WORK ANALYSIS

The treatise The Economic development and Environmental effects of Topliţa

City has an current character and was developed duet o the need and desire for

knowledge of the realities and transformations occurring in recent decades, in this

region, bath in terms of physico-geographical and changing tourism potential and

economic development.

Data have been selected from the existing literature (bibliography) and from the

preparation of graphics and original maps, comprising the main elements that

characterize the city.

For the issuing of work, I used documentary sources, accumulated during the

entire existence of the city, sources related at present for the psihica land geographical

data using as source the authors specified in the bibliography, and for the city statistics

sources of the City Hall Toplita.

I proccessed the data mentioned above the help establishing a socio-economic

forecast of the locality taking into account the particularities of the environment.

The formation and the development of the city have been influenced to a great

extent by the geographical relationships of the locality and the resource reserves which

are to be found in the natural environment of the toplitean beatiful landscape.

But the environment is not to last forever and it changes duet o human activity. In

parallel with the evolution of the town several processes involning the landcape have

occured and habits have changed in the use of environment.

The main activities involved, in the early history of the town were to accumulate

land by deforestation increasing the territories in agricultural purpose and then to set up

a large industrial plant, creating landfill, multiplying the socialist constructions.

Urban planning and socialist reality damaged to a considerable extent the

appeareace of the town, which resulted in the full cancellation of the nature of the small

town center by building rezidential neighborhoods, creating a completely negative

appearance.

Some of the important aspects of the town should be accepted, but there are

some issues in which change could improve the quality of the built environment.

Due to the issues exonired and the main outlined aspects, the paper outlines as

well the image of the touristic town Toplita, and hapefully, at the same time, being a

model of analysis for the local government in future projects, the real potential of the city

being muck bigger.

1. Caracteristicile fizico-geografice

1.1. Aşezare

Pe valea superioară a Mureşului, la o altitudine medie de 650 m, se situează

municipiul Topliţa, limita estică a unuia dintre cele mai pitoreşti defilee din ţară, cu o

lungime de 34 km, cunoscut sub numele de Defileul Topliţa – Deda.

Râul Mureş străbate Topliţa, pe o lungime de 15 km, pe direcţia est-vest,

împărţind localitatea în pâraie aproape egale. Acest oraş este amplasat la locul de

confluenţă al pârâului Valea Topliţei cu Mureşul, iar poziţia localităţii este în emisfera

nordică, la intersecţia paralelei de 46°58’ latitudine nordică cu meridianul de 25°24’

longitudine estică.

Fig. 1.1. - Poziţia geografică1 a municipiului Topliţa în cadrul României

Din punct de vedere administrativ2, Topliţa este situată în extremitatea nordică a

judeţului Harghita, la o depărtare de 100 km faţă de municipiul Miercurea Ciuc,

reşedinţa judeţului. Până în anul 1948, această localitate a aparţinut judeţului Mureş, iar

1 Ghinea D.(2000), Enciclopedia Geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti,.pg.39;2 Plan Urbanistic General al municipiului Toplita- Memoriu General,1997;

între anii 1948-1968 a făcut parte din Regiunea Autonomă Maghiară Mureş, respectiv

Raionul Topliţa.

Fig. 1.2 - Poziţia geografică a municipiului Topliţa în cadrul judeţului Harghita3

Având o suprafaţă de 33.830 ha (din care 529 ha intravilan şi 33.300 ha

extravilan), Topliţa este cea de-a patra aşezare urbană a judeţului Harghita, ridicat la

rang de municipiu la data de 1 iulie 2002. La nivelul aceluiaşi an, populaţia oraşului era

de 16.631 locuitori (8189 bărbaţi şi 8442 femei), din totalul acesteia, conform

recensământului efectuat în luna martie, populaţia stabilă este de 15.883

locuitori.Densitatea populaţiei are o valoare redusă în spaţiul administrativ al oraşului

(47 loc./km2) şi de 1698 loc./km2, în intravilanul de cca. 9,35 km2. 4

Aşezările componente ale acestui cochet oraş montan sunt, la nord şi nord-est,

Vale şi comuna Secu (situată la circa 14,5 km distanţă de oraş, pe drumul judeţean DJ

3 Ghinea D.(2000), Enciclopedia Geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, pg.23

4 Date oferite de Primaria Municipiului Toplita

174 A, către Bilbor), Moglăneşti (la sud-est, pe DN 12), iar spre partea vestică, aproape

de limitele judeţului Mureş, Călimănel şi Vâgani (pe DN 15).5 Pe partea stângă, în sensul

de scurgere a râului Mureş sunt localizate trei dintre fostele sate aparţinătoare Topliţei,

la fel ca şi cele de mai sus şi care au devenit cartiere ale oraşului: Zencani, Luncani şi

Măgheruş. Alte cartiere: Cerbului, Cornişa, Mihail Kogălniceanu, Sportivilor, Izvoarelor,

Aluniş, Victor Babeş etc.

Din punctul de vedere al reţelelor de circulaţie, oraşul Topliţa marchează

intersecţia drumurilor naţionale DN 12 şi DN 15, care reprezintă atât legături cu regiunile

învecinate, cât şi căi de tranzit de-a lungul văii Mureşului şi mai ales înspre şi dinspre

Moldova. Se poate spune că localitatea are o poziţie privilegiată din acest punct de

vedere. Astfel, venind dinspre Câmpia Transilvaniei (Reghin 71 km) şi urcând în amonte

valea Mureşului, prin Topliţa trece DN 15 care duce, apoi, spre Borsec (25 km) şi, mai

departe, spre Piatra Neamţ - Târgu Neamţ şi Vatra Dornei. Din centrul oraşului porneşte

DN 12, pe valea Mureşului spre Gheorgheni (37 km), iar apoi, pe valea Oltului, spre

Miercurea Ciuc (100 km) şi, mai departe, spre Braşov (200 km).

Topliţa este străbătută şi de calea ferată, linia electrică Braşov-Dej, în circulaţia

feroviară reprezentând un important punct de transfer la circulaţia rutieră. Pe calea

ferată, oraşul este situat la 34 km de localitatea Gheorgheni, 100 km de Miercurea Ciuc

şi la 66 km de Reghin, 98 km de Târgu Mureş sau 92 km de Ciceu (nod de cale ferată

ce asigură legătura cu Moldova).6

Atât traseele feroviare, cât şi cele rutiere asigură Topliţei o bună legătură cu

restul ţării, aceasta nefiind o localitate izolată, aşa cum s-ar putea spune având în

vedere situarea geografică, în „inima” munţilor.

Ca unitate fizico-geografică, Depresiunea intracarpatică Giurgeu (partea nordică),

ce face parte din grupa centrală a Carpaţilor Orientali, este cea care “găzduieşte”

această localitate, fiind încadrată de munţii Călimani, Giurgeu şi Gurghiu. Această

poziţie oferă posibilităţi multiple pentru drumeţii şi excursii la cabanele şi stânele din

zonă sau pentru practicarea sporturilor de iarnă sau vară. Munţii Călimani se înalţă în

partea de nord-vest, înălţimile care domină oraşul fiind vârful Tarniţa (1046 m), care

reprezintă treapta intermediară spre crestele Călimanilor (2100 m - vârful Pietrosu

5 Petraş S., Moldovan M. (1992), Monografia oraşului Topliţa,Biblioteca Orăşenească Topliţa, pg.7

6 Ibidem,

Călimanilor).7 Spre nord-est, văile pâraielor Secu şi Valea Topliţei separă Munţii

Călimani de cei ai Giurgeului, asigurând prin curmături largi accesul spre două

depresiuni intarmontane de altitudine: Borsec şi Bilbor. Către sud-vest, în cadrul

Munţilor Gurghiu (vârful Saca - 1777 m) se individualizează culmile Preluca şi Zăpodea.

1.2. Relieful este format dintr-un complex de cinci terase bine dezvoltate, situate

pe partea dreaptă în sensul de curgere al Mureşului. Bine reprezentată este cea de a

doua terasă, dintre Gălăuţaş şi Topliţa, după care apare, pe versantul stâng, la

Ciobotani, sub forma unei fâşii. Se menţine la o altitudine relativă de 10 m, iar pe podul

ei se află o mare parte a locuinţelor din centrul Topliţei şi din cartierul Moglăneşti. A treia

terasă se întâlneşte mai întâi pe versantul stâng, pe podul ei fiind amplasată staţiunea

„Bradul“, apoi se dezvoltă, simetric, pe ambele maluri ale Mureşului, sub forma unor fâşii

înguste şi lungi, având o altitudine relativă de 20-23 m. Până la Gura Mărşineţului,

fruntea terasei care face trecerea spre nivelul imediat superior apare estompată de

materiale proluviale.8

A patra terasă apare la Topliţa în cartierele Măgheruş şi Zencani, precum şi

deasupra localităţii Sărmaş, desfăşurându-se pe o lungime de 500 m şi o lăţime de până

la 200 m. Are o altitudine relativă de 48-52 m, fiind acoperită de pietriş grosier şi argilă

de vârstă pleistocenă. Până la pârâul Călimănel, terasa prezintă un pod larg (coasta

Vîlcele), fiind fragmentată de pârâul Popii şi o serie de văi torenţiale. În aval, până la

Gura Moldovanului, terasa lipseşte pe partea stângă.

Cea de-a cincea terasă, pe versantul stâng al Mureşului, are aspectul unui platou

larg cu altitudinea relativă de 75 m, menţinându-se astfel până la confluenţa cu

Călimănelul, fruntea acestei terase fiind dominată de solifluxiuni. Podul teraselor

corespunde în cea mai mare parte nivelului superior al depozitelor care au colmatat

lacul din bazinul Topliţei. Pe această suprafaţă, eliberată de ape în timpul pleistocenului

inferior, Mureşul a început să-şi modeleze albia. Ca urmare, podul terasei a cincea,

corespunde nivelului superior lacustru, la formarea căreia Mureşul a contribuit numai

prin aluvionări.

Conurile de dejecţie sunt alcătuite din material andezitic, reprezentative fiind cele

formate de pâraiele Ciobotani şi Călimănel. Glacisurile au luat naştere prin retragerea

7 Ghinea D.(2000), Enciclopedia Geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, pg.248 Petraş S., Moldovan M. (1992), Monografia oraşului Topliţa,Biblioteca Orăşenească Topliţa ,pg.26

frunţilor teraselor (glacisuri de terase). Dintre acestea sunt de menţionat: glacisul care

se întinde între pâraiele Mărşineţul de Sus şi Mărşineţul de Jos, dar şi cel care apare în

aval de pârâul Ciobotani. Piemontul Călimanului este format la poalele munţilor omonimi

şi este fragmentat puternic de reţeaua hidrografică, având o tendinţă de desprindere din

masivul muntos prin apariţia unor mici bazinete depresionare la baza muntelui. La fel ca

şi piemontul amintit, Piemontul Gurghiului este alcătuit tot din material andezitic. În

partea de nord-est a Topliţei apare un piemont proluvio-deluvial.

Apa Mureşului şi a principalilor afluenţi, infiltrată în depozitele teraselor şi în cele

de luncă, împreună cu scurgerea de pe versanţi şi cu apa de ploaie infiltrată, asigură

debite bogate apelor freatice din această zonă. Ele sunt cantonate în depozitele

aluvionare pleistocen- holocene, cu o permeabilitate ridicată ( bolovăniş, pietriş, nisip),

specifice acestor structuri de vale. În funcţie de variaţiile periodice şi neperiodice ale

surselor de alimentare nivelul pezometric se modifică.9 Astfel, acesta creşte după situaţii

de vreme cu ploi abundente şi evapotranspiraţie redusă şi atunci când nivelul apei din

râuri este ridicat, în cazul acviferului de luncă.

1.3. Reţeaua hidrografică

Prin caracteristicile hidrologice şi poziţia faţă de arealul carpatic, râurile din zona

oraşului Topliţa se încadrează în grupa de vest şi fac parte din sistemul hidrografic al

Mureşului. Colectorul principal este Mureşul prin intermediul căruia se drenează

întreaga regiune. Localitatea Topliţa s-a dezvoltat pe ambele maluri ale râului Mureş,

chiar la confluenţa cu pârâul Valea Topliţei, unde s-a format nucleul aşezării în secolul al

XV-lea, după care, în secolele următoare, oraşul s-a extins de-a lungul pârâului

menţionat. Râul Mureş şi-a săpat albia în depozitele pliocene şi cuaternare friabile,

având o pantă mai redusă a profilului longitudinal în comparaţie cu afluenţii săi. Debitul

mediu multianual al Mureşului, la intrarea în defileu, este de 11,7 m3/s. În perioada de

maximă alimentare din ploi şi zăpezi (luna aprilie), debitul mediu de apă, în apropiere de

Topliţa se cifrează la 26,3 m3/s, iar în timpul iernii (luna ianuarie) debitul nu atinge mai

mult de 3,8 m3/s.10 Debitele maxime absolute înregistrate au fost după cum urmează: în

mai 1970 – 97,5 m3/s pe pârâul Valea Topliţei şi, în februarie 1958, 331 m3/s pe râul

Mureş; ambele recorduri s-au datorat unor ploi abundente, cumulate cu topirea zăpezii.

9 Pufulete R., Dumitrescu M. (1987) „Toplita- mic intreptar turistic” Ed. Sport- Turism, Bucuresti,.pg.2

10 Petraş S., Moldovan M. (1992), Monografia oraşului Topliţa,Biblioteca Orăşenească Topliţa, pg 41

În general, pe acest sector, Mureşul transportă zilnic o cantitate mică de aluviuni în

suspensie, ce oscilează între 0,8 şi 0,9 kg/s. Temperatura apei Mureşului variază în

funcţie de anotimp, vara înregistrându-se valori de 10-17° C, iar în lunile de iarnă, între

0,1 şi 0,3° C.

1.4. Clima

Situată în cadrul etajului climatic de munte, Topliţa se caracterizează printr-un

topoclimat de depresiune intramontană, asupra căruia se resimt, în permanenţă,

influenţele muntelui. Principala caracteristică o constitue contrastul termic dintre iarnă şi

vară, dintre zi şi noapte, calmul atmosferic predominant şi prezenţa inversiunilor de

temperatură.

Regimul termic este specific zonelor montane depresionare, spre exemplu, în

regiunea cea mai joasă şi închisă din apropierea Văii Mureşului, unde, frecvent, are loc

acumularea aerului rece, temperaturile medii anuale nu depăşesc 7,1° C la Topliţa (anul

1999). Temperaturile medii lunare maxime se înregistrează în luna iulie (16,8C), , iar

valorile minime în luna ianuarie (-8,5C), rezultând o amplitudine termică anuală foarte

ridicată de 25,3 C. Temperatura maximă absolută a fost înregistrată în luna iulie (36,5

C), în timp ce minima absolută s-a înregistrat în februarie 1935 (-34,8C).11

Tabel nr. 1.3 – Temperatura medie lunarã (°C) (2009-2010)12

Lunile anului

Staţia Altitu-

dine

(m)

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Topliţa 700m - 6,2 - 5,6 0,5 6,2 11,8 14,7 16,5 13,7 11,7 6,1 - 1,2 - 4,4

Inversiunile termice din timpul iernii inaspresc, uneori, climatul local, generand

ceturi frecvente in depresiune si scaderi puternice ale temperaturii aerului (-38°C la data

de 15 ianuarie 1985), apropiate de minima absoluta a tarii. In contrast cu scaderile de

temperatura din depresiune, pe varfurile muntilor Calimani, Giurgeu si Gurghiu se

inregistreaza temperaturi mai ridicate.

O caracteristica importanta o prezinta si regimul precipitatiilor. In variatiile

neperiodice ale acestora s-au inregistrat , in Bazinetul Toplita cantitati anuale de

11 Petraş S., Moldovan M. (1992), Monografia oraşului Topliţa,Biblioteca Orăşenească Topliţa,pg.52

12 Date oferite de statia meteo Toplita

precipitatii cuprinse intre 461 si 813 mm. Maximul pluviometric se inregistraza in luna

iunie, totalizand circa 90 mm. Datorita proceselor de insorire de pe versantii muntosi,

uneori au loc averse de ploaie. Intr-un an, numarul numarul mediu al zilelor cu ploaie

este de 100, iar al zilelor cu inghet, de circa 160. Totusi, cerul este senin circa 1/3din an,

indeosebi in intervalul iulie-octombrie, cand soarele straluceste cel putin 10-14 zile pe

luna.Datorita inversiunilor de temperatura, prezente atat vara cat si iarna, umezeala

relativa a aerului este ridicata, cu valori medii anuale de peste 80%, iar in ianuarie este

de circa 88%.

Tabel nr. 1.4. – Precipitaţii medii lunare (2000-2010)13

Staţia

Topliţa

(alt.700)

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Cantitate

a (mm)

19

,3

16,

6

36,

0

48,

7

69,

9

90,

3

94,

1

76,4 49

,9

34,

1

30,

4

24,

3

Cele mai mici cantităţi de precipitaţii din sezonul hibernal se înregistrează în luna

februarie (16,6 mm). Cantitatea redusă de precipitaţii din acest anotimp îşi are cauza - la

fel ca şi caracterul circulaţiei atmosferice – în frecvenţa şi intensitatea mare a

inversiunilor de temperatură din Depresiunea Topliţei.

Grosimea stratului de zăpadă este dependentă de caracterul ninsorii (viscolită

sau liniştită), de gradul de acoperire cu vegetaţie şi de natura speciilor componente.14

Cunoaşterea acestui element are o mare importanţă practică deoarece acţionează ca

suprafaţă activă în perioada rece a anului, reflectând o mare parte a radiaţiei solare.

Totodată, zăpada împiedică pierderea căldurii din sol, acţionând ca un înveliş protector

pentru plantele ierboase şi, în mod special, pentru semănăturile de toamnă, constituind,

de asemenea, o importantă rezervă de apă, odată cu topirea zăpezii şi infiltraţiile din

timpul primăverii. De obicei, la Topliţa primul strat de zăpadã se aşează în prima decadă

a lunii noiembrie (grosime 2 cm), dar sunt cazuri când, datorită invaziilor temporare de

aer polar continental, cade zăpadă chiar şi în luna septembrie. De cele mai multe ori,

ultima zi cu strat de zăpadă în această localitate este în martie, mai exact în a doua

13 Date oferite de statia meteo Toplita14 Petraş S., Moldovan M. (1992), Monografia oraşului Topliţa,Biblioteca Orăşenească Topliţa, pg.53

decadă a lunii. Nu întotdeauna prima ninsoare căzutã toamna sau ultima, în timpul

primăverii, pot forma un strat de zăpadã continuu, adesea ninsorile timpurii şi târzii fiind

topite în câteva ore. Între prima zi cu ninsoare şi prima zi cu un strat de zăpadă este o

diferenţă de 8-10 zile, iar durata medie a intervalului cu zăpadă variază între 140-150

zile.La Topliţa bruma se produce cca. 35- 40 zile pe an, iar în cca. 8 zile există condiţii

de formare a chiciurei. Ceaţa este şi ea un fenomen deosebit de frecvent, anual ea fiind

prezentă în medie mai mult de 100 zile. 15

Datorită configuraţiei Depresiunii Topliţa, închisă de masive muntoase cu

altitudini ce depăşesc 1700 m, diferenţa faţă de nivelul depresiunii fiind de 1000 m, ceea

ce determină ca liniile de curent ale aerului să se rărească şi, în acest fel, viteza vântului

să scadă, la Topliţa valoarea calmului atmosferic fiind destul de ridicată, 51,1%. Vântul

este agentul cel mai important care contribuie la dispersia poluanţilor, dar, tot el, este

vinovat de dispersia agenţilor poluanţi de pe sol. Viteza vântului influenţează

concentraţia poluanţilor, în timp ce direcţia lui determină direcţia de deplasare a

poluanţilor. În general, în zona haldei de deşeuri regimul eolian se caracterizează printr-

o pondere mai mare a vânturilor din sectorul vestic şi învecinat, atingându-se viteze

medii de 2-3m/s. Rare sunt cazurile în care viteza vântului creşte, fenomenul

producându-se primăvara sau toamna, când se resimt vânturile de est şi de sud.

Vânturile de munte-vale aduc în oraş , mai ales vara, aerul puternic ozonificat şi ionizat

al pădurilor de conifere de pe versantele înconjurătoare. Oraşul Topliţa este, în general,

bine însorit, însă vetrele aşezărilor sunt grupate mai cu seamă pe „faţa“ muntelui, în

regiuni ferite de vânturi şi însorite (cartierele Vâgani, Zencani), condiţiile de climă

prezentând anumite inconveniente, legate de temperaturile scăzute, inversiunile

termice, umiditate mare.16

Din punct de vedere turistic, condiţiile climatice ale oraşului nu ar trebui să

constitue un impediment, numărul zilelor însorite, perioadele îndelungate de calm

atmosferic şi lipsa surselor majore de poluare sunt doar o parte din factorii care

favorizează desfăşurarea activităţilor recreative. Pe de altă parte, frigul din timpul iernii

poate reprezenta o „sperietoare“ pentru turişti.

15 Sursa Statia Meteo Toplita16 Petraş S., Moldovan M. (1992), Monografia oraşului Topliţa,Biblioteca Orăşenească Topliţa, pg.55

2.Caracteristici geodemografice

2.2.Resursa umana

2.2.1 Evoluţia

Carpaţii au prezentat în decursul istoriei o importanţă majoră, exercitând influenţe

care au definit civilizaţia materială şi spirituală a poporului român. Prezenţa populaţiei

româneşti în spaţiul carpatic, în general, şi în Depresiunea Topliţei, în special, este

confirmată atât de descoperirile arheologice, cât şi de documente istorice. Vechimea şi

continuitatea românilor în acest ţinut este dovedită, de asemenea, şi de existenţa

agroteraselor care au rezultat din practicarea agriculturii pe terenurile defrişate ale zonei

de contact a vetrei depresiunii cu versanţii. Înălţimea acestor agroterase, de 2-3 m şi

chiar mai mult, dovedeşte, aşa cum reiese din diferite calcule, vechimea lor de cel puţin

15 secole, adică secolul al VI-lea e.n., unele fiind şi mai vechi.17

Marile invazii ale populaţiilor migratoare au „scris” prin resturile materiale, prin

vestigiile istorice specifice, o confirmare a continuităţii fenomenului de umanizare, a

proceselor de populare, în care populaţia băştinaşă daco-romană a reprezentat

elementul stabil, iar valurile migratoare au constituit elementul episodic. Colonizarea

secuilor, în secolul al XIII-lea, se înscrie ca o formă de migraţie forţată a acestui grup

etnic maghiarizat, spre sud-estul Transilvaniei în scopuri politico-militare. În

Depresiunea Giurgeu, secuii au găsit o populaţie sedentară românească, care practicau

agricultura. Simion de Keza, în „Cronica maghiară”, scrisă între anii 1282-1285,

ocupându-se de originea secuilor şi de asocierea acestora cu triburile maghiare, arată

că „ei, adică secuii, nu locuiau în Câmpia Panonică, ci în munţii de la margine, împreună

cu românii de la care au învăţat scrierea acestora”18 În afară de secui, această regiune a

atras, în secolele al XVII-lea (la 1654 şi 1669) şi al XVIII-lea (la 1734), migraţia armenilor

dinspre Moldova, care, deşi în număr mic, au contribuit la promovarea comerţului local

cu vite şi lemne, iar în secolul al XIX-lea, au migrat dinspre Galiţia, elemente evreieşti.

Analiza documentelor istorice şi cartografice arată că localitatea Topliţa, alături de alte

aşezări din Depresiunea Giurgeu (Gheorgheni, Lăzarea), a constituit una dintre „vetrele-

matcă” din care a plecat populaţia, formând, prin roire, alte aşezări. În cercetarea 17 Pop G. (2000) Carpatii si subcarpatii Romaniei, Ed.Presa Univ. Cluj Napoca, pg.2618 Giurescu C.C., Giurescu D.C., „Istoria Românilor”, volumul I, 1974, .pg.42

evoluţiei numerice a populaţiei din municipiul Topliţa s-a avut în vedere atât rolul şi

importanţa factorilor naturali, cât şi ai celor istorico-sociali, demografici şi economici care

au determinat, în timp, dinamica acestui proces. Analizele efectuate asupra numărului

de locuitori ai localităţii au avut drept bază recensămintele efectuate de-a lungul

secolului XX – în anii 1910, 1930, 1948, 1956, 1966, 1977, 1992 – precum şi cel din

anul 2002.

Dacă în ceea ce priveşte întinderea, Topliţa deţine 5,1% din suprafaţa judeţului

Harghita, din punct de vedere al numărului populaţiei acesta reprezintă 4,7% din cel al

acestei unităţi administrativ-teritoriale. Astfel, cu o suprafaţă de 33.829 ha, Topliţa este

cea de-a patra aşezare urbană a judeţului, aceasta conform ultimului recensământ din

anul 2002, „găzduind” o populaţie de 16.631 locuitori. În ciuda faptului că

recensămintele efectuate în secolul al XIX-lea nu erau la fel de detaliate (şi poate nici

chiar reale) precum cele realizate în secolul XX, totuşi, s-a ţinut o evidenţă a populaţiei.

Astfel, în anul 1850 în satul Topliţa din acea vreme, trăiau 2.342 de locuitori,

pentru ca numai peste 7 ani (1857), numărul acestora să crească cu peste 700 de

oameni (3.117 locuitori), ajungând în anul 1880 la 4.276 de persoane care trăiau în cele

942 de case existente. Şi în ceea ce priveşte secolul al XVIII-lea, există mărturii care

atestă faptul că, în anul 1733, populaţia Topliţei era de 328 de locuitori, în 1762 de 385

de locuitori, pentru ca la anul 1785 să se remarce o creştere „spectaculoasă”,

ajungându-se la un număr de 1.470 de oameni.19

Tabel nr. 2.1. – Evoluţia numerică a populaţiei municipiului Topliţa (1912-

2002)20

Anii 1912 1920 1930 1948 1956 1966 1977 1992 2002

Nr.

loc.

7383 6056 8314 7710 8944 10.993 13.618 17.148 16.631

Din analiza dinamicii numãrului de locuitori pentru o perioadă de aproape un

secol (90 de ani), se constatã o creştere medie anualã moderatã de circa 102 locuitori,

cu toate cã între extremele luate în consideraţie populaţia s-a dublat cresterea

19 Giurescu C.C., Giurescu D.C., „Istoria Românilor”, volumul I, 1974, .pg.4220 Date oferite de Municipiul Toplita

fiind de 2,25 ori în anul 2002 faţă de 1912.

Fig.2.2

Unele perioade din acest interval de timp (1912-2002) în care au avut loc

evenimente care au implicat masiv populaţia – ca de exemplu, deceniul al doilea al

secolului XX, care a cuprins primul război mondial – se caracterizează prin diminuarea

numărului total al locuitorilor. Astfel, dacă în anul 1912, în Topliţa trăiau 7.383 de

oameni, peste numai 8 ani (1920), numãrul acestora a scăzut la 6056 de locuitori.

Astăzi, dintre cei aproximativ 17.000 de locuitori doar 8.500 reprezintă populaţia activă,

dintre care 6.400 sunt angajaţi şi 1.500 sunt şomeri, un număr mult prea mare pentru un

oraş atât de mic. Deşi Topliţa este un centru polarizator pentru localităţile din jur

fenomenul navetismului nu cunoaşte o amploare atât de mare, înregistrându-se doar 60

de sosiri şi 82 de plecări. 21

Cu toate că Topliţa este poziţionată în cadrul judeţului Harghita – unitate

administrativ-teritorială – în care populaţia este în majoritate de etnie maghiară (84,6%),

în cadrul acestei localităţi populaţia predominantă de-a lungul timpului a fost cea de

etnie română. 22

21 Date oferite de Primaria Municipiului Toplita22 Ghinea D.(2000), Enciclopedia Geografică a României, Bucureşti, Editura Enciclopedică, pg.24

Tabel nr.2.3.Structura populaţiei pe naţionalităţi23

Comparând datele din Tabel de la cele trei recensăminte (1977, 1992, 2002), se

observă că în timp au avut loc o serie de modificări din punct de vedere etnic. La toate

aceste înregistrări statistice, ponderea cea mai mare a avut-o populaţia de etnie

română, constatându-se că din anul 1977 şi până în 2002 numărul locuitorilor români a

crescut cu 2705 persoane, de la 8580, în 1977, la 11.285, în 2002.

În anul 1977 românii reprezentau 63% din populaţia totală24, această proporţie

crescând în 1992 la 69%, pentru ca în 2002 să se înregistreze o pondere de 71%. În

ceea ce priveşte minoritatea maghiară, aceasta însemna la nivelul anului 2002 – 25,3%

din totalul locuitorilor Topliţei, pondere aflată în scădere continuă faţă de anii 1977 şi

1992, când această etnie avea o proporţie de 36% şi, respectiv, de 29%.

Dacă la recensământul din 1992 au fost înscrişi 4.992 maghiari, în 2002 mai

trăiau în Topliţa 4.521, această reducere explicându-se prin faptul că majoritatea au

plecat în Ungaria, fie definitiv, fie temporar (în căutarea unui loc de muncă). Următorul

loc în această ierarhie a minorităţilor este ocupat de rromi, al căror număr se află în

creştere de la numai 57 (0,3%) în 1977 la 584 rromi în anul 2002 (3%). Datele

23 Date oferite de Primaria Municipiului Toplita

24 Petraş S., Moldovan M. (1992), Monografia oraşului Topliţa, Toplita, Biblioteca Orăşenească

Naţionalitatea 1777 1992 2002

Români 8580 11.886 11.485

Maghiari 4903 4992 4541

Rromi 57 209 584

Germani 36 37 32

Ucrainieni 11 15 9

Lipoveni 8 1 6

Evrei 13 2 –

Turci – 1 1

Cehi 1 1 –

Polonezi 3 – 3

recensământului din 2002 relevă că mai sunt în Topliţa şi 32 de etnici germani, 9

ucrainieni, 6 lipoveni, 5 bulgari, 3 polonezi, 2 italieni, câte un turc şi grec.

Curios este faptul că la recensământ s-au declarat secui doar patru persoane,

deşi judeţul Harghita este parte a aşa-numitei „ţări a secuilor”. O altă curiozitate este

aceea că dacă în anul 1977, erau 13 evrei, în 1992 numărul lor a scăzut la 2, pentru ca

în 2002 nici un locuitor să nu se declare evreu.

Aşa cum rezultă şi din situaţia statistică, în judeţul Harghita ponderea românilor

este mult mai mică decât în municipiul Topliţa (71%) şi anume 14%.25 În ciuda

legendelor „ţesute” în jurul minorităţii maghiare din România, în Topliţa relaţiile dintre

etnii sunt deschise şi destinse, chiar dacă românii sunt majoritari şi se poate vorbi chiar

de o comunicare interetnică.

Fig.2.4. Structura populaţiei pe naţionalităţi în 200226

Faptul că era deja o comună mare în 1891, ne atestă existenta unui oficiu poştal,

a unui telegraf şi a unei case de economii. Prin modernizarea drumului care leagă

Transilvania de Moldova (1872) peste Pasul Borsec şi construirea căii ferate

Gheorgheni-Deda (1908-1809) şi a căii ferate industriale pentru transportul buştenilor şi

a apei minerale între Topliţa şi Borsec, aşezarea a cunoscut un avânt economic.

Plutăritul pe Mureş a fost o îndeletnicire strâns legată de tăierea buştenilor din pădurile

25 Petraş S., Moldovan M. (1992), Monografia oraşului Topliţa, Toplita, Biblioteca Orăşenească

26 Recesamantul populatiei 2002

din împrejurimi, dar după anul 1930, odată cu apariţia mijloacelor mecanizate, această

ocupaţie a dispărut treptat.

După reorganizarea administrativ-teritorială din 1950, Topliţa a trecut de la

statutul de comună la cel de centru raional şi urban, iar în anul 2002 oraşul a fost

declarat municipiu.

Cultura topliţeană este strâns legată de evoluţia localităţii, printre oamenii de

seamă ai acestor locuri numărându-se Miron Cristea27 (1868-1939), primul Patriarh al

României (1925-1939), Octavian Codru Tăslăuanu, scriitor şi publicist (redactor al

revistei „Luceafărul”), Dumitru Emilian Antal, Episcop de Argeş, muzicologul George

Sbârcea (născut în anul 1914), autor al studiului intitulat „Obiceiuri, cântece şi jocuri

magice din comuna Topliţa”, dar şi cunoscutul campion la gimnastică, Marius Urzică,

care în prezent locuieşte în Bucureşti.

Primul Patriarh al României, Elie Miron Cristea28, s-a născut la 18 iulie 1868, într-

o familie de ţărani români, Domniţa şi George Cristea din localitatea Topliţa. Între anii

1910-1919 a fost Episcop al Caransebeşului, pentru ca în perioada 1919-1925 să fie

numit Mitropolit-Primat al României, atunci când s-a înfăptuit şi marea reformă

bisericească care se impunea după realizarea unităţii politice. Tot Mitropolitul-Primat s-a

preocupat şi de pregătirea şi desfăşurarea ceremonialului încoronării regelui Ferdinand,

la Alba Iulia, eveniment petrecut la 15 octombrie 1922. Între anii 1926-1930, a fost

membru al Consiliului de Regenţă, iar între 10 februarie 1938 şi 6 martie 1936 a

îndeplinit şi funcţia de Prim-Ministru al României, în guvernul instalat în noaptea de

10/11 februarie 1938, de către regele Carol al II-lea, cunoscut în istorie sub denumirea

de „dictatura regală”(1938-1940).

Miron Cristea este şi ctitorul Mănăstirii „Sfântul Prooroc Ilie”, în anul 1928, a cărei

biserică din lemn (construită în anul 1847), a fost adusă în 1910 din comuna Stânceni,

din judeţul Mureş. La împlinirea a 50 de ani de la trecerea în nefiinţă a ctitorului şi cu

prilejul resfinţirii bisericii mănăstirii, în urma lucrărilor de restaurare a picturii s-a

amplasat un bust al Patriarhului Miron Cristea. De asemenea, parcul central al oraşului

găzduieşte un alt bust, al primului patriarh, alături de care se află şi cele ale altor două

mari personalităţi ale culturii româneşti, Nicolae Bălcescu şi Mihai Eminescu care, în

27 Colectivul de profesori de la Şcoala Generală Sfântu Ilie, (2009)- ,, Monografia Topliţei”, Topliţa, Editura Nico28 Duşa Traian, (2006)- Topliţa română vatră de istorie, vatră de ortodoxie, Târgu Mureş, Editura Ansid, 2006

călătoria sa spre Blaj din vara anului 1866, se pare că a trecut prin Topliţa. În anul 1996,

prin Hotărârea Consiliului Local, Patriarhul Dr. Elie Miron Cristea a fost declarat

„cetăţean de onoare post-mortem” al oraşului Topliţa.

Centrul concentrează o populaţie de 63,5% din numărul total al locuitorilor, urmat

de Vale cu 12%, în timp ce localitatea Secu reprezintă numai 0,4% din total, din punct

de vedere demografic.

Conform datelor recensământului din martie 2002, municipiul Topliţa avea o

populaţie de 16.631 locuitori (în care predomină sexul feminin – 8442 femei), număr

care se repartizează pe localităţile componente după cum urmează: Centru oraş –

10.575 locuitori, Călimănel – 989, Luncani – 300, Măgheruş – 736, Moglăneşti – 719,

Secu – 82, Vale – 2001, Vâgani – 239, Zencani – 990 locuitori.29

Structura pe grupe de vârstă este importantă pentru cunoaşterea numărului

populaţiei active şi a potenţialului resurselor de muncă dintr-un teritoriu şi de asemenea,

dă indicaţii asupra dinamicii populaţiei. De indicatorii structurii populaţiei pe grupe de

vârstă depind planificarea construcţiilor, producţia bunurilor de larg consum, precum şi

organizarea reţelelor comerciale şi de învăţământ.

Tabel nr. 2.6 - Structura populaţiei pe grupe de vârstă şi sexe (2002)30

Grupe de vârstã

Sex

B F Total %

0-4 ani 737 764 1501 8,8

5-9 ani 759 715 1474 8,5

10-14 ani 817 794 1611 9,3

15-19 ani 833 815 1648 9,5

20-24 ani 800 904 1704 9,9

29 Recesamantul populatiei 200230 Date oferite de Directia Judeteana de Statistica Harghita

25-29 ani 472 558 1030 6

30-34 ani 645 747 1392 8

35-39 ani 719 703 1422 8,2

40-44 ani 543 524 1067 6,2

45-49 ani 406 422 828 4,8

50-54 ani 458 451 909 5,2

55-59 ani 373 390 763 4,4

60-64 ani 340 353 693 4

65-69 ani 227 277 504 2,9

70-74 ani 119 149 268 1,5

75-79 ani 90 118 208 1,2

80-84 ani 47 86 133 0,7

85 ani şi peste 19 38 57 0,3

Total 8404 8808 17.212 100

Pentru vizualizarea repartiţiei pe grupe de vârstă a populaţiei se utilizează piramida

vârstelor (Fig 2.7), care, în cazul municipiului Topliţa, are formã de clopot, având o bază

mai puţin extinsă, datorită reducerii natalităţii, flancuri convexe deoarece categoria

persoanelor cu vârste cuprinse între 15 şi 40 de ani cuprinde cel mai mare număr de

locuitori şi vârful aplatizat, corespunzător unei populaţii vârstnice destul de numeroasă.

Fig. 2.7. Piramida vârstelor31

31 Recesamantul populatiei 2002

bărbaţi femei

Din punct de vedere demografic, dar şi economic, o importanţă deosebită o

prezintă analiza ponderii populaţiei vârstnice şi a populaţiei tinere în cadrul populaţiei

totale, raportul dintre acestea relevând tendinţele de îmbătrânire şi, uneori, de întinerire

a populaţiei. Se apreciază că populaţia tânără este dominantă atunci când vârstele sub

20 de ani deţin peste 35% din totalul populaţiei; o astfel de situaţie s-a înregistrat la

Topliţa la nivelul anului 1992, când această categorie a fost reprezentată printr-un

procent de 36,2.

În cazul vârstnicilor, aceştia au o pondere de 10,8% din totalul locuitorilor,

proporţie care nu indică faptul că ar fi vorba de o îmbătrânire a populaţiei. Cei mai mulţi

topliţeni fac parte din categoria de vârstă cuprinsă între 20 şi 24 de ani, în număr de

1704, urmaţi, la mică diferenţă, 1648 de persoane, de categoria de vârstă între 15 şi 19

ani, care reprezintă 9,5% din populaţia totală. În Topliţa trăiesc 190 de octogenari, ceea

ce reprezintă o pondere de un procent.

Aşa cum se poate observa şi pe reprezentarea piramidei vârstelor, precum şi în

Tabelul nr. 2.7, grupa de vârstă cuprinsă între 25 şi 29 de ani înregistrează valori mai

reduse (1030 locuitori), comparativ cu celelalte vârste apropiate (20-24 ani cu 1704

persoane şi 30-34 ani, cu 1392 de persoane), având o pondere de 6% din totalul

populaţiei.32

Începând cu categoria de vârstă de 50-54 de ani, se observă că numărul persoanelor

care depăşesc aceste limite de vârstă este tot mai scăzut, fapt relevat şi în piramida

vârstelor, la recensământul din anul 1992 înregistrându-se pentru grupa de 85 de ani şi

peste 85 de ani, un număr de 57 de persoane.

32 Recesamantul populaţiei 2002

Tabel nr. 2.8 – Structura populaţiei pe grupe de vârstă (1977-2002)33

Fig.2.934

Fig.2.10

33 Date oferite de Primaria Municipiului Toplita34 Date oferite de Directia Judeteana de Statistică Harghita

Anul

Vârsta

0-14 ani 15-55 ani peste 55 ani

1977 3743 7916 1959

1985 4677 9559 2326

1989 4864 10.068 2731

1992 4586 10.000 2626

2002 4230 9491 2910

Fig.2.1135

2.2.2. Calitatea resursei umane

Evaluarea stării de sănătate a populaţiei in raport cu calitatea mediului constă in

identificarea factorilor de risc, care ţin de:

- calitatea aerului citadin;

- alimentarea cu apă potabilă;

- gestionarea deşeurilor;

- zgomotul urban;

- habitatul – condiţii improprii (zgomot, iluminat, aglomerarea populaţională etc);

- calitatea serviciilor (de toate tipurile) oferite populaţiei.

Intru-cat nu s-a obţinut suficiente informaţii la nivelul municipiului cu privire la

datele stării de sănătate a populaţiei s-au utilizat graficele elaborate in acest sens de

către Autoritatea de Sănătate Publică Harghita36 la nivelul judeţului . Aceste informaţii

sunt utilizate numai pentru stabilirea trendului, urmand ca aceste date să fie obţinute in

cadrul monitorizării PUG-lui cu luarea in considerare şi a rezultatelor ce vor fi obţinute in

cadrul Programului naţional de evaluare a stării de sănătate a populaţiei, care derulează

in perioada 2009 – 2011 şi care are printre obiective şi evaluarea stării de sănătate a

populaţiei şi a factorilor de risc, in vederea păstrării şi promovării sănătăţii, precum şi a

prevenirii imbolnăvirilor şi complicaţiilor acestora , inclusiv cunoaşterea ponderii

factorilor de risc pentru bolile cu impact major asupra sănătăţii populaţiei.

In anul 2010 Autoritatea de Sănătate Publică Harghita nu a derulat activităţi in

domeniul supravegherii calităţii aerului şi a indicatorilor de sănătate in relaţie cu aceasta, 35 Ibidem36 ASP Harghita, 2010- Date statistice, Topliţa

dar pe teritoriul administrativ al municipiului Topliţa valorile limită ale concentraţiilor de

dioxid de sulf, dioxid de azot si oxizi de azot, pulberi in suspensie (PM10 si PM2,5),

plumb şi benzen nici nu sunt depăşite. 37

Fig.2.12

Fig.2.13

37 Idem

Fig.2.14

Cu privire la morbiditatea prin boli transmisibile in judeţul Harghita in perioada

2002-2003 se poate stabili că incidenţa cazurilor de boli infecţioase in cadrul populaţiei

generale la 100.000 locuitori in anul 2003 a fost de 26769,0 , scăzand cu 2,28 % faţă de

valoarea din anul 2002.38

In ultimii ani şi in judeţul Harghita se observă o tendinţă de creştere a

imbolnăvirilor prin tuberculoză. In anul 2003 au fost depistate 123 cazuri noi (incidenţa

de 35,4%), iar rămaşi in evidenţă 149 cazuri. Cele mai multe cazuri s-au inregistrat in

zona Ciuc (52), urmat de zona Odorhei (31), zona Topliţa (16) , Gheorgheni (15) şi

Cristur (9). 39

In judeţul Harghita, in anul 2010 nu au fost inregistrate imbolnăviri cauzate de

apă potabilă ca intoxicaţii cu nitraţi, epidemii.

38 ASP Harghita, 2010- Date statistice, Topliţa39 Idem

3. Dezvoltarea economică

3.1 Resursele naturale

Resursele naturale reprezintă capitalul natural, o componentă esenţială a bogăţiei

municipiului Toplita.

3.1. 1 Resursele naturale neregenerabile

Dintre resursele naturale cele mai importante se remarca rocile de construcţie,

exploatându-se nisip şi pietriş în luncă şi andezite şi argile în zona de versant, (bazalt

de la Deluţ).

3.1.2. Resurse naturale regenerabile

Prin poziţia sa geografică40, acest oraş poate fi considerat unul „binecuvântat”

datorită resurselor naturale de care dispune, începând, în primul rând, cu pădurile

(exploatarea şi prelucrarea lemnului asigură locuri de muncă pentru 2/3 din populaţia

Topliţei) şi continuând cu izvoarele mezotermale şi minerale şi cu râul Mureş şi afluenţii

săi, atât ca resurse industriale cât şi ca axă de circulaţie. Din păcate, însă, potenţialul

natural al acestei zone nu este exploatat la justa sa valoare.

40 Plan Urbanistic General al municipiului Toplita- Memoriu General,1997;

Din suprafaţa totală a municipiului Topliţa41 (33.829 ha), cea mai mare parte

revine suprafeţei agricole (62%), în care păşunile şi fâneţele au o mare extindere cu o

importanţă deosebită pentru ramura creşterii animalelor. Ţinând cont de forma de relief

predominantă, în anul 1977 suprafaţa arabilă se întindea pe 1815 ha, având o pondere

în suprafaţa totală a oraşului de 5,3%, pentru ca la următorul recensământ (1992)

această pondere să se reducă la 3,6%, iar în 2002 terenurile arabile să ocupe o

suprafaţă de 1047 ha (3,1%). În ceea ce priveşte modul de utilizare a terenurilor, primul

loc îl ocupă păşunile şi fâneţele care, dacă în anii 1977 şi1992 se extindeau pe aproape

20.000 de ha, în anul 2002 această suprafaţă s-a redus la 14.742 ha (52,8%). În cadrul

suprafeţei agricole, păşunile şi fâneţele au o pondere covârşitoare de 95%, ceea ce

înseamnă 19.943 ha la nivelul anului 2002. Cu toate acestea, păşunile ocupă suprafeţe

mult mai extinse (14.642 ha) în comparaţie cu fâneţele care au numai 5301 ha. Locul

secund, după pajiştile naturale, este deţinut de fondul forestier care se întinde pe o

suprafaţă de aproximativ 12.000 ha (atât în anul 1977, cât şi în 1999 şi 2002),

înregistrând totuşi valori mai reduse de 11.419 ha. Alături de fondul forestier a cărui

proporţie este de 35,9% din suprafaţa totală, teritoriul Topliţei mai este acoperit şi de

alte suprafeţe care ocupă 701 ha (2002), având o pondere de 2%.

Tabel nr.3.1. Suprafaţa totală după modul de utilizare a terenurilor (1977-2002)42

Anul 1977 1992 2002

Suprafaţa arabilă

(ha)

1815 1013 1047

Păşuni (ha) 14.541 9328 14.642

Fâneţe (ha) 4633 5414 5301

Fond forestier

(ha)

12.526 11.419 12.138

Alte suprafeţe

(ha)

315 726 701

Suprafaţa totală

(ha)

33.830 27.900 33.829

Sursa: Recensământul agricol

41 Primăria Municipiului Topliţa, birou agricol, 201142 Recensământul agricol

Potrivit anului 2010, teritoriul administrativ al municipiului Topliţa are o suprafaţă

de 33.830 ha - din care suprafaţa agricolă 18186 ha şi fond forestier 13.395 ha.

Ocupaţia de bază a locuitorilor Topliţei a fost, aşa cum atestă cercetările etnografice şi

istorice, creşterea animalelor, iar mai târziu, valorificarea lemnului pădurilor prin gatere,

plutăritul şi agricultura (cultura plantelor).43

Fig.3.2

Repartiţia solurilor pe teritoriul administrativ al municipiului Topliţa pe categorii de

folosinţă:

-Suprafaţa totală: 33830 ha, din care

- suprafaţa agricolă: 18186 ha, din care 94,2% sunt păşuni şi fâneţe ( 17139 ha)

- suprafaţa fond forestier: 13395 ha

- suprafaţă de ape: 115 ha

- căi de comunicaţie: 254 ha

- curţi, construcţii: 1338 ha

- alte folosinţe: 542 ha

Cea mai însemnată formaţie vegetală este pădurea care se întinde pe 13.395 ha

(la nivelul anului 2010), ocupând aproape 40% (39,21%) din suprafaţa teritoriului

43 Date oferite de Primaria Municipiului Toplita

administrativ al oraşului Topliţa. Cei mai prezenţi arbori sunt cei din categoria

răşinoaselor, în special molid (Picea excelsa), exploataţi - uneori la modul „barbar” –

pentru producerea de cherestea, mobilă sau lemn de celuloză.44

Dispunând de condiţii climatice stabile, lemnul (molid) de rezonanţă este prelucrat

pentru confecţionarea instrumentelor muzicale în fabricile din Topliţa şi Reghin.45

Raporturile dintre om şi pădure constitue elementul principal în evoluţia aşezărilor şi a

agriculturii, în instalarea reţelei de drumuri suprapunându-se etapelor defrişării. În

perioada secolelor XIV – XVIII aria defrişărilor s-a extins mult atât la vest cât şi la est de

râul Mureş, în zona Topliţei, dar şi a localităţilor din apropierea acesteia: Subcetate,

Sărmaş, Gălăuţaş. Acest proces de defrişare se intensifică la sfârşitul secolului al XIX-

lea şi începutul secolului XX, în special în bazinul pârâului Valea Topliţei, pe versanţii

sudici ai Munţilor Călimani, exploatările forestiere continuând chiar şi în prezent.

Vegetaţia etajului montan prezent în depresiunea Topliţei, precum şi în Munţii

Călimani şi Gurghiu, între altitudinile de 800-1600 m, este reprezentată prin păduri şi

pajişti naturale. Locul de obârşie al Văii Topliţei dezvăluie o vegetaţie cu caracter alpin şi

subalpin, formată preponderent din ierburi şi tufişuri scunde: păruşca (Festuca supina),

rugina (Juncus trifidus), coarna (Carex curvula), iarba vântului şi alte specii de

graminee.46

În partea de nord a oraşului, pe teritoriul administrativ al Topliţei, este situată

parţial (circa 1.160 ha din totalul de circa 24.000 ha) Rezervaţia Naturală Călimani

propusă pentru a deveni Parc Naţional.47 Rezervaţia cuprinde un fond forestier valoros,

precum şi plante ocrotite ca jneapănul şi zâmbrul.

De asemenea, în cadrul acestei zone ocrotite lacul Iezer reprezintă o formaţiune

naturală de interes deosebit. Pe lângă producţia de lemn şi asigurarea unor locuri de

muncă în oraşul Topliţa, fondul forestier furnizează unele produse nelemnoase ca:

produse cinegetice, fructe de pădure din flora spontană, ciuperci comestibile, răşini

naturale, seminţe, plante medicinale, furaje şi altele. Pădurile de pe raza oraşului Topliţa

au şi un rol deosebit în purificarea aerului atmosferic, constituind zone de agrement

pentru odihnă şi recreere.

44 Date oferite de Primaria Municipiului Toplita45 Pufulete R., Dumitrescu M. (1987) „Toplita- mic intreptar turistic” Ed. Sport- Turism, Bucuresti; 45

46 Pop G. (2000) Carpatii si subcarpatii Romaniei, Ed.Presa Univ. Cluj Napoca, pg.2747 Date oferite de Primaria Municipiului Topliţa

Temperaturile scăzute şi calitatea slabă a solului nu permit o dezvoltare

importantă a sectorului agricol. Singurele culturi cât de cât importante sunt cele de

cartofi (obţinute doar în gospodăriile cetăţenilor) şi, din ce în ce mai puţin la scară largă,

culturile de in. În cartierele unde sunt numai case, fiecare proprietar de gospodărie

dispune de o mică grădinã pentru zarzavaturi. Tot în gospodăriile particulare sunt

crescute vite sau oi şi care, în fiecare an, sunt strânse conform vechiului obicei

păstoresc al stânelor din vârf de munte, cu obişnuitul proces de transhumanţă

primăvară-toamnă târzie. Creşterea animalelor este favorizată şi de prezenţa unor

întinse suprafeţe de păşuni şi fâneţe. Relieful prin configuraţia sa, oferă condiţii limitate

extinderii terenurilor arabile, în timp ce condiţiile climatice sunt optime numai pentru

unele culturi (în special cartoful şi inul).

Solurile brune de pădure, caracteristice acestei zone de depresiune

intramontană, de fertilitate mijlocie, facilitează cultivarea cu bune rezultate a cartofului şi,

mai puţin, a cerealelor. De asemenea, solul cenuşiu de pădure asigură condiţii de

dezvoltare pădurilor de conifere şi fag.

Pe de altă parte, teritoriul nu are nevoie de irigaţii, cantitatea anuală de precipitaţii

fiind suficientă, iar extinderea păşunilor şi fâneţelor a determinat mai ales creşterea

animalelor. În ceea ce priveşte încadrarea terenurilor pe zone de fertilitate şi zone

favorabile, conform Legii 34/1994, Topliţa face parte din zona a IV-a de fertilitate.

Tabel nr.3.3.Gruparea gospodăriilor în funcţie de suprafaţa agricolă deţinută

(2002)48

Suprafaţa agricolă Nr. gospodării

fără teren agricol 896

sub 1 ha 1588

1-3 ha 567

3-5 ha 296

5-10 ha 170

10-25 ha 21

peste 25 ha 12

48 Recesamantul agricol

Zona agricolã din nordul Depresiunii Giurgeu din care face parte şi Topliţa are un

profil zootehnico-agricol, în comparaţie cu cea sudică, caracterizată printr-un profil agro-

zootehnic. Cultura plantelor are o pondere modestă pe teritoriul municipiului Topliţa,

condiţiile de relief, climă şi sol nefiind favorabile decât pentru cultura cartofului (obţinut

doar în gospodăriile cetăţenilor) şi din ce în ce mai puţin la scară mare, culturile de in.49

În cartierele unde sunt numai case, fiecare proprietar de gospodărie dispune de o

mică grădină pentru zarzavaturi. Situaţia suprafeţelor cultivate redus este redată şi de

David Prodan în lucrarea sa „Topliţa la 1785”, când se obţineau în medie: grâu de

primăvară – 200 kg/ha, orz de primăvară – 200 kg/ha, ovăz – 100 kg/ha şi secară – 200

kg/ha.

Tabel nr. 3.4 – Suprafaţa cultivată şi producţia vegetală (1979-2002)50

Culturi

1979 2002

Suprafaţa

cultivată

Producţia

(tone)

Suprafaţa

cultivată

Producţia

(tone)

grâu şi secară 270 53 20 20

porumb 38 56 20 17

cartofi 529 7810 509 400

in ptr. fibră 193 518 100 230

legume 60 535 40 48

orz şi orzoaică 200 132 100 56

trifoi şi lucernă 53 40 23 10

plante ptr.

însilozare

442 1993 225 673

rădăcinoase ptr.

nutreţ

30 150 10 85

Din suprafaţa arabilă a localităţii Topliţa (1047 ha) care reprezintă 4,9% din

suprafaţa agricolă şi 3,1% din suprafaţa totală a oraşului, cea mai mare parte o ocupă 49 Colectivul de profesori de la Şcoala Generală Sfântu Ilie, (2009)- Monografia Topliţei, Topliţa, Editura

Nico, pg.8

50 Date statistice oferite de Primaria Municipiului Toplita

cultura cartofului pe 509 ha, urmată de cultura plantelor pentru însilozare care la nivelul

anului 2002 avea o pondere de 21,5% (225 ha) din arabil. Atât în anul 1979, cât şi în

2002, pe cele mai reduse suprafeţe sunt cultivate rădăcinoasele pentru nutreţ (30 ha în

1979 şi 10 ha în 2002), dar şi trifoiul şi lucerna a căror proporţie este de 2% din

suprafaţa terenului arabil. Dacă în 1979 grâul şi secara ocupau 270 ha, în 2002 această

suprafaţă s-a redus la numai 20 ha, ca şi porumbul boabe. 51

În anul 2002 producţiile la aceste plante sunt mult mai reduse, fiind spre exemplu

de numai 48 tone la legume şi 230 tone la in pentru fibră. Trifoiul şi lucerna, porumbul

pentru boabe, grâul şi secara se situează pe primele locuri în ceea ce priveşte producţia

acestora, obţinându-se valori pentru fiecare de 10, 17 şi respectiv 20 de tone.

Pomicultura este o ramură a agriculturii fără tradiţii deosebite pe teritoriul Topliţei, pomii

fructiferi cultivându-se doar în gospodăriile individuale ale cetăţenilor. Astfel încât, pe

baza inventarierii pomilor existenţi, se poate aprecia că totalul acestora este de 11.883,

din care cei mai răspândiţi sunt merii (6.371), prunii (4.254) şi perii (678), obţinându-se

în anul 2002 o producţie totală de fructe de 135 de tone.52

Resursa de apă este una din bogăţiile vitale pentru dezvoltarea economică şi

51 Idem52 Primăria Municipiului Topliţa, birou agricol, 2011

socială.

Deşi municipiul Topliţa are o reţea hidrografică bogată, resursele potenţiale de

apă utilizabile nu au fost încă evaluate.Potenţialul apelor de suprafaţă este utilizat mai

cu seamă pentru asigurarea alimentării centralizate cu apă potabilă a aşezării urbane şi

a necesarului de apă pentru unităţi industriale. Prezenţa munţilor vulcanici a dus la

existenţa unor manifestări postvulcanice de mofetă, concretizate prin mineralizarea şi

termalizarea unor ape freatice din zona Topliţei.53 În oraş, cele mai importante surse de

ape minerale se găsesc în perimetrul staţiunii „Bradul“ şi în vatra propriu-zisă a localităţii

(bazinul din cartierul Tineretului). Apele minerale hipotermale (26-27° C), bicarbonatate,

sodice şi uşor radioactive sunt bune pentru tratarea unor afecţiuni ale sistemului nervos

periferic, reumatice şi digestive. Un argument în ceea ce priveşte existenţa acestor

resurse de apă îl constitue chiar toponimul localităţii, de origine slavă, „topliţa“

desemnând locul de unde izvorăşte un şuvoi de apă caldă.54

Aceste izvoare minerale au jucat un rol deosebit în procesul umanizării. Cu

secole în urmă proprietăţile acestora erau aproape necunoscute, din ele adăpându-se

cornutele (apa fiind uşor clorurată, înlocuia sarea necesară rumegătoarelor). Şi păstorii

care urcau cu turmele la munte şi consumau borviz (sau borcut) nu bănuiau modul în

care apele minerale contribuiau la starea lor de sănătate şi la longevitatea lor. De

asemenea, tot după mult timp, o parte din izvoarele de ape termale au fost captate într-

un bazin, ducând la apariţia staţiunii „Bradul“ – denumită de localnici Banffy – acestea

devenind tot mai renumite pentru virtuţile lor curative.

3.1.3. Resurse turistice

a) Resurse turistice naturale

Elementele fondului turistic natural, respectiv relieful, condiţiile climatice, apele,

vegetaţia, dar şi fondul cinegetic constituie valori de interes în oraşul Topliţa.

În privinţa reliefului, rama montană a Depresiunii Topliţa, reprezentată prin Munţii

Călimani, Gurghiu şi Giurgeu oferă elemente de peisaj pitoresc. De asemenea, există în

localitate şi o serie de puncte de belvedere, cum ar fi, de exemplu, în staţiunea „Bradul“,

lângă pensiunea „Mureşan“ sau pe dealul Cornişa din cartierul cu acelaşi nume, dar şi

53 Ghinea D.(2000), Enciclopedia Geografică a României, Bucureşti, Editura Enciclopedică, pg.44

54 Petraş S., Moldovan M. (1992), Monografia oraşului Topliţa, Toplita, Biblioteca Orăşenească, pg.3

în partea de nord-vest a oraşului, de pe vârful Traniţa (1046 m) care domină oraşul,

reprezentând în acelaşi timp şi o treaptă intermediară spre crestele Călimanilor. 55

Dintre factorii naturali ai oraşului, se remarcă îndeosebi apele minerale

hipotermale prost valorificate în staţiunea „Bradul“. Deşi aceste daruri ale naturii au

efecte curative pentru persoanele suferinde de boli ale aparatului locomotor, afecţiuni

dermatologice, intestinale şi ginecologice, în Topliţa modernă n-au fost amenajate nici

un fel de utilităţi sanitare speciale pentru acest scop. Unicele dotări - bazinele cu zonele

de plajă aferente - din staţiunea „Bradul“ sau ştrandul „Tineretului“ (aflat în apropierea

gării), au caracter exclusiv de agrement. Apele minerale mezotermale de la Topliţa se

caracterizează prin prezenţa dioxidului de carbon liber, dizolvat într-o soluţie salină în

care predomină cantitativ următorii ioni: hidrogencarbonatat, calciu, magneziu şi sodiu.

De asemenea, aceste ape terapeutice sunt recomandate atât în cura internă, cât şi în

cea externă.56

Vegetaţia abundentă în răşinoase, care adăposteşte un important fond cinegetic,

este şi un factor important de ozonificare şi ionizare a aerului. Pentru amatorii de

drumeţii, în preajma oraşului se găsesc multe locuri pitoreşti, cele mai apreciate fiind

„Stâncile Coloape“ (seamănă puţin cu Babele din Bucegi) din munţii Gurghiu, aproape

de vârful Bătrâna, vârful Tarniţa - unde se găseşte grota haiducului Cristea - şi popasul

„Cabana Secu“.

Topliţa este şi punct de plecare spre Borsec sau spre traseele montane din munţii

Călimani, unde se pot vizita, între altele, lacul Iezer (la o altitudine de 1750 m, cu o

suprafaţă de 30 m2 şi o adâncime de 3 până la 5 m), vârfurile Pietrosul Călimanilor şi

Doisprezece Apostoli, fostele exploatări de sulf (care prezintă adevărate peisaje

selenare, dar şi un exemplu negativ legat de modul în care a intervenit antropicul) sau,

pur şi simplu, trecerea, peste munţi, în mult mai galonata staţiune Vatra Dornei. Alte

trasee turistice recomandate de zona Topliţei sunt prin defileul Topliţa Deda (spre

cabanele Sălard şi Gălăoaia), dar şi, aşa cum am mai menţionat, în munţii Gurghiu -

vârfurile Bătrâna (1634 m) şi, mai departe, spre Fâncel (1684 m).57

55 Colectivul de profesori de la Şcoala Generală Sfântu Ilie, (2009)- Monografia Topliţei, Topliţa, Editura

Nico, pg.6

56 Colectivul de profesori de la Şcoala Generală Sfântu Ilie, (2009)- Monografia Topliţei, Topliţa, Editura

Nico,pg.6

57 Pufulete R., Dumitrescu M. (1987) „Toplita- mic intreptar turistic” Ed. Sport- Turism, Bucuresti; pg. 46

Activitatea de turism este încă foarte departe de a folosi integral resursele

existente. Potenţial, turismul poate deveni principalul mijloc de lansare a vieţii

economice a oraşului, fapt recunoscut şi de administraţia oraşului.

b) Resurse turistice antropice

Topliţa nu dispune de prea multe atracţii turistice.

Totuşi, cele mai căutate repere din oraş sunt Mânăstirea

„Sfântu Prooroc Ilie“, Biserica Doamnei din Moglăneşti, Muzeul

Orăşenesc (găzduit de un castel ce a aparţinut lui Urmanczi,

fost baron maghiar) şi staţiunea „Bradul“.

Viaţa spirituală a localităţii s-a păstrat vie datorită

aşezămintelor monahale; astfel, la cele amintite anterior se adaugă alte patru biserici

ortodoxe, precum şi câte una aparţinând cultului romano-catolic şi, respectiv, reformat.

Cel mai vechi monument istoric din Topliţa este situat în cartierul Moglăneşti,

în amonte de pârâul Doamnei, unde se află o veche biserică de lemn, ctitorită în anul

1658, de Doamna Safta, soţia fostului domnitor al Moldovei, Gheorghe Ştefan (1653-

1658). Dintr-o inscripţie în limba slavonă, aflată pe o icoană ce a aparţinut acestui vechi

aşezământ monahal reiese că biserica din Moglăneşti a fost restaurată în 1677.58 Alte

refaceri s-au efectuat în 1710, an marcat şi pe ancadramentul portalului unde se află

următoarea inscripţie: „Văleat 7219 de la Facerea Lumii“. De această biserică se leagă

începuturile învăţământului românesc la Topliţa, datând din 1750, când era învăţător

Ştefan Dascălu Moldavski, care a scris şi un „Praznicariu“ pentru mănăstire.

În anul 1928 a fost ridicată Mănăstirea „Sfântul Prooroc Ilie“,59 ctitorie a

primului Patriarh din istoria României, Miron Cristea. Prima biserică a acestei mânăstiri,

construită în anul 1847, a fost adusă la Topliţa din comuna Stânceni (aflată acum în

judeţul Mureş).

58 Colectivul de profesori de la Şcoala Generală Sfântu Ilie, (2009)- Monografia Topliţei, Topliţa, Editura

Nico, pg.7

59 Petraş S., Moldovan M. (1992), Monografia oraşului Topliţa,Biblioteca Orăşenească Topliţa, op.cit.pg.57

Principalele lucrări de amenajare şi de construcţie necesare întemeierii

ansamblului monahal de la Topliţa s-au efectuat între anii 1923-1928. În acest răstimp,

s-au construit clădirea stăreţiei, turnul-clopotniţă şi s-a repictat biserica. Între 1972 şi

1976 s-au efectuat ample lucrări de restaurare, iar în perioada 1985-1990 s-au realizat

noi construcţii, inclusiv o biserică-paraclis şi o clădire anexă cu două nivele, unde, din

1995, funcţionează şi un muzeu al mănăstirii. În ziua de 20 iulie se sărbătoreşte hramul

acestei mănăstiri - dată care dă şi startul manifestării „Zilelor oraşului Topliţa –, prilej cu

care mii de pelerini sosesc la Topliţa din ţară şi din străinătate. La împlinirea a 50 de ani

de la moartea ctitorului mânăstirii au fost restaurate din nou picturile, a fost resfinţită

biserica şi a fost amplasat un bust al Patriarhului Miron Cristea.

La ieşirea din oraş, la kilometrul 7, pe DN 15,60 în drum spre staţiunea Borsec, se

află Mausoleul Eroilor Români căzuţi în timpul primului război mondial. Ridicat la

confluenţa pâraielor Lomaş cu Secu, însemnul memorial este construit din blocuri de

piatră fasonată, care înconjoară o colină înaltă de circa 6 m. La iniţiativa lui Miron

Cristea şi prin contribuţia localnicilor, construcţia acestui monument s-a încheiat în anul

1927. În cavoul central sunt depuse osemintele a 771 de eroi căzuţi în primul război

mondial, în luptele duse chiar în zona Topliţei, cărora li s-au mai adăugat rămăşitele

pământeşti ale unor soldaţi căzuţi în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale.

În oraş există două parcuri, mici expoziţii dendrologice, cuprinzând cele mai

reprezentative specii de arbori şi arbuşti din zonă - brazi, molizi, frasini şi fagi. Unul

dintre acestea, situat pe malul stâng al pârâului Valea Topliţei, se află în zona centrală a

60 Plan Urbanistic General al municipiului Toplita- Memoriu General, (1997);

municipiului - aici se găsesc busturile lui Mihai Eminescu, Nicolae Bălcescu şi Miron

Cristea –, iar celălat în apropierea Spitalului Municipal.61

În perimetrul oraşului sunt două ştranduri situate în zona sudică a Topliţei, cele

două bazine captând mai multe izvoare hipotermale, temperatura apei menţinându-se la

26°C, indiferent de anotimp. Ştrandul „Tineretului“, amplasat în cartierul Izvoarele, din

apropierea gării, are două bazine; este administrat de o firmă particulară, fiind oferite

condiţii de plajă şi o terasă pentru servirea mesei. Ştrandul din staţiunea „Bradul“ este

cel mai căutat, nu numai de localnici. Dispune de un bazin de dimensiuni olimpice, un

restaurant cu 200 de locuri, o plajă pentru 400 de persoane. În zonă se află bungalouri

şi căsuţe din lemn (200 de locuri de cazare), precum şi câteva pensiuni: Platon,

Mureşan, Harpa, Ruxandra, Jessica. Există şi alte amenajări, pentru practicarea

sportului: un teren de fotbal şi un teren de tenis.62

Posibilităţile de cazare din oraş s-au diminuat drastic după ce Hotelul „Călimani“

a fost închis, din cauză că administratorul acestuia a gajat cu hotelul un împrumut

bancar pe care nu l-a mai putut rambursa. Până la soluţionarea în instanţă a acestui caz

- care durează de cinci ani – hotelul, cu 120 de locuri de cazare, un restaurant, un bar şi

o terasă, rămân în afara circuitului turistic şi sunt în paragină. Vizavi, iniţiativa particulară

a speculat oarecum momentul, construindu-se un motel, „Ancona P“, dar care are doar

12 locuri de cazare.

La 11 km de centrul aşezării, pe drumul spre Borsec, funcţionează permanent

Cabana Secu, cu condiţii de cazare (în opt camere) şi pensiune, la care se adugă trei

bungalouri (cu câte patru locuri de cazare fiecare).

Pentru amatorii de sporturi de iarnă, există două piste de schi, dotate cu teleschi:

Zăpode, pentru începători, şi Măgheruş, pentru avansaţi, ultima fiind funcţională şi pe

timp de noapte, dispunând de o instalaţie de iluminat.

Din doi în doi ani, la Topliţa se desfăşoară Fetivalul-concurs de muzică

păstorească „Mioriţa“, în cadrul căruia, pe lângă prezentarea de obiceiuri şi recitaluri de

muzică populară, au loc şi sesiuni de comunicări ştiinţifice pe teme de etnografie şi

folclor.

61 Colectivul de profesori de la Şcoala Generală Sfântu Ilie, (2009)- Monografia Topliţei, Topliţa, Editura

Nico, pg 3

62 Colectivul de profesori de la Şcoala Generală Sfântu Ilie, (2009)- Monografia Topliţei, Topliţa, Editura

Nico, pg. 5

3. 2. Valorificarea resurselor naturale

În zona Topliţa activitatea turistică este rezultatul direct al resurselor antropice,

dar mai ales al resurselor naturale reprezentate de apele minerale, condiţiile climatice

deosebite, formele de relief, flora şi fauna din zona existente aici. Se poate vorbi aşadar

despre Topliţa ca despre o adevarată staţiune balneoclimatică.63

Beneficiind de condiţiile naturale deosebite, oraşul a evoluat de-a lungul timpului

de la o zonă care nu dispunea de amenăjari turistice deosebite la o staţiune care în

prezent are în dotare o bază materială satisfacătoare fără de care nu s-ar putea

desfaşura activităţi turistice.

3.2.1. Unitati economice ce valorifica resursele naturale

Capacităţile de cazare cuprind totalitatea formelor capabile de gazduire

(innoptare) cum sunt: hoteluri, moteluri, hanuri, cabane, popasuri turistice, vile, sate de

vacanta, campinguri, casute etc. care asigura odihna turistilor pe o anumita durata de

timp, in baza unor tarife determinate. In practica turistica se cunosc mai multe criterii de

clasificare a obiectivelor de cazare. Astfel, dupa structura retelei de cazare pot fi distinse

forme de cazare de baza (hotelul, motelul, hanul turistic, vila) si forme complementare

de cazare (popasul turistic, satul de vacanta) care se folosesc acolo unde statiunea nu

dispune de o retea de baza suficienta.64

Cea mai mare parte a unitatilor de cazare din statiunea “Bradul” si din orasul

Toplita sunt distribuite in unitati de o stea sau cel mult doua stele. Clasificarea pe stele

are ca scop prioritar protectia turistilor, fiind o forma de prezentare sintetica a nivelului

de confort si a calitatii serviciilor prestate. Totodata, sistemul de clasificare faciliteaza

relatiile contractuale dintre prestatorii si beneficiarii de servicii din domeniul turismului.

Deocamdata structurile de cazare din statiunea “Bradul” si din orasul Toplita nu

au indeplinit toate criteriile de acordare a licentei de turism. Multe firme au desfasurat

activitati turistice fara a fi titulare de licente, sau patroni care nu au fost posesori de

brevet pentru turism. Aceasta s-a repercutat asupra calitatii serviciilor prestate,

compromitand intr-o oarecare masura sansele de relansare a acestui sector de

63 Idem64 Petraş S., Moldovan M. (1992), Monografia oraşului Topliţa, Toplita, Biblioteca Orăşenească, pg.58

activitate in zona. Treptat, aceste deficiente incep sa fie inlaturate, locul diletantilor fiind

luat de oameni cu experienta.

O caracteristica pentru turismul din zona Toplita o reprezinta faptul ca in functie

de perioada de folosire a obiectivelor de cazare, acestea pot avea o activitate

permanenta (functioneaza fara intrerupere in tot cursul anului) sau sezoniera in cazul in

care se impune intreruperea temporara a activitatii in anumite perioade de extrasezon.65

Capacitatea de primire a unui obiectiv de cazare ramane, pana la urma,

elementul decisiv al asigurarii serviciilor turistice. In zona Toplita predomina unitatile de

cazare mici cu pana la 40 de locuri de cazare si doar o singura unitate dispune de peste

150 de locuri, si anume hotelul “Caliman”, care intra in categoria unitatilor de cazare

mijlocii.66

Serviciile oferite de obiectivele de cazare, indiferent de gradul lor de confort,

reprezinta un element decisiv pentru asigurarea unor conditii confortabile de sejur ale

turistilor. S-a calculat ca mai mult de jumatate din timpul concediului unui turist este

petrecut in incinta obiectivelor de cazare. Pornind de la aceste considerente, obiectivele

de cazare trebuie sa indeplineasca cateva functii complexe printre care functia de

cazare propriu-zisa, functii productive, functii comerciale, functii complementare de

servire, functii de intermediere etc. Prin diversitatea lor si continutul extrem de eterogen

aceste servicii nu pot fi separate decat in mod arbitrar de serviciile propriu-zise de

cazare. Ele intervin in orice moment pentru satisfacerea preferintelor clientelei,

interferandu-se cu indeplinirea celorlalte functii ale industriei turistice.

Cea mai mare unitate de cazare din oraş este hotelul “Călimani”, hotel de

categoria I, care dispune de 142 de locuri de cazare in camere de 1, 2 persoane si in

doua apartamente. Deasemenea hotelul mai dispune si de un restaurant cu 120 de

locuri si de un bar de zi.67

65 Colectivul de profesori de la Şcoala Generală Sfântu Ilie, (2009)- Monografia Topliţei, Topliţa, Editura

Nico, pg.5

66 Date oferite de Primaria Municipiului Toplita67 Idem

Fig. 3.5. Hotelul “Calimani” Fig.3.6.Hotel Mureş

Hotel MUREŞ *** , amplasat pe valea superioară a râului Mureş în centrul

municipiului Topliţa vă pune la dispoziţie 20 de camere duble si 2 camere matrimoniale,

toate dotate cu telefon, televizor, frigider si baie proprie.

Hotelul mai dispune de un restaurant cu o capacitate de 80 locuri avand doua

separeuri, sala de conferinta, terasa de vara, sala de jocuri mecanice, biliard, parcare

proprie in incinta inchisa, posibilitatea achitarii serviciilor cu card.

Anumite obiective de cazare sunt concepute pentru a servi aproape exclusiv unor

forme de turism. Drept urmare, ele dispun de o anumita dotare, iar functionalitatea lor

corespunde nevoilor de consum ale unei categorii determinate de clientela. De exemplu,

motelul, amplasat de-a lungul principalelor cai rutiere de acces a aparut in dezvoltarii

turismului automobilistic. 68

La ieşirea din oraş înspre Borsec, la o distanţă de 10 km, intr-un cadru natural

deosebit pe malul drept al paraului Secu se afla Cabana Topliţa-Secu “Bizonul Negru”.

Cabana Toplita-Secu se afla in judetul Harghita, la jumatetea distantei dintre localitatile

Toplita si Borsec, pe drumul national DN 15. Cabana este amplasata intr-un punct

turistic strategic, de aici putand fi urmate diferite trasee turistice.Zona amplasamentului

este una foarte frumoasa cu o priveliste deosebita intr-o zona montana. Reperele

turistice, zona si serviciile oferite de noi oaspetilor fac o alegere foarte buna pentru cei

care vor sa petreaca cateva zile intr-o zona de munte. 69

68 Date oferite de Primaria Municipiului Topliţa69 Petraş S., Moldovan M. (1992), Monografia oraşului Topliţa, Toplita, Biblioteca Orăşenească, pg..56

Fig.3.7. Cabana Topliţa- Secu

Cabana Topliţa-Secu oferă cazare şi masă în regim de pensiune. Vă pune la

dispoziţie 15 camere, precum şi 5 căbănuţe cu câte 3 locuri de odihnă. De asemenea,

dispune de un restaurant cu specific tradiţional, bar şi o terasă de vară.

Turiştii ajunşi în staţiunea “Bradul” au mai multe opţiuni pentru cazare. Ei pot

alege între căsuţe, bungalow-uri, vile, pensiuni sau corturi.

S.C. Asilcon S.R.L. dispune de locuri de cazare in 14 casute a cate 2 paturi si de

3 bungalow-uri a cate 4 paturi. De asemenea societatea mai administrează si doua

terenuri de sport (baschet, handbal, minifotbal, tenis), parcarea neamenajata, locurile de

campare si strandul cu apa mezotermala.70

Fig. 3.8. Popasul turistic “Bradul”

70 Date oferite de Primaria Municipiului Topliţa

S.C. Romgriton S.R.L. administreaza restaurantul din statiune care dispune de

120 de locuri şi administreaza şi Campingul Bradul din Topliţa, Harghita, care are 17

casute tip camping de cate 2 locuri situate pe doua terase.71

Cea mai moderna unitate de cazare este Pensiunea “Platon”. Aceasta ofera

turistilor 5 camere cu cate doua paturi, dotate fiecare cu baie proprie, televizor, cablu si

apa calda. Barul, cu regim de restaurant, terasa si piscina incorporata vin sa intregeasca

imaginea de pensiune de lux. Se mai acorda de asemenea pensiune completa si

facilitati de plata pentru grupuri.

Fig. 3.9 Pensiunea Platon

Pensiunile Jessica şi Ruxandra, asezate langa popasul turistic “Bradul” si

beneficiind de o panorama deosebita asupra orasului, stau la dispozitia turistilor cu un

numar de 28 de locuri.

Fig. 3.10. Pensiunile Jessica şi Ruxandra Fig.3.11.Pensiunea agroturistică reformată

Acestea sunt dotate cu bai comune, sufragerii si bucatarii cu acces pentru turistii

care prefera sa-si pregateasca singuri masa. Pensiunea “Jessica” mai pune la

dispozitia turistilor inca 5 casute a cate 2 paturi, care beneficiaza de baie comuna

71 Idem

dotata cu dusuri cu apa calda. Cele doua pensiuni acorda facilitati pentru grupuri mai

mari de 10 persoane.72

Casa de oaspeti "Reformata" se află în apropierea statiunii balneo-turistice

Bánffy,care se află pe dealul care se înaltă peste oras. Casa cu două etaje are o vedere

excelentă la oras, la râul Mures si la Muntii Călimani.73

În casa Reformată se pot caza 25 de persoane..Casa este în împrejurimea

strandului Banffy.

In conditiile in care turismul modern capata dimensiuni din ce in ce mai mari, o

problema deosebit de importanta cu care se confrunta in tot mai mare masura industria

turistica este asigurarea unor servicii ireprosabile turistilor.

Tabel nr.3.12. Structura bazei de cazare

Unitatea Numărul unităţilor Numărul locurilor

de cazare

Hotel 1 50

Pensiune 7 116

Căsuţe cu 2 şi 3 paturi 44 99

Fig.3.13. Structura bazei de cazare

Privit pe un plan mai larg, comportamentul clientelei turistice nu se deosebeste

prea mult de cel pe care il are la resedinta sa permanenta. Cu toate acestea, in timpul

vacantelor turistii solicita conditii superioare de confort, indeosebi pentru serviciile de

72 Date oferite de Primaria Municipiului Toplita73 Petraş S., Moldovan M. (1992), Monografia oraşului Topliţa, Toplita, Biblioteca Orăşenească, pg.5

alimentatie, conditii traduse in practica printr-o ambianta placuta a salilor de consumatie,

printr-o oferta diversificata si calitativ superioara si printr-o servire promta si

ireprosabila.74

Din acest punct de vedere orasul Toplita si statiunea “Bradul” si-au valorificat pe

deplin acest potential, aici existand o adevarata lupta intre agentii economici prestatori

de servicii in domeniul alimentatiei publice.75 Pe langa restaurantele amintite mai sus

mai exista si alte localuri care pun la dispozitia turistilor meniuri deosebite, cu specialitati

traditionale locale, cu preparate din vanat dar si cu preparate specifice altor zone.

Baza de agrement a statiunii si a orasului Toplita ofera turistilor servicii din

categoria celor complementare si urmareste asigurarea petrecerii agreabile a timpului

liber a celor sositi aici. Pentru a oferi turistului satisfactiile dorite si pentru a asigura

cresterea incasarilor din activitatile de prestatii de servicii, organizatorii pot oferi o gama

foarte variata de servicii complementare. Acestea prin atractivitatea lor trebuie sa-l

determine pe turist la o reorientare rapida si nefortata a cererii spre o serie de servicii

recreative, fara a leza interesele majore urmarite de el intr-o vacanta sau sejur. Din

multitudinea de posibilitati de servicii complementare se au in vedere in primul rand cele

culturale, sportive, de agrement, recreative etc.

Fig. 3.14. Ştrandul Banffy

Se stie ca ambianta calatoriilor turistice si a vacantelor creste pe masura ce

turistul reuseste sa-si largeasca orizontul cultural, sa cunoasca mai bine istoria si

geografia unei zone, oras sau statiune, sa se deprinda practic fara efort, cu traditiile si

obiceiurile populatiei cu care vine in contact. In acesta privinta, o mare influenta o

exercita participarea la spectacole (recitaluri, concerte), la spectacole folclorice, la

74 Pufulete R., Dumitrescu M. (1987) „Toplita- mic intreptar turistic”, Bucuresti Editura Sport- Turism, pg.475 Date oferite de Primaria Municipiului Topliţa

spectacole evocative de sunet si lumina, sa reuseasca sa viziteze muzeele, casele

memoriale, galeriile de arta, obiectivele istorice, parcurile, rezervatiile naturale etc.76

Activitatile recreative ale turistilor pot fi completate apoi cu cele mai diverse

aspecte, individualizate de preocuparile turistilor, incepand cu serate, baluri – Balul

Vanatorilor de la restaurantul din statiunea “Bradul” – muzica de promenada in parcurile

publice, activitati de club, concursuri distractive cu premii, concursuri de dans, de

frumusete, carnavaluri, serbari ale florilor si terminand cu jocuri distractive de

societate77.

Serviciile turistice cu caracter sportiv ocupa un loc extrem de important in cadrul

activitatilor complementare. Ca si activitatile de agrement, activitatile sportive se

desfasoara atat in interiorul unor obiective turistice, cat si in aer liber, reunind de la

amatori si incepatori, pana la cantonamente si antrenamente organizate pentru sportivii

avansati sau de performanta. In functie de posibilitatile locale si de formulele adoptate

de catre prestatori, programele pot fi diferentiate considerabil.

Fig.3.15. Terasa Armand

Din acest punct de vedere Topliţa si implicit statiunea “Bradul” ofera turistilor

posibilitati de desfasurare de activitati sportive, atat in sezonul de vara, dar mai ales

iarna.

In oras exista trei sali de sport, un teren cu gazon si trei terenuri de dimensiuni

mai mici acoperite cu zgura, doua terenuri de tenis, un teren de baschet si unul de

handbal. De asemenea exista si doua stranduri de dimensiuni olimpice, cu apa

mezotermala, unul amplasat in statiune numit ”Banffy” iar celalalt in oras, langa valea

76 Pufulete R., Dumitrescu M. (1987) „Toplita- mic intreptar turistic”, Bucuresti Editura Sport- Turism, pg.477 Date oferite de Primaria Municipiului Toplita

Muresului, numit “Urmanczy”. 78In perioada de vara aici se organizeaza sub indrumarea

unor profesori de specialitate cursuri de inot pentru incepatori.

In perioada de iarna sunt foarte cautate cele trei partii de schi care se afla in

oras, doua dintre ele fiind dotate cu instalatii de transport pe cablu si una dintre ele

beneficiind chiar de o instalatie de nocturna. 79

3.2.2. Infrastructura turistică

Activitatile turistice si de agrement vor trebui sa cunoasca cea mai pronuntata

dezvoltare, in vederea valorificarii potentialului turistic existent si asigurarea, prin

acestea a relansarii economice a municipiului si a zonei, municipiul Topliţa devenind

astefel si un centru de coordonare turistica. Trebuie avuta in vedere si depistarea

posibilitatilor de cooperare cu teritoriile invecinate, asigurand servicii turistice

complementare- zona Borsecului, defileul Muresului si muntii Calimani si Gurghiului.

Turismul, care a luat o amploare deosebită în ultimul timp, datorită condiţiilor

naturale deosebit de favorabile, în conjunctura monumentelor arhitectonice, a

elementelor etnografice, a valorii peisagistice de un farmec deosebit de deconectant,

pentru omul modern, constituie o pârghie deja conturată în sistemul economic.

Toplita, datorita resurselor naturale si turistice ale regiunii, a avut un rol important

in turismul national. In anii 30’ de exemplu, porneau vagoane distincte cu destinatia

Toplita, si turistii doritori sa petreaca mai mult de 8 zile in oras beneficiau de o reducere

de 50 % din pretul biletului.

Frumuseţea naturală a peisajului asigură o experienţa vizuală nemaipomenită.

Munţii acoperiţi cu păduri, vârfurile munţilor Călimani şi ai Gurghiului, pârâurile de munte

pot fi considerate valori turistice ale municipiului.

Alte resurse naturale şi turistice considerabile ale municipiului sunt si izvoarele de

apă termală, care se situează pe ambele maluri ale Mureşului, unde s-a înfiinţat câte o

staţiune temală de mare renume.

Apa termală a Staţiunii Bradul de 26ºC, construite iniţial din lemn, şi aflată în

posesia familiei Banffy până în 1850, era folosită în mod exclusiv de membrii familiei şi

de oaspeţi. Reabilitarea staţiunii s-a realizat în anul 1937 când s-au construit cele doua

78 Colectivul de profesori de la Şcoala Generală Sfântu Ilie, (2009)- Monografia Topliţei, Topliţa, Editura

Nico, pg.5

79 Date oferite de Primaria Municipiului Toplita

bazine de beton, rămase până astăzi.80 Această staţiune, căt şi mediul său înconjurător

reprezintă în mod indiscutabil un aspect important al potenţialului turistic al municipiului.

Printre elementele care constituie un potenţial de valorificat din punct de vedere

turistic se găsesc căderea de apă termală având statutul de rezervaţie naturală, peştera

de gheaţă din Muntele Tarnita şi bârlogul Cristea. De asemenea se pot aminti babele

aflate la 12 km distanţă de centrul oraşului.

Valoarea peisagistică este conferită de Munţii Călimani şi Gurghiu, prin martori

reziduali, asemenea “Babelor” din Bucegi, ce apar în Vf. Bătrâna (versantul vestic) –

Călimani, grupul “Cei 12 apostoli”, “Moşul din Călimani”, “Pietrele roşii”.81

De asemenea, un punct de atracţie turistică îl constituie existenţa caldurilor

vulcanice Călimani şi Fâncel, ce au între 5 – 10km diametru. Fiind cratere de explozie

vulcanică, aceşti vulcani fac parte din categoria strato – vulcanilor. Munţii Călimani –

Gurghiu poartă amprenta glaciaţiunii cuaternare, reprezentată prin căldări glaciare, ce

apar vizibile în partea nordică a Negoiului Unguresc, la 1850 – 1900m şi cele de sub

Pietrosu, la 1870m, care erau ocupate cu circa un milion de ani în urmă de gheţari, ce

ajungeau la lungimi de până la 3 km şi pe versantul nordic al Reţiţisului, suspendat la

altitudinea de 1900m. Materialul depus, rulat, indică prezenţa acestor gheţari (Roche

montoine – “Spinări de berbeci”).82 Munţii Călimani posedă o serie de puncte turistice,

de interes naţional, puse în valoare prin marcajele efectuate în perimetrul acestora.

În Călimani au fost descoperite, în anul 1961, peşterile Luanei, în masivul Negoiul

Românesc, pe versantul vestic, formată din roci vulcanice cu stalactite şi stalagnite

limonitice – fenomen unic, recunoscut pe plan mondial. Cea mai mare este “Grota

haosului”, cu o suprafaţă de 1735 m², a cărei intrare se gaseşte la altitudinea de 1709m.

Grota prezintă aspectul unei hrube uriaşe, cu două galerii, una orientată spre S – V, cu

o lungime de 48m, cealaltă către N, pe o distanţă de 47m, de unde se abate spre S – V

şi se îngustează treptat. Grosimea tavanului este circa 50m, la suprafaţă apărând

grohotişuri, ce ating grosimea de 7m. Grota are înălţimi variind între 3 – 6 m. Cea mai

frumoasă este grota “Palatul de ciocolată”, cu o suprafaţă relativ redusă (184m²),

80 Duşa T, (2006)- Topliţa română vatră de istorie, vatră de ortodoxie, Târgu Mureş, Editura Ansid, pg.36

81 Petraş S., Moldovan M. (1992), Monografia oraşului Topliţa, Toplita, Biblioteca Orăşenească, pg.4

82Colectivul de profesori de la Şcoala Generală Sfântu Ilie, (2009)- Monografia Topliţei, Topliţa, Editura

Nico, pg.6

dezvăluie o lume de basm în minunatele concentraţii limonitice, cu forme bizare,

fantasmagorice. 83

Conform evidenţei electronice a Ministerului Culturii şi a Cultelor, în municipiul

Topliţa se găsesc 3 monumente, Mănăstirea Sfântul Ilie din centrul oraşului, Mănăstirea

Doamnei construită în anul 1658 şi catedrala ortodoxă cu două turnuri aflată în centrul

oraşului.

Din patrimoniul construit al oraşului face parte Castelul Urmánczy construit, în

1906, în care se găsesc astăzi muzeul oraşului şi centrul cultural. O atracţie culturală

este podul Urmánczy construit în 1890 care legând cele două maluri ale Mureşului

contribuie şi astăzi la înlesnirea circulaţiei agricole.

Cel mai vechi monument istoric din Topliţa este situat în cartierul Moglăneşti din

perimetrul estic al oraşului, la 30 – 40 minute de centru.Monumente etnografice,

materializate în exponate deosebit de diverse, cum ar fi: războaiele de ţesut, sculptura

în lemn, în piatră (monumente funerare, în special), articole de uz casnic, cusături,

ţesături, etc. 84

O alta zona prevazuta pentru activitati turistice si de agrement este cea din jurul

monumentului eroilor, aceasta dispunand de un cadru natural deosebit de valoros.

Poiana de la monument va trebui pastrata pentru serbarile traditionale in aer liber,

dotarile si amenajarile turistice urmand a se realiza in jurul acesteia.

Turismul agromontan este o alta forma posibila de organizare a activitatilor

turistice, demn de a fi sprijinit. Initiativele particulare vor avea si in acest domeniu o

importanta hotaratoare.

In cadrul intravilanului mai sunt zone rezervate functiunilor de turism- Magherus,

Calimanel, Vale-85 acestea avand insa un caracter local, fiind prevazuta astfel

oraganizarea urabanistica a turismului individual ( case de vacanta si dotari aferente). In

aceste zone se prevede intrepatrunderea zonelor de locuit traditionale cu zonele caselor

de vacanta, cu evolutia descrescanda a primei functiuni si cresterea celeilalte.

83 Pufulete R., Dumitrescu M. (1987) „Toplita- mic intreptar turistic” Ed. Sport- Turism, Bucuresti;pg.33

84 Vrabie N (2004) „ Sub semnul eternitatii” Ed. Eurocarpatica, Sf. Gheorghe85 Plan Urbanistic General al municipiului Toplita- Memoriu General, (1997)

In contextul turismului trebuie sa amintim si de alte resurse, alti factori insemnati,

precum stilul de viata si identitatea locala, prin care exista posibilitatea de a impune

practica anumitor forme ale turismului legat de modul de viata rural.

Pe langa acestea sunt date conditiile activitatiilor agroturistice, care ar oferi

experimentarea stilului de viata legat de agricultura. Elementele culturale legate de

convietuirea romanilor si a maghiarilor, sistemul credintelor si a obiceiurilor locale,

meseriile populare si specialitatile culinare constituie un set de resurse endogene care

trebuie valorificate prin economia culturala. Activitatea de turism este inca departe de a

folosi integral resursele existente,precum si potentialul turistic al zonei, asigurat de

conditiile geografice, hidrografice, hidrogeologice si de clima.

Prestatiile turistice se rastrang la cazare si la alte prestatii legate de acestea:

municipiul Toplita nu dispune de un pachet de oferte si programe turistice.

Posibilitatile locale de cazare se inscriu in patru categorii: hoteluri, pensiuni,

campinguri si hanuri. Hotelul Mures situat in centrul orasului dotat cu 3 Sali de conferinte

si un restaurant de 80 de locuri, este unitatea hoteliera cu cea mai mare capacitate din

municipiu. Comunicarea dintre agentii economici prezenti in turismul local se desfasoara

cu multe lipsuri, organizarea programelor turistice este insuficienta si nu putem vorbi nici

de un marketing turistic unitar. O alta lipsa a infrastructurii turistice locale este si faptul

ca pe teritoriul orasului nu exista un birou de informare turistica.

Statiunea Bradul, cu o capacitate de cazare de 160 de locuri, ştrand cu apa

mezotermală şi alte dotari infrastructurale, un hotel de 142 locuri în oraş, un motel

(popas turistic) pe DN 15 spre Borsec sunt principale unitati din acest domeniu. Fondul

existent este in continua stare de degradare; pe de alta parte se constata un oarecare

interes in sfera privata pentru relansarea acestei activitati, desi departe inca de

posibilitati.86

Infrastructura turistica este imbogatita de pistele de schi de 800-1000 de metri,

situate in partea orasului numita Magherus. Aceste piste joaca un rol considerabil nu

numai in privinta turismului local, dar si din punctual de vedere al turismului

extraregional.

In ultimii ani agentii turistici au recunoscut importanta programelor turistice, de

aceea s-a produs un progres considerabil in ceea ce priveste organizarea excursiilor,

avand ca destinatie atractiile turistice naturale ale imprejurimilor.

86 Pufulete R., Dumitrescu M. (1987) „Toplita- mic intreptar turistic”, Bucuresti Editura Sport- Turism, pg.34

Conceptul de dezvoltare durabila poate fi definit ca fiind “dezvoltarea tuturor

formelor de turism, managementul si marketingul turistic care sa respecte integritatea

naturala, sociala si economica a mediului, cu asigurarea exploatarii resurselor naturale

si culturale si pentru generatiile viitoare” 87

In ceea ce priveste turismul durabil in municipiul Toplita exista probleme in

practicarea turismului neorganizat si neecologic prin: campare neorganizata pe malul

apelor, in paduri, folosirea focului, prepararea hranei, resturi menajere, atat in ariile

protejate cat si in general, in multe cazuri duce la poluarea mediului, degradarea

peisajului si distugerea valorilor naturale.

4. Impactul activitatilor economice asupra calitatii mediului

4.1 Tipuri si surse de risc

Industria de prelucrare a lemnului

Conform datelor furnizate de Ocolul Silvic local, de 10 ani in municipiu

exploatarea masei lemnoase decurge pe baza unui plan de exploatare. Cu exigenta

prelucrarii masei lemnoase, exploatata din padurile locale, la un nivel inalt s-a tinut in

functiune in municipiul Toplita o fabrica de voiare pana in anul 1928 si o fabrica de

chibrituri pana in 1933, iar in momentul de fata masura valorii adaugate se poate mari

prin functionarea celor doua fabrici de mobila. Pe langa acestea au functionat si inca

funtioneaza si astazi micile fabrici de cherestea, care pe langa un nivel scazut de

prelucrare, in cele mai bune cazuri isi valorifica produsele ca marfuri semifinite.

Transporturile

Municipiul Toplita este tranzitat de principalele drumuri : DN 15 care face legatura

cu localitatea Borsec si DN 12 care face legatura cu judetul Mures in timp ce gara se

afla situata in apropierea centrului orasului.88

Tratarea si depozitarea rezidurilor

Pe teritoriul municipiului nu sunt unitati economice cu profil de activitate in

domeniul valorificarii deseurilor.

87 Sorocovschi V., (2009) „Probleme de mediu si turism” Ed. „Dimitrie Cantemir” Tg Mures;

88 Plan Urbanistic General al municipiului Toplita- Memoriu General,

Eliminarea deseurilor municipale nevalorificate se realizeaza prin depozitare in

depozitul neconform, cu o perioada de tranzitie pana la 2012 al municipiului Toplita.

Acest depozit functioneaza de la 1984 si are o capacitate proiectata pentru

120000 mc deseu. Depozitul este situat in partea sud-vestica a municipiului la cca. 1,2

km de cele mai apropiate case de locuit insa la o distanta de cca. 50 m inspre S si SV

de casele de vacanta existente in valea paraului Magherus- zona cu potential peisagistic

natural.89

Impactul asupra factorilor de mediu

Industria de prelucrare a lemnului

Principalele activitati antropice cu impact semnificativ asupra padurilor sunt:90

exploatari forstiere fara respectarea prevederilor amenanjamentelor silvice;

incendii;

taieri ilegale de masa lemnoasa;

constructii efectuate in fond forestier sau in zonele limitrofe;

depunerea ilegala a desurilor menajere sau industriale in zonele limitrofe ale

localitatii;

colectarea necontrolata a resurselor biologice (fructe de padure, ciuperci, melci);

deranjarea habitatelor naturale, a faunei salbatice;

folosirea de autovehicule motorizate pe drumurile forestiere si in padure;

Impactul silviculturii asupra mediului

Intrucat prin masurile silviculturale se urmareste dezvoltarea unei gospodarii

durabile a fondului forestier si implicit prin funtia de protectie pe care o exercita padurea

asupra mediului inconjurator, se considera ca sivicultura aplicata corect vine in spijinul

dezvoltarii si mentinerii factorilor de mediu si a calitatii conditiilor de viata. Este de

urmarit evitarea monoculturilor de rasinoase.

4.1.2.Transporturile91

89 Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor Judeţul Harghita

90 Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor Judeţul Harghita

91 Date oferite de Primaria Municipiului Topliţa

- sprijinirea transporturilor mai putin daunatoare mediului si promovarea

dezvoltarii si utilizarii transporturilor publice. Reducerea zgomotului si vibratiilor in

cartiere sensibile.

- promovarea dezvoltarii durabile in special prin reducerea la minim a efectelor

adverse ale transportului asupra mediului si prin imbunatatirea sigurantei. Reducerea

poluarii fonice provenita din transportul rutier.

- reducerea traficului de tranzit in zonele sensibile (zone de locuit)

4.1.3.Tratarea si depozitarea rezidurilor

Impactul negativ al deseurilor asupra mediului este cauzat pe de o parte de

gestionarea necorespunzatoare al acestora de catre generatori iar pe de alta parte de

neajunsurile tehice si materiale ale operatorilor cu domeniul de activitate in gestionarea

deseurilor.

Pentru reducerea impactului cauzat de deseuri prin gestionare

necorespunzatoare, consilierii de specialitate ai Agentiei pentru Protectia Mediului

participa la diferite informari, dezbateri, elaboreaza comunicate de presa, informeaza

populatia despre noutatile legislative din domeniu etc. mijloace prin care se are in

vedere raspandirea informatiilor de mediu in general si a tehnicilor de gestionare corecta

a deseurilor in special.

In scopul imbunatatirii serviciului public de salubrizare al localitatii in colaboare cu

alte institutii publice consilierii APM participa si la licitatiile publice organizata de catre

autoritatile publice locale pentru atribuirea seviciului de salubrizare, licitatiile in care se

pune accent deosebit pe pregatirea, dotarea operatorilor de salubrizare, pe diversitatea

si calitatea lucrarilor de efectuat si nu in ultimul rand pe taxa de salubrizare solicitate de

catre operatori pentru serviciile prestate.92

In concluzie, rezultatele analizelor de laborator efectuate asupra probelor de apa

prelevate din zona depozitului indica existenta unei poluari semnificative a apelor

generata de activitatea de depozitare a deseurilor, mai ales in ceea ce priveste

incarcarea organica, dar impactul asupra apelor subterane si de suprafata nu este foarte

negativ, pentru ca in zona din fericire nu exista contact cu apa freatica sau de suprafata

care ar determina ca zona poluata sa fie mult mai mare si urmarile mult mai grave.

92 Date oferite de Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului Harghita

Prin specificul lor, activitatil care se desfasoara in cadrul obiectivului pot constitui

surse de poluare a aerului sub urmatoarele aspecte :93

degajarile de pulberi care au loc in timpul operatiilor de descarcare a

deseurilor din mijloacele de transport pe halda ;

antrenarea pulberilor sau a deseurilor usoare de vant, in cazul necompactarii

depozitului, dupa o noua depunere ;

degajarile de noxe gazoase provenite din procesele de descompunere ale

deseurilor urbane pe halda ;

poluarea aerului cu bacterii, microorganisme si mirosuri provenite din

procesele de descompunere de pe halda ;

Degajarile de noxe si pulberi rezultate din depozitarea deseurilor solide urbane se

constituie in sursa de poluare a atmosferei, de aceea este importanta selectarea

deseurilor si valorificarea lor pe cat posibil, pentru a reduce suprafetele ocupate de

acestea. 94

Si mirosurile rezultate de la un asemenea depozit de deseuri urbane nu sunt de

neglijat, contribuind la poluarea atmosferica si datorita acestui fapt, la imposibilitatea

utilizarii terenurilor din vecinatatea depozitului in alte scopuri.

Obiective si masuri privind deseurile

- reducerea la minim a productiei de deseuri.

- cresterea cantitatii de deseuri reutilizate sau recuperate prin reciclare sau

compostare.

- implementarea unui sistem de colectare, transport si stocare al deseurilor fara

riscuri pentru populatie.

- inchiderea si urmarirea postinchidere a depozitului de deseuri existent in conditii

de protectie a mediului si a sanatatii populatiei concomitent cu inregistrarea in registrul

de cadastru a suprafetei care a fost ocupate de depozitul de deseu si marcarea vizibila

pe documentele cadastrale.

4.2.Strategii de protectie a factorilor de mediu

93 Idem94 Date oferite de Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului Harghita

Măsurile de protecţie împotriva poluării industriale- poluare redusă dar existentă-

sunt cele de reducere la sursă, respectiv de natură urbanistică (perdele de protecţie).

Este necesară de asemenea desfiinţarea microfermelor din ansamblurile de locuinţe

(Cornişa, Sportivilor, Aluniş).95 Alte măsuri menite de a reduce gradul de poluare, sunt:

desfiinţarea depozitelor necontrolate de deşeuri, modernizarea reţelei stradale,

realizarea de plantaţii de protecţie şi de aliniament.

Un aspect important pentru dezvoltarea oraşului este conservarea si punerea în

valoare a peisajului natural (protecţia zonelor valoroase- cascada, zone împădurite). De

asemenea trebuie aplicate măsurile de protecţie a monumentelor istorice şi de

arhitectură, inclusiv a cadrului lor natural (mănăstiri). Protecţia, conservarea şi

valorificarea potenţialului cadrului natural sunt de importanţă vitală pentru dezvoltarea

urbanistică a municipiului Topliţa.

4.2.1.Măsuri de protecţie a factorilor de mediu

Măsuri şi propuneri pentru reducerea poluării aerului:96

menţinerea calităţii aerului înconjurător sub valorile limite prevăzute de

normele în vigoare pentru indicatorii de calitate dioxid de sulf, dioxid de azot

şi oxizi de azot, pulberi în suspensie, plumb, benzen şi monoxid de carbon

sub valorile-ţintă şi obiectivele pe termen lung pentru ozonul troposferic.

reducerea la minim a impactului transporturilor asupra calităţii aerului.

limitarea emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, amoniu şi compuşi organici

volatili pentru a reduce fenomenele de acidifiere, eutrofizare şi formare a

ozonului troposferic.

punerea si mentinerea sub control a surselor de poluare existente;

utilizarea instalatiilor de poluare existente (fabrici de mobila);

impunerea autocontrolului emisiilor pentru surse cu rol determinant asupra

calităţii aerului;

eliminarea emisiilor necontrolate si accidentale;

amplasarea noilor obiective potential poluatoare ale aerului in afara zonelor

de locuit;

95 Date oferite de Primaria Municipiului Topliţa96 Date oferite de Primaria Municipiului Topliţa

eliminarea din trafic a autovehiculelor vechi a caror emisii de noxe constituie o

sursa de poluare a atmosferei;

masuri referitoare la incalzirea locuintelor care in prezent utilizeaza sisteme

proprii prin folosirea combustibililor solizi se propune inlocuirea combustibililor

solizi cu gaze naturale;

Poluarea apei97

limitarea poluarii punctiforme si difuze a corpurilor de apa de suprafata

delimitate pe teritoriul administrativ al municipiului care si-au atins starea buna

a apelor in scopul prevenirii deteriorarii ulterioare ale acestora.

limitarea poluarii punctiforme si difuze a corpului de apa posibil la risc de a nu

atinge starea buna pe raul Mures in scopul imbunatatirii starii acestuia.

mentinerea proceselor ecologice esentiale (hidrologice, calitatea apei) in

zonele protejate specificate in Registrul zonelor protejate care au starnsa

legatura cu mediul acvatic.

elimitarea si protectia tuturor corpurilor de apa subterane delimitate pe

teritoriul municipiului Toplita, asigurarea unui echilibru intre debitul prelevat de

apa mezotermala si reincarcarea acestora in scopul realizarii unei stari bune

ale corpurilor de ape subterane.

extinderea si reabilitarea sistemelor de canalizare, epurarea corespunzatoare

ale apelor uzate menajere in conformitate cu prevederile Directiei privind

epurarea apelor uzate urbane.

reabilitarea statiiei de epurare existente sau realizarea unor

modernizari/extinderi pentru aceasta, in vederea imbunatatirii, la parametri

proiectati, a randamentului de epurare a apelor uzate ce urmeaza a fi

evacuate in receptori naturali;

depistarea si desfiintarea racordurilor clandestine de ape uzate la canalizarea

de apa pluviala;

97 Date oferite de Primaria Municipiului Topliţa

modernizarea retelelor de canalizare, imbunatatirea conditiilor de colectare a

apelor uzate in sensul stoparii exfiltratiilor cat si a infiltratiilor existente din

sistemul de canalizare;

realizarea unor statii de preepurare a apelor uzate pentru a se incadra in prevederile

Normativului NTPA-002 etc.

Deseuri98

reducerea la minim a productiei de deseuri.

cresterea cantitatii de deseuri reutilizate sau recuperate prin reciclare sau

compostare.

implementarea unui sistem de colectare, transport si stocare al deseurilor fara

riscuri pentru populatie.

inchiderea si urmarirea postinchidere a depozitului de deseuri existent in

conditii de protectie a mediului si a sanatatii populatiei concomitent cu

inregistrarea in registrul de cadastru a suprafetei care a fost ocupate de

depozitul de deseu si marcarea vizibila pe documentele cadastrale.

Poluarea sonora99

reducerea zgomotului si vibratiilor in cartierele sensibile.

reducerea poluarii fonice provenita din transportul rutier.

reducerea poluarii in urma activitatii industriale de prelucrare a lemnului.

Transportul

sprijinirea transporturilor mai putin daunatoare mediului si promovarea

dezvoltarii si utilizarii transporturilor publice. Reducerea zgomotului si

vibratiilor in cartiere sensibile.

promovarea dezvoltarii durabile in special prin reducerea la minim a efectelor

adverse ale transportului asupra mediului si prin imbunatatirea sigurantei.

Reducerea poluarii fonice provenita din transportul rutier.

Spatiile verzi100

reabilitarea spatiilor verzi existente

98 Date oferite de Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului Harghita99 Date oferite de Primaria Municipiului Topliţa100 Idem

restrictionarea si interzicerea alocarii de suprafete in scop construibil in zonele

cu potential de agrement si recreatie

realizarea perdelelor vegetale de protectie in jurul incintelor de protectie

5. Calitatea factorilor de mediu

5.1 Aerul

Calitatea aerului atmosferic este determinată, într-o oarecare măsură, de emisiile

din activităţile economico-sociale, prin surse fixe şi surse mobile.

Sursele fixe, care în general, utilizează drept combustibil material lemnos

acoperă următoarele activităţi:

- producerea energiei termice în centrale termice locale, respectiv consumul casnic;

- prepararea hranei;

- stocarea şi distribuţia carburanţilor;

Sursele de emisie în atmosferă din agricultură sunt reduse, dar nu de neglijat.

Depozitele de deşeuri reprezintă surse moderate de emisie în atmosferă, fiind

amplasate la distanţe mai mari de localitate.

Emisiile din surse mobile provin din:

- traficul rutier care se desfăşoară pe arterele principale ale municipiului şi care

traversează localităţile componente ale municipiului Topliţa.

- traficul feroviar care este slab reprezentat.

Conform evaluării efectuate în cadrul Sistemului naţional de evaluare şi gestionare

integrată a calităţii aerului, municipiul Topliţa se încadrează printre zonele unde

nivelurile concentraţiilor unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mici decât valoarea

limită.101

Principala sursă de emisii de amoniac în atmosferă o reprezintă dejecţiile de la

creşterea vitelor şi îngrăşămintele chimice azotoase utilizate în agricultură.

101 Date oferite de Primaria Municipiului Toplita

Emisiile de compuşi organici volatili nemetanici provin în mare parte de la staţiile

de distribuţie combustibili auto (în special benzină) din arderea combustibililor solizi

(lemn) precum şi din emisiile pădurilor de foioase şi conifere neamenajate.102

Emisiile de metale grele (mercur cadmiu şi plumb), sursa principala de poluare cu

metale grele o reprezintă traficul rutier.

Pentru dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, plumb, monoxid de carbon,

benzen nivelul concentraţiilor este mai mic decât valoarea limită, si nu depaseste pragul

inferior de evaluare.

5.2 Apa

Resursa de apă reprezintă elementul indispensabil vieţii, fiind una dintre bogăţiile

vitale pentru dezvoltarea economică şi socială.

Potenţialul apelor de suprafaţă este utilizat mai cu seama pentru asigurarea

alimentării centralizate cu apă potabilă a municipiului Topliţa, precum şi a necesarului de

apă pentru unităţi industriale.

Utilizarea energetică a cursurilor de apă principale este foarte redusă.

Piscicultura este reprezentată printr-un număr redus de păstrăvarii, iar numărul

heleşteelor este redus.

În prezent resursele de apă nu sunt utilizate pentru irigaţie nici în zonele de deal

şi de luncă.

Municipiul Topliţa dispune de rezerve de apă subterană potabilă utilizată în

principal în scopul alimentării populaţiei şi a unor unităţi din industria alimentară.

Din categoria apelor subterane, datorită numărului mare de surse, a rezervelor

importante, a diversităţii hidrochimice, apele minerale prezinta o importanţă deosebită

pentru municipiul Topliţa.

În bazinul hidrografic Mureş lungimea totală a râurilor supravegheate este de 244

km, care, din punct de vedere fizico-chimic şi biologic, 176 km (72.13%) se încadrează

global în clasa I de calitate iar 68 km în clasa a II a.103

In cursul anului 2010 s-au inregistrat usoare depasiri si la indicatorii: Cu, Pl, Ni,

Co care provin din cadrul natural si fac parte din grupa indicatorilor „substante

periculoase relevante si prioritare periculoase”. Depasirile la indicatorii grupelor

102 Date oferite de Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului Harghita103 Colectivul de profesori de la Şcoala Generală Sfântu Ilie, (2009)- Monografia Topliţei, Topliţa, Editura

Nico, pg.7

regimului oxigenului si al nutrientilor se datoreaza functionarii necorespunzatoare a

statiilor de epurare orasenesti, respectiv antrenarii de substante organice in apele de

suprafata cauzate de lipsa canalizarii centralizate a localitatii precum si de intemperii, a

depozitelor de deseuri neautorizate.104

Resursele de apa subterane acumulate in mod deosebit in subsolul depresiunii

montane Toplita au o importanta deosebita in aprovizionarea populatiei cu apa potabila

si partial industriala din puturi sapate si forate in mediul urban. Astfel aproximativ 70%

din necesarul de apa potabila a populatiei este asigurata din resurse subterane de

apa.105

Municipiul Toplita nu dispune de un foraj in panza freatica, singurele foraje care

exista pe suprafata bazinului raului Mures sunt la: Joseni prin forajul F3 apa este

poatabila si la Cristurul Secuiesc prin incadrarea forajului F4 de asemenea potabila,

astfel municipiul nu beneficiaza de o monitorizare a calitatii apelor subterane.106

Sursele majore de poluare sunt :

statia de epurare oraseneasca care evacueaza ape uzate insuficient epurate

in receptorii naturali (capacitati insuficiente, exploatari necorespunzatoare,

investitii insuficiente);

depozituri de deseuri menajere si industriale neautorizate si necorespunzator

amenajate;

activitati industriale (prelucrarea si exploatarea lemnului);

activitati agro-zootehnice;

poluari accidentale;

Din analiza datelor prezentate privind calitatea apelor uzate la folosintele de apa

cu rol determinant reiese ca statiia de epurare lucreaza cu randamente scazute,

periodic fiind depasiri considerabile ale concentratiilor mai cu seama la Sc EDILOP

URBAN TOPLITA Sa.

Ca o situatie general valabila se poate mentiona faptul ca prin retelele de

canalizare, prin legaturi ilegale cu canalizarea menajera, se evacueaza debite

104 Date de la Agentia pentru Protectia Mediului

105 Sorocovschi V., (2009) „Probleme de mediu si turism” , Tg.Mures, Ed. „Dimitrie Cantemir”;

106 Date oferite de Primaria Municipiului Toplita

considerabile de ape uzate orasenesti, ape fara nici o epurare si care au rol

determinant asupra calitatii apelor.

Majoritatea statiilor de epurare orasenesti (de tip mecanic respectiv mecano-

biologic) functioneaza in mod necorespunzator, fie din cauza depasirii capacitatii lor de

epurare, fie din propleme de exploatare si intretinere.

5.3 Solul

Solul joaca un rol crucial pentru activitatile umane si supravietuirea

ecosistemelor. O serie de procese de degradare reprezinta o amenintare pentru sol,

cum ar fi: eroziunea, reducerea materiei oraganice, contaminarile difuze si locale,

scoaterea din circuitul agricol, compactare, declinul biodiversitatii, salinizarea, inundatiile

si alunecarile de teren.107

În arealul Topliţei, relieful depresionar, colinar şi montan, alături de condiţiile

bioclimaterice, de reţeaua hidrografică şi alcătuirea geologică, determină existenţa unei

game variate de soluri.

Desfiintarea complexelor de crestere a animalelor a condus la scaderea

suprafetelor terenurilor afectate de reziduuri zootehnice.

In municipiul Toplita, distrugerea solului prin diverse lucrari de exploatare miniere

la zi a materialelor de constructii (andezite, andezite bazaltoide si piroxenice- Delut,

Tarnita, Ulmului) afecteaza temporar circa 5,5 ha teren.

Pentru a urmarii poluarea solului se analizeaza solurile din prejma statiilor de

benzina, solurile din apropierea haldelor de deseuri menajere, precum si solurile din

apropierea haldelor industriale respectiv solurile din jurul amplasamentelor unor agenti

economici potential poluatori.

Din rezultatele obtinut in urma analizelor efectuate se poate constata

urmatoarele:

solul din apropierea haldei de deseuri menajere prezinta unele depasiri fata

de LMA la plumb, crom, cadmiu (contaminare locala).

solul din apropierea statiei de benzina din municipiul Toplita nu prezinta nici

un pericol;

107 Ghinea D.(2000), Enciclopedia Geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti,

Parcul National Calimani de asemenea nu este afectat de potentiali

poluatori ;108

Defrisarile si exploatarile miniere la suprafata, in contact cu cantitati mari de apa

de ploaie, pot cauza alunecari de teren. Conform Planului National de Amenajare a

Teritoriului National- Zone de risc natural, potentialul de producere a alunecarilor de

teren primare pe teritoriul administrativ al municipiului Toplita, este mediu.

5.4 Biodiversitatea

Presiuni antropice exercitate asupra boidiversităţii109

- exlpoatarea masei lemnoase din padurile retrocedate, dupa amenanjamente

sumare care nu respecta normele silvice privind gospodarirea padurilor;

- exploatarile de balast din albia raului Mures, care afecteaza sistemul apei;

- braconajul de pesti pe raul Mures;

- extinderea intravilanelor , cu distrugerea cadrului natural din jurul localitatii;

- sport si agrement cu vehicule motorizate in spatii neamenajate, in special in

padurile din zona limitrofa a municipiului;

Presiuni antropice exercitate asupra padurilor

Principalele activitati antropice cu impact semnificativ asupra padurilor sunt:

exploatari forstiere fara respectarea prevederilor amenanjamentelor silvice;

incendii;

taieri ilegale de masa lemnoasa;

constructii efectuate in fond forestier sau in zonele limitrofe;

depunerea ilegala a desurilor menajere sau industriale in zonele limitrofe a

localitatii;

colectarea necontrolata a resurselor biologice (fructe de padure, ciuperci,

melci);

deranjarea habitatelor naturale a faunei salbatice;

108 Date de la Agentia pentru Protectia Mediului

109 Petraş S., Moldovan M. (1992), Monografia oraşului Topliţa, Toplita, Biblioteca Orăşenească

folosirea de autovehicule motorizate pe drumurile forestiere si in padure;110

Impactul silviculturii asupra mediului

Intrucat prin masurile silviculturale se urmareste dezvoltarea unei gospodarii

durabile a fondului forestier si implicit prin functia de protectie pe care o exercita

padurea asupra mediului inconjurator se considera ca sivicultura aplicata corect vine in

spijinul dezvoltarii si mentinerii factorilor de mediu si a calitatii conditiilor de viata. Este

de urmarit evitarea monoculturilor de rasinoase.

5.5 Deşeurile

Cantitatile de deseuri municipale generate la nivelul municipiului Toplita si evolutia

indicatorilor de generare in perioada 2008-2010 sunt:

Anul Nr. locuitori Cantitate deseuri

Generate (t)

Indicator de

Generare

Kg/loc./an

2008 16278 9094 558

2009 15880 9045 569

2010 15880 9067 570

Tabelul nr.5.1111

Colectarea si transportul deseurilor municipale se realizeaza de catre prestatorul

de serviciu public de salubrizare S.C EDILTOP URBAN S.A Toplita avand in dotare 182

containere si 5 transportatoarer container cu capacitate de 5 mc.

Deseurile biodegradabile si deseurile de ambalaje nu sunt colectate selectiv de

celelalte deseuri municipale, asfel nu exista nici o firma care sa se ocupe cu colectarea

selectiva a acestora si nici date in legatura cu aceasta problema.

Cantitatea de deseuri depozitata anual este in medie de 9260 t/an si cuprinde o

mare diversitate de deseuri, acestea sunt:112

deseuri menajere colectate neselectiv de la populatie si agenti economici cca. 50%;

deseuri stradale cca. 10,5%;

110 Date oferite de Primaria Municipiului Toplita111 Date oferite de Primaria Municipiului Topliţa112 Date oferite de Agenţia Judeţeana pentru Protecţia Mediului Harghita

deseuri din piete cca. 5%;

deseuri din parcuri,gradini, spatii verzi, cca. 5,5%;

namol de la epurarea apelor uzate 18%;

deseuri de materiale din constructii cca. 9%

Concluzii

Formarea şi dezvoltarea municipiului a fost influenţată într-o mare măsură de

raporturile geografice ale localităţii şi de rezervele de resurse care se regăsesc în

mediul natural. Datorită mediului natural frumos, peisajul Topliţean este considerat o

resursă endogenă a municipiului. Mediul însă nu este veşnic şi se schimbă în urma

activităţii umane. În paralel cu evoluţia localităţii s-au produs mai multe procese de

implicare în peisaj, cele mai importante fiind despăduririle, creşterea teritoriilor cu scop

agricol, iar apoi înfiinţarea marii uzine industriale, crearea depozitului de deşeuri

menajere. Ca rezultat al creşterii nevoii de recreere s-au înmulţit şi numărul caselor de

vacanţă.

Se poate afirma că municipiul Topliţa prezintă un potenţial bun în privinţa

conservării calităţii mediului, acestea însemnând totodatã şi un potenţial turistic valoros.

Cu toate cã, în general, calitatea factorilor de mediu este satisfãcãtoare, totuşi există la

nivelul localităţii o serie de disfuncţionalităţi din acest punct de vedere. Impurificarea

aerului prezintã cea mai mare importanţă pentru crearea topoclimei urbane, deoarece

modificarea adusã de bilanţul radiativ atrage după sine schimbări profunde în economia

termică urbană şi în regimul altor elemente şi fenomene meteorologice.

Sursele de poluare locale care impurifică aerul oraşului Topliţa sunt reprezentate,

în primul rând, de activităţile economice care produc nocivităţi atât prin poluarea

atmosferică, prin vibraţii, poluarea apelor cât şi prin existenţa unor microferme

neautorizate de creştere a animalelor. Alţi factori poluanţi pentru localitate sunt:

funcţionarea necorespunzătoare a sistemului de echipare tehnico-edilitară (staţie de

epurare, sistem de canalizare, depozit de deşeuri, centrale termice), reţeaua de

circulaţie rutieră, în oraş realizându-se o circulaţie de tranzit, fără posibilitate de ocolire

la care se adaugă şi străzile nemodernizate şi neamenajate şi nu în ultimă instanţă

autovehiculele (mai ales prin calitatea acestora). Printre sursele minore de poluare

enumerate de către specialiştii care au cercetat zona figurează şi compuşii organici ce

provin de la vegetaţie – sporii, polenul, bacteriile.

Intensitatea pagubelor produse de către animalele sălbatice sunt minore,

cervidele, urşii şi mistreţii distrugând mici porţiuni din plantaţiile de arboret şi rar

gospodării particulare. Este de menţionat, în cuprinsul localităţii, şi existenţa unor zone

inundabile neprotejate atât în lunca Mureşului, cât şi pe pârâul Valea Topliţei care este

în curs de amenajare, precum şi prezenţa unor zone cu terenuri accidentate, cu eroziuni

locale care nu sunt utilizabile funcţional-urbanistic. În municipiul Topliţa nu sunt

asigurate suprafeţele necesare conform normelor, nici în ceea ce priveşte spaţiile verzi

cu acces nelimitat, nici la zone de agrement, lipsind de asemenea şi plantaţiile de

aliniament şi de protecţie.

Lipsa zonelor verzi amenajate este parţial compensată de cadrul natural care

pătrunde adânc în perimetrul localităţii. În corelaţie cu necesitatea dezvoltării

amenajãrilor de interes turistic rezultă un deficit mare de spaţii verzi în intravilan. Drept

urmare, s-au prevăzut extinderi pentru spaţii verzi amenajate (parcuri) în toate zonele

oraşului, dar şi amenajări sportive, de agrement şi de odihnă (terenuri de sport, ştrand,

păduri-parc), legate de activitatea de turism, valorificând potenţialul natural al zonei. O

altă problemă de mediu care poate afecta echilibrul natural al zonei o constituie

defrişările masive din ultimii ani care tind să ia amploare şi în alte regiuni, necesitând a

se lua măsuri pentru reducerea acestora.

Activitatea de salubritate a oraşului încă nu corespunde cerinţelor unui orăşel de

munte care ar trebui să fie o oază de curăţenie. Deşi se realizează măturatul şi adunatul

gunoaielor în zona centrală a Topliţei ,curăţenia se menţine foarte greu. S-au luat

măsuri de amplasare de coşuri, containere, dar acestea sunt sistematic distruse. Poate

că vinovat este şi executivul care nu a reuşit sã doteze corespunzător urbea sub acest

aspect şi poate nu destul de consecvent în aplicarea legislaţiei şi sancţionarea celor

vinovaţi.

În stânsã legătură cu curăţenia au fost şi alte acţiuni, respectiv cele de deratizare

a subsolurilor blocurilor. O atenţie deosebită s-a acordat împreună cu organele de poliţie

reorganizării traficului rutier prin scoaterea traficului greu din centrul oraşului, limitarea

vitezei şi a greutăţii pe osie având în vedere că traficul a crescut foarte mult şi drumurile

noastre nu sunt realizate pentru aceste standarde, dar nu întotdeauna s-a întâmplat

acest lucru. Altă problemă privind administrarea şi gospodărirea oraşului ar fi aceea că

nu toţi agenţii economici, probabil preocupaţi de goana dupã profit, păstrează bunurile

publice cum ar fi: întreţinerea clădirilor, a curăţeniei trotuarelor şi străzilor, a şanţurilor,

depozitarea de gunoaie în locuri nepermise, păstrarea şi întreţinerea zonelor verzi,

transportul materialului lemnos pe trasee stabilite şi cu utilaje corespunzătoare (nu trase

de TAF-uri sau tractoare pe străzi), poluarea vizuală prin tot felul de afişe şi reclame fără

autorizaţie, distrugerea proprietăţii private şi aspectele pot continua.

Mãsurile de protecţie împotriva poluării industriale (poluare redusã, dar existentã) sunt

cele de reducere la sursă, respectiv de natură urbanisticã (perdele de protecţie). Alte

măsuri menite a reduce gradul de poluare sunt: desfinţarea depozitelor necontrolate de

deşeuri, modernizarea reţelei stradale şi scoaterea circulaţiei de tranzit din zona

centrală, realizarea de plantaţii de protecţie şi de aliniament şi a perimetrelor de

protecţie pentru resursele de apă termominerală, modernizarea şi extinderea reţelei de

canalizare, desfinţarea deversărilor necontrolate de ape uzate.

Un aspect important pentru dezvoltarea oraşului este conservarea şi punerea în

valoare a peisajului natural prin protecţia zonelor valoroase (cascada, zone împãdurite,

plantaţia da larice). Se va urmări şi realizarea, pe cât posibil, a unor „culuare verzi” prin

oraş, asigurând o fluenţă a spaţiilor plantate şi legătura verde a tuturor zonelor

funcţionale, atât cu spaţiile verzi din intravilan, cât şi cu cadrul natural din extravilan. De

asemenea, trebuie aplicate măsurile de protecţie a monumentelor istorice şi de

arhitectură, inclusiv a cadrului lor natural (mănăstiri).

Protecţia, conservarea şi valorificarea potenţialului cadrului natural sunt de

importanţă vitală pentru dezvoltarea urbanistică a municipiului Topliţa.

Bibliografie:

Colectivul de profesori de la Şcoala Generală Sfântu Ilie, (2009)- Monografia

Topliţei, Topliţa, Editura Nico

Duşa T, (2006)- Topliţa română vatră de istorie, vatră de ortodoxie, Târgu Mureş,

Editura Ansid,

Ghinea D.(2000), Enciclopedia Geografică a României, Bucureşti, Editura

Enciclopedică,

Giurescu C.C., Giurescu D.C.,( 1974) „Istoria Românilor”, volumul I, Editura

Bucuresti

Petraş S., Moldovan M. (1992), Monografia oraşului Topliţa, Toplita, Biblioteca

Orăşenească

Pop G. (2000) Carpatii si subcarpatii Romaniei, Cluj Napoca, Ed.Presa Univ. Pufulete R., Dumitrescu M. (1987) „Toplita- mic intreptar turistic”, Bucuresti Editura

Sport- Turism,;

Sorocovschi V., (2009) „Probleme de mediu si turism” , Tg.Mures, Ed. „Dimitrie

Cantemir”;

Vrabie N (2004) „ Sub semnul eternitatii” , Sf. Gheorghe , Ed. Eurocarpatica;

*** Date de la Agentia pentru Protectia Mediului, Miercurea Ciuc

*** Date oferite de Primaria Toplita

***Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor Judeţul Harghita

***Plan Urbanistic General al municipiului Toplita- Memoriu General, (1997);

*** Raport de mediu pentru Planul Urbanistic General al municipiului Toplita;

***Toplita- inima regiunii, Strategia de Dezvoltare Integrata a Municipiului Toplita,

(2007-2013);