Niveluri de Analiza in R.I. (1)

5/14/2018 Niveluri de Analiza in R.I. (1) - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/niveluri-de-analiza-in-ri-1 1/6

60 MANUAL DE RELATil INTERNA TIONALE

cons iderate, in anumite condit ii , actor i ai s is temului international. Exista OIG

care dispun de resursele necesare pentru a influenta alti actori: expertiza, finante,

capacitate decizionala, sprijin ~i legitimitate populara, capacitati de impunere a

deciziilor ~i abilitati diplomatice (ibidem) - ONU si UE satis fac in mod evident

aceste exigente, tnsa nu la fel se intampla cu toate organizat ii le internationale

guvemamentale. Din perspectiva realista, asa cum s-a sugerat anter ior, OIG nu

pot reprezenta actori in sistemul international, rolullor fiind acela de instrumentede poli tica exte rna ale statu lui sau, in eel mai bun caz, dintr-o perspectiva mai

pronuntat structurala, "modificatori" indusi de sistem asupra comportamentului

statelor (ibidem, pp. 6, 9).

Ioruq Apahideanu

Problema nivelurilor de analiza

in Relatiile Internationale

In disciplina Relatiilor Intemationale, discutia structurata privind nivelurile de .

analiza a fost inaugurata in 1959, odata cu publicarea de catre Kenneth N. Waltz

a car ti i Omul, statui # r azb oi u! - 0 forma rafinata a teze i sale de doctorat

sustinute in 1954. Termenul "niveluri" a fost mentionat explicit, insa tangential ~iizolat de catre Waltz, care i -a prefe ra t 0 alt a e tiche ta -"imagini", pentru a

semnifica diferite categorii de factori care determina razboiul : factori depinzand

de oameni, de state, respectiv de sistemul international. Sintagma explicita "nivel

de analiza" a fost consacrata in 1961intr -un art icol publicat de David 1. Singer,

care sugera ca diferitele concluzii asupra cauzelor razboiului izvorasc de fapt din

distinctii analitice necesare intre explicatii ale evenimentelor intemationale construite

unele la nivelul statului , a ltele la eel al sistemului in ansamblul sau.

Confuziile ~icontroversele ulterioare pe marginea nivelurilor de analiza pot fi

sugerate de multitudinea de intrebari frecvent asociate problematicii in discutie :

La ce/cine anume ne uitam atunci cand dorim sa analizam un eveniment international?

Despre cine este ut i! sa asculram stiri, pentru a lntelege politica internationala ?

Care evenimente au importanta ~icare nu, atunci cand ne propunem sa Intelegem

relatiile internationale contemporane? Ce actori conteaza? Ce fel de explicatie

poate fi data unor aspecte din relatiile internationale ?

Des i sunt menite a raspunde tocmai unor asemenea intrehari , n ivelur ile de

analiza raman in continuare subiectul unor largi controverse, posibil de explicat

prin chiar recursul la cei doi autori sus-mentionat i, a le carer conceptualizari

difera subs tant ial: in t imp ce Waltz se refera la categori i de factori explicativi ai

evenimentelor intemationale (ai razboiului, prin excelenta), S inger se refera

preponderent la difer ite t ipuri de entitat i sociale ca obiecte ale unor descrier i,



MANUAL DE RELAfll tN'FERNAlIDNALE

ex:plica~iisau predictii . Pornind de la aceasra distincpe originara, l iteratura de

s p ec ia l it at e a Re la ti il o r I n se r na t io n a le c ons emne a za in cont inuare douli eeceptiuni

~i,aferent, functi! ale conceptului nivel de analiza: a. idenriflcasea, izolaeea §i

anal iza unei enti tli ti (pe linia conceptual izarii lui Singer), pent ru a intelege

evenimente, procese, fenomene ; b. localizarea sursei explicatiei unui eveniment,

fenomen, proces (pe linia lui Waltz).

tntelese ca semnificand ent itl it i de studia t, nivelurile de analiza luate in

considerare de marea majoritate a autorilor sunt in numar de t rei , in ordinea

relatiei de incluziune : individual (in special, dar nu exclusiv, decidendi politici),

statal (intern, national) ~isistemic (international, global). Alternativ, unii autori

iau in considerare un nivel "birocratic" situat intre individual §istatal, altii includ

un nivel "proces" intre statal §isistemic, pentru a completa dimensiunea structurala

a clasificarii ; iar altii, pornind de la aceeasi clarificare, divizeaza nivelul sistemic

tntr-unul "structural" §i altul "al interacriunilor", In sfar§it , rira a epuiza lista,

alti autori extind la cinci numarul nivelurilor de analiza, suplimentand triada clasica

cu nivelul subunitatilor (grupuri organizate in cadrul unitatilor care sunt capabile sa

influenteze comportamentul celor din urma : grupuri de interes, partide politice s.a.)

~icu eel al subsistemelor, regionale sau nonregionale (grupuri de unitap puternic

interdependente §i interactionand lntr-un mod aparte in cadrul sistemului).

Daca diferentele deconceptualizare de mai sus sunt determinate incele dinurma de de denumire §i i zolare a acelorasi entitliti (ca unitati de analizat)

ca atare, avem.de a face cu aoeeasi operatie analitica, abordarea nivelurilor de

analiza ca surse explicative ale relatiilor internationale este mult mai problematica.

in aceasta a doua acceptiune, nivelurile de analiza sunt considerate in continuare

a ficele distinse deWaltz - tnsa ceea ce difera intre teoriile relatiilor internationale

si, uneori, chiar de la un autor la a ltul, in cadrul acele iasi teorii , este ponderea

atribuita fiecaruia dintre niveluri ca sursa explicativa. De aceea, in cele ce

urmeaza vorn prezenta cele trei niveluri separat, impreuna cu principalele critici

la adresa lor $i cu sehitarea unor exemple, pentru 0 mai buna lntelegere §i

contextualizare a subiectului in abordarea Relatiilor Internationale,

Primul nivel de analiza (individual) cauta explicatiile evenimentelor interna-

t ionale pornind de la indivizi . Inrr-o accept iune mai exacta, la acest nivel se

remarca doua categorii de variabile independente (factori cauzali), ambele tinand

de indivizi, care determina evenimentele inrernationale (ca variabila dependenta) :

prima este natura umana 1ntr-o reprezentare generica, iar a doua se referli la

personalitatea §i, pornind de aici, deciziile liderilor considerati individual.

Identificarea cauzei evenimentelor internationale in natura umana porne§te de

la asumptia ca politica internationalli este 'finalmente expresia instinctelor umane

PROBLElvfAi 'l I~BLURfLORDE ANAUZAfNRELAfULE IN'F£RNATIONALE 63

ingener~l, dinc?lo de ctiferente1especificedintre indivizi§i de-contextul temporal

:UtrSp~t~ ~;rt~cular. prezumtia metodologicaa acesteiexplicatii esee analogia

n e 10 1:1.. §~s~t.conform<Clreia statulseeompolitliin arena internationalli

pre~~ u~ mdlv, ld l~."star~a denaturll" , acea stare imaginatli antedoara autoritli ii

p~~:r ~ socletl it ll . ~l.tehnica acestei analQgiieste comuntituturor adeptil~r

p. '" . ruve~ de analIzli, mterpreta'fea naturii umane §i, de aid a istoriei i avletu mtematlOnale difera fundamental intreeele douli ""'011'de Ii : d' §la baz di . li " . "vgan Ire care stau

'ta. ~s:-~p1~1:

l~e!hsmul (de factura optimistli) versus realismul (clasie, darnumi mIlia "biOlogiC tocmaidatoritl i accenrulutpus inexpl icafie . .pe natuumaria), de factura pesimistli. ' ra

r p~n;ru oPtim~~ti(in spetll. ideali§tii, adeptii liberalismului inrelatiile insema-

ro na ~ , ~amenu ~~ 0 st~eturli psihicli rationalli, fiindel:lpabili sli evaluezecosturile §l beneficiile asociate actiunilor lor. E adevarar .A1n"'ond't" 'I

• '. • • " 1 11 pamcu areprec~ mcertltudmea §linsecuritatea din relatiile internationale emolionalitate~

poate l~t~rfer~ CU rationalitatea, lnSa ideali~tii apreciaza eli natura umana este

~r.fectlb~lli pr~neducatie, de unde ~iposibilitatea stlipanirii emotiilor. Consecut iv

vlzlUn~a Ide.ah§t.Ilor~supra istoriei umane este evolutiva, de progres continuu ai

oamemlor §l ~l ~st?nei lor, sustinur prin ranune §i educatie,

d. pedntrupeslml~tl(sau sceptici, in spetli reali§tii), natura umans a ramas aeeeasimtot eauna - fundamental 1 b"" ~

. . s a a, egOistli,confhctualli, failibilli dominatli de:or~nta de putere, I~r posibilitatea ameliorarii ei este 0 utopie istoria nefiind

. e cat o. demo~st~tle a acestei aflrmatn. jntr-un mediu anarhic recum eel

l~tern~tlOnal, lipsit de autoritate, ierarhie §i ordine, natura umana s~ manifesraliber, rar statele se comports precurn oamenii din sta d .Hobbes in Leviatha . . . rea e natura descrisa de

. , . ~ul - ~~ aici a~adar anarhla§ i ostili ta teaeulminand cuconfllctele militare din rela{ule imernationale. Astfel, in viziune r.ealistli istoria

::~e~ co~sta;tli: posi?il d~ figurar sub forma unei repetitii de secventecau~li-efecte~ma ,In ultima msranta, de limitele naturii umane.

I Anal:za va~iabilei ~~~ependeme "indivizi" pornesre de Ia identificarea liderilor

r~ eva~tI ocupan? pozun de autoritate ~icontinua prin cautarea cauzelor actiunilor§levenunemelor mternational • trl<" '1 " .. .. . . e m aSaturi e psihice, biografia, contexrul deliberativ

de~lzl~le.l.or ~I tlp~l de leadership aI indiviziIor analizan. In general, utilizar~vanabIl~1 m ~lsc~~le acopera initial 0arie larga de indivizi, care apoi este restransa

progresiv la Iiderii considerati relevanti , Demn de remarear este faptul c" I' di ...supu"i a I ' . . . 1. a n IVIZll

.. na izer nu sunt exclusiv lideri de stat ci pot fi I'd . . . ... t . ,len at unor orgaruzatllIn ernatlOnale (de exemplu, secretarulg eneral ONU) . ..mul··' , at unor compann trans- sau

tmatlOnale (de pIl~li, presedinn! unor concernuri petroliere a carer influentli

~ poate ~g:ua sau chlar depli~i regional pe cea a liderilor statelor furnizoare)

o nda~on:. Ideol~gi §i l ideri ai unor organizatii de eIiberare sau membri ai uno;

tgamzatll tecomte, pentru a oferi doar cateva categorii deexemple.



64 MANUAL DE RELATII INTERNATIONALE

Intelegand astfel primul nivel de analiza, izbucnirea ~idesfasurarea celui de-al

doilea razboi mondial , de exemplu, ar trebui explicara prin recursul la analiza

personalitati! lui Hitler, a principalilor lui consilieri, a influenjelor doctrinare ~i

personale asupra lui, aceleasi investigatii cuvenindu-se a fi extinse ~iasupra lui

Stalin, Roosevelt, Churchill . .. La acest nivel de analiza fac recurs, de pilda, acele

documentare istor ice asupra hotarar ii ~i a convinger ii aproape irationale a lui

Churchill in capacitatea Marii Britanii de a rezista ~ide a invinge (atitudine decisiva

in rezistenta britanicilor ~ipozitia Marii Britanii in perioada razboiului) ~iasupraimpactului medicatiei psihostimulatoare combinate cu consumul de aleool asupra

deciziilor premierului britanic. Similar, interventia militara din 2003 in Irak s-ar

explica prin preferintele, valorile ~iconvingerile presedintelui american George

W . Bush ~iale secretarului Aparari] Donald Rumsfeld, prin actiunile ~ideciziile

fostului presedinte Saddam Hussein, prin personalitatea secretarului general al

ONU, KofiAnnan , pregatirea profesionala, convingerile ~ipersonalitatea inspectorilor

ONU ~iAlBA din Irak s .a .m.d,

Ambele vari ante a le primului nivel de ana liza comporta diverse c riti ci in

literatura de specialitate, Utilizarea variabilei "natura umana" este criticata, de

exemplu, ca f iind prea simplista ~i nes ti in ti fica in a explica razboiul si pacea

preponderent in baza viciilor/vlrtutilor filii umane. Cat priveste analiza indivizilor,

principalul ei inconvenient rezida in dif icul tarea empirica a colectari i de datesuf iciente s i corecte pentru conturarea unei imagini clare, complete ~i ver idice

referitoare la decidentii politici individuali, in conditiile in care majoritatea unor

astfel de informatii "din culise" devine accesibiladoar Iamult timp dupa consumarea

evenirnentelor, de unde ~i uti li ta tea ei mai mult istor ica decar predict iva. Mai

muIt, contextul institutional ~isocial al adoptarii deciziiIor de politica externa are

adeseori un impact specific asupra deciziilor Iuate, insa unul dificil de identificat

~i cuantificat. Intr-o dictatura, precum cea a lui Hitler sau Stalin, decizi iIe se iau

intr-un anumit mod, in timp ce intr-o democratic parlamentara sau prezidentiala,

deciziile se iau altfel, "lantuI" posibilelor influente ~i determinisme individuale

ramanand greu de detectat. Deciziile, indiferent de continutul lor, sunt adoptate

inrr-un anumit context social, in numele ~ipentru 0 societate cu un anumit istoric

~ianumite valori §i interese de politica externa. Toti acesti factori, care exercitaun impact cert in determinarea deciziilor ~iactiunilor care alcatuiesc sau genereaza

evenimente internationale, raman nereflectati laprimul nivelde analiza. Consecutiv,

majoritatea autorilor nu ii recunosc nivelului individual 0 utilitate semnificativa

in Intelegerea relat iilor internationa le, ci ee l mul t un rol de completa re, de

furnizare a unor detalii suplimentare in intelegerea evenimentelor,

At d oi le a n iv el de a na li za ( st at al ) (intern, national) orienteaza explicatia in

directia inside-vout [lb. engl. "din interior in afara"], in sensul in care structura

PROBLEMA NIVELURILOR DEANALIZA iN RELATIlLE INTERNATIONALE 65

~iprocesele politice, economice ~i sociale din interiorul statelor constituie cauza

proceselor ~i evenimentelor intemationale. Principalele variabile independente

decela te l a acest nivel sunt : tipul de regim (democratic sau nedemocratic),

structura si activitiuile economice (economie l ibera de piata sau central izata,

t ipul de productie interna, interese legate de accesul la mater ii le prime, nevoia

unor piete de desfacere externe), populatia (omogena sau fragrnentata ernie,

religios, cultural, puternic sau slab polarizata socioeconomic, coeziva sau nu dinpunct de vedere socioidentitar etc.), resursele (de toate tipurile) si caracteristicile

societdtii (istorie, traditii, valori relevante pentru prezenta internationala a statului),

toate participand la determinarea in mod direct a comportamentului international

al statului, ca variabila dependenta.

Pentru a oferi cateva exemple, uti lizarea acestui nivel de analiza ar explica :

extinderea democratiei la nivel global (variabila dependenta), prin dezvoltarea in

interiorul statelor a miscarilor si solicitarilor de democratizare (variabila indepen-

denta) ; colonizarea ~i cucer irea de noi ter itor ii , prin nevoia s tatelor puternic

industrializate de a avea piete de desfacere tot mai mari sau acces la materii prime

vitale; decolonizarea !?icres terea numarului statelor lumii , prin ascensiunea

miscarilor de eliberare nationala ~iistoricul lor; izbucnirea celui de-al doilea razboi

mondial, pomind de la ascensiunea politica, intr-un anurnit context social, politic !?ieconomic, a extremei drepte inGermania siin Italia sirevizionismul celor doua state.

La acest nivel doi se inscrie ~i teza cristalizata in anii '90 si de mare

actuali ta te in sferele academica ~ipolit ica din SUA: pacea democratica (vezi !?i

capitolul "Teza pacifismului democratic"). Teza identifica drept variabila inde-

pendenta tipul de regim politic si statueaza ca democratiile se comporta mai putin

confl ictual intre ele (variabila dependenta f iind comportamentul lor in arena

internationala). Subsecvent si prescript iv , raspandirea democratiei in lume ar

restrange razboaiele pana la posibila lor disparitie.

Problemele util izar ii in general a nivelului al doilea de analiza constau in

primul rand in nevoia unui s tudiu extrem de detal iat !?ide laborios. In analiza

guvernului ca va riabil a independenta, de exemplu, trebuie urmarira nu doar

structura in sine a institutiei guvemamentale, ci ~iaspectele subsidiare tinand demacroprocesul guvernarii, precum cadrullegislativ ce reglementeaza actul guvernarii,

relatiile politice dintre ministere, departamente ~iorganele administratiei, grupurile

de lobby, de interes ~ide presiune etc. In al doilea rand, 0dificultate majora Intr-o

astfel de analiza consta in distingerea efectului separat al fiecarui factor din sfera

interna ~iponderea sa in cadrul efectului agregat exercitat de toate var iabi lele

asupra comportamentului international al statului . in al treilea rand, adeptilor

nivelului doi Ii se imputa, ma i ales de catre ce rceta torii care opteaza pent ru

nivelul trei de analiza, faptul ca accentueaza descrierea in detrimentul explicatiei.

Cei din urma, de pilda, sust in ca toate statele, f ie ele democratice sau nu, aloca



66 MANUAL DE RELATII INTERNAflONALE

resurse semnificative pentru domeniul militar, ~i c~ exista 0 regula generala a

sistemului international de formare a unei balan te de putere atunci cand un stat

tinde spre hegemonic, fapt independent ~iinexplicabil prin recursul la variabilele

interne, nat ionale , In acest spi ri t, Wal tz, de pilda , contesta in Omu l, s ta tu i #

rtuboiul utilitatea celei de-a doua "imagini" , pe care 0apreciaza ca nesurprinzand

celemaiimportantecauzealefenomenelorinternalionale~iavand.prin urmare,

o putere explicativa insuficienta. Teoriile ce opereaza la primele doua niveluri,

realiste sau idealiste, sunt considerate astfel .reducuouisre'' ~i"inductive" - ~ideaceea viciate explicativ, spre deosebire de teoria ce opereaza la al treilea nivel,

considerata "sistemica" si "deductiv~".

A l t re il ea n iv el d e analiza (sistemic) (international, global) se refers la sistemul

international in ansamblul sau si sustine ca variabile independente, in functie de

autor Siteoria imbrati~a~, structura sistemului (in special de catre neorealisti),

dinamica (procese le din si st em) Si institutionalizarea sa (in special de catre

institutionalistii neoliberali). Prin contrast cu nivelul precedent, al treilea orienteaza

observatia Siexplicatia in directia oiaside-sin [lb. engl. "din afara in interior"],

in sensul in care in formuIarea lui Waltz - "statele nu actioneaza, ci reacuoneaza"

Ia presiunile sistemului.§j§ll<mul...e.s.te.caracterizat.destructuri;regulr'siprincipii

careindiferent de factor i care t in de indivizi sau de specificuI intern al fiecarui stat .

Astfel, sisternul international este cauza (variabila independenta) care deterrnina (ca

variabila dependenta) comportamentul statelor, cauzalitatea inversa (inside-souii

fiind mult mai slaba sau chiar inexistenta.

Pentru neorealisti, s t ruc tu ra s i stemu lu i este esentiala in lntelegerea relatiilor

internationale. Compunafid, impreulla Clluni~tile (statele), sistemul international,

ea sedefineste (dupa Waltz) prin trei elemente: principiul ordonator - ierarhie sau

a n ar hi e ; d if e re n ti er e a f u nc ti on a la a u n it at il or - i ne x is te n ta in sistemul inte~ti9val,

statele indeplinind aceleasi functii de reprezentare a P9p!:!IatieijnJ9mrile interna-

ponale, de organizare a propriei aplir~ sideasigurareasupra)lietuirii.lorecQnomice;

distributia capabili.~tilor. intr.e..unitali7.ca ....nllicatofa1puter;iifiee~il!.tat.

Ca p r in c ip iu o r do n at or c a ra c te ri za n d sistemul international, anarhia nu tnseamna

haos ~iconflictualitate, ci doar absenta unei autoritati mondiale juridice, politice

si/sau milit are superioa re sta telor, a unui guvern mondial ca re sa ordoneze

autoritativ relatiile internationale, sa adopte decizii general obligatorii in sistem

~i sa Ie implementeze.

Anarhia inrernationala este Insoti ta de incer ti tudine ~i insecuri tate , ceea ce

face ca d inamica s i stemu lu i sl1fie dictata finalmente de structura sistemului - mai

exact , de distributia capabil itat ilor , care constrange s tatele sa urmeze anumite

cursuri de act iune §isa renunte la altele. Regula care s~ la baza acestei dinamici

PROBLEMA NIVELURILOR DE ANALIZA iN RELA'fULE INl'ERNAffONALE 67

este ce a a self-help-ului ("autoajutorare"); bazandu-se astfel preponderent pe

propriile resurse sau pe aliante flexibile §itemporare in tiparul general al bafantei

de putere in functie de distributia capabilitatilor in sistem, fiecare stat urmareste

sa se apere de incerclirile potentiale sau manifeste decotropire, atac, subjugate,

influenlli e c on om ic a er c, v e ni re din directia altor state. in aceasta viziune, indiferent

de natura part iculara a regimului politic, personal i tatea liderilor sau natura umana ,

scopul supravietuirii Si al sporirii capabilitatilor pentru asigurarea supravietuirii

este comun tuturor statelor. Regula sistemului ii constrange pe toti §i deeerminadirect actiunile fiecaruia, tara a putea fi schimbata de unul sau altul dintre actori.

Utilizand al treilea nivel de analiza, atentatul de la Ilseptembrie, de exemplu,

s-ar explica prin exisren ta unei s ingure superputeri in s istem -SUA (variabila

independents) -, judecand dupa distribut ia capabilkati lor, ceea ce cauzeaza

frustrari ~i tendinte an r ihegemon ice , de echilibrare, din partea multor altor actori

statali ~inonstatali (variabila dependenta). La acelasi nivel, se cuvine remarcata

ca explicatie ~iactuala raspandire difuza Siincontrolabila a armamentului, ceea

ce pare sa indice pe vii tor luarea in considerare, in calculele balantei de putere,

nu doar a statelor , ci S ia unor acton nons tatali eUinterese polit ice majore.

Raportandu-ne la acelasi nivel de analiza, al doilea razboi mondial (variabila

dependenta) s-a produs intr-o Iogica a balantei de putere, prin echilibrarea de

cat re SUA, URSS ~i Marea Britanie a Axe i Germania-Iralia-Japcnia, a carei

concentrare de capabilitati risca sa dezechilibreze sistemul international §i ameninta

supravietuirea altor s tate . Cat priveste ordinea bipolara instaurata , ea nu a fost

c au za ta n ic i de expansionismul c o ns ti tu ti v a l U n iu n ii Sovietice ~i internationalismul

ideologiei comuniste, § i nici de incercarea Statelor Unite de a-si ins tauras i

ext inde sfera de inf luenta in Europa, ci ca urmare a "vidului de putere' tcreat

intr-o Europa slabita, care a fost acoperit in mod mecanic ~iautomat de catre oele

doua puteri. Mai recent, faptul ca SUA, Franta ~iGermania au manifestat pozitii

divergente fal li de interventi a mil itara in Irak, in ciuda faptului ca toate sunt

democrati i Si economii de piata (nivelul doi), s -ar putea explica prin eemerea

ultirnelor doua falli de consolidarea hegemoniei amerieane in sistern - 0explicatie

asadar strucrurala , a carei sursa se afla la al treilea nivel de analiza.

In sfarsit, variabila insti tu tionalizarea sis temului international este considerata

(in special de catre adeptii insrirutionalismului neoliberal) ca exercitand un impact

major asupra relatiilor intemationale. Opus neorealistilor, care considers ca statele

raman principal ii actor i ai s is temului, iar ins ti ru ti ile ar f i eel mult 0 variabila

dependenta, 0 expresie a intereselor statelor, autorii apartinand acestui curent

atribuie 0 importanta majora institutiilor internationale si acrorilor nonstatali in

general, fie ei organizatii inter- sau nonguvernamentale, conventii sau regirnuri

i n te r n at i on a le , I n d if e re n t de mot iv a t ia c r e ar i i lor, institutiile internanonale diminueaza

anarhia, modificand ulterior perceptiile ~icomportamenml statelor membre sau



68 MANUAL DE RELATII INTERNA TIONALE

nonrnembre, pe care le impulsioneaza inspre interactiuni mai cooperante ~imai

put in con fli c tuale . Alternativ ~ide pe 0 pozit ie de acomodare a c el or d ou a perspective,

unii autori considera e a statele membre ~i nstirutia deopot r iva se cuvin considerate

simuItan variabila independenta ~idependenta, intr-un mecanism biunivoc in care

statele creeaza, mentin si modifies institutiile internationale pentru a-si satisface

interesele, dar a c es te a l e i nf lu e nt ea z a s ub se cv en t ~idirect d eci z ii le s i comportamentul.

Penrru a parafraza un autor contemporan de prestigiu, "institutiile conteaza" in

sistemul international. Puterea lor de explicare a relatiilor internationale variaza,

in functie ~i de alte coordonate, dar ramane in or ice circumstanta importanta

pentru a intelege dinamica relatiilor internationale ~ia sistemului international.

Asemenea prime lor doua nivelur i de analiza, ~i al t reilea comporta diverse

observatii critice. Dincolo de natura independents sau nu a var iabi lei institutii

iruemaiionale (sau, altfel spus, "cat" din relatiile internationale pot explica

instirutiile internationale problema care constituie de altfel unul din punctele-cheie

ale dezbaterii dintre neorealism ~i neoliberalism), 0 cri tica majora la adresa

nivelului al treilea vizeaza caracterul pe cat de general, pe atat de simplu al

explicatiilor oferite - si, poate tocmai de aceea, aparent infailibil. Deloc intamplator,

Waltz lnsusi recomanda analize integrate combinand niveluri le al doilea ~i al

treilea, la fel cum multi autor i ul terior i apreciaza ca analiza la nivelul al t reileafurnizeaza explicatii generale ~i profunde, analiza la al doilea nivel reliefeaza

cauze intermediare, iar cea de la primul nivel pune in lumina cauze imediate ale

proceselor si evenimentelor internationale.

Alte doua critici vizeaza preponderent maniera neorealista de abordare a

nivelului al treilea de analiza. Prima este 0 critics mai generala la adresa scolii de

gandire realiste a disciplinei ~ise refera la accentul traditional pus asupra statelor

ca unitati de analiza si, totodata, variabile independente. Ascensiunea actorilor

nonstatali de-a lungul ultirnelor decenii (a organizatiilor teroriste transnationale, de

exernplu, dar ~ia corporatiilor multinationale, dintre care unele cu cifre de afaceri

ce depasesc net bugetele multor state ale lumii) complies mult "calculele" balantei

de putere din sistem, oferind surse alternative de explicatie. Cea de-a doua critica

se refera la posibi li ta tea schimbari i in relat ii le internationale : daca sistemulconstrange statele ~inu invers, atunci cum se explica tranzitiile de la un sistem Ia

altul in decursul istoriei ? Raspunsul oricarui adept al utilitatii nivelului al treilea

de analiza ar fi, probabil, acela ca schirnbarile inteligibile s ,de explicat, sunt doar

cele in cadrul sistemului, nu ~icele de sistem.

In general, diversele teorii ~i modele explicative din Relatiile Internationale

recurg in explicatiile lor la unul sau doua dintre cele trei niveluri de analiza, ceea

ce explica in buna masura ~idiferentele specifice intre descrierile, explicatiile,

judecatile normative ~ipredictiile lor. Ideal i s rnu l , de pilda, ofera explicatii atar Ill'

PROBLEMA NNELURILOR DE ANALIZA iN RELATIlLE INTERNA TIONALE 69

nivel individual (vezi rolul potential sau faptic acordat indivizilor in formularea

politicii externe), cat ~ila eel statal, la care se formu~ea~a, de e~e~plu, t~zapaci~

democratice. Realismul clasic considera statele ca principale unitati ale sistemului

international ~i avand ca scop mentinerea-maximizarea puterii, indiferent de alte

variabi le domestice. Realist ii neoclasici pastreaza in general explicat ii le la

nivelul al doilea, cu precizarea ca unii dintre autor ii sai (de exemplu, John J.

Mearsheimer - cu teoria politicii marilor puteri -, Randall L.Schweller - cu teoria

balantei intereselor - sau Dale Copeland - cu teoria cooperarii marilor puteri) se

plaseaza intre niveluri le doi ~i trei atunci cand incearca sa expIi~e ~i~ultan

evenimentele sistemice si comportamentul politic extern al unor state individuale.

Versiunea realista structural a (neorealismul) opereaza strict la nivelul sistemic,

cons iderand ca structura anarhica a s istemului constrange s tatele la aplicarea

p r in c ip i ul u i a u ro a iu t or a ri i ~i la formarea de balante de putere, Opus neorealismului,

msnrutionalismul neoliberal opereaza tot la nivel sistemic, insa i~i orienteaza

observatia nu doar asupra statelor, ci ~i(sau poate mai ales) asupra institutiilor

internationale ca variabila independenta modeland comportamentele statelor,

indiferent de puterea lor, si relatiile internationale in general.

in afara celor doua mari linii de gandire - realista ~i idealista -, marxistii

raman greu incadrabili , lntrucat folosesc niveluri le de analiza in acceptiuneasingeriana, vizand ca entitati in principal clasele §icapitalul, ale carer interese ~i

dinamica transgreseaza statele ~inatiunile. Teoria dependentei si cea a sistemelor

mondiale, ca exernplificari particulare ale unor proiectii de influenta marxista in

disciplina Relatiilor Intemationale, se plaseaza la nivelul al treilea, analizand insa

complementar ~iprocese care apartin de nivelul doi. inrudit acestora, unii autori

din economia politica international a (de exemplu, Susan Strange) ofera explicatii

la nivelul sistemului (economic) international, la acelasi nivel plasandu-se ~iautorii

unor modele ~iteorii normative precum cele al societatil mondiale (J. Burton) sau

a cosmopolitismului (D. Held). In ceea ce priveste constructivismul, ca un a dintre

cele mai recente "productii" teoretice majore ale Relatiilor Intemationale, trebuie

precizat ca raportarea la niveluri a adeptilor lui difera mult de la un caz la altul ,

osciland intre nivelur ile doi §i trei. EI se const ituie insa ca 0 scoala de gandireaparte, relativ noua si cert inclinata spre latura teoretizarii I,dificultatea preciza~ii

niveluri lor de analiza prezente in teoria cons tructivista reiesind inclusiv din

absenta unei traditii solide de studii empirice.

I n concluzia discutiei pe marginea nivelurilor de analiza inRelatiile Internationale

probabil ca remarca esentiala este ca ele nu se exclud reciproc si nu sunt alternative

decat in interpretari izolate ale unor autori. Pozitia dorninanta in cadrul disciplinei

r1. Vezi~ iinfra, capitolul "Constructivismul in Relajiile Internationale".



70 MANUAL DE RELATIl IN' fERNA TIONALE .

este insl1aceea a recunoasterii complementaritatii lor, combinarea aoestora avand

potent ia lul de a el imina inconveniente le fiecaruia in parte . In lumina acestei

intelegeri a utilitatii ~ia modului de utilizare a nivelurilor de analiza, 0explicatie

pertinenta a celui de-al doilea razboi mondial, ca exemplu repetat in capitolul de

fatli, ar trebui sa combine toare cele trei niveluri de analiza, pornind de la

explicat ii profunde, la nivel trei , bazate pe dezarticularea balante i de putere

internationale din sistemul interbelic ~ireafirmarea Germaniei ca mare putere,

continuand cu cauze intermediate legate de ascensiunea extremei drepte pe fondul

deprecierii economice ~ial climatului public revansard in ltalia, dar mai ales in

Germania, ~iterminand cu rolul personalitatii lui Hitler, Stalin, Churchill s.a.m.d.

Similar, 0 explicatie comprehensiva a interventiei militare din 2003 in leak ar

trebui sli integreze, inter alia, factori legati de structura unipolara a sistemului

international si tensiunile sistemice, distributia capabilitatilor, accesulla resurse,

regimul nedemocratic ~i expansionist regional din Irak, convingerile ~i opiniile

societatii americane dupli 11"septembrie, traditiile politicii externe ale Statelor

Unite, valorile predominante ale elitelor politice ~iale cercurilor de influenta din

jurul Casei Albe, ale Departamentului de Stat ~iale Departamentului Apararii ~i

personalitati le lui George W. Bush si Saddam Hussein, ca indivizi in pozitii de

autoritate.

In cautarea tntelegeru ~ia explicarii cu acuratete a evenimentelor siproceselor,relatii le internationale nu pot fi separate deplin de indivizi particulari jucand

roluri exceptionale, reprezentand autoritatea polit ica, sau de natura umana in

general. Oamenii influenteaza in forme diferite societatile in care traiesc, inclusiv

pe plan international, Ie modeleaza, dar, in mod cert, determinismul este reciproc.

La fel, procesele interne din cadrul s ta te lor determina in proportii diferite 0

anumita prezenta internationala ~iinfluenta a statelor asupra regulilor sistemului,

dar sistemul impune statelor anumite constrangeri, prin structura si caracteristicile

sale. Ponderea explicatiilor difera in functie de contextul considerat si de cadrul

conceptual la care un autor sau altul adera, iar posibil itatea cuanti ficarii lor

ramane 0 sursa de controverse si, ca atare, 0 provocare deschisa. Astfel de

provocari tind sli ia forma unor intrebari metateoretice, filosofice, dar cu atat mai

interesante, referitoare la legatura dintre natura umana ~isocietati le in care ea se

organizeaza, dintre comunitati §i statele care Ie guverneaza, dintre legitimarea

interna §i cea internationala §i autoritatea interns §i cea internationala, dintre

caracteristicile statelor, deciziile §i actiunile reprezentantilor statelor ~i sistemul

international in general! .

1. P en tr u a ce as ta t em a , v ez i, de exemplu, Buzan (1995, pp. 198-216), Nye(1997, pp. 29-32),

Singer (1961, pp. 77-92), Ra y (2001, pp. 355-388), Waltz (2001, cap. II, IV, Vl).

Andrei Miroiu

Teoriilegeopolitice clasice

Geopolitica reprezinta, probabil, ceI mai mradacinat tip de reflectie asupra

pol itici i in ternationale, Ea porneste de Ia 0 convingere fundamentala asupra

fiintei umane: aceasta este l imitata Ia ~i decatre mediul in care vietuieste. Ca

urmare, statuI - cea mai lnalta proiectie insti tutionala a relatii lor dintre fiintele

umane - va fi la randul sau limitat de cadrele sale fizice, Prin urmare ~irelalii le,

inreractiunile d intre actorii international i, vor fi modela te de mediul in careacestea se desfasoara, Fatli de aceste reaetii - pana la urma de bun-simt -, teoriile

geopolitice introduc 0 afirmane noua, in care se ascunde ata t fascinat ia , dt~i

esecul lor ultim: relatiile dintre state si, ca urmare, politica externa sunt modelate

de realitati le geografice. Pasul pe care geopolitica il face este introducerea unui

determinism dinspre mediu inspre actiunile oamenilor ~iale statelor,care nu sunt

altceva decat proiectia ultima a fiintelor umane. In esenta, geopolitica sustine di

poli ti ca i nte rtuui onala es te un dete rmini sm ge ogr afi c, i ar poli ti ca ex ter nd a

statelor este constransa de cadrul natural in care acestea exista.

Prin insa~i natura lor, afirmatii le geopolitice constituie 0 forma simpla de

determinism. Napoleon Bonaparte, unul dintre cei mai Insemnati practicieni

avant fa lettre ai geopoliticii, sustinea increzator ca, inarmat cu harta regiunii in

care se afla 0 anumita putere, va putea descrie cu precizie polit ica ei externa.

Acelasi statut il au ~iafirmatiile mai rnultor generatii de istorici romani : intrucat

Romania s-a aflat mereu inrr-o zona de intersectie a intereselor mai multor mari

puteri, ea constituie cu necesitate un subiect esential in strategiile lor polit ice.

Dar acest determinism primar, pornind de la constatarea simpla ca omul fji

s ta tuI rraiesc in cadre geografice ~i de mediu usor discernabi le, a fost masiv

influentat de doua orientari filosofice ~i polit ice fundarnentale de la jumatatea

secolului al XIX-lea. Inffii, curentul tuuionaiist si-a pus amprenta asupra reflectiei

Documents

Niveluri de Analiza in R.I. (1)