Raport de mediu final Enel Green Power Romania de mediu... · procedura de evaluare de mediu la care trebuie supuse anumite planuri/programe . Alte acte normative relevante pentru

PUZ –“ CONSTRUIRE PARC EOLIAN, REABILITARE DRUMURI DE ACCES , RACORD ELECTRIC SI RACORDARE LA SEN, CONSTRUIRE STATIE DE TRANSFORMARE “-

extravilan oras Isaccea , jud. TULCEA _________________________________________________________________________

SC ECO GREEN CONSULTING SRL elaborator Raport de mediu

1

PLAN URBANISTIC ZONAL – “ CONSTRUIRE PARC EOLIAN, REABILITARE DRUMURI DE ACCES , RACORD ELECTRIC SI RACORDARE LA SEN, CONSTRUIRE STATIE DE

TRANSFORMARE “-extravilan oras Isaccea , jud. TULCEA

Beneficiar : SC ENEL GREEN POWER ROMANIA SRL

Martie 2011

PROPRIETATE INTELECTUALA

Acest material nu poate fi reprodus fara acordul scris al autorului

PUZ – “ CONSTRUIRE PARC EOLIAN, REABILITARE DRUMURI DE ACCES , RACORD ELECTRIC SI RACORDARE LA SEN, CONSTRUIRE STATIE DE TRANSFORMARE “-

extravilan oras Isaccea , jud. TULCEA __________________________________________________________________________

SC ECO GREEN CONSULTING SRL elaborator Raport de mediu 2

CUPRINS

1. DATE GENERALE

1.1.Denumirea planului/programului ……………………...............................6

1.2.Proiectantul lucrarii ……………………......………………………..…..........6

1.3.Beneficiarul lucrarii ..…………………………………………………..….......6

1.4. Elaborator RM ...........................................................................................6

1.5.Colaboratori ............................................................................. ................7

1.6.Evaluarea strategica de mediu ……………………………………..………8

2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI SAU

PROGRAMULUI , PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME

RELEVANTE

2.1. Continutul si obiectivele planului/programului ……………….…........10

2.2. Relatia cu alte planuri/programe ……………………………..…............24

3. ASPECTELE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE

PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI PROPUS

3.1. Introducere …………………………………………………………..............33

3.2. Starea actuala a mediului ………………………………………….…......33

3.3. Starea mediului in cazul neimplementarii planului/programului......42

3.3.1 Calitatea factorilor de mediu in Alternativa zero………….....42

3.3.1.1. Calitatea aerului ………………………………..............42

3.3.1.2. Calitatea solului …………………………………..…......42

3.3.1.3. Calitatea apei…………………………………..…..........44

3.3.1.4. Zgomot si vibratii……………………………………........44

3.3.1.5. Biodiversitatea……………………………………...........44

3.3.1.5.1 Informatii privind flora locala…………….......44

3.3.1.5.2 Informatii privin fauna locala…………….......48

3.3.2. Patrimoniul cultural in Altenativa zero………………………....51

3.3.3. Situatia economica si sociala in Altenativa zero………........53

3.3.4. Starea de sanatate in Altenativa zero……………………........54

4. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV

4.1. Hidrologia si hidrogeologia …………… .………………….….................56

4.2. Solul …………………………………………………………………………….56




4.3. Clima …………………………………………………………..………………56

4.4. Mediul socio-economic ……………………………………………………56

4.5. Biodiversitatea ………………………………………………….………......57

4.5.1. Caracteristicile tipurilor de habitate………………………......57

4.5.2. Caracteristicile faunei ……………………………………..........58

4.6. Peisaj …………………………………………………………………............71

4.7. Patrimoniul cultural ………………………………………………..…........71

5. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE , RELEVANTE PENTRU PLAN SAU

PROGRAM……………………………………………………………………………........72

6. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL

NATIONAL,COMUNITAR SAU INTERNATIONAL , CARE SUNT RELEVANTE PENTRU

PLAN SAU PROGRAM SI MODUL IN CARE S-A TINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE SI

DE ORICE ALTE TIPURI DE CONSIDERATII DE MEDIU IN TIMPUL PREGATIRII PLANULUI

SAU PROGRAMULUI

6.1. Obiective de protectie a mediului ………………………………………........79

6.2. Modul de indeplinire a obiectivelor de protectie a mediului………........90

7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI , INCLUSIV ASUPRA

ASPECTELOR CA : BIODIVERSITATEA, POPULATIA, SANATATEA UMANA, FAUNA,

FLORA, SOLUL, APA, AERUL, FACTORII CLIMATICI, VALORILE MATERIALE,

PATRIMONIUL CULTURAL, INCLUSIV CEL ARHITECTONIC SI ARHEOLOGIC, PEISAJUL

SI ASUPRA RELATIILOR DINTRE ACESTI FACTORI

7.1.Efecte potentiale asupra factorilor de mediu si asupra sanatatii ….........93

7.1.1. Biodiversitatea ……………………………………………………………….........93

7.1.2. Populatia ……………………………………………………………………….......93

7.1.3. Sanatatea umana …………………………………………………………….......93

7.1.4. Fauna ……………………………………………………………………………......93

7.1.5. Flora …………………………………………………………………………….........94

7.1.6. Solul ………………………………………………………………………................95

7.1.7. Apa ………………………………………………………………………….............96

7.1.8. Aer ……………………………………………………………………………..........96

7.1.9. Factori climatici ………………………………………………………….............97

7.1.10. Valorile materiale ……………………………………………………………....97

7.1.11. Patrimoniul cultural …………………………………………………………......97

7.1.12. Peisaj …………………………………………………………………………........97

7.1.13. Umbrirea ………………………………………………………………………......98

7.1.14. Reflectarea ( Flickering-ul ) ……………………………………………….......98

7.1.15.Zgomot si vibratii ………………………………………………………...............99

7.1.16.Radiatii ……..................……………………………………………..…...............99

7.1.17.Unde electromagnetice ……………………………………………................106

7.2.Matricea de impact …….……………………………………………..…….......108




8. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI , INCLUSIV ASUPRA

SANATATII , IN CONTEXT TRANSFRONTIERA ……………………………….…….......121

9. MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI , REDUCE SI COMPENSA , CAT DE

COMPLET POSIBIL, ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTARII

PLANULUI SAU PROGRAMULUI

9.1. Masuri de diminuare a impactului asupra

solului/subsolului…………......................................................................................122

9.2. Masuri de diminuare a impactului asupra apei de suprafata si apei

subterane…………………………………………………….……………….................122

9.3. Masuri de diminuare a impactului asupra aerului

atmosferic….……...................................................................................................123

9.4. Masuri de diminuare a impactului asupra

biodiversitatii………………......................................................................................123

9.5. Masuri de diminuare a impactului asupra asezarilor umane si

sanatatii populatiei ……………………………………………………………..............124

9.6. Masuri de diminuare a impactului asupra peisajului si patrimoniului

cultural ……………………………………………………………...................................125

9.7. Masuri de diminuare a impactului produs de zgomot si

vibratii…....................................................................................................................126

9.8. Dezafectarea parcului -decomissioning………………………….........127

10. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE

SI O DESCRIERE A MODULUI IN CARE S-A EFECTUAT EVALUAREA , INCLUSIV ORICE

DIFICULTATI ( CUM SUNT DEFICIENTELE TEHNICE SAU LIPSA DE KNOW-HOW)

INTAMPINATE IN PRELUCRAREA INFORMATIILOR CERUTE

10.1.Introducere…………………………………………………………….........128

10.2. Prezentarea alternativelor………………………………………….........129

10.3. Dificultati in prelucrarea informatiilor cerute …………………….......130

11. DESCRIEREA MASURILOR AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR

SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI

11.1. Introducere…………………………………………………………………..130

11.2. Monitorizare PUZ…………………………………………………………….131

12. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC AL INFORMATIEI FURNIZATE IN RAPORTUL DE

MEDIU ………………………………………………………………………………............136

BIBLIOGRAFIE............................................................................................................141

ANEXE........................................................................................................................144




LUCRAREA S-A REALIZAT PE BAZA DOCUMENTELOR PUSE LA

DISPOZITIE DE BENEFICIAR SI A OBSERVATIILOR EFECTUATE PE

AMPLASAMENTUL STUDIAT PRIN PLANUL URBANISTIC ZONAL ,

DE CATRE ECHIPA DE ELABORARE A RAPORTULUI DE MEDIU .

RESPONSABILITATEA CORECTITUDINII DATELOR FURNIZATE

REVINE BENEFICIARULUI .




1.DATE GENERALE

1.1. Denumirea planului/programului : PLAN URBANISTIC ZONAL “ CONSTRUIRE PARC EOLIAN, REABILITARE DRUMURI DE ACCES, RACORD ELECTRIC SI RACORDARE LA SEN, CONSTRUIRE STATIE DE TRANSFORMARE “ extravilan oras Isaccea, judet Tulcea .

1.2. Proiectantul lucrarii : SC ARTEC SRL TULCEA , tel/fax : 0240-51940; 0340-105728 , e-mail : [email protected]

1.3. Beneficiar : SC ENEL GREEN POER ROMANIA SRL B-dul Buzesti , nr. 62-64 , etaj 6 , Sector 1, Bucuresti , tel. 0372-115.528 ,fax : 0372-872.710

1.4. Elaborator Raport de mediu : SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis , Tel/fax : 0340-104.067 ,societate inscrisa in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 34 , pentru RM, RIM, BM, RA, RS, EA .




Colaboratori :

o BADEA GHEORGHE – PFA, inscris in Registrul National elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 35 , pentru RM, RIM, BM, RA , telefon 0745-344161 , e-mail : [email protected]

o BADEA GABRIELA –PFA, inscrisa in Registrul National elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 35 , pentru RM, RIM, BM, RA , telefon 0740-017.298 , e-mail : [email protected]

o SOCIETATEA ORNITOLOGICA ROMANA-director executiv – dr.

Hulea Dan




1.6.Evaluarea strategica de mediu

Evaluarea strategica de mediu este un proces care cauta sa sigure luarea in considerare a impactului asupra mediului in elaborarea unei politici, a unui plan sau program, inainte de luarea deciziei finale cu privire la dezvoltare .

In context European , cele mai importante doua instrumente juridice referitoare la SEA (

Evaluare strategica de mediu pentru planuri si programe ) sunt : § Directiva CE 2001/42/CE referitoare la evaluarea efectelor asupra mediului ale

anumitor P/P , numita in continuare Directiva SEA ; § Protocolul privind SEA la Conventia cu privire la Impactul asupra mediului in

context transfrontiera ( Coventia de la Espoo ) , numit in continuare Protocolul SEA .

HG nr. 1076/2004 transpune Directiva SEA in legislatia nationala a Romaniei si stabileste

procedura de evaluare de mediu la care trebuie supuse anumite planuri/programe . Alte acte normative relevante pentru SEA la nivel national sunt : - OM nr.117/2006 pentru aprobarea manualului de implementare a HG nr. 1076/2004 ; - OM nr. 480/2006 de stabilire a Comitetului special la nivel central implicat in etapa de

incadrare in procedura SEA ; - OM nr. 985/2006 pentru aprobarea listei orientative de planuri/programe care intra sub

incidenta HG. Nr. 1076/2004. Principalele principii ale aplicarii SEA cu eficacitate pot fi sintetizate dupa cum urmeaza :

o SEA trebuie sa trateze politicile, planurile si programele ( P/P/P ) propuse care ar putea avea efecte semnificative asupra mediului

o SEA trebuie efectuata la initiative titularilor P/P/P si gestionata de acestia . o SEA trebuie integrate in procesele de elaborare a politicilor,planurilor si

programelor in etapele de procedura cheie. o SEA trebuie sa se axeze pe aspectele potrivite in fazele de de elaborare a

politicilor, planurilor si programelor ; o In SEA trebuie utilizate metode si tehnici de analiza adecvate si eficiente din punct

de vedere economic. Informatiile trebuie culese numai in cantitatea si nivelul de detaliere necesar pentru luarea unei decizii in cunostinta de cauza.

o SEA trebuie sa evalueze efectele asupra mediului pe care le-ar produce o serie de solutii alternative la initiative propusa .

o SEA trebuie sa faciliteze implicarea principalilor actori interesati intr-o faza cat mai timpurie. In cadrul ei trebuie sa se aplice tehnici de consultare corespunzatoare si usor de utilizat, adecvate grupurilor tinta.




O procedura SEA eficace poate aduce urmãtoarele avantaje: - Realizarea unui management durabil din punct de vedere al mediului; - Îmbunãtirea calitãtii procesului de elaborare a politicii, planului sau programului; - Cresterea eficientei si eficacitatii procesului decizional; - Întãrirea sistemului de conducere si a eficientei institutionale; - Intãrirea procesului EIM pentru proiecte; - Facilitarea cooperãrii transfrontiera.

SEA poate determina o integrare efectivã a considerentelor de mediu în întocmirea politicilor, planurilor si programelor (P/P/P). De asemenea, o bunã aplicare a SEA va ridica din timp semnale de avertizare cu privire la optiunile care nu asigura o dezvoltare durabila din punct de vedere al mediului, înaintea formulãrii proiectelor specifice si atunci când sunt încã posibile alternative majore. Ca atare, SEA faciliteazã o mai bunã luare în considerare a constrangerilor de mediu în formularea politicilor, planurilor si programelor care creeazã cadrul pentru proiectele specifice. Astfel, SEA vine în sprijinul dezvoltãrii durabile din punct de vedere al mediului.




2.EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE

PLANULUI SAU PROGRAMULUI , PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE

PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE

2.1. Continutul si obiectivele planului/programului

Continutul planului :

Planul Urbanistic Zonal “ Construire parc eolian, reabilitare drumuri de acces, racord electric si racordare la SEN , construire statie de transformare , oras Isaccea , judet Tulcea” are ca scop analizarea conditiilor in care se poate construi un parc eolian pe un teren in suprafata totala de 871.300 mp, constituit din parcele separate, proprietate privata , conform actelor de proprietate , pentru care s-a eliberat Certificatul de urbanism nr. 14/2069/17.03.2010 .

Conform Legii nr. 350/2001 modificata si completata cu OG nr.27/2008 privind

amenajarea teritoriului si urbanismul , art.44 , alin. (1) “ Planul Urbanistic Zonal este intrumentul de planificare urbana de reglementare specifica prin care se coordoneaza dezvoltarea urbanistica integrata a unor zone din localitate caracterizate printr-un grad de complexitate sau printr-o dinamica urbana accentuate.Planul urbanistic Zonal asigura corelarea programului de dezvoltare urbana integrate a zonei cu Planul urbanistic general “, iar la art. 47 , alin (2) “ Planul urbanistic zonal cuprinde reglementari asupra zonei referitoare la :

a) organizarea retelei stradale ; b) organizarea arhitectural-urbanistica in functie de caracteristicile structurii urbane; c) modul de utilizare al terenurilor ; d) dezvoltarea infrastructurii edilitare ; e) statutul juridic si circulatia terenurilor ; f) protejarea monumentelor istorice si servituti in zonele de protectie ale acestora“. Parcul va include 23 turbine eoliene , amplasate pe mai multe parcele cu functiunea de

teren arabil . Zona studiata este situata in extravilanul orasului Isaccea , judetul Tulcea. Destinatia propusa prin Planurile Urbanistice Generale pentru terenurile pe care se vor

amplasa turbinele eoliene este de teren arabil . Fiind o zona de campie, cu un nivel scazut al ploilor , amplasamentul este strabatut de la

Est la Vest de un canal major al sistemului de irigatii si de un numar mare de antene de irigatii . Lucrarile de irigatii existente fac parte din Amenajarea de irigatii Isaccea , plot SPP3 si plot SPP4 , cod amenajare 356 , aflata in administratia ANIF RA Sucursala teritoriala Dobrogea , Unitatea de Administrare Tulcea . S-a emis Avizul nr 1291/02.03.2011 favorabil pentru planul supus aprobarii , de catre ANIF RA- Sucursala Teritoriala Dobrogea .




fig . 1. amplasarea planului pe harta judetului Tulcea

In perimetrul studiat , pe proprietatile benefiaciarului se vor face propuneri pentru eoliene,

tinand cont de retelele existente in zona si anume : -retea de antene de irigatii si canale majore pentru irigatii ; -retele de electricitate de 20 kV , 110 kV ,400kV, 700 kV, unele fiind dezafectate ; -statii de pompare pentru irigatii, dezafectate ; - retea de gaze .

Fig. 2 – plan de incadrare in PUG Isaccea

Zona de amplasament se situeaza astfel:




la nord : teren arabil ,DJ22A, intravilan oras Isaccea ( aproximativ 800 m ); la sud : teren arabil , padurea Niculitel la est : teren arabil la vest : izlaz impadurit , cariera SC Ben Ari Negev IND SRL .

Coordonatele STEREO 1970 al amplasamentului turbinelor eoliene preconizate a se

monta se regasesc in Tabelul nr. 1 :

Etapele de realizare a unui parc eolian sunt :

I. construire-montaj - reabilitare drumuri de exploatare , amenajare drumuri de acces , platforme si

organizarea de santier :




Drumurile de exploatare existente vor fi modernizate prin pietruire . Piatra necesara va fi

transportata de la carierele existente in judetul Tulcea si se va depozita de-a lungul drumurilor de exploatare , dupa care se vor nivela prin compactare . Daca constructorul va considera necesar se va insera si un material textil .

Fig. 3 – Lucrari de amenajare drumuri de exploatare –foto original Badea Gh.

fig. 4 Sectiune drum de acces dupa reabilitare si/sau construire ( sursa SC Enel Green Power Romania SRL ) Organizarea de santier (5000 mp ) se va realiza pe platforma statiei de transformare –

care este situata in partea de NE a turbinei T17 si la Vest de Statia de 700 kV pe o parcela in suprafata de 30.000 mp.

Pentru perioada de santier se vor realiza , linga fiecare centrala eoliana,cate o platforma principala cu dimensiunile de 25m x 50m=1250 mp si platforme secundare in suprafata de 1200 mp .

Neavind utilitate decit in cazuri foarte rare , de interventie service la centrale, platformele nu se vor scoate din circuitul agricol .




Dupa terminarea lucrarilor de construire acestea se vor acoperi cu un strat de pamant vegetal ( rezultat din decopertare ) si se vor inerba natural.

Pe aceasta platforma se va face o mica organizare de santier ,pentru acele parti, componente mici ale turbinelor, depozitate pentru scurt timp( fiind deformabile , in general partile de turn nu se scot din suportul autospecialei in care vor fi transportate, fiecare parte fiind ridicata si montata, cu ajutorul macaralei, direct din autospeciala) ,pentru macara ,pentru atelierul mobil, pentru autospecialele care transporta diverse materiale si care stationeaza citeva ore , pentru generatorul electric si alte activitati .

Accesul principal in parc se va realiza din DN 22 (care care este tangent cu amplasamentul pe latura de nord ) in drumul de exploatare din zona statiei de transformare Isaccea ,pe partea stanga a drumului inainte de Isaccea.Pentru turbina nr. 1 accesul se va realiza din DN 22,la nord de amplasament. Accesul la parcele se realizeaza pe drumuri de exploatare, cu cadastru , care se vor moderniza prin pietruire , in baza unui proiect tehnic care se va supune autorizarii.Se vor alege acele cai de acces care sa nu depaseasca o declivitate maxima de 8˚.

Drumul de exploatare va fi racordat la un drum intern, pe fiecare parcela, care va servi si ca drum de serviciu si intretinere pentru centralele eoliene propuse. Pentru a permite accesul vehiculele agabaritice pe timpul transportului utilajelor la locul de asamblare si pentru accesul autospecialelor de ridicare ,se vor studia posibilitatile de acces, ca spatiu de drum si ca raza de bracaj .

Pentru asigurarea spatiului pentru caile de acces ,la faza de proiect tehnic, investitorul va procura ,prin cumparare sau inchirire, terenul necesar. Pe aceste spatii , necesare numai in timpul executiei ,se vor face amenajari temporare de drumuri , care vor proteja solul .

Dupa terminarea lucrarilor terenul va fi readus la starea initiala si la categoria de folosinta initiala .

In interiorul parcelelor , se vor amenaja platforme pentru depozitarea segmentelor de centrala eoliana . Pentru a raspunde la exigenta producatorului de utilaj , de a nu murdari parti ale centralei pe timp ploios , si pentru a nu scoate din circuit agricol suprafete de teren pentru platforme betonate ,care , ulterior edificarii , nu se mai justifica ca si amenajare , se vor folosi prefabricate din placi metalice , care se vor aseza pe terenul scarificat .

Dupa finalizarea constructiei turbinei , zonele platformele vor fi readuse la starea initiala,vor ramane doar drumurile de acces la turbine si trotuarele turbinelor. Drumurile de acces la turbina vor avea latimea de 5,5 m.

- lucrari de excavare si realizare a fundatiei –sapaturile se realizeaza cu utilaje

specifice ( excavatoare ) .




fig.5 - Sectiune fundatie ( sursa SC Enel Green Power Romania SRL)

In Studiului geotehnic se mentioneaza ca in urma determinarilor fizico-mecanice ale

pamanturilor din perimetrul cercetat s-a concluzionat ca terenul este dificil la fundare . Aceste caracteristici sunt date de faptul ca in urma analizelor de laborator a loessurilor investigate s-a constatat ca acestea sunt constituite din pamanturi sensibile la umezire ( PSU ) . Astfel , pentru orice fel de constructie care urmeaza a se executa ( funda ) pe aceste terenuri ( PSU ) , trebuie respectate prevederile din Normativul P7/2000 – “ Normativ privind fundarea constructiilor pe pamanturi sensibile la umezire ( proiectare , executie, exploatare ) .

Avand in vedere faptul ca pe amplasament se vor contrui turbine eoliene cu un regim de inaltime 175,0 m se recomanda varianta fundarii indirecte a acestor structuri .

Fundarea indirecta se face prin intermediul unor piloti forati de diametru mare ( Ø > 600 mm ) , ale caror caracteristici se vor stabili individual , functie de stratificatia fiecarui amplasament in parte .

Fig.6– realizare fundatie cu piloti forati-foto original Badea Gh.




Pilotii de diametru mare se vor considera de tip flotant , cu baza oprita in formatiunile loessoide ce se dezvolta pana la adancimea de investigare a forajelor de prospectiuni executate ( 25,0 m ).

- asamblare turbine si asezarea acestora pe pozitie :

Fig. 7 – lucrari de asamblare turbine –foto original Badea Gh.

Fiecare centrala eoliana este prevazuta cu un post de transformare propriu, amplasat in

interiorul centralei .Rolul postului de transformare este de a transforma energia electrica la tensiunea optima de transport . Dimensiunea postului de transformare este de 2 x 3,0= 6 mp.

Cele 23 centrale eoliene vor fi racordate prin cablu subteran la o statie de conexiuni si in continuare la statia de transformare .

Cladirea statiei va avea o suprafata construita de aproximativ 2500mp si va fi realizata

din cadre de beton armat si pereti de umplutura din BCA. Acoperirea se va face cu placa de BA , cu straturi de hidroizolatie cu sarpanta si invelitoare usoara , din Onduline sau tabla . Acoperirea cu sarpanta este o masura suplimentata, avand in vedere importanta protejarii echipamentelor din interior.

Interiorul cladirii va fi compartimentat in trei parti , cu functiuni definite. Compartimentarea se va realiza din zidarie de BCA , armata ,conform normativului. Echiparea cladirii va fi realizata printr-un proiect distinct , impreuna cu echipamentele exterioare.

Cladirea va avea timplarie din PVC , la usi si goluri cu prisme de sticla pentru iluminare. Statia de transformare propusa va fi conectata la statia de transformare Isaccea .

- Conexiunile dintre turbinele eoliene se va realiza cu ajutorul cablurilor subterane (fig.8), amplasate pe cat posibil de-a lungul drumurilor si a cailor de comunicatie existente ( De ).

- Traseul drumurilor de exploatare care vor fi reabilitate are o distanta de 125702 mp . De asemenea se vor amenaja drumuri interne in lungime de 59298 mp .

TOTAL drumuri : 185.000 mp .




fig.8- Sectiune de drum si pozitionare cabluri electrice

( sursa SC Enel Green Power Romania SRL )

Fig.9 – cabluri electrice subterane foto original Badea Gh.

Conexiunile informatice dintre turbinele eoliene se va realiza cu ajutorul cablurilor subterane( fig.9 ) din fibra optica . Un cablu de medie tensiune este alcatuit din 12 fibre rasucite cu diametru de 11,7 mm ,invelite intr-un material protector din PVC, amplasate pe cat posibil de-a lungul drumurilor si a cailor de comunicatie existente ( De ). Traseul drumurilor de




exploatare care vor fi reabilitate are o distanta de 125702 mp ( 22.855 m x 5,5 m ) . De asemenea se vor amenaja drumuri noi de acces ( de la drumurile de exploatare existente la fiecare turbina ) in lungime de 59298 mp ( 10.800 m x 5,5 m ) .

II. exploatare-functionare : in general , pentru intretinerea turbinelor sunt necesare

doua revizii anuale de verificare si intretinere , iar la 2-3 ani , in functie de locatie si specificatiile producatorului se schimba uleiul si lichidul de racire .

III. dezafectare : Durata de viata a unei turbine eoliene este 20-25 ani . Dupa aceasta perioada urmeaza teoretic , etapa de demolare a turbinelor eoliene. Aceasta etapa presupune dezmembrarea rotorului cu cele trei pale ; a nacelei , cutiei de viteze si sistemului de comanda; a pilonului ( turnului ) si a fundatiei .Practic , daca investitorul doreste poate sa reamplaseze o alta turbina pe locatie . Acest lucru se poate face daca tipul de turbina ramane acelasi , prin simpla schimbare a sistemului de prindere. Daca se modifica tipul de turbina se va reface fundatia. La dezafectare se va reface terenul afectat de fundatii si drumuri . Betonul din fundatii se va concasa si se va refolosi ( la amenajare drumuri sau diverse lucrari de umplutura), iar cablurile electrice , care au o durata de viata de 40 ani se inlocuiesc . Cablurile uzate sunt predate unitatilor de profil care le vor valorifica .

In perimetrul studiat ( fig.10 ), pe proprietatile benefiaciarului,demonstrate cu acte de

proprietate exista : - retele de antene de irigatii si canale majore pentru irigatii, - retele de electricitate, - conducte gaze, - zone protejate pentru vestigii de arheologie (movile, urme romane sec. III-IV), tumuli

funerari .

fig. 10 - Imaginea satelitara a amplasamentului (sursa Google Earth)

Centralele eoliene vor fi amplasate respectind normele de pozitionare unele fata de altele

si a distantelor de protectie fata de elementele construite sau protejate prin lege, ale zonei ; drumuri publice , retele de transport curent electric , canale si antene de irigatii ( conform




prevederilor din Norma Tehnica privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice , publicate in Monitorul Oficial , partea I , nr. 865/18.12.2007)- Tabelul nr. 2 .

TABEL nr.2 : Distante de siguranta aferente instalatiilor eoliene

Denumirea obiectivului invecinat centralei eoliene

Distanta de protectie-m-

Distanta de siguranta

-m-

De unde se masoara distanta de siguranta

Drumuri publice de interes national sau de interes judetean Drumuri publice comunale ,drumuri publice vicinale, drumuri de utilitate privata

1)

1)

H2) + 3m3)

5) 6)

4)

4)

Cai ferate LEA Centrale eoliene 8) Linii aeriene de Tc

1)

1)

1)

1)

H2) + 3m7)

H2) + 3m

9)

H2 + 3m

4)

4)

4)

4) Conducte supraterane de fluide Inflamabile Locuri si cladiri istorice

1)

1)

H10) + 3m 11)

1)

4)

4) Instalatii de extractie petrol si gaze naturale, de pompare petrol , statii de reglare , masurare gaze naturale

1)

H10) + 3m 11)

4)

Poduri 1) H3) + 3m 12) 4) Baraje , diguri Cladiri locuite Cladiri cu substante inflamabile , cu pericol de explozie sau incendiu Aeroporturi Instalatii de emisie receptie Tc Zone cu flora sau fauna protejate Terenuri de sport omologate

1) 1) 1)

1) 1) 1) 1)

H2) + 3m H13)

H2) + 3m

14) 14) 14)

H2) + 3m

4) 4) 4)

4) 4) 4) 4)

Parcaje auto pe platforme in aer liber

1) H2) + 3m 4)

Legenda : Tc – telecomunicatii NOTE :

1) Conturul fundatiei pilonului de sustinere plus 0,2 m imprejur 2) Inaltimea pilonului plus lungimea palei 3) Distanta pana la axul drumului nu va fi mai mica de 50 m 4) Se masoara de la marginea constructiei supraterane : pentru o amenajare cu mai

multe aggregate ( ferma ) se considera distanta de la agregatul cel mai apropiat de obiectivul invecinat




5) Egala cu lungimea de pala , turbina mai putin de 30 m 6) Distanta centralei eoliene fata de drumul de utilitate privata propriu nu se normeaza 7) Distanta pana la axul caii ferate nu va fi mai mica de 100 m 8) Amenajari eoliene cuprinzand unul sau mai multe agregate ( ferma ) apartinand altui

operator economic 9) Distanta dintre agregatul a carui zona de siguranta o stabilim si agregatul cel mai

apropiat apartinand celelilate ferme eoliene va fie gala cu 7 x diametrul rotorului celui mai mare agregat , atunci cand acestea sunt dispuse pe directia vantului predominant, turbine 4 x diametrul rotorului celui mai mare agregat , atunci cand acestea sunt dispuse perpendicular pe directia vantului predominant

10) Inaltimea pilonului x 1,5 plus lungimea paletei 11) daca obiectivul este ingradit , distanta de siguranta se masoara pana la ingradire 12) dupa caz , se stabileste distanta H + 3m , daca peste pod trece un drum national, un

drum judetean sau o cale ferata , tinandu-se seama si de notele 3) si 7), turbine o distanta egala cu lungime de o pala , darn u mai putin de 30 m , daca peste pod trece un drum comunal, un drum vicinal sau un drum de utilitate publica

13) inaltimea pilonului x 3 ; aceasta distanta se poate reduce fata de zona de locuinte, cu acordul comunitatii locale , pana la o valoare minima egala cu inaltimea pilonului plus lungimea palei + 3m ; distanta instalatiei eoliene destinata satisfacerii consumului propriu al unei zone va fi cel putin egala cu ianltimea pilonului plus lungimea palei + 3m ; distanta instalatiei eoliene proprii a unei locuinte nu se normeaza

14) se stabileste cu avizul autoritatii competente , care sunt mentionate in certificatul de urbanism .

Amplasarea centralelor eoliene - elemente de regulament : Pe amplasamentul studiat s-au identificat urmatoarele elemente de textura urbana

care,conform Ordin 49/2007 al ANRE , trebuie protejate : - drumuri de exploatare, cu zona de interdictie de construire de 56,0m ( o lungime de

pala), de o parte si de cealalta a acestuia . - linii electrice LEA ,indiferent de tensiune,va avea o zona de interdictie cu latimea egala

cu inaltimea pilonului, plus lungimea palei, plus 3 m, de o parte si de cealalta a retelei 178m. - drumuri de interes national , cu zona de protectie cu latimea egala cu inaltimea

pilonului, plus lungimea palei , plus 3 m , de o parte si de cealalta a drumului, 178m. - distanta turbinelor fata de reteaua de gaze este de 56,0 m ; - distanta turbinelor fata de cel mai apropiat punct de limita intravilan este de 357 m. La aceste interdictii de adauga zona de protectie a tumulilor arheologici , cu raza de

500m . Pe amplasament exista un canal de irigatii ,pentru care nu sunt prevazute zone de

protectie in Ordinul 49/2007 ANRE 2007 . Pozitionarea centralelor eoliene a tinut cont de cerintele de securitate a cailor de acces si

a celorlalte elemente construite sau de patrimoniu ale zonei . Prin acest Planul Urbanistic Zonal studiat se propune construirea unui parc eolian alcatuit

din 23 centrale eoliene de tip GAMESA G90 cu o capacitate de 2.0 MW /turbina si/sau turbine VESTAS cu o capacitate de 3 MW/turbina .

Caracteristicile tehnice ( tabelul3) ale turbinelor eoliene propuse a se monta sunt: Tabelul nr.3




fig.11 - Plansa model turbine ( sursa SC Enel Green Power Romania SRL )

Părţile principale ale turbinelor eoliene ( fig.11 ) sunt :

- rotorul cu cele trei pale ; - nacela cu generatorul , cutia de viteze si sistemul de comanda; - pilonul ( turnul ) cu diametrul la baza de 4,64 m ; - fundatia .

Turbina nr.

Tip turbina

Inaltime Pilon

(m)

Raza rotor

(m)

Inaltime maxima

(m)

1 G90-2 MW 105 45.0 150.0

2 VESTAS 3 MW

119 56.0 175




In principiu, cele mai importante părţi componente ale turbinelor eoliene( fig.12 ), sunt:

fig. 12 - Partile componente ale turbinei eoliene ( sursa www.windpower.org )

- butucul rotorului; - paletele cu lungime de 56 m ; - nacela; - pilonul; - arborele principal (de turaţie redusă); - multiplicatorul de turaţie cu roţi dinţate; - dispozitivul de frânare; - arborele de turaţie ridicată; - generatorul electric; - sistemul de răcire al generatorului electric; - sistemul de pivotare; - girueta; - anemometrul; - sistemul de control (controller). Sistemul eolian are un principiu simplu de functionare( fig.13 ) . Palele sunt puse in

miscare de vant , iar acestea la randul lor activeaza generatorul turbinei. Pentru a multiplica viteza de actiune asupra axului central , in componenta sistemului gasim si un multiplicator de viteza .




Fig . 13- Principiul de functionare al turbinei eoliene (sursa www.windpower.org )

BILANT TERITORIAL Bilantul teritorial este calculat pentru suprafata rezultata din insumarea parcelelor

proprietate particulara. Suprafata studiata , in care sunt incluse si parcelele de amplasament este de 87,13 ha

cu regim de inaltime de maxim 175,0 m. Tabelul 4. -Bilantul teritorial –teren agricol

POT = 0.4% POT maxim=1%

Aria studiata ca si reglementari , este de 871.300mp . Conform Ordonanta 27 /27 08

2008, reglementarile stabilite in limitele PUZ , nu pot fi modificate timp de 1 an. Pentru a nu induce servituti pe terenurile invecinate parcelelor pe care vor fi centralelele eoliene din parcul studiat , s-a limitat zona de reglementari , numai in limita terenurilor proprietate a investitorului.

Suprafete afectate de constructii pentru turbinele VESTAS V112 – 3,0MW -Turnul centralelor : 23 turbine x 20 mp = 460 mp




-Suprafata construita 23 eoliene+ statie = 2960mp; -Suprafata trotuar – 1020mp; -Suprafete platforme :principale 30 000mp; - Suprafete platforme secundare 27600mp; Suprafata drumurilor din parcele ,care se vor amenaja ca accese la centrale : 10781,45 ml x 5,5m = 59 298mp

Totalul suprafetei de teren, pentru turbinele eoliene, care se va scoate definitiv din circuitul agricol va fi de 63 278,0 mp .

Obiectivul planului analizat il constituie analiza capacitatii de suport a mediului

inconjurator din zona studiata si evaluarea impactului generat de desfasurarea viitoarelor activitati din parcul eolian .

Prin Planul Urbanistic Zonal propus spre analiza se va avea in vedere si urmatoarele aspecte :

§ Schimbarea destinatiei terenului , din extravilan , cu destinatie agricola , in teren curti-constructii , in vederea amenajarii unui parc eolian ;

§ Asigurarea compatibilatii functionale si a unor legaturi functionale cu celelalte zone ale localitatii Isaccea ;

§ Asigurarea accesului rutier , a traficului local precum si a traficului de tranzit , in prezent si perspectiva ;

§ Stabilirea cu exactitate a alinierilor si a regimului de inaltime aferent constructiilor ; § Echiparea tehnico-edilitara corespunzatoare dezvoltarii zonei . 2.2. Relatia cu alte planuri/programe : Energia a fost considerată mult timp ca fiind un domeniu reglementat exclusiv prin politici

naţionale şi cu o implicare directă a guvernelor naţionale. Motivele pentru care s-a considerat normală această abordate sunt date de: monopolul natural pe care îl constituie activităţile de transport şi distribuţie în cadrul sectorului de energie, ceea ce permite integrarea facilă pe verticală, sub formă de monopoluri, a diferitelor activităţi; de rolul esenţial pentru comunitate pe care îl joacă energia, fie ca resursă primară, fie ca energie electrică, motiv pentru care s-a simţit nevoia unui control strict guvernamental; de caracterul strategic, pentru orice economie, al sectorului de energie, în special energia electrică, gazul şi într-o măsură mai mică, petrolul. Aceste caracteristici au contribuit la crearea unei paradigme tradiţionale în relaţia guvern-industrie pe tema energiei, care a dominat timp de decenii, şi care se poate descrie sub forma unui model de organizare care implică controlul central asupra unei reţele de energie primară şi finală.

Crizele de energie din anii 70 au condus la intervenţii energice ale statelor industrializate în sectorul energetic. Pe agenda politică europeană a apărut o nouă problemă, şi anume aceea a siguranţei în alimentarea cu energie. S-au iniţiat programe costisitoare pentru construcţia de centrale nucleare şi s-au alocat subvenţii pentru energiile alternative. S-a creat Agenţia Internaţională a Energiei, cu scopul de a supraveghea alocarea resurselor financiare şi a încuraja diversificarea formelor alternative de energie. In acelaşi timp, modest, au început să apară politicile naţionale de energie şi agenţiile de implementare. Totuşi, unele intervenţii planificate în acest mod tradiţional s-au dovedit grăbite sau chiar nefolositoare, de aceea




capacitatea guvernelor singure de a interveni în politica de energie a început să fie pusă la îndoială.

In istoria Comunităţilor Europene, politica de energie a fost mai degrabă nesemnificativă, deşi, paradoxal,două dintre tratatele de bază, Tratatul de constituire a Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) şiTratatul de constituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice (Euratom), se referă la energie. CECO, înfiinţată prin Tratatul de la Paris în 1951, crea « de jure » o piaţă comună a cărbunelui, care până la urmă nu s-a dezvoltat şi spre alte direcţii. Tratatul Euratom, încheiat la Roma în 1957, îşi are originea în criza petrolului din Suez din 1956. Tratatul şi-a propus, pe de o parte, reducerea dependenţei faţă de importurile din Orientul Mijlociu, iar pe de alta, să ofere o contrapondere la dominanţa nucleară a SUA şi URSS ce începuse să se manifeste la acea vreme.

Mai târziu, Euratom a încurajat dezvoltarea programelor nucleare naţionale. O deschidere spre unele clarificări s-a făcut în 1964, când a fost încheiat un Protocol de Inţelegere între Statele Membre pe probleme de energie.

Documentul atrăgea atenţia asupra caracterului global al problemelor de energie şi asupra faptului că Tratatele Comunităţilor Europene acoperă acest sector într-o manieră ne-coordonată. Prima încercare de coordonare a făcut-o Comisia Europeană în 1967, printr-o Comunicare către Consiliul Miniştrilor, unde indica primele măsuri în construcţia unei politici comune în acest domeniu. Actul Unic European (1987) a marcat un punct de turnură pentru piaţa unică, dar energia nu s-a bucurat de un interes special, pentru că, la acea vreme, guvernele nu erau dispuse să cedeze o parte din controlul lor asupra monopolurilor naţionale de energie în favoarea deschiderii către piaţă.

Tratatul de la Maastricht încheiat în 1992 şi cunoscut sub numele de Tratatul UE, a adus unele completări la definirea conceptului de piaţă internă a energiei (PIE), fără să includă un Capitol de Energie. Comisia Europeană a pregătit o propunere de capitol, care ar fi trebuit, între altele, să o investească cu anumite competenţe în domeniu. Trei ţări sau opus vehement acestei iniţiative : Marea Britanie, Olanda şi Germania. Aceeaşi soartă a avut şi o altă propunere a Comisiei, referitoare la administrarea Cartei Energiei de către Direcţia de Energie din cadrul CE. Propunerea de includere a Capitolului Energie a fost repusă pe agenda următorului Tratat de la Amsterdam, din 1997, dar a fost încă o dată respinsă. Este interesant că Parlamentul European a fost un susţinător puternic al Capitolului de Energie, adversarii ei fiind chiar Statele Membre. Tratatul UE a adus totuşi ceva nou pentru sectorul energie, lărgind aria de acţiune a principiului subsidiarităţii, valabil până la acea dată numai pentru chestiunile de mediu. Principiul subsidiarităţii are o importanţă specială în domeniul energiei, pentru că permite Comisiei să armonizeze raportul de forţe între Statele Membre şi instituţiile comunitare, utilizând ca instrument principal directiva. Aceasta, după cum se ştie, nu impune mecanisme rigide, ci defineşte un cadru care permite Statelor Membre să opteze pentru acele sisteme care se potrivesc cel mai bine resurselor naturale, profilului industrial şi politicilor de energie din fiecare ţară în parte.

Tratatul de la Amsterdam (1995) a consfinţit pentru prima dată o initiaţivă comunitară din domeniul energiei, anume Reţelele de Energie Trans-Europene (TENs), proiect care urmăreşte extinderea reţelelor de transport, telecomunicaţii şi infrastructuri energetice pan-europene, dincolo de cadrul strict al Uniunii. Scopul acestor programe este de a mări capacitatea de interconectare şi inter-operabilitatea reţelelor naţionale, ca şi accesul la acestea, şi deasemenea, să lege zonele izolate şi periferice cu regiunile centrale ale Uniunii. Pentru administrarea acestor programe există o linie bugetară specială în bugetul Uniunii.




Carta Europeană a Energiei La Consiliul European de la Dublin din 1990 s-a lansat idea că refacerea economică în

fostul spaţiu comunist, ca şi siguranţa în alimentarea cu energie a ţărilor din spaţiul comunitar, ar putea fi întărite printr-o colaborare în domeniul energiei. Aşa s-a născut Carta Europeană a Energiei, al cărui document final a fost semnat la Haga de către 51 de state, în decembrie 1991. Cadrul legal de cooperare pentru a pune în practică principiile Cartei a fost realizat prin Tratatul Cartei Energiei. Acesta este un document multilateral semnat în decembrie 1994 la Lisabona, având drept obiectiv „stabilirea unui cadru de promovare pe termen lung a colaborării în domeniul energiei” pe axa Est-Vest, pornind de la principiile Cartei Europene a Energiei. Tratatul se bazează pe respectarea principiilor Pieţei Interne a Energiei şi reprezintă o extensie a acesteia la întreaga Europă şi mai departe (Japonia este una din semnatare). O parte importantă a Tratatului se referă la eficienţa energetică şi problemele de mediu.

Comerţul cu energie între părţile semnatare este guvernat, conform Tratatului, de

procedurile GATT, ceea ce înseamnă că ţările semnatare trebuie să aplice aceste proceduri chiar dacă nu sunt parte a Acordului GATT sau OMC. Sunt prevăzute articole care stabilesc condiţiile de concurenţă, transparenţă, suveranitate, taxare şi mediu, ca şi articole dedicate protecţiei investiţiilor, 8 tranzitului de energie şi tratamentului aplicat disputelor. Tratatul a intrat în vigoare în anul 1998.

Cartea Verde a Energiei Comisia Europeană joacă un rol central în dezbaterea dintre diferiţii actori de pe piaţa

energiei, unii dintre ei dorind descentralizarea, iar alţii, dimpotrivă, aşa cum s-a văzut anterior. Prima comunicare a Comisiei Europene care abordează chestiunea unei politici

energetice comune datează din 1995 şi s-a numit Cartea Verde „For a European Union Energy Policy”. I-au urmat, în acelaşi an,Cartea Albă „An Energy Policy for the European Union”, apoi o nouă secvenţă de comunicări în 1996 şi 1997,numite „Green Paper for a Community Strategy – Energy for the Future: Renewable Sources of Energy”, respectiv„White Paper: Energy for the Future – Renewable sources of Energy”.

Aceste documente stau la baza actualei politici energetice comune şi a legislaţiei europene create pentru a o pune în practică. Complexitatea problemelor legate de producerea energiei, transportul si consumul energiei a crescut mult în ultimile decenii, odată cu acutizarea problemelor globale de mediu, schimbările climatice şi epuizarea resurselor naturale. Pe lângă acestea, Uniunea Europeană se confruntă cu câteva probleme specifice,între care cea mai serioasă este cea legată de dependenţa accentuată faţă de resursele energetice de import.

Aflată şi sub presiunea angajamentelor asumate prin Protocolul de la Kyoto, Comisia Europeană a lansat în anul 2000 cea de-a treia Carte Verde „Spre o strategie europeană a siguranţei în alimentarea cu energie”.

Raportul final asupra Cărţii Verzi a Energiei, rezultat în urma unei dezbateri publice de o amploare fără precedent în ultimii 30 de ani, a fost prezentat de Comisia Europeană la 27 iunie 2002. Un moment recent care a dat semnalul unei accelerări în dezvoltarea politicii de energie comună s-a petrecut la Consiliul European de la Barcelona (martie 2002), unde s-a decis liberalizarea totală a pieţei de energie electrică pentru consumatorii industriali şi comerciali începând cu anul 2004.

Cartea Verde a Securităţii Furnizării Energiei este primul studiu energetic cu adevărat important realizat după anii ’70 în spaţiul european şi reprezintă baza unei strategii energetice




pe termen lung a Comunităţilor Europene. Scopul său nu a fost să prezinte soluţii, ci să atenţioneze asupra stării actuale a sectorului de energie,precum şi a implicaţiilor şi consecintelor consumului de energie asupra economiei şi mediului înconjurător.

Pentru a îmbunătăţi siguranţa în alimentarea cu energie şi a răspunde în acelaşi timp cerinţelor de mediu (în special în problema schimbărilor climatice şi a încălzirii planetei), Cartea Verde evidenţiază necesitatea ca sursele de energie regenerabilă să devină o parte tot mai importantă din structura producţiei de energie. Până în 2010, proporţia surselor regenerabile ar trebui să ajungă la 12 %, faţă de 6 % în 1998. Sursele convenţionale de energie cu potenţial poluant mai redus (păcură, gaz natural, energie nucleară) sunt reconsiderate, în sensul de a sprijini, prin ele, dezvoltarea de noi resurse energetice. Pe de altă parte, grija pentru menţinerea competiţiei pe piaţa energiei nu dă prea mult spaţiu de manevră subvenţiilor de stat destinate stimulării producătorilor de energie din surse neconvenţionale. Din acest motiv, Comisia Europeană consideră că este necesară o minimă armonizare în domeniul subvenţiilor.

Promovarea energiei verzi prin certificare sau printr-o reformă a taxelor de mediu sunt două dintre cele mai vehiculate modele. Dezbaterea lansată de Cartea Verde a conturat câteva directii de acţiune, după cum urmează:

Managementul cererii de energie electrică. Consumul de energie va trebui să fie controlat şi dirijat, îndeosebi prin monitorizarea atentă a eficienţei energetice şi prin diversificarea surselor de energie primară.

Stocurile de combustibil. În 2004, Uniunea lărgită va consuma peste 20% din productia mondială de petrol. Pentru siguranţa în alimentarea cu combustibili energetici, este necesară asigurarea de stocuri strategice de petrol şi coordonarea utilizării acestora, ca şi solidaritatea între S/M pe timp de criză. O abordare similară există pentru stocurile de gaz. Siguranţa alimentării. Pentru asigurarea siguranţei în alimentare cu energie primară în Europa, s-a convenit crearea unui nou parteneriat energetic EU – Rusia, care va conţine prevederi legate de siguranţa reţelei,protecţia investiţiilor, proiecte majore de interes comun. Actualul Acord de Parteneriat şi Cooperare UE-Rusia,semnat în decembrie 1997 pe o durată de 10 ani, are o putere redusă, mult sub puterea Acordurilor Europene încheiate cu statele în curs de aderare.

Surse de energie noi si regenerabile. Acestea reprezintă în prezent doar 6 % din balanţa energetică a UE.

Dacă se păstează trendul, ele vor acoperi numai 9 % din totalul consumului până în 2030. Directiva privind promovarea energiei produse din surse de energie regenerabila,

adoptată de Comisia Europeană în Noiembrie 2000, face un pas important spre atragerea interesului pentru investiţii în surse alternative.

Actul legislativ conţine prevederi ce fac referire la programe de sprijin nationale pentru producatorii de energie pe baza de surse energetice regenerabile, în condiţiile acordării unor garanţii de origine a electricităţii produse din aceste surse şi suportarea costurilor tehnice pentru racordarea la reţea a producătorilor de energie. Energia nucleară. Temerile legate de încălzirea planetei au schimbat percepţia asupra energiei nucleare. Este un fapt recunoscut acela că folosirea energiei nucleare şi a celor regenerabile, împreună cu eficienţa energetică crescută, conduc la limitarea efectului de seră al gazelor emise de combustibilii fosili. Abandonarea totală a energiei nucleare ar însemna ca 35 % din producţia de energie electrică să fie acoperită din alte surse. De aceea, opţiunea nucleară ramâne deschisă statelor europene care o doresc. Totuşi, procesarea şi transportul deşeurilor radioactive rămâne o chestiune încă nerezolvată. Noile ţări membre şi candidate care au reactoare vechi trebuie să le închidă sau să le




modernizeze, aşa cum este cazul grupurilor nucleare de la centrala Dukovany din Cehia sau Kozlodui din Bulgaria.

Fiind un subiect de interes major, siguranţa nucleară va face obiectul unor raportări regulate, se va elabora un standard de practici comune şi un mecanism european de control şi peer-review. Statele vor trebui să-şi construiască sisteme naţionale de depozitare a deşeurilor radioactive. Piaţa internă de energie. Este singura care poate asigura competiţia sănătoasă şi garanta siguranţa alimentării cu energie, întărind competitivitatea economiei europene, dar necesită capacităţi trans-frontaliere îmbunătăţite. Comertul cu energie în UE. Comerţul acoperă doar 8 % în cazul energiei electrice, şi are încă nevoie de capacităţi de interconectare. Există un plan de dezvoltare a infrastructurii de gaz şi reţele electrice, şi au fost identificate mai multe proiecte deinteres european. Conceptul global de siguranţă în alimentare. Acest deziderat impune un efort de anticipaţie pe termen lung şi relaţii întărite cu terţe ţări. Decuplarea consumului de creşterea economică, este o tendinţă a politicii comune de energie, prin care se încearcă reducerea sau stoparea influenţelor negative ale sectorului de energie asupra mediului şi vieţii sociale.

Instrumentul recomandat este folosirea eficientă a energiei. Protecţia mediului şi nevoia asigurării unei dezvoltări durabile (concept lansat la Rio), au

fost argumentele reconsiderării energiilor noi si regenerabile pentru producţia la scară industrială. Uniunea Europeana s-a angajat prin Protocolul de la Kyoto să reducă emisia gazelor cu efect de seră cu 8 % până în 2008-2012. Şi totuşi, în anii imediat următori semnării documentului, nimic semnificativ nu s-a intîmplat. Una din ţările care şi-a luat în serios angajamentele de la Kyoto a fost Germania, care mai mult decât alte ţări membre, şi-a impus un obiectiv extrem de ambiţios prin reducerea emisiior de gaze cu efect de seră cu 21 %.

Bazele unei Politici Energetice a Uniunii Europene a fost lansată în anul 2007 odată cu comunicarea către Consiliul European a documentului „O politică energetică pentru Europa”. Obiectivele Strategice ale UE în cadrul acestei politici energetice în perspectiva anului 2020 sunt de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 30% în ţările dezvoltate, cu un angajament de 20% pentru ţările membre UE.

Această strategie face parte din comunicatul ambiţios al Comisiei Europene de a limita schimbările climatice cu 2 grade până în anul 2020.

În noiembrie 2008 Comisia Europeană a ieşit cu propunerea realizării Planului de acţiune pentrusecuritate şi Solidaritate Energetică a Uniunii Europene şi a prezentat un pachet amplu pe problematicaenergiei pentru o nouă lansare a politicii de securitate energetică în Europa, care să susţină propunereaţintelor energetice 20-20-20 care urma să fie propusă aprobării Statelor Membre în decembrie 2008.

În decembrie 2008, Consiliul European a adoptat o politică integrată pentru energie şi schimbările climatice, care include ţinte ambiţioase pentru anul 2020 care speră să aşeze Europa pe calea spre un viitor sustenabil cu reducerea carbonului, economii eficiente din punct de vedere energetic prin:

Reducerea gazelor cu efect de seră cu 20% (faţă de anul 1990) Reducerea consumului de energie cu 20% prin creşterea eficienţei energetice Acoperirea în proporţie de 20% a consumului de enrgie din surse regenerabile. Prin Directiva 2001/77/EC privind „Promovarea energiei electrice produsa din surse

regenerabile pe piata unica de energie”, statele membre adopta o politica de incurajare a productiei de energie electrica din surse regenerabile si de stimulare a agentilor economici care valorifica astfel de surse.




Principalele directii de actiune ale Directivei 2001/77/EC constau in: - cresterea gradului de valorificare a surselor regenerabile de energie in productia de

energie electrica ; - stabilirea unei cote tinta a consumului de energie electrica produsa din surse

regenerabile de energie; - adoptarea de proceduri adecvate pentru finantarea investitiilor in sectorul surselor

regenerabile de energie; - simplificarea procedurilor administrative privind implementarea proiectelor ce valorifica

sursel regenerabile de energie. In Strategia Energetica a Romaniei in perioada 2007-2020 se mentioneaza ca

« obiectivul general al dezvoltarii sectorului energetic il constituie acoperirea integrala a consumului intern de energie electrica si termica in conditii de crestere a securitatii energetice a tarii , de dezvoltare durabila si cu asigurarea unui nivel corespunzator de competitivitate » .Pentru mentinerea acestei strategii Romania a lansat Programul casa verde, programul de reabilitare termica a locuintelor, finantarea valorificarii resurselor regenerabile prin Programul Operational pentru Cresterea Competitivitatii Economice . Au fost adoptate masuri pentru asigurarea indeplinirii tintelor asumate pentru o pondere de 33% a energiei regenerabile din totalul energiei electrice consumate, acordandu-se prioritate livrarii in retea a energiei provenite din surse regenerabile ( Legea nr. 220/2008).

În Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei – Orizonturi 2013-2020-

2030 se mentioneaza : “ În ceea ce privesc sursele regenerabile de energie, conform pachetului legislativ prezentat de Comisia Europeana la 23 ianuarie 2008, România are obligatia sa elaboreze si sa prezinte Comisiei Europene un Plan National de Actiune cu precizarea obiectivelor privind ponderea energiei din surse regenerabile în domeniile transporturilor, electricitatii, încalzirii si racirii, precum si a masurilor care urmeaza sa fie adoptate în vederea atingerii acestor obiective, pâna la 31 martie 2010. În conditiile în care obiectivul-tinta pe ansamblul Uniunii Europene este ca 20% din totalul consumului de energie sa provina din surse regenerabile în anul 2020, obiectivul urmarit de România este mult mai ambitios: circa 33% la nivelul anului 2010. Se urmareste ca, în 2010, circa 12% din consumul intern brut de energie sa fie acoperit din surse regenerabile. Aplicarea sistemului „certificatelor verzi” va spori ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile la 9-10% din consumul final de energie electrica raportat la cantitatea de electricitate vânduta consumatorilor, având în vedere ca mecanismul centralizat de tranzactionare, Piata Certificatelor Verzi, functioneaza înca din anul 2005. De asemenea, legislatia în domeniu prevede ca furnizorii sunt obligati sa achizitioneze anual un numar de certificate verzi egal cu produsul dintre valoarea cotei obligatorii si cantitatea de energie electrica furnizata anual consumatorilor finali “.

In MasterPlanul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii , cap. 5.3.7.2. Energii

neconventionale in RBDD : “ Din punct de vedere al energiilor neconventiale folosite (energia eoliană, solară şi, deloc neglijabilă, cea hidraulică - pentru că au existat şi mori de apă) se poate spune că, în întreaga Dobroge (implicit în Delta Dunării), dintre toate tipurile cea mai folosita a fost cea eoliana, pentru instalaţiile de măcinat. Morile de vânt au cunoscut cea mai mare răspândire – lucru firesc dacă luăm în considerare condiţiile geografice deosebite de aici. Vânturile nu încetează aproape tot timpul anului, ceea ce explică de ce Dobrogea, în trecut, era




numită “ţara morilor de vânt”.Există preocupări atât la nivel mondial, cât şi la noi în ţară, pentru utilizarea in special a energiei eoliene , care poate fi folosita in Delta Dunarii cu mari succese.

Principalele zone favorabile din punct de vedere a energiei eoliene, sunt: partea nordică a litoralului Mării Negre, cu viteze medii multianuale ale vântului de Vm = 5-7m/s; zonele de dealuri şi podişuri din Dobrogea de Nord, cu Vm = 5,5m/s. În aceste zone au fost identificate amplasamente favorabile, în special în zona interioară a deltei (atât pe grinduri, cât şi în zone acoperite cu apă) şi în zonele limitrofe litoralului Mării Negre, unde ar putea fi instalate capacităţi energetice de cca. 1.200-1.500MWe, pe terenurile neproductive agricol “.

Amplasarea obiectivului este oportuna deoarece in zona vanturile sunt prezente tot anul,

cu intensitati care pot fi luate in considerare pentru infiintarea unor parcuri eoliene. Conform datelor statistice , in zona vanturile au o intensitate de 7,2 m/s .

Alte planuri aflate in diverse etape de parcurgere a procedurii de obtinere a actelor de

reglementare din punct de vedere al protectiei mediului sunt : o SC WIND NOVO SRL- parc eolian Isaccea 24 turbine ; o SC EOLIAN CENTER SRL- parc eolian Isaccea -3 turbine ; o SC GALROM CONSTRUCT SRL – parc eolian Isaccea- 16 turbine ; o SC WIND NOVO SRL –parc eolian Niculitel ( 13 turbine ); o SC ELECTRICE RENOVATA VISION SRL ( 58 turbine ) o SC ENERGY SKY SRL – parc eolian Frecatei ( 47 turbine ) .

Distantele cele mai mici dintre PUZ-urile analizate sunt cele fata SC Wind Novo

SRL Isaccea , care a depus la Agentia pentru Protectia Mediului Tulcea Studiul de Evaluare Adecvata si Raportul de Mediu . In aceste documente se face referire la faptul ca s-a analizat impactul cumulat al celor doua parcuri , concluzia fiind ca implementarea celor doua planuri nu depaseste capacitatea de suport a zonei .




3.ASPECTELE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE

EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PLANULUI

SAU PROGRAMULUI PROPUS

3.1. Introducere Zona studiata prin PUZ are urmatoarele caracteristici : Regimul juridic : o Amplasament : cconform PUG-ului oras Isaccea si regulamentului aferent , se

afla in extravilanul orasului Isaccea . o Tipul de proprietate : teren proprietate persoane fizice si juridice , domeniu

public al orasului . o Servituti existente : amplasamentul se afla la limita unor vestigii arheologice

protejate , conducte de gaze , retea irigatii , linii electrice aeriene . Regimul economic : o Folosinta actuala a terenurilor : drumuri de exploatare , drum national, canale,

teren arabil , conform incadrarii cadastrale . o Destinatia propusa : conform Planului Urbanistic General aprobate cai de

circulatie, terenuri agricole extravilan .

3.2. Starea actuala a mediului

Clima judetului Tulcea – este continental excesiva, cu precipitatii reduse (sub 400 mm/an), cu umiditate atmosferica ridicata in zona deltei, veri calduroase, ierni reci, marcate adesea de viscole, amplitudini mari de temperatura (43,30C). apropierea de zona continentala a Rusiei aduce aer rece care vine de la nord-est spre sud-vest, rezultand un vant numit Crivat, care aduce ierni foarte reci, cateodata inghetand chiar Dunarea si Delta pe o perioada de doua-trei luni. In vara vanturile puternice aduc aer cald si uscat care usuca pamantul si transforma solul in praf. Temperaturile sunt mai scazute in vest, in zona de deal, in timp ce pe tarm (Sulina), briza marii aduce aer cald si umed, inregistrandu-se cele mai ridicate temperaturi pe timp de iarna din tara.

Elementul principal al climei il constituie precipitatiile destul de reduse, (aproape jumatate din teritoriul respectiv are valori medii anuale sub 400 mm ), fapt care se reflecta printr-o ariditate accentuata. Media anuala a temperaturii aerului reflecta stransa legatura cu factorii amintiti, izoterma de 10○ C fiind cea care contureaza zona masivelor muntos-deluroase, iar cea de 11○C care separa delta si complexul Razim de restul judetului.

Frecventa si viteza medie a vanturilor, analizate dupa datele existente sunt variabile. Analizate pe anotimpuri, vanturile de nord sunt mai frecvente iarna, vara adaugandu-se cele de vest si nord-vest sau sud-est. Primavara reprezinta sezonul cel mai agitat, iar vara, cel mai calm. Datorita schimbului de aer dintre uscat si mare, vanturile cresc in frecventa si intensitate spre litoral, fapt evidentiat de scaderea calmului de la 38,8 la 11,7, ca si de la vara la iarna, aparand astfel o circulatie locala cunoscuta sub numele de brize.




Geomorfologia - Din punct de vedere geomorfologic, teritoriului judetului Tulcea

constituie o unitate specifica, cu totul aparte de restul teritoriului tarii, care face parte din unitatea tectonica intitulata Dobrogea de Nord sau Horstul Dobrogean. Aceasta este marginita la Vest si Nord de Dunare, la Est de Marea Neagra, iar la Sud este separata prin linia tectonica Peceneaga –Camena de Dobrogea de Sud.

Alcatuirea geologica a Dobrogei de Nord este foarte complexa, fiind formata din depozite geologice vechi, apartinand ca varsta Paleozoicului si Mezozoicului. Din punct de vedere structural apartine Platformei Dobrogei. Falia Galati - Tulcea - Mahmudia separa compartimentul scufundat al depresiunii predobrogene, corespunzator luncii si Deltei Dunarii, de compartimentul mai ridicat din sud, respectiv Dobrogea de Nord. La randul sau acesta este delimitat prin falia Peceneaga – Camena de compartimentul Dobrogei Centrale, situat la limita sudica a judetului .

Fig.14-Harta solurilor Dobrogei

Lunca si Delta Dunarii au un fundament cristalin, faliat, peste care se dispun depozite triasice, jurasice, samatiene, pliocene si apoi formatiunile de lunca si deltaice cuaternare (argile, maluri, nisipuri).

Procese geomorfologice actuale si degradarea terenurilor – in zona geografica

unde se doreste amplasarea parcului eolian , diversitatea si intensitatea proceselor actuale




este in general redusa , activitatea maxima avand loc in timpul ploilor torentiale din lunile de vara , deosebit de frecvente pentru Dobrogea. Ca specifice , se remarca eroziunea in suprafata si procesele fluvio-torentiale .

Geologia – judetul Tulcea include cele mai vechi ( sisturile verzi din Podisul Casimcei)

si cele mai noi ( depozitele deltaice ) formatiuni de pe teritoriul tarii . Din punct de vedere structural apartine Platformei Dobrogei . Falia Galati- Tulcea-Mahmudia separa compartimentul scufundat al depresiunii predobrogene , corespunzator luncii si Deltei Dunarii, de compartimentul mai ridicat din sud , respective Dobrogea de Nord. La randul sau acesta este delimitat prin falia Peceneaga – Camena de compartimentul Dobrogei Centrale, situat la limita sudica a judetului .

Lunca si Delta Dunarii au un fundament cristalin, faliat, peste care se dispun depozite triasice , jurasice, samatiene, pliocene si apoi formatiunile de lunca si deltaice cuaternare ( argile,maluri,nisipuri ).

Dobrogea de Nord se imparte la randul ei in trei subunitati : o Masivul hercinic al Macinului format din sisturi cristaline epi- si mezometamorfice si

roci sedimentare paleozoice ( sisturi argiloase , calcare, cuartite , conglomerate, gresii ) strapunse de massive granitoide ;

o Zona Tulcei , peste al carei fundament cristalin se gasesc formatiuni sedimentare si de diabaze ( Podisul Niculitel ) ;

o Podisul Babadag , cu un fundament Paleozoic si triasic peste care se dispun formatiuni sedimentare predominant cretacice ( pietrisuri,calcare,conglomerate).

Dobrogea Centrala , care ocupa partea de sud a judetului este constituita dintr-un soclu cristalin ( sisturi cristaline mezamorfice si sisturi verzi ) peste care se dispun formatiuni sedimentare jurasice ( predominant calcaroase ) si cretacice ( pietrisuri ).

Intreaga unitate a Dobrogei de Nord (fig.14 ), cu exceptia culmilor inalte din muntii Macinului si a unor varfuri si abrupturi izolate este acoperita de o cuvertura aproape continua de loess si depozite loeesoide .

Riscuri naturale : inundatii , alunecari de teren ,cutremure

Riscurile naturale sunt definite ca fiind eventuale pericole, mai mult sau mai putin previzibile. Din cadrul riscurilor naturale fac parte inundatiile, alunecarile de teren, cutremurele.

Inundatiile constituie fenomene naturale care au existat dintotdeauna si vor continua sa existe. Ele sunt consecinta unor fenomene climatologice aflate sub influenta conditiilor geologice, geomorfologice, de relief, de sol si de vegetatie; pe cat posibil, interventia omului in procesele naturale trebuie sa fie limitata, compensata, iar in viitor evitata.

Considerand evolutia si tendintele in producerea fenomenului de inundatii si, mai ales, consecintele acestui fenomen, a rezultat clar, ca se impun schimbari in modul de abordare a problemei apararii impotriva inundatiilor, trecand de la formele defensive de actiune la cele de gestionare, de management al riscului la inundatii. Experienta a numeroase lucrari de aparare, inclusiv al unora executate in Romania, al caror scop a fost acela al unei protectii totale impotriva inundatiilor, arata, ca ele au avut si au efecte negative asupra zonelor din aval, cat si a celor din amonte si din zonele adiacente. Coridoarele cursurilor de apa au fost adesea fragmentate, zonele ripariene, zonele umede, au fost despartite de cursurile de apa. Efectele nu au intarziat sa apara. Undele de viitura sunt dezatenuate, creste cantitatea de




nutrienti si substante organice in apa, creste temperatura apei, echilibrul cursului de apa este rupt, numarul habitatelor este redus si ca urmare are loc reducerea numarului de specii si a biodiversitatii.

Astazi se cunoaste cu precizie faptul ca activitatile umane, cu interventiile antropice in procesele naturale, au modificat considerabil situatia in aproape toate bazinele hidrografice. Desi inundatiile constituie un fenomen natural, ele pot fi intensificate ca urmare a deteriorarii mediului inconjurator, ca, spre exemplu, modificarea sistemelor de colectare a apelor prin urbanizare, practici agricole inadecvate, despaduriri. Este una dintre cauzele pentru care, in multe situatii, impactul inundatiilor, exprimat in termeni de viata si sanatate umana, dar si in pierderi economice, a crescut. Ca urmare, actiunile de protectie impotriva inundatiilor nu se mai pot limita la protectia izolata a unor bunuri si obiective in fata unui anumit pericol local de inundare. De aceea, in ultimii ani, s-a impus tot mai mult un nou mod de abordare a problemei apararii impotriva inundatiilor.

Ultima inundatie inregistrata in zona Ciulnet-isaccea a avut loc in aprilie 2006. Debitul maxim, al fluviului Dunarea, la intrarea in tara, inregistrat in data de 15.04.2006, a masurat 15.800 mc/s, comparabil cu cel inregistrat in anul 1895 si s-a datorat cantitatilor mari de precipitatii cazute care s-au suprapus peste topirea stratului foarte important de zapada din Muntii Padurea Neagra, revarsarea Dunarii afectand si alte state europene precum Austria, Germania, Cehia, Ungaria.

Fig.15 - Cotele fluviului Dunarea

Nivelurile inregistrate in aprile 2006 la Dunare au depasit cele mai mari niveluri inregistrate dupa indiguirea Dunarii, in anii 1970 si 1981, iar coronamentele digurilor au fost depasite in anumite zone cu pana la 20 cm (debitul maxim la intrarea in tara inregistrat in anul 1970 a fost de 14.600 mc/s). Acest lucru a condus la cedarea digurilor longitudinale a incintelor Ghidici-Rast-Bistret, Bechet-Dabuleni (jud. Dolj), Oltenita-Surlari-Dorobantu (jud.Calarasi), Oltina (jud. Constanta), Ostrov-Peceneaga si Ciulinet-Isaccea (jud.Tulcea). Gestionarea riscului la inundatii inseamna aplicarea unor politici, proceduri si practici avand ca obiective identificarea riscurilor, analiza si evaluarea lor, tratarea, monitorizarea si reevaluarea riscurilor in vederea reducerii acestora astfel incat comunitatile umane, toti cetatenii, sa poata trai, munci si sa-si satisfaca nevoile si aspiratiile intr-un mediu fizic si




social durabil. Riscul la inundatii este caracterizat prin natura si probabilitatea sa de producere,

gradul de expunere al receptorilor (numarul populatiei si al bunurilor), susceptibilitatea la inundatii a receptorilor si valoarea acestora, rezultand implicit ca pentru reducerea riscului trebuie actionat asupra acestor caracteristici ale sale.

Problema esentiala in managementul riscului la inundatii este aceea a riscului acceptat de populatie si decidenti, stiut fiind ca nu exista o protectie totala impotriva inundatiilor (risc zero), dupa cum nu exista nici un consens asupra riscului acceptabil. in consecinta, riscul acceptabil trebuie sa fie rezultatul unui echilibru intre riscul si beneficiile atribuite unei activitati ca urmare a reducerii riscului la inundatii sau a unei reglementari guvernamentale. Pentru zonele urbane se adopta conceptul ca pe termen lung, acestea vor fi aparate la o frecventa medie de aparitie a viiturii de odata la 100 de ani, pentru a asigura o dezvoltare durabila a localitatilor.

Diminuarea pagubelor si a pierderilor de vieti omenesti ca urmare a inundatiilor nu depinde numai de actiunile de raspuns intreprinse in timpul inundatiilor, actiuni abordate uneori separat, sub denumirea de managementul situatiilor de urgenta. Diminuarea consecintelor inundatiilor este rezultatul unei combinatii ample, dintre masurile si actiunile premergatoare producerii fenomenului, cele de management din timpul desfasurarii inundatiilor si cele intreprinse post inundatii (de reconstructie si invataminte deprinse ca urmare a producerii fenomenului).

Pe amplasament nu exista cursuri de apa permanente , motiv pentru care riscul de inundatie este minim . Zona studiata se afla la cca 2,5 km de fluviul Dunarea .

Riscul aparitiei unor alunecari de teren este de asemenea minim avand in vedere

faptul ca terenurile pe care se vor amplasa turbinele eoliene au pante line . Cutremure : Pentru scopuri generale de apreciere a seismicitatii teritoriului , exista o

zonare seismica conform SR 11100-1:1993 ( Zonarea seismica. Macrozonarea teritoriului Romaniei), fig.16. Pe aceasta harta de intensitati , cifrele 6 si 9 exprima intensitati pe scara MSK , indicele de la baza lor exprima o perioada medie de revenire ( ex. Indice 1 pentru minimum 50 de ani , respectiv indice 2 pentru o perioada medie de revenire de minimum 100 de ani a intensitatii respective .

Fig.16 - Zonarea seismica a teritoriului Romaniei - scara MSK conf. SR 11100 - 1:1993 Zonarea seismica. Macrozonarea teritoriului Romaniei ( Elaborator UTCB )




fig .17 - Zonarea teritoriului Romaniei in termini de valori de varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare

ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani ( Elaborator UTCB )

In ianuarie 2007 a intrat in vigoare Codul P.100-1/2006 cu alt tip de harti de zonare seismica in care hazardul seismic pentru proiectare este descris de valoarea de varf a acceleratiei orizontale a terenului ag determinate pentru intervalul mediu de recurenta de referinta ( IMR ) de 100 de ani, corespunzator starii limita ultime, valoare numita in cod “ acceleratia terenului pentru proiectare “ ( Fig . 17 ).

Fig. 18 - Zonarea teritoriului Romaniei în termeni de perioada de control (colt), Tc a spectrului de răspuns. Cod P100-1/2006 ( Elaborator UTCB )

Perioada de control ( colt) Tc a spectrului de raspuns reprezinta granite dintre zona

( palierul )de valori maxime in spectrul acceleratiei absolute si zona(palierul) de valori maxime in spectrul de viteze relative. Tc se exprima in secunde . In conditiile seismice si de teren din Romania , pentru cutremure avand IMR = 100 ani , codul reda zonarea pentru proiectare a teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt),Tc, a spectrului de raspuns obtinuta pe baza datelor instrumentale existente pentru componentele orizontale ale miscarii seismice ( Fig .18 )




Reteaua hidrografica – este saraca fiind tributara Dunarii ( cursuri scurte). Vaile sunt

largi , unele din ele avand doar temporar apa . Amplasamentul mentionat in Certificatul de urbanism nr. 14/2069/2010 nu este strabatut de cursuri de apa permanente, configuratia terenului poate sa favorizeze aparitia unor cursuri de apa nepermanente , datorita existentei unei ravene care strabate zona de la Est la Sud-Vest .

Produsele de eroziune sunt transportate pe distante scurte pana la baza pantei si sunt numai partial antrenate in lungul unor vai cu apa .

Vaile largi , acoperite cu o cuvertura groasa de depozite loessoide si deluvial – proluviale, mascheaza aproape in totalitate depozitele mai vechi . Din aceasta cauza deschiderile se gasesc numai pe crestele dealurilor sau in lungul versantilor abrupti .

PU

Z –

“ C

ON

ST

RU

IRE

PA

RC

EO

LIA

N,

RE

AB

ILIT

AR

E D

RU

MU

RI D

E A

CC

ES

, R

AC

OR

D

EL

EC

TR

IC S

I R

AC

OR

DA

RE

LA

S

EN

, C

ON

ST

RU

IRE

ST

AT

IE D

E T

RA

NS

FO

RM

AR

E “

-ex

tra

vil

an

ora

s I

sa

cc

ea

, j

ud

. T

UL

CE

A

__

__

__

__

__

___

__

___

__

___

__

___

__

__

__

___

__

__

___

__

___

__

___

__

___

__

___

__

__

__

___

_

S

C E

CO

GR

EE

N C

ON

SU

LTIN

G S

RL

ela

bo

rato

r R

ap

ort

de

me

diu

38

Re

su

rse

le n

atu

rale

ale

ju

de

tulu

i T

ulc

ea

:

Flo

ra s

i fa

un

a ju

detu

lui s

unt d

e o

mar

e va

rieta

te, u

nele

fiin

d un

icat

e sa

u ch

iar

curio

zita

ti al

e na

turii

. F

ig. 1

9-re

surs

e tu

ristic

e di

n ju

d. T

ulce

a (

surs

a C

onsi

liul J

udet

ean

Tul

cea

):



39 SC ECO GREEN CONSULTING SRL elaborator Raport de mediu

Resursele subsolului :sunt reprezentate de roci vulcanice de natura porfirica si

granite din care rezulta prin prelucrare cribluri si nisip .Sunt exploatate porfirele din dealul Consul, Carjelari si Camena ;granitele din zona Macin ,Turcoaia, Cerna .Calcarele sunt exploatate ca roci de constructii in carierele Zebil, Bididia,Trei Fantani, Malcoci Sud. Calcarele dolomitice de la Mahmudia sunt exploatate pentru Sidex Galati. Ca roci ornamentale se exploateaza calcare grezoase de la Baschioi, calcare dolomitice de la Mahmudia, Carjelari si Codru Babadag. Din zona Colinele Niculitel se exploateaza roci bazice, utilizate in lucrari de constructie de drumuri si cai ferate. Resursa de sol este tot atat de importanta ca si resursa de apa. In judetul Tulcea reprezentative sunt : terenurile arabile, viile, livezile si gradinile, pasunile si fanetele. Fondul forestier al judetului reprezinta in primul rand o valoare ecologica , ecosistemele forestiere fiind caracterizate printr-o flora si o fauna de o diversitate aparte. In al doilea rand o valoare economica si sociala ridicata, concretizata prin masa lemnoasa, ce poate fi exploatata, prin fondul cinegetic si prin conditiile ce le ofera turismului. Delta Dunarii constituie una dintre cele mai intinse zone umede din lume - ca habitat al pasarilor acvatice, cea mai vasta zona de stufarisuri compacte de pe Pamant si un adevarat muzeu al biodiversitatii.

Resurse naturale regenerabile in judetul Tulcea : datorita climei , judetul Tulcea are

un potential eolian si solar superior altor judete din Romania , vanturile predominante avand viteze de peste 7 m/s , un numar de 270-280 zile/an , iar durata de stralucire a soarelui ( 2180-2260 ore/an ) si radiatia solara ( 13,5 MJ/cm2/zi ).




3.3. Starea mediului in cazul neimplementarii planului/programului –

Alternativa zero

3.3.1 Calitatea factorilor de mediu in Alternativa zero

3.3.1.1. Calitatea aerului

Zona in care se va amplasa parcul eolian Enel are incadrarea ca terenuri arabile, drumuri de exploatare .

Impactul existent se datoreaza activitatilor agricole – utilizarea utilajelor agricole , deoarece pe tot terenul pe care se doreste amplasarea turbinelor eoliene s-au dezvoltat culturi de-a lungul anilor . In cazul in care nu se vor construi parcurile eoliene asupra calitatii aerului nu se vor inregistra modificari .

3.3.1.2. Calitatea solului

Solul prin pozitia, natura si rolul sau este un component al biosferei si un produs al

interactiunii dintre mediul biotic si abiotic, reprezentand un organism viu, in care se desfasoara o viata intensa si in care s-a stabilit un anumit echilibru ecologic.

Solurile determina productia agricola si starea padurilor, conditioneaza invelisul vegetal, ca si calitatea apei, in special a raurilor, a lacurilor si a apelor subterane, regleaza scurgerea lichida si solida in bazinele hidrografice si actioneaza ca o geomembrana pentru diminuarea poluarii aerului si a apei prin retinerea, reciclarea si neutralizarea poluantilor, cum sunt substantele chimice folosite in agricultura, deseurile si reziduurile organice si alte substante chimice.

Întrucat solul se degradeaza din ce in ce mai mult sau se pierde ireversibil, iar costurile degradarii solului sunt foarte ridicate si generate in principal, de catre societate, nu de cei care folosesc terenul, Uniunea Europeana a considerat necesara abordarea protectiva si cuprinzatoare, prin elaborarea unei legislatii specifice protectiei solului. astfel, Uniunea Europeana a elaborat Strategia tematica privind protectia solului si propunerea de Directiva - cadru pentru protectia solului. Pericolele propuse a fi rezolvate prin implementarea Directivei – cadru sunt: • contaminarea; • scoaterea din circuitul agricol; • eroziunea; • degradarea materiei organice; • salinizarea; • compactarea; • alunecarile de teren si inundatiile; • pierderea biodiversitatii solului.

Obligatiile preventive prevazute in Directiva–cadru pe care trebuie sa le indeplineasca Statele Membre si utilizatorii de teren sunt:




ü Identificarea si evaluarea impactului politicilor sectoriale implicate in exacerbarea sau reducerea proceselor de degradare a solului;

ü Obligatiile utilizatorilor de teren de a lua masuri de precautie pentru a preveni sau minimiza efectele negative semnificative pentru functiile solului;

ü Statele Membre vor lua masurile corespunzatoare pentru a limita scoaterea din circuitul agricol sau, acolo unde aceasta se impune totusi, sa diminueze efectele.

Reteaua de monitorizare a solului din judetul Tulcea, cuprinde puncte de prelevare situate in urmatoarele zone: Statia meteo Tulcea, Padurea Bididia, Sistemul SGA, Statia Peco, Parcul Tineretului, Parcul Victoria, Satul Mineri, SC Alum SA Tulcea, Uzina de apa Tulcea, Fabrica de oxigen, SC Feral SRL Tulcea. Prin analizele efectuate in periada monitorizarii calitatii solului, acestea pot fi caracterizate ca fiind slab alcaline conform pH-ului determinat.

În timp, conditiile pedoclimatice, geologice si geomorfologice au determinat dezvoltarea in acesta zona a unor soluri caracteristice campiilor fluviale joase, formate pe loess sau depozite loessoide.

Pe malurile Dunarii precum si unele zone din apropierea amplasamentului studiat, sunt prezente solurile aluviale, care sunt soluri tinere, incomplet sau partial dezvoltate. Facand parte din clasa solurilor neevoluate, aceste soluri nu au un profil diferentiat si sunt caracterizate printr-o mare neomogenitate, atat in ceea ce priveste alcaturea granulometrica, cat si compozitia chimica. Solurile balane sunt putin raspandite, prezente mai ales in Dobrogea, de-a lungul Dunarii, la nord de Valea Carasu, in sectorul Medgidia – Cernavoda si in jurul complexului Razelm. Forajele efectuate pe amplasament au pus in evidenta urmatoarea stratificatie:

ð 0.00 – 0.30 m -0.50 m pamant vegetal ð 0.50 – 6.00 m loess galben cu rare intercalatii cafenii, macroporic,

uscat, sensibil la umezire , de compresibilitate mare ð 6.00 – 25 m depozite loessoide alcatuite din prafuri , nisipoase cu

lentile si intercalatii subtiri argiloase . La data executiei forajelor geotehnice apa subterana nu a fost intalnita . Conform STAS 6054/77 : “ teren de fundare – adancimi maxime de inghet –zonarea teritoriului Romaniei “ in zona cercetata adancimea maxima de inghet este de 90 cm . Terenul avand destinatia arabil exista o antropizare a zonei data de activitatile agricole ( monoculturi ) . In absenta implementarii parcului eolian calitatea solului nu ar avea o evolutie pozitiva decat daca s-ar practica o agricultura ecologica ( rotirea culturilor , eliminarea utilizarii pesticidelor si ingrasamintelor chimice ) si s-ar elimina pasunatul .

3.3.1.3. Calitatea apei

Pe amplasamentul studiat nu exista cursuri de ape de suprafata permanent , reteaua hidrologica fiind saraca . Avand in vedere faptul ca parcurile eoliene nu folosesc apa in procesul de producere al energiei electrice , calitatea apei va fi aceeasi in absenta si/sau prezenta turbinelor eoliene .

Pentru parcul eolian supus aprobarii s-a obtinut Avizul SGA nr.491/LC/2011 .




3.3.1.4. Zgomot si vibratii

Parcul eolian se afla la 400 m fata de intravilanul localitatii Isaccea si aproximativ 800 m fata de prima locuita . In zona studiata ( extravilan ) activitatea principala este agricultura . In lipsa implementarii planului activitatile specifice de infiintare, intretinere si recoltare culturi agricole vor constitui in continuare surse de zgomot si vibratii .

3.3.1.5. Biodiversitatea

Biodiversitatea sau diversitatea biologică reprezintă heterogenitatea în lumea vie de la nivelul tuturor surselor sale, inclusiv al ecosistemelor terestre, marine şi acvatice continentale până la cel al complexelor ecologice din care acestea fac parte; aceasta include diversitatea în cadrul speciilor, între specii şi a ecosistemelor.De asemenea, termenul biodiversitate descrie întreaga gamă a variabilităţii organismelor vii în cadrul unui complex ecologic. Biodiversitatea cuprinde diversitatea ecosistemului şi diversitatea genetică a unei specii din acest ecosistem.

Dobrogea de Nord se remarcă printr-o mare bogăţie a diversităţii specifice generată de poziţia biogeografică unică, respectiv de interferenţă a arealelor de răspândire a speciilor asiatice cu cele pontice, central - europene, ponto - caspice şi mediteraneene.

3.3.1.5.1. Informaţii privind flora locală Din punct de vedere biogeografic zona studiată este încadrată în Regiunea Stepică, iar

din punct de vedere floristic face parte din Provincia Danubiano-pontică ceea ce înseamnă că flora este reprezentată de specii ierboase de climat uscat caracteristice stepei ponto-sarmatice şi specii caracteristice silvostepei.

fig. 20- Zonarea provinciilor floristice ale Romaniei

Într-un ecosistem plantele au rolul principal de a produce biomasă, astfel alimentând celelalte componente biotice ale ecosistemului cu „materia primă” necesară desfăşurării activităţilor vitale. Prin importantul aport de biomasă pe care îl aduc în ecosistem, plantele, au




un rol esenţial în succesiunea ecologică determinând evoluţia ecosistemelor. Pentru studiul evoluţiei unui ecosistem, determinant este studiul evoluţiei asociaţiilor vegetale existente într-o perioadă de timp în acel ecosistem, asociaţiile vegetale reflectând condiţiile abiotice existente în acel ecosistem de-a lungul acelei perioade de timp.

Evoluţia asociaţiilor vegetale poate fi influenţată de factori naturali şi de factori antropici. Factorii naturali sunt reprezentaţi de calamităţile naturale, secetele prin temperaturi ridicate şi lipsa precipitaţiilor mai mult timp, etc. Perturbaţiile antropice sunt rezultatul activităţilor umane desfăşurate în ecosistemul respectiv dar şi în zonele învecinate şi sunt reprezentate în special de: poluarea cu substanţe chimice care pot accelera sau inhiba dezvoltarea plantelor, de lucrări de îmbunătăţiri funciare ce pot schimba circuitele naturale ale substanţelor nutritive şi de utilizarea necorespunzătore a unor resurse naturale existente în ecosistem.

Datorită activităţilor antropice din zonă care au modificat radical compoziţia floristică a habitatelor, aceasta nu mai poate fi descrisă decât în contextul folosinţei actuale a terenurilor, respectiv: arabil (100%) .

În terenurile utilizate pentru agricultură, cultivate am identificat doar specii de plante segetale şi ruderale care sunt instalate în principal pe soluri bălane danubiano-pontice tipice şi închise, dar şi pe cernoziomuri danubiano-pontice castanii carbonatice şi ciocolatii. Aceste specii au fost înregistrate prin metoda releveelor (100 m2) şi metoda transectelor urmărindu-se abundenţa – dominanţa conform metodei Braun-Blanchet şi sociabilitatea acestora în culturile existente (cereale, rapita etc), dar şi pe răzoare, marginea culturilor, drumuri şi suprafeţe cultivate în trecut.

Fig. 21 - Imagini de pe amplasament - foto original Badea Gh.




Dintre speciile identificate la marginea terenurile agricole cultivate şi drumurilor de exploatare amintim pe cele întâlnite frecvent:

- Ciurlan (Salsola kali L.) - Scaiul dracului (Eryngium campestre L.) - Ciocul berzei (Delphinium fissum L.) - Troscot (Polygonum aviculare L.) - Nemţişor (Delphinium orientale L.) - Odos (Avena fatua L.) - Holeră (Xanthium italicum L.) - Talpa gâştei (Leonurus cardiaca L.) - Cătuşe (Ballota nigra L.) - Voinicica (Descurainia sophia (L.) Webb ex Prantl) - Cucută (Conium maculatum L.) - Gâscariţă (Arabidopsis thaliana (L.) Heynh.) - Volbură (Convolvulus arvensis L.) - Zârnă (Solanum nigrum L.) - Vanilie sălbatică (Heliotropium europaeum L.) - Ovezică (Hordeum murinum L.) - Spanac sălbatic (Chenopodium album L.) - Cornuţi (Xanthium strumarium L.) - Ştir porcesc (Amaranthus retroflexus L.) - Costrei (Sorghum halepense (L.) Pers.) - Mohor (Setaria pumila (Poiret) Schultes) - Mohor agăţător (Setaria verticillata (L.) Beauv.) - Iarbă bărboasă (Echinochloa crus-galli (L.) Beauv.) - Lobodă sălbatică (Atriplex tatarica L.) - Căpriţă (Atriplex patula L.) - Tămăiţă (Chenopodium botrys L.) - Mături (Centaurea diffusa Lam.) - Flămânzică (Erophila verna (L.) Chevall.) - Pelin nemirositor (Artemisia campestris L.) - Lumânărică (Verbascum phlomoides L.) - Rapiţă (Rapistrum perene L.) - Mac sălbatic (Papaver Limba şarpelui (Echium vulgare L.) - Colţii babei (Tribulus terrestris L.) - Iarbă grasă (Portulaca oleracea L.) - Muştar sălbatic (Sinapsis arvensis L.) - Laptele cucului (Euphorbia virgata L.) - Traista ciobanului ( Capsella bursa-pastoris L.) - Susai aspru (Sonchus asper (L.) Hill) - Lăptucă (Lactuca saligna L.)

Habitatele pentru care a fost desemnat situl ROSCI 0201 Podisul Nord Dobrogean : - 8230 Comunităţi pioniere de Sedo-Scleranthion sau de Sedo albi -Veronicion dilleni pe stâncării silicioase. - 40C0* Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice




- 91X0 Păduri dobrogene de fag - 62C0 * Stepe ponto-sarmatice - 8310 Peşteri în care accesul publicului este interzis - 91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos - 91I0* Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp. - 91M0 Păduri balcano-panonice de cer şi gorun - 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen - 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba NU se regasesc pe amplasament .

3.3.1.5.2. Informaţii privind fauna locală

Fauna Dobrogei se caracterizează printr-o deosebit de mare bogăţie şi diversitate, datorată în principal varietăţii habitatelor terestre, acvatice şi cavernicole, a particularităţilor climatice precum şi a particularităţilor geografice legate de dispunerea şi întrepătrunderea acestor habitate, fiind astfel reprezentată de un număr de peste 7445 specii de nevertebrate şi 587 specii de vertebrate ce pot fi identificate în peisajul faunistic dobrogean. Din cadrul celor aproximativ 587 de specii de vertebrate fac parte 180 specii de peşti, 12 specii de amfibieni, 28 specii de reptile, 287 specii de păsări şi 80 specii de mamifere. Clasele Chondrichthyes şi Osteichthyes sunt reprezentate de un număr de 180 de specii. Dintre cele aproximativ 180 de specii prezente în tabloul faunistic dobrogean, din punctul de vedere al gradului de protecţie avem 12 specii vulnerabile, 18 specii periclitate, 6 specii rare şi 6 specii endemice. Speciile de ihtiofaună de interes naţional, cu o pondere de 10,7% din totalul de specii, se împart în două categorii, după cum urmează: specii de interes naţional care necesită o protecţie strictă, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007, reprezentate prin 2 taxoni, şi specii de importanţă naţională a căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management (Anexa 5B la O.U.G. 57/2007), acestea din urmă fiind reprezentate de un număr de 2 taxoni. Speciile de interes comunitar se distribuie astfel: - 11 specii a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare (Anexa 3 la O.U.G. 57/2007), 6% din totalul speciilor de peşti prezenţi în Dobrogea; - 11 specii de interes comunitar a căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management (Anexa 5A la O.U.G. 57/2007), reprezentând 6% din totalul speciilor de peşti prezenţi în Dobrogea. Clasa Amphibia este reprezentată printr-un număr de 12 taxoni pentru care este necesară aplicarea unor măsuri de conservare, reprezentând 63,15% din speciile de amfibieni din fauna României. În funcţie de gradul de protecţie, 3 specii sunt vulnerabile, două sunt periclitate şi una endemică. Speciile de amfibieni de interes naţional, reprezentate printr-un singur taxon intră în categoria speciilor care necesită o protecţie strictă, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007. Speciile de interes comunitar se distribuie astfel: - 4 specii a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare (Anexa 3 la O.U.G. 57/2007), 33,33% din totalul speciilor de amfibieni prezenţi în Dobrogea;




- 7 specii care necesită protecţie strictă (Anexa 4A la O.U.G. 57/2007), 58,33% din totalul speciilor de amfibieni prezenţi în Dobrogea; - 2 specii de interes comunitar ale căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management (Anexa 5A la O.U.G. 57/2007), 16,66% din totalul speciilor de amfibieni prezenţi în Dobrogea. Clasa Reptilia este reprezentată prin 28 taxoni cu diferite grade de periclitare: 6 specii vulnerabile, 4 specii rare, 3 specii periclitate, 1 specie critic periclitată şi 2 specii endemice. Fauna de reptile a judeţului reprezintă aproximativ 70% din cea a ţării. Speciile de reptile de interes naţional, cu o pondere de 14% din totalul herpetofaunei dobrogene, sunt reprezentate printr-un număr de 2 taxoni care necesită o protecţie strictă, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007. Speciile de reptile de interes comunitar se distribuie astfel: - 5 specii a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare (Anexa 3 la O.U.G 57/2007), 17,85% din totalul speciilor de reptile prezente în Dobrogea; - 13 specii de reptile care necesită protecţie strictă (Anexa 4A la O.U.G. 57/2007), 46,42% din totalul speciilor de reptile prezente în Dobrogea.

Clasa Aves este reprezentată de specii ce sunt dominante ca număr şi importanţă conservativă în cadrul tabloului faunistic dobrogean, reprezentând din punct de vedere al compoziţiei specifice 71,75 % din avifauna României, dintre acestea 33 specii fiind vulnerabile,17 specii sunt periclitate şi 13 specii sunt critic periclitate. Speciile de păsări de interes naţional, cu o pondere de 15% din totalul avifaunei dobrogene sunt reprezentate de 43 de specii care necesită o protecţie strictă, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007. Speciile de interes comunitar, cu o pondere de 52,62% din totalul avifaunei dobrogene, se distribuie astfel: - 93 de specii a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică (Anexa 3 la O.U.G. 57/2007), 32,4% din totalul de specii de păsări prezente în Dobrogea; - 39 de specii a căror vânătoare este permisă (Anexa 5C la O.U.G. 57/2007), 13,58% din totalul de specii de păsări prezente în Dobrogea; - 4 specii de pasari de interes comunitar, a căror comercializare este permisă (Anexa 5D la O.U.G. 57/2007), 1,64% din totalul de specii de păsări prezente în Dobrogea; - 15 specii a căror comercializare este permisă în condiţii speciale (Anexa 5E la O.U.G. 57/2007), reprezentând 5% din totalul speciilor de păsări prezente în Dobrogea. Clasa Mammalia, reprezentată în cadrul tabloului faunistic dobrogean de 80 de specii, prezintă un număr considerabil de specii de mamifere care sunt vulnerabile (15 specii), periclitate (6 specii), endemice (5 specii) şi rare (o specie). Foarte bine reprezentaţi numeric sunt liliecii din Fam. Rhinolophidae şi Fam. Vespertilionidae, în marea lor majoritate specii vulnerabile sau periclitate, precum şi reprezentanţi ai Fam.Mustelidae.

Speciile de mamifere de interes naţional se împart în două categorii:




- 5 specii care necesită o protecţie strictă, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007 cu modificările şi completările ulterioare, reprezentând 6,25% din totalul speciilor de mamifere;

- specii de importanţă naţională a căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management (Anexa 5B la O.U.G. 57/2007) sunt în număr de 9 specii, reprezentand 11,25% din totalul speciilor de mamifere din Dobrogea.

Speciile de interes comunitar se distribuie astfel: - 15 specii a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare

(Anexa 3 la O.U.G. 57/200), 33,3% din totalul de specii de mamifere; - 27 specii de animale care necesită protecţie strictă (Anexa 4A la O.U.G.

57/2007), 60% din totalul de specii de mamifere; - 3 specii de animale de interes comunitar ale căror prelevare din natură şi

exploatare fac obiectul măsurilor de management (Anexa 5A la O.U.G. 57/2007), 6,6% din totalul de specii de mamifere.

Menţionam că perimetrul parcului eolian NU se suprapune cu arii naturale protejate, dar se învecinează cu :

- la Nord cu siturile Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim-Sinoie (cca 600 m ) si ROSCI 0065 Delta Dunarii ( aproximativ 2,3 km). - la Sud si Vest cu siturile ROSPA0073 Macin-Niculitel si ROSCI0201 Podisul Nord-Dobrogean , la aproximativ 300 m .

Fig. 22 - Pozitionarea PUZ fata de ariile protejate




3.3.2. Patrimoniul cultural in Altenativa zero

În urma cercetărilor arheologice de teren desfăşurate în zona vizată de investiţia S.C.

Enel Green Power Romania S.R.L. au fost identificaţi, inventariaţi şi georeferenţiaţi un număr de 28 tumuli #i 16 situri arheologice, identificate prin existen a unor urme de activitate antropică #i materiale arheologice la suprafa a solului. Numărul siturilor arheologice ar putea fi mai mare în zonă dar acestea nu au putut fi văzute, dată fiind prezenţa vegetaţiei şi a culturilor agricole pe alocuri, ce au îngreunat identificarea materialului arheologic la suprafaţă pe anumite sectoare. Acesta este #i motivul pentru care autorii Raportului de diagnostic arheologic recomandă efectuarea supravegherii arheologice pe durata construc iei parcului eolian. Trebuie men ionat faptul ca zona pe care urmează să se construiască parcul de turbine eoliene precum #i arealul adiacent acestuia au beneficiat în această perioadă a anului de o vizibilitate la sol foarte bună, condi iile fiind aproape perfecte.

Amplasamentul tumulilor si siturilor arheologice identificate sunt prezentate in figura nr.

23 .

Fig. 23 - Tumuli si situri arheologice identificate pe amplasament

Ca dimensiuni, tumulii identifica i variază foarte mult, unii dintre ei (majoritatea celor de la Movilele Dese, în special T2, dar #i al ii precum T15, T16 sau T22) fiind printre cei mai mari tumuli din zonă, în timp ce al ii sunt de dimensiuni medii sau mici, fiind puternic aplatiza i din cauza eroziunii solului. În această situa ie se află T9, T20, T21, T23, la fel ca grupul de tumuli T25-28, ace#tia fiind unii dintre acei tumuli ce au avut de suferit de pe urma trecerii timpului, fiind extrem de dificil de observat în teren, vizibili doar de foarte aproape. În ce prive#te cele 16 situri arheologice identificate în zona studiată, acestea sunt din cele mai variate. Unele dintre ele au beneficiat de caracteristicile clasice #i anume prezen a unor fragmente ceramice sau tegulare la suprafa a solului, siturile S4, S10 sau S14 fiind




extrem de bogate în acest sens, acestea având fără îndoială caracterul unor intense habitate de epocă romană.

fig.24 - Material ceramic, călcâi de amforă, identificat la suprafa a sitului roman de la Suhat, S10

Prin suprapunerea dwg.-ului cu siturile arheologice #i tumulii delimitaţi, peste planurile de amplasare a turbinelor eoliene s-a constatat că niciunul dintre tumuli sau situri nu se află exact pe locaţia vreo unei turbine. Cu toate acestea unele dintre turbine sunt amplasate în zonele de protec ie ale siturilor arheologice. La suprapunerea acestora peste planurile drumurilor ce urmează a fi reabilitate sau construite de nou, se poate constata o situa ie pu in diferită, un sector de drum traversând partea exterioara a unui tumul (T24), iar altul urmând a fi trasat direct peste un sit roman (S14). În aceste situa ii vor fi făcute recomandări speciale pentru derularea procesului de construc ie #i anume efectuarea de cercetare arheologică preventivă, unde este cazul #i evident dublarea acestui studiu istoric de către supravegherea arheologică.




3.3.3. Situatia economica si sociala in Altenativa zero

INDUSTRIA Factorii naturali si economico – sociali au contribuit la aparitia si dezvoltarea anumitor societati industriale. Un rol important au avut existenta unor traditii mestesugaresti, prelucrarea de materii prime agricole si animaliere precum si depistarea anumitor bogatii ale subsolului. Industria locala este reprezentata de urmatoarele societati :

- Regionala de tranzit international de gaze naturale – sector Isaccea ce are ca activitate de baza tranzitarea gazului metan exportat de catre CSI în Serbia Turcia si România; - Statia de tranzit international de energie electrica 750Kv – nod de retea prin care se interconecteaza sistemele energetice ale Ucrainei, României si Bulgariei;

De asemenea , pe teritoriul orasului Isaccea se exploateaza piatra ( in cadrul carierelor SC Ben Ari SRl ,SC Extransgip SRL Isaccea , Cariera Revarsarea ) . AGRICULTURA Structura actuala a utilizarii terenurilor este strâns legata de potentialul productiv al componentilor naturali, de lucrarile de amenajare si ameliorare. În structura si repartitia geografica a categoriilor de folosinta a terenurilor au intervenit schimbari importante sub imperativul tehnicii, al cerintelor sociale, au avut loc mutatii de la fertilitatea naturala a pamântului la fertilitatea economica, potentialul productiv al fondului funciar reprezentând si un rezultat al dezvoltarii sociale. Din totalul de 10.397,69ha al suprafetei totale a localitatii, 4.502,45ha apartine terenurilor agricole prin culturi de cereale , pomi fructiferi , vita de vie , pasuni , 3.297,92ha apartin sectorului piscicol din lunca Dunarii si 2.276ha sectorului silvicol . Terenul neproductiv ocupa o suprafata de 29,08ha iar drumurile si constructiile ocupa 292.24ha.




CRESTEREA ANIMALELOR Cresterea animalelor are un rol important în procesul de dezvoltare a agriculturii , în crearea unui volum mare de produse alimentare si de materii prime pentru industria usoara. Baza furajera este formata din pasunile si fânetele naturale care detin 20,27 % din terenul agricol precum si din culturile furajere . Animalele cele mai raspândite sunt ovinele( 2595) , bovinele (728) , porcinele (510) , cabalinele (240) . pasarile numara aproximativ 16.000 de capete.

PESCUITUL Pescuitul este cunoscut ca ocupatie a locuitorilor din timpuri stravechi . Dunarea si lunca Dunarii reprezinta o bogatie locala cu potentialul sau piscicol si vegetatia sa specifica de stuf si papura . Societatile de profil din zona sunt CDL PRODCOM SRL si SC PISCICOLA SA.

Se poate afirma ca activitatile economice sunt mult sub necesarul pentru acoperirea fortei de munca , raportate la potentialul si la numarul de locuitori. Deficitul de locuri de munca se reflecta vizibil asupra nivelului de trai , asupra cadrului construit, in dinamica populatiei, care scade.

3.3.4. Starea de sanatate in Altenativa zero

Starea de sanantate a locuitorilor din vecinatatea PUZ va ramane neschimbata daca planul propus nu se va implementa . Nu exista studii efectuate de Directia de Sanatate Tulcea sau alte institute din tara , cu privire la cauzele de imbolnavire pe zone de interes din judetul Tulcea .




CONCLUZII :

In cazul neimplementarii planului , calitatea factorilor de mediu , socio-economici si de patrimoniu va ramane neschimbata. Culturile agricole se vor realiza cu mijloace rudimentare , mijloacele de trai ale localnicilor vor fi minime , infrastructura nu se va dezvolta ( inclusiv accesul la terenurile agricole pe drumurile de exploatare), patrimoniul cultural ( tumuli arheologici) nu vor fi cercetati ( din lipsa fondurilor ).




4.CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATE SEMNIFICATIV

4.1. HIDROLOGIA SI HIDROGEOLOGIA

Pe parcursul implementarii planului , apa nu este folosita in nici una din fazele:constructie-montaj, functionare, desfiintare-demolare . Avand in vedere aceste aspecte , caracteristicile fizico-chimice si biologice ale apelor din vecinatatea acestuia nu se vor modifica din cauza amplasarii turbinelor eoliene . Apa nu este utilizata in procesul tehnologic de obtinere a energiei electrice din potential eolian .

4.2.SOLUL

Implementarea planului va determina producerea unor diverse forme de impact asupra solului . Astfel , se va modifica categoria de folosinta a terenurilor pe care se vor amplasa turbinele eoliene din agricol, pasune , pasune-impadurita , vie, arabil in teren curti-constructii . Terenul destinat fundatiilor si traseului de cabluri electrice va fi afectat pe perioada de functionare a parcului eolian , prin modificarea texturii si a componentei acestuia. Planul prevede reabilitarea terenurilor dupa finalizarea constructiilor si dupa etapa de desfiintare/demolare .

4.3 ATMOSFERA

In fazele de constructie-montaj si de dezafectare a parcului eolian datorita intensificarii traficului din zona studiata prin PUZ se va constata o crestere a poluantilor proveniti din surse mobile . Avand in vedere insa ca aceste lucrari nu se vor desfasura simultan la toate cele 23 de turbine , se preconizeaza ca nu se vor inregistra depasiri ale concentratiilor maxim admise pentru poluantii relevanti : PM10, NO2,SO2,COx . Pe timpul functionarii parcului eolian atmosfera nu va fi afectata de functionarea turbinelor.

4.4. MEDIU SOCIO-ECONOMIC

Impactul planului asupra mediului socio-economic este pozitiv si/sau negativ, pe durate diferite .

Din punct de vedere al fortei de munca se va constata o crestere a angajatilor din randul localnicilor in etapele de constructie-montaj si demontare a parcului eolian . Numarul angajatilor pe perioada de functionare a parcului se va reduce . De asemenea , lucrarile de constructie a fundatiilor turbinelor eoliene , piatra , betoanele necesare vor fi realizate cu societati din judetul Tulcea .

Cresterea numarului de angajati va determina o crestere a nivelului de trai si a calitatii vietii in zona .

Bugetul orasului Isaccea se va mari prin taxele si impozitele platite de cu salariile angajatilor .




Prin refacerea drumurilor de acces in zona de interes si a drumurilor de exploatare se va imbunatati infrastructura din amplasamentul studiat.

Investitiile in terenuri au condus la marirea pretului de achizitionare/ha de la 500 euro/ha la 1000-1500 euro/ha .

4.5. BIODIVERSITATEA 4.5.1. Caracteristicile tipurilor de habitate

Habitate. În momentul de faţă habitatele prezente în zona de interes sunt: - habitate antropice reprezentate de culturi agricole (cereale, porumb, rapiţă, etc) ,

ravene si drumuri de exploatare . In vecinatatea planului , la cca 300 m de amplasamentul T12 s-a identificat

habitatul 91AA Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos . Acest habitat prioritar NU va fi afectat de implementarea Planului Urbanistic Zonal supus avizarii .

Flora. Este reprezentată de specii segetale şi ruderale precum: Costrei (Sorghum halepense (L.) Pers.), Mohor (Setaria pumila (Poiret) Schultes), Mohor agăţător (Setaria verticillata (L.) Beauv.), Iarbă bărboasă (Echinochloa crus-galli (L.) Beauv.), Ciurlan (Salsola kali L.), Laptele câinelui (Euphorbia helioscopia L.)Spanac sălbatic (Chenopodium album L.), Cornuţi (Xanthium strumarium L.), Ştir porcesc (Amaranthus retroflexus L.), , Scaiul dracului (Eryngium campestre L.), Mături (Centaurea diffusa Lam.), Flămânzică (Erophila verna (L.) Chevall.), Pelin nemirositor (Artemisia campestris L.), Lumânărică (Verbascum phlomoides L.), Rapiţă (Rapistrum perene L.), Mac sălbatic (Papaver rhoeas L.), Ciocul berzei (Delphinium fissum L.). Aceste specii se dezvoltă în funcţie de cultura agricolă dar nu asigură suport viabil pentru speciile de faună care să dezvolte şi să menţină lanţurile trofice durabile din ecosistemul zonei.




4.5.2.Caracteristicile avifaunei Este binecunoscut faptul că diversitatea elementelor faunistice este strâns corelată cu

particularităţile floristice şi asociaţiile fitocenologice (particularităţi de habitat), elementele de relief şi caracteristicile geologice precum şi microclimatul arealului. Combinaţia şi interacţiunea tuturor acestor factori determinanţi stabileşte distribuţia elementelor faunistice precum şi delimitarea graniţelor populaţiilor locale, contribuind astfel la modul de răspândire al speciilor, variind de la o răspândire uniformă la una de tip insular, în funcţie şi de adaptabilitatea fiecărei specii. De asemenea, disponibilitatea locurilor de cuibărit şi de hrănire este strâns legată de combinaţia acestor factori.

Elementele faunistice sunt capabile de ocuparea unor nişe ecologice mai mult sau mai puţin diversificate în strânsă legătură cu posibilitatea lor de adaptabilitate. Astfel, în regnul animal există o delimitare a speciilor funcţie de gradul acestora de adaptabilitate la condiţiile de mediu. Această adaptabilitate este dată de nivelul de specializare la care a ajuns fiecare specie în parte.

Nivelul de specializare este dat de preferinţa pentru anumite habitate pentru cuibărit, preferinţa pentru un anumit tip de hrană şi disponibilitatea ei, nivelul de deranj Aşadar, cu cât o specie prezintă un nivel mai înalt de specializare, cu atât mai mult aceasta va depinde strict de anumite condiţii de mediu (tip de habitat, particularităţi geografice şi geologice, microclimat) motiv pentru care o astfel de specie va întâmpina dificultăţi mai mari în ocuparea unor nişe ecologice, consistând astfel din populaţii restrânse. Aceste specii sunt cele mai expuse riscurilor de restrângere a populaţiilor local şi într-un final riscului de dispariţie. Pe de altă parte, cu cât o specie este mai puţin specializată, aceasta va putea ocupa diverse nişe ecologice şi stabili populaţii semnificative contribuind astfel la o răspândire uniformă. Un exemplu de specii cu mare grad de adaptabilitate sunt speciile care s-au adaptat ecosistemelor antropizate, având o distribuţie uniformă şi populaţii stabile, care asigură un bun fond genetic necesar perpetuării speciei. Astfel de specii sunt: guguştiucul (Streptopelia decaocto), vrabia de casă (Passer domesticus), cioara grivă (Corvus cornix), stăncuţa (Corvus monedula), coţofana (Pica pica) etc. Majoritatea speciilor care sunt periclitate pe plan mondial sunt specii cu un nivel înalt de specializare, care depind de un anumit tip de habitat, şi care, odată cu distrugerea habitatelor preferate, sunt incapabile de repopularea altor habitate asemănătoare. De asemenea, unele din speciile periclitate nu suportă învecinarea cu habitatele antropizate şi activităţile antropice aşa că, chiar dacă habitatul lor nu a fost distrus, datorită deranjului, acestea vor abandona acest areal. O altă cauză care afectează speciile cu un nivel înalt de specializare este şi fenomenul de încălzire globală care prin modificarea microclimatului din anumite arealuri forţează aceste specii să caute un microclimat corespunzător în alte zone, însă probabilitatea de a găsi astfel de noi arealuri adecvate este destul de scăzută.

Perimetrul de amplasare al parcului eolian este reprezentat în exclusivitate de terenuri agricole cultivabile, în general cu culturi de grâu, orz şi rapiţă . În cadrul perimetrului nu sunt prezente habitate de tipul pădurilor sau a silvostepei, in vecinatate , in partea de Sud si Vest amplasamentul se invecineaza cu Padurea Niculitel , inclusa in ROSPA0073 Macin-Niculitel .

În vederea obţinerii unui tablou avifaunistic cât mai complet s-a întocmit un program de monitorizare a perimetrului de amplasare a parcului eolian. În acest sens s-au stabilit




necesităţile de monitorizare, s-a delimitat zona de studiu precum şi metodele de lucru şi de colectare a datelor.

Zona de studiu a fost stabilită astfel încât să cuprindă întreg perimetrul viitorului parc eolian precum şi zonele adiacente în funcţie de speciile de păsări monitorizate.

Metodele de lucru utilizate au fost particularizate pentru fiecare categorie distinctă de păsări astfel încât calitatea datelor obţinute să reflecte situaţia reală de pe amplasament. În acest sens, datorită faptului că amplasamentul se învecinează cu 2 situri Natura 2000 (ROSPA 0073 Macin-Niculitel şi ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim-Sinoie), s-a monitorizat inclusiv prezenţa / absenţa speciilor de păsări cheie pentru care au fost desemnate aceste două situri Natura 2000. În plus, s-au efectuat monitorizări ale populaţiilor de păsări cuibăritoare, ale migraţiei precum şi a speciilor de păsări care iernează în zona de studiu. În vederea identificării speciilor de păsări cuibăritoare s-au realizat caroiaje ale zonei de studiu, fiind alese puncte fixe, puncte din care s-au efectuat observaţiile de teren.

Fig. 25- Amplasamentul parcului :Portocaliu – perimetrul parc , albastru-perimetru monitorizat , rosu- transect ,

roz-puncte fixe

Caroiajele alese pentru monitorizare au fost selectate aleatoriu astfel încât să se asigure o cât mai bună corectitudine în colectarea datelor. În vederea completării datelor obţinute prin metoda punctelor fixe, s-au efectuat şi transecte în puncte, în vederea confirmării şi fundamentării primei categorii de date asigurând astfel o uniformizare a datelor precum şi evidenţierea distribuţiei speciilor pe toată suprafaţa zonei de studiu. Observaţiile de teren pentru identificarea speciilor cuibăritoare s-au efectuat în perioade când acestea sunt mai active, ca de exemplu perioada când deja puii au părăsit cuibul şi sunt apţi de zbor, moment când este cel mai uşor de stabilit prezenţa sau absenţa unei specii în zona de interes.

Căile de migra ie nu sunt linii drepte, ci urmează de regulă specificul &i relieful pământului, ărmurile mărilor, cursul fluviilor, evitând barajele construite de mun ii înal i, mările




interne &i alte obstacole naturale. De obiecei, aceste căi traversează locuri care pot asigura hrana în timpul migra iei &i locurile mai potrivite pentru popasuri mai lungi sau mai scurte. Pu ine specii migrează în drum continuu, majoritatea lor se deplasează încet, în etape, de la un popas la altul, astfel încât drumul întreg este parcurs în săptămâni sau chiar luni întregi.

Fig.26 - Principalele directii de migratie urmate de pasari in perioada pasajului de toamna pe teritoriul României

Explicatie la figura. 1 – drumul estelbic; 2 – drumul pontic; 3 – drumul sarmatic (in sens strict); 4 – drumul sarmatic (in sens larg); 5 – drumul carpatic; 6 – ruta (secundara) de migratie de pe valea Oltului; B - ruta (secundara) de migratie de pe valea Bistritei; S – drumul “sudului”; zona hasurata – principalele locuri de hranire si aglomerare a speciilor de pasari in perioada migratiei de toamna (sursa: Victor Ciochia, 1984).




Fig.27- amplasamentul parcului eolian fata de rutele de migratie

Stabilirea cu exactitate a căilor de migra ie este foarte greu de realizat, deoarece aproape

fiecare specie sau grup de specii î&i are propria sa cale de migra ie. Datorită observa iilor constante &i a metodei inelării (&i mai nou a metodei de urmărire prin satelit) s-au constatat &i s-au conturat o serie de căi sau drumuri de ansamblu pentru un grup de specii. În Delta Dunării se întâlnesc &i se încruci&ează mai multe căi de migra ie. Pozi ia Deltei &i cea a strâmtorii Bosfor a determinat convectarea mai multor drumuri de migra ie. Atfel mai mult de jumătate din păsările Eurasiei nordice trec prin Dobrogea &i Delta Dunării. Drumurile de pasaj în front larg din Europa Nordică sunt concentrate ca într-o pâlnie uria&ă prin Bosfor, ca sa se desfacă iara&i după trecerea acestei strâmtori, într-o mul ime de căi, mai largi sau mai înguste.

Modul &i timpul desfă&urării migra iei, forma &i mărimea stolurilor migratoare variază foarte mult în func ie de familie, gen, specie sau chiar categorie de vârstă. Astfel unele specii migrează în front larg, pe când altele efectuează migra ia pe căi strâmte, înguste, pe direc ii bine determinate. Unele specii migrează în grupuri, altele solitar, în timpul noptii sau a zilei. La multe specii, la începutul migra iei pleacă numai păsările tinere, cum este cazul la graur (Sturnus vulgaris) &i numai după acea migrează &i păsările adulte, astfel încât la această specie perioada de migra ie este lungă.

Unele păsări migratoare migrează noaptea &i fiecare individ singur, precum privigetoarea (Luscinia luscinia), cucul (Cuculus canorus), pupăza (Upupa epops) etc. Aceste păsări se odihnesc în timpul zilei, când se hrănesc din abunden ă. Unele specii migrează tot noaptea dar în grupuri mici, precum prepeli a (Coturnix coturnix), ciocârliile (Alaudidae), rândunicile &i majoritatea passeriformelor. Dintre răpitoarele de zi, migrează solitar speciile precum &orecarul comun, vânturelul ro&u, gaia ro&ie etc.




Atât în migra ia de toamnă cât &i în cea de primăvară păsările urmează intinerarii &i direc ii bine determinate, uneori foarte specifice, care sunt întotdeauna în func ie de pozi ia cartierelor de iernare fa ă de teritoriile de cuibărit &i în func ie de obstacolele naturale întâlnite pe parcursul migra iei.

În ceea ce prive&te caracterul de primăvară &i toamnă al migra iei, observa iile &i inelările au demonstrat câ atât primăvara cât &i toamna, migra ia decurge în etape mai mici sau mai mari, intercalată cu zile de popasuri &i de hrănire. În general migra ia de toamnă decurge mai încet, mai ales că zilele calde &i hrana abundentă pot întârzia migra ia.

Condi iile meteorologice au o influen ă însemnată asupra desfă&urării migra iei, timpul bun o favorizează, iar timpul ploios, răcăros &i cea a o defavorizează. Ploile mari, cu durată lungă pot opri migra ia, iar cea a ori opre&te păsările din migra ie ori le deviază de la direc ia ini ială. În caz de cea ă păsările zboară la înăl imi foarte mici, de unde pot urmări cu u&urin ă configura ia reliefului. Vântul favorabil accelerează migra ia, iar furtunile o opresc sau dezorganizează forma iile de zbor. Scăderile bru&te de temperatură pot opri păsările din migra ie sau le pot sili să se reîntoarcă pe drumul efectuat până atunci sau pot cauza mortalitate.

Ca urmare a monitorizării efectuate s-au identificat 112 de specii de păsări în zona de studiu (perimetrul parcului eolian + zone adiacente ) ( Tabelul Nr. 5)

Tabelul nr. 5 – Lista speciilor de păsări identificate în zona de studiu).

Nr.

crt .

Denumirea speciei

in romana

Denumirea speciei in Latina

Frecventa in zona

Prezenta in zona

Formular Natura 2000

1 Stârc pitic Ixobrychus minutus x z

2 Stârc de noapte Nycticorax nycticorax x z SPA Macin-Niculitel

3 Stârc galben Ardeola ralloides x z SPA 0031 DD

4 Egreta mica Egretta garzetta x z SPA 0031 DD

5 Egreta mare Egretta alba x z SPA Macin-Niculitel

6 Stirc cenusiu Ardea cinerea x z

7 Stirc rosu A. purpurea x z SPA Macin-Niculitel

8 Barza alba Ciconia ciconia xx sz SPA Macin - Niculitel

9 Barza neagra Ciconia nigra x sz SPA Macin - Niculitel

10 Tiganus Plegadis falcinellus x z SPA 0031 DD

11 Lopatar Platalea leucorodia x z SPA 0031 DD

12 Lebada cucuiata Cygns olor xx z

13 Lebada de iarna Cygnus cygnus x z SPA 0031 DD

14 Girlita mare Anser albifrons xx z

15 Gisca de vara Anser anser xx z

16 Gisca cu git rosu Branta ruficollis x z SPA 0031 DD

17 Rata fluieratoare Anas penelope x z

18 Rata pestrita Anas strepera x z

19 Rata mica Anas crecca x z

20 Rata mare Anas platyrhyncos x z

21 Rata sulitar Anas acuta x

22 Rata ciritoare Anas qurquedula x z

23 Rata lingurar Anas clypeata x z




24 Rata cu cap castaniu Ayhtya ferina xx z

25 Rata rosie Aythya nyroca x z SPA 0031 DD

26 Rata motata Aythya fuligula x z

27 Viespar Pernis apivorus x z

28 Gaie neagra Milvus migrans x z SPA Macin-Niculitel

29 Serpar Circaetus gallicus x sz SPA 0031 DD

30 Herete de stuf Circus aeruginosus xx z SPA Macin-Niculitel

31 Herete vânãt Circus cyaneus x z SPA Macin-Niculitel

32 Uliu porumbar Accipiter gentilis x z

33 Uliu pasarar Accipiter nisus x z

34 Uliu cu picioare scurte A. brevipes x z

SPA Macin-Niculitel SPA 0031 DD

35 Sorecar comun Buteo buteo xx sz

36 Sorecar mare Buteo rufinus x sz SPA Macin-Niculitel

SPA 0031 DD

37 Sorecar incaltat Buteo lagopus x z

38 Acvila tipatoare mica Aquila pomarina x z SPA Macin-Niculitel

SPA 0031 DD

39 Acvila mica Hieraaetus pennatus x z SPA Macin-Niculitel

SPA 0031 DD

40 Vinturel rosu Falco tinnunculus x sz

41 Soim de iarna Falco columbarius x z SPA Macin-Niculitel

SPA 0031 DD

42 Soimul rindunelelor Falco subbuteo x z

43 Soim dunarean Falco cherrug 1 sz


44 Vinturel de seara Falco vespertinus x z SPA Macin-Niculitel

SPA 0031 DD

45 Soim calator Falco peregrinus x z SPA Macin-Niculitel

SPA 0031 DD

46 Potârniche Perdix perdix x zs

47 Prepelita Coturnix coturnix x sz

48 Pasarea ogorului Burhinus oedicnemus x sz


49 Ciocirlie de baragan

Melanocorypha calandra x sz

SPA 0031 DD

50 Ciocirlie de stol

Calandrella brachydactyla x sz

SPA Macin-Niculitel

51 Ciocirlan Galerida cristata x sz

52 Ciocirlie de padure Llulula arborea x sz SPA Macin-Niculitel

SPA 0031 DD

53 Lastun de mal Riparia riparia x z

54 Rindunica Hirundo rustica xx z

55 Lastun de casa Delichon urbica xx z

56 Fisa de cimp Anthus campestris xx sz SPA Macin-Niculitel

57 Fâsa de padure Anthus trivialis x sz

58 Codobatura galbena Motacilla flava flava x sz




59 Codobatura alba Motacilla alba xx sz

60 Ochiulboului Troglodytes troglodytes x sz

60 Macaleandru Erithacus rubecula x sz

62 Codros de munte Phoenicurus ochruros x sz

63 Codros de padure

Phoenicurus phoenicurus xx sz

64 Maracinar mare Saxicola rubetra x sz

65 Maracinar negru Saxicola torquata x sz

66 Pietrar sur Oenanthe oenanthe xx sz

67 Mierla Turdus merula x sz

68 Cocosar Turdus pilaris 24 sz

69 Sturz cintator Turdus philomelos x z

70 Sturz de visc Turdus viscivorus x z

71 Lacar mic A. shoenobaenus x z

72 Lacar de stuf Acrociphalus scirpaceus x z

73 Lacar mare A. arundinaceus x z

74 Frunzarita cenusie Hippolais pallida x sz

75 Frunzarita galbena Hippolais icterina x sz

76 Silvie porumbaca Sylvia nisoria x sz SPA Macin-Niculitel

77 Silvie mica Sylvia curruca xx sz

78 Silvie cu cap sur Sylvia communis x sz

79 Silvie de zavoi Sylvia borin x sz

80 Silvie cu cap negru Sylvia atricapilla xx sz

81 Pitulice sfiriitoare Phylloscopus sibilatrix x z

82 Pitulice mica Phylloscopus collybita x sz

83 Pitulice fluieratoare Phylloscopus trochilus x sz

84 Ausel cu cap galben Regulus regulus x sz

85 Muscar sur Muscicapa striata x sz

86 Muscar mic Ficedula parva x z SPA Macin-Niculitel

87 Muscar gulerat Ficedula albicollis x z SPA Macin-Niculitel

88 Muscar negru Ficedula hypoleuca x z

89 Pitigoi de livada Parus lugubris x sz

90 Pitigoi albastru Parus cauruleus x sz

91 Pitigoi mare Parus major x sz

92 Grangur Oriolus oriolus x sz

93 Sfrincioc rosiatic Lanius collurio xx sz SPA Macin-Niculitel

SPA 0031 DD

94

Sfrincioc cu frunte neagra Lanius minor xx sz

SPA 0031 DD

95 Gaita Garrulus glandarius x z

96 Cotofana Pica pica 9 sz

97 Alunar Corvus monedula xx sz

98 Stincuta Corvus frugilegus xx sz

99 Cioara neagra Corvus corone cornix xx sz

100 Graur european Sturnus vulgaris 8 sz




101 Vrabia Passer domesticus xx sz

102 Vrabie negricioasa Passer montanus xx sz

103 Cinghita alpina Fringilla coelebs xx sz

104 Canaras Carduelis chloris x sz

105 Florinte Carsuelis carduelis 14 sz

106 Sticlete Carduelis spinus x sz

107 Scatiu Carduelis cannabina x sz

108 Mugurar Cocothraustes c. x sz

109 Pasarea omatului Emberiza citrinella x sz

110 Presura de munte Emberiza hortulana x sz SPA Macin-Niculitel

SPA 0031 DD

111 Presura de gradina Emberiza schoeniclus x sz

112 Presura cu cap negru Miliaria calandra xx -1 sz

Legenda : x – specii prezente in zona xx – specii cu prezenta buna in zona s – specii identificate stand pe teren , tufarisuri, copaci, stalpi z- specii identificate in zbor sz – specii migratoare Din graficul de mai jos reiese ca din totalul de 112 specii identificate , 25 sunt incluse in

Fisa Standard a ROSPA0073 Macin-Niculitel si 22 in ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe .

Dintre speciile cuibaritoare in perimetrul Planului Urbanistic Zonal si in vecinatatea

acestuia pot fi identificate cuiburi ale urmatoarelor specii :

Burhinus oedicnemus ( Pasarea ogorului ) Este bruna cu aripile partial negre, iar picioarele sunt galbene. Are un cap mai deosebit, cu ochii foarte mari. La noi este oaspete de vara care cuibareste mai ales in Dobrogea, in zone de stepa, nisipuri, etc. Este o specie destul de rara cu efectivul in scadere.

Pasarea ogorului este o pasăre nocturnă, dificil de văzut. Uneori poate fi văzută zburând la înăl imi mici. Este în general o pasăre gregară, formând stoluri vara târziu, toamna &i iarna. Chiar &i în timpul cuibăritului pot fi observate mai multe perechi hrănindu-se/sau pentru alte activită i comune. Cuibul este foarte bine ascuns. Hrana constă în general din nevertebrate terestre &i mici vertebrate. Se hrăne&te în mod special la crepuscul sau noaptea.

Pasărea ogorului este o specie cu un comportament retras, activă noaptea, fiind greu de depistat în teren.




fig.28- Pasarea ogorului Caprimulgus europaeus ( mulge –capre)

Caprimulgii sunt păsări active noaptea &i în perioada crepusculară, au penajul moale, din care cauza în zbor nu se aud &i au o culoare de camumflaj brună cenu&ie, care imită scoar a arborilor . Se hrănesc cu insecte pe care le prind din zbor, excep ie fac păsările din familia Steatornithidae care se hrănesc cu fructe. Ordinul cuprinde ca, 100 de specii, păsările din acest ordin au ochii mari globulo&i adapta i pentru vederea la întuneric. Ciocul este mic, dar deschiderea gurii este foarte mare, deschiderea ajungând până sub ochi. Vibrizele de la baza ciocului îl ajută la captarea prăzii din zbor. Capul este lat, iar corpul este turtit. Puii sunt nidicoli.

Melanocorypha calandra ( Ciocarlia de baragan )

Se intalneşte indeosebi in sud-estul ţarii, fiind specia de ciocirlie cea mai mare de la noi ( 19 cm ) . Seamana la colorit cu celelalte ciocarlii, dar pe laturile gusei are cate o pata neagra. Cuibareste pe sol incepind din aprilie; depune 4—5 oua verzui cu pete brune, pe care le cloceste femela cca 14 zile. Se retrage spre sud numai in ierni grele si cu zapada multa. Este buna cantatoare si o buna imitatoare a glasurilor altor pasari. In captivitate, puii pot invaţa multe cintece ale altor pasari pe care le reproduc cu o voce foarte puternica. Principalul loc de iernare este in nord-estul Africii.

Fig.29 - Ciocarlia de baragan

Calandrella brachydactyla ( Ciocarlia de stol ) si Lullula arborea ( Ciocarlia de padure )




Ciocârliile sunt păsări care cântă în zbor, aleargă &i î&i fac pe sol cuibul care con ine ca. 6 ouă pestri e. La păsările din această familie nu există un dimorfism sexual accentuat; din acest motiv se deosebe&te greu femela de mascul. Hrana de bază a ciocârliilor o constituie semin ele de vegetale.

Ciocârlia de stol este o specie de stepă, preferând zonele de deschise, uscate, dealurile văluroase, terasele &i coastele cu vegeta ie bogată, dar nu foarte înaltă, fâ&ii de vegeta ie în terenurile agricole, miri&tile &i uneori terenurile cultivate cu cereale.

Specie gregară în afara sezonului de cuibărit. În zonele de cuibărit sunt grupate, fiecare grup fiind alcătuit de până la 10 – 20 perechi. Conform datelor din literatură între grupuri distan a este de obicei între 10-20 (30) km, dar aceasta poate fi &i mai redusă. Teritoriul de cuibărit poate fi depistat în baza zborului &i cântecului teritorial pe care păsările îl execută râdicându-se la înăl imi situate între 8 – 50 (80) m. Zborul este tipic (caracteristic speciei) sub formă de spirală.

Hrana speciei constă din semin e &i insecte în timpul verii, iar în restul timpul mai mult din semin e. Hrana o caută pe sol, uneori săpând cu ciocul după ea.

Fig.30 - Ciocarlia de padure

Ciocârlia de pădure este o specie ce preferă locurile deschise, lizierele pădurilor, poienele largi presărate cu arbori înal i pentru cuibărit (î&i construie&te cuibul pe sol) &i zonele de paji&ti cu vegeta ie pentru teritorii de hrănire. În general evită terenurile agicole intens folosite, &i le poate folosi pe cele abandonate (în pârloagă). Ca &i celelalte ciocârlii î&i anun ă prezen a teritorială prin zbor în formă de spirală &i cercuri caracteristice (la înăl ime 50 – 100 m), înso ită de cântec. Hrana constă din insecte &i semin e. Hrana este colectată de pe sol sau din partea de jos a vegeta iei arbustive

In liziera padurii Niculitel ( in afara amplasamentului PUZ ) s-au identificat cuiburi ale urmatoarelor specii :

Anthus campestris ( fasa de padure )

Este o specie de păsări din familia Motacillidae, ordinul Passeriformes. Este o pasăre care se poate observa vara în Europa Centrală din punct de vedere optic se poate vedea destul de difcil. Ea cuibareste in regiuni deschise,arude si nisipoase cu vegetatie joasa, la depistarea ei ajută cântecul specific al păsării. Fâsa de camp este o pasăre migratoare, care iernează în savanele din Africa Centrală &i Africa de Vest.




Fig.31- Fasa de camp

Sylvia nisoria ( silvia porumbaca )

Cuibareste relativ rar in regiuni deschise cu tufarisuri, cu copaci izolati sau in luminisuri cu tufisuri, adesea in aceleasi terenuri ca sfrancicul rosiatic.

Fig.32 - Silvia porumbaca

Lanius collurio ( Sfrancioc rosiatic )

Cuibareste in regiuni deschise, cu tufisuri si in luminisuri. Masculul are spate maro-castaniu, crestet si ceafa gri-cenusii, coada neagra cu alb, partea inferioara a corpului alb-rozie. Femela si juv. sunt maro cu linii transversale semilunare pe spate si pe piept. Ocazional, femelele pot avea un colorit mai contrastant si pot fi chiar foarte asemanatoare cu masculii, totusi, partea inferioara a corpului prezinta intotdeauna liniile caracteristice, iar coada este maro cu putin alb la baza bordurii rectricelor externe. Strigat scurt, dur: „zec“ sau chiar „chec“. Cantecul nuptial de slaba intensitate, cu imitatii dupa cantecul altor pasarele.

Sfrânciocul ro&iatic se poate întâlni în toate zonele deschise în care se găsesc poieni &i mult subarboret, de-a lungul văilor unde se află vegeta ia arborescentă sau arbustivă. Hrana constă din larve &i adul i de insecte, nevertebrate, uneori mamifere mici &i reptile. Insectele de dimensiuni mari pot fi vânate din zboruri de până la 30 m înăl ime.

Fig.33 - Sfrancioc rosiatic




Lanius minor (Sfrancioc cu fruntea neagra ) Cuibareste in regiuni deschise cu copaci izolati si tufisuri. Deseori sta pe fire de telegraf. Specie migratoare ce apar ine tipului de faună european. Sfrânciocul cu fruntea neagră

populează habitatele cu păduri rare cu subarboret, crânguri, grădini, vii. Preferă locurile cu arbori izola i, tufe de măcie&i, porumbar &i păducel, în spinii cărora obi&nuie&te să-&i înfigă prada ca rezervă de hrană. Cuibul &i-l instalează la înăl imi, uneori depă&ind 7-8 m. Tufele pot fi folosite pentru instalarea cuiburilor numai atunci când nu sunt arbori înal i. Hrana este alcătuită din insecte, mici gasteropode, &oareci &i uneori chiar mici păsărele.

Fig.34 - Sfrancioc cu fruntea neagra

Emberiza hortulana ( presura )

Sunt pasari cantatoare inrudite cu pitigoiul .Au marimea unei vrabii, cu ciocul scurt si gros, coada lunga si bifurcata , cu spatele brun si dungat .

Fig.35 - Presura

Insecte. Populaţiile de insecte sunt bine reprezentate de speciile care sunt favorizate de culturile agricole - clasa dominanat fiind orthopterele ( greieri , lacuste , cosasi ) reprezentate prin specii ca Aiolophus thalassinus, Gryllus campestre (greierele de câmp) , Decticus verrucivorus, Acrida hungarica, Oedipoda caerulescens, Sthenobothrus, Chorthippus şi Omocestus- dar care nu ar rezista în lipsa acestor culturi.

Au fost identificate si o serie de specii de odonate (libelule) – Sympetrum sanguineum, Symterum vulgatum, Crocothemis erythraea, Orthetrum coerulescens, Orthetrum cancellatum, Libelulla depressa, Agrion sp. Toate aceste specii sunt comune, caracteristice unor astfel de zone datorită culturilor si padurii din vecinatate, efectivele lor nefiind puse în pericol de eventuale activităţi desfăşurate în zonă.

Importante sunt speciile care în prezent sunt mai puţin reprezentate dar care au o durabilitate mai mare precum Anoxia villosa (cărăbuşul de stepă), care în condiţiile




evoluţiei spre un habitat natural ar prolifera deoarece este specific zonei în condiţii naturale.

Dintre lepidoptere, au fost identificate o serie de specii diurne ca : Pieris rapae (fluturele alb al rapiţei), Colias croceus, Colias erate, Pontia daplidice (Fam. Pieridae), Polyommatus icarus, Aricia agestis, Lycaena thersamon (Fam. Pieridae), Pararge megera, Coenonympha pamphilus (Fam. Satyridae), Apatura metis, Argynnis pandora (Fam. Nymphalidae). Herpetofauna. Populaţiile existente în zona studiată se află în declin datorită fragmentării terenului şi poluării cu pesticide şi îngrăşăminte chimice de sinteză. Speciile identificate la limita cu padurea Niculitel sunt Podarcis taurica ( Soparla de stepa ) , Lacerta viridis ( guster ).

Mamiferele. Prezenţa mamiferelor este posibilă datorită existenţei habitatelor naturale de jur împrejurul zonei de interes si de culturile agricole care le asigura hrana .

Cele sase specii de mamifere identificate în cadrul amplasamentului, sau a căror prezenţă a fost relevată prin identificarea unor detalii indirecte precum vizuini, urme , ingluvii, excremente etc., sunt următoarele: caprioara ( capreolus capreolus ) , sacal ( canis aureus ) , ariciul (Erinaceus europaeus), şoarecele de câmp (Microtus arvalis), iepurele de câmp (Lepus europaeus) si vulpea roşcată (Vulpes vulpes), toate fiind specii comune, des întâlnite în Dobrogea. Chiropterele. În zona de interes nu au fost efectuate cercetări aprofundate privind prezenţa liliecilor, dar au fost efectuate sondaje cu Batdetector-ul (detector de ultrasunete) şi nu a fost înregistrată prezenţa vreunei specii. Lipsa liliecilor este datorată faptului că în zonă nu există locuri care să le asigure adăpost, respectiv în zonă nu există: peşteri sau alte tipuri de cavităţi subterane sau case părăsite cu poduri încăpătoate.In perioada aprilie-mai ( considerate ca perioada optima pentru determinari privind speciile de chiroptere ) se vor continua monitorizarile si pentru aceste specii.

4.6. Peisaj

Amplasarea PUZ va conduce la modificarea cadrului natural al zonei . Pentru majoritatea turbinelor impactul vizual nu este mai semnificativ decât acela al

stalpilor de inalta tensiune care transportă curentul electric din centrale de mare putere la centre de distribuţie unde tensiunea este adusă la un nivel corespunzător utilizării în gospodării. În orice caz, oamenii sunt obişnuiţi să vadă stâlpi de înaltă tensiune, şi nu turbine eoliene, chiar şi în zonele cu o frumuseţe naturală deosebită aşa că s-au iscat adevărate dezbateri în judetul Tulcea in această privinţă .

Turbinele eoliene fiind structuri vizibile în peisaje ele pot fi realizate astfel încât să se armonizeze cu peisajul, de exemplu, aranjându-le în linie de-a lungul unor structuri cum ar fi diguri sau canale. Cercetările au arătat că poziţionarea turbinelor eoliene în grupuri este mult mai acceptată atunci când este clar pentru cetăţenii din vecinătate că se poate realiza astfel o mare producţie de energie electrică. Dacă aliniamentul câtorva turbine este dorit sau nu, şi




întotdeauna ar putea fi, este o chestiun de gust. Mult mai importantă este relaţia dintre înălţimea axului şi diametrul rotorului. Un alt aspect important este dimensiunea rotorului deoarece un rotor cu diametrul mare este mai lent şi, în consecinţă, mai liniştit.

4.7. Patrimoniul cultural

Avand in vedere studiul arheologic efectuat de drd. Doru Bogdan (Institutul de Arheologie Sistemică Alba Iulia); drd. Dobos Alpar (Universitatea Babeş-Bolyai Cluj Napoca), si drd. Gabriel Sicoe (Humboldt Universitaet zu Berlin) este posibil ca in timpul lucrarilor de excavatie a fundatiilor turbinelor eoliene sa apara si alte descoperiri . Astfel , pentru a fi protejate , lucrarile de constructii –montaj vor fi supravegheata de specialisti persoanefizice/juridice acreditate .




5.PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE , RELEVANTE PENTRU PLAN SAU

PROGRAM

BIODIVERSITATEA

Flora:

Prin implementarea planului vor fi realizate punţi de legătură între habitate şi populaţii prin amenajarea căilor de acces către instalaţiile eoliene care vor funcţiona cu rol de coridoare ecologice. Pierderea de habitat şi biodiversitate în urma construcţiei parcului eolian va compensa cu redarea circuitului natural a unor suprafeţe importante care din punct de vedere al investiţiei vor funcţiona ca zone de siguranţă pentru instalaţii, dar care din punct de vedere ecologic vor funcţiona ca zone de refugiu şi culoare de dipersie a diversităţii specifice, astfel fiind asigurat rezervorul genetic necesar renaturării unor teritorii care în prezent sunt supuse unui proces accentuat de degradare datorită activităţilor antropice.

Parcul eolian se va dezvolta pe un teren agricol , fara valoare conservativa din punct de vedere al florei identificate pe amplasament.

Fauna:

În baza datelor prezentate în capitolul anterior privind avifauna din zona de studiu, putem analiza popula iile speciilor de păsări de interes comunitar identificate în zona de studiu, urmărind:

Ø prezen a $i dinamica sezonieră Ø distribu ia speciilor rela ionată cu ecologia fiecăreia, tipurile de habitat, disponibilitatea locurilor de hrănire, cuibărit, odihnă Ø migra ia, estimarea altitudinii $i direc iei de zbor Ø statul de conservare $i evaluarea stării actuale de conservare

Din cele 25 specii incluse in ROSPA0073 Macin-Niculitel 16 au fost identificate in zbor

in afara perioadei de migratie ( primavara si/sau toamna ) , iar 9 specii s-au identificat in perioada de migratie .




20.5

21

21.5

22

22.5

23

23.5

24

24.5

25

ROSPA Macin-Niculitel

ROSPA 0031 DD

Graficul nr. 1 – numar de specii regasite pe Fisele Standard Natura 2000

Din cele 22 de specii incluse in ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe ,

13 au fost identificate in afara perioadei de migratie si 9 specii in perioada de migratie . Analizand speciile identificate in urma monitorizarii cu speciile incluse in anexele

Directivei Pasari , nr. 79/409/CEE se pot face urmatoarele precizari : - din totalul de 112 specii identificate pe amplasament si imprejurimi ( zona monitorizata),

50 de specii se regasesc in Anexa I , 31 specii in Anexa II , 4 specii in Anexa III/1 si 11 specii in Anexa III/2 .

- 16 specii sunt comune , fara a avea un statut special de protectie .

0

5

10

15

20

25

30

35

zbor

stationare

cuibarire

Graficul 2 – Pasarile monitorizate incluse in Anexa I – Directiva Pasari




0

2

4

6

8

10

12

zbor

migratie

cuibarire

hranire

Graficul 3 – Pasarile monitorizate incluse in Anexa II – Directiva Pasari

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

cuibarire

zbor

Graficul 4 – Pasarile monitorizate incluse in Anexa III/1 – Directiva Pasari

0

2

4

6

8

10

zbor

hranire

Graficul 5 – Pasarile monitorizate incluse in Anexa III/2 – Directiva Pasari




În urma implementării programului de monitorizare a speciilor de păsări s-a putut realiza un tablou avifaunistic complet al zonei de studiu. În acest sens, se poate remarca prezenţa unui număr de aproximativ 112 specii de păsări, care fie tranzitau zona de studiu de la un loc de hrănire la altul sau de la locurile de cuibărit la locurile de hrănire (cum este cazul majorităţii speciilor adaptate la ecosistemele acvatice), fie erau prezente în zonă datorită faptului că prezenta zonă de studiu poate reprezenta un potenţial loc de hrănire (cum este cazul speciilor din Familia Corvidae şi a speciilor de păsări răpitoare), fie erau specii care tranzitau zona în cursul migraţiei.

În programul de monitorizare au fost adoptate inclusiv studii privind etologia (studii comportamentale) speciilor rezidente sau a celor care se hrănesc în cadrul zonei de studiu, în vederea stabilirii intensităţii activităţilor desfăşurate de populaţiile păsărilor în cadrul zonei de studiu. Ca urmare a acestor studii etologice s-a observat că păsările rezidente (atât passeriforme cât şi păsările răpitoare) nu sunt deranjate de stalpii de inalta tensiune amplasati in numar foarte mare in zona, fiind nenumărate cazuri când acestea zburau prin imediata vecinătate a liniilor electrice , printre ele, sau chiar se odihneau pe acestea ,fapt ce demonstrează că zona este antropizata si exista o adaptare a speciilor .

În ceea ce priveşte speciile de păsări care tranzitează zona studiată către diferite locuri de hrănire sau cuibărit, acestea tind să tranziteze zona în zbor la altitudini mai mari decât înălţimea turbinelor .

La momentul actual, la nivel european, cercetătorii şi constructorii centralelor eoliene au ajuns la un consens , şi anume acela că impactul dintre turbinele eoliene si pasari este mai mic decat se afirmase la inceput si in orice caz mai redus decat impactul altor activitati umane ca vanatoarea, transportul rutier si aerian, sau structurile statice ca stalpii si liniile electrice ori cladirile inalte, de care pasarile se ciocnesc deoarece le vad mai greu.

Aceasta concluzie a permis dezvoltarea exploziva a energetici vantului in toate tarile UE, care asa cum aratam avea peste 40.000 MW instalati la finele anului trecut.

Studii din Olanda (intocmite de Biroul teritorial pentru energia vantului in cooperare cu Fundatia olandeza pentru protectia pasarilor) estimeaza ca anual sunt omorate 1500 pasari prin vanatoare, 1000 de liniile electrice, 2000 de traficul rutier si numai 20 pasari/1000 MW de turbinele eoliene. Rezulta ca numarul pasarilor omorate de masini este de 300 ori mai mare decat numarul pasarilor omorate de turbinele de vant, iar cel al vanatorii de 70 ori mai mare.

Aceste estimari sunt confirmate de un studiu al Ministerului Mediului din Danemarca, ce conclude ca stalpii si liniile de inalta tensiune sunt un pericol mult mai mare pentru pasari decat turbinele eoliene, care in rotatie fiind constituie un avertisment vizual si sonor semnificativ pentru pasari, acestea evitand zona. Studiile radar din Tjaeborg vestul Danemarcei unde functiona o turbina de 2 MW, arata ca pasarile au avut tendinta sa-si schimbe ruta de zbor cu 100-200m fata de turbine si trec pe langa sau pe deasupra lor la o distanta sigura. Acest comportament a fost observat atat ziua cat si noaptea.

Studiile si monitorizarile efectuate in Marea Britanie arata ca nu s-a identificat nici un efect semnificativ la parcuri eoliene cu turbine numeroase, cum ar fi :Bryn Titli(22 turbine mari), Carno (56turbine) si Cemmaes (24 turbine) din Tara Galilor, Ovender Moor ( 23 turbine) in sudul dealurilor Pennine din Yorkshire, sau Wind Standard (36 turbine) in Scotia. Mai mult, s-a inregistrat un numar marit de cazuri in care pasarile cresc in imediata apropiere a turbinelor.

Dovezi ca pasarile pot sa creasca nederanjate in apropierea turbinelor eoliene provin dintr-un studiu facut la Nasudden-insula Gotland din Suedia. S-a gasit o densitate mare de pasari care crestea in apropierea unui mare parc eolian (35 de cuiburi din 6 specii diferite au




fost gasite in aria respectiva). Un studiu de control a gasit densitati similare la pasari care cresteau in habitate apropiate, dar fara turbine.

In aria parcului eolian de la Nasudden primavara, in timpul perioadei de migratie se gasesc un numar semnificativ de gaste. Nici acestea nu au parut sa fie deranjate de turbine, singura modificare importanta fiind faptul ca gastele nu pasteau la distante mai mici de 25 m de turnurile turbinelor. La Port-la- Nouvelle in sudul Frantei , cinci turbine sunt plasate intr-o importanta rezervatie de pasari, prin care trec mii de pasari, inclusiv pradatoare, mai ales in timpul mpgratiilor. Studiul , intocmit de Liga Franceza pentru Protectia Pasarilor a constatat ca majoritaeta pasarilor mai mari zburau in mod deliberat in jurul turbinelor. In cinci ani de exploatare a parcului eolian nu s-a raportat la liga nici o pasare ranita sau omorata. Aceaste constatari extrem de pozitive nu elimina necesitatea unei analize specifice in fiecare amplasament, care sa tina cont de faptul ca sunt sau nu sunt semnalate pasari din specii protejate cu habitat stabil in areal si daca speciile respective pot suferi o extinctie prin realizarea parcului eolian, sau daca pasajul pasarilor calatoare trece exact pe deasupra amplasamentului propus. In aceste cazuri se impun unele precautii suplimentare cum ar fi cresterea distantei dintre turbine, amplasarea lor in masura posibilului tehnic sub creasta culmilor (in cazul unor amplasamente pe culmi de dealuri sau asemanatoare), iar in cazuri extreme nedemararea executiei proiectului pana la efectuarea unui studiu concret al organismelor abilitate ale Ministerului Mediului care sa determine efectele posibilului impact.

Tinand cont de faptul ca in Romania nu exista inca parcuri eoliene mari in care sa se efectueze monitorizari si studii de specialitate in ceea ce priveste efectul turbinelor eoliene asupra pasarilor, vom prezenta o serie de date din parcuri eoliene aflate in S.U.A.

Din studiile facute de Asociatia Americana de Energie Eoliana reiese ca, in urma coliziunilor cu alte structuri construite de om , se estimeaza ca in fiecare an mor:

1. 57 milioane de pasari in urma coliziunilor cu vehicule; 2. 1.25 milioane in urma coliziunilor cu structurile inalte (turnuri, cosuri, cladiri) si 3. mai mult de 97.5 milioane in urma coliziunii cu geamuri. Intr-un singur accident de navigatie in care a fost implicat un petrolier deversarile de pe

petrolierul “Exxon Valdez” a fost ucis mai mult de 500.000 de pasari migratoare adica de 1000 ori mai mult decat numarul toal estimat de decese in zona californiana de exploatare a energiei eoliene. Expertii ornitologi au sugerat ca activitatea pasarilor de prada in jurul turbinelor eoliene poate fi redusa prin luarea de masuri privind reducerea numarului de cuibare de pe turbine si turn.

Cercertarile preliminare au demonstrat ca turnurile cu zabrele care permit cuibaritul contribuie la cresterea mortalitatiiin randul pasarilor si in consecinta industria utilizeaza pe scara larga turnul tubular la construirea noilor instalatii care reduce in mod semnificativ posibilitatea de cuibarire. Centralele eoliene ce se vor monta in zona vor avea de asemenea turnuri tubulare.

Raportul anual al societatii EHN 2003 cu activitate in Navarra, evidentiaza ca indicele de mortalitate detectat pe generator /an pentru o monitorizare realizata pe un numar de 738 turbine in curs e operare a fost de :

1. vulturi: 0,12 decedati; 2. pasari mijlocii si mari: 0,19 decedate




3. ansamblu de pasari si lilieci: 0,33 decedate, in conditiile in care Navarra este resedinta unei importante populatii de vultur roscat- 7000 de exemplare care reprezinta in procent de 12% din populatia acestei specii de pe planeta.

Concluzionând astfel, putem afirma că singurul caz când impactul turbinelor poate avea un potenţial negativ asupra speciilor de păsări este pe durata migraţiei, atunci când efective mari de păsări migrează pe timp de noapte, existând astfel posibilitatea coliziunii cu palele turbinelor. În acest caz însă, se pot stabili măsurii preventive sau compensatorii uşor aplicabile, care să reducă la minim probabilităţile de coliziune şi implicit impactul negativ.




6.OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL

NATIONAL,COMUNITAR SAU INTERNATIONAL , CARE SUNT

RELEVANTE PENTRU PLAN SAU PROGRAM SI MODUL IN CARE S-A

TINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE SI DE ORICE ALTE TIPURI DE

CONSIDERATII DE MEDIU IN TIMPUL PREGATIRII PLANULUI SAU

PROGRAMULUI

De mai bine de trei decenii, comunitatea internationala aprofundeaza conceptul de dezvoltare durabila, lansat in raportul Comisiei Mondiale pentru Mediu si Dezvoltare, intitulat “Viitorul nostru comun”, cunoscut si sub denumirea de Raportul Brundtland din 1972.

In cadrul Conferintei de la Rio de Janeiro, din iunie 1992, a fost statuat faptul ca mediul si dezvoltarea economica sunt compatibile, avand obiective complementare. Prin acordul international exprimat in Declaratia de la Rio de Janeiro si adoptarea Agendei 21, dezvoltarea durabila s-a constituit in optiune strategica globala pentru secolul urmator.

Problema cheie a dezvoltarii durabile o constituie reconcilierea intre doua aspiratii umane, sustinand necesitatea continuarii dezvoltarii economice si sociale, dar si a conservarii starii mediului, ca singura cale pentru cresterea calitatii vietii.

In acceptiunea larga a conceptului de dezvoltare durabila, ca fiind “capacitatea de a satisface cerintele generatiei prezente, fara a compromite capacitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi”, prosperitatea economica si conservarea mediului trebuie sa se sustina reciproc. Potrivit acestei definitii, echitatea apare ca un principiu fundamental al dezvoltarii durabile. Este vorba atat despre echitatea in cadrul aceleiasi generatii, respective motivatia distribuirii prosperitatii in cadrul societatii, cat si despre echitatea intre generatii.

Dezvoltarea economica este avuta in vedere de societate nu numai pentru satisfacerea cerintelor materiale de baza ci si pentru a asigura resurse in scopul de imbunatati calitatea vietii, raspunzand cerintelor pentru ocrotirea sanatatii, educatie, dezvoltare sociala si un mediu inconjurator mai bun.

Toate formele dezvoltarii economice au un impact asupra mediului; ele folosesc resursele naturale care sunt in cantitate limitata si genereaza produse secundare, desuri reziduuri si poluare. Exista multe cai, prin acere activitatile conomice, in context durabil pot proteja mediul. Acestea include masurile eficiente privind energia, tehnologiile si tehnicile de management preventive, mai buna proiectare si marketingul produselor, reducerea la minimum a desurilor nereciclabile, practicile agricole concordante cu protectia mediului, utilizarea mai buna a terenului si constructiilor, eficienta sporita a transportului, etc.

O alta preocupare este utilizarea rationala a resurselor naturale cu valoare economica si potential limitat in timp. Acestea include terenul, vegetatia , stocul de pesti din mari si oceane si diversitatea speciilor, care ofera oportunitatip entru dezvoltare. Chiar daca nu este implicate nici o tranzactie de piata, oamenii evalueaza unele especte ale mediului – peisajul, flora si fauna naturala, parte din mostenirea construita – din perspective placerii estetice pe care acestea le produc si din dorinta de a le trece nealterate generatiilor viitoare.




Bogatia umana nu poate fi masurata numai prin capitalul realizat de om, ci trebuie sa tina seama si de capitalul natural, constituit atat din resursele regenerabile cat si neregenerabile. Misiunea dezvoltarii durabile este de a gasi caile de crestere a bogatiti totale, concomitant cu folosirea, in mod prudent, a resurselor naturale commune, astfel incat resursele regenerabile sa poata fi mentinute, iar cele neregenerabile sa fie folosite intr-un ritm care sa tina seama de nevoile generatiilor viitoare. Este necesara o viziune clara asupra ponderii care se acorda acestor factori. Uneori, anumite efecte negative asupra mediului urmeaza sa fie acceptate ca pret al dezvoltarii economice, dar, in alte ocazii, un ecosistem ori un anumit aspect al mediului inconjurator trebuie sa fie protejat impotriva exploatarii (***. 2000. Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila).

6.1. Obiective de protectie a mediului

In domeniul protectiei naturii legislatia romaneasca a transpus legislatia UE prin

urmatoarele acte : - Legea nr. 5/1991 pentru ratificarea Conventiei asupra zonelor umede de importanta

internationala, in special ca habitat al pasarilor acvatice, incheiata la Ramsar, 2 februarie 1971 - M.Of. nr. 18/26.01.1991 ;

- Legea nr. 58/1994 pentru ratificarea Conventiei privind diversitatea biologica, adoptata la Rio de Janeiro, 5 iunie 1994. M.Of. nr. 199/02.08.1999 ;

- Legea nr. 13/1993 pentru ratificarea Conventiei privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa , Berna, 19.07.1979 - M.Of. nr. 62/25.03.1993 ;

- Legea nr. 90/2000 pentru aderarea României la Acordul privind conservarea liliecilor în Europa. M.Of. nr. 228/23.05.2000 ;

- Legea nr. 5/2000 privind amenajarea teritoriului national - Sectiunea a III-a, zone protejate - M.Of. nr. 152/ 12.04.2000 ;

- Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Conventiei europene a peisajului, Florenta, 20.10.2002 - M.Of. nr. 536/ 23.07.2002 ; - Lege nr. 407/2006 (MO nr. 944/22.11.2006) vânatorii si a protectiei fondului cinegetic, modificata si completata de Legea nr. 197/2007 (MO nr. 472/13.07.2007) ; - OUG nr. 57/2007 (MO nr. 442/29.06.2007) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice , modificata si completata de OUG nr. 114/2008 ; - HG nr. 1581/2005 (MO nr. 24/11.01.2006) privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone ; - HG nr. 1.143/2007 (MO nr. 691/11.10.2007) privind instituirea de noi arii naturale protejate ; - HG nr. 1.284/2007 (MO nr. 739/31.10.2007) privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in România ; - Ordin MMDD nr.1964/2007(MO nr.98/07.02.2008 ) privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara ,ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 .

In afara obiectivelor de protectie a mediului trebuiesc mentionate si alte politici si strategii pe care Romania si le-a asumat si care au legatura cu planul analizat . Dintre acestea amintim :




-politica energetica a Romaniei care este prezentata in diferite documente precum:

　 Strategia Rom　niei 　n domeniul energiei 2007-2020 (publicat de MEF 　n iunie 2007) ; 　 Foaia de parcurs pentru sectorul energiei din Rom　nia discutată cu Comisia Europeana - HG nr.890/2003 ; 　 Strategia naţională pentru eficienţa energetică – HG nr. 163/2004 ; 　 Strategia pentru promovarea surselor de energie regenerabilă – HG nr. 1535/2003 .

Pe baza acestor documente politice privind domeniul energiei, au fost sau sunt în curs de elaborare diferite planuri si/sau programe .

　 Planul Naţional de Acţiune pentru Eficienţă Energetică (HG 163/2004) şi versiunea recentă ( elaborata de MEF) potrivit prevederilor Directivei UE 2006/32/CE. 　 Planul naţional de Acţiune privind sursele de energie regenerabilă – HG nr. 1535/2003 　 Program privind măsurile existente şi planificate de promovare a energiei electrice din surse regenerabile – HG nr. 443/2003 referitoare la Directiva 2001/77/EC 　 Programul Operaţional de Sector „Creşterea competitivităţii economice” 　 (POS CCE) ° Axa de priorităţi 4 (energie); 　 Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei ° Orizonturi 2013-2020-2030 . - Referitor la zgomot , HG nr. 321/2005 , modificata si completata in 2008 , privind

evaluarea si managementul zgomotului ambiental transpune Directiva 2002/49/EC . Referitor la ariile protejate din zona monitorizata facem urmatoarele precizari : Zona studiata prin PUZ se afla in vecinatatea Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii

( aproximativ 2,3 km fata de fluviul Dunarea ). Cateva caracteristici ale Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii :

° Unica deltă din lume, declarată rezervaţie a biosferei • An de constituire: 1990 • Suprafaţa 580000 ha - 2,5 % din suprafaţa României ( Locul 22 între deltele lumii şi locul 3 în Europa, după Volga şi Kuban) • Una dintre cele mai mari zone umede din lume - ca habitat al păsărilor de apă • Cea mai întinsă zonă compactă de stufărişuri de pe planetă




• Un muzeu viu al biodiversităţii cu 30 tipuri de ecosisteme • O bancă de gene naturală, de valoare inestimabilă pentru patrimoniul natural universal

Valoarea universală a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării a fost recunoscută prin includerea acesteia în reţeaua internaţională a rezervaţiilor biosferei (1990), în cadrul Programului “OMUL ŞI BIOSFERA”(MAB) lansat de UNESCO.

Rezervaţia Biosferei Delta Dunării a fost recunoscută în septembrie 1991, ca Zonă umedă de importanţă internaţională, mai ales ca habitat al păsărilor de apă- Convenţia RAMSAR

Valoarea de patrimoniu natural universal a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării a fost recunoscută prin includerea acesteia în Lista Patrimoniului Mondial Cultural şi Natural, în decembrie 1990.

Valoarea patrimoniului natural şi eficienţa planului de management ecologic aplicat în teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării au fost recunoscute prin acordarea în anul 2000 a Diplomei Europene pentru arii protejate (reînnoită în 2005).

Includerea RBDD împreună cu Rezervaţia Biosferei Dunărea din Ucraina în reţeaua internaţională a rezervaţiilor biosferei transfrontieră România – Ucraina 1999

Zona in care se doreste contruirea parcului eolian se invecineaza cu ROSCI0065 Delta Dunării , ROSCI0201 Podisul Nord-Dobrogean ,ROSPA 0073 Macin-Niculitel si ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe .

Tipurile de habitate si speciile de interes comunitar pentru care Delta

Dunării a fost declarat sit de importanta comunitara ( prevazute in Anexa nr.4 a Ordinului MMDD nr. 1964/2007) sunt urmatoarele : 1110 - Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apă de mare; 1150* - Lagune costiere; 1210 - Vegetaţie anuală de-a lungul liniei ţărmului; 1310 - Comunităţi cu salicornia şi alte specii anuale care colonizează terenurile umede şi nisipoase; 1410 - Pajişti sărăturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi); 1530* - Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice; 2110 - Dune mobile embrionare (în formare); 2130* - Dune fixate cu vegetaţie herbacee perenă (dune gri); 2160 - Dune cu Hippophae rhamnoides; 2190 - Depresiuni umede intradunale; 3130 - Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea; 3140 - Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetaţie bentonică de specii de Chara; 3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition; 3160 - Lacuri distrofice şi iazuri; 3260 - Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetaţie din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion; 3270 - Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention; 40C0* - Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice;




6260* - Pajişti panonice şi vest-pontice pe nisipuri; 62C0* - Stepe ponto-sarmatice; 6410 - Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae); 6420 - Pajişti mediteraneene umede cu ierburi înalte din Molinio-Holoschoenion; 6430 - Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin; 6440 – Pajişti aluviale din Cnidion dubii; 6510 - Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis); 7210* - Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus ; 91AA - Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos; 91F0 - Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); 92A0 - Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba; 92D0 - Galerii ripariene şi tufărişuri (Nerio-Tamaricetea şi Securinegion tinctoriae) Tipuri de habitate: 1355 - Lutra lutra (Vidră, Lutră); 2633 - Mustela eversmannii (Dihor de stepă); 1356* - Mustela lutreola (Noriţă, Nurcă); 1335 - Spermophilus citellus (Popândău, Şuiţă); 2635 - Vormela peregusna (Dihor pătat) Specii de mamifere: 1188 - Bombina bombina (Buhai de baltă cu burta roşie); 1220 - Emys orbicularis (Broască ţestoasă de apă); 1219 - Testudo graeca (Ţestoasă de uscat dobrogeană); 1993 - Triturus dobrogicus (Triton cu creastă dobrogean); 1298 - Vipera ursinii (Viperă de stepă) Specii de amfibieni şi reptile: 2491 - Alosa pontica (Scrumbie de Dunăre); 4120 - Alosa tanaica (Rezeafcă de Dunăre); 1130 - Aspius aspius (Avat); 1149 - Cobitis taenia (Zvârlugă); 1124 - Gobio albipinnatus (Porcuşor de nisip); 2555 - Gymnocephalus baloni (Ghiborţ de râu); 1157 - Gymnocephalus schraetzer (Răspăr); 1145 - Misgurnus fossilis (Ţipar); 2522 - Pelecus cultratus (Sabiţă); 1134 - Rhodeus sericeus amarus (Boare); 1146 - Sabanejewia aurata (Dunariţă); 2011 - Umbra krameri (Ţigănuş); 1160 - Zingel streber (Fusar); 1159 – Zingel zingel (Pietrar) Specii de peşti:




4027 - Arytrura musculus; 4028 - Catopta thrips; 4045 - Coenagrion ornatum (Ţărăncuţă); 4030 - Colias myrmidone; 1060 - Lycaena dispar; 1037 - Ophiogomphus cecilia; 1084* - Osmoderma eremita (Cărăbuş); 4064 - Theodoxus transversalis (Melc) Specii de nevertebrate: 1516 - Aldrovanda vesiculosa (Otrăţel); 2253 - Centaurea jankae (Vineţele, Dioc, Zglăvoc); 2255 - Centaurea pontica (Vineţele, Dioc, Zglăvoc); 4067 - Echium russicum (Capul şarpelui); 1428 - Marsilea quadrifolia (Trifoiaş de baltă).

Lista tipurilor de habitate de interes comunitar pentru care a fost declarat situl de

importanta comunitara ROSCI0065 Delta Dunarii conform Anexei 4 la Ordinul 1964/2007: 3160 - Lacuri distrofice si iazuri 6260 * - Pajisti panonice si vest-pontice pe nisipuri 7210 * - Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus 91F0 - Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus

excelsiorsau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris) 92D0 - Galerii ripariene si tufarisuri (Nerio-Tamaricetea si Securinegion

tinctoriae) 1110 - Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apa de mare 1210 - Vegetatie anuala de-a lungul liniei tarmului 1310 - Comunitati cu salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile

umede si nisipoase 1410 - Pajisti saraturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi) 1530 * - Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice 2110 - Dune mobile embrionare (in formare) 2130 * - Dune fixate cu vegetatie herbacee perena (dune gri) 2160 - Dune cu Hippophae rhamnoides 2190 - Depresiuni umede intradunale 3130 - Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea

uniflorae si/sau Isoëto-Nanojuncetea 3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau

Hydrocharition 3260 Cursuri de apa din zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie

din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion 3270 - Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si

Bidention




62C0 * - Stepe ponto-sarmatice 6410 - Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion

caeruleae) 6420 - Pajisti mediteraneene umede cu ierburi inalte din Molinio-Holoschoenion 6430 - Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana

la cel montan si alpin 6440 - Pajisti aluviale din Cnidion dubii 6510 - Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis) 3140 - Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetatie bentonica de specii de Chara 1150 * - Lagune costiere 92A0 - Zavoaie cu Salix alba si Populus alba 40C0 * - Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice 91AA - Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos

Situl ROSCI0201 ”Podişul Nord-Dobrogean” are o suprafaţă de 87.229 ha (O.M.nr. 1964/2007) şi cuprinde suprafeţele aflate la o altitudine de peste 100 m ale Podişului Babadag, zonele adiacente acestuia, inclusiv nordul Podişului Casimcea.

Din punct de vedere floristic, importanţa conservativă a zonei este conferită de

prezenţa speciilor de plante Campanula romanica, Centaurea jankae, Himantoglossum caprinum Moehringia jankae şi Potentilla emilii-popii. De asemenea situl conţine suprafeţe ocupate de următoarele tipuri de habitate nominalizate în O.U.G. 57 / 2007:

- 8230 Comunităţi pioniere de Sedo-Scleranthion sau de Sedo albi-Veronicion dilleni

pe stâncării silicioase. - 40C0* Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice - 91X0 Păduri dobrogene de fag - 62C0 * Stepe ponto-sarmatice - 8310 Peşteri în care accesul publicului este interzis - 91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos - 91I0* Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp. - 91M0 Păduri balcano-panonice de cer şi gorun - 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen - 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba

Situl de protecţie specială ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim-Sinoie se întinde pe o suprafaţă de 512380,6 ha în cadrul regiunii biogeografice stepice şi pontice, cu o altitudine medie de 4 m (variind între 0 şi 137 m). Acest sit cuprinde mai multe clase de habitate după cum urmează:

Clasa de habitat Cod CLC Procent din

suprafaţa sitului (%) Estuare, lagune N02 522, 521 13 Râuri, lacuri N06 511, 512 11 Mlaştini, turbării N07 411, 412 49 Pajişti naturale, stepe N09 321 4




Culturi (teren arabil) N12 211 - 213 18 Păduri de foioase N16 311 5

Acest sit găzduieşte efective importante ale unor specii de păsări protejate. Conform

datelor avem următoarele categorii: a) număr de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 97; b) număr de alte specii migratoare, listate în anexele Convenţiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 151; c) număr de specii periclitate la nivel global: 17.

ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe a fost declarat Sit de

Importanta Avifaunistica pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare: Pelecanus crispus Ayţya nyroca Falco vespertinus Phalacrocorax pygmeus Gelochelidon nilotica Plegadis falcinellus Egretta garzetta Nycticorax nycticorax Egretta alba Recurvirostra avosetta Ardeola ralloides Sterna albifrons Porzana porzana Haliaeetus albicilla Sterna hirundo Larus melanocephalus Himantopus himantopus Glareola pratincola Pelecanus onocrotalus Platalea leucorodia Ixobrychus minutus Charadrius alexandrinus Chlidonias hybridus Circus aeruginosus Ardea purpurea Botaurus stellaris Asio flammeus Coracias garrulus Alcedo atţis

De asemenea , Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:

Phalacrocorax pygmeus Gelochelidon nilotica Larus minutus




Sterna caspia Sterna sandvicensis Philomachus pugnax Recurvirostra avosetta Himantopus himantopus Charadrius alexandrinus Puffinus yelkouan Aquila pomarina Phalaropus lobatus Larus genei Pluvialis apricaria Tringa stagnatilis Tringa eryţropus Limosa limosa Larus ridibundus Numenius arquata Calidris minuta Anas clypeata Calidris alpina Calidris ferruginea Phalacrocorax carbo Tringa totanus Phalaropus fulicarius Tringa nebularia Vanellus vanellus Larus canus Gallinago gallinago Calidris alba Anas crecca Calidris temminckii Arenaria interpres Chlidonias leucopterus Charadrius hiaticula Charadrius dubius Anser fabalis Anas querquedula Tringa ochropus Anas acuta Larus cachinnans Larus fuscus Lymnocryptes minimus Mergus serrator Limicola falcinellus

Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii:

Anser eryţropus




Aquila clanga Branta ruficollis Phalacrocorax pygmeus Cygnus cygnus Egretta alba Mergus albellus Falco columbarius Netta rufina Ayţya ferina Ayţya fuligula Anser anser Anas strepera. In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de

balta, fiind sit RAMSAR.

Vulnerabilitatile Sitului sunt precizate in Formularul Standard Natura 2000 , dupa cum urmeaza :

- intensificarea agriculturii - schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiţionale în agricultură

intensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje şi maşini

- schimbarea habitatului semi-natural (fâneţe, păşuni) datorită încetării activităţilor agricole ca cositul sau păşunatul

- braconaj - desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor,pe zone de şes, în

turbării - cositul în perioada de cuibărire - industrializare şi extinderea zonelor urbane - distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor - deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului (colonii) -arderea vegetaţiei (a miriştii şi a

pârloagelor) - reglarea cursurilor râurilor - electrocutare si coliziune in linii electrice - turismul in masa - amplasare de generatoare eoliene - înmulţirea necontrolată a speciilor invazive

- defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari - tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii , adunarea lemnului pentru foc, - împăduririle zonelor naturale sau seminaturale (păşuni, fânaţe etc.) - desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de şes - reglarea cursurilor râurilor - arderea stufului în perioada de cuibărire - amplasare de generatoare eoliene - navigatie.




Situl de protecţie specială ROSPA0073 Măcin – Niculiţel se întinde pe o suprafaţă de

67,371.1 ha în cadrul regiunii biogeografice stepice, cu o altitudine medie de 154 m (variind între 0 şi 466 m). Acest sit cuprinde mai multe clase de habitate după cum urmează:

Clasa de habitat Cod CLC Procent din suprafaţa

sitului (%) Râuri, lacuri N06 511, 512 2 Pajişti naturale, stepe N09 321 5 Culturi (teren arabil) N12 211,213 29 Păşuni N14 231 2 Alte terenuri arabile N15 242, 243 6 Păduri de foioase N16 311 48 Vii şi livezi N21 221, 222 3 Alte terenuri artificiale N23 1xx 2 Habitate de păduri N26 324 3

a) număr de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 56; b) număr de alte specii migratoare, listate în anexele Convenţiei asupra speciilor

migratoare (Bonn): 123 ; c) număr de specii periclitate la nivel global: 10.

Situl este important pentru populaţiile cuibăritoare ale speciilor următoare:

Falco cherrug Coracias garrulus Ciconia ciconia Accipiter brevipes Burhinus oedicnemus Oenanthe pleschanka Circaetus gallicus Buteo rufinus Emberiza hortulana Caprimulgus europaeus Hieraaetus pennatus Lullula arborea

Situl este de asemenea important în perioada de migraţie pentru următoarele specii:

Ciconia ciconia Accipiter brevipes Circaetus gallicus Buteo rufinus Hieraaetus pennatus Lanius collurio Gyps fulvus




Ficedula parva Galerida cristata Lullula arborea Falco vespertinus Neophron percnopterus Pandion haliaetus Nycticorax nycticorax Ciconia nigra Himantopus himantopus Haliaeetus albicilla Recurvirostra avosetta Tringa glareola Pelecanus onocrotalus Pelecanus crispus Ardea purpurea Plegadis falcinellus Platalea leucorodia Chlidonias hybridus Pernis apivorus Anţus campestris Aquila pomarina Aquila heliaca Aquila chrysaetos Aquila clanga Circus macrourus Circus aeruginosus Falco peregrinus Milvus migrans Phalacrocorax pygmaeus Egretta alba.

6.2. Modul de indeplinire a obiectivelor de protectie a mediului

Pentru indeplinirea obiectivelor de protectie a mediului stabilite la nivel national,

comunitar sau international , titularii Planului Urbanistic Zonal au ales ca amplasament pentru viitorul parc eolian zone care nu sunt amplasate in situri Natura 2000 – arii de importanta comunitara ( SCI ) si arii de importanta avifaunistica (SPA) .

Amplasarea planului in vecinatatea ROSCI0201 Podisul Nord Dobrogean si

ROSCI065 Delta Dunării nu va afecta habitatele si speciile de interes comunitar pentru care a fost declarat , in nici o faza a realizarii acestuia , datorita faptului ca lucrarile de constructie-montaj a parcului eolian se va implementa pe terenuri agricole , proprietate particulara .

Referitor la situl Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim-Sinoie,

acesta este reprezentativ pentru prezenţa unui număr considerabil de specii de păsări special adaptate şi strâns legate de ecosistemele acvatice. Habitatele acvatice prezente pe întreaga




suprafaţă a Deltei Dunării asigură condiţii optime pentru cuibăritul speciilor de păsări adaptate la astfel de condiţii, motiv pentru care această zonă a fost declarat sit SPA. Datorită faptului că în cadrul amplasamentului precum şi în zonele adiacente acestuia nu sunt prezente aceste habitate tipice din cadrul Deltei Dunării, amplasamentul este constituit în exclusivitate de terenuri agricole sau alte habitate aride nu este posibilă prezenţa speciilor de păsări caracteristice pentru situl Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim-Sinoie.

Facem precizarea ca pe amplasament exista numeroase retele electrice aeriene ( de 20 kV, 110 kV, 400 kV si 700 kV ) , care traverseaza perimetrul viitorului parc eolian si care au determinat ca pasarile prezente in zona sa aiba un comportament de adaptare la limitarile si restrictiile impuse de acestea .Numaru mare de retele electrice nu a influentat determinant prezenta si comportamentul speciilor identificate , unele dintre ele folosesc stalpii si conductorii LEA pentru repaus grauri ( Sturnus vulgaris – fig.37 ), ci observarea pradei . Prezenta retelelor este anterioara declararii siturilor ROSPA0073 Macin-Niculitel si ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe .

Pentru ca planul propus spre avizare sa aiba un impact minim asupra avifaunei ( datorita amplasarii acestuia in vecinatatea SPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim- Sinoe si ROSPA0073 Macin-Niculitel ) s-a ales o dispunere a turbinelor astfel incat sa nu fie creat un baraj in calea de migratie si nici un efect de palnie , care sa atraga pasarile in parcul eolian.

Fig. 36 - Retelele electrice de pe amplasament




Fig.37 - Grauri ( Sturnus vulgaris) identificati pe linia electrica aeriana

Singurele cazuri când unele specii care cuibăresc în perimetrul deltei pot fi observate în vecinătatea amplasamentului parcului eolian este atunci când acestea se află în migraţie sau când se deplasează de la locurile de cuibărit la diferite locuri de hrănire (cum este cazul pelicanilor) sau de la un loc de hrănire la altul (cum este cazul speciilor din Fam. Ardeidae sau Anatidae), aceste deplasări fiind diurne şi efectuându-se la altitudini considerabile motiv pentru care impactul parcului eolian asupra lor este practic inexistent.

Pentru diminuarea zgomotului provocat de rotirea palelor turbinelor , producatorii au luat masuri de atenuare , astfel incat limita maxima superioara garantata la distanta de 40 m este de 50-60 dB(A). La distante mai mari de 300 m zgomotul produs de turbine se confunda cu zgomotul produs de vant. Avand in vedere distanta dintre PUZ-ul supus aprobarii si limita intravilanului ( 357 m – intravilan oras Isaccea ) se preconizeaza ca nivelul zgomotului se va incadra in limitele impuse prin STAS.

Pentru a micsora cat mai mult gradul de afectare al solului s-a optat pentru varianta in

care se reamenajeaza o suprafata mai mare de De , in detrimentul construirii drumurilor interne de acces.

Se vor lua masuri de verificare permanenta a turbinelor in perioada in care acestea nu

functioneaza , pentru ca acestea sa nu ofere condi ii propice pentru cuibăritul speciilor . Infrastructura/re eaua electrică din parcul eolian s-a optat a fi subterană pentru pentru

diminuarea impactului asupra avifaunei. Evitarea iluminării turbinelor: Turbinele iluminate atrag speciile de păsări crescând riscul

de coliziune1 , de aceea se recomanda evitarea surselor de iluminat puternice, ce pot disturba migratia sau eratia de noapte a unor specii.

1 Marquenie & van der Laar, 2004; Karlsson 1983; Poot, 2004, Sterner, 2002; US Fish and Wildlife Service, 2003




Utilizarea de surse luminoase de intensitate scazuta ,cu vapori de sodiu ( din a carei

lungime de unda lipseste radiatia UV ) pentru a se evita atragerea insectelor si implicit a speciilor de chiroptere care vin in urmarirea acestora . In acest mod se reduce impactul potential asupra speciilor de lilieci .

Turnurile vor fi echipate cu sisteme de balizaj stroboscopic si ultrasonic cu actiune

repelenta locala pentru speciile de pasari si lilieci .

Implementarea prezentului plan va contribui la realizarea angajamentelor pe care Romania si le-a asumat prin Tratatul de aderare la UE , in privinta producerii energiei din surse regenerabile . Astfel se va realiza obiectivul general de mediu al politicii energetice din UE , respectiv diminuarea emisiilor de CO2 si a altor gaze cu efect de sera, prin cresterea eficientei energetice si utilizarea surselor de energie regenerabila. Implementarea masurilor de realizare a obiectivului general de mediu va avea si alte efecte pozitive , in special prin reducerea emisiilor de SO2, Nox, praf. Avantajul principal al utilizarii energiei eoliene este faptul ca pe perioada functionarii turbinelor emisia de substante poluante si gaze cu efect de sera in atmosfera este zero.




7.POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI , INCLUSIV ASUPRA

ASPECTELOR CA : BIODIVERSITATEA, POPULATIA, SANATATEA UMANA, FAUNA,

FLORA, SOLUL, APA, AERUL, FACTORII CLIMATICI, VALORILE MATERIALE,

PATRIMONIUL CULTURAL, INCLUSIV CEL ARHITECTONIC SI ARHEOLOGIC,

PEISAJUL SI ASUPRA RELATIILOR DINTRE ACESTI FACTORI

7.1.Efecte potentiale asupra factorilor de mediu si asupra sanatatii

7.1.1.Biodiversitatea

Cel mai mare impact pe care îl va avea implementarea planului propus este generat în timpul fazei de construcţie prin pierderea de habitat, respectiv prin lucrările de amenajare a platformelor de construcţie a fundaţiilor turbinelor eoliene şi instalare a acestora, precum şi prin realizarea şanţurilor pentru liniile de transport a energiei la racordarea cu sistemul naţional. Aceste pierderi de habitat sunt reduse şi pe termen scurt, ele urmând a fi refăcute şi redate circuitului natural imediat după faza de construcţie prin lucrări de reconstrucţie ecologică.

Un impact important este generat de scoaterea din circuitul agricol a unor suprafeţe importante care vor fi utilizate ca amplasamente pentru instalaţiile eoliene într-o proporţie redusă şi căi de acces în cea mai mare proporţie, dar care astfel mai mult de jumătate vor fi redate circuitului natural funcţionând ca principale căi de dispersie a speciilor.

7.1.2. Populatia

Implementarea planului propus prin prezentul Plan Urbanistic Zonal nu va afecta

populatia din orasul Isaccea , datorita amplasarii sale in extravilanul localitatii , la distante apreciabile ( mai mari decat cele prevazute prin Ordinul 49/2007 , respectiv 357 m fata de limita intravilanului Isaccea ).Este posibil sa se inregistreze o dinamica a populatiei in zona de interes , legat de faptul ca pe perioada de constructii-montaj numarul persoanelor angajate se va mari considerabil (inclusiv delegati straini care vor asigura asistenta tehnica ).

7.1.3. Sanatatea umana

Un studiu efectuat de Academia Nationala de Medicina din Franta a urmarit potentialele efecte negative ale eolienelor asupra sanatatii umane . Au fost luate in considerare urmatoarele aspecte :

- riscurile determinate de ultrasunete ; - riscurile oftalmologice –aparitia strabismului datorat rotirii palelor ; - riscuri traumatice determinate de operatiunile de constructie-montaj si demontare

turbine ; - zgomotul .

Concluziile studiului au fost ca nu exista nici un pericol asupra sanatatii umane din punct de vedere al ultrasunetelor si al aparitiei bolilor oftalmologice ( strabism ). De asemenea,




daca se respecta normele de protectia muncii pot fi evitate accidentele de munca ( traumatisme , diferite accidentari). Legat de zgomot , studiul recomanda respectarea distantelor legate de amplasarea parcurilor eoliene fata de zonele locuibile , astfel incat nivelul de zgomot sa nu depaseasca reglementarile .

7.1.4. Fauna

Specii de păsări răpitoare: În condi iile în care răpitoarele cuibăresc preponderent în

habitatele de pădure, considerăm că absen a turbinelor eoliene în interiorul %i în apropierea pădurii nu vor afecta habitatele de cuibărit al acestora.

În baza observa iilor din teren s-a observat că răpitoarele folosesc cu preponderen ă pentru hrănire habitate mozaicate în care zonele de paji%ti sunt intercalate cu zone agricole. Urmărind activitatea de zbor a păsărilor în timpul hrănirii s-a observat totu%i o preferin ă pentru habitatele de paji%ti %i pă%uni. În cadrul observa iilor de teren s-a observat că răpitoarele folosesc pentru hrănire, în special zonele din împrejurimile (marginea) pădurii Niculitel .

În studiile realizate în alte ări referitoare la impactul eolienelor asupra păsărilor se men ionează că specii precum Buteo buteo, Falco cherrug evită folosirea zonelor din jurul turbinelor pe o rază de 150m în perioada non-reproductivă. Astfel la speciile de păsări răpitoare, (precum %i gâ%te, alte specii de talie mare) intensitatea deranjului eviden iat este direct rela ionată cu înăl imea turbinei.

Suprafara redusă de turbine in teren

agricol (in ha) Impact asupra zonelor de hănire pentru

răpitoare raportat la întreaga suprafa ă de teren agricol(reducerea suprafe ei) (%)

Permanent in agricol S definitiva + S de deranj

Permanent agricol S definitiva + S de deranj

6,3 ha 6.64 ha 7,2 % 7.62 %

Din tabel reiese că prin implementarea turbinelor eoliene în terenuri agricole se va reduce

(permanent %i direct, pe termen lung) suprafa a de hrănire cu 7.2 % %i indirect cu 7.62 % (pe termen lung, cu fluctua ii), raportat la suprafa a permanent ocupată de plan .

Trebuie sa se tina cont insa de faptul ca terenurile agricole nu sunt atat de intens folosite ca locuri de hranire precum pajistile si pasunile .

Passeriforme "i alte specii de păsări Acestea au fost clasificate în:

1. Specii de păsări care folosesc pentru cuibărit zone deschise, paji"tile cu vegeta ie ierboasă mai înaltă "i tufări"uri, precum Caprimulgus europaeus, Burhinus oedicnemus, Lanius collurio, Lanius minor, Emberiza hortulana; 2 dintre ele sunt specii cu activitate noctură %i crepusculară (Caprimulgus europaeus, Burhinus oedicnemus). Dintre acestea caprimulgul de asemenea preferă lizierele pădurilor.




2. Specii de passeriforme de interes comunitar care preferă habitatele de pădure, forestiere pentru cuibărit "i hrănire: Ficedula albicollis, Ficedula parva, Lullula arborea.

Acestea sunt specii caracteristice habitatului de pădure, care rareori pot fi observate în alte habitate (ex. ciocănitoarea de grădină, ciocârlia de pădure) în special pentru hrănire. Având în vedere că turbinele eoliene nu se amplasează în pădure habitatele de cuibărit %i principalele habitate de hrănire ale acestora nu vor fi afectate.

3. Specii de păsări care folosesc pentru cuibărit zonele de paji"ti/pă"uni "i

terenurile agricole - Calandrella brachydactylla, Anthus campresis , Anthus trivialis !i Melanocorypha calandra (Alauda, arvensis, Miliaria calandra).

Speciile de ciocârlii %i fâsa de câmp folosesc ca teritorii de cuibărit %i hrănire habitatele deschise, de genul paji%tilor cu vegeta ie înaltă sau joasă, dealurile, terasele, coastele, fâ%iile de vegeta ie din cadrul terenurilor agricole, terenurile agricole. Pentru a stabili rela ia dintre aceste specii %i preferin a pentru habitate, densitatea în func ie de fiecare specie %i comportamentul acesteia, trebuie intreprinse studii cu acest scop, aplicând metode corespunzătoare.

În literatura de specialitate consultată nu s-au găsit men ionări la speciile respective %i evaluarea impactului turbinelor eoliene asupra acestora. Totu%i unele studii pe specii de ciocârlie – Alauda arvensis (cu comportament mai pu in sau mai mult similar) indică că distan a minimă de perturbare în perioda de cuibărit poate fi de 50 m, iar maximă de 150 m.

Avand in vedere ca aceste specii folosesc pentru cuibarit in special zonele de

pajisti/pasuni , terasele si fasiile de vegetatie din cadrul terenurilor agricole care au un grad de deranj mai mic fata de zonele cultivate ( unde se aplica tratamente fitosanitare , se intervine cu utilaje pentru intretinerea culturilor ) se poate aprecia ca nu va exista o reducere a populatiilor acestor specii .

7.1.5. Flora

Observatiile asupra covorului vegetal in parcul Isaccea au fost efectuate in perioada mai 2010 – noiembrie 2010 . Perioadele favorabile pentru efectuarea descrierior sunt acelea in care tipul de vegetatie studiat inregistreaza cel mai mare numar de specii , complet dezvoltate adica in cazul nostru fiind vorba de pajisti stepizate si zona de deal oservatiile s-au facut cu preponderenta in intervalul martie – iulie. Au fost realizate relevee fitocenotice in care s-au determinat tipurile de asociatii si compatibilitatea lor cu tipul de statiune existent in suprafetele afectate la amplasarea centralelor eoliene si dinamica anuala si multianuala a populatiilor. Pentru a avea termeni de referinta clari care sa dea rezultate corespunzatoare realitatii din teren , suprafetele in care se realizeaza transectele liniare sau releveele fitocenotice pentru ultimele alegandu-se suprafete minime de 100 mp. S-au notat in carnetul de teren toate speciile identificate in suprafetele de analiza astfel incat avand in vedere valoarea abundentei – dominantei ( dupa Braun – Blanquet) , ecologia specilor si valoarea lor indicatoare pentru arealul pe care il ocupa. In functie de aceste valori se apreciaza gradul de ,, antropizare’’ a zonei supusa studiului si care sunt directiile schimbului de materie, energie si informatie care au loc in cadrul fitocenozei studiate sau interasociativ.




Mai simplu spus , cunoscand ecologia speciei si interrelatiile ei cu celelalte specii identificate in aceleasi asociatie, sensibilitatea lor ecologica fata de presiunile externe fizice sau chimice ( exemplu fata de biolinele produse in sol de specii straine tipului natural de statiune aflat in studiu) putem aprecia dinamica asociatilor iar daca sunt devieri fata de un atractor natural atunci stabilim masurile de limitare a oricarei interventii in limita capacitatii de suport a populatiilor de plante asupra carora se exercita presiunea.

Deoarece suprafata pe care se va implementa parcul eolian este constituita din terenuri arabile , iar flora identificata nu prezinta valoare conservativa se poate aprecia ca nu va exista un impact asupra acesteia .

7.1.6. Solul

Impactul asupra solului se va manifesta in perioada de constructii-montaj si de

dezafectare a parcului eolian . Vor fi reabilitate drumurile de exploatare , de-a lungul carora vor fi pozate si cablurile electrice si se vor construi drumurile interne de acces de la De la turbine . Din monitorizarea efectuata in alte proiecte s-a constatat ca refacerea covorului vegetal s-a realizat aproape in totalitate , dupa un an de la finalizarea lucrarilor de constructie-montaj.Terenul agricol isi va pastra destinatia .

7.1.7. Apa Avand in vedere ca procesul tehnologic de obtinere a energiei electrice din potential

eolian nu foloseste apa , iar turbinele nu sunt amplasate pe/in vecinatatea imediata a cursurilor de apa nepermanente de pe amplasamentul Planului Urbanistic Zonal se poate prognoza ca acest factor de mediu nu va fi afectat de implementarea planului .

Din studiul geotehnic rezulta ca apa subterana se afla la adancimi mai mari de 20 m, ceea ce conduce la concluzia ca nici apa subterana nu va fi afectata de implementarea planului .

7.1.8. Aer

Calitatea aerul va fi afectata numai pe perioada de constructii –montaj si de dezafectare

a parcului eolian , datorita intensificarii traficului si a utilajelor ce vor fi prezente in zona . Datorita faptului ca lucrarile se preconizeaza a se desfasura in etape ( in functie de achizitia turbinelor, obtinerea autorizatiei de construire , timp favorabil ) se poate aprecia ca acest factor de mediu nu va fi afectat semnificativ. Pe timpul functionarii parcului eolian emisiile in atmosfera sunt zero.

7.1.9. Factori climatici Intrebarea care a preocupat in ultimul timp oamenii de stiinta , evaluatorii impactului de

mediu produs de centralele eoliene in principal, este daca exista o influenta a rotirii palelor turbinelor asupra dinamicii asociatiilor vegetale prin reducerea umiditatii din aer.




Acest aspect s-a studiat intr-o zona in care s-au montat deja turbine eoliene ( Valea Nucarilor ) . Concluziile determinarilor au fost ca la distante mai mari de 16 m nu se mai sesizeaza diferente ale umiditatii relative .

Factorii climatici nu vor fi influentati de prezenta parcului eolian .

7.1.10. Valorile materiale Planul propus a se realiza este amplasat in extravilanul localitii Isaccea , pe terenuri

libere de sarcini . Avand in vedere aceste aspecte se elimina posibilitatea afectarii unor posibile valori materiale .

7.1.11 Patrimoniul cultural

Pentru ca posibilele valori de patrimoniu arheologic sa nu fie afectate de lucrarile

de construire a fundatiilor turbinelor eoliene , titularii de obiectiv au depus documentatia tehnica la Institutul de Cercetari Eco-Muzeale Tulcea ,urmand a se incheia un contract de prestari servicii in urma caruia pe toata durata constuctiei parcului va fi desemnata o persoana care sa asiste la lucrari . In cazul in care se vor identifica vestigii arheologice , lucrarile se vor sista si se vor respecta prevederile legale , pentru aceste situatii .

7.1.12. Peisaj Planul Urbanistic Zonal studiat va conduce la modificarea cadrului natural al zonei . Vizual , turbinele au un design elaborat sunt vopsite in alb ( uneori culori pastelate ). Avand in vedere vecinatatea cu Rezervatia Biosferei Delta Dunarii ( care a fost

desemnata si SCI si SPA ) , antropizarea acestui cadru natural poate constitui un impediment in realizarea planului, pentru conservatori . Nu trebuie insa neglijat aspectul pe care-l determina stalpii de inalta tensiune ( care provoaca un impact vizual asemanator turbinelor eoliene ) , care sunt amplasati in aceasta zona protejata.

Pentru limitarea impactului vizual , titularii de obiectiv au fost de acord cu amplasarea turbinelor eoliene la o distanta mai mare de 2,3 km , fata de fluviul Dunarea ( zona cea mai apropiata de parcul eolian ).

De asemenea , din practica celorlate tari europene , care au un avans considerabil in ceea ce priveste producerea energiei electrice din surse regenerabile ( in special , energie eoliana ) s-a constatat ca amplasarea turbinelor eoliene s-a realizat la 50 m fata de parcuri naturale ( Germania –Parcul Natural Friedrich Wilhelm lubke koog wind park , Italia –Parcul Natural Abruzzi) , fara ca peisajul sa aiba foarte mult de suferit .

Avand in vedere ca amplasarea parcurilor eoliene in judetul Tulcea ( si nu numai ) sunt in faza incipienta se poate aprecia ca acestea vor constitui o atractie turistica semnificativa ,iar vizitarea parcului cu urcarea in nacela unei turbine poate deveni un important punct de atractie.




7.1.13. Umbrirea

Rotirea paleleor turbinei crează o umbră mişcătoare care poate provoca efecte

dezagreabile atunci când, de exemplu, umbra la apusul soarelui care cade pe o fereastră. O amplasare corespunzătoare în raport cu locuinţele poate fi sufficientă ca să prevină această problemă. Dacă această problemă este limitată la câteva ore pe an, turbina poate fi oprită în acest timp fără să se producă o pierde semnificativă de energie.Din punct de vedere al PUZ-ului studiat parcul fiind amplasat in extravilanul localitatii Isaccea ,umbra nu va avea un impact asupra celor mai apropiate locuinte .

Umbra data de o turbina eoliana depinde de conditiile meteorologic ( soare ), pozitia soarelui , anotimp ,pozitia geografica .

Din punct de vedere legislativ, nu exista reglementari care sa precizeze ce conditii ar trebui indeplinite de turbinele eoliene pentru a fi amplasate .

Avand in vedere ca parcul eolian propus a se realiza se amplaseaza intr-o zona in care precipitatiile sunt reduse , iar vara temperaturile mari ( peste 30 grade )si lipsa precipitatiilor conduc la uscarea vegetatiei se preconizeaza ca umbra datorata turbinelor eoliene va avea un efect benefic asupra vegetatiei din zona .

7.1.14. Reflectarea ( Flickering-ul )

Un efect care poate fi receptat si de la distante mai mari, deci de mai multi localnici vecini ai parcului eolian, este fenomenul de licarire al palelor când sunt batute direct de soare, care ar putea fi deranjant. Acest fenomen se produce numai în zilele senine de la rasaritul soarelui pâna la prânz si este perceput numai când vântul bate dinspre directia privitorului, ceea ce înseamna cel mult câteva zeci de ore pe an, practic în orice configurare a parcului eolian si topografie a locului. Prin faptul ca palele sunt vopsite în alb fenomenul este mult estompat.

7.1.15.Zgomot si vibratii Zgomotul este provocat de curenţii de aer produşi la rotirea elicelor. Este de reţinut faptul că orice maşină cu părţi mobile provoacă un anumit nivel de zgomot şi în această privinţă turbinele eoliene nu sunt o excepţie. Turbinele care au fost bine construite sunt în general silenţioase în funcţionare şi, în comparaţie cu zgomotul traficului rutier, feroviar, aerian şi al celui produs pe şantiere pentru a enumera doar câteva, zgomotul acestor turbine este chiar foarte mic. Soluţiile tehnice anti-zgomot includ modificarea formei elicelor şi reducerea vitezei de rotire a acestora. Turbinele de dimensiuni mari, care sunt de obicei utilizate în câmp deschis, sunt în general plasate la mai mult de 400 de metri de cea mai apropiată locuinţă. La această distanţă zgomotul produs de turbina care generează curent electric este aproximativ acelaşi cu acela al unui râu aflat la 50-100 m sau a frunzelor fremătătoare în briza plăcută. Este similar cu zgomotul dintr-o cameră de zi normală cu un şemineu aprins sau într-o cameră de lectură a unei biblioteci sau într-un birou liniştit, dotat cu aer condiţionat.

Intr-un studiu efectuat de Asociatia Americana a Energiei Eoliene au fost ierarhizate nivelurile zgomotelor produse de diferite surse . Astfel , se poate aprecia ca zgomotul




produs de centralele eoliene se situeaza sub zgomotul produs in interiorul unui autovehicul , intr-o casa sau birou , la distante mai mari de 400 m.

fig. 38 nivel de zgomot (sursa ACNUSA )

Influenta caracteristicilor terenurilor asupra zgomotului

Intr-un studiu efectuat de Agentia Franceza pentru securitatea mediului si a muncii se mentioneaza ca nivelul de zgomot este influentat de distanta la care se face masuratoarea si caracteristicile terenului pe care se face amplasarea turbinelor eoliene. Astfel , din figurile alaturate , nr.39 si 40 se poate vedea ca pe un teren denivelat nivelul de zgomot creste comparativ cu terenurile plate.

fig.39 propagarea zgomotului pe un teren plat ( sursa :afsset )

Din fig. 40 se poate vedea faptul ca pentru un teren plat ,zgomotul produs de o turbina eoliana este mai putin important , comparativ cu zgomotul produs de traficul rutier .




fig.41 .Propagarea zgomotului pe un teren denivelat ( sursa :afsset )

In fig. 41 s-a figurat impactul zgomotului produs de o turbina eoliana amplasata pe un teren denivelat ( pe o panta ascendenta , culme de deal , etc. ) .In acest caz , daca turbina eoliana nu este amplasata la distanta suficient de mare fata de locuinte ( 500 m , conform conform prevederilor din Norma Tehnica privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice , publicate in Monitorul Oficial , partea I , nr. 865/18.12.2007 ) , impactul produs de zgomot poate fi deranjant .

Influenta vegetatiei asupra zgomotului

Studii experimentale efectuate in Franta ( Acustica si Tehnici –nr.23,24 –N.

Barriere , Y. Gabillet ) pentru determinarea influentei vegetatiei asupra zgomotului au aratat ca sunt trei efecte principale determinate de prezenta vegetatiei :

- de atenuare a zgomotului ; - de difuzie ; - de modificare a profilului meteorologic. Pe un teren plat , efectul produs de zgomotul produs de turbina eoliana fata

de locuinte nu este influentat de existenta /inexistenta vegetatiei , datorita faptului ca inaltimea unei turbine este mult mai mare decat inaltimea perdelei forestiere ( fig.42 ).

fig.42 influenta vegetatiei de pe un teren plat




Cele trei efecte mai sus mentionate ( de atenuare a zgomotului ,de difuzie si de modificare a profilului meteorologic ) se manifesta atunci cand turbinele se pozitioneaza pe terenuri denivelate .

fig. 43 Influenta vegetatiei de pe un teren denivelat ( sursa :afsset )

Asa cum se poate vedea din fig.43 existenta vegetatiei forestiere amplasate intre eoliene si receptor pe un teren denivelat , poate avea ca efect diminuarea zgomotului produs.

Influenta topografiei terenului asupra zgomotului In functie de inaltimea obstacolului , distantele sursa – obstacol si obstacol-receptor , precum si caracteristicile terenului (plat sau denivelat ) se poate observa o crestere/descrestere a nivelului de zgomot . Pentru zonele cu relief inalt , casele sunt in general adapostite de vant. Experienta arata ca nivelul zgomotului rezidual nu variaza cu viteza vantului ( ex. la 6 m/s ) si valorile zgomotului de fond sunt in jur de 25 dB .




fig. 44 - harta de zgomot la o viteza de 6 m/s pe un teren denivelat ( sursa :afsset )

Zgomotul produs de fauna

Sunetul produs de fauna salbatica ( cantece de pasari,insecte, broaste etc ) poate deveni important , in functie de momentul din zi in care manifesta si de sezon.Dimineata, la rasarit de soare , pentru o perioada limitata de timp apar cresteri ale nivelului de zgomot datorat in special pasarilor . Acest cor este amplificat primavara si vara . In mod similar , zgomotul produs de broaste creste nivelul de zgomot pe timp de noapte pentru cateva luni. Este important de semnalat faptul ca frecventa emisiilor produse de fauna salbatica poate sa depaseasca 2000 Hz.

Nivelul de zgomot si conditiile meteorologice

Conditiile meteorologice au un impact semnificativ asupra nivelurilor de zgomot, la distanta mare fata de sursa ( mai mare de 100 m ). Dupa cum rezulta din diagramele urmatoare ( fig.45,46,47 ) , la distante mari influenta conditiilor meteorologice asupra propagarii sunetului se explica printr-o modificare a traiectoriilor sonore . Aceste traiectorii se pliaza pe schimbarile in verticala a profilului de viteza a sunetului .




fig . 45 - influenta vantului la temperatura constanta ( sursa :afsset )

Aceste profile sunt estimate a respecta profilele verticale de temperatura si de vant . In cazul in care variatia de profil vertical de viteza sunetului este zero,traiectoria razelor sunetului este rectilinie ( conditii cunoscute sub numele « omogene « .

fig .46 influenta gradientului de temperatura la vant zero ( sursa :afsset )

In cazul in care variatia profilului pe verticala a vitezei sunetului este pozitiv ( gradient de temperatura pozitiv ) , traiectoria razelor sonore sunt curbe fata de sol ( asa numitele conditii favorabile de raspandire ). In cazul in care variatia profilului pe verticala a vitezei sunetului este negativ ( gradient de temperatura negativ ) , conditiile sunt « impotriva raspandirii « .

fig.47- cazul unei inversiuni de temperature ( sursa :afsset )

Ultimul caz corespunde unei inversiuni de temperatura ( se poate produce in timpul noptii , cand este mai rece si vantul lipseste ).




In timpul lucrarilor de constructie :

Utilajele de santier in timpul lucrarilor de constructie produc zgomot. Nu produc insa si vibratii semnificative . Nivelul de zgomot este variabil , in jurul valorii de pana la 90 dB(A), valori mai mari fiind la excavatoare, buldozere, finisoare, vole si autogredere . Autobasculantele care deservesc santierul si strabat localitatile pot genera niveluri echivalente de zgomot pentru perioada de referinta de 24 ore, de cca 50 dB (A).

Tipul poluarii

Sursa poluare

Nr. Surse poluare

Poluare maxima

Poluare de fond

Masuri de reducere/eliminare

zgomot Motoarele utilajelor de constructii

Autovehicule edilitare

multiple 87 dB(A)

Cf. STAS10009/88

70dB(A) Autoutilitarele de transport materiale rezultate din excavatii vor fi indrumate pe sectoarele unde nu exista locuinte sau constructii destinate cazarior colective ;

-utilajele stationare trebuie sa indeplineasca normele de poluare cu zgomot impuse de normativele in vigoare;

-utilajele specifice pt. Decopertare vor fi actionate cu prudenta pt. A reduce la minimum aparitia varfurilor de nivele de zgomot.

Atat pentru muncitori, cat si pentru trecatorii care se afla la mica distanta , zgomotul produs de aceste utilaje este poluant, dar el este temporar.

7.1.15. Radiatii

Un câmp electromagnetic (radiaţie sau undă electromagnetică) este format dintr-un câmp electric (E) şi un câmp magnetic (H), perpendiculare între ele şi perpendiculare pe direcţia de propagare care oscilează sinusoidal între valorile pozitive şi cele negative cu o frecvenţă f. Distanţa dintre două valori maxime pozitive (sau negative) se numeşte lungime de undă, mărime invers proporţională cu frecvenţa f. Câmpul poate fi împărţit în două componente principale – componenta reactivă şi cea radiativă. Componenta reactivă se referă la energia înmagazinată în regiunea din apropierea sursei şi este responsabilă de efectele asupra omului. Această regiune se găseşte în jurul sursei, până la o distanţă de aprox. 1/6m~2m şi se mai numeşte şi regiunea câmpului apropiat.




Măsurătorile în câmp apropiat sunt dificile, deoarece chiar introducerea sondei pentru măsurare poate modifica substanţial câmpul. Componenta radiativă se găseşte la distanţe mai mari de o lungime de undă,această regiune numindu-se şi regiunea câmpului îndepărtat, în care unda electromagnetică poate fi descrisă ca o undă plană, raportul dintre intensitatea câmpului electric şi cea a câmpului magnetic fiind constant. Această caracteristică este importantă, deoarece face suficientă măsurarea unei singure componente a câmpului, cea electrică sau cea magnetică. Între cele două regiuni mai există o zonă de tranziţie, în care predomină componenta radiativă. Deoarece lungimea de undă este invers proporţională cu frecvenţa, aceste regiuni variază. Densitatea de putere (se măsoară în watti/ m2) este produsul dintre intensitatea câmpului electric şi a câmpului magnetic (puterea undei) raportat la suprafaţa prin care se propagă undă. Pentru evaluarea expunerii la frecvenţe mai mici de 100 kHz, studiul efectuat de o echipa de cercetatori de la Universitatea din Essex arată că se recomandă utilizarea intensităţii câmpului electric din ţesuturi, deoarece această mărime fizică se corelează cu efectele biologice şi este la rândul ei corelată cu densitatea de curent. Pentru frecvenţe mai mari se utilizează rata de absorbţie specifică a energiei SAR (Specific Absorbtion Rate) care se corelează cu pătratul intensităţii câmpului electric din ţesut. SAR este rata cu care energia undei este absorbită într-un ţesut de masă m şi se măsoară în watti /kg (W/kg). Această mărime fizică variază punctual în corp, deoarece câmpul electric se modifică odată cu poziţia corpului, iar conductivitatea ţesuturilor este diferită. Pentru evaluarea expunerii la radiaţiile electromagnetice (EMF) neionizante din banda microunde şi radiofrecvenţă, literatura de specialitate recomandă, potrivit studiului, două tipuri de abordări: 1. măsurarea puterii sau a altor caracteristici ale câmpurilor electromagnetice (intensitatea câmpului electric sau magnetic) în condiţii standardizate de laborator sau în condiţii variabile de teren; 2. evaluarea expunerii prin dozimetrie computaţională sau prin dozimetrie bazată pe fantome, deoarece caracteristicile câmpurilor electromagnetice depind sensibil de prezenţa omului în aproprierea surselor de radiaţii. Ultimul tip de dozimetrie se bazează pe caracteristicile câmpului măsurat şi pe un model anatomic (fantomele reprezintă structuri ale corpului, de cele mai multe ori configuraţii ale capului uman construite din materiale cu rezistenţă electrică (asemănătoare cu cea a ţesuturilor biologice). Avantajul principal al acestui tip de dozimetrie îl reprezintă posibilitatea măsurării puterii câmpului electric şi magnetic din interiorul corpului într-o situaţie dată, dezavantajul major fiind reprezentat de dificultăţile de calculare ale puterii câmpului electromagnetic în timpul numeroaselor mişcări ale corpului uman. Radiaţiile electromagnetice sunt, în esenţa lor, un flux variabil de linii invizibile de forţe de natură electrică şi magnetică, ce se propagă simultan în spaţiu şi în timp cu viteza de trei sute mii km/s. Ca şi în cazul radiaţiilor electromagnetice, amploarea şi persistenţa efectelor biologice rezultate din impactul radiaţiilor corpusculare cu materia organică depind de distanţa de la care se realizează iradierea, densitatea radiaţiei şi durata iradierii. Faptul ca implementarea parcului eolian se efectueaza in extravilanul localitatilor Valea Nucarilor , Nufaru , Tulcea , iar distanta celei mai apropiate turbine este de 800 m ( fata de Valea Nucarilor ),efectul radiatiilor electromagnetice asupra populatiei este nesemnificativ.




7.1.16. Unde electromagnetice

Undele radio şi microundele sunt folosite într-o gama variata în scopul comunicarii. Orice structura mare mobilă poate produce interferenţe electromagnetice. Turbinele de vânt pot cauza interferenta prin reflectarea semnalelor electromagnetice de palele turbinelor, astfel încât receptorii din apropiere preiau atât semnalul direct cât si cel reflectat. Interferenţa se produce deoarece semnalul reflectat este intârziat atât datorita lungimii de unda si frecventelor proprii ale turbinei cât si efectului Doppler datorat rotirii palelor. Interferenţa este mai pronunţată pentru materiale metalice (puternic reflectante) şi mai slaba pentru lemn sau epoxi (absorbante). Palele moderne, construite dintr-un longeron metalic de rezistenta, îmbracat cu poliester armat cu fibră de sticla sunt partial transparente la undele electromagnetice.

Frecventele de comunicatie nu sunt afectate semnificativ dacă lungimea de unda a emitatorului este de 4 ori mai mare decât înaltimea totala a turbinei. Pentru turbine comerciale uzuale, limita frecventei este de 1,5-2 Hz (150 - 200 m). Teoretic nu exista o limita superioara.

Tipurile de semnale pentru comunicarea civila si militara care pot fi afectate prin interferenta electromagnetica includ emiterea semnalelor pentru radio siteleviziune, microundele, comunicaţia radio celulară si variate sisteme de control ale traficului aerian sau naval.

Interferenta cu un numar mic de receptori de televiziune este o problema ocazionala care sepoate rezolva printr-o gama relativ ieftina de masuri tehnice, ca de exemplu folosirea mai multor transmitatori şi/sau receptori directionati, sau difuzarii prin retea de cablu (fig. 57).

fig.48 - interferenta electromagnetica ( sursa www.windpower.org )




7.2. Matricea de impact

Pentru identificarea efectelor semnificative ale implementarii Planului Urbanistic Zonal “ Construire parc eolian , reabilitare drumuri de acces , racord electric si racordare la SEN , construire statie de transformare –extravilan oras Isaccea , judet Tulcea “ s-a intocmit o matrice de impact , in care s-au estimat efectele probabile pentru urmatoarele aspecte : apa, aer, sol/subsol, clima, biodiversitate (flora/fauna), economic, social, turism,peisaj . S-a utilizat o scara de evidentiere a impactului cuprinsa intre -2 pana la +2 , dupa cum urmeaza : +2 : efect pozitiv substantial al impactului in cadrul planului propus +1 : efect pozitiv al impactului in cadrul planului propus 0 : nici un impact -1 : impact negativ al impactului in cadrul planului propus -2 : impact negativ substantial al impactului in cadrul planului propus ? : impactul nu poate fi determinat Rezultatele sunt prezentate in tabelul nr.6 :

TIPUL DE EFECTE Periodicitatea efectelor si

impactul pe termen CATEGORIA DE

EFECTE POZITIV/NEGATIV DIRECT/INDIRECT

scurt

mediu

lung

A. Secundare - Mentinerea si imbunatatirea calitatii aerului ambiental in limitele stabilite de normele legislative -sustinerea introducerii de inovatii ecologice

-utilizarea energiei eoliene va micsora cererea de combustibil traditional si poluarea , deci va avea un impact pozitiv indirect asupra calitatii aerului -implementarea planului nu va genera cantitati de poluanti ( COx, NOx,SO2, PM10) care sa afecteze calitatea aerului ambiental , decat in perioada de constructie-montaj si dezafectarea parcului cand sursele mobile se vor intensifica in zona (impact negativ direct) -promovarea sistemelor energetice din surse regenerabile atrage solutii eficiente din punct de vedere ecologic, se asteapta un efect pozitiv direct ,de durata .

0 +1

+1 +2

+2 +2

B. Cumulative

-limitarea poluarii punctiforme si difuze a apelor -limitarea poluarii punctiforme si difuze a solului si facilitarea protejarii solului de eroziunea vantului

-Producerea energiei din potentialul eolian existent nu produce o poluare a apelor de suprafata sau subterane(effect pozitiv direct ) -Amplasarea parcului eolian va conduce la schimbarea destinatiei terenului din arabil , pasune, pasune impadurita , vie la teren curti-constructie (efect negativ direct) - Va exista un impact negativ direct asupra solului in perioada de constructie-montaj si dezafectare .

+2 -1 -1

+2 +1 +1

+2 +1 +1




-conservarea diversitatii naturale a florei , faunei , habitatelor din zonele protejate si din siturile Natura 2000 -protejarea si imbunatatirea conditiilor fonice din asezarile umane -cresterea protectiei populatiei fata de riscul de accidentare la locul de munca -exploatarea limitata a resurselor naturale epuizabile -reducerea producerii de deseuri , intensificarea valorificarii deseurilor si facilitatea reciclarii oricarui tip de deseu -protejarea peisajelor naturale si culturale -cresterea eficientei energetice si a folosirii resurselor energetice -facilitarea producerii de energie din resurse regenerabile -sustinerea introducerii de inovatii ecologice

-amplasarea parcului eolian nu va afecta siturile Natura 2000 din vecinatate - in cazul producerii de energie eoliana exista un posibil impact fonic direct negativ . Pentru reducerea acestuia amplasamentul parcului eolian a fost pozitionat la distanta de 357 m fata de cea mai apropiata locuinta. -riscul de accidentare la locul de munca va creste din cauza construirii de noi unitati de producere a energiei eoliene . Impactul negativ direct este minor -deoarece in procesul de productie al energiei electrice nu se folosesc resurse naturale epuizabile impactul va fi unul pozitiv indirect -la fazele de constructie-montaj si dezafectare a parcului eolian va exista un impact negativ privind aparitia deseurilor in zona studiata -datorita specificului activitatii desfasurate deseurile rezultate pot fi valorificate prin unitati specializate -starea peisajelor naturale si culturale vor fi afectate negativ de implementarea planului , insa impactul va fi redus , la scara locala,deoarece turbinele eoliene pot fi asimilate cu stalpii pentru transport energie electrica . -utilizarea tehnologiilor avansate din domeniul energiei eoliene vaavea un impact pozitiv si va permite cresterea eficientei energetice -efect pozitiv, permanent, pe termen lung avand in vedere angajamentele Romaniei din Tratatul de aderare

-1 -1 -1 +2 -1 +1 -1 +2

+1 -1 0 +2 +1 +1 -1 +2

+1 +1 0 +2 -1 +1 -1 +2




-promovarea energiei eoliene atrage solutii eficiente din punct de vedere ecologic, efectul fiind pozitiv si pe termen lung

+2 +2

+2 +2

+2 +2

C. Sinergice

-reducerea impactului asupra calitatii aerului -reducerea emisiilor care cauzeaza schimbari climatice -impact socio-economic asupra populatiei -sanatatea umana

Energia eoliana are un efect pozitiv asupra calitatii aerului prin faptul ca nu polueaza acest factor de mediu -folosirea centralelor eoliene nu produc direct emisii care sa cauzeze schimbari climatice , in consecinta aceste surse nu contribuie la efectul de sera . -parcul eolian propus a se amenaja va avea diferite forme de impact pozitiv si/sau negativ,pe durate diferite asupra : -fortei de munca, -calitatii vietii, - economiei locale, - infrastructurii -reducerea gazelor cu efect de sera va avea un impact pozitiv indirect asupra sanatatii umane

+2 +2 +2 +2 +1 +1 +1

+2 +2 +1 +1 +1 +2 +2

+2 +2 +2 +2 +1 +2 +2

Pentru identificarea si evaluarea impactului asupra biodiversitatii ( flora , avifauna, chiroptere ), trebuie sa tinem cont de intensitatea si extinderea activitatii generatoare de impact , cat si de tipul de impact ce are loc in habitatul respectiv . Impactul asupra habitatelor , in speta asupra valorilor si functiilor acestora se pot incadra in patru categorii :

distrugerea habitatului ; fragmentarea habitatului ; simplificarea habitatului ; degradarea habitatului .

Natura impactului depinde de tipul de stres exercitat de fiecare activitate asupra habitatului . De exemplu, activitatea de defrisare include inlaturarea arborilor , uscarea asociata a substratului pe care s-a aflat padurea , eroziunea si sedimentarea solului din imediata vecinatate si disturbarea habitatului prin zgomot si activitate umana .

Pot fi factori stresanti si urmatoarele procese : o decopertarea ;




o deshidratare si inundare ; o acidificare ; o salinizare ; o incalzire termica ; o contaminare cu toxine ; o disturbare fonica ; o introducerea de specii .

Acesti factori stresanti /procese pot avea urmatoarele efecte asupra habitatelor : - mortalitatea directa asupra speciilor native ; - stres fiziologic si diminuarea functiei reproductive ; - intreruperea comportamentului si activitatilor normale ; - modificarea interactiunii intre specii si invazia speciilor alohtone .

Pe langa aceste efecte pe care habitatul le resimte in urma actiunii factorilor stresanti , este important sa luam in considerare impactul cumulativ cu efectele multiple si indirecte pe care activitatea antropica le poate genera in cadrul unui habitat .

DISTRUGEREA

Este ultima faza a degradarii unui habitat , prin schimbarea categoriei de folosinta a

acestuia . In cadrul fiecarei astfel de schimbari , caracteristicile naturale originale ale terenului sunt eliminate , astfel si valorile habitatului sunt modificate. Ocazional , terenuri salbatice a caror categorie de folosinta a fost schimbata catre terenuri cu activitati vagricole sau silvice , pot fi reabilitate pana intr-un stadiu similar , totusi nu identic cu cel natural. Dimpotriva, terenurile ce au avut folosinta urbana sau industriala nu-si vor recapata niciodata integritatea naturala sau valorile naturale a habitatului .

Alterarile fizice de diferite feluri cauzeaza distrugerea habitatelor . In cadrul habitatelor terestre in principal decopertarea , cu disparitia vegetatiei ( arbori, arbusti, specii ierboase ) este factorul stresant. Taierile rase si suprapasunatul pot saraci de asemenea habitatul si vegetatia sa nativa .

Pentru planul supus avizarii activitatile de constructie-montaj nu va genera distrugerea habitatelor amplasate in arii protejate , deoarece alegerea amplasamentului turbinelor eoliene , a traseului de drumuri de acces si cabbluri electrice s-a realizat in asa fel incat acestea sa nu fie afectate .

FRAGMENTAREA

Daca activitatile mentionate mai sus pot avea ca efect distrugerea habitatului per

ansamblu , fragmentarea poate avea ca rezultat distrugerea unei parti a habitatului, lasand alte portiuni intacte .

In functie de intensitatea impactului si de scara pe care intervine activitatea antropica, multe cazuri de distrugere locala a habitatului sunt privite ca si fragmentare de habitat . Aceasta fragmentare este cauza principala a disparitiei speciilor stenobionte extreme , ce




depind exclusiv de un habitat si constituie o amenintare serioasa asupra biodiversitatii biologice.

Consecintele fragmentarii habitatelor includ urmatoarele aspecte : - amplificarea izolarii si mortalitatii speciilor ; - extinctia speciilor ce au nevoie de areal mare pentru hranire si supravietuire ; - disparitia speciilor de interior si a speciilor stenobionte ; - diminuarea diversitatii genetice in randul speciilor rare ; - cresterea abundentei speciilor ruderale , euribionte.

Parcul eolian Isaccea nu va conduce la fragmentarea habitatelor speciilor comunitare /prioritare .

SIMPLIFICAREA

Simplificarea habitatelor include disparitia din acestea a componentelor ecosistemului

cum ar fi arborii cazuti sau a bustenilor ( lemnul mort ), disparitia microhabitatelor ( cuiburile sau vizuinele ) sau care au fost facute de neutilizat prin actiune antropica . In mod normal, alterarea structurii verticale a habitatului duce la reducerea diversitatii speciilor . Diversitatea structurala a habitatului ofera mai multe microhabitate si permite interactiuni mult mai complexe intre specii .

In timp ce taierile intr-o padure sunt atat o forma de distrugere a habitatului , cat si o forma fragmentare a acestuia, taierea preferentiala a anumitor arbori din acea padure reprezinta o forma de simplificare a habitatului. In timpul taierilor selective , nu numai compozitia in specii se schimba . Taierile creaza multe microclimate extreme care sunt de obicei mai calde, mai reci, mai uscate si mai putin ferite de vant decat in padurile naturlae. Impactul imediat asupra speciilor rezidente este uscarea speciilor ierboase forestiere, a ciupercilor ( Norse , 1990 ) .

DEGRADAREA

Degradarea habitatelor presupune si fragmentarea sau simplificarea structurii

habitatului, dar in mod specific se refera la inrautatirea starii de sanatate sau diminuarea integritatii ecologice a acelui habitat intact initial. Contaminarea cu substante chimice rezultate din aerul sau apa poluata constituie o cauza semnificativa a degradarii habitatelor. De exemplu, solurile sunt degradate prin eroziune si compactare , fenomene deseori intalnite ca urmare a practicilor agricole abuzive ( suprapasunat ). Raurile si vaile pot fi degradate ca urmare a imbogatirii cu nutrienti, a cresterii turbiditatii si in consecinta , a depunerilor .

Apele subterane au o contributie particulara in cadrul mentinerii integritatii ecosistemelor si pot fi degradate de activitati ce duc la coborarea stratelor acvifere ( compactarea unor versanti ).

Invazia speciilor alohtone poate duce la o degradare severa a sistemelor naturale prin modificarea interactiunilor din cadrul sistemelor .




Nu in ultimul rand trebuie mentionat fenomenul de schimbare climatica , ce conduce la cresterea temperaturilor si a expunerii la radiatia UV-B cu potential de modificare a habitatelor la toate nivelurile sale .

VULNERABILITATE LA IMPACT

Impactul activitatilor cu potential degradativ asupra habitatelor depinde de

vulnerabilitatea acestora, precum si de contributia relativa a impacturilor cumulative si interactive. Sensibilitatea habitatelor este determinata de rezistenta acestora la schimbari ( capacitatea de a rezista degradarilor ) si vitalitate ( capacitatea de a retabili conditiile originale ).

Habitatele rezistente sunt caracterizate de soluri stabile, fertile, cu miscari moderate ale apei si regimuri climatice moderate, lanturi trofice functionale si diverse , continand indivizi si/sau specii adaptati la stres.

Habitatele ce opun cea mai mare rezistenta sunt cele situate din punct de vedere topografic la altitudini mici sau cele situate in proximitatea unor habitate din care lipsesc componentele de stres si presiunea antropica , ce contin specii cu mobilitate si capacitate de colonizare mare.

Speciile sunt de obicei mult mai vulnerabile fata de impactul antropic atunci cand se ele se regasesc in efective populationale reduse, distributie geografica ingusta, cerinte spatiale extinse , specializare inalta ( stenobiontie), intoleranta fata de agenti disturbanti , dimensiuni crescute, rata reproductiva redusa , etc.

Caracteristicile vulnerabilitatii habitatelor ( a agentului de stres fata de care acestea sunt vulnerabile ) sunt :

- inconsecventa managementului ; - oligotrofie ( alterarea ciclurilor trofice prin extragerea de materie organica ) ; - sub-saturare ( invazia unor specii ) ; - izolarea; - scaderea suprafetelor ( cresterea efecturlui de margine ) ; - proximitatea fata de zone de locuire .

Zona Planului Urbanistic Zonal reprezinta un ansamblu clasic de interactiune a factorilor enumerati. Variabilitatea habitatelor si ecosistemelor locale a fost fie redusa , fie amplificata prin implicarea unor forme diverse de folosinta a terenurilor. Deoarece aceste interactiuni s-au produs pe parcursul mai multor secole , luand forme dintre cele mai diverse este adesea imposibil sa se mai separe natura influentelor asupra biostratelor .

Tipurile de impact sunt date funcţie de parametrii faţă de care se face raportarea, şi anume:

a) Scara (perioada) de timp: impact pe termen scurt (0 – 1 an), mediu (1 – 5 ani) şi lung (mai mult de 5 ani);

b) Aria de aplicare: impact singular al proiectului şi impact cumulativ al proiectului împreună cu alte proiecte şi planuri relevante din vecinătate;

c) Efect exercitat: impact direct şi indirect.




Evaluarea impactului asupra mediului Toate efectele potenţiale asupra mediului, identificate pentru fiecare activitate care

este supusă evaluării impactului, sunt analizate pentru a se determina valoarea impactului final.

Această valoare este dată de următoarea formulă de calcul: Impact = Consecinţă x Probabilitate Evaluarea consecinţelor se face din punct de vedere calitativ, acestea fiind

clasificate conform următoarei matrice:

Categoriile de probabilitate sunt definite conform matricei de mai jos:

Valoare Probabilitate Descriere

5 Inevitabil Efectul va apare cu certitudine

4 Foarte probabil Efectul va apare frecvent

3 Probabil Efectul va apare cu frecvenţă redusă

2 Improbabil Efectul va apare ocazional

1 Foarte Improbabil Efectul va apare accidental

Matricea de impact Matricea de impact, calculată în funcţie de probabilitatea apariţiei pericolului şi a

consecinţelor maxim previzibile se prezintă astfel:

Descrierea consecinţelor ( Se vor lua în calcul tot timpul consecinţele maxim previzibile)

Valoare Grad de afectare Consecinţa riscului asupra sitului Natura 2000 ROSPA 0031

5 Dezastruos Dispariţia a 81 – 100% din specii sau reducerea populaţiilor

locale cu acelaşi procent

4 Foarte serios Dispariţia a 61 – 80% din specii sau reducerea populaţiilor


3 Serios Dispariţia a 41 – 60% din specii sau reducerea populaţiilor


2 Moderat Dispariţia a 21 – 40% din specii sau reducerea populaţiilor


1 Nesemnificativ Dispariţia a 0 – 20% din specii sau reducerea populaţiilor





MATRICEA DE IMPACT

PROBABILITATE

INEVITABILĂ 5 5 10 15 20 25 FOARTE PROBABILĂ 4 4 8 12 16 20

PROBABILĂ 3 3 6 9 12 15 IMPROBABILĂ 2 2 4 6 8 10

FOARTE IMPROBABILĂ 1 1 2 3 4 5

1 2 3 4 5

CONSECINŢE

NE

SE

MN

IFIC

AT

IVE

MO

DE

RA

TE

SE

RIO

AS

E

FO

AR

TE

S

ER

IOS

E

DE

ZA

ST

RU

OA

SE

Analiza nivelului impactului este făcută în funcţie de consecinţele şi probabilitatea fiecărui efect identificat ţinând cont şi de gradul de ireversibilitate al efectelor exercitate în vederea evaluării finale. Produsul acestor două caracteristici este definit ca nivel al impactului final.

Valoarea impactului este reprezentată după cum urmează:

NIVEL IMPACT

SEMNIFICATIV (de la 15 la 25)

MODERAT (de la 5 la 12)

NESEMNIFICATIV (de la 1 la 4)

Un impact semnificativ este caracterizat de afectarea majoră a speciilor şi populaţiilor

locale, cu şanse minime de refacere a echilibrului iniţial chiar şi pe termen lung, având deci un puternic caracter de ireversibilitate.

Impactul de tip moderat presupune o afectare semnificativă a speciilor şi a populaţiilor

locale a acestora, a cărui caracter de ireversibilitate este scăzut, refacerea stării iniţiale a mediului fiind posibilă însă de-a lungul unei perioade îndelungate.

Impactul nesemnificativ presupune o alterare minimă a componentelor naturale,

inclusiv a speciilor şi populaţiilor locale, pe termen scurt, cu un puternic caracter de reversibilitate, astfel încât refacerea stării iniţiale are loc de la sine, pe o perioadă mică de timp, fără eforturi suplimentare.




Indicatorii cheie pentru evaluarea nivelului impactului sunt reprezentaţi de numărul de

specii afectate pe de o parte şi de numărul de indivizi ai populaţiilor locale afectaţi pe de altă parte, aceştia permiţând cuantificarea consecinţelor aşa cum au fost descrise mai sus. Alături de aceşti doi indicatori, gradul de ireversibilitate al efectelor asupra mediului, ajută la evaluarea finală a nivelului de impact asociat planurilor şi proiectelor din vecinatatea loc Isaccea. Astfel, în punctele critice de control identificate s-au efectuat studii ale distribuţiei şi densităţii speciilor de plante , păsări, mamifere , amfibieni , reptile si chiroptere a căror rezultate au fost mentionate în capitolul anterior şi care au fost utilizate pentru evaluarea activităţilor şi a efectelor acestora, atât singulare cât şi cumulate, asupra biodiversităţii.

1. Impact direct si indirect ,singular pe termen scurt , mediu si lung

Ca urmare a analizei activităţilor ce pot avea efecte negative asupra mediului, conform

matricei de impact, s-au putut obţine valorile impacturilor individuale, aşa cum au fost identificate mai sus, acestea fiind următoarele:

Termen Scurt Termen Mediu Termen Lung Impact Direct Indirect Direct Indirect Direct Indirect

Singular 4 4 3 3 3 3

Se poate observa astfel, că pentru activităţile care sunt efectuate pe termen scurt, nivelul impactului direct este nesemnificativ, deoarece aceste activităţi, deşi au un uşor impact negativ, este exercitat doar pe termen scurt .

Pe termen scurt, în cazul impactului indirect este rezultatul activităţilor de transport al materialelor de construcţii, a utilajelor, deşeurilor şi a personalului în vederea susţinerii etapelor de amenajare şi construcţie . Nivelul rezultat este moderat deoarece aceste activităţi presupun un deranj nesemnificativ pentru arealul tranzitat .

Pentru reducerea suprafetelor de teren afectate definitiv , la finalizarea perioadei de probe tehnologice pentru turbine , platformele de montaj vor fi acoperite cu un strat de pamant in grosime de 20 cm , recuperat de la amenajarea drumurilor de exploatare , fundatii, organizarii de santier ,platformelor si statiei de transformare , asigurandu-se astfel conditiile refacerii covorului vegetal existent initial .

Impactul organizarii de santier va fi nesemnificativ asupra Siturilor Natura 2000 din zona de studiu , deoarece amplasamentul acesteia este pe teren arabil.




2. Impactul din faza de constructie, de operare si de dezafectare

Pentru identificarea impactului produs de un parc eolian trebuie sa tinem cont de fazele de realizare a investitiei , dupa cum urmeaza :

a) IMPACTUL GENERAT IN FAZA DE PROIECTARE : Primele masuri pentru identificarea si evaluarea impactului Planului Urbanistic Zonal

asupra ariilor protejate se iau din faza de proiectare , prin alegerea amplasamentului turbinelor eoliene , traseului de drumuri si cabluri electrice, dimensionarea platformelor tehnologice si a organizarii de santier , astfel incat impactul generat sa fie minim.

Pentru alegerea amplasamentului turbinelor s-au folosit urmatoarele criterii :

o Sa nu afecteze habitatele prioritare si speciile de plante rare identificate in zona de interes ;

o Terenul sa fie liber de constructii si la distanta de zonele locuite ; o Sa nu fie necesare demolari, relocari de drumuri , trasee de conducte de gaze,

linii electrice ; o Drumurile de acces sa aiba un traseu cat mai scurt , catre drumurile de

exploatare existente si sa nu necesite lucrari importante de terasamente ( sapaturi , rambleieri ) ;

o Traseul electric va fi pozitionat de-a lungul drumurilor de acces si a drumurilor de exploatare existente ( care se vor amenaja corespunzator ) ;

o Platformele tehnologice sunt amplasate pe terenuri agricole .

Alegerea tipului de turbina se face si din punct al protectiei mediului , respectiv : o Sa fie silentioase ; o Sa aiba in dotare echipamente de avertizare pentru protectia avifaunei .

Impactul din faza de proiectare este indirect, pe termen lung si rezidual ( pana la

dezafectarea lucrarilor ) , daca aspectele de mediu nu sunt tratate corespunzator . b) IMPACTUL GENERAT IN FAZA DE CONSTRUCTIE : Fazele tehnologice pentru realizarea unui parc eolian sunt in sinteza urmatoarele :

§ Reabilitare drumuri de exploatare si amenajare drumuri de acces § Amenajare organizare de santier ; § Realizarea platforme tehnologice ; § Sapaturi pentru pozarea cablurilor electrice ; § Realizare fundatii § Transportul componentelor turbinelor eoliene si montarea acestora § Lucrari de ecologizare

În faza de construcţie, impactul va fi negativ asupra celor 6,3 ha de teren agricol pe care se va realiza proiectul.




Impactul planului asupra speciilor de nevertebrate se va manifesta in perioada de constructie-montaj a celor 23 turbine eoliene . Acest impact se va manifesta pe termen scurt , este revesibil si dupa finalizarea constructiei se preconizeaza ca prin reluarea activitatilor agricole pe amplasament speciile de nevertebrate identificate vor reveni . In aceasta faza , impactul este direct, pe termen scurt , limitat la durata executiei, nu este rezidual si nici cumulativ .

c ) IMPACTUL GENERAT IN FAZA DE FUNCTIONARE : Turbinele eoliene nu genereaza poluanti chimici in mediu . Impactul este dat de : - ocuparea suprafetelor de teren cu drumurile de acces, turnurile si platformele

tehnologice ; - poluarea fonica determinata de rotirea palelor antrenate de vant ; - posibilele coliziuni ale pasarilor in zbor , cu palele aflate in miscare .

Lucrarile de mentenanta au un impact nesemnificativ , deoarece se efectueaza cu o

frecventa de 1-2 interventii anual, care pot fi urmate de schimbarea unor piese/subansamble . Piesele inlocuite vor fi valorificate prin unitati de profil , autorizate .

Functionarea turbinelor eoliene se realizeaza fara personal de supraveghere ( care ar putea genera deseuri ).

În faza de operare, impactul va fi negativ asupra a 6,3 ha ( ocupate de turbine,platforme ) drumurile de exploatare si drumurile de acces catre turbine .

Impactul generat in aceasta faza este direct,pe termen lung ( 20-25 de ani , cat este perioada de functionare ) , nu are efecte reziduale . Avand in vedere ca zona in care se va implementa parcul eolian are destinatie agricola , impactul generat in faza de functionare se va cumula cu impactul generat de infiintarea/intretinerea culturilor agricole . Activitatile fiind diferite ( producere energie electrica – agricultura ) , impactul cumulat asupra factorilor de mediu nu va fi semnificativ .

a) IMPACTUL GENERAT IN FAZA DE DEZAFECTARE :

In aceasta faza , impactul este determinat de masurile stabilite prin proiectul de

dezafectare . Un proiect de dezafectare trebuie sa cuprinda macar urmatoarele lucrari :

- dezmembrarea turbinei , indepartarea de pe amplasament si valorificarea prin societati specializate si autorizate ;

- dezafectarea fundatiilor si eliminarea deseurilor rezultate ( betonul va fi concasat si utilizat in lucrari de amenajare drumuri , fierul va fi recuperat si valorificat prin unitati specializate ;

- lucrari de terasamente pentru dezafectarea drumurilor de acces in situatia in care autoritatile competente o solicita ;




- lucrari de nivelare si refacere a covorului vegetal , cu speciile specifice habitatului din zona . Impactul preconizat in aceasta faza este direct, pe termen scurt , nu este rezidual

si nici cumulativ . Dupa finalizarea lucrarilor de dezafectare impactul este pozitiv , refacerea habitatului este rapida , dupa un an biologic ( maxim doi ) .

În faza de dezafectare, impactul va fi temporar asupra habitatelor prezente in zona amplasamentelor turbinelor care vor fi dezafectate .

Amplasamentele vor fi supuse unui proces de renaturare avand in vedere capacitatea de regenerare foarte mare a vegetatiei si pentru care apreciem ca se poate reface in maxim 2 ani .

3. Impactul rezidual

Pentru specii de plante de interes comunitar 'i plante rare – NU se vor amplasa eoliene decat pe terenuri agricole . S-a luat în calcul înca de la analiza ini iala a PUZ-lui , astfel incat NU VA EXISTA UN IMPACT REZIDUAL .

Pentru păsări: - Pentru răpitoare – impactul rezidual se preconizeaza a fi nesemnificativ , avand in

vedere ca nu s-au amplasat eoliene în apropierea pădurilor, în zonele unde s-a constatat ca fiind folosite cel mai intens ca teritorii de hrănire de diferite specii de răpitoare; de asemenea nu s-au amplasat eoliene în zona unde s-a constat ca fiind traversată mai activ de răpitoare în timpul migra iei.

- Pentru passeriforme s-au luat în calcul speciile de pe anexa I a DP care vor fi afectate direct 'i anume Callandrella brachydacthyla, Anthus campestris "i Melanocorypha calandra – Pentru PUZ Isaccea habitatul acestora va fi fragmentat 'i redus cu 7.23 %. Zona de deranj maxim va ajunge până la 7. 62% din totalul suprafe ei PUZ-lui.

4. Impactul cumulativ

Analiza propunerii referitoare la numărul %i amplasarea turbinelor s-a realizat astfel încât habitatele să î%i îndeplinească func iile, asigurând în continuare capacitatea de suport necesară pentru popula ii de faună %i floră identificate sau estimate în zona de studiu.




8.POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI , INCLUSIV ASUPRA

SANATATII IN CONTEXT TRANSFRONTIERA

Efectul benefic semnificativ ,in context transfrontiera , pe care-l va avea implementarea planului va fi acela ca vor fi diminuate resursele naturale –combustibilii fosili – utilizate pentru producerea energiei electrice si implicit se vor diminua gazele cu efect de sera emise in atmosfera .Activitatea de producere a energiei electrice din potential eolian nu se regaseste in Anexa nr.I din Legea nr.22/2001 : Lista cuprinzand activitatilor propuse a face obiectul evaluarii impactului asupra mediului in context transfrontiera , adoptata la Espoo la 25 februarie 1991 .




9.MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI , REDUCE SI COMPENSA , CAT DE

COMPLET POSIBIL, ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTARII

PLANULUI SAU PROGRAMULUI

9.1. Masuri de diminuare a impactului asupra solului/subsolului

La realizarea lucrarilor de constructie se va tine cont de recomandarile studiului geotehnic . Lucrarile se vor executa strict in perimetrul destinat constructiilor , pentru diminuarea impactului fizic asupra solului/subsolului , determinat de efectuarea pernei de balast pe care se va realiza fundatia constructiilor .

Pentru planul supus avizarii solul va fi afectat in perioada de constructie-montaj , prin lucrarile de reabilitare drumuri de exploatare existente , construire drumuri de acces noi , fundatii turbine eoliene .

Urmarind stratificatia din amplasament si caracteristicile fizico-mecanice ale pamanturilor, pentru fundarea unei instalatii eoliene pe acest amplasament se analizeaza doua variante : A ) Fundarea indirecta a constructiei pe orizontul de loess prafos galben uscat, prin intermediul pilotilor forati , cu fisa de 15,00 m si diametru de 1,00 m ( STAS 2561/3 – “ Teren de fundare-Piloti , Principii de proiectare “ , SR-EN “ Lucrari geotehnice speciale – Piloti forati“ , GE-029/97 “ Ghid practic privind tehnologia de executie a pilotilor pentru fundatii “ si NP 045/2000 ) incastrati in radier general, peste care apoi se va arma si turna fundatia instalatiei eoliene . B) Fundarea directa prin intermediul pilotilor batuti ( piloti prefabricate cu latura de 0,30 m si fisa de cca 10,0 m) peste care se va asterne o perna generala din piatra sparta cilindrata cu grosimea hp=1,50 m si o zona de garda egala cu grosimea pernei ( in conditiile in care piatra Sparta se gaseste la distante mari, perna generala din piatra sparta poate fi inlocuita cu o perna generala din loess imbunatatit cu ciment, cu aceeasi grosime si aceeasi zona de garda). In etapa urmatoare , la faza de proiect , se va alege varianta optima , in functie de caracteristicile constructiei si de analiza tehnico-economica , cu respectarea recomandarilor din Studiul Geotehnic .

La realizarea lucrarilor de constructie se va tine cont de recomandarile studiului geotehnic. Lucrarile se vor executa strict in perimetrul destinat constructiilor , pentru diminuarea impactului fizic asupra solului/subsolului , determinat de efectuarea pernei de balast pe care se va realiza fundatia constructiilor .

Masuri de diminuare a impactului asupra solului pe perioada desfasurarii

lucrarilor de constructie : - se vor amenaja spatii de depozitare a materialelor pulverulente ( nisip , praf de

piatra), pentru a se impiedica antrenarea lor de vant pe terenurile invecinate ; - se va achizitiona material absorbant , care sa poata fi utilizat in cazul unor poluari

accidentale cu produse petroliere ; - utilajele si mijloacele de transport vor fi inchiriate de la societati care sa aiba

verificarile tehnice la zi ;




- pentru colectarea deseurilor menajere se vor achizitiona europubele . Masuri de diminuare a impactului asupra solului pe perioada functionarii parcului

eolian : - conform studiului geotehnic se recomanda ca sa atenueze pe cat posibil

infiltratiile de apa in pamant , pentru a se elimina interventii ulterioare asupra fundatiilor turbinelor eoliene ;

- eliminarea oricaror tipuri de deseuri care ar putea afecta calitatea solului (teren arabil si/sau pasune ) ;

- se va achizitiona material absorbant , care sa poata fi utilizat in cazul unor poluari accidentale cu ulei de transformator , ulei de ungere .

9.2. Masuri de diminuare a impactului asupra apei de suprafata si subterane Nu sunt necesare masuri deosebite pentru protectia acestui factor de mediu , deoarece,

inca din faza de proiectare s-a evitat sa se amplaseze turbine eoliene in vecinatatea cursurilor de apa nepermanente

9.3. Masuri de diminuare a impactului asupra aerului

Masuri de diminuare a impactului asupraatmosferei pe perioada

desfasurarii lucrarilor de constructie :

- Poluarea atmosferei va fi determinata in principal de manevrarea si transportul materialelor de constructie . Emisiile de praf variaza in mod substantial de la o zi la alta, in functie de operatiile specifice , conditiile meteorologice dominante , modul de transport al materialelor. Pe perioada secetoasa se recomanda umectarea drumurilor de acces pentru limitarea antrenarii prafului in zonele invecinate .De asemenea se recomanda controlul starii tehnice a utilajelor care vor fi utilizate la constructia parcului eolian, alimentarea acestora cu carburanti care sa aiba un continut redus de sulf si respectarea tehnologiei de constructie .

Masuri de diminuare a impactului asupra aerului pe perioada functionarii parcului

eolian : - Un parc eolian nu produce emisii in atmosfera in perioada de functionare . - O sursa secundara de impurificare a atmosferei o constituie gazele de esapament de

la autovehiculele care vor circula in zona ( pentru intretinere ) .Aceste gaze nu constituie un pericol major de impurificare a atmosferei din zona , pentru ca acestea nu au o frecventa mare ( turbinele amplasate fiind de ultima generatie , noi ). Frecventa interventiilor specificata de producatori este de 2 ori/an.




9.4. Masuri de diminuare a impactului asupra biodiversitatii

Măsurile de reducere / eliminare a impactului sunt individualizate pentru fiecare categorie de impact identificat asfel încât să asigure o reducere la minim până la eliminarea impactului vizat.

Pentru activităţile de construcţie şi amenajare trebuie elaborat un plan HSEQ (Health, Safety, Environment and Quality) care să conţină aspecte legate de planificarea şi etapizarea lucrărilor, mentenanţa utilajelor, instruirea personalului, gestionarea deşeurilor, toate aceste aspecte putând exercita un efect negativ asupra mediului dacă nu sunt gestionate corect.

Titularul planului este responsabil de monitorizarea implementarii masurilor de reducere si va face alocatiile bugetare necesare .

9.4.1. Masuri de reducere a impactului asupra avifaunei :

- Monitorizarea post-construc ie a activită ii de zbor a răpitoarelor în rela ie cu distan a fa ă de turbină, pentru a evalua aspectele descrise mai sus pentru fiecare specie de răpitoare identificată în zona de studiu.

- Trebuie să se asigure că turbinele amplasate nu vor oferi condi ii propice pentru cuibăritul speciilor

- Infrastructura/re eaua electrică se recomadă a fi subterană pentru a evita electrocutarea păsărilor

- Evitarea iluminării turbinelor: Turbinele iluminate atrag speciile de păsări crescând riscul de coliziune2 , de aceea se recomanda evitarea surselor de iluminat puternice, ce pot disturba migratia sau eratia de noapte a unor specii.

- Utilizarea de surse luminoase de intensitate scazuta ,cu vapori de sodiu ( din a carei lungime de unda lipseste radiatia UV ) pentru a se evita atragerea insectelor si implicit a speciilor de chiroptere care vin in urmarirea acestora . In acest mod se reduce impactul potential asupra speciilor de lilieci .

- Turnurile vor fi echipate cu sisteme de balizaj stroboscopic si ultrasonic cu actiune repelenta locala pentru speciile de pasari si lilieci .





9.4.2. Masuri de reducere a impactului asupra speciilor de interes comunitar , altele decat pasarile

Podarcis taurica - !opârla de stepa În zona de studiu specia a fost observată mai ales în zonele cu paji'ti naturale, în zonele cu tufări'uri, la limitele lizierilor. Pentru a nu afecta zonele 'i habitatele care sus in popula ia acestei specii în zona de studiu încă de la începutul analizei variantei finale a PUZ-lui s-a luat în calcul aceste zone 'i s-a propus să nu se amplaseze eoliene în tipurile de habitate 'i zonele unde această specie a fost identificată. În general aceste zone corespund în mare parte cu zonele unde s-au identificate habitatele prioritare (62C0* 'i 40C0*).

Lacerta viridis – gu!ter

În zona de studiu specia a fost observată cu preponderen ă în zonele de paji'ti, cu calcare la suprafa ă. Prin implementarea PUZ-lui final nu se vor afecta habitatele principale ale acestei specii, care permit sus inerea ei pe termen lung.

9.5. Masuri de diminuare a impactului asupra asezarilor umane si sanatatii

populatiei

Masuri de diminuare a impactului asupra sanatatii si asezarilor umane pe

perioada desfasurarii lucrarilor de constructie : - organizarea de santier va fi imprejmuita si se va asigura paza , pentru a se elimina

posibile accidentari ale persoanelor care vor vizita zona ; - vor fi restrictii cu privire la orele de lucru astfel incat , in mod special noaptea sa nu

existe surse de zgomot ( datorat traficului , in mod special ); - traficul va fi supravegheat , in mod special la intersectia drumurilor de exploatare cu

DJ 222 C ; Masuri de diminuare a impactului asupra sanatatii si asezarilor umane pe perioada functionarii parcului eolian :

- se vor monta panouri avertizoare cu privire la pericolele existente in zona turbinelor eoliene ;

- se vor utiliza echipamentele de protectie ;




9.6. Masuri de diminuare a impactului asupra peisajului si patrimoniului

cultural

Masuri de diminuare a impactului asupra peisajului si patrimoniului

cultural pe perioada desfasurarii lucrarilor de constructie : - inca de la faza de proiectare a variantelor prezentului PUZ s-au luat in consideratie toate aspectele necesare pentru ca impactul parcului eolian asupra peisajului sa fie minim prin diminuarea numarului de turbine ( de la 30 la 23 turbine) - pentru diminuarea impactului lucrarilor de constructie asupra patrimoniului cultural , acestea vor fi supravegheate de reprezentantul societati/institute autorizate . Masuri de diminuare a impactului asupra peisajului si patrimoniului cultural pe perioada functionarii parcului eolian : - avand in vedere ca pe perioada de functionare a parcului eolian nu se vor desfasura activitati care sa genereze un impact asupra peisajului si patrimoniului cultural , nu sunt necesare stabilirea unor masuri de diminuare a impactului .

9.7. Masuri de diminuare a impactului produs de zgomot si vibratii

Masuri de diminuare a impactului asupra zgomotului si vibratiilor pe

perioada desfasurarii lucrarilor de constructie :

- desfasurarea lucrarilor strict pe amplasamentul supus PUZ va determina o limitare a zgomotelor produse de trafic in zona ;

- vor fi utilizate numai utilajele si vehiculele cu inspectia tehnica la zi ; - se va respecta programul de lucru pe timpul zilei, cu exceptia zilelor in care se

realizeaza fundatiile turbinelor eoliene – exista un regim special la turnarea betoanelor . Masuri de diminuare a impactului asupra zgomotului si vibratiilor pe perioada functionarii parcului eolian :

- vor fi montate turbine eoliene de ultima generatie tip Gamesa G90 si Vestas3 MW ,

noi, care sunt certificate ca respecta normele europene privind nivelul de zgomot .




9.8. Dezafectarea parcului -decomissioning

Ciclul de viata al turbinelor eoliene este de 20-25 ani. La finalizarea acestei perioade se poate opta fie pentru dezafectarea parcului eolian , fie la inlocuirea turbinelor.

a) dezafectarea parcului eolian cuprinde lucrari de : - dezasamblarea turbinelor , recuperarea materialelor refolosibile si valorificarea acestora

prin unitati de profil ( deseuri din otel, cupru, aluminiu ,fibra de sticla , DEEE); - refacerea solului prin indepartarea fundatiilor , concasarea betonului si utilizare la

amenajarea unor drumuri ; - desfiintarea traseelor de cabluri electrice, recuperarea acestora si valorificarea lor prin

unitati de profil. b) inlocuirea turbinelor :

b1. cu alte turbine de acelasi tip – in acest caz fundatia daca nu a fost afectata de eventualele infiltratii de apa , poate ramane si se modifica doar sistemul de prindere ; b2. cu un alt tip de turbine – in acest caz este nevoie de refacerea fundatiilor ( cea veche fiind concasata si utilizata la reabilitarea drumurilor ). In cazul inlocuirii turbinelor traseul de cabluri nu trebuie desfiintat , deoarece ciclul de viata al acestora este de 40 ani .




10.EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR

ALESE SI O DESCRIERE A MODULUI IN CARE S-A EFECTUAT EVALUAREA ,

INCLUSIV ORICE DIFICULTATI ( CUM SUNT DEFICIENTELE TEHNICE SAU LIPSA DE

KNOW-HOW) INTAMPINATE IN PRELUCRAREA INFORMATIILOR CERUTE

10.1. Introducere

Directiva SEA ( Directiva Parlamentului European si a Consiliului 2001/42/EC din 27.06.2001 privind Evaluarea impactului anumitor Planuri si Programe asupra mediului ) a fost transpusa in legislatia romaneasca prin HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe. La art.16 , alin (1) se mentioneaza ca: “ titularul planului/programului proiecteaza alternative posibile, luand in considerare obiectivele si aria geografica a planului sau programului (…) “ . “ Alternativa zero “ reprezinta punctul de plecare in evaluarea potentialelor efecte semnificative asupra mediului produse prin realizarea parcului eolian propus a se realiza prin prezentul Plan Urbanistic Zonal . “ Alternativa zero “ a fost prezentata in capitolul 3 , in care s-a mentionat evolutia posibila a mediului in lipsa implementarii PUZ . Pentru fiecare varianta de plan s-au avut in vedere mai multe criterii :

Ø Fezabilitatea din perspectiva mediului : reducerea impactului asupra factorilor de mediu;daca o alternative ar putea avea efecte adverse , se va evalua daca acestea pot fi evitate , reduse sau compensate . Daca o alternativa ar putea avea efecte pozitive , se va analiza daca acestea ar putea fi intarite .

Ø Criteriul financiar : costuri implicate/suportabilitate ; Ø Relevanta :alternativele trebuie sa se aleaga astfel incat realizarea obiectivelor planului

sa fie posibila ( sa nu contravina obiectivelor planului ) Ø Criteriul social : efecte asupra sanatatii populatiei, locuri de munca , risc de accidente,

acceptare de catre public ; Ø Criteriul fezabilitatii : tehnice, practice , facilitate existenta, flexibilitate .

In vederea selectarii celei mai bune alternative de plan din punct de vedere al impactului asupra factorilor /aspectelor de mediu relevante pentru planul analizat au fost evaluate alternative referitoare la :

o Amplasamentul turbinelor eoliene ; o Accesul pe amplasament ( amenajare drumuri de exploatare si drumuri interne); o Racordarea la SEN ( Sistemul Energetic National ) .




10.2. Prezentarea alternativelor

A. Amplasament alternativ :

VARIANTA 1 : amplasarea a 30 turbine eoliene pe o suprafata de 150 ha – dispunerea turbinelor nu respecta distantele fata de tumuli arheologici , drumuri nou create 15.600 ml , reabilitarea a 48700 ml drumuri de exploatare si au o dispunere foarte apropiata de Padurea Niculitel . Racordarea se propune prin liie electrica aeriana .

VARIANTA 2 : amplasarea a 23 turbine eoliene , pe o suprafata de 87,13 ha – dispunerea turbinelor creaza un efect de palnie in calea de migratie . De asemenea linia electrica este LES si se propune reabilitarea a 59298 ml de drumuri de exploatare si realizarea a 10800 ml drumuri interne . VARIANTA FINALA ADOPTATA A FOST VARIANTA 2 DIN CAUZA NUMARULUI REDUS DE TURBINE , AL POZITIONARII ACESTORA , DRUMURI DE EXPLOATARE REABILITATE MAI MARI , IN DETRIMENTUL DRUMURILOR NOI DE ACCES . D. Solutii privind alimentarea cu apa : Nu este cazul . E. Solutii privind evacuarea apelor uzate :Nu este cazul .

F. Solutii privind asigurarea agentului termic : Nu este cazul .

CONCLUZIE : Evaluarea alternativelor a indicat viabila si de preferat varianta de realizare a unui parc eolian cu 23 turbine amplasate pe o suprafata de 87,13 ha , reabilitarea a 59298 ml de drumuri de exploatare si realizarea a 10.800 ml drumuri interne . Traseul cablurilor va fi subteran ( LES). Aceasta alternativa de plan a luat in consideratie TOATE aspectele de mediu ( distante fata de zone protejate, localitati , gradul de afectare a solului , zgomot , dispunerea turbinelor sa afecteze la minim culoarul secundar de migratie identificat in urma monitorizarii, impact vizual , arheologic , ocolirea traseului sistemului de irigatii existent ). Mentionam ca nici o alta varianta de plan nu ar asigura beneficii de mediu suplimentare comparativ cu varianta aleasa .




10.3. Dificultati in prelucrarea informatiilor cerute

La intocmirea prezentului Raport de mediu au fost intampinate greutati in ceea ce priveste obtinerea datelor privind starea de sanatate a populatiei , datorita lipsei unor studii pe zone de interes din judetul Tulcea . De asemenea nu s-a studiat impactul parcurilor eoliene asupra starii de sanatate a populatiei , acest domeniu fiind la faza de pionerat inca . Datele mentionate in Raport au fost preluate din studiile facute de Academia Franceza de Securitate Sanitara , Protectia Mediului si Protectia Muncii .

11.DESCRIEREA MASURILOR AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA

EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI

11.1. Introducere

Monitorizarea performantelor de mediu ale implementarii Planului Urbanistic Zonal este necesara pentru a identifica orice impact de mediu neprevazut , astfel incat sa se poata interveni cu actiuni de corectare . Planul de monitorizare a biodiversităţii este menit să furnizeze o bază pentru evaluarea pe timp îndelungat a statutului biodiversităţii în zonă şi eficacitatea implementării măsurilor pentru protejarea biodiversităţii. Întrebările de monitorizare includ evaluări atât ale condiţiei de bază a biodiversităţii din zonă, cât şi ale impacturilor acţiunilor manageriale, şi ale altor forme de utilizare a resurselor (agricultură, păşunat). Evaluând statutul resurselor biodiversităţii de-a lungul timpului, planul de monitorizare de asemenea evaluează presiuni şi ameninţări. Retrospectiva asupra statutului biodiversităţii din întrebările de monitorizare din cadrul planului prezent va determina dacă implementarea măsurilor de protecţie şi conservare a fost eficient în menţinerea populaţiilor şi habitatelor cheie. Întrebările de monitorizare sunt evaluate cu o prioritate relativă, iar un set de potenţiali indicatori au fost dezvoltaţi pentru fiecare întrebare de monitorizare. Au fost dezvoltate protocoale pentru fiecare indicator cheie, inclusiv evaluări detaliate ale timpului, personalului şi nevoilor de resurse pentru a implementa acestea pe un termen lung. Astfel protocoalele au fost dezvoltate pentru a se bizui pe un minimum de echipament şi resurse, şi pentru a lua cunoştinţă de constrângerile timpului personalului, şi finanţarea viitoare limitată pentru plata asistenţei unui specialist din afară. Protocoalele au fost dezvoltate pentru a fi pragmatice şi adaptabile şi totuşi riguroase şi repetabile. Ele nu ar trebui să se bazeze pe niveluri înalte de specialism tehnic (ele ar putea să nu fie disponibile în cadrul scenariilor viitoare de personal). Pentru a maximiza generarea informaţiilor anumite protocoale au fost destinate pentru a implica voluntari (numai cu abilităţi de identificare de bază) şi a aduna informaţii occidentale de la utilizatorii locali. Abordările necesare pentru analiza datelor au fost luate în considerare în cadrul protocoalelor, şi acest lucru are o retrospectivă în desemnarea abordărilor mostră din cadrul protocoalelor.




11.2. Monitorizare PUZ

Pentru PUZ-ul analizat : “ CONSTRUIRE PARC EOLIAN , REABILITARE DRUMURI DE ACCES , RACORD ELECTRIC SI RACORD LA SEN, CONSTRUIRE STATIE DE TRANSFORMARE “ extravilan oras Isaccea, jud. TULCEA “ se recomanda ca monitorizarea sa se realizeze in perioadele favorabile/optime descrise in tabelul nr. 7.

TABELUL nr. 7 : Perioadele favorabile/optime de realizare a monitorizarii

Ian. Feb. martie aprilie mai iunie iulie august Sept. Oct. Nov. Dec. flora Pasari cuibaritoare

Pasari sedentare Pasari de pasaj Pasari care ierneaza

Lilieci amfibieni reptile Mamifere(altele decat liliecii )

Nevertebrate terestre

Legenda :

Perioada favorabila

Perioada optima Avand in vedere conditiile meteo , care pot influenta biodiversitatea zonei studiate se propune un model de fisa de observatie a acestora , precum si a particularitatilor de pe amplasament ( tabelul 8).




Tabel 8: Fisa inregistrare conditii meteo si particularitati amplasament

FIŞĂ ÎNREGISTRARE CONDIŢII METEO ŞI PARTICULARITĂŢI AMPLASAMENT

Data: Ora:

Temperatura Sub -10°C

Între -10°C şi

0°C Între 0°C şi 10°C Peste

10°C

Inexistent Slab Moderat Puternic Vânt / Direcţie

N N - E E S - E S S - V V

Cer Senin Parţial Noros Înnorat

Fenomene meteo Ploaie Lapoviţă Ninsoare Ceaţă

Sol Îngheţat Moale (Nămol) Uscat

Zăpadă pe sol 0% 25% 50% 75% 100%

Lacuri / Canale Îngheţate Parţial îngheţate Dezgheţate

Păsări moarte: Locaţia:

Lilieci morţi: Locaţia:

Activităţi umane Arat / Semănat Păşunat Vânătoare

Alte observaţii:



SC ECO GREEN CONSULTING SRL elaborator Raport de mediu

129

Responsabilitatea dezvoltării, coordonării şi implementării planului de monitorizare

revine investitorului, care are obligaţia de a contracta servicii de specialitate, respectiv personal calificat pentru evaluarea calităţii elementelor de biodiversitate ce se impune a fi monitorizate .

Numărul şi distribuţia pieţelor de probă, a transectelor, a calendarului exact de colectare a datelor va fi stabilit ulterior cu echipa care va fi contractă pentru implementarea sistemului de monitorizare, acestea vor fi incluse în primul raport care va fi înaintat Agenţia de Protecţie a Mediului Tulcea , de către investitor până la sfarsitul primului trimestru urmator fiecarui an de monitorizare . Primul raport se va inainta autoritatii competente care a emis avizul de mediu , respectiv APM Tulcea .

Totodată în cazul în care în timpul colectării datelor din teren se constată afectarea semnificativă a biodiversităţii, specialistul constatator va întocmi un raport care va conţine: descrierea situaţiei speciei sau habitatului respectiv, cauza care a dus la degradarea acesteia şi măsurile ce se impun a fi luate imediat.

În acest caz investitorul va înainta un raport forurilor competente, Agenţiei de Protecţie a Mediului Tulcea, cu descrierea situaţiei existente şi a măsurilor luate.

În ceea ce priveşte planul de monitorizare al elementelor faunistice acesta va cuprinde

metodele de lucru utilizate deja în cadrul programului de monitorizare a perimetrului parcului eolian, astfel încât să se poată asigura o continuitate a colectării datelor precum şa corelarea acestora cu cele deja obţinute până în prezent. Astfel se vor putea evidenţia toate particularităţile zonei precum şi detaliile referitoare la populaţiile de animale prezente în cadrul amplasamentului, funcţie de grupul taxonomic de care aparţin precum şi de perioada în care acestea sunt prezente. În acest sens planul de monitorizare al amplasamentului parcului eolian, atât pe durata activităţilor de amplasare a turbinelor precum şi pe perioada de funcţionare va fi structurat încât să poată îndeplini toate cerinţele fiecărei grupări taxonomice în parte, aşa cum reiese din tabelul nr. 9 :

Tabel nr. 9 : Plan monitorizare fauna

PLAN MONITORIZARE FAUNĂ GRUPARE TAXONOMICĂ

SCOP OBSERVAŢII

Reptile

1. Monitorizarea populaţiilor de reptile prezente în cadrul amplasamentului;

2. Minimizarea impactului pe durata activităţilor de amplasare a turbinelor prin organizarea durabilă a planului de construcţie şi stabilirea de măsuri clare în cadrul acestuia;

3. Identificarea habitatelor preferate şi conservarea acestora;

Datorită unei slabe reprezentativităţi a speciilor de reptile în cadrul amplasamentului, situaţia acestora nu va fi afectată de turbine, ţinând cont şi de faptul că nu există nici o posibilitate de interferenţă între acestera.

Păsări cuibăritoare 1. Continuarea monitorizării răspândirii

speciilor cuibăritoare în cadrul amplasamentului parcului eolian;

Datorită amplasării parcului eolian, situaţia speciilor de păsări




2. Monitorizarea etologiei speciilor de păsări cuibăritoare atât pe perioada amplasării turbinelor cât şi pe perioada de funcţionare;

3. Planificarea etapelor de construcţie a parcului eolian astfel încât să nu interfere cu perioada efectivă a cuibăritului acestor specii;

4. Stabilirea unor condiţii favorabile cuibăritului acestor specii prin asigurarea unor habitate potrivite şi minimizarea activităţilor antropice din zonă (păşunat, agricultură de tip intensiv, vânătoare etc.) .

cuibăritoare se poate îmbunătăţi prin implementarea unui program special de protecţie al acestora în perimetrul parcului eolian.

Păsări de pasaj

1. Monitorizarea dinamicii migraţiei în perimetrul parcului eolian cât şi zonele adiacente;

2. Monitorizarea comportamentului speciilor de pasaj pe durata amplasării turbinelor precum şi pe durata funcţionării lor, în vederea asigurării unor condiţii optime de pasaj.

Dinamica speciilor de pasaj nu va fi afectată datorită implementării tuturor măsurilor ce vor fi luate în calcul, precum particularităţile de dispunere a turbinelor, asigurarea unui iluminat corespunzător etc.

Păsări oaspeţi de iarnă

1. Monitorizarea deplasărilor sezoniere ale populaţiilor de gâşte în sectorul lor de iernare;

2. Asigurarea unor condiţii optime pentru hrănirea şi odihna populaţiilor de gâşte.

Deoarece populaţiile de gâşte nu au fost identificate în interiorul perimetrului parcului eolian, ci doar în zone adiacente din aproprierea lacului Razim, poate fi încurajată asigurarea unor condiţii optime pentru odihna şi hrănirea lor în acele zone

Mamifere

1. Monitorizarea speciilor de mamifere rezidente precum şi a celor care pot tranzita amplasamentul parcului în căutarea hranei;

2. Monitorizarea dinamicii migraţiei speciilor de chiroptere în cadrul amplasamentului;

3. Asigurarea unor zone propice pentru hrănirea şi cuibăritul speciilor de mamifere prezente în cadrul perimetrului parcului eolian.

Datorită amplasării parcului eolian, situaţia speciilor de mamifere poate fi controlată relativ uşor prin stabilirea unor măsuri de protecţie împotriva activităţilor de vânătoare sau braconaj, precum şi prin asigurarea unor zone propice hrănirii şi cuibăririi lor.

Programul de monitorizare al faunei de pe amplasamentul parcului eolian va fi coordonat şi implementat de către aceeaşi echipă de specialişti care a efectuat studiul faunistic până la această fază, în vederea asigurării preciziei şi continuităţii în colectarea şi interpretarea datelor. Datele ce vor fi colectate în cadrul programului de monitorizare sunt fie cantitative, legate de numărul de păsări care cuibăresc în permimetrul parcului eolian sau




numărul de păsări care tranzitează parcul precum şi calitative cum ar fi numărul de specii prezente pe amplasament, modul de distribuţie al populaţiilor locale, dinamica migraţiei, studii ale etologice (ale comportamentului speciilor de păsări), toate aceste date colectate putând evidenţia situaţia exactă a speciilor de păsări din cadrul amplasamentului parcului eolian. Interpretarea acestor date va fi realizată ţinând cont şi de datele obţinute înaintea amplasării turbinelor eoliene astfel încât să se poată contura evoluţia tabloului avifaunistic de la starea iniţială la momentul funcţionării parcului eolian. În urma prelucrării datelor, pentru indicatorii care vor prezenta o modificare negativă de peste 15% faţă de starea iniţială identificată (de ex. răstrângerea arealului de cuibărit, scăderea efectivului de păsări, scăderea numărului de specii etc. ) se vor stabili măsuri compensatorii de diminuare a impactului astfel încât să nu aibă loc o schimbare a tabloului faunistic. În cadrul programului de monitorizare, datele ce se vor colecta vor ţine cont de diferitele grupuri taxonomice astfel încât să se poată elabora rapoarte de monitorizare independente pentru fiecare din aceste grupuri, aşa cum sunt prezentate şi în tabelul de mai sus, astfel fiecare raport în parte fiind prezentat în momentul în care este finalizat, nefiind legat de celelalte rapoarte ale altor grupuri taxonomice.




12.REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC AL INFORMATIEI FURNIZATE IN RAPORTUL

DE MEDIU

Conform HG nr. 1076/2004 privind evaluarea de mediu a unor planuri/programe pentru

Planul Urbanistic Zonal : “ CONSTRUIRE PARC EOLIAN , REABILITARE DRUMURI DE ACCES , RACORD ELECTRIC SI RACORDARE LA SEN, CONSTRUIRE STATIE DE TRANSFORMARE “ intravilan oras Isaccea, judet TULCEA “ a fost intocmit prezentul Raport de mediu . Pentru realizarea acestuia , conform cerintelor HG nr. 1076/2004 – Anexa nr.2 au fost organizate Grupuri de Lucru pentru identificarea problemelor de mediu .

Observatiile /recomandarile/problemele ridicate de catre participanti au fost consemnate in Procesele verbale intocmite de reprezentantii APM Tulcea si pot fi consultate la sediul APM Tulcea, la titular si expertul de mediu .

Planul Urbanistic Zonal “ Construire parc eolian, reabilitare drumuri de acces, racord

electric si racordare la SEN , construire statie de transformare , oras Isaccea , judet Tulcea” are ca scop analizarea conditiilor in care se poate construi un parc eolian pe un teren in suprafata totala de 871.300 mp, constituit din parcele separate, proprietate privata , conform actelor de proprietate , pentru care s-a eliberat Certificatul de urbanism nr. 14/2069/17.03.2010.

Parcul va include 23 turbine eoliene , amplasate pe mai multe parcele cu functiunea de teren arabil .

In perimetrul studiat , pe proprietatile benefiaciarului se vor face propuneri pentru eoliene, tinand cont de retelele existente in zona si anume :

-retea de antene de irigatii si canale majore pentru irigatii ; -retele de electricitate de 20 kV , 110 kV ,400kV, 700 kV, unele fiind dezafectate ; -statii de pompare pentru irigatii, dezafectate ; - retea de gaze. Zona de amplasament se situeaza astfel:

la nord : teren arabil ,DJ22A, intravilan oras Isaccea ( aproximativ 800 m ); la sud : teren arabil , padurea Niculitel la est : teren arabil la vest : izlaz impadurit , cariera SC Ben Ari Negev IND SRL .

Amplasamentul parcului eolian nu se suprapune cu arii protejate , dar se afla in

vecinatatea ROSCI0065 Delta Dunarii ( 2,3 km ) , ROSCI 0201 Podisul Nord Dobrogean ( 300 m ) , ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe ( 600 m ) si ROSPA0073 Macin-Niculitel ( 300 m ) .

În urma cercetărilor arheologice de teren desfăşurate în zona vizată de investiţia S.C. Enel Green Power Romania S.R.L. au fost identificaţi, inventariaţi şi georeferenţiaţi un număr de 28 tumuli $i 16 situri arheologice, identificate prin existen a unor urme de activitate antropică $i materiale arheologice la suprafa a solului.

Pentru diminuarea zgomotului provocat de rotirea palelor turbinelor , producatorii au luat masuri de atenuare , astfel incat limita maxima superioara garantata la distanta de 40 m este de 50-60 dB(A). La distante mai mari de 300 m zgomotul produs de turbine se confunda cu zgomotul produs de vant. Avand in vedere distanta dintre PUZ-ul supus aprobarii si limita




intravilanului ( 357 m – intravilan oras Isaccea ) se preconizeaza ca nivelul zgomotului se va incadra in limitele impuse prin STAS.

Amplasarea planului in vecinatatea ROSCI0201 Podisul Nord Dobrogean si ROSCI065 Delta Dunării nu va afecta habitatele si speciile de interes comunitar pentru care a fost declarat , in nici o faza a realizarii acestuia , datorita faptului ca lucrarile de constructie-montaj a parcului eolian se va implementa pe terenuri agricole , proprietate particulara .

Referitor la situl Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim-Sinoie, acesta este reprezentativ pentru prezenţa unui număr considerabil de specii de păsări special adaptate şi strâns legate de ecosistemele acvatice. Habitatele acvatice prezente pe întreaga suprafaţă a Deltei Dunării asigură condiţii optime pentru cuibăritul speciilor de păsări adaptate la astfel de condiţii, motiv pentru care această zonă a fost declarat sit SPA. Datorită faptului că în cadrul amplasamentului precum şi în zonele adiacente acestuia nu sunt prezente aceste habitate tipice din cadrul Deltei Dunării, amplasamentul este constituit în exclusivitate de terenuri agricole sau alte habitate aride nu este posibilă prezenţa speciilor de păsări caracteristice pentru situl Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim-Sinoie.

Facem precizarea ca pe amplasament exista numeroase retele electrice aeriene ( de 20 kV, 110 kV, 400 kV si 700 kV ) , care traverseaza perimetrul viitorului parc eolian si care au determinat ca pasarile prezente in zona sa aiba un comportament de adaptare la limitarile si restrictiile impuse de acestea .Numaru mare de retele electrice nu a influentat determinant prezenta si comportamentul speciilor identificate , unele dintre ele folosesc stalpii si conductorii LEA pentru repaus grauri ( Sturnus vulgaris – fig.37 ), ci observarea pradei . Prezenta retelelor este anterioara declararii siturilor ROSPA0073 Macin-Niculitel si ROSPA 0031 Delta

Dunarii si Complexul Razim-Sinoe . Pentru ca planul propus spre avizare sa aiba un impact minim asupra avifaunei

( datorita amplasarii acestuia in vecinatatea SPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim- Sinoe si ROSPA0073 Macin-Niculitel ) s-a ales o dispunere a turbinelor astfel incat sa nu fie creat un baraj in calea de migratie si nici un efect de palnie , care sa atraga pasarile in parcul eolian.

Singurele cazuri când unele specii care cuibăresc în perimetrul deltei pot fi observate în vecinătatea amplasamentului parcului eolian este atunci când acestea se află în migraţie sau când se deplasează de la locurile de cuibărit la diferite locuri de hrănire (cum este cazul pelicanilor) sau de la un loc de hrănire la altul (cum este cazul speciilor din Fam. Ardeidae sau Anatidae), aceste deplasări fiind diurne şi efectuându-se la altitudini considerabile motiv pentru care impactul parcului eolian asupra lor este practic inexistent.

Pentru a micsora cat mai mult gradul de afectare al solului s-a optat pentru varianta in care se reamenajeaza o suprafata mai mare de De , in detrimentul construirii drumurilor interne de acces.

Se vor lua masuri de verificare permanenta a turbinelor in perioada in care acestea nu functioneaza , pentru ca acestea sa nu ofere condi ii propice pentru cuibăritul speciilor .

Infrastructura/re eaua electrică din parcul eolian s-a optat a fi subterană pentru pentru diminuarea impactului asupra avifaunei.




Evitarea iluminării turbinelor: Turbinele iluminate atrag speciile de păsări crescând riscul de coliziune3 , de aceea se recomanda evitarea surselor de iluminat puternice, ce pot disturba migratia sau eratia de noapte a unor specii.

Utilizarea de surse luminoase de intensitate scazuta ,cu vapori de sodiu ( din a carei lungime de unda lipseste radiatia UV ) pentru a se evita atragerea insectelor si implicit a speciilor de chiroptere care vin in urmarirea acestora . In acest mod se reduce impactul potential asupra speciilor de lilieci .

Turnurile vor fi echipate cu sisteme de balizaj stroboscopic si ultrasonic cu actiune repelenta locala pentru speciile de pasari si lilieci . Implementarea prezentului plan va contribui la realizarea angajamentelor pe care Romania si le-a asumat prin Tratatul de aderare la UE , in privinta producerii energiei din surse regenerabile . Astfel se va realiza obiectivul general de mediu al politicii energetice din UE , respectiv diminuarea emisiilor de CO2 si a altor gaze cu efect de sera, prin cresterea eficientei energetice si utilizarea surselor de energie regenerabila. Implementarea masurilor de realizare a obiectivului general de mediu va avea si alte efecte pozitive , in special prin reducerea emisiilor de SO2, Nox, praf. Avantajul principal al utilizarii energiei eoliene este faptul ca pe perioada functionarii turbinelor emisia de substante poluante si gaze cu efect de sera in atmosfera este zero.





CONCLUZII :

Utilizarea energiei eoliene a luat o foarte mare amploare în Uniunea Europeană. Pentru România, ca ţară membră a U.E. ar trebui ca această problemă să fie abordată mai serios şi chiar insistent. Dacă înainte de 1989, utilizarea energiilor neconvenţionale (aşa cum erau denumite atunci) constituia o problemă naţională, în ultimii 19 ani, aceasta a fost neglijată. Cercetătorii care s-au ocupat de această temă au accentuat mai mult problematica utilizării directe sau a posibilităţilor de stocare a energiei electrice pentru utilizarea ei în perioadele de calm. Studiile efectuate până în 1989 au pus în evidenţă câteva tipuri de rotori care pot fi folosiţi în funcţie de regimul vânturilor, mai ales cei cu ax orizontal, multipal (mai mult de 3 palete) sau cu ax vertical. Încadrarea României în target-ele stabilite pentru U.E. necesita eforturi susţinute şi, mai ales, voinţă politică şi capacitate administrativă. După cum se ştie, capacitatea administrativă este domeniul cel mai des criticat de U.E.

• Construirea parcului eolian va contribui la realizarea angajamentelor pe care Romania si le-a asumat prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeana cu privire la procentul de energie obtinut din surse regenerabile.

• Conform unui studiu PHARE , potentialul eolian al Romaniei este de cca 14.000 MW putere instalata , respectiv 23.000 GWh, productie de energie electrica pe an(potential total).

• Considerand doar potentialul tehnic si economic amenajabil, de cca 2500 MW putere instalata , productia de energie electrica corespunzatoare ar fi de 6000 GWh ,ceea ce ar insemna 11% din productia totala de energie electrica a Romaniei. De subliniat sunt urmatoarele aspecte:

– 6000 GWh se pot obtine prin arderea a 6,5 milioane tone carbune, 1,5 miliarde mc gaz metan sau 1,2 milioane pacura , care ar elimina in atmosfera peste 7 milioane tone de bioxid de carbon .Prin producerea aceleiasi cantitati de energie in centralele eoliene emisiile de bioxid de carbon ar fi ZERO.

– 6000 GWh =1,2 milioane tone pacura =300 milioane dolari – 6000 GWh=7.500 locuri de munca permanente si inca pe atat locuri de munca

temporare

Energia eoliana este neutra din punct de vedere al emisiilor de CO2 . Energia eoliana poate avea un impact redus la nivel national , dar foarte important pentru comunitatile locale , care se pot autosustine cu energia produsa pe plan local. Explorarea surselor locale de energie eoliana si constructia de infrastructura pentru utilizarea acestor resurse poate recurge la forta de munca locala si astfel va avea un impact pozitiv asupra economiei localitatilor.

Din punct de vedere biogeografic zona studiată este încadrată în Regiunea Stepică, iar din punct de vedere floristic face parte din Provincia Danubiano-pontică ceea ce înseamnă că flora este reprezentată de specii ierboase de climat uscat




caracteristice stepei ponto-sarmatice şi specii caracteristice silvostepei. Amplasamentul studiat prin PUZ nu face parte din reteaua Natura 2000 .

Elaboratorul Raportului de Mediu propune emiterea de catre Agentia pentru Protectia Mediului Tulcea a Avizului de Mediu .




BIBLIOGRAFIE :

• Bavaru, A., Godeanu, S., Butnaru Gallia, Bogdan, A. 2007. Biodiversitatea si ocrotirea

naturii. Edit. Academiei Romane, Bucuresti, p. 422-426.

• Baboianu, G., Munteanu, I., Voloshkevych, O., Zhmud M., Fedorenko, V., Nebunu, A., Munteanu, A. 2004. Obiectivele de management pentru conservarea diversitatii biologice si dezvoltare durabila. Cooperare transfrontiera in ariile naturale protejate din Delta Dunarii si Prutul de jos. Program TACIS, Edit. Dobrogea, Constanta, p. 25-27.

• Bleahu, M. 2004. Arca lui Noe in secolul XXI. Ariile protejate si protectia naturii. Edit. National, Bucuresti, p. 355-374.

• Ciochia, V. 1984. Dinamica si migratia pasarilor. Edit. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, p. 36-37.

• Munteanu, D. 2006. The Danube Delta Avifauna, in Tudorancea, C., Tudorancea, M., M. 2006. Danube Delta, Genesis and Biodiversity, Backhuys Publishers, Leiden, The Netherlands, p. 367-398.

• Vadineanu, A. 2000. Dezvoltarea durabila. Teorie si practica. Vol. I, Edit. Universitatii din Bucuresti, Bucuresti, p. 7.

• ***. 1999. Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila. Elaborat de Grupul de Lucru constituit in baza H.G. 305/15.04.1999.

• Ariile de Importanta Avifaunistica din Romania –Editie revizuita, Targu Mures , 2008

• Mihai Petrescu –Dobrogea si Delta Dunarii –conservarea florei si habitatelor , Tulcea, 2007

• Victor Ciochia – Pasarile Dunarii de la izvoare pana la varsare , Ed. Pelecanus, Brasov , 2001

• Raportul de Stare a Mediului in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii – 2007

• MasterPlanul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii

• Agence francaise de securite sanitaire de l’environnement et du travail -2006

• Guide de l’etude d’impact sur l’environnement des parcs eoliens




• European Commision “ Wind Energy –the facts . Vol.4 : The Environment”,1999

• Centrul de informare al Comisiei Europene –Energia eoliana , perspective, provocari, politici europene

• Ghid generic privind evaluarea de mediu pentru planuri si programe , Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile , noiembrie 2007

• Ghid SEA pentru planuri si programe in domeniul energetic -Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile , noiembrie 2007

• Raportul privind starea mediului in judetul Tulcea , Agentia pentru Protectia Mediului Tulcea , 2007

• Strategia Energetica a Romaniei 2007-2020 , septembrie 2007

• Strategia Nationala de Dezvoltare Durabila a Romaniei –Orizonturi 2013-2020-2030, Bucuresti , 2008

• Educatie pentru mediu in contextul schimbarilor climatice-Manual pentru aplicatii , ianuarie 2008

• Managementul deseurilor generate de activitatea CN Transelectrica SA si solutii de reducere a impactului acestora asupra mediului, ing. Mariana ILIE , Buletinul AGIR nr.1/2007 – ianuarie-martie

• Revista winddirections – septembrie/octombrie 2007

• Rapport sur la securite des installations eoliennes –Juillet 2004

• Avis du CSIF-CEM sur les effets des radiofrequences sur LA BARRIERE HEMATO-ENCEFPHALIQUE

• CHAMPS ELECTROMAGNETIQUE ET SANTE – note DE SYNTHESE NR.05/2001 FR. PARLEMENT

• EUROPEEN-Direction generale de la recherche –DirectionA, STOAEvaluation des chois scientifique et technologique

• Auswirkungen regenerativer Energiegewinnung auf die biologische Vielfalt am Beispiel der Vögel , dr. Hermann Hotker , Kai-Michael Thomsen, Heike Koster –Institut im NABU , dezember , 2004




SITE-uri :

o www.mileucentraal.nl. o www.windpower.org o www.bluelineenergy.ro o www.anpm.ro o www.mmdd.ro o www.ddbra.ro o www.energreen.ro o www.vestas.com o www.siemens.com o www.clliperWind.com o http://www.penelope-save.org




ANEXE










Documents

Raport de mediu final Enel Green Power Romania de mediu... · procedura de evaluare de mediu la care trebuie supuse anumite planuri/programe . Alte acte normative relevante pentru