RAPORT - ANPMapmsm-old.anpm.ro/files/APM Satu Mare/Anunturi etapa de... · 2012. 10. 24. · TEHNO ANDEZIT CONSTRUCT S.R.L. RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI Cod: MEDIU_192

TEHNO ANDEZIT CONSTRUCT S.R.L. SATU MARE

PROMINEX GRUP SRL Atestat ANRM nr.957/2011

C

on

sult

anță

, pro

iect

are

și s

erv

icii

în d

om

en

iul

resu

rse

lor

min

era

le, m

ed

iulu

i și g

osp

od

ărir

ii ap

elo

r

Cod lucrare: MEDIU_192

RAPORT STUDIU DE EVALUARE A

IMPACTULUI

PRIVIND EXPLOATAREA ANDEZITULUI DIN

PERIMETRUL

CARIEREI ARŞITA

localitatea HUTA CERTEZE, jud. SATU MARE

TEHNO ANDEZIT CONSTRUCT

S.R.L.

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI

Cod: MEDIU_192

CARIERA DE ANDEZIT ARȘIȚA HUTA CERTEZE

C.1207 pag. 2 / 145

PROMINEX GRUP Consultanță, proiectare, și servicii în domeniul resurselor minerale , mediului și gospodăririi apelor.

Documentații tehnice pentru deschiderea și exploatarea de cariere și balastiere

Colectiv redactare :

Licențiat Știința Mediului MONICA NEMETI Mediu - atestat Ministerul Mediului

Responsabil lucrare

ing. CORNELIA SPĂTAR Topografie și cadastru

ing. GIURGIU PAULA CRISTINA Construcții civile și industriale

Specialiști colaboratori :

Dr. ing. CORNEL SPĂTAR Topografie - Exploatări miniere

Dr. ing. CONSTANTINA CIPRIAN Geologie - expert ANRM

Biolog PURCARU DANIEL Biologie

BENEFICIAR: TEHNO ANDEZIT CONSTRUCT

SRL

PROIECTANT: PROMINEX GRUP SRL

ADMINISTRATOR ADMINISTRATOR BERINDE MIHAI Dipl.ing. MIHAI NEMETI

specialist ANRM


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 3 / 145



CUPRINS

1.INFORMAŢII GENERALE

1.1 Informaţii despre titularul proiectului

1.2 Informaţii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului si al raportului la acest studiu

1.3 Denumirea proiectului si sursa de finanţare

1.4 Descrierea proiectului

1.5 Descrierea lucrărilor proiectate

1.6 Informaţii privind producţia realizata si resursele folosite

1.7 Informaţii despre materiile prime si despre substanţele sau preparatele chimice

1.8 Informaţii despre poluanţii fizici si biologici care afectează mediul, generaţi de activitatea propusa

1.9 Alte tipuri de poluare fizica sau biologica

1.10 Relaţia proiectului de investiţie cu alte proiecte existente sau planificate în zonă, analiza efectelor cumulate

1.11 Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele

2.PROCESE TEHNOLOGICE

2.1 Procese tehnologice de exploatare, transport, prelucrare si valorificare

2.2 Surse tehnologice cu impact potenţial asupra mediului

2.3 Activităţi de dezafectare

3.DESEURI

3.1 Surse de deșeuri inerte si nepericuloase in perioada de execuţie

3.2 Masuri de reducere a generării de deșeuri inerte si nepericuloase

3.3 Surse de deșeuri toxice si periculoase

3.4 Masuri de reducere a generării de deșeuri toxice si periculoase

3.5 Gospodărirea deșeurilor

4.IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTUIA

4.1 APA

4.1.1 Apele subterane

4.1.2 Informaţii de baza despre corpurile de apa de suprafaţa

4.1.3 Zone inundabile in zona perimetrului de exploatare

4.1.4 Alimentarea cu apă

4.1.5 Managementul apelor uzate

4.1.6 Prognozarea impactului asupra apelor in perioada de construcţie

4.1.7 Măsuri de protecţie a apelor

4.2 AERUL

4.2.1 Date generale

4.2.2 Surse şi poluanţi generaţi

4.2.3 Măsuri de diminuare a impactului

4.3 SOLUL

4.3.1 Principalele tipuri de sol din amplasamentul studiat

4.3.2 Surse de poluare a solului si subsolului in perioada de exploatare a rocii utile

4.3.3 Impactul produs asupra solului şi subsolului

4.3.4 Măsuri de protecţie a solului şi subsolului

4.4.5 Măsuri de diminuare a impactului în perioada reconstrucţiei ecologice

4.4 GEOLOGIA SUBSOLULUI


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 4 / 145



4.4.1 Condiţii geologice din amplasament

4.4.2 Date privind seismicitatea zonei

4.4.3 Resurse ale subsolului

4.4.4 Procese geologice - alunecări de teren, eroziuni, zone predispuse alunecărilor de teren

4.4.5 Impactul prognozat

4.4.6 Masuri de diminuare a impactului

4.5 BIODIVERSITATEA

4.5.1 Informaţii despre ecosistemele de pe amplasament

4.5.2 Aspecte legate de biodiversitate

4.5.3 Surse de poluare a florei şi faunei

4.5.4 Impactul produs asupra florei şi faunei

4.5.5 Măsuri de protecţie a biotopurilor si habitatelor de pe amplasament

4.6 PEISAJUL

4.6.1 Informaţii despre peisaj, încadrarea in regiune, diversitatea acestuia

4.6.2 Caracteristicile si geomorfologia reliefului pe amplasament

4.6.3 Caracteristicile reţelei hidrologice

4.6.4 Zone împădurite

4.6.5 Impactul asupra cadrului natural, valorii estetice a peisajului, schimbării de utilizare a terenului

4.6.6 Masuri pentru diminuarea impactului asupra peisajului

4.7 MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC

4.7.1 Impact prognozat asupra mediului social si economic

4.7.2 Măsuri de diminuare a impactului

4.8 CONDIŢII CULTURALE SI ETNICE, PATRIMONIU CULTURAL

5.MĂSURI COMPENSATORII

6.ANALIZA ALTERNATIVELOR SI MARIMEA IMPACTULUI

6.1 Descrierea alternativelor

6.2 Analiza mărimii impactului

7.MONITORIZARE

7.1 Monitorizarea in faza de execuţie

7.2 Activităţile de monitorizare in faza post - închidere

8.SITUAŢII DE RISC

8.1 Posibilitatea apariţiei unor accidente cu impact semnificativ asupra mediului

8.2 Instalaţii industriale cu risc major

8.3 Măsuri de prevenire a accidentelor

9.LUCRARI NECESARE PENTRU REABILITAREA SUPRAFEŢELOR OCUPATE TEMPORAR SI DE REFACERE ECOLOGICA A

ZONELOR AFECTATE DE LUCRARI

10. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC

10.1 Descrierea lucrărilor proiectate

10.2 Metodologiile utilizate în evaluarea impactului asupra mediului

10.3 Prezentarea dificultăţilor întâlnite in realizarea evaluării impactului asupra mediului

10.4 Impactul prognozat asupra mediului si masuri pentru diminuare a impactului pe componente de mediu

10.5 Evaluarea masurilor de protecţie a mediului

11.CONSIDERATII FINALE - Surse de informare - Avize si Acorduri

12.ANEXE GRAFICE

Plan de încadrare in zona - scara 1:25.000

Plan de situaţie - scara 1 :1000


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 5 / 145



INTRODUCERE

Obiectul evaluării impactului asupra mediului este evidenţierea efectelor negative şi pozitive exercitate de o activitate proiectată sau a uneia aflată în desfăşurare asupra mediului. Evaluarea impactului asupra mediului s-a conturat ca un instrument de bază în identificarea şi reducerea consecinţelor negative asupra mediului, datorate activităţilor antropice, reflectând o abordare preventivă a managementului de mediu, în scopul dezvoltării durabile. Această evaluare caută să încorporeze planificarea pentru mediu din primele faze ale proiectelor de dezvoltare, în vederea prevenirii sau reducerii impactului ecologic negativ al activităţii preconizate.

Prezentul studiu vizează exploatarea resurselor de andezit din perimetrul de exploatare Arşiţa deţinut de societatea TEHNO ANDEZIT CONSTRUCT SA situat în localitatea Huta Certeze în extravilanul comunei Huta Certeze, judeţul Satu Mare în vederea folosirii lor la execuţia lucrărilor de reabilitare a infrastructurii rutiere zonale sau a construirii altor obiective economice.

Procedura de evaluare a impactului asupra mediului, utilizată în acest studiu, respectă prevederile următoarelor acte normative, în vigoare la data elaborării:

- Ordinul 863/2002 al Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului - privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului;

- Ordinul 860/2002 al Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului din 26 septembrie 2002 (publicat în MO nr. 52 din 30 ianuarie 2003) - privind aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu

- HG nr. 1213 din 6 septembrie 2006 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice şi private - Alte legi şi acte normative în vigoare.

Beneficiarul proiectului îşi asumă responsabilitatea pentru corectitudinea documentaţiilor şi informaţiilor puse la dispoziţia evaluatorului.


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 6 / 145



1.INFORMAŢII GENERALE

1.1.Informații despre titularul proiectului

Beneficiarul lucrărilor de investiţii proiectate este SC TEHNO ANDEZIT CONSTRUCT SRL Satu Mare, societate comerciala cu capital privat, cu sediul in Romania si înregistrata la Camera de Comerţ si Industrie Satu Mare, număr de ordine în Registrul Comerţului: J30/590/2009, C.I.F: RO25886051.

SC TEHNO ANDEZIT CONSTRUCT SRL Satu Mare are sediul social in municipiul Satu Mare, str. Horea nr.8, ap.33, jud. Satu Mare, tel.0261853750

SC TEHNO ANDEZIT CONSTRUCT SRL Satu Mare are ca activitate principala:

Lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale si nerezidenţiale - 4120, 4212. Conform statutului SC TEHNO ANDEZIT CONSTRUCT SRL Satu Mare are

inclus pe lângă activitatea principala si: - 0811- Extracţia pietrei ornamentale si a pietrei pentru construcţii, extracţia

pietrei calcaroase, gipsului, cretei si ardeziei SC TEHNO ANDEZIT CONSTRUCT SRL Satu Mare este dotata cu mijloace

tehnice si personal specializat pentru extracţia pietrei de construcţie, execuţia de

foraje, derocări, fiind în curs de atestare de către A.N.R.M. să execute lucrări de

dezvoltare si de exploatare pentru roci utile.


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 7 / 145



1.2.Informații despre autorul al studiului de evaluare a impactului asupra

mediului si al raportului la acest studiu:

S.C. PROMINEX GRUP SRL , cu sediul in orașul Negrești Oaș, str. M.

Eminescu nr. 3, judeţul Satu Mare, înregistrata la ORC Satu Mare cu nr.

J30/116/2007, CUI 20768756, tel.0261 853 750, fax 0361 811 522, e-mail:

[email protected] , www.prominexgrup.ro . Societatea a depus la

secretariatul Ministerului Mediului și Pădurilor solicitarea nr. 75570/02.07.2012

privind înscrierea în Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protecţia

mediului și a obţinit în urma sede asemenea este atestată de către ANRM

București pentru elaborarea documentaţiilor geologice, tehnice și tehnico

economice pentru activităţi miniere roci utile și închideri de cariere și balastiere ,

având atestatul nr. 957/2011.

1.3.Denumirea proiectului si sursa de finanțare

«Carieră de exploatare a andezitului” localitatea Huta Certeze, jud. Satu Mare.

Lucrările de exploatare a andezitului din cadrul perimetrului Arşiţa , judeţul

Satu Mare vor fi finanţate de SC TEHNO ANDEZIT CONSTRUCT SA Satu Mare.

1.4.Descrierea proiectului

Perimetrul Arşiţa, judeţul Satu Mare este amplasat in extremitatea de nord vest a României. Cariera va fi amplasată în localitatea Huta Certeze, pe valea Arșiţei, localitatea aparţinând administrativ de comuna Certeze, jud. Satu Mare.

Accesul în zonă se face din drumul naţional 19 Sighet - Satu Mare, din centrul localităţii Huta, urmând apoi drumul comunal până la cantonul silvic, de unde pe

http://www.prominexgrup.ro/


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 8 / 145



un drum forestier se urmărește cursul văii Arșiţa aproximativ 400 m, până ce se trece de vechea carieră. Imediat după aceasta se ajunge pe amplasament.

Cariera ce se preconizează a se deschide va avea drept scop exploatarea resursei de andezit din zonă pe o perioadă de mai mulţi ani în scopul asigurării materialului necesar lucrărilor de reabilitare a infrastructurii rutiere zonale sau a construirii altor obiective economice. Exploatarea se va face prin metoda treptelor descendente , cu înălţimi cuprinse între 10 şi max. 15 m.

Prelucrarea materialului derocat cu ajutorul explozivilor minieri se va face pe o platforma care se va amenaja ulterior, pentru utilaje mobile.

Transportul materialului derocat se va face cu autoutilitare de maxim 24 de tone cât prevăd normativele în vigoare. Se preconizează crearea de aproximativ 5 locuri de muncă noi cu contribuţiile aferente la bugetul local.

1.4.1 Proiectantul lucrărilor

Proiectantul lucrărilor de exploatare a andezitului din perimetrul Arşiţa, jud.

Satu Mare, este SC PROMINEX GRUP SRL Negrești Oaș, firmă specializată în

deschideri de cariere și balastiere, având atestatul ANRM nr. 957/2011 și care prin

colectivul său de specialiști realizează întregul set de documentaţii necesare

punerii în funcţiune a obiectivului.

1.4.2 Perioada de execuție

Lucrările de exploatare a andezitului în acest perimetru se vor desfășura pe

perioada mai multor ani.

Societatea TEHNO ANDEZIT CONSTRUCT SRL este executantul lucrărilor de

exploatare a andezitului, pentru a asigura materialul necesar lucrărilor de


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 9 / 145



reabilitare a infrastructurii rutiere zonale sau a construirii mai multor obiective

economice în zonă.

Perimetrul Carierei de andezit Arşiţa s-a constatat că este inclus în totalitate în situl Natura 2000: ROSCI0358 Pricop - Huta-Certeze. Situl de importanţă comunitară a fost nominalizat pentru prezenţa mai multor specii de mamifere, amfibieni şi tipuri de habitate. Acest sit se întinde pe o suprafaţă totală de 3.162 ha (coordonate: latitudine N 47057’39”, longitudine E 23030’56”), care se împarte pe două judeţe: 50% pe suprafaţa judeţului Satu Mare (RO065) şi 50% pe suprafaţa judeţului Maramureş (RO064), având altitudinea minimă de 268 m, medie de 600 m, iar altitudinea maximă fiind de 1104 m.

1.4.3 Scopul si importanta obiectivului de investiții

Activitatea desfășurata de către S.C. TEHNO ANDEZIT CONSTRUCT SRL in

cadrul perimetrului Arşiţa, judeţul Satu Mare are ca scop exploatarea andezitului

necesar lucrărilor de refacere a infrastructurii rutiere zonale.

Potenţialul ridicat al rezervei geologice, existenţa forţei de muncă calificate

si nu in ultimul timp, a tradiţiei in domeniul rocilor utile, bine reprezentate pe plan

local, conduc la concluzia ca societatea, prin produsele obţinute din activitatea de

baza, produce un efect pozitiv, atât la nivelul localităţii, cat si al zonei, din punctul

de vedere al utilităţii publice, al factorului economic conjunctural.

Atât în versantul sud - estic al dealului Cioncaşului cât și în cel nord – estic au

fost puse în evidenţă importante resurse de andezit care oferă condiţii

avantajoase și posibilităţi optime de extracţie, cu mijloacele tehnice existente.

Resursele minerale pentru care se vor solicita permise de exploatare din

partea ANRM București, sunt reprezentate de andezit, utilizat în domeniul

construcţiilor, atât în stare brută ca în cazul nostru, cât și după o prelucrare

primară constând în concasare sortare în alte cazuri.


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 10 / 145



În cadrul perimetrului nu au fost executate lucrări de explorare, amplasarea

acestuia bazându-se pe cunoașterea geologiei zone, a faptului că în apropierea

perimetrului se află un alt perimetru al unei alte cariere oprite momentan și unde

s-a putut studia roca exploatată precum și a faptului că pe suprafaţa perimetrului

se pot vedea câteva aflorimente ale resursei de andezit care indică un material de

calitate ce corespunde scopului pentru care se dorește să se folosească.

Pentru determinarea volumului de resursă din perimetul Arşiţa,

proiectantul a efectual o ridicare topografică pe baza căreia folosind metoda

secţiunilor paralele echidistante s-a estimat un volum de 200.000 mc aferenţi

suprafeţei de 0,91 ha exploatate în acest an.

Lucrările de exploatare a andezitului în acest perimetru pentru perioada

preconizată nu vor avea influenţe negative asupra obiectivelor existente în zonă (

localităţi, terenuri agricole, drumuri și poduri) .

În contextul celor prezentate mai sus, exploatarea andezitului din perimetrul

Arşiţa, jud. Satu Mare, are ca scop asigurarea materiei prime necesare execuţiei

lucrărilor de întreţinere a infrastructurii rutiere din zonă. Extracţia resursei de

andezit va crea pe perioada funcţionării șantierului, noi locuri de muncă pe plan

local.

1.5. Descrierea lucrărilor

Perimetrul de exploatare Arşiţa jud. Satu Mare, este situat pe valea Arşiţei

la extremitatea sud - estică a localităţii Huta - Certeze.

În perimetru nu s-au mai executat lucrări de explorare sau exploatare, zona

fiind una neatinsă. Aceasta se prezintă sub forma unui versant împădurit cu o


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 11 / 145



pantă de aproximativ 70⁰ la baza căruia se află o platformă naturală, în

extremitatea căruia curge pârâul Arșiţa.

Coordonatele de delimitare ale perimetului obţinute în urma măsurătorilor

topografice efectuate de compartimentul topo al proiectantului au la bază

sistemul de referinţă STEREO1970 cu referinţa Marea Neagră. Și sunt

următoarele:

Nr. punc

t

Coordonate Nr. punct

Coordonate

X Y X Y

1 715358 388353 4 715283 388445

2 715371 388420 5 715324 388345

3 715336 388506 6 715339 388345

1.5.1 Descrierea fluxului tehnologic

Principalele operaţii care compun fluxul tehnologic de exploatare a

andezitului sunt următoarele:

a) lucrări de amenajare drumuri de acces;

b) lucrări de amenajare platformă de bază;

c) lucrări de deschidere si pregătire;

d) exploatarea propriu-zisa a andezitului;

e) încărcarea andezitului in mijloace de transport;

f) prelucrarea sa cu ajutorul staţiei de concasare mobilă

g) transportul andezitului la beneficiari;

h) lucrări de refacere a mediului.


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 12 / 145



Având în vedere forma reliefului, lucrările la care se va folosii materialul,

pentru zăcământul Arşiţa , jud. Satu Mare, s-a optat pentru varianta de

exploatare cu trepte drepte descendente, derocare cu explozivi și încărcarea

materialului mecanizat, fără constituirea unei halde de steril.

Amenajarea accesului în perimetrul de exploatare

Pentru asigurarea accesului în perimetrul de exploatare, SC TEHNO

ANDEZIT CONSTRUCT SRL, va amenaja drumul existent ( cel comunal și cel

forestier) din zonă începând de la cantonul silvic. Amenajarea va consta în

nivelarea acestuia cu ajutorul unui autogreder, consolidarea în zonele unde a fost

slăbit de viiturile de apă, balastarea și compactarea pe toată lungimea sa.

Întreţinerea drumului se va face pe toată durata existenţei carierei folosind

materialul mărunt rezultat în urma derocării din carieră, după care această sarcină

va trece în seama primăriei.

Drumul astfel amenajat va facilita accesul utilajelor și autocamioanelor

dinspre punctele de lucru spre carieră și invers.

Lucrări miniere programate pe perioada permiselor de exploatare

Lucrările miniere programate pe perioada de concesionare a perimetrului

se definesc astfel:

Lucrări geologice de detaliu – astfel de lucrări nu sunt programate

Lucrări de deschidere a zăcământului


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 13 / 145



Aceste lucrări se vor realiza in partea de sud a carierei și constau în

realizarea unui racord din drumul forestier de acces de la cota +437 și 450) spre

viitoarele trepte de exploatare, astfel încât să faciliteze atingerea celor două

nivele de exploatare pe înălţime respectiv cotele +443 respectiv 455

Pregătirea zăcământului

Se va realiza în principal prin lucrări la nivelul treptelor I și II care

preconizăm că se vor suprapune peste cele de exploatare având în vedere faptul

că grosimea stratului acoperitor al resursei de andezit este mică și înlăturarea ei

se va face în momentul detonării treptei.

Extracţia resursei din zăcământ

Extracţia se va realiza prin metoda de exploatare prin lucrări miniere la zi în

carieră, în trepte descendente, care se caracterizează prin extragerea substanţei

minerale pe toată lungimea frontului de exploatare, sau pe sectoare ale acestuia.

Fazele tehnologice principale ale extracţiei andezitului după pregătire

frontului de lucru prin lucrările de pregătire sunt :

- Forarea găurilor verticale de sondă

- Detonarea găurilor încărcate cu explozivi încartușaţi sau geluri

explozive

- Răngurire și curăţarea frontului de lucru

- Selectarea materialului în blocuri și material mărunt

- Încărcarea cu excavatorul cu cupă inversă de 1,5 mc a materialului în

autobasculante

- Transportul materialului încărcat la punctele de lucru

Forarea găurilor de sondă se realizează din partea superioară a treptei de

exploatare, cu înclinarea găurii egală cu unghiul de taluz al treptei respective,

pentru a obţine aceeași linie e minimă rezistenţă pe toată lungimea găurii

respectiv pe toată lungimea frontului.


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 14 / 145



Forarea se va realiza cu instalaţii speciale denumite foreze, autopropulsate

de tip Tamrock , care realizează găuri verticale cu diametru de 90-105mm, și

lungimi de 25-30 m.

Forezele dispun de motor cu ardere internă tip Caterpilar care pune în

mișcare o serie de pompe hidraulice care asigură deplasarea utilajului cât și

funcţionarea ciocanului de suprafaţă.

Încărcarea găurilor se poate face manual sau mecanizat cu diferite

substanţe explozive cum ar fi: amestec nitramon AM1, explozivi încartușaţi, geluri

încartușate sau amestec pe bază de azotat de azot special (BLENDEX) preparat la

faţa locului cu ajutorul unei instalaţii speciale.

Pentru iniţierea găurilor se folosesc cartușe de dinamită sau bustere

speciale care se amplasează la fundul găurii și la mijlocul acesteia dacă lungimea

depășește 15 m. Iniţierea cartușelor și busterelor se face cu ajutorul sistemelor

NONEL care permit o temporizare foarte exactă a detonării găurilor, putând

astfel face o dirijare a efectului detonaţiei.

Rănguirea și curățarea frontului se face după operaţia de împușcare, se

realizează de personal calificat în acest scop și constă în eliberarea bucăţilor de

rocă rămase suspendate în frontul de lucru prin intermediul unor răngi. Operaţia

are drept scop evitarea accidentărilor ulterioare datorită căderilor de rocă.

Lucrările de abatare plasate pe treptele de exploatare sau pe platforma de

bază se desfășoară conform metodei cadru de exploatare aleasă, având în vedere

următorii parametrii constructivi și de funcţionare:

Elementele geometrice ale treptelor

Înălţimea de treaptă 10- 12 m

Unghiul de taluz 70˚

Unghiul de taluz general al carierei pe contur 50˚

Lăţimea minimă a bermei 8 m

Lăţimea bermei de siguranţă definitive 2,5 m


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 15 / 145



Elementele tehnologice și parametrii tehnologici de consum

Diametrul de forare 105 mm

Înclinarea găurilor de sondă 70˚

Lungimea găurilor de sondă 10,5-15,5 m

Numărul maxim de rânduri de găuri la o împușcare 3

Anticipanta 3,5 m

Distanţa minimă dintre găuri pe un rând 3 m

Distanţa minimă dintre rânduri 2,5 m

Cantitatea maximă de exploziv pe gaură 60 kg

Lungimea minimă de burare 2,5 m

Granulaţia materialului derocat

Se impune un grad de sfărâmare după împușcare 250-600 mm de 85% și

maxim 15% sub această dimensiune.

Încărcarea materialului in frontul carierei

In procesul de exploatare a andezitului, rezulta următoarele categorii de

produse:

- material sfărâmat, cu diverse dimensiuni si granulometrii ;

- blocurile supragabarite, cu dimensiuni cuprinse intre 1,0 mc si 3,0 mc

Corespunzător gabaritelor de mai sus, vor trebui alese tipurile de utilaje

care sunt absolut necesare pentru operaţiunile de manipulare a materialului

(încărcare, tractare si ridicare), precum si caracteristicile lor tehnice.

Astfel, la alegerea utilajelor, pe lângă forţa lor de tractare si ridicare, va trebui să

se tină cont de :


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 16 / 145



- volumul încărcăturii ce urmează a fi manipulată ;

- posibilităţile de manevrare în frontul carierei (treapta de carieră) si pe căile

de acces dintre cariera si platforma de depozitare de la baza acesteia.

Cele mai eficiente mașini pentru lucrările de încărcare în carieră sunt

„încărcătoarele cu o cupa, pe pneuri sau senile si cu șasiu articulat central ”.

Încărcarea materialului derocat din frontul de lucru se face cu ajutorul

încărcătoarelor frontale sau a excavatoarelor cu cupa, direct în bena

autobasculantelor de transport sau direct în buncărul staţiei primare de

concasare.

Stabilirea pilierilor pentru protecția lucrărilor miniere principale

In zona perimetrului de exploatare, exista următoarele obiective faţă de

care a fost necesara instituirea unor pilieri de siguranţa, după caz, astfel:

- in zona aferenta treptelor definitive ale carierei, limita superioara se

constitute pe conturul perimetrului de exploatare ca bordura a carierei, iar cea

inferioara pe partea de jos a taluzului ultimei trepte definitive de exploatare;

- pentru protecţia terenurilor învecinate, s-au prevăzut pilieri de protecţie cu

lăţimea de 10,0 m fata de limita perimetrului de exploatare.

Utilajele şi echipamentele folosite la exploatarea rocilor utile


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 17 / 145



Pentru desfăşurarea activităţii de exploatare a resursei de andezit,

perimetrul va avea o dotare tehnică după cum urmează:

- Excavator pe şenile 1m3 volumul cupei

- Buldozer tip Caterpilar 25 to

- Încărcător frontal

- Picon pneumatic 3 tone

- Generator electric tip cu motor cu ardere internă

- Container tip birou C2

- Container magazie

- Autobasculante de transport tip IVECO

SC TEHNO ANDEZIT CONSTRUCT SRL va închiria, în cazul în care desfășurarea

proceselor tehnologice o vor cere, de la unităţile din zonă utilajele şi mijloacele de

transport necesare desfăşurării procesului de producţie în condiţii optime de

eficienţă economică.

Operaţiunile de forare a găurilor pentru împuşcare se vor executa de către o

firmă autorizată în acest scop, cu care titularul va încheia un contract de prestări

servicii.

Forajul găurilor se va face cu ajutorul instalaţiilor autopropulsate, cu diametrul

Dn=105 mm.

În cadrul obiectivului de investiţii, nu sunt prevăzute amenajări speciale pentru

depozitarea de exploziv.

Pentru operaţiunile de derocare SC TEHNO ANDEZIT CONSTRUCT SA va

contacta societăţi comerciale specializate şi autorizate pentru transportul,

manipularea şi utilizarea explozivilor, conform „Normelor de tehnică şi securitatea

muncii privind transportul, depozitarea şi folosirea materialelor explozive”.

Pentru susţinerea activităţii productive din perimetrul Arșiţa, se vor desfăşura

o serie de activităţi conexe de ordin administrativ gospodăresc şi anume:

- Alimentare cu carburanţi şi lubrefianţi

- Depozitare combustibil

- Depozitare piese schimb


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 18 / 145



- Reparaţii curente şi întreţinere la utilajele şi mijloacele de transport

În procesul de exploatare a andezitului sunt folosite următoarele materiale

auxiliare:

- Combustibil pentru alimentarea mijloacelor de transport şi a utilajelor din

dotarea carierei

- Lubrifianţi

- Piese de schimb şi materiale pentru menţinerea la parametrii optimi de

funcţionare a utilajelor şi instalaţiilor utilizate în carieră

Reparaţiile curente şi întreţinerea utilajelor din dotarea unităţii, care nu sunt

folosite în procesul de exploatare şi de sortare, nu se execută în incinta

perimetrului de exploatare.

Numai reparaţiile accidentale, pentru utilajele care nu se pot deplasa, se vor

executa în incinta carierei, numai în locuri special amenajate, luându-se toate

măsurile privind prevenirea oricărei poluări cu produse petroliere.

Reparaţiile capitale şi service-ul se execută de către societăţile de profil din

zonă pe bază de contract.

Aprovizionarea cu materiale, piese de schimb se realizează prin intermediul

societăţii, de la agenţii economici din zonă sau din Satu Mare. Aceste materiale

sunt necesare pentru menţinerea parametrilor optimi de funcţionare a utilajelor

folosite în carieră.

Transportul agregatelor de carieră (piatră brută și piatră concasată) din

perimetrul Arșiţa se realizează de către titular, cu mijloacele de transport din

dotare sau de către firme cu care acesta are contract de prestări servicii.

Drumurile existente sunt utilizate de transportatori pe baza convenţiilor

încheiate cu deţinătorii acestora.

Transportul netehnologic, respectiv transportul personalului muncitor către

şi de la punctele de lucru, precum şi aprovizionarea cu materiale şi piese de

schimb, se face, de asemenea, cu mijloacele auto aparţinând societăţii.


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 19 / 145



Aprovizionarea cu carburanți

Pentru alimentarea utilajelor şi mijloacelor de transport, unitatea nu are în

dotare depozit de combustibil, şantierul se aprovizionează zilnic cu motorină

necesară funcţionării utilajelor din dotare prin aducerea acestui combustibil din

staţia PECO cea mai apropiată în butoaie metalice de 220 litri.

Alimentarea cu apă

Alimentarea cu apă se va realiza distinct pentru zona administrativă şi pentru

fronturile de lucru, astfel:

- Alimentarea cu apă potabilă a personalului muncitor se va realiza prin butelii

PET de apă plată sau minerală, pusă la dispoziţie de societate

- În procesul de producţie nu se foloseşte apa ca agent industrial de

prelucrare , spălare sau sortare a materialului rezultat. Singura sursă de apă

uzată ce rezultă este cea menajeră de la spălătoarele personalului muncitor .

- Apele pluviale rezultate de pe suprafaţa carierei precum și cele rezultate în

urma topirii zăpezilor, sunt preluate de către o rigolă colectoare şi dirijate

spre un bazin decantor de unde după limpezire preaplinul deversează în

Pârâul Arşiţa care trece prin faţa carierei. Periodic se va solicita unui

laborator specializat să preleveze probe din apele uzate ce se deversează de

pe suprafaţa carierei .

Evacuarea apelor uzate menajere


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 20 / 145



Spaţiile pentru activităţile de organizare vor dispune de grup sanitar şi

lavoare, apa menajeră fiind colectată într-o fosă ecologică etanşă, vidanjată

periodic pe baza de contract de către o societate comercială autorizată.

Depozitarea deşeurilor menajere

Depozitele menajere vor fi colectate selectiv în pubele, depozitate în incinta

organizării de şantier, în spaţii special amenajate şi evacuate periodic de operatori

economici atestaţi, la depozitele de deşeuri autorizate.

Energia termică

Obiectivul nu dispune de centrală termică dar nici nu are nevoie. Încălzirea

spaţiului destinat birourilor se va realiza cu ajutorul unor dobe mici, folosind

materialul lemnos care se află din abundenţă în zonă.

Timpul şi programul de funcționare

Regimul de lucru la perimetrul Arșiţa, judeţul Satu Mare, este de 8-10 ore pe

zi, 5 zile pe săptămână, 22 zile pe lună, 10 luni pe an.

Forța de muncă


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 21 / 145



În perioada de maximă activitate cariera va avea un număr de 6 angajaţi (1

şef punct de lucru, 3 mecanici utilaj greu, 1 şofer,1 pază).

1.6. Informații privind producția realizată şi resursele folosite

Capacitatea de producţie a fost proiectată astfel încât să asigure necesarul

de materie primă pentru realizarea volumului de rocă proiectat a se extrage

conform permisului de exploatare anual care se va obţine ulterior, dar nu va fi

mai mică de 100 to/h.

Consumul de resursă stabilit pentru realizarea acestui proiect este de

aproximativ 80.000 m3, respectiv 200.000 tone, care este şi capacitatea maximă

proiectată a obiectivului.

Pentru exploatarea resurselor de andezit din perimetru nu este necesară

racordarea la reţeaua de gaz metan, reţeaua de energie electrică sau la reţelele

de alimentare cu apă.

Paza obiectivelor şi a utilajelor este asigurată de către personalul cu atribuţii

în acest domeniu, care îşi desfăşoară activitatea în carieră.

1.7. Informații despre materii prime şi despre substanțele sau preparatele

chimice periculoase

În cadru perimetrului Arșiţa, nu se prevăd amenajări pentru depozitarea de

explozibili. Transportul, manipularea şi utilizarea explozivilor se vor face de către

personal tehnic de specialitate, de la firme autorizate pe bază de contract.

În procesul tehnologic de extragere a andezitului, se vor stoca pe

amplasament motorină şi uleiuri minerale pentru alimentarea utilajelor şi


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 22 / 145



mijloacelor de transport din dotare în cantităţi mici cât să asigure funcţionarea

pentru maxim 2 zile..

Motorina, substanţă periculoasă datorită gradului ridicat de inflamabilitate şi

a impactului asupra factorilor de mediu apă şi sol, în cazul unor deversări

accidentale, şi care se utilizează pentru alimentarea motoarelor utilajelor care

funcţionează în perimetrul carierei, nu va fi stocată în perimetrul de exploatare;

de asemeni, schimbul de ulei la utilajele din dotare nu se va efectua în perimetrul

de exploatare.

1.8. Informații despre poluanții fizici şi biologici care afectează mediul,

generați de activitatea propusă.

Dintre poluanţii fizici şi biologici la care se referă normativele în vigoare

menţionăm:

- Zgomotul şi vibraţiile;

- Radiaţii electromagnetice;

- Radiaţii ionizante;

- Poluare biologică cu microorganisme, viruşi, bacterii etc.

1.8.1. Sursele şi protecția împotriva zgomotului şi vibrațiilor în perioada de

execuție

1.8.1.1. Surse de zgomot şi vibrații în perioada de execuție


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 23 / 145



Diversele operaţii tehnologice din fluxul de exploatare şi de transport al

rocilor utile produc, inevitabil, zgomot şi vibraţii. Zgomotul şi vibraţiile din incinta

perimetrului de exploatare sunt generate de surse generatoare diferite fixe şi

mobile, care constituie un ansamblu de emisii. Ele aparţin mijloacelor auto care

transportă rocile utile, utilajelor de încărcare şi descărcare a andezitului.

- Surse fixe: sursele generatoare de zgomot sunt utilajele tehnologice care

funcţionează în perimetrul carierei: staţie de concasare, excavator,

încărcător frontal, buldozer. Generarea zgomotului în timpul activităţii

industriale este un fenomen comun tuturor ramurilor industriale, nivelul

sonor putând fi redus în unele cazuri, în alte cazuri, cele mai numeroase,

reducerea este minimă sau imposibilă. Nivelul de zgomot produs de utilajele

care lucrează în carieră, excavatoare, încărcătoare frontale, autobasculante,

are caracter de joasă frecvenţă şi nu afectează mediul înconjurător şi

personalul din carieră. Considerăm, că în situaţia în care în carieră

funcţionează simultan un excavator şi o autobasculantă, nivelul de zgomot

nu depăşeşte valoarea admisibilă la limitele incintelor industriale, de 65 dB

(A), prevăzută de STAS 10009/88. Receptorii cei mai apropiaţi de perimetrul

de exploatare sunt locuitorii din comuna Arșiţa.

- Surse mobile: sursa mobilă de zgomot o constituie autovehiculele care

asigură transportul andezitului de pe amplasamentul carierei către

beneficiari. Trebuie făcută precizarea că verificările tehnice ale mijloacelor

de transport, efectuate conform cerinţelor reglementărilor actuale, asigură

un nivel redus al zgomotului, atât în incintă cât şi în afara ei.

Activitatea desfăşurată în cadrul perimetrului Arșiţa, judeţul Satu Mare se

constituie în surse de zgomote şi vibraţii şi prin:

- Procesul tehnologic de perforare

- Operaţiile de dislocare a materialului prin împuşcare

- Operaţiile de concasare sortare


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 24 / 145



1.8.1.2. Nivelul de zgomot şi vibrații specifice perioadei de execuție a lucrărilor

proiectate

În funcţie de tipurile de utilaje de extracţie şi mijloace de transport, se pot

compara nivelurile de zgomot ale utilajelor de acelaşi tip şi, de asemenea, se pot

preciza puterile acustice ale diferitelor tipuri de utilaje.

Pentru calculul emisiilor de zgomot rezultate de la utilajele de extracţie şi

mijloacele de transport folosite în perimetru, conform prevederilor ordinului

1830/2007 pentru aprobarea Ghidului privind realizarea, analiza şi evaluarea hărţilor

strategice de zgomot, se poate utiliza următoarea relaţie:

Lp=Lw-10*log(r2)-8

în care:

- Lp – nivelul de zgomot

- Lw – puterea acustică

- r – distanţa faţă de sursa de zgomot (se utilizează în cazul propagării

zgomotului de la o sursă punctiformă pe un teren plat).

În câmp deschis apropiat, zgomotul reprezintă de fapt zgomotul utilajelor

tehnologice care funcţionează în perimetrul carierei şi foarte rar al unui utilaj

izolat.

Nivelul de zgomot, în acest caz, este influenţat de mediul de propagarea al

zgomotului, respectiv de existenţa unor obstacole naturale sau artificiale între

surse (utilaje tehnologice) şi punctele de măsurare.

În această situaţie, interesează nivelul acustic obţinut la distanţe cuprinse între

câţiva metri şi câteva zeci de metri faţă de sursă.

În cazul în care se doreşte determinarea nivelului de zgomot pentru utilajele

situate la câteva sute de metri distanţă faţă de surse, trebuie să fie luate în


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 25 / 145



considerare influenţele externe şi anume: viteza şi direcţia vântului, absorbţia

aerului în funcţie de presiune, temperatură, umiditate relativă, frecvenţa

zgomotului, topografia, tipul de vegetaţie.

În cadrul perimetrului Arșiţa, judeţul Satu Mare, au fost identificate

următoarele surse de zgomot potenţiale:

încărcător frontal, într-un ciclu de încărcare a unei autobasculante,

emisie sonoră la 30 m 61dB(A)

Excavator într-un ciclu de încărcare a unei autobasculante, emisie

sonoră la 30 m 85 dB(A)

Autobasculantă încărcată, emisie sonoră la viteza de 12 km/h, la 30m 80 dB(A)

Foreză roto-percutantă, putere acustică 90 dB(A)

Staţie de concasare mobilă 100 dB(A)

Grup electro - generator, putere acustică 100 dB(A)

În cazul exploziilor se estimează puteri acustice de 165-170 dB(A)

Exploziile se vor produce în găuri realizate cu foreza roto-percutantă, şi se

vor efectua de regulă, o dată la 2 luni.

Nivelul de zgomot la cel mai apropiat receptor conform STAS 10009/88 este

de 50 dB(A). În apropierea locuinţelor, nivelul echivalent continuu (Leq) măsurat

la 3 metri distanţă faţă de peretele exterior al locuinţei şi la 1,5 m înălţime faţă de

sol nu trebuie să depăşească 50 dB(A) şi curba de zgomot de 45.

În timpul nopţii (orele 22:00-06:00), nivelul acustic echivalent continuu

trebuie să fie redus cu 10 dB(A) faţă de valorile din timpul zilei.

Pentru a fi respectate valorile admisibile menţionate anterior, este necesar

ca organizarea de şantier şi traficul mijloacelor de lucru din şi spre şantier să fie

executate la distanţe de 200-300 m faţă de zonele locuibile.

Efectele cele mai importante sunt produse de autobasculante în cazul

transporturilor agregatelor.

Perimetrul Arșiţa, judeţul Satu Mare, aşa cum este proiectat ca mărime şi

capacitate de producţie va afecta localitatea Huta Certeze din punct de vedere al

zgomotului ambiental datorită transportului de produse finite.


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 26 / 145



Configuraţia frontului de lucru al carierei amplasată la circa 1000 m NE de

localitatea Huta Certeze, face ca nivelul de zgomot să nu se resimtă decât în zona

exploatării, provocând disconfort numai angajaţilor proprii.

Operaţiile de transport sau de manevră ale autovehiculelor pe şantier au un

caracter de desfăşurare intermitent, iar zgomotul generat de acestea în regim de

funcţionare se asociază fondului general de poluare sonoră a căilor rutiere.

Traficul auto este reprezentat de utilajele din dotare şi mijloacele de

transport materiale şi muncitori, la perimetrul de exploatare, şi nu are valori

semnificative.

Efectele surselor de zgomot şi vibraţii de mai sus, se suprapun peste

zgomotul existent.

Sursele de vibrații

Sursele de vibraţii din carieră sunt traficul auto şi exploziile de derocare și

concasarea primară a materialului.

Este evident că dintre cele trei surse, vibraţiile provocate de exploziile de

derocare prezintă un grad de periculozitate mult mai ridicat, atât pentru mediul

ambiant, cât şi pentru viaţa şi sănătatea oamenilor.

Exploziile de derocare generează două tipuri de efecte, şi anume:

- vibraţii la sol de tip seismic, care se pot solda cu deteriorarea construcţiilor

din zona de influenţă

- suprapresiuni din frontul undei de şoc, care se pot solda cu efecte

distructive (deteriorări, spargerea geamurilor etc.) sau cu inconfort pentru

persoanele din zonă.


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 27 / 145



Problema vibraţiei solului generată de explozie, va fi diminuată prin tehnologia

de iniţiere a găurilor de sondă din reţeaua de împuşcare.

Vibraţia la sol în zona aşezărilor umane va fi foarte redusă datorită

amplasamentului carierei faţă de acestea.

Oscilaţiile seismice generate de explozie la distanţe mari faţă de focarul

acestora generează în masivul de roci numai deformaţii elastice, amortizându-se

rapid în adâncime.

Undele de suprafaţă care iau naştere prin suprapunerea oscilaţiilor neomogene

, longitudinale şi transversale, se propagă la suprafaţa solului pe distanţe mai

mari, intensitatea acestora scăzând brusc cu adâncimea.

Zgomotele şi vibraţiile produse ca urmare a derocării cu explozibili nu vor

afecta localitatea Huta Certeze sau mediul înconjurător din apropierea zonei de

puşcare.

Prin respectarea strictă a prevederilor şi instrucţiunilor tehnice de execuţie a

derocărilor cu explozibili, efectul acesteia este local, în carieră.

Pentru realizarea unei granulaţii a materialului derocat specifică lucrărilor

executate pentru amenajarea infrastructurii rutiere sau a construirii unor

obiective economice noi, concomitent cu necesitatea protejării mediului (în

general) şi a resursei (în particular), cu un impact cât mai redus posibil, se vor

adopta scheme de împuşcare optimizate în care toţi parametrii de amplasare a

găurilor şi a încărcăturilor de explozivi vor fi determinaţi după scheme de calcul

riguroase.

Ţinând cont de amplasamentul carierei faţă de zona locuită, precum şi de

frecvenţa lucrărilor de împuşcare, considerăm că acestea nu vor afecta starea de

sănătate a populaţiei din zonă. De asemenea, considerăm că activitatea generală

de exploatare din perimetru nu va afecta starea de sănătate a locuitorilor,

producând disconfort numai angajaţilor proprii.

Având în vedere faptul că amplasamentul carierei este situat în afara localităţii,

zgomotul produs de funcţionarea utilajelor nu se va înregistra decât în zona

amplasamentului, impactul asupra mediului având de asemeni o influenţă redusă.


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 28 / 145



1.8.1.3. Măsuri de protecție împotriva zgomotului în perioada de exploatare

Pentru a diminua zgomotul generat de sursele menţionate anterior, şi pentru a

fi respectate nivele de zgomot conform legislaţiei în vigoare, sunt recomandate

următoarele măsuri de protecţie împotriva zgomotului:

- alegerea unor echipamente de muncă adecvate care să emită, ţinând seama

de natura activităţii desfăşurate, cel mai mic nivel de zgomot posibil, inclusiv

posibilitatea de a pune la dispoziţia lucrătorilor, echipamente care să

respecte cerinţele legale al căror obiectiv sau efect este de a limita

expunerea la zgomot.

- Întreţinerea şi funcţionarea la parametrii normali a mijloacelor utilajelor de

extracţie, precum şi verificarea periodică a stării de funcţionare a acestora,

astfel încât să fie atenuat impactul sonor

- Utilajele şi maşinile existente vor fi echipate cu dispozitive de eşapare a

gazelor (tobe), în stare de bună funcţionare, care să conducă la diminuarea

zgomotului în timpul funcţionării motorului.

- Pentru reducerea disconfortului sonor datorat funcţionării utilajelor, în

perioada de execuţie a lucrărilor de exploatare se recomandă ca program de

lucru să nu se desfăşoare în timpul nopţii, ci doar în perioada de zi, între

orele 06:00-20:00.

- Evitarea pe cât posibil a rutelor de transport prin localităţi şi utilizarea unor

rute ocolitoare

- Executarea lucrărilor fără a produce disconfort locuitorilor prin generarea

de zgomot şi vibraţii

- Reducerea vitezei de circulaţie şi a capacităţii de transport pe drumurile

publice

- Programe adecvate de întreţinere a echipamentelor de muncă

- Organizarea muncii astfel încât să se reducă zgomotul prin limitarea duratei

şi intensităţii expunerii


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 29 / 145



Pentru reducerea undei aeriene se vor lua următoarele măsuri:

- Utilizarea mai eficientă a energiei exploziei prin îmbunătăţirea calitativă a

burajului

- Orientarea frontului de lucru prin folosirea de scheme de împuşcare

optimizate

- Limitarea cantităţilor de explozivi la detonarea rocilor sub 5.000 kg TNT şi

folosirea unor explozivi cu acţiune brizantă redusă pentru diminuarea

vibraţiilor

Măsurile pentru reducerea efectului seismic sunt:

- Mărirea numărului de trepte de întârziere, dar nu mai mult de 3 trepte

- Repartizarea cât mai uniformă a încărcăturii totale de explozivi pe treapta

de întârziere şi în ordinea crescătoare a treptelor de întârziere

Prin adoptarea schemei de amplasare a găurilor şi prin utilizarea sistemului

NONEL, se va produce o împuşcare cu efect seismic foarte redus, sfărâmare

dirijată şi împrăştiere foarte mică a rocii. De asemeni, se va diminua foarte mult şi

unda detonantă.

1.8.2. Surse de zgomot şi vibrații în perioada de încetare a activității

După finalizarea lucrărilor de exploatare ale andezitului din perimetrul

Arșiţa se va trece la refacerea zonei afectate de lucrările de excavare, conform

proiectului de închidere a carierei.

În momentul terminării lucrărilor de refacere a zonei, sursele de zgomot şi

vibraţii încetează.


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 30 / 145



1.8.3. Surse de radiație electromagnetică, radiație ionizantă, poluare biologică

Utilajele şi echipamentele utilizate în funcţiune generează radiaţii

electromagnetice care se situează, însă, la un nivel scăzut pentru a avea impact

negativ asupra factorilor de mediu din zonă.

Atât lucrările propuse a fi executate, cât şi echipamentele folosite la

execuţia lor, nu generează radiaţii ionizante şi nici poluări biologice

(microorganisme, viruşi).

1.9. Alte tipuri de poluare fizică sau biologică

Proiectul propus determină modificări fizice ale mediului natural.

Exploatarea zăcământului se va face prin metoda exploatărilor la zi, deasupra

terenului, în carieră.

Tehnologia de lucru constă în dislocarea, încărcarea mecanică a blocurilor de

piatră şi transportul lor înafara carierei, determinând apariţia unei excavaţii din

masiv.

Practic, pe amplasamentul carierei, se modifică relieful, prin schimbarea

mediului morfo-geologic natural. La finele perioadei de exploatare, părţile

orizontale din lucrările miniere rămase, vor fi acoperite cu pământ de împrumut şi

însămânţarea pe aceste suprafeţe a ierburilor perene specifice zonei

înconjurătoare, precum şi plantarea de diferiţi puieţi de copaci, care se întâlnesc

în vecinătatea terenului.


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 31 / 145



1.10.Relația proiectului de investiție cu alte proiecte existente sau planificate în

zonă, analiza efectelor cumulate

După cum s-a prezentat în introducerea făcută prezentului Studiu de

evaluare a impactului pentru cariera Arșiţa, acest proiect este realizat pentru a

asigura necesarul de materie primă pentru reabilitarea infrastructurii rutiere sau a

construirii unor obiective economice.

Având în vedere că lângă amplasamentul carierei Arşiţa nu se mai află alte

activităţi, nu se poate vorbi despre analiza impactul efectelor cumulate ale mai

multor proiecte pe perioada lucrărilor.

1.11. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi

indicarea motivelor alegerii unora dintre ele

Pentru o bună funcţionare a activităţii de exploatare, pentru costuri reduse

privind transportul materiilor prime, materialelor, etc., există în general preferinţe

de amplasare. Amplasarea perimetrului de exploatare a ţinut cont de o serie de

factori cum ar fi:

- Situarea într-o zonă bogată din punct de vedere a resurselor naturale

- Forţa de muncă este suficientă în zonă, crearea de locuri de muncă fiind

foarte importantă

- Accesul în zonă se realizează cu uşurinţă

- Amplasarea în spaţiul propus şi activitatea desfăşurată nu determină impact

semnificativ asupra mediului înconjurător, obiectivul fiind situat într-o zonă

neagricolă.


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 32 / 145



La alegerea amplasamentului carierei, s-a ţinut cont de observaţiile

geologice, care au semnalat existenţa resurselor de andezit în zonă. Acumulările

de andezit au o largă răspândire pe dealul „Cioncaşului”, iar obiectivul lucrărilor

proiectate are caracter temporar, cu refacerea factorilor de mediu afectaţi.

În cazul obiectivelor cu acest specific, achiziţionarea terenului, suprafaţa de

teren aferentă lucrărilor de exploatare proiectate, drumurile de acces, drumurile

tehnologice de exploatare, înălţimea de exploatare a zăcământului, precum şi

posibilităţile tehnice şi tehnologice de exploatare sunt criterii care contribuie la

alegerea amplasamentului.

Prin natura şi amploarea lucrărilor de exploatare, locul de amplasare al

acestora în raport cu obiectivele din zonă, nu există probleme privind încadrarea

obiectivului în planul de urbanism şi de amenajare a teritoriului, amplasamentul

fiind situat în extravilanul localităţii Huta Certeze, iar zona este cuprinsă în viitorul

PUG al localităţii.

La proiectarea lucrărilor, s-a avut în vedere ca suprafaţa afectată de

activitatea de exploatare să fie cât mai redusă, astfel încât impactul asupra

mediului să fie cât mai mic, iar lucrările de ecologizare să asigure refacerea

mediului.

Pentru exploatarea zăcământului de andezit din perimetrul Arșiţa, s-a optat

pentru o singură alternativă de exploatare şi anume:

- Exploatarea andezitului prin lucrări la zi cu trepte descendente şi refacerea

zonei afectate de lucrările de exploatare.

1.11.1. Modul de încadrare în planurile de urbanism şi amenajarea

teritoriului, încadrarea în alte scheme de amenajare sau programe speciale


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 33 / 145



La data întocmirii acestui studiu de evaluare a impactului, zona aferentă

viitorului perimetru de exploatare, care este situată la limita nord estică a

localităţii Huta Certeze, pe a cărui teritoriu administrativ urmează să-şi desfăşoare

activitatea, nu există o destinaţie anume pentru suprafaţa terenului pe care v-a fi

amplasat obiectivul analizat.

Administrativ, perimetrul Arșiţa, judeţul Satu Mare, este situat în extravilanul

localităţii Huta Certeze, iar folosinţa actuală a terenului este de grădină și curte.

Amplasamentul obiectivului se încadrează în planurile existente de urbanism

şi amenajarea teritoriului. Terenul nu dispune de reţea de apă potabilă, canalizare

ape uzate menajere, energie electrică, gaz metan şi telefonie. La proiectarea

investiţiei s-a ţinut cont de normele şi normativele legale în vigoare.

În conformitate cu HG 766/1997, art.6. , categoria de importanţă a

construcţiilor este D, iar în conformitate cu prevederile normativului P100-92,

tabelul 5.1., clasa de importanţă este III.

După rolul funcţional al lor sunt lucrări secundare, şi nu au influenţă asupra

obiectivelor şi terenurilor agricole din zonă, deoarece acestea sunt situate la

distanţă mare.

Având în vedere perioada temporară de funcţionare a perimetrului,

realizarea acestei investiţii în localitatea Huta Certeze, judeţul Satu Mare, nu v-a

determina modificări ale reglementărilor PUG şi nu afectează dezvoltarea spaţială

a localităţilor învecinate.

Zona amplasamentului propus se află inclus în totalitate în situl Natura 2000, ROSCI0358 Pricop - Huta-Certeze, sit de importanţă comunitară.

În ceea ce priveşte încadrarea în peisaj a obiectivului Carieră de exploatare a

andezitului, considerăm că după terminarea lucrărilor de refacere a mediului, în

urma acestuia nu rămân clădiri, instalaţii sau alte amenajări speciale. La încetarea

activităţii de extracţie, diminuarea impactului asupra imaginii peisagistice asupra

vegetaţiei şi indirect asupra ecosistemului din zona carierei, se va face prin

reconstrucţia zonelor înconjurătoare, respectiv nivelarea bermelor treptelor

rămase în urma exploatării, acoperirea lor cu sol fertil, însămânţarea acestuia cu

vegetaţie specifică zonei şi plantarea de arbuşti specifici zonei.


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 34 / 145



2. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1. Procese tehnologice de exploatare, transport şi valorificare

Exploatarea andezitului din perimetrul Arșiţa, judeţul Satu Mare, se va realiza

în baza permiselor anuale de exploatare, eliberate de către Agenţia Naţională

pentru Resurse Minerale Bucureşti.

În perioada primului permis de exploatare 2012-2013 este programată

exploatarea unei cantităţi de 20.000 tone, din cadrul perimetrului de exploatare

Arșiţa.

În această perioadă, SC TEHNO ANDEZIT CONSTRUCT SRL urmează să

execute etapizat următoarele lucrări:

- Lucrări de deschidere, constând în drumuri de acces

- Lucrări de pregătire, constând în decopertare sol vegetal şi steril dacă

situaţia o va cere

- Depozitarea temporară a materialului decopertat în două halde provizorii

(dacă situaţia o va cere)

- Lucrări de exploatare, constând în derocarea unui volum de 20.000 tone -

Transportul materialului derocat la staţia de concasare

- Lucrări de refacerea mediului

Exploatarea zăcământului de andezit se va limita cu stricteţe la conturul

rezervelor determinate, deoarece acestea au fost stabilite păstrându-se pilierii de

protecţie de 10 m faţă de terenurile înconjurătoare.

Deschiderea carierei se va face cu condiţia respectării legislaţiei în vigoare la

exploatările de andezit în carieră, conform legii minelor nr. 85/2003, inclusiv din

punct de vedere al protecţiei mediului.

Conducerea tuturor lucrărilor va fi realizată de către şeful de carieră, care în

colaborare cu firma de consultanţă SC PROMINEX GRUP SRL va stabili la nivel

decizional coordonarea lucrărilor de exploatare.


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 35 / 145



SC TEHNO ANDEZIT CONSTRUCT SRL dispune de utilaje de concasare,

încărcare, nivelare şi transport, iar pentru lucrările de perforare v-a încheia

contract cu firmă specializată în acest domeniu.

2.2. Surse tehnologice cu impact potențial asupra mediului

Sursele tehnologice cu impact potenţial asupra mediului sunt utilajele

folosite la forarea, extracţia, încărcarea şi transportul agregatelor:

- 2 excavatoare cu cupă 1m3

- 1 buldozer

- Instalaţie de foraj autopropulsată tip Atlas Copco

- 2 autobasculante cu capacitate 27 tone

- 1 încărcător frontal, cupă de 4,5 m3

- Staţie mobilă de concasare

Aceste utilaje pot avea impact asupra mediului prin emisiile în aer de la

funcţionarea motoarelor, scurgeri de carburanţi şi uleiuri, antrenarea în

atmosferă a unor pulberi şi prin zgomotul produs. Impactul negativ asupra

factorilor de mediu va fi înlăturat prin întreţinerea utilajelor în stare de

funcţionare bună şi efectuarea reviziilor tehnice conform unui program bine

stabilit.

De asemenea, în cazul semnalării unor defecţiuni, utilajele vor fi îndepărtate

de pe amplasament, şi se va asigura repararea acestora la unităţi autorizate.

2.3. Activități de dezafectare


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 36 / 145



Activităţile de dezafectare se vor desfăşura în baza unui proiect tehnic de

închidere a carierei, conform legislaţiei în domeniu. După încetarea lucrărilor de

exploatare din perimetru, se vor executa următoarele lucrări:

- Retragerea tuturor utilajelor şi instalaţiilor de pe amplasament

- Demontarea şi recuperarea utilajelor şi echipamentelor

- Depozitarea deşeurilor industriale şi de altă natură în locuri special

amenajate, autorizate

- Decontaminarea zonelor care au fost poluare accidental cu hidrocarburi sau

alte substanţe periculoase

- Amenajarea suprafeţelor bermelor rămase în urma exploatării

- Completarea pilierilor de protecţie a vecinătăţilor

- Ecologizarea zonei prin reducerea pantei treptelor de exploatare şi

acoperirea cu sol vegetal şi însămânţarea cu vegetaţie specifică zonei.

3. DEŞEURI

3.1. Surse de deşeuri inerte şi nepericuloase în perioada de execuție

În urma activităţilor de exploatare a andezitului, deşeurile rezultate sunt

reprezentate prin:

- Deşeuri menajere

- Deşeuri tehnologice

În conformitate cu Hotărârea nr.856/2002 privind Evidenţa gestiunii

deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, în cadrul perimetrului

Arșiţa se pot genera următoarele tipuri de deşeuri inerte şi nepericuloase:


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 37 / 145



- Deşeuri menajere

- cod 20.03.01. – deşeuri menajere şi asimilat menajere

- Deşeuri tehnologice

- cod 01.01.02. – sol vegetal ca steril

- cod 01.01.02. – roci alterate ca deşeuri de la exploatarea minereurilor

- Deşeuri rezultate din activităţi conexe

- cod 16.01.03. – anvelope uzate

Prezentăm în continuare tipurile de deşeuri inerte şi nepericuloase,

cantităţile medii anuale preconizate a se realiza, precum şi modul de colectare,

depozitare şi valorificare a acestora.

1. Deşeuri nepericuloase

Nr.

crt.

Cod deşeu

conf. HG

856/2002

Denumire

deşeuri

Instalaţia

/secţia

Cantitatea Starea

fizică

depozitare

1 20.03.01. Deşeuri

menajere

Întregul

perimetru

0,5 t/an Solidă Container

metalic

2. 16.01.03. Anvelope

uzate

Utilaje şi

mijloace de

transport

4 buc/an Solidă Spaţiu

amenajat

3. 01.01.02. Sol vegetal Perimetru de

exploatare

2.000 m3 Solidă Haldă sol

vegetal

4. 01.01.02. Steril roci

alterate

Perimetru de

exploatare

8.000

t/perioada

proiectului

Solidă Haldă steril

2. Deşeuri comercializate


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 38 / 145



Nr.

Crt.

Cod deşeu

conf. HG

856/2002

Denumire

deşeu

Instalaţie/secţie Cantitate Starea

fizică

Destinaţia

1. 16.01.03. Anvelope

uzate

Utilaje şi

mijloace de

transport

5buc/an Solidă Eliminate printr-o

firmă autorizată

3. Depozitarea definitivă a deşeurilor

Nr.

Crt.

Cod deşeu

conf. HG

856/2002

Denumire

deşeu

Instalaţie/secţie Cantitate Starea

fizică

Destinaţia

1. 20.03.01. Deşeuri

menajere

Întreaga unitate 0,5 to/an Solidă Rampa de gunoi a

comunei Certeze

2. 01.03.01. Sol vegetal Perimetru de

exploatare

2.000 mc Solidă Refacerea ecologică a

terenului

3. 01.01.02. Steril, roci

alterate

Perimetru de

exploatare

8.000 to/

perioada

proiectului

Solidă Refacerea ecologică a

terenului

Material de umplutură

pentru drum, produs

semifinit comercializabil

În afara acestor cantităţi de deşeuri (menajere şi cele rezultate din activitatea

productivă) pe teritoriul obiectivului nu se produc şi nu vor fi depozitate alte

tipuri de deșeuri.

Gospodărirea substanțelor toxice şi periculoase


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 39 / 145



Singurele produse toxice care vor fi manipulate în cadrul perimetrului de

exploatare vor fi:

Produsele petroliere necesare pentru funcţionarea utilajelor, în care scop:

- Combustibilii folosiţi pentru alimentarea utilajelor din perimetru se vor

transporta în butoaie metalice cu capacitatea de 200 litri, iar pentru evitarea

contaminării solului, la momentul alimentării, sub rezervorul utilajelor se va

întinde o folie din material plastic.

Explozivii industriali utilizaţi la derocare, la care pentru operaţiile de împuşcare

SC TEHNO ANDEZIT CONSTRUCT SRL va încheia un contract cu societăţi

specializate şi autorizate pentru transportul, manipularea şi utilizarea explozivilor,

conform Normelor de tehnică şi securitatea muncii privind transportul,

depozitarea şi folosirea materialelor explozive

3.2. Măsuri de reducere a generării de deşeuri inerte şi nepericuloase

Pentru prevenirea şi reducerea cantităţilor de deşeuri inerte şi nepericuloase,

în perioade de exploatare vor fi luate o serie de măsuri precum:

- Utilizarea de utilaje şi mijloace de transport performante care să conducă la

consum minim de carburanţi

- Utilizarea de tehnologii care să conducă la consum cât mai mic de materii

prime şi energie

- Colectarea selectivă a deşeurilor menajere şi a deşeurilor de ambalaje, în

vederea valorificării(metal, hârtie, plastic, carton)

- Reducerea de poluanţi în sol proveniţi din depozitarea direct pe sol a unor

deşeuri

- Valorificarea tuturor tipurilor de deşeuri


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 40 / 145



- Amenajarea zonelor de depozitare a tuturor deşeurilor rezultate din

activitatea de producţie

3.3. Surse de deşeuri toxice şi periculoase

În cadrul perimetrului temporar de exploatare Arșiţa, judeţul Satu Mare, nu

se vor utiliza substanţe toxice. În schimb, în perimetru se vor utiliza substanţe

potenţial periculoase, în care vom încadra carburanţii şi lubrefianţii folosiţi.

În cadrul perimetrului de exploatare nu s-au prevăzut amenajări pentru

depozitarea de explozivi, transportul, manipularea şi utilizarea acestora se vor

face de către firme acreditate cu personal tehnic de specialitate, pe bază de

contract de prestări servicii.

În procesul de producţie, cantităţile de substanţe periculoase utilizate, dar şi

depozitate sunt următoarele:

- Carburanţi (motorină) = 100 t/an

- Lubrefianţi (uleiuri minerale de motor hidraulic şi transmisie)=5 t/an

Prezentăm în continuare lista deşeurilor periculoase posibile a fi generate în

perimetrul de exploatare Arşiţa, întocmită în conformitate cu HG 856/2002 privind

evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile,

inclusiv deşeurile periculoase:

- Deşeuri rezultate în urma activităţilor conexe

- Uleiuri de motor uzate, de transmisie şi degresare – cod. 13.02.04.

- Baterii şi acumulatori – cod 16.06.01.


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 41 / 145



1. Deşeuri periculoase

Nr.

crt.

Cod deşeu

conf. HG

856/2002

Denumire

deşeuri

Instalaţia

/secţia

Cantitatea Starea

fizică

depozitare

1 13.02.04* Ulei uzat Utilaje şi

mijloace de

transport

2,5 t/an Lichidă Butoaie metalice -

spaţiu amenajat

2. 16.06.01.* Acumulatori

auto

Utilaje şi

mijloace de

transport

3 buc/an Solidă Magazie

materiale, spaţiu

depozitat

2. Deşeuri comercializate (tipuri, cantităţi, destinaţia)

Nr.

crt.

Cod deşeu

conf. HG

856/2002

Denumire

deşeuri

Instalaţia

/secţia

Cantitatea Starea

fizică

Destinaţia

1 13.02.04 Ulei uzat Utilaje şi

mijloace de

transport

2,5 t/an Lichidă Eliminate printr-o

firmă autorizată

2. 16.06.01. Acumulatori

auto

Utilaje şi

mijloace de

transport

3 buc/an Solidă Eliminate printr-o

firmă autorizată

În cadrul perimetrului de exploatare Arşiţa, carburanţii vor fi păstraţi în

butoaie metalice de 220 litri, din care se va face alimentarea utilajelor prin

transvazarea zilnică a cantităţilor de motorină necesare funcţionării utilajelor.

Butoaiele sunt prevăzute cu o pompă mecanică de alimentare, iar

asigurarea cu carburanţi, se va face de la depozite de carburanţi din zonă cu

autospeciale destinate acestui lucru.


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 42 / 145



Aprovizionarea cu motorină şi uleiuri a utilajelor din dotare se va face zilnic,

cu o cantitate suficientă pentru ca activitatea să se poată desfăşura la parametrii

normali proiectaţi.

3.4. Măsuri de reducere a generării de deşeuri toxice şi periculoase

Pentru prevenirea şi reducerea cantităţilor de deşeuri toxice şi periculoase, în

perioada de execuţie a lucrărilor de deschidere, pregătire şi exploatare, vor fi

luate o serie de măsuri precum:

- Utilizarea de echipamente şi mijloace de transport moderne cu emisii reduse

de poluanţi

- Întreţinerea utilajelor şi mijloacelor de transport în stare bună de

funcţionare, cu reviziile tehnice şi schimbările de ulei, efectuate în ateliere

specializate

- Schimbul şi întreţinerea acumulatorilor vor fi efectuate în ateliere

specializate

3.5. Modul de gospodărire a deşeurilor în perioada de exploatare a andezitului

din perimetrul de exploatare Arşița, se va prezenta în felul următor:

- Deşeurile menajere rezultate din activitatea personalului muncitor sunt

formate din resturi menajere, ambalaje din plastic şi carton, hârtie. În

perioada de maximă activitate, cariera va avea un număr de 10 angajaţi,

majoritatea localnici. Volumul deşeurilor menajere stabilit funcţie de

numărul de angajaţi şi cantitatea de deşeuri produsă de un om pe zi este de:


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 43 / 145



Vdm = 4 angajaţi*0,5 kg/zi*220 zile=440 kg/an

Deşeurile solide menajere se vor colecta în pubele, vor fi depozitate în spaţii

special amenajate, selectate şi evacuate periodic la rampele autorizate sau după

caz, reciclate.

- Deşeuri tehnologice rezultate ca urmare a activităţii de exploatare sunt

reprezentate prin solul vegetal şi rocile alterate rezultate în urma

îndepărtării copertei, dar care pe suprafaţa perimetrului prezintă variaţii de

grosime cuprinse între 0-20 cm. Solul vegetal care eventual va fi îndepărtat

separat de rocile alterate, va fi depozitat într-o haldă specială, amenajată în

partea estică a perimetrului şi va fi folosit la nivelarea şi amenajarea

suprafeţelor rămase în urma exploatării şi care pentru regenerare va fi

îmbogăţit cu îngrăşăminte naturale şi însămânţat cu ierburi perene sau

plantat cu arbuşti specifici zonei. Materialul steril rezultat în urma operaţiilor

de decopertare se va depozita într-un depozit temporar, împreună cu

materialul de granulometrie sub 200 mm, rezultat în urma împuşcării.

Materialul din acest depozit se va folosi pentru amenajarea căilor de acces a

platformelor de producţie şi ca material de umplere .

Amplasamente halde şi capacitatea acestora

S-au analizat mai multe variante de haldare în funcţie de disponibilităţile de

terenuri, alegându-se aceea cu cea mai mică afectare a suprafeţei de teren.

Menţionăm că este impropriu denumirea de haldă pentru zonele în care se

vor depozita sterilul rezultat în urma exploatării, întrucât după cum am amintit

anterior, acesta va fi folosit în totalitate pentru amenajarea drumurilor sau pentru


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 44 / 145



fundaţii la construirea noilor obiective economice din zonă, şi prin urmare,

acestea vor fi nişte depozite intermediare de scurtă durată.

Haldarea/depozitarea sterilului ca deşeu valorificabil din decopertă şi

fracţiune măruntă rezultată în urma puşcării:

Terenul v-a fi situat la vest de limita perimetrului de exploatare, pe o

suprafaţă de teren având o cotă mai ridicată cu aproximativ 2 metri, faţă de

nivelul platformei de bază a carierei.

Materialul steril de haldat pe acest amplasament va fi:

Cod clasificare

Rocă sterilă din decopertă 01.01.02.

Caracteristicile rocii sterile haldate sunt:

- Rocă tare

- Rocă neinflamabilă

- Rocă neradioactivă

Caracteristici haldă:

- Înălţimea treptei de haldă este de h = 4m

- Înclinare taluz treaptă haldă = 450

- Număr de trepte = 1

- Înălţimea totală a haldei = 4m

- Suprafaţa de depozitare =1000

- Volum haldă proiectat =4.000


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 45 / 145



a) Haldarea /depozitarea solului vegetal

Amplasamentul avut în vedere este pe un teren proprietatea privată, aflat

înafara perimetrului de exploatare, la limita de vest a acestuia. Ocupă o suprafaţă

maximă de 2.000 m2, şi care se va folosi pentru refacerea mediului.

Caracteristici specifice amplasamentului:

- Teren orizontal

- Rocă rezistentă şi fără apă la bază

- Zonă de influenţă cu căi de comunicaţie cu trafic restrâns sau circulaţie

restrânsă de persoane

Materialul steril de haldat pe acest amplasament va fi:

Cod clasificare

Sol vegetal din decopertă 01.01.02

Caracteristicile rocii de haldare sunt:

- Roci moi

- Rocă neinflamabilă

- Rocă neradioactivă

Caracteristică haldă:

- Înălţimea treptei de haldare = 4m

- Înclinare taluz treaptă de haldă = 400

- Număr de trepte = 1

- Volum haldă proiectat = 2.000 m3

Varianta optimă de depozitare este:

Situaţia cantitativă se prezintă astfel pentru toată capacitatea de haldare.


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 46 / 145



Capacităţi de haldare deşeuri

miniere

Volume haldare

m3

Din care pe halde

Halda de steril Halda de sol vegetal

Volum în situl depozitat:

Sol vegetal 2.000 0 2.000

Rocă sterilă din decopertă 8.000 8.000 0

Operaţiunile de haldare în depozitul de sol vegetal, aferent perimetrului de

exploatare Arşiţa, s-au prevăzut că se vor derula începând cu prima lună a

începerii activităţii în perimetru, după obţinerea tuturor aprobărilor legale.

Pentru a doua haldă (depozit steril rezultat în urma decopertării şi a

derocării) – după terminarea operaţiei de decopertare a solului fertil.

Menționăm că există posibilitatea ca din cauza grosimii solului vegetal, a

înclinării pantei masivului, precum şi a modului de transport a materialului

obținut în urma decopertării, această operație să nu se poată executa separat, ci

împreună cu operația de decopertare a rocii sterile. În acest caz, materialul

rezultat va fi depozitat în halda de steril, în amestec cu solul vegetal, lucru care

va duce la dispariția haldei (depozitului) de sol fertil.

Deşeuri rezultate din activități conexe

Colectarea şi stocarea temporară a deşeurilor rezultate din activităţile

conexe se realizează pe amplasamentul perimetrului de exploatare.


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 47 / 145



Reparaţiile accidentale se vor executa pe platforma de bază a carierei, numai

în locuri special amenajate, luându-se toate măsurile privind prevenirea oricărei

poluări.

De asemenea, utilajele şi mijloacele de transport vor fi aduse în incinta

perimetrului de exploatare, în stare normală de funcţionare, având efectuate

reviziile tehnice şi schimburile de ulei în atelierele specializate.

Anvelopele uzate: vor fi depozitate, în zona magaziei de materiale, până la

valorificarea lor prin firme autorizate.

Acumulatorii auto vor fi depozitaţi în incinta magaziei de materiale,până la

valorificarea lor prin unităţile de profil din zonă sau sunt predaţi, la schimb, la

achiziţionarea de noi acumulatori, conform legislaţiei în vigoare.

Uleiul uzat rezultat de la funcţionarea utilajelor şi mijloacelor de transport

este colectat în butoaie metalice de 220 litri, şi depozitat în magazia de materiale

până la valorificare.

Schimbul de ulei şi toate reparaţiile mijloacelor de transport nu se execută în

incinta perimetrului de exploatare.

Evidenţa gestiunii deşeurilor se va realiza în conformitate cu cerinţele HG

nr.856/2002 privind Evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei

cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase. Vor fi ţinute evidenţe cu

cantităţile valorificate în conformitate cu prevederile:

- HG 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate

- HG 1057/2001 anvelope uzate, colectate în spaţii special amenajate şi

predate unităţilor specializate şi valorificare prin reciclare

- HG 1132/2008 hotărâre privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al

deşeurilor de baterii şi acumulatori.


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 48 / 145



4. IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTUIA

4.1. Apa

4.1.1. Apele subterane

Din punct de vedere hidrologic, în zona de nord vest a ţării, relieful, litologia,

precipitaţiile, evaporarea şi transpiraţia, precum şi vegetaţia sunt factori principali

care determină caracteristicile apelor (subterane şi de suprafaţă).

Apele subterane sunt reprezentate prin pânze freatice aproape de suprafaţă,

prin ape de adâncime, iar cele de suprafaţă, prin râuri cu caracter permanent şi

pâraie cu caracter permanent şi intermitent, dar şi prin lacuri.

Apele subterane constituie rezerve bogate, deoarece configuraţia litologică

a terenului care acoperă structurile geologice sunt permeabile pentru apele de

infiltraţie. Din această cauză, cantităţile de apă infiltrate în sol sunt destul de

ridicate.

4.1.2. Informaţii de bază despre corpurile de apă de suprafaţă

4.1.2.1. Date generale

Reţeaua hidrografică a zonei aparţine râului Tur, afluent de stânga al cursului superior al Tisei, cu o suprafaţă a bazinului hidrografic pe teritoriul României de 1164 km2, se întinde în partea nordică a ţării trecând din zona montană înaltă a munţilor vulcanici Oaş şi Gutâi la Câmpiile joase ale Someşului cu o direcţie de curgere de la E la V.

Bazinul poate fi împărţit în trei mari subunităţi, astfel o unitate înaltă

montană, una care acoperă zona depresionară a Oaşului şi fâşia îngustă a


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 49 / 145



Dealurilor de Vest şi totodată zona cea mai joasă altitudinală, care se întinde în

partea nordică a Câmpiilor de Vest.

Afluenţii Turului se dispun neuniform, de o parte şi de alta a axului

hidrografic principal, dând astfel bazinului o asimetrie pronunţată. Astfel, afluenţii

râului Tur sunt: râul Crasna, pârâul Tarna Mare, Talna, Valea Rea, Valea

Bârloagelor, pârâul Turţ şi Valea Albă. În localitatea Huta Certeze este în derulare

investiţia „Amenajare Valea Rea” – lucrări de regularizare ale albiei şi consolidări

de mal, lucrări efectuate până în momentul de faţă în proporţie de 40 %.

Zona geografică aferentă perimetrului de exploatare Arşiţa este parcursă de

pârâul Valea Mare, afluent al văii Rea, dar şi de scurgerea periodică de pe

suprafaţa înconjurătoare a apelor provenite de la ploile torenţiale sau de la

topirea zăpezilor.

Apele de suprafaţă sunt reprezentate prin pâraie curgătoare cu un debit

mediu, ca urmare a condiţiilor evoluţiei paleogeografică şi a precipitaţiilor anuale.

Morfologia terenului şi pantele din aria corpului de andezit, pot favoriza formarea

unor torenţi cu caracter temporar, în perioadele cu precipitaţii abundente, ape

care, se pot infiltra şi circula pe văile din apropiere.

Din punct de vedere hidro-geologic, perimetrul de exploatare Arşiţa nu pune

nici un fel de probleme, întrucât exploatarea nu se face sub nivelul cotei

platformei de bază, iar nivelul acviferului se poate considera nivelul talvegului

inferior al pârâului Arșiţa, cota 435 m.

4.1.3. Zone inundabile în zona perimetrului de exploatare

Zona perimetrului de exploatare Arşiţa, judeţul Satu Mare, având în vedere

configuraţia terenului respectiv panta ridicată a acestuia, considerăm că nu este

inundabilă, întrucât în perioadele de ploi abundente şi topirea zăpezilor, nivelul

pârâului Arșiţa nu a atins această cotă.


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 50 / 145



4.1.4. Alimentarea cu apă

Estimarea necesarului de apă

Alimentarea cu apă potabilă a personalului muncitor care deserveşte

perimetrul de exploatare Arşiţa, judeţul Satu Mare, va fi asigurat cu butelii PET cu

apă minerală şi/sau plată.

Necesarul de apă pentru uz igienico-sanitar va fi asigurat dintr-o priză de

mala al pârâului Arșiţa de lângă incinta tehnologică.

Alimentarea cu apă industrială

Având în vedere faptul că în procesul tehnologic nu se foloseşte apă în

scopuri industriale, nu va fi necesar realizarea unui rezervor în acest scop. Cu

toate acestea, proiectantul a prevăzut amplasarea a două rezervoare de plastic

de 1.000 litri fiecare, care vor fi alimentate prin pompare din pârâul Arșiţa, cu

scopul de a fi o rezervă de apă în caz de necesităţi urgente.

Evaluarea apelor uzate evacuate

Din activitatea de exploatare a rocilor utile care se vor realiza în cadrul

perimetrului Arşiţa nu vor rezulta ape uzate tehnologice. Apele uzate menajere


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 51 / 145



vor fi colectate într-o fosă septică etanşă, de unde vor fi vidanjate periodic, pe

bază de contract, de către o societate autorizată.

Evacuarea apelor pluviale

În faza de deschidere şi exploatare a andezitului, calitatea apelor de

suprafaţă şi subterane este influenţată în mică măsură şi se referă la antrenarea

materialului fin dislocat şi scurgerea pe pantă a acestuia, în rigole de scurgere

amplasate de-a lungul drumurilor, şi de aici în emisar.

Scurgerea apelor provenite din precipitaţii va fi asigurată prin intermediul

unor şanţuri trapezoidale, cu secţiunea de 0,63 m2 (1,25 m*1 m*0,5 m).

4.1.5. Managementul apelor uzate

Sursele de generare a apelor uzate în timpul execuţiei lucrărilor de

exploatare

Principalele surse de generare a apelor uzate în etapa de exploatare a rocilor

utile din cadrul perimetrului Arşiţa, judeţul Satu Mare sunt reprezentate de:

- Tehnologiile de execuţie propriu-zise

- Utilajele de lucru şi de transport

- Activitatea umană

Tehnologiile de execuție propriu-zise


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 52 / 145



Mişcările de terasamente prevăzute în proiect au în vedere excavarea şi

depozitarea unor cantităţi de pământ şi steril. Aceste depozite pot fi antrenate de

apa meteorică. Ca urmare a precipitaţiilor, taluzurile sunt spălate de scurgerile

apelor pluviale care pot antrena fracţiuni de material sau mase de pământ.

Deoarece lucrările de excavare şi pregătire a exploatării se vor executa în uscat,

cu depozitarea locală a materialului rezultat din săpături, riscul poluării apelor de

suprafaţă şi subterane este minim.

Pentru evitarea acumulărilor de apă la baza treptei de lucru se vor executa

şanţuri de gardă care vor colecta apele provenite din precipitaţii. Pentru

reducerea turbidităţii apelor din precipitaţii, berma se va construi cu o pantă de

minim 7‰, care va sigura reducerea vitezei de circulaţie a apei până la viteza care

permite sedimentarea particulelor solide antrenate.

Poluanţii apelor de precipitaţii sunt constituiţi din materii în suspensie, în

special pulberi care ajung în apele de suprafaţă prin spălarea de către şuvoaiele de

apă a platformelor de lucru, a drumurilor de transport şi a taluzurilor treptelor.

Conform STAS 1846/1990, debitele masice de ape pluviale se determină pe

baza relaţiei:

unde:

m- coeficient adimensional de reducere a debitului de calcul care ţine

seama de capacitatea de înmagazinare în timp şi durata ploii de calcul „t”

m= 0,8 pentru t< 40 min

S= aria bazinului de canalizare aferent secţiunii de calcul = 8 ha

Φ= coeficient de scurgere aferent ariei S (conform STAS 1846/90) = 0,025

i= intensitatea ploii de calcul (conform STAS 9470/73) = 130 l/s

Qp=0,80x1x0,025x130= 2,6 l/s

Qp= 0,72 mc/h


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 53 / 145



Debitul apelor pluviale care spală suprafaţa obiectivului este de 0,72 mc/h.

Acestea pot antrena suspensii solide anorganice, care datorită compoziţiei

materialelor nu sunt poluante din punct de vedere chimic.

Utilajele de lucru şi transport

Modul de lucru, vechimea utilajelor de amenajare/compactare a sterilului şi

starea lor tehnică sunt elemente care pot provoca, în timpul execuţiei lucrărilor,

poluări ale apelor de suprafaţă.

Principalii poluanţi sunt motorina şi uleiurile arse, care pot să afecteze calitatea

apei prin:

- descărcarea şi spălarea utilajelor sau a autovehiculelor pe suprafeţe

neamenajate, direct pe sol;

- repararea utilajelor, efectuarea schimburilor de ulei în spaţii neamenajate;

- remobilizarea unor surse subterane, antropogene, de poluare a apei prin

lucrările de excavaţii;

- stocarea motorinei sau a uleiurilor arse in depozite sau recipiente

necorespunzătoare, nerezistente la șocuri mecanice si termice.

Activitatea umană

Activitatea salariaţilor din zona perimetrului de exploatare Arşiţa, judeţul

Satu Mare este, la rândul ei, generatoare de poluanţi cu impact asupra apelor,

deoarece:

- produce deșeuri menajere care, depozitate in locuri necorespunzătoare, pot fi

antrenate de ape sau pot produce levigat care să afecteze apa subterană;

- evacuările fecaloid menajere aferente organizărilor de șantier pot, si ele, să

afecteze calitatea apelor, daca grupurile sanitare sunt improvizate.

Poluarea datorata organizării de șantier se referă la evacuarea apelor

menajere si a deșeurilor, la scurgerile/scăpările accidentale de combustibili si


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 54 / 145



uleiuri.

Apele pluviale provenite din precipitaţii și din topirea zăpezii care spală

versanţii lipsiţi de vegetaţie, pot antrena cantităţi însemnate de suspensii solide,

determinând creșterea turbidităţii receptorului. Pentru aceasta, se impune

captarea si drenarea apelor de șiroire de pe versant si de pe platforma haldelor

de steril, prin șanţuri de garda si drenuri.

4.1.6.Prognozarea impactului asupra apelor in perioada de construcție

Impactul produs asupra apelor in etapa de exploatare a rocilor utile se poate

caracteriza astfel:

- Din activitatea de exploatare a obiectivului, nu rezulta ape uzate menajere

sau industriale.

- Exploatarea resurselor utile se va realiza in trepte de exploatare, cu

înălţimea de maxim 10-12 m, situate deasupra nivelului freatic.

- Se estimează ca particulele solide si noxele ce se pot depune in apele de

suprafaţă, generate in lucrările de exploatare a rocilor utile (manipularea

calcarelor brute si sortate, traficul de șantier), nu sunt in cantităţi care să conducă

la modificarea parametrilor fizico-chimici si biologici ai apelor, si, prin urmare, a

stării de calitate a apelor.

- În cazurile în care uleiurile de motor uzate sunt depozitate pe sol, aruncate

in râuri sau descărcate in canalele colectoare de ape uzate, rezulta probleme

serioase care, afectarea vieţii acvatice din apele de suprafaţă.

- De asemenea, datorita accidentelor in care pot fi implicate mijloacele de

transport si utilajele care transporta materiale, combustibili, uleiuri, poate rezulta

afectarea mediului acvatic.


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 55 / 145



4.1.7. Măsuri de protecție a apelor

Masurile care se impun pentru protecţia calităţii apelor constau in

următoarele:

- respectarea pantei bermelor de lucru de maximum 7‰, care asigură

reducerea vitezei de circulaţie a apei până la viteza ce asigură sedimentarea

particulelor solide antrenate;

- respectarea cu stricteţe a unghiurilor de taluz ;

- realizarea şi întreţinerea şanţurilor de gardă care colectează apele pluviale, în

ritmul înaintării lucrărilor de deschidere, pregătire şi exploatare;

- manipularea materialelor, a sterilului, a solului vegetal si a altor substanţe

folosite se va face astfel încât sa se evite antrenarea lor de către apele de

precipitaţii;

- amenajarea in cadrul obiectivului a unui spaţiu corespunzător pentru

colectarea diferitelor tipuri de deșeuri, precum si WC-uri ecologice, la distanţă

corespunzătoare de sursele de apa;

- colectarea si depozitarea resturile menajere sau a reziduurilor de orice

natura, pe măsura acumulării lor, in containere si transportarea la rampa de

gunoi, evitându-se contactul cu presupusul nivel freatic;

- vidanjarea periodica a fosei septice, de către operatori de servicii, autorizaţi;

- condiţiile de contractare vor trebui sa cuprindă masuri specifice pentru

managementul apelor din zona, aplicate pentru a evita poluarea chimica a apelor;

- executarea drenurilor la baza pilierilor de siguranţa si/sau haldelor de sol

vegetal si de steril si in lungul drumurilor de acces, pentru colectarea apelor si

evitarea oricărei poluări;

- instruirea personalului angajat asupra modului de întreţinere a instalaţiilor si

de acţionare in cazuri de defecţiuni accidentale, precum si asupra modului de

intervenţie in cazul poluării accidentale;

- se vor lua toate masurile necesare pentru prevenirea, reducerea si

controlul riscului de apariţie a poluărilor accidentale, iar in cazul producerii unor


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 56 / 145



astfel de incidente nedorite, se va interveni operativ pentru Maturarea lor si

eliminarea materialelor absorbante si a celorlalte deșeuri rezultate pe

amplasament, in conformitate cu prevederile legale.

4.2. AERUL

4.2.1.Date generale

Zona Huta Certeze aparţine sectorului de climă temperat continental

moderată, cu temperaturi medii anuale de 7-80C, iar temperatura medie a lunii

iulie de 15-170C şi temperatura medie a lunii celei mai reci de -4 - -20C. Din totalul

celor 12 luni, 9 luni temperatura depăşeşte +100C, în rest fiind destul de scăzută.

Regimul precipitaţiilor pe perioada întregului an este unul caracteristic

pentru întreaga Depresiune a Oaşului, fiind înregistrate precipitaţii cuprinse între

400 mm şi 1000 mm, în timp ce valoarea medie multianuală este de 700 mm.

4.2.1.1.Calitatea aerului

Formele de relief caracterizate au suprafeţe plane, care permit disiparea


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 57 / 145



rapidă a eventualelor noxe provenite din activitatea de derocare sau de la

mijloacele de transport din timpul exploatării.

Luând în considerare aceste aspecte, având in vedere si rezultatele

analizelor privind calitatea aerului efectuate periodic, evaluăm calitatea aerului ca

fiind bună.

4.2.2. Surse şi poluanți generați

4.2.2.1 Surse si poluanţi generaţi în perioada de exploatare a rocilor utile

4.2.2.1.1. Surse de poluanţi atmosferici aferente obiectivului

Activităţile desfășurate in cadrul perimetrului Arşiţa, judeţul Satu Mare, care se

constituie in surse de impurificare a atmosferei, sunt:

- funcţionarea utilajelor si mijloacelor de transport : poluanţii emiși sunt cei

specifici gazelor de eșapament de la motoarele Diesel;

- extragerea propriu-zisa a andezitului: emisii de particule si pulberi in

suspensie ;

- concasare - emisii de particule si pulberi in suspensie ;

- detonarea încărcăturilor explozive;

- manevrarea carburanţilor (motorina) in cadrul depozitului de carburanţi:

emisii de compuși organici volatili (COV).


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 58 / 145



4.2.2.1.2.Debitele de poluanţi emiși in aer in perioada de exploatare a rocilor utile

Pentru a se putea estima debitele de poluanţi emiși in aer in perioada de

exploatare a rocilor utile, este necesar a realiza o clasificare a surselor de emisii

de praf si a surselor de emisii de poluanţi rezultaţi de la arderea carburanţilor in

motoarele utilajelor tehnologice, precum si de la mijloacele de transport al

materialelor. In acest context, sursele de emisie pot fi clasificate astfel:

Emisii provenite de la gazele de eșapament

Emisiile in atmosfera provenite din traficul intern au următoarele caracteristici:

- sunt surse nedirijate;

- ansamblul surselor liniare formează o sursa de suprafaţă.

Datorita faptului ca aceste surse nu sunt dirijate, valorile estimate ale emisiilor

de poluanţi nu pot fi evaluate in raport cu limitele maxime admise de Ord.

462/1993.

Prin funcţionarea motoarelor autovehiculelor, sunt emise următoarele

gaze:

- gaze toxice cu acţiune in zona apropiata sursei (CO, hidrocarburi nearse,

particule in suspensie, fum, mirosuri);

- gaze ce degradează atmosfera pe timp îndelungat si se dispersează pe arii

întinse (NOx);

- gaze cu efect planetar asupra atmosferei (CO2, NH4), care contribuie la

realizarea efectului de sera, fenomen foarte periculos, cu consecinţe

îngrijorătoare pentru omenire, constând in creșterea temperaturii atmosferice cu

1,5 - 4,5 0C, creșterea nivelurilor marilor, deșertificarea unor zone de latitudine

medie.

Aceste emisii sunt evacuate direct in atmosfera si rezulta in timpul


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 59 / 145



operaţiilor de manevra si transport ale materialelor, atât pe platforma

tehnologica din incinta obiectivului, cat si in timpul operaţiilor de transport pe

drumurile publice.

Activitatea de funcţionare a diferitelor utilaje necesare aprovizionării cu

agregate si a mijloacelor de transport din incinta obiectivului poate modifica pe

un areal restrâns calitatea aerului, prin emisia de gaze si praf rezultate in urma

proceselor tehnologice ce se desfășoară cu ajutorul utilajelor din dotare.

In procesele de extracţie, încărcare – manipulare, concasare si transport ale

andezitului sunt utilizate următoarele utilaje si mijloace de transport: 1 concasor

mobil, 1 încărcător frontal, 1 excavator, instalaţia de foraj, autobasculante de 27

tone, in funcţie de solicitări.

Analiza gazelor de ardere, rezultate in urma unor exploatări normale ale

autovehiculelor si utilajelor, releva prezenta următoarelor noxe si concentraţii,

raportate la cantitatea de combustibil utilizata:

- CO = 2,1 %;

- NOx (NO2) = 2,7 %;

- SOx (SO2) = 0,78 %;

- Hidrocarburi nearse = 1,3 %;

- Aldehide = 0,08 %;

Debitele masice de poluanţi se emit in zona perimetrului de exploatare si pe

drumurile de acces din zona. Cantităţile rezultate nu sunt importante, iar in

zonele unde apar (incinta perimetrului de extracţie si drumul de exploatare),

acestea nu pot atinge concentraţii mari, nocive pentru factorii de mediu.

Deoarece sursele sunt nedirijate, acestea nu pot fi evaluate in raport cu

prevederile Ordinului 462/1993, care se refera la surse dirijate.

Pentru volumul de emisii NOx si CO numai in zona de lucru se poate vorbi de

o afectare a calităţii aerului, dar aceasta este cea obișnuita unei activităţi de

producţie. Activitatea desfășurându-se la distanta mare, aproximativ 0,5 km, fata

de locuinţele din zona, gazele evacuate nu afectează starea de sănătate a

populaţiei.


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 60 / 145



Emisii de praf datorate traficului auto

Transportul auto al materialelor, prin circulaţia pe căile de acces publice,

conduce la emisia de particule, prin antrenarea lor de pe drumurile neîntreţinute.

Aceasta emisie apare, practic, de-a lungul întregului drum de acces - sursa liniara -

si reprezintă, de fapt, cea mai importanta sursa de poluare a atmosferei aferenta

obiectivului studiat.

Luând in considerare următoarele elemente:

- drumul neamenajat, de pământ;

- distanta parcursa = 1 km;

- factorul de emisie (in conformitate cu metodologia AP - 42) = 4,500 kg/km;

- cantitatea totala de emisii anuale = 1.730,0 kg,

rezultată că emisiile de praf in atmosfera sunt neglijabile din punct de vedere

cantitativ. Ele nu conţin compuși toxici.

In acest caz, pentru reducerea acestor emisii, se recomanda stropirea

periodica cu apa a drumurilor de acces in interiorul perimetrului de exploatare,

precum si a celor de transport al andezitului până la punctele de lucru, in

perioadele secetoase. In ceea ce privește transportul materialelor si produselor,

nu se pune problema unui trafic auto intens pe drumurile comunale, trafic care să

producă modificări suplimentare ale calităţii aerului, fata de cele provocate de

traficul deja existent in zona.

Activitatea productiva propriu-zisa de extragere a andezitului


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 61 / 145



Pulberile in suspensie, generate pe parcursul derulării lucrărilor de

exploatare a zăcământului de andezit, sunt răspândite atât in incinta carierei, cat

si in zonele adiacente.

Principalele procese tehnologice, in care pot apărea emisiile de pulberi, sunt

următoarele :

- perforarea si forarea găurilor pentru împușcare in frontul carierei;

- împușcarea frontului de lucru (atunci când se recurge la acest lucru);

- coptorirea fronturilor de exploatare (a taluzurilor treptelor);

- concasarea materialului derocat;

- încărcarea materialului derocat in mijloacele de transport;

- transportul si descărcarea materialului derocat.

In compoziţia andezitului predomină cuarţul, feldspatul și minerale de culoare

închisă ca 20–40 % ca: mică, biotit, piroxeni. Din grupa feldspaţilor predomină

feldspatul potasic în comparaţie cu plagioclastele. Roca este un andezit piroxenic

cenuşiu, uneori negricios, cu structură porfirică, textură masiv-compactă şi

spărtură neregulată,puternic fisurat.

Pierderile rezultate in urma procesului de exploatare si transport sunt

estimate la 1 % din rezerva extrasa, din care pulberile fine sunt antrenate de vânt

si depuse in zona adiacenta carierei.

Pulberile rezultate in urma perforării găurilor pentru împușcare si

manipulării materialului derocat (încărcare - descărcare) au o mobilitate mai

mare, însă cantitativ sunt mai reduse. Aceste pulberi sunt emisii necontrolate,

direct in atmosfera, care se produc strict local si pot fi reduse, prin utilizarea

dispozitivelor pentru aspiraţia pulberilor. O cantitate mica din aceste pulberi

poate fi reţinută de vegetaţia din zona carierei.

Asigurarea funcţionarii vehiculelor la parametri normali, exploatarea

raţionala a acestora (evitarea exceselor de viteza si încărcătura) si respectarea

metodologiei de exploatare, vor conduce la menţinerea nivelului prafului degajat

ca urmare a transportului rutier, sub limitele admise.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cuar%C8%9B

http://ro.wikipedia.org/wiki/Feldspat

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mic%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Biotit


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 62 / 145



Manevrarea carburanţilor (motorina) in cadrul ”depozitului de carburanţi”

In incinta carierei S.C. TEHNO ANDEZIT CONSTRUCT SRL, se va amenajat un

spaţiu de depozitare carburanţi, care va asigura depozitarea unei cantităţi

maxime necesare funcţionării pe două zile a utilajelor din carieră. Alimentarea cu

combustibil a utilajelor se va face printr-o pompă mecanică montată pe butoaie.

Specifice depozitelor de carburanţi (motorina), sursele de poluare ale

atmosferei sunt reprezentate prin:

- activitatea de umplere a rezervorului;

- rezervorul de depozitare a motorinei;

- alimentarea autovehiculelor la pompa de distribuţie.

Poluanţii caracteristici acestor surse sunt compușii organici volatili (COV), si

anume hidrocarburile. Debitele masice Dm de COV (hidrocarburi) evacuaţi in

atmosfera sunt:

- debit masic max. de la depozitarea motorinei

D1 = 0,12 Kg/mc/zi x 1 mc/24 h = 0,12 Kg/h

- debitul masic mediu de la alimentarea autovehiculelor:

D2 = 1,4 Kg/mc x 0,5 mc/24 h = 0,7 Kg/h

Debitul masic orar de hidrocarburi poate atinge 0,12 Kg/h, daca toate

butoaiele sunt umplute la capacitatea maximă (situaţie excepţionala, care

durează doar 2 - 3 ore). Având in vedere ca sursele aferente depozitului de

motorina sunt surse necontrolate, adică aerul impurificat nu este prelucrat si

evacuat printr-un sistem de exhaustare, in cazul acestora nu se pot aplica

prevederile Ordinului 462/1993, referitor la limitarea preventiva a emisiilor de

poluanţi in atmosfera.


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 63 / 145



Detonarea încărcăturilor explozive

In ceea ce privește emisiile rezultate in urma derocărilor cu explozibili

plasaţi in găuri de foreza, acestea vor prezenta creșteri numai in momentele

când se vor executa detonările, adică o dată la lună. In cariera se vor utiliza numai

acele materiale explozive care dezvolta la detonaţie gaze toxice (CO, NO2,

N2O4), in volum maxim de 60 l/Kg exploziv exprimat in CO convenţional.

Cantitatea de explozibili maximă utilizata la o detonare este de 5.000 Kg

echivalent TNT, din care: 500 Kg astralita si 4500 Kg nitramoniu. Factorii de

emisie pentru detonarea încărcăturilor explozive (amestec de astralita si

nitramoniu) sunt furnizate de AP - 42 si sunt următorii:

astralita

Oxid de carbon g/kg 102

Oxizi de azot g/kg 54

COV g/kg 0,4

H2S g/kg 2,5

nitramoniul

Oxid de carbon g/kg 32

Oxizi de azot g/kg 24

COV g/kg 0,7

H2S g/kg 16

Având in vedere cantităţile de explozibili folosite, emisiile de noxe sunt:


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 64 / 145



POLUANT CANTITATE

( K g / detonare)

FRECVENTA

DETONARILOR

CO 50,13

0,5/luna

NOx 35,12

COV 0,89

H2S 19,73

Particule in suspensie 261,76

Emisia de particule in suspensie apare ca efect al detonării, pe când celelalte

noxe sunt produse de ardere ale componentelor explozivilor.

Ţinând seama de condiţiile atmosferice concrete predominante din

perimetrul carierei (direcţia si viteza predominanta a vântului, gradul de

turbulenta a atmosferei din perimetru etc.), de distribuţia încărcăturii explozive

ce se va detona la o repriza in cariera, se vor lua masuri in așa fel încât

concentraţia de gaze toxice emise in momentul exploziei si dispersate in afara

perimetrului de exploatare sa fie sub limita maxima admisa de normele in vigoare

(CMA).

In mod cu totul excepţional (in sezoane excesiv de secetoase), pulberile in

suspensie, generate pe parcursul derulării procesului tehnologic, ar putea depăși

concentraţiile admise de OMM 462/93. Acesta vor fi răspândite, in cea mai mare

parte, in incinta carierei si cu totul subordonat, in zonele adiacente acesteia. In

cazul unor depășiri, se vor lua masuri de diminuare a concentraţiei de gaze toxice

emise in momentul exploziei si dispersate in afara perimetrului de exploatare,

sub limita maxima admisa de normele in vigoare (CMA), prin redistribuirea

încărcăturii explozive in mod corespunzător.

Încălzirea spatiilor funcționale


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 65 / 145



Organizarea de șantier Arşiţa nu necesită centrala termică. Pentru încălzirea

spatiilor administrative, in anotimpul rece, se vor utiliza 2 sobe care vor folosii

materialul lemnos din zonă.

Din datele prezentate mai sus, rezulta că nu au loc depășiri ale

concentraţiilor maxime admisibile ale poluanţilor in emisii, iar contribuţia

activităţii unităţii la poluarea atmosferei, in zona de impact, este nesemnificativa.

In toate procesele tehnologice, desfășurate atât in cadrul suprafeţei

obiectivului studiat, cat si in afara sa, se vor respecta reglementările privind

protecţia atmosferei, adoptându-se masuri tehnologice adecvate de reţinere si

monitorizare, dacă este cazul, a posibililor poluanţi emiși. Eventualele instalaţii

tehnologice poluante vor fi dotate cu sisteme de măsura, asigurându-se corecta

funcţionare a acestora.

Impactul asupra aerului în perioada de exploatare a rocilor utile

Pentru evaluarea impactului produs de lucrările de exploatare, prima etapă,

care este şi foarte importantă, o constituie determinarea cât mai exactă a

emisiilor produse de procesele tehnologice ce se desfăşoară pe amplasament,

respectiv de cele generate de arderea în motoarele termice ale utilajelor şi

mijloacelor de transport a carburanţilor, respectiv a motorinei, cu care

majoritatea din acestea sunt echipate. De asemenea, s-au luat în considerare şi

cantităţile de lucrări şi procesele tehnologice utilizate în lucrări similare.

Impactul asupra aerului, in perioada de execuţie a lucrărilor de investiţii


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 66 / 145



proiectate, se manifesta, in mod deosebit, in cadrul perimetrului de exploatare si

in zonele in care se desfășoară traficul aferent transportului agregatelor

excavate.

Impactul asupra aerului, in perioada de exploatare a rocilor utile, este

reprezentat de următorii factori:

- emisii de noxe si pulberi in suspensie produse de gazele de eșapament de la

motoarele mijloacelor de transport si ale utilajelor de excavaţii;

- emisii de pulberi in suspensie si noxe de la detonarea încărcăturilor

explozive

- emisii de pulberi in suspensie si noxe de la concasarea materialului derocat

- emisii de noxe si pulberi in suspensie de la transportul rocilor utile pe

drumurile tehnologice.

Aşadar, sursele de poluare pentru aer sunt reprezentate de surse staţionare

nedirijate (reprezentate de totalitatea utilajelor de pe amplasament) şi surse

mobile (reprezentate de mijloacele de transport utilizate pentru transportul

materialului la beneficiari).

Cantităţile de praf eliberate sunt greu cuantificabile, ele depinzând de o serie

de factori, cum ar fi: umiditatea căii de transport, umiditatea atmosferică, gradul

de acoperire cu piatră al căii de transport, viteza de deplasare a mijloacelor de

transport, numărul mijloacelor de transport care rulează pe drumul de acces spre

carieră în unitatea de timp. Determinarea cantităţilor de praf eliberate în

atmosferă de activitatea de transport pe drumul de acces înspre carieră se va

putea face numai prin măsurători. Acestea se vor efectua pe porţiuni

reprezentative din punct de vedere al căii de transport, pentru diferite valori de

trafic şi pentru diferite condiţii atmosferice.

Daca poluanţii din aer rezultaţi in perioada de execuţie a lucrărilor de

exploatare a rocilor utile depășesc valorile maxime admisibile stabilite de

legislaţia in vigoare, aceștia pot genera impact atât asupra sănătăţii oamenilor,

cât și asupra factorilor de mediu, prin transferul poluanţilor din aer in apa, sol,

vegetaţie.

Conform studiilor de specialitate, poluanţii care apar in ghidurile de calitate a


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 67 / 145



aerului recomandate de Organizaţia Uniunii Internaţionale de Cercetare a

Pădurilor (IUFRO) pentru vegetaţie, responsabili de efecte negative sunt

următorii:

SO2, NO2 si O3.

Referitor la impactul asupra sănătăţii umane, precizam câteva efecte ale

diferiţilor poluanţi, si anume:

- Oxizii de azot determina apariţia leziunilor inflamatorii si maladiilor

respiratorii cronice;

- Monoxidul de carbon, prin inhalare, conduce la dureri de cap, ameţeli,

oboseala si, in concentraţii foarte mari, poate conduce la deces;

- Oxizii de sulf determina iritarea sistemului respirator;

- Hidrocarburile au efecte neurotoxice, fiind încadrate in categoria

substanţelor cancerigene;

- Plumbul, prin inhalare, poate ajunge in plămâni, aparat digestiv si piele,

conducând la efecte precum anemii, afectarea sistemului nervos central.

4.2.3. Măsuri de diminuare a impactului

In vederea protecţiei aerului in perioada de exploatare a rocilor utile, in

prezentul studiu de evaluare a impactului asupra mediului au fost propuse

următoarele măsuri:

- alegerea de trasee care sa fie optime din punct de vedere al protecţiei

mediului, pentru vehiculele care transporta agregatele de cariera, ce pot elibera

in atmosfera particule fine; transportul acestor materiale se va realiza pe drumuri

care vor fi umezite periodic, iar vehiculele vor fi acoperite cu prelate;

- utilizarea de mijloace de transport si utilaje de exploatare performante si

realizarea de inspecţii tehnice periodice ale mijloacelor de transport;


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 68 / 145



- utilajele tehnologice vor respecta prevederile H.G. nr. 332/2007 privind

stabilirea procedurilor pentru aprobarea de tip a motoarelor destinate a fi

montate pe mașini mobile ne rutiere si a motoarelor destinate vehiculelor pentru

transportul rutier de persoane sau marfa si stabilirea masurilor de limitare a

emisiilor gazoase si de particule poluante, in scopul protecţiei atmosferei;

- alimentarea cu carburanţi a mijloacelor de transport doar pe amplasamentul

special amenajat, din organizarea de șantier, iar pentru utilajele din afara

șantierului, alimentarea utilajelor se poate face prin intermediul staţiilor de

distribuţie carburanţi;

- in cadrul obiectivului, se vor adopta masuri tehnico - organizatorice pentru

reducerea la maxim a poluării atmosferei, prin întreţinerea adecvata a utilajelor,

verificarea lor periodica si înlocuirea celor cu deficiente majore;

- asigurarea funcţionarii motoarelor vehiculelor la parametri normali,

exploatarea raţionala a acestora (evitarea exceselor de viteza si încărcătura) si

respectarea metodologiei de exploatare, vor conduce la menţinerea nivelului

gazelor de eșapament produse, sub limitele admise;

- in toate procesele tehnologice, desfășurate atât in cadrul suprafeţei

obiectivului studiat, cat si in afara sa, se vor respecta reglementările privind

protecţia atmosferei, adoptându-se masuri tehnologice adecvate de reţinere si

monitorizare, daca este cazul, a posibililor poluanţi emiși;

- in perioadele secetoase, se recomanda stropirea zilnica a drumurilor, care

constituie potenţiale surse de praf;

- realizarea de inspecţii periodice ale autovehiculelor.

4.3. SOLUL

4.3.1. Principalele tipuri de sol din amplasamentul studiat

Formarea solurilor este un proces complex, după cum complexe sunt constituirea si funcţiile lor, care reflecta efectul factorilor pedogenetici atât


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 69 / 145



naturali, cat si antropici. Diferenţa altitudinala a condiţiilor climatice si de vegetaţie are drept consecinţa existenta unui înveliș de sol zonal variat. La formarea tipurilor si subtipurilor de soluri din zona, au contribuit relieful, depozitele superficiale, vegetaţia si apele subterane. Ca urmare a acestor factori determinanţi ai proceselor pedogenetice, învelișul de sol care caracterizează zona este cel al solurilor brune acide si andosoluri.

Solurile brune acide sunt soluri cu grad redus de saturaţie în baze, cel puţin într-o parte a orizonturilor cuprinse între 20-100 cm adâncime. Aceste soluri sunt specifice arealelor montane cuprinse între 600-1300 m, dar se întâlnesc şi la altitudini mai mici formate pe roci magmatice şi în depresiuni cu climat umed.

Se formează în zone de climă cu temperaturi medii anuale de 3-60C,

precipitaţii medii anuale de 800-1400 mm şi indice de ariditate de 63-80. În aceste condiţii regimul hidric este percolativ. Se formează în zone cu păduri de molid, brad şi uneori de fag. Participă în cantitate mare şi muşchii verzi. Profilul acestui sol este A-Bv-C sau R. Orizontul A este de tip ocric (Ao) sau umbric (Au) şi are 5-25 cm grosime, culoare brună cu valori şi crome peste 3,5 la umed, cel puţin la suprafaţa agregatelor structurale începând din partea superioară. Structura este bine formată de tip grăunţoasă medie. Orizontul B cambic (Bv) are 25-70 cm, este de culoare brună gălbuie cu structură poliedrică. Textra este uniformă luto-prăfoasă. Structura este grăunţoasă medie sau poliedrică subangulară.

Pe amplasamentul carierei Arşiţa se întâlnesc şi andosoluri, specifice clasei

umbrisolurilor. Andosolurile se formează pe roci piroclastice acide, constituite din cantităţi mari de sticlă vulcanică. Prin procesele de alterare din acest material se formează mult material amorf, reprezentat prin argile amorfe de tip allofan, oxihidroxizi de aluminiu şi fier.

Andosolurile sunt soluri caracterizate prin prezenţa substanţelor slab cristalizate, cum ar fi imogolit şi allofan. Profilul de sol este Au-A/C sau A/R-R. Prezintă proprietăţi andice pe cel puţin 30 cm grosime începând din primii 25 cm ai solului mineral. Orizontul Au ajunge la 30 cm are culoare brună cenuşie închisă, conţine o cantitate mare de humus acid. Solul are un pH mai mic de 5. Textura este nediferenţiată pe profilul de sol. Sunt soluri puţin active microbiologic şi sunt slab aprovizionate cu substanţe nutritive.


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 70 / 145



Tipuri de culturi pe solul din zona

In zona perimetrului de exploatare, principalul mod de utilizare a

terenului este cel agricol, împărţit în fond funciar arabil şi păşune. Pe

suprafaţa de teren aferentă viitorului perimetru de exploatare nu se cultivă

nimic în prezent, acesta fiind folosit semi împădurit natural pe o parte iar pe o

altă parte fiind folosit ca și pășune.

4.3.2. Surse de poluare a solului si subsolului în perioada de exploatare a rocilor

utile

În perioada de execuţie a lucrărilor de investiţii se va interveni în structura

naturală a solului pe măsura realizării derocărilor si lucrărilor de exploatare

pentru lucrările proiectate prin:

- modificarea proceselor pedogenetice, prin întreruperea ciclurilor de viaţă ale

vegetaţiei, microfaunei şi mezofaunei;

- modificarea proprietăţilor fizico-mecanice ale solului: textura, starea de

afânare (tasarea), coeziunea şi frecarea internă;

- modificarea proprietăţilor hidrofizice, de aerare şi termice.

Principalele surse potenţiale de contaminare a solului si subsolului din incinta

perimetrului de exploatare sunt:

- traficul rutier, care generează NOx, SO, SO2, CO, metale grele, care, prin

intermediul atmosferei, se pot depune pe suprafaţa solului, conducând la

contaminarea acestuia;


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 71 / 145



- depozitarea necontrolata a deșeurilor menajere si a deșeurilor rezultate din

activitatea productiva;

- generarea unor deșeuri industriale din activităţile de întreţinere si reparaţii

ale utilajelor;

- scurgerile accidentale de motorina si lubrifianţi de la utilajele din dotare;

- depozitarea necontrolata a deșeurilor rezultate din dezafectarea instalaţiilor

si echipamentelor;

- evacuări de ape uzate menajere.

Activitatea de exploatare a andezitului din perimetrul Arşiţa, judeţul Satu

Mare, deţinut de S.C. TEHNO ANDEZIT CONSTRUCT SRL impune executarea unor

lucrări miniere specifice, care va reprezenta factorul cauzal major ce va conduce

la afectarea solului şi subsolului. Scoaterea din circuitul natural a unor suprafeţe

de teren, distrugerea vegetaţiei specifice, crearea unor noi forme de relief,

artificiale, sunt doar câteva din urmările stres-ului la care este supus factorul de

mediu sol/subsol.

Calitatea solului nu va fi afectata din punct de vedere chimic de către lucrările

executate pentru exploatarea prin lucrări la zi a andezitului, însa vor fi afectate

proprietăţile fizico - mecanice si termice ale solului, morfologia terenului si

peisajul zonei.

4.3.3. Impactul produs asupra solului şi subsolului

Impactul produs asupra solului si subsolului, in perioada de execuţie a

lucrărilor proiectate din cadrul perimetrului Arşiţa, se poate caracteriza astfel:

- lucrările de exploatare a zăcământului de andezit, conform tehnologiilor

miniere descrise în capitolele anterioare, vor conduce la modificarea

reliefului şi imprimarea unui aspect specific exploatărilor miniere la zi;

- ocuparea temporara de terenuri pentru drumuri tehnologice provizorii,

platforme, halde de steril etc. conduc la pierderea caracteristicilor naturale


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 72 / 145



de sol fertil;

- lucrările de terasamente ale pilierilor de protecţie si depozitarea deșeurilor

rezultate din operaţiile de decopertare generează erodarea solului ;

- scurgerile de combustii, uleiuri, pe suprafaţa solului, rezultate de la utilajele si

mijloacele de transport, pot afecta in mod semnificativ calitatea solului;

- pierderile din sistemele de colectare, canalizare si epurare ape uzate

menajere si tehnologice conduc la încărcarea cu poluanţi a solului;

- deșeurile tehnologice, deșeurile rezultate de la utilajele si mijlocele de

transport, depozitate necorespunzător, pe suprafaţa solului, pot altera

calitatea solului;

- modificările calitative ale solului, sub influenta poluanţilor prezenţi in aer,

care se depun pe suprafaţa solului (modificări calitative si cantitative ale

circuitelor geochimice locale).

Impactul fizic (mecanic) asupra solului se va manifesta prin dislocarea unei

importante suprafeţe de sol, în zona de exploatare a rocilor utile. Acest impact se

va diminua, însă, la finalizarea obiectivului, când suprafaţa va fi ecologizată.

4.3.4. Măsuri de protecţie a solului şi subsolului

In vederea protejării împotriva poluării solului si subsolului, in perioada de

execuţie a lucrărilor de exploatare a andezitului din cadrul perimetrului Arşiţa,

judeţul Satu Mare, se impune respectarea mai multor masuri si anume:

- respectarea elementelor geometrice ale treptei de util: înălţime, lăţime,

unghi de taluz şi întreţinerea şanţurilor de gardă şi a rigolelor, pentru

evitarea antrenării materialului din amonte şi a alunecărilor de teren;

- organizarea operaţiilor productive si a transportului tehnologic astfel încât să


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 73 / 145



se realizeze un flux cat mai stabil si mai puţin poluant, inclusiv operaţiile de

prevenire a poluărilor accidentale;

- diminuarea la minimum a pierderilor aferente procesului de exploatare si

transport ale agregatelor minerale;

- depozitarea provizorie a pământului excavat (steril) se va realiza pe suprafeţe

cat mai reduse;

- dirijarea apelor de șiroire, provenite din precipitaţii, in canale (șanţuri) de

scurgere si preluarea acestora, la baza pilierilor de siguranţa, de-a lungul

drumurilor de exploatare, in zona haldelor de steril, daca este cazul, pentru

evitarea băltirilor si prevenirea surpărilor sau a alunecărilor de teren;

- colectarea selectiva a deșeurilor menajere si a deșeurilor de ambalaje, in

vederea valorificării (carton, hârtie, plastic, metal);

- combaterea scurgerilor de produse petroliere sau de alta natura;

- reducerea aportului de poluanţi in sol, proveniţi din depozitarea direct pe sol

a unor materiale sau deșeuri rezultate din activitatea de producţie;

- refacerea solului (reconstrucţie ecologica) in zonele unde acesta a fost

afectat prin lucrările de excavare, depozitare de materiale, staţionare de

utilaje, in scopul redării in circuit la categoria de folosinţa deţinuta iniţial;

- instruirea personalului care executa lucrări de reparaţii si întreţinere, in

vederea prevenirii poluării solului.

În Planul de refacere a mediului au fost prevăzute măsuri de protecţie a

tuturor factorilor de mediu posibil afectaţi de activitatea de exploatare

desfăşurată precum şi lucrări de refacere a mediului afectat de activitatea

desfăşurată.

4.3.5. Măsuri de diminuare a impactului în perioada reconstrucţiei ecologice


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 74 / 145



Conform Legii minelor nr. 85/18.03.2003 şi a Normelor pentru aplicarea

Legii minelor nr. 85/2003, în perioada de derulare a activităţii de exploatare şi

până la încetarea acesteia, beneficiarul are obligaţia de a executa lucrări de

conservare, dezafectare şi închidere a exploatării, care, în final, să asigure

reconstrucţia ecologică a zonei.

Principalele lucrări de închidere si refacere a mediului sunt următoarele:

Lucrări de refacere a plasamentului/mediului după disponibilizarea

plasamentului de sarcini tehnologice.

Prin analizele efectuate in programul de exploatare aferent perimetrului

Arşiţa judeţul Satu Mare, s-a concluzionat ca in concordanţă cu evoluţia lucrărilor

teologice de exploatare, se pot realiza următoarele lucrări cuantificabile de

protecţie si refacere a mediului in perioada de concesionare :

- In cariera in zona disponibilizată de sarcini tehnologice si anume pe berma

finală a treptelor I şi II se vor efectua lucrări de refacere prin înierbări a

treptelor respectiv a bermelor si taluzurilor

- La halda de steril a perimetrului de exploatare Arşiţa , lucrări de refacere prin

înierbări a treptei si bermei construite si disponibilizate din punct de vedere

tehnologic .

- Lucrări la halda de sol vegetal constând din amenajarea si înierbarea pentru

conservare a acelor părţi la care nu se consuma solul vegetal si rămân in

conservare pentru viitoare lucrări de refertilizare.

Lucrările de refacere sunt cuantificate si vor consta in principal din :

- pregătire platforma: nivelări, scarificare, etc., amplasamentele predându-

se la dimensiunile optime de lucru

- transport si depunere si nivelare sol vegetal

- îngrășăminte 1.2 kg/m


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 75 / 145



- semănat ierburi perene

- udat

- 6 analize pedologice

Lucrări de închidere a carierei, care vor consta în:

- Evacuarea utilajelor şi instalaţiilor carierei

- Închiderea treptelor, drenarea şi colectarea apelor

- Conservarea pilierilor de siguranţă rezultaţi în urma lucrărilor de

exploatare

- Semnalizări, avertizări şi închidere accese spre carieră

Dezafectarea incintelor sociale.

Lucrările de reconstrucţie ecologica vor consta in refacerea terenurilor

afectate si anume

- suprafaţa haldelor de steril;

- suprafaţa haldelor de sol vegetal;

- suprafaţa dezafectata a incintelor social-administrativa

Închiderea carierei va avea o influenta pozitiva asupra mediului, odată cu

încetarea activităţii miniere, deoarece :

- se elimina sursele de praf si de zgomot din activitatea de extracţie si

transport in cariera;

- se reface suprafaţa de sol afectata, cu posibilităţi tehnologice de

reabilitare


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 76 / 145



4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI

Munţii Oaş-Gutâi prezintă una dintre zonele majore de interes pentru

cercetarea geologică şi minieră din România, prin complexitatea vulcanisumului

desfăşurat în această zonă şi a mineralizaţiilor asociate. Lanţul vulcanic Oaş-Gutâi

a fost generat de procese magmatice derulate în microplaca Alcapa, datorită

subducţiei plăcii est europene sub aceasta.

Rocile magmatice neogene formează cele mai semnificative depozite din

zona Munţilor Oaş-Gutâi, sunt tipice seriilor calco-alcaline, incluzând pe lângă

andezite şi andezite bazaltice, care sunt predominante pentru această zonă, şi

dacite, rioltite şi bazalte.

Munţii Oaş-Gutâi sunt cuprinşi între depresiunea (Ţara) Maramureşului, în

nord-est şi depresiunea Panonică (Câmpia Someşului şi depresiunea Baia-Mare),

în sud-vest, spre ambele terminându-se prin abrupturi de peste 400 m. În est,

înşeuarea dintre vârfurile Neteda şi Văratic, la izvoarele Lăpuşului, îi separă de

M.Ţibleşului.

V u l c a n i s m u l care i-a generat a avut o evoluţie complicată,

desfăşurată în trei cicluri magmatice. În primul, badenian, o formaţiune

vulcanogen-sedimentară, predominant riolitică s-a acumulat în mediu marin,

aşa cum demonstrează aflorimentele de la Oraşul Nou, în vestul M.Oaş. În

doilea ciclu (sarmaţian-meoţian), când au fost puse în loc, în condiţii subaeriene,

lave andezitice şi dacitice, o mineralogeneză specifică a produs mineralizaţii

polimetalice bogate. În ciclul al treilea (ponţian-dacian), efuziile andezitice

caracteristice n-au mai produs mineralizaţii. Atât formaţiunea vulcanogen-

sedimentară cât şi lavele acoperă un substrat sedimentar (paleogen-miocen-

pliocen), în mare parte cutat, comun nordului Depresiunii Transilvaniei şi Ţării

Maramureşului. Între fazele eruptive s-au scurs perioade apreciabile de timp, în

care aparatele vulcanice mai vechi au fost parţial erodate, iar fragmentele

rămase au fost acoperite (parţial sau total) de lave mai noi. A rezultat astfel o

structură destul de complicată a munţilor.


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 77 / 145



Cele mai bine păstrate forme de r e l i e f vulcanic sunt cele create de

erupţiile mai recente, pliocen-superioare. De atunci datează cele două caldeire,

destul de scunde (nu depăşesc 1.292 m) şi slab marcate, Săpânţa, în nord, cu un

diametru de peste 6 km, drenată spre Tisa de râul Săpânţa şi Mara, cu o formă

alungită est-vest şi dimensiuni de 4/8 km, drenată spre Iza de râul Mara. În

morfologie, forma cea mai caracteristică este un platou vulcanic, destul de

monoton, cu altitudine mai mică în nord-vest, în M.Oaşului (824 m în vârful

Piatra Vîscului) şi mai accentuată în sud-est, în M.Gutâiului, care încep la est de

pasul Huta (1.443 m în M.Gutin). Platoul este secţionat de văi adânci, uneori cu

aspect de defileu (defileul Tătarului, pe Valea Runcului, în Gutâi), cu versanţii

puternic înclinaţi. Uneori apele au îndepărtat complet cuvertura vulcanică,

ajungând până la substratul sedimentar şi formând mici depresiuni de eroziune,

ca depresiunea Firiza (unde aflorează paleogenul) şi Chiuzbaia (în care

aflorează ponţianul). Platoul este dominat de o serie de înălţimi care au fost

interpretate ca forme de relief vulcanic rezidual – fragmente de conuri, necks,

dykes etc. Astfel, cele mai înalte vârfuri sunt considerate vechi mulaje ale

coşurilor vulcanice (necks) – Gutinul, Ignişul (1.307 m). Un excepţional dyke

degajat prin eroziune este Creasta Cocoşului (1.428 m). Alte forme de pe platou

sunt negative, prezentându-se ca nişte cratere mici, de explozie (maar), parţial

colmatate şi adăpostind mlaştini. În alte câteva forme negative de pe versanţii

din jurul Gutinului se află mici lacuri (iezere) – Iezerul Mare, Iezerul Mic, Tăul lui

Dumitru ş.a., interpretate ca periglaciare (Posea Gr, 1962), dar în geneza cărora

nu sunt excluse nici procese de alunecare.

C l i m a este umedă şi relativ caldă, datorită poziţiei vestice şi altitudinilor

mici. Temperaturile medii anuale se menţin între 40C – 60C, iar precipitaţiile

medii au valori de 1.200 mm – 1.400 m, care se regăsesc în debitele r â u r i l o r,

frecvent destul de mari, uneori producând inundaţii, fie în aria intramontană (în

depresiunea Oaşului), fie în ariile limitrofe (Câmpia Someşului, depresiunea Baia

Mare). Pentru regularizarea acestor debite (şi pentru alte utilizări) au fost

amenajate lacurile de la Călineşti, Firiza ş.a. În condiţiile climatice menţionate, v

e g e t a ţ i a forestieră este dominată de foioase (fag), mai sus de 1.100 m

apărând şi păduri de amestec fag-conifere. Molidişurile pure sunt foarte rare

(spre exemplu pe Gutin), provenind, se pare, din plantaţii. În schimb, pe


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 78 / 145



versanţii sudici şi vestici, spre depresiunea Baia Mare şi Câmpia Someşului, sunt

caracteristice pădurile de gorun şi chiar de stejar pedunculat. În acest sector

este prezent şi cel mai nordic arboret de castan comestibil din ţară (plantat, dar

în mod clar favorizat de blândeţea condiţiilor climatice).

Pe lângă exploatarea forestieră şi creşterea animalelor, o intensă

activitate de extracţie şi prelucrare industrială este determinată de faptul că

M.Oaş-Gutâi sunt zona cu cele mai bogate zăcăminte de sulfuri polimetalice din

ţară, cărora li se adaugă şi filoane auro-argintifere (de importanţă mai redusă

faţă de cele din M.Apuseni). Cele mai ample exploatări (sulfuri de Pb, Zn, Cu) se

fac la Nistru, Ilba şi Hondol (nord-vest de Baia Mare), la Herja, Baia-Sprie,

Cavnic şi Strâmbu-Băiuţ (pe versantul sud-vestic al Gutinului). Dintre

zăcămintele auro-argintifere, mai importante sunt cele exploatate la Săsar,

Şuior şi Jereapăn. La Baia-Sprie şi Tăuţii-de-Sus sunt flotaţii, iar la Ferneziu se

rafinează Pb. Mineralizarea carbo-gazoasă a apelor din aureola mofetică se

combină cu ioni de cloruri, sulfaţi ş.a. (spre exemplu izvoarele de la băile Turţ, în

M.Oaşului ş.a.). Probleme destul de dificile în exploatarea şi valorificarea apelor

din sectorul de contact cu depresiunea Baia Mare (ca şi în ceea ce priveşte

calitatea aerului) sunt determinate de poluarea industrială avansată.

Depresiunea (Ţara) Oaşului se află între M.Oaşului, în nord-vest şi

M.Gutâiului, în sud-est, comunicând în nord-est cu Ţara Maramureşului, prin

pasul Huta şi cu Câmpia Someşului, prin „porţile” deschise de cele două râuri

oşene – Tur (poarta de la Călineşti) şi Talna (poarta de la Oraşul Nou). G e n

e t i c, este o depresiune de natură erozivă, creată de Tur şi Talna, prin

îndepărtarea cuverturii celei mai recente, de lave pliocene (probabil mai subţire

în acest sector) şi prin scoaterea la zi a unor sedimente friabile sarmaţiene şi

panoniene (în special nisipuri şi marno-argile, foarte asemănătoare celor din

Dealurile Vestice). Această evoluţie epigenetică este dovedită şi de martorii de

eroziune formaţi din material vulcanic (Belavara, Măguricea), prezenţi în partea

central-vestică a depresiunii.

În depozitele sedimentare apele mai întâi au sculptat iar ulterior au

acumulat în partea centrală, creând un r e l i e f amfiteatric, cu dispunere

concentrică pe trei niveluri. Cel mai înalt, cu înclinare mai accentuată spre


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 79 / 145



interior, cu aspect colinar şi chiar deluros, interpretat ca un piemont de

eroziune, a fost modelat atât în sedimentar cât şi în formaţiunea vulcanogen-

sedimentară. Al doilea nivel, cel mai larg, este format dintr-un ansamblu de

glacisuri de acumulare piemontană, foarte asemănătoare celor din Ţara

Făgăraşului. În partea centrală a depresiunii, nivelul cel mai coborât este

constituit din luncile largi ale râurilor Tur şi Talna, care indică o subsidenţă

recentă şi activă (cu drenaj deficitar şi freatic aproape de suprafaţă),

asemănătoare celei din Câmpia vecină a Someşului şi aflată la aceeaşi altitudine

mică (200 m).

În Ţara Oaşului c l i m a este temperată, de nuanţă central-europeană,

blândă şi umedă, cu precipitaţii bogate (750 mm – 900 mm/an). Umiditatea

excedentară a creat în zona joasă şi mlaştini, azi în majoritate drenate, iar

amenajările menţionate au permis controlul debitelor celor două râuri

principale. În condiţii naturale, depresiunea se situează la nivelul p ă d u r i i de

gorun, pe alocuri în amestec cu stejarul, dar pădurea a fost aproape complet

îndepărtată, rămânând sub forma unor pâlcuri sau arbori izolaţi, cu aspect de

parc.

U m a n i z a r e a este extrem de veche şi de o remarcabilă continuitate,

cu valori mari ale densităţii populaţiei şi un bilanţ natural permanent pozitiv,

chiar pe fondul unor deficite migratorii temporare. Satele sunt mari şi

numeroase, grupate mai ales pe contactul dintre piemontul de eroziune şi

glacisurile de acumulare. Cu excepţia colonizării de la Oraşul Nou (unde în

proporţie de 90% populaţia este maghiară), Ţara Oaşului este locuită de români

Populaţia păstrează extrem de bine vechile tradiţii româneşti – port, tip de

casă, obiceiuri. Ocupaţiile agricole străvechi includ şi o pondere însemnată a

culturilor de câmp, clima fiind favorabilă atât plantelor furajere , cartofului,

inului, cât şi cerealelor. În ariile marginale sunt condiţii foarte bune şi pentru

pomicultură, rodind bine nu numai mărul şi prunul, ci chiar nucul şi castanul

dulce. În centrul urban Negreşti-Oaş există unităţi ale industriei textile

(prelucrarea inului, ţesătorie) şi mecanice (utilaj minier), la Bixad se produce

cherestea iar la Vama, ceramică. La Racşa se extrage bentonită şi s-au propus

pentru exploatare mici iviri de lignit ponţian, la Târşolţ şi la Cămârzana. Dintre

numeroasele izvoare minerale (bicarbonatate-clorosodice-carbogazoase,


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 80 / 145



feruginoase-bicarbonatate ş.a.) sunt mai intens valorificate cele de la Bixad,

Tarna Mare şi Valea Măriei. Potenţialul turistic deosebit al depresiunii este

accesibil atât la nivelul capacităţilor de cazare (motelul de pe malul lacului

Călineşti şi foarte multe locuri în regim de pensiuni private sau în gospodăriile

ţărăneşti), cât şi prin intermediul drumurilor dinspre câmpia Someşului

(şoseaua prin poarta de la Călineşti şi apoi peste pasul Huta, spre Sighet şi Vişeu

şi calea ferată - iniţial îngustă, prin poarta de la Oraşul Nou).

Descrierea resursei minerale utile

Andezitele din perimetrul Arşiţa sunt roci magmatice de culoare

închisă. Andezitele sunt roci eruptive rezultate prin erupţie vulcanică. În mod

obişnuit conţin mult biotit şi hornblendă, ceea ce îi dă culoarea mai închisă decât

a granodioritului. Mica poate fi prezentă în cristale hexagonale bine formate, iar

hornblenda poate apărea sub forma cristalelor aciculare.

În general, crusta continentală prezintă aproximativ aceeaşi

compoziţie a andezitelor.

Andezitul este o rocă vulcanică, formată ca intruziune a magmelor

cuarţifere care s-au răcit sub formă de depozite.

Este adesea expus la suprafaţă, în urma proceselor de eroziune şi înălţare.

Compoziţia chimică a andezitelor este următoarea:

SiO2 AlO3 Fe2O3 CaO MgO K2O Na2O TiO2 MnO

56,09 27,50 0,22 10,46 0,00 0,36 5,36 0,00 0,00

4.4.1 Relaţia dintre resursele subsolului si zone protejate sau peisaj


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 81 / 145



Zonei de amplasare a obiectivului, se afla inclusă în totalitate în situl Natura 2000 ROSCI0358 Pricop - Huta-Certeze. Datorita specificului activităţii obiectivului, prin dezvoltarea exploatării zăcământului de andezit din perimetrul Arşiţa, se va afecta valoarea peisagistica a zonei. Impactul pe care îl va avea cariera asupra peisajului se va ameliora după încheierea lucrărilor de reconstrucţie ecologica.

4.4.2 Obiective geologice valoroase protejate

In zona obiectivului analizat, nu se afla obiective geologice valoroase, care

sa necesite luarea unor masuri de protecţie.

4.4.3. Procese geologice - alunecări de teren, eroziuni, zone predispuse

alunecărilor de teren

Morfologia terenului din cadrul perimetrului de exploatare si in imediata

vecinătate a carierei si utilitarilor acesteia, este ușoara, fără accidente naturale

sau artificiale. Înălţimile terenului variază intre 400 m si +510 m.

Poluarea existentă

Nu există informaţii privind încărcarea cu poluanţi a subsolului pe

amplasamentul studiat.

Surse de poluare a subsolului


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 82 / 145



Având în vedere măsurile prevăzute pentru prevenirea poluării solului,

subsolul nu va fi afectat de poluare.

4.4.4. Impactul prognozat

Lucrările de exploatare a zăcământului de andezit din perimetrul Arşiţa,

judeţul Satu Mare nu conduc la impact direct asupra componentelor subterane -

geologice. De asemenea, aceste lucrări nu produc schimbări majore în mediul

geologic, care sa poată induce efecte asupra condiţiilor hidrogeologice, reţelei

hidrologice, zonelor umede, biotopurilor etc.

Datorită lucrărilor executate pentru exploatarea rocilor utile, nu va fi

afectată din punct de vedere chimic calitatea subsolului, însă vor fi afectate

proprietăţile fizico-mecanice şi termice ale solului şi morfologia terenului.

Impactul produs de activitatea desfășurata in perimetrul Arşiţa, judeţul Satu

Mare asupra factorului de mediu subsol se manifestă prin:

- excavarea volumului de util în perimetrul carierei, care conduce la agresarea

subsolului şi la modificarea armoniei peisajului înconjurător;

- activitatea de exploatare a andezitului afectează microflora şi microfauna

caracteristică ce vieţuieşte în sol şi subsol, prin dislocarea habitatului natural

al acestora şi prin zgomotul generat de utilajele din dotare, care va

determina migrarea eventualelor specii de mezofaună din perimetru.

La finalizarea lucrărilor în perimetrul Arşiţa, se vor executa lucrările de

reconstrucţie ecologică, pentru care se va constitui garanţia bancară cerută prin

legislaţie.

4.4.5. Masuri de diminuare a impactului


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 83 / 145



Pentru diminuarea impactului asupra subsolului, sunt prevăzute masuri

suplimentare privind protecţia solului/subsolului si anume:

- limitarea intervenţiei asupra solului si vegetaţiei si protejarea biosistemelor

care se afla in vecinătatea perimetrului de exploatare ;


transport ale andezitului;

- refacerea unghiurilor de taluz pentru zonelor afectate de exploatare, astfel

încât sa favorizeze acumularea păturii fertile de sol si evitarea antrenării

acestuia de către apele de șiroire;

- reducerea aportului de poluanţi in sol, proveniţi din depozitarea direct pe sol

a unor materiale si deșeuri rezultate din activitatea de producţie;

- realizarea si curăţarea rigolelor de scurgere a apelor pluviale, in zona

perimetrului de exploatare si a drumurilor de exploatare utilizate;

- amenajarea unei platforme si achiziţionarea de recipiente adecvate pentru

colectarea deșeurilor de tip menajer si a deșeurilor metalice, precum si a

uleiurilor uzate rezultate din activităţile de întreţinere a utilajelor din dotare;

- amenajarea unei platforme pentru staţionarea utilajelor si a mijloacelor de

transport, precum si pentru întreţinerea autovehiculelor;

- eliminarea riscului de apariţie a poluaţilor accidentale ale solului si subsolului

din zona cisternei de depozitare a motorinei si a pompei de alimentare, prin

amenajarea unui spaţiu corespunzător desfășurării acestor operaţii;

- realizarea unui grup sanitar ecologic, vidanjabil periodic ;

- instruirea întregului personal si mai ales a celui care executa lucrări de

reparaţii si întreţinere la utilaje si mijloace de transport, in vederea evitării

poluării solului.


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 84 / 145



4.5. BIODIVERSITATEA

Reţeaua "Natura 2000" reprezintă principalul instrumentul al Uniunii Europene pentru conservarea naturii in statele membre. Natura 2000 reprezintă o reţea de zone desemnate de pe teritoriul Uniunii Europene in cadrul căreia sunt conservate specii si habitate vulnerabile la nivelul întregului continent. Programul Natura 2000 are la baza doua Directive ale Uniunii Europene denumite generic Directiva Pasări si Directiva Habitate, directive transpuse in legislaţia naţională prin OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice.

La ora actuala, reţeaua Natura 2000, formata din Arii Speciale de Conservare (SCAs) desemnate pentru protecţia speciilor si habitatelor ameninţate, listate in anexele Directivei Habitate si Arii de Protecţie Speciala Avifaunistică (SPA) desemnate pentru protecţia speciilor de pasări sălbatice in baza Directivei Pasări, acoperă aproximativ 20% din teritoriul Uniunii Europene. Trebuie menţionat faptul ca până la validarea Ariilor Speciale de Conservare, aceste zone propuse pentru reţeaua Natura 2000 sunt etichetate ca Situri de Importanta Comunitara.

Siturile de Importanta Comunitara si Ariile de Protecţie Speciala, incluse in reţeaua Natura 2000, acoperă 17% din suprafaţa României. Lista siturilor incluse in reţeaua Natura 2000 a fost transmisa Comisiei Europene, spre aprobare. Ulterior, autorităţile din Romania vor trebui sa elaboreze planurile de management pentru fiecare sit din Natura 2000, planuri care vor include masurile speciale care trebuie îndeplinite pentru conservarea habitatelor si speciilor protejate.

Datorita capitalului natural deosebit de valoros pe care îl deţine Romania (două bioregiuni noi pentru reţeaua ecologica, populaţii mari si viabile de carnivore mari, habitate neantropizate, etc.) și având în vedere faptul că ţara noastră conserva o biodiversitate mult mai ridicata in raport cu alte state membre ale Uniunii Europene, aportul României la reţeaua Natura 2000 este unul semnificativ.


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 85 / 145



Obiectivul principal al reţelei Europene de zone protejate NATURA 2000 - desemnate pe baza Directivei Pasări respectiv Directivei Habitate - este ca aceste zone sa asigure pe termen lung „statutul de conservare favorabila” a speciilor pentru fiecare sit în parte care a fost desemnat.

Deși definiţia exacta a termenului „statut de conservare favorabila” nu este bine definit, Romania va trebui sa raporteze periodic către Comunitatea Europeana, cu privire la îndeplinirea acestui obiectiv. Singurul indicator obiectiv si cantitativ cu privire la statutul unei specii intr-o anumita zona este mărimea populaţiei respectiv schimbarea mărimii populaţiilor. Este deci esenţial ca impactul unor investiţii asupra acelor specii pentru care zona a fost desemnata ca sit Natura 2000, sa fie evaluat complet prin metode știinţifice. In majoritatea cazurilor impactul poate fi minimalizat sau sensibil micșorat prin selectarea atenta si implementarea corecta a metodelor de diminuare a impactului.

Situl de importanţă comunitară a fost nominalizat pentru prezenţa mai multor specii de mamifere, amfibieni şi tipuri de habitate. Acest sit se întinde pe o suprafaţă totală de 3.162 ha (coordonate: latitudine N 47057’39”, longitudine E 23030’56”), care se împarte pe două judeţe: 50% pe suprafaţa judeţului Satu Mare (RO065) şi 50% pe suprafaţa judeţului Maramureş (RO064), având altitudinea minimă de 268 m, medie de 600 m, iar altitudinea maximă fiind de 1104 m. Caracteristicile generale ale sitului ROSCI0358 se împart în următoarele:

Cod % CLC Clase de habitate

N14 12 231 Păşuni

N15 3 242,243 Alte terenuri de foioase

N16 73 311 Păduri de foioase

N26 12 324 Habitate de păduri (păduri de tranziţie)

Situl cuprinde o arie din vestul Munţilor Oaşului cu piemontul aferent.

Masivul este vulcanic cu andezite şi piroclastite. Pasul Huta, cuprins în sit, este pe cumpăna apelor între afluenţi ai Turului şi ai Tisei. Clima este răcoroasă şi umedă. Vegetaţia este dominată de făgete cu carpen. Apar şi numeroase pajişti şi fâneţe.

Vulnerabilitate: - potenţiala schimbare a modului de întrebuinţare a terenurilor - traficul rutier poate fi un pericol pentru amfibieni.


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 86 / 145



ROSCI0358 Pricop-Huta Certeze nu are structură de administrare sau custode conform Ordinului 1948/2010 privind aprobarea Metodologiei de atribuire a administrării ariilor naturale protejate care necesită construirea de structuri de administrare şi a Metodologiei de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate care nu necesită constituirea de structuri de administrare.

4.5.1. Informaţii despre ecosistemele de pe amplasament

Tipurile de habitate prezente în sit şi evaluarea sitului în ceea ce le priveşte:

Cod Denumire habitat % Reprezen-tativitate

Suprafață relativă

Stare conservare

Evaluare globală

9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum

43 A C B B

91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)

23 B C B B

9170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum

2 C C B C

Abrevieri: Reprezentativitate: A-excelentă, B-bună, C- semnificativă Suprafaţa relativă: C- -2≥p>0% Stare conservare: B-bună Evaluare globală: B- bună, C- considerabilă

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Pop. rezident

ă

Reprod.

Iernat

Pasaj

Sit. pop

.

Conserv.

Izolare

Eval. global

ă

1304

Rhinolophus ferrumequinu

m

P P C B C B

361 Lynx Lynx P C B C B

1352 Canis Lupus P C B C B


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 87 / 145



1354 Ursus arctos P C B C B

Abrevieri: Populaţie rezidentă: P- specie prezentă Reproducere: P – prezentă Situaţia populaţiei: C -2≥p>0% Conservare: B- bună Izolare: C – populaţie neizolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare globală: B- bună Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului

92/43/CEE

Cod Specie Pop. rezidentă

Reprod. Iernat Pasaj Sit. pop.

Conserv. Izolare Eval. globală

2001 Triturus montandoni

P C A C A

1193 Bombina variegata

P C B C B

1166 Triturus cristatus

P C B C B

Abrevieri: Populaţie rezidentă: P – Specie prezentă Situaţia populaţiei: C -2≥p>0% Conservare: A – excelentă, B- bună Izolare: C – populaţie neizolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare globală: A – excelentă, B- bună

Vegetația

Zona studiată, se înscrie în regiunea europeană continentală, este

caracterizata prin plante de cultura, ierburi si tufișuri alpine inferioare, grupări de

pajiști primare si secundare, păduri întinse.

Încadrată în subetajul de amestec, vegetaţia regiunii studiate este

reprezentată de păduri edificate de fag şi molid dar și bradul, salcâmul, pinul,


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 88 / 145



molidul, mesteacănul, fagul, stejarul, carpenul, ulmul, frasinul, apoi arbuștii:

porumbarul, măceșul, sângerul, in lunci cresc plopi, arini, sălcii, trestie, rogoz, etc.

Habitatele protejate pe teritoriul perimetrului Arşiţa sunt Pădurile de fag de

tip Asperulo-Fagetum, care sunt în proporţie de 43 %.

Pentru conservarea Pădurilor de fag de tip Asperulo-Fagetum, păduri dacice

de fag de tip Symphyto-Fagion şi Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-

Carpinetum, se recomandă următoarele măsuri de conservare:

1. Păstrarea statutului actual al ariilor protejate, limitarea extinderii factorului antropic, interzicerea colectării plantelor cu valoare economică.

2. Elaborarea şi aplicarea unor planuri adecvate de management ecologic pentru vegetaţia forestieră, precum şi recomandări privind reîmpădurirea (evitându-se substituirea speciilor iniţiale cu specii "repede crescătoare") în zonele în care s-au făcut defrişări iraţionale, în vederea pevenirii fenomenelor de eroziune a solului.

3. Monitorizarea siturilor astfel încât să se asigure regenerarea şi dezvoltarea pe cale naturală a pădurilor.

4. Promovarea unor metode si tehnologii de exploatare a lemnului cât mai putin agresive pentru ecosistemele forestiere.

Pe teritoriul localităţii Huta Certeze cresc si plante medicinale, ciuperci si se

obţin si fructe de pădure. Cu toate acestea, datorită managementului forestier

îndreptat înspre favorizarea speciilor de răşinoase, faciesul nemoral apare

dominat de molid în amestec cu brad, speciile de foioase rămânând slab

reprezentate. Astfel apare mesteacănul (Betula pendula), arinul (Alnus

glutinosa, A. incana), fagul (Fagus sylvatica), alunul (Corylus avellana) scoruşul

(Sorbus aucuparia), etc.

In zonele de lizieră se dezvoltă o vegetaţie arbustivă şi repentă destul

de bogate. În aceste fitocenoze, des întâlnite sunt specii de arbuşti ca Rosa

canina (măceşul) , Ligustrum vulgare (Lemn câinesc), Cornus sanguinea

(Sângerul), etc.


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 89 / 145



Speciile de ciuperci se diferenţiază în funcţie de habitat. Astfel, dintre

speciile uzual colectate, în păduri sunt prezente îndeosebi cele care aparţin

familiilor Boletaceae (Boletus edulis - Hribele) şi Russulaceae (Lactarius

piperatus – Buretele piperat , Russula virescens - Hulubite, Russula alutacea -

Pâinişoara, Russula cyanoxantha – Vineţica porumbeilor), în timp ce pajiştile

sunt dominate de specii aparţinând familiilor Tricholomataceae (Marasmius

oreades - ghebe), Agaricaceae (Agaricus arvensis – Ciuperca de câmp, Agaricus

campestris – Ciuperca de gunoi) şi Lycoperdaceae (Lasisosphera gigantea).

Pădurile rămân unele din cele mai importante ecosisteme naturale,

păstrătoare ale unor echilibre majore, ce se răsfrâng la nivel regional, balansând

ansamblul de fenomene naturale.

Pe termen scurt, pentru perimetrele forestiere din imediata vecinătate

se va trece la un management îndreptat spre susţinerea unor indici de

biodiversitate înalţi (protejarea cu perdea vegetală a zonei).

Pe termen mediu şi lung, efectele negative se vor contrabalansa prin

măsuri de reconstrucţie şi reabilitare ecologică, ce vor urmări refacerea

habitatelor forestiere şi redarea în circuit natural a habitatelor supuse

impactului.

Ambele strategii vor fi îndreptate spre reconstituirea unor habitate cât

mai apropiate de cele naturale fundamentale, caracteristice etajului de

vegetaţie din zonă cu particularităţi de gestionare adaptate punctiform în

funcţie de atributele ecologice ale staţiunii (versant, sol, geologie, reţea

hidrografică, vecinătăţi, impact proximal, covor vegetal, speciile ţintă de

susţinut, etc.).

Fauna


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 90 / 145



Fauna este reprezentată de biocenoze specifice provinciei central-

europene, etajului de deal şi pădurilor de foioase.

Condiţiile geografice diverse care participă la alcătuirea biotopului

determină o mare varietate şi abundenţă de specii.

Fauna zonei include numeroase mamifere, dintre care valoare

cinegetică mai mare au exemplarele de căprior (Capreolus capreolus) şi mistreţ

(Sus scrofa). Alături de acestea, mai sunt prezente cârtiţa (Talpa europaea),

ariciul (Erinaceus europaeus), chiţcanul de ogor (Sorex areneus), pârşul (Glis

glis), veveriţa (Scilurus vulgaris), iepurele de câmp (Lepus europaeus), pisica

sălbatică (Felis silvestris), viezurele (Meles meles) şi vulpea (Canis vulpes).

Ornitofauna este bine reprezentată, fiind identificate în împrejurimi

circa 40 de specii de păsări. Dintre acestea, se remarcă prin abundenţă speciile

familiare etajului stejarului, precum mierla (Turdus merula), sturzul cântător

(Turdus philomelos), cinteza (Fringilla coelebs), piţigoiul mare (Parus major),

ciocănitoarea mare (Dendrocopos major), ciocârlia (Alauda arvensis),

sfrânciocul berbecel (Lanius collurio). Nu lipsesc, însă, nici speciile pentru vânat:

sitarul de pădure (Scolopax rusticola), fazanul (Phasianus colchicus) .

Dată fiind capacitatea locomotorie şi de adaptare la condiţiile de

mediu a speciilor de faună, a vertebratelor în special, din punct de vedere al

faunei, studiile s-au concentrat asupra vertebratelor cu capacitate locomotorie

redusă, ce urmează a fi afectate direct.

Amfibienii identificaţi în zonă, sunt: Salamandra salamandra (Salamandra de foc), Bombina bombina(Buhai de baltă cu burta roşie), Bombina variegata( Buhai de baltă cu burta galbenă), Bufo bufo (Broasca râioasă brună), Bufo viridis(Broasca râioasă verde).

Reptilele sunt reprezentate de următoarele specii: Lacerta agilis (Şopârla cenulşie), Lacerta viridis (Guşterul) , Zootoca vivipara (Şopârla de munte), Anguis fragilis (Năpârca), Natrix natrix (Şarpele de casă), Coronella austriaca (Şarpele de alun).

Cu toate acestea o prezenţă dominată de speciile de reptile a fost

semnalată în zona cu impacturi directe (stâncării, bolovănişuri, etc.) din


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 91 / 145



imediata proximitate a carierei, fapt datorat inducerii unor condiţii ecologice

favorizante apariţiei unor habitate şi microhabitate preferate de aceste specii.

Importanţa herpetofaunei rezidă din faptul că acestea sunt

reprezentate în general de specii prădătoare situate spre vârful lanţurilor

trofice, având poziţii cheie în acestea ca urmare a faptului că acţionează la limita

dintre ecosistemele acvatice şi cele terestre. Reacţia lor faţă de modificările

apărute în mediu le face să fie considerate ca specii cu o valoare bioindicatoare

deosebită.

Prezenţa şi menţinerea lor în habitatele puternic impactate ale zonei

studiate, demonstrează faptul că aceste activităţi nu duc la eliminarea

populaţiilor din habitat, pentru unele specii, rămânând chiar un factor

favorizant.

4.5.1. Informaţii despre ecosistemele de pe amplasament

Zona geografică a extravilanului localităţii Huta Certeze, unde se vor

desfăşura lucrările de exploatare a resursei de roci utile, precum şi a activităţilor

conexe, nu este lipsită de fond forestier.

Perimetrul propus se afla în totalitate în situl de importanţă comunitară

ROSCI0358 Pricop-Huta Certeze.

Speciile protejate de pe teritoriul amplasamentului carierei de andezit Arşiţa

sunt: Liliacul (Rhinolophus ferrumequimum), Râsul (Lynx lynx), Lupul (canis

lupus) şi ursul (ursus arctos).




1304 Rhinolophus ferrumequinum

P P C B C B

361 Lynx Lynx P C B C B

1352 Canis Lupus P C B C B

1354 Ursus arctos P C B C B


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 92 / 145



Abrevieri: Populaţie rezidentă: P- specie prezentă Reproducere: P – prezentă Situaţia populaţiei: C -2≥p>0% Conservare: B- bună Izolare: C – populaţie neizolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare globală: B- bună

Liliecii sunt animale nocturne foarte mobile si sunt adaptate la hrănirea cu

insecte in habitate foarte variate. In general pe zi se adăpostesc intr-o varietate

de structuri ca si scorburile copacilor, hambare, clădiri. Iarna ei hibernează in

structuri construite si subterane, precum pivniţele si minele. Majoritatea

informaţiilor despre lilieci se obţin făcând o numărătoare emergenta a

adăposturilor, prin monitorizarea activităţii lor cu ajutorul detectoarelor de lilieci

si prin monitorizarea cutiilor de lilieci cu unele înregistrări dintr-o varietate de

surse.

Pentru a putea monitoriza corespunzător liliecii, trebuie să se aibă în vedere

următoarele:

Numărul adăposturilor - Vara, femelele de lilieci se strâng împreuna in locaţii călduroase si adăpostite pentru a naște. Aceste maternităţi sau colonii maternităţi sunt indicatori critici ai statusului populaţiei si ţinte cheie pentru protecţie. Numărul adăposturilor cunoscute pentru o specie este unul din atributele utilizate pentru definirea statusului speciei comun, rar, larg răspândit, sau cu distribuţie limitata. O colonie poate sa se adăpostească in câteva situri separate pe parcursul sezonului reproductiv si ei adesea păstrează siturile de adăpost pentru câţiva ani. Mărimea adăposturilor - Mărimea adăposturilor poate fi utilizata pentru indicarea statusului speciei in areal. Cu toate acestea mărimea adăpostului ca indicator al condiţiilor specifice poate fi interpretata cu precauţie si este cel mai bine sa fie utilizat doar la scara redusa pentru monitorizarea condiţiilor siturilor particulare pentru lilieci, mai degrabă decât pentru evaluarea populaţiilor de lilieci la scara larga. Liliecii găsiţi in adăpost pot fi o mica parte a unei colonii mari sau ei pot sa constituie întreaga colonie.

Hibernaculele - Toţi liliecii hibernează iarna, ascunși in locaţii necunoscute. Siturile cunoscute pot fi protejate si monitorizate. Numărul liliecilor evaluat in


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 93 / 145



același timp in fiecare an in hibernare poate fi utilizat ca indice permiţând detectarea schimbărilor peste un număr de ani.

Pentru a monitoriza numărul liliecilor dintr-un sit de pot folosi următoarele metode:

- Numărarea plecărilor din situl de adăpost - Numărarea roirii - Numărarea hibernărilor - Numărarea coliviilor de lilieci - Numărătorile la torţă - Evaluarea liliecilor prin semnele de pe teren - Urmărirea prin radio

Pentru a monitoriza specia Rhinoliphus ferrumequinum de pe teritoriul perimetrului Arşiţa, s-a folosit metoda “Evaluarea liliecilor prin semnele de pe teren sau tehnica fieldcraft”.

Tehnica fieldcraft poate stabili daca situl va fi sau a fost utilizat de către lilieci, chiar daca liliecii nu sunt prezenţi sau vizibili la timpul supravegherii.

Pentru această metode se monitorizează: - excrementele si rămășitele - prezenta excrementelor de lilieci arata ca

situl a fost utilizat de către aceștia. Un număr mare de excremente reprezintă un indicator bun pentru mărimea coloniei.

- Urina si petele de ulei - Petele de urina de liliac pot fi văzute adesea pe pereţi. Acestea sunt un indicator al prezentei sau vizitei liliecilor. In mod similar substanţa uleioasa din blana liliecilor pătează pereţii in locurile unde s-au adăpostit.

- Zgârieturile – zgârieturile de lilieci se pot observa în toate locurile în care aceştia au fost.

Clădirile pot fi surveiate in orice moment al anului pentru a determina daca

sunt adăposturi de lilieci. In majoritatea cazurilor se determina statusul de adăpost in corelaţie cu specia si abundenta, dar supravegherile ulterioare vor fi necesare la diferite momente ale anului.

Rezultatele surveierilor sunt de obicei valide pentru stabilirea prezentei-absentei si a mărimii relative a coloniei. Daca se găsesc lilieci morţi, aceștia vor fi identificaţi ca specie si ca vârsta,precum si condiţiile in care au fost găsiţi. Acest lucru permite interpretarea ca situl a fost utilizat de către lilieci. De ex daca un pui este găsit mort, este o dovada ca adăpostul a fost utilizat ca si adăpost pentru maternitate. Excrementele pot fi identificate adesea ca provenind de la o anumita specie; cu o anumita experienţa se pot identifica vârstele liliecilor care au produs


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 94 / 145



excrementele, indicaţii referitoare la ultima utilizare a sitului sau despre lungimea perioadei in care situl a fost utilizat. Experienţa ajuta la o posibila estimare a numărului de lilieci care au utilizat adăpostul, in funcţie de cantitatea de excremente.

Speciile de amfibieni prezente pe teritoriul carierei şi protejate sunt:




2001 Triturus montandoni

P C A C A

1193 Bombina variegata

P C B C B

1166 Triturus cristatus

P C B C B

Abrevieri: Populaţie rezidentă: P – Specie prezentă Situaţia populaţiei: C -2≥p>0% Conservare: A – excelentă, B- bună Izolare: C – populaţie neizolată cu o arie de răspândire extinsă

Evaluare globală: A – excelentă, B- bună Inventarierea si cartografierea speciilor de amfibieni si reptile presupune

studii de teren pentru realizarea unui inventar cat mai complet, dar si pentru actualizarea datelor privitoare la prezenta/distribuţia speciilor de herpetofauna in zonă.

Perioada de desfășurare a studiului de teren se va suprapune cu sezonul de activitate a amfibienilor: primăvara, începutul verii si ocazional, vara – toamna. Lista cu speciile de amfibieni si reptile identificate.

Amfibienii sunt animale terestre, dar au si un stadiu acvatic in ciclul lor de viaţa cu larve mari, exclusive acvatice înaintea metamorfozei. Adulţii se reîntorc in apa in fiecare an pentru reproducere, dar petrec o mare parte a timpului pe uscat. Pe parcursul iernii amfibienii hibernează. Majoritatea studiilor si cercetărilor se focalizează pe studiul populaţiilor adulte in siturile de reproducere.

Caracteristici de evaluat pentru studiul amfibienilor sunt:

- Mărimea populației - Estimarea mărimii populaţiei de amfibieni se face cel mai bine pe parcursul perioadei de împerechere când majoritatea


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 95 / 145



adulţilor se vor aduna in siturile de reproducere. Mărimea populaţiilor reproducătoare poate prin urmare, sa fie estimata pentru fiecare suprafaţa, iar pe un teritoriu se vor însuma rezultatele obţinute pe suprafeţele restrânse.

- Succesul reproductiv - Daca amfibienii se reproduc sau nu, se poate in general examina cu succes in doua modalităţi. Prima, ouăle găsite vor stabili daca împerecherea a avut loc si ouăle au fost depuse. Pentru unele specii, estimarea populaţiilor poate fi făcuta prin numărul de zone cu oua identificate. A doua modalitate, capturarea de larve aflate in diferite stagii de dezvoltare, va stabili daca ouăle sunt incubate si larvele supravieţuiesc. Succesul reproductiv poate fi estimat observând numărul metamorfozelor (termenul de stadium imediat următor metamorfozei, când animalul părăsește mlaștina natala) părăsește balta pe parcursul verii, facondu-se o comparaţie cu populaţia adulta estimata. Aceasta furnizează o indicaţie a productivităţii băltii. Evaluarea metamorfilor care pleacă necesita o monitorizare atenta a dezvoltării larvare cu scopul de a verifica ieșirea iminenta. Pentru broaște, resorbţia cozii este un indicator al unei ieșiri imediate, deși coada nu este pe de-întregul resorbita când are loc plecarea. Pentru broaștele râioase comune, ieșirea metamorfilor apare vara târziu si juvenilii vor părăsi balta in masa.

- Supraviețuirea si mortalitatea - Estimările supravieţuirii si mortalităţii pot fi făcute fezabil prin studiile de capturare, marcare si recapturare; supravieţuirea este calculate prin analiza indivizilor marcaţi si recapturaţi. Cu excepţia animalelor găsite moarte, nu e ușor de distins intre mortalitate si imigraţie. In mod similar, imigraţia si “nașterile” pot fi ușor confundate, cu excepţia când exista siguranţa ca populaţia este izolata. Pentru broaștele râioase si pentru triturul cu creasta se crede ca dispersia apare in stadiile juvenile. Dat fiind faptul ca la majoritatea populaţiilor marcajul se face la populaţia adulta, imigrarea si emigrarea nu trebuie considerate ca foarte importante.

Metodele de teren care se pot folosi pentru studiul amfibienilor sunt: - Numărătoarea la torţă - Capcanele cu sticlă - Capturarea în capcane - Cercetarea în transecte terestre - Căutarea pontei

Pentru evaluarea amfibienilor din cadrul perimetrului Arşiţa s-a folosit metoda “Capcanelor cu sticlă”.

Capturarea in sticle este o metoda utila de capturare a tritonilor in mlaștini pentru simpla numărătoare sau pentru marcarea si recapturarea lor. Sticlele sunt construite astfel, asigurându-se ca tritonii pot ușor sa intre,dar nu pot sa iasă la fel


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 96 / 145



de ușor. Ele se utilizează cel mai bine pe parcursul perioadei de reproducere când tritonii sunt angajaţi in comportamentul reproducător, dar se pot captura si larve (de tritoni sau alte specii) in alte perioade ale anului. Flacoanele Peak capturează tritonii adulţi si se folosesc in martie-aprilie când activitatea de împerechere este maxima. Metamorfii ies vara târziu si in toamna timpurie, deci capturarea începuta in aceasta perioada aduce cel mai mare număr de metamorfic capturaţi.

4.5.2. Surse de poluare a florei şi faunei

4.5.2.1. Surse de poluare a florei si faunei si emisii de poluanţi

Având in vedere faptul ca extracţia andezitului se realizează dintr-un areal

unde vegetaţia naturala este reprezentata de specii ierboase dar și de pădure, vo

fi necesare pe parcurs lucrări de defrișare si de taiere a vegetaţiei (arbori si

arbuști).

In etapa de exploatare a andezitului, sursele de poluare a florei si faunei sunt

următoarele:

- instalaţiile de forare si operaţiile de derocare a andezitelor, produc poluanţi

(NOx, SO, SO2, CO, metale grele, pulberi) si zgomot;

- utilajele de încărcare si mijloacele de transport al rocilor sterile si pietrei

derocate care, prin activitatea desfășurata in cadrul fronturilor de lucru,

produc poluanţi (NOx, SO, SO2, CO, metale grele, pulberi) si zgomot;

- traficul de șantier, prin transportul andezitului brut, generează poluanţi

specifici mijloacelor de transport (NOx, SO, SO2, CO, metale grele, pulberi) si

zgomot;

- deșeurile rezultate din activităţile de exploatare a andezitului pot afecta

vegetaţia din vecinătatea amplasamentului;

- accidentele rezultate ca urmare a traficului de șantier, care pot genera

scurgeri de carburanţi si uleiuri care, deversate pe suprafaţa solului,

afectează flora si fauna specifica amplasamentului.

Conform literaturii de specialitate, se estimează ca particulele in aer care


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 97 / 145



pot prezenta riscuri pentru vegetaţie pot fi întâlnite:

- pe distanta de pana la 300 m in jurul obiectivului, in timpul executării

lucrărilor proiectate;

- pe o distanta de 50 m in ambele părţi ale drumului de acces neasfaltat, în

perioadele de concentrare maximă a lucrărilor de execuţie.

Atât prin amplasament cât şi prin activităţile din etapele de exploatare a

rocilor utile şi de amenajare a terenului, lucrările de investiţii proiectate vor avea

un impact direct, pe termen scurt, asupra florei şi faunei din zona perimetrului de

exploatare.

După ce încetează lucrările de exploatare a rocilor utile, din cadrul

perimetrului Arşiţa, judeţul Satu Mare, dispare si impactul asupra tipurilor de

habitate si a speciilor.

Din estimările făcute in studii seismometrice realizate de S.C. INSEMEX S.A.

Petroșani în alte perimetre si din experienţa altor lucrări similare, se apreciază că

la limita perimetrului minier instituit, zgomotul produs de exploziile de derocare

sunt de mica intensitate si cu o durată foarte scurtă si nu va crea prejudicii

importante asupra habitatului animalelor sălbatice.

4.5.3. Impactul produs asupra florei şi faunei

4.5.3.1. Impactul produs asupra florei şi faunei

Impactul prognozat asupra biodiversităţii, datorat funcţionării

obiectivului nu va fi major, având în vedere amplasarea acestuia într-o zonă nu

foarte bogată, din punct de vedere al biodiversităţii.

În vederea amplasării obiectivului în zona menţionată, pentru moment nu

sunt necesare defrişări, desecări sau alte acţiuni care ar putea să aibă impact


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 98 / 145



asupra biodiversităţii. În perimetrul analizat nu există exemplare de plante sau

animale rare, pe cale de dispariţie, specii de plante cu importanţă economică

sau specii incluse în Cartea Roşie.

Din activitatea care se va desfăşura în perimetrul carierei Arşiţa - se

pot identifica factori de disconfort pentru vegetaţia şi fauna din zonă:

■ noxele din gazele de eşapament ale utilajelor acţionate de motoare Diesel;

■ praful eliberat în atmosferă în urma activităţilor de concasare, încărcare –

descărcare şi transport;

■ zgomotul produs de activitatea din carieră.

Aceștia vor genera următoarele efecte pe care nu putem să nu le luăm în

considerare:

- modificarea funcţiilor principale îndeplinite de vegetaţie si anume:

antieroziva, ecologica, de microclimat, hidrologica, sanitara, de reducere a

zgomotului, recreativa, estetica;

- înlăturarea componentelor biotice de pe amplasament, prin lucrările de

decopertare si excavare;

- fragmentarea habitatelor naturale, prin apariţia unei bariere fizice

constituita din lucrările de exploatare a agregatelor minerale;

- deprecierea speciilor;

- perturbarea grupelor vegetale fragile;

- reducerea productivităţii biologice, datorita gradului crescut de poluare;

- tulburarea vieţii animalelor sălbatice, libertatea de mișcare a acestora fiind

parţial afectata de activitatea de exploatare a rocilor utile din versantul sudic

al dealului Cioncaşului.

Cu toate aceste considerăm că amplasarea obiectivului în zona

stabilită nu va determina migrări ale animalelor sau impact negativ asupra

plantelor, mai mare decât cele cauzate de transportul de material lemnos cu

ajutorul peridocurile sau chiar activităţile de defrișare din parchetele silvice.


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 99 / 145



Existenţa animalelor în vecinătatea obiectivului, la anumite distanţe fiind

posibilă şi independentă de prezenţa sa.

Impactul prognozat asupra biodiversităţii, datorat funcţionării

obiectivului va fi, astfel, în limite admisibile.

4.5.4. Măsuri de protecţie a biotopurilor si habitatelor de pe amplasament

4.5.4.1. Măsuri de protecţie a biotopurilor si habitatelor de pe amplasament

Având în vedere cele mai sus arătate, nu se impune luarea unor măsuri

speciale pentru diminuarea impactului asupra biodiversităţii zonei, cu excepţia

planului de refacere a mediului în zona carierei.

Planul de refacere a mediului va viza atât stoparea eroziunii solului în

zona de exploatare a substanţei minerale, cât şi reconstrucţia ecologică a zonei

afectate, prin acoperirea cu sol vegetal şi însămânţarea cu vegetaţie, la început

ierboasă şi diferite specii de arbuşti specifici climei şi solului regiunii şi apoi cu

vegetaţie arboricolă, în măsura în care solul format permite.

După cum rezultă din estimările făcute în capitolele anterioare,

concentraţiile de poluanţi eliberaţi în atmosferă în urma activităţii din carieră

vor fi sub limitele maxim admise de normativele în vigoare şi deci se poate

aprecia că nu vor avea efecte negative asupra stării de sănătate a vegetaţiei şi a

faunei din perimetru.

Fauna din zonă va fi afectată de zgomotul produs în carieră, existând

posibilitatea ca unele specii faunistice să se stabilească la distanţe mai mari faţă

de actualele locuri de cuibărire. La finalizarea lucrărilor e posibil ca după

reconstrucţia ecologică numărul speciilor şi al exemplarelor faunistice a zonei

să crească.


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 100 / 145



Vegetaţia din zona obiectivului poate fi, eventual, afectată de

depunerea prafului, datorat rulării mijloacelor de transport pe drumurile de

acces spre carieră, pe frunzele plantelor, ceea ce duce la deranjarea proceselor

fiziologice ale acestora (fotosinteza, etc.), având ca efect îngălbenirea şi

căderea prematură a frunzelor şi implicit scăderea ritmului de creştere a

acestora. Acest efect va avea, eventual, un caracter strict local, limitat la

imediata vecinătate a drumului de acces. La distanţe mai mari impactul

pulberilor generat asupra vegetaţiei va fi neglijabil, contribuţii pozitive în acest

sens având şi precipitaţiile care asigură spălarea periodică a eventualelor pulberi

depuse pe frunze.

Deşi poluanţii eliberaţi de sursele de poluare pot avea efecte nocive

asupra vegetaţiei şi faunei, datorită măsurilor de reducere a emisiilor luate,

debitele masice şi concentraţiile acestora se vor situa sub limita maxim admisă

în normativele în vigoare, putând estima că impactul produs de aceşti poluanţi

asupra vegetaţiei şi faunei nu va avea efecte majore.

4.6. PEISAJUL

4.6.1 Informații despre peisaj, încadrarea in regiune, diversitatea acestuia

Din punct de vedere peisagistic, zona studiată se încadrează peisajului

specific munţilor Oaşului. De asemenea, specifice sunt şi peisajele rurale şi cel

silvic.

Regiunea are un aspect montan, cu altitudini cuprinse între 400 - 1.000 m.

Amplasamentul este situat la circa 500 m la ieşirea din localitatea Huta Certeze

spre nord - est. Perimetrul este situat in dealul „ Cioncaşului” şi se înscrie la cota

+430-510 m, având o aşezare în pantă cu declinaţie de circa 70%..


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 101 / 145



Pentru protejarea peisajului zonei, la finalul exploatării zona va fi

naturalizată prin reducerea pantelor carierei, acoperirea cu sol vegetal şi

revegetarea zonei, inclusiv cu arbori, în zona în care solul permite.

4.6.2. Caracteristicile si geomorfologia reliefului pe amplasament

Morfologia terenului, din cadrul perimetrului de exploatare si in imediata

vecinătate a carierei si utilitarilor acesteia, este abruptă, fără accidente naturale

sau artificiale. Înălţimile terenului variază intre cotele +430 m si +510 m.

4.6.3. Caracteristicile rețelei hidrologice

Din punct de vedere hidrologic, perimetrul Arşiţa, judeţul Satu Mare este

situat pe malul drept al pârâului Arșiţa. Apele de suprafaţa sunt reprezentate prin

pâraie curgătoare cu debite medii, ca urmare a condiţiilor de evoluţie

paleogeografică și a precipitaţiilor din zonă.

4.6.4. Zone împădurite

Zona perimetrului de exploatare Arşiţa, judeţul Satu Mare este împădurită,

cu arbuşti şi tufişuri, de la limita nordică a acestuia și estică, începând o zonă de

foioase cu densitate mică, care apoi continuă prin îndesire formând o zonă

împădurită, amplasată la aproximativ 2 km de obiectiv.


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 102 / 145



4.6.5. Impactul asupra cadrului natural, valorii estetice a peisajului, schimbării de

utilizare a terenului

Factorii care modelează peisajul sunt: geologia, relieful, clima, hidrografia,

biodiversitatea si omul. Amplasamentul viitoarei exploatări este situat in

extravilanul localităţii Huta Certeze, judeţul Satu Mare, suprapunând-se pe

ecosisteme agricole (teren neproductiv - pășune).

Se consideră că proiectul va avea un impact redus asupra peisajului. Astfel,

in urma lucrărilor de exploatare a andezitului, pot rezulta fenomene de

degradare a peisajului, de scădere a valorii estetice a acestuia, prin perturbarea

ordinii naturale existente, lăsând urme antropice grave când amplasarea

excavaţiilor este străina si neintegrata in mediul înconjurător.

Pentru a fi evitate astfel de fenomene de degradare a peisajului, au fost

recomandate mai multe masuri care sa conducă la diminuarea impactului asupra

ambientului, precum recrearea aspectului iniţial, prin plantarea de vegetaţie

specifica.

Impactul schimbării modului de utilizare a terenului asupra peisajului este

minim, deoarece suprafaţa de teren afectata de lucrările de exploatarea

andezitului este teren agricol extravilan, acoperit in totalitate de pășune.

Pentru realizarea lucrărilor de derocare a andezitului, se prognozează

următoarele forme de impact asupra peisajului:

- schimbarea elementelor cadrului natural (modificarea topografiei,

modificarea vegetaţiei, schimbarea microclimatului);

- schimbarea categoriilor de folosinţa a terenurilor, prin scoaterea provizorie a

unor suprafeţe din circuitul natural (agricol) si ocuparea propriu-zisa cu

excavaţii;

- schimbarea valorii estetice a peisajului, prin perturbarea ordinii naturale

existente si includerea unei noi activităţi ;

- modificarea raportului dintre teritoriul natural si cel antropizat, prin mărirea

suprafeţei celui antropizat;


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 103 / 145



- posibilitatea de apariţie a altor excavaţii, care vor conduce la diminuarea

suprafeţelor agricole.

4.6.6. Masuri pentru diminuarea impactului asupra peisajului

Pentru diminuarea impactului asupra peisajului, in prezentul studiu de

evaluare a impactului asupra mediului, recomandam respectarea următoarelor

masuri:

- realizarea de înierbări ale taluzurilor si bermelor carierei, precum si realizarea

lucrărilor de înierbare si plantare arbuști pe haldele de steril;

Principalele lucrări, privind refacerea mediului afectat de exploatarea

andezitului din perimetrul Arşiţa, se vor executa la terminarea activităţii si vor fi

legate de refacerea treptelor carierei, refacerea solului si asigurarea stabilităţii

acestuia. Sunt însă necesare si lucrări menite să îndepărteze, din fostul perimetru

de exploatare, toate potenţialele surse de poluare, precum si lucrări pentru

protejarea zonei din punct de vedere peisagistic.

4.7. MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC

Construcţiile si activităţile existente in zona de influenta a proiectului

Perimetrul Arşiţa, judeţul Satu Mare este amplasat in versantul sudic al

dealului „Cioncaşului”, la cca. 0,5 Km sud de comuna Huta Certeze şi 8 km est de


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 104 / 145



oraşul Negreşti Oaş.

Construcţiile cele mai apropiate de perimetrul de exploatare sunt situate la

distanta de 0,5 km nord si aparţin localităţii Huta Certeze, judeţul Satu Mare.

Primele gospodarii se găsesc la distanta de 0,5 km de perimetru si sunt

reprezentate prin locuinţe grupate si anexele aferente acestora.

Importanţa social-economică a investiţiei va consta în crearea de locuri de

muncă pe perioada de construcţie si derulare a proiectului, cu efect benefic si

asupra situaţiei economice din localităţile învecinate, dar cel mai important lucru

pe care îl va crea această investiţiei este că va furniza materia primă pentru

refacerea infrastructurii rutiere din zonă. Prin realizarea investiţiei, nu se

înregistrează o creștere a ratei îmbolnăvirilor profesionale la nivelul locuitorilor

sau lucrătorilor si nu există public posibil nemulţumit de existenţa si realizarea

proiectului. Din acest punct de vedere, putem afirma că impactul investiţiei va fi

unul pozitiv.

Din punct de vedere social si economic, utilizarea terenului pentru

extragerea andezitului folosit la construcţia unor noi obiective economice si

refacerea infrastructurii rutiere determină o utilizare superioară a resurselor

existente pe amplasament, iar ulterior, prin reconstrucţia ecologică a zonei la

finalizarea exploatării, aceasta va fi redată în circuitul natural.

4.7.1. Impact prognozat asupra mediului social si economic

Impactului prognozat asupra mediului social si economic poate fi caracterizat

in felul următor:

- populaţia si așezările situate in apropierea obiectivului analizat vor fi

afectate in mica măsura in perioada de execuţie a proiectului, prin emisiile de

noxe si zgomotul rezultate de la activităţile desfășurate in incinta perimetrului de

exploatare si a organizării de șantier, deoarece mediul locuit se afla la distante de

peste 0,5 km fata de perimetrul de exploatare;


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 105 / 145



- factorii poluanţi rezultaţi din activitatea de extracţie a rocilor utile au o

acţiune limitata, restrânsa la un areal limitrof obiectivului de investiţii

proiectat;

- posibile conflicte de circulaţie, datorita autovehiculelor de tonaj ridicat, care

transporta materialele de construcţii la punctele de lucru.

Comparativ cu alte forme de impact ce ar putea sa se manifeste asupra

locuitorilor din vecinătate, activitatea de exploatare a rocilor utile are un efect

minor. Studierea activităţilor si a tehnologiilor ce sunt utilizate in cadrul

exploatării ne determina sa apreciem ca impactul negativ al acestora asupra

așezărilor umane din zona se poate, eventual, manifesta prin:

- emisiile de poluanţi atmosferici, reprezentate prin gazele de ardere a

combustibililor lichizi si prin praful ridicat;

- zgomotul produs de autobasculantele care transporta blocurile de piatră

către punctele de lucru si care străbat localităţile învecinate carierei.

4.7.2. Măsuri de diminuare a impactului

4.7.2.1.Masuri pentru diminuarea impactului proiectului asupra mediului social si

economic in perioada de execuţie

O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobata prin Legea 265/2006,

cu modificările si completările ulterioare, stipulează obligativitatea respectării

principiilor ecologice in procesul de dezvoltare social-economica, pentru

asigurarea unui mediu de viaţa sănătos pentru populaţie. Amplasarea lucrărilor

de exploatare din perimetrul Arşiţa, judeţul Satu Mare trebuie sa se realizeze fără

a prejudicia in vreun fel salubritatea, ambientul, spatiile de odihna, starea de

sănătate si confort ale populaţiei.

In acest sens, este necesar a fi respectate următoarele masuri:


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 106 / 145



- funcţionarea, la parametrii optimi proiectaţi, a utilajelor tehnologice si

mijloacelor de transport, pentru reducerea noxelor si a zgomotului care ar

putea afecta factorul uman;

- optimizarea traseelor utilajelor de extracţie si mijloacelor de transport al

agregatelor, astfel încât sa fie evitate blocajele si accidentele de circulaţie;

- limitarea cantităţilor de exploziv la detonarea rocilor si folosirea unor

explozivi cu acţiune brizanta redusa, pentru diminuarea vibraţiilor;

- reducerea vitezei de circulaţie si a capacităţii de transport, pe drumurile

publice;

- stropirea zilnica a drumurilor din incinta carierei si a drumurilor de transport al

rocilor utile la beneficiari, pentru diminuarea emisiilor de particule de praf;

- menţinerea mașinilor si utilajelor in cadrul parametrilor stabiliţi de fabricant;

- executarea lucrărilor fără a produce disconfort locuitorilor prin generarea de

noxe, praf, zgomot si vibraţii;

- evitarea pierderilor de materiale din utilajele de transport;

- evitarea rutelor de transport prin localităţi si utilizarea unor rute ocolitoare;

- asigurarea semnalizării zonelor de lucru cu panouri de avertizare.

Activitatea de derocare cu explozivi desfășurata în perimetrul Arşiţa va avea

efecte negative limitate asupra aşezărilor umane şi a obiectivelor de interes

public, având în vedere că distanţa până la cele mai apropiate aşezări umane din

comuna Huta Certeze este de cca. 0,5 km, distanţă la care efectele seismice nu

vor avea un impact negativ.

Prin adoptarea schemei de amplasare a găurilor cat si utilizarea sistemului

NONEL, se va produce o împușcare cu trepidaţii foarte reduse, sfărâmare

controlata si împrăștiere foarte mica a rocii si, de asemenea, se diminuează foarte

mult zgomotul si unda detonanta (ce afectează, de regula, vecinătăţile carierei).

4.8. Condiții culturale si etnice, patrimoniu cultural

4.8.1. Impactul potenţial al proiectului asupra obiectivelor de patrimoniu cultural,

arheologic sau asupra monumentelor istorice


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 107 / 145



Obiectivul de investiţii nu va afecta condiţiile etnice si culturale din zonă. În

vecinătatea amplasamentului nu există obiective de patrimoniu cultural,

arheologic sau monumente istorice. In temeiul prevederilor Legii nr. 182/2000

privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, cu modificările si

completările ulterioare si Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor

istorice, cu modificările si completările ulterioare, beneficiarul lucrărilor

proiectate asigura finanţarea pentru executarea supaturilor arheologice

preventive si de salvare, având obligaţia, după caz, de a reveni asupra proiectului,

daca descoperirile arheologice necesita conservarea in situ cu marcarea la

suprafaţa (reconstrucţie) a bunurilor mobile de patrimoniu arheologic.

Extracţia andezitului din versantul sudic al dealului Cioncaşului, activitate

care se va desfășura pe amplasamentul perimetrului Arşiţa, judeţul Satu Mare, nu

va influenţa condiţiile culturale, etnice sau de patrimoniu din zonă.

5. MĂSURI COMPENSATORII

Deoarece activitatea de exploatare a andezitului din perimetrul Arşiţa ,

judeţul Satu Mare nu are impact major asupra biodiversităţii, nu sunt necesare

măsuri compensatorii.

6. ANALIZA ALTERNATIVELOR SI MARIMEA IMPACTULUI

6.1. Descrierea alternativelor


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 108 / 145



Având in vedere condiţiile geomorfologice, adâncimea de exploatare a

zăcământului de andezit si posibilităţile tehnice si tehnologice de exploatare, s-a

optat pentru varianta de exploatare la suprafaţa, in cariera, a andezitului si

refacerea zonei afectate de lucrările de investii proiectate.

6.2. Analiza mărimii impactului

Pentru caracterizarea stării de calitate a factorilor de mediu în ansamblu, s-

au elaborat modele de apreciere globală, menite să sintetizeze aprecierile

sectoriale asupra calităţii fiecărui factor de mediu.

Metodele utilizate pentru evaluarea globală se numesc metode de

interpretare, dar pot fi privite si ca metode de integrare. Metodele de evaluare

globală sunt, în general, de tipul multicriteriu si pot reprezenta abordări de tip

cantitativ si calitativ.

Din categoria abordărilor de tip calitativ, fac parte metodele de evaluare

ilustrative si respectiv cele experimentale.

Metoda Rojanschi

Aceasta se înscrie în categoria metodelor ilustrative de apreciere globală a

stării de calitate a mediului. Condiţia principală care i se cere unei astfel de

metode este de a permite compararea stării mediului la un moment dat cu starea

înregistrată într-un moment anterior, în diferite condiţii de dezvoltare.

Metoda Rojanschi apreciază starea de poluare a mediului, pe care o exprimă

cantitativ pe baza unui indicator rezultat din raportul dintre valoarea ideală si


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 109 / 145



valoarea reală dintr-un anumit moment a unor indicatori consideraţi specifici

pentru factorii de mediu analizaţi.

În acest sens, se propune încadrarea calităţii momentane a fiecărui factor

de mediu într-o scară de bonitate, cu acordarea unor note care să exprime

apropierea, respectiv depărtarea de starea ideală. Scara de bonitate este

exprimată prin note de la 1 la 10, unde nota 10 reprezintă starea naturală

neafectată de activitatea umană, iar nota 1 reprezintă o situaţie ireversibilă şi

deosebit de gravă de deteriorare a factorului de mediu analizat.

În cazul documentaţiei prezente, aprecierea globală se va face prin prisma

calităţii celor cinci factori de mediu (apă, aer, sol, vegetaţie si fauna, așezări

umane), analizaţi şi evaluaţi prin prisma reglementărilor. Notele de bonitate

obţinute pentru fiecare factor de mediu în zona analizată servesc la realizarea

grafică a unei diagrame, ca o metodă de simulare a efectului sinergic; figura

geometrică este un triunghi echilateral (pentru 3 factori de mediu). Prin unirea

punctelor rezultate din amplasarea valorilor ce exprimă starea reală, se obţine un

triunghi interior, cu suprafaţa mai mică (Sr).

Indicele stării de poluare globală (IPG) a unui ecosistem rezultă din

raportul dintre două suprafeţe:

I.P.G = Si / Sr

unde:

Si = suprafaţa corespunzătoare stării ideale a mediului;

Sr = suprafaţa corespunzătoare stării reale a mediului.

Estimarea indicilor de calitate a mediului înconjurător se face după scara de

bonitate a acestora, prezentata in tabelul de mai jos

Nota de

bonitate

Valoarea Ip Efectele asupra omului si mediului înconjurător


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 110 / 145



10 Ip = 0 Starea naturala, in echilibru

9 Ip = 0 - 0,25 Fără efecte

8 Ip = 0,25 - 0,50 Fără efecte decelabile cauzistici; mediul afectat in limite admise

nivel 1

7 Ip = 0,50 - 0,1 Mediul este afectat in limite admise nivel 2

6 Ip = 0,1 - 0,2 Mediul este afectat peste limitele admise; efectele sunt

accentuate

5 Ip = 0,2 - 0,4 Mediul este afectat peste limitele admise nivel 2

4 Ip = 0,4 - 0,8 Mediul este afectat peste limitele admise nivel 3. Efectele nocive

sunt accentuate

3 Ip = 0,8 - 1,2 Mediu degradat - nivel 1.

Efectele sunt letale la durate medii de expunere

2 Ip = 1,2 - 2,0 Mediul degradat - nivel 2.

Efectele sunt letale la durate scurte de expunere

1 Ip > 2,0 Mediul este impropriu formelor de viaţa

Avantajele metodei:

- oferă o imagine globală a calităţii mediului;

- permite compararea unor zone diferite, care pot fi analizate

pe baza aceloraşi factori;

- permite compararea stării unei zone în diferite momente de timp;

- asigură utilizarea activă a unui fond de date privitoare la

parametrii de stare a mediului, obţinuţi printr-o monitorizare la

scară largă.

Dezavantajul metodei:

- constă în nota de subiectivitate generată de încadrarea pe scara de

bonitate, care depinde în primul rând de experienţa si exigenţa evaluatorului.

Totuși, o astfel de apreciere permite factorilor de decizie

fundamentarea tehnico-știinţifică a unor hotărâri privind prioritatea zonelor

degradate ecologic si orientarea unor măsuri si a fondurilor aferente pentru

remedierea mediului.


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 111 / 145



6.2.1. Calculul indicilor de poluare: Ip

- Indicele de calitate pentru SOL/SUBSOL (Ic S/S)

Factorul de mediu sol/subsol este cel mai expus deteriorării ca urmare a activităţii

de exploatare prin:

- lucrările de exploatare, transport a andezitului;

- carburanţii utilizaţi pentru utilajele acţionate de motoare Diesel;

- lubrifianţii utilizaţi pentru toate tipurile de utilaje aflate in dotarea carierei;

- deșeurile industriale si cele menajere.

Acestea au impact asupra structurii, texturii si proprietarilor fizico-

chimice ale solului si implicit asupra funcţiilor sale ecologice.

Referitor la subsol, datorita metodei de exploatare, va rezulta un gol in

masiv, care nu va putea fi refăcut. Impactul asupra peisajului produs de acest

gol nu este observabil decât din apropierea carierei.

In condiţii normale de lucru, respectând normele de igiena si de

depozitare corespunzătoare a deșeurilor, nu ar trebui sa existe riscuri majore

de poluare a solului.

Prin urmare, pentru factorul de mediu sol/subsol, mărimea efectelor

generate de viitoarea activitate a carierei este redata ca ajutorul indicilor de

calitate Ic si este prezentata in tabelul următor:

Acțiunea sau sursa generatoare Sol/subsol


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 112 / 145



Scoaterea din circuitul natural a unor suprafeţe de teren si exploatarea

andezitului

-1

Carburanţii si lubrifianţii -1

Deșeurile industriale si menajere -1

Apele pluviale -1

Mărimea efectelor -5

Valorile indicelui de calitate vor fi:

Ic = -5 /4 = - 1,25 pentru sol

Din scara de bonitate pentru indicele de calitate, rezulta ca solul si

subsolul vor fi afectate de viitoarea activitate din cariera peste limitele

admise; efectele sunt accentuate.

După finalizarea lucrărilor de exploatare a andezitului din perimetrul

Arşiţa, se vor executa lucrări de refacere a mediului, in special de refacere a

solului si de asigurare a stabilităţii acestuia.

- Indicele de calitate pentru VEGETATIE, FAUNA (Ic V,F)

Modalităţile prin care se realizează impactul asupra acestui factor de mediu

sunt următoarele:

- scoaterea din circuitul natural a suprafeţelor necesare pentru derularea

activităţii miniere;

- dislocarea solului, ce conduce la modificarea habitatului macrofaunei, in timp ce

microfauna (protozoare si nematode) de pe zona descopertata va dispare

aproape in totalitate;

- agenţi poluanţi sonori, care determina unele specii faunistice sa se stabilească


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 113 / 145



temporar la distante mai mari fata de actualele locuri ocupate;

- fragmentarea habitatelor naturale, prin apariţia unei bariere fizice constituita

din lucrările de exploatare a rocilor utile;

- pulberi sedimentabile, ce au efect asupra proceselor fiziologice (fotosintezei,

respiraţiei, ratei de creștere etc.) a speciilor vegetale aflate in imediata vecinătate

a carierei.

Influenta asupra faunei si florei spontane ar putea fi diminuata, prin lucrări

de înierbare si plantaţii de arbori, in scopul refacerii vegetaţiei. Pentru refacerea

aspectului peisagistic si pentru formarea unui ecran protector, care sa absoarbă

vibraţiile, praful si alte surse de poluare a aerului, se vor lua masuri de realizare a

unei liziere de arbori si arbuști la marginile carierei.

Astfel, pentru factorii de mediu vegetaţie si fauna, mărimea efectelor

generate de activitatea ce se va desfășura in cariera este redata cu ajutorul

indicilor de calitate Ic si este prezentata in tabelul următor:

Acțiunea sau sursa generatoare Flora Fauna

Scoaterea din circuitul natural a unor suprafeţe de teren -1 -1

Dislocarea solului -1 -1

Emisii de gaze in atmosfera -1 -1

Ape uzate - 1 0

Zgomot 0 -1

Mărimea efectelor -4 -4

Valorile indicelui de calitate vor fi:

Ic = -4 /5 = - 0,80 pentru vegetaţie

Ic = -3 /5 = - 0,80 pentru fauna

Din scara de bonitate pentru indicele de calitate, rezulta ca viitoarea

activitate din cariera va avea un impact negativ atât asupra vegetaţiei cat si


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 114 / 145



asupra faunei, dar in limite admisibile.

Deși poluanţii eliberaţi pot avea efecte nocive asupra vegetaţiei si faunei,

datorita cantităţilor mici si a concentraţiilor acestora, care se vor situa sub limita

maxima admisa de normativele in vigoare, se poate estima ca impactul produs de

acești poluanţi asupra vegetaţiei si faunei nu va avea efecte majore.

- Indice de calitate pentru APA ( Ic APA)

Datele geologice si specificul lucrărilor ce urmează a se executa, ne permit

sa estimam ca lucrările pentru amenajarea carierei (lucrările de decopertare,

construcţia instalaţiilor de depoluare a apelor) nu vor afecta calitatea apelor

subterane.

Pentru perioada de amenajare a carierei, este posibil ca apele provenite din

precipitaţii sa se încarce suplimentar cu suspensii, peste limitele naturale,

suspensii provenind de la cantităţile relativ mari de coperta îndepărtata.

Lucrările de pregătire includ si lucrări de protejare a apelor de suprafaţa

(rigole sau șanţuri de colectare, drenare si filtrare a apelor, separatoare de

produse petroliere, filtre naturale), pe care beneficiarul le va desfășura

concomitent cu lucrările de amenajare efectiva a carierei.

Suspensiile nu se constituie, prin natura lor, in factori de poluare asupra

apelor de suprafaţă. Eventualele scurgeri de produse petroliere vor reprezenta

potenţială sursa majora de poluare a apelor de suprafaţă.

Prin aplicarea soluţiilor prezentate pe larg in capitolele anterioare, precum

si prin realizarea celorlalte instalaţii de depoluare, consideram ca impactul produs

de extracţia andezitului in perimetrul de exploatare va fi minim, încadrându-se in

limite acceptabile.

Pentru nivelul actual de cunoaștere, se poate aprecia doar calitativ influenta

viitoarei activităţi asupra calităţii apelor si anume:


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 115 / 145



Acțiunea sau sursa generatoare Apa

subterana

Apa suprafață

Extragerea rocii utile din cariera 0 0

Activitatea de transport 0 0

Ape menajere uzate 0 -1

Ape pluviale 0 -1

Mărimea efectelor 0 -2

Valorile indicelui de calitate pentru efectele astfel estimate vor fi:

Ic = 0 pentru apele subterane

Ic = -2 /4 = - 0,5 pentru apele de suprafaţa.

Calitatea apelor subterane nu va fi afectata de activitatea de exploatare a

andezitului. Calitatea apelor de suprafaţă va fi afectata de activitatea de

exploatare a andezitului, dar in limite admisibile.

- Indicele de calitate pentru AER ( Ic AER )

Emisiile din zona perimetrului vor influenta foarte puţin creșterea

concentraţiilor de fond din zona, concentraţii estimate a fi sub limitele cerinţelor

reglementarilor in vigoare privind calitatea aerului. Efectele negative date de

activitatea de exploatare se resimt numai in zona limitrofa perimetrului de

exploatare.

Se apreciază ca nivelul de poluare a atmosferei, determinat de activităţile

desfășurate in cadrul incintei obiectivului, se încadrează in prevederile Ordinului

462/93 si ale STAS 12574/87, in ceea ce privește concentraţiile la emisie, respectiv

emisiile pentru poluanţii analizaţi.


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 116 / 145



Pentru evaluarea efectului activităţii de exploatare asupra factorului de

mediu aer, se iau in considerare indicii de poluare Ip calculaţi pentru fiecare

poluant prin raportarea la concentraţia maxima admisa, stabilita prin ordine de

reglementare (OMM 462/93).

Ip = Cmax /Cadmis

Poluant Concentraţie

poluant

max.

Concentraţie

maxima admisa

(Ord. 462/93)

(mg/m3) (mg/m3)

NOx 59.7 500

CO 24.1 170

SOx 324 500

Hidrocarburi 10.9 100

Particule 48.5 50

Utilajele care deservesc activitatea de exploatare au fost considerate ca

unica sursa ce emite noxe datorate gazelor de eșapament, calculându-se indicii

de poluare:

Ip NOx 0,12

Ip CO 0,14

Ip SOx 0,65

Ip pulberi 0,97

Ip aldehide 0,11

Deci: Ip aer = 0,11-0,97


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 117 / 145



Ip aer este subunitar.

Datorita existentei unei bune circulaţii a aerului in zona perimetrului, se

poate aprecia ca se va produce o dispersie accentuata si destul de rapida a

poluanţilor in aer, ţinând cont ca valorile noxelor emise in atmosfera se înscriu in

limite admisibile.

- Indicele de calitate pentru ASEZARI UMANE ( Ic AS.UM )

Pentru factorul de mediu așezări umane, s-au apreciat efectele, prin

cumulare, ale tuturor influentelor. Poluanţii ce pot afecta așezările umane sunt:

- emisiile de poluanţi atmosferici;

- nivelul zgomotelor si al vibraţiilor;

- deșeurile gospodărite necorespunzător;

- transportul agregatelor de cariera.

Concentraţiile compușilor chimici nocivi rezultaţi in urma arderii

combustibililor in motoare Diesel nu au valori mari, datorita dispersiei lor pe o

arie mare, de către curenţii de aer. In timpul transportului, este posibil sa fie

antrenate de vânt particule fine de roca si de praf, care sa încarce aerul cu

suspensii.

Zgomotul produs de mijloacele de transport al agregatelor de cariera va fi

sesizabil la nivelul locuitorilor din cadrul localităţilor, deoarece se vor utiliza

drumurile din interiorul localităţilor. In acest caz, activitatea de transport se

înscrie in nivelul de zgomot produs de traficul rutier. Transportul agregatelor se

va realiza pe drumurile de exploatare existente in zona, in bene cat mai bine

închise (acoperite cu prelate), urmărindu-se reducerea la minim a pierderilor de

transport si a poluării factorilor de mediu. Drumurile existente sunt utilizate

numai pe baza convenţiilor încheiate cu deţinătorii acestora.


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 118 / 145



Datorita distantelor de la așezările umane pana la zona de amplasare a

perimetrului de exploatare, cat si datorita reliefului, vegetaţiei si vântului, dar mai

ales datorita măsurilor pe care le are in vedere titularul de activitate, se poate

estima ca așezările umane nu vor fi afectate de lucrările de exploatare ce se vor

derula in cadrul punctului de lucru.

Daca se vor respecta masurile de siguranţa si se vor amenaja instalaţiile

prezentate anterior si ţinând cont ca andezitul nu este toxic, putem aprecia ca

impactul pe care îl va avea activitatea din cariera asupra așezărilor umane va fi

neglijabil.

Se considera, însă, că se pot lua masuri de plantare de arbori si arbuști

specifici zonei, pentru refacerea aspectului peisagistic si pentru formarea unui

ecran protector, care să absoarbă vibraţiile, praful și alte emisii de poluanţi

atmosferici.

Pentru factorul de mediu așezări umane, mărimea efectelor generate de

viitoarea activitate a perimetrului de exploatare este redata cu ajutorul indicilor

de calitate Ic si este prezentata in tabelul următor:

Acțiunea sau sursa generatoare Așezări

umane

Nivelul zgomotului 0

Emisiile de poluanţi 0

Deșeurile 0

Transportul -1

Mărimea efectelor -1

Valoarea indicelui de calitate va fi:

Ic = -1 /4 = - 0,25 pentru așezări umane


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 119 / 145



Realizarea investiţiei poate avea si efecte pozitive asupra populatei din

zona, prin crearea de noi locuri de munca.

6.2.2. Interpretarea rezultatelor pe factori de mediu

Stabilirea notelor de bonitate pentru indicele de poluare, calculat pentru

fiecare factor de mediu, se face utilizând “Scara de bonitate a indicelui de

poluare”, atribuind notele de bonitate corespunzătoare valorii fiecărui indice de

calitate calculat:

Factor de mediu Ic IP Nb

Apa - 0.5 8

Aer 0.11 - 0.40 8

Sol/subsol - 1,25 6

Vegetaţie - 0,80 7

Fauna - 0,80 7

Așezări umane - 0,25 9

Din analiza notelor de bonitate, se pot trage următoarele concluzii:

- Factorul de mediu SOL/SUBSOL va fi afectat peste limitele admise, efectele sunt

accentuate;

- Factorul de mediu VEGETATIE SI FAUNA, va fi afectat in limite admise, nivel 2.

- Factorul de mediu APA va fi afectat in limite admise, nivel 1.

- Factorul de mediu AER va fi afectat in limite admise, nivel 1.

- Factorul de mediu ASEZARI UMANE va fi afectat in limite admise, nivel 1


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 120 / 145



6.2.3. Calculul indicelui de poluare globală

Pentru simularea efectului sinergic al poluanţilor, utilizând Metoda

ilustrativa V. Rojanski, cu ajutorul notelor de bonitate pentru indicii de calitate

atribuiţi factorilor de mediu, se construiește o diagrama. Starea ideala este

reprezentata grafic printr-o figura geometrica regulata, înscrisă într-un cerc cu

raza egala cu 10 unităţi de bonitate.

Metoda de evaluare a impactului global are la baza exprimarea cantitativa a

stării de poluare a mediului pe baza indicelui de poluare globala I.P.G. Acest indice

rezulta din raportul dintre starea ideala Si și starea reala Sr a mediului.

Metoda grafica, propusă de V. Rojanski, constă in determinarea indicelui de

poluare globala prin raportul dintre suprafaţa ce reprezintă starea ideală și

suprafaţa ce reprezintă starea reala, adică:

IPG = Si / Sr

Pentru I.P.G. = 1 - nu exista poluare

Pentru I.P.G. > 1 - exista modificări de calitate a mediului.

Pe baza valorii I.P.G., s-a stabilit o scară privind calitatea mediului:

IPG = 1 mediu natural, neafectat de activitatea umana;

IPG = 1 - 2 mediu supus efectului activităţii umane in limite admisibile;

IPG = 2 - 3 mediu supus efectului activităţii umane, provocând stare de

disconfort formelor de viaţă;

IPG = 3 - 4 mediu supus efectului activităţii umane, provocând stare de

tulburări formelor de viaţă;

IPG = 4 - 6 mediu grav afectat de activitatea umana, periculos formelor


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 121 / 145



de viaţă;

IPG = peste 6 mediu degradat, impropriu formelor de viaţă.

Rezulta ca I.P.G. pe care îl va determina funcţionarea obiectivului în care se

va desfășura activitatea de exploatare a rocilor utile va fi:

IPG = Si/ Sr = 165/90 = 1,83

In perioada derulării lucrărilor de exploatare, in condiţiile respectării

tehnologiilor de exploatare si a executării tuturor amenajărilor pentru protecţia

factorilor de mediu, mediul va fi afectat in limite admisibile.

7. MONITORIZARE

7.1. Monitorizarea in faza de execuție

Se vor realiza periodic măsurători, privind încadrarea activităţilor

desfășurate in perimetrul de exploatare si organizarea de șantier in limitele de

poluare admise privind concentraţiile de substanţe poluante in aer, apa, sol,

nivelurile de zgomot, gestiunea deșeurilor.

Planul de monitorizare in perioada de exploatare poate fi prezentat sintetic,

pentru fiecare factor de mediu, in modul următor:

- Aer - monitorizarea prin măsurarea concentraţiilor de poluanţi in aer, in

special in zonele apropiate de perimetrul de exploatare;

- Apa - monitorizare prin măsurarea concentraţiilor de poluanţi in apele

pluviale colectate in șanţurile pluviale si deversate in emisar prin canalele de

descărcare;


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 122 / 145



- Zgomot - monitorizarea nivelului de zgomot in zonele apropiate de

perimetrul de exploatare;

- Flora si fauna - monitorizarea masurilor de conservare aplicate pentru

protecţia florei si faunei, precum si întreţinerea zonelor învecinate si

împrejmuirilor perimetrului de exploatare si organizării de șantier;

- Sol - monitorizare prin măsurarea concentraţiilor de poluanţi in sol, in

special in zonele apropiate de perimetrul de exploatare.

Calitatea factorilor de mediu va fi supravegheata prin efectuarea de analize

si măsurători semestrial, se va analiza gradul de conformare a activităţii

extractive din cariera, cu legislaţia de mediu in vigoare.

In acest caz, se vor preleva :

- probe de sol, din zona de exploatare a rocilor utile, din zona platformei

organizării de șantier si din imediata vecinătate a perimetrului de exploatare,

doar în cazul producerii unor evenimente nedorite, în urma cărora se suspectează

contaminarea acestuia;

- probe de aer, din perimetrul de exploatare;

- probe de apa, din perimetrul de exploatare și din cursul apelor de suprafaţă.

În faza lucrărilor de deschidere si pregătire ale zăcământului, utilajele folosite

afectează într-un grad redus calitatea aerului din zona perimetrului de

exploatare, mai ales prin gazele rezultate in urma arderii combustibilului si prin

pulberile ridicate de autovehicule. Se vor executa măsurători semestriale de

emisii de gaze nocive si pulberi in suspensie, în timpul funcţionarii utilajelor și

mijloacelor de transport.

In perioada de refacere a terenului afectat de lucrările de exploatare, nu sunt

generate emisii de poluanţi atmosferici care să influenţeze componentele

biologice din zona analizată. In acest caz, nu sunt necesare lucrări de

monitorizare a calităţii aerului.


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 123 / 145



7.2. Activitățile de monitorizare in faza post - închidere

Activităţile de monitorizare in faza post - închidere vor fi necesare pentru a

confirma faptul ca masurile de refacere a mediului au fost implementate

corespunzător si eficace. Personalul însărcinat cu efectuarea întreţinerii si

monitorizării va fi familiarizat cu procedurile si protocoalele de securitate,

precum si cu cerinţele de raportare şi va fi desemnat din cadrul primăriei comunei

Huta Certeze, întrucât întreaga zonă, după terminarea lucrărilor de refacerea

mediului, va intra în administrarea primăriei Certeze. Personalul va raporta orice

problema legata de securitate.

Principalele obiective ale monitorizării in perioada de activitate sunt:

- stabilitate halde

- stabilitatea taluzurilor carierei

- deversări de ape din amplasament respectiv incinte, halde, drumuri

- monitorizarea depunerilor de sol vegetal si a vegetaţiei pe halde după

refacere

Monitorizarea factorilor de mediu consta in:

- monitorizarea stabilităţii fizice a lucrărilor realizate (berme definitive,

taluzuri de lunga durata etc.);

- monitorizarea creșterii plantelor pe suprafeţele ecologizate si a

calităţii solului ;

- inventarierea si monitorizarea faunei si florei forestiere;

- monitorizarea calităţii apei din incinta obiectivului, prin prelevări


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 124 / 145



periodice de probe de apa, cat si a apelor subterane din zonele adiacente.

Monitorizarea stabilităţii fizice a lucrărilor realizate (tasări, alunecări, ravene etc.)

se refera la :

- controlul geometriei materialului steril depus pe pilierii de protecţie, prin

măsurători topografice (aliniamentele vor fi realizate cu plecarea din repere

stabile, situate in afara zonei de influenta a perimetrului de exploatare);

- se vor preciza contururile taluzurilor definitive, la marginea zonei de

derocare, in funcţie de proprietăţile fizico-mecanice ale zăcământului de andezit

și durata de serviciu programata pentru taluzurile respective;

- in cazul constatării unor fenomene de instabilitate a taluzurilor, se vor lua

masuri de remediere a acestora.

Monitorizarea creșterii plantelor de pe suprafeţele ecologizate va consta in:

- urmăriri vizuale si măsurători specifice privind densitatea vegetaţiei,

- analizarea stării de vegetaţie, a numărului de exemplare de puieţi de arbori

viabili, înălţimea si dimensiunile coronamentului acestora.

- Vor fi identificate zonele in care nu s-a efectuat revegetarea și cele cu

deficit de vegetaţie, pentru a se efectua lucrări de fertilizare si re

însămânţări de ierburi perene si plantarea de puiet arboricol.

La nivel de primărie, va fi necesar ca prin compartimentul de urbanism să se

preia şi atribuţiile privind monitorizarea factorilor de mediu şi a lucrărilor de

refacere ecologică.

8. SITUAŢII DE RISC

8.1. Posibilitatea apariției unor accidente cu impact semnificativ asupra

mediului


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 125 / 145



In perioada de exploatare a andezitului din cadrul perimetrului Arşiţa, exista

posibilitatea apariţiei unor accidente cu impact semnificativ asupra mediului,

generate de următoarele activităţi:

- transportul si manipularea substanţelor toxice si periculoase precum:

explozivi, combustibili si uleiuri;

- scurgeri accidentale de combustibili si uleiuri;

- accidentele mijloacelor care transporta substanţe periculoase;

- accidentele cu explozii sau incendii in care sunt implicate autovehicule care

transporta substanţe toxice si periculoase sau inflamabile.

Pentru executarea lucrărilor de împușcare, unitatea va încheia un contract

de prestări servicii cu o societate autorizata pentru deţinerea, transportul si

folosirea materiilor explozive.

In urma activităţilor enumerate mai sus, pot rezulta impacturi semnificative

asupra calităţii solului, apelor de suprafaţă și subterane, vegetaţiei și faunei. Însa,

daca vor fi respectate masurile de protecţie pentru fiecare factor de mediu, așa

cum au fost ele menţionate in prezentul studiu de evaluare a impactului asupra

mediului, impactul acestor activităţi nu va fi semnificativ asupra factorilor de

mediu, iar riscul producerii unor evenimente cu impact negativ va fi minim.

Siguranţa în funcţionare a utilajelor și instalaţiilor din perimetrul Arşiţa,

judeţul Satu Mare și, implicit, realizarea capacitaţilor de producţie preliminate,

sunt condiţionate, în mare măsură, de respectarea metodei de exploatare,

asigurarea stabilităţii limitelor exploatării și a zonelor de depozitare a materialului

steril, respectarea pilierilor de protecţie faţă de vecinătăţi si obiectivele din zona.

Datorita distantelor dintre perimetrul de exploatare si așezările umane,

precum si masurilor preconizate de beneficiar, nu se prevede posibilitatea

apariţiei unor accidente sau avarii cu impact major asupra populatei si a mediului

înconjurător.

De asemeni, zona perimetrului de exploatare Arşiţa nu este caracterizată

prin alunecări de teren, eroziuni, fenomene carstice si nici nu este o zona

predispusă alunecărilor de teren. Stabilitatea taluzurilor este periclitată de

distrugerea echilibrului local sau de ansamblul dintre forţele care solicită

taluzurile și forţele interioare de rezistenta ale rocilor, sub acţiunea directă sau


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 126 / 145



numai sub influenţa parţială a diverșilor factori interni, naturali sau artificiali.

Pierderea stabilităţii taluzurilor se produce prin deformarea si alunecarea

acestora, ca urmare a depășirii stării de echilibru - limita a rocilor. In cazul rocilor

din perimetrul Arşiţa , judeţul Satu Mare (roci compacte cu duritatea mare), nu

exista pericolul pierderii stabilităţii taluzurilor.

In cariera, problema stabilităţii haldelor de steril este mai dificila decât a

taluzurilor, deoarece instabilitatea apare încă din faza de deversare a materialului.

Instabilitatea haldelor de steril în faza iniţială se datorează faptului că se depune

un amestec de material în stare afânată, foarte eterogen și de multe ori cu

umiditate mai mare decât aceea a materialului aflat in stare nederanjată. În

procesele de derocare, excavare, transport și haldare, materialul se fărâmiţează și

astfel pierde mereu din coeziune. In perioadele cu ploi și zăpezi, umiditatea

rocilor creste, influenţând negativ stabilitatea haldei.

Haldele pentru depozitarea sterilului și solului vegetal se vor proiecta la un

unghi de 30° și o înălţime de 4 m pentru, ca acestea sa fie stabile; iar înierbarea,

plantaţiile și împăduririle reprezintă o măsură ajutătoare in stabilizarea taluzurilor

și versanţilor. De asemenea, amenajarea haldelor de steril nu va obtura calea

naturală de curgere a apelor (valea torentului).

De asemenea, pentru protecţia drumurilor de exploatare și a trenurilor

învecinate perimetrului de exploatare, se vor institui pilieri de siguranţă, cu

lăţimea de 10,0 m.

In plan socio - uman, influenţa lucrărilor de exploatare a andezitului din

perimetrul Arşiţa, judeţul Satu Mare este benefică, prin locurile de munca oferite

locuitorilor din zona.

8.2. Instalații industriale cu risc major

In vecinătatea perimetrului de exploatare Arşiţa, judeţul Satu Mare, nu sunt

identificate instalaţii industriale cu risc major. Instalaţii care intră sub incidenţa

Directivei Consiliului 96/82/CE, transpusă și implementata prin HG nr. 804/2007


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 127 / 145



privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate

substanţe periculoase, nu sunt identificate pe distante de 5,0 km faţă de

perimetrul Arşiţa, judeţul Satu Mare.

8.3. Măsuri de prevenire a accidentelor

Pentru prevenirea potenţialelor accidente rezultate ca urmare a activităţilor

desfășurate in cadrul perimetrului Arşiţa, judeţul Satu Mare este necesară

adoptarea următoarelor masuri:

- urmărirea modului de funcţionare a utilajelor, a etanșeităţii recipientelor de

stocare a uleiurilor și carburanţilor pentru mijloace de transport si utilaje;

- verificarea, înainte de intrarea in lucru, a utilajelor si mijloacelor de transport,

dacă acestea funcţionează la parametrii optimi și dacă nu sunt eventuale

defecţiuni care ar putea conduce la eventuale scurgeri de combustibili;

- verificarea, la perioade normate, a instalaţiilor electrice, de aer comprimat, a

buteliilor de oxigen sau alte containere cu materiale explozive, inflamabile si

periculoase, dacă funcţionează la parametrii optimi;

- pentru prevenirea riscurilor producerii unor poluări în urma unor accidente,

se vor întocmi programe de intervenţie care să prevadă măsurile necesare,

echipele, dotările și echipamentele de intervenţie în caz de accident;

- înştiinţarea imediată, în caz de accidente, a autorităţilor abilitate și luarea

de măsuri pentru înlăturarea poluanţilor și refacerea ecologică a zonei afectate;

- realizarea de semnalizări și alte avertizări, pentru a delimita zonele de lucru;

- realizarea tuturor semnalizatoarelor rutiere necesare, în special a celor

privind regimul de viteze și priorităţi, amplasate astfel încât să permită

participanţilor la trafic să le perceapă și să acţioneze;


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 128 / 145



- identificarea zonelor cu alunecări de teren, semnalizarea acestora și

realizarea de lucrări de stabilizare;

- implementarea unui sistem de apel de urgenta, în scopul asigurării

posibilităţii de transmitere de informaţii cu caracter de urgenţă, precum

accidentele.

8.3.1. Protecția zăcământului

Pentru protejarea masivului din zona adiacentă perimetrului de exploatare,

se vor lua măsuri de evitare a activării si dezvoltării fisurilor naturale preexistente,

precum si pentru eliminarea posibilităţii de apariţie de noi fisuri, artificiale.

In acest sens, se vor întreprinde următoarele:

- se va evita supraîncărcarea artificială a bermei superioare;

- se vor elimina șocurile seismice date de explozivi, controlând derocările

prin adaptarea împușcărilor cu micro întârzieri si prin ecranarea masivului

adiacent cu un mediu cu ingredienţă acustică mai mică decât cea a mediului in

care se propaga undele seismice;

- se vor limita vibraţiile produse de funcţionarea utilajelor din carieră, la un

nivel nepericulos pentru stabilitatea taluzurilor;

- se va menţine in permanenta panta taluzurilor in limite normale de

siguranţă;

- se vor evita total infiltraţiile de apa, prin execuţia unor drenuri de apă pe

berme și vatra carierei (sau se va asigura un unghi de scurgere naturală a vetrei),

pentru eliminarea apelor în cazul unor precipitaţii abundente.


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 129 / 145



8.3.2. Protecția taluzurilor si a bermelor finale de cariera

Pentru protecţia taluzurilor si a bermelor finale de cariera, se impune

respectarea următoarelor masuri:

- prevenirea alunecărilor la treptele de lucru (in exploatare);

- combaterea alunecărilor in zona taluzurilor finale, definitive, la marginea

carierei (construita după dimensiunile prevăzute in proiect).

La taluzurile treptei in mișcare (in exploatare), se vor lua următoarele

masuri:

- se vor respecta elementele geometrice ale treptei, determinate prin proiect

si anume: unghiul si înălţimea taluzului, lăţimile minime ale bermelor de lucru,

transport si siguranţa;

- se vor preciza contururile taluzurilor definitive la marginea in exploatare a

carierei, in funcţie de proprietăţile fizico-mecanice ale rocilor din masiv si durata

de serviciu programata pentru taluzurile respective;

- se va urmări periodic stabilitatea taluzurilor definitive, atât vizual cat si prin

ridicări topografice;

- in cazul constatării unor fenomene de instabilitate a taluzurilor, se vor lua

masuri de stabilizare cu ancore sau cabluri pretensionate.

8.3.3. Protecția stabilității haldei constituita din sol fertil (vegetal)

Pentru prevenirea pierderii stabilităţii si alunecării haldelor de sol fertil, se

impune adoptarea unor masuri de ordin constructiv si de întreţinere a acestor

depozite, pe toata durata activităţilor de exploatare.

Masurile de ordin constructiv sunt următoarele:


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 130 / 145



- pentru asigurarea unei mai bune înfrăţiri cu terenul de baza al haldei, se va

brazda cu buldozerul partea superficiala de sol vegetal;

- materialul haldat va fi cat mai uniform repartizat pe suprafaţa de depozitare;

- se vor executa lucrări de drenare la piciorul haldei, prin șanţuri săpate in

terenul de baza, cu scurgere asigurata;

- se vor respecta cu stricteţe: înălţimea haldei, unghiul de taluz si celelalte

elemente constructive, stabilite prin proiect după metodele de calcul ale

mecanicii rocilor si in baza parametrilor fizico-mecanici determinaţi (in situ sau in

laborator);

- halda se va compacta si nivela cu utilaje de haldare adecvate;

- pentru o mai mare stabilitate, halda de sol va fi înierba;

- prin lucrări specifice se vor intercepta, dirija si îndepărta apele superficiale

din depresiuni, gropi sau alte acumulări de ape ce pot apărea, după precipitaţii

abundente, in cadrul haldei.

9. LUCRARI NECESARE PENTRU REABILITAREA SUPRAFEŢELOR OCUPATE

TEMPORAR SI DE REFACERE ECOLOGICA A ZONELOR AFECTATE DE LUCRARI

După finalizarea lucrărilor de exploatare a andezitului, se impune executarea

următoarelor lucrări pentru reabilitarea suprafeţelor ocupate temporar de

lucrările proiectate:

- retragerea tuturor utilajelor si mijloacelor de transport;

- depozitarea deșeurilor industriale si de alta natura in locuri special

amenajate, autorizate;

- decontaminarea zonelor care au fost poluate accidental cu hidrocarburi sau

alte substanţe periculoase;

- refacerea unghiurilor de taluz ale zonelor afectate de exploatare, astfel

încât sa favorizeze acumularea păturii fertile de sol si evitarea antrenării acestuia

de către apele de șiroire;


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 131 / 145



- amenajarea de scurgeri ale apelor pluviale la baza taluzurilor de exploatare si

a colectorului acestora ;

- nivelarea terenului (vatra carierei);

- nivelarea depunerilor de steril si a depunerii de sol fertil pe trepte si

taluzurile definitive din cariera;

- lucrări de refacere a vegetaţiei in zona fostelor halde de steril, pe treptele

carierei si pe pilierii de protecţie a vecinătăţilor perimetrului de exploatare;

- introducerea terenului amenajat in circuitul agricol .

La refacerea terenului afectat de lucrările de exploatare, nu se utilizează

deșeuri provenite din construcţii si demolări sau alte materiale de construcţii, cu

conţinut de substanţe periculoase.

Pentru propunerea măsurilor de folosire pentru viitoarea exploatare a

terenului din cuprinsul perimetrului de exploatare, după finalizarea activităţii de

exploatare a rocilor utile, se are in vedere faptul ca este necesar ca prin

intermediul acestora să se asigure compatibilitatea peisagistică, structurală şi

funcţională cu sistemele ecologice învecinate şi mai ales să se asigure stabilitatea

sistemului ecologic reabilitat, atât din punct de vedere structural cât şi funcţional.

10. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC

10.1. Descrierea lucrărilor proiectate

Prezentul studiu de evaluare adecvata a fost elaborat pentru a identifica și

cuantifica impactul asupra mediului, ca urmare a executării lucrărilor de

exploatare a andezitului din perimetrul Arşiţa, judeţul Satu Mare, precum si de a

recomanda masurile necesare de prevenire, reducere si eliminare a impactului

negativ asupra mediului din perimetrul afectat.


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 132 / 145



Oportunitatea amplasării obiectivului în această zonă se bazează pe

necesitatea obţinerii de andezit în stare brută necesar realizării refacerii

infrastructurii rutiere sau construirii unor noi obiective economice in zonă.

Perimetrul Arşiţa, judeţul Satu Mare, in care urmează sa se realizeze

exploatarea andezitului, este amplasat in versantul sudic al dealului Cioncaşului,

în apropierea unui afluent de dreapta a văii Mari, la cca. 0,5 km de cea mai

apropiată gospodărie, aparţinând comunei Huta Certeze şi care pe o rază de 1 km

nu mai are în vecinătate decât terenuri agricole sub formă de păşuni sau păduri.

Terenul aferent perimetrului Arşiţa, în suprafaţa totala de 1 ha (0,01 kmp),

este proprietate privată a SC TEHNO ANDEZIT CONSTRUCT SRL Satu Mare. Din

punct de vedere administrativ, terenul este situat in extravilanul localităţii Huta

Certeze, iar folosinţa actuala a terenului este de teren neproductiv (pășune).

Pentru perimetrul de exploatare Arşiţa , a fost estimat un volum total

300.000 m3 de andezit.

In cazul perimetrului Arşiţa, judeţul Satu Mare, forma suprafeţei în pantă,

dispunerea corpului de andezit, precum si posibilităţile de poziţionare si

delimitare ale perimetrului de exploatare, la care s-a ţinut cont de limitările zonei

(afluent valea Mare, drum de exploatare, terenuri înconjurătoare), conduc

implicit la aplicarea metodei de deschidere cu lucrări miniere la zi, respectiv drum

de acces si tranșee de deschidere.

In cadrul perimetrului Arşiţa, se va aplica metoda de exploatare in trepte

descendente cu înălţime mica si cu fronturi lungi, pe toata durata de funcţionare

a obiectivului. Aceasta metoda va cuprinde următoarele etape tehnologice:

forarea găurilor pentru împușcare, încărcarea găurilor cu exploziv si împușcarea

lor, derocarea materialului, evacuarea materialului din frontul de lucru, spargerea

blocurilor supragabarite in frontul carierei, transportul andezitului la punctele de

lucru,respectiv haldarea materialului steril.

Pentru depozitarea deșeurilor tehnologice, rezultate in urma lucrărilor de

decopertare şi derocare ale andezitului ( steril si split), se vor amenajat 2

depozite/halde si anume : haldă de steril in zona vestică pentru materialul obţinut

din decopertarea părţii superioare a zăcământului şi o haldă de sol fertile

amplasată în partea nordică a perimetrului.

Caracterul temporar al depozitarii este dat de faptul că acest material va fi


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 133 / 145



valorificat, în totalitate, pentru amenajarea drumurilor,pentru umpluturi şi în

corpul barajului care urmează a se construi.

Halda temporara de sol vegetal, având in vedere ca se va consuma în

totalitate până la finele exploatării, se va amplasat intr-o zona marginala a

perimetrului.

Siguranţa in funcţionare a perimetrului Arşiţa si, implicit, realizarea

capacitaţilor de producţie sunt condiţionate, în mare măsură, de respectarea

metodei de exploatare, asigurarea stabilităţii treptelor de exploatare si a zonelor

de haldare a solului vegetal si sterilului.

Lucrările de exploatare ce urmează a fi executate in cadrul perimetrului

Arşiţa nu vor afecta obiectivele existente in zona, cu condiţia respectării întocmai

a pilierilor de siguranţă prevăzuţi. Pentru protecţia drumurilor de acces în zona

obiectivului și a terenurilor învecinate, s-au prevăzut pilieri de protecţie cu lăţimea

de 10,0 m fata de limita perimetrului de exploatare.

La încetarea activităţii de extracţie, după terminarea lucrărilor, diminuarea

impactului asupra imaginii peisagistice, asupra vegetaţiei și, implicit, asupra

asociaţiei faunistice din zona carierei de andezit, se va realiza prin reconstrucţia

vetrei carierei si a zonelor înconjurătoare (prin nivelare pentru a fi aduse la

aceeași cota. Lucrările de refacere a zonelor afectate de exploatarea andezitului

vor începe în momentul în care avansarea lucrărilor de exploatare va permite

aceasta.

Principala lucrare care se poate realiza la finalizarea lucrărilor de exploatare

a andezitului este nivelarea zonei de execuţie a lucrărilor miniere (bermelor de

siguranţă finale), a platformelor de lucru și vetrei carierei și acoperirea acestora

cu solul vegetal, urmata și de plantarea de vegetaţie specifică zonei.

10.2. Metodologiile utilizate în evaluarea impactului asupra mediului


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 134 / 145



Întocmirea studiului de evaluare a impactului asupra mediului a avut la baza

o serie de Directive Europene transpuse si implementate in legislaţia naţională

prin acte legislative privind protecţia mediului pentru activităţile cu impact

semnificativ asupra mediului, care se supun evaluării impactului asupra mediului

(EIM) si anume:

- Directiva Consiliului nr. 85/337/CEE privind evaluarea efectelor anumitor

proiecte publice si private asupra mediului, modificata si completata prin

Directiva Consiliului 97/11/CE si Directiva 2003/35/CE privind participarea publicului

cu privire la elaborarea anumitor planuri și programe în legătură cu mediul,

transpuse în legislaţia româneasca prin OUG nr. 195/2005 privind protecţia

mediului, aprobată prin Legea nr. 265/2006, cu modificările si completările

ulterioare, prin H.G. nr.1213/2006 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a

impactului asupra mediului si pentru anumite proiecte publice si private;

- Ordinul nr. 860/26.09.2002 al M.A.P.M. pentru aprobarea Procedurii de

evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu;

- Ordinul nr. 863/2002 al M.A.P.M. pentru aprobarea ghidurilor metodologice

aplicabile etapelor procedurii - cadru de evaluare a impactului asupra mediului;

- Directiva cadru privind apa nr. 2000/60/EEC transpusa parţial prin Legea

apelor nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare;

- HG nr. 352/2005 pentru modificarea si completarea HG nr. 188/2002 privind

condiţiile de descărcare in mediul acvatic al apelor uzate;

- H.G. nr. 351/2005 privind aprobarea programului de eliminare treptata a

evacuărilor, emisiilor si pierderilor de substanţe prioritar periculoase, cu

modificările si completările ulterioare;

- H.G. nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea

listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase;

- Directiva 96/62/CE privind evaluarea si managementul calităţii aerului,

transpusă prin OUG nr. 243/2000 privind protecţia atmosferei, cu modificările si

completările ulterioare;

- Ordinul nr. 462/1993 al M.A.P.P.M prin care se aproba “Condiţiile tehnice

privind protecţia atmosferei”, precum si “Normele metodologice privind

determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici produși de surse staţionare”;


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 135 / 145



- Ordinul nr. 756/1997 al M.A.P.P.M. pentru aprobarea reglementarii privind

evaluarea poluării mediului;

- STAS nr. 10009/1988 privitor la stabilirea valorilor maxime admisibile ale

zgomotului pentru zona locuita;

- STAS 6161-89 - Nivelul de zgomot la exteriorul clădirii;

- STAS 6156 - Nivelul de zgomot interior clădirii;

- STAS 12574/1987 - “Aer din zonele protejate - Condiţii de calitate”;

- Legea nr. 27/15.01.2007 privind aprobarea Ordonanţei de Urgenta nr.

61/19.09.2006 pentru modificarea si completarea Ordonanţei de Urgenta a

Guvernului, nr. 78/2000, privind regimul deșeurilor;

- H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea eseurilor.

- H.G. nr. 170 din 12 februarie 2004 privind gestionarea anvelopelor uzate;

- H.G. nr. 235 din 7 martie 2007 privind gestionarea uleiurilor uzate;

- HG nr. 1132/2008, hotărâre privind regimul bateriilor si acumulatorilor si al

deșeurilor de baterii si acumulatori.

- Ordinul comun nr. 2/211/118/2004 al MAPAM, MTCT, MEC pentru aprobarea

Procedurii de reglementare si control al transportului deșeurilor pe teritoriul

României.

10.3. Prezentarea dificultăților întâlnite in realizarea evaluării impactului asupra

mediului

Pe parcursul realizării studiului, nu au fost întâmpinate dificultăţi. Conţinutul

proiectelor, legislaţia luată în considerare, soluţiile stabilite pentru fiecare etapă

de derulare a proiectului au fost discutate periodic de către elaboratorul

prezentului studiu si elaboratorii proiectului analizat.


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 136 / 145



10.4. Impactul prognozat asupra mediului si masuri pentru diminuare a

impactului pe componente de mediu

Lucrările propuse in proiect au in vedere, in principal, obţinerea de andezit

brut sau sorturi de carieră necesare lucrărilor de refacere a infrastructurii rutiere.

De asemenea, proiectul propune ca zona rezultată din exploatarea si valorificarea

andezitului sa se amenajeze, prin folosirea sterilului depozitat in afara

perimetrului de exploatare si reabilitarea ecologica a zonei exploatate.

Amenajarea terenului se va face astfel încât sa se încadreze cat mai bine in cadrul

natural al zonei.

Evaluarea amplasamentului si activităților din punct de vedere al

conformării cu reglementările privind protecția mediului a condus la

următoarele concluzii:

• din punct de vedere al calităţii apelor:

- activităţile desfășurate in cadrul perimetrului nu se constituie in surse de

impact major asupra apelor subterane si de suprafaţa si nu sunt afectate

ecosistemele acvatice si nici folosinţa apelor;

- in fazele de deschidere si exploatare a andezitelor, calitatea apelor de

suprafaţă si subterane este influenţată în mica măsură, numai in perioadele cu

precipitaţii si se refera la antrenarea materialului fin dislocat si scurgerea pe

panta a acestuia, in rigolele de scurgere aferente drumurilor de acces si de aici in

emisar;

- pentru personalul angajat, este amenajat un grup sanitar ecologic, cu fosa

septica etanșa vidanjabil;

- se va urmări in permanenţă păstrarea calităţii apelor de suprafaţă și

subterane, evitându-se contaminarea acestora cu carburanţi si lubrifianţi

proveniţi accidental de la utilajele si mijloacele de transport existente in incinta

perimetrului de exploatare.


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 137 / 145



Pentru protecția calității apelor, se propun următoarele masuri:

- amenajarea, cu caracter provizoriu, a unui spaţiu corespunzător pentru

colectarea diferitelor tipuri de deșeuri, la distanţa corespunzătoare de sursele de

apa;

- amenajarea și întreţinerea drumurilor de circulaţie și a șanţurilor de scurgere

a apelor pluviale;

- realizarea de canale de scurgere si colectare a apelor pluviale in zona carierei

si a haldelor de steril;

- colectarea in containere si transportarea resturilor menajere sau reziduurilor

de orice natura, pe măsura acumulării lor, la rampa de gunoi autorizata, evitându-

se contactul cu presupusul nivel freatic;

- vidanjarea periodica a fosei septice, de către operatori de servicii, autorizaţi;

- se vor lua toate masurile necesare pentru prevenirea, reducerea si controlul

riscului de apariţie a poluărilor accidentale, iar in cazul producerii unor astfel de

incidente nedorite, se va interveni operativ pentru Maturarea lor si eliminarea

materialelor absorbante si a celorlalte deșeuri rezultate pe amplasament, in

conformitate cu prevederile legale.

• din punct de vedere al protecţiei calităţii aerului:

- sursele cele mai importante de emisii sunt reprezentate de sursele mobile

(utilajele si mijloacele de transport)

- punctual și într-o mică măsură, o dată la două luni, vor fi emisii de pulberi

rezultate in urma detonării rocilor;

- datorita dotărilor existente, contribuţia activităţii unităţii studiate la

poluarea aerului în zona de impact este negativă, însă nu are efecte accentuate

asupra echilibrului mediului;

- emisiile din zona perimetrului de exploatare vor influenta foarte puţin

creșterea concentraţiilor de fond din zona, concentraţii estimate a fi sub limitele

cerinţelor reglementarilor in vigoare privind calitatea aerului;

- in zona nu exista alte surse de impurificare a aerului ;


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 138 / 145



- se apreciază că nivelul de poluare a atmosferei, determinat de activităţile

desfășurate in cadrul incintei obiectivului, se încadrează in prevederile Ordinului

462/93 și ale STAS 12574/87, în ceea ce privește concentraţiile la emisie, respectiv

imisiile pentru poluanţii analizaţi;

- emisiile din zona obiectivului vor influenta foarte puţin creșterea

concentraţiilor de fond din zona, concentraţii estimate a fi sub limitele cerinţelor

reglementarilor in vigoare privind calitatea aerului.

Pentru protecţia calităţii aerului, se propun următoarele masuri:

- adoptarea de masuri tehnico - organizatorice, pentru reducerea la maxim a

poluării atmosferei, prin întreţinerea adecvata a utilajelor, verificarea lor

periodica si înlocuirea celor cu deficiente majore;

- achiziţionarea de utilaje si autobasculante de transport dotate cu motoare

Euro 4, care se încadrează in normele internaţionale privind emanaţiile de noxe in

atmosfera in timpul funcţionarii;

- asigurarea funcţionarii motoarelor vehiculelor la parametri normali,

exploatarea raţionala a acestora (evitarea exceselor de viteza și încărcătura) si

respectarea metodologiei de exploatare, pentru menţinerea nivelului gazelor de

eșapament produse, sub limitele admise;

• din punct de vedere al protecţiei calităţii solului:

- activităţile desfășurate in cadrul perimetrului de exploatare nu se constituie

in surse de impact major asupra solului;

- deșeurile menajere, in cantitate relativ redusa, nu prezintă pericol pentru

mediu si sănătatea oamenilor; ele pot constitui doar o sursa de degradare a

peisajului, printr-o gestionare necorespunzătoare;

- deșeurile metalice, uleiurile uzate, acumulatorii si anvelopele uzate, printr-o

gospodărire necorespunzătoare, constituie o alta sursa de poluare a solului ;

- solul vegetal si sterilul rezultat in urma operaţiunilor de decopertare sunt

depozitate in halde special amenajate, pentru a putea fi utilizat, în prima etapa, la

completarea pilierilor de protecţie și la întreţinerea drumurilor tehnologice.


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 139 / 145



În vederea controlării nivelului de poluare a solului, se recomanda:

- zonarea perimetrului pe categorii de folosinţa: extracţie, drumuri de acces,

halda etc.;

- interdicţia imisiilor de material sub forma de fragmente in afara perimetrului

carierei;


transport ale agregatelor minerale;

- depozitarea provizorie a pământului excavat se va realiza pe suprafeţe cat

mai reduse;

- dirijarea apelor de șiroire, provenite din precipitaţii, în canale (șanţuri) de

scurgere si preluarea acestora, la baza pilierilor de siguranţă, de-a lungul

drumurilor de exploatare, daca este cazul, pentru evitarea băltirilor si prevenirea

surpărilor sau a alunecărilor de teren;

- colectarea selectiva a deșeurilor menajere si a deșeurilor de ambalaje, in

vederea valorificării (carton, hârtie, plastic, metal);

- combaterea scurgerilor de produse petroliere sau de alta natura;

- reducerea aportului de poluanţi in sol, provenita din depozitarea direct pe sol

a unor materiale sau deșeuri rezultate din activitatea de producţie;

- instruirea personalului care executa lucrări de reparaţii si întreţinere, in

vederea prevenirii poluării solului;

- refacerea solului (reconstrucţie ecologica) in zonele unde acesta a fost afectat

prin lucrările de excavare, depozitare de materiale, staţionare de utilaje in scopul

redării in circuit la categoria de folosinţa deţinuta iniţial.

• din punct de vedere al protecţiei vegetaţiei și faunei

- impactul asupra vegetaţiei și faunei din zona este ridicat și de scurtă durată,

dar se impune luarea unor măsuri de protejare a zonelor învecinate și măsuri de

refacere a terenurilor afectate de lucrările de exploatare a rocilor utile;

- lucrările de exploatare a rocilor utile, precum si amenajarea drumului de

acces nu afectează terenurile sau vegetaţia din zonele învecinate ;


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 140 / 145



- emisiile de gaze de ardere sunt surse locale de poluare a aerului, dispersate

însă natural, astfel încât nu afectează vegetaţia din zonele învecinate;

- noxele specifice emise in atmosfera, prin natura si concentraţiile lor în imisie,

nu produc un impact semnificativ asupra vegetaţiei și faunei terestre ;

- natura activităţii și durata limitată de executare a lucrărilor exclud

posibilitatea afectării, în vreun mod, a faunei terestre.

Măsurile de protecție a biotopurilor si habitatelor de pe amplasament si din

vecinătatea acestuia vor consta in:

- respectarea graficului de lucrări, in sensul limitării traseelor si programului de

lucru, pentru a limita impactul asupra florei si faunei specifice amplasamentului;

- folosirea de utilaje si mijloace de transport silenţioase, pentru a diminua

zgomotul datorat activităţilor de exploatare si transport ale rocilor utile, care

alunga speciile de animale si păsări, precum si echiparea cu sisteme performante

de reţinere a poluanţilor și de minimizare emisiilor in atmosfera;

- stropirea drumurilor de acces, a drumurilor tehnologice, in vederea reducerii

pulberilor sedimentabile generate ca urmare a activităţii de exploatare;

- evitarea depozitarii necontrolate a deșeurilor rezultate (menajere, steril,

anvelope etc.);

- colectarea selectiva, valorificarea si eliminarea periodica a deșeurilor, in

scopul evitării atragerii animalelor si îmbolnăvirii sau accidentarii acestora;

- prevenirea si înlăturarea urmărilor unor accidente care ar putea polua

puternic zona, prin scurgeri ;

- reconstrucţia ecologica a tuturor terenurilor afectate, la finalizarea lucrărilor

de execuţie si redarea acestora folosinţelor iniţiale.

• din punct de vedere al protecţiei așezărilor umane:

- obiectivul studiat nu exercita o presiune notabila asupra factorilor de

mediu, in general, si asupra așezărilor umane, in particular;

- traficul auto datorat activităţii de transport al materialelor si produselor nu

este atât de important, încât sa producă efecte semnificative;


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 141 / 145



- in condiţiile desfășurării normale a proceselor de producţie, unitatea fiind

situata la distante mari de locuinţele populaţiei, nu produce un impact asupra

așezărilor umane;

- emisiile de noxe ca NO si CO, produse de utilajele si mijloacele de transport

in zona perimetrului de exploatare, pot avea unele efecte asupra personalului

muncitor, dar aceste efecte se manifestă doar la locul de muncă și sunt inerente

pentru o activitate ca aceasta;

- poluarea fonică, în zona perimetrului de exploatare, este redusă, datorită

utilajelor si tehnologiei de lucru folosite; in interiorul localităţilor, poluarea fonică

produsă de mijloacele auto de transport poate deveni semnificativă, dacă traficul

are valori mari.

Pentru protecţia așezărilor umane, se propun următoarele măsuri:

- funcţionarea la parametrii optimi proiectaţi a utilajelor și mijloacelor de

transport, pentru reducerea noxelor și a zgomotului care ar putea afecta factorul

uman;

- optimizarea traseelor utilajelor de extracţie și mijloacelor de transport ale

agregatelor minerale, astfel încât să fie evitate blocajele și accidentele de

circulaţie;

- limitarea cantităţilor de exploziv la detonarea rocilor si folosirea unor

explozivi cu acţiune brizantă redusă, pentru diminuarea vibraţiilor;

- reducerea vitezei de circulaţie și a capacitaţii de transport pe drumurile

publice;

- stropirea zilnică a drumurilor din incinta perimetrului de exploatare și a

drumurilor de transport al agregatelor de carieră la punctele de lucru, pentru

diminuarea emisiilor de particule de praf;

- menţinerea mașinilor si utilajelor in cadrul parametrilor stabiliţi de fabricant;

- evitarea pierderilor de materiale din utilajele de transport;

- evitarea rutelor de transport prin localităţi si utilizarea unor rute ocolitoare;

- asigurarea semnalizam zonelor de lucru cu panouri de avertizare.


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 142 / 145



10.5. Evaluarea măsurilor de protecție a mediului

Potrivit evaluării măsurilor de atenuare, investiţia în proiectul de protecţie a

mediului este definita ca fiind aprox. 10 % din totalul investiţiei.

Costurile măsurilor de atenuare includ:

- stabilizarea taluzurilor, drenarea și controlul eroziunii, drenare de protecţie;

- amenajarea și întreţinerea drumului de acces în zonă ;

- amenajarea unor platforme, pentru depozitarea solului vegetal si sterilului

rezultat în urma lucrărilor de exploatare ale rocilor utile;

- amenajarea unei platforme, pentru activităţile de reparaţii și întreţinere ale

autovehiculelor, depozitare deșeuri, achiziţionarea de recipiente adecvate ;

- realizarea unei perdele de arbori și arbuști în jurul exploatării pentru

diminuarea impactului produs de emisiile de praf si zgomot.

O atenţie sporita a fost acordata lucrărilor de protecţie a mediului in

procesul de proiectare, de execuţie a lucrărilor de exploatare si valorificare ale

andezitului.

Principalele lucrări pentru refacerea mediului la terminarea activităţii de

exploatare a andezitului vor fi cele legate de refacerea unghiurilor de taluz al

zonelor afectate de exploatare, amenajarea de scurgeri ale apelor pluviale la baza

taluzurilor de exploatare și haldelor de steril, precum si lucrări de înierbare și

plantare arbuști specifici zonei în zona haldelor de steri și pe pilierii de protecţie a

vecinătăţilor perimetrului de exploatare.

Lucrările de ecologizare a zonei afectate de lucrările de exploatare se vor

realiza la momentul terminării excavaţiilor din carieră, pentru a putea realiza

taluzurile şi treptele definitive în spatele frontului şi lateral faţă de avansul

carierei.

Prin realizarea obiectivului, se produc efecte benefice din punct de vedere

socio-economic si al valorificării resurselor naturale și a forţei de muncă

specializată în exploatarea resurselor minerale.

Nu sunt necesare masuri suplimentare pentru diminuarea impactului


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 143 / 145



proiectului asupra mediului natural și economic.

CONSIDERAŢII FINALE

În urma studiului efectuat și pe baza datelor obţinute în urma documentării

impuse de specificul unor astfel de lucrări, s-a ajuns la următoarele concluzii:

- Lucrările de exploatare a andezitului din perimetrul Arşiţa, judeţul Satu Mare

nu se vor constitui în surse de impact major asupra aerului, apelor de suprafaţă și

subterane, vegetatei și faunei terestre, solului și subsolului și nici asupra

așezărilor umane sau a altor obiective din zonă.


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 144 / 145



- Zona în care se va resimţi impactul direct al lucrărilor de exploatare al rocilor

utile se limitează strict la perimetrul de exploatare și pe termen scurt. Într-o

măsură mai mică, impactul se resimte și in zonele învecinate.

- Efectele lucrărilor de exploatare a rocilor utile nu se vor resimţi asupra

cursurilor de apa sau asupra obiectivelor existente in zona: terenuri agricole,

drumuri, poduri si localităţi.

- Din punct de vedere peisagistic, impactul poate fi atenuat prin bariere verzi

si proiectare arhitectonica destinata a integra obiectivul in mediul înconjurător.

- La finalizarea lucrărilor de exploatare, se impune realizarea de lucrări de

refacere a unghiurilor de taluz al zonelor afectate de exploatare, amenajarea de

scurgeri ale apelor pluviale la baza taluzurilor de exploatare si haldelor de steril,

precum si lucrări de înierbare si plantare arbuști specifici zonei pe pilierii de

protecţie a vecinătăţilor perimetrului de exploatare si in zona haldelor de steril.

- La nivel global, se poate aprecia că investiţia proiectata nu va avea ca efect

creșterea gradului de poluare a factorilor de mediu la nivelul zonei.

Luând in consideraţie utilitatea publica a investiţiei, corelata si cu impactul

asupra factorilor de mediu, se recomanda eliberarea acordului de mediu,

condiţionat de îndeplinirea recomandărilor si masurilor prevăzute in prezentul

studiu.

Surse de informare:

- Documentaţie pentru obţinerea permisului de exploatare în perimetrul

Arșiţa, judeţul Satu Mare, 2012


S.R.L.


Cod: MEDIU_192


C.1207 pag. 145 / 145



- Proiect tehnic de refacerea mediului, în perimetrul Arșiţa, 2012

- Plan de refacerea mediului, perimetrul Arșiţa, judeţul Satu Mare

- Arhiva Agenţiei Naţionale de Meteorologie

- Arhiva Agenţiei Naţionale de Statistică

- Mutihac V. – Geologia României

- Cândea M., Bran Fl. - Spaţiul geografic românesc, Ed. Economică,

- C. Baciu - Hidrogeologie - Casa Cărţii de Ştiinţă,

- Rojanschi V., Bran Fl., Diaconu Gh. - Protecţia şi ingineria mediului, Ed.

Economică, Bucureşti

- Gh. Blaga, I. Rusu, S. Udrescu, D. Vasile - Pedologie, Ed. D.P. Bucureşti,

1996

- Ciortuz I. Amelioraţii silvice E.D.P.B., 1981

- Buta, I., Idu, P., Edroiu, N. (1980), Satu Mare - Ghid turistic al judeţului,

Editura Sport-Turism, Bucureşti

Documents

RAPORT - ANPMapmsm-old.anpm.ro/files/APM Satu Mare/Anunturi etapa de... · 2012. 10. 24. · TEHNO ANDEZIT CONSTRUCT S.R.L. RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI Cod: MEDIU_192