ProgramulPA$APORT PEI{TRU SUCCES

tn D e zv altare a E mofion al[, S o ci alil, C o gnitiviqi Personald a copiilor din clasele I-V

Ahll.{ VERNION

Romanian Psychologicalle.sting)ervrces

.t

Edilia in limba englezd'Ann Vernon: Ihe PassPort Program'Devetopmeit. Grades 1'5,CopyrighK) 1998 bY Ann Vernon'

by anrangement with Writers House LLC and ResearchCopyright@ 1998 by Ann Vernon' PublishedPress, ChamPailgn, lllinois, USA'

Ediliain limba romdndAnnventon:ProgramutPagaportpentrusuccesinDezvoltareaEmolionatd,sociald'cognitivdgiPersonald a copiilor din clasele l'V'Traducerea si adaptarea in limba rom6n5 s-a realizat de catre Editura RTSToate drepturile rezervate. Nici o parte a acestei c5r[i nu poate fi reprodusii sau transmisd sub rrici o formdsau printr-un mijloc electronic sau mecanic, incluzand fotocopierea, inregistrarea ori printr-un sistem de,in""r" 9i reactualizare a informalieifdrd acordul prealabil al celor in drepturi'

Traducerca in limba romdnit" Raluca lgna':Proce sare com puteizafd: Raluca I gnaCorectura: Anca DobreanCoperta: Silviu Gherman

Editura RTSStr. Uzinei Electrice 15115,400378 Cluj NapocaTel.iFax: 0040-264-582276, Mobil 0040-746-684376Web: www.rtscluj.ro Email: info@rtscluj.ro

Pentru comenzilSC RTS Romanian PsychologicalTesting Servtces SRLStr. Uzinei Electrice 15/15, 400378 Cluj NapocaTel"/Fax: A040-264-582276, Mobil 0040-746-684376Web: www.ltscluj.ro Email: info@rtscluj.ro

tsEN 978-973-1 B1 6-23-4Romanian PsychologicalTestingServices

A Journey through Emotional, Social, Cognitive and Self-

Arr rights reserved. Excerpts may be piinted in connection with pubrished reviews in periodicars without express

permission. Handouts may be reproduced for noncommercial instructional use only' No other part of this book

may be reproduced by any means without the written permission of the publisher'

Translated and adapted by permission'

i;:]:I:Ft:.

1Lt!

:'::

iif,E:En

tE.s!ntr

e';.,

F.

+

i.:Tiparit in Romdnia

Cupruws

FiSe de luuu .. lCuvdnt inainteMullumiriIntroducere

Dnzvor-rnRe prRsoNar-AActivitatel.Eupot,eipot.

.....92.imiplaces5fiueuinsumi .......15

3. Sunt in cregtere . . . 19

4.Doarunul e camine .....23

DezvolrnREA EMoTToNALAActivitate1. Sentirnente srozave2. Sentimente rnai pu{in grozave3. Actiondnd pe baza sentimentelor

27nlJI

4. imi este frici

DezvolreREA socrALAActivitatel.Construindprietenii

......41Z.Imr tac prieteni, pe care ii pistrez

. . . . . . .433. Hai sa imp[(im in mod egal .

. . . .4j4.Vreisafiprietenulmeu? ........51

DpzvolraREA cocNirrvAActivitatel.Potoare si aleg?

........552,Ceesteoconsecinlll?...

........593.Solufii,solulii ....63

4.Ce ar trebui sa fac? . . . . .65

t:

lir.:-

Clasa a II-aDEzvolreRE psRsoNeLA

Activitatel. Formali ,,M" pentru ,,MINE"2. Sunt eu!

798185

77

i3. Eu sunt importanl4. Aratiymi mAinile

DpzvolrnREA EMorroNalAActivitate1. Experien{e noi2.MiL simt prost3. Un management nepotrivit4. Muit sa.u pulin?

DnzvolrnReR socruAActivitatel. Familii de toate felurile2.Davezi de prietenie3. Prietenii vin sub diferite forme si md.rimi4. Cercuri de prieteni

DnzvolraREA cocNrnvAActivitatel.Careesteproblema?

.....,

9lYJ9s99

1032. Este aceasta o dovadl?3. Decizii. decizii. decizii

. . 1134, Aite opliuni

Clasa a [II-aDEzvolraRp peRsoNelA

Aetivitate1. Cine sunt eu, cum actionez euZ. A fr perfect in adeviratui sens al cuvAntului3. Unu, doi, trei, eu4. Cine, eu? Da tu!

t27131

VI

DEzvolreREA EMoTroNar_AActivitatei. Cum mi simt eu? . .2. Repararea emoliilor noastre3. A fi anxios4. Ate simii bine, pulin bine, sau deloc bine

DezvolreREA soclALA,4ctivitate

| \\

... .. . .163

.. i83

1. B6ie{ii fac, feteie fac

1a-r) |r41145

15i

159

169

171

2.Impreund este mai bine3. Gisegte un prieten4. Ei nu m-au ales pe mine

DEzvolraRea cocNrrlvAActivitatei. Decizii mari, mici, sau intre ele2. Ce se intAmpl[ daci?3. Rezolvd4. Gdndirea face sI fie a$a

DezvoLreRE pERSoNALAActivitate1. Este doar o gregeali2. Totul despre mine3. $tampila de aprobare

. .189. ^ .195

4. Sunt cineva care

DpzvoLraREA EMoTToNA LAActivitatei. Toleranla la tachinare2. Rbzboiul impotriva ingrijorbrilor 2As

207211

3. Nu pot sI fac4. Solufii pentru sentimente nepl6cute

DezvolrnREA socrALA.Activitatet. impreuna putem2. Nu te lua de mine 2213. Sugestii ajutitoare pentru evalu6ri negative4. Reguli pentru relalii

. . .

^aa

\/l r

J;

i-?-;

i:.

a,$.

,7ii::DgzvolraREA cocNrlvA ::.Activitatd

l.Viziuneadetunel .....,,, ......231. ,,:

2. Pe termen lung sau scurt . . . . . . .241 r.:

3. Cu adev[rat rafional . . . .247 ,,,,4.ProblemeqisoluJii

......Z5l

DrzvolraRE pERSoNALAActivitatei. Se caut[: un copil ca mine2. Gregeaia mea3. Eu, nu eu4.Care sunt eu?

Dezvolre REA EMoTToNALAActivitatel.Rdmas singurgipe dinafarl..

.......2692.Einutepotfacesdsirnfi..;.... ......273

3. De ce mE simt aga? . . . . .2g1' 4.Ridiculizatgirespins ;.!.......2g7

DpzvolraRgA socrALAActivitate1. Este nevoie de cooperare2. Certuri cu prieteni3. A nu acorda atentie tachind"rilor4. Din punctul lor de vedere

2572612632.6s

29r293

DezvolrnREA coGNrrrvAActivitate1. Este vorba de alesere 3052. Are vreun sens?3. Reaclie in lan{4.Decizii nesisure

Despre autor

viii

t-tr TSE DE LUCRT]

1. Sunt in creqtere -

Figa de lucru . . . .21

2. Doarunul ecamine-Figadeiucru ........25

3. Sentimentegrozaye-Cartonage ,...Zg

4. Sentimentemaipulin grozave-Cartona$e .. ...,..33

5. Hai sI impa(im in mod egal- Tabel . . . . . . .4g

6. Careesteconsecinfa-Tabel ..,....62

l. Eu sunt imporlant -

Tabei l5Z. Prietenii vin sub diferite forme gi marirni

- Figa de lucru

. . , 973.Cercurideprieteni-Comportamentepozitiveginegative.,......1014.Care esreproblema?-Figa de lucru

....,.1065. Decizii, decizii, decizii-FiqadevAnbtoare....

... il5

Clp.sa a [II-a _

1. Cine eu? Da ru! -

Tabld de joc . . . . . 135

2. Cum mlsimteu?-Figadeinregistrare... .......13g

3. B6ietrii fac, ferelefac-Tabel ......153

4. hnpreund este maibine-Instrucliuni pentru echipi . .. . , .ISI,

5. hnpreunb este mai bine -

Figa observatorului . . . . . 15g

6.Gasegteunprieten-Afinna{iigirlspunsuri ....,.......15j

7. Einu m-au alespe mine-Poveste ..,....165

8. Decizii mari, mici, sau intre ele- Scara deciziiior . . .. .. .l7Z

9. Ce se intimpll dacd? -

Situafii . . . .175

10. Rezoivd*Pagiinrezoivareadeprobleme ..,.

...1g011. Rezolvb-Probleme

......lgl

Clasa a IV-al. Estedoarogregeali-Cartonagecu sugestii

......1912. Totul despremine-Diagramh

.....1g73. gtampila de aprobare

- Categorii

. . .2014. gtampiia de aprobare -- Certificat

. . .ZA25. Rlzboiulimpotrivaingrijorarilor-poveste

.......ZAg6.Nupotsdfac-Poster1.. ...213

1X

T.Nupotsifac-Posterz.... ...'..2148.Nupotsdfac-Tablidejoc . ' '... '2159. N.u pot s[ fac

- Chrtonaqe de joc . . '216

10. Solu{ii pentru sentimentele nedorite -

Figa de lucru . . . ' '219ll.impreuniputem-Listaobservatorului ... "....223 l12. Nu te lua de mine

- Scenarii . . . . .227

13. Reguli pentru relafii -

Tabl5 de joc . . . . . '23514.Pe termen lung sau scurt

- Table de joc ' ' .243

15. Pe termen lung sau scurt -

Fiqe cu rlspunsuri . . . .24616. Cu adevirat ralional- Situalii de joc de rol , . . , . ,25017. Problerne gi solufii- Pagi in rezolvarea de probieme . . . '253

Ctrasa a V-a1. Se cauti: un copii ca mine

- Propozilii . . . .259

2. Eu,nueu-Afirmalii ......2643, Care sunt eu?

- Studii de caz . . . . . .267

4. Rlmas singur gi pe dinafarl -

Figa de lucru . , . . . . .2715. Einutepotfaceslsimli-Scenarii '. '... '2756. Ei nu te pot face s6 simli

- Figa de lucru . . .277

7. De ce mi simt aqal -

Tabl6 de joc . .2838. De ce mf, simt aqa?

- Figa cu situalii . . . . . .284

9. Ridiculizat gi respins -

Foveste . . . .28910. Certuri gi prieteni-Roatarezolvdrii deprobieme .... ...295i 1. Certr-ni cu prieteni

- Cartonage cu conflicte . . . . . .296

12, A nu acorda atenlie tachindrilor -

Figa de lucru . .299i3. Dinpunctul lordevedere-Figadelucru .....,.30314. Arevreun sens?-Postercu semne deavertizare ... ....309i5. Are vreun sens?- Cartonaqe de joc . . . . . .310

{'rrvArtr iw.qrrvrnLa inceputul anilor 1970 Educafia Ralional Emotivl (R.EE) era o lic[rire in ochii iurAlbert Ellis. Unul dintre primele programe de irnpiementare a REE s-a deruiat incadrul ,,Living School", o gcoall pionier condusd de ,.institute for a Rationai Living"din New York.

De anrncr s-au {bcut salturr irnense in utiiizarea g6ndirii rafionale 9i a abilitatilorde self-management emolional de citre educatorii gi profesionigtii din domeniu, inscopul optimizdrii sanltalii mentaie a copiilor qi adolescenli1or. Printre cele mai amplegi creative conh'ibutii sunt ceie aduse de Ann Vemon, unul dintre cei mai remarcabiliconsilieri educalionali din !ar6, a clrei volume anterioare asupra cun-iculei REE sebucu.rf, de o vastb utilizare in qcoiile qi cabinetele de consiiiere din SUA gi alte 11ri.

in aceastd important[ noui ]ucrare, Dr. Vemon oferd perspectiva ei asupra modului incare ii putem ajuta pe copii sa devind fericili, sd aiba o acceptare de sine necondilionatdqi s[ devina aduili care funclioneazi ia parametrii optimi. In prezent, copiii nu seconfrunt6 doar cu probiemele normale ale dezvolt[rii ci gi cu o nultrime de stresoricare nu apdreau la generaliile anterioare gi care ii pot coplegi. Ca educatori, pirintigi profesioligti in domeniul sdnitdlii mentale. vorn avea cu siguran{i nevoie de toateresurseie pe care le putem aduna pentru a salva copiii de evaluarea globaia negativl,de gAndirea iralional[, de emo{ii1e disfuncfionale gi de compofiamentele distructive.

Un aspect unic al acestei c6(i este aceia cf, oferi o paletd de vignete 9i situalii dinviala reai6 care sunt aplicabile copiilor din toate mediiie socio-economice qi cuiturale.Sgnt abordate situalii variate: perfonnanle slabe la teste sau la ;coall, confruntarea cuincorectitudilea gi respingerea, copingul cu situalii familiaie disruptive 9i indemnareaia consumul de droguri de c[tre grupul de prieteni. Dr. Vernon are o capacitateextraordinard de a intra in lumea copiiior qi adolescenlilor. Multe din vignete suntreiat[ri elocvente, de prirnd mdn6, a unor copii care vorbesc despre problemeie lorgi despre cum au reugit sd utilizeze abilitatrih? de gdndire ra{ionall pentru a dezvoltao acceptare de sine necondifionat5, pentru a se confrunta cu emotii problematicegi pentru a renunla ia comportamentele distructive. Sunt oferite ,,iec!ii" captivante-

adaptabile atAt cadrului educalional cAt qi celui de consiiiere - care prezint[ oactivitate stimul adecvati nivelului de dezvoltare, abilitalile necesare pentru a facefa!6 acestrii stimul, intrebdri de sumarizare qi activit[li care permit copilor sd facbtranzi\ra de ia insight intelectual la aplicarea directb a conceptelor qi abiiitatilor inviata reala.

Acesie resurse practice vor constifui un avantaj substanjial pentru toti cei care dorescsa ajute |a dezvoitarea unor copiii gi adoiescenli care sunt siguri de ei 9i de vaioriie1or, sunt puternici gi flexibili in confiuntarea cu stresorii qi provocirile vietii, suntcanabili sd se reiationeze eficient $i responsabil cu al{ii gi s[-gi urmeze visele.

JeNpr L. Wolne, Ps.D.DrnecroL ExscutivINsrrrurul Alsenr ELLts

XI

F1i,G.1

,;-a

:J,:;+

MULTUMTRT-

AceSt voium qi cele care il acompaniazd, cel pentru clasele I-V gi cel pentru ciaseieIX-XIi' sunt rezultatui convingerii cd nu putem l[sa dezvoltarea copiiior pe seamanorocului' Dimpotriv5., este nevoie sd ii invalim sistematic cum sf, navigheze prinfiecare stadiu de dezvoltare, astfel inc6.t si nu renunte inainte de a se manriza.Dupd pdrerea mea, pentru a obline acest iucru, nu existd o alt6 modalitate mai bun6decAt a-i invdfa pe cei mici curn s[ aplice principiile Terapiei Rafional-Emotive qicomporlamentaie. Am utiiizat REBT ra copii gi adolescenli timp de mulli anl qivreau s[ le muiqurnesc lui Albert Ellis, .Tanet worfe, Ray DiGiuseppe gi Ray DiMattiapentru cd mi-au impartaqit cunogtinlele gi experienla lor qi pentru cd mi-au suslinuteforfuriie de a aplica aceste concepte in cadru educafioal.

Vreau s[ mulfumesc colegului meu David Martino pentru verificarea minutioasa sipentnl criticiie valoroase aduse acesfui material. in plus, mullumesc consilieriloreducalionali, mulli dintre ei fiind fogti elevi ai mei, care au utilizat aceste materialein forma pilot gi mi-au oferit sugestii utile.

Muigumesc mult personalului de Ia Research press -

Ann wendel, Russ pence giKaren Steiner

- pentru suslinerea entuziastd a acestui proiect gi pentru cd. mi-au oferit

sugestii utile, susfinAndu-md de-a lungul intregului proces, Este intr-adev6r o pldceresi iucrezi cu ei.

in sfhr6it, dar nu in ultimul rand, vreau s[-mi exprim aprecierea pentru plrin{iiciienlil"rr mei, care au avut incredere in mine gi mi-au oferit privilegiut Oe a iucru cucopiii ior in practica mea privatS. Recunogtinla mea supremf, se indieaptd spre copiiicare mi-au fost clienli. Multe idei din aceste volurne provin din munca cu ei. Aminvilat lec{ii valoroase de la ei gi a fcst o satisfaclie s[ v[d cd ei se pot gAndi, simliqi comporta in modalit[1i mai sinitoase ca rczultat ai intervenfiei. Toate povestirilegi poeziile din acest volum sunt scrise de adolescenfi, care au sperat ci,,spundndu-gipovestea" vor ajuta al{i copii de vdrsta lor de-a lungul procesului de dezvoltare.

xlll

I]VTRODT"ICERE:PE RS PE C TIVA D E VE L O PNIE ]Y TALA

A$a era atunci' asta este acum, unele lucruri se schirnba gi altele r5m6n la fel.Aceste douf, fraze descriu acurat o parte din ceea ce gdndesc eu cdnd reflectez asupradezvolterii mele in copil6rie qi adoiescentrS. in anumif, privinle, a fi copil azi este altfeldecat era pe vrernea cand eram noi mici. Pe afunci utilizam medicamente doar candaveam o problemd ftzicit. Acum mulli copii sau tineri utilizeazd.medicamente pentma-qi ameiiora suferinlele emofionale. Pe atunci violenla era ceva care se int6.mplaocazional in marile ora$e. Acum violenla este peste tot gi are un impact major asupraviefii copiilor gi adolescenlilor. Pe atunci depr.riu ta copii erarara.Acum este aproapeepidemici' Pe atunci majoritatea famiiiilor erau ca gi familia Cleaver din Leave tt toBeaver' Acum majoritatea copiilor cresc in familii in "*.

ambii p5rinli lucreazd gr,ia un moment dat in viala lor, pot trdi in familii monoparentale sau in familii mixte.Pe atunci auzeai foarte rar de suicid ia copii sau adolescenli. acum este a doua cauzdde mortalitate la adolescen{i.

Aceste comparaliiarputeacontinua. in anumiteprivinle, vialacopiilorgi adolescenliioreste foarte diferita. in alte privin{e, multe aspecte sunt la fel. imi amintesc o discufiecu fiui rleu,,legata de vacanfa de var[ de dupa ultimu] an de liceu, Se plangea cImergerr in wisconsin intr-o vacanld de fainilie. ,,Mamr, pur gi simplu nu inietegl.)^::.::,:1 sta.u acpsa cu prietenii pentru ci esre urtima mea vard 9i prietenii mei sunrloarie lmpoftalltrr pentru mine. Nu vreau sE pierd toate lucrurile intiresante pentru c6sunt piecat". Pdrea convins cd eu nu o sa inpleg, dar cele spuse de el mi-au amintitbrusc de ceva. Fdrd a spune un cuvant, rn-am dus la figier gi am scos o scrisoarepe care i-o scrisesern mamei in vara de dupa ultimul an ae liceu, in legitur5 cupetrecerea vacantei la cabana noastr[. i-am dat-o ]ui Eric. ,,Dragd, mamdi, scria inscrisoare,

,,Pur 5i simplu trebuie si stau acasf, vara asta. $tii cE nu am nirnic de fbcutia cabanS. Probabil cb tu nu-!i po{i imagina, dar copiii vor acliune. Nu ne putemschimba' pur qi simplu a$a suntem. Trebuie sd stau cu prietenii mei. Te rog nu mEobliga sI merg".

Dupd asta, nu s-a mai spus nimic. Eric, tatdl iui gi cu mine am negociat c6t tirnp vasta Eric cu noi gi nu-mi imaginez cd a pierdut mai murt dec6t am pierdut eu ,,standdeparte de acliune" pentru cateva zile.Darbineinleies c[ nici unul din noi nu priveamaqa lucrurile Ia l8 ani. Acesta este doar un exemplu referitor la faptul cd uneie lucrurirdman la fel' Mai mult, cand ii ascuit pe copii gi adolescenfi exprimdndu-gi gandurilegi emoliile in gedin{ele mele de consiiiere imi amintesc constant de faptul cd stadiiledevelopmentale au rdmas relativ constante. Este imperativ sa cunoa$tem stadiiled.evelopmentale gi caracteristicile acestora, F6ra a inlelege ce inseamn6 dezvoltareariscdm sb reaclionim exagerat sau sd nu reac{ion[m la sim"ptome problematice;putemsa nu identificdm corect natura unei situalii. Acest urp"ri mi-a devenit evident c6ndascultam o casetr audio prezentati de una din studenteie mele aflate in supervizare.studenta mea consid eta cd' respectiva clienta s-ar putea afla intr-o relalie abuzivd cumama sa' ,,Hai sd ascultim caseta", i-am spus studentei. $i pe m5suri ce ascultam.

INTRODUCERE

'v

-

l9-

i:

am auzit o adolescentd de 15 ani descriind reialia conflictualS cu mama ei. Spuneaci mama ei n-o lasd sd faca niciodati nimic, cd striga intotdeauna la ea gi c5 o obligatot timpul sa faci lucruri pe care ea nu vroia si le faci. Mi-am intrebat studenta dacda Cerut eiemple specifice, explicdndu-i cd supragenerabzareagi gindirea dihotomic[sunt caracteristice adolescen{ilor: fie pot face ce vor, fie nu pot face nimic, de exemplu.Cu siguranli nu am vrut si sugerez c6 este exclusi o relalie abuzivE in acest caz, daram avertizat studenta sd priveascl problema prin lentile multiple, s[ cearl exemplespecifice gi si ia in considerare ce gtim despre adolescente

- c5 multe au relalii de

dragoste-uri cu mameie ior, c[ de obicei se simt constrA.nse qi c6, in general, nu vol'si fie obligate sd fac[ nimic deoarece acest lucru std in calea nevoii lor tot mai maride independen!1. Studenta mea s-a intors la ciient[, inarmatd cu noi perspective. De-a lungul cAtorva gedinfe, din care una cu rnama gi fiica, a devenit evident c[ acest cazera un exempiu tipic adoiescenfei, nu un caz de abuz.

Este necesar s[ luim in considerare caracteristicile developmentale nu doar atuncicAnd evalulm problemele ci gi atunci cdnd vrem sd evalu[m cum interpreteazdtineriievenimentele. Un copil de clasa a III-a a scris un testament pentru a desemna caredintre prietenii sli va intra in posesia lucrurilor sale valoroase dacb se va intAmplaceva cu ei. Plrintii s[i au fost ingrijorali, g6ndindu-se cf, baietelul lor contempleazdideea suicidului. Dupa cum s-a dovedit, el a scris testamentul deoarece invbfltorulle-a povestit despre niqte copii care au rlmas captivi intr-o peqter[. Acest copil apresupus cd dacd a putut sd se intAmple aga ceva altor copiii, i se poate intirnpla gilui, qi a vrut s[ se asigure ca prietenii lui vor primii obiectele sale preferate. Copiiimici interpreteazd ad literam lucrurile deoarece ei gdndesc concret. In acest caz,dezvoitarea cognitiva a copiluiui a limitat modui in care acesta a interpretat situalia,iar aceast[ interpretare i-a influentat la rf,ndul ei compoftamentul.

Trebuie de asemenea sd ne amintim ca degi stadiile gi caracteristiciie developmentalenu s-au sohimbat prea mult de-a lungul deceniiior, au apS.rut schimb5.ri ale factorilorculturaii gi sociali care afecteazd via\a copiilor. Copiii din societatea de azi crescmai repede. Dupd cum a scris Mary Pipher, autor al c5;$ii Reviving Ophelia: ,,Loculprotectiv in spajiu gi timp pe care odinioar[ il numeam copil[rie a devenit tot maiscurt " (1994, p. 28). Acum, pe lAngd confruntarea cu problemele tipice dezvoltArii,care gi singure pot constitui provoc[ri gi pot genera confuzie, copiii gi adolescenliiau mult mai multe probleme cu care sunt nevoili s[ se confrunte. Mulli cresc insdricie, sunt victime ale abuzurilor sau se confruntd cu divorful qi recdsdtorireaparintilor. Suprapunefi aceste probleme peste problemeie normaie ale dezvoltirii ginu este surprinzdtor faptril ci rnult prea mulli copii au modalitili nesdnf,toase de aface fafd problemeior ior, ln parte, rispunsurile nes6nbtoase reflectd de asemenea9i aapacitAliie corespunzdtoale nivelului de dezvoltare. Pentru adoiescenfi, la caretimpui inseamnd aici gi acum gi a ciror gAndire este in cea mai mare parte concreti,ameliorarea suferinfei cu alcool sau droguri pare cel mai uqor lucru de fbcut atuncic6nd viafa devine coplegitoare. Ei pot sa nu aib[ capacitatea de a lua in considerare,cu atenlie, consecinfele.

Ceea ce este inspiim6ntitor in legbturd cu modul in care copiii gi adolescenlii facfa!5 probiemelor developmentale este cd acest lucru are consecin{e de lungd durat[,ce pot avea un impact profund negativ asupra vielii 1or. Dar, deoarece ei triiesc in

r.Fu

:,\:

.t

':.

:.-

INTR.ODUCERE

ptezent $i nu se pot proiecta prea departe in viitor. rnulli copii fac faf6 acestor stresoripe cAt de bine pot, in functie de nivelul ior developmental. in aite cuvinte, daci nu auabilitatea de a privi din alti perspectivd sau de a vedea alte alternative, este adeseactificil pentru ei sd aib[ gAndirea ralionali pe care noi, adullii, credem cb. ar trebuisd o poatd utiliza. Este nevoie sd ne amintim cd cei mici interpreteaz5 lumea altfeldecdt noi.

Degi multi copii qi tineri sunt capabili si faca fatrd provocf,rilor dezvolti.rii" nrobabilcd ne amintim din experienla noastrd cd ne intrebanr dacd ,,suntem nor*uiii'

- dacit

ceea ce ni se int6mpia este tipic. Clienfii mei rasufld ugurafi c6nd ii asigur cd suntnormaii pi ii ajut sd infeleagd" de ce gandesc, simt gi se comport[ aqa

"r* o fu., avindin vedere niveiul lor de dezvoltare. Se pare cd, grep.im considerAnd cI cei mici qtiuce este normai

- ei de fapt nu au nici o idee. Aceastd asumplie genereaz6 anxieiate

Ei confuzie' Dacd aceastd teamd nu este abordatS, poate duce ia alte probleme qi ceimicipot deveni copieqitriqi descurajali. Acesta este puncfulin care avem cel maimultnevoie de o jnterventie.

Acest volum din Frogramul Pasaport pentru Succes oferl educatorilor giprofesioniqtilor o curriculS comprehensivd pentru a ajuta adolescen{ii si inveleconcepte pozitive legate de sS"nltatea mental[ gi st. navigheze printre probiemelesitualionale qi de dezvoltare. Aceastb carte prezintd.60 d; acfiyiati testate, pentrucopiii din clasele VI-VIII' Aeeste activigtri sunt concepute nu doar peniru a-iinvafa pe copii ce este normal, ci gi pentru a-i quta sa invetre strategii eficiente deconfruntare cu problemele caracteristice grupului lor de vdrsta. Organizate pe ciase,aceste activitatri acoperd 4 dornenii: Dezvoltare Personaif,, Dezvoltare Emolionalb,Dezvoltare Sociala Ei Dezvoltare Cognitivb.

Activitalile sunt secvenfiale gi dac6 sunt utibzate impreund cu volumele adiacente,pentru nivelulprirnar qi pentru Iiceu, oferd o curriculd developmental6 cornprehensivapentru clasele I-XII. Fiecale activitate conline cAteva informalii despre perspectivadevelopmentalS", obiectivele specifice, o lec{ie pas cu pas qi intreb[ri de coniinut gide personalizare. intrebarile de contrinut sunt diiect legate de conlinutul activit6lilorstimul pi au rolul de a asigura dobAndirea conceptelor qi procesarea activitalilor.lntrebdrile de personalizare incurajeazd adolescentrii sb aplice aceste concepte inviata lor. Aceste intrebari fac transferul de ia insightul inteiectual privind concepteleinvS{ate la integrarea acestora ?n viala reald. in ..ntrul fiecf,rei activitili ,. ufla oprocedurf,-stimul creativ5', adecvata din punct de vedere developmental, care sepliazd pe obiective gi ofera oporfunitatea ca adolescenfii sd invele mai mult despreproblemele developmentale tipice la aceastd v6.rst6, precum gr sa stdpaneascEabiiitalile de a se confmnta cu problemele respective. La sfArgitui f,recdrei leclii existio activitate de follow-up, care intdreqte conceptele printr-o varietate de modalitlti,inclusiv prin practicarea abilitd{ilor. - l

:t"Jr:.: l

:F ,,:i5:,::i

INTRODUCERE .:dL4:.13rl:i'r+

.:tiFundarnente teoreticeO caractbristicd importantd a acestei curricule se referf, la faptul c6 ea este linecont de aspecteie developmentare qi are la baz6 Terapia Rafional_Emotivd giComporiamental[' in continuare urmeazd o sumarizare a acestor teorii, iar cititoriiinteresa{i de alte aspecte teoretice sunt incurajafi sd i;i extincld iectura prin consultareareferinfeior de ia sfArgiful acestei introduceri.

caracteristici developmentale: perioada copiliriei mijlociiUnii experfi sus{in ci perioada copildriei mijlocii, cuprinsd intre 6 qi 1l ani, estecea mai bund perioadi de dezvoltare, in parte datoritd iaptuiui ca este o perioadi decre$tere relativ lenti, reguiata, Copiliria mijlocie este stiAns asociatr cu stdpAnireasarcinilor gi este numiti vitrsta gandirii opera{ionale concrere, un termen care reflectdmodul in care copiii proceseazd, la aceastd virst6, informafia. pe parcursul acesteiperioade de dezvoltare, copiii devin din ce in ce mai pulin dependentri de plrinfii lorgi iqi canalizeazd energiile spre inv[]are gi exploatu... inl"irgerea de sine a copiilorse extinde, socializarea in contexful unui grup de copii devine un lucru central, qise dezvolta abiiiglile de rezolvare a problemelor. Aceasta este o perioada a multorsifualii "prime": pierderea unui dinte, a sta departe de cas[ pentru prima dat6, sauinv6farea unor iucruri noi.

Degi mulli suslin cd aceastd perioadd cie dezvoltare este cel mai pufin problematicd,Elkind (1988) afirmd c[ existS. prea multe presiuni asupra copiltoi pentru a cregte"prea repede, prea curand" qi acel numdr mare de.opii.*p"rientriazaproblemesociale, ernolionale, qi comportamentale. Datoriti faptLrlui cd ei sunt our""urn iimitalide capacitatea lor de a conceplualiza gi verbaliza r..u

"* ei experientriazd, copiii au

nevoie de sprijin nu doar pentnt provocirile zilnice ale cregterii, dar gi pentru factoriisitualionali rnai probrematici. ca qi adulli, ne este ugor, uneori, sd uitlm cd o ceartdcu un prieten sau anxietatea de a citi in fala clasei sunt la fel de irnportante ca giprobiernele qi stresorii pe care ii avem noi de confi:untat.

'l'i:.

r:

Principiile Terapiei Rafional-Emotive gi comportarnentale

Terapia Ra{ional-Emotivi 9i cornportamentald (REBT), dezvoltatd,de Albert Ellis(Ellis, 1994; Ellis & Dryden, 1gg7), se.bazeazd.pe asumplia c6 ceea ce gdndimdetermind in mod direct ceea ce simfim gi modul ?n-care ne comportim. Ellis a creatmodelul A-B-C al problemelor emolionale pentru a explica..tuliu dintre evenimenteactivatoare (A), convingeri (B) qi consecinfe erno{ionaie sau comportamentale (c).conform acestei teorii, evenimentul activator nu creeazr probieme emo{io'aiecieoarece doi oameni pot experienfia acelagi eveniment gi sd reaclioneze diferit la ei.Mai degrabS, ceea ce credem despre evenimente ne determinr reacliile emofionale gicomportamentale' Ellis susline c[ emoliile negative, disfuncfionale, sunt cauzate de

.l:j=4:'1:t5;

INTRODUCERE

,gE{Eit1,

,a

,"t'',!,

i.

i

gdnduri absolutiste, rigide, pe care le eticheteazd ca iralionale. Gandurile iralionalepnt fi incluse il'r trei categorii: ar trebui, tt'ebuie, este intperativ, care reflect6 cerinlenereaiiste asupra situaliilor sau oameniloq evaluarea valorii, care reflectf, nevoia

'de performanla 9i de a cigtiga aprobarea celorlalli pentru a te considera o persoandvaloroasi; nevaile absolutiste, care se referd la ctnvingerea cd e absolut nevoieca via:tra sd fie confortabiid gi lipsit[ de fmstrare. pentru copii qi adoiescenli, artrebui, n"ebuie, este imperaliv sunt transpuse in forma expectanlelor: ar trebui sb facintotdeauna ce vreau, oamenii ar trebui sd md trateze exact cum vreau eu qi tofui invia{d trebuie sd fie intotdeauna corect. Evaluarea ttalorii, este transpusa in.judecalievaluative: trebuie si fiu perfect, nu trebuie si fac gregeli, oaca a4il *a'r.rp,ngsau dacd nu am performanlI inseamnr cd sunt un copil lipsit de valoare. Arevoiteab'solutiste reflecti convingerile irafionale confonn cd,rora totul in viald trebuie sdfie ugor: nu ar trebui s5' lucrez prea mult sau sd fac lucruri care sunt plictisitoare, nusuport disconfortul. Aceste credinle iralionaie au ca rezultat emolii negative intense,care impiedic6 adoiescenlii si-Ei rezoive eficient problemeie.

Penfi-u sdndtatea psihicd este important sd iniocuirn credinlele iralionale cucredinie ralionale. Credinfele ralionale au ca rezultat emolii rnoderate, funclionale.Procesul prin care sunt identificate credinfele ra{ionale se nume qte disputare (D).Disputarea impiica o vadetate de tehnici de modificare a gAndurilor, Lmoliilor prcomportamentelor. Principaiele metode de disputare incluJ d,etectarea rrrdirrl.io,iiogice, nerealiste, punerea unor intrebari destinate contestdrii acestora, utilizareairnageriei ra{ional-emotive gi utilizareaauto-dialogului. in plus, sunt utilizate metode:::lonu*entale ca oferirea de intiriri, trainingul abilitalilor gi sarcinile p"nr*d9d J d.

odatd ce credinlele iralionale au fost identificate, emoliile problematice vor fi reduse.'Acest lucru nu inseamnd cdbarnenii trec de la depresie la fericire sau de ia furie la ouqoarf, iritate. Totuqi, intensitatea emo{iei este redusd pe masurr ce gdndurile ilogice,irafionale sunt inlocuite cu gdnduri mai rafionaie. De exemplu, dac6 o adolescentd

'ueste invitatr la o zi de nagtere gi se gdndegte in mod iralional c6 nimeni nu o place, cInu va avea prieteni niciodatd sau cE este lipsiti de valoare deoarece a fost iespirisa,ar putea sd se simtd extrem de trista. Daca igi dd seama, in urma disputarii, cd ea estein continuare valoroasd chiar daci nu a fost invitatd la aceapetrecere gi ca nu exist6nici o dovada ci nirneni nu o place sau cd nu va avea prieteni niciodat5, ea va simliin continuare tristefe, dar nu atat de intens. $i, in timp ce dac[ ar fr foarte trist[ arpetrece zile mohor6'te, dacd ar fi mai pulin tristd ar putea sd gdseasci modalitali de ase distra gi in alte feluri qi ar g6si pldcere in asta, stacllte mlte ale modeiului sunt E(o filosofie noui, eficienrd) qi F (noile emo{ii),REBT este de mult timp utilizatdpentru copii gi adolescenfi, atdt in cadru educalionalcdt gi in cadru terapeutic. principiile pot f1 ugor adaptate pentru copiii mai mici giau fost aplicate pentru o arie vast6 de probleme. Btiis, un suslinator indelungat alutilizdrii P'EBT in cadru educalional , accenfiJeazii importanla unei curricule destinatesS ajute adolescenlii sa-9i rezolve problemeie prin invitarea unor concepte relalionatect't slndtatea mentali'' Educalia Ralional-Ernotivr (REE) este o abordare curricularasistematicd a educaliei emolionale, in cadrul cdreia sunt reaiizate leclii planificate,secven{iale. Obiectivul major al REE este sd-i invele pe copii abilitali de gAndire

TNTRODUCERE

rafion,ai1, pentru ca acegtia s[-gi rezolve mai eficient problemele, si cdgtige insightemolional gi s[ inve{e strategii rationale de coping pentru a minimaliza distresulemo{ional experienfiat adesea in copilirie. Obiectivul fundamental al acesteicurricule este s[-i ajute pe copii si se fac5 bine, nu doar sd se simt[ bine, qi si ieofere instrumentele emo{ionale qi comportamenta}e pentru a face fa{6 problemelorprezente gi viitoare. ActivitAtile prezentate in acest volum sunt bazate pe principiilefundamentale ale REE gi accentueazd aplicarea acestor concepte pentru rezolvareaproblemelor developmentale.

tilizarea mLuind in considerare cd a fi copil gi adolescent este mult mai dificii decAt era inainte,este extrem de importantd o curricul6 preventivd. Programele de s5nitate mentalScentrate pe preventie faciliteazd toate aspecteie dezvolt[rii qi ajut[ copiii sd-gidezvolte acceptarea necondilionatb de sine, abilitlliie de rela{ionare interpersonali,strategiile de rezolvare de probleme qi de luare a deciziilor, abilitSlile de a face fa!6emoliilor problematice qi o perspectivd mai flexibila asupra viefii. Dacd sunt utilizatesecvenJial gi inten{ionat, aceste programe pot oferi copiilor infonnatii gi abilitdli carepot minimiza intensitatea, severitatea gi durata problemelor, chiar dac5., in mod cert,nu le vor elimina pe toate.

Activitalile din acest volum sunt concepute pentru a fi utilizate in clase sau in cadrulconsilierii in grupuri mici. Cu schimbdri niinore, acestea pot fi utilizate in consiliereaindividualI, in qcoli sau in unitali de s[ndtate mental[. Conceptele developmentaiesunt apiicabile tuturor adolescdnfilor, dar procesul qi natura unei activitl{i poatenecesita adaptarea la populalii specifrce. intrebdrile care urrneazi dupd fiecareactivitate sunt destinate sd stimuleze discu{ii ulterioare; liderul extinde sau modificdaceste intrebiri in funclie de cerin{ele individuale sau de cele ale grupului,

Activit[1ile stimul sunt concepute si dureze 20-30 de minute gi sunt urmate dedisculii. Evident, durata discutiilor depinde de grup. Poate fi nevoie ca unele lec{iisd fie divizate astfel inc6t activitatea este realizatd intr-o zi, iar discufiile au loc inziua urmitoare. Discutiile sunt o parte criticd a leciiiior deoarece intdresc atingereaobiectivelor gi permit adoiescenlilor s[ aplice aceste concepte in viata lor. Deoarecemulte din aceste activiteti incurajeazd auto-dezv6luirile, este esen{ial[ stabilirea uneiatmosfere de incredere gi coeziune inainte de implementarea programului. Deqi multedin activit[1i sunt relativ non-amenintdtoare, participanlii trebuie sa aibi dreptul dea nu participa la discutie daci nu se simt confortabil cu tema acesteia. Ascultareaaltor participanli care ?qi impdrtSgesc experien{ele faciliteaz[ normalizarea emo{iiloradolescenfilor, ei invat6nd din experienta. Stabilirea unor reguli de bazS poateasigura respectul pentru opiniile altora. Participanlii trebuie si inleleagS cE" discufiilesunt confidenliale gi trebuie sd rSmdnd intre mernbrii grupului, cd au dreptul sd nuparticipe la disculie gi cd nu vor exista jigniri. Regulile de bazE oferb un loc sigur deainvlga gi de a apiica principiile legate de slndtatea mental[.

:

-:l

:ij'1'

rii,'.

lit::

',1

-jii.iegItt':i:in:{]::.i*

*'

,:i

.!

c

*.

na1l3.

:dz':.!,

+'

E'&*

INTRODUCER-E

ca educatori gi practicieni in domeniul san5tSfii mentale, este nevoie s5 iacem totce putem pentru a proteja copiii gi adolescen{ii de evaluarea globald negativ', degdndirea iralional[, de emolii problernatice gi de comportamente auto-vdtdmbtoare.Trebriie sd-i ajutarn sd devini rnai rezistenli prin a-i'invafa cum sf, gandeascd, sa:t:t:,:l :1_:e comporre sdn6tos. oferirea acestor instrumente ar rrebui s5 fie op'orltate: este murt mai ugor s5 previi dec6t sa tratezi probr.mu dupa ce a ap[rut.implementarea acestei curricuie este un pas spre faciiiiarea dezvolt5rii personale,sociale, emofionale gi cognitive a adoiescenfiior.

DiGiuseppe, R., & Bernard, M. (i 990). The appiication of rationar_emotive theoryand therapv to schoor-aged chiidre n. schoo'r'psycho,rogy Review, r g, 2g7_2g3."".1,kft,f,i'f:::-ii,i;*, j t ss}) A pr r mir o, ioriono r- E m o tiv e rher apyElkind, D' (l 98s). The hurried crtird. Reading, MA: Addison-wesrey. Eiris, A. (rgg4).Reason and entotion in p-sychotherapy. New york: caror. Etis, A, & Dryden, w.*.

(1997). The practice of REBT. Newyork; Springer. ---

)

Pipher, M' (1994). Revivirg opheria; saving the- seri, of adorescent gir"rs.New york:Ballantine.Vernon' A' (1993)' Developmental assessment and interventio, with children andadoIescents Alexandria, vA: American Counseiing associaiion.Vernon' A', & Ar-Mabuk, R. (1995). wrat growing up is ail about; A parent,s guide tochild attd adorescent deveropmenz. champaign, iL: Research press.walen' s', DiGiuseppe, R., & Dryden, w, (rggt). A prouitroner,s guide to Rationar_.,,.!,:o!rru Therap1,. New york: Oxford Unio*rrity ir;;;. """'wilde, J ' (1992)' Rationar cottnsering with schortr-aged popurations; A practicar guide.Muncie, iN: Acceierated DeveloJment.

7

411

.i9::4:i,*til!:.i:-4i.:gl

j&,4:1,1,:

r-il!:,.ri,;:;Er'gir:.iir,r;ir,:ir.;:i:{

l{

':

::

i-!

i*.'f3.'

::i'al

Pnocn qkr(rL PAgApoRT pBlvrKtl s {,rc cilsClasa I

Dezvoltare personaldACTIVITATEl. Eupot, ei pot2. Imi place sd fiu eu insumi3. Sunt in cregtere4. Doar unul e ca mine

Dezvoltarea ernofion aliACTIVITATEI. Sentimente grozave2. Sentimente mai pufin grozave3,Actiond.nd pe baza sentimentelor4 imi este fricd

Dezvoltarea sociallACTIVITATE1. Construind prietenii2. lmi fbc prieteni. pe care ii pastrez3. Hai sii impa4im in mod eeal4. Yrei sa fi prietenul meu?

Dezvoltarea cognitiviACTIVITATEl. Pot oare s[ aieg?2. Ce este o consecinfd?3. Solufii, soiulii4. Ce ar kebui s6 fac?

:l:::'.

i;,1

D ezv oltar e personald Activitatea lClasa I

Eu pot, ei potPerspeetiva developrnental5

oda't[ cu intrarea in gcoal6, copiii intdmpin6 o serie de sarcini noi. Daca indeplinesccu succes aceste sarcini, ei iqi dezvoitd un sim! de mhiestrie gi impiinire. Dac6 equeazain mod repetat, igi dezvoltd sentimente de inadecvare gi incompetenla. Deoarece ei seafld' zi cJe zi,la gcoald, in prea.jma copiilor de aceeagi vdrstd .r, Li, inr.p sa se comparecu ceilaltrr 9i sd igi formeze pireri cu prirzire ia abilitrliie qi comportamentul ior inraporl cu ceiialti. Aceasti informalie este integratd in concepful lor despre sine. prinurrnare, este important ca la aeeastd, vArstd copiii s6 reaiizeze cd oricine are punctetari gi puncte siabe, qi cu toate cr intotdeauna exist[ lucruri pe care allii pot sd lefacd n-rai bine decAt ei, acest lucru nu inseamni cE. ei sunt incompetenfi sau lispsilide valoare.

{}biectiveF Sd invele cE toate lurnea are puncte tari gi puncte slabeb SI hvele cE oricine este valoros incliferent de punctele slabe pe care le are

Materialets Tabla de scris)> Doud buca{i de lemn sau c6r6mid6 de construitF O masi joasd pe sub care un copil va trebui sb se tdrascdF ceva cu greutate ilrare, precum o gdleat6 umpluti cu nisip, care ar putea fr

ridicatd cioar de un copil mai puternicF O coardd de sdritF Un set de carfi de jocF cateva cuvinte, care trebuie silabisite corect, care sd fie prea dificile pentru un

copil de ciasa Its Cateva exercilii de matematicd care sd fie prea dificiie pentru un copil de clasa Its H6rlie gi creioane pentru fiecare copii (pentru Activitatla de Foliow_uo)

f inainte de incepere a aativifttii, aranja\isara de clasi astfer:v Aqeza\i bucSliie de lemn sau de cdrbmidd pe un raft cat rnai sus astfei incatdoar un copii inalt sa poatl si ajunga la eie.F Aranjali masa astfei incAt sd fie situati intr-un spaliu ingust qi dcar un copil

rnic de inalfime sa poata sd se tdrascl pe sub ea.F Faceli ca qi celelalte materiale sa fie ia indemdni.

ProcedurX

Dezvoltare personalE Activitatea I Clasa I

2.

5.

Discufii

iNrReeAni DE coNTTNUT

inc,epefi aceast[ ieclie rugAndu-i pe copii s6 ridice mdna daci pot si facEutnf,toarele:

ts Sa meargi pe apa'1" Sa zboare ca gi pasiriieF Sd fugd rapidl" Sd siiabiseascd cuvinteI' Sd fie amabili cu ceilalliF Sd se calere pe un munte

Scoateli in evidentd faptul c[ existb anumite ]ucruri pe care toat[ lumea le poateface, anurnite iucruri pe care nimeni nu Ie poate face, qi anumite iucruri pe careunii oameni pot sd le facf,, iar allii nu pot. Spuneti-ie copiilor c[ veli arrea nevoiede cAliva voiuntari pentru a v[ ajuta in cdteva sarcini. Aceste sarcini vor dovedifaptul ci oamenii au anumite puncte forte, sau lucruri pe care pot si le faci.,precufir gi anurnite puncte slabe, sau lucruri pe care nu pot sd le fac6.

Pentru prima sarcini, rugali un copil de staturb micd gi un copil de stafuri inaltas5 atingl buca{iie de Iemn sau de cdrdmidE. Cereli-le copiilor sd fie atenli laceea ce se intAmpld. inairite de a trece la cea de-a doua sarcin[, discuta.{i pe scurtconcluziile gi notali-le pe tabl6. (Utilizati aceastd procedur[ de notare gi pentrurestul sarcinilor.) Pentru cea de-a doua sarcin6, soiicitali un copil mai robust giunul mai scund sd se tdrascd pe sub masf,. Pentru cea de-a treia, chemati un copilma.i mic Ai unul mai puternic sd ridice obiectul greoi. Pentru coarda de s6rit gicdr{ile de joc, soiicita{i atdt un b[iat cdt gi o fetild si foioseascd aceste obiecte.Pentru cuvintele care trebuie silabisite, chemali doi copii care gtiu s5. silabiseascdcorect. Pentru probiernele cie matemaiicE, invitaii doi elevi buni ia matematicd.

Desflgurafi activitatea utiiizAfld intrebarile de Confinut gi de Person alizare.

Instrucliuni pentru lider: Faceli trimitere Ia informayia notatd pe tabld dupdterm inarea fiecarei sarci ni.

t. Ce s-a intArnpiat in momentul ?n care cei doi copii s-au intins spre buc6{i1e deiemn sau cS.rimidd? Au putut amAndoi si ajungS. la fei de uqor? DacE nu, de cenu?Ce s-a intAmplat in momentul cAnd cei doi copii s-au tArdt pe sub mas6? Aupufut ei s6,facd acest lucru le fel de ugor? De ce sau de ce nu?ce s-a inidmpiat in momentul in care cei doi eopii au ridicat obiectul greai? Afost acest lucru la fel de u$or sau de dificil? De ce sau de ce nu?Ce s-a ir-rtdrnplat cdnd cei dci copii auinsercat s6 silabiseascb cuvintele saus5 faea exercitriile la maternaticd? h fbst ugor pentru amAnrioi? DacE nu, de cecredeti ad. nY a f'ost ia feX de uqor?cr s-a intampiat cand cei doi copii au ineercat sd sard. coarda sau sE joace ca4i?A fost ugor pentru amAndoi? Dacd nu, de ce crede{i cd nu a fost?

2.

aJ.

4.

5.

I'1

i

:. 1

12

'K'iF

;&,T.

i: D ezv oltar e personali Activitatea lClasa i

lumea sd facd orice lucru la fel de bine? Faptul cimai bine decdt voi, inseamnd acest lucru c6 nu

'7' se ne inchipuim ci nu ali putea s5 indeplinifi nici una dintre aceste sarcini. Aritrsemna acest lucru cd sunteli nigte copii, care nu sunt in,,stare de nimic,,? ce arspune acest lucru despre voi?iNrRpeAru DE pERSoN ALTIARE

l ' V-afi g6ndit vreodatd clt altri copii din clasa-voastr6 sau altri membrii din familiavoastrd ar putea sd facd ]ucrurile mai bine decat afi pur*ruoiiDaci crede li cE. arputea' de ce credefi cE pot ei sa fac5 aceste.lucru.ir bonri,r. rali cato]i copii artrebui s6 fie capabili sd facd orice la fet Je Uinef2' DacFi nu pute{i face ceva ia fel de uin. "u

qi unur dintre colegii voqtri de clas6ffU:i:fl"::f :;;'"" voastrd, ar trebui s6 vd considerali Ja sunteli prosti,

3' Ce v5 putefi spune vou5 ingiva data viitoare- cdnd incepe{i s6 i,5 gandifi cd nusunteli buni deoarece nu sunteli in stare s5 face{i ceva?Activitatea de Foilow_up

Solicitali copiii si aibd o discuiie cu pdrin{ii sau bu'icii pentru a vedea dacd eicred cd' copiii ar trebui sa fie in stare si fa"a tot ceea ce pot ,a facd ceilalli. ca giactivitate aitemativS, punefi-ipe copii sa imparta o foaie oe irartie in doua. Cerefi_les[ deseneze' pe o parte, irnaginea lnui iu'i p. care ei pot s6 i] fac6.,gi pe cealartdparte imaginea a ceva ce nu pof sd fae6. i

6. Credeli cf, este posibii cataatd,allii pot sa facd anurnite lucrurisuntefi buni de nimie?

1aIJ

:!.,

;:,:i':_lj

'il

::i

:i:-'iii .

.:;

':i;:t,.

Dezvoltare personalE Activitatea 2 Clasa I

Imi place sd fiu eu tytsrnnuiFerspectiva -developmentalS

Odatd ce copiii incep sd igi extindd niveiul de congtiintizare apropriei persoane gi s6igi cornpare aptitudinile cu cele ale colegilor lor, ei s-ar putea sd trSiascl sentimentede incompetenld sau nemulprnire, iucru care poate afecta in mod negativ phrerea pecare o au despre ei ingigi. Este foarte important ca in acest stadiu de dezvoltare copiiisd fie ajutali sE. inve{e si se accepte pe ei inSiSi.

0biectiveF s[ se identifice ceea ce copiilor le place referitor la propria lor persoandts Sd dezvolte o atifudine de auto-acceotare.

l\{ateriale)" Nici unul

FrocedurlIntroducefi leclia, rugand copiii s5. ridice mana dac[ s-au prefbcut vreodati c6sunt altcineva sau ciacd qi-au dorit s[ fie diferitri decAt sunt in reaiitate. Provocafi-i sd vorbeasc6 despre aceste lucruri.spuneli-le copiilor c5 le veli citi o poveste despre un bdiat care iqi dorea s[ fiediferit. cu toate cd s-a schimbat, nu s-a plicut nici asa. Dup6 un timp, a inv[fatsE se preluiascd aga cum era.Citili copiilor urmltoarea.poveste cu voce tare, discutAnd apoi pebazaIntrebirilor de Continut si de Personalizare.

CAMELEONUL LUI GEORGEde David Martimo

George se afla in autobuzul gcolii care ii ducea spre casi, privindu-gipropria reflexie in geam, gandindu-se la ziua care trecuse, gi simlindu-sedestul de trist. ,,Pur gi simplu nu pot s6 m6 integrez," s-a gAndit George.,,Toatf, lumea poate sd faod ceva deosebit in a{'ari de mine." s-a dat jos dinautobuz, qi in timp ce rostogolea cu piciorul o piatri din fafa lui, s-a gdndit,,,Jimmy se descurci minunat ia fotbal, sarah este un geniu ia matematicd.Pete se pricepe foarte bine sd deseneze benzi animate, gi iat[-m5 pe mine-

nu pot sE fac nimic. Mi-aq dori sd pot fi ca ei. Dar in schimb, eu nu suntdecdt bunul bdiat George,parcdaq fi un caine sau ceva aseminltor."

cdnd George a intrat pe uga casei lui, era gata gata sd reqine c6nd a auzitmai multe voci strigdnd dintr-o datd ,,surprizlt" Aproape cE uitase ci azien ziua lui de naqtere! Mama, tata, fratele mai mare qi sora mai mic6stdteau cu tofii in fala unor cadouri aranjate pe masa din sufragerie. George

z.

i5

0Dezvoltare personalS Activitatea 2

E:;i:,

Ei{ri

t4j;f;:'+:f:

Clasa I

spera in secret ca unul dintre cadouri sd fie ceea ce el ceruse de luni deziie. ,,Haide, deschide-le,o' a spus taffil lui George, gi George a inceputsA mpA anabalajul 1or. DupA ce a gdsit o mamrg6 de baseball, o carte cuilustralii gi o pereche de bl.ugi, cadoul pe care George il spera nu se g6seairicf,ieri. George s-a forJat sd zdmbeasca gi a spus ,.Sunt foarte frumoase,"tirnp in care mama lui se intindea in spatele cairapeiei spundnd, ,,Mai esteinc6 unul George." A ridicat de jos o cuqcd qi i-a inmdnat-o lui George.iniuntruI cugtii se afla ceea ce George ceruse tirnp de 'atdtea luni de zile-

un cameleon! ,,N-am nici o idee, George, de ce gi*ai dorit un cameieon,"i-a spus rnama lui. ,,Dar, irte-l

- ia mul1i ani!"

George era rnai muit decat fericit. De cdnd a risfoit o carte despre cameleonila bibliotecd", a dob0ndit un interes gi o fascinalie adevdratd" pentru acestanimal. Ceea ce iui George ii pldcea cu adevirat era modul in carecameleonul putea si ipi schimbe culoarea pielii pentru a se amesteca cumediul in care se afld.. Bineinleles, atunci cdnd George a schirnbat fundalulcugtii din albastru in negru, cameieonui qi-a schirnbat cuioarea pielii dinaibastru in negru. Cdnd a schimbat fundalul intr-unul p[tat, carneleonui s-aschimbat, de asernenea, intr-unul pltat. Gearge era uluit.

George a urcal;cu cameleonul s[u, pe care l-a numit Cammi, in camera sa.George a continuat sa ii priveascd pe Cammi curn igi tot schimbd culoriie.Imediat dup[ ce gi-a tenninat cina, temele de cas6 gi baia de seari, Georgea mers direct ?n camera sa sd se mai joace pulin cu camrni. cind tat5l lui avenit sE ?l verifice in seara aceeal-a glsit pe George adormit in fafa cugtiiiui Camrni. Tatll lui l-a pus in pat gi I-a acoperit.

in noaptea aceea Gebrge a avut un vis. A visat cd era la qcoaid". visula inceput arrtandu-i pe George dimineafa in curtea gcolii inainte deinceperea orelor. Dar, dupd aceea s-a vdzut f;icind ceva foarte straniu.cand s-a apropiat de prietenul sdu Jimmy, care avea o staturi inalta qiindesatf,, George qi-a sirnfit propriul corp crescand pdn6 c6,nd a devenitaploape cAt a lui Jimmy. $i nu doar atat, pfln[ qi hainele pe care George lepurta s-au transfonnat incet pani ce s-au potrivit exact cu hainele pe careJimmy le purta, $i de fapt, fafa lui George a qi inceput s6 semene cu falaiui Jirnmy. A fost destul de plScut la inceput

- i-a pldcut intotdeauna cum

ardta Jimmy. George a descoperit cd putea sr joace fotbal mai bine decatjucase vreodatf,, dar ii era, de asemenea, pu{in frica deoarece nimeni nup6rea sd il recunoasca. Prietenul lui, Breft s-a uitat direct la el si a intrebat.,,Unde este George?"

inainte ca George sE poata rispunde, in vis, clopolelul de intrare a sunat, qieopiii au intrat induntru. George a stat in banca lui chiar iAng6 Sarah. Aceiagi}ucru a inceput s5 se intample, din nou. corpui sdu, iraineie sare, gi in finalfaia sa semdnau exact ca gi a lui sarah. s-a uitat peste probiemele sale den'latematic6, gi ?ntrebdriie care, de obiceau, ii ridicau mari probleme, i sepdreau acum foane u$oare. Dar, din nou, era neliniqtit datoritd faptului e6in uma acestor schimbd,ri, nimeni nu pdrea s6 gtie eine este el. Toat6lumea

::/

{

'-t:'l ij

i

IO

'.:ir:ll

'.i

:/ Dezvoitare personala Actjvitatea 2Clasa I

il privea ca $i culx er era doar o alta sarah, i' roc sd ?r vadd, dedesubt, peaceiagi George pe care ii cunogteau. George s-a dus sd igi ascuta creionul gi' s-a intdlnit cu pete. imediat, corpul lui Gelrge, hainere it tE" sa au i'ceputsd se schirnbe pentru a se potrivi cu ceie ate tui pete. $i-a asculit creionurdupd care a desenat o imagine extraordinard a unui eieiant zburdtor. desenpe care ii {Ecuse mai frumos ca niciodata. Erisabeth a venit aproape penrrua privi desenul lui George gi i_a spus, .,Frumos desen, petel,,

Lui George i s-a fb.cut din ce in ce mai fricr deoarece indiferent ce incerca,pirea ci nu poate sd conving' pe nirneni cE er era de fapt George. seapropia de prietenii iui, dar de c6te ori fbcea acest iucru se schimba dinnou gi din nou. S-a schimbat de atdtea ori, incat a devenit pu{in panicat,gi a inceput s[ iqi doreasci. sd nu igi fi dorit sd fie ca gi uitrir."uu. ,,Sunteu!" a inceput sd strige George, ,,sunt eur', colegii iui r-'au privit incurcafi.George gi-a pus capur in rnaini gi a munnurat ,,imi doresc sE fiu doar eu,eu, vechiui George, George, George...,,

',George, George, George," a spus mama in timp ce '

scutura bl6.nd.,,Trezeqte-te somnorosule, este timpur sE te preg5teqti pentru 5coaid.,,

,,NrIamd?" a spus George.

,,Te zvarcoreai gi te intorceai pe toate pa4ile, George. Ai avut un vistrd.u?"

,,Da, trnamd."

,,Ei bine, a trecut dcum. Este timpur sr te trezeqti. $i nu uita s6 il hranegtipe Cammi."

George s-a dat jos din pat, qi se sirnlea pulin agitat deoarece visur pireafgang real. George s-a uitaf Ia Cammi, care stdtea apatic i' cugca rui,pierzdndu-se, ca intotdeauna, ?n decor. George ar fi putut sb jure cd carnmii-a clipit in acel momenr.cd'd Gecrge a ajuns ra gcoaid, a trebuit sE verifice de doua ori pentru avedea dac[ corpur sdu, irainere, sau fafa luinu se schimbd. A ajuns ia bancasa gi s-a pierdut in gAnduri referitoaie ra visur pe careir avusese in aceanoapte. Sarair s-a aplecat inspre ei qi a splls, ,,Hei, George, la ce visezi?,,,,Cum m-ai strigat?" a intrebat George.

,,Pdi, Geotge, Bineinfeles," a rispuns Sarah. ,,Acesta este nurnele t[u nu-iaqa?"

"A'ga ests,'l a spus George. ,,Acesta sunt eu." $i a zambit, d6ndu-gi seamac6t de fericit se simlea fiind el insusi.

%

1'7

Dezvoltare personald Activitatea 2

-

tfl+:tii

.:&r*iFa:j.nt\rait,lirlil

ii:.:ii.i::ti:l

.:i)::,_:i

Discufii

iNrnpeARt DE coNTINUTL De ce igi dorea George s[ fie diferit?2. De ce credea George cd el nu avea n-iufic special?3. Cum s-a simgit George in leg[lurl cu tpodul in care s-a transformat in visul siu?4. La sfrrgitul poveqtii, era George buculos cd era cine era?Daci da, de ce credefi ci pi-a schimbat pflrerea?

iNrneeARr DE PERSoNALTzARE1. V-a!i dorit vreodatd sI fi{i alffel decdtlbuntefi? Dacd da, cum anume v-ati dori s1

firi?Ce anume vI place la voi?Chiar dacb exist[ anumite lucruri p" .{r. ali vrea sd le schimbali la voi inpivf,, vdputeli accepta a$a cum sunte{i? Suntefi, precum George, bucurogi c[ sunteli voi?

Activitatea de Follow-upCereti-le copiilor sd compund un c6nted care s[ aib5. titlul ,,Ceea ce imi place lamine." Acordafi-le timp, pentru ca ei s[ le poati cAnta celorlalli copii cdntecul pecare l-au compus. Accesul la oale, tigdi, tobe, echere gi alte obiecte pe care le potuttbza pe post de instrumente muzicale, lE pot spori creativitatea.

2.a

r8

DezvoJtare personali Activitatea 3Ciasa I

Swrct trc cyestereFerspectiva .develop rnentatr6

Pierderea dinfilor este una d.intre ceie mai impofiante schimbari fizicecare au locin aceastf, perioadE de dezvoltare, dar pe langa acest lucru exist6 gi alte schimblrigradate semnificative iri inilfime, greutate qiputere. Controlui muscular continuf,, deasemena, sd se dezvolte gi cu toate c5, controlui pe care copiii ?l au asupra grupelorde muqciri mai mari este mult mai bun decat controlul pe care il au asupra grupeiorde mugchi mai mici, controlul mugchilor mici incepe gradat sd se irnbuni.tifeascf,,Abilitalile locomotorii. agilitatea pi coord,onarea se dezvolta gi ele rnult mai multodatd cu maturizarea.

CIXriectiveL Identificarea modalitatriior in care copiii se dezvoltd qi se schimb d fizicF Identificarea competenfeior asociateiu schi'rbarire fizice

h6aferialets

F

Trei poze pe care fiecare copil ie aduce de acasd(de la v6rsta A-2 ani, vdrsta 3-4 ani,qi v8rsta 5 ani_prezent)o copie a Fiqei de trucru

- cresc (Figa de lucru 1) pentru fiecare copir

o foaie albd de desen, un oreion grafrc,gi creioane colonate pentru fiecare copil

1' Rugafi-i pe copii sd pur.rr pe bancd pozele pe care le-au adus penru aceast.activitate. impa4i{i c6te o copie cin niga de iucru

- cresc (Figa de iucru i )pentru fiecare copil.

2" Revizuili apoi cu copiii categoriiie din taber: dinli, pbr, numdrui de la picior,mirimea+nainiior, in[r!i're, greutate, qi aspect gen.rut. Expiicali inielesulcuvintelor neschimbat qi diferit, gi indicali aptut ca tofi copiii igi vorexamina pozele gi vor incercui cuvAntui nesc-himbat sau diferitpe parcurs cedurnneavoastra ii ghidafi prin activitate.

3' Prima dati, puneli eopiiisa compare pozerede cand erau bebeiugi cu pozere rorde la varsta de3-4 ani. citili fiecare categorie din taber qi rugafi-ipe copii sa?ncercuiascd cuvdntul neschimbat sau diferit aga cum se potriveqte pentru fiecarelllr-g-?r]l: Realizafi aceeagi procedurd pentru comparafia-vA.rsreior i-4 ani qi 5ant-DTezent.

4' Dupa ce copiii au temrinat de completat tabeiui, discutali pebazaintrebrriior deConfinut' irnp[rfifi apoi foile de desen qi creioanele de colorat gi ruga]i copiii sEdeseneze ceva ce ei puteau face la v6.rsta de3-4 ani, dar care nu puteau face c6nderau mai mici de aceastd vArstS. Pe ceaialtd parte afoii ceretri-le sd desenezeeeva ce pot face acum, dar pe care nu ir puteau face ia varsta de 3-4 ani.5. Discuta!i pebaza intrebirilor de personalizare.

Frocedur*

T9

Dezvolkre personald Activitatea 3 Clasa I

Discufii

iNrnpeARr DE coNTrNUT.l. DacE ne uitim peste ceea ce a{i incercuit in tabelul vostru pentru categoriile db

virstl A-2 ari gi 3-4 ani, a1i avut mai m{ilte care erau neschimbate sau mai multecare erau schimbate? Dar, in cazul comflaratiei vdrstelor de 3-4 ani gi 5 ani-prezent?

2. Bazindu-vi pe ceea ce ali notat in tabel$le voastre, ce a{i invdlat despre modulin care v-ati schimbat?

iNrngeAni DE PERSoNALIzAREl, Dali exernplu de un iucru pe care il putefi face acurn gi pe care nu l-afi putut face

cAnd erati intre vArsta de 3 qi 4 ani? Dali exemplu de un lucru pe care il puteafiface cdnd aveali vdrsta cuprinsi intre 3 gi 4 ani qi pe care nu puteati si il faceficdnd erali bebehlgi?

2. Puteli sd vb. gdndiJi la un iucru pe care db puteli sa il face{i acuma, dar pe care sEil fi pufut face c6.nd aveafi intre 3 gi 4 an[?

3. Sunteli fericili de faptul cd sunteli in cregtere qi in schimbare?Ce vd place cel mai mult Ia faptui ci surtteli la aceastd vdrstd pe care o aveliacum?

Activitatea de Follow-upExpuneli pozele in clasf,. invitali copiii sI belecteze una dintre fotografiile lor gi sE

. spun6 douf lucruri pe care gi le amintesc ddspre ei referitor la acea virstl.

20

D ezv altare personali Activitatea 3Clasa I

Swwt fru cregteveF.'I$A DE tr,UCRLI

Nume: Data:

lntre 0-2 anigi 3-4 ani ?ntre 3-4 an ligrereze-rDiferitPEr Neschirnbat Diferit Neschirnbat

Ficioane Neschirnbat Diferit Neschimbat Diferit

ry[at!'xl Neschimbat Diferit Neschimbat Diferit

Diferit9r'rSlgirne

Greutate

Aspect general

ftjeschimbat Diferit Neschimbat

Neschirnbat Diferit Neschimbat Diferit

I\leschimbat Diferit Neschimbat Diferit

Frsa 1

21

i:.,ri;,.;

D ezv oltare prersonald Acti vitatea 4Clasa I

Doar aytul e c& minePerspectiva developrnentald

Dezvoltarea congtiinfei de sine a copiilor, in aceastd perioad[, este criticd. in termeniidezvoltarii lor generale. Deoarece prea mulli copii triiesc in medii familiale ?n carese pune prea pulin accent pe educa{ia copiilor in acest sens, intf,rirea pozitivl, sausprijinul, este important in a ajuta copiii sa igi identifice competenfele particulareprin care ei sunt speciali.

ObiectiveF Identificarea modaritaliior in care fiecare copil este speciail' Recunoagterea carac[erului unic al fieciruia

MaterialeF o tugierd (cutie cu tug pentru gtampiie) qi cateva lupe sau sticle care mrresc

imagineaF o copie a Figei de lucru

- Doar unul e ca mine (Figa de lucru 2) pentru fiecare

copilF o farfurie micd de catton, un ac de siguran{i, gi creioane colorate pentru fiecare

copil (pentru Activitatea cie Follow-up)

FrocedurEl. introducefi aceastr iecfie, rugdndu-i pe copii sa ipi inchida ochii si s6 isiimagineze cE sunt in drum spr magazinui de jucdrii, odata alunil *roio, ei vor

c5uta o jucarie care este ,,speciaii." intrebafi-i ce inseamna s6 giseEti ceva careeste unic, special. Frovocafi oferirea de sugestii, intdrind ideea c6 acest lucruinseamnd cE aceastd jucirie are ceva deose.bit sau diferit. Men{ionafi faptul cd qicopiii sunt la fei; ca exist6, de obicei, ceva deosebit la fiecare copil, care nu estela fel la toati iumea.

2. impar\ilL copii are Figei -

Doar unur e ca mine (Fiqa de lucru 2). punefi, apoi,fn circulafie, tugiera gi pune{i copiii sd iqi introducd degetur mare ?n tair.aapdsandu-l gi rugaii-i sa iqi imprime degetur mare in pirt"ude sus a fisei detucru.

3. Dupd ce aliparcurs aceastiparte din activitate, punefi-i pe copii sdigi giseascdcate un partener cu care sa igi compare amprentele pentru a descopeii Jacd suntexact la fel (pentru a facilita acest lucru folosi{i tupa;. Dupa ce purtali catevadisculii referitoare la faptul cd nici o amprentd nu seam6n[ exact cu cealalt'i- cafiecare copil este unic

- raporta{i-va din nou la fiqa de iucru. citili fiecar e frazd

cu voce tare, rugdndu-i apoi pe copii s6 deseneze ceva pentru a ilustra astfelr5,spunsul lor.

4. Dupa ce figa de iucru a fost comp jetat6",poftili-i sd igi ?mpirtigeasci rispunsuriieastfei incat copiii sd invele mai multe despre mooatlialite in care se aseamSn[precum se qi deosebesc de ceilalti.

5' continu ari activitatea discutdnd pe baza intreb5rilor de conlinut gi dePersonalizare.

Dezvoltare personalS Activitatea 4

Discufii

iNrnpeAru DE coNTTNUT1. Ce ati observat cAnd ali comparat ampreilta voastri cu cea a partenerului vostru?

Frin ce s-au diferen{iat amprentele voastfe?2. Aii putut identifioa, arunci c6nd i-a{i asctjrjtati pe ceilalli irnplrt[gind rlspunsuriie

la tntreb[riie de pe figa de iucru, lucruri firin care sd vI asemdna{i cu ceilalti? S6vi deosebili de ceilal{i?

iNrasgARt DE pERSoNALIZAREI ' GAndili-vd ia voi ?ngiv6 ca qi cum ali fi.jrnc6ria aceea special5. din magazinul cujucErii. Prin ce anurne suntefi voi speciali sau diferili decdt ceielalte jucdrii din

acest grup?2. Ce anurne vd place cel mai mult la voi irisivl?

Actlvitatea de Follow-upInvitali-i pe copiii s6, realizeze o insignd ,,Doar unul e ca mine" utilizdnd o farfuriernicd de carton. Punefi-i si deseneze pe ace$st6 insign6 lucruri care sh ilustreze ceeace considerd. ei cd au special la ei ingigi. Apoi, dupi ce insigna este tenninat[ ei pots5 gi-o prindS. cu acul de siguran{E de tricougi.

":# 4:Er,+,:

'.i,*.itl,*r'ti.-,Irjg:r, |::g:.;:;::.-:lri.iji:.,,1r:'

i+i.;.Ltrn,'-'

:l.l-; l'

' .:'a .,.] ::

:i:'..:,r

;r.,:r::I

i,!t.il

.\A

':r!#''': ":';:.r-?:.:-,

D ezv oltare personalA Activitatea 4:, )

Clasa l

Bowr Edwusg e c# waimeF'I$A DE LUCRU

Nurne:

AMPRENTA MEA

i un lucru pe care il fac pentru a-rni ajuta fdrnilia este:

Data:

I ln lrrnnt ne nr*o il f^.v' ruwr u ptr,vdrc ij rac pentru a o a.juta pe $oamna ?nv5.tftoare este:

Un iucru la care m[ pricep bine este:

I

Frs,q 2

25

Dezvoltare erno{ionali Activitatea IClasa I

Sentlmente grozs.veFerspectiva developmentali

0biective

Materiale

FrocedurE

copiliria mijiocie a fost adesea descrisd ca fiind ,,anii cei rnai frumoqi,,din vialaunui copii' Creqterea este rnai lenti in aceast[ perioadd de dezvoltare, iar copiii suntexpugi multor experienle noi gi captivante: a merge pentru prima dat[ de unul ,irrg,r,"la bunica,^a ?nvd.fa sd mergi pe bicicieta, sau sd participi la diferite activitrfi la ClubulCopiilor' in ciuda faptului ch r.rnele dintre aceste noi experienle pot s6 creeze anxietateqi nesiguran!5., existd rnulte emofii pozitive asociate cu aceasta etap6 de dezvoltare,dacd ea nu este eclipsatfl de stresorii situationali.

)" identificarea emoliilor pozitive) Dezvoltarea unui voc.abular emotional

F Tabla de scrisF O cutie de carton de lapte tiiatd in doud., pentru fiecare copil in parte. tJtilizalijumdtatea de jos in scopul activitalii. lCoplli pot sa igi aducr ei singuri cutiiie

de iapte, sau pute{i folosi plicuri dacl cutiile ie lapte sunt prea dificil deachizi!ionat.)

F un set de cartonage -

sentimente grozave (Figa de lucru 3), ambalate inh-unpiic, pentru fiecare copil in parte.

i ' Discutafi diferenfele dlntre ernoliile pozitive, care ne fac placere sE le avem, giemoiiile negative, care nu ne fac plEcere s6 le avem. nugatri copiii sa va oferecAteva exempie pentru fiecare in parte.

2. Distribuifi cartoanele.de rapte.gi plicurile cu cartonage -

Sentime nte grazave(Fiqa de lucru 3). in tirrap ce discutali semnificafia cuvintelo r aflatein-piic,scriefi-le pe tablS astfei inc6.t copiii sd poatr sd le recunoasca afunci cind suntintreba{i sd selecteze qn cuvdnt pentru a descrie cum s-ar sim{i ei intr-o anumitbsltuatle.

3' Citili primele douS' scEparii. din cele care urmeaza gi llsafi-i pe copii si sejectezecuvinte care sE descriq modul in care s-ar sirnli in ieg[tur6 cu fiecare din acestesifualii. spuneli-le sd pund. cuvintele in cutiile de carton. Rugali mai mullivoluntari s[ irnparl5.gepscd cu resfui clasei cuvintele pe care le-au seiectat.

SCENARII -

SENTIMDNTE GROZAVEF Nu \i-ai vdzut bunicii de foarte mult timp.

Tatdl tdu i1i spune cb vor veni in vizitd.,b ziua ta de naqtere este sEptdmdna viitoare, gi ai chemat ciliva prieteni lapetrecerea ta.

27

Dezvoltare emotionald ^A^ctivitatea 1 Clasa I

F Tocrnai ai primit rezultatul de la tesltul de matematici, qi observi c[ ai fdcuttoate problemele corect.

F Adineaori ai fbcut o baie, iar sora ta mai mare iii citeqte o poveste inainte de- culcare.F fi-ai dorit, de mult timp, un pui de pisici. Astizi, mama ta te va duce la un

addpost de animaie pentru a-!i alege unui.) Tocmai ai gitit prima ta pr6-iitur*.F Mdine, in drum spre gcoalI vei merge cu doi dintre cei mai buni prieteni ai

t7,)> Verigorii tii vin la tine sI vd jucafi irnpreund.)" Surioara ta nou niscutd vine mAine acasl de la spital.ts Ai reugit sb scrii corect cdteva cuvinte foarte grele.

4. Continuali cu aceastd metod[, citind cAte doui scenarii odati, pAnd cflnd le-aficitit pe toate gi a-!i imp6rtigit sentimente. Discutali apoi pe baza intrebarilor deContinut gi Personalizare.

Discufii

iNrRrsARl DE coNTINUT1. A ales toatd iumea aceeaqi emolie pentru fiecare situafie? Dacd nu, de ce credeli

cd s-a intAmpiat acest iucru?2. Credefi cd se pot folosi rnai multe sentimente gi nu doar unul pentru a descrie

cdteva dintre situafii. Dach da, dali cAteva exemple.

?NrnneARI DE PERSoNA.LIZAREi. AIi experienfiat qi voi emolii pozitive asemeni celor descrise in aceastd

activitate?2. Putefi da exemple referitoare la moment0le in care afi awt astfel de sentimente

pozitive?3. Ce credeti cd puteli face pentru a experienlia sentimente pozitive?

Activitatea de Follow-upCerefi-le copiilor sd iqi pbstreze cutiile de carton pe b5.nci sau acasd in camereleior. Ei pot sA introducd in cutii cAte un cuvdnt referitor la un sentiment ori de c6teori experien\iaz\. un iucru pozitiv. La sfdrgltul zilei, ei pot sd imphrtS.geasci acestesentimente pozitive cu invlff,torul, un pdrinte sau cu un frate.

:.,19t

i.:il+i*l.iiL"1.: {

: ,:.l

i,I,l

''''l] ::]lt:: | |

.'li':rij':

., I

ti'r.i

'j!

I

rl,'

:, -i

.i,i

.l

28

Dezvoitare emofionald Activitatea lClasa I

Sentimente grozuvecARTONA$E

Instrucliuni pertru lider. Fiecare set trebuie sd conlind urmdtoarele cur-inte.' mandru (ftei cartonase),fericit (trei cartonage), entuziasmat (trei cartonarse), calm (doud cartonaqe), vesel (doud cartonase),,sl extraordinar (doud cartona$e).

MSndru Mdndru MAndru

Fericit Fericit

Entuziasmat Entuziasmat Entuziasmat

Calm

Vesel Vesel Vesel

Extraordinar Extraordinar Extraordinar

Frgn 3

29

Dezv oltare emotionalS Activit ataa 2Clasa I

Seyttimente mfii pulin grozavePerspectiva developmentali

Aiaturi de emofiile extraordinare, care apar pentru prima data in perioada copil6rieimijlocii' pot exista de asemenea gi sentimente negative: nesiguranla legat[ dercalizareaunui lucru nou, anxietate asociatd cu performanla gcola.a, sau frica de a iegidin spafiul de siguran{5 oferit de fasrilie pentru a petrece mai mult tirnir cu prietenii.Bineinfeles cd aoeste emolii negative se intensifica dac[ exista angmifi factorisitualionali precum schimbarea circumstan{elor famiiiale, abuzul, sau alcoolisrnulp[rinlilor' Din punct de vedere developmental, copiii pof s6 aibd la aceast6 v6rstddificultali in a-9i verbaliza sentimeniele deoarece

"i nu stdpanesc vocabularulemotiilor, dar ei devin din ce in ce mai receptivi la sentimentele lor gi a ceiorlaltri.Obiective

ts Identifi carea emoliilgrr negativeF Dezvoltarea unui vogabular emotional

Materialets TablS de scrisF Cl cutie de carton de lapte tdiata in dou6, pentru fiecare copil in parte. Utilizafijurmitatea de jos in soopul activitetii. (Copiii pot s6 iqi aduca ei singuri cutiile

de lapte, sau pute{i folosi piicuri da.c6 cutiile de lapte sunt prea dificile deachizilionat.)

F un set de cartonaqe* Sentimente mai pulin grozave (Figa de iucru 4), ambaiateintr-un plic. pentru fiecare copil in parte.

ocedurE1' Discutafi diferenlele dintre emo{iiie pozitive (grozave) identificate in activitatea

anterioard gi emoliile negative: ernolii care nu ne fac placere sb le avem, pentrucd nu ne simtim bine cdnd le avem. Rugafi copiii sa identifice cdteva exemolepentru aceste emolii negative,

2. Distribuili cartoanere de rapte gi piicurire cu caftona$e -

Sentimente mai pulingtozave (Fi$a de iucru 4). in timp ce discutali semnifica{ia cuvintelor aflate inplic, scrie{i-ie pe tabld astfel incAt copiii sd poat6 sd le recunoasc5 atunci c6.ndsunt intrebali sa selecteze un cuvdnt pentru a descrie cum s_ar simli ei intr_oanumitd situalie.

3' Cititri primele doud scenarii din cele care urmeazd gi l6sa{i-ipe copii sd selectezecuvinte care sE descrie modul in care s-ar simli in iegatuia cu fiecare din acestesitualii. Spunefi-le sa punb cuvinteie i'cutiile de carton. Rugali mai mullivoluntari sd impirt[gegscd cu restul clasei cuvintele pe care le-au selectai. lnacaar avea emo{ii pozitive legate de situalia respectivi, atunci ei nu selecteaza uncuv6nt din piic pentru a-l pune in cutia de carton.)

a1JI

Dezvoltare emo{ional5 Activ itatea 2

:?.F

r*!#'i:'.,'1,;i

;t1.:||:

Clasa I

SCEI'lARll -

SENTIMENTE MAI PUTIN GROZAVE)" Te afli in timpul p^uzei. qi unul din prietenii tii rdde de tine pentru ce nu

,:

. ai fugit destul de repede. ^ :;:

nu iti cumpf,ri nici una.)" Faci cursuri de inot pentru cd mru gti sd inofi. M6ine este prirna ta or5.)> Ai primit foaia de iucru de la scriere. Nu te-ai descurcat foarte bine.)" Fratele tau iti ia rolele frr[ sd nti cearb voie,ts Tat[lt[u se afldla inchisoare pentru cd a vdndut droguri.}Temu{iintr*uncartiernou.Trebuies6itiieir[rnasbunde1ato{iprietenii

td.i buni.) Mergi pentru prima datdla $c0al[ cu autobusul.) Mama gi tatal thu divar\eazd.P Fr[fiorul tiu nou nlscut primeqte toatd aten{ia pSrintilor gi a buniciior tf,i.

4. Continuafi cu aceasti metodi, citind cdte doub scenarii odatf,, pdnl cind le-aticitit pe toate qi s-au expus emoliile care ar fi putut avea loc. Discutali apoi pebaza tntrebdrilor de Con{inut qi de Porsonalizare.

iliscufii

iNrResAsr DE coNTTNUT1. A ales toat[ lumea aceeaqi emotie pentru fiecare situatrie? Dacf, nu, de ce crede{i

. c[ s-a intAmplat acest lucru?

2. Credeli cI se pot foiosi mai multe se$timente qi nu doar unul pentru a descriecAteva dintre situalii. Dacd da, dati cdrteva exempie.

irurneaARI DE PERSONALIzAREi. Ali experienliat gi voi emolii pozitive asemeni celor descrise in aceastd

activitate?2. Puteli da exemple referitoare la momentele in care ali avut astfei de emofii

negative similare cu acestea?3. Dac[ experienlia1i emotii negative, ce puteli face pentru a v[ ajuta sd va simli1i

maibine?

Instruc{iuni pentru lider; Faceli o listd cu sugestiile oferi'le de copii Si amplasalile in clasd astfel incdtcopiii sd fac trimitere la ele cdnd este cazul.

Activitatea de Follow-upCerefi-le copiilor sa igi pistreze cutiile de carton pe bdnci sau acasi in camerelelor. Ei pot sd introducl in cutii cAte un cuvAnt referitor la un sentiment ori de citeori experientiazd un lucru negativ. La sflAr$itul zllei, ei pot s5 impdrtdgeascd acestesentimente negative cu invf,tdtorul, un pErinte sau cu un frate.

32

Den oltare em oJionald Activ itatea 2Ciasa I

Sentimentp mfri pulin groT,avecARTONA$E

Instruqiuni pentru lider" Fiecare set trebuie sd conlind urmdtoarele cuvinte.. suparat (trei cartonage),speriat (tt'ei cartonape), gelos (trei cartqytape), ingrijorat (doud cartonase),furios (doud cartonase),,ri trist (doud cartonase).

isupdrat i supirat Supdrat

Speriat i Speriat Speriat

Gelos Gelos Gelos

Ingrijorat

Furios Furios Furios

Trist Trist TristI

F'rqa 4

JJ

iiI

Dezvoltare emofionald Activitatea 3Clasa I

AcNionfrnd pe buza sentimenteloyPerspectiva developrnentali

Nfateriatre

) Sd invefe legdtura dirltre emofii gi comportamenteF Sd identifice modali!f,li adecvate de exprimare a emofiilor negative

F TablS de scrisF Doui pipupi (marioqpte)I' Desene animate inregistrate pe o casetd video sau (pentru Activitatea de Follow-

up)

Froceduri

Copiii trebuie sa invele fapfui cb exista o relalie intre modul in care se simt gimodul in care acrioneatd. De asemenea, trebuie s[ invele cd este bine sd iqi exprimesentirnentele, dar molu1r in care areg si ie exprime pout, uu"u un impact pozitiv saunegativ' A invdla rnodalitali adecvate de exprimare a emoliilor negative riprezintd odeprindere important5 pentru aceasti etapd de dezvoltare,

Obiective

1' Invitafi doi voluntari pare sd igi asurne rorur rnarionetelor.2' Luali-i pe cei doi vorgntari de o parte gi citili-re primul scenariu din cere ce

urtneazd' Instruitri-i c{ ei vor interpreta prin gesturi scenariul in fala ceioriallicolegi' Ca gi alternativl, putefi interpreta scenariul cu ajutorul marionetelor inlocul voluntarilor.

SCENARII,,ACTIONANN PB BAZASENTIMENTELOR"F Este ziuafa, giprimegti de la matuga ta un tricou nou. Tu consideri cd este

un tricou, cu adevdrat, urat. Nu spui nimic; faci doar o ,,mutrd,, c6 nu i1iplace gi il vAri rapid in cutie.i' Unul ciintre copiii din cartierul tdu te invitd sr iei cina la el acasf,. p[rinfiilui pregatesc macflfoane, mdncare care lie nu i1i place deloc. cand masaeste servitd ii intrebi daci nu este altceva de m6.ncare deoarece tu nu suporfiaceastl mdncare.

F Te afli la gcoal6.9i una dintre colegele tale s-a oferit sd igi citeascd povesteain faia intregii clag.e. consideri ci povestea ei este, cu adevdrat, stupioa.cand termind de cfltit, toat6 lumea, inafari de tine, o aplaudi gi ii spune cetreabS bund a fbcufi.) Un b6iat din cartierul fi.u, tocmai a primit o nou6 bicicleta. El este foarteenfuziasmat de acest lucru. p[rinlii t[i nu gi-au permis sa i]i cumpere obicicletd nou6, aga c6 fi-au iuat una Ia mdna a doua. Egti gelos pe acest bdiatcare are o bicicieta noui, dar nu vrei ca el sd gtie acesi tuc*. iirpui ,a li ,.pare cd bicicleta lui are o culoare urdtS gi cd faci pariu c6 nu merge la fel derepede ca gi biciclota ta.

J)

Dezvoltare emof onalS Activitatea 3 Clasa I

F Te joci fotbal cu copiii din cartierul tau. Cand iti vine r0ndul s[ tragi r:atezipoafta. Un copil rAde de tine. Egti nervos. aga cd il iovegti.

3. Dupi ce voiuntarii au interpretat primul scenariu incerca{i sE obfinefiurmitoarele iucrwi de ia restui copiilor:

)> Au fost sentimentele manifestate in mod pozitiv sau negativ? Cum vh putelida seama?)' Care a fost consecinla pentru modul in care prima marionetf, qi-a exprimatsentimentele fafd de a doua marionotd?

F Ce s-ar fi putut face diferit pentru a schirnba aceasti consecinli dintr-unarea intr-una mai bun5?

Invitati alli doi noi voluntari pentru a ardta ce s-ar fi putut face diferit pentru aschimba consecinla dintr-una rea intr-una mai bun6. O alternativd ar fr ca fiecarecopil sd vind pe r6nd gi sd ofere marionetelor sugestii pentru modalitl1i maiadecvate de a face fa{6 situafiiior.

4. Continua{i cu restul scenariilor, utilizdnd aceaqi procedur[ descrisl anterior,dupd care discutafi pebazaintrebbrilor de Conlinut qi de Personalizare.

Discufii

irurnnsinr DE coNTINUT1. Curn credeli cd vd afecteaz6 rnodul ?n cdre simfifi modul in care acfionali?2. Care oredeli ci a fost modalitatea cea mai potrivitd de exprimare a

sentimentelor: prima sau a doua? De ce credefi acest lucru?3. Care au fost diferentele dintrp prima qi a doua modalitate de a acliona pebaza

sentimenteior?

Instrucliuni pentru lider: Notafi diferenlele sugeratu pe tabla de scris Si discutafi-le.

iNrnnsAru DE PERSoNALIZARE1. Dacd sunteli fericili, cum vd comportali avAnd acest sentiment? Dacf, suntefi

trigti, cum vd comportal,i? Dacd sunteti furiogi, cum vi cornportafi? Daci sunte{iingrijora{i sau speriati, cum vd comportali?

2. DacS' nu vE comportafi intr-un mod in c&re sd ducl la renitate pozitive, eare arfi unele modalitl1i prin care afi putea schimba acest lucru?

Actirritatea de Follow-upAr[tafi copiilor desenele animate inregistrate gi rugafi-i pe copii sd fie atenfi la modulin care personajele din desene se comporti, ce sentimente ar putea avea, gi ce efect arputea avea acfiunile lor asupra celorlalli.

:a

JO

Dezv oltar e emof i onal d Activitatea 4Clasa tr

Iwi este fricdPerspectiva developmentalfi

)' Sd dezvolte strategii de coping pentru a face fa16 fricilor norrnaleMateriale

ProcedurlL

o caracteristici a acestei perioade de v6rstr este imaginalia bogata. Av6nd in vederec[ copiii in vdrst6 de cinci gi gase ani au inca dificuitafi, uneori, in a face distinctiaintre fantezie qi rearitate, nu este neobignuit sE re fie fricade intuneric, ,tiu;;';*r*;;cd monqtrii ii vor ataca in tirnp ce dorm. Aceastd fiicd se poate gene ralizain

,,omulnegru" de care sunt convingi c[ se ascunde in curte, gata sb ii inhale. De obicei, panaia sfArpitul clasei intai' copiii au dep5git faza acestei frici, dar pand atunci aceast6frici este foarte adevdratd. gi le afecteazd somnui sau, in unere cazu.ri, ?i impieJicasd iasd afar6lajoac5. Copiii trebuie sd qtie faptul cE degi ternerile lor sunt normal",existd anumite lucruri pe care ei ie pot face pentru a fi mai puternici gi pentru a dep5giaceste temeri.

0biectiv

F o cutie goali de aerqsol (spray) pentru fiecare copil (pentru Activitatea deFoilow-up). (Rugali copiii sd aducd de acasd o cutie, sau, in cazulincare cutiilenu sunt disponibile, desenali o cutie de spray qi faceli copii dupa ea.)

> Ilartii de construit' lipici, qi carioci sau creioane coiorate pentru fiecare copil(pentru Actitt itatea de Follow-uo)

2.

I*troduceli activitatea explicind faptul ci multor copii ie este frica de uneleiucruri precum mongtlii sau omur negru. precizali faptur c[ degi uri n rrirJ "rt"un lucru nomal, este, de asemenea, posibir s6 faci ceva pentru a nu-fi mai flfric5., aga cum va iiustna povestea ile care o vefi citi.

cititi copiilor unn6to4rea poveste cu voce tare, dupi care discutaf i pe bazaintrebbrilor de Confinut qi

Dezvoltare emotionali Activitatea 4 Clasa I

El nu vroia sA spuna nim[nui acest lucru deoarece se gandea cb ceilalli ar firAs de el. Bunicii ii spuneau intotdeauna ae,,biaiat male" se fbcuse, 9i astfelel.se gdndea ci biielii mari nu ar trebui sd se teamd de iucruri precum omulnegm. Prietenii iui nu pireau si se team6, qi pdn[ 9i sora iui, care era cu unan mai mici ca el, nu dldea Semne cA S-aI teme de a$a ceva. Jason nu $tia ces4 t4u4.

intr-o zi, cdmd sora lui Jason era plecat[ de'acasd 9i nici unu] din prieteni nuerau afar6, Jason se uita la televizor, Mama iui a intrat in camerd qi i-a spus,,,Jason, este o ziminunat[. Artrebui si ieqi afar5",sd te joci.",,Vreau doarsEv6d emisiunea aceasta dupi care voi ieqi," a spus Jason. Dar, in timp ce se uitala emisiune, a inceput sd il doard stomacul deoarece era ingrijorat ia gdndul cdva merge afarl de unul singur.

CAnd en'risiunea s-a terminat, mam& lui a intrat din nou. ,,Mamii nu pot semerg afari deoarece md doare stomacul. Mai bine stau iniuntru $i md joc," azis Jason. Mama s-a uitat la el gi i-a spus, ,,Jason, cred cd ifi este fricd si mergisingur afard atunci cilnd nu este nifneni pe strada. Fac pariu cE daci mi-aiputea spune de cQ anume ili este fric[, am putea gAsi o solutie pentru a te ajutaastfel incdt sd nu ifi mai fie frici."

Aqa cb Jason i-a spus. Mama lui nu a rAs de el qi nici nu i-a spus sA fie curajos,aga cum a cre'antel cd ii \/a spune mama lui. in schimb, ea a spus, ,,CAnd eramde vdrsta ta, imi era fric6 sd merg la culcare, deoarece credeam cd un monstruva iegi de sub patul rneu qi m[ va fura. Cred ch in{eleg pulin ceea ce sim{i tu.Hai sd vedern dacd ne putem g6ndi ia ceva care sd te ajute sd te sirnli mai insiguranlt atunci cdnd ieqi afar6."

Jason gi cu mama lui s-au pus impreun6 pe gdndit. S-au gdndit gi iar s-augdndit. Nu a trecut mult timp pdn6 cind lui Jason i-a venit o idee! I-a spusmamei lui c[ ar putea sd facd o mascd de speriat pe care sd o agale in curte. Inf,elul acesta, omului negru ii va fi fricl sd intre in curte. Mamei iui i s-a parutcf, este o idee fantastic[. Ea l-a intrebat ce altceva ar mai putea incerca, rarel a venit cu ideea de a crea un ,,sptay pentru omul negruo' care ar putea si ilfoloseascd in curte inainte sd iasi el si sejoace. A spus cd sprayul ar putea s6il lina pe omul negru la depirtare aga cum sprayul de insecte line insectele ladeplrtare.

Mamei lui i-a pldcut foarte mult qi aceastd idee. ,,Jason, cred cd ar trebui sdincepi sd faci cit mai repede masca gi sprayul pentru omui negru." Aga clJason s-a gi apucat de treabl. Imediat cum a tenninat iucrul, el gi mama lui auagl\at masca qi au f6cut curlea cu spray. Lui Jason ii mai era pufin fric[, aqacd mama lui i-a sugerat s6 incerce $[ mearg[ afara de mai multe ori timp decateva minute doar. Dac6 nu ar fi urmat sa se intdmple nimic infricoqbtor, elar putea sE igi spuna ca din moment ce totul a mers bine timp de 10 minute,de ce sb nu ineerce s[ mai stea incd 10 minute in plus?

r*

15*:.;,]::ltn

'':J!iti+

:,,

+.:+,:i

i:i.::'ll

:.]

38

Dezvoltare emotionald A ctivitarea 4Clasa I

Jason a decis cd este o idee buna gi a mers in cdsula rui din copac. s_a simlitmult mai bine gffiiind cd masca era atdrnatd gi cd forosise sprayur impotrivaornului negru' .{ inceput s6-gi g5.seasc5 0cupafie in clsufa din copac, gi p6nasd igi dea seama c6t timp hecuse, tatal lui l-a chemat la masa de pr6nz. uitasecu desrvdrgire dg timp gi se afla afar6, singur, de aproape o orf, fdrr si se simt6speriat! cdnd a terminat pr6nzul, s-a gairdit, ,,Nlmic infricogator nu mi s_aintd.mplat cat am fost afara, aga cd pot i-ncerca s6 fac acest lucru din nou, fdrdsI imi mai fie fripA.,'

Discufii

iNrnBnAnl DE coNTTNUT1' Crede{i cd lui Jason i[ va mai fi fricr sr iasd in curle? De ce sau de ce nu?''

?".ce i-a fost fricd lqi Jason si le spund pbrinfilor gi prietenilor lui de ce nu vroiasa iasi afard?3' ce r-a ajutat pe Jason sd nu ii mai fie atdt de fricr?

iivrnsrARr DE pERsoNALTzARE1' Y-u fost, vreodati, fripd de ceva, a$a cum le-a fost fricd lui Jason gi mamei lui?2. Ce ali fbcut pentru a rpu vd mai fi frica?3 ce ali invdfat din ace4sta poveste, care sd vi. ajute in cazulin care avefi friciprecum a avut Jason $Au mama lui?

Activitatea de Follow-upirnpa4ili cutiile de aeros$l qi cereli-le copiilorsd igi construiascd propriile lor,,spray-uri anti-monstru" acoperind cutiile cu hirtie qi decor6ndu-le. o activitate alternativ'.ar fi construirea unor maffti pentru a speria mongtrii sau pe omur negru.

39

,..'f;

-ii

':1

Dezvoltare social5 Activitatea IClasa I

Cons(raind prieteniiPerspectiva developmenfalI

Relaliile dintre copiii de aceeagi v6.rst5 au o func{ie importanta pentn-r acegtia.Interaclionand cu ceilal1i,_copiii invald oesp.e _vatrori, componamente, gi convingericare ii va ajuta s5. devina membrii funclionaii ai societalii. D.ou.".* reiafiile deprietenie joaca un rol esenfial ?n vielile lor, a invaia cum sa aezvotte rela{ii optirneeste o pane vitala. din dezvortarea ror sociard.

Obiectiv) sa identifice modaritdli de dezvoltare a unor rela{ii bune cu cei dirn iur

) Doud foi de h6.rtie gi oreioane colorate penku fiecare copilF Un rol de band6 adezuvdMateriale

Procedundi ' cereli-le t:opiilor sd ridice mdna dacd au vdzut vreodata un zid din cardmid,.sau o crf,dire din cirfunidd. Discutali faptur c[ in construirru unui zid sau a uneicladiri, sunt puse laorartE murte caramiii individJe. e*fur4i_r. ci in aceasr'lec{ie ei vor construi un,,zid al prieteniei.,,2, Dali fiec[rui copii o foaie de hArtie gi explicafi-re cE aceasta reprezintd.

,,cirimida" fiecrruia. cerefi-re, apc,i, sa igi scoatb creioanere de cororat gi s6deseneze o imagine (clr foaia agezatdintr-o pozitrie o.lzontatd) care sE ilustrezeuna din urmitoareie sifila1ii:

F Cum sd invite pe oineva sb se joace impreundf 9u* si coopereze sau sI imparti ceva cu un prieten)' cum si facd cun-ogcut unui copil cd ar vrea sd fie prietenur lui sau ar eits Ceva frumos ce il pot face pentm un prieten

:' nyga ce.copiii au terminat de desenat, poftifi-i, pe rand, sd iqi prezintecdrdmizile lor de prietenie. Lipili cirdmizile astier incai se rormali un zid alprieteniei.4. Dezvoltali activitatea discutdn dpebaza

Personalizare.Intrebf,rilor de Con{inut si de

Discufii

iNrRpeAnr DE CONTINUTI ' Arata imaginea pe care ali desenat-o ceva ce afi frcut voi intr-o situatrie deprietenie?2' Existd gi alte modalitdli de a construi o relalie de prietenie in afar6 de celeatdtate in imaginile dessnate la aceastS leclie? ftniu.u:uri-i sd ofere exemple.)

t1+l

Dezvoltare sociald Activitatea I

3. Care sunt unele lucruri care consideralide prietenie? (Exemplele includ lovitul,mai departe. Subliniafi faptul ci ei nueXemple.)

iNrneeAnl DE PERSoNALIZAREl. Dali exemplu de un lucru pe care voi il

buni cu ceilalti?

cineva?

Activitatea de Follow-uP

Cerefi-le copiiilor sd deseneze mai multe imaginiadluga{i aceste ,,cdrdmizi" zidului de prietenie'

nu ajut6la construirea unei relatiiI de a impfuJi ceva, 9i aga

si foloseasc6 nume cdnd ofer6

II

dr]r comportamente pozitive de prietenie 9i

care dovedegte c5 sunte{i prieteni

2. A\iinvllat, din desenele celorlalli copiil lucruri noi despre modul in care seconstruiesc relaliile de prietenie? Dacd {a, ce ali invilat?

3. Ce idei v-ar pllcea si incercali pentru aiJva aiuta si devenili prieteni mai buni cu

ii:

':

:i

.

A'

Ciasa IDezt,ollare sociaid Activitatea l

ffi"::=':5i:i-'

=1'a;

rti:.ni-;

il.:i:

Imi fac priefierci, pe c&re fi pfrstrezFerspectiva' developmental5

in perioada gcoiarr mic5, apar multe schimbiri in ceea ce privepte dezvoltarea socialr.odat[ cu cregterea 1or, copiii igi dezvoltd treptaf cercurile lor de prieteni gi, prinurrnare' trebuie sb igi dezvolte abitritafl care sd ii ajute sd iqi facd prieteni, p. .u.*sE ii qi pdstreze' La acehstd vdrstd ei sunt mai pufin egocentrici qi sunt .upubiii ,e?n{eleagr concepte precum ,,d6ruieqti, primegti." Ei cievin din ce in ce mai pricepuliin a coopera gi a contribiri, gi sunt rnult mai capabili sr inleleagd semnele sociate. inarice caz, aceste abilitafi trebuie sd fie in permanenfd consolidate. Avdnd in vederecd altercaliile, insultele, gi remarciie peiorative se intensificd la aceastd v6rst6,scoaierea in evidenlb a irnpactului negativ pe care aceste comportamente le au, este,de asemenea, important4 pentru dezvoitarea social6.

ObiecfiveF Sa fac5. diferenla intre comportamentele care contribuie qi care nu contribuie la

crearea qi pd"strarea prietenilor) Si identifice niodalitafi eficiente de a se purta cu copiii de v6rstl similard carem ani festd comportamente negative de prieteni e

Materiale)" Tabla de scrisF" scaune, farfurii de carton, sau bucafi de materiatr ?n forrna de pf,trateF Un casetofon qi o casetl cu cAntece pentru copii)' O foaie de ziar gi un rrrarkerl* O pungl mare de hartieF Creioane colorate qi r4ai multe foi de hA(ie, impf,turite gi capsate pentru a forma

o carte (cdte una pentru fiecare copil; pentru Activitatea de Follow-up)Pnocedurl

1. incepetri leclia rugind copiii sa ridice mdna dacb":

Le place c6.nd un prieten ii striga in diferite formeLe piace cdnd un prieten imparte ceva cu eiLe place cdnd un prietpn se ceartd cu eiLe place c6nd un prieten ii invita s6 se joace cu elDiscutafi pe scurt rb.spunsurile date de ei qi menlionali cf, scopul acestei lec;iieste de a identifica cornportamente care s6 ii ajute s6 igi faca prieteni gi pe cares[ ii gi pS.streze.

Rugati copiii sa aduc5- pn scaun in fala clasei. (Dacd spafiul este limitat sau dacdscaunele sunt prinse de b[nci, ar putea fojosi farfuriile de carton sau pitraleledin material.) Ei ar trebui sd aqeze scaunele intr-un cerc mare dupf, care s6 se

ts'

ts

AartJ

Dezvoltare socialir Activitatea 2 Clasa I

' Facefi, pe rind, activitlfi impreuni)> Te lasd sd tejoci cu ceva foarte special) i1i pune piedicd

3. Trecefi apoi urmitoareie lucruri pe tablhL:F Te tachineazd)' Scoate limba la tine) Te ignoraF Te str.igi in diferite feluri)> Te vorbeqte pe la spate

Ruga{i copiii sd spunf, cum se simt atunoi ctnd lor li se intdmpld astfel delucruri. Discutali despre modul in care ei se poartd in astfel de situafii qi cdt debine funclioneazd aceste metode, frcdnd diferenfa intre modalitllile de rlspuns

44

fflr+r"--.-.jg.lJEis:

;Er.:

!:.,:lj

:,1:

:;

D ezv oltar e socialS Activ itatea 2Clasa i

T:]:::J] ::|-utiu Pe parcurs ce copiii iqi imprftheeso opiniite notali sugestiilepozltlve pe un poster 5i afigafi-le astfel incat ei si recurgd la ele cand au-nevoie.' 4' Ltra{i apoi punga de haltie pi pu