58 832

rile de Jos 5 162,4 Belgia 4 605,2 3 458,5

L.B.J. van Geest 51 874 Jean-Pierre Arnoldi 46 302

Elveia

Jean-Pierre

Eveline Widmer- 34 835

Roth Australia 3 236,4 1,49 Wayne Swan Agustn Carstens

Schlumpf Martin Parkinson 32 614 1,47

Mexic

3 152,8

1,45

Guillermo Ortiz 31 778

1,43

Spania

3 048,9

1,40

Miguel Elena Salgado Fernndez Ordez Guido Mantega Okyu Kwon Gastn Parra Luzardo respectivul Alexandre Tombini Seong Tae Lee

30 739

1,38

Brazilia Coreea de Sud Venezuela

3 036,1

1,40

30 611

1,38

2 927,3

1,35

29 523

1,33

2 659,1

1,22

Rodrigo Cabeza 26 841 Morales respectivul

1,21

Restul de 166 de 62 593,8 ri

28,79

667 438 30,05

[modificare] Note1. ^ CounterPunch, 2 septembrie, Multilateral Money 2. ^ Sursa graficelor este: Fondul Monetar Internaional. Membrii. Accesat la 24 septembrie 2007.

[modificare] Vezi i

Fondul Monetar Internaional (FMI)

Romnia este membr a Fondului Monetar Internaional (FMI) din anul 1972, avnd n prezent o cot de participare de 1 030,2 milioane DST sau 0,44% din cota total. Romnia deine 11 038 voturi, echivalentul a 0,44% din total. n cadrul FMI, Romnia face parte din grupa de ri (constituena) care include: Olanda, Ucraina, Israel, Cipru, Moldova, Georgia, Armenia, Bulgaria, Bosnia Heregovina, Croaia, Macedonia, Muntenegru. Grupa de ri este reprezentat n Consiliul executiv al FMI de un director executiv olandez, Romnia avnd un reprezentant n cadrul biroului acestuia care ndeplinete funcia de consilier. Poziia de guvernator al Romniei la FMI este deinut de guvernatorul BNR iar cea de guvernator supleant de secretarul de stat din Ministerul Finanelor Publice cu responsabiliti n domeniu. Romnia a acceptat obligaiile prevzute n Articolul VIII al Statutului FMI la 25 martie 1998. Prin aceasta, Romnia se angajeaz s nu recurg la introducerea de restricii cu privire la efectuarea plilor i transferurilor pentru tranzacii internaionale curente i s nu participe la aranjamente valutare discriminatorii sau practici valutare multiple, fr aprobarea/consultarea FMI. (Comunicat FMI: "Romania Accepts Article VIII Obligations"). ncepnd cu anul 1991, asistena financiar acordat de FMI s-a concretizat prin aprobarea unui numr de nou aranjamente stand-by (Romania and IMF). La 4 mai 2009, Consiliul Directorilor Executivi al FMI a aprobat solicitarea Romniei privind ncheierea unui aranjament stand-by pentru o perioad de doi ani, n valoare de 11,4 miliarde DST (aproximativ 12,9 miliarde euro sau 17,1 miliarde dolari SUA) i eliberarea primei trane n valoare de 4,37 miliarde DST (aproximativ 4,9 miliarde euro sau 6,6 miliarde dolari SUA). Din acest aranjament s-au tras 7 din cele 8 trane prevzute, nsumnd 10,57 miliarde DST1 (aproximativ 11,9 miliarde euro). n ceea ce privete cea de-a 8-a tran, aceasta a fost considerat, la solicitarea autoritilor romne, ca fiind de tip preventiv i, n contextul evoluiilor macroeconomice favorabile, nu a fost tras. n edina din 25 martie 2011, Consiliul Directorilor Executivi al FMI a aprobat ncetarea mai devreme a acordului precedent i a aprobat ncheierea unui nou aranjament stand-by cu Romnia, de tip preventiv, pentru o perioad de 24 luni, n sum de 3.090,6 milioane DST (aproximativ 3,5 miliarde euro), reprezentnd 300% din cota Romniei la FMI. Data intrrii n vigoare a acestui aranjament este 31 martie 2011. La 27 iunie 2011, Consiliul Directorilor Executivi al FMI a ncheiat prima evaluare a ndeplinirii criteriilor de performan asumate de Romnia n cadrul aranjamentului menionat, punnd la dispoziia rii noastre a doua tran, n valoare de 430 milioane DST. Autoritile romne au informat FMI c nu intenioneaz s efectueze nici aceast a doua tragere din aranjament. Scrisoarea de intenie i memorandumul tehnic de nelegere sunt disponibile pe www.fmi.ro. La 7 august 2009, Consiliul Guvernatorilor FMI a aprobat rezoluia privind o nou alocare general de DST, n valoare total de 250 miliarde DST. Aceast alocare general a fost nsoit de o alocare special, care a fost propus nc din anul 1997, dar care la acea vreme nu a ntrunit cvorumul necesar aprobrii.

n prezent, suma alocrilor cumulative de DST-uri aferent Romniei este de 908,8 milioane DST. Conform Statutului Fondului, alocrile de DST nu sunt purttoare de dobnd, rile membre primind dobnd doar atunci cnd deinerile de DST cresc peste nivelul alocrilor i pltind dobnd atunci cnd deinerile scad sub nivelul alocrilor. La 1 martie 2011, deinerile de DST ale Romniei erau de 615,3 milioane DST. n calitate de stat membru, Romnia furnizeaz FMI informaii i realizeaz consultri anuale cu aceast instituie, n conformitate cu prevederile Articolului IV al Statutului FMI. n cadrul politicilor de evaluare a gradului de adoptare a standardelor internaionale n domeniile relevante pentru activitatea FMI, Romnia a participat la:

Programul Bncii Mondiale i FMI de evaluare a sectorului financiar (Financial Sector Assessment Program - FSAP). n acest context, experii BM i FMI au realizat raportul Financial Sector Stability Assessment - FSSA, raport ce identific principalele vulnerabiliti ale sectorului financiar romnesc i ofer un set de recomandri pentru corectarea acestora. ROSC - Data Module (raportul privind respectarea standardelor i codurilor), prin care experii FMI realizeaz o evaluare a practicilor romneti privind diseminarea datelor vizavi de Standardul Special de Diseminare a Datelor - SDDS (Romnia a aderat la acest sistem n mai 2005).

n calitate de ar membr, Romnia a beneficiat de-a lungul timpului, de asisten tehnic n cteva domenii incluznd politica monetar i organizarea bncii centrale, supravegherea i reglementare bancar i statistica. Comunicatele reprezentanei FMI n Romnia, acordurile Stand-by, rapoarte, precum i alte informaii sunt disponibile pe website-ul acesteia: http://www.fmi.ro.

Directorul general al FMI: Euro va supravieui anului 2012! Este o moned tnr, dar solid

tire Foto (1) Comentarii (60)

Directorul general al Fondului Monetar Internaional (FMI), Christine Lagarde, a dat asigurri vineri c moneda euro va supravieui dincolo de anul 2012, n pofida crizei datoriilor de stat.

Economic o Compania O2 vrea s lanseze n Londra cea mai mare zon cu internet wi-fi gratuit din Europa 16:54 o Consilier al ministrului german de Finane: Reducerea la jumtate a datoriilor Greciei nu este suficient 16:34 o Moody's estimeaz pentru Romnia o cretere economic de 2,2% n acest an, cu inflaia la 3% 16:08 o Licitaia Loteriei pentru un centru de perfecionare la Buteni de 10 milioane euro a fost anulat 13:12 o Popoviciu ncaseaz lunar prin Bneasa Shopping City chirii de 1,5 mil. euro de la 200 de magazine 13:01

Directorul general al FMI: Euro va supravieui anului 2012! Este o moned tnr, dar solid (Imagine: Mediafax Foto/AFP) "Va fi anul 2012 sfritul monedei euro? M ndoiesc serios. Este o moned tnr, i n acelai timp una solid. Exist n zona euro, dar nu n legtur direct cu moneda, presiuni serioase i probleme privind datoria de stat, soliditatea sistemului bancar, care sunt n curs de soluionare. ns moneda nsi nu va disprea n 2012, nicio ans", a afirmat Lagarde, aflat n vizit n Africa de Sud, ntr-o ntlnire cu presa. Liderii europeni au convocat un nou summit pentru sfritul acestei luni, unde vor ncerca din nou s stabileasc un plan concret de soluionare a crizei datoriilor de stat, care a intrat n al treilea an i amenin supravieuirea monedei unice la 10 ani de cnd a intrat n circulaie.

Lagarde, aflat n primul turneu n Africa de cnd a preluat efia FMI, a reiterat c fondul va revizui n sens negativ prognoza de cretere economic mondial pentru 2012, n prezent de plus 4%. Pieele emergente au fost afectate serios de aversiunea la risc declanat la nivel global n 2011 de criza datoriilor de stat. n Africa de Sud, randul s-a depreciat anul trecut cu aproape 23%. Ministrul sud-african al Finanelor, Pravin Gordhan, a declarat c este nevoie de noi aciuni globale pentru a combate volatilitatea valutar generat de criza din zona eur

Economistul sef al FMI: Europa este aproape de zero, la crestere economicaAutor: Oana Bucurenciu Duminica, 08 Ianuarie 2012, ora 09:21

Foto: Olivier Blanchard/ SURSA: Bloomberg Pe aceeasi tema Bursele asiatice scad, marcate de ingrijorarile privind Europa Monti: Europa nu are niciun motiv sa se teama de colapsul economic al Italiei

Vand anvelope iarna ( cauciucuri ), marci premium, import Germania !!! Calitate garantata + garantie !!! Certificat de conformitate !!!60 RON

FMI va reduce substantial previziunile sale de crestere economica globala in 2012, spune Olivier Blanchard, economisul-sef al FMI. Media cresterii globale va fi de 3-4%, in timp ce Europa este aproape de zero, in acest moment, estimeaza oficialul. "Nu pot sa numesc o cifra, dar este vorba de o reducere substantiala", a declarat Blanchard, intrun interviu acordat Bloomberg. Declaratiile vin la doar cateva zile dupa ce Mihai Tanasescu, reprezentantul Romaniei la FMI, isi exprima increderea in puterea de crestere economica a tarii noastre.

Media cresterii la nivel global va fi probabil "nu foarte departe" de 3-4 procente, spune Blanchard, adaugand ca Europa este aproape de zero, in acest moment. FMI si-a redus deja, in luna septembrie, estimarile de crestere la nivel global in 2012 cu 4 procente si a avertizat ca vor exista repercursiuni severe daca Europa nu va reusi sa controleze criza datoriilor suverane. Romania, increzatoare in puterea ei de crestere economica Mihai Tanasescu, reprezentantul FMI in Romania, declara, in urma cu doar cateva zile, ca 2012 va fi un an "al incercarilor", intrucat evenimentele de la nivel international vor avea un impact mare asupra economiei din Romania. In acelasi timp, el s-a aratat increzator in puterea de crestere economica a tarii in 2012. Mai mult, Romania nu va apela la banii imprumutati de la FMI in 2012 pentru ca nu are probleme de finantare in acest moment, putandu-se finanta singura de pe piata interna, a declarat Tanasescu. Criza euro se apropie de Africa Despre scaderea previziunilor de crestere economica la nivel global a vorbit si Seful FMI, Christine Lagarde, aflat in vizita oficiala in Africa de Sud, unde s-a intalnit cu presedintele tarii, Iacob Zuma, scrie AFP. Lagarde a spus ca FMI va elibera un raport in 25 ianuarie, care ar putea scadea estimarile de crestere globala de la 4%, cifra prezentata in luna septembrie 2011. Seful FMI avertizat ca aceasta criza a datoriilor se va indrepta si catre Africa si catre restul lumii. "Ar trebui sa ne pregatim pentru un an destul de greu. 2012 va fi un an al eforturilor, un an in care trebuie sa ne concentram pe mai multe probleme. Prima dintre ele: criza datoriilor si rezolvarea ei", a declarat Lagarde.

Declaratie comuna a FMI si CE privind misiunea de evaluare a programului economic al Romaniei, 7 noiembrie 2011Misiunile Comisiei Europene (CE) i Fondului Monetar Internaional (FMI) au vizitat Bucuretiul n perioada 25 octombrie 7 noiembrie pentru cea de a treia evaluare periodic a programului economic al Romniei.[1] Obiectivele programului sunt consolidarea creterii economice i meninerea stabilitii macroeconomice i financiare.

Conform evalurii realizate de cele dou echipe, programul se afl n continuare pe calea cea bun. Au fost ndeplinite toate criteriile de performan stabilite cu FMI pentru finele lunii septembrie. Autoritile au nregistrat progrese notabile n implementarea politicilor din cadrul programului, ntr-un mediu extern foarte dificil. n viitor, sunt importante politicile macroeconomice prudente i accelerarea reformelor structurale pentru a asigura o performan economic puternic i atragerea ncrederii pieelor. Pentru anul 2011, ne meninem proiecia de cretere a PIB-ului real la aproximativ 1 la sut, n parte datorit unei bune recolte agricole. Recent, inflaia a scazut semnificativ ncadrndu-se n intervalul de inflaie intit de Banca Naional a Romniei. Pentru anul 2012, am revizuit n scdere prognoza innd cont de mediul economic european mai dificil. Proiecia noastr n privina creterii se situeaz n prezent la nivelul de 1 - 2 procente, depinznd de o mbuntire a cererii pe plan intern i de o mai bun absorbie a fondurile europene. Ne ateptm ca inflaia s se menin n interiorul intervalului intit. Deficitul contului curent este prognozat a rmne sub nivelul de 5 la sut din PIB att n 2011 ct i n 2012. n ciuda tensiunilor de pe pieele financiare internaionale i a deteriorrii calitii activelor interne, sectorul bancar i-a meninut flexibilitatea. Rata medie de adecvare a capitalului din sectorul bancar s-a meninut la un nivel ridicat de 13,4 procente la finele lunii septembrie 2011. Dei s-a constatat o revigorare a creditrii ctre sectorul privat corporativ, creterea creditrii a rmas totui slab n termeni reali, ca o reflexie a creterii economice ncetinite. Continuarea consolidrii fiscale a contribuit la mbuntirea credibilitii Romniei. n anul 2011, Romnia se afl pe traiectoria cea bun pentru a atinge inta de deficit a bugetului general consolidat de 4,4 la sut din PIB (cash) i sub 5 la sut din PIB (ESA). n primele nou luni veniturile totale s-au situat la un nivel uor mai sczut dect cel anticipat. Cu toate acestea, pe fondul economiilor substaniale realizate pe partea de cheltuieli, deficitul bugetar total a fost sub nivelul planificat. n anul 2012, guvernul s-a angajat ferm s reduc deficitul bugetului general consolidat pn sub nivelul de 3 la sut din PIB (ESA). Reflectnd nevoia de pruden, autoritile au hotrt stabilirea intei de deficit (cash) la 1,9 la sut din PIB n anul 2012. Odat cu execuia, cheltuielile din cadrul Programului Naional de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI) vor fi n totalitate incluse, iar inta FMI va fi un deficit pe cash de 2,1 la sut din PIB. Atingerea acestor inte fiscale ambiioase va necesita continuarea restriciilor de cheltuieli, fr posibilitatea de a acorda creteri salariale sau de pensii dect n a doua parte a anului, dac o vor permite condiiile economice. Unele economii vor aprea i din perfecionarea prestaiilor sociale, reducerea pierderilor ntreprinderilor publice i ca urmare a deciziei iminente de a reduce la 5 la sut contribuia naional pentru proiectele finanate din fonduri europene. ntreprinderile de stat au nevoie urgent de reforme accelerate pentru a deveni mai eficiente, pentru a putea fi un sprijin i nu o piedic n calea creterii economice. Aceste reforme includ vnzarea unor pachete minoritare sau majoritare de aciuni ntr-o serie de societi i introducerea unui management privat profesionist. Sunt n lucru strategiile de reducere a arieratelor pentru a aduce ntreprinderile de stat ntr-o situaie financiar sntoas. Urmtoarea misiune de evaluare a programului este programat pentru sfritul lunii ianuarie - nceputul lunii februarie 2012. Pentru mai multe informaii privind Acordul de tip Stand-By cu Fondul Monetar Internaional, v rugm s consultai urmtoarele link-uri:Romnia i FMI: http://www.imf.org/external/country/ROU/index.htm Principalele documente i n limba romn: http://www.fmi.ro/

Pentru mai multe detalii legate de Romnia i asistena CE privind Balana de Pli, putei consulta urmtoarele link-uri: http://ec.europa.eu/economy_finance/eu/countries/romania_en.htmhttp://ec.europa.eu/economy_finance/eu_borrower/balance_of_payments/romania/romania_en.htm

nstitutie Fondul Monetar International Tip Institutie internationala Fondul Monetar International (FMI) este o organizatie compusa din 184 de tari (la data redactarii acestui material), a carei scopuri principale sunt: asigurarea cooperarii globale monetare asigurarea stabilitatii financiare facilitarea comertului international promovarea unui nivel de angajare ridicat sustinerea cresterii economice reducerea saraciei Fondul Monetar International are o reprezentanta in Romania din 1991. Reprezentantul Rezident este dl. Graeme Justice. El este asistat de un asistent economic si un asistent administrativ. Biroul Reprezentantei Rezidente a FMI este situat in Bucuresti, Str. Lipscani nr. 25 (sediul Bancii Nationale a Romaniei). Telefon: (4021) 315.5026 Fax/telefon: (4021) 312.0788 Biroul Reprezentantei Rezidente in Romania desfasoara o gama larga de activitati in scopul de a contribui activ la implementarea recomandarilor de politica economica ale Fondului de catre autoritati, cat si la mentinerea unei stranse legaturi intre sediul central al FMI si autoritatile din Romania. Printre aceste activitati mentionam: Explicarea opiniilor Fondului in chestiuni legate de politici si conseillerea autoritatilor romane in implementarea programelor macroeconomice incheiate cu FMI, in principal in contextul solicitarii Romaniei pentru sprijin financiar din partea Fondului (cum ar fi acordurile stand-by). Aceasta activitate implica o stransa colaborare si consultare atat cu institutii guvernamentale cat si cu sediul central al FMI. Schimburi de opinii cu misiunile rezidente ale Bancii Modiale (vezi http://www.worldbank.org.ro/), Uniunii Europene, BERD, agentiile Natiunilor Unite, precum si cu ambasadele tarilor membre ale FMI, pentru a asista autoritatile din Romania in implementarea unui program macroeconomic coerent si cuprinzator; Monitorizarea evenimentelor si a evolutiei economice in scopul de ajuta la evaluarea performantelor financiare si economice ale programelor si politicilor macroeconomice ale Guvernului. In acest sens, biroul nostru se bazeaza pe o gama larga de surse de informare, care includ Banca Nationala a Romaniei, Ministerul Finantelor si Comisia Nationala de Statistica (vezi web site-urile: http://www.bnro.ro/; http://www.mfinante.ro/; http://www.insse.ro/). Reprezentantul Rezident asista, de asemenea, misiunile Fondului aflate in vizita si participa la intalnirile cu autoritatile din Romania. Biroul Reprezentatei Rezidente a FMI joaca un rol important in asigurarea transparentei politicilor FMI in Romania. Biroul este disponibil pentru intalniri cu oamenii de afaceri romani si straini, reprezentanti din domeniul bancar si pentru schimbul de opinii referitoare la economia romaneasca si politicile economice. Reprezentantul Rezident este singurul purtator de cuvant al Fondului in Romania si este

disponibil pentru contacte periodice cu ziaristii. In acest context, Reprezentantul poate face declaratii de presa si poate participa la interviuri de presa si televiziune, prezentand viziunea Fondului in probleme legate de economia romaneasca. Mai mult decat atat, Reprezentantul Rezident al FMI participa ocazional la conferinte si intalniri organizate de institutii publice, organizatii financiare internationale, organizatii neguvernamentale, sindicate si alte grupari care se dezbat probleme generale de macroeconomie si referitoare la economia romaneasca. Biroul nostru este, de asemenea, gata sa colaboreze cu universitati si institute economice interesate in activitatea desfasurata de FMI. Biroul Rezident acorda, totodata, o atentie deosebita posibilitatilor de instruire profesionala care contribuie la intelegerea si tratarea de catre participanti a problematicii FMI. In acest sens, Reprezentantul Rezident al FMI participa la preselectia candidatilor care solicita participarea la cursuri si seminarii organizate de FMI si Joint Vienna Institute. Link institutie http://www.fmi.ro

Cele mai citite Cele mai comentate 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 10 caliti care fac diferena ntre un om bogat i unul obinuit Povestea lui Dan Adamescu, miliardarul misterios Cum au reuit opt bloggeri anonimi s devin bogai, celebri i s dicteze trenduri? Antreprenori part-time: romnii care fac business dup jobul de zi cu zi Cum i-a transformat Internetul in vedete pe Inna, Edward Maya si robotzii Cum a devenit Romnia cool Cum a ajuns o romnc s-i vnd produsele pe al doilea site de lux al lumii 30 de nume noi n Top 500 Miliardari 2011 Top 500: Dinu Patriciu Ce investiii face Lucian Bute cu banii din box

Aboneaza-te la Forbes

Aboneaza-te Aboneaza-te la newsletter-ul ForbesE-mail

Featured

Top 500: Dinu Patriciu

Avere: 2,3 mld. euro Vrsta: 60 de ani Reedin: Ilfov Domenii: media, energie, imobiliar,bancar, IT&C

Top 500: Ion iriac

Avere: 750- 800 milioane de euro Vrsta: 71 de ani Reedin: Bucureti Domenii: Auto, imobiliare, banking, asigurriCine sunt cei mai puternici oameni ai planetei

efi de state, oameni de afaceri, lideri religioi, formatori de opinie i chiar criminali. Toi se regsesc n clasamentul din acest an al celor mai influeni oameni de pe planet realizat de Forbes SUA. Vezi lista

Cum se schimb faa FMI15 noiembrie 2011, 11:15 | Autor: Laurentiu Rosoiu Share

0 inShare

Trimite unui prieten

Tipareste

Fondul Monetar Internaional i caut o nou identitate. Iar la acest proces particip, din interior, i Mihai Tnsescu, singurul romn din conducerea instituiei.

Pe ct de hulit pentru programele de austeritate (pe care le-a impus statelor care au apelat la el pentru finanare), pe att de necesar ca mprumuttor de ultim instan al unor economii aflate pe marginea prpastiei (precum Grecia), Fondul Monetar Internaional a fost, i este nc, o instituie esenial n actuala arhitectur a sistemului financiar global. Acesta a fost punctul de plecare al discuiei purtate n seara zilei de 2 noiembrie 2011 cu Mihai Tnsescu, reprezentantul Romniei la FMI. Se ntmpla imediat dup ieirea acestuia de la discuiile cu Guvernul Romniei pe marginea bugetului pentru anul 2012. Cu toate c bugetul ardea, problemele Romniei erau mai de actualitate ca niciodat, iar Grecia inea prima pagin a tuturor ageniilor de tiri, Mihai Tnsescu a fost de acord cu o discuie mai puin spumoas, dar cu mult mai important: viitorul Fondului Monetar Internaional i perspectiva singurului romn angajat n structurile de conducere ale acestuia cu privire la noua identitate pe care Fondul i-o construiete. O instituie care, n ultimii ani de criz, a ctigat enorm de mult influen la nivel mondial, fiind singura instituie care are instrumentele necesare pentru a interveni global la problemele lumii. i de cnd lumea a nceput s se schimbe, nici Fondul nu mai e ce a fost, spune Mihai Tnsescu. Instituia s-a transformat foarte mult. Nu mai este de mult cea nscut la Bretton Woods n 1947; este o entitate care a cptat un nou rol pe mapamond i care, n actualul context, continu s i caute o nou identitate, spune romnul care triete pe propria piele schimbarea la fa a FMI, i singurul reprezentant al Romniei care poate influena, din interior, forma i puterile pe care Fondul le va lua n anii urmtori. Cum? Ca membru al board-ului executiv al FMI, principalul meu rol este s discut cu colegii din alte state despre rolul pe care aceast instituie trebuie s-l joace n perioada imediat urmtoare pentru a putea face fa noilor provocri. Care sunt instrumentele cele mai bune pentru instituie? Care sunt sursele pe care instituia le poate atrage pentru a-i putea ndeplini acest rol? i, nu n ultimul rnd, care sunt vulnerabilitile statelor membre ale fondului i cum se poate preveni un tip de criz sistemic n perioada urmtoare?, enumer Tnsescu doar cteva dintre ntrebrile pentru care, potrivit fiei postului su, are sarcina de a cuta rspunsuri, pentru a-i aduce contribuia la construcia noii identiti a Fondului. Un proces care poate fi considerat cel puin revoluionar, dac ne gndim c s-au produs nite schimbri care, cu zece ani n urm, nu ar fi fost nici mcar imaginabile. Deja o serie de state membre, precum China, Brazilia sau Rusia, au un rol mult mai important n procesul decizional. Cota lor de participare i puterea lor de vot n cadrul board-ului executiv au crescut din noiembrie 2010, cnd 6% din drepturile de vot au fost redirecionate, dinspre economiile dezvoltate, ctre economiile emergente. n noua structur, China se afl pe locul trei ca influen, cu 6,07% din drepturile de vot fa de 3,65% ct avea pn la acel moment , modificnd astfel topul primelor zece state dup puterea de vot, care, din 2012, cnd noile prevederi vor intra

efectiv n vigoare, va arta astfel: SUA, Japonia, China, Brazilia, India, Rusia, Frana, Germania, Italia i Marea Britanie.

Dar acesta este doar un pas intermediar ctre noua identitate pe care Fondul tinde s i-o construiasc i care ar putea schimba cu totul faa sistemului monetar global aa cum arat el acuCum se schimb faa FMI15 noiembrie 2011, 11:15 | Autor: Laurentiu Rosoiu Share 0 inShare Trimite unui prieten Tipareste

Fondul Monetar Internaional i caut o nou identitate. Iar la acest proces particip, din interior, i Mihai Tnsescu, singurul romn din conducerea instituiei.

Urmtorul pas este modificarea componenei coului valutar din care este format acum DST (Drepturi Speciale de Tragere) moneda de cont folosit de FMI pentru calculele sale interne. O tem care lui Mihai Tnsescu i aduce aminte de problemele de serviciu pe care credea c le-a lsat n urm, n birourile Fondului, odat cu trecerea Oceanului. i asta-l face s se amuze uor n momentul n care subiectul vine n discuie, explicnd: Surd deoarece chiar mine va avea loc o discuie n cadrul board-ului, exact pe aceast tem, adic rolul DST-ului... cum va arta aceast moned virtual n viitor i mai ales care va fi componena ei. Sunt nite ntrebri la care, n opinia lui Tnsescu, rspunsul se prefigureaz deja foarte clar. Constrns s revin la limbajul diplomatic, Tnsescu i terge zmbetul relaxat de pe fa, redevine serios i spune: Participarea rilor la fondul de finanare al FMI este foarte important. Pe lng rile mari care finaneaz Fondul, precum Statele Unite, Japonia sau Elveia, au aprut aceste ri noi, precum China i Brazilia, care doresc s-i arate puterea printro participare mai larg, mai substanial la resursele Fondului. Acestea sunt dezbateri care au loc n prezent i sunt foarte importante i, cu certitudine, un adevr al zilelor noastre va fi probabil transpus i n practic; n sensul c aceste ri vor avea un rol mai important n perioada anilor urmtori. Iar asta nu e tot, pentru c forma spre care FMI tinde n procesul de redefinire i-ar da instituiei un rol cu mult mai important: acela de emitent al monedei globale. De asemenea, este o tem care n urm cu doar civa ani era considerat doar un subiect al teoriilor conspiraioniste, dar care capt n prezent tot mai mult valoare i nu doar pentru c este readus pe tapet de criz, ct mai ales prin faptul c este subiect de discuii i, deci, validat chiar n cadrul FMI. Va evolua DST ctre statutul de moned global? este ntrebarea pus tranant, care l readuce pe Mihai Tnsescu n haina strmt de funcionar al FMI care trebuie s-i cntreasc cu atenie vorbele: E o ntrebare la care nu tim nc rspunsul. Sunt dezbateri cu multe elemente pro, cu multe elemente contra. A gsi echilibru n acest demers este esenial. De aceea o decizie va fi luat nu foarte repede, spune acesta tot ntr-un limbaj diplomatic, ncheind ns cu o neateptat fermitate: Dar faptul c au nceput discuiile, faptul c lumea este preocupat de aa ceva arat o tendin, iar aceast tendin va fi probabil urmat. Mai repede dect ne-am putea atepta poate, dac ne raportm la repeziciunea cu care s-au produs schimbrile n ultimii patru ani. Perioad n care economiile emergente au cptat deja o mai putere de vot, schimbarea coului DST-ului a devenit doar o perioad de timp, iar transformarea acesteia ntr-o moned global a devenit subiectul discuiilor oficiale. Iar Mihai Tnsescu este singurul romn care lucreaz din plin la construcia unui FMI next level. CUM S TE ANGAJEZI LA FMI?

Mihai Tnsescu a plecat la FMI n 2007, trimis acolo prin recomandare de ctre Banca Naional a Romniei (BNR). El l-a nlocuit pe Lucian Croitoru, al crui mandat tocmai luase sfrit. Decizia BNR de a-l propune pe Tnsescu a fost surprinztoare la acea dat, deoarece nimeni nu se atepta la o propunere din afara Bncii Naionale. m.