The sole responsibility for the content of this publication etc.lies with the authors. It does not necessarily reflect the opinion of the European Union. Neither the EACI nor the European Commission are responsible for any use that may be made of the information contained therein.

D2.2: Raport general asupra situației actuale a cadrului de regle-mentare pentru sisteme de incalzire - racire cu pompe de caldură cu sursă geotermală de suprafațăSEPTEMBRIE 2013

Prezentare generală a legislației aplicațiilor cu energie geoter-mală de suprafață în Europa

1

AUTORI (in ordine alfabetica) FlorenceJaudin – BRGM, FR (Autor principal) Luca Angelino – European Geothermal Energy Council, EU Eleonora Annunziata – Institute of Management Scuola SuperioreSant’Anna, IT Diane van Beek – IF Technologies, NL Jessica Benson - SP Technical Research Institute of Sweden, SE SophieBezelgues – Courtade – BRGM, FR Maximilien Croufer - 3E, BE Doina Cucueteanu – Societatea Romana Geoexchange, RO José Cuevas - AIDICO, ES Marco Frey - Institute of Management ScuolaSuperioreSant’Anna, IT Bas Godschalk - IF Technologies, NL AngelosGoumas – CRES, EL ÅsaJardeby - SP Technical Research Institute of Sweden, SE Anne Mette Nielsen - GEUS, DK Riccardo Pasquali – SLR, IE Adeline Poux, BRGM, FR OskarRäftegård - SP Technical Research Institute of Sweden, SE Francesco Rizzi - Institute of Management ScuolaSuperioreSant’Anna, IT Burkhard Sanner - UBeG GbR, DE EDITOR: Florence Jaudin – BRGM, FR Alexandra Latham – European Geothermal Energy Council, EU SophieBezelgues – Courtade – BRGM, FR Adeline Poux, BRGM, FR Luca Angelino - European Geothermal Energy Council, EU

2

Observatii preliminare

Lista principalelor abrevieri si acronime utilizate in proiect Technice:

ATES Sistem de stocare a energiei termice in acvifer BHE Schimbator de caldura cu foraje BTES Sistem de stocare a energiei termice in foraje COP Coeficient de performanta GIS Sistem de informatii geografice GSHP Pompa de caldura geotermala GW Apa subterana H&C Incalzire si racire HVAC Incalzire, ventilare si conditionare a aerului RES Surse regenerabile de energie SGE Energie geotermala de mica adancime SPF Factor sezonier de performanta TRT Testul de raspuns termic UTES Sistem de stocare a energiei termice in subteran

Administrative (generale sau la nivel european):

EED: Directiva privind Eficienta Energetica EPBD: Directiva privind Performanta Cladirilor LCC: Costul pe intreaga durata de viata NREAPs: Planurile Nationale de Actiune privind Energia Regenerabila PCM: Managementul desfasurarii unui proiect RES Directive: Directiva privind promovarea utilizarii energiei provenite din surse regenerabile SEAPs: Planuri de Actiune privind Energia Durabila (pentru orase) WFD Directiva Generala a Apei

Termenul general pentru toate tehnologiile abordate in proiect este "energie geotermală de mica adancime". Energia geotermală este definită în articolul 2 litera (c) din Directiva 2009/28/CE, și "de mica adancime" se referă în mod normal la o adâncime de până la 400 m (în cele mai multe cazuri practice aproximativ 100 m sau mai puțin). Tehnologiile incluse sub acest termen general, sunt sisteme de pompe de căldură geotermale cu bucle deschise și închise (GSHP), precum si sisteme pentru stocarea energiei termice in subteran (UTES). Ambele tehnologii nu au o limită clară de demarcatie atunci când în cauză sunt instalații de mari dimensiuni (Anexa 8 ECES a International Energy Agency a încercat sa stabileasca o astfel de demarcație în 1998). Sistemele tip UTES pot fi împărțite, mai departe, în ATES (stocare in acvifer), BTES (stocare in foraje), precum și alte posibile variante. Pentru pompele de caldura geotermale (GSHP), sunt posibile mai multe surse de caldura / frig. In acest proiect, termenul de energie geotermală mică adâncime este utilizat atunci când se face referire la tehnologie în general, iar termenii de GSHP sau UTES atunci când sunt luate în considerare aceste tehnologii particulare. Prezentul document (D2.2) reprezinta raportul general asupra situației actuale referitoare la cadrul de reglementare pentru sistemele de utilizare a energiei geotermale de mica adancime SGE. Acesta a

3

fost creat, folosind cele 11 rapoarte naționale (D2.1), realizate de catre partenerii REGEOCITIES și disponibile pe www.regeocities.eu. Obiectivul său este de a prezenta cunoștințe fundamentate și actualizate cu privire la condițiile de piață și barierele pentru utilizarea energiei geotermale de mica adancime SGE, precum și o analiza asupra cadrului actual de reglementare și legislativ din țările partenere

În ceea ce privește compararea cadrului juridic din țările partenere, am putea avea definitii diferite, după cum urmează: 1) Definiții juridice: Licenta: "certificat care dovedeste faptul ca cuiva i-a fost acordata permisiunea de a face ceva sub autoritatea guvernamentală" Permis: "un document de licență sau de altă natură, acordată de către un funcționar public autorizat sau agenție autorizata pentru a permite unei persoane sau unei firme sa efectueze anumite actiuni. Permisul garantează faptul că legile și reglementările care se aplică pentru actiunile întreprinse au fost respectate " Autorizația: "actul de a conferi autoritate legală" 2) Intelesul unanim acceptat În cazul în care accesul la resursele geotermale sau lucrările de pe site-ul geotermal, termenii de licența / permis / autorizație sunt utilizati in mod diferit în functie de fiecare stat in parte. Oricare ar fi termenul folosit, se poate defini un inteles unanim acceptat: - Există un document scris / un certificat; - Furnizat de către o persoană / agenție titular al autorității publice; - Cu scopul de a conferi dreptul de a întreprinde anumite activități, fie că este vorba de explorare / exploatare / lucrări; - Cu respectarea legalitatii; 3) Definiția propusă Licență / Permis / Autorizatie = ”Un document oficial furnizat de un minister, o oficialitate sau o agenție sub autoritate guvernamentală sau regională sau / și locala, cu scopul de a permite unei persoane sau unei firme sa efectueze explorarea / exploatarea / lucrari intr-un teren geotermal cu respectarea cadrului legal și de reglementare ". Pentru proiect, am folosit cuvântul "licență" și am specificat nivelul prevăzut (național, regional, local, orașul, ...). Declarație = Un fișier (cu toate informațiile necesare), transmis pur și simplu catre autoritatea locala sau regionala înainte de a intreprinde activități (care nu necesita permis)

4

Cuprins

1 IntroducERE ...........................................................................................................................................6

2 ContextUL deZVOLTARII UTILIZARII ENERGIEI GEOTERMALE DE MICA ADANCIME (sge) ....................7

2.1 Ce este energia geotermala? ..........................................................................................................7

2.2 Energia geotermala de mica adancime in tarile tinta ....................................................................8

2.3 Tehnologii pentru utilizarea energiei geotermale de mica adancime ....................................... 10

2.4 Legislatia UE si energia geotermala de mica adancime ............................................................. 12

2.5. Obiective ale dezvoltarii in tarile tinta ...................................................................................... 20

2.5.1. Tinte nationale .................................................................................................................... 20

2.5.2. Obiective locale ................................................................................................................... 22

3. InteractiUNILE CU MEDIUL urban...................................................................................................... 26

3.1. Cladirea ....................................................................................................................................... 26

3.2. Orasul ......................................................................................................................................... 28

3.3. Subteranul .................................................................................................................................. 29

4. INSTRUMENTE Suport/MASURI ADIACENTE, PENTRU SPRIJINIREA deZvoLTARII SISTEMELOR DE

POMPE DE CALDURA GEOTERMALE ...................................................................................................... 29

4.1. Instrumente informationale: site-uri web dedicate si GIS (pentru publicul general) ............... 29

4.2. Stimulente financiare ................................................................................................................ 30

4.3. Scheme de asigurare .................................................................................................................. 33

4.4. Structurarea Profesionala .......................................................................................................... 33

4.4.1. Certificarea profesionistilor & abordarea calitativa ............................................................ 35

4.4.2. Activitati de formare profesionala (training) ...................................................................... 35

5. ManagementUL resurSELOR ............................................................................................................. 36

5.1. Legislatia ..................................................................................................................................... 36

5.2. Instrumente pentru managementul resurselor ........................................................................ 37

5.3. Standarde si ghiduri .................................................................................................................... 42

6. concluZIE: sInteZA ASUPRA "barierELOR" DIN RAPOARTELE Nationale ........................................... 42

6.1. Bariere ........................................................................................................................................ 42

6.2. Elemente structurale ................................................................................................................. 43

5

LISTA FIGURILOR

LISTA TABELELOR

6

1 INTRODUCERE

Energia necesara pentru incălzire și răcire are cea mai mare pondere in cererea finală de energie în EU27. Caldura reprezinta într-adevăr o parte importantă a cererilor de energie ale societății moderne: de exemplu, în 2010, energia sub forma de căldura a reprezentat 47% din consumul final de energie în UE (sursa: Agenda de cercetare strategică și inovare (SRA) pentru Platforma Tehnologică Europeană privind Sursele Regenerabile de Energie pentru Incălzire și Răcire (RHC-Platform)).

Fig.1: Consumul final de energie in EU-27 dupa tipul de energie (SRA-RHC)

Căldura a reprezentat 86% din consumul final de energie în locuinte private, 76% în comerț, servicii și agricultură, și 55% în industrie (Platforma Tehnologică Europeană privind Sursele Regenerabile de Energie pentru Incălzire și Răcire, 2011).

Cu toate acestea, marea majoritate (81%) din această energie este produsa prin arderea combustibililor fosili. Prin urmare, sistemele actuale de încălzire și răcire folosite în general în Europa nu numai ca sprijina importurile costisitoare catre Europa a combustibililor fosili, cum sunt gazele naturale și petrolul, dar si contribuie foarte mult, de asemenea, la emisiile globale de gaze cu efect de seră ale UE. O alta caracteristica generala a Europei o reprezinta faptul ca sectorul de incalzire & racire este descentralizat și foarte eterogen în structura sa (cu privire la tehnologii, actori, cerere, surse, costuri, etc).

În acest context, energia geotermala de mică adâncime (SGE) reprezintă o sursă regenerabilă de energie (RES), cu un mare potențial de economisire a energiei, inclusiv climatizarea clădirilor pentru diferite scopuri (cladiri de locuit, cladiri comerciale, cladiri industriale, etc). SGE ar putea realiza economii de până la 70% in raport cu sistemele tradiționale de incalzire/racire (bazate pe consumul de petrol si gaze naturale), și este, prin urmare, una dintre tehnologiile posibile pentru

7

decarbonizarea sectorului de încălzire. Mai mult, sistemele de utiklizare a energiei geotermale de mica adancime SGE ar putea furniza nu numai căldură, dar pot acoperi, de asemenea, si cererile de răcire, de exemplu în clădirile comerciale și de birouri, peste tot in Europa. Cu toate acestea, sectorul utilizarii energiei geotermale de mica adancime este supus unor importante provocări, unele dintre cele legate de barierele de reglementare la diferite niveluri care afectează punerea în aplicare a aceste sisteme în orașe.

Obiectivele proiectului REGEOCITIES proiectului sunt de a contribui la atingerea obiectivelor europene pentru 2020 privind eficiența energetică și utilizarea surselor regenerabile de energie, prin clarificarea barierelor non-tehnice administrative si de reglementare la nivel local și regional. Acesta este axat în special pe realizarea a planurilor naționale de acțiune în domeniul energiei din surse regenerabile (PNAESR) ale statelor membre UE, în special cele cu obiective ambițioase în ceea ce privește utilizarea energiei geotermale de mica adancime. Țările partenere, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Olanda, România, Spania și Suedia au considerat utilizarea energiei geotermale de mica adancime ca o tehnologie energetica importantă in scopul atingerii obiectivelor 2020.

2 CONTEXTUL DEZVOLTARII UTILIZARII ENERGIEI GEOTERMALE DE MICA ADANCIME (SGE)

Uniunea Europeană se angajează să atinga urmatoareler obiective până în anul 2020: • O reducere de cel puțin 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), comparativ cu nivelurile din 1990; • 20% din consumul final de energie să provină din surse regenerabile; • O îmbunătățire a eficienței energetice cu 20%. În acest context, energia geotermala de mica adancime (SGE) reprezintă o sursă de energie regenerabilă (RES), cu un mare potențial de economisire a energiei și de reducere a emisiilor de GES. Prin urmare, aceasta va fi o tehnologie cheie pentru atingerea tuturor obiectivelor majore ale politicii energetice a UE.

Beneficiile suplimentare aduse de utilizarea tehnologiilor SGE sunt: - Reducerea dependenței de importul de combustibili fosili și creșterea gradului de securitate a aprovizionării cu energie - Creșterea valorii adăugate locale, crearea de locuri de muncă; - Inovarea - Responsabilizarea consumatorilor și contributia la furnizarea de energie la prețuri accesibile, deoarece nu sunt influentate de volatilitatea prețurilor pentru combustibilii fosili;

2.1 Ce este energia geotermala? O definiție la nivelul UE a energiei geotermale este dată în Articolul 2 litera (c) din Directiva 2009/28/CE: "energia geotermală înseamnă energia stocată sub formă de căldură sub suprafața solida a pământului".

În șapte din cele unsprezece țări vizate, există o definiție legală pentru energia geotermala, dar puține dintre acestia au o definiție legală detaliată pentru SGE (numai Olanda și Italia). Definiții practice (dar nu legale) sunt utilizate în șapte țări, ele se bazează pe capacitatea termică sau / și

8

limita de temperatură sau / și de adâncime, sau pe scopul de utilizare (încălzire și răcire). Acestea includ întotdeauna sisteme deschise și închise.

Putem spune că, în Europa, energia geotermala de mica adancime SGE se referă întotdeauna la adâncimi mai mici de 500, chiar si mai mici în unele țări. România și Belgia nu au nici definiția legală, nici definiția practica pentru SGE.

Def

init

ia le

gala

pen

tru

en

ergi

a ge

ote

rmal

a

Def

init

ia le

gala

dp

entr

u S

GE

Def

init

ia p

ract

ica

pen

tru

SG

E

Nic

i o d

efin

itie

pen

tru

SG

E

7 2 7 2

Fig.2: Definitia pentru sistemele SGE in tarile tinta ale proiectului REGEOCITIES

2.2 Energia geotermala de mica adancime in tarile tinta În ceea ce privește numărul de instalații, capacitatea instalata si energia produsă, energia geotermala de mica adancime reprezinta sectorul cu cea mai larga utilizare in Europa.

Fig.3: Ponderea capacitatii instalate in trei sub-sectoare geotermale din Europa in anul 2012

9

(sursa: Antics, M., Bertani, R. &Sanner, B. (2013): Summary of EGC 2013 Country Update Reports on Geothermal Energy in Europe. - Proc. EGC 2013, paper keynote-1, 18 p., Pisa)

Eurobserver arată în “Barometrul referitor la pompele de căldură geotermale” publicat în 2011, că numărul de unități instalate a trecut de un milion în 2010, cu aproximativ 100 000 de unități vândute in fiecare an și o putere instalată totală de 13 000 MWt. Țările cu cel mai mare numar de pompe de căldură geotermale sunt Suedia, Germania, Franța și Elveția (conform Figurii 4). Capacitatea termica instalata in aceste patru țări reprezinta o pondere de 64% din totalul capacitatii instalate pentru utilizarea energiei geotermale de mica adancime Europa.

Fig.4: Capacitatea termica instalata in Europa in 2012, in sisteme de utilizare a energiei geotermale, conform

rapoartelor de tara actualizate EGC 2013

După o perioadă de creștere puternică între 2006-2008, piața europeană a sistemelor de utilizare a energiei geotermale de mica adancime s-a nivelat incepand cu anul 2008, în parte din cauza crizei economice și financiare. Se observa o scădere puternică în unele țări (Spania, Irlanda, Franța, etc), in timp ce altele sunt mai puțin influentate. Se poate observa, de asemenea, că există o scădere a numărului de unități noi, dar o crestere a capacitatii unităților de pe piețele mature.

Piata

Belgia In dezvoltare, in crestere usoara incepand cu 2009

Danemarca In dezvoltare, in crestere incepand cu 2006

Franta Matura, in crestere in perioada 2006-2007. Stagnanta pentru uzul individual din 2007

Germania Matura, in descrestere incepand cu 2009

Grecia Tanara, in crestere incepand cu ultimii 2-3 ani

Irlanda In dezvoltare, in crestere pana in 2009, in descrestere sau stabila incepand cu 2009

Italia In dezvoltare, in crestere incepand cu 2006

Olanda Matura, in crestere incepand cu 2006

Romania Tanara, in crestere usoara incepand cu 2006

10

Spania Tanara, in crestere in perioada 2006-2007. In descrestere incepand cu 2008, in special in ultimii 3 ani (recesiune and si declinul boom-ului imobiliar)

Suedia Matura, in crestere

Tab. 1: Evolutia recenta pe piata energiei geotermale de mica adancime in tarile participante la proiectul

REGEOCITIES

Fig.5: Situatia pe piata in tarile participante la proiectul REGEOCITIES

(maro: piata matura, galben: piata in dezvoltare, verde: piata tanara)

Analiza elementelor naționale furnizate de țările participante în REGEOCITIES arata o lipsa de statistici naționale oficiale care sa permita înțelegerea evoluției sistemelor SGE în fiecare țară. Acest lucru este evident mai ales în acele țări în care sistemele SGE sunt încă slab introduse ca: Grecia, Irlanda, Italia, România și Spania.

Cu excepția unor cazuri specifice, putem spune că, în general, țările sau regiunile nu poseda cunostinte corecte despre numărul de sisteme în funcțiune, caracteristicile lor sau aportul lor de energie.

Capacitatea termica a tuturor sistemelor de pompe de caldura geotermale

instalate in UE in 2010: 12 611 MWth

(Sursa HEAT PUMP BAROMET E R – EUROBSERV’ER – S E P T EMBRIE 2011)

Vanzari GHSP in UE in 2010: 103 846 PACg

(Sursa HEAT PUMP BAROMET E R – EUROBSERV’ER – S E P T EMBRIE 2011)

Cu cele 100 000 unitati vandute anual intre 2000-2012,

Numarul total de unitati de GSHP atinge numarul de 1 200 000 in 2012.

11

2.3 Tehnologii pentru utilizarea energiei geotermale de mica adancime Există două tehnici de bază pentru exploatarea energiei geotermale de mică adâncime:

Instalatii care depind de extracție a apei subterane, așa-numitele sisteme in circuit deschis. După extragerea caldurii din apa subterana, aceasta este reinjectata acolo de unde a fost extrasa.

Instalatii care utilizeaza un circuit închis îngropat în pământ la mica adancime, așa-numitul sistem in circuit închis cu două sub-sisteme principale:

o o serpentină închisă orizontală (între 1 până la 2 m adâncime) și variante, cum ar fi sisteme tip coș (1 pana la 10 m adâncime)

o un circuit închis vertical, numit de asemenea schimbător de căldură cu foraj (BHE) (până la sute de metri adâncime)

În cele mai multe cazuri, ambele sisteme pot fi utilizate atat pentru încălzire cat și pentru răcire – modul de utilizare depinde de sistemul de distribuție pentru încălzire și răcire din clădire. Atunci când aceste sisteme sunt alternativ folosite pentru a produce căldură sau frig, vorbim, de asemenea, de: - Sistem de stocare a energiei termice in acvifer (sistem ATES) - Sistem de stocare a energiei termice in foraj (sistem BTES)

Fig.6: SISTEM IN CIRCUIT DESCHIS - ATES in modul de racire si de incalzire

Fig.7: SISTEM IN CIRCUIT INCHIS -BTES in modul de racire si de incalzire –

12

Fig.8: SISTEME IN CIRCUIT INCHIS de foarte mica adancime

(Stanga: serpentine orizontale in circuit inchis, Dreapta: sistem tip cos)

- Informatiile furnizate de țările participante la proiectul REGEOCITIES arată că : - Sistemele SGE sunt dezvoltate atât pentru sistemele mici ( locuințe individuale ), cat si pentru sisteme de mari dimensiuni (cladiri colective, cladiri mari de birouri, cladiri comerciale sau industriale , etc), inclusiv circuitul de circulație a apei - de la apa subterana sau de la campul de schimbătoare de căldură verticale - la care poate fi legata o pompă de căldură care deserveste fiecare clădire; - Sistemele cu circuit închis sunt predominante (aproximativ 80 % din toate sistemele din UE) și în principal cu schimbătoare de căldură verticale. Sistemele orizontale reprezinta o nisa de piata – in timp ce în Danemarca este încă folosit, acest tip de sistem este în scădere în Franța, unde a fost o parte importantă a pieței pentru locuinte individuale cu câțiva ani în urmă . - Sistemele cu circuit deschis (apă subterană) sunt mai mult sau mai puțin importante , în funcție de cadrul de reglementare: utilizarea lor depinde de modul cum este aplicata reglementarea naționala de mediu și de specificitatea de disponibilitatea a apei subterane și folosirea acesteia în fiecare țară . - Sistemele SGE sunt de asemenea potrivite atat pentru sistemele off-grid cat și pentru sistemele de mini - termoficare (DH), dimensionate pentru orașe inteligente; pot acoperi zonele urbane dense, precum și locatiile mai izolate .

Tehnologia predominanta Utilizarea predominanta

Belgia Circuit inchis Utilizari individuale si colective

Danemarca Circuit inchis Sistemele in circuit inchis sunt in majoritate orizontale si utilizate pentru cladiri individuale

Franta Atat circuit inchis cat si circuit deschis

BHE : 60 % utilizari individuale GW : 92% utilizari colective Incalzire, racire si apa calda menajera

Germania Circuit inchis Rezidential, modificare in birouri

Irlanda In special sisteme in circuit inchis cu unele sisteme in circuit deschis pana in 2010

In special rezidential inainte de 2010, acum in special sisteme comerciale de mari dimensiuni pentru incalzire si racire

Italia Circuit inchis Utilizari individuale si colective

Olanda Atat circuit inchis cat si circuit deschis Utilizari individuale si colective

Incalzire, racire si apa calda menajera

Romania Atat circuit inchis cat si circuit deschis Utilizari individuale si colective

Spania Atat circuit inchis cat si circuit deschis Utilizari individuale si colective

Suedia Majoritatea circuit inchis Utilizari individuale si colective

13

Tab. 2: Principalele tehnologii si utilizari ale energiei geotermale de mica adancime in tarile participante la

proiectul REGEOCITIES

2.4 Legislatia UE si energia geotermala de mica adancime Legislația UE privind energia se bazează de mulți ani pe autoritatea UE în domeniul pieței interne și a mediului. Cu toate acestea, odata cu includerea unui capitol dedicat și a bazei juridice prin Tratatul de la Lisabona din anul 2009, energia a devenit un domeniu de competență partajată între instituțiile UE și statele membre.

De fapt, articolul 194 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (UE), prevede că "în contextul instituirii și funcționării pieței interne și din perspectiva necesității de a conserva și îmbunătăți mediul, politica Uniunii Europene în domeniul energiei urmărește, în spiritul solidarității între statele membre: (a) să asigure funcționarea pieței energiei; (b) să asigure siguranța aprovizionării cu energie în Uniune; (c) să promoveze eficiența energetică și economia de energie, precum și dezvoltarea unor forme noi și regenerabile de energie » O astfel de prevedere, prin urmare, acorda dreptul factorilor de decizie din UE de a legifera o serie de aspecte care pot afecta în mod direct sau indirect, sectorul geotermal de mica adancime. Prin urmare, înainte de a detalia cadrul de reglementare în vigoare în prezent în regiunile-țintă ale proiectului REGEOCITIES, trebuie sa i se ofere cititorului o imagine de ansamblu a celor mai importante reglementari legislative ale UE relevante pentru energia geotermala de mică adâncime și pentru obiectivele proiectului REGEOCITIES.

PRINCIPALELE ACTE LEGISLATIVE ALE UE IN DOMENIUL ENERGIEI GEOTERMALE DE

MICA ADANCIME

Directiva 2009/28/EC privind promovarea utilizarii energiei din surse regenerabile

Directiva 2010/31/EU amendata privind performanta energetica a cladirilor

Directiva 2012/27/EU privind eficienta energetica

Directiva 2009/125/EC amendata, stabilirea cadrului privind adoptarea cerintelor de

Ecodesign pentru produsele care sunt in legatura cu energia

Directiva 2010/30/EC amendata, privind indicarea prin etichetare si informatii standard

de produs asupra consumului de energie si de alte resurse de catre produsele care sunt

in legatura cu energia

Directiva 2000/60/EC care stabileste un cadru pentru actiunea comunitatii in domeniul

politicii apei

Directiva 2006/118/EC privind protectia apei subterane impotriva poluarii si deteriorarii

14

Pachetul legislativ al UE privind clima și energia Având în vedere caracteristicile sale, tehnologiile SGE pot beneficia de promovarea surselor regenerabile de energie și a altor politici de atenuare a schimbărilor climatice. Din acest motiv, unul dintre factorii de crestere a pietei de SGE în următorii câțiva ani, fără îndoială, va fi pachetul legislativ al UE privind clima și energetia, adoptat în 2008, odată cu așa-numitele "obiectivele 20-20-20 pana in 2020". Împreună cu obiectivele mai extinse la nivelul UE si obiectivele naționale obligatorii pentru emisiile de gaze cu efect de seră și energia regenerabilă, au fost adoptate o serie de măsuri care au drept scop să conducă la rezultatele așteptate până în 2020. Simplificarea procedurilor administrative Realizarea unui proiect geotermal necesită o multitudine de autorizații diferite. Procedurile greoaie complexe, lungi, și, uneori inutile, pot întârzia in mod semnificativ dezvoltarea de proiecte și investiții în sectorul geotermal. Deși este corect sa existe mai multe organe administrative competente pentru a evalua o cerere de licențe geotermale, regula pentru fiecare fază a unui proiect ar trebui să fie un proces de tipul „o oprire - o achizitie”. În acest sens, articolul 13 alineatul (1) din Directiva 2009/28/EC referitoare la promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (Directiva RES) impune statelor membre să definească și să coordoneze responsabilitățile fiecăruia dintre organismele administrative naționale, regionale și locale pentru procedurile de autorizare, de certificare și acordare de licențe, inclusiv amenajarea teritoriului. În plus, calendarele pentru stabilirea cererilor de planificare și de construcție ar trebui să fie transparente, iar solicitantilor ar trebui sa li se acorde asistenta la nivelul administrativ adecvat cu privire la prelucrarea cererilor de autorizare, și acordare de licențe pentru instalațiile geotermale si a altor instalatii pentru energii regenerabile.

Merită subliniat faptul că Directiva RES impune in mod clar faptul ca normele care reglementează autorizarea, certificarea și acordarea de licențe iau pe deplin în considerare particularitățile fiecăreia dintre tehnologiile de utilizare a surselor regenerabile de energie. În plus, această directivă impune nu numai simplificarea procedurilor administrative și de autorizare, dar, de asemenea, încurajează, după caz, practica de "simplă notificare" pentru proiectele mai mici și dispozitive descentralizate pentru energia din surse regenerabile.

Planificarea Directiva RES cere, de asemenea, statelor membre să recomande tuturor actorilor, în special organismelor administratiei locale si regionale, să se asigure că la planificarea, proiectarea, construirea si renovarea zonelor rezidentiale (sau industriale) sunt utilizate echipamente si sisteme instalate pentru încălzire si răcire care folosesc surse regenerabile de energie. Directiva precizează că guvernele ar trebui să încurajeze organismele administratiilor locale si regionale, în special pentru a include în planificarea infrastructurii orasului, acolo unde este cazul, sisteme de încălzire si răcire din surse regenerabile de energie. Specificațiile tehnice și schemele de sprijin

Statele membre ar trebui să definească în mod clar orice specificatii tehnice care trebuie să fie respectate de echipamentele si sistemele utilizând surse regenerabile de energie, inclusiv sistemele de SGE, în scopul de a beneficia de schemele de sprijin (articolul 13 (2) din Directiva RES). În plus, în cazul în care există standarde europene, inclusiv etichete ecologice, etichete energetice si alte sisteme de referinte tehnice stabilite de organismele de standardizare europene, specificatiile tehnice mentionate anterior se exprimă în raport cu aceste standarde.

15

Informare si formare Lipsa gradului de conștientizare și de informare, precum și lipsa de muncitori calificați contituie motive ale eșecurilor pieței și care opresc absorbția pe piață a SGE. Articolul 14 din Directiva RES abordează aceste probleme. Conform directivei, statele membre trebuie să se asigure aceste informații cu privire la măsurile de sprijin, beneficiile nete și de cost , precum și programe de orientare sau de formare sunt puse la dispoziția tuturor actorilor relevanți. Mai mult decât atât, scheme pentru certificare, sau scheme pentru calificare echivalentă pentru instalatorii de sisteme geotermale trebuiau să fie disponibile până la sfârșitul anului 2012 , în timp ce certificarea acordată într-o țară UE trebuie să fie recunoscută de către orice alt stat membru. În cele din urmă, ghidul de orientare ar trebui să fie pus la dispoziția tuturor actorilor relevanți , în special pentru urbaniști și arhitecți, astfel încât aceștia să poată lua în considerare combinația optimă de surse de energie regenerabile și a tehnologiilor de înaltă eficiență la planificarea , proiectarea , construirea și renovarea zonelor rezidențiale ( sau industriale ). Calculul energiei regenerabile de la pompele de căldură O pompă de căldură este un echipament care permite transportul căldurii de la un nivel de temperatură mai scazut catre un nivel de temperatura mai ridicat, prin utilizarea energiei externe ( de exemplu, pentru a actiona un compresor) . Valoarea acestei energii externe de actionare, fie că este vorba de energie electrică sau, mai rar de gaze, trebuie să fie mentinuta cât mai jos posibil pentru a face pompa de căldură dorită din punct de vedere ecologic și economic. În acest context, definirea de metodologii adecvate pentru contabilizarea contribuției pompelor de căldură la atingerea țintelor pentru energia regenerabilă a fost văzută de la început ca o provocare importantă pentru punerea în aplicare a aplicațiilor diversificate ale pompelor de căldură și lipsa actuală de date statistice.1

Lipsa unor statistici fiabile a acționat uneori ca o barieră pentru dezvoltarea tehnologiei , în îndeosebi a fost dificil să se cuantifice energia și prin urmare alte efecte ale tehnologiei . Configurarea unei metodologii a fost un proces lung și complicat, care ar trebui să contribuie la eliminarea acestei " bariera statistice". Așa cum s-a explicat de către paragraful 31 din Directiva RES "energia utilizată pentru pompele de căldură ar trebui scăzută din căldura totală utilizabilă. Doar pompele de căldură cu o putere care depășește în mod semnificativ energia primară necesară pentru a o pune in functiune ar trebui să fie luate în considerare."

În consecință, articolul 5 alineatul (4) prevede că energia termică "aerotermală, geotermelă și hidrotermală” captată de pompele de căldură este luată în considerare în sensul alineatului 1 litera (b), cu condiția ca energia finală generată să depășească semnificativ energia primară de intrare necesară pentru a pune in funcțiune pompele de căldură. Cantitatea de căldură considerată drept energie din surse regenerabile în sensul prezentei directive se calculează în conformitate cu metodologia stabilită în anexa VII ": ERES = Qutilizabil * (1 – 1/SPF)

unde:

Qutilizabil = căldura totală utilizabilă estimată, eliberată de pompele de căldură care îndeplinesc criteriul de eficiență referitor la energia primară, și SPF = factorul de performanță sezonieră mediu estimat pentru aceste pompe de căldură

16

În conformitate cu anexa VII, Comisia Europeană a adoptat la 1 martie 2013, o decizie (C (2013) 1082 final) prin care se stabilește modul în care statele membre trebuie să estimeze cei doi parametri "Qutilizabil" și "factorul de performanță sezonieră" (SPF), luând în considerare diferențele de condiții climatice. Liniile directoare pot fi revizuite și completate de către Comisie până în 2016, dacă progresul statistic, tehnic sau științific îl necesită.

Promovarea energiei regenerabile și a eficienței energetice in clădiri

Deoarece consumul energetic pentru clădiri este responsabil pentru aproximativ 40% din consumul final de energie în Uniunea Europeană (în case de locuit, două treimi din acesta este pentru încălzirea spațiului), există un mare potențial pentru utilizarea surselor regenerabile de energie, pentru economii de energie realizate cu costuri eficiente, precum și pentru reducerea emisiilor de CO2. În acest scop, la nivelul UE au fost adoptate mai multe reglementări, cu un accent special pe clădirile noi.

Hodson, P., Jones, C., Van Steen, H. eds., EU Volume III - Book One, Renewable Energy Law and Policy in the

European Union, 2010, Leuven, Clayes&Casteels Publishing.

Pentru a începe cu Directiva RES, Articolul 13 alineatele (4) - (6) care obligă statele membre să introducă, acolo unde este cazul, măsuri în regulamentele și codurile pentru construcții, astfel încât să se utilizeze niveluri minime de energie din surse regenerabile în clădiri (incepand cu 2015) . De asemenea, această directivă stabileste cerinte specifice pentru cladirile publice care trebuie sa indeplineasca un rol exemplar (începând cu 2012)și solicită statelor membre să promoveze tehnologii de energie regenerabilă care să contribuie la o reducere semnificativă a consumului de energie, printre care pompele de căldură care îndeplinesc cerințele minime de etichetare ecologică .

În ceea ce privește eficiența energetică, tehnologiile SGE pot fi extrem de importante pentru a satisface cerințele minime de performanță energetică pe care statele membre trebuie să le stabilească, în conformitate cu Directiva 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor (EPBD). Această directivă, aprobată inițial în 2002 și modificată a produce efecte de la 1 Februarie 2012 prin directiva amendată adoptată în mai 2010, este principalul instrument legislativ care afectează consumul de energie și eficiența în sectorul construcțiilor din UE. Nivelul acestor cerințe nu este prestabilit, cu excepția faptului că ele trebuie să fie de cost-optim, dar este stabilit la nivel național și revizuit la fiecare 5 ani. Ce este obligatoriu este adoptarea de către statele membre a unei metodologii de calcul al performanței energetice a clădirilor care trebuie să ia în considerare anumite elemente, inclusiv caracteristicile termice ale unei clădiri.

EPBD se aplică la cladirile noi, precum și la clădirile existente supuse unor renovări majore. Pentru clădirile noi, trebuie să fie luate în considerare sistemele de înaltă eficiență alternative, inclusiv pompele de căldură geotermale. În acest scop, înainte de începerea construcției trebuie evaluate fezabilitatea tehnică, economică și de mediu. În cele din urmă, atunci când se instaleaza sisteme noi, se înlocuiesc sau se îmbunătățesc sistemele tehnice ale clădirilor, cum ar fi instalarea de noi sisteme de încălzire, ele trebuie de asemenea, să fie conforme cu cerințele de performanță energetică.

În plus, EPBD are in vedere pentru viitor introducerea pentru prima dată în legislația UE a conceptului de "cladiri cu consum de energie aproape zero", adică o clădire care are o performanță energetică foarte ridicată, a cărei cantitatea de energie necesară ar trebui să fie acoperită într-o foarte mare măsură, de energia din surse regenerabile. Toate clădirile noi deținute sau ocupate de autoritățile publice ar trebui să devină cladiri cu consum de energie aproape zero după 31 decembrie 2018, în timp ce această prevedere este extinsă la toate noile clădiri private incepând cu anul 2020.

17

Dacă EPBD și Directiva RES conțin măsuri-cheie pentru promovarea eficienței energetice și pentru integrarea energiei regenerabile în clădiri, acestea sunt completate prin Directiva 2012/27/EU privind eficiența energetică (EED), adoptată în 2012. De exemplu, articolul 5 din această directivă prevede obligația, ca - începând cu 1 ianuarie 2014 - să se renoveze 3% din suprafața totală a clădirilor încălzite și / sau răcite deținute sau ocupate de către guvernul central. Acesta este un pas în raport cu EPBD, cu toate că acest obiectiv nu acoperă o mare parte a stocului de clădiri publice (de exemplu, clădiri publice deținute de autoritățile regionale și locale), și nu se referă la sectorul privat.

NOTA DE SUBSOL

Asa-numita „obligatie referitoare la cladiri” se aplica deja in unele tari si este larg recunoascuta ca o masura foarte efectiva pentru sprijinul incalzirii si racirii cu surse regenerabile de energie. Statele membre pot alege să aplice una dintre următoarele definiții ale "renovare majoră": (a) costul total al renovării referitoare la anvelopa clădirii sau al sistemelor tehnice ale acesteia depășește 25% din valoarea clădirii, excluzând valoarea terenului pe care este situată clădirea, sau (b) mai mult de 25% din suprafața anvelopei clădirii este supusă renovării; În cadrul EED, cu toate acestea, statele membre trebuie să instituie un sistem de obligații în eficiența energetică pentru a realiza economii noi în fiecare an, de 1,5% din vânzările anuale de energie către consumatorii finali. În această privință, sunt relevante măsurile în care economiile de energie realizate cu pompele de căldură pot fi cuantificate, fără nici o limitare, conducând spre obiectivul de 1,5%.

Proiectarea ecologică și etichetarea energetică

Pompele de căldură (inclusiv pompele de caldura geotermale) sunt reglementate atât de legislația privind proiectarea ecologică cat și cea a etichetării energetice, care sunt două dintre cele mai eficiente instrumente ale politicii din domeniul eficienței energetice. Proiectarea ecologică are ca scop îmbunătățirea performanței energetice și ecologice a produselor de-a lungul ciclului lor de viață, în timp ce cerințele de etichetare energetică au scopul de a oferi cetățenilor informații cu privire la performanța de mediu a produselor și astfel de stimulare a industriei, în dezvoltarea de produse noi, îmbunătățite și în inovare dincolo de nivelurile minime.

Directiva amendata 2009/125/CE de stabilire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică pentru produsele cu impact energetic (Directiva privind proiectarea ecologică) nu stabilește cerințe obligatorii cu privire la produsele în sine, ci prin măsuri de punere în aplicare adoptate de la caz la caz pentru fiecare grupa de produse (lot): pompe de căldură geotermale sunt acoperite prin ENER Lot1, "Cazanele și cazanele combinate" si “Încălzitoarele de apă” prin ENER Lot 2. După luni de consultare, noile cerințe de proiectare ecologică pentru echipamentele de incalzire a spatiilor si pentru incalzitoarele combinate au fost publicate în Jurnalul Oficial din 6 septembrie 2013.

Directiva amendata 2010/30/EC privind indicarea, prin etichetare și prin informații standard despre produs, a consumului de energie și a altor resurse de catre produsele cu impact energetic (Directiva privind etichetarea energetică) extinde domeniul de aplicare al directivelor anterioare, prin acoperirea, de asemenea, a produselor din sectoarele comerciale și industriale. Directiva introduce noi clase de eficiență A +, A + +și A + + + in zona superioara a clasei A existente, pentru a reflecta progresul tehnologic la produsele de uz casnic cu cele mai mari reduceri de energie. Directiva se

18

aplică "produselor cu impact energetic care au un impact semnificativ direct sau indirect asupra consumului de energie și, după caz, de alte resurse esențiale în timpul utilizării". Clasele energetice și produsele specifice care trebuie să fie etichetate au fost determinate de către un grup de lucru al Comisiei, prin intermediul unor acte delegate.

NOTA DE SUBSOL Directiva precizează că rata de 3% se calculează la suprafața totală a clădirilor cu o suprafață totală utilă de peste 500 m2 etaj și, ca din 9 iulie 2015 de peste 250 m2. Cu toate acestea, este posibil ca statele membre să ia măsuri alternative eficiente de cost pentru a obține o îmbunătățire echivalentă a performanței energetice a clădirilor în starea lor guvernul central. “Sau alte masuri politice alternative care realizeaza aceeasi cantitate de economii de energie”

Disponibil la : http://eur-lex.europa.eu/JOHtml.do?uri=OJ:L:2013:239:SOM:EN:HTML

Un regulament al Comisiei publicat la 6 septembrie 2013 a stabilit introducerea unei etichete de performanta energetica pentru pompele de căldură agent intermediar - apă, în două etape: în prima etapa (ce va fi introdusa după doi ani de la intrarea în vigoare) va varia de la A + + la G, în timp ce celălalt de la A + + +pana la D va fi introdus în 2019.

Data Prevederea

Pana la 9 iulie 2012

Statele membre trebuie să transpună versiunea 2010 privind performanța energetică a clădirilor prin abrogarea versiunii mai vechi din 2002

Martie 2013 Comisia emite orientări cu privire la modul de calculare a energiei regenerabile de la pompele de căldură

Incepand cu 2014

Statele membre trebuie să renoveze în fiecare an, o medie de 3% din stocul de clădiri publice deținute de administrațiile centrale (EED)

Incepand cu 2015

Statele membre trebuie să introducă, acolo unde este cazul, măsuri pentru a stabili nivelul minim de RES, care ar trebui să fie utilizate în construcții (Directiva RES)

2015

Se va introduce eticheta energetică pentru pompelor de căldură saramură-apa de la A + + la G, (înlocuita de o noua eticheta de la A + + + la D în 2019)

31 Decembrie 2018

Toate clădirile noi deținute sau ocupate de autoritățile publice trebuie să fie cladiri cu consum de energie aproape zero (EPBD)

31 Decembrie 2020

Toate clădiri noi private trebuie să fie cladiri cu consum de energie aproape zero (EPBD)

19

Tab. 3: Calendarul pentru implementarea legislatiei relevante a UE in domeniul energiei geotermale de mica

adancime

Managementul resurselor și protecția mediului

In aceeasi masura ca și măsurile de promovare a energiilor regenerabile și a eficienței energetice, reglementările care vizează menținerea și îmbunătățirea mediului pot afecta, de asemenea, dezvoltarea de sisteme SGE. De exemplu, Directiva 2000/60/CE de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (DCA), solicită statelor membre să pună în aplicare măsurile necesare pentru a preveni deteriorarea stării tuturor maselor de apă de suprafață și pentru a preveni sau limita introducerea de poluanți în apele subterane. Un element-cheie al directivei este abordarea bazinului hidrografic, avand la baza unitatea geografica si hidrologica naturala - și nu în funcție de granițele administrative sau politice. Pentru fiecare district hidrografic - dintre care unele vor traversa frontierele naționale - trebuie să fie stabilit și actualizat la fiecare șase ani. un "plan de gestionare a bazinului hidrografic"

În ceea ce privește apa subterana, așa cum se consideră cantitativ mult mai importanta decât apa de suprafață și pentru care prevenirea poluării, monitorizarea calitatii, precum și refacerea sunt mult mai dificile decât pentru apa de suprafață, datorita in cea mai mare parte din cauza inaccesibilității sale, Directiva Cadru a Apei are o abordare precaută și stabilește o interdicție privind deversările directe catre apele subterane.

Aplicarea legislației referitoare la apă pentru domeniul energiei geotermale depinde dacă un sistem este un sistem deschis sau circuit închis. În scopul acestui raport, este relevant să se sublinieze faptul că articolul 11 din Directiva Cadru a Apei oferă statelor membre posibilitatea de a autoriza reinjectarea în același acvifer a apei utilizate în scopuri geotermale cu condiția ca aceasta să nu compromită obiectivele de mediu ale directivei Prin urmare, este de competența guvernelor naționale pentru a decide dacă reinjectarea a fluidelor geotermale este permisa sau necesara. DCA este completată de Directiva 2006/118/CE privind protecția apelor subterane împotriva poluării și a deteriorării (Directiva privind apele subterane). Prezenta directivă stabilește măsurile specifice de prevenire a poluării sau de limitare a intrărilor de poluanți în apele subterane, criteriile pentru evaluarea stării chimice a apelor subterane bune, precum și criteriile pentru identificarea și inversarea tendințelor ascendente semnificative și durabile și pentru definirea punctelor de pornire pentru inversarea trendului . În alte domenii, cu toate acestea, legislația UE stabilește doar cadrul foarte general sau doar are un impact minor asupra sistemelor SGE. Acest lucru înseamnă că o sursă majoră de reglementare este cea națională și că, în cele din urmă, aceasta poate varia de la țară la țară. Acesta este cazul, de exemplu, pentru protecție a solului, care nu este acoperită de legislația UE.

Rămâne ca autoritatea națională sa stabileasca dacă și care anume proiect cu foraje geotermale trebuie să facă obiectul unei evaluări în conformitate cu Directiva codificată 2011/92/EC privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului (Directiva EIA) Cu toate acestea, pentru majoritatea activităților SGE, o evaluare a impactului asupra mediului nu pare a fi adecvată în conformitate cu mărimea proiectelor geotermale si cu impact minor al lor.

În general, pentru ca sistemele SGE sa poata fi mai ușor de integrat în clădirile noi și renovate, aceste tehnologii pot beneficia de acele reglementari care împing în sus rata de renovare și promovarea de

20

încălzire și răcire din surse regenerabile, precum și eficiența energetică a clădirilor. În timp ce evoluția legislației UE poate mari posibilitatea de a implementa sisteme SGE în Europa, nu este posibil să se facă o evaluare cantitativă a unui astfel de impact. Lansarea acestor tehnologii va depinde în mare măsură de evaluarea fezabilitatii de la caz la caz. Cu toate acestea, după cum vom vedea, modalitatea în care legislația UE este adaptată la circumstanțele naționale și locale, împreună cu existența (sau lipsa) de alte reglementări și coduri naționale și locale, poate avea, de asemenea, un impact major semnificativ asupra dezvoltării pieței de tehnologii SGE.

2.5. Obiective ale dezvoltarii in tarile tinta

2.5.1. Tinte nationale

Articolul 4 din Directiva privind energia din surse regenerabile (2009/28/CE) a solicitat statelor membre să prezinte planuri naționale de acțiune privind energia din surse regenerabile până la 30 iunie 2010. Aceste planuri au fost destinate să ofere foi de parcurs detaliate asupra modului în care fiecare stat membru se așteaptă să atingă obiectivul sau obligatoriu 2020 pentru energia din surse regenerabile, inclusiv obiective sectoriale precum și al mixului de tehnologie pe care preconizeaza să il utilizeze.

21

Tab. 4: Obiectivele energetice globale privind incalzirea si racirea prin utilizarea surselor regenerabile de

energie pentru toate cele 27 de State Membre ale Uniunii Europene

2.5.2. Obiective locale

Câteva provincii, regiuni sau orașe au definit obiective locale pentru energie din surse regenerabile în viitorul apropiat, inclusiv pentru SGE. Unele dintre ele, semnatare ale Conventia Primarilor, au introdus obiectivele lor în planurile de acțiune privind energia durabilă (PAED-uri). În general, PAED-urile reprezinta o inițiativa condusa de Conventia Primarilor, prin care orașele semnatare trebuie sa

Tara

Consumul Final de Energie

pentru Incalzire si Racire*

(ktoe)

Contributia Surselor

Regenerabile (ktoe)

2010 2020 2010 2020

Austria 12007 12802 3657 4179

Belgia 21804 21804 766.4 2588.4

Bulgaria 4492 4638 741 1103

Cipru 480 527 78 124

Republica Ceha 17805 18680 1810.9 2672.2

Danemarca 8042 7653 2480 3042

Estonia 1572 1579 612 607

Finlanda 14010 15300 5210 7270

Franta 67159 60000 11124 19732

Germania 111597 93139 10031 14431

Grecia 8644 9674 1269 1908

Ungaria 10347 9719 949 1863

Irlanda 5160 4931 220 591

Italia 58976 61185 3851 10456

Letonia 2251 2612 1020 1395

Lituania 2417 2684 666 1051

Luxemburg 1235 1268 25.5 107.8

Malta 44.76 72.73 3.5 4.5

Olanda 24612 24989 906 2179

Polonia 32400 34700 3980 5921

Portugalia 7286 8371 2240 2507

Romania 15788 18316 2819 4038

Slovacia 5971 5613 452 820

Slovenia 1996 2029 445 625

Spania 33340 29849 3764 5645

Suedia 14488 16964 8237 10543

Marea Britanie 60000 51500 518 6199

EU-27 543923.8 520598.7 67875.3 111601.9

% din RES in consumul final de energie 12.5% 21.4%

22

PLANUL STOCKHOLM PENTRU ENERGIE

Planul Stockholm pentru energie din 2008, care este conectat la master plan Stockholm, spune

că accentul ar trebui pus pe extinderea încălzirii și răcirii urbane, iar în răcire la distanta sa se

utilizeze mai mult sistemul de „free cooling”. Există o secțiune dedicată pentru SGE, energia

solară și energia eoliană. Această secțiune precizează că in fiecare an există 1.600 de cereri

pentru sisteme de SGE și că această cifră va rămâne stabila în următorii câțiva ani. Actiunea care

este specificata în această secțiune este că orașul va continua să examineze surse alternative de

energie, precum și modul de a face clădirile publice mai eficiente energetic.

elaboreze planuri locale de cuantificare a economiilor de energie pe care vor să le realizeze în conformitate cu obiectivele 2020. În prezent, mai mult de 2800 PAED-uri au fost prezentate și aprobate sub umbrela acestei inițiative. Planurile de acțiune includ informații de bază despre economiile preconizate legate de incalzire & racire, si chiar dacă tehnologiile de realizare a obiectivelor nu sunt descrise în majoritatea cazurilor, se poate considera că SGE, ca sisteme de energie regenerabilă, ar putea juca un important rol în atingerea obiectivelor propuse.

Unele dintre orasele care au PAED-uri vor fi informate despre evolutia proiectului REGEOCITIES, iar acestora le vor fi facute cunoscute documentele si informatiile (inclusiv programele de pregatire profesionala) cu scopul de a le usura atingerea obiectivelor stabilite prin PAED-uri. Ne asteptam sa avem un raspuns pozitiv in randurile acestei audiente pentru a sprijini promovarea economiilor de energie legate de SGE.

Tabelul 5 din paginile urmatoare scoate in evidenta diversitatea contextului din tarile

partenere.

National Local

Planuri de dezvoltare

Comentariu/referinta Planuri de dezvoltare

Comentariu/referinta

Belgia -

Danemarca

NREAP Nivel european Municipalitatile din Danemarca au posibilitatea de a face planuri strategice de acțiune privind energia. Pentru a facilita acest lucru, Agenția Daneză pentru Energie a elaborat linii directoare. Ea nu menționează energia geotermală mică adâncime, dar oferă o descriere detaliată a energiei geotermale de mare adâncime ca o resursă locala potențiala de energie.

Nu este clar dacă această căldură geotermala de adâncime este

inclusa în cifrele pentru pompe de căldură geotermale.

Politica în domeniul climei există în unele orașe, dar ele nu menționează SGE ca o sursă speciala de energie regenerabilă pentru a fi parte a soluției viitoare: - SkanderborgKommune: Politica climatică pentru perioada 2011-2013 - Odense Kommune: Planul climatic pentru perioada 2010-2012, dar energia geotermala de mica adancime nu este menționată ca o anumită sursă speciala de energie regenerabilă pentru a face parte din soluția viitoare.

NREAP Nivel european SRCAE Obiectivele variază foarte mult, SGE nu este întotdeauna analizata. Regiunea Centru are de fapt obiective pentru SGE (nu insa si PAED)

23

Franta SRCAE

Planurile locale privind clima și energia pentru regiuni, departamente și orașele mari sunt obligatorii atunci când populația este mai mare de 50 000 de locuitori. (Legea Grenelle)

Doar 14 PAED-uri acceptate în cadrul Conventiei Primarilor.

PCET PCET

Germania

NREAP Tintele din PNAESR nu sunt foarte ambițioase, se pare ca se preconizeaza o piață anuală in scădere începând cu 2011, cu creșteri anuale din ce în ce mai mici în fiecare an

48 SEAPs PAED-urile pentru cel puțin 5 orașe din Convenția Primarilor menționează SGE, dar nu ca ținte reale

Grecia

Irlanda

NREAP Obiectivele stabilite pentru GSHP de 84ktoe pentru anul 2020. Valorile intermediare declarate pentru anul 2012 pentru GSHP sunt in avans față de obiectivul 2010.

SEAP In Irlanda au fost publicate 3 PAED-uri pentru orașe și autoritățile locale districtuale. Două dintre acestea mentioneaza energia geotermala mențiune și într-o oarecare măsură recunosc tehnologia GSHP, dar nu sunt incluse obiective clare

Strategy for Renewable Energy 2012-2020

Menționeaza termoficarea, dar energia geotermală sau GSHP nu sunt menționate

Italia

Legislative Decree 3rd March 2011 n. 28

Decretul introduce obiective cantitative pentru integrarea de sisteme de H & C, cu energie din surse regenerabile în ceea ce privește clădirile noi și renovarea majoră a clădirilor. Acest decret nu ia în considerare în mod special sistemele de SGE.

Olanda

NREAP

Nivel european

Obiectivul este de a avea o producție de energie termică din surse regenerabile de 91 PJ în 2020. Din această cantitate 10,1 PJ trebuie să provină de la GSHP (11%). Documentele fac distinctia dintre energia geotermală de adâncime, pompele de caldura cu aerul ca sursa de caldura, si pompele de caldura geotermale.

SEAPs Fiecare municipalitate (mai mare), are programul sau privind energia si/sau clima. Obiectivele variază foarte mult, pentru că fiecare municipalitate este libera sa completeze acest program. Unele municipalități se concentreaza pe SGE. Exemple sunt Amsterdam și Breda.

Romania

Spania

NREAP

Potențialul estimat în Spania pentru H & C prin intermediul GSHP este definit în document ca fiind de 50.000 MWt în timp ce estimarea pentru situația actuală este doar de 100 MWt

documente PAER Nu toate orașele au documentele PAER si nu am gasit mențiuni directe la energia geotermale în cele care au fost analizate.

Suedia

NREAP

Planul Stockholm pentru energie din 2008, care este conectat la master planul Stockholm. Nu se mentioneaza nimic specific despre SGE în PAED-ul de la Stockholm PAEDul din Karlstad: nu se mentioneaza nimic despre SGE, și nimic de asemenea despre încălzirea și răcirea clădirilor.

Tabel 5: Planuri de dezvoltare existente referitoare la energia geotermala de mica adancime in

tarile participante la proiectul REGEOCITIE

24

Directiva 2010/31/UE (EPBD amendata) Articolul 9 prevede că "Statele membre se asigură ca pana la 31 decembrie 2020 toate clădirile noi sunt clădiri aproape zero energie, și după 31 decembrie 2018, clădirile noi ocupate și deținute de autoritățile publice sunt clădiri aproape zero energie." Statele membre trebuie de asemenea "să elaboreze planuri naționale pentru creșterea numărului de clădiri aproape zero energie" și "urmând exemplul de lider al sectorului public, sa dezvolte acele politici și să ia acele măsuri, cum ar fi stabilirea de obiective cu scopul de a stimula transformarea clădirilor care sunt renovate în clădiri aproape zero energie ".

3. INTERACTIUNILE CU MEDIUL URBAN

Integrarea de sisteme SGE în orașe va depinde de o serie de factori care ar trebui să fie luati în considerare pentru a determina fezabilitatea instalarii acestora. Diferite orașe au caracteristici diferite, în ceea ce privește, de exemplu, disponibilitatea subteranului și restricțiile referitoare la construcții, care joacă un rol determinant pentru instalarea acestui tip de sistem. Această interacțiune între clădiri, structura orașului, infrastructurile subterane, precum și cu sistemele SGE, vor fi analizate pentru a determina opțiunile cele mai plauzibile pentru realizarea instalarii acestora.

În ceea ce privește clădirile istorice din centrele orașelor vechi, SGE ar putea fi o soluție interesantă la reabilitarea instalatiilor de incalzire / racire, pentru că nu există nici un impact vizual asupra clădirii.

3.1. Cladirea UE a stabilit obiective ambițioase pentru a asigura că din anul 2020 toate clădirile noi vor folosi foarte

putina energie si a creat termenul de "cladiri cu consum aproape zero de energie" sau "nZEB". Dar

recunoscând diversitatea privind cultura construcțiilor, precum și diversitatea climatica din Europa,

legislația europeană privind constructiile (EPBD) nu prevede o abordare uniformă referitoare la nZEB.

25

O lista de reglementari pentru cladiri, etichetari si stimulente este data in Anexa 1 de la

http://www.sustainablebuildingscentre.org/pages/beep .

O clădire cu consum de energie aproape zero este definită în articolul 2 din directiva EPBD amendata

ca fiind "o cladire care are o performanță energetică foarte ridicată. Necesarul de energie aproape

egal cu zero sau foarte scăzut ar trebui să fie acoperit într-o măsură foarte mare de energia din surse

regenerabile, inclusiv de energia din surse regenerabile produsă la fața locului sau în apropiere ".

Principalele coduri naționale de constructii, etichetele și sistemele de stimulente fac numai foarte rar

mentiune la SGE. Cu toate acestea, opțiunea de a include SGE la "alte sisteme regenerabile" este în

general acceptata, deoarece aceste sisteme sunt considerate în conformitate cu legislația naționala și

reglementările privind sistemele regenerabile. Metodologiile de calcul pentru economiilor de energie

ar putea fi efectuate cu utilizarea metodologiei aprobată de UE.

În mai multe țări (Franța, Spania, Italia, Danemarca, Suedia și Olanda), noile reglementari privind incălziea și/sau codurile de construcție nu indică în mod clar că sistemele de SGE ar putea fi considerate ca posibile soluții pentru a reduce nevoia de a achiziționa energie în clădiri , cum se intampla, de exemplu, cu panourile termo-solare pentru producerea de apă caldă care sunt specificate în mod clar în documente.

- În SPANIA: în Codul Tehnic de Constructii există cerințe legate de energiile regenerabile, exclusiv pentru producerea de apă caldă, în cea mai mare parte în cazul opțiunii pentru îndeplinirea cerinței (60% din apa calda menajera trebuie să fie furnizata de către sistemele regenerabile) se realizează prin instalarea de panouri termo-solare, care sunt, în general, reglementate de legile locale, ca de exemplu "Ordenanza Municipal de Captación Solar para UsosTérmicos"

- În Italia: „Decretul Legislativ din 3 martie 2011 n. 28” introduce obiective cantitative de integrare a sistemelor de incalzire & racire, cu energie din surse regenerabile în ceea ce privește clădirile noi și renovarea majoră a clădirilor. Acest decret nu ia în considerare în mod special sistemele SGE.

- În Franța: Reglementarea termică din 2012 pentru construcțiile noi (RT2012) prevede consumul maxim de energie primară pentru încălzire, apă caldă menajeră, răcire, iluminare și auxiliare;

- În Olanda: SGE nu este integrata direct în legislația pentru încălzire și răcire în clădiri, dar este influențata in mod indirect de Rezoluția pentru Constructii. Această rezoluție conține reguli cu privire la eficiența energetică a clădirilor, de exemplu, energia utilizată pentru încălzire și răcire, apă caldă și iluminat. Eficiența energetica este exprimată în coeficientul de performanță energetică (CPE). CPE este valabil numai pentru clădirile noi și menționează calitatea energetica minimă a unei cladiri, si este reglementat prin lege. Nu există reguli cu privire la modul de a obține CPE minim, constructorul este liber să aleagă propriile măsuri: izolarea suplimentara, o mai buna instalare sau utilizare a surselor regenerabile de energie, cum ar fi SGE.

Principalele observații privind codurile din domeniul construcțiilor și reglementările termice din țările

participante la proiectul REGEOCITIES sunt prezentate în tabelul de mai jos

26

Raspunsul

(extras din Raportul National) Comentariul/ Referinta

Belgia - Nimic nu se impune în acest sector cu privire la sisteme de incalzire/racire. - Sunt impuse cerințe specifice de izolare în cazul renovarii

Danemarca

Noul acord pentru energie prevede reducerea consumului de energie pentru încălzire și răcire al clădirilor (noi sau renovate). Trecerea la energia regenerabilă, inclusiv la încălzire și răcirea cu sursa geotermala, poate fi una dintre soluții, dar nu sunt formulate.obiective specifice pentru acestea

Nu sunt formulate.obiective specifice pentru SGE

Franta

Începând cu ianuarie 2013, au intrat în vigoare noile reglementări termice pentru clădiri (RT pe 2012). Acestea au ca scop reducerea consumului de energie În acest moment (primele luni ale anului 2013), profesioniștii considera că metodele de calcul utilizate nu sunt favorabile pentru pompele de caldura geotermale

Nu sunt formulate.obiective specifice pentru SGE

Germania Performanta Energetica a Cladirilor in conformitate cu EnEV 2009

SGE este inclusă în normele de calcul, oferă oportunități pentru a îndeplini limitarea consumului necesar de energie (consumul de energie primară)

Grecia

Irlanda Partea L - Conservarea de combustibil și energie - Locuințe (2011) Partea L - Conservarea de combustibil și energie - Clădiri, altele decât locuințe (2008)

Sistemele SGE sunt menționate ca o tehnologie eligibila, cu o anumita performanță

Italia

Decretul legislativ din 3 martie 2011 n. 28 introduce o obiective cantitative referitoare la integrarea sistemelor de incalzire & racire, cu energie din surse regenerabile în ceea ce privește clădirile noi și lucrările de renovare majora ale clădirilor

Acest decret nu ia în considerare în mod special sistemele de SGE.

Olanda Coeficientul de Performanță Energetică (CPE), valabil numai pentru clădirile noi, în Rezoluția pentru Constructii (Bouwbesluit)

SGE nu sunt clar indicate ca soluții pentru încălzire / răcire, dar pot fi incluse în calculul CPE

Romania

Nu se realizeaza planificarea spațiului subteran din municipalitatile din România. Nu exista planuri speciale pentru utilizarea RES în planificarea urbana a municipalitatilor din România

Spania

- Lipsa unei specificații clare în codurile (RITE și CTE), pentru a indica faptul că sistemele de SGE ar putea fi considerate ca soluții posibile pentru reducerea cererii de energie în clădiri asociate cu economiile de energie în incalzire & racire, a determinat creșterea numarului de soluții alternative care au fost specificate în mod clar în documente - Este important de remarcat faptul că în Codul tehnic de constructii, există cerințe legate de energiile regenerabile, exclusiv pentru producerea de apă caldă

SGE nu sunt clar indicate ca soluții pentru încălzire / răcire. Regiunea Valencia (Comunidad Valencia), a prezentate prin intermediul Agenției de Energie din Valencia un document pentru incorporarea sistemelor de energie din surse regenerabile în clădiri. În acest document, sistemele SGE au fost avute în vedere ca una dintre aceste surse regenerabile care pot să fie integrate în clădiri

Suedia

Codurile naționale pentru construcții nu reprezinta tehnologii specifice. Dar există diverse valori pentru consumul permis de energie (kWh/m2 an de energie cumpărata), in cazul in care se utilizeaza sau nu se utilizeaza încălzirea electrică. Toate pompele de căldură sunt considerate ca sisteme de încălzire electrică.

Tabel 6: bariere, reglementari privind constructiile si reglementari termice in tarile participante la proiectul

REGEOCITIES

27

3.2. Orasul Orasele europene moderne ar putea fi împărțite în diferite categorii, caracterizate prin diferite aspecte, cum ar fi: disponibilitatea spațiului, densitatea clădirilor și a populației, prezența de clădiri istorice, existenta zonelor de protecție specială, a parcurilor, etc Toate aceste aspecte vor determina fezabilitatea instalatiei bazate pe sistemele geotermale de mică adâncime, datorită cerințelor lor convenționale de instalare. În general, un oras convențional mediu / mare poate fi împărțită în diferite categorii. În pachetul de lucru 3 (WP3) vor fi analizate unele dintre planurile urbane ale orașelor angajate pentru a determina aceste categorii si pentru a oferi liniile directoare pentru cele mai bune practici in vederea realizarii acestui tip de instalații.

3.3. Subteranul Subteranul orașelor este parțial ocupat de numeroase tipuri de servicii, inclusiv sisteme de telecomunicații și cabluri, sisteme de distribuție a energiei electrice, conducte de alimentare cu apă, canalizari de ape, precum și un număr important de infrastructuri subterane, cum ar fi garaje și parcări, pivnițe, și sisteme de comunicare, și de transport, cum ar fi tunele, metrouri, și trenuri. Prezența acestor sisteme în subteran poate interfera în procesul de instalare de SGE, deoarece este necesara realizarea de foraje. Din acest motiv, este esential sa se cunoasca poziția și dimensiunile acestor sisteme pentru a evita interferențele nedorite și să se asigure că sistemele pot fi instalate în poziția planificată pentru o perioadă lungă de timp. În conformitate cu aceste probleme, planificarea subteranului orașelor reprezinta un instrument puternic pentru realizarea de instalatii subterane. Cu toate acestea, multe orașe nu si-au dezvoltat acest tip de planificare sau nu au un plan reactualizat al subteranului.

4. INSTRUMENTE SUPORT/MASURI ADIACENTE, PENTRU SPRIJINIREA DEZVOLTARII SISTEMELOR DE POMPE DE CALDURA GEOTERMALE

Stimulente și instrumente existente pentru a stimula dezvoltarea în mod durabil

4.1. Instrumente informationale: site-uri web dedicate si GIS (pentru

publicul general)

Doar o singura țară participantă nu are nici site național, nici site-uri regionale despre SGE. Pentru alte țări, site-urile locale și regionale sunt predominante.

28

Instrument de sprijin pentru dezvoltarea SGE: Sistemul francez GIS despre potentialul SGE

Din 2008, BRGM a creat - cu sprijinul financiar al Agenției Franceze pentru Energie și al Consiliilor Regionale - un atlas al potențialului geotermal de mică adâncime pentru apa subterana conform unei metodologii naționale. Acest atlas, de asemenea, numit "instrumente de decizie" este în format GIS. Atlasul furnizeaza informații cu privire la potențialul geotermal local, cu privire la reglementari și aspecte tehnice. Sunt în curs de elaborare noi documente dedicate schimbătoarelor de căldură verticale.

Fig.9: Distributia tarilor care poseda site-uri web pentru informatii despre energia geotermala de mica

adancime

Informatia Instrumentul

Tehnologii disponibile Evaluarea resurselor geotermale

Recomandari cu privire la utilizarea pompei de caldura

Zone protejate de mediu si de apa subterana

Recomandari cu privire la proiectare Baza de date cu puturi (pentru energie si pentru apa)

Firme de foraj Inregistrarea centralelor SGE

Existenta stimulentelor financiare Instrument pentru controlul existentei infrastructurii din subsol

Cadrul legal si proceduri administrative Cererea pentru permis (serviciu on-line)

Sistemul de garantare a riscurilor

Actorii nationali si locali

Tab. 7: Site-uri și instrumente de informații disponibile pe unele site-uri

4.2. Stimulente financiare Cele mai multe dintre țările participante la proiectul REGEOCITIES ofera suport financiar pentru RES,

inclusiv SGE la nivel național sau local, (8 țări). Cu toate acestea, aceste sisteme nu sunt întotdeauna

foarte eficiente pentru SGE. Doar 4 țări au masuri specifice de suporturi financiar pentru SGE.

Raspuns (extras din Raportul National) Comentariu / referinta

Belgia Reducerea fiscală națională de 15,5% (2012) pentru companii Valonia: sectorul rezidențial și industrial, institutii publice

29

Subvenții la nivel regional pentru sectorul rezidențial, industrial și public Există o poziție a celui care promoveaza pompele de caldura

Danemarca

2012-2015: stimulent pentru conversia sistemelor individuale de încălzire catre pompe de căldură ca un înlocuitor pentru sistemele bazate pe combustibili fosili. 2013 și 2014: subvenții pentru reabilitarea energetică a clădirilor existente si comutarea catre energia din surse regenerabile. 2013-2020: subvenții pentru promovarea utilizării eficiente a energiei provenite din surser regenerabile de energie în procesele industriale de productie. Deducere de impozite: pentru case particulare (îmbunătățirea casa, utilizarea resurselor regenerabile de energie, etc.)

Nici unul dintre stimulentele financiare nu au fost sau nu vor fi direcționate exclusiv catre SGE. Un alt stimulent indirect este posibilitatea de a "vinde" reducerile de emisii de CO2 sub forma de economii de energie catre companiile energetice.

Franta

suport financiar national + unele locale INDIVIDUAL: impozitul pe venit redus cu 26%; dobanda zero la împrumutul eco pentru persoanele fizice CLĂDIRI COLECTIVE: fondul pentru căldură (cu parametri specifici dedicati utilizarii energiei geotermale și SGE) Valabile atat pentru sistemele cu circuit deschis, cat si pentru cele cu circuit inchis

Germania

Marktanreizprogramm (MAP, programul de stimulare de piață), din martie 2012 doar pentru renovare

Prag ridicat pentru SPF în MAP (unul chiar si mai mic pentru sursa de caldura aerul!). Nici un stimulent pentru case noi, deoarece există o obligație pentru utilizarea energiei regenerabile în clădiri noi, conform EEWärmeG. Condițiile precare pentru SGE

Grecia Lipsa de scheme speciale de subvenții pentru GSHP Există unele stimulente financiare în cadrul unor programe specifice, co-finanțate de UE si

accesibile pentru GSHP: reducerea de impozit, împrumut cu dobândă redusă

Irlanda Programul de finantare prin granturi specifice a fost oprit ca urmare a reducerilor bugetare în 2010.

In prezent este neclar dacă sprijinul financiar specific pentru instalarea de GSHP va fi disponibil din nou în viitorul apropiat.

Italia

Din ianuarie 2013, "ContoEnergiaTermica" permite primirea de stimulente

pentru modernizare termică a clădirilor cu ajutorul pompelor de căldură

geotermale pe durata de 2 ani (dacă P <35 kWth) sau pe durata a 5 ani (în

cazul în care P> 35 kWth), până la 10% din costul previzionat. Cetățenii

italieni isi pot deduce 50% din costurile de investiții ale sistemelor lor SGE (și

orice alte investiții în eficiența energetică) din factura lor de impozite).

INDIVIDUAL: reducerea impozitelor (cu 50%) Sprijinul financiar național și local din partea mai multor regiuni

Olanda

Deoarece SGE este considerată ca o tehnica de succes, în Olanda nu sunt disponibile subvenții pentru proprietarii de locuințe individuale sau contractori. Pentru contractorii din domeniul energiei, investitori și dezvoltatori, există unele avantaje fiscale

Alocația pentru Investiții de energie (EnergieInvesteringsaftrek (EIA)): efectul net de la 10 la 11%. Alocația pentru Investiții de mediu (Milieu Investeringsaftrek (MIA)) și Vamil: reduceri de impozite Ipoteca Verde (Groenbeleggen): reducerea dobanzii cu aproximativ 1 până la 2%. Programul de subvenții pentru căldură regenerabilă

Romania

În unele cazuri, proiectele pot fi finanțate de către Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), și de către Ministerul Economiei, precum și Programul Operațional Sectorial de Mediu - Decizia Ministerului de a exclude de la finantare proiectele GSHP din fondurile structurale până la sfârșitul anului 2012 s-a bazat pe lipsa unei metodologii europene unitare de calcul a eficienței sistemului în termeni de energie primară produse prin centrala termica cu GSHP.

Puțin eficiente și puțin folosite pentru GSHP Nu sunt specifice pentru GSHP, dar pot fi luate în considerare.

Spania

- La nivel național exista programul GEOTCASA - Multe dintre regiunile autonome spaniole au programe specifice pentru sprijinul prin subventii în instalarea de sisteme SGE.

Compania primeste sprijin financiar pentru a efectua instalarea, iar utilizatorul final plăteste catre companie o factura lunara care ar trebui să fie cu 20% mai ieftina decat factura bazata pe sursele convenționale de energie (electricitate și gaz). În decursul primilor 10 ani, compania are proprietatea asupra instalatiei geotermale. Aceasta companie ar trebui să fie confirmată în calitate de societate "recunoscuta sau certificata".

Suedia

Există posibilitate pentru persoanele fizice de a obține reducerea de impozit pentru orice lucrări de renovare, inclusiv, de asemenea, GSHP

A existat un program național de stimulente între 2006 și 2010, care a susținut înlocuirea încălzirii electrice directe în casele unifamiliale cu orice alt sistem de încălzire bazat pe surse regenerabile (pompe de căldură, biomasă, termoficare, etc...). Deoarece GSHP acum este considerată o tehnologie matură, nu există stimulente orientate direct catre aceasta tehnologie.

30

Tab. 8: Subventii si stimulente financiare existente pentru energia geotermala de mica adancime in tarile

particpante la proiectul REGEOCITIES

31

AQUAPAC : Sistemul francez de garantare s riscurilor geotermale pentru SGE

Dedicat pentru proiectele de pompe de caldura cu apa subterana cu puterea de incalzire mai mare de 30 kW (nu centrale individuale), și mai puțin de 100 m adancime a forajelor. Acoperă riscuri geologice din cauza incertitudinilor legate de rezultatele forajului: debitul și temperatura apelor subterane. Se bazează pe două mecanisme complementare:

- Garanția de cercetare: acopera riscul de resurse insuficiente în raport cu cele preconizate și eșecul de injectare - Garanția de productivitate pe timp indelungat (10 ani): acoperă riscul de scădere sau de deteriorare a resurselor în timpul exploatării

Suma maximă acoperită: 140 000 € Durata de garanție: 10 ani Fondul de garantare pe baza unei taxe de garanție platita de fiecare client și proporțională cu costul sistemului 196 de proiecte au fost acceptate sub garanție incepand cu anul 1983.

4.3. Scheme de asigurare În general, toate părțile implicate în sectorul construcțiilor au propria lor asigurare de daune civile. Această asigurare poate acoperi ocazional orice dauna sau lucrare nesatisfăcătoare legata de instalarea SGE. Este o practica comuna pentru pompele de căldură de a avea garanția doar a unui producător, unii dintre ei pot oferi o asigurare suplimentară (prelungirea duratei). Numai Franța are un sistem dedicat pentru a acoperi riscul geologic de a nu găsi resursele de apă subterana pentru sistemele de pompe de căldură. În țările partenere, este neobișnuit de a oferi o garantie de performanta, dar unele companii care se ocupă de exploatarea și întreținerea instalatilor de SGE au început să propună o garanție a rezultatelor sub formă de remunerație pentru serviciul lor, cuantificata în funcție de performanțele de instalare (prevederea in contract a valorii pentru COP sau alti parametri).

4.4. Structurarea Profesionala Structurarea profesională poate fi considerată ca o contribuție la susținerea dezvoltării calitative pentru sectorul SGE. Cele mai avansate țări pentru GSHP, precum si acelea cu ambitii de crestere sunt cele care stabilesc treptat structurile și acțiunile necesare pentru dezvoltarea acestor sisteme (organizare profesională pentru creșterea calității, scheme de sprijin pentru investiții și pentru diseminarea cunoștințelor, programe de cercetare pentru securizarea sistemelor, ...) Olanda pare a fi un exemplu bun, chiar dacă aceasta este limitată la ATES.

32

De ce SGE (si in special ATES) functioneaza in Olanda

­ În ultimii 25 de ani , a existat numai un an ( 1998) când sistemele SGE au fost subvenționate . Succesul SGE în Olanda este mai mult rezultatul faptului de a avea oamenii potriviti la locul potrivit în momentul potrivit : ­ În prima fază (1980-1990) noua tehnica început : ­ - au existat unele persoane cu ambitie si curaj ; ­ - guvernul a propus o interdicție privind evacurea apei de răcire ; ­ - s-au făcut primele proiecte demonstrative. ­ În a doua fază (1990-2003) s-au realizat primele proiecte comerciale :

­ A disparut nesiguranța de pe piață cu privire la utilizarea unui nou tip de tehnica:

­ A existat un fond de risc pentru prima serie de proiecte ;

­ Guvernul a sprijinit cercetarea referitoare la efectele pe termen lung ale SGE , astfel că piața și

guvernul s-au clarificat cu privire la ceea ce fac de fapt aceste sisteme.

­ Au fost realizate o serie de proiecte –pilot, care au funcționat bine si care au dat un exemplu

bun .

­ A fost pusa la punct educația clienților și a consultanților, au fost elaborate cursuri și manuale

despre SGE.

­ A fost modificata Legea apelor subterane, astfel încât ATES au avut un cadru legal.

­ S-a realizat mult marketing și multa promovare prin intermediul unor reuniuni de informare ,

pliante și site-uri pentru SGE .

­ În această perioadă, Olanda a semnat Protocolul de la Kyoto , astfel incat urgența pentru

economisirea energiei și energia durabilă a devenit și mai clara. Acest lucru a dus la adoptarea Legii

constructiilor, care a inclus reglementări privind economia de energie pentru clădi

­ In faza a treia ( 2003 până în prezent ), a existat un progres real pentru aceasta tehnologie:

- Guvernul a luat mai multe măsuri pentru a elimina nesiguranta prin realizarea de cercetari mai

numeroase cu privire la efectele din subteran și prin implementarea unui program de certificare

pentru forajisti.

­ De asemenea , alți utilizatori ai subteranului ( industrie , apă potabilă ) sunt luati în considerare

din ce in ce mai mult, și mai mult și sunt găsite combinații între SGE și acești alți utilizatori.

- Sunt educați clientii, contractorii, precum și operatorii de sistem.

­ A fost demarat un proces pentru modificarea legii , astfel încât , de asemenea, sistemele BTES

vor fi incluse în cadrul juridic și ( paragraful 6.1 ) . De asemenea, toate părțile (consultant ,

instalatori , antreprenori ) trebuie să fie certificati.

­ Provinciile includ SGE în politicile provinciale și din ce in ce mai multe municipalități includ în

planificarea subteranului.

­ Sistemele care functioneaza corespunzator sunt garantate printr-un bun control privind

permisele și prin economia de energie a unui sistem.

-

33

4.4.1. Certificarea profesionistilor & abordarea calitativa1

Statele membre au trebuit să pună în aplicare dispoziția privind certificarea instalatorilor prevăzuta în Directiva RES până la 31 decembrie 2012.

Principalele abordări cu privire la certificare se referă la instalatorii pentru instalațiilor de suprafață și sunt gestionate la nivel național ( 55 % din țările participante la proiectul REGEOCITIES adoptă certificarea). Într-un singur caz , certificarea instalatorilor este dezvoltata la nivel regional ( Spania ) , acest lucru ar putea constitui o barieră pentru dezvoltarea SGE , deoarece companiile trebuie să obțină certificarea în fiecare regiune.

Foarte puține abordări de certificare sunt dezvoltate pentru forajisti (de schimbatoare de caldura cu foraje si de puțuri de apă ): doar 4 țări participante au o abordare calitativa pentru forajist. în mai multe țări aproape ca nu este dezvoltata nici o abordare de tip calitativ.

S-au dezvoltat, de asemenea inițiativele de formare ( sau vor fi dezvoltate ), cu punerea în aplicare a implementarii certificării. Putem observa că proiectul GEOTRAINET a reprezentat ocazia ca mai multe țări sa testeze ( sau sa introduca) inițiativele de formare . Din păcate, mijloacele nu sunt întotdeauna disponibile pentru a urmări aceste acțiuni.

Fig.10: Distributia tarilor cu sisteme de certificare

4.4.2. Activitati de formare profesionala (training)

Țările în care profesioniștii sunt certificati au activități de instruire structurate. Activitățile de certificare si de formare asociate sunt mult mai dezvoltate pentru instalatorii de

1 Abordarea calitativa: aceasta include toate acele actiuni indreptate in sensul atingerii unui

nivel ridicat de calitate si certificare ca obiectiv final

34

suprafață (instalatori) decât pentru operatorii de subsol (forajisti, instalatori pentru subsol, etc), și proiectanti. În țările vizate de proiect, doar 4 țări au sistemele structurate de formare la nivel național (Germania, Suedia, Olanda și Danemarca). 4 țări (Franța, Irlanda, Italia și Spania) au programe de formare în constructie (în legătură cu sistemele de certificare viitoare) Chiar și în țări fără activități de instruire structurate, proiectul IEE GEOTRAINET (2008-2011), a permis

unele progrese. Partenerii acestui proiect s-au grupat împreună cu alți participanți pentru a continua

lucrul inceput de GEOTRAINET. În cele din urmă, inițiativele de formare par a fi, în esență organizate

la nivel national. Doar in Italia se doreste să se acorde regiunilor și provinciilor responsabilitatea de

organizare a inițiativelor de formare.

5. MANAGEMENTUL RESURSELOR

5.1. Legislatia Prezentarea generală a cadrelor legale prezentate în rapoartele naționale arata ca:

- Doar câteva țări includ sistemele orizontale în reglementarile lor, in timp ce altele nu au nici o

reglementare pentru aceste sisteme. De exemplu, în Franța, unde această tehnologie a fost o parte

importantă a pieței pentru persoanele fizice, acestea nu sunt nici reglementate, nici înregistrate.

- In cele mai multe cazuri, există reglementări pentru BHE, desi unele țări nu au nici o reglementare

pentru aceste sisteme, iar altele au reglementări necorespunzătoare, pe baza unor proceduri de

licențiere care sunt lungi și complicate pentru persoane. In fiecare țară exista o reglementare pentru

apele subterane, și aceasta se bazează adesea pe licențiere.

Sisteme orizontale BHE GW

Nici o reglementare Franta, Grecia,

Irlanda, Olanda, Romania, Spania

Irlanda, Olanda 0

Exista reglementari

Belgia, Danemarca, Germania, Italia,

Suedia

Belgia, Danemarca, Franta, Germania, Grecia,

Italia, Romania, Spania, Suedia

Belgia, Danemarca, Franta, Germania, Grecia, Irlanda,

Italia, Olanda, Romania, Spania, Suedia

Licenta sau declaratie(in

conformitate cu criteriul tehnic)

0

Belgia, Franta, Italia, Suedia

Belgia, Franta, Suedia

Licenta Belgia, Danemarca, Germania, Suedia

Danemarca, Germania, Grecia, Romania, Spania

Danemarca, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Olanda,

Romania, Spania

Declaratie Italia 0 0

Tab. 9: Reglementari existente pentru principalele tehnologii de utilizare a energiei geotermale de mica

adancime in tarile participante la proiectul REGEOCITIES

35

Unele țări au dezvoltat sisteme de reglementări simplificate, pe baza criteriului dimensiunilor instalațiilor, de exemplu

- În Franța, SGE cu mai puțin de 100 m și 230 kW nevoie doar de declarații în loc de licențe; - În Italia, în regiunea Lombardia: o înregistrare este necesară pentru sistemele orizontale și BHE <150 m adancime, o licență este obligatorie pentru celelalte situatii. Dar, aceasta imagine de ansamblu, de asemenea, arată că, cadrul de reglementare constituie adesea un obstacol pentru dezvoltarea SGE: lipsa de reglementări, proceduri complexe, întârziere prelungită pentru proceduri, procedurile costisitoare, repartizarea complexă între diferite autorități (naționale și locale), precum și procedurile eterogene de la o regiune la alta.

5.2. Instrumente pentru managementul resurselor In unele țări sunt dezvoltate diverse instrumente care permit accesul la informatiile despre sol și despre potențialul geotermal al acestuia. Aceste instrumente sunt foarte utile pentru gestionarea dezvoltarii SGE (pentru proiectare și pentru managementul diverselor utilizări și a diversilor utilizatori): - Cele mai simple sunt bazele de date care enumera toate tipurile de foraje și puturi pentru apa dintr-un teritoriu. Acestea sunt relativ bine dezvoltate, cu toate că ele nu există în Belgia, Grecia, Italia, România și Spania. Cele mai multe dintre țările mature au dezvoltat accesul gratuit la aceste baze de date pentru informatiile despre sol.

- Sunt disponibile foarte putine baze de date dedicate pentru SGE, numai în anumite regiuni sau orașe (unele landuri germane, Italia, orase din Suedia).

Unele orașe, cum ar fi Stockholm, în Suedia, au dezvoltat o serie de instrumente pentru a oferi informații despre centralele existente și despre instalațiile subterane, precum și pentru a elabora cererile on-line in vederea obtinerii permiselor legale.

36

Raspuns

Comentariu/ referinta

Belgia

Evaluarea resurselor geotermale este disponibila pe site-ul GSB, dar nu este gratuita

Managementul dezvoltarii SGE: cazul Stockholm

Inca din anul 2010, Municipalitatea orașului Stockholm a oferit un serviciu electronic de pe site-ul lor cu scopul de a elabora cererea pentru un permis de foraj in vederea instalarii unei pompe de căldură geotermale. Serviciul este deschis pentru sistemele verticale cu circuit închis cu un singur foraj utilizate pentru case unifamiliale, și pentru pompe de căldură cu o putere mai mica de 20 kW și numai dacă sunteți proprietarul terenului. Dacă nu se respectă aceste cerinte, trebuie să se faca cerere prin contactarea directa a municipalitatii orașului Stockholm și nu se poate folosi serviciul electronic. În scopul de a obține un permis pentru foraj, Municipalitatea orașului Stockholm prevede că : •Forajistul este un forajist certificat în conformitate cu schema suedeza de certificare. • Forarea și instalarea se realizeaza în conformitate cu ghidul "Normbrunn-07", un ghid suedez cu privire la modul de a efectua corect forajele. • Solicitantul a făcut o anchetă la www.ledningskollen.se , un site web pentru a localiza orice cabluri electrice , de telecomunicații și de comunicare.

Orașul Stockholm va trimite apoi anchete la: • Vecinii , dacă este cazul , care pot fi afectati de instalare . Ei au - în conformitate cu legislația națională - dreptul de a-și exprima opinia. • Compania de apă , compania de gaze, compania de termoficare și compania de telecomunicații.

Atunci când face cererea, solicitantul este invitat să plaseze forajele pe o hartă interactivă și apoi să completeze formularul cu datele necesare pentru instalare.

37

Danemarcak

Nu există nici un inventar general al operațiunilor geotermale de mică adâncime din Danemarca. Cu toate acestea, schimbătoare de căldură cu foraje și foraje pentru sisteme cu circuit deschis bazate pe apa subterana pot fi identificate în baza de date naționala publica pentru foraje numita „Jupiter”.

Raportarea catre baza de date Jupiter este obligatorie pentru sistemele cu circuit deschis bazate pe ap subteran, dar este facultativa pentru schimbătoarele de căldură cu foraje

Franta

Baze de date nationala cu foraje pentru apa subterana si pentru schimbatoare de caldura cu pamantul

Raportarea catre baza de date BSS este obligatorie pentru puțuri si foraje cu o adâncime mai mare de 10 m

Germania

La nivel național, există doar o singura bază de date geotermală (GEOTIS), în principal pentru geotermia de mare adancime, cu acces gratuit oferit de institutul de cercetare LIAG din Hanovra. Baze de date pentru foraje, puțuri, si geologie există în majoritatea landurilor.

Deoarece gestionarea resurselor de apă este o sarcină de stat, nu există nici un inventar federal oficial pentru apele subterane sau pentru problemele geotermale (numai inventarul de stat)

Grecia

Baza de date națională este menținută de I.G.M.E. pentru domeniile geotermale validate și rezervoarele din Grecia, dar aceasta nu poate fi accesata gratuit de catre public

Irlanda

- Atlasul geotermal al Irlandei (SEAI, 2004) - Harta solurilor EPA / Teagasc soluri Map (2011) - Baza de date naționala a Irlandei pentru soluri și subsoluri - Date pentru roca de bază și pentru foraje in roca de baza (în curs de desfășurare) - - Cartarea web a apelor subterane (GSI, 2007- în curs de desfășurare) - Viewer geotehnic (GSI, 2007 - in desfasurare) rapoartele de investigație la fața locului, înregistrările pentru foraje și pentru mine sunt incluse într-o bază de date geotehnica naționala gratuita pentru foraje.

Lipsa de informații cu privire la potențialul pentru instalarea pompelor de căldură sol geotermale

Italia

Proiectantii sunt predominant italieni, deoarece informațiile geo-hidrologice detaliate despre resursele geotermale subterane nu sunt la dispoziția publicului și sunt greu de accesat.

Olanda

- Aplicație web GIS care arată posibilitățile de SGE pentru fiecare locație - Dinoloket: este o arhivă care conține toate datele geo și informațiile despre subteranul olandez - Fiecare provincie are o bază de date a sistemelor ATES. În viitorul apropiat, aceste baze de date vor fi conectate la instrumentul WKO, astfel că informațiile sunt disponibile pe scară largă pentru toată lumea.

38

Romania

Lipsa de informații cu privire la potențialul geotermal de mica adancime - Nu exista baze de date naționale/regionale/locale pentru foraje - Nu exista baze de date publice cu privire la toate utilizările din subteran

Spania

Informații generale despre configuratia geologica din Spania pot fi consultate pe site-ul Institutului Geologic (www.igme.es). Mai mult decât atât, informațiile despre forajele pentru apa subterana sunt disponibile la cerere de la diverse organisme, în funcție de consiliile regionale. Nu exista inventarii ale operatiunilor subterane

Suedia Inventarii ale operatiunilor geotermale

Acces liber la

informatiile despre sol

Baza de date referitoare la foraje pentru

apa/Foraje

Informatii specific despre potentialul

pentru SGE

Baze de date dedicate pentru SGE

Baze de date pentru subteran

(planificare spatiala)

Nu Da Nu

Numai o baza de date cu pompele de caldura, incompleta

Da

Nu

Referitoare la fiecare proiect

Nu

Referitoare la proiect

Da Da Da Nu Nu

Nu

pentru SGE

Da

In cele mai multe state

Da

In unele state

Da

In unele state Nu

Nu Nu Nu Nu Nu

Da Da Nu Nu Da

La nivelul oraselor

Nu Da La nivelul regiunii

Da Harta geotermala

regionala

Da

La nivelul regiunii

Da/Nu

Nivel regional

Da DaY Da Da

In mod current numai pentru ATES, de la 1 iulie 2013 si pentru BTES

Da

In viitorul apropiat municipalitatile pot

adauga planul subteran al fiecarui SGE la

instrumentul WKO

Nu Nu Nu Nu

39

Da Nu

Numai pentru puturile

identificate de catre cadastrist

si utilizate in special pentru alimentarea cu

apa.

Nu Nu Nu

Daca exista in vreun oras, atunci reprezinta un

document restrictionat sau aproape necunoscut

DA DA

La nivel de oras

DA

La nivel de oras

Tab. 10: Informatii despre sol/ accesul la informatii in tarile participante la proiectul REGEOCITIES

Unele țări au dezvoltat și pus în aplicare sisteme de monitorizare, dar acest lucru este încă putin

intalnit în alte state membre, așa cum se arată în tabelul de mai jos.

Raspuns Comentarii/Proiecte

Belgia

Danemarca

Conform ordonanței pentru instalațiile de încălzire si de răcire, cu sursa geotermala cu circuit închis și respectiv deschis, sunt necesare inspecții anuale efectuate de către profesioniști.

Nu este obligatorie intretinerea, cu excepția inspecțiilor anuale. Pe piața există mai multe tipuri de garanții de performanță pentru instalatiile de încălzire și de răcire cu sursă geotermala.

Franta

Germania

Monitorizarea în cazul sistemelor mai mari (protecția apelor subterane, echilibrul termic al subteranului)

Va fi prevăzută o verificare generală (la fiecare 3 sau 5 ani), la nivel national numai în aplicații non-rezidențiale, unele state (de exemplu, Hessen) vor să includă, de asemenea, si sistemele rezidențiale.

Grecia

Instalațiile existente sunt supuse monitorizării/raportarii periodice pe baza indicatorilor de performanță (SPF, COP etc) și sunt monitorizate, fie de către institute, centre de cercetare sau companii de instalare, dar nu majoritatea.

Irlanda N/A

Italia

Olanda

Toate sistemele Ates sunt monitorizate Sistemele mari BTES (> 70 kW) vor fi monitorizate după 1 iulie 2013

Fiecare permis conține anumite cerințe (temperatura de infiltrare maximă, măsurătorile de calitate a apei, ..), în funcție de cerințele și de provincie.

Romania

Spain - -

Suedia Tab. 11: Sisteme de monitorizare in tarile participante la proiectul REGEOCITIES

40

5.3. Standarde si ghiduri

Numai 3 țări partenere au dezvoltat standarde naționale sau ghiduri tehnice pentru SGE: Germania, Suedia și Franța, dar asemenea materiale sunt planificate in mai multe (Italia, Olanda). Alte țări europene (dar nu partenerii de proiect) au standarde, putem astfel raporta: .Ghidul MIS 3005 din Marea Britanie . Standardul elvetian SIA 384/6

Nu există standarde la nivelul Uniunii Europene Numai Testul de Raspuns Termic a fost în curs de elaborare, dar in prezent este suspendat (TC341/N525 nu mai reprezinta scopul, acum CEN TC341 are ca obiectiv un nou standard EN ISO 17628 preconizat pentru lansare în 2015) Câteva asociații sau agenții internaționale din UE au publicat, de asemenea, standarde sau ghiduri, putem cita: • Standarde ale Asociatiei pentru Pompele de Caldura Geotermale (Ground Source Heat Pump Association – GSHPA) - Standard GSHPA pentru foraj vertical - Standard GSHPA pentru piloni termici • Ghid de bune practici pentru încălzirea si răcirea cu sursa geotermala al Agenției pentru Mediu

6. CONCLUZIE: SINTEZA ASUPRA "BARIERELOR" DIN RAPOARTELE NATIONALE

6.1. Bariere Chiar dacă Proiectul REGEOCITIES este dedicat pentru analiza reglementarilor despre sistemele SGE, mai multe tipuri de "bariere" au fost identificate în rapoartele naționale (D2.1). • Disponibilitatea Informații Lipsa de cunoștințe despre tehnologiile și stimulentele de sprijin asociate, Lipsa de informații cu privire la potențialul pentru instalarea de sisteme GSHP. • Economice / financiare Costul investiției (destul de mare), iar timpul de recuperare (prea mult), sunt menționate în aproape toate țările partenere, ca fiind o barieră pentru dezvoltarea sistemelor SGE. Cu toate acestea, se afirma, de asemenea, că economiile (financiare și de CO2) în faza de exploatare sunt reale și importante (conform feedback-ul utilizatorilor).

Este mentionata, de asemenea, diseminarea redusa a informatiilor rezultate din exploatare (nu exista bază de date cu cele mai bune practici), prețul ridicat al energiei electrice, precum și lipsa de stimulente financiare.

• Conștientizarea și acceptarea publică

Acceptarea publică a sistemelor de SGE este mentionata de mai multe ori: - Sisteme complicate, din cauza faptului că sunt necesare mai multe domenii de expertiză pentru buna realizare a unei operații (cunoașterea solului, functionarea din punct de vedere termic a clădirii,

Standarde germane

VDI 4640-5, Testul de Raspuns Termic in Schimbatoarele de Caldura cu Foraje, varianta preliminara asteptata in toamna 2013 VDI 4640-2, Pompe de Caldura Geotermale, Septembrie 2001 Editie noua, varianta preliminara asteptata la inceputul lui 2014 VDI 4640-1, Utilizarea Termica a Subteranului (Geotermalul de Mica Adancime) / General, Iunie 2010

41

dimensionarea și instalarea echipamentului, etc), - Imaginea negativă, din cauza referințelor proaste, ca urmare a sistemelor instalate de către instalatorii incompetenți (uneori, companiile oportuniste pe o piață nouă) • Situația naționala la nivel macroeconomic • Condiții de concurență echitabile

Una dintre principalele provocări pentru acest sector este de a proiecta o viitoare piață a caldurii cu o concurență deschisă și echitabilă între toate tehnologiile, astfel încât să ofere cetățenilor europeni energie pentru incalzire la prețuri accesibile.

Astăzi, prețurile gazului si ale combustibilului pentru încălzirea locuintelor sunt adesea fixate de către autoritățile naționale prin intermediul tarifelor sociale. Principala consecință a acestor măsuri este că prețul final al surselorconvenționale de energie este întotdeauna sub costul său real. Cu toate acestea, deoarece costul de combustibili fosili crește și atunci când vom începe să luam în considerare costurile lor externe (taxa pe CO2, ETS etc), tehnologiile de încălzire și de răcire bazate pe surse regenerabile, inclusiv geotermală, devin din ce in ce mai competitive.

• Reglementare

Sunt adesea menționate intârzierile complexe și costurile asociate pentru toate procedurile necesare. Absența unor proceduri de reglementare sau de recomandări de bune practici pentru sistemele de GSHP ar putea fi o problemă în ceea ce privește dezvoltarea viitoare a sectorului SGE (conflicte privind utilizarea, conflicte privind spatiul, si erori de proiectare). In zonele aglomerate, se pare ca este necesare o implicare puternică la nivel local (cazul Stockholm). Reglementarilor regionale eterogene sunt dificil de respectat pentru instalatori și pentru alte profesiuni. În funcție de țări, autoritățile locale sunt mai mult sau mai puțin implicate în procedurile de reglementare pentru SGE.

Obligația de a se integra in sistemul existent sau planificat de termoficare (DH), și variabilitatea politicii tarifare RES sunt, de asemenea, menționate ca bariere.

În sfârșit, în mai multe țări, este menționata si lipsa procedurilor de pregătire și de certificare, care ar putea crește calitatea, chiar dacă cele mai multe dintre țările avansate au o astfel de certificare sau proceduri în curs de desfășurare

6.2. Elemente structurale Următoarele elemente structurale au fost notificate în majoritatea țărilor avansate: - Exemple de proiecte valoroase cu o buna diseminare a cunoștintelor - Punerea la punct a unor reglementari adaptate - Instrumente de finanțare pentru sprijin (subvenții, asigurări, ...), cel puțin în prima fază - Programe de cercetare pentru a asigura sisteme și tehnici - Educație, și documente - Certificarea partilor interesate - Monitorizarea economiilor de energie - Includerea SGE în planificarea energetica locala Dar, în prezent, chiar și în țările asa-zis "avansate", sunt încă necesare eforturi pentru a atinge obiectivele (de utilizare a surselor regenerabile de energie pentru încălzire și răcire).

Anexa 1

42

National Building Energy Code STANDARDE PENTRU CLADIRI, ETICHETARE,

SUBVENTII2de la http://www.sustainablebuildingscentre.org/pages/beep

Standarde pentru cladiri (Obligatorii)

Etichetare ( Facultativ) Scheme de subventionare

BELGIA Valonia Noi rezidentiale Brussels Capital Region: PEB Energy P...

Noi rezidentiale Flanders: building renovation

Toate cladirile

Réglementation sur la Performance Ene...

Existente rezidentiale Brussels Capital Region: PEB Energy P...

Cladiri noi Flanders: Property tax reduction

Flandra Existente rezidentiale Flanders: PEB Energy Performance Cert...

Cladiri rezidentiale Tax deduction for investments in ener...

Toate cladirile

EPB Cladiri existente buildings

PEB Energy Performance Certificate

Bruxelles Toate cladirile Walloon EPB Toate cladirile

PEB

DANEMARCA Toate cladirile

Building Regulations Noi non-rezidentiale DGNB Denmark Toate cladirile Tax reform 2010

Cladiri rezidentiale EBPD energy performance certificate

Cladiri non-rezidentiale

EBPD energy performance certificate

Cladiri noi Passive House

Cladiri noi Swan

FRANTA Cladiri existente

RT 2005 Toate cladirile BâtimentBasseConsommation BBC

Cladiri rezidentiale Créditd'impôtDéveloppement Durable

Noi non-rezidentiale

RT2012 Noi rezidentiale DispositifScellier

2 Cod energetic pentru cladiri: instrument principal de reglementare utilizat de politicieni pentru a

reduce cererea de energie a sectorului cladiri. Codurile energetice pentru cladiri stabilesc cerinte performante minimime si reglementeaza utilizarea energiei in buildings. Codurile energetic obligatorii pentru cladiri sunt prezentate in proiectul IEA 25 “Energy efficiency”. Etichete : instrumente de informare utilizate de politicieni pentru a realize constientizarea. Etichetele furnizeaza informatii asupra performantelor energetic ale unei cladiri pentru utilizatorii finali. Schemele de etichetare sunt prezentate in proiectul IEA 25 “Energy efficiency”. Stimulente: instrumente financiare utilizate de politicieni ca parte a programelor de transformare a pietei. Stimulentele exercita imbunatatiri asupra performantei energetic a cladirilor noi sau existente.

43

Noi rezidentiale

RT 2012 Existente rezidentiale

Eco-Prêt à Taux Zéro

Existente rezidentiale

Eco-prêt logement social

Noi rezidentiale Exonération de taxe sur la propriété ...

Existente rezidentiale

Habitermieux

GERMANIA Toate cladirile

Energy Conservation Regulations (EnEV)

Cladiri noi Passivhaus Existente non-rezidentiale

KfW Construction supervision for Ener...

Toate cladirile ZukunftHaus: Energy performance cert...

Existente rezidentiale

KfW Grants for Energy-efficient Refur...

Noi rezidentiale KfW Loans for Energy Efficient Constr...

Existente rezidentiale

KfW Loans for Energy-efficient Refurb...

Existente non-rezidentiale

KfW Social Investment Programme - Ene...

GRECIA Cladiri non-rezidentiale

Regulation for Energy Performance of ...

Toate cladirile EPBD Energy Performance Certificate

Existente non-rezidentiale

Competitiveness and Enterpreneurship...

Noi rezidentiale

Regulation for Energy Performance of ...

Noi rezidentiale Passive House Existente non-rezidentiale

Enviroment and Sustainable Growth (ΕΠ...

Cladiri non-rezidentiale

EXOIKONOMO KAT' OIKON (Energy Saving ...

IRLANDA Cladiri non-rezidentiale

Building Regulations 2008: Part L - C...

Cladiri rezidentiale EBPD Building Energy Rating Cladiri existente Better Energy: The National Upgrade P...

Cladiri rezidentiale

Building Regulations: Part L Conserva...

Cladiri non-rezidentiale

EPBD Building Energy Rating Cladiri existente Better Energy Warmer Homes Scheme

Cladiri noi Passive House Noi rezidentiale No current incentives for new residen...

ITALIA Toate cladirile

National Code Cladiri non-rezidentiale

Energy Performance Building Certificate

Cladiri non-rezidentiale

Energy Audits in Public Buildings

Noi rezidentiale EPBD Energy Performance Certificate

Noi rezidentiale Energy Efficiency Titles scheme (TEE)

Noi rezidentiale Passive House - ZEPHIR Cladiri non-rezidentiale

Energy Efficiency Titles scheme (TEE)

Toate cladirile ERDF funding 'renewable energy and e...

Toate cladirile Law concerning anti-crisis measures: ...

OLANDA Toate cladirile

Bouwbesluit 2012: Chapter 5

Toate cladirile EPBD Energy Performance Certificate

Cladiri noi Lente-akkoord [Spring Agreement]

Cladiri existente Meer mit Minder [More with less]

ROMANIA

44

SPANIA Toate cladirile

Código Técnico de la Edificación

Toate cladirile Certificado de EficienciaEnergética ...

Toate cladirile Grants for Energy Efficiency in Build...

New buildings Passivhaus Existing buildings Renove Tourism Plan 2009

SUEDIA Cladiri non-rezidentiale

Building Regulations 2010

Toate cladirile EPBD Energy Performance Certificate

Toate cladirile Energy Declaration of Buildings Act -...

Cladiri noi rezidentiale

Building Regulations BBR10

Cladiri non-rezidentiale

Green Building Cladiri existente Energy demonstrations

Toate cladirile Miljöbyggnad (Environmental Building)

Cladiri noi Energy Demonstrations

Cladiri noi Passive House Existente rezidentiale

Technology procurement

Cladiri noi Swan

45

Anexa 2

Sumarul barierelor generale, asa cum sunt mentionate Rapoartele Nationale

Raspuns Comentariu/ referinta

Belgia

- Informații: Lipsa de cunoștințe

-Economic: Cheltuieli de investiții ridicate

Preț ridicat al energiei electrice

- Juridic / reglementare: proceduri lungi și neclare

-Organizatoric: Diferite reglementări regionale sunt

dificil de respectat pentru instalatori și alți

profesioniști

Danemarca

- Economic: atractive din punct de vedere economic, dar costul de instalare și timpul de recuperare rămân bariere -Organizatoric: diferențele dintre diverse companii (diferențe de prețuri și de soluții de dimensionare) - Juridic / reglementare: cerințe costisitoare pentru permisul de exploatare al apei freatice și obligația de a se alătura sistemului existent sau planificat de încălzire centralizata (excepții deja existente)

(Necesitatea de standardizare,

de consiliere și de calcul?)

Franta

- Economic: costurile de foraj (în special pentru sistemele individuale) - Juridic / Reglementare: Fișiere administrative complexe și lungi atunci când se solicita autorizație Limita administrativa: procedură simplă sau complexă, în funcție de adâncimea forajelor pentru proiectul geotermal - Organizatoric: formare profesionala și certificare pentru creșterea calitatii

Germania

- Bariere informaționale: Unele deficite de informații de astăzi pot fi în continuare observate la unii instalatorii de sisteme clasice de încălzire, precum și la unele persoane din cadrul autorităților de reglementare.

- Barierele economice: Obstacolul cel mai evident în aceasta categorie este cresterea permanenta în Germania a prețului energiei electrice pentru consumatorul privat. Dar nu este numai creșterea generală, care într-un mod similar afectează toate sursele de căldură, dar că tarifele speciale pentru pompele de căldură dispar. Un alt obstacol economic rezultă în mod indirect din procesul de reglementare. Clauze de limitare (de

46

exemplu, temperatura minimă admisă, adâncimea maximă de forare) și cerințele pentru investigații asupra site-ul sau de monitorizare duc la cresterea costului sistemului final. Suplimentar, taxele și costurile administrative suplimentare se pot ridica la nivelul unei bariere economice, în cazuri individuale.

Greece

- Economic : Costul investiției ridicat , Lipsa de stimulente economice și structurale , Dimensiunea redusă a pieței, - Organizatoric: Lipsa de profesioniști cu experiență , modificări permanente ale regurlilor pieței

-Informații: o complexitate mai mare și lipsa de cunoștințe privind GSHP, insuficient "know how" pentru proiectarea și realizarea acestor sisteme , precum și disponibilitatea sprijin. Nivelul scăzut de cunoașterea pentru actorii din piață

- Juridic / reglementare: Politica energetică a statului care subvenționează gazele naturale și combustibilii fosili , Politica tarifară destabilizata pentru RES , Complexitatea procedurilor și timpul necesar pentru a obține permisele

Irlanda

-Economic: In prezent, economia irlandeză duce lipsa de sprijin financiar - Juridic / reglementare: Lipsa unui cadru de reglementare referitor la cele mai bune practici pentru sistemele de GSHP -Informații: Lipsa de informații cu privire la potențialul pentru instalarea de sisteme de GSHP - Instruire și certificare

Granturile specifice pentru

finantare au fost oprit ca

urmare a reducerilor de buget

în 2010

Italia

- Informații: Dezvoltarea de sisteme SGE în Italia este împiedicată în principal de barierele de informare - Juridic / reglementare: realizarea întârziată a sistemelor GSHP este cauzata de complexitatea procedurilor și a costurilor aferente.

Olanda

- Juridic / reglementare: Procedura de permis pentru sistemele Ates (prea lunga) BTES nu are un cadru legal -Economice: costurile de investiții mari (în special în renovare

- Informare: Calitatea sistemelor (reputație negativă)

Multe bariere au fost depășite

în perioada anterioară, dar

unele rămân

47

Trebuie îmbunătățita exploatarea de sisteme Subteran aglomerat & Interferența dintre sisteme

Romania

Bariere economice Barierele organizatorice Barierelor informaționale Barierele juridice / reglementare

Foarte puternice in Romania

Spain

- Economic: lipsa generală de cunoștinte în ceea ce priveste sistemele naționale, regionale sau locale. - Organizatoric: cresterea vizibilitatii opțiunilor și promovarea la nivelul utilizatorilor finali - Informații: părțile interesate potențiale nu sunt suficient de conștienți despre pompele de caldura geotermale - Juridic / reglementare: permisul de foraj are diverse criterii de acordare pentru fiecare regiune

Sweden

- Prioritate în Termoficare: DH este cea mai des

intalnita în cele mai multe dintre cladiri.

-Informații: În clădirile comerciale există o lipsă de

informații / cunoștințe.

În esență, nu există nici un fel

de alte bariere pentru pompele

de căldură geotermale pentru

casele unifamiliale.