Monitorul educației și formării 2015

Educație și formare

România

This publication is based on document SWD(2015)199. The Education and Training Monitor 2015 was prepared by the Direc-torate-General of Education and Culture (DG EAC), with contributions from the Directorate-General of Employment, Social Affairs and Inclusion (DG EMPL) and the Eurydice Network. DG EAC was assisted by the Education and Youth Policy Analysis Unit from the Education, Audiovisual and Culture Executive Agency (EACEA), the JRC’s Centre for Research on Education and Lifelong Learning (CRELL) and Institute of Prospective Technological Studies (IPTS), Eurostat and Cedefop. The Members of the Standing Group on Indicators and Benchmarks (SGIB) were consulted during the drafting phase. Manuscript completed in September 2015Additional contextual data can be found online (ec.europa.eu/education/monitor)

Europe Direct este un serviciu destinat să vă ajute să găsiți răspunsurila întrebările pe care vi le puneți despre Uniunea Europeană.

Un număr unic gratuit (*):00 800 6 7 8 9 10 11

(*) Informațiile primite sunt gratuite, la fel ca și cea mai mare parte a apelurilor telefonice (unii operatori și unele cabine telefonice și hoteluri taxează totuși aceste apeluri).

Cover image: © Shutterstock.comNumeroase alte informații despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa (http://europa.eu).

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2015

ISBN 978-92-79-50657-4doi: 10.2766/060531

© Uniunea Europeană, 2015Reproducerea textului este autorizată cu condiția menționării sursei

Printed in Belgium

Tipărit pe hârtie înălbită fără clor elementar (ECF)

ROMÂNIA 1

Belgium

ROMÂNIA

2 ROMÂNIA

1. Indicatori-cheie și criterii de referință

Surse: Eurostat (ancheta asupra forței de muncă - LFS, baza de date UNESCO/OECD/EUROSTAT - UOE, statisticile privind

finanțele publice - GFS); OCDE (PISA, TALIS). Note: • Criteriul de referință ET 2020; datele se referă la media ponderată la

nivelul UE, care acoperă un număr diferit de state membre, în funcție de sursă; b= întreruperi de serii temporale, d=

definiție diferită, p= provizorie, u= fiabilitate scăzută, 12= 2012, 13= 2013. Informații suplimentare pot fi găsite în secțiunea

corespunzătoare din volumul 1 (http://ec.europa.eu/education/tools/et-monitor_ro.htm).

Figura 1. Poziția în raport cu cei mai buni (poligonul exterior) și cu cei mai slabi (centru)

Sursă: Calcule efectuate de DG Educație și Cultură, bazate pe date de la Eurostat (LFS 2014 și UOE 2013) și OCDE (PISA

2012, TALIS 2013). Notă: toate punctajele sunt stabilite între un maximum (cei mai buni, vizualizați pe inelul exterior) și un

minimum (cei mai slabi, vizualizați în centrul graficului).

2011 2014 2011 2014

• : 37,3% 12 : 17,8% 12

• : 40,8% 12 : 22,1% 12

• : 37,3% 12 : 16,6% 12

4,1% 2,8% 13 5,1% 5,0% 13

10,5% 8,1% 13 10,5% 10,3% 13

19,1% 19,5% 15,2% 12,7%

17,2% 16,7% 11,5% 9,5%

• 18,1% 18,1% 13,4% 11,1%

20,1% 22,9% 31,0% 33,6%

20,6% 27,2% 38,7% 42,3%

• 20,3% 25,0% 34,8% 37,9%

• 86,4% 86,4% 13 93,2% 93,9% 13

: 83,3% 13 : 84,6% 13

: 23,6% 13 : 32,4% 13

: 18,2% 13 : 13,2% 13

: 60,5% 13 : 51,0% 13

95,5% 95,4% 12 63,0% : 12

63,1% 60,0% 13 50,4% 48,9% 13

58,9% 57,2% 71,3% 70,8%

81,4% 74,2% 82,5% 80,5%

• 70,8% 66,2% 77,1% 76,1%

: 1,6% 13 : : 13

: 2,5% 13 : : 13

• 1,4% 1,5% 8,9% 10,7%

România Media UE

Nivelul educațional scăzut și reduceri ale cheltuielilor: provocări pentru sectorul educației

Procent de tineri cu vârsta de 15 ani

cu un nivel scăzut de cunoștințe la:

Citit

Matematică

Știință

Investiții în educație

Cheltuieli publice pentru educație

ca procent din PIB

Cheltuieli publice pentru educație

ca parte a cheltuielilor publice totale

Rata de participare la învățământ în rândul tinerilor din Europa

Rata abandonului școlar timpuriu în

sistemele de educație și formare

profesională

(vârsta 18-24)

Bărbați

Femei

Total

Participarea la învățământul terțiar

(vârsta 30-34)

Bărbați

Femei

Total

Pârghii politice pentru incluziune, calitate și relevanță

Educația și îngrijirea copiilor preșcolari

(de la vârsta de 4 ani la vârsta de începere a învățământului obligatoriu)

Participarea profesorilor la formare

Orice subiect (total)

Educație pentru nevoi speciale

Mediu multicultural

Competențe TIC pentru predare

Învățarea de limbi străineProcentul de studenți ISCED 2 care

învață două au mai multe limbi străine

Procentul de studenți ISCED 3 din sistemul de învățământ și formare

profesională (VET)

Rata de angajare a noilor absolvenți

pe nivel de învățământ

(cu vârsta de 20-34 de ani și care

au părăsit sistemul de învățământ

cu 1-3 ani înainte de anul de

referință)

ISCED 3-4

ISCED 5-8

ISCED 3-8 (total)

Mobilitate în scop educațional

Mobilitatea absolvenților autohtoni

(licență)

Mobilitatea absolvenților autohtoni

(master)

Participarea adulților la procesul de

învățare continuă

(vârsta 25-64)

ISCED 0-8 (total)

Rata abandonului școlar

timpuriu în sistemele de

educație și formare

profesională

Participarea la învățământul terțiar

Rata de angajare a noilor

absolvenți

Participarea adulților la

procesul de învățare

Educația și îngrijirea copiilor preșcolari (ECEC)

Nivel scăzut de cunoștințe

de citire

Nivel scăzut de cunoștințe

de matematică

Nivel scăzut de cunoștințe în domeniul științelor

România Obiectivul UE Media UE

ROMÂNIA 3

2. Principalele puncte forte și provocări

Ponderea persoanelor din învățământul terțiar în România a crescut în mod constant în ultimii

ani. Guvernul român a adoptat o strategie privind învățământul terțiar, care are două obiective

generale: creșterea relevanței învățământului superior printr-o mai bună aliniere a acestuia cu

nevoile pieței muncii și îmbunătățirea accesibilității la învățământul superior pentru grupurile

defavorizate. De asemenea, în iunie 2015, guvernul român a adoptat strategii pentru reducerea

abandonului școlar timpuriu. Rata abandonului școlar timpuriu rămâne mult peste media UE.

Disponibilitatea și accesul la serviciile de educație și îngrijire a copiilor preșcolari sunt limitate, în

special în zonele rurale și pentru comunitatea romă. Rata de participare la învățământul terțiar

rămâne a doua cea mai scăzută din UE. Participarea adulților la activități de învățare pe tot

parcursul vieții continuă să fie cu mult sub media UE. Cheltuielile administrației publice pentru

educație ca procent din PIB înregistrează cuantumul cel mai scăzut din UE.

Caseta 1. Recomandările specifice fiecărei țări pentru semestrul european 2015 în domeniul educației și formării Recomandările specifice fiecărei țări (country-specific recommendations – CSR) pentru semestrul european 2015 destinate României (Consiliul Uniunii Europene 2015) au inclus o

recomandare în domeniul educației și formării:

CSR 3: Creșterea calității și îmbunătățirea accesului la educația și îngrijirea copiilor preșcolari, în special pentru romi. Luarea de măsuri pentru punerea în aplicare a strategiei naționale de reducere a abandonului școlar timpuriu.

3. Investiții în educație și formare

Cheltuielile administrației publice pentru educație ca procent din PIB au scăzut de la 3,0 % în

2012 la 2,8 % în 2013, ceea cele mai mici din UE-28 și cu puțin peste jumătate din media UE de

5,0% la data respectivă1. Salariile personalului didactic și auxiliar din educație vor fi majorate cu

15% începând cu decembrie 2015.

Un studiu privind alocarea bugetară pentru educație (Fartușnic et al. 2014) a constatat că școlile

din comunitățile defavorizate au resurse limitate și, de regulă, nu reușesc să desfășoare

activități suplimentare de sprijinire a elevilor cu risc de eșec școlar (repetenție, absenteism,

abandon școlar, etc.). Potrivit studiului, resursa financiară de bază a acestor școli este

finanțarea de către stat și, în unele cazuri, aceasta constituie întregul buget anual. În aceste

condiții, școlile pot să își acopere numai nevoile de bază (de exemplu, costurile administrative și

salariile profesorilor) și, în mod clar, nu dispun de resurse suficiente pentru a iniția activități

specifice care să sprijine elevii cu risc de abandon școlar. Concluziile cercetării au fost relevante,

de asemenea, pentru școlile din zonele cu populație de etnie romă, întrucât copiii romi au

reprezentat peste 10 % din copiii celor mai multe dintre școlile incluse în eșantion.

4. Abordarea inegalităților

Rata abandonului școlar timpuriu din România a ajuns la 18,1 % în 2014, în creștere față de

2013. Situația este în contrast cu anii precedenți, când rata a fost în scădere. România are a

treia cea mai mare rată a abandonului școlar timpuriu în UE-28 și este încă departe de obiectivul

național de 11,3 % prevăzut de strategia Europa 2020. Conform datelor privind abandonul

școlar timpuriu furnizate de Institutul Național de Statistică din România, proporția elevilor care

abandonează timpuriu școala în zonele rurale este de trei ori mai mare decât în zonele urbane.

Disparitățile regionale în ceea ce privește ratele abandonului școlar timpuriu depind foarte mult

de nivelul dezvoltării socioeconomice a regiunilor. Ratele cele mai ridicate au fost înregistrate în

regiunile de nord-est, de sud-est și din sudul Munteniei, iar cele mai scăzute în București-Ilfov și

1 Sursă: Eurostat, Baza de date privind cheltuielile administrației publice pe funcții (COFOG).

4 ROMÂNIA

în regiunile din vest. Potrivit Agenției Europene pentru Drepturi Fundamentale (2012), rata

abandonului școlar timpuriu pentru romi este de aproape două ori mai mare decât pentru

populația de alte etnii. Aproximativ 14 % dintre romii cu vârste peste 10 ani sunt analfabeți și

aproximativ 20 % dintre romi nu au urmat o școală.

Provocarea pe care o implică abordarea abandonului școlar timpuriu este îngreunată de

următorii factori:

lipsa evaluării măsurilor de combatere a abandonului școlar timpuriu;

lipsa colectării datelor;

formare inițială și continuă insuficientă pentru cadrele didactice prin care să deprindă noi

competențe și practici de predare pentru lucrul cu elevii aflați în situații de risc.

Integrarea copiilor romi în școli este dificilă, întrucât 26 % dintre copiii romi

frecventează clase separate pe criterii etnice (Agenția Europeană pentru Drepturi

Fundamentale 2014, p.45)2.

Figura 2. Rata abandonului școlar timpuriu (18-24 de ani)

Sursă: Eurostat

Participarea la educația și îngrijirea copiilor preșcolari în România a scăzut ușor în ultimii ani și

se află sub media UE (86,4 % în 2014, comparativ cu 93,9 % în 2012 și cu 86,4 % în 2011).

Participarea la educația și îngrijirea copiilor preșcolari este caracterizată prin diferențe majore de

acces pentru copiii cei mai defavorizați, cum ar fi copiii din zonele rurale, copiii din comunitățile

de romi și copiii cu dizabilități. Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică,

rata de înscriere în învățământul preșcolar (și anume ultimul an de educație și îngrijire a copiilor

preșcolari înainte de începerea învățământului primar) în zonele rurale în 2013/2014 a fost cu

aproximativ șapte puncte procentuale mai mică decât în zonele urbane (83,9 % față de

90,3 %). Acest lucru este cauzat de barierele în calea înscrierii în învățământul preșcolar,

precum distanțele mari între domiciliu și școală, calitatea scăzută sau lipsa infrastructurii

preșcolare în unele comunități rurale mici și izolate. Potrivit Agenției Europene pentru Drepturi

Fundamentale (2012), rata de înscriere la învățământul preșcolar în anul 2011 pentru copiii de

alte etnii a fost de aproape două ori mai mare decât cea pentru copiii romi din aceeași

comunitate (63 % pentru copiii de alte etnii și 37 % pentru copiii romi).

2 Având în vedere că studiul a vizat zonele în care romii trăiesc în număr mai mare decât media pe țară, răspunsurile ar

putea indica o pondere mai mare a copiilor romi care frecventează școala.

10

15

20

25

30

2009 2010 2011 2012 2013 2014

UE-28 Portugalia România Spania Malta

ROMÂNIA 5

Studiul din 2012 din cadrul Programului internațional OCDE pentru evaluarea cunoștințelor

elevilor (PISA) privind cunoștințele de matematică, științe și lectură ale copiilor de 15 ani (OCDE

2013) a arătat că România are rezultate mult mai slabe decât media UE:

37,3 % dintre elevi au rezultate slabe la lectură (media UE: 17,8 %);

40,8 % au rezultate slabe la matematică (media UE: 22,1 %);

37,3 % au rezultate slabe la științe (media UE: 16,6 %).

De asemenea, PISA 2012 indică disparități mari ale rezultatelor învățării între elevii care provin

din diferite medii socioeconomice

După întârzieri semnificative, strategia națională pentru reducerea abandonului școlar timpuriu

a fost adoptată în cele din urmă în iunie 2015 (caseta 2). În prezent, guvernul român creează

mecanismele instituționale și administrative pentru aplicarea strategiei. Acestea includ un

sistem integrat de colectare a datelor privind abandonul școlar timpuriu, care a fost conceput pe

baza unui nou set de indicatori naționali.

Vor continua programele sociale anuale de sprijinire a elevilor din zonele defavorizate. Aceste

programe includ acordarea de rechizite școlare și de cursuri de zi pentru elevii din învățământul

primar și secundar, care provin din familii al căror venitul mediu net pe cap de membru de

familie reprezintă maximum 50 % din salariul minim brut la nivel național. Se acordă sprijin

financiar cu scopul de a stimula achiziționarea de calculatoare pentru elevii și studenții care

provin dintr-un mediu economic defavorizat și pentru rambursarea cheltuielilor de transport.

Guvernul român a revizuit metodologia de organizare și funcționare a creșelor și a altor servicii

de educație timpurie ante-preșcolară, inclusiv modificările conținutului educativ. Au fost

elaborate atât programa pentru învățământul preșcolar, cât și standardele de evaluare pentru

serviciile de educație preșcolară. Pentru a depăși lipsa experienței preșcolare a copiilor din unele

comunități, Ministerul Educației a impus o clasă pregătitoare obligatorie începând din 2012.

Măsura a îmbunătățit integrarea școlară a copiilor care nu au frecventat învățământul preșcolar

în prealabil. Există o serie de proiecte strategice în curs, în domeniul educației și îngrijirii copiilor

preșcolari, care vizează cu prioritate copiii romi, finanțate de Fondul Social European (FSE) și de

Banca Mondială3.

A fost pus în aplicare un proiect finanțat din FSE în contextul testelor referitoare la tendințele

privind studiul matematicii și științelor la nivel internațional (Trends in International

Mathematics and Science Study – TIMSS) și la progresele înregistrate în ceea ce privește lectura

școlară la nivel internațional (Progress in International Reading Literacy Study – PIRLS) (IEA

2012). Proiectul a implicat servicii de formare în cadrul cărora au fost prezentate cadrelor

didactice o serie de exemple de bune practici în matematică, știință și lectură, acestea fiind

invitate să adapteze, să dezvolte și să contextualizeze noi probleme pentru a asigura o învățare

mai eficientă. Cadrele didactice au pus în aplicare noi abordări în propriile clase în timp ce erau

instruiți online.

Caseta 2. Strategia de reducere a abandonului școlar timpuriu Nivelul actual al abandonului școlar timpuriu în România este rezultatul unui set complex de cauze. Acestea includ:

cauze structurale legate de situația socioeconomică a familiilor și a copiilor cu resurse

limitate și de așteptările și atitudinile negative față de educație, în general; cauze sistemice legate de disfuncționalități în ceea ce privește modul în care este

organizată și reglementată educația, care au ca rezultat eșecul în oferirea de sprijin

3 „Programele naționale de reformare a serviciilor de educație și de îngrijire a copiilor preșcolari”, „Toți la grădiniță, toți

în clasa I”, „Copiii și părinții romi vor la școală”, „Servicii integrate educaționale pentru comunitățile de romi”, „Toate

familiile se implică”.

6 ROMÂNIA

educațional adecvat, favorabil incluziunii și de calitate pentru toți copiii, indiferent de mediul socioeconomic și cultural al acestora și de caracteristicile personale;

cauze culturale întâlnite în cadrul sistemului de învățământ și în societate, în ansamblu.

A fost elaborat un cadru strategic pentru reducerea abandonului școlar timpuriu în România cu sprijinul Băncii Mondiale. Strategia se bazează pe practicile existente, acordând prioritate măsurilor de sprijin social. Deși strategia include o evaluare a politicilor și a măsurilor existente de combatere a abandonului școlar timpuriu, nu există dovezi clare care să indice dacă măsurile respective sunt eficiente sau nu. Strategia se bazează pe patru piloni principali:

pilonul I: asigurarea faptului că toți copiii merg la școală și beneficiază de o educație de

calitate;

pilonul II: asigurarea faptului că toți copiii finalizează învățământul obligatoriu; pilonul III: măsuri pentru revenirea la cursuri a persoanelor care abandonează timpuriu

școala; pilonul IV: măsuri pentru dezvoltarea unui sprijin instituțional adecvat.

Fiecare pilon conține o serie de programe și măsuri, inclusiv un program privind educația

copiilor preșcolari. Strategia include, de asemenea, priorități specifice privind incluziunea și capacitatea instituțională și sistemul de monitorizare, care se aplică și sunt stabilite în mod clar în cadrul fiecăruia dintre cei patru piloni.

Documentul privind cadrul strategic prevede un sistem de monitorizare și evaluare definit în mod clar. Sistemul prevede:

un calendar specific;

rapoartele care trebuie să fie întocmite;

tipurile de informații care trebuie să fie colectate; o repartizare clară a responsabilităților pentru diferitele instituții și părți interesate

importante în acest proces.

În cazul în care strategia va fi pusă în aplicare cu succes, abordarea următoarelor provocări este esențială:

a) Dezvoltarea unui sistem de colectare și de monitorizare a datelor relevante – există dificultăți în acoperirea întregului sistem școlar. Cauzele acestor dificultăți includ lipsa unor campanii de informare coerente, lipsa unei strategii de formare și lipsa stimulentelor pentru a transmite și raporta date. Au fost luate o serie de măsuri importante în acest sens. Măsurile includ aducerea împreună a tuturor inițiativelor existente privind modul de proiectare a sistemelor de colectare a datelor pentru educație și planificarea unui sistem integrat de colectare și de analiză a datelor la nivel de țară, de județ și de școală.

„Sistemul informatic integrat al învățământului din România” (SIIIR) a fost deja proiectat, pe baza unui nou set de indicatori naționali pentru educație, inclusiv abandonul școlar timpuriu. Deși modulul pentru învățământul primar este deja funcțional, sistemul nu este încă pe deplin operațional și nu furnizează încă date fiabile. De asemenea, există neconcordanțe semnificative în comparație cu alte sisteme de colectare a datelor aparținând Institutului Național de Statistică.

b) Consultarea și sensibilizarea părților interesate – pentru a determina personalul didactic și părțile interesate locale să susțină strategia, sunt necesare o strategie de formare și informare coerentă, precum și stimulente.

c) Sistem de finanțare la nivel central și la nivel de școală – pentru a pune în aplicare în mod eficient strategia privind abandonul școlar timpuriu, furnizarea de resurse financiare adecvate este esențială, în special pentru școlile cele mai defavorizate.

Cadrul strategic de reducere a abandonului școlar timpuriu oferă sprijin adecvat, cuprinzător și

relevant pentru politicile viitoare în acest domeniu. Instituirea mecanismelor instituționale și financiare necesare, în special, a unui sistem fiabil de colectare a datelor, este esențială pentru punerea în aplicare cu succes a strategiei. O altă măsură care ar putea contribui la succesul strategiei este reforma formării inițiale a profesorilor.

ROMÂNIA 7

5. Modernizarea învățământului școlar

Sondajul internațional OCDE privind predarea și învățarea (Teaching and Learning International

Survey – TALIS) din 2013 a constatat că o mare parte a cadrelor didactice (58 %, comparativ

cu media UE de 36 %) au lucrat în școli unde conducerea a raportat un deficit de personal

calificat și că doar 26 % dintre cadrele didactice utilizează tehnologia informației și

comunicațiilor (TIC) pentru proiecte școlare sau activități didactice (media UE este de 34 %)

(OCDE 2014).

Formarea inițială pentru viitoarele cadre didactice din învățământul primar nu acordă suficientă

atenție integrării copiilor cu nevoi speciale și a copiilor romi sau abordării dificultăților de

învățare ale elevilor. Formarea pentru cadrele didactice care urmează să lucreze în învățământul

secundar inferior se bazează în foarte mare măsură pe teorie și calitatea acesteia variază de la o

universitate la alta, în funcție de capacitatea acestora de a atrage personal pedagogic înalt

calificat cu experiență relevantă în metodologii moderne de predare.

În România, predarea nu este o profesie atractivă din punct de vedere financiar pentru

absolvenții de elită. Deși venitul brut maxim al cadrelor didactice pe an, ca procent din PIB-ul pe

cap de locuitor, nu este foarte redus comparativ cu alte țări din Europa, România are cel mai

mare decalaj între salariile profesorilor nou calificați și cele ale profesorilor cu experiență. Un

profesor nou calificat, care începe de la nivelul minim de salarizare, trebuie să petreacă 40 de

ani în sistem înainte de a ajunge la nivelul salarial maxim.

În noiembrie 2014, a fost lansată în mod oficial strategia națională a României privind Agenda

digitală. Strategia are drept scop clarificarea rolului esențial pe care îl va avea utilizarea TIC în

atingerea obiectivelor strategiei Europa 2020. Trei dintre cei șapte piloni ai strategiei sunt

relevanți în cazul de față:

îmbunătățirea competențelor TIC ale copiilor, tinerilor și adulților;

sprijinirea inovării și cercetării;

abordarea provocărilor sociale prin utilizarea TIC.

Ca parte a acestei inițiative, au fost pregătite recent o serie de campanii pentru a crește gradul

de sensibilizare publică cu privire la noile provocări ale societății digitale în România.

Din 2012, TIC a fost o disciplină opțională în programa școlară națională pentru învățământul

primar. Utilizarea TIC în educație și formare a devenit o prioritate pentru programele de formare

a cadrelor didactice din România și a fost creată recent o infrastructură TIC pe scară largă.

Proiectele finanțate din FSE au vizat în special numărul mare de cadre didactice implicate în

formarea în domeniul TIC.

6. Modernizarea învățământului superior

Rata de participare la învățământul terțiar în România a crescut constant în ultimii patru ani și a

atins 25 % în 2014, apropiindu-se de obiectivul național de 26,7 % al strategiei Europa 2020.

Procentul de absolvire al femeilor îl depășește pe cel al bărbaților, cu rate de 27,2 % și,

respectiv, de 22,9 % în 2014. Cu toate acestea, așa cum rezultă din raportul anual privind

„Starea sistemului educațional” din 2014, ratele de înscriere în rândul persoanelor cu vârste

cuprinse între 19 și 23 de ani la cursuri de învățământ superior a scăzut recent de la 28,4 % în

anul universitar 2011/2012 la 26,6 % în anul universitar 2013/2014.

8 ROMÂNIA

Figura 3. Rata de participare la învățământul terțiar (30-34 de ani)

Sursă: Eurostat

Mai mulți factori au influențat această tendință: emigrarea, un interes în creștere pentru alte

forme de învățământ terțiar (în special învățământul profesional) și o reducere a numărului de

programe educaționale oferite de universitățile private. Decalajul mare al ratei înscrierii

studenților din zonele rurale și urbane continuă să fie o adevărată provocare. Conform celor mai

recente date furnizate de Institutul Național de Statistică pentru anul universitar 2011/2012,

rata de înscriere a studenților din zonele urbane a fost de 43,4 %, în timp ce pentru studenții

din zonele rurale rata a fost de doar 16 %.

Relevanța studiilor universitare pentru piața muncii reprezintă o preocupare majoră. Rata de

ocupare a noilor absolvenți din învățământul terțiar4 a scăzut în ultimii doi ani. În 2014, cifra a

fost de 66,2 %, cu 10 puncte procentuale mai mică decât media UE-28.Există, de asemenea,

preocupări legate de conexiunile limitate ale universităților cu cele mai inovatoare sectoare ale

economiei. În același timp, adaptarea programei universitare și a practicilor de predare pentru a

sprijini studenții să își dezvolte mai bine competențele de care au nevoie pe piața muncii este un

proces lent. Strategia pentru învățământul terțiar adoptată în iulie 20155 își propune să facă

învățământul superior mai relevant pentru nevoile pieței muncii și mai accesibil pentru grupurile

defavorizate. În același timp, a fost finalizată o bază de date integrată în sistemele de

gestionare din 50 de universități publice, pentru a permite monitorizarea încadrării pe piața

muncii a absolvenților din învățământ superior. Au continuat activitățile de aliniere a

standardelor ocupaționale cu cerințele pieței muncii și de actualizare a ofertei educaționale, fiind

elaborate 36 de noi standarde. Se preconizează că toate universitățile vor crea centre de

orientare și consiliere în 2015.

Cele mai recente evoluții ale politicii în domeniul învățământului superior includ:

permiterea accesului la programe neuniversitare pentru elevii care nu au promovat

examenul de bacalaureat;

furnizarea de către toate universitățile a unor servicii de consiliere profesională prin

intermediul unui centru de consiliere universitar;

consolidarea stagiilor practice obligatorii de șase luni în întreprinderi pentru toți

absolvenți de facultate.

4 Persoanele cu vârsta cuprinsă între 20 și 34 de ani, care au abandonat școala cu 1-3 ani înainte de anul de referință. 5 Hotărârea Guvernului nr. 565 din 15.7.2015.

15

20

25

30

35

40

2009 2010 2011 2012 2013 2014

UE-28 Italia Malta România Slovacia

ROMÂNIA 9

Planul de acțiune din cadrul Programului național de reformă 2015 al României pentru

învățământul terțiar propune noi măsuri. Acestea includ elaborarea unui document strategic

privind echitatea și accesul la învățământul superior din România, precum și măsuri privind

monitorizarea și dezvoltarea unui sistem informatic strategic.

Ministerul Educației și Cercetării Științifice a continuat să organizeze programe sociale pentru

studenți. Programele s-au axat pe sprijinirea studenților din mediul rural, a grupurilor

defavorizate și a studenților netradiționali, în vederea creșterii ratei de participare a acestora la

învățământul terțiar.

7. Modernizarea educației și formării profesionale și promovarea învățării în rândul adulților

Participarea elevilor de liceu la educația și formarea profesională (EFP) în România rămâne

peste media UE (60 %, comparativ cu 48,9 % în 2013). Cu toate acestea, în 2012 rata de

abandon în școlile profesionale a fost de două ori mai mare comparativ cu învățământul

secundar superior general. Începând cu anul școlar 2014/2015, școlile au primit stimulente

pentru a oferi programe „A doua șansă” destinate tinerilor adulți care au abandonat timpuriu

sistemul de educație și formare.

România nu a înregistrat progrese semnificative în ultimii ani în ceea ce privește participarea

adulților cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani la procesul de învățare pe tot parcursul vieții.

Rata de 1,5 % din 2014 este cea mai scăzută din UE, fiind cu mult inferioară mediei UE de 10,7

%. Cea mai scăzută rată de participare la programe de formare se înregistrează în rândul

angajaților cu un nivel scăzut al calificărilor educaționale și profesionale, care lucrează în

întreprinderi cu mai puțin de 10 angajați și au peste 40 de ani. De asemenea, ratele de

participare la programele de formare sunt mai reduse în zonele rurale decât în zonele urbane și

sunt mai mici pentru femei decât pentru bărbați.

Au fost puse în aplicare măsuri cu scopul de a consolida educația și formarea profesională, în

general, și sistemele de ucenicie, în special. Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 117/2013 a

creat cadrul legal pentru o nouă componentă de educație și formare profesională inițială în

sistemul de învățământ (Cedefop 2013). Au fost introduse noi programe de studiu în domeniul

EFP de trei, ani care vor începe în anul școlar 2014-2015, cu programe de învățământ care

acoperă obiectivele de învățare și care implică ore de predare pentru elevii din clasele a IX-a și

a X-a. Acestea au fost necesare pentru a putea lua în considerare componenta EFP în cadrul

sistemului de învățământ obligatoriu și pentru a permite elevilor absolvenți ai școlilor

profesionale să își continue studiile în clasele a XI-a și a XII-a de liceu. Ponderea formării la

locul de muncă crește în fiecare an de formare, ajungând până la 72 % din numărul total de ore

în al treilea an de formare. Încheierea de acorduri cu întreprinderi pentru programele de

învățare la locul de muncă este o cerință pentru școlile profesionale care doresc să furnizeze

astfel de cursuri de formare profesională cu o durată de trei ani. Regulamentul Ministerului

Educației pentru anul 2014 prevede obligația studentului, a școlii și a întreprinderii de a încheia

un contract înainte de începerea programului.

Modificările sistemului de ucenicie începând cu 2013 includ:

o subvenție pentru întreprinderile care participă la programul de ucenicie;

o legătură între durata studiilor și obținerea calificărilor corespunzătoare [nivelurile 2-3

din Cadrul european al calificărilor (CEC)];

oportunități pentru tranziția la programele EFP de nivel superior, în cazul în care

programul de ucenicie este urmat de studii de nivelul CEC 4 în învățământul general sau

tehnic (Cedefop 2015).

10 ROMÂNIA

În decembrie 2014, Guvernul a aprobat introducerea programelor profesionale de doi ani în

sistem dual, ca parte a sistemului de EFP inițială. În prezent, decizia Guvernului este

condiționată de aprobarea Parlamentului, înainte de adoptarea acesteia de drept. Se

preconizează că acest parcurs educațional, care va fi introdus în paralel cu programele de EFP

inițială actuale, va oferi noi oportunități pentru a răspunde mai bine nevoilor întreprinderilor, și

pentru a crește atractivitatea EFP pentru elevii care prezintă riscul de abandon școlar timpuriu.

Începând cu anul universitar 2015-2016, universitățile pot organiza, de asemenea, „colegii de

educație și formare profesională” prin care se oferă o formă de educație profesională terțiară

care oferă accesul la piața muncii. Până în prezent, au fost oferite „programe EFP de nivel

superior” numai de către școli de EFP inițială la nivel de învățământ postliceal, care au inclus

învățarea la locul de muncă. Pentru continuarea educației și formării profesionale, numărul de

programe de ucenicie a început să crească în urma unei modificări legislative, dar rămâne

limitat. Programele de ucenicie au fost extinse pentru a acoperi o grupă de vârstă mai amplă

(peste 24 de ani) și facilitează participarea angajatorilor prin parteneriate cu furnizorii de

formare profesională. O serie de măsuri planificate în conformitate cu noua legislație în

domeniul educației din România au fost introduse ca proiecte-pilot (de exemplu, sistemul de

formare profesională bazat pe învățarea la locul pe muncă) și vor fi puse în aplicare ulterior.

A fost elaborat un nou cadru strategic pentru EFP, care, în prezent, este în curs de aprobare.

Principalele obiective ale strategiei EFP, elaborate cu implicarea partenerilor sociali, constă în

creșterea relevanței programelor EFP pentru piața muncii și îmbunătățirea calității

EFP6.Standardele de formare și standardele ocupaționale în vigoare asigură baza pentru

consolidarea perspectivelor absolvenților de școli profesionale și ale ucenicilor pe piața muncii.

Recent, a fost elaborat în acest sens un set nou de standarde de pregătire profesională și de

standarde ocupaționale în domeniul EFP.

Cu sprijinul Băncii Mondiale, Guvernul român a elaborat o strategie națională de învățare pe tot

parcursul vieții și o metodologie de organizare și de funcționare a centrelor comunitare de

învățare pe tot parcursul vieții. Strategia, care a fost adoptată în iunie 2015, își propune să

diversifice furnizarea EFP. Având în vedere acest scop, au fost identificate o serie de grupuri

țintă prioritare, precum:

persoanele care abandonează școala timpuriu;

absolvenții titulari de calificări care nu mai sunt relevante pentru piața muncii;

persoanele care se întorc în țară după o perioadă de muncă în străinătate;

adulții cu un nivel scăzut de calificare, cu vârsta de peste 40 de ani.

Referințe

Cedefop (2013), VET in Europe: Country Report Romania, https://cumulus.cedefop.europa.eu/files/vetelib/2013/2013_CR_RO.pdf

Cedefop (2015), National qualifications framework developments in Europe. Anniversary edition, http://www.cedefop.europa.eu/en/publications-and-resources/publications/4137

Consiliul Uniunii Europene (2015), Recomandarea Consiliului din 14 iulie 2015 privind Programul național de reformă al României pentru 2015 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al României pentru 2015, 2015/C 272/01, http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/csr2015/csr2015_council_romania_ro.pdf

Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (2012), The situation of Roma in 11 EU Member States. Survey results at a glance, http://fra.europa.eu/sites/default/files/fra_uploads/2099-FRA-2012-Roma-at-a-glance_EN.pdf

6 Strategia EFP are patru obiective strategice: (i) stimularea relevanței EFP pentru piața muncii, (ii) îmbunătățirea

participării și facilitarea accesului la programe EFP (iii) îmbunătățirea calității EFP, (iv) promovarea inovării și a

cooperării în domeniul EFP.

ROMÂNIA 11

Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (2014), Report on education 2014: The situation of Roma in 11 EU Member States, http://fra.europa.eu/sites/default/files/fra-2014_roma-survey_education_tk0113748enc.pdf

Guvernul României (2015), Programul de convergență 2015-2018, http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/csr2015/cp2015_romania_ro.pdf

IEA (2012), TIMSS and PIRLS 2011: Achievement Results in Reading, Mathematics, and Science, http://timssandpirls.bc.edu/data-release-2011/pdf/Overview-TIMSS-and-PIRLS-2011-Achievement.pdf

Fartușnic, C. et al (2014), Finanțarea sistemului de învățământ preuniversitar pe baza standardelor de cost: o evaluare curentă din perspectiva echității, Institutul de Științe ale Educației, UNICEF România, București.

OCDE (2013), PISA 2012 results: What Students Know and Can do. Student Performance in Mathematics,

Reading and Science (Volume I), http://www.oecd.org/pisa/keyfindings/pisa-2012-results-volume-I.pdf

OECD (2014), TALIS 2013 Results: An International Perspective on Teaching and Learning, Paris: OECD Publishing

Observațiile și întrebările cu privire la prezentul raport sunt binevenite și pot fi trimise prin e-mail la adresa: florin.popa@ec.europa.eu sau EAC-UNITE-A2@ec.europa.eu

12 REZUMAT

Belgium

REZUMAT Repere ale analizei transnaționale Repere ale analizei naționale

REZUMAT 13

Repere ale analizei transnaționale 1.

Această primă ediție a Monitorului educației și formării, elaborată sub președinția dlui Juncker, este publicată într-un moment în care nevoia Europei de soluții pe termen lung pentru o criză socială în creștere iese din nou în evidență. Educația este fundația viitoarei vitalități economice a Europei, reprezentând un factor determinant pentru ocuparea forței de muncă, productivitate, capacitatea de inovare și spiritul antreprenorial al populației active de mâine.

Însă pregătirea persoanelor pentru angajare este doar o parte a problemei. Educația are un rol la fel de important în crearea unei societăți mai bune. Persoanele bine educate sunt mai puțin expuse riscului de marginalizare și de excluziune socială. Educația eficientă implică incluziune,

asigurând faptul că fiecare cetățean are oportunitatea de a-și dezvolta talentele și de a simți că face parte dintr-un viitor comun. Construirea unor sisteme eficiente de educație și formare necesită punerea accentului pe incluziune ca parte integrantă a procesului mai amplu de

urmărire a excelenței, calitatății și relevanței. Obiectivele respective sunt bine reflectate în obiectivul principal al strategiei Europa 2020 în materie de educație. Cu toate acestea, cele mai recente date disponibile arată o scădere îngrijorătoare a investițiilor în educație pentru al treilea an consecutiv, ceea ce pune în pericol progresul UE în direcția atingerii obiectivelor menționate. Statele membre în care s-a înregistrat o reducere a cheltuielilor cel puțin trei ani la rând sunt NL, FI, PT, IT, ES, IE și UK – ultimele patru

dovedindu-se cele mai problematice din punct de vedere demografic. Monitorul educației și formării 2015 arată că, în vederea îmbunătățirii eficacității și eficienței cheltuielilor, învățarea reciprocă și elaborarea unor politici bazate pe elemente concrete sunt de o importanță vitală. Incluziunea

Nivelul educațional scăzut sau ponderea tinerilor care nu reușesc să atingă standardele minime

în educație reprezintă una dintre cele mai mari provocări în Europa de astăzi. Deși educația ar trebui să asigure condiții echitabile pentru toți, oportunitățile și rezultatele sunt încă determinate în mare măsură de contextul socioeconomic și de imigrație. Prin urmare, niciun stat membru al UE nu a reușit să reducă sub 15 % rezultatele școlare slabe în rândul tinerilor de 15 ani cu un statut socioeconomic inferior. În BG, CY, RO, EL, SK și HU, mai mult de jumătate dintre elevii cu un statut socioeconomic inferior nu sunt capabili să rezolve probleme de

matematică de bază. Abandonul școlar înainte de absolvirea învățământului secundar superior este un alt indiciu al nivelului educațional scăzut. La fel ca în cazul unui nivel scăzut al competențelor de bază, rata abandonului școlar timpuriu în sistemele de educație și formare profesională – în prezent de 11,1 % în UE – este influențată puternic de mediul familial din care provin elevii. De asemenea,

aproximativ 60 % din persoanele care abandonează timpuriu școala sunt ulterior fie inactive, fie

șomeri, ceea ce ilustrează modul în care nivelul educațional scăzut are repercusiuni grave și pe termen lung. Extinderea accesului la învățământul superior este îngreunată de lipsa incluziunii în primii ani de școlarizare. Rata de participare la învățământul terțiar în UE se ridică în prezent la 37,9 %, dar dimensiunea socială a învățământului superior rămâne o problemă. O serie de factori influențează accesul la învățământul terțiar în rândul grupurilor subreprezentate, inclusiv

succesul și implicarea acestora în primele etapele ale procesului educațional. În același timp, pe măsură ce populația studențească înregistrează o diversitate din ce în ce mai crescută, învățământul superior va trebui să se adapteze pentru a preveni abandonul unui număr și mai mare de studenți defavorizați înainte de absolvire. Un exemplu relevant al modului în care educația poate crea condiții echitabile se referă la

progresele în vederea îndeplinirii obiectivului principal al strategiei Europa 2020 în rândul studenților de origine străină. Tinerii de origine străină care au ajuns în noua lor țară de reședință înainte de începerea învățământului obligatoriu prezintă rate practic identice ale abandonului școlar timpuriu și ale ratei de participare la învățământul terțiar în comparație cu tinerii autohtoni. Cu toate acestea, elevii de origine străină care sosesc în timpul învățământului obligatoriu au performanțe mai scăzute și necesită sprijin specific.

14 REZUMAT

Există mulți adulți care, după ce au reușit să obțină un nivel suficient de cunoștințe, abilități, competențe și aptitudini pe parcursul educației inițiale, sunt blocați pe locuri de muncă de o calitate redusă care, fie oferă puține oportunități pentru dezvoltarea carierei, fie nu sunt

suficient de motivante pentru continuarea studiilor. Unul din patru adulți în Europa este prins în acest cerc vicios al nivelului scăzut de competențe – acest lucru limitează accesul la piața muncii, închizând în același timp căile către continuarea educației sau a formării. Monitorul educației și formării 2015 identifică trei tipuri de pârghii de politică care ar putea ajuta la îmbunătățirea incluziunii în cadrul sistemelor de educație și formare din Europa, reducând astfel nivelul educațional scăzut. Totul începe cu educația și îngrijirea copiilor preșcolari, care

contribuie la reducerea impactului statutului socioeconomic asupra performanțelor educaționale ulterioare. Activitățile de informare și, în unele cazuri, măsurile de discriminare pozitivă sunt

importante, de exemplu, cele care vizează programele de învățare a limbilor străine, sprijinul specific pentru zonele defavorizate, obiectivele cantitative pentru grupurile defavorizate și sprijinul pentru învățarea la domiciliu.

În al doilea rând, cadrele didactice au un rol important în educația incluzivă. Va trebui să se răspundă nevoii de formare a acestora în domenii precum cerințe educaționale speciale, medii multiculturale și învățarea individualizată, printr-o ofertă stimulantă și fără bariere de dezvoltare

profesională continuă. Formarea inițială a profesorilor ar trebui să acopere aspecte legate de nivelul educațional scăzut, inclusiv nivelul scăzut al competențelor de bază și factorii de risc asociați abandonului școlar timpuriu. În al treilea rând, sistemul de educație și formare trebuie să permită tranziții mai flexibile între nivelurile de educație, învățământul profesional și general sau între piața muncii și învățarea în rândul adulților. În special, elevii defavorizați beneficiază de parcursuri educaționale permisive,

de căi de admitere în învățământul superior netradiționale și de acțiuni prin care li se acordă o a doua șansă la educație. Învățarea continuă este esențială pentru cele 66 de milioane de adulți care, în cel mai bun caz, au urmat învățământul secundar inferior, dar numai 4,4 % dintre ei participă la învățarea în rândul adulților. Calitate

Extinderea accesului la educație și formare este un aspect esențial al incluziunii. Însă dezvoltarea unor sisteme de educație și formare eficace, eficiente și reactive implică acțiuni care merg dincolo de ratele de participare și care se concentrează intens pe calitatea programelor educaționale. În pofida utilizării pe scară tot mai largă a cadrelor de calificare și a concentrării pe rezultatele învățării, evaluările internaționale continuă să dezvăluie decalaje majore între țări în ceea ce privește nivelurile de competențe.

REZUMAT 15

Monitorul educației și formării 2015 evidențiază patru domenii de pârghii politice. În primul rând, asigurarea calității învățământului trebuie să înceapă devreme. În timp ce participarea la educația și îngrijirea copiilor preșcolari este adoptată la nivel aproape general într-un număr tot

mai mare de state membre ale UE, nu există suficiente informații privind calitatea ofertei educaționale sau interacțiunile necesare între copii, personal, autorități și părinți. Multe state membre (BE, DE, BG, CZ, FR, IT, CY, PL, PT, SK, UK-WLS și UK-NIR) nu prevăd orientări educaționale pentru întreaga etapă de educație și îngrijire a copiilor preșcolari. Lipsește o viziune coerentă a educației și îngrijirii copiilor preșcolari, în special în ceea ce privește nevoile de guvernare și de finanțare.

În al doilea rând, calitatea înseamnă combaterea nivelului scăzut al competențelor de bază și sprijinirea elevilor și studenților pentru a-și consolida competențele de care au nevoie într-o

piață a muncii din ce în ce mai internaționalizată și mai competitivă. Dintre numeroasele exemple posibile, Monitorul educației și formării 2015 are în vedere competențele în domeniul limbilor străine și infrastructurile disponibile pentru predarea și învățarea limbilor străine. Datorită procentului tot mai mare de elevi care vorbesc acasă o limbă diferită de limba de

predare, statele membre dezvoltă noi abordări în predarea și învățarea limbilor străine, valorificând diversitatea existentă pentru a crește gradul de sensibilizare și competențele metalingvistice. Procente de 18 % dintre elevii din învățământul primar și de 10,3 % dintre elevii din învățământul secundar superior general încă nu învață nicio limbă străină. Procentele trebuie să fie reduse și rezultatele învățării trebuie să fie îmbunătățite pentru a depăși barierele lingvistice în calea mobilității în scop educațional și profesional.

În al treilea rând, calitatea poate fi mai bine exploatată prin inovare și tehnologii digitale. În învățământul superior, de exemplu, acest lucru vizează modul de desfășurare a procesului de învățare, adoptarea unor metode de evaluare mai bune și forme noi de acreditare. Cursurile online deschise și în masă și alte evoluții digitale reprezintă o provocare pentru rolul și structura instituțiilor de învățământ superior. La rândul său, analiza unor volume mari de date provenite

din experiențe de învățare digitale poate fi utilizată pentru a consolida atât procesele, cât și rezultatele și poate ajuta la scăderea ratelor de abandon.

În cele din urmă, toate eforturile de creștere a calității în sistemele de educație și formare din Europa depind în mare parte de competențele profesorilor și de stabilirea unor standarde ridicate pentru educația inițială, inducere și dezvoltarea profesională continuă a acestora. În conformitate cu Monitorul educației și formării 2015, acesta este al patrulea domeniu al

pârghiilor de politică pentru îmbunătățirea calității. De asemenea, creșterea calității depinde de directorii de școli, care trebuie să aloce timp și resurse pentru a încuraja profesorii să lucreze

16 REZUMAT

împreună, diversificându-și metodele de predare și îmbunătățind învățarea individualizată și orientarea elevilor pe durata parcursului educațional.

Relevanță Recunoscând șomajul în rândul tinerilor ca o provocare perpetuă pentru Europa, Monitorul educației și formării 2015 identifică trei domenii ale pârghiilor de politică destinate îmbunătățirii relevanței pentru piața muncii. În primul rând, prin combinarea învățării la școală cu învățarea la locul de muncă, educația și formarea profesională (EFP) amplifică relevanța pentru piața muncii. Astfel se asigură un feedback circular continuu între cerințele angajatorilor și proiectarea

și evaluarea programelor de studii, standardele profesionale și examinarea studenților. Programele de ucenicie sunt cel mai cunoscut exemplu de învățare combinată la școală și la

locul de muncă. Cu toate acestea, analiza arată că atât rezultatele EFP, cât și accesul la EFP de calitate variază semnificativ între statele membre. De asemenea, învățarea la locul de muncă nu este la fel de răspândită în rândul sistemelor EFP, în pofida importanței acesteia pentru îmbunătățirea

relevanței. În domeniul EFP, există o legătură foarte strânsă între calitate și relevanță. Cu toate acestea, în cele mai multe state membre încă mai este loc pentru îmbunătățiri în ceea ce privește EFP și o mai bună exploatare a acestui potențial poate să crească, de asemenea, atractivitatea. În al doilea rând, în comparație cu EFP, absolvenții de studii superioare au șanse de angajare

mai bune (80,5 %) decât tinerii absolvenți din învățământul secundar superior (70,8 %). Cu toate acestea, în timp ce șansele de angajare cresc ușor pentru absolvenții din învățământul secundar superior, ratele de ocupare pentru absolvenții din învățământul terțiar stagnează. De

asemenea, datele transnaționale limitate avute la dispoziție sugerează că discrepanțele pe piața muncii persistă pentru absolvenții de studii terțiare, 25 % dintre aceștia având locuri de muncă care, în mod tradițional, nu ar necesita o calificare de nivel terțiar. Aceste constatări pun la îndoială relevanța competențelor și a calificărilor pentru piața muncii.

Provocarea pentru statele membre este de a sensibiliza instituțiile de învățământ superior cu privire la nevoile pieței muncii. Numeroase modalități în acest sens încă sunt insuficient exploatate în Europa. De asemenea, învățarea reciprocă și elaborarea unor politici bazate pe elemente concrete se dovedesc a fi de o importanță esențială. Îmbunătățirile pot fi realizate printr-o utilizare mai bună și sistematică a informațiilor provenite din previziunile privind piața muncii sau din studiile de monitorizare a absolvenților. O altă îmbunătățire ar consta într-o mai

bună încorporare a învățării la locul de muncă în învățământul terțiar, astfel cu se întâmplă deja în unele părți ale Europei.

REZUMAT 17

În cele din urmă, competențele și calificările nu rămân relevante pentru totdeauna. Al treilea domeniu al pârghiilor de politică constată că vor fi necesare măsuri precum îmbunătățirea competențelor profesionale și recalificarea, pentru a se asigura că nu se pierde legătura între

abilitățile populației apte de muncă și o piață a muncii în schimbare. Monitorul educației și formării 2015 arată în mod clar că statele membre vor trebui să își reconsidere intervențiile în ceea ce privește învățarea în rândul adulților în vederea îmbunătățirii participării la formare după etapa de educație inițială – în prezent de 10,7 % în Europa.

Repere ale analizei naționale 2.

Volumul 2 din Monitorul educației și formării 2015 cuprinde douăzeci și opt de rapoarte de țară individuale și poate fi găsit online (la adresa http://ec.europa.eu/education/tools/et-monitor_ro.htm). Rapoartele de țară urmează o structură similară cu cea a volumului 1, dar completează analiza transnațională cu date și informații privind măsurile de politică specifice

fiecărei țări și reformele cele mai recente.

AT Rata abandonului școlar timpuriu în Austria se află sub media UE. Sistemul de educație și formare profesională (EFP7) este bine adaptat la piața muncii, un factor care a condus la una dintre cele mai scăzute rate ale șomajului în rândul tinerilor din UE. Cu toate

acestea, elevii de origine străină sunt de trei ori mai susceptibili de a abandona timpuriu școala decât elevii autohtoni și rezultatele școlare continuă să depindă în mare parte de statutul socioeconomic al părinților. Învățământului superior îi lipsește orientarea strategică coerentă și prezintă un deficit de finanțare. Rata de abandon în învățământul

superior rămâne ridicată și începe să se înregistreze o lipsă a absolvenților de matematică, știință și tehnologie.

BE În general, sistemul de învățământ belgian încă funcționează bine. Participarea la educația și îngrijirea copiilor preșcolari este adoptată la nivel aproape general pentru copiii cu vârste peste trei ani și rata abandonului școlar cunoaște o tendință descendentă. Rata cheltuielilor publice pentru educație este printre cele mai ridicate din UE și toate cele trei comunități lingvistice pun în aplicare reforme școlare majore. Cu toate acestea, există o inegalitate ridicată la nivel educațional legată de statutul

socioeconomic și de imigrant și diferențe mari de performanță între școli. De asemenea, există diferențe semnificative în ceea ce privește nivelul competențelor de bază și abandonul școlar timpuriu între comunități și regiuni. Performanțele academice ale elevilor care urmează EFP sunt slabe. În școlile cele mai defavorizate lipsesc cadre didactice și directori cu experiență și există probleme legate de capacitatea și de

calitatea infrastructurii educaționale. Tranziția de la școală la un loc de muncă este foarte dificilă pentru tinerii care părăsesc sistemul de educație și formare cel mult cu o

diplomă de învățământ secundar inferior. Punerea în aplicare a reformelor va necesita eforturi majore din partea unei game largi de actori.

BG Bulgaria și-a îmbunătățit recent performanțele în ceea ce privește competențele de bază și participarea la învățământul superior. Cu toate acestea, Bulgaria trebuie să îmbunătățească calitatea generală și eficiența propriului sistem de învățământ și capacitatea învățământului superior de a răspunde nevoilor pieței muncii. Accesul la

educație pentru copiii defavorizați, în special romi, este o provocare permanentă. Calitatea EFP în Bulgaria este insuficientă, inclusiv în ceea ce privește integrarea acesteia în sistemul de învățământ general. Rata de participare a adulților la procesul de învățare este printre cele mai mici din UE.

CY Abandonul școlar timpuriu a scăzut constant în Cipru în ultimii ani, iar rata de

participare la învățământul terțiar este una dintre cele mai ridicate din UE. Cu toate acestea, fenomenul maschează o lipsă de eficiență a cheltuielilor publice și calitatea relativ scăzută a rezultatelor școlare. Cipru se confruntă cu una dintre cele mai mici rate de inserție profesională a noilor absolvenți din UE și cu un nivel nesatisfăcător al

7 EN: vocational education and training (VET).

18 REZUMAT

competențelor de bază, atât ale elevilor, cât și ale tinerilor adulți. De asemenea, Cipru are una dintre cele mai mici rate de participare la EFP din UE, dar reformele recente și noile inițiative în domeniu includ o extindere treptată a ofertei de EFP.

CZ Rezultatele educaționale generale și inserția profesională a absolvenților din învățământul secundar și superior în Republica Cehă sunt bune. Rata abandonului școlar timpuriu rămâne scăzută și progresul în ceea ce privește rata de participare la învățământul terțiar este rapid. În anul 2014, a fost adoptată o nouă strategie cuprinzătoare în domeniul educației, care subliniază necesitatea de a reduce inegalitățile, de a sprijini cadrele didactice și de a îmbunătăți guvernanța sistemului de

educație și formare. Este consolidată furnizarea serviciilor de educație și îngrijire a copiilor preșcolari. Creșterea participării la învățământul general în rândul copiilor

defavorizați, în special al romilor, este o provocare. Salariile profesorilor sunt mici în comparație cu alte țări, iar populația profesorilor îmbătrânește. Absolvenții EFP nu au întotdeauna abilitățile necesare pentru piața muncii. Întrucât din ce în ce mai mulți tineri urmează în prezent învățământul superior, vor fi necesare măsuri suplimentare pentru a asigura calitatea și relevanța pentru piața muncii.

DE Rezultatele educaționale ale elevilor, inclusiv ale celor provenind din medii defavorizate, continuă să se îmbunătățească. Germania și-a atins obiectivul național al strategiei Europa 2020 pentru abandonul școlar timpuriu, iar participarea la educația și îngrijirea copiilor preșcolari continuă să crească. Un sistem dual eficient de educație și formare asigură competențele necesare pentru piața muncii. Cu toate acestea, există un deficit

de persoane cu înaltă calificare în anumite sectoare și regiuni, în parte din cauza tendințelor demografice negative. În acest context, îmbunătățirea în continuare a rezultatelor educaționale și slăbirea legăturii puternice dintre rezultatele școlare și

statutul socioeconomic sunt esențiale pentru susținerea unei economii care necesită o înaltă calificare și orientare spre export. Aceasta implică creșterea numărului și a calității serviciilor de educație și îngrijire a copiilor preșcolari, precum și a locurilor în școlile cu program prelungit și promovarea accesului la formare pentru persoanele cu

un nivel de calificare scăzut. În cele din urmă, integrarea numărului mare de migranți recent sosiți în sistemul de învățământ și pregătirea tranziției acestora către piața muncii vor fi provocări importante care trebuie abordate.

DK Danemarca are rezultate bune în multe domenii ale educației și formării, inclusiv în ceea ce privește abandonul școlar timpuriu, participarea la învățământul terțiar, participarea la educația și îngrijirea copiilor preșcolari, participarea adulților la învățare,

precum și ratele de ocupare în rândul absolvenților. Nivelul finanțării publice pentru educație rămâne unul dintre cele mai ridicate din UE. În Danemarca, principalele provocări constau în reducerea procentului ridicat al competențelor de bază scăzute în

rândul studenților care provin din familii de imigranți și, de asemenea, în reducerea ratei de abandon în EFP. Reformele în sectorul educației școlare și al EFP lansate în 2014 oferă o oportunitate pentru abordarea acestor probleme.

EE În Estonia, nivelurile competențelor de bază și rata participării la învățământul terțiar sunt foarte ridicate. Numărul de absolvenți în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii este în creștere în mod considerabil și reprezintă peste un sfert din totalul absolvenților de învățământ superior. Rata de ocupare a absolvenților și-a revenit rapid în urma crizei economice. Nivelurile de finanțare pentru educație rămân relativ ridicate și destul de stabile. Cu toate acestea, există anumite provocări structurale legate de

adaptarea sistemului de învățământ din Estonia la situația demografică în scădere rapidă și la cerințele viitoare ale unei piețe a muncii intensive din punct de vedere tehnologic. Atractivitatea EFP și furnizarea de programe de ucenicie rămân problematice. Sunt necesare legături mai puternice cu economia. În cele din urmă,

disparitatea de gen în educație este o problemă, în special pentru tinerii bărbați.

EL Grecia are performanțe mai bune decât media UE în ceea ce privește abandonul școlar

timpuriu și performanțe aproximativ egale cu media din UE în ceea ce privește participarea la învățământul terțiar. În ultimii ani, sectorul educației și formării a făcut obiectul unei consolidări fiscale stricte și au avut loc o serie de reforme structurale importante în cadrul programului de ajustare economică. Grecia a inițiat activități

REZUMAT 19

semnificative de reorganizare a învățământului general, de îmbunătățire a EFP și de reformare a guvernanței și a organizării învățământului superior. Legislația recentă indică intenția de a reveni la politica educațională din perioada anterioară anului 2010.

Sistemul de educație și formare din Grecia necesită continuarea modernizării în ceea ce privește performanța și mecanismele de funcționare, în special prin asigurarea competențelor de bază, precum și prin capacitatea de a pregăti tinerii pentru tranziția spre piața muncii.

ES Spania are una dintre cele mai mari rate de participare la învățământul terțiar din Europa, iar înscrierea la cursuri de EFP a crescut, de asemenea, cu o anumită extindere

a modelului dual al formării la locul de muncă, combinată cu formarea în școli profesionale. Participarea la educația și îngrijirea copiilor preșcolari este adoptată la

nivel aproape general. În pofida unei scăderi constante a abandonului școlar timpuriu în ultimii șase ani, Spania are încă cea mai mare rată din Europa, cu diferențe semnificative între regiuni. De asemenea, există diferențe majore între performanțele elevilor în ceea ce privește competențele de bază între grupuri, școli și regiuni, legate în mare parte de statutul socioeconomic. Se preconizează că reforma recentă a sistemului

de educație și formare va duce în continuare la reducerea ratei abandonului școlar, îmbunătățind în același timp nivelurile competențelor de bază ale persoanelor cu performanțe scăzute. Reforma este în curs de punere în aplicare pe diferite căi în comunitățile autonome. Inserția profesională a absolvenților de învățământ superior, în special în anumite domenii, rămâne o provocare majoră, precum și proporția semnificativă a absolvenților angajați pe locuri de muncă care nu necesită o diplomă

universitară.

FI Finlanda are un sistem de educație și formare echitabil, care asigură rezultate ale

învățării foarte bune. Rata abandonului școlar timpuriu este stabilă, iar nivelul competențelor de bază rămâne ridicat, în pofida unor rezultate ceva mai puțin favorabile reflectate în sondajele internaționale recente. Apar noi provocări, în special pentru elevii care provin din familii de imigranți și din cauza unei tendințe recente către

diferențierea între școli în zonele urbane dens populate. Deși există un nivel ridicat de participare la EFP și au fost create recent noi programe de ucenicie, numărul total al plasamentelor de tip ucenicie este redus prin comparație.

FR Participarea la educația și îngrijirea copiilor preșcolari este adoptată la nivel aproape general pentru copiii cu vârste de peste trei ani. Investițiile publice în educație rămân ridicate și, începând din 2013, țara a fost implicată în reforme ambițioase în toate

sectoarele și la toate nivelurile de educație și formare. Cu toate acestea, rezultatele sunt de nivel mediu în comparație cu alte țări și inegalitățile educaționale legate de statutul socioeconomic au crescut în mod constant. În pofida unei rate a abandonului

școlar timpuriu sub media UE, există în continuare disparități semnificative la nivel regional. De asemenea, prea mulți tineri, în special din rândul celor care provin din familii de imigranți, abandonează în continuare școala, iar perspectivele pe piața muncii

pentru acest grup au scăzut în mod semnificativ. Numărul de programe de ucenicie a crescut în cadrul EFP de nivel superior, dar încă nu există suficiente programe de ucenicie pentru persoanele cu un nivel de calificare inferior. În cele din urmă, nivelul de alfabetizare și competențe matematice în rândul adulților este printre cele mai scăzute din UE, pentru persoanele cu un nivel de calificare inferior și pentru persoanele mai în vârstă.

HR Principalele puncte forte ale sistemului de educație și formare din Croația sunt o rată scăzută a abandonului școlar timpuriu și un procent ridicat al absolvenților de școli profesionale care își continuă studiile, înscriindu-se în învățământul superior. Printre evoluțiile pozitive din țară se numără adoptarea unei strategii cuprinzătoare pentru

educație, știință și tehnologie, care va fi principalul motor al reformei în următorii ani. Pe de altă parte, sistemul de educație și formare croat se confruntă cu un număr semnificativ de provocări, inclusiv îmbunătățirea rezultatelor educaționale în

matematică în școlile primare și secundare, modernizarea programei pentru EFP inițială în conformitate cu necesitățile pieței muncii și creșterea ratelor de acces și de absolvire în învățământul superior. Există rate relativ scăzute de participare atât la educația și îngrijirea copiilor preșcolari, cât și la învățarea în rândul adulților. Croația se confruntă

20 REZUMAT

cu probleme structurale semnificative constând în capacitatea limitată a centrelor preșcolare și un sistem de învățare pentru adulți insuficient reglementat și finanțat.

HU Ungaria a adoptat mai multe strategii naționale în perioada 2014-2015 pentru a îmbunătăți calitatea propriului sistem de educație și formare: strategiile vizează abandonul școlar timpuriu, dezvoltarea educației publice, EFP, învățământul superior și învățarea continuă. De asemenea, din septembrie 2015, educația și îngrijirea copiilor preșcolari este obligatorie pentru toți copiii cu vârste de peste trei ani. Sistemul de educație și formare se confruntă cu o serie de probleme: nivelul scăzut al competențelor de bază este în creștere, iar decalajele socioeconomice legate de

performanță se numără în continuare printre cele mai ridicate din UE. Creșterea participării elevilor defavorizați, în special a romilor, la învățământul de masă incluziv și

îmbunătățirea sprijinului prin formarea specifică a cadrelor didactice reprezintă o provocare. Școlile profesionale nu sunt atractive pentru tineri, prezintă o rată ridicată a abandonului și nu oferă oportunități de carieră flexibile. Mulți studenți renunță la învățământul superior și participarea adulților la învățare rămâne foarte scăzută. Cheltuielile administrației publice pentru educație ca procent din PIB înregistrează

cuantumul cel mai scăzut din UE.

IE Rata de participare la învățământul terțiar în Irlanda este una dintre cele mai ridicate din UE. Abandonul școlar timpuriu a fost în scădere și este cu mult sub medie. De asemenea, au existat evoluții pozitive ale nivelului competențelor de bază. În același timp, recalificarea și îmbunătățirea competențelor sunt o provocare pentru sistemul de

educație și formare. Într-un context fiscal foarte dificil, în care cheltuielile publice pentru educație sunt în scădere, au fost puse în aplicare reforme pentru a realiza un sistem mai receptiv și mai relevant pentru nevoile pieței muncii. Accesul la îngrijirea

copiilor cu normă întreagă rămâne limitat și costisitor.

IT Italia a înregistrat progrese în îmbunătățirea sistemului de educație și formare în ultimii ani. Un sistem de evaluare școlară este în curs de punere în aplicare, nivelul

competențelor de bază s-a îmbunătățit, rata abandonului școlar timpuriu este în scădere și participarea la educația și îngrijirea copiilor preșcolari este adoptată la nivel aproape general pentru copiii cu vârste cuprinse între patru și șase ani. De asemenea, reforma recentă a sistemului de învățământ școlar poate contribui la crearea condițiilor pentru îmbunătățirea în continuare a rezultatelor școlare. Cu toate acestea, rata abandonului școlar timpuriu rămâne mult mai mare decât media UE. Diferențele regionale în ceea ce privește nivelul competențelor de bază sunt semnificative. Rata de

participare la învățământul terțiar în rândul tinerilor este cea mai scăzută din UE și mulți studenți abandonează încă învățământul terțiar. Învățarea la locul de muncă nu este suficient de dezvoltată și intrarea pe piața muncii este dificilă pentru tineri, inclusiv

pentru cei cu un nivel ridicat de calificare. Cheltuielile administrației publice pentru educație ca procent din PIB înregistrează cuantumul cel mai scăzut din UE, în special la nivelul învățământului terțiar.

LT Cu un nivel scăzut al abandonului școlar timpuriu și rate ridicate ale participării la învățământul terțiar, Lituania are performanțe bune în raport cu obiectivul principal al strategiei Europa 2020 în domeniul educației. Rezultatele școlare ale studenților pot fi stimulate de măsuri de politică recente, cum ar fi impunerea obligativității educației și îngrijirii copiilor preșcolari de la vârsta de cinci ani, dezvoltarea unui sistem de măsurare a competențelor elevilor la nivel național, inducere și sporirea măsurilor de

sprijin profesionist pentru cadrele didactice. În același timp, competențele dobândite în învățământul secundar și terțiar nu răspund adesea nevoilor de pe piața muncii. Există un nivel scăzut al cunoștințelor de citire și matematică și participarea la EFP inițială este relativ scăzută. Doar un mic procent din rândul adulților participă la procesul de

învățare. În cele din urmă, cadrele didactice se află într-un proces de îmbătrânire și există dificultăți în a atrage tinerii să profeseze în acest domeniu.

LU Luxemburg este o țară trilingvă și această pluralitate de limbi este bine reflectată în sistemul de educație și formare. Luxemburg alocă resurse semnificative pentru sistem și înregistrează rate foarte mari de creștere în ceea ce privește participarea la învățământul terțiar. Cu toate acestea, statutul socioeconomic joacă un rol important în

REZUMAT 21

influențarea rezultatelor școlare. În general, elevii și studenții care provin din familii de imigranți obțin rezultate semnificativ mai scăzute decât elevii și studenții care nu provin din astfel de familii. În mod similar, deși în Luxemburg abandonul școlar timpuriu are

un nivel destul de scăzut, procentul elevilor proveniți din familii de imigranți care abandonează timpuriu școala este relativ ridicat. Performanța în ceea ce privește competențele de bază rămâne, de asemenea, într-o anumită măsură inferior mediei la discipline precum citire, matematică și științe. De asemenea, Luxemburg este țara cu cele mai mari rate de retenție în învățământul secundar din UE. Progresele înregistrate ca urmare a reformei școlare planificate vor fi esențiale pentru a continua îmbunătățirea sistemului.

LV În ultimii ani, Letonia a făcut progrese remarcabile în reducerea ratei abandonului

școlar timpuriu, constând în creșterea ratei participării la învățământul terțiar și la îmbunătățirea competențelor de bază – depășind media UE pentru toți indicatorii specificați. Asigurarea unor competențe ale forței de muncă relevante pentru piața muncii este principala provocare pentru sistemul EFP. În sectorul învățământului superior, există un obiectiv important de a sprijini creșterea potențialului de inovare al

economiei letone. În special, finanțării publice pentru învățământul superior îi lipsește componenta orientată spre performanță. Cu toate acestea, sunt în curs de desfășurare reforme promițătoare în domeniu. În sfârșit, diferențele de gen în educație reprezintă o provocare transversală, femeile depășind în mod semnificativ și constant bărbații, atât în ceea ce privește nivelul de calificare, cât și nivelul competențelor de bază.

MT Malta a investit semnificativ în propriul sistem de educație și formare în ultimii ani. Tranziția de la educație la piața muncii este mai ușoară decât în majoritatea celorlalte țări ale UE. Cu toate acestea, nivelul de competențe al forței de muncă nu se va

îmbunătăți pe termen lung dacă nu sunt abordate unele blocaje ale sistemului de educație și formare. În primul rând, în pofida progreselor recente, rata abandonului școlar timpuriu rămâne ridicată. În al doilea rând, nivelul competențelor de bază este scăzut în comparație cu cel internațional. În cele din urmă, competențele absolvenților

din sistemul EFP nu s-au adaptat încă la cerințele pieței muncii.

NL Țările de Jos au o rată ridicată de participare la învățământul terțiar și au înregistrat progrese în reducerea numărului de abandonuri școlare timpurii, care, în parte, pot fi atribuite punerii în aplicare a unei strategii cuprinzătoare de combatere a abandonului școlar timpuriu. Ponderea elevilor de nivel secundar în cadrul EFP, rata de ocupare a noilor absolvenți din învățământul secundar superior și participarea adulților la procesul

de învățare sunt cu mult peste media UE. Rezultatele școlare se situează la un nivel bun, dar, spre deosebire de alte țări, nu s-au îmbunătățit în ultimii ani. S-au luat măsuri în special pentru a îmbunătăți abilitățile de calcul matematic în școlile primare,

secundare și profesionale. Provocările includ, de asemenea, îmbătrânirea cadrelor didactice și deficitul de cadre didactice bine calificate, în special în predarea limbilor străine, matematică, științe și elevi cu nevoi speciale.

PL Polonia are una dintre cele mai mici rate ale abandonului școlar timpuriu și ale elevilor cu un nivel scăzut al competențelor de bază. De asemenea, s-au înregistrat progrese rapide în ceea ce privește participarea la învățământul terțiar și creșterea participării la educația și îngrijirea copiilor preșcolari. Sistemul de educație și formare polonez a făcut obiectul unor schimbări profunde în ceea ce privește structura, organizarea, gestionarea și programa școlară de bază în contextul aspirațiilor educaționale tot mai ridicate ale

populației. Cu toate acestea, există în continuare un număr semnificativ de provocări. Acestea includ aspecte legate de accesul la servicii de educație și îngrijire a copiilor preșcolari de calitate, în special pentru copiii sub vârsta de trei ani, predarea competențelor transversale, atractivitatea EFP, precum și relevanța învățământului

superior pentru piața muncii. De asemenea, nivelul scăzut al participării adulților la procesul de învățare și nivelurile scăzute ale competențelor în rândul adulților, în special în domeniul TIC, rămân o sursă de preocupare pentru viitor.

PT Portugalia a redus semnificativ rata abandonului școlar timpuriu, iar participarea la învățământul terțiar s-a îmbunătățit foarte mult. Guvernul a continuat să pună în aplicare reforme majore, cu scopul de a îmbunătăți nivelul competențelor de bază în

22 REZUMAT

rândul populației. Înscrierea la cursuri EFP a continuat să crească și a fost lansat un prim set de noi cursuri tehnice de nivel superior de scurtă durată. Numărul mare de elevi repetenți și măsura în care statutul socioeconomic determină succesul școlar

demonstrează că asigurarea echității în educația de bază rămâne o problemă, în pofida numeroaselor programe și măsuri noi introduse în ultimul deceniu. Ratele de înscriere în învățământul superior au arătat unele fluctuații în ultimii trei ani.

RO Rata de participare la învățământul superior din România a crescut în mod constant în ultimii ani, dar rămâne a doua cea mai scăzută din UE. Guvernul român a adoptat o strategie privind învățământul terțiar, care are două obiective generale: creșterea

relevanței învățământului superior printr-o mai bună aliniere a acestuia cu nevoile pieței muncii și îmbunătățirea accesibilității la învățământul superior pentru grupurile

defavorizate. De asemenea, în iunie 2015, guvernul român a adoptat strategii pentru reducerea abandonului școlar timpuriu. Rata abandonului școlar timpuriu rămâne mult peste media UE. Disponibilitatea și accesul la serviciile de educație și îngrijire a copiilor preșcolari sunt limitate, în special în zonele rurale și pentru comunitatea romă. Participarea adulților la învățare rămâne mult sub media UE și cheltuielile administrației

publice pentru educație ca procent din PIB sunt cele mai mici din UE.

SE Sistemul de educație și formare suedez funcționează bine în multe domenii, inclusiv educația și îngrijirea copiilor preșcolari, cunoștințele civice ale elevilor și cunoștințele de limba engleză ca limbă străină, ratele de participare la învățământul terțiar și participarea adulților la procesul de învățare. Suedia a continuat să investească masiv în

educație și formare. Cu toate acestea, rezultatele școlare s-au deteriorat din punctul de vedere al competențelor de bază, iar echitatea în școli a scăzut. Faptul că grupele de vârstă mai tinere au competențe mai slabe decât predecesorii lor este o preocupare,

întrucât o forță de muncă înalt calificată este esențială pentru susținerea competitivității, a nivelului de trai și a capacității de inovare pe termen lung. Tranziția de la școală la locul de muncă rămâne dificilă pentru tinerii care părăsesc școala fără a-și fi finalizat studiile secundare superioare. Integrarea în sistemul de învățământ a

numărului mare de elevi imigranți nou sosiți este o provocare importantă.

SI Slovenia are a doua cea mai mică rată a abandonului școlar timpuriu din UE și participarea la învățământul terțiar este mai mare decât media UE. Nivelul mediu al competențelor de bază este satisfăcător, în special la matematică și științe. Proporția elevilor cu studii secundare superioare în cadrul sistemului de EFP rămâne peste media UE. Cu toate acestea, sistemul de învățământ superior este marcat de un număr

disproporționat de mare de programe de studiu, o rată a abandonului ridicată și probleme de înscriere fictivă. De asemenea, sistemul este subfinanțat și, prin urmare, calitatea predării și a resurselor este nesustenabilă. În învățământul secundar superior,

inversarea tendințelor demografice și scăderea numărului de elevi determină funcționarea școlilor din întreaga țară sub capacitatea disponibilă. În cele din urmă, există diferențe regionale considerabile la nivelul examenelor naționale, care indică

faptul că statutul socioeconomic are un efect puternic asupra rezultatelor școlare.

SK În Slovacia, rata abandonului școlar timpuriu rămâne scăzută, dar o creștere recentă impune măsuri specifice. Capacitățile pentru educația și îngrijirea copiilor preșcolari sunt în curs de consolidare. Este adoptată o nouă lege privind EFP care vizează îmbunătățirea pregătirii absolvenților pentru piața muncii. Cu toate acestea, există în continuare inegalități, iar rezultatele școlare s-au deteriorat în ultimii ani. Participarea

copiilor romi la învățământul de masă și la educația și îngrijirea de înaltă calitate a copiilor preșcolari este o problemă. Atractivitatea carierei de profesor pentru tinerii talentați este scăzută și formarea inițială a cadrelor didactice, precum și dezvoltarea profesională continuă sunt problematice. Calitatea învățământului superior și

cooperarea cu angajatorii rămân o provocare, iar proporția absolvenților de învățământ terțiar care ocupă un loc de muncă sub nivelul lor de calificare a crescut.

UK Sistemele de educație și formare din Regatul Unit sunt performante în multe domenii, inclusiv educația și îngrijirea copiilor preșcolari pentru cei cu vârste începând de la patru ani, competențele digitale deprinse în școală, implicarea cadrelor didactice în dezvoltarea profesională continuă, ratele de participare la învățământul terțiar și

REZUMAT 23

participarea adulților la procesul de învățare. O reformă majoră a programei pentru învățământul primar și secundar este în curs de desfășurare. A existat muncă de pionierat în ceea ce privește introducerea competențelor de programare (scriere de cod)

în programa pentru școala primară. Principalele provocări includ accesul la educația și îngrijirea copiilor preșcolari cu vârste sub patru ani, alfabetizarea în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care au urmat doar studiile învățământului secundar inferior, competențele matematice în rândul tinerilor cu vârsta de 15 ani și o scădere susținută a ratei abandonului școlar timpuriu. În ceea ce privește tranziția către ocuparea unui loc de muncă, în timp ce ratele de angajare a noilor absolvenți la fiecare nivel de învățământ din Regatul Unit sunt mai mari decât media UE, disponibilitatea

învățământului profesional și tehnic de nivel superior este mai redusă decât în cadrul altor sisteme europene.

CUM VĂ PUTEȚI PROCURA PUBLICAȚIILEUNIUNII EUROPENE?

Publicații gratuite:• un singur exemplar: pe site-ul EU Bookshop (http://bookshop.europa.eu);• mai multe exemplare/postere/hărți: de la reprezentanțele Uniunii Europene (http://ec.europa.eu/represent_ro.htm), de la delegațiile din țările care nu sunt membre ale UE (http://eeas.europa.eu/delegations/

index_ro.htm) sau contactând rețeaua Europe Direct (http://europa.eu/europedirect/index_ro.htm) la numărul 00 800 6 7 8 9 10 11 (gratuit în toată UE) (*).

(*) Informațiile primite sunt gratuite, la fel ca și cea mai mare parte a apelurilor telefonice (unii operatori și unele

cabine telefonice și hoteluri taxează totuși aceste apeluri).

Publicații contra cost:• pe site-ul EU Bookshop (http://bookshop.europa.eu).

Comisia EuropeanăDirecția Generală pentru Educație și Cultură

Educație și formare - Monitorul educației și formării 2015 - România

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2015

2015 — pp. 23 — 21 x 29.7cm

ISBN 978-92-79-50657-4ISSN 2466-9997doi: 10.2766/060531

NC-AJ-15-001-EN

-N

ISBN 978-92-79-50657-4