Embed Size (px)
Citation preview
Cuprins:
1. Definitia resurselor financiare publice...............................................................2
2. Factorii de influenta a resurselor financiare publice.........................................3
3. Gruparea resurselor financiare publice..............................................................5
4. Principalele categorii de resurse financiare publice.........................................11
5. Tipuri de relatii sociale ce se stabilesc intre participantii care
participa la constituirea fondurilor de resurse financiare..............................26
6. Studiu de caz: Indicatorii privind nivelul,dinamica si structura
veniturilor pblice in Romania in perioada 2007-2010......................................27
7. Bibliografie..........................................................................................................33
1
1. Definitia resurselor financiare publice
Economia moderna este caracterizată de fenomenul creşterii mai rapide a necesarului
de resurse decât a posibilităţilor de procurare acestora. Resursele au caracter limitat,in timp ce
cererea de resurse prezinta o accentuata tendinta de crestere.
Resursele sunt elemente ale bogatiei unei natiuni.Resursele,provenind din produsul intern
brut,la care se adauga importul,sunt folosite pentru consum,formare bruta de capital si export.
Alaturi de resursele materiale,umane,valutare si informationale,un rol deosebit il au resursele
financiare.
Resursele financiare reprezinta totalitatea mijloacelor banesti necesare realizarii
obiectivelor economice si sociale intr-un interval de timp determinat.
In categoria resurselor financiare se includ resursele autoritatilor si institutiilor
publice,resursele intreprinderilor publice si private,resursele organismelor fara scop
lucrativ,precum si resursele populatiei. Volumul resurselor financiare ale unei societati
depinde de marimea produsului intern brut,precum si de posibilitatea apelarii la resursele
financiare externe (imprumuturi,transferuri cu caracter definitiv etc).
Avand in vedere distinctia dintre resurse financiare publice si cele private,se pune problema
raportului dintre resursele financiare ale societatii si resursele financiare publice. Acesta este
un raport ca de la intreg la parte,deoarece resursele financiare publice ale societatii au o sfera
de cuprindere mult mai larga.
Resursele financiare publice includ resursele administratiei de stat centrale si locale,
resursele necesare protectiei si asigurarilor sociale de stat,precum si resursele institutiilor si
autoritatilor publice cu caracter autonom.
Formarea tuturor resurselor financiare presupune, în mod obiectiv, crearea de produs
national brut si avutie nationala, desi, în anumite limite de marime si timp, ele pot fi
procurate si din afara tarii, în cadrul unor raporturi specifice concretizate prin împrumuturi,
donatii, ajutoare externe etc.
Resursele financiare publice impreuna cu resursele financiare private
constituie,asadar,resursele financiare ale societatii.
2
Resursele financiare publice includ:
- Resursele financiare constituite la nivelul administratiei publice centrale;
- Resursele financiare constituite in bugetul asigurarilor sociale de stat;
- Resursele financiare constituite in fondurile speciale anexate la bugetul de stat sau la bugetul
asigurarilor sociale de stat;
- Resursele financiare constituite la nivelul bugetelor locale (judete, oraşe, comune);
- Resursele financiare constituite la nivelul intreprinderilor de stat (R.A. sau societatilor cu
capital de stat);
- Resurse financiare constituite la nivelul bugetelor institutiilor publice autonome;
- Resurse financiare constituite la nivelul organismelor internationale cu participarea
cotizatiilor statelor membre.
2.Factorii de influenta a resurselor financiare publice
Din ce in ce mai frecvent,se manifesta cererea sporita de resurse financiare,generata de
cresterea nevoilor sociale intr-un ritm mai rapid decat cel al evolutiei produsului intern brut.
Cererea de resurse financiare publice este determinata de nivelul si evolutia cheltuielilor
publice. Posibilitatea acoperirii cererii de resurse,la un moment dat, este influentata de un
ansamblu de factori,printre care pot fi mentionati :
2.1.Cheltuielile publice. Este un factor politic complex care presupune definirea
obiectului de politica economica, sociala, culturala, financiara, de aparare, de reprezentare
diplomatica in strainatate.
2.2.Factorul economic se intemeiaza pe evolutia crescatoare a produsului intern brut, care
ofera posibilitatea sporirii veniturilor bugetare, ca urmare a cresterii veniturilor impozabile
sau taxabile. Factorul economic este cel mai important factor care influenteaza volumul
resurselor din punct de vedere potential.
2.3.Factorul social (demografic). Acest factor presupune modul in care populatia
conştientizeaza faptul ca participarea la formarea resurselor este necesara. Factorii
demografici - creşte populatia, creşte şi numarul contribuabililor.Factorul social se manifesta
in stransa legatura cu accentuarea rolului statului in aceasta directie, prin redistribuirea unui
3
volum insemnat de resurse in scopul satisfacerii nevoilor cetatenilor in ce priveste
invatamantul si educatia, intretinerea sau refacerea sanatatii, protectia si securitatea sociala.
2.4. Factorii monetari sunt reprezentati de credit, dobanda si masa monetara, iar influenta
acestora se transmite prin preturi. Desigur, in conditiile cresterii generalizate a preturilor, ca
efect al accentuarii fenomenelor inflationiste, se inregistreaza si cresterea nominala a
profiturilor, salariilor si a altor venituri impozabile, care se traduce printr-o sporire a
veniturilor bugetare realizate prin perceperea impozitelor directe aferente.
2.5.Factorii demografici isi manifesta influenta prin sporirea numarului de contribuabili,
care se inregistreaza pe seama cresterii numerice a populatiei.
2.6.Factorii politici au o influenta deosebita, care rezulta din punerea in practica a deciziilor
macroeconomice impuse prin lege, vizand dezvoltarea activitatii economice in anumite ramuri
sau/si regiuni - care se concretizeaza in cresterea veniturilor, organizarea asigurarilor sociale
de stat si perceperea unor cote corespunzatoare in acest scop, cresterea presiunii fiscale,
instituirea de noi impozite si taxe, etc.
2.7.Factorii militari isi fac simtita influenta lor prin consumul de resurse financiare publice
pentru inzestrarea si intretinerea armatei. Acest consum este unul definitiv, iar amploarea sa
este dependenta de situatia din tara si de climatul international. Desigur, situatiile de razboi
sau participarea la o seama de acte militare in exterior determina o nevoie suplimentara de
resurse bugetare, dar sa fie instituite si de unele impozite noi - asezate asupra veniturilor
suplimentare obtinute in timpul sau ca urmare a razboiului.
2.8.Factorii de natura financiara reprezinta sinteza influentelor tuturor celorlalti factori,
care se concretizeaza in nivelul veniturilor bugetare mobilizate pentru acoperirea cheltuielilor
publice. In cazul aparitiei deficitului bugetar, in vederea acoperirii sale, statul cauta solutii
vizand cresterea marimii resurselor bugetare.
Existenta unei multitudini de factori de influenta a condus la aparitia unor noi tipuri de
resurse publice, avand drept efect diversificarea structurii resurselor financiare.
Privite din punctul de vedere al continutului lor economic,principalele categorii de resurse
financiare publice sunt relevarile cu caracter obligatoriu (impozitele,taxele,contributiile),
resursele de trezorerie, resursele provenind din imprumuturi publice si finantarea prin
emisiune monetara fara acoperire.
4
3.Gruparea resurselor financiare publice dupa:
- 3.1. Continutul economic in raport cu alimentarea bugetului public;
- 3.2. Locul de formare;
- 3.3 .Provenienta;
- 3.4. Ritmicitatea incasarii lor la buget;
- 3.5. Nivelul bugetului public pe care il alimenteaza.
3.1. Dupa continutul economic in raport cu alimentarea bugetului public:
a. Resurse obligatorii
b. Resurse de trezorerie
c. Imprumuturi de stat
d. Emisiune baneasca fara acoperire.
a. Resursele obligatorii sunt prelevarile instituite de stat sub forma fiscala sau nefiscala, le
gasim in clasificarile bugetului şi in legile bugetare. In mod normal ele ar trebui sa acopere
necesarul pentru efectuarea cheltuielilor.
In bugetul de stat resursele financiare sunt numite venituri şi prezinta urmatoarea structura:
A. Venituri curente, din care:
A.1. Venituri fiscale reprezinta cea mai mare parte a resurselor financiare publice,al caror
nivel este insa limitat si de cele mai multe ori insuficient.Este bine cunoscut faptul ca
incasarile din impozite nu pot spori rapid.Masurile de crestere a nivelului resurselor fiscale se
bazeaza pe modificari ale sistemului fiscal, fie in ceea ce priveste nivelul cotelor de impunere
folosite,fie vizitand introducerea unor noi impozite. :
- impozite directe (impozitul pe profit, pe salarii, alte impozite directe)
Ex: impozitul pe dividende de la societatile comerciale.
- impozite indirecte (TVA, accize şi impozite pe circulatie, taxe vamale, alte impozite
indirecte); Ex: majorari şi penalizari, taxe pentru eliberarea de licente.
A.2. Venituri nefiscale:
- varsaminte din profitul net al R.A.
- varsaminte de la institutiile publice. Ex: taxe de metrologie, taxe consulare, taxe pentru
5
analize de laborator in cadrul institutiilor sanitare, taxe privind protectia mediului, venituri
provenite din activitatea de combatere a daunatoarelor.
A.3. Alte venituri: - venituri care se obtin prin amenzi, restituiri de fonduri din finantarea
anterioara, varsaminte din dividendele incasate de FPS.
B. Venituri din capital:
- venituri obtinute din valorificarea unor bunuri ale statului;
- venituri din valorificarea unor institutii publice;
- venituri din valorificarea stocurilor de rezerva şi de mobilizare;
- venituri din privatizare.
C. Incasari din rambursarea imprumuturilor acordate:
- Incasari din rambursarea imprumuturilor acordate pentru finalizarea unor obiective realizate
prin conventii bilaterale (acorduri inter-guvernamentale).
- Incasari din rambursarea imprumuturilor pentru finantarea lucrarilor agricole.
- Incasari din rambursarea imprumuturilor acordate pentru constituirea fondului graului 500
mld. lei.
- Incasari din rambursarea imprumuturilor acordate pentru acoperirea arieratelor catre RENEL
şi ROMGAZ.
Nota: arierat financiar = o stare de incapacitate de plata, genereaza blocaj financiar.
b . Resurse de trezorerie . Aceste resurse intervin pentru acoperirea temporara a deficitului
curent al bugetului de stat,al bugetului asigurarilor sociale si de sanatate,pentru acoperirea
golurilor de casa inregistrate la bugetele locale si a deficitelor temporare ale bugetelor
fondurilor speciale. Trezoreria statului este institutia publica componenta a ministerului de
finante care are 2 functii:
-de casier public;
-de bancher.
6
Trezoreria generala a statului este un organism specializat prin intermediul caruia se efectueza
operatiuni de incasari si plati in contul tuturor categoriilor de bugete ce intra in alcatuirea
bugetului general consolidat,precum si in contul institutiilor publice,care potrivit
reglementarilor legale,se administreaza in regim extrabugetar. Asigurarea concordantei intre
nivelul cheltuielilor si cel al veniturilor determina apelarea la resursele de trezorerie care
constau in imprumuturi pe termen de pana la un an contractate pe piata de capital, prin
emisiunea si vanzarea unor titluri stat (certificate de depozit,bonuri de tezaur etc). Resursele
de trezorerie au caracter temporar si rambursabil,comportand un cost determinat de dobanda
aferenta titlurilor de stat pe termen scurt,precum si de cheltuielile ocazionate de punerea si
retragerea din circulatie a inscrisurilor respective.
Resursele de trezorerie nu sunt resursele inscrise in bugetul public, ci ele asigura echilibrul
permanent (zilnic) dintre lichiditatile baneşti constituite in casierii publice (la trezorerie) şi
platile exigibile (scadente) evidentiate in trezorerii (conturile unitatilor publice).
Resursele de trezorerie sunt:
- imprumuturi pe termen scurt fara dobanda acordate de Banca Nationala. Ele sunt limitate
conform legii finantelor publice, legii bancare şi legii bugetare. Ele urmaresc sa se ramburseze
din incasarile ulterioare ale veniturilor.
- emisiuni de titluri de stat (bonuri de tezaur) care se pun in vanzare prin licitatie publica prin
intermediul Bancii Nationale. Sunt purtatoare de dobanda la termen de 3 luni. Valoarea
nominala precum şi pretul titlului respectiv se stabilesc prin ordinul Ministerului de finante,
emis pentru seria titlurilor puse in vanzare.
c. Imprumuturi de stat pe termen de cel putin 1 an pe baza unei legi speciale. Imprumuturile
de stat servesc şi la echilibrarea bugetara anuala.
d. Emisiunea baneasca fara acoperire, ca mijloc de finantare a deficitului bugetar,genereaza
efecte negative pe termen mediu si lung. Un nivel ridicat al inflatiei antreneaza o sporire a
resurselor fiscale : cresc incasarile din impozitele pe venit si din impozitele indirecte,in
special cele aferente taxei pe valoare adaugata si accizelor. Inflatia determina totodata
diminuarea relativa a obligatiilor de plata ale statului, indeosebi in ceea ce priveste datoria
publica,in situatia in care rata dobanzii la imprumuturile de stat este sub nivelul cresterii
7
anuale a preturilor exprimate in procente. Astfel de avantaje sunt insa contracarate de gravele
inconveniente pe care le presupune inflatia,pe plan economic si social.
Teoretic (dar şi practic) se poate face apel de catre guvern la Banca Nationala pentru emisiune
monetara, pentru procurarea de venituri necesare pentru echilibrarea bugetului public.
Emisiunea baneasca, in acest caz, legata direct de deficitul bugetar este fara acoperire (in
bunuri).
Folosirea acestui mecanism in acest scop este interzisa prin Legea finantelor publice. In plus
şi organismele internationale bancare controleaza respectarea acestei restrictii. Cauza : o astfel
de emisiune este generatoare de inflatie.
Privita prin prisma bugetului general consolidat –ansamblul bugetelor,componente ale
sistemului bugetar,agregate si consolidate pentru a forma un intreg - structura resurselor
financiare publice include :
resursele financiare ale bugetului de stat,din care fac parte veniturile curente de tipul
impozitelor,taxelor,veniturilor nefiscale,veniturilor din capital,donatii si
sponsorizari,precum si incasari din rambursarea imprumuturilor acordate;
resurse financiare ale asigurarilor sociale de stat,provenind din contributiile pentru
asigurarile sociale,diverse subventii si venituri;
resursele financiare cu destinatie speciala, constand,in principal,din contriibutii ce
alimenteaza fondurile speciale constituite la nivel central;
resursele financiare ale ale bugetelor locale apartinand unitatilor administrativ-
teritoriale,cum sunt:impozitele,taxele si veniturile nefiscale cu caracter local,veniturile
din capital,veniturile cu destinatie speciala,prelevarile din bugetul de stat,de tipul
cotelor defalcate din impozitul pe salarii,subventiile,donatiile si
sponsorizarile,imprumuturile contractate si incasarile din imprumuturile acordate.
Structura resurselor financiare publice difera de la un stat la altul. Ceea ce caracterizeaza,
insa, sistemul de resurse al oricarui stat,indiferent de nivelul de dezvoltare al accestuia,este
posibilitatea identificarii resurselor publice in raport de regularitatea si provenienta acestora.
8
3.2. Dupa locul de formare resursele financiare se impart in:
a. interne
- venituri fiscale:
directe;
indirecte.
- venituri nefiscale;
- imprumuturi de stat;
- emisiuni de stat;
- alte venituri.
Veniturile interne se incaseaza la bugetele corespunzatoare sub forma de impozite si taxe,
contributii,varsaminte, donatii interne, incasari din diverse valorificari,imprumuturi publice
interne.In unele tari,ca venituri bugetare exprese figureaza si veniturile provenite de la
domeniul public,dividendele le revin statului si, in cazuri exceptionale,emisiunea banilor de
hartie.
b. externe:
- imprumuturi de stat;
- ajutoare financiare nerambursabile;
- alte venituri.
Veniturile de provenienta externa imbraca, in principal, forma imprumuturilor externe
angajate de catre stat de la guvernele altor tari si de la diversi creditori externi ce pot fi :
institutii financiar-bancare internationale, banci private sau alti detinatori particulari de
capitaluri banesti.
Din exterior mai pot proveni:
- dobanzile incasate pentru creditele externe acordate de stat, precum si ratele scadente la
aceste credite ce se incaseaza de buget in anul curent;
- unele ajutoare financiare si donatii primite din strainatate;
- impozitele si taxele percepute de la reprezentantele in Romania ale firmelor straine;
- impozitul asupra dividendelor cuvenite investitorilor straini, ce se transfera in strainatate;
- unele lichidari ale participatiilor de capital ale statului in strainatate.
9
3.3. In functie de provenienta, resursele financiare publice se grupeaza in resurse
interne si resurse externe.
In ansamblul resurselor financiare ale unui stat,resursele externe,sunt in principal,
imprumuturile de stat externe contractate la institutii financiare internationale,la guvernele
altor tari,ala banci cu sediul in alte state,la orice detinatori straini de capitaluri banesti.
La acestea se adauga diferitele transferuri externe primite sub forma ajutoarelor
nerambursabile de la organismele internationale sau din partea altor state.
Toate celelalte resurse, de tipul impozitelor,taxelor,contributiilor,veniturilor nefiscale,
imprumuturilor contractate la persoanele fizice si juridice din propria tara,altor venituri
exceptionale,sunt considerate a fi resurse de provenienta interna.
In Romania, resursele financiare publice sunt structurate pe criterii economice,in
conformitate cu structura sistemului bugetar. Resursele financiare publice se constituie si se
gestioneaza printr-un sistem unitar de bugete,si anume bugetul de stat,bugetul asigurarilor
sociale de stat, bugetul fondurilor speciale,bugetul trezoreriei statului,bugetele institutiilor
publice autonome, bugetele institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetul de
stat,bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetul fondurilor speciale,bugetele institutiilor
pubice finantate integral din venituri proprii,bugetul fondurilor provenite din credite externe
contractate sau garantate de stat si ale caror rambursare,dobanzi si alte costuri se asigura din
fonduri publice si bugetul fondurilor externe nerambursabile, in conditiile asigurarii
echilibrului financiar.
3.4. In functie de ritmicitatea incasarii lor la buget, resursele financiare publice
formeaza doua categorii,si anume, resurse ordinare sau curente si resurse
extraordinare,incidentale sau intamplatoare.
Resursele ordinare sunt acelea la care statul apeleaza in mod obisnuit,in conditii considerate
normale si care se incaseaza la buget cu o anumita regularitate. In aceasta categorie se includ
veniturile fiscale,contributiile pentru asigurarile sociale de stat,contributiile ce alimenteaza
fondurile speciale si veniturile nefiscale.
Resursele extraordinare sunt cele la care statul recurge in situatii exceptionale,cand practic
resursele curente nu acopera cheltuielile publice. Resursele extraordinare cuprind
10
imprumuturile de stat interne si externe, transferurile,ajutoarele,sumele rezultate din
lichidarea participatiilor de capital in strainatate si din valorificarea peste granita a bunurilor
statului.
3.5.Dupa nivelul bugetului public:
Resursele financiare publice se grupeaza in functie de nivelul la care se constituie, respectiv
nivelul bugetului la care se constituie conform Legii finantelor publice. Astfel in articolul 1,
alineatul 4, se prezinta aceasta grupare: “Resursele financiare publice se constituie şi se
gestioneaza printr-un sistem bugetar de bugete şi anume: bugetul de stat, bugetul asigurarilor
sociale de stat, bugetele locale, bugetul fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului şi
bugetele altor institutii publice cu caracter autonom in conditiile asigurarii echilibrului
financiar”.
Privite in aceasta structura resursele financiare formeaza un sistem de resurse existand
anumite legi intre componentele acestui sistem. Efortul financiar public se exprima de fapt
prin resursele financiare publice consolidate. Calcularea acestuia este prevazut in Legea
finantelor publice, articolul 1(art. 5): “Resursele şi cheltuielile reflectate in bugetele
mentionate la alineatul precedent, cumulate la nivel national, alcatuiesc resursele financiare
publice totale, respectiv cheltuieli publice totale care dupa consolidare, prin eliminarea
transferurilor dintre bugetele respective, vor evidentia dimensiunile efortului financiar public,
pe anul respectiv, starea de echilibru sau dezechilibru, dupa caz”.
4.Principalele categorii de resurse publice sunt:
4.1. Resursele bugetului statului:
Venituri curente
Veniturile curente sunt cele care detin ponderea covarsitoare in formarea bugetului
public, fiind incasate pe baza unor prevederi legale care au o mare valabilitate in timp.
11
Ca urmare,veniturile de acest gen au caracter repetitiv, de la un an bugetar la altul.
In functie de natura lor, veniturile curente se subdivid in veniturile fiscale si veniturile
nefiscale.
A. Venituri fiscale:
Venituri fiscale, din care:
1 Impozite directe;
a) impozit pe profit;
b) impozit pe salarii şi venituri, din care:
• cote şi sume defalcate pentru bugetele locale (se scad);
c) alte impozite directe;
d) contribuţii;
2 Impozite indirecte, din care:
a) TVA, din care:
• încasat;
• sume defalcate pentru bugetele locale (se scad);
b) accize;
c) taxe vamale;
d) alte impozite indirecte;
Veniturile fiscale se instituie de catre stat in virtutea suveranitatii sale financiare, in calitatea sa
de subiect de drept public. Aceste venituri se concretizeaza in impozitele,taxele si contributiile
percepute la bugetul public, avand caracter obligatoriu si nerestituibil. Ele prezinta prelevari
legale din veniturile create de agentii economici si din veniturile populatiei, inclusiv in legatura
cu detinerea de catre acesti subiecti a unor averi sau proprietati impozabile.
A.1. Impozite directe:
Cele directe au caracteristic faptul ca se stabilesc nominal in sarcina unor persoane fizice sau
12
juridice, in functie de veniturile sau averea acestora, pe baza cotelor de impozit prevazute de
lege. Impozitele directe sunt o categorie de impozite clasificate după criteriul trăsăturilor de fond
şi de formă. Ele prezintă o serie de avantaje rezultate din trăsături ce răspund cerinţelor multora
din principiile impunerii: sunt nominative, sunt legate de puterea economică şi de situaţia
personală a contribuabilului, sunt aduse la cunoştinţa plătitorului anticipat plăţii atât în ce
priveşte suma de plată, cât şi termenele-scadenţă. Impozitele directe sunt clasificate după
obiectul impunerii în impozite reale şi impozite personale.
Impozitele reale se stabilesc in legatura cu anumite obiecte materiale (pamantul, cladirile,
fabricile, magazinele) facandu-se abstractie de situatia personala a subiectului impozabil. Se mai
numesc si impozite obiective sau pe produs, iar in aceasta categorie se include impozitul funciar,
impozitul pe cladiri, impozitul pe activitati industriale, comerciale si profesii libere. Impozitele
reale sunt aşezate pe obiectul activităţii şi nu mai sunt caracteristice epocii contemporane.
Aşezarea lor necesită introducerea unei instituţii specifice care să descrie obiectul activităţii şi
să-l înregistreze pe persoane. O astfel de instituţie s-a creat în timp numai în legătură cu
pământul şi activităţile legate de el; pentru alte genuri de activităţi nu sa putut impune o astfel de
instituţie. Cea iniţiată în legătură cu pământul se numea cadastru. Această instituţie avea ca
obiect descrierea bunurilor funciare, menţionarea veniturilor pe care acestea le produceau şi
evidenţa lor pe proprietari. Această instituţie, cu acelaşi obiect, dar cu funcţii modificate, se
păstrează şi azi.
Impozitele personale se aseaza asupra veniturilor sau averii, in stransa legatura cu situatia
personala a subiectului impozabil, motiv pentru care sunt cunoscute sub denumirea de impozite
subiective. Impozitele personale sunt aşezate pe venit şi pe avere şi constituie forma de impunere
cea mai răspândită în zilele noastre. Din aceasta categorie fac parte: impozitele pe veniturile
persoanelor fizice, impozitele pe veniturile societatilor de capital, impozitele pe averea propriu-
zisa, impozitele pe circulatia averii, impozitele pe sporul de avere.
Impozitele pe venit
13
Impozitele pe venit sunt aşezate pe diferitele tipuri de venituri, unele fiind însă exonerate: pensii,
ajutoare sociale, burse, dobânzi ş.a., cu diferenţieri pe ţări şi în timp. Obiectul acestui impozit îl
constituie venitul realizat de orice persoanăfizică sau juridică, venit care se numeşte brut.
Acesta este ajustat, potrivit legii, prin deducerea unor cheltuieli pe care le-a suportat
contribuabilul, obţinându-se astfel venitul impozabil care reprezintă materia impozabilă şi, ca
expresie cantitativă, masa acesteia.
Cheltuielile deductibile sunt, de regulă:
cheltuieli pentru desfăşurarea activităţii,
dobânzile plătite pentru creditele utilizate,
vărsămintele la fondul de amortizare şi la cel de rezervă,
cotizaţiile pentru asigurări sociale,
primele de asigurare,
unele cheltuieli social-culturale,
pierderi din activitatea anilor precedenţi,
pierderi din calamităţi naturale
După criteriul subiectului impozitului, impozitele pe venit sunt impozite pe veniturile
persoanelor fizice şi impozite pe veniturile persoanelor juridice.
Impozitul pe veniturile persoanelor fizice
Subiectul acestui impozit sunt persoanele fizice care îşi au domiciliul sau rezidenţa în statul
beneficiar al respectivului impozit, precum şi persoane nerezidente (cu unele excepţii) care
realizează venituri în respectivul stat. Legea scuteşte, de regulă, de la plata acestui impozit unele
categorii de beneficiari de venit, cum sunt: suveranii şi familiile regale, diplomaţii străini
acreditaţi (cu condiţia reciprocităţii), persoanele care realizează venituri sub minimul impozabil
şi, uneori, militarii. Aşezarea impozitului se face cu sau fără luarea în considerare a situaţiei
personale a contribuabilului: starea civilă, numărul de persoane în întreţinere, existenţa vreunui
14
handicap ş.a.
Sistemul de impunere poate fi:
a) separat, adică se introduce un impozit unic pentru fiecare categorie de venit sau se face
impunerea pe fiecare sursă de venit;
b) global, adică un impozit unic pentru toate veniturile cumulate obţinute de contribuabil,
indiferent de categoria acestora sau de sursa lor.
Impozitul pe veniturile persoanelor juridice
Subiectul acestui impozit sunt persoanele juridice care obţin venituri în statul beneficiar al
respectivului impozit, indiferent de domiciliul lor. Subiecţii sunt, de regulă, diferenţiaţi după
caracterul participanţilor la asociere:
- persoane juridice rezultate din asocierea de persoane fizice, numite şi societăţi de
persoane, caracterizate prin faptul că este dificil de făcut distincţie între averea
asociatului şi averea societăţii; de aceea, impunerea veniturilor se face după procedurile
de impunere a veniturilor persoanelor fizice;
- persoane juridice rezultate din asocierea de capitaluri, numite şi societăţi de capital,
caracterizate prin faptul că se poate distinge net între averea participanţilor şi averea
societăţii: participanţii (acţionarii) răspund de actele iniţiate de societate numai în limita
capitalului cu care au intrat în asociaţie. Obiectul acestui impozit îl constituie venitul
persoanei juridice în cauză.
În cazul societăţilor de capital pot fi identificate trei niveluri de venit: a)
profitul societăţii înainte de impozitare,
b) profitul repartizat ca divident pentru acţionari,
c) profitul rămas la dispoziţia societăţii.
Practica fiscală cunoaşte patru modalităţi de impunere a societăţilor de capital, modalităţi care
15
ţin seama de existenţa celor trei niveluri de venit menţionate mai sus:
1) se impune a) şi, separat, b);
2) se impune numai b);
3) se impune numai c);
4) se impune b) şi, separat, c). Fiecare din aceste modalităţi răspunde unor anumite
obiective de politicăeconomică a statului beneficiar al impozitului şi generează avantaje
sau dezavantaje în sarcina beneficiarului de venit.
În România profitul este impozitat cu o cotă de 25% aplicată profitului impozabil, calculat
pornind de la profitul brut din activitatea de bază la care se adaugă alte categorii de venituri
(din activităţi conexe sau colaterale, din activităţi financiare, din activităţi excepţionale, din
chirii etc.) şi unele cheltuieli nedeductibile (cheltuieli peste cota legală de cheltuieli de
protocol sau sponsorizare ş.a.) şi din care se scad unele cheltuieli deductibile (cheltuieli
financiare, constituirea unor fonduri de rezervă şi amortizare, pierderi din anii precedenţi sau
din calamităţi naturale ş.a.). Această cotă se modifică în unele cazuri, cum este cel al Băncii
Naţionale, pentru care cota este de 80% din profitul realizat şi dupădeducerea cheltuielilor
permise de lege şi constituirea fondului de rezervă.
Impozitul pe salarii
Veniturile din salarii reprezinta toate veniturile in bani si/sau in natura obtinute de o persoana
fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca. Sunt supuse
impozitarii atat salariile primite in cazul unui contract de munca incheiat pe durata determinata,
cat si nedeterminata. De asemenea, se cuprind in veniturile din salarii: indemnizatiile pentru
incapacitate temporara de munca, de maternitate si pentru concediul privind ingrijirea copilului
in varsta de pana la 2 ani.
Totodata, legea asimileaza notiunii de salariu in vederea impunerii si urmatoarele
categorii de venituri:
16
indemnizatiile acordate ca urmare a desfasurarii unei functii de demnitate publica;
drepturile banesti specifice acordate potrivit legii cadrelor militare (solda lunara,
indemnizatii, prime, premii, sporuri);
indemnizatia lunara bruta, precum si suma din profitul net, cuvenite administratorilor la
companii/societati nationale, societati comerciale la care statul sau o autoritate a
administratiei publice locale este actionar majoritar, precum si la regiile autonome;
sumele primite de membrii fondatori ai societatilor comerciale constituite prin
subscriptie publica;
sumele primite de catre angajatii cu conventie civila de prestari de servicii;
sumele ce se acorda ca indemnizatie de sedinta reprezentantilor in adunarea generala a
actionarilor, in consiliul de administratie si in comisia de cenzori;
indemnizatiile acordate reprezentantilor statului si partenerilor sociali in organismele
tripartite, indemnizatii stabilite de lege;
orice alte drepturi si indemnizatii de natura salariala.
Pentru salariati, la stabilirea venitului salarial se iau in calcul: salariile de baza, sporurile
si adaosurile de orice fel, indemnizatiile de orice fel, recompense si premii de orice fel,
sumele reprezentand premiul anual si stimulentele acordate potrivit legii personalului din
institutiile publice, stimulentele din fondul de participare la profit acordate salariatilor
agentilor economici dupa aprobarea bilantului contabil, sumele primite cu titlu de
indemnizatie de concediu de odihna, sumele primite din fondul de asigurari sociale in caz de
incapacitate temporara de munca si de maternitate, sumele primite pentru concediu privind
ingrijirea copilului in varsta de pana la 2 ani, sumele primite pentru concediu paternal, orice
alte castiguri in bani si in natura primite de la angajator de catre angajati ca plata a muncii
lor.
A.2. Impozite indirecte:
Impozitele indirecte se percep cu prilejul vanzarii unor bunuri si al prestarii unor servicii,
al importului ori exportului, ceea ce inseamna ca ele vizeaza cheltuielile, respectiv cheltuirea
17
unor venituri. Dupa forma pe care o imbraca, impozitele indirecte pot fi grupate in: taxe de
consumatie, venituri de la monopolurile fiscale, taxe vamale, taxe de timbru si de inregistrare.
Impozitele indirecte, la rândul lor, se clasifică după forma lor în:
taxe de consum;
venituri din monopoluri fiscale; taxe vamale;
taxe de timbru şi de înregistrare.\
Veniturile fiscale, ca cele ce reprezintă cea mai însemnată parte a veniturilor publice,
sunt clasificate la rândul lor după mai multe criterii:
a) caracteristicile de fond şi formă:
impozite directe, stabilite pentru fiecare contribuabil în parte, nominal,
aşezate pe venit şi/sau pe avere; • impozite indirecte, stabilite pe
consumul de bunuri şi servicii, nepersonalizate, aşezate pe cheltuieli;
b) obiectul impunerii:
impozite pe venit;
impozite pe avere;
impozite pe consum;
c) scopul urmărit:
impozite financiare, instituite pentru acoperirea cheltuielilor statului;
impozite de ordine, instituite pentru limitarea unor acţiuni sau pentru
realizarea unor obiective, altele decât cele fiscale, de exemplu: suprataxele
pentru limitarea consumului de tutun, impozitele pentru fondurile speciale;
d) frecvenţa încasării:
impozite permanente sau ordinare, care au caracter peren şi se încasează
periodic;
impozite incidentale sau extraordinare, care se instituie pentru perioade
determinate şi au de regulă un scop strict precizat care, odatărealizat,
determină desfiinţarea respectivului impozit;
18
e) instituţia administratoare:
impozite ale administraţiei centrale, încasate direct la bugetul de stat, din care
se pot stabili nivele sau cuantumuri ce pot fi reţinute de organele locale; de
exemplu, impozitul pe salarii pentru care, prin legea bugetului, se stabileşte
ce judeţe şi în ce cotă îşi pot reţine o parte din impozitul pe salarii colectat
de la unităţile rezidente în respectivul judeţ;
impozite ale administraţiei locale, care se încasează de către organul local
care le-a iniţiat.
Impozitul pe profit
Impozitul pe profit ramane unul dintre cele mai contestate impozite deoarece apare ca fiind
inutil, prin faptul ca este un impozit indirect asupra persoanelor fizice si se poate inlocui cu
acesta din urma, iar pe de alta parte, datorita faptului ca el este prezentat intotdeauna ca daunator
capacitatii de dezvoltare a intreprinderilor. Ca urmare, sunt multiple cererile intreprinderilor
catre stat de a reduce sau de a suprima acest impozit.
Totusi, impozitul pe profit reprezinta o sursa certa de alimentare cu venituri a bugetului
public, in vederea asigurarii mijloacelor financiare necesare indeplinirii drepturilor fundamentale
ale cetatenilor cu privire la invatamant, sanatate, cultura si arta, sport, aparare nationala si ordine
publica, ocrotire sociala si protectie ecologica, precum si pentru finantarea unor actiuni si
obiective economice de interes national, mai ales in domeniul infrastructurii.
Taxa pe valoarea adaugata
Principalul impozit pe cheltuiala este taxa pe valoarea adaugata (TVA), care este un
impozit indirect, un impozit general pe consum care se stabileste cu ocazia operatiunilor privind
transferul bunurilor si serviciilor prestate cu plata sau asimilate acestora.
Valoarea adaugata reprezinta diferenta dintre incasarile obtinute din vanzarea bunurilor
sau prestarea serviciilor si platile efectuate pentru bunuri si servicii aferente aceluiasi stadiu al
circuitului economic (valoarea nou creata de intreprindere in urma cilului de productie). In
19
analiza financiara, ea este definita ca diferenta intre productia exercitiului si marja comerciala,
pe de o parte, si consumul intermediar, pe de alta parte.
Taxele vamale
Taxele vamale reprezinta impozite indirecte percepute de catre stat asupra bunurilorsi serviciilor
atunci cand acestea trec granitele vamale ale Romaniei. Rezulta ca taxele vamale reprezinta un
instrument de politica comerciala de natura fiscala, constituind o sursa de venit pentru bugetul
statului, cu impact direct asupra pretului produselor care fac obiectul comertului exterior.
In calitate de platitori apar agentii economici, persoane juridice si fizice romane sau straine care
introduc sau scot din tara bunuri care intra sub incidenta codului vamal. In obiectul
taxelor vamale intra bunurile, marfurile, prestarile de servicii, etc. care sunt importate, cu
exceptia celor care sunt scutite expres de la plata taxelor vamale. In ceea ce priveste bunurile
importate, ele pot intra in tara in regim vamal definitiv si in regim vamal suspensiv.
Regimurile vamale suspensive sunt operatiuni de import cu titlu temporar care au drept
efect suspendarea platii taxelor vamale. Regimul vamal suspensiv se solicita de catre
importatori, iar organul vamal aproba cererea introdusa numai daca se poate asigura
supravegherea si controlul vamal suspensiv. In acest scop se fixeaza un anumit termen care
poate fi prelungit numai la cererea expresa si justificata a titularului operatiunii si cu aprobarea
autoritatii vamale.
Autoritatea vamala solicita, in acest caz, titularului operatiunii sa constituie o garantie din
care sa se incaseze eventualele drepturi de import ce ar putea fi datorate.
Regimul vamal suspensiv aprobat isi inceteaza valabilitatea in momentul in care marfurile
primesc un alt regim vamal. Daca importatorul nu incheie regimul vamal la termenul stabilit,
unitatea vamala poate dispune suspendarea din oficiu.
20
Sistemul de prelungire a regimului vamal suspensiv se aplica si produselor
compensatoare sau transformate, obtinute in cadrul regimurilor de transformare activa sau pasiva
ori de transformare sub control vamal.
Accizele
Alaturi de taxa pe valoarea adaugata si taxele vamale, accizele reprezinta impozitele
indirecte cele mai importante, la care statul apeleaza pentru a-si procura resursele necesare
acoperirii cheltuielilor. Accizele sunt taxe speciale de consumatie care fac parte din categoria
impozitelor indirecte aplicate asupra unor marfuri si produse provenite atat din productia interna,
cat si din import.Statul, prin intermediul accizelor, urmareste, atat colectarea unor venituri cat
mai mari, cat si dirijarea consumului catre anumite grupe de produse. Accizele sunt aplicate unui
numar restrans de produse impozabile, acestea fiind nominalizate in legea care reglementeaza
acest tip de impozit. Conform legislatiei in vigoare, produsele care sunt supuse accizelor se
impart in patru mari grupe:
alcoolul brut, alcoolul etilic rafinat, bauturi alcoolice si orice alte produse destinate
industriei alimentare sau consumului, care contin alcool etilic;
produse din tutun;
produse petroliere;
alte produse si grupe de produse.
In functie de aceasta impartire a produselor care se supun impozitarii prin accize are loc
stabilirea platitorilor, a modului de calcul a accizelor, a cotelor de impozitare.
Taxele de timbru
Alaturi de taxa pe valoarea adaugata, accize, taxele vamale, taxele de timbru sunt
mobilizate la bugetul statului ca impozite indirecte.
Dupa cum sunt prezentate in legislatia romaneasca, taxele de timbru reprezinta plata serviciilor
sau lucrarilor efectuate de diferite organe sau institutii de stat, care primesc, intocmesc sau
21
elibereaza diferite acte, presteaza servicii sau rezolva anumite interese legitime ale partilor.
Fiind un impozit taxele de timbru au un caracter obligatoriu si sunt preluate cu titlu
nerambursabil. Totusi, intre taxele de timbru si impozite exista o diferenta majora. Astfel, daca
impozitele sunt preluate la bugetul statului fara o contraprestatie din partea acestuia, taxele de
timbru reprezinta, in majoritatea cazurilor, plati nemijlocit legate de un anumit serviciu specific,
realizat de o institutie publica sau de un organ al administratiei de stat, precum si de un notar
public sau alte organe cu atributii notariale.
In categoria actelor sau serviciilor supuse taxei de timbru includem:
actele si serviciile prestate de birourile notariale sau de organele administrative
publice cu atributii notariale;
reclamatiile si memoriile adresate organelor administratiei publice;
certificate de orice fel;
eliberarea actelor de identitate;
actiunile si cererile adresate instantelor judecatoresti, indiferent daca ele sunt sau nu
evaluabile in bani;
eliberarea permiselor de conducere si a certificatelor de inmatriculare a
autovehiculelor;
eliberarea diferitelor documente.
Taxele de timbru pot fi:
taxe de timbru pentru actiuni si cereri introduse in justitie;
taxele de timbru pentru activitatea notariala:
- taxele asupra transferului de proprietate;
- taxele succesorale;
alte operatiuni supuse taxelor de timbru;
- taxele de timbru asupra contestatiilor la impuneri;
22
- taxele pentru acte de starea civila;
- taxele de timbru in legatura cu actele de identitate;
- taxele pentru eliberarea permiselor si a altor documente.
B. Venituri nefiscale
Veniturile nefiscale sunt acelea care revin statului in calitatea sa de proprietar de
capitaluri avansate in procesul reproductiei economice, cele mobilizate de la regiile
publice autonome si de la institutiile publice,precum si diverse alte venituri. De la regiile
publice autonome,veniturile fiscale nemobilizate la bugetul public iau forma intregului
profit net al acestora sau a varsamintelor unei fractiuni din profitul net ramas dupa
alimentarea fondurilor proprii. Solutia adoptata de practica bugetara actuala din Romania
este cea a varsamintelor din profitul net. Veniturile nefiscale de la institututiile publice
sunt de o varietate mai mare sau mai mica, in functie de gradul de dezvoltare a
serviciilor oferite de stat prin intermediul acestora. Ele apar sub forma taxelor ( de
metrologie,pentru brevetele de inventii si inregistrarea marcilor de fabrica,pentru
prestatiile si serviciile efectuate de capitaniile de port, pentru eliberarea autorizatiilor de
transport cu autovehicule in traficul international de marfuri, pentru analizele efectuate
de laboratoarele organizate in sistemul protectiei consumatorilor si de altele
asemanatoare, taxele consumare, taxele pentru obtinerea deciziilor de autorizare in
domeniul audiovizualului, taxe si alte venituri din protectia mediului etc.) , a veniturilor
incasate de diverse unitati sau pentru diverse activitati care se varsa la buget (veniturile
circumscriptiilor, laboratoarelor si dispensarelor veterinare, veniturile unitatilor de
reproductie si selectie a animalelor, din incasarea contravalorii lucrarilor de combatere a
daunatorilor si bolilor in sectorul vegetal, din comercializarea de standarte si din alte
prestatii ale Institutului Roman de Standardizare, din vanzarea reportajelor si serviciile
de stiri realizate de „Rompres”,din chiriile aferente imobilelor proprietate de stat si
administrate de institutiile publice, din serviile de statistica publica oferite la cererea
diversilor beneficiari interni si externi, sume incasate de Comisia Nationala a Valorilor
Mobiliare) si din varsamintele efectuate din veniturile unor institutii publice si ale unor
23
activitati autofinantate.
Veniturile nefiscale diverse se refera la cele provenite din aplicarea prescriptiei
extinctive, din amenzile si penalitatile incasate, din incasarea dobanzilor aferente ratelor
lunare pentru vanzarea locuintelor construite din fondurile statului, din valorificarea
bunurilor confiscate, din concesiunile realizate de institutiile publice, din expertizele in
domeniul navigatiei,din cautiuni si din restituirile de fonduri din finantarea bugetara a
anilor precedenti.
Venituri din capital
Aceste venituri detin o pondere scazuta in structura veniturilor bugetare si au o
provenienta obiectiva,rezultata din valorificarea prin vanzare a unei parti din avutia
nationala aflata in patrimoniul public.
„Izvorul” acestor venituri nu este activitatea din anul bugetar in care se incaseaza,ci este
vorba de valorificarea unor bunuri ce s-au acumulat in patrimoniul public, fiind rezultatul
utilizarii unei parti din resursele bugetare ale perioadelor trecute. Tocmai de
aceea,veniturile de acest gen nu sunt curente,ci din capital.
Aceste venituri se concretizeaza in :
veniturile obtinute din valorificarea unor bunuri ale statului (cum ar fi, de
exemplu, din vanzarea locuintelor);
veniturile obtinute din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice ( o parte
din parcul auto, mobilier,echipamende de birotica, materiale de constructii
rezultate din demolari,diverse );
veniturile obinute din valorificarea unei parti a stocurilor aflate in rezerva de stat
si de mobilizare.
Incasari din rambursarea imprumuturilor acordate
4.2. Resursele bugetului asigurarilor sociale de stat:
A. Venituri fiscale:
24
A.1. Contributia pentru asigurarile sociale;
A.2 Alte contributii
B. Venituri nefiscale
4.3. Resursele bugetelor locale:
1. Venituri proprii (fiscale si nefiscale)
2. Cote si sume defalcate din venituri ale bugetului de stat
Sumele defalcate si transferurile apar ca venituri ale bugetelor locale sau ale unor bugete
ale fondurilor speciale si ca utilizari in cazul bugetului administratiei centrale de
stat.Sumele defalcate in prezent in favoarea bugetelor locale au in vedere cedarea de la
„bugetul mare” a unei parti din impozitul pe salarii,avand drept scop atenuarea
dezechilibrelor bugetare ce se inregistreaza la nivelul unitatilor
adminstrativ-teritoriale.
3. Cote aditionale la unele venituri ale bugetului de stat si ale bugetelor locale
4. Transferuri cu destinatie speciala de la bugetul de stat
Transferurile se aloca atat in favoarea bugetelor locale,cat si a unor bugete ale fondurilor
speciale,avand o afectatie expresa. Astfel,in buget figureaza urmatoarele transferuri:
catre bugetele locale:
- pentru asigurarea protectiei sociale a populatiei aferenta energiei termice si
transportului urban de calatori;
- pentru investitii;
catre bugetele fondurilor speciale :
- pentru Fondul destinat platii pensiilor si celorlalte drepturi de asigurari sociale
ale agricultorilor;
- pentru Fondul de risc si accident.
4.4. Resursele fondurilor speciale
25
Pe de alta parte, fondurile speciale (ultima categorie de resurse publice) se formeaza pe
baza unor venituri fiscale de tipul contributiilor si impozitelor indirecte cu destinatie speciala
(contributia pentru pensia suplimentara, contributia la fondul pentru plata ajutorului de somaj,
taxa pentru drumuri, etc.) precum si din venituri nefiscale stabilita in raport de destinatia fiecarui
fond (venituri din aplicarea unei cote asupra volumului de prime brute in cazul fondului special
pentru protejarea angajatilor. Fondurile speciale raspund unor nevoi temporare, specifice fiecarui
program de guvernare si, de aceea, ele difera ca numar si destinatie, de la o perioada la alta.
In categoria resurselor financiare publice se includ si veniturile institutiilor si autoritatilor
publice cu caracter de venituri curente. In conformitate cu Legea privind finantele publice
„ institutiile publice includ Parlamentul, Administratia Prezidentiala,ministerele, celelalte organe
de specialitate ale adminsitratiei publice, alte autoritati publice,institutiile publice
autonome,precum si institutiile din subordinea acestora, indiferent de modul de finantare a
activitatii acestora”.
Se considera ca institutiile publice produc bunuri publice pe care le distribuie in mod gratuit sau
contra unei plati care nu totdeauna constituie echivalentul serviciului prestat,al carui consum
este, de regula, nonconcurential.
Institutiile publice desfasoara actiuni in domeniile cum sunt :invatamantul,sanatatea, asistenta
sociala, apararea nationala, ordinea publica etc. Resursele institutiilor publice se structureaza in
venituri proprii,venituri primite ca alocatii de la buget si subventii pentru activitati autofinantate.
Finantarea de baza este asigurata prin resursele de la buget. Veniturile proprii ale institutiilor
publice sunt venituri extrabugetare. Acestea sunt reprezentate de taxe,incasari din vanzarea unor
publicatii, chirii, valorificareaunor produse din activitati proprii sau anexe, venituri din prestatii
editoriale,incasari din prestarea unor servicii medicale, de invatamant, de formare profesionala si
orice alte servicii in conformitate cu specificul activitatii.
Institutiile publice pot beneficia si de resurse externe rambursabile,de tipul finantarilor prin
intermediul unor programe internationale ori ca urmare a unor acorduri si protocoale bilaterale
26
incheiate cu institutii similare din alte tari.
5.Tipuri de relatii sociale ce se stabilesc intre participantii care participa la constituirea
fondurilor de resurse financiare:
Fondurile se constituie pe seama transferului de valoare, de putere de cumparare de la diverse
persoane fizice si juridice la dispozitia organelor administratiei de stat, centrale si locale. De la
aceste fonduri se efectueaza transferuri de putere de cumparare catre diversi beneficiari –
persoane fizice si persoane juridice. Au loc, asadar, fluxuri de resurse banesti in dublu sens –
catre si de la fondurile publice – ceea ce genereaza anumite relatii sociale intre participantii la
acest proces:
relatiile care apar intre participantii la procesul de constituire a fondurilor de resurse
financiare, si anume: - agentii economici, indiferent de forma de proprietate care
desfasoara activitate cu scop lucrativ si membrii societatii luati in mod individual, ca
cetateni ai statului care realizeaza venituri, pe de o parte, si colectivitatea reprezentata
prin stat, pe de alta parte;
relatiile care apar intre colectivitate, reprezentata prin stat, pe de o parte, si beneficiarii
fondurilor banesti ce se constituie in economie: intreprinderi, institutii publice, membrii
ai societatii luati in mod individual ca cetateni care incaseaza pensii, alocatii pentru
copii, ajutoare, burse si alte indemnizatii, pe de alta parte.
6. Studiul de caz:
„Indicatorii privind structura,nivelul si dinamica veniturilor publice ai Romaniei in
perioada anilor 2007-2010
Se dau urmatoarele date:
Indicatorul UM 2007 2008 2009 2010Veniturile bugetului Milioane 127.108,2 164.466,8 156.624,9 168.600
27
general consolidat RONProdusul intern brut Milioane
RON404.708,8 513.175 505.503 513.640
Deflatorul PIB % 130 116 106,5 108Cursul de schimb mediu anual RON/EUR 3,34 3,6827 4,00 4,21Populatia Milioane
persoane 21,53 21,48 21,41 21,5
6.1.Indicatorii de nivel ai veniturilor publice sunt reprezentati in tabelul urmator:
Indicatorul UM 2007 2008 2009 2010a).Venitul bugetului general consolidat in expresie nominala
MilioaneRON 127.108,2 164.466,8 156.624,9 168.600
b).Veniturile bugetului general consolidat in expresie reala
MilioaneRON 97.775,54 141.781,72 147.065,63 156.111,11
c).Ponderea veniturilor publice in PIB
% 31,40 32,05 30,98 32,82
d).Veniturile publice medii pe locuitor EUR/loc 1.767,60 18.007,97 1.828,87 1.862,67
Determinarea indicatorilor de nivel ai veniturilor publice pentru anul 2007:
b). VPr = VNn 2007/Deflator PIB2007 =127.108,2/130 = 97.775,54 mln RON
c). PVP/PIB = (VP2007/PIB2007)*100% = (127.108,2/404.708,8)*100% = 31,40 %
d). VPmedii/loc = VP2007/(populatie2007*curs de schimb2007) =127.108,2/( 21,53*3,34) = =1.767,60
EUR/loc.
6.2.Indicatorii privind dinamica veniturilor publice:
Indicatorul UM 2008 2009 2010
a).Veniturile bugetului general Milioane 37.358,6 -7.841,9 11.975,1
28
consolidat in expresie nominala-spor anual
RON
b).Veniturile bugetului general consolidat in expresie reala –spor anual
MilioaneRON
44.006,19 5.283,91 9.045,48
c).Modificarea relativa a veniturilor bugetului general consolidat in expresie nominala (ritm anual)
% 29,39 -4,76 7,65
d). Modificarea relativa a veniturilor bugetului general consolidat in expresie reala (ritm anual)
% 45,00 3,72 6,15
e).Modificarea absoluta a ponderii veniturilor publice in PIB
% 0,64 -1,06 1,84
f). Sporul anual al veniturilor publice medii pe locuitor
EUR/loc 16.240,37 -16.179,1 18.041,77
g). Indicatorul privind corespondenta dintre modificarea veniturilor publice si modificarea PIB
1,02 0,97 1,06
h). Coeficientul de elasticitate a veniturilor publice fata de PIB
0,25 3,4 4,96
Determinarea indicatorilor privind dinamica veniturilor publice pentru anul 2008:
a). ΔVPn (2008/2007) = VPn 2008 – VPn 2007 = 164.466,8 - 127.108,2 = 37.358,6
b). ΔVPr (2008/2007) = VPr 2008 – VPr 2007 = 141.781,72 - 97.775,54 = 44.006,19
c). Δ%VPn(2008/2007) =[ (VPn 2008 – VPn 2007 )/ VPn 2007 ]*100% =( 37.358,6/127.108,2)*100% = =
29,39%
29
d). Δ%VPr(2008/2007) = [(VPr 2008 – VPr 2007 )/ VPr 2007 ]*100% = (44.006,19/97.775,54)*100% = =
45,00%
e). ΔP(VP/PIB)(2008/2007) = [(VPn 2008/PIB2008)*100% ] –[ (VPn 2007 /PIB2007)*100%] =
[(164.466,8/513.175)*100%] – [(127.108,2/404.708,8)*100%] = 0,64%
f). ΔPmedii/loc(euro)(2008/2007) = [VP2008/( populatie2008*curs de schimb2008 )] –
- [VP2007 /( populatie2007*curs de schimb2007 )] = VPmedii/loc 2008 – VPmedii/loc 2007 =
= 18.007,97 - 1.767,60 = 16.240,37 EUR/loc
g). K = (VP2008/VP2007)*(PIB2007/PIB2008) = (164.466,8 / 127.108,2)*( 404.708,8/ 513.175) =
= 1,02
h). e = [(VPn 2008 – VPn 2007)/ VPn 2007 ] * [PIB2007/(PIB2008 – PIB2007)] = [(164.466,8 –
- 127.108,2)/ 127.108,2] * [404.708,8/(513.175 - 404.708,8)] = 0,25
Se dau datele privind veniturile bugetului de stat:
Milioane RON
Denumirea indicatorilor 2007 2008 2009 2010VENITURI – TOTAL 40.984,6 61.151,0 56.434,8 68.050,7Venituri curente 48.438,5 59.325,0 55.495,4 64.825,1a.Venituri fiscale 44.916,7 55.133,6 48.152,9 56.305,1
Impozite directe 14.664,7 18.563,2 15.539,7 14.460,1-Impozit pe profit 10.528,8 13.039,9 10.617,1 10.090,9-Impozit pe salarii si venit 2.776,9 3.703,7 3.135,2 3.135,9-Alte impozite directe 1.359,4 1.365,4 1.372,7 838,3-Contributii 408,4 454,2 414,7 395,0
Impozite indirecte 29.332,8 36.570,4 32.613,2 41.845,0-TVA 16.690,7 40.873,6 34.322,5 24.263,6-Accize 11.207,8 12.382,5 14.272,1 16.212,3-Alte impozite indirecte 1.434,2 857,5 552,9 774,2
Impozitul pe comertul exterior si
30
tranzactiile internationale 855,7 962,3 655,5 574,0b.Venituri nefiscale 3.113,5 3.737,2 6.927,8 8.125,0Venituri din capital 120,0 138,2 39,4 282,6Incasari din ramb. imprum. acordate,donatii si sponsorizari 426,1 6,6 1,9 6,3
Anul 2007 2008 2009 2010PIB (mln RON) 404.708,8 513.175 505.503 513.640
6.3.Structura veniturilor bugetului de stat in perioada 2007-2010
-%-
Denumirea indicatorilor 2007 2008 2009 2010VENITURI – TOTAL 100,00 100,00 100,00 100,00Venituri curente 98,88 97,01 98,33 95,26a.Venituri fiscale 91,69 90,16 85,32 82,74
Impozite directe 29,93 30,36 27,53 21,25-Impozit pe profit 21,50 21,32 18,81 14,83-Impozit pe salarii si venit
5,67 6,06 5,55 4,61
-Alte impozite directe 2.78 2,23 2,43 1,23-Contributii 0,83 0,74 0,73 0,58
Impozite indirecte 59,88 59,80 57,78 61,49-TVA 34,07 66,84 60,81 35,65-Accize 22.88 20,24 25,28 23,82-Alte impozite indirecte 2,93 1,40 0,98 1,13
Impozitul pe comertul exterior si tranzactiile internationale
1,75 1,57 1,16 0,84
b.Venituri nefiscale 6,36 6,11 12,27 11,94Venituri din capital 0,24 0,22 0,07 0,41Incasari din ramb. imprum. acordate,donatii si sponsorizari
0,87 0,01 0,004 0,01
Determinarea indicatorilor de structura a veniturilor publice pentru anul 2007:
gVC/VT = (VC/VT)*100% = (48.438,5/48.984,6)*100 = 98,88%
31
gVF/VT = (VF/VT)*100% = (44.9169,7/48.984,6)*100% = 91,69%
gImpoz.dir./VT = (Impozit direct/VT)*100% = (14.664,7/48.984,6)*100% = 29,93%
gImpoz.pe profit/VT = (Impozit pe profit/VT)*100% = (10.528,8/48.984,6)*100% = 21,50%
gImpoz.pe sal.si profit/VT = (Impoz.pe sal.si profit/VT)*100% = (2.776,9/48.984,6)*100% = 5,67%
gAlte im.directe/VT = (Alte impozite directe/VT)*100% = (1.359,4/48.984,6)*100% = 2,78%
gContrib./VT = (Contributii/VT)*100% = (408,4/48.984,6)*100% = 0,83%
gImp.ind./VT = (Impozite indirecte/VT)*100% = (29.332,8/48.984,6)*100% = 59,88%
gTVA/VT = (TVA/VT)*100% = (16.690,7/48.984,6)*100% = 34,07%
g.Accize/VT = (Accize/VT)*100% = (11.207,8/48.984,6)*100% = 22,88%
gAlte imp.ind./VT = (Alte impozite indirecte/VT)*100% = (1.434,2/48.984,6)*100% = 2,93%
gImp.pe com.ext./VT = (Impozite pe comertul exterior si tranzactiile internationale/VT)*100% = =
(855,7/48.984,6)*100% = 1,75%
gVNef./VT = (Venituri nefiscale/VT)*100% = (3.113,5/48.984,6)*100% = 6,36%
gVK/VT = (Venituri din capital/VT)*100% = (120/48.984,6)*100% = 0,24%
gInc.din ramb./VT = (Incasari din ramb.imprum. acordate,donatii si sponsorizari/VT)*100% =
= (426,1/48.984,6)*100% = 0,87%
32
7.Bibliografie:
Cezar Basno, Introducere in teoria finantelor publice, Editura didactica si
Pedagogica, Bucuresti,1997,p.31 ;
Iulian Vacarel,Gh.D. Bistriceanu, Gabriela Anghelache, Maria Bodnar, Florian
Georgescu, Finante Publice, Editia a VI-a, Editura Didactica si Pedagogica;
Tatiana Mosneanu, Buget si trezorerie publica, Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti,1997,p.153 ;
Radu Stroe, Profesor universitar, Lector universitar drd. Dan Armeanu, Finante,
Editia a II-a;
Legea privind finantele publice nr.500 din 11 iuloie 2002,publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei,Partea I, nr 597 din 13 august 2002, cu modificarilesi completarile
ulterioare;
Buletinul lunar al Bancii Nationale a Romaniei, Anuarul Statistic al Romaniei
33
34
