t{\\\\\

Coperta: arh. Daniel Munteanu \ t

tSursa ilustiatiilor copertei: Wikimedia Commons. \ \

l) Homer, sculpturl ln mamurl, cunoscutl ca ,Homer Caetani", datlnd di\ sec' $2) Pregedintele George Washington, poitret de Gilbert Stuan' 1795; I ',

3) Wolfgang Amadeus Mozart, portret neteminat, de |osenh tanSe' 1782' \ i\!

I

i

Titluloriginal People Who Chaaged the Wotld \

Copyright @ 2005 by Rodney Castleden. First published in Great Britain) -

by Litde, BrownBookGroup Ltdin 2095. 1

@ 2015 Toate drepturile asupra acestei editii sunt rezervate I

editurii METEOR PUBLISHING

Contact:Tel./Fax 02i.222.83.30E-mail editura@meteorpressJo

Distribugie la:

Tel./Iax: 021.222.83.80

E-mail carte@meteorPress.ro

www.meteorPress.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomAniei

CASTLEDEN, RODNEYOameni caie au schimbat lumea / Rodney Castleden ;

trad.: Mihaela Vtrcariu. - Bucuregti : Meteor Publishing' 2015

2 vol.ISBN 978-606-8653-30-3

VoL 1 : De la Ilomer la Mozart. - ISBN 978'606-8653-31-0

L Viicariu, Mihaela (trad.)

008(100):929

***"'-a.dir.il*\l,,'

fedprintrlFoEr.tl.t*{u[{Efi r!ffldr

opiniile prezentate in acest volum apa4in autorului. Informagia este furnizati

po*ma de h premisa c[ cititorii vor avea rlspuirderea de a-9i forma propriile

puncle de vedere asupra chestiu-nilor discutate; ei sunt sfttuili s[ consulte un

specialist pentru a verifica toate reprezenttrile, afirmaliile 9i informagiile oblinute

din aceastl carte.

IIlea; Rodney Gastleden

0ameniGA]G aU Schim[at lUmea

Vol. I

De la Homer la Mozart

Traducere din limba englezd

de Mihaela Vdcariu

METEORPUBlISHIilG

Marc Antoniu .......'...'." """""""""""76Augustus """""""""""" 78

Iisus Hristos ...............:'.........."""""": """""""""" 81

Ptolemeu """""""""""" 85

Alaric I .........'....... """""' 88

Attila Hunul """""""""' 91

U. Ltnime, MEDIEvALA' $I nENAscENnsrA """"""' """' 95

Clovis """"" 96

Cosmas Indikopleustes """"""" 98

Mahomed """""""""""199Carol cel Mare .........' """'i"""""" "" 102

William Cuceritorul

Saladin """ 109

Ginghis-Han """"""""' 112

Marco PoIo ...'...'... """" 114

Dante Alighieri """""" 117

William din Ockham "' 119

|ohannes Gutenberg "" 120

Cristofor Columb """"' 121

Leonardo daVinci """" 125

Vasco da Gama """"""' 726

Nicolaus CoPernic """" 128

Francisco Pizarto ...."""""":"' """"' 131

Fernando Magellan """ 133

Martin Luther """"""" 135

Ivan cel Groaznic """"' 140

RichardTarleton """""144Hta"i"tftf Toyotomi "':"""""""""""""""""'"" 146

Akbar """'749Sir |ohn Harington """"""""":' """' 151

Cil"o Galilei-....... """' 153

William Shakespeare """"":""""" " 157

Oluenl cARE AU ScHTMBAT LUMEA

Itr. Luum Luunmmntn ..................... 163

Cardinalul Richelieu ....1UOliver Cromwell ..........167

_ Blaise Pascal .................170

Sir Isaac Newton .......,..173

Gottfried Leibniz ..........177

Thomas Savery ............. 182

Petru cel Mare ..........

Abraham D"tby ...,.......I87Voltaire ..... 188

Mihail Lomonosov ............:....... 1...... 190

fean |acques Rousseau .....................192

|ames Hutton ................. ................... 196

|ames Cook

George Washington .....202

fames Watt ...........;........................... 206

Thomas Paine ......... ......209

Fralii Montgolfier ........:.. ................. 211

Pringul Gebhard von Blticher ..........213

|ohann Pestalozzi .........216johann Wolfgang von Goethe

Wolfgang Amadeus Mozart ............223

Marchizul de La Fayette ..................................... .....................226

Maximilien Robespierre .................. 231

Lordul Horatio Nelsoir ......................................... 236

William Wilberforce ......................243

William Symington .................... .....245Thomas MalthusLordul Elgin . ........ 250

Index de nume .........

Iunornp

A trdit ln jurut anului 29701.H., pe timpul domniei fataonului

Zoser.

Este cel mai vechi arhitect al cfrrui nume s-a pdstrat'

RsAfizARI:A proiectat gi a construit cea mai veche piramidd egipteand'

Este primul om care a ptoiectat un monumenl

A creat un edificiu dirabil penttu unul dintre cei mai vechi regi

egipteni.e iox venerat de poporul egiptean antic penttu ingelepciunea lui'

In secolele care au urmat, a fost consident erou gi zeu'

I*"orEP ERA uN egiptean din timpurile de odinioari' medic ai sfr-

tuitor al faraonului Zoset.El a fost cel care a proiectat piramida unicl

in trepte de la Saqqara, ce domina oragul Memfis' Cum era de asteptat'

cu tiJpul, Imhotep a ajuns venerat ca mare lnv[1itor 9i mentor' Pe la

anul SbO i.H., dupi mai bine de dou5 milenii de la moartea lui, era

privit drept o zeitate minori, fiulcel dXtltor de viag6 d]:i T*' :"doragului Memfis, cxruia scribii obignuiau s5-i inchine libajii inainte

de a porni la lucru. Pentru greci, era echivalentul egiptean al lui

Escolap, zeul grec al medicinei, g[sindu-se multe figurine de bronz

care il infdiigau pe Imhotep ca zeu vindec[tor'

LavremealncareHerodotvedeagidescriapiramidele,inanul450 i.H., Imhotep era la fel de departe ln timp de el' cAt este Herodot

de noi ast[zi. Un Poet scria:

*4m auzit cuvbntdrile lui Imhotep gi Hardedef

Cu vorbe folosite Peste tot'Ilnde Ie e acum sillaguL?

Zidurile Ii s-au ndruit, cdminul lor nu mai e'

Ca gi a1m nici n-ar fr fost weodatil"'

DeplAngereasuferinleiinfiniteprovocatedevremelniciafiinlei,r*"o" este un sentiment des lntAlnit in poezia egipteand antici'

Viala omului e scurt[, iar realiz{rile lui se ftirarnileaz[ 9i se pierd.

Omlent cARE AU ScHIMBAT LUIEA

Dar versurile se ingelau in privinqa lui Imhotep - nu numai cd ni-lamintim acum, dupd mii de ani, dar ii putem vedea 9i edificiile,neclintite de la locul lor. -

Realizarea deosebiti a lui Imhotep a fost dezvoltarea piramidei ca

un nou gi ambifos tip de monument. PenA la el, monumentele fune-rare egiptene erau nigte structuri pdtrate, masive gi cu un singur etaj,

care purtau numele de mastaba. La inceput, zidurile din cdr[midd ale

acestor monumente se construiau inclinate spre interior, ln jurul unorItrcage de pietrig, piatra durabili nefiind folositl decdt mai tArziu. Erau

inilgate pentru regii din dinastiile timpurii, fiind aproape cu certi-tudine imitalii ale palatelor regale 9i nobiliare, silaguri a1e mo4ilor,construite dupd asemdnarea clminelor celor vii. Se spune c[ Imhotepcste cel care s-a gAndit primul la folosirea pietrei in construcqii.

Piramida in trepte a lui Imhotep a fost ridicat[ intr-o incinti care

preia planul palatului faraonului Zoser din Memfis. Este previzut[ cuintr[ri false cioplite in piatrd dur[, cu ademenitoare ugi intredeschise,

care nu lasd nicio speranfd muritorilor ci ar putea pdtrunde.

Piramida in trepte era un proiect revolu$onar inceput ca o mastaba

pltrati, acoperitd cu calcar gi inalti de 8 metri, dedesubtul cdreia se

ascundea un labirint de camere funerare regale subterane. Imhotep a

avut apoi inspiragia de a construi o altl mastaba, mai mic[, deasupra

r:elei dintAi, cdreia i s-au'suprapus alte doud, fiecare mai micX decAt

cea de dinainte. Ajuns aici, gi-a dat seama ci de fapt crease un monu-ment impozant care putea fi cu uguring5 frcut chiar gi mai impozantprin l[rgirea ariei bazei gi adiugarea a inc[ doui etaje. in final, pira-rnida in trepte a ajuns sd cuprindd qase etaje.

Noua cl5dire construiti de Imhotep era mai inalti, mai complexXpi mai impresionant[ decAt toate celelalte construite in Egipt inaintevreme, fiind totodati gi foarte luxos impodobitl cu sculpturi in piatrdgi multe gi minunate vase din alabastru, porfir gi selPentin. in ciuda

lurnrlui a numeroase podoabe, surprinzitor de multe au rimas totugila locul lor, iar piramida insXgi se inal$ gi azi, neatinsi

Mai tArziu, piramidele s-au construit la scard gi mai mare, dar

meritul de a fi deschis calea i se cuvine lui Imhotep, creatorul pira-midei in arhitecturS, cel care a devenit cu adevdrat proiectantul celei

mai v.echi minuni a lumii strdvechi. Expe4ii sunt de pdrere ci Imhotep

17

a realizat acest Plan remarcabil dintr-o singuri migcare' proiectindu-l

in lntregime in timpul construcqiei piramidei ln trepte' Tot lui

Imhotepli revine meritul de a fi primul servitor regal care i-a putut

oferi stdpAnului sdu, faraonul Zoset,nemurirea d"pX ""t" tAnjea' in

""J AOOb i.H', regalitatea inslgi se afla la inceput' Noul fenomen al

,"gdirefi a adus J, sine cultul personalitSlii' la randul lui insogit de

do?nga'de a exercita un impact vizibil asupra mediului' doringa de a

rdmAne pentru totdeauna in"memoria omenirii' Imhotep a fost primul

care a indeplinit aceste dorinte'

HelwMunesl

A trdit aproximativ intre anii 2087-2025 LH'

A fost ,ig" "1

Babilonului, intemeietor de imperiu' printre primii

legiuitoi.

RreuzAnr:Fondatonul matelui imperiu mesoPotamian al Babilonului'

A transformat Babilonul din sat intr-un mare ora1'

A statornicit Babilonu| ca un centru politic gi intelecrual al Asiei

Occidentale.

A elaborat cel mai vechi cod de legi cunoscua

Hot*u*oul s-A NAscur in jurul anului 2087 i'H' 9i a devenit cel

de-alqaselearegealBabilonuluidindinastiaAmorililor.SecredecSa

"fx*, rn Vecf,iul Testament sub infrgigarea de "Amrafel'

regele

$inearului", care a cotropit Canaanul in weTea lui Avraam' ln timpul

cetor 43 de ani ai s[i de domnie, Hammurabi a extins Imperiul Babi-

lonian, transformind Babilonul, oraqul s[u natal' intr-o mare metro-

poli, capabili mai intli sd rivalizeze 9i apoi-s[ depigeascl *"$i1t::11icirt , "ti",la

numai 12 kilometri depirtare inspre est' Sub conducerea

r", g"Uit"""l a devenit centrul politic, cultural 9i intelectual al Asiei

de Vest, p[strAndu-gi acest statut chiar pAnd in vremea lui Hristos'

vestilii "ingelepgi de ia RXs[rit" venind probabil din Babilon'

in wemea lui Hammurabi giprobabil cu spriiinul acestuia'

babilonieni l-au ridicat pe zeul local Marduk Ia un rang superior'

Oluerr cARE AU scHttBAT LUi,tEA

transformAndul ln mare zeu. in mitologia akkadiani, Marduk este

pus si-l inlocuiasci pe Ninurta, zeul mai vechi care aplrea ln mitulnumerian al lntemeierii.

S-a pistrat o scrisoare a acestuia c[tre guvernatori, din care se poate

vedea cd Hammurabi instituise o administralie guvernamentall de o

eficienld remarcabili. Sinmuballit, tatdl lui Hammurabi, realizaseunificarea regatelor Sumerului gi Akkadului 9i, pe baza acesteirnogteniri, Hammurabi lirgegte hotarele imperiului spre nord, pentrut'ucerirea viii Tigrului gi a vdii Eufratului, lucru dovedit apoi a fi unultlintre evenimentele de cea mai mare importan$ 9i cu cele mai largiimplicagii din istoria antici.

Pentru noi cei de astizi, Hammurabi a rdmas mai ales un marelegiuitor, care a alcituit unul dintre cele mai timpurii coduri de legicunoscute. in toate oragele s-au ridicat probabil stAlpi monumentali,t'are s5. poati fi vdzuli de toatd lumea gi Ia care si poati face referirejudecdtorii din intreaga implrdgie. La Susa s-a descoperit o plac[nproape completX, pe care se gdseau legile acestuia, inscrise in limbasumerian[ pe o lespede de 2 netri $i jumitate indllime, aflati inprezent in p5strarea Muzeului Luvm fin Paris. Textul legilor este scris

rlcdesubtul unui basorelief care il in{Hfgeazi pe rege adAncit inrug[ciune in fap lui Shamash, zeul soarelui, care ii inmAneazi el insuqik'gile. Acest concept era probabil obignuit in tot Orientul Mijlociu gi

Apropiat, cuprins mai apoi gi in istoria lui Moise care, pe munteleSinai, primea nemijlocit de la Iahve cele Zece Porunci.

Pe lespedea de la Susa, Hammurabi pusese si se inscrie aproapell00 de legi, spre deosebire de celelalte copii, care nu erau toate la felrlc cuprinzitoare. La Nippur s-a gXsit un set de tdblife care reprezentaul'rrgmente din codul de legi. l

Domnia de 43 de ani a lui Hammurabi a fost de cea mai mare irn-

lx)rtant[ in istoria anticH a Orientului Mijlociu. Acesta a lntemeiat unrrriag imperiu mesopotamian, cu o eficientX administragie centralizati

1i a transformat Babilonul in cel mai mare ora$ din Asia Occidentald.A fiost inigiatorul gi conducdtorul unor reforme religioase cu largi impli-t'lqii, printre care gi reconstmctia panteonului sumerian, Hammurabir t.organizAnd de fapt zeitigile. A instituit un cod cuprinzdtor de legi gi

s a asigurat de punerea lui in practici pe cuprinsul intregului imperiu.

19

Momn

A trdit in secolele XIV-XilI i'H'Profet, alcdtuitor de legi, conducdtot aI poporului lui I*aeI'

fonilator al nagiunii istaelite, intemeietor al iudaismului'

RmuzAs:A unit triburtIe israelite lntr-o nagiune embrionard'

I-a condus pe ewei in fiiga lor din Egipt'

Le-a oferitivreilo, un ""u,

Iahve, gi Le-a mijlocit tela;iile cu acesta'

A primit cele Zece Porunci.

A-creat noua teligie a iudaismului'

I-a cdlduzit pe evrei lntr-o ,,f,ard a Fdgdduingei"' datd de

Dumnezeu.

Morm A Fosr profet 9i intemeietor de legi evreu' men{ionat

Vechiul Te$ament. S-a ndscut in Egipt, din pdringi levigi' intr-o we

ln care poporul lui Israel era sclav pe pXmAnt egiptean' I-a pugin

de la n"gtur", Moise (,,Mosheh", lnlimba ebraici) a fost salvat cAnd

avut loc uciderea ln masfl a pruncilor ewei' porunciti de faraon:

lui l-a vfuAt intr-un cu-f[r ",""t' in papura de pe malul fluviului

e".f" a fost g[sit de una dintre fiicele faraonului' care l-a luat 9i 1

crescut. Ajuns mare, a ucis un egiptean care tiraniza un eweu qi' ca

scape de pedeapsi, a fost nevoit sI fugi'

taneinirra, a ff5it in ginutul Midian, la preotul Ietro' c[sXtorin

du:se cu una dintre fiicele acestuia 9i avAnd ca fii pe Ghergon 9i Eliezer

La Muntele SfAnt a aYut o intAlnire de o importang[ covirqitoare:

Dumnezeu. Dezv[luindu-gi in faqa lui Moise numele de "Iahve(Iehova), Dumnezeu i-a poruncit si scoat[ popo:ul lui Israel din F'gi

Zeul nou-numit gi-a ar[iat nemulEumirea fagd de purtarea egi

pogorAnd asuPra lor un gir de nenorociri' care a culminat cu

primului lor n[scut.' L" -orrrentul acela, Moise aiunsese conduc[torul poporului

Israel. ln anul 1270 t.H. cu aproximalie, i-a eliberat din sclavie' co

cAndu-i spre rdslrit, in adlncul peninsulei Sinai 9i de acolo

Omlrtt cARE AU ScHIMBAT LUT EA

departe, ln Kadeg gi Moab. Egiptenii care li urmdriserl s-au lnecat inMarea Rogie.

AflSndu-se pe muntele Sinai, Moise l-a intAlnit din nou pe Iehova,care i-a dat cele Zece Porunci, un cod de legi sumar gi simplificat.Oferind aceastd lege israeliqilor gi mediind pe lAngi Iehova, Moise adevenit efectiv fondatorul religiei iudaice.

DupX o indelungd perioadd de ,,rdtdcire", timp in care iroul zeu i-asupus pe israeligi incercirilor, intXrindu-le credinga, Moise i-a condusspre hotarele a ceea ce considerau ei drept ,,pEmAntul ftgiduingei",lara lui Israel, pe care de atunci incoace nu au incetat sd gi-o revendicedrept dar al lui Dumnezeu. Aceasti credingS neintreruptX se afl6 inspatele multor dispute teritoriale care au avut loc in IsraeVPalestina inultima jumltate de secol.

Moise a murit la muntele Nebo, in nord-vestul Mirii Moarte,l[sAnd urmagului siu, Iosua, sarcina de a-i conduce pe israelif peste

rAul Iordan in Canaan, Jara Flgiduingei.in jurul vieEii lui Moise s-au fesut mai apoi pove$ti cum ar fi cea

despre inceperea idolatrizlrii gerpilor gi taurilor, fiind imposibil s[ ned[m seama care dintre acestea se bazeaz[ pe adevdrul istoric Ai care

nu. Cert este ci Moise a fost fondatorul poporului israelit, cel care a

unit multele triburi intr-o singurd nagiune. Tot el, intr-un mod extra-ordinar, a fost intemeietorul religiei ebraice, prezentandu-le israeli-

$lor noul lor zeu, Iehova, jucAnd rolul de unic mediator intre zeu gi

oameni. A fost ln mod evident o personalitate foarte charismatic5, ce

s-a aflat ln centrul evenimentelor legate de fuga israeligilor din Egipt.Primirea celor Zece Porunci a fost poate o realizare de mai mici

importanqi, reprezentend un cod simplificat gi incomplet de compor-tament etic. Chiar gi aga fiind ins[, cu tot caracterul lor succint gi

simplu, acestea au devenit gi au r[mas un simbol de neuitat pentrunoua religie. Cele Zece Porunci au toate atributele Ei fo4a unui logocorporatist. Dincolo de orice indoiald, Moise si evidengiazi drept unadintre cele mai m[re1e gi importante figuri din istoria omenirii,

21

Muwerer"us

S-a ndscut in iurul anului 1335 i'H' gi a murit aproximativ in anul

1282 i.H.A fost un mare rege aJ hitigilor, comandant al armatei gi strateg'

REAuZARI:

I-a invins pe egipteni in bdtdlia de la Kadeg'

A fdcttt din liperiu| Hitit un stat egal ca Putere cu EgiptuL

M.*o*rrIS A Fosr marele rege sau supra-regele Imperiului Hitit

tn ferioada care a culminat cu R[zboiul Troian' Acesta s-a aflat in

fruntea unui vast imperiu, numit cAteodati pra Hatti' care se intindea

in mare pafte Peste teritoriul actual al Turciei' De-a lungul coastei sale

de apus se cJnfrunta cu problemele,create de incursiunile mice-

nienilor, care au atacat 9i jefuit mai multe orage lnainte de asaltarea in

cele din urmi a cet1qii Tioia, aflate in nord-vest. Marii regi hitigi igi

incercau deseori talentele diplomatice pentru a stivili astfel de

incursiuni dinspre apus, pentru cd in r6sirit se confruntau cu probleme

ii *"1 mari, a^colo-exisiand un conflict de inrerese cu asirienii 9i

egiptenii.Muwatallis era fiul lui Mrrsilis al Il-lea' care' timp de 30 de ani'

pistrase intact imperiul mogtenit de la tat[l siu' Muwatallis era un

Lerb", gr"r, cu o fiie pl[cut[, care a dus o viagi mai curAnd activi decAt

conternplativi. El a-fost cel care gi-a luat revanga faq[ de umilinp

suferit[deSuppiluliumagil-alnvinspeRamsesalll-leainbdtiliadela Kadeg, care a transformat Imperiul Hitit 9i Egtptol in rivali pentru

o poziiie 9i Putere egale.'Din

pdcate, ln ciuda vastelor arhive hitite existente' despre

Muwatallis s'au scris foarte Pufrne, iar despre bitilia de la Kadeq nu

s-a descoperit nimic scris, poate din cauzd cX Muwatallis gi-a mutat

capitala de h Hattusa, orag-'identificat 9i cercetat arheologic' intr-o

localitate numiti Dattassa, zon[ r[masl nedescoperitd dar care' odat[

gdsitX, s-ar putea sX ne dezvdluie mai multe despre acest remarcabil

iege. Existd o teorie conform cireia Dattassa s-ar fi aflat lAngd Adana'

acesta fiind locul in care s-a descoperit un monumental relief

Oluett cARE AU ScHIMBAT LUMEA

inftqigAndu-l pe Muwatallis. Degi locul in care gi-a mutat Muwatalliscapitda nu se cunoagte inci, se poate presupune cd acesta dorea o maimare apropiere de hotarul cu Siria, astfel incAt si poati reacgiona mairapid in caz de invazie.

O alti posibilitate ar fi ca aceastd mutare sX reprezinte o imp[4irea responsabilitdgilor: Muwatallis conducea sudul, iar fratele lui,Hattuqili, era un fel de vicerege autodesemnat la graniqa de nord.Acgiunea neconstitugionald a lui Hattugili a avut drept consecingd

existen{a a doi regi in lara Hatti, care colaborau in vederea conuoldriiconflictului intern. Hatnrgili a fost capabil. sd asigure participarea unorcontingente de armati din regiunea,proprie", care s[ sporeasci efecti-vele armatei hitite conduse de Muwatallis, care il infrunta pe faraonulegiptean.

Responsabilitatea impdrt5gitd nu era insX ugor de gestionat. Auexistat doud lmprejurlri cind Muwatallis a intentat acgiuni legaleoficiale impotriva propriului frate din cauza unor acte r[mase necu-noscute, dar care se refereau probabil la vreo conspiragie.

Muwatallis nu ne-a lisat decAt pufine informagii despre sine gi

faptele sale. Ca si putem citi o relatare completi a acfiunilor luiMuwatallis de la Kadeg, trebuie s[ apeldm la dugmanul lui, Ramses,

care a ordonat ca pe zidurile de la Ramesseum, dar gi la Karnak, Luxor,Abydos gi Abu Simbel, sd se descrie in piatri originile gi desfrgurareaconflictului. ln vremurile acelea, templele serveau gi ca muzee 9ibiblioteci. Cauza specificX a luptei a fost tridarea regatului hititAmumr, un corespondent aproximativ aI Libanului modern, 9ialXturarea acestuia egiptenilor. in afara faptului ci se afla la lntre-ttrierea celor trei sfere de influenqE - hititi, asirianX qi egipteand, miculregat era lipsit de importangi. Prevaldndu-se de aceastd trddare,Itamses, pe atunci untanir abia trecut de doudzeci de ani, impulsiv gi

cnergic, s-a a$ezat in fruntea unei armate care a pirisit Egiptul insperanla cuceririi lntregii Sirii. Lui Muwatallis i s-a dat de veste gi a

strans o armatl ca si-l impiedice pe Ramses si-gi realizeze scopul.

Faptul ci, de obicei, sursa de informagii despre bdtilia de la Kadeg

cste una egipteand constituie o problemi, aceasta fiind in mod inevi-tabil subiectivi. Existd o poezie egipteand care se identifici afectiv cularaonul:

23

,,CAnd s-a luminat Pimilntul, atunci m-am antncat in luptd' inar-

mat pentru inclegtare ca un taut in cdlduri"' Mi-am croit cdrare in

vAnzoleald gi m-am prdvdlit asupra dugmanului ca un goim" ' Etam ca

Ra chnd ,i iu"sru ii-iou,g^; 'azele mele pArjo]eau chiPul.vrdima-

lno, Sfarunii izbucni Netrebnicul din Hatti' sldvind num1le Uafs

tdgii Sale: oEgti un conducdtot, asemenea lui Ra' " Stirnegti gtoazd in

lara Hatti, ie"i i-^i *ant spinarea pentnt totdeauna->"

,,Netrebnicul din Hatti" era regele lv[sv31elli5, dar e pulin probabil

ca acesta sd se fi referit la Ramses ln astfel de termeni' Pentru ci acesta

era de fapt cel invins in marea bitilie' Existi cAteva informagii

pr""""ir"'ain arhivele hitite, care dezviluie cd hitigii au frcut uz de

subterfugiiabilegistrategiimilitareiscusitecas[-1p5c[leascigisd-lderuteze pe Ramses. Se foate ca doar clderea noplii siJ fi salvat pe

Ramses de la distrugerea totali, acesta scipAnd de pe c6mpul de lupti

numai pentru c[ nu l-au urm[rit hitifii'Aceasti uriag[ inclEgtare intre imperii a avut loc in anul 1285 i'H'

Muwatallis era in asteP;area lui Ramses Ei a uriagei sale armate' intin-

zAnd de fapt o capcani-complicatd' Ramses a inghigit momeala - infor-

;;S* *" ofuit" de doi beduini care se dddeau drept dezertori hiti'ti'

gi s-a trezit deodat[ cu tabdra inconjurat[' Una din diviziile egiptene

a fost masacrat[.Chiar gi din descrierea b[tlliei frcutd de Ramses' pirtinitoage cu

"gif;;ii,'urte clar ci Muwatallis 9i generalii acestuia erau strategi

neintrecugi, ftird egal in istorie' Ramses a scfipat' rtrmAnAnd-in vial5

pentru a mai lupta 9i cu alte ocazii 9i a descrie evenimentul ca pe o

victorie, el fiind de fapt invins' Muwatallis demonstrase suficient[

il;;r*re ca si le arate egiptenilor c[ nu vor mai inainta niciodati

spre miazlnoaPte.Muwatallis nu a mai triit mult dupl aceastl mdreald victorie' ln

tratatul cu Egiptul incheiat de succesorul acestuia' HattuEili' nu afl6m

decdtcS,,Muwatallis,MarelePringdinHatti'fratelemeu's-as5vArqitdin via$ duPi cum i'a fost soarta"'

Onmext cARE AU ScHIMBAT LuIttEA

Reusns nr II-IEA

S-a ndscut in anui 13041.H. Si a murit in anul 1237 t.H.A fost faraon, ziditor de monumente, nelnttecut ptopagandist gi

gi-a publicat singur scriertle.

RmHzIs:A domnit peste Egipt timp de 67 de ani.Mare editor alpropriilor opere, gi-a asigurat un loc peren in istoie.A ctitorit tempkle de la Abu Simbel.A frnalizat sala cu coloane a templului din Karnak.A cizelat imaginea civilizagiei antice a Egiprului, care a rdmas

defrnitiv in istorie.

Rotttt crr Menn a fost cel de-al treilea rege din cea de-a noui-sprezecea dinastie 9i poate cel mai mare dintre faraonii egipteni zub

aspectul reputagiei istorice.in tinereje, a incercat sd lirgeascd hotarele imperiului spre nordul

Libanului de astdzi, ceea ce l-a situat in confruntare directd cu Impe-riul Hitit. in bXtbtia decisivd de la Kadeg, a fost invins de Muwatallis,degi in propria descriere lupta a fost prezentatd ca o victorie a

egiptenilor.Ramses era inzestrat cu remarcabile insugiri de promovare a

propriilor infrptuiri, acesta folosindu-gi scribii gi artigtii ca sd-i creeze

o imagine de figur5 divini. in relatirile despre bdt5lia de la Kadeg,

scribii i-au atribuit doborArea a mii de dugmani, deqi, in realitate,Itamses nu ar fi putut actiona altfel decAt ca stindard de b[tdlie, dAnd

ordine deseori lipsite de utilitate. Domnia lui Ramses a constituitveriga cea mai slabtr a maginii de rlzboi egiptene; la Kadeg, ideile luistrategice au fost in mod evident naive in comparafie cu cele ale luiMuwatallis. Ramses a pierdut lupta gi teritoriul din jurul Kadeqului,

cucerit de predecesorii sXi, reugind lnsd si-qi convingd propriageneralie gi pe cele care au urrnat ci obginuse de fapt o mare victorie.A fost o capodoperd de ristdlmicire a adevdrului.

La ceva timp dupi lupti, s-a negociat un tratat cu marele rege hitit,lrtre cei doi instaurandu-se pacea 9i recunoa$terea reciprocd. Ramses

s-a cistrtorit cu o prinlesd hitit5.

25