R E T S T E L S S W CURIER POLITIC E 5. Rela N · 15. Deficitul bugetului de stat pe 2006 este estimat la 0,9% 16. Venitul Indoneziei de monedă străină pentru 2007 este estimat

Editie No. 012 – ianuarie 2007

II NNDD

OO NN

EESS II

AANN

NNEE

WWSS LL

EETT TT

EERR

CURIER POLITIC 1. Indonezia şi Rusia au semnat şapte memorandumuri privind colaborarea în diverse domenii 2. Indonezia şi Coreea de Sud vor colabora în promovarea centralelor nucleare 3. Indonezia şi Olanda vor semna o Scrisoare de Intenţie privind mecanismul dialogului dintre cele

două ţări 4. Indonezia vă găzdui a 2-a Conferinţă a Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva Corupţiei 5. Relaţiile dintre Indonezia şi Uniunea Europeană ating parametrii istorici 6. Indonezia condamnă atentatele cu bombă din Bangkok CURIER ECONOMIC 1. Patru districte din Java de Vest vor produce bio-etanol Indonezia a avut parte de un surplus

comercial de 32 miliarde USD până în octombrie 2006 2. Resursele de cărbune ale Indoneziei însumează 19 miliarde tone 3. Indonezia este pregătită să devină cel mai mare producător/exportator mondial de cacao 4. Indonezia îşi va mări producţia de petrol 5. Sulawesi de Nord exportă pudră de nucă de cocos în Polonia şi Austria 6. Indonezia şi Malaiezia se vor coaliza în sectorul turistic 7. Exporturile Indoneziei de Ulei Brut de Palmier sunt prognozate să însumeze 11,3 milioane tone

pentru anul 2006 8. Kalimantanul central va produce 1,4 milioane tone de ulei brut de palmier în 2007 9. Indonezia va deveni cel mai mare producător mondial de ulei de palmier în 2008 10. Indonezia intenţionează să devină al treilea mare producător mondial de pastă de hârtie 11. Indonezia primeşte tehnologie franceză pentru producerea în masă a puieţilor 12. Mai mult de 10 companii de stat vor fi privatizate în 2007 13. Indonezia este pregătită să susţină Sistemul Asean Single Window 14. Indonezia caută să importe 250.000 tone de orez în baza unor acorduri guvernamentale 15. Deficitul bugetului de stat pe 2006 este estimat la 0,9% 16. Venitul Indoneziei de monedă străină pentru 2007 este estimat la 5 miliarde USD 17. Indonezia a înregistrat un excedent de 34 miliarde USD la balanţa comercială D I V E R S E 1. Vice-preşedintele deschide oficial festivalul păpuşilor tradiţionale 2. Indonezia sărbătoreşte Ziua Internaţională SIDA 3. În intervalul ianuarie-octombrie 2006 1,1 milioane turişti străini ai vizitat Bali 4. Indonezia şi Malaiezia au convenit să apere drepturile de autor din domeniul culturii şi turismului 5. Preşedintele declară ziua de 19 decembrie- „Ziua Apărării Statului” 6. Olanda va dona alte 6 miliarde rupia pentru reconstrucţie post-cutremur în Yogyakarta 7. Indonezia grăbeşte producţia de vaccinuri împotriva gripei aviare 8. Guvernul va aloca 61 milioane USD pentru controlul răspândirii virusului gripei aviare în 2007 9. Provincia Aceh comemorează tsunami 2004 cu un serviciu de rugăciune în masă 10. Inundaţiile din Aceh au făcut cel puţin 500 de victime 11. Ritmul defrişărilor din Indonezia este de 2 milioane hectare/an 12. Vice-preşedintele îndeamnă la ocrotirea pădurilor 13. Guvernul dă undă verde pentru construirea unei centrale nucleare 14. 122 de supravieţuitori şi alte sute de pasageri daţi dispăruţi în urma nefericitului incident în care a

fost implicat ferry-boat-ul MV Senopati 15. Provincia Bali a fost vizitată de aproape 1,3 milioane turişti străini în 2006 FOLCLOR Narghileaua sfărâmată CULTURĂ Sculpturile în lemn ale băştinaşilor triburilor Dayak sunt mai mult decât o operă de artă

SS UU MM AA RR

Director/Redactor sef: Ambasadorul

Republicii Indonezia la Bucuresti

Coordonator:

Ishlah R. Abdullah Colaboratori:

Sam E. Marentek; Pratiwi Amperawati;

Harry R.Iwawan ; M. Yusuf ;

Purno Wirawan Colectivul de redactie:

Agus Tata S ; Dedin MN : Chandra L. Secretar de redactie: Agus Tata Suprapta Silvana Ploesteanu

Sectia difuzare: Agus Tata Suprapta Supri Martin Diauw

Publicat de:

Ambasada Republicii Indonezia

Str. Orlando nr.10, sector 1Bucuresti,

România Tel. 3120742 / 43 / 44

Fax. 312.02.14 Email:

[email protected] www.indonezia.ro

IINNDDOONNEESSIIAANN NNEEWWSSLLEETTTTEERR

- 2 -

CURIER POLITIC

1. Indonezia şi Rusia au semnat şapte memorandumuri privind colaborarea în diverse domenii

Moscova- Reprezentanţi ai guvernului indonezian şi ai celui rus au semnat şapte MoU-uri (Memorandumuri de Înţelegere) privind colaborarea în domeniul aeronauticii, energiei nucleare, în cel juridic, al apărării şi turismului. Preşedintele Susilo Bambang Yudhoyono şi omologul său rus Vladimir Putin au fost martori la semnarea unor Acorduri de Înţelegere de către înalţi oficiali din cele două ţări în sala “Malachite Fuyet” a palatului prezidenţial Kremlin. Acordurile de colaborare au acoperit, printre altele, explorarea spaţiului exterior în scopuri paşnice, utilizarea energiei atomice în scopuri paşnice, colaborarea dintre procurorii generali ai celor două ţări, protejarea drepturilor asupra proprietăţii intelectuale, turismul, tehnicile militare, eliminarea vizelor în cazul vizelor oficiale şi implementarea asistenţei militare ruseşti în intervalul 2006-2010. Acordurile au fost semnate pentru Indonezia de către Ministrul Afacerilor Externe Hassan Wirajuda, de către Procurorul General Abdulrachman Saleh, Secretarul General al Ministerului Apărării- Sjafrie Sjamsuddin şi de DSirectorul General pentru America şi Europa din cadrul Ministerului Afacerilor Externe- Eddi Haryadi. Înaintea semnării acordurilor, preşedintele Yudhoyono şi preşedintele Putin au participat la o întrevedere tete-a-tete urmată de o întrevedere bilaterală între înalţii oficiali ai celor două ţări. Printre ceilalţi oficiali indonezieni care au participat la întrevederea bilaterală s-au numărat şi Ministrul-coordonator pentru Afaceri Economice- Boediono, Ministrul Comerţului Marie Pangestu, Ministrul Industriei- Fahmi Idris; Ministrul Transporturilor Hatta Rajasa, Mareşalul-şef al armatei- Djoko Suyanto, Secretarul General din cadrul Ministerului Apărării- Sjafrie Sjamsuddin. În cadrul unui dialog cu membrii comunităţii de indonezieni care trăiesc în Rusia, preşedintele Yudhoyono a mărturisit că în timpul vizitei de două zile la Moscova urmează să discute despre aeronautică şi tehnologia rachetelor, pe considerentul că Rusia este extreme de avansată în aceste domenii. Ambele ţări au convenit, totodată, să-şi intensifice colaborarea în domeniul investiţiilor, comerţului, educaţiei şi sportului. Odată cu vizita de la Moscova, preşedintele Yudhoyono şi delegaţia sa au încheiat un tur de şapte

zile în străinătate, în cadrul căruia vizitaseră Japonia şi Rusia. (Sursa- Antara, 3 decembrie 2007)

2. Indonezia şi Coreea de Sud vor colabora în promovarea

centralelor nucleare Jakarta- Indonezia şi Coreea de Sud au convenit să iniţieze o colaborare în vederea promovării construcţiei unei uzine nucleare (PLTN) în ţară. Ministrul indonezian al Energiei şi Resurselor Minerale, Purnomo Yusgiantoro împreună cu ministrul sud-coreean al Industriei şi Energiei, Chung Sye Kyun au semnat un memorandum de înţelegere în sensul colaborării după cea de-a 22-a întrevedere a Comisiei Mixte Indonezia-Coreea de Sud pentru Consultări în Sectorul Energiei şi Resurselor Minerale. Purnomo a dezvăluit că Memorandumul nu privea construcţia unei centrale, ci promovarea intenţiei guvernului de a construi o centrală nucleară în viitor. “Se speră că prin campania de promovare, socializare şi informare, publicul va înţelege ulterior şi va accepta prezenţa unei centrale nucleare, mai cu seamă cetăţenii care urmează să locuiască în apropierea unei astfel de centrale”. Domnia Sa a mai dezvăluit că guvernul hotărâse să colaboreze cu Coreea de Sud în eforturile de promovare, deoarece ţara are o vastă experienţă în operarea centralelor nucleare începând din anii ’70. Până în prezent, aproximativ 20 centrale nucleare au ajuns să opereze în Coreea de Sud, producând 17.700 MW electricitate. Alte 4 centrale nucleare urmează să fie construite în curând în Coreea de Sud. Potrivit lui Purnomo, tehnologia folosită de Coreea de Sud coincide cu cea dezvoltată deja de Agenţia Naţională Indoneziană pentru Energie Atomică (Batan). Potrivit directorului general al departamentului pentru electricitate şi energie, J Purwono, peninsula Muria din provincia Java Centrală va reprezenta locaţia noii centrale nucleare. Indonezia se aşteaptă ca o centrală nucleară cu capacitatea de 1000 MW să devină operabilă în intervalul 2015-2017. Indonezia şi Coreea de Sud au pornit consultările în domeniul resurselor energetice şi minerale încă din 1979 pentru a netezi calea exporturilor indoneziene de LNG către respectiva ţară. În cadrul unor discuţii desfăşurate în Bali în octombrie 2004, cele două ţări au fost de acord să-şi intensifice colaborarea dintr-o serie de sectoare, precum cel al petrolului şi gazelor


- 3 -

naturale, electricităţii şi sectorului mineral, cel al dezvoltării termo-centralelor pe bază de cărbune şi a geo-termo-centralelor, a învăţamântului şi tehnologiei nucleare. În prezent, investiţiile Coreei de Sud în Indonezia au ajuns la 1,1 miliarde USD. (Sursa- Agenţia de Ştiri ANTARA, 5 decembrie 2006)

3. Indonezia şi Olanda vor semna o Scrisoare de Intenţie privind

mecanismul dialogului dintre cele două ţări

Jakarta- Ministrul indonesian al Afacerilor Externe, Hassan Wirajuda şi omologul său olandez Bernard Rudolf Bot sunt aşteptaţi să semneze o Scrisoare de Intenţie (LoI) privind mecanismul unui parteneriat complex pentru un dialog de cooperare care urmează să se desfăşoare în Gedung Agung, Yogyakarta la 18 decembrie. “Scrisoarea de Intenţie va servi drept acord de stabilire a unui mecanism al dialogurilor pentru intensificarea relaţiilor bilaterale dintre cele două ţări”, a dezvăluit purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Desra Percaya. Potrivit Domniei Sale, la începutul lui 2007, se aşteaptă ca această Scrisoare de Intenţie să devină un Memorandum de Înţelegere care urmează să fie semnat de reprezentanţi ai celor două ţări. Se aşteaptă totodată ca cele două ministere să pună piatra de temelie la construirea unei şcoli elementare de stat în Pucing, Bantul, provincia Yogyakarta, la 19 decembrie. Vizita ministrului olandez în Bali şi Yogyakarta între 16 şi 19 decembrie a avut loc la invitaţia Ministrului indonezian de Externe. “Totodată, vizita ministrului olandez vine în schimbul vizitei ministrului indonezian în Olanda între 28 şi 30 august”, a mai adăugat Percaya. Întrevederea aceasta este materializarea dorinţei ambelor ţări de a deschide o nouă etapă a relaţiilor bilaterale, deschisă odată cu vizita de anul trecut a ministrului olandez în Indonezia pentru a participa la cea de-a 60-a Aniversare a Independenţei Indoneziei, gest care reprezintă o acceptare morală şi politică a independenţei dobândite la 17 august 1945. Olanda a recunoscut rezultatele Conferinţei din 27 decembrie 1949 din cadrul Mesei Rotunde de la Haga drept o recunoaştere a independenţei poporului indonezian. “În cadrul întrevederii se vor discuta eforturile concrete care pot fi făcute în direcţia intensificării relaţiilor bilaterale şi soluţionării chestiunilor internaţionale, cum ar fi alegerile regionale (Pilkada) din Aceh, precum şi a intensificării eforturilor de eliminare a schizmei dintre Orient şi Occident, în contextul în care Olanda s-a implicat activ în dialogul inter-religios”.

Ministrul olandez s-a născut la Jakarta pe 21 noiembrie 1937. Investiţiile totale olandeze în 2004 în Indonezia au atins valoarea de 256 milioane USD şi au crescut la 472 milioane USD în 2005. Exporturile Indoneziei către Olanda au valorat 1.797 miliarde USD în 2004 şi au ajuns la valoarea de 2.333 miliarde USD în 2005. (Sursa- Agenţia de Ştiri ANTARA, 19 decembrie 2006)

4. Indonezia vă găzdui a 2-a Conferinţă a Convenţiei

Naţiunilor Unite împotriva Corupţiei

Jakarta- Indonezia va fi gazda în noiembrie 2007 a celei de-a 2-a Conferinţe a factorilor implicaţi în Convenţia Naţiunilor Unite împotriva Corupţiei (UNCAC), potrivit dezvăluirilor făcute de o sursă a Ministerului Afacerilor Externe. În cadrul întrunirii se vor dezbate chestiuni strategice precum mecanismul redobândirii bunurilor acumulate ilegal şi plasate în străinătate şi uneltele tehnice necesare bunei funcţionări a acestui mechanism, se afirmă într-o declaraţie a ministerului. Alegerea Indoneziei ca gazdă a acestei conferinţe reprezintă recunoaşterea la nivel internaţional a angajamentului şi seriozităţii cu care Indonezia s-a raportat la fenomenul de eradicare a corupţiei. Procurorul General Abdul Rahman Saleh, cel care condusese delegaţia indoneziană la prima conferinţă de acest fel desfăşurată în Iordania între 10 şi 14 decembrie, a mărturisit că dorinţa Indoneziei de a găzdui viitoarea conferinţă se bazează pe hotărârea ţării de a contribui substanţial la eforturile globale de combatere a corupţiei prin cooperare internaţională, pe lângă încurajarea tendinţelor anti-corupţie din fiecare ţară. Potrivit Procurorului General, corupţia este o crimă extraordinară care necesită abordări ieşite din comun pentru a putea fi soluţionată. Combaterea corupţiei ocupă primul loc pe lista priorităţilor guvernului, iar ţara face totodată eforturi prin intermediul cooperării internaţionale pentru redobândirea valorilor dobândite ilegal şi depozitate în străinătate. Din 2005 când această convenţie a intrat în vigoare, a fost semnată de 140 de ţări şi ratificată de 80 dintre ele. Indonezia a ratificat această convenţie în aprilie 2006. (Sursa- Agenţia de Ştiri ANTARA, 22 decembrie 2006)


- 4 -

5. Relaţiile dintre Indonezia şi Uniunea Europeană ating

parametrii istorici Anul 2006 a reprezentat o piatră de hotar pentru intensificarea relaţiilor vechi de mai bine de trei decenii dintre Indonezia, a patra mare naţiune a lumii şi Uniunea Europeană formată din 25 de membrii. În cursul anului trecut, s-a înregistrat activitate febrilă de ambele părţi, într-o serie de domenii, precum misiunea de pace din Aceh, procesul de reconstrucţie după tsunami sau comerţul bilateral, toate contribuind la deschiderea unei noi etape a relaţiilor bilaterale, marcată de înţelegere reciprocă şi cooperare. “Relaţiile noastre au ajuns într-un punct istoric”, a afirmat recent din Bruxelles pentru The Jakarta Post Andreas List, administrator principal (Divizia Asia de Sud-Est) în cadrul Directoratului pentru Relaţii Externe al Comisiei Europene. Graţie sprijinului oferit de Uniunea Europeană şi Misiunea de Monitorizare din Aceh (AMM), pacea şi securitatea au fost restabilite în Aceh după mai mult de trei decenii de lupte interne şi vărsare de sânge, soldate cu 15.000 de morţi şi dezrădăcinarea altor câteva mii. Anul a debutat cu monitorizările AMM vis-à-vis de încheierea procesului de dezarmare a membrilor Mişcării de Eliberare din Aceh şi retragerea tuturor forţelor militare şi de poliţie dinafara provinciei Aceh. S-a încheiat atunci când Mişcarea de Monitorizare din Aceh (AMM), care devenise operaţională la 15 septembrie 2005, a părăsit Acehul în urma desfăşurării cu succes a alegerilor locale. O echipă a Uniunii Europene de observatori ai alegerilor, condusă de Membrul Parlamentului European Glyn Ford, a fost prezentă pentru a monitoriza crucialele alegeri desfăşurate pe 11 decembrie în provincia Aceh. Graţie acestor contribuţii remarcabile, Uniunea Europeană a ocupat un loc special în inimile celor patru milioane de locuitori ai provinciei Aceh, care suferiseră de pe urma deceniilor de violenţă şi devastatoarelor tsunami din 2004. Uniunea Europeană a fost totodată cel mai notabil donator pentru victimele făcute de tsunami în provinciile Aceh şi Nias. “Suntem cei mai mari donatori din cadrul Fondului Multi-Donatori pentru provinciile Aceh şi NIas cu 373,80 milioane Euro. Comisia Europeană şi statele membre au donat alte 499,12 milioane euro pentru alte programe de reconstrucţie şi reabilitare de care au beneficiat victimele tsunami. Incluzând donaţiile făcute de populaţie, valoarea contribuţiei totale a ajuns la 2 miliarde USD”, a declarat recent pentru The Jakarta Post, Jean Breteche, Ambasador/Şef al Delegaţiei Comisiei Europene în Indonezia.

Succesul misiunii de pace a Uniunii Europene în Aceh este un bun exemplu al “autorităţii blânde” a UE generată de perspective cuprinzătoare asupra celor trei obiective: diplomaţie, comerţ şi ajutoare umanitare. Condusă de un diplomat olandez, Pieter Feith, Mişcarea de Monitorizare din Aceh nu a fost o misiune militară, ci una civilă. A fost prima misiune de acest fel condusă de UE în Asia. Prin intermediul celor 200 de observatori, AMM a fost grăitoare pentru intensificarea relaţiilor de colaborare cu regiunea asiatică cheie, căreia, prin tradiţie, UE îi acordase până acum prea puţină atenţie. Mulţi au văzut această misiune ca un exemplu al credibilităţii în creştere a UE ca putere mondială, ca alternativă la SUA care recurg la constrângeri de ordin militar pentru a-şi exercita influenţa în alte ţări. Cu toate astea, potrivit UE, meritul pentru succesul reportat este în principal al guvernului indonezian şi Mişcării de Eliberare din Aceh, pentru faptul că au primit pacea cu braţele deschise şi au trecut nemijlocit la implementarea ei. “Uniunea Europeană nu a făcut decât să faciliteze acest proces”, a mai spus ambasadorul Breteche. Exprimând aprecieri pentru buna cooperare dintre UE şi restul ţărilor ASEAN în chestiunea provinciei Aceh, Javier Solana, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru o politică externă şi de securitate comună, a mărturisit că pe viitor Uniunea Europeană doreşte să consolideze şi mai mult relaţiile cu Indonezia şi ţările ASEAN. “Uniunea Europeană este interesată să dezvolte un parteneriat complex şi de durată cu Indonezia şi cu întreaga regiune a Asiei de Sud-Est”, a declarat Solana recent de la Bruxelles. Domnia Sa se referea la plănuitul Acord de Parteneriat şi Colaborare (PCA), care ar conferi o bază conceptuală solidă pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale. Negocierile acestui Acord de Parteneriat şi Colaborare s-au încheiat deja, iar Uniunea Europeană aşteaptă vizita de stat a preşedintelui Susilo Bambang Yudhoyono la sediul central al Uniunii Europene de la Bruxelles pentru a semna acest accord. În cursul anului au avut loc şi câteva schimburi la nivel înalt, inclusiv vizita în Europa a preşedintelui Yudhoyono. Domnia Sa a fost prezent la Helsinki pentru a participa la Seminarul Asia-Europa din septembrie 2006, iar discuţiile purtate cu liderii UE au conferit noi dimensiuni acestui parteneriat. În sectorul economic, comerţul Indoneziei cu UE, în special exporturile, au continuat să crească. Schimburile comerciale bilaterale au însumat în 2005 20,6 miliarde USD, o creştere semnificativă


- 5 -

de la valoarea de 17,5 miliarde înregistrată în 2003. Balanţa comercială este cu mult în favoarea Indoneziei. Ţara a exportat în 2005 către UE bunuri, în special produse agricole, textile, echipament greu, creveţi, articole chimice şi de pielărie în valoare de 14 miliarde USD şi a importat bunuri în valoare de 6 miliarde USD, în special produse finite. În prezent, UE este al doilea mare partener comercial al Indoneziei după Japonia. Graţie unui euro puternic comparativ cu dolarul american, exporturile Indoneziei către piata UE compusă din 470 milioane consumatori (500 de milioane după 1 ianuarie 2007) sunt preconizate să crească substanţial în 2007, deşi importurile s-ar putea să nu cunoască această creştere din cauza slăbiciunii monedei în comparaţie cu euro. Uniunea Europeană este totodată al doilea mare investitor în Indonezia, cu 2,09 miliarde USD în investiţii străine directe, după cele 3,93 miliarde USD investite de Singapore. Uniunea Europeană este totodată cel mai mare donator din lume în ce priveşte Indonezia. Comisia Europeană şi statele membre au alocat în 2004 1,87 miliarde USD- 1,08 miliarde USD donaţii şi 787 milioane USD împrumuturi nerambursabile- pentru implementarea diverselor proiecte, care vizau condiţia socială a populaţiei, producţia şi buna guvernare. Întrucât Uniunea Europeană acordă o imensă importanţă promovării drepturilor omului, a acordat sprijin instituţiilor democrate, bunei guvernări, protecţiei mediului înconjurător şi liberalizării comerţului prin dialoguri mutuale vis-à-vis de chestiuni politice, economice şi sociale. “Este un aspect important pentru nişte parteneri. În timpul dialogurilor care vor avea loc nu ne va fi ruşine să cerem unul altuia socoteală în ce priveşte drepturile omului, corupţia, legislaţia şi regulamentele comerciale”, a arătat Andreas. Dat fiind imensul potenţial economic, Indonezia ar avea numai de câştigat de urma consolidării relaţiilor cu Uniunea Europeană, al cărei PIB este mai mare de 12 trilioane USD şi atragerii investitorilor din Europa. La urma urmelor, Uniunea Europeană este nu doar un partener de încredere, ci şi cel mai mare donator din lume, investitor şi comerciant. Dezvoltarea relaţiilor de prietenie cu Uniunea Europeană este în interesul Indoneziei, care luptă în continuare să-şi revină după efectele crizei financiare asiatice din 1997. În ce-o priveşte, Uniunea Europeană şi-a exprimat clar intenţiile în privinţa dorinţei unui nou parteneriat, mai solid, cu Indonezia, ţara celei mai numeroase populaţii musulmane din lume. “Consiliul Uniunii Europene subliniază hotărârea Uniunii Europene de a dezvolta un parteneriat cuprinzător şi de durată cu Indonezia, inclusiv disponibilitatea de a rămâne implicată în procesele de reconstrucţie post-conflict şi implementare a păcii din Aceh. Uniunea Europeană va

rămâne fidelă acestor procese prin programe comunitare şi eforturile bilaterale ale statelor member”. (Sursa- The Jakarta Post online, 28 decembrie 2006)

6. Indonezia condamnă atentatele cu bombă din

Bangkok Jakarta- Guvernul indonezian a condamnat cu vehemenţă bombardamentele din ajunul Anului Nou din Bangkok, Tailanda, soldate cu moartea a 5 persoane şi rănirea altor 38. “Guvernul indonezian condamnă cu tărie respectivele bombardamente nu doar pentru că au condos la pierderi de vieţi omeneşti, ci şi pentru că au perturbat securitatea în regiune”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Desra Percaya. El a adăugat că guvernul şi poporul indonesian împărtăşesc tristeţea guvernului şi poporului tailandez pentru pierderile de vieţi omeneşti cauzate de explozii. Potrivit oficialului ministerial, atacurile cu bombă reprezintă acte de terorism complet nejustificate. Agenţia de ştiri Reuters a relatat că guvernele celorlalte ţări şi-au îndemnat cetăţenii aflaţi la Bangkok să nu iasă din casă după o serie de atacuri cu bombă petrecute în Ajunul Anului Nou care uciseseră trei cetăţeni tailandezi şi răniseră nouă turişti care-şi petreceau vacanţa în capitala tailandeză. Până în prezent, nicio grupare nu a revendicat atentatele în care 38 de oameni fuseseră răniţi. Însă guvernul format după îndepărtarea de la putere a premierului Thaksin Shinawatra la 19 septembrie a declarat că serviciile secrete indicau înspre politicienii care pierduseră puterea. “Există nesiguranţă în ceea ce priveşte situaţia politică creată în urma răsturnării guvernului de către armată”, a fost poziţia exprimată de oficiali ai ambasadei Australiei, care au remarcat totodată că legea marţială se aplică în continuare în anumite părţi din Tailanda, inclusiv Bangkok. Atacurile au survenit în plin sezon turistic, însă nu s-au raportat cazuri immediate de turişti care să-şşi anuleze vacanţele într-una din destinaţiile turistice de clasă ale Asiei. Potrivit lui Desra, guvernul indonezian făcuse şi el apel la cetăţenii săi care trăiau în Tailanda să contacteze Ambasada Indoneziei şi birouri ale reprezentanţelor guvernamentale din ţară, pentru a putea fi monitorizaţi cu uşurinţă în caz că alte evenimente neplăcute vor avea loc în viitor.


- 6 -

Potrivit lui Desra, Ambasada Indoneziei la Bangkok şi Consulatul Indoneziei din Songkhla fuseseră instruite de Ministerul Afacerilor Externe să- sfătuiască pe cetăţenii indonezieni aflaţi în Tailanda să nu participle la adunări sau reuniuni până ce situaţia nu va reveni la normal. Datele puse la dispoziţie de Ministerul Afacerilor Externe arată că 500 de cetăţeni trăiesc în Tailanda, dintre care 200 chiar în Bangkok. (Sursa- Antara, 3 ianuarie 2007)

1. Patru districte din Java de Vest vor produce bio-etanol

Bandung- Patru districte din provincia Java de Vest, anume Subang, Indramayu, Sumedang şi Kuningan vor produce bio-etanol pentru a înlocuii combustibilii pe bază de petrol, folosind maniocul drept materie primă. “Cele patru districte vor colabora cu compania sud-coreeană LBL Network Co. Ltd, prin medierea administraţiei provinciei Java de Vest”, a declarat vice-guvernatorul provinciei, Nu’man Abdul Hakim. Reprezentanţi ai districtului şi Kang Yong Soo, preşedintele-director al LBL Network Co. Ltd au semnat un memorandum de înţelegere în cadrul unei ceremonii la care au participat şi vice-guvernatorul Nu’man Abdul Hakim şi Ahmad Ru’yat, preşedintele adjunct al Adunării Legislative din Java de Vest. Nu’man şi-a exprimat speranţa că proiectul producerii de bio-etanol în Java de Vest va fi încununat de succes. 50.000 de hectare de teren fuseseră puse la dispoziţie în cele patru districte pentru implementarea proiectului. “Dacă se vor putea strânge 200.000 hectare de teren, investitorul va putea să înceapă construcţia unei fabrici”. LBL Network Co. Ltd urmează să investească 900 miliarde rupii (1 milion USD) pentru construcţia acestei fabrici. Ţăranii urmează să cultive manioc şi să-l vândă companiei pentru a fi prelucrat în bio-etanol. Întrebat când urmează ca fabrica să fie deschisă, Nu’man a mărturisit că nu se stabilise încă o dată, de vreme ce părţile implicate abia semnaseră acordul respectiv. (Sursa- Antara, 1 decembrie 2006)

2. Indonezia a avut parte de un surplus comercial de 32

miliarde USD până în octombrie 2006

Jakarta- Potrivit informaţiilor furnizate de Biroul Central pentru Statistică (BPS), în intervalul ianuarie-octombrie 2006 Indonezia a reuşit un surplus de 32 miliarde USD în urma schimburilor comerciale externe. În respectivul interval, ţara a câştigat 82,21 miliarde USD în urma exporturilor, în vreme ce importurile nu au depăşit ca valoare 50,21 miliarde USD. CURIER ECONOMIC Numai în luna octombrie a anului trecut, exporturile Indoneziei au atins valoarea de 8,72 miliarde USD iar importurile pe cea de 4,49 miliarde USD, ceea ce a adus ţării un surplus de 4,23 miliarde USD, semnificativ mai mare decât cel de 3,12 miliarde USD înregistrat în luna anterioară. Exporturile lunii octombrie au scăzut uşor faţă de cele înregistrate în luna anterioară, când valoarea lor a fost 8,78 miliarde USD. Cu toate astea, în octombrie importurile au fost mai reduse decât în septembrie, când s-au importat bunuri în valoare de 5,66 miliarde USD. Comparativ cu august 2006, exporturile lunii septembrie au fost mai mici cu 1,18%. (Sursa- ANTARA, 2 decembrie 2006)

3. Resursele de cărbune ale Indoneziei însumează 19

miliarde tone Denpasar, Bali- “Indonezia are depozite de cărbune cu cel puţin 19 miliarde tone, care ar putea înlocui petrolul şi gazele ca sursă de energie în viitor”, a afirmat un oficial al Ministerului Energiei şi Resurselor Minerale. “Doar o mică parte din aceste depozite de cărbune au fost valorificate până în prezent, producţia de cărbune a ţării ajungând la 150 milioane tone anual”, a dezvăluit Simon F. Sembiring, Director General pentru Energie Minerală, termică şi geo-termală din cadrul ministerului, în urma deschiderii Conferinţei Internaţionale a Energiei şi a celei de-a 6-a Conferinţă a Tehnologiei pe bază de cărbune. Potrivit sursei citate, producţia de cărbune se va mări treptat. Până în 2005, s-a prognozat că producţia de cărbune va ajunge la 200-300 milioane tone anual pentru a satisface nevoile interne. Sembiring a adăugat că aproape 60%


- 7 -

din rezervele de cărbune ale ţării sunt bune pentru a genera energie electrică. La conferinţă au participat 150 de reprezentanţi din Japonia, SUA, Malaiezia, Singapore şi Indonezia. (Sursa- Antara, 4 decembrie 2006)

4. Indonezia este pregătită să devină cel mai mare

producător/exportator mondial de cacao

Jakarta- Potrivit Ministrului indonezian al Agriculturii, Indonezia este pregătită să devină cel mai mare producător şi exportator mondial de cacao. “Suntem hotărâţi să facem din Indonezia cel mai mare producător şi exportator mondial de cacao, întrucât ţara dispune de o abundenţă de resurse”, a mărturisit ministrul în deschiderea unei expoziţii de cacao şi ciocolată. În 2005, Indonezia a fost al treilea mare producător mondial de cacao după Coasta de Fildeş şi Ghana, precum şi al doilea mare exportator mondial de cacao după Ghana. Anul trecut plantaţiile de cacao ale Indoneziei acopereau în total 992.546 ha şi produceau 652.350 tone de cacao. Exporturile de cacao contribuiau anual cu 668 milioane USD la bugetul de stat. Cacao reprezintă al treilea produs agricol important al Indoneziei, după uleiul de palmier şi cauciucul. Potrivit ministrului, exporturile naţionale de cacao crescuseră cu 12% în intervalul 1997-2002, în vreme ce exporturile mondiale de cacao crescuseră cu 3,51%. Până în 2005, exporturile de cacao ale Indoneziei crescuseră cu 3,3%, în vreme ce exporturile de cacao la nivel mondial se măriseră cu doar 1,7%. Ministerul Agriculturii are în desfăşurare un program de revitalizare a dezvoltării producţiei de cacao, care are în vedere creşterea suprafeţelor destinate culturilor de arbori de cacao până la 1,4 milioane hectare până în 2020 şi a productivităţii plantaţiilor de cacao până la 1750 kg/hectar anual. (Sursa- The Jakarta Post online, 13 decembrie 2006)

5. Indonezia îşi va mări producţia de petrol

Jakarta- Guvernul indonezian a prognozat pentru anul în curs o mărire a producţiei de petrol cu cel puţin 100.000 barili/zi, de la capacitatea de 1,05 milioane barili/zi înregistrată la sfârşitul lui 2006. Producţia va fi mărită prin optimizarea producţiei la puţurile de forare existente şi la cele vechi, precum şi a exploatării, a dezvăluit Directorul General pentru

Petrol şi Gaze, Luluk Sumiarso. Acest plan este parte a obiectivului guvernului de a mări producţia de petrol la 1,3 milioane barili/zi până în 2009. Domnia Sa şi-a exprimat speranţa că acest obiectiv va fi îndeplinit în urma creşterii investiţiilor în exploatările petroliere. China fusese în stare să revitalizeze vechile puţuri prin foraj vertical şi orizontal. Pentru îndeplinirea cu succes a obiectivului propus, se impun eforturi mixte din partea tuturor factorilor responsabili, precum “recenta înfiinţare a unui forum al comunităţii celor care activează în domeniul petrolului şi gazelor naturale, pentru centralizarea reacţiilor, criticilor şi soluţiilor problemelor din sectorul petrolului şi gazelor”. Dincolo de creşterea producţiei, guvernul va continua totodată să ofere oportunităţi de investiţie în sectorul exploatărilor, pentru mărirea rezervelor de petrol. În 2007, bunăoară, 20 de zone de pe coasta nordică a provinciei Java de Vest, din zona continentală a provinciei Semai Papua şi din golful Tomini din provincia Sulawesi au fost concesionate în vederea exploatării. (Sursa- The Jakarta Post online, 14 decembrie 2006)

6. Sulawesi de Nord exportă pudră de nucă de cocos în

Polonia şi Austria Manado, Sulawesi de Nord- Luna aceasta provincia Sulawesi de Nord a exportat pudră de nucă de cocos către Polonia şi Austria în valoare de 56,07 mii USD.”Pieţele din Polonia şi Austria au constituit destinaţia exporturilor de pudră de cocos ale provinciei în ultimii doi ani, în care cererea a continuat să crească”, a arătat şeful departamentului export-import din cadrul Biroului Comercial din Sulawesi, Johny Rumagit. Pudra de cocos a fost în decembrie 2006 unul dintre produsele care au adus cele mai mari câştiguri în monedă străină, după miezul de nucă. Provincia Sulawesi de Nord este unul dintre producătorii indonezieni principali de nucă de cocos. (Sursa- Agenţia de Ştiri ANTARA, 15 decembrie 2006)

7. Indonezia şi Malaiezia se vor coaliza în sectorul turistic

Jakarta- Potrivit dezvăluirilor făcute de Ministrul malaiezian al Turismului, Datuk Seri Tengku Adnan bin Tengku Mensor, Malaiezia va face


- 8 -

echipă cu Indonezia pentru formularea unui program turistic intitulat “O destinaţie-două ţări”. “Malaiezia şi-a exprimat intenţia de a realiza programul acesta alături de Indonezia”, a mărturisit ministrul Tengku Adnan de la sediul Ministerului Indonezian al Culturii şi Turismului. Malaiezia a lansat programele “O destinaţie-două ţări” şi “O destinaţie-trei ţări” cu Singapore, Tailanda, Brunei, Hong Kong şi Vietnam. În prezent, Malaiezia are încheiate colaborările Singmatai (Singapore-Malaiezia-Tailanda), Thaimasing (Malaiezia-Tailanda-Singapore), Burma (Brunei-Malaiezia), Hama (Hong Kong-Malaiezia), Vietma (Vietnam-Malaiezia). Prin urmare, Malaiezia este dornică să încheie o colaborare similară cu Indonezia care să se numească Malin (Malaiezia-Indonezia) sau Inma (Indonezia-Malaiezia), a continuat Ministrul malaiezian al Turismului, flancat de Directorul malaiezian pentru Cultură, Arte şi Patrimoniu, Datuk Seri Utama Rais Yatim şi de Ministrul indonezian al Culturii şi Turismului, Jero Wacik. Intenţia a fost făcută publică pentru prima oară în cadrul Forumului Asiatic pentru Turism de acum 10 ani, a continuat să dezvăluie ministrul Tengku Adnan, a cărui ţară a găzduit anul trecut ASEANTA (Asociaţia ASEAN pentru Turism). Pe de altă parte, Jero Wacik şi-a exprimat convingerea că în ciuda competiţiei, se impune colaborarea reciprocă în ocuparea cotelor de piaţă din sectorul turistic, care prilejuieşte 800 milioane de turişti internaţionali anual. „Putem colabora pentru a-i ademeni pe turiştii europeni din Malaiezia în Indonezia sau invers”. Thamrin B Bakrie, director general pentru marketing în cadrul Ministerului indonezian al Culturii şi Turismului a opinat că programul „O destinaţie-două ţări” ar trebui implementat prin implicarea agenţiilor cu preocupări conexe turismului, precum Garuda Indonesia, Asociaţia Indoneziană a Hotelurilor şi Restaurantelor (PHRI) şi Asociaţia Operatorilor Indonezieni de Turism (ASITA). Ministrul Tengku Adnan a mai dezvăluit că va lansa în curând la Jakarta programul „Vizitaţi Malaiezia 2007”, care va deveni valid începând cu 8 ianuarie 2007 şi va include 240 pachete, cinci mega-evenimente şi 50 evenimente magice. (Sursa- ANTARA, 15 decembrie 2006)

8. Exporturile Indoneziei de Ulei Brut de Palmier sunt prognozate să însumeze 11,3 milioane tone

pentru anul 2006 Medan- Exporturile Indoneziei de ulei brut de palmier (CPO) sunt preconizate că vor atinge 11,3 milioane

tone metrice iar producţia 15 milioane tone metrice pentru anul 2006. Derum Bangun, preşedinte executiv al Asociaţiei Producătorilor Indonezieni de Ulei de Palmier a mărturisit că exporturile şi producţia de CPO cresc de la an la an, în concordanţă cu creşterea cererii. „Credem că aceste proiecţii se vor materializa şi vor fi chiar depăşite deoarece cererea este destul de ridicată”. Asociaţia a prezis totodată că pentru 2007 exporturile de ulei brut de palmier (CPO) se vor mări cu aproximativ 400.000 tone, până la totalul de 11,7 milioane tone metrice, în vreme ce producţia va ajunge la 16,4 milioane tone. Creşterea prognozată va urma creşterii cererii, mai cu seamă din partea Chinei şi Indiei. Importurile Indiei de CPO din Indonezia sunt aşteptate să atingă valoarea de 2,5 milioane tone anul următor, sau să egaleze valoarea de anul trecut, în vreme ce importurile Chinei sunt aşteptate să crească de la 1,8 milioane tone la 2,1 milioane tone. Buddy Pramudyanto, şeful companiei PP London Sumatra Indonesia Tbk de comunicaţii corporate a dezvăluit rezultatele cercetării întreprinse de compania sa, anume că cererea de ulei brut de palmier şi preţul lui vor creşte, motiv pentru care se continuase extinderea plantaţiilor cu palmieri de ulei. Compania sa îmbunătăţea totodată calitatea produsului, deşi rata de extragere a uleiului ajunsese la 24,5 %, cea mai ridicată din lume. (Sursa- Antara, 16 decembrie 2006)

9. Kalimantanul central va produce 1,4 milioane tone de ulei brut de palmier în 2007

Palangka Raya, Kalimantanul central- Provincia Kalimantanul Central este aşteptată să producă în 2007 1,4 milioane tone de ulei brut de palmier. „După scăderea rezervelor de CPO de anul acesta, estimăm că vor exista în 2007 cereri ridicate din străinătate pentru uleiul de palmier. Prin urmare, Kalimantanul Central este pregătit să furnizeze 1,4 milioane tone anual”, a arătat Teguh Patriawan, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din sectorul Palmierilor de Ulei din Kalimantanul Central (Gapki). Potrivit sursei citate, în ultimele şase luni, a existat o scădere a rezervelor de CPO furnizate de doi exportatori majori, anume Indonezia şi Malaiezia, din cauza unei secete extinse produse de fenomenul El-Nino care a afectat producţia de ulei brut de palmier din ambele ţări.


- 9 -

Patriawan şi-a exprimat speranţa că preţul uleiului brut de palmier se va îmbunătăţi în 2007, pe motivul că cererea de CPO, îndeosebi din partea Chinei şi Uniunii Europene se va mări. Printre altele, uleiul brut de palmier este folosit ca materie primă pentru obţinerea combustibililor bio-diesel. China, care avusese în trecut nevoie de aproximativ 1-2 milioane tone CPO anual, îşi va mări cererea la 5-6 milioane tone anual începând cu 2007. Kalimantanul central deţine plantaţii de palmieri de ulei pe o suprafaţă totală de 530.000 hectare şi 24 de fabrici care să prelucreze uleiul brut de palmier. „Până în noiembrie 2006, producţia de CPO a ajuns la 924.000 tone, ceea ce a reprezentat o creştere comparativ cu cele 813.000 tone produse cu un an în urmă”. Administraţia provinciei intenţionează să cultive palmieri de ulei în 14 districte, pe o suprafaţă totală de 427.000 hectare în următorii ani. Patriawan şi-a exprimat optimismul vis-a-vis de îndeplinirea de către provincia Kalimantanul Central al targetului de producţie de ulei brut de palmier de 1,4 milioane tone în 2007, precum şi vis-a-vis de disponibilitatea altor patru fabrici de procesare de a deveni operaţionale în curând. Cu o suprafaţă totală a plantaţiilor de palmieri de ulei de 5,447 milioane hectare, Indonezia produce în jur de 12 milioane tone fructe de palmieri de ulei anual. Prin comparaţie, Malaiezia are o suprafaţă mai mică acoperită cu plantaţii de palmieri de ulei, însă producţia este de 15 milioane tone anual. (Sursa- Antara, 21 decembrie 2006)

10. Indonezia va deveni cel mai

mare producător mondial de ulei de palmier în 2008

Medan, Sumatra de Nord- Se estimează că Indonezia va deveni cea mai mare ţară producătoare de ulei de palmier în 2008, înlocuind în acest fel Malaiezia. „Se estimează că producţia Indoneziei de ulei de palmier în 2008 va ajunge la aproximativ 18 milioane tone. În acelaşi an, se estimează că producţia Malaieziei va rămâne constantă la 17 milioane tone”, a dezvăluit Derum Bangun, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Indonezieni de Ulei de Palmier (Gapki), în prelungirile unei conferinţe privind performanţele Gapki în Sumatra de Nord. Anul acesta producţia Indoneziei de ulei de palmier a rămas constantă la 15 milioane tone, însă pentru 2007 se preconizează că va ajunge la 16,4 milioane tone. Potrivit lui Derum, guvernul şi exportatorii de ulei brut de palmier trebuie să se pregătească temeinic pentru vremea când Indonezia va deveni cel mai mare producător mondial de ulei brut de palmier,

întrucât vor fi mai mari şi provocările la care ţara va trebui să facă faţă. Printre noile provocări se va număra cerinţa de a folosi containere cu pereţi dubli pentru transportul uleiului şi a folosi metode de producţie care să nu agreseze mediul înconjurător. Pe lângă asta, exportatorii indonezieni de ulei brut de palmier ar trebui să îmbunătăţească şi mai mult calitatea produsului şi să intensifice campaniile de promovare pentru a mări exporturile, în vreme ce guvernul este aşteptat să sprijine prin politicile sale aceste exporturi. Potrivit lui Derum, producţia Indoneziei de ulei brut de palmier va ajunge la 11,3 milioane tone, cifrele înregistrate până în iulie 2006 indicând valoarea de 6,56 milioane tone, constând din 2,91 milioane tone ulei brut de palmier şi 3,65 milioane tone alte tipuri de ulei de palmier. Creşterea exporturilor de ulei de palmier, potrivit lui Derum care este în acelaşi timp preşedintele-director al PT Kinar Lapiga a fost în concordanţă cu creşterea cererii din partea a doi importatori importanţi, anume India şi China. În 2007, India va avea nevoie de aproximativ 2,5 milioane tone, mai mult decât cele 2,2 milioane tone pe care a intenţionat să le importe în 2006. Exporturile de ulei de palmier ale Indoneziei către China au fost estimate la 1,8 milioane tone pentru 2006 şi 2,1 milioane tone pentru 2007. (Sursa- Antara, 21 decembrie 2006)

11. Indonezia intenţionează

să devină al treilea mare producător mondial de

pastă de hârtie

Jakarta- Ministerul Pădurilor a făcut o prognoză potrivit căreia Indonezia va putea în 2009 să devină al treilea mare producător mondial de pastă de hârtie. Indonezia, a cărei producţie de pastă de hârtie este preconizată la valoarea de 1,9 milioane tone pentru anul 2006, este în prezent al nouălea producător mondial, potrivit dezvăluirilor făcute de Ministrul Pădurilor, MS Kaban. „Sperăm că în următorii trei ani producţia naţională de pastă de hârtie va depăşi 2,3 milioane tone anual”. Această creştere va ridica totodată contribuţia produselor forestiere ne-lemnoase la veniturile ţării în monedă străină. În prezent, Brazilia figurează ca lider mondial în producţia de pastă de hârtie, urmată de China şi Finlanda. Ministrul a vorbit totodată despre un program de revitalizare a industriei forestiere, menit să sporească eficienţa industriei forestiere


- 10 -

naţionale. Obiectivul acestui program este să creeze totodată o industrie forestieră puternică, competitivă, tolerantă cu mediul înconjurător. Pe lângă asta, programul va ajuta la crearea unui management susţinut al pădurilor, care să vină în sprijinul dezvoltării industriei forestiere. „Ne aşteptăm ca acest program să genereze oportunităţi de lucru şi să ajute la creşterea veniturilor populaţiei şi statului”. În cadrul acestui program, ministerul va dezvolta până în 2009 5 milioane hectare de pe care să se colecteze cherestea, în condiţiile în care suprafeţele actuale disponibile totalizează 3 milioane hectare. (Sursa- Antara, 23 decembrie 2006)

12. Indonezia primeşte tehnologie

franceză pentru producerea în masă a puieţilor

Bogor, Java de Vest- Franţa a pus la dispoziţia Indoneziei tehnologie genetică embrionară somatică pentru multiplicarea puieţilor de arbori de cacao şi cauciuc pentru obţinerea a numeroase plante într-un interval de timp relativ scurt. „Doi oficiali indonezieni au luat parte în Franţa la un program de instruire privind tehnologia de transfer. Alţi doi vor participa în viitor la acelaşi program de instruire”, a mărturisit Didiek Hadjar Goenadi, directorul executiv al Institutului Indonezian de Cercetare a Plantaţiilor. În felul acesta, Indonezia a putut face faţă cererii crescute pentru puieţi de arbori de cacao şi cauciuc. În 2007, Indonezia va mai avea nevoie de 25 de milioane de puieţi de arbori de cacao pentru a îndeplini obiectivul de 45 de milioane şi de 30 de milioane de puieţi de arbori de cacao dintr-un obiectiv de 60 de milioane. Potrivit lui Didiek, plantaţii importante de cacao din Lampung şi Medan, precum şi din Java de Est şi Papua vor fi revigorate după timp îndelungat. Didiek şi-a exprimat speranţa că implementarea programului privind plantaţiile de cacao şi cauciuc va fi reluat întrucât guvernul i-a subvenţionat pe cultivatori. Tot dumnealui a dezvăluit că Nestle, companie franceză, pusese gratis la dispoziţia Indoneziei o tehnologie pe care cultivatorii indonezieni să o folosească, fără a o face cunoscută companiilor rivale. (Sursa- Antara, 23 decembrie 2006)

13. Mai mult de 10 companii de stat vor fi privatizate în 2007

Banda Aceh- Peste 10 întreprinderi de stat (BUMN) vor fi privatizate în 2007 iar venitul estimat provenit în urma acestor privatizări este de 3 trilioane rupia.

„În 2007 peste 10 întreprinderi de stat vor fi privatizate iar veniturile scontate în baza legii bugetului de stat se ridică la 3 trilioane rupii”, a susţinut Sugiharto, Ministru de Stat pentru Întreprinderi. Domnia sa a adăugat ulterior că PT Pupuk Iskandar Muda şi PT Asean Aceh Fertilizer, două companii producătoare de fertilizanţi, precum şi compania de hârtie şi pastă de hârtie PT Kertas Kraf Aceh nu au fost incluse încă în această etapă de privatizare. Potrivit sursei citate, majoritate întreprinderilor de stat care urmează să fie privatizate provin din Jakarta. În 2006, guvernul a privatizat o singură întreprindere de stat, anume compania de gaz PT Perusahaan Gas Negara (PGN) vânzând 5,3% din acţiuni. Contribuţia întreprinderilor de stat la bugetul pe 2006 s-a ridicat la 20,9 trilioane rupia iar taxele plătite la 42 trilioane rupia. Privatizarea întreprinderilor de stat în Indonezia a început de fapt înaintea crizei economice din 1997. Potrivit datelor existente, guvernul Republicii Indonezia a adoptat pentru prima oară politica de privatizare în 1988, împreună cu pachetul de reglementare privind sectorul bancar. Până la sfârşitul lui 1993, eforturile de privatizare au fost intensificate şi se aflau chiar pe punctul de a căpăta semnificaţie internaţională. Exemple în acest sens sunt Indosat şi Telkom, ale căror acţiuni au pătruns la Bursa de Valori din New York, precum şi Mining Tin, ale cărei acţiuni au figurat la Bursa din Londra. Obiectivul privatizărilor după criza monetară a fost să se reducă deficitul de la bugetul de stat. (Sursa- Antara, 24 decembrie 2006)

14. Indonezia este pregătită să susţină Sistemul Asean Single

Window

Jakarta- Indonezia este pregătită să susţină implementarea sistemului electronic pentru export-import în cadrul ASEAN, cunoscut drept ASEAN Single Window/ASW, care se aşteaptă să devină operaţional în 2008. „La sfârşitul lui 2008 nu vom mai întâmpina nicio problemă în a ne conecta la sistemul ASEAN ASW. În acest sens, va avea loc o lansare de soft a sistemului National Single Window la 29 decembrie 2006 în Batam”, a arătat Harmen Sembiring, Directorul Departamentului de Facilitare a Exporturilor-Importurilor din cadrul Directoratului General pentru Comerţ Exterior. NSW este un sistem electronic de servicii legate de export-import în care sunt implicate Ministerul


- 11 -

Comerţului, Agenţia pentru Supraveghere a Alimentelor şi Medicamentelor (BPOM) şi serviciul de carantină în calitate de factori de supraveghere. Potrivit lui Harmen nu este uşor să se schimbe sistemul scriptic cu altul electronic, întrucât nu trebuie schimbate doar metodele, ci şi mentalitatea oamenilor care utilizează acest sistem. „În Japonia, 85% din procedurile legate de import-export sunt acoperite prin acest sistem şi doar 15% sunt în continuare administrate manual”. Lansarea sistemului NSW în Batam la 29 decembrie va reprezenta o încercare de desfăşurare a procedurilor de licenţiere pentru export-import prin intermediul acestui nou sistem. „Va fi o încercare valabilă pe o perioadă limitată, care va acoperi însă majoritatea procedurilor de licenţiere prevăzute de Ministerul Comerţului şi Agenţia pentru Supravegherea Alimentelor şi Medicamentelor”, a arătat directorul general pentru Comerţ Exterior, Diah Maulida. (Sursa- Antara, 27 decembrie 2006)

15. Indonezia caută să importe

250.000 tone de orez în baza unor acorduri guvernamentale

Jakarta- Guvernul indonezian a decis să importe 250.000 de tone (din cele 520.000 de tone pe care intenţionează să le cumpere dinafară în vederea satisfacerii cererii interne în ianuarie 2007), în baza unui acord inter-guvernamental şi să achiziţioneze restul cantităţii prin licitaţie deschisă. „Guvernul a decis să importe o parte din orezul necesar prin licitaţie, iar resul în baza unui acord inter-guvernamental. Agenţiei Naţionale pentru Logistică (Bulog) i s-a cerut să formeze un comitet independent care să monitorizeze importurile de orez prin cele două mecanisme”, a declarat Directorul General pentru Comerţ Exterior, Diah Maulida. Potrivit domniei sale, procesul de licitaţie va dura o lună, ceea ce înseamnă că este imposibil ca orezul importat să ajungă în Indonezia în cursul lunii ianuarie. De aceea, guvernul a decis să importe o parte din orez în baza unui acord inter-guvernamental. Totuşi, guvernul mai are să decidă cu care ţară se va semna acordul inter-guvernamental privind importul a 250.000 tone de orez. „Am semnat de fapt un Memorandum de Înţelegere cu Vietnam, care este valabil până în 2007, însă ţara se confruntă cu probleme interne. Aşadar, trebuie să ne căutăm în acest moment un alt furnizor. Este posibil să cumpărăm din Tailanda”. Mai mult, este imposibil ca Vietnamul să poată să acopere necesităţile Indoneziei în următoarele trei luni. „Cantitatea de orez care urmează să fie importată în baza unui acord inter-

guvernamental ar putea fi mai mică de 250.000 de tone. Cu cât este mai mică această cantitate de orez importată prin acord inter-guvernamental, cu atât mai bine. Este de dorit ca cea mai mare parte să fie importată prin licitaţie deschisă”, a mai spus Diah Maulida. Guvernul a hotărât să importe 520.000 de tone de orez până la sfârşitul lunii martie pentru a asigura o rezervă corespunzătoare ţării şi pentru a stabiliza preţurile. Vice-preşedintele Jusuf Kalla a afirmat că importurile de orez erau necesare pentru a reface rezerva naţională de orez care tot scădea în ultimele săptămâni, deoarece o parte importantă fusese folosită în operaţiuni de piaţă pentru a controla preţurile în creştere şi în distribuirea de orez subvenţionat către populaţia săracă. (Sursa- Antara, 27 decembrie 2006)

16. Deficitul bugetului de stat pe

2006 este estimat la 0,9%

Jakarta- Deficitul bugetului de stat al Indoneziei pe anul 2006, care era prevăzut să varieze între 0,9% şi 1,1% este estimat că se va stabiliza la valoarea de 0,9”, potrivit şefului Agenţiei pentru Politici Fiscale (BKF), Anggito Abimayu. „Estimarea oficială a deficitului Bugetului de Stat pentru 2006 a fost că va oscila între 0,9 şi 1,1%. Considerăm că în final se va situa la limita inferioară a acestei estimări”. Şeful BKF a avertizat însă că cifra, inclusiv de pe facturile şi notele de cheltuieli ale statului, va continua să se schimbe până la sfârşitul anului. „Facturile sunt în mare în limitele acestei esimări”, deşi uşor sub obiectivul fixat. Însă acesta era un aspect care putea fi acceptat, întrucât există o încetinire a ritmului de creştere economică şi o scădere importantă a taxelor pe valoare adăugată drept urmare a importurilor de bunuri capitale mai mici decât era prevăzut. În ce priveşte cheltuielile de stat, potrivit lui Anggito tendinţa este una „satisfăcătoare”. „Cheltuielile capitale în monedă naţională sunt încă ridicate, reprezentând aproape 90% din total, însă există tendinbţa reducerii cheltuielilor capitale finanţate din împrumuturi străine”. Motivul ritmului mai scăzut al cheltuielilor capitale finanţate din împrumuturi străine este faptul că ele trebuie să întrunească anumite condiţii în vreme ce nevoia guvernului de astfel de împrumuturi pentru a susţine economia este relativ scăzută.


- 12 -

Inflaţia În cu totul alte circumstanţe, Ministrul Economiei, Boediono, a declarat că rata inflaţiei în luna decembrie nu va fi afectată de dezastrele naturale care au survenit în ţară în ultima vreme. „Consider că dezastrele naturale care au avut loc în ţară în ultima vreme trebuie soluţionate curând. Sunt sigur că ele nu vor afecta rata inflaţiei pe această lună”, a mai spus Boediono. Aşadar, dacă dezastrele naturale vor fi contrabalansate rapid, ele nu vor avea niciun impact asupra inflaţiei. „Aceasta este convingerea mea”. Potrivit ministrului, metoda prin care această problemă poate fi rezolvată este să li se furnizeze victimelor acestor dezastre naturale bunurile esenţiale de care au nevoie. Biroul Central pentru Statistică (BPS) a raportat o rată anuală a inflaţiei în noiembrie de 5,27%, în vreme ce rata inflaţiei aşa cum era prevăzută în bugetul de stat revizuit pe 2006 era de 8%. (Sursa- Antara, 27 decembrie 2006)

17. Venitul Indoneziei de monedă străină pentru 2007 este estimat la

5 miliarde USD

Jakarta- Indonezia a preconizat că veniturile în monedă străină ale ţării vor valora în 2007 5 miliarde USD, şi că 5,5 milioane turişti străini vor vizita ţara, potrivit dezvăluirilor făcute de Ministrul Culturii şi Turismului, Jero Wacik. „Estimez o creştere a venitului ţării în monedă străină de la 4,38 miliarde USD la 5 miliarde USD”, a declarat recent ministrul. Domnia Sa a mai spus că guvernul a alocat 982 miliarde rupia de la Bugetul de Stat pe 2007 pentru Ministerul Culturii şi Turismului, într-un procent de 50% pentru fiecare din cele două sectoare. „120 miliarde rupia vor fi alocate în scopuri de promovare”, a adăugat ministrul. Comentând campaniile turistice intense desfăşurate de alte ţări în Indonezia, cum ar fi Malaiezia, Singapore, Tailanda şi Vietnam, ministrul a declarat că nu ar fi potrivit ca Indonezia să aloce aceleaşi fonduri dezvoltării turismului şi promovării cum fac toate aceste ţări. Potrivit ministrului, nu este cazul ca Indonezia să se preocupe din cauza concurenţei, mai cu seamă de cea reprezentată de Malaiezia, care reuşise să atragă 15 milioane turişti străini, dintre care 9,6 milioane numai din Singapore, majoritatea venind aici pentru a alimenta cu combustibili şi pentru a mânca. „Aşa se face că doar 5,4 milioane turişti au provenit din alte ţări, situaţie care nu diferă cu mult de cea a Indoneziei”. Pe de altă parte, Malaiezia alocase industriei turismului 60 milioane USD în 2006 şi va aloca 80

milioane USD în 2007, fonduri care nu se reflectă însă în numărul de turişti străini care aleg să viziteze ţara. Potrivit ministrului Jero Wacik brandingul de ţară va fi şi el uşor schimbat în 2007, în sensul că mottoul „The Ultimate in Diversity” („Diversitatea Supremă”) va face referire şi la Bali. Studii şi cercetări vor fi însă întreprinse în prealabil. Vice-preşedintele Jusuf Kalla a declarat odată că Bali trebuie amintit în primul rând atunci când vine vorba de promovarea turismului indonezian, întrucât insula-staţiune a devenit mai cunoscută lumii întregi decât ţara însăşi. Schimbarea de branding nu se produce doar în Indonezia, ci în multe alte ţări din Asia inclusiv. (Antara- 28 decembrie 2006)

18. Indonezia a înregistrat un

excedent de 34 miliarde USD la balanţa comercială

Jakarta- Indonezia a înregistrat un excedent de 34,6 miliarde USD în relaţiile comerciale externe din intervalul ianuarie-noiembrie 2006. Potrivit datelor furnizate de şeful Biroului Central de Statistică, dl. Rusman Heriawan, în respectiva perioadă exporturile ţării au ajuns să valoreze 91,19 miliarde USD, în vreme ce importurile s-au situat în jurul valorii de 56,6 miliarde USD. 6,1 miliarde USD din acest excedent proveneau din comerţul cu SUA, în vreme ce scimburile comerciale cu Japonia şi Singapore au atras 5,92 miliarde USD şi respectiv 3,7 miliarde USD. Exporturile Indoneziei către Japonia de produse care nu au avut la bază gazele naturale sau petrolul au valorat 10,9 miliarde USD, cele similare către SUA 9,8 miliarde USD iar cele către Singapore 7,07 miliarde USD. În intervalul ianuarie-noiembrie 2006, Japonia a fost cel mai mare exportator către Indonezia de produse care nu au la bază gazele naturale sau petrolul, cu o valoare totală a exporturilor de 5,01 miliarde USD, urmată fiind de China (4,9 miliarde USD) şi SUA (3,7 miliarde USD). „În octombrie 2006, China figura ca cel mai mare exportator de astfel de produse către Indonezia. Însă în noiembrie, importurile de produse care nu au avut la bază gazele naturale sau petrolul au provenit în cea mai mare parte din Japonia. Aşa s-a făcut că, per ansamblu, Japonia a depăşit China”. (Sursa- Antara, 3 ianuarie 2007)


- 13 -

1. Vice-preşedintele deschide oficial

festivalul păpuşilor tradiţionale Jakarta- Vice-prteşedintele Jusuf Kalla a deschis oficial prima ediţie a Festivalului ASEAN de Păpuşi Tradiţionale, militând în discursul de deschidere pentru continua promovare a teatrului cu umbre de păpuşi, pe considerentul că aceste spectacole au mai multă substanţă filozofică şi standarde morale mai înalte decât reprezentaţiile de lupte, bunăoară. „Teatrul cu umbre de păpuşi are standarde morale mai înalte şi mai multă substanţă filozofică, pe când lupte nu ascund nicio valoare filozofică, reducându-se doar la a-ţi pune oponentul la podea”. Potrivit vice-preşedintelui Jusuf Kalla, piesele de teatru cu umbre de păpuşi ar trebui interpretate în diverse limbi locale, cum ar fi Batak, Bugis şi Ambon, pentru a contribui la consolidarea unităţii naţionale. „Teatrul cu umbre de păpuşi ţine ţările ASEAN unite, de ce n-ar ţine atunci şi Indonezia unită?” Înaintea promovării teatrului indonezian cu umbre de păpuşi în străinătate, această formă tradiţională de artă trebuie promovată întâi şi întâi în plan intern. Prin urmare, vice-preşedintele a făcut un apel la toţi păpuşarii din ţară să interpreteze piese de teatru în limba indoneziană, precum şi în dialectele locale. Cu respectiva ocazie, vice-preşedintele Kalla a fost martor la semnarea unei declaraţii a Asociaţiei Teatrului cu Umbre de Păpuşi ASEAN de către reprezentanţi din nouă ţări membre ASEAN, anume Indonezia, Brunei Darussalam, Malaiezia, Myanmar Singapore, Tailanda, Filipine, Cambogia şi Laos. Vice-preşedintele Kalla şi-a exprimat speranţa că înfiinţarea unei Asociaţii ASEAN a Teatrului de Păpuşi cu Umbre va contribui la revigorarea culturii şi artelor tradiţionale din statele ASEAN. Festivalul ASEAN de Păpuşi Tradiţionale s-a desfăşurat vreme de trei zile în clădirea Pewayangan Kautaman din estul capitalei Jakarta. Reprezentaţia Malaieziei de păpuşi tradiţionale s-a desfăşurat pe 1 decembrie. Pentru următoarea zi programul festivalului includea spectacole de teatru de păpuşi cu umbre susţinute de Teatrul Naţional de Păpuşi din Laos, de trupa NI Xiao Quian din Singapore, de Marea Trupă de Păpuşi din Myanmar, de Hun Lakorn Lek din Tailanda, de Teatrul Tradiţional de Păpuşi Surakarta din Indonezia, şi Water Puppet Show din Vietnam. Pe trei decembrie, erau programate să evolueze Teatrul cu Mănuşi şi Sfori din Cambogia şi Tali Galaw Puppetry din Filipine. (Sursa- Antara, 1 decembrie 2006)

2. Indonezia sărbătoreşte Ziua Internaţională SIDA

DIVERSE

Jakarta- Indonezia a sărbătorit la 1 decembrie Ziua Internaţională SIDA distribuind oamenilor pliante despre această boală incurabilă. Ministrul Sănătăţii, Siti Fadilah Supari, însoţit de Ministrul Tineretului şi Sporturilor, Adhiyaksa Dault şi de Secretarul Comitetului pentru Controlul SIDA, Nafsiah Mboy s-au aflat în fruntea acestei campanii, distribuind pliante conducătorilor auto angrenaţi în traficul din apropierea Hotelului Indonesia din Jakarta Centrală. „Am făcut acest lucru pentru a oferi oamenilor informaţii despre boală, în efortul de a-i preveni răspândirea”, a arătat ministrul care a purtat pe toată durata campaniei un tricou pe care era imprimat „Stop AIDS, Time to Serve”. La campanie s-au alăturat şi alţi oficiali guvernamentali, studenţi şi persoane publice. „Această campanie este un simbol al eforturilor pe care le fac guvernul şi publicul larg pentru a preveni infestarea altor 10 milioane de persoane în următorii zece ani”, a comentat Nafisah Mboy. Primul caz de SIDA din ţară a fost raportat în 1987 şi de atunci până în prezent numărul cazurilor a crescut constant. Numărul total al cazurilor de contaminare cu HiV şi SIDA din ţară până la 30 septembrie 2006 era de 6.987 şi respectiv 4.617 cu un raport pe sexe de 4,6 bărbaţi la o femeie bolnavă de SIDA. Cel mai mare număr de cazuri de îmbolnăviri cu SIDA au fost raportate la Jakarta (2.394), în Java de Est (820) şi Papua (865). Majoritatea cazurilor au fost semnalate la persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 29 de ani. (Sursa- Antara, 2 decembrie 2006)

3. În intervalul ianuarie-

octombrie 2006 1,1 milioane turişti străini ai vizitat Bali

Denpasar, provincia Bali- Insula Bali, cea mai faimoasă destinaţie turistică a Indoneziei, a fost vizitată de aproximativ 1,1 milioane turişti străini în intervalul ianuarie-octombrie 2006, cu 38% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului precedent. „Comparativ cu cifrele înregistrate în intervalul ianuarie-octombrie 2003, la scurt timp după tragedia exploziilor cu bombă de la 12 octombrie 2002, cifrele pentru intervalul ianuarie-octombrie 2006 reprezintă totuşi o scădere cu 21%”, a nuanţat I Gede Nurjaya, şeful Oficiului pentru Turism din Bali. Potrivit lui, creşterea comparativ


- 14 -

cu anul trecut trebuie pusă pe seama eforturilor susţinute care fuseseră făcute în vederea resuscitării industriei turistice din zonă în contextul efectelor lăsate de atentatele cu bombă de la Kuta şi Jimbaran din octombrie 2005. Majoritatea turiştilor străini provin din Japonia, Taiwan, Australia, Coreea de Sud şi Marea Britanie. Potrivit lui Nurjaya, guvernul indonezian va continua să promoveze atracţiile turistice ale insulei Bali în toate aceste ţări pentru a convinge publicul că respectiva provincie indoneziană poate fi vizitată în siguranţă. „Pe lângă campanii de promovare directă în acele ţări, vom continua să îmbunătăţim securitatea în Bali, situaţia fiind în prezent extrem de încurajatoare”. Nurjaya şi-a exprimat însă regretul că, în ciuda creşterii numărului turiştilor, rata de ocupare a hotelurilor din insulă este relativ redusă, de aproximativ 42% în medie”. Unul din factorii care generează această rată redusă este existenţa a aproximativ 500 de pensiuni ilegale în zonele rurale ale insulei. (Sursa- Antara, 3 decembrie 2006)

4. Indonezia şi Malaiezia au convenit să apere drepturile de autor din domeniul culturii şi

turismului Jakarta- Indonezia şi Malaiezia au fost de acord să apere şi să respecte drepturile de autor ale produselor culturale şi turistice din ţările lor. „Am convenit să împiedicăm persoane din ţările noastre să copieze unul munca celuilalt fără vreun merit”, a mărturisit la o conferinţă de presă Ministrul indonezian al Culturii şi Turismului, Jero Wacik, în urma unei întrevederi cu Ministrul malaiezian al Turismului, Datuk Seri Tengku Adnan bin Tengku Mensor şi cu Ministrul Artelor şi Patrimoniului, Datuk Seri Utama Rais Yatim. Ministrul indonezian şi-a exprimat preocuparea că practicile tot mai des întâlnite de a copia produse culturale şi turistice de la unul la altul va influenţa negativ relaţiile dintre cele două ţări vecine. „Vom apără şi respecta drepturile de autor ale celuilalt”. Ministrul a dezvăluit totodată că cele două ţări ajunseseră la un acord în privinţa angajării muncitorilor indonezieni de nivel mediu din sectorul turismului în diverse sectoare de lucru din Malaiezia. „Pregătim momentan muncitori de nivel mediu care să lucreze în Malaiezia ca recepţioneri şi la treburi casnice. Multe hoteluri şi cursuri de golf duc în prezent lipsă de personal mediu”. (Sursa- Antara, 16 decembrie 2006)

5. Preşedintele declară ziua de 19 decembrie- „Ziua Apărării

Statului”

Padang, Sumatra de Vest- Preşedintele Susilo Bambang Yudhoyono a stabilit data de 19 decembrie ca „Ziua Apărării Statului” pentru a comemora formarea guvernului de urgenţă al Republicii Indonezia la 19 decembrie 1948. „Am emis un decret prezidenţial care stabileşte că data de 19 decembrie va fi Ziua Apărării Statului”, a declarat preşedintele din portul Teluk Bungus unde participase la o ceremonia de marcare a celei de-a şaptea „Zi Nusantara”. Aceasta din urmă a fost instituită pentru a marca declararea Indoneziei ca ţară-arhipelag la 13 decembrie 1957 de către premierul de la acea vreme, Juanda. Însoţit de prima doamnă Ani Yudhoyono, de Vice-preşedintele Consiliului Reprezentanţilor Regionali (DPD)- Irman Gusman, de Ministrul-coordonator pentru Afaceri Politice, Juridice şi de Securitate- Widodo AS, preşedintele a reamintit că republică a fost nevoită să instituie un guvern de urgenţă în 1948, întrucât la acea vreme guvernul era în incapacitate să funcţioneze. „Preşedintele Soekarno şi Vice-preşedintele Mohammad Hatta de la acea dată au fost incapabili să-şi exercite corespunzător funcţia din cauza presiunii impuse de guvernul olandez”, a comentat preşedintele Yudhoyono. Cu aceeşi ocazie, preşedintele a mai declarat că deşi Indonezia este extrem de bogată în resurse marine, pescarii trăiesc în condiţii de sărăcie deoarece guvernul şi populaţia nu au găsit încă metoda să valorifice aceste resurse. „Nu se cuvine să permitem ca alte naţiuni decât noi înşine să profite de bogăţia resurselor noastre marine”, a mai spus preşedintele, adăugând că mulţi pescari străini desfăşurau încă activităţi de braconaj piscicol în apele Indoneziei. Cu aceeaşi ocazie, preşedintele a ordonat aparatului birocratic din cadrul Ministerului Transporturilor să-şi îmbunătăţească serviciile cu publicul, deoarece mulţi cetăţeni, în continuare, nu sunt bine serviţi. „Trebuie să ne învăţăm lecţia din tragedia cu ferry-boat-ul care a luat foc de curând în portul Merak”, a mai spus şeful statului. (Sursa- Antara, 18 decembrie 2006)


- 15 -

6. Olanda va dona alte 6 miliarde rupia pentru reconstrucţie post-

cutremur în Yogyakarta Yogyakarta- Guvernul olandez va acorda un alt ajutor de 6,4 miliarde rupia pentru a sprijini eforturile de reconstrucţie în urma cutremurului din provincia Yogyakarta. „Din această sumă, 6 miliarde rupia vor fi folosiţi la construirea a 10 şcoli noi iar 400 milioane rupia pentru renovarea altor câteva clădiri din incinta Palatului Yogyakarta”, a nuanţat Ministrul olandez de Externe aflat în vizită după semnarea unei scrisori de intenţie în compania omologului său indonezian, Hassan Wirajuda. În trecut, Olanda oferise alte 120 miliarde rupia drept ajutoare pentru restaurarea caselor victimilor cutremurului şi pentru resuscitarea economiei locale. Cu respectiva ocazie, ministrul Wirajuda şi-a exprimat recunoştinţa faţă de guvernul olandez pentru ajutoarele oferite în sprijinul eforturilor de reabilitare şi reconstrucţie post-cutremur din provincie. Reamintim că un cutremur care a măsurat 5,8 grade pe scara Richter a zguduit coasta sudică a provinciei Java Centrală la 27 mai 2006, producând moartea a mii de persoane şi lăsând alte câteva sute fără adăpost. (Sursa- Antara, 19 decembrie 2006)

7. Indonezia grăbeşte producţia de vaccinuri împotriva gripei aviare

Jakarta- Indonezia accelerează producţia proprie de vaccinuri pentru oameni împotriva gripei aviare. „Rezultatele unui studiu arată că doar Vietnam şi Indonezia au tulpini bune pentru vaccin. Ar fi lipsit de logică să importăm vaccinurile la un preţ mai mare. Trebuie să fim în stare să le producem noi înşine”, este de părere Amin Soebandrio, şeful comitetului de experţi din cadrul Comisiei Naţionale Indoneziene pentru Controlul Gripei Aviare şi Pregătire în eventualitatea unei pandemii. Aşadar, guvernul încearcă să producă vaccinurile în ţară pentru a reduce gradul de dependenţă faţă de furnizorii străini. Soebandrio a adăugat că, în ciuda acestei determinări, guvernul duce lipsă de expertize adecvate, de tehnologie şi resurse umane, şi că, prin urmare, va dezvolta în primă fază vaccinuri împotriva gripelor de sezon”. „Unei companii i se permite să producă vaccinuri împotriva pandemiilor dacă are experienţă anterioară în producerea vaccinurilor împotriva gripelor sezoniere. Există compania Bio Farma care are experienţă în producerea vaccinurilor, însă nu a vaccinurilor împotriva gripei sezoniere. Aşadar, trebuie să fim pregătiţi şi pentru asta”.

Bio Farma caută o posibilitate de colaborare cu guvernul japonez pentru a-şi îmbunătăţi expertiza în vederea producerii vaccinurilor pentru gripa sezonieră. „Sunt încă în discuţie chestiuni care nu ţin de natura tehnică. Vom începe să construim o fabrică anul viitor cel mai târziu. Sperăm că această fabrică va începe producţia de teste în 2008 pentru a putea produce cu adevărat vaccinuri începând din 2009”. „Guvernul trebuie să fie în stare să producă vaccinuri împotriva gripei aviare pe cont propriu pentru a putea face faţă unei cereri interne în cazul izbucnirii unei pandemii de gripă”. În cazul izbucnirii unei pandemii de gripă, Indonezia, a cărei populaţie depăşeşte 220 de milioane, ar avea nevoie de cel puţin 110 milioane doze de vaccin împotriva gripei aviare pentru a-i proteja pe oameni împotriva unei infestări cu virusul gripal de tip A sau sub-tip H5N1. „Dacă fiecare doză de vaccin are un preţ mediu de 10 USD, cât vom cheltui în total pe vaccinuri şi cine va putea să ni le furnizeze pe toate? Producătorul actual de vaccinuri a produs până în prezent numai două milioane doze de vaccine pe săptămână”. Până în prezent, gripa aviară a făcut 57 de victime în Indonezia. Banca Mondială a estimat că Indonezia ar avea nevoie de aproximativ 120 de milioane USD pentru a desfăşura în mod corespunzător un program de vaccinare şi pentru a da compensaţiile cuvenite fermierilor ale căror păsări au fost omorâte. (Sursa- Antara, 19 decembrie 2006)

8. Guvernul va aloca 61 milioane USD pentru controlul

răspândirii virusului gripei aviare în 2007

Jakarta- Guvernul indonezian va aloca 61 de milioane USD pentru o campanie îndreptată împotriva răspândirii virusului gripei aviare în 2007, mai mult decât fondurile de 55 milioane USD alocate în 2006 pentru acelaşi obiectiv. „Se doreşte ca această creştere a bugetului destinat controlului răspândirii gripei aviare să servească drept stimul pentru soluţionarea răspândirii virusului H5N1 graţie programului pe 2007 de control a râspândirii virusului gripei aviare”, a declarat şeful Comisiei Naţionale pentru Controlul Gripei Aviare şi Pregătire în cazul izbucnirii unei pandemii, Dr. Bayu Krisnamurthi. Potrivit lui, partenerii internaţionali importanţi ai Indoneziei se angajaseră că-şi vor


- 16 -

dubla fondurile la 65,5 milioane USD de la 35 milioane USD cât acordaseră în 2006. Majoritatea ajutoarelor de anul acesta provenite de la parteneri-cheie folosiseră canalul reprezentanţelor agenţiilor internaţionale. Cu toate astea, în 2007 aproape 60% din fondurile destinate ajutorării vor fi înmânate direct guvernului. Potrivit lui Krisnamurthi, 28,177 milioane USD de la bugetul de stat şi din ajutoare străine vor fi folosite pentru controlul râspândirii gripei aviare patogene (HPAI) la păsări, 12,4 milioane USD pentru controlul infestărilor cu gripă aviară la om şi 1,2 milioane USD pentru protejarea grupurilor de persoane cu risc ridicat. Aproape 10,538 miloane USD vor fi destinate monitorizării epidemiologice la păsări, 3,9 milioane USD monitorizării epidemiologice la oameni, 3,1 milioane USD campaniilor publice, 5,175 milioane USD cercetărilor pe animale şi 0,35 milioane USD cercetărilor pe oameni. Comparativ cu 2006, bugetul destinat controlului răspândirii gripei aviare la oameni şi păsări este mai bine proporţionat în 2007. Fondurile destinate controlului bolii la oameni şi animale în 2007 va fi de 53,1% şi respectiv 46,9% din bugetul total, faţă de 63,6% şi 36,4% în 2006. „Am axat bugetul pe 2006 pe controlul răspândirii virusului la oameni deoarece ne-am confruntat cu numeroase cazuri de îmbolnăviri la om. În viitor, accentul se va schimba deoarece condiţia însăşi a bolii s-a schimbat”. Până în prezent, în Indonezia s-au înregistrat 74 de cazuri de gripă aviară la om dintre care 57 s-au soldat cu decese. (Sursa- Antara, 29 decembrie 2006)

9. Provincia Aceh comemorează tsunami 2004 cu un serviciu de

rugăciune în masă Banda Aceh, Provincia Aceh- A doua aniversare a devastatoarelor tsunami a fost comemorată printr-un serviciu de rugăciune în masă la un cimitir comun al victimilor tsunami din Ulee Lheue, Meraxa, Banda Aceh, la care a fost prezent, printre alte oficialităţi, şi preşedintele Adunării Consultative Populare (MPR), Hidayat Nurwahid. La eveniment au participat şi Guvernatorul interimar al provinciei Aceh- Mustafa Abubakar, preşedintele Agenţiei pentru Reconstrucţie şi Reabilitare în Aceh-Nias (BRR)- Kuntoro Mangkusubroto, rectorul Unsyiah- Darni Yusuf, precum şi sute de persoane. Rugăciuni similare au fost iniţiate de locuitorii provinciei Aceh în moscheele din toată provincia pentru a comemora moartea şi dispariţia în acel regretabil dezastru a mai mult de 200.000 de

persoane. Ei s-au rugat pentru cei ucişi în deastru şi pentru siguranţa pe viitor a locuitorilor provinciei. Nurhayani (56), locuitoare din Aceh a mărturisit că şi acum este în doliu după ce şi-a pierdut 11 membrii ai familiei, inclusiv copii, nepoţii nora şi ginerele, fraţii şi surorile în urma valurilor uriaşe care au lovit provinciile Aceh şi Nias pe 26 decembrie 2004. “Am pierdut 20 de membrii ai familiei, inclusiv ambii părinţi, în timpul tragediei care a lovit Acehul acum doi ani”, a mărturisit şi M Wahidi, supravieţuitoare din satul Lampoh Daya, Banda Aceh. Insulele Aceh şi Nias (Sumatra de Nord) au fost devastate de un cutremur subacvatic cu magnitudine de 8,9 grade şi de valurile tsunami care i-au urmat la 26 decembrie 2004. Mai mult de 200.000 de persoane şi-au pierdut viaţa sau au fost date dispărute, în vreme ce mare parte din infrastructură a fost complet distrusă. Tsunami au afectat alte câteva ţări limitrofe Oceanului Indian, cum ar fi Malaiezia, unde s-au înregistrat 74 de victime, Tailanda (5.046), Sri Lanka (46.225), India (9.479), I-le Maldive (74), Myanmar (90), Somalia (179) şi Tanzania (10). Cel puţin o treime din numărul total de victime înregistrate în cele 11 ţări, inclusiv Indonezia, au fost copii. (Sursa- Antara, 27 decembrie 2006)

10. Inundaţiile din Aceh au făcut

cel puţin 500 de victime

Banda Aceh- Cadavrele a cel puţin 500 de victime ale recentelor inundaţii au fost găsite în urma dezastrului care a lovit satul Babu Pulo Tiga, districtul Aceh Tamiang, provincia Nanggroe Aceh Darussalam (NAD). “Pulo Tiga a fost unul dintre cele mai sever lovite sate în inundaţiile declanşate de ploile care au căzut fără oprire în Aceh vreme de patru zile, începând cu 21 decembrie”, a declarat prin telefon pentru ANTARA purtătorul de cuvânt al administraţiei districtului Aceh Tamiang- Nasir Musa. Cadavrele urmau să fie identificate şi îngropate, doar cu permisiune din partea rudelor. Transportul pe uscat, între Kuala Simpang, capitala districtului Aceh Tamiang şi Medan (Sumatra de Nord) era încă întrerupt. Porţiuni din şosea erau încă sub apă şi noroi care atingeau pe alocuri înălţimi de până la un metru.


- 17 -

Apa care inundase sute de sate din districtul Aceh Tamiang începuse să scadă şi vremea s-a îmbunătăţit începând din 25 decembrie. Cele patru sub-districte, anume Telaga Muku, Seuruwey, Banda Mulia şi Sungai Hiu erau încă izolate din cauza inundaţiilor provocate de revărsarea râurilor din zonă. Criza alimentelor ameninţa sute de persoane deoarece ajutoarele de urgenţă nu au putut ajunge în sate din cauza inundaţiilor care distruseseră facilităţile şi infrastructura, inclusiv drumurile şi podurile. Inundaţiile au paralizat totodată activităţile comerciale şi guvernamentale din district. (Sursa- Antara, 27 decembrie 2006)

11. Ritmul defrişărilor din Indonezia este de 2 milioane hectare/an

Mataram, Nusa Tenggara de Vest- Ritmul defrişărilor din Indonezia a ajuns la 2 milioane hectare/an, în vreme ce ritmul de re-plantare este de numai 600.000 de hectare/an. Potrivit Dr. Harri Santosa, Secretar al comisiei de organizare a Programului pentru Reabilitarea Terenului şi Pădurilor Naţionale, există tendinţa ca această rată a defrişărilor să crească de la an la an. Vice-preşedintele M. Jusuf Kalla este aşteptat să lanseze acest program în satul Empol, sub-districtul Sekotong, districtul Lombok de Vest, provincia Nusa Tenggara de Vest în data de 28 decembrie. Potrivit lui Santosa, ritmul defrişărilor din Indonezia a fost de aproximativ 900.000 hectare în 1990 şi a continuat să crească până la 1,8 milioane hectare în 2004. În 2006, rata defrişărilor înregistrate a fost de 2,8 milioane hectare, a mai spus Santosa, astfel încât rezultă o rată medie a defrişărilor de două milioane de hectare pe an. Întreaga suprafaţă defrişată din ţară a fost de aproximativ 60 milioane hectare, astfel că rata împăduririlor, de aproximativ 600.000 hectare/an este nesemnificativă comparativ cu rata de distrugere a pădurilor. În prezent, guvernul încurajează comunitatea, în special organizaţiile non-guvernamentale să ajute la re-plantarea copacilor în zonele forestiere distruse. Trei provincii indoneziene, anume Nusa Tenggara de Est (NTT), Sulawesi de Sud şi Nusa Tenggara de Vest (NTB) sunt în prezent ameninţate de deşertificare. „De aceea, guvernatorii, şefii de districte/primarii, academicienii şi specialiştii silvici din cele trei provincii sunt invitaţi să participe la lansarea Programului de Reabilitare a Terenurilor şi Pădurilor Naţionale”. (Sursa- Antara, 28 decembrie 2006)

12. Vice-preşedintele îndeamnă la ocrotirea pădurilor

Lombok, Nusa Tenggara de Vest- Vice-preşedintele M Jusuf Kalla a făcut un apel la toţi cetăţenii indonezieni să ocrotească mediul înconjurător, inclusiv pădurile. „Există o linie simplă care trebuie urmată pentru conservarea mediului înconjurător, anume protejarea pădurilor şi plantarea copacilor în zonele aride”, a declarat vice-preşedintele Jusuf Kalla cu ocazia lansării Programului/Mişcării de Reabilitare a Terenurilor şi Pădurilor Naţionale (Gerhan) în satul Empol, sub-districtul Sekotong, districtul Lombok de Vest, provincia Nusa Tenggara de Vest. „Dragostea pentru mediul înconjurător se va răsfrânge înapoi asupra noastră”. Pe de altă parte, dacă mediul înconjurător este deteriorat, se va răzbuna la rându-i, permiţând inundaţii şi alunecări de teren. „Prin urmare, purtaţi-vă cu pădurile ţării aşa cum vă purtaţi cu prietenii voştri, cu familiile şi soţiile/soţii voştri. Este ca atunci când iubeşti, dacă vrem să fim iubiţi, trebuie să acorzi mai întâi dragoste”, a mai spus vice-preşedintele. În mod repetat, Domnia Sa a făcut apel la oameni să planteze copaci, în loc să-i taie. Kalla a explicat că guvernul alocase un total de 4 trilioane rupii pentru reabilitarea pădurilor şi suprafeţelor de teren din întreaga ţară. Din aceste fonduri totale, 2 trilioane rupia vor fi folosiţi pentru procurarea a 2 miliarde de puieţi, iar restul pentru plantarea lor. Puieţii vor fi furnizaţi de firme contractoare, iar plantarea se va face de către societatea civilă. Vice-preşedintele a dat vina pe defrişări pentru recentele inundaţii şi alunecări de teren. A mai spus că o pădure bine păstrată este importantă chiar şi pentru apa de izvor pe care o poate avea. Aproximativ 2,5 milioane hectare de păduri au fost defrişate anual. Dacă programul de reabilitare va fi implementat corespunzător, un milion de hectare ar putea fi replantate. „Trebuie să ne dedicăm din suflet acţiunilor de replantare, nu celor de defrişare”. În faza iniţială a programului de replantare şi reabilitare, vor avea prioritate 140 de bazine de râuri. „Dacă ele vor fi protejate în viitor, sursele de apă şi calitatea lor vor fi de asemenea asigurate”. (Sursa- Antara, 29 decembrie 2006)


- 18 -

13. Guvernul dă undă verde pentru construirea unei centrale nucleare

Jakarta- Guvernul va emite în curând un regulament de certificare a reactorilor nucleari, netezind în felul acesta drumul către proiectul de construire a unei centrale nucleare în ţară. „Secretariatul de Stat ne-a informat verbal despre acest regulament care va fi emis în curând”, a mărturisit şeful Comitetului pentru Controlul Energiei Nucleare (Bapeten), Sukarman Aminjoyo. Acest regulament înseamnă de fapt că guvernul dă undă verde construirii unei centrale nucleare pe versantul muntelui Muria din Java Centrală în 2010. Centrala, care va avea o capacitate iniţială de 1000 MW este aşteptată să devină operaţională în 2017. Adwardoyo, şeful-adjunct al Comisiei Naţionale pentru Energie Atomică (BATAN), al cărei obiectiv este dezvoltarea energiei şi tehnologiei nucleare a declarat că până în prezent Indonezia a semnat şi ratificat 11 convenţii, tratate şi protocoale nucleare. (Sursa- Antara, 30 decembrie 2006)

14. 122 de supravieţuitori şi alte sute de pasageri daţi dispăruţi în

urma nefericitului incident în care a fost implicat ferry-boat-ul

MV Senopati

Jakarta- Potrivit unui raport radio, până în 31 decembrie 122 de supravieţuitori au fost recuperaţi de pe nefericitul MV Senopati, care s-a scufundat la primele ore ale zilei de 30 decembrie în vecinătatea insulei Mandalika din Marea Javei. Pescarii au găsit alţi 18 supravieţuitori în dimineaţa zilei de 31, însă aproximativ alte 400 de persoane sunt date în continuare dispărute, potrivit canalului de radio El-Shinta. Sub comanda căpitanului Wiratno, ferry-boat-ul MV Senopati transporta la bord în momentul când s-a petrecut accidentul 542 pasageri, 57 de membrii ai echipajului, 29 şoferi de camioane/autobuze. Există informaţii că Forţele Indoneziene Naţionale de Apărare (TNI) au trimis trei nave de război, o aeronavă CN-35, un avion Fokker-27 şi un Hercules C-130 pentru a sprijini acţiunile de evacuare a victimilor de pe epavă. Cele trei nave de război care fac parte din Flota de Est a Marinei Indoneziene au ajuns deja la locul accidentului. Vremea potrivnică şi valurile înalte au stânjenit căutările şi eforturile de salvare desfăşurate la locul accidentului de o echipă din care făceau parte

voluntari, membrii ai poliţiei navale şi ai agenţiei naţionale SAR (Căutare şi Salvare). Între timp, Ministrul indonezian al Transporturilor, Hatta Radjasa a declarat că ferry-boat-ul MV Senopati Nusantara, care se scufundase în apele Suar Mandalika ale provinciei Java Centrală nu era foarte vechi şi în stare bună de funcţionare. Mai mult, ministrul a dezvăluit presei că ferry-boat-ul fusese construit în 1990 şi suportase reparaţii chiar în 2006. Cu o greutate netă de 2.178 tone, ambarcaţiunea avea capacitatea de a transporta 800 de pasageri şi era prevăzut cu suficiente măsuri de siguranţă. Ferry-boat-ul se deplasa din Kalimantanul Central spre Semarang, Java Centrală, când s-a produs accidentul. (Sursa- Antara, 31 decembrie 2006)

15. Provincia Bali a fost vizitată de aproape 1,3 milioane

turişti străini în 2006 Denpasar, Bali- Aproape 1,30 milioane de turişti străini au vizitat Bali în 2006, în contextul atentatelor cu bombă care loviseră Kuta şi Jimbaran în octombrie 2005. „Actorii din sectorul turistic al provinciei Bali nu sunt cu toate acestea mulţumiţi, deoarece numărul final nu este pe măsura aşteptărilor lor”, a arătat Bagus Sudibya, coordonatorul Comisiei Pentru Turism din Bali. Potrivit sursei citate, comisia va face tot posibilul să transforme în ochii lumii provincia Bali într-o destinaţie turistică sigură şi comfortabilă. „Nu e uşor să redăm insulei Bali imaginea paradisiacă pe care lumea o avea până de curând. Toţi factorii, inclusiv cei care acţionează în sectorul securităţii sau în cel al turismului trebuie să muncească din greu”. Potrivit lui Bagus fondurile destinate campaniilor de promovare sunt în continuare limitate comparativ cu cele ale ţărilor vecine. De aceea, toţi factorii din Bali a căror activitate este conexă turismului trebuie să se coordoneze pentru a desfăşura campanii eficiente de promovare. Echipe de promovare turistică au vizitat ţări ai căror cetăţeni sunt potenţiali turişti în Bali şi au explicat care este în prezent situaţia în insulă şi ce măsuri au fost luate de guvern pentru a le face şederea comfortabilă şi sigură. Operatori de turism şi jurnalişti din străinătate au fost invitaţi să viziteze insula Bali. Ţintele principale le-au reprezentat turiştii din China şi India, dată fiind populaţia celor două ţări. „China, cu o populaţie de 1,3 miliarde şi India cu 1 miliard de locuitori sunt potenţiale


- 19 -

pieţe pentru activităţi turistice în Bali. Peste 20% dintre aceşti potenţiali turişti au venituri medii şi mari”, a mai spus oficialul indonezian. (Sursa- Antara, 3 ianuarie 2006)

FOLCLOR

Narghileaua sfărâmată Toda Wea obişnuia de multă vreme să extragă sevă din copacii moke din locul cunoscut ca Robo Uli, pe care fratele său îl folosea drept păşune pentru bivolii de apă. Când vasele au fost complet umplute, s-a întos în satul Lape unde-şi ducea traiul. La o zi după ce vlăguise copacii de sevă, Toda Wea a făcut un scurt popas să se odihnească. S-a aşezat şi a turnat din seva colectată în tuburi de bambus într-o tigvă mare şi uscată. Privind cum fratele său păstoreşte bivolii într-un ţarc din apropiere, a aşezat tigva pe pământ, fără să-şi dea seama. Cum animalele făceau să se zguduie pământul sub copitele lor, tigva, al cărei fund era rotund s-a tot rostogolit şi a fost călcată în picioare până când s-a făcut fărâme. Toda Wea s-a adresat cu furie fratelui său, cerându-i ca tigva plină cu sevă să-i fie dată înapoi. Fratele Rato a început să sape prin pământul jilav, pentru a pune cap la cap bucăţile de tigvă. Deodată, pământul s-a deschis şi a făcut să se vadă o nouă lume dedesubt, în vârful căreia stătea Rato. Şi la fel de brusc, trunchiul unui copac de tamarind a crescut din lumea de dedesubt într-a lui. Rato Wea s-a căţărat în copac. De la înălţimea coroanei, a zărit o femeie în vârstă care torcea. Dacă acea femeie este mama, a gândit el, un strop din saliva mea va cădea exact pe sânul ei drept. Şi aşa a şi fost. Femeia s-a uitat în sus, dar n-a văzut nimic. Din nou o picătură de salivă i-a căzut pe sânul drept şi din nou n-a văzut nimic privind în sus. A treia oară, înainte ca picătura să-i atingă sânul, Rato Wea s-a aşezat mai bine în copan într-un loc unde femeia să-l poată zări. “De ce-ai venit”, l-a întrebat ea. Tigva era în mâinile ei. Ţinea în ea o substanţă cu care freca firele înainte să le ţeasă, despre care femeia credea că ajută firele să nu se încurce. “Poţi să o iei”, i-a spus femeia, dar toarnă mai întâi substanţa în tubul acesta de bambus. Însă Rato Wea vroia tigva cu tot ce era în ea, deoarece gustase substanţa şi ştia că nu este amidon pentru apretat firele, ci seva mult dorită de fratele lui Toda. Rato Wea s-a întors în lumea lui cu tigva plină de sevă şi cuvintele mamei sale răsunându-i în ureche. “Mă întristează să văd că tot timpul te cerţi cu fratele tău”, îi spusese femeia întinzându-i tigva, “şi vă cer să nu mai locuiţi în aceeaşi casă”.

Rato Wea i-a dat la rându-i tigva fratelui său şi i-a spus să rămână în satul Lape, ca proprietar al cirezii de bivoli şi şef al satului. Iar el s-a mutat într-un alt loc, unde a pus bazele unui nou sat, Gege Dhawi, al cărui şef a şi fost. (Poveste populară culeasă din Flores şi reprodusă de Image Indonesia, septembrie 2006)

CULTURĂ

Sculpturile în lemn ale băştinaşilor triburilor Dayak sunt mai mult

decât o operă de artă Oricine vizitează o aşezare Dayak în Kalimantanul de Est va fi plăcut surprins de marea varietate a sculturilor din lemn prezente aici din abundenţă. Aşadar, nu numai că sunt specifice locului, dar ornamentaţia lor este extrem de diversificată. În satul Datahbilang, regenţa Kutai de Vest, poarta satului, făcută din fier este împodobită cu sculpturi, cadrul ei înfăţişând o comunitate Dayak cu toate însemnele obşteşti care întâmpină oaspeţi distinşi. În trecere printr-o sală mare din sat, vizitatorii vor remarca un stâlp de fier de patru metri înălţime decorat în întregime cu ornamente complicate care înfăţişează o maimuţă mare, broaşte ţestoase, un crocodil mare, broaşte, aparent toate căţărându-se pe stâlp în sus, în vârful tuturor tronând o pasăre tropicală cu ciocul în formă de corn. Vizitatorii vor remarca, totodată, că toate casele din lemn sunt înălţate pe stâlpi robuşti, dintre care unii sunt frumos ornamentaţi cu motive ancestrale. Casele de acest fel au câte un motiv diferit pentru fiecare stâlp, astfel încât dacă există 20 de stâlpi care susţin structura, vor fi 20 de motive diferite. Antropologul Marko Mahin, care predă despre cultura Dayak la Seminarul Teologic Evanghelist Kalimantan din Banjarmasin (Kalimantanul de Sud), a explicat că aceste sculpturi nu reprezintă simple ornamente, ci au o semnificaţie specială pentru membrii grupurilor Dayak: casele le sunt în acest fel păzite şi susţinute de strămoşi.


- 20 -

Scările care conduc la uşile clădirilor sunt şi ele sculptate. Scara reprezintă de fapt un buştean gros de aproximativ 3 m lungime, în care sunt dăltuite nişe care servesc drept trepte. Se termină în vârf cu capul sculptat al unui animal mitic, precum dragonul, sau real, precum câinele sau crocodilul. Cu alte cuvinte, cu o figură ancestrală. Ele amintesc celor care urcă treptele că strămoşii sunt tot timpul alături de ei. În faţa unor clădiri stă câte un stâlp de 2-3 m înălţime, sculptat pentru a lua forma unor animale precum crocodilul, broasca ţestoasă, broasca, şopârle mari sau păsări, cu expresia vreunui strămoş. În faţa unei case alungite din satul Konut, regenţa Murung Raya din Kalimantanul Central tronează doi stâlpi sculptaţi cu o înălţime de 3 m fiecare. Unul înfăţişează un crocodil pe spatele unui adult, iar cel de-al doilea o mamă care îmbrăţişează o şopârlă uriaşă, cei doi stâlpi fiind decoraţi î n rest cu figure de crocodil şi broaşte şi omniprezenta pasăre cu ciocul în formă de corn. Potrivit artistului Kedong, în vârstă de 87 de ani, figurile prezente pe stâlpi ar putea ilustra un eveniment din viaţa reală, petrecut în sat în jurul anului 1940, cu puţin înainte de sosirea japonezilor. Un crocodil imens a urcat în sat din râul aflat în apropiere, fără să rănească pe nimeni. Doar s-a târât prin sat, lucru care a fost interpretat ca având semnificaţia faptului că un spirit ancestral luase formă pentru a-i apăra pe săteni de răul care avea să se manifeste în scurt timp. Evenimentul a fost marcat prin înălţarea unei sculturi de trei metri înălţime ilustrând un crocodil însoţit de un adult, o broască şi o floare de lotus. Sculpturile comunităţilor Dayak sunt extrem de variate. Dintre motivele frecvent folosite amintim crocodilul, stăpânul apelor, câinele sau aso, un motiv ornamental de tip amoebic, dragonul, stăpânul uscatului şi pasărea cu ciocul în formă de corn sau un pelican, stăpâni ai eterului. Broasca şi broasca ţestoasă servesc drept simboluri ale fertilităţii, din cauza faptului că depun zeci şi chiar sute de ouă deodată. Potrivit lui Marko Mahin, populaţia Dayak are convingerea că atunci când sculptează o broască sau o broască ţestoasă, vor avea belşug de roade şi vor fi feriţi de dezastre. Cu toate astea, feţele strămoşilor nu seamănă niciodată cu realitatea. Sunt concepute în mod

intenţionat urâte, chiar oribile, cu limbi lungi scoase în afară, cu buze foarte groase, cu ochii umflaţi şi o faţă exagerat de ovală. Această înfăţişare grotescă îşi are originea în convingerea că prezenta comunitate Dayak trăieşte în lumea celor vii, iar strămoşii fac parte din lumea celor morţi. Cei vii se mişcă dintr-o parte în alta, strămoşii sunt împietriţi. Cei vii au o faţă normală, ochi şi buze frumoase, strămoşii dimpotrivă, au trăsături distorsionate la modul grotesc. În ciuda semnificaţiei acordată figurilor strămoşilor, populaţia Dayak nu le acordă niciun tratament special. Nu sunt înveşmântaţi şi nici acoperiţi de giulgiu, şi nici nu sunt preamăriţi în vreun fel. Pur şi simplu sunt acolo, nişte figuri ancestrale spiritualizate veghind peste oameni. Setiabudi, lector în antropologie la Universitatea Lambung Mangkurat din Banjarmasin, Kalimantanul de Sud, deplânge lipsa de interes a generaţiilor actuale pentru arta sculpturilor în lemn. Figurile pe care le vedem astăzi au fost create cu mult timp în urmă, iar artiştii au îmbătrânit, precum Kedong, acum în vârstă de 87 de ani, sau chiar s-au stins din viaţă. Marko Mahin este de părere că această lipsă de interes pentru regenerarea tradiţiei se datorează intruziunii religiilor moderne în viaţa comunităţilor Dayak. În general ei interzic crearea de imagini, în special preaslăvirea şi venerarea lor, deşi cel care preaslăveşte vede în respective imagine doar un mijloc pentru a-l slăvi pe Dumnezeu. Epoca stâlpilor din lemn sculptaţi în interiorul satelor populaţiei Dayak este pe punctul să apună. Aproape niciun reprezentant al generaţiei tinere nu a fost tentat să ducă mai departe acest dar special al strămoşilor. Stâlpii existenţi putrezesc, dispărând treptat din peisajul satelor populaţiilor Dayak din Kalimantan. (Traducerea unui articol semnat Try Harijono & Prasetyo Eko/ KOMPAS, 15 august 2006) www.indonezia.ro

Documents

R E T S T E L S S W CURIER POLITIC E 5. Rela N · 15. Deficitul bugetului de stat pe 2006 este estimat la 0,9% 16. Venitul Indoneziei de monedă străină pentru 2007 este estimat