Botoºaniddeessttiinnaa]]iiii jjuuddee]]eennee

Editor:

Media Promotion People

Director general:

Beatrice Chiriac

Director executiv

Alexandra Patriche

Asistent manager

Emilia T\tar

Director crea]ie & DTP:

Dana Florea

Traducere `n limba englez\:

Oana T\tar

Corectur\:

Mariana Haberstoch

Distribu]ie:

Bogdan Ghi]\

Promovare:

Partener:

Consiliul Jude]ean Maramure[

Colaboratori:

Muzeul Jude]ean de Istorie Boto[aniDirec]ia pentru Cultur\, Culte [iPatrimoniu Cultural Na]ional a jude]ului Boto[aniCentrul de Informare Turistic\ dincadrul Bibliotecii Jude]ene "MihaiEminescu" Boto[ani

Foto coperta I:

.........................

Autor: .....................

AAddrreessaa rreeddaacc]]iieeii::

Str. Iriceanu Ion nr. 6, Bl. 154, Sc. 2, etaj 7,

Ap. 93, sector 4, Bucure[ti

Tel/Fax: 021 636 62 93

e-mail: forcetourism@yahoo.com

www.forcetourism.ro

ISSN 1584 - 5303

>>7

rin pozi]ia geografic\, jude]ul Boto[ani seafl\ la grani]a estic\ a României [i a UniuniiEuropene, învecinându-se cu Ucraina [iRepublica Moldova [i reprezentând unuldintre cei mai importan]i poli istorici [i

culturali, un adev\rat leag\n al culturii române[ti [iuniversale. Istoria a[ez\rii Boto[ani începe din vremuriîndep\rtate, fiind men]ionat\ pentru prima dat\ îndocumente în anul 1439 (''Letopise]ul }\rii Moldovei'' -Grigore Ureche). Totu[i, începutul s\u de via]\ dateaz\cu mult înaintea atest\rii documentare. De atunci [i pân\în prezent, Boto[ani a cunoscut diverse stadii dedezvoltare economic\ [i social\ [i a fost cunoscut peplan na]ional [i interna]ional prin personalit\]le sale.Jude]ul Boto[ani este locul în care s-a n\scut MMiihhaaiiEEmmiinneessccuu, poet, prozator [i jurnalist român, supranumit[i ''luceaf\rul poeziei române[ti'', unul dintre cei maiimportan]i poe]i na]ionali [i universali. De asemenea,Boto[ani a dat universalit\]i culturale [i istorice - peGGeeoorrggee EEnneessccuu, unul dintre cei mai importan]icompozitori [i muzicieni de talie mondial\, cel care aridicat folclorul [i muzica la nivelul valorilor muziciiuniversale, precum [i pe NNiiccoollaaee IIoorrggaa, istoric, criticliterar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist,memorialist, ministru, parlamentar, prim-ministru,profesor universitar [i academician român, despre cares-a afirmat c\ a jucat pentru cultura româneasc\, înprimele decenii ale secolului XX, "rolul lui Voltaire". Înperioada interbelic\, Boto[ani f\cea parte din jude]eleMoldovei de Sus, fiind a[ezat pe vechiul drum care, de laSuceava, mergea spre vadul Prutului la {tef\ne[ti [i deaici ajungea prin B\l] la Soroca, pe Nistru. Fiind situatîntre jude]ul Dorohoi, jude]ul B\l], Suceava [i Baia, eraunul dintre cele mai dezvoltate ]inuturi, din punct devedere economic [i social. Jude]ul Boto[ani prezint\ unpoten]al turistic prin rezerva]ile naturale de pe cuprinsuls\u: SSttâânnccaa-{{tteeff\\nnee[[ttii- o rezerva]e geologic\ [ifloristic\; pp\\dduurreeaa CCiioorrnnoohhooll- rezerva]ie forestier\;VVoorroonnaa- rezerva]ie floristic\ [i faunistic\; pp\\dduurreeaaTTuuddoorraacu rezerva]a de tisa - specie rar\ pentru ]aranoastr\ (lemn de esen]\ foarte tare); ff\\ggeettuull sseeccuullaarrSSttuuhhooaassaa, comuna Suhar\u; aarriinnii[[uull ddee llaa HHoorrll\\cceennii(rezerva]ie forestier\), comuna {endriceni; rezerva]iafloristic\ TTuurrbb\\rriiaa DDeerrssccaa.

Botosani - cradle of Romanianand universal culture andhistoryThrough its geographic location, Botosani Countyis located at the eastern border of Romania andthe European Union, neighbouring Ukraine andthe Republic of Moldova and representing one ofthe most important historic and cultural poles, atrue cradle of Romanian and universal culture.The history of the settlement begins a long timeago, being mentioned for the first time indocuments in 1439 (''The Chronicles of Moldavia''- Grigore Ureche). Still, its real existence beganlong before the documentary certification. Sincethen, Botosani has seen various stages ofeconomic and social development becomingfamous at national and international level for itsimportant personalities. Botosani County is thebirthplace of Mihai Eminescu, a Romanian poet,prose writer and journalist, also called the''morning star of Romanian poetry'', one of themost important national and universal poets.Moreover, Botosani gave other personalities tothe cultural and historic universality: GeorgeEnescu, one of the most important composersand musicians in the world, the one who raisedfolklore and Romanian music at the level ofuniversal music, as well as Nicolae Iorga, aRomanian historian, literary critic, documentalist,playwright, poet, encyclopaedist, memorialist,minister, member of Parliament, prime-minister,university professor and academician, beingcompared to Voltaire for the role he played in theRomanian culture in the first decades of the XX

th

century. In the inter-war period, Botosani was partof the region of Upper Moldavia, being located onthe old road that left Suceava, crossed the ford ofPrut River in Stefanesti and reached Soroca, onNistru River, through Balt. Being situated betweenDorohoi County, Balt County, Suceava and Baia, itwas one of the most developed counties, from aneconomic and social point of view. BotosaniCounty has a high tourist potential through itsnatural reservations: Stanca-SStefanesti- ageological and flower reservation; Ciornoholforest - a forest reservation; Vorona - a flora andfauna reservation; Tudora forestwith the yew treereservation - a rare species for our country (veryhard wood); the ancient beech tree forestStuhoasa, Suharau Commune; the alder treeforest from Horlaceni(forest reservation),Sendriceni Commune; the flower reservationDersca Peat Bog.

Botoºani - leagãn al culturii ºiistoriei româneºti ºi universale

P

Foto: BOARDMEDIA

Foto: Mihai }âbuleac, Pre[edinte al Consiliului Jude]ean Boto[ani

Advertorial Consiliul Jude]ean Boto[ani

1. Foto: Vedere panoram\ a localit\]ii Agafton

2. Foto: Complexul m\n\stiresc Vorona

3. Foto: Centrul vechi al municipiului Boto[ani

În jude]ul Boto[ani exist\ numeroase edificii religioase, dintre care amintimnumai câteva: BBiisseerriiccaa""SSff.. NNiiccoollaaee"",, PPoopp\\uu]]- BBoottoo[[aannii, ctitorie adomnitorului {tefan cel Mare [i Sfânt din 1496; BBiisseerriiccaa DDoommnneeaasscc\\ ""SSff..NNiiccoollaaee"" - DDoorroohhooii, ctitorie a lui {tefan cel Mare din anul 1495, construit\ înstil moldovenesc; MM\\nn\\ssttiirreeaa CCoo[[uullaadin localitatea cu acela[i nume,construit\ în timpul domniei lui Petru Rare[ de c\tre vistiernicul Matia[Co[ulvei (1532), l\ca[ care mai p\streaz\ fresce originale de mare valoare(pictura mural\), realizate între anii 1537-1681; BBiisseerriiccaa aarrmmeenneeaasscc\\-Boto[ani (1535); BBiisseerriiccaa ""SSff.. GGhheeoorrgghhee""- BBoottoo[[aannii, ctitorie a DoamneiElena Rare[, so]ia domnitorului Petru Rare[, datând din anul 1551; BBiisseerriiccaaUUssppeenniiaa - BBoottoo[[aannii, ctitorie din anul 1552 a Doamnei Elena, având picturainterioar\ ref\cut\ complet `n anii de dup\ revolu]ie; MM\\nn\\ssttiirreeaa AAggaaffttoonn -CCuurrttee[[ttiidin secolul XVI; MM\\nn\\ssttiirreeaa VVoorroonnaa(m\n\stirea de c\lug\ri]e), ceamai important\ m\n\stire din jude]; BBiisseerriiccaa RRoommaannoo - CCaattoolliicc\\ ""NNaa[[tteerreeaaSSff.. IIooaann BBootteezz\\ttoorruull""- BBoottoo[[aannii, construit\ la mijlocul sec. XIX, `n manier\neogotic\; BBiisseerriiccaa LLiippoovveenneeaasscc\\ - BBoottoo[[aannii, actuala cl\dire a bisericii fiindîn\l]at\ pe locul unei vechi capele din lemn `n anul 1853; MM\\nn\\ssttiirreeaa GGoorroovveeii- CCoommuunnaa VV\\ccuullee[[ttii(1742); BBiisseerriiccaa ""SSff.. IIlliiee"" - BBoottoo[[aannii, care î[i areînceputurile `n anul 1778 ca biseric\ a Breslei Bl\narilor, de renume `n lumeame[te[ugarilor boto[\neni. De asemenea, reprezentative pentru jude]ulBoto[ani sunt [i ccaasseellee mmeemmoorriiaallee ''''MMiihhaaii EEmmiinneessccuu"", ''''GGeeoorrggee EEnneessccuu"",''''NNiiccoollaaee IIoorrggaa"", mmuuzzeeeellee ''''GGeeoorrggee EEnneessccuu"", ''''OOccttaavv OOnniicceessccuu"", MMuuzzeeuullJJuuddee]]eeaann. În jude]ul Boto[ani exist\ numeroase alte construc]ii cu valoarearhitectonic\ deosebit\, printre care men]ion\m: CCaassaa AAnnttiippaa, sfâr[itul secXIX; CCaassaa BBoollffoossuu, începutul sec. XIX; CCaassaa SSiilliioonn, ce dateaz\ din jurul anului1900; ccll\\ddiirreeaa PPrriimm\\rriieeii construit\ la sfâr[itul secolului XVIII `n stil eclectic deinfluen]\ german\; ccll\\ddiirreeaa FFiillaarrmmoonniicciiii, denumit\ [i Casa Ventura;BBiibblliiootteeccaa JJuuddee]]eeaann\\ ""MMiihhaaii EEmmiinneessccuu"", cunoscut\ [i sub numele de "CasaMoscovici". CCeennttrruull VVeecchhii aall MMuunniicciippiiuulluuii BBoottoo[[aanniieste partea cea mai vechea ora[ului din punct de vedere arhitectonic, care grupeaz\ un num\r marede cl\diri cu destina]ie comercial\ datând din secolele XVII - XVIII. V\ invit\m s\ cunoa[te]i oamenii, locurile, realiz\rile [i proiectele noastre [is\ v\ umple]i sufletele de spiritul Boto[aniului!

Mihai }âbuleac

Pre[edintele Consiliului Jude]ean Boto[ani

There are many religious edifices in Botosani County, out of which we canmention: "Saint Nicholas" Church Popaut - Botosani, built by the rulerStephen the Great in 1496; "Saint Nicholas" Princely Church Dorohoi, builtby Stephen the Great in 1495, in Moldavian style; Cosula Monastery,situated in the homonymous locality, built during the time of Petru Raresby the treasurer Matias Cosulvei (1532), a place that still preserves veryvaluable original frescoes (mural painting), made in 1537-1681; theArmenian Church in Botosani(1535); "Saint George" Church Botosani,built by Lady Elena Rares, the wife of ruler Petru Rares, dating from 1551;Uspenia Church, built in 1552 by Lady Elena, the interior painting beingcompletely restored after the revolution; Agafton Monastery - Curtesti,dating from the XVI

thcentury; Vorona Convent, the most important of its

kind in the county; "The Birth of Saint John the Baptist" Roman-CCatholicChurch Botosani, built in the middle of the XIX

thcentury, in Neo-Gothic

style; the Lippovan Curch in Botosani, the present edifice of the churchbeing raised on the spot of an old wooden chapel dating from 1853;Gorovei Monastery, Vaculesti Commune(1742); "Saint Ilie" ChurchBotosani, dating from 1778, when it was the church of the Furriers' Guild,famous in the crafting field in Botosani. Also representative to BotosaniCounty arethe memorial houses ''Mihai Eminescu", ''George Enescu",''Nicolae Iorga", the museums ''George Enescu", ''Octav Onicescu", theCounty Museum. In Botosani County there are also other edifices withremarkable architectural value, from among which we can mention: AntipaHouse, end of the XIX

thcentury; Bolfosu House, the beginning of the XIX

th

century; Silion House, dating from around 1900; the edifice of the TownHall, built at the end of the XVIII

thcentury in Eclectic style with German

influences; the building of the Philharmonic, also called Ventura House;"Mihai Eminescu" County Library, also known as "Moscovici House". TheOld Centre of the City of Botosanihas the oldest architecture in the city,grouping a large number of commercial buildings dating from the XVII-XVIII

thcenturies.

We invite you to know the places, the, people, their accomplishments andprojects and to fill your hearts with the spirit of Botosani!

Mihai }âbuleacPresident of Botosani County Council

>>9 8<<

Harta judeþului Botoºani

Advertorial Consiliul Jude]ean Boto[aniAdvertorial Consiliul Jude]ean Boto[ani

Proiecte finan]ate din fonduri de pre-aderare1. "Centrul de informare turistic\ [i cooperare transfrontalier\"- proiect finan]atprin Programul PHARE CBC 2004-2006/016-942, Prioritatea I - Promovareadezvolt\rii socio-economice locale, M\sura 1.1 - Extinderea [i consolidareasectorului turistic - Linia bugetar\: B 220202. Obiectivul generalal proiectului a fost intensificarea cooper\rii transfrontaliere îndomeniul turismului, cu impact asupra calit\]ii vie]ii oamenilor din zona degrani]\ dintre jude]ul Boto[ani [i regiunea Cern\u]i - Ucraina, componente aleEuroregiunii Prutul de Sus. Proiectul s-a încadrat în obiectivul general alProgramului de Vecin\tate România - Ucraina 2004 - 2006, adic\ o mai bun\cunoa[tere a comunit\]ilor locale din regiunile eligibile, având ca efect opromovare corespunz\toare a turismului de o parte [i de alta a grani]ei. Prinaceast\ abordare, proiectul [i-a propus s\ aduc\ o contribu]ie însemnat\ îndezvoltarea economico-social\ durabil\ în zona de grani]\ [i s\ duc\ la o maibun\ cunoa[tere a poten]ialului turistic de care dispune fiecare parte. Angajareacomunit\]ilor locale în ac]iuni de cooperare transfrontalier\, instruire înmarketing, managementul turistic, turismul durabil, ecologic [i cultural,diseminarea informa]iilor cu caracter turistic c\tre operatorii din domeniu turistic,popula]ie, grupuri ]int\, autorit\]i locale (promovarea turismului în jude]ulBoto[ani prin tip\rirea de bro[uri, pliante, inscrip]ionare CD-uri de c\tre o firm\autorizat\; mass-media; internet - crearea unei pagini web) au reprezentatactivit\]i în cadrul proiectului amintit. Consiliul Jude]ean Boto[ani prin Direc]iaPrograme, Integrare European\ a fost solicitant al finan]\rii nerambursabilepentru acest proiect, lider al unui parteneriat de cooperare transfrontalier\ al\turide Biblioteca jude]ean\ "Mihai Eminescu"Boto[ani[i Asocia]ia lucr\torilor dindomeniul turistic al regiunii Cern\u]i "Bucovina Turistic\"(Cern\u]i, Ucraina).Crearea [i dotarea "Centrului de informare turistic\"(cu mobilier, imprimant\multifunc]ional\, computer, telefon [i fax, aparat foto-digital), precum [i creareaunei pagini web de promovare a centrului [i a turismului din cele dou\ regiuni(http://www.turismbotosani.ro) au reprezentat dou\ dintre obiectivele esen]ialeale proiectului, prin intermediul c\rora au putut fi sus]inute [i celelalte activit\]iale proiectului. În cadrul Centrului î[i desf\[oar\ activitatea doi operatorispecializa]i în domeniul turismului [i al marketingului turistic. ~n acela[i timp,ac]iunea de cunoa[tere [i apropiere a comunit\]ilor locale din regiunile eligibile agrani]ei a fost cu atât mai benefic\ în situa]ia în care noua frontier\ a UniuniiEuropene s-a extins [i la aceast\ zon\ de grani]\, iar acest lucru nu trebuie s\ fieperceput de popula]ia din zon\ ca o barier\ în calea leg\turilor existente [i acooper\rii la nivel local.

Botosani County Council Projects with external financingProjects financed from pre-aadhesion funds 1. "The Tourist Information and Cross-BBorder Cooperation Centre" - projectfinanced through PHARE Programme CBC 2004-2006/016-942, I Priority -Promotion of the local socio-economic development, Measure 1.1 -Extension and consolidation of the tourist sector - Budget line: B 220202. The general objectiveof the project was the intensification of cross-bordercooperation in the field of tourism, with an impact on the life quality of thepeople from the border area of Botosani County and Cernauti Region -Ukraine, components of the Euro-region Prutul de Sus. The project is partof the general objective of the Vicinity Programme Romania - Ukraine 2004- 2006, which aims at a better knowledge of the local communities fromthe eligible regions, leading to an adequate promotion of tourism on bothsides of the border. Through this approach, the project aims at bringing asignificant contribution to the sustainable social-economic development inthe border area and to lead to a better knowledge of the tourist potential ofeach region. The engagement of the local communities in activities ofcross-border cooperation, training in marketing, tourist management,sustainable ecologic and cultural tourism, the dissemination of touristinformation to the tourism operators, to the population, target groups, localauthorities (the promotion of tourism in Botosani County through theprinting of brochures, leaflets, CDs; mass-media; Internet - creation of aweb page) were included in the above mentioned project. Botosani CountyCouncil, through the "Programmes for European Integration" Department,requested non-refundable financing for this project, as leader of a cross-border cooperation partnership alongside "Mihai Eminescu" CountyLibrary Botosaniand the Association of workers in the tourist field inCernauti Region "Tourist Bucovina"(Cernauti, Ukraine). The establishmentand endowment of the Tourist Information Centre (with furniture, amultifunctional printer, computer, telephone and fax, digital camera), aswell as the creation of a web page for the promotion of the tourist centrein the two regions (http://www.turismbotosani.ro)were two of theessential objectives of the project, activities that supported the otheractivities. Two specialized operators in the field of tourism and touristmarketing also carry out their activity inside the Centre. At the same time,the activity of knowing and bringing together the local communities fromthe eligible regions was all the more beneficial as the new frontier of theEuropean Union was extended to this area, and this fact should not beperceived by its population as an obstacle in the way of the existingconnections and of cooperation at local level.

10<<

2. "Împreun\ pentru servicii sociale de calitate"RO2005/017-537.01.01.15,proiect finan]at în cadrul Programului de Vecin\tate România-Moldova 2004-2006, PHARE CBC 2005. În cadrul acestui proiect, Consiliul Jude]ean a fost solicitant al finan]\riinerambursabile [i lider al unui parteneriat din care au mai f\cut parte ConsiliulRaional Soroca (Republica Moldova), Consiliul Local al comunei Leorda(România) [i Sindicatul Jude]ean al Pensionarilor Boto[ani (România) în calitatede asocia]i.Obiectivul generalal proiectului a fost îmbun\t\]irea accesului la serviciicomunitare integrate de asisten]\ social\ a grupurilor defavorizate reprezentatede persoane vârstnice [i cu dizabilit\]i din jude]ul Boto[ani (România) [i dinRaionul Soroca (Moldova), cu impact direct asupra egaliz\rii [anselor deincludere în comunitate.Printre activit\]ile proiectuluis-au num\rat:- Formarea [i dezvoltarea unei re]ele transfrontaliere de informare [i comunicare- Instruirea resurselor umane din cele 2 entit\]i vizate; - Studiu de Fezabilitate necesar investi]iei "Pavilion de recuperare [i cazare abeneficiarilor din CIAS Leorda";- Lucr\ri de modernizare, reparare, dotare [i reabilitare a loca]iilor din CIASLeorda;- Crearea instrumentelor specifice pentru multiplicarea [i diseminareainforma]iilor;Rezultatele implement\rii acestui proiect au fost:- 28 persoane instruite; - asisten]\ socio-psiho-juridic\ pentru 150 persoane vârstnice [i cu dizabilit\]i - 1 re]ea de informare [i comunicare pentru elaborare "Ghid de acordare aserviciilor de asisten]\ social\"; - 1 Studiu de Fezabilitate pentru obiectivul "Pavilion de recuperare [i cazarebeneficiari ai CIAS Leorda";- 1 Centru de îngrijire [i asisten]\ social\ (Leorda-România) reabilitat, modernizat[i dotat; - Materiale informative [i de promovare a integr\rii sociale a persoanelorvârstnice [i cu dizabilit\]i;- Crearea unui model de bun\ practic\ de interven]ie social\ complex\/integrat\;3. "Colaborare transfrontalier\ pentru gospod\rirea cursului mijlociu al apelorrâului Prut"- proiect finan]at în cadrul Programului PHARE CBC, prin Programulde Vecin\tate România - Moldova 2004 - 2006.Consiliul Jude]ean Boto[ani, în calitate de solicitant de finan]are nerambursabil\,a realizat un parteneriat cu Consiliul Raional F\le[ti (Republica Moldova).Scopul proiectuluia fost acela de a îmbun\t\]i managementul comun privindgospod\rirea judicioas\ a apelor transfrontaliere, dezvoltarea resurselor umane[i realizarea unor activit\]i ce preg\tesc proiecte mai mari cu un impacttransfrontalier puternic `n domeniu.Obiectivul generalal proiectului a constat în intensificarea cooper\rii economice[i sociale, cu impact direct asupra calit\]ii vie]ii popula]iei, `n zona de grani]\dintre jude]ul Boto[ani [i raioanele din Moldova, componente ale EuroregiuniiPrutul de Sus. Îmbun\t\]irea integr\rii transfrontaliere dintre regiunile de grani]\,prin edificarea unor baze solide pentru dezvoltarea economic\, a fost considerat\de c\tre Programul de Vecin\tate România - Moldova 2004 - 2006 ca fiind pilonulprincipal al dezvolt\rii viitoare a rela]iilor de cooperare durabile. Prin urmare,proiectul a încurajat dezvoltarea contactelor transfrontaliere [i cooper\rii la nivellocal [i regional, în principal în domeniul gospod\ririi apelor râului Prut, sursaprincipal\ a realiz\rii activit\]ilor economice, precum [i pentru via]a popula]iei deo parte [i de alta a grani]ei.

2. "Together for quality social services"RO2005/017-537.01.01.15, projectfinanced through the Vicinity Programme Romania-Moldavia 2004-2006,PHARE CBC 2005. As part of this project, the County Council requested non-refundablefinancing and was the leader of a partnership that included the DistrictCouncil Soroca (Republic of Moldavia), the Local Council of LeordaCommune (Romania) and the County Union of the Pensioners fromBotosani (Romania) as associates.The general objectiveof the project was the improvement of the access tointegrated community services of social assistance for elderly persons andpeople with disabilities from Botosani County (Romania) and SorocaDistrict (Moldova), with a direct impact on the equalisation of chances forinclusion into the community.Some of the project's activitieswere the following:- The creation and development of a cross-border network of informationand communication- The training of the human resources from the two facilities - The elaboration of the Feasibility Study necessary for the investment"Pavilion for accomodation and recovery of the beneficiaries in CIASLeorda"- Works for the modernization, repair, endowment and rehabilitation of thelocations from CIAS Leorda- The creation of the specific instruments for the dissemination of theinformation.The results of the project's implementationwere:- 28 persons trained - social-psychological-legal assistance to 150 elderly and disabled people - 1 information and communication network for the elaboration of the"Guide for granting social assistance services" - 1 Feasibility Study for the objective "Pavilion for accomodation andrecovery of the beneficiaries of CIAS Leorda"- 1 Social assistance and care centre (Leorda-Romania) rehabilitated,modernized and equipped - Materials for the promotion of the social integration of elderly anddisabled people- The creation of a model of good practice in the field of complex/integratedsocial intervention. 3. "Cross-bborder collaboration for the management of the middle stream ofPrut River"- project financed by PHARE CBC Programme, through theVicinity Programme Romania - Moldova 2004 - 2006.Botosani County Council, as applicant for non-refundable financing,concluded a partnership with Falesti District Council (Republic of Moldova).The aim of the projectwas the improvement of the joint efforts for theappropriate management of the cross-border waters, the development ofhuman resources and the accomplishment of preparatory activities forlarger projects with a strong cross-border impact in the field.The general objectiveof the project was the intensification of economic andsocial cooperation, with a direct impact on the life quality of the populationfrom the border area between Botosani County and the districts ofMoldova, included in the Euro-region Prutul de Sus. The improvement ofcross-border integration between the border regions, through theestablisment of a solid basis for economic development, was considered inthe Vicinity Programme Romania - Moldova 2004 - 2006 as the main pillarfor the future development of sustainable cooperation. Consequently, theproject encouraged the development of cross-border contacts and of localand regional cooperation, mainly as regards the management of PrutRiver, the main source for the accomplishment of the economic activities,as well as for the existence of the population from both sides of the border.

Consiliul Judeþean Botoºani

Proiecte cu finanþare externã

>>11

Text: Andrei BUZATU - Consiliul Jude]ean Boto[ani

1. Foto: BOARDMEDIA - Consiliul Jude]ean Boto[ani

2. Foto: Arhiva Consiliului Jude]ean Boto[ani - Biblioteca Jude]ean\ "Mihai Eminescu"

Foto: Arhiva Consiliului Jude]ean Boto[ani - Activitate `n cadrul proiectului

"~mpreun\ pentru servicii sociale de calitate", sus]inut\ la Boto[ani.

Advertorial Consiliul Jude]ean Boto[aniAdvertorial Consiliul Jude]ean Boto[ani

12<<Advertorial Consiliul Jude]ean Boto[aniAdvertorial Consiliul Jude]ean Boto[ani

Activit\]ile proiectului au vizat:a.Crearea unei baze de date referitoare la managementul actual în gospod\rireajudicioas\ a apelor transfrontaliere [i dezvoltarea perspectivei privind cooperareaviitoare în acest domeniu.Proiectul a avut în vedere dezvoltarea structurii comune de implementare, prinrealizarea unei re]ele de colaborare, în afara parteneriatului, între administra]iilepublice locale din cele dou\ zone transfrontaliere, deoarece problemamanagementului apelor râului Prut intereseaz\ toate raioanele de grani]\ cujude]ul Boto[ani, respectiv Briceni, Edinet, Rî[cani, Glodeni [i F\le[ti, care au [i înprezent planuri de gospod\rire a acestor ape, f\r\ a exista o corelare [i ointegrare transfrontalier\ în acest sens.Dezvoltarea colabor\rii transfrontaliere a avut în vedere, de asemenea, realizareaunui plan de ac]iune pentru managementul comun [i sus]inerea infrastructuriiprivind gospod\rirea apelor râului Prut. b.Dezvoltarea unor activit\]i pilot pentru preg\tirea unor proiecte mai mari cuimpact transfrontalier puternic.Apele râului Prut, ale afluen]ilor acestuia, precum [i apele subterane din luncaacestui râu sunt principala surs\ de alimentare cu ap\ potabil\ a comunit\]ilorlocale de o parte [i de alta a grani]ei dintre cele dou\ state. Managementul apeiîn acest areal cuprinde atât un aspect de protec]ie a purit\]ii acestor surse deap\, cât [i asigurarea prin cele mai adecvate tehnici inginere[ti a aliment\rii cuap\ potabil\ a comunit\]ilor locale. Problematica legat\ de protec]ia mediului,respectiv conservarea biodiversit\]ii subacvatice [i din imediata apropiere aacestui curs de ap\ este strâns legat\ de utilizarea Prutului ca surs\ de ap\potabil\. Proiectul a avut în vedere [i preluarea debitului de ap\ suplimentarexistent în momentul inunda]iilor pentru diminuarea efectelor nefavorabileasupra terenurilor din apropierea acestui râu, materializate în daune atât pentrubiodiversitate, cât [i pentru gospod\riile din apropierea cursului de ap\, precum[i realizarea, ca un model de bun\ practic\, a unui studiu de fezabilitate privindalimentarea cu ap\ a unor localit\]i din jude]ul Boto[ani. Studiul de fezabilitaterealizat prin proiect, precum [i abord\rile similare de cealalt\ parte de grani]\ vorconstitui baza realiz\rii unor lucr\ri complexe de alimentare cu ap\, cu un impactdirect asupra calit\]ii vie]ii [i impact transfrontalier puternic în viitorul apropiat.c.Cre[terea gradului de con[tientizare în rândul popula]iei locale din cele dou\zone transfrontaliere, asupra particip\rii publice în gospod\rirea eficient\ a apelorrâului Prut, prin acordarea unei aten]ii deosebite multiplic\rii [i extinderii efectelorproiectului [i prin diseminarea rezultatelor sale comunit\]ilor locale din cele dou\zone transfrontaliere.Rezultatele proiectului au fost urm\toarele:- documenta]ii [i contracte pentru achizi]ie servicii;- 200 buc. leaflet-uri pentru diseminarea obiectivelor [i activit\]ilor proiectului;- 4 acorduri de cooperare `ntre Consiliul raional F\le[ti cu organiza]ii membre alere]elei de informare [i comunicare din raioanele Briceni, Edinet, R`[cani, Glodeni,ca parteneriat extins, pentru realizarea scopului proiectului;- 1 Studiu comparativ de cooperare în managementul apelor râului Prut;- Plan de ac]iune comun pentru managementul comun [i sus]inereainfrastructurii privind gospod\rirea apelor râului Prut;- Hot\râri ale administra]iilor publice din zona proiectului de aprobare a planuluicomun de cooperare;- 1 Studiu de fezabilitate pentru alimentarea cu ap\ din râul Prut a municipiuluiBoto[ani `n sistem regional;- 800 buc. bro[uri de prezentare a colabor\rii transfrontaliere din zona proiectuluidistribuite la factorii interesa]i.

4. Proiectul intitulat "Drumuri f\r\ frontiere pentru o Europ\ unit\"s-a desf\[uratîn aria geografic\ România - jude]ul Boto[ani [i Ucraina - Regiunea Cern\u]i -Raionul Her]a, înscriindu-se ca obiectiv general în cadrul Programului deVecin\tate România - Ucraina, PHARE CBC 2004-2006, Prioritatea 2 -Dezvoltarea sistemelor integrate de infrastructur\ transfrontalier\, M\sura 2.1Dezvoltarea infrastructurii transfrontaliere de transport [i de grani]\. Solicitantulacestui proiect a fost Consiliul Jude]ean Boto[ani (România), în parteneriat cuConsiliul Raional Her]a (Ucraina), având ca asocia]i: Consiliile Locale Ib\ne[ti,Cristine[ti [i Pomârla (România). Având în vedere pozi]ia jude]ului Boto[ani, situatîn extremitatea nord-estic\ a României, acesta are grani]\ la nord cu Ucraina(prin punctul de trecere Racov\]) [i la est cu Republica Moldova (prin punctulvamal Stânca), proiectul propunându-[i reactivarea ''re]elei de drumuri" care, înistorie, legau 2 ]inuturi (Her]a [i Dorohoi) ce apar]ineau }\rii de Sus. Punctul detrecere simplificat de la Racov\], înfiin]at `n anul 1985, constituie ''puntea desuflet" dintre popula]ia celor dou\ ]\ri, facilitând p\strarea leg\turilor decolaborare [i cooperare dintre comunit\]ile care tr\iesc de o parte [i de alta afrontierei România-Ucraina. Proiectul [i-a propus crearea unui sistem demanagement comun al infrastructurii de transport [i de grani]\ prin formarea [idezvoltarea unei re]ele transfrontaliere (grup ]int\) de comunicare [i informare,care s\ realizeze o baz\ de date necesar\ stabilirii unui Plan de ac]iune pentrumanagementul comun al infrastructurii integrate. De asemenea, proiectul [i-apropus reabilitarea a 15 km din drumul jude]ean 291D+DJ298, care str\bateteritoriul comunelor asociate `n proiect: Ib\ne[ti, Cristine[ti [i Pomârla (România),[i se continu\ cu 6 km pân\ în ora[ul Her]a (Ucraina), revigorând circula]ia petraseul Dorohoi (România) - Her]a - Cern\u]i (Ucraina), fiind cea mai scurt\leg\tur\ dintre punctul de frontier\ Racov\] (România - Ucraina) [i punctul vamalStânca (România - Moldova). Implementarea acestei ac]iuni a dus la cre[tereagradului de vizibilitate privind interven]ia Uniunii Europene în zon\, precum [i agradului de con[tientizare în rândul popula]iei asupra necesita]ii corel\rii [idezvolt\rii integrate a urm\toarelor Programe dedicate acestui domeniu deinteres comun.5. "Informatizarea sistemului comunitar pentru situa]ii de urgen]\ din jude]ulBoto[ani"(RO 2006/018-147.01.03.02.03 BT 418) proiect finan]at în cadrulProgramului PHARE 2006. Consiliul Jude]ean Boto[ani a fost solicitant alfinan]\rii [i a avut ca parteneri 77 de Consilii Locale de municipii, ora[e [icomune, Inspectoratul Jude]ean pentru Situa]ii de Urgen]\ având calitatea deasociat.Proiectul a avut un buget total în valoare de 87.500 euro, din care:- 86,4% (75.600 euro) - Autoritatea Contractant\ (fonduri PHARE)- 13,6% - Consiliul Jude]ean (350 euro) [i 77 Consilii Locale partenere (150 eurofiecare) Scopul proiectuluia fost consolidarea capacit\]ii opera]ionale a administra]iilorpublice locale din jude]ul Boto[ani, în procesul de modernizare a serviciilor devoluntariat pentru situa]ii de urgen]\, eficientizarea activit\]ii serviciilor voluntarepentru situa]ii de urgen]\, existente la nivelul comunit\]ilor locale, prin dotareaacestora.

The project's activities aimed at:a.The creation of a database referring to the management of cross-borderwaters and the development of the perspective regarding futurecooperation in this field.The project envisaged the development of the common implementationstructure, through the accomplishment of a collaboration network, outsidethe partnership, between the local public administrations from the twoareas, as the problem of managing the waters of Prut River is of interest toall the districts that border Botosani County, namely Briceni, Edinet,Riscani, Glodeni and Falesti, which have plans for the management of theriver but with no correlation and cross-border integration for this purpose.The development of cross-border collaboration envisaged also theelaboration of an action plan for the joint management and support of theinfrastructure regarding the management of Prut River. b.The development of pilot activities for the preparation of large projectswith significant cross-border impact.The waters of Prut River and its tributaries, as well as the ground watersfrom its meadow represent the main drinking water source of the localcommunities on both sides of the border between the two states. Thewater management in the area envisages both the protection of the purityof these water sources, as well as the supply of drinking water to the localcommunities through the most adequate engineering techniques. Theaspects regarding the protection of the environment, namely thepreservation of the aquatic biodiversity and also of the fauna and flora fromthe proximity of this water stream are tightly connected to the use of PrutRiver as a drinking water source. The project also considered the collectionof the additional water flow from floods in order to reduce the unfavourableeffects on the land situated in the proximity of this river, materialized indamages for the biodiversity and the human settlements, as well as theelaboration, as a model of good practice, of a Feasibility Study regardingthe water supply of the localities from Botosani County. The FeasibilityStudy, as well as the similar approaches on the other side of the border willrepresent the basis of complex works for the water supply system, with adirect impact on the life quality of the population and a significant cross-border impact in the near future.c.A higher level of awareness of the local population from the two areasregarding public participation in the efficient management of the waters ofPrut River, by paying attention to the multiplication and extension of theproject's effects and through the dissemination of its results to the localcommunities from the two cross-border areas.The results of the project are the following:- documentation and contracts for the acquisition of services;- 200 leaflets for the dissemination of the project's objectives and activities;- 4 cooperation agreements between the District Council of Falesti andmember organizations of the information and communication networksfrom Briceni, Edinet, Rascani, Glodeni districts, as an extended partnership,for the accomplishment of the project's goal;- 1 comparative study of cooperation in the managementul of Prut River;- a common action plan for the joint management of Prut River and for thesupport of the infrastructure;- decisions of the public administrations in the project area regarding theapproval of the joint plan for cooperation;- 1 Feasibility Study for the supply of the City of Botosani with water fromPrut River in a regional system;- 800 brochures for the presentation of cross-border collaboration in theproject area, distributed to the interested factors.

4. The project called "Roads without frontiers for a united Europe"tookplace in the geographical area of Romania - Botosani County and Ukraine- Cernauti Region - Herta District, being one of the general objectives of theVicinity Programme Romania - Ukraine, PHARE CBC 2004-2006, 2 Priority- Development of the integrated systems of cross-border infrastructure,Measure 2.1 Development of cross-border transport infrastructure. Theapplicant for this project was Botosani County Council (Romania), inpartnership with Herta District Council (Ukraine), having as associates theLocal Councils of Ibanesti, Cristinesti and Pomarla (Romania). Consideringthe location of Botosani County, in the north-eastern extremity of Romania,it borders Ukraine to the north (through Racovat passing point) and theRepublic of Moldova to the east (through Stanca customs), the projectaiming at the reactivation of the ''road network" which connected the twocounties (Herta and Dorohoi) that belonged to the Highland. The simplifiedpassing point from Racovat, established in 1985, represents the ''bridge"between the two countries, facilitating the collaboration and cooperationbetween the communities that live on both sides of the border. The projectaimed at the creation of a joint system for the management of the transportinfrastructure by establishing and developing a cross-border netowrk(target group) of communication and information, which would be usefulfor the establishment of a database necessary for the elaboration of anAction Plan for the joint management of the integrated infrastructure. Moreover, the project also aimed at the rehabilitation of 15 km of thecounty road 291D+DJ298, that crosses the territories of the communesassociated in the project: Ibanesti, Cristinesti and Pomarla (Romania),extending the road by 6 km up to the town of Herta (Ukraine), and thusrevigorating the traffic on the route Dorohoi (Romania) - Herta - Cernauti(Ukraine), this being the shortest connection between the frontier pointRacovat (Romania - Ukraine) and Stanca customs (Romania - Moldova).The implementation of this activity has led to a higher level of visibilityregarding the intervention of the European Union in the area, as well as toa higher level of awareness of the population regarding the necessity tocorrelate and integrately develop the future programmes dedicated to thisfield of mutural interest.5. "The informatization of the community system for emergency situationsin Botosani County"(RO 2006/018-147.01.03.02.03 BT 418), projectfinanced by the PHARE 2006Programme. Botosani County Council appliedfor the financing, having as partners 77 Local Councils of cities, towns andcommunes, the County Inspectorate for Emergency Situations being anassociate.The project had a total budget of 87,500 Euro, out of which:- 86.4% (75,600 Euro) - Contracting Authority (PHARE funds)- 13.6% - Botosani County Council (350 Euro) and 77 Local Councils (150Euro each) The goal of the project was to strengthen the operational capacity of thelocal public administrations in Botosani County as regards themodernization of the volunteering services for emergency situations,existing at the level of the local communities.The target groupwas represented by 77 persons, employed in 77 townhalls, with responsibilities in the field of emergency situations, and 3persons from the County Inspectorate for Emergency Situations Botosani.

Foto: Arhiva Consiliului Jude]ean Boto[ani - Imagine râul Prut aferent\ proiectului

"Colaborare transfrontalier\ pentru gospod\rirea cursului mijlociu al apelor râului Prut".

1. Foto: Arhiva Consiliului Jude]ean Boto[ani - Activitate `n cadrul proiectului

"Drumuri f\r\ frontiere pentru o Europ\ unit\", desf\[urat\ la Boto[ani

2. Foto: Arhiva Consiliului Jude]ean Boto[ani - Vizita de lucru desfasurata in cadrul proiectului

"Drumuri fara frontiere pentru o Europa unita", desfasurata la Herta (Regiunea Cernauti, Ucraina)

>>13

14<<

Grupul ]int\a fost constituit de 77 persoane, angajate în cadrul a 77 prim\rii dinjude], cu responsabilit\]i în domeniul situa]iilor de urgen]\, [i 3 persoane dincadrul Inspectoratului Jude]ean pentru Situa]ii de Urgen]\ Boto[ani.Proiectul "Informatizarea sistemului comunitar pentru situa]ii de urgen]\ dinjude]ul Boto[ani"a avut ca beneficiari voluntarii din cadrul serviciilor comunalepentru situa]ii de urgen]\ din jude]ul Boto[ani [i cele 77 prim\rii partenere dinjude], a c\ror dotare s-a îmbun\t\]it [i ai c\ror reprezentan]i au fost instrui]i. Derezultatele proiectului beneficiaz\, în mod indirect, reprezentan]ii comunit\]ilorlocale din cele 77 unit\]i teritorial-administrative, c\rora li se ofer\ servicii publicemai eficienteObiectivul generalal proiectului a fost reprezentat de implementarea reformeiadministra]iei publice în general [i a serviciilor publice în particular, prindezvoltarea serviciilor publice pentru situa]ii de urgen]\, gestionate la nivel local.Printre obiectivele specifice ale proiectului s-au num\rat:a.modernizarea [i dezvoltarea capacit\]ii administra]iei locale din jude]ulBoto[ani de a gestiona eficient serviciul pentru situa]ii de urgen]\ prin:- Dotarea cu echipamente IT (management, comunicare, gestionare a situa]iilorde urgen]\)- Cre[terea gradului de calificare a personalului de la nivelul colectivit\]ilor locale,prin instruire în domeniul utiliz\rii computerului- Actualizarea cuno[tin]elor în domeniul situa]iilor de urgen]\b.promovarea parteneriatului [i a cooper\rii dintre autorit\]ile locale [i al]i actoriresponsabili de managementul serviciului pentru situa]ii de urgen]\ [idiseminarea rezultatelor proiectului Implementarea proiectului men]ionat mai sus, a avut ca rezultate un num\r de77 persoane instruite, dotarea cu echipamente IT a serviciilor locale pentru situa]iide urgen]\, 2 ac]iuni de promovare în mass-media organizate la lansarea [i laînchiderea proiectului, crearea unei re]ele informale între persoanele implicate [ia unor rela]ii inter-institu]ionale între Consiliul Jude]ean Boto[ani, Consiliile localepartenere de proiect [i Inspectoratul Jude]ean pentru Situa]ii de Urgen]\.

Proiecte finan]ate din fonduri Structurale1. "Modernizare Drum DJ 294 Mih\l\[eni - DN 24C, km 22+100 - 29+160"esteun proiect în curs de derulare, fiind finan]at prin Programul Opera]ional Regional2007-2013, Axa prioritar\ 2 - Îmbun\t\]irea infrastructurii de transport regionale[i locale, Domeniul major de interven]ie 2.1 - ?Reabilitarea [i modernizarea re]eleide drumuri jude]ene, str\zi urbane - inclusiv construc]ia / reabilitarea [oselelor decentur\�.Obiectivul generalal proiectului este reprezentat de îmbun\t\]irea infrastructuriiregionale [i locale [i a condi]iilor de transport pentru bunuri [i persoane înregiunea nord-est, c\tre [i dinspre celelalte regiuni, [i a mobilit\]ii popula]iei,bunurilor [i serviciilor în vederea stimul\rii dezvolt\rii economice durabile aregiunii, precum [i a îmbun\t\]irii calit\]ii mediului [i prosperit\]ii popula]ieideservite.DJ 294 leag\ localitatea Mih\l\[eni [i DN 24C, fiind situat în partea estic\ ajude]ului Boto[ani. Sectorul de drum ce urmeaz\ a fi reabilitat este cuprins între km 22+100 -29+160 [i are o lungime de 7,06 km [i se intersecteaz\ cu DN 24C. Lucr\rile au ca scop aducerea structurilor rutiere la parametrii tehnicicorespunz\tori categoriei drumului, asigurarea scurgerii apelor pluviale în condi]iioptime, consolidarea zonelor cu alunec\ri de teren, tratarea în mod special atravers\rii localit\]ilor, cu prevederea de m\suri de siguran]\ a traficului rutier.Suprafa]a ocupat\ de DJ 294 se afl\ în extravilanul localit\]ii Mih\l\[eni, îninventarul bunurilor publice al Consiliului Jude]ean Boto[ani.Rezultatele prev\zute a fi ob]inute prin implementarea proiectului sunt: - Ob]inerea Studiului de Fezabilitate [i a Proiectului Tehnic- Semnarea contractului de execu]ie a lucr\rilor- Execu]ia lucr\rii [i îmbun\t\]irea infrastructurii rutiere din jude]ul Boto[ani curespectarea condi]iilor cantitative [i calitative, conform proiectului tehnic [icaietului de sarcini- Informarea publicului larg cu privire la îmbun\t\]irea infrastructurii rutiere dinjude]ul Boto[ani.

2. "Modernizare DJ 291 B Lozna-DDersca-MMih\ileni, km 7+900-220+750"este unproiect în curs de implementare, fiind finan]at în cadrul Programului Opera]ionalRegional 2007-2013, Axa prioritar\ 2 - Îmbun\t\]irea infrastructurii de transportregionale [i locale, Domeniul major de interven]ie 2.1 - "Reabilitarea [imodernizarea re]elei de drumuri jude]ene, str\zi urbane - inclusiv construc]ia/reabilitarea [oselelor de centur\". Proiectul vizeaz\ reabilitarea [i modernizareaunui tronson din drumul jude]ean men]ionat în titlu, în vederea îmbun\t\]iriiaccesibilit\]ii regiunii nord-est [i dinspre celelalte regiuni, dar [i a cre[teriigradului de mobilitate a popula]iei, bunurilor [i serviciilor, având ca rezultatstimularea dezvolt\rii economice durabile a regiunii. Terenurile ocupate detraseul acestui drum sunt în inventarul bunurilor publice ale Consiliului Jude]eanBoto[ani, ele aflându-se în folosin]a domeniului public. Lucr\rile au ca scopaducerea structurilor rutiere la parametrii tehnici corespunz\tori categorieidrumului, asigurarea scurgerii apelor pluviale în condi]ii optime, consolidareazonelor cu alunec\ri de tern, tratarea în mod special a travers\rii localit\]ilor, cuprevederea de m\suri de siguran]\ a traficului rutier. În ceea ce prive[terezultatele estimate, precum [i impactul implement\rii, acest proiect [i-a propusreabilitarea a peste 12 km de drum jude]ean, refacerea [i/sau modernizarea a 22pode]e transversale, ac]iuni ce vor conduce la reducerea gradului de poluare înzon\, reducerea costurilor privind transportul de persoane [i m\rfuri [i lafluidizarea traficului.

Proiecte de investi]ii 1. Reabilitarea unor trasee de drumuri jude]ene Îmbun\t\]irea [i dezvoltarea infrastructurii de transport sunt priorit\]i ale PlanuluiNa]ional de Dezvoltare, care prezint\ sectorul transportului regional ca fiind unuldin sectoarele principale pentru dezvoltarea social-economic\ în România. ~n ultimii ani, mai multe drumuri au fost afectate atât în ce prive[te stareasuprafe]ei, cât [i în structur\, ele necesitând lucr\ri de modernizare, reabilitare adrumurilor jude]ene, ceea ce ar conduce la o cre[tere a traficului rutier, corelat cucre[terea general\ din economie. Astfel, se impun îmbun\t\]iri ale drumurilorjude]ene pentru a ]ine pasul cu cre[terea traficului, pentru a permite transporturimai ieftine, în condi]ii de siguran]\ [i confort, conform normelor europene [i,bineîn]eles, pentru dezvoltarea tuturor ramurilor economice ale zonei.În anul 2008 s-au reabilitat [i modernizat un num\r de 8 drumuri jude]ene,respectiv:- "Modernizare DJ 292, Brosc\u]i - Corl\teni, km 6+220 - 14+100"- "Modernizare DJ 291D, Loturi Enescu - Ib\ne[ti, km 4+900 - 13+000"- "Modernizare DJ 282, H\ne[ti - Vl\sine[ti, km 118+650 - 124+455"- "Modernizare DJ 208H, DN 29 - Corni - Sarafine[ti, km 0+000 - 12+600"- "Modernizare DJ 294A, DN 24C - Mitoc, km 9+900 - 14+550"- "Modernizare DJ 294, Gulioaia - Strahotin - Dîngeni, km 5+500 - 12+500"- "Modernizare DJ 294B, Dobârceni - P\dureni (DJ 294), km 13+010 - 18+610"- "Modernizare DJ 296B, Ungureni (DN 29) - Plopenii Mari - Borze[ti - Mândre[ti- C\lug\reni - C\lug\renii Mari (DJ 296), km 0+000 - 12+900".În decembrie 2007, Consiliul Jude]ean Boto[ani a depus spre finan]are, prinProgramul Opera]ional Regional 2007-2013, 9 proiecte pentru reabilitarea [imodernizarea urm\toarelor trasee de drumuri jude]ene:- Modernizare DJ 291B Lozna - Dersca - Mih\ileni, km 7+900 - 20+750�. Valoare= 35.875.893 lei- "Modernizare DJ 208H P\dureni - Co[ula - Buda (E 58), km 34+150 - 39+150".Valoare = 13.295.326 lei- "Modernizare DJ 207N, Boto[ani - Curte[ti - Criste[ti - DN 28B, km 0+900 -13+900". Valoare = 31.726.659 lei- "Modernizare DJ 291D, Cristine[ti (DN 29F) - Suhar\u - Oroftiana, km 18+000- 31+000". Valoare = 35.577.154 lei- "Modernizare DJ 282H, C\l\ra[i - Libertatea - DN 24C, km 6+540 - 11+540".Valoare = 5.510.240 lei- "Modernizare DJ 293A, Vii[oara - Cuza Vod\, km 7+000 - 11+550". Valoare =11.703.209 lei- "Modernizare DJ 294, Mih\l\[eni - DN 24C, km 22+100 - 29+160". Valoare =17.394.685 lei.

The target groupwas represented by 77 persons, employed in 77 townhalls, with responsibilities in the field of emergency situations, and 3persons from the County Inspectorate for Emergency Situations Botosani.The beneficiaries of the project "Informatization of the community systemfor emergency situations in Botosani County" were the volunteers from thelocal departments for emergency situations in Botosani County and the 77partner town halls from the county, through the improvement of theendowments and the training of their representatives. The indirectbeneficiaries of the project's results are the local communities from the 77administrative-territorial units, who will have more efficient public services.The general objectiveof the project was the implementation of the reformof public administration in general and of public services in particular,through the development of public departments for emergency situations,managed at local level.From among the specific objectives of the project we can mention:a.the modernization and development of the capacity of the localadministration in Botosani County to efficiently manage the emergencysituations through:- the endowment with IT equipment (management, communication, controlof the emergency situations)- a higher qualification level for the staff through training in the field ofcomputer use- the updating of the know-how in the field of emergency situationsb.the promotion of cooperation between the local authorities and otherfactors responsible for the management of the emergency situations andthe dissemination of the project's results. The implementation of the above mentioned project resulted in 77 trainedpersons, endowment with IT equipment of the local departments foremergency situations, 2 promotion activities organized at the start andcompletion of the project, the creation of an informal network between thepeople involved and also the creation of inter-institutional relationsbetween Botosani County Council, the Local Councils partners in theproject and the County Inspectorate for Emergency Situations. Projects financed from Structural funds1. "Modernization of the road DJ 294 Mihalaseni - DN 24C, km 22+100 -29+160"is an on-going project, financed through the Regional OperationalProgramme 2007-2013, Priority Axis 2 - Improvement of the regional andlocal transport infrastructure, Main intervention field 2.1 - "Rehabilitationand modernization of the network of county roads, urban streets - includingthe construction / rehabilitation of the belt roads"The general objective of the project is the improvement of the regional andlocal infrastructure, of the transport conditions for goods and people in theNorth-East Region, to and from the other regions, and of the mobility ofpeople, goods and services in order to stimulate the sustainable economicdevelopment of the region, as well as the improvement of the quality of theenvironment and of the prosperity of the served population.The county road DJ 294 connects Mihalaseni locality to the national roadDN 24C, being situated in the eastern part of Botosani County. The road section which will be rehabilitated is included between km22+100 - 29+160 and has a length of 7.06 km, crossing the national roadDN 24C.The purpose of the works is to bring the road structures to the technicalparameters adequate for the road category, the provision of appropiateconditions for the drainage of storm water, the consolidation of the areaswith risk of land slides, special measures for the crossing of localities, withsafety measures for road traffic. The surface occupied by the county roadDJ 294 is located outside the borders of Mihalaseni locality, property ofBotosani County Council.The results expected to be accomplished through the implementation ofthe project are:- the elaboration of the Feasibility Study and of the Technical Project- the signing of the works contract- the execution of the works and the improvement of the road infrastructurein Botosani County, complying with the quantitative and qualitativeconditions, according to the technical project and tender dossier- the information of the public regarding the improvement of the roadinfrastructure in Botosani County.

2. "Modernization of the county road DJ 291 B Lozna-DDersca-MMihaileni, km7+900-220+750"is an on-going project, financed through the RegionalOperational Programme 2007-2013, Priority Axis 2 - Improvement of theregional and local transport infrastructure, Main intervention field 2.1 -"Rehabilitation and modernization of the network of county roads, urbanstreets - including the construction / rehabilitation of the belt roads".The project envisages the rehabilitation and modernization of a section ofthe above mentioned county road, in order to improve the accessibility ofthe North-East Region, and also in order to increase the mobility of thepopulation, goods and services, resulting in the stimulation of thesustainable economic development of the region. The lands that will becrossed by this road are in the property of Botosani County Council, beingpart of the public domain. The purpose of the works is to bring the roadstructures to the technical parameters adequate for the road category, theprovision of appropiate conditions for the drainage of storm water, theconsolidation of the areas with land slides, special measures for thecrossing of localities, with safety measures for road traffic. Regarding the estimated results, as well as the impact of theimplementation, the project envisages the rehabilitation of over 12 km ofcounty roads, the restoration and / or modernization of 22 bridges,activities which will lead to the reduction of pollution in the area, thereduction of the cost of transport for people and goods and the fluidizationof traffic. Investment projects 1. Rehabilitation of county roads The improvement and development of the transport infrastructure are thepriorities of the National Development Plan, which presents the sector ofregional transport as one of the main sectors for social-economicdevelopment in Romania. Recently, many roads have been affected, requiring modernization andrehabilitation works, which will lead to the increase of the road traffic,correlated with general economic growth. Thus, the improvement of the county roads is necessary in order to keepup with the increasing traffic, in order to allow cheaper transportation, inconditions of safety and comfort, according to the European norms and forthe development of all economic branches in the area.In 2008, 8 county roads were rehabilitated and modernized:- "Modernization of DJ 292, Broscauti - Corlateni, km 6+220 - 14+100"- "Modernization of DJ 291D, Loturi Enescu - Ibanesti, km 4+900 -13+000"- "Modernization of DJ 282, Hanesti - Vlasinesti, km 118+650 - 124+455"- "Modernization of DJ 208H, DN 29 - Corni - Sarafinesti, km 0+000 -12+600"- "Modernization of DJ 294A, DN 24C - Mitoc, km 9+900 - 14+550"- "Modernization of DJ 294, Gulioaia - Strahotin - Dingeni, km 5+500 -12+500"- "Modernization of DJ 294B, Dobarceni - Padureni (DJ 294), km 13+010 -18+610"- "Modernization of DJ 296B, Ungureni (DN 29) - Plopenii Mari - Borzesti -Mandresti - Calugareni - Calugarenii Mari (DJ 296), km 0+000 - 12+900".In December 2007, Botosani County Council submitted for financingthrough the Regional Operational Programme 2007-2013, 9 projects forthe rehabilitation and modernization of the following sections of countyroads:- "Modernization of DJ 291B Lozna - Dersca - Mihaileni, km 7+900 -20+750". Value = 35,875,893 lei- "Modernization of DJ 208H Padureni - Cosula - Buda (E 58), km 34+150- 39+150". Value = 13,295,326 lei- "Modernization of DJ 207N, Botosani - Curtesti - Cristesti - DN 28B, km0+900 - 13+900". Value = 31,726,659 lei- "Modernization of DJ 291D, Cristinesti (DN 29F) - Suharau - Oroftiana, km18+000 - 31+000". Value = 35,577,154 lei- "Modernization of DJ 282H, Calarasi - Libertatea - DN 24C, km 6+540 -11+540". Value = 5,510,240 lei- "Modernization of DJ 293A, Viisoara - Cuza Voda, km 7+000 - 11+550".Value = 11,703,209 lei- "Modernization of DJ 294, Mihalaseni - DN 24C, km 22+100 - 29+160".Value = 17,394,685 lei.

1. Foto: Arhiva Consiliului Jude]ean Boto[ani -

Advertorial Consiliul Jude]ean Boto[aniAdvertorial Consiliul Jude]ean Boto[ani

16<<>>17

- "Modernizare DJ 208H, DN 28B (E 58) - Cop\l\u - Cerbu - Drac[ani - DJ 297,km 39+150 - 46+850". Valoare = 19.601.494 lei- Modernizare traseu regional Dorohoi - Racov\], tronsonul Ib\ne[ti - Cristine[ti -Baranca - Fundu Her]ii - Racov\], L= 15 km. Valoare = 21.692.441 leiPrin realizarea acestor proiecte se va contribui la îmbun\t\]irea infrastructuriiregionale [i locale [i a condi]iilor de transport pentru bunuri [i persoane atât îninteriorul zonelor studiate, cât [i înspre [i dinspre zonele în studiu, dar [i laîmbun\t\]irea calit\]ii mediului [i prosperitatea popula]iei deservite.Modernizarea lor va avea un impact important [i va contribui la atingereaurm\toarelor obiective specifice: îmbun\t\]irea accesibilit\]ii zonelor sauregiunilor periferice; reducerea costurilor de transport explicite [i implicite;reducerea polu\rii mediului în zon\ prin reducerea noxelor [i a zgomotului;cre[terea vitezei de transport [i implicit reducerea timpului afectat transportuluide m\rfuri [i de c\l\tori [i a consumului de carburant; realizarea unui confortsporit pentru participan]ii la trafic; condi]iile de rulare corespunz\toare [ireducerea uzurii mijloacelor de transport; sporirea siguran]ei circula]iei [ireducerea num\rului de accidente de circula]ie; înfiin]area de noi firme înlocalit\]ile de pe traseele drumurilor; crearea de locuri de munc\ în firmele nouînfiin]ate; dezvoltarea local\ [i în special a poten]ialului turistic local prinreabilitarea [i modernizarea leg\turilor directe de transport. De asemenea, se vafacilita accesul la obiectivele aflate în patrimonial cultural, incluse în circuiteturistice cum ar fi: M\n\stirea Vorona - cea mai important\ m\n\stire din jude]aflat\ la 15 km sud-est de Boto[an, ale c\rei începuturi dateaz\ din jurul anului1600; Schitul Frumu[ica (sau Bal[), din satul Store[ti; M\n\stirea Co[ula -construit\ în timpul domniei lui Petru Rare[ de c\tre vistiernicul Matias Co[ulvei(1532), care mai p\streaz\ fresce originale de mare valoare (pictur\ mural\)realizate între anii 1537-1681; M\n\stirea Cozancea; M\n\stirea Agafton -Curte[ti, (la 4 km sud-vest de Boto[ani), datând din secolul XVI, care reprezint\ oadev\rat\ atrac]ie pentru turi[ti. Realizarea acestor proiecte va conduce lacre[terea gradului de atractivitate al zonei din punctul de vedere al investitorilor,la valorificarea poten]ialului turistic [i cultural, precum [i la crearea unei mai buneleg\turi între re]elele de transport jude]ean [i re]elele na]ionale. Proiectele se vordesf\[ura în perioada 2009-2013, valoarea total\ a acestora solicitat\ prinProgram Opera]ional Regional 2007-2013 fiind de 191.377.101 lei.2. Sistem integrat de management al de[eurilor în jude]ul Boto[ani

Proiect finan]at prin POS Mediu, axa prioritar\ 2 - Dezvoltarea sistemelor demanagement integrat al de[eurilor [i reabilitarea siturilor contaminate istoric. Strategia- Construirea unui depozit jude]ean conform;- Închiderea spa]iilor de depozitare din mediul rural [i din ora[ele mici - 16 iulie2009, a depozitelor din mediul urban - conform calendarului de închidere [iecologizare a zonelor;- Extinderea sistemului de colectare a de[eurilor de tip municipal: 100% înmediul urban [i 80% în mediul rural;- Implementarea unui sistem de colectare selectiv\ a de[eurilor la nivel jude]ean;- Realizarea infrastructurii pentru colectarea de[eurilor de ambalaje;- Realizarea sistemului pentru transferarea/transportul de[eurilor menajere ladepozitul jude]ean.Op]iuni Criterii de selectare a op]iunilor: costuri, impact asupra mediului, criterii tehnice,conformitate, riscuri de implementare.- Sistem pentru colectarea de[eurilor: aplicarea unui sistem unitar în tot jude]ul;organizarea colect\rii selective a de[eurilor, a transportului/transferului ladepozitul jude]ean pe 5 zone geografice, `n func]ie de pozi]ia sta]iilor de transfer(zona 1 Dorohoi, zona 2 S\veni, zona 3 {tef\ne[ti, zona 4 Fl\mânzi, zona 5 f\r\sta]ie de transfer); colectarea la punct fix cu platforme de colectare a de[eurilor,norm\ tehnic\ - 120 loc/container (urban) [i 90 loc/container (rural) [i 500loc/platform\ (urban [i rural); eurocontainere metalice de 1,1 mc;

- Sistem pentru colectarea de[eurilor din ambalaje: zonele urbane - puncte decolectare 1/500 loc, cu câte 6 containere pentru colectare selectiv\ (hârtie,plastic+metal, sticl\); zonele rurale - puncte de colectare 1/500 loc pentruplastic+metal, sticl\;- Logistic\ - transfer [i transport: 4 sta]ii de transfer la: S\veni, {tef\ne[ti,Fl\mânzi, Dorohoi - extindere, fiecare având personal propriu, cântar [i zon\pentru depozitarea de[eurilor electrice [i electronice, a celor voluminoase [i acelor periculoase; - Transportul de la sta]iile de transfer la depozitul final se va face în 2 schimburi,cu camioane cu remorc\ cu 3 osii, fiecare cu 2 containere de 25 mc, asigurândtransportul a max.20 tone/curs\;- Depozit jude]ean conform: dup\ compara]ia tehnic\ a op]iunilor St\uceni [iUn]eni, s-a considerat c\ loca]ia adecvat\ va fi în comuna St\uceni;- Închiderea depozitelor [i gropilor neconforme: Procedur\ combinat\, cuînchiderea conform HG nr.349/2005 a celor dou\ depozite din municipiulBoto[ani [i municipiul Dorohoi [i închiderea simplificat\, conform Ordinnr.1274/2005, a spa]iilor de depozitare din mediul rural [i din ora[ele mici.SuportabilitateaGestionarea de[eurilor genereaz\ venituri prin perceperea de taxe de laproduc\torii de de[euri. Conform principiului ''poluatorul pl\te[te'', principiuadoptat în legisla]ia UE [i în cea româneasc\, aceste venituri vor trebui s\acopere costurile viitoare pe termen lung aferente serviciului de gestionare ade[eurilor, în afara celor acoperite prin fonduri UE.Costurile pentru gestionarea de[eurilor se consider\ a fi suportabile dac\ suntmai mici de 1,5% din venitul pe gospod\rie.Cadrul institu]ional- Înfiin]are A.D.I. ''ECOPROCES BOTO{ANI'';- Înfiin]are Unitate de Implementare Proiect în cadrul A.D.I.;- Încheiere contracte de delegare de gestiune a serviciilor;- Consiliul Jude]ean Boto[ani este beneficiarul [i cofinan]atorul proiectului dinpartea României;- Contractele de delegare a gestiunii se vor încheia de c\tre A.D.I./ConsiliulJude]ean Boto[ani/Consilii Locale în func]ie de activit\]ile de salubrizare care facobiectul contractelor de delegare;- Toate bunurile nou create ca urmare a investi]iilor viitoare care deservesc dou\sau mai multe unit\]i administrativ-teritoriale vor fi bunuri ale jude]ului Boto[ani;- Depozitul ecologic jude]ean se va înregistra în categoria bunurilor publice alejude]ului Boto[ani, gestionarea activit\]ii fiind realizat\ prin delegarea gestiuniiserviciului de c\tre Consiliul Jude]ean Boto[ani unui operator licen]iat. Termene [i valoare investi]ii- Master planul pentru a fost aprobat de c\tre Ministerul Mediului [i Dezvolt\riiDurabile la 12.08.2008 [i de c\tre Consiliul Jude]ean Boto[ani prin H.C.J.nr.101/30.09.2008;- Termen estimat de finalizare a Studiului de fezabilitate, conform Asisten]eitehnice: 30.03.2009;-Termen estimat finalizare aplica]ie, conform Asisten]ei Tehnice: 29.06.2009.- Valoarea total\ a investi]iilor ce urmeaz\ a fi întreprinse în cadrul acestui proiectse ridic\ la 32.250.210 Euro.

- "Modernization of DJ 208H, DN 28B (E 58) - Copalau - Cerbu - Dracsani- DJ 297, km 39+150 - 46+850". Value = 19,601,494 lei- "Modernization of the regional route Dorohoi - Racovat, Ibanesti -Cristinesti - Baranca - Fundu Hertii - Racovat section, L= 15 km. Value =21,692,441 leiThe accomplishment of these projects will contribute to the improvementof the regional and local infrastructure, of the conditions of transport forgoods and people both inside the studied areas and also to and from theseareas, but also to the improvement of the environmental quality andprosperity of the served population.The modernization will have a significant impact and will contribute to theaccomplishment of the following specific objectives: improvement of theaccessibility of the peripheric areas; the reduction of the transport costs;the reduction of pollution in the area through the reduction of air andphonic pollution; the possibility to increase the speed and implicitly reducethe time allocated to the transportation of merchandise and people andalso a lower consumption of fuel; the provision of an increased comfort forthe participants in traffic; adequate circulation conditions and a lowerdegree of tear of the vehicles; higher level of safety and less accidents; theestablishment of new companies in the localities traversed by the roads;the creation of jobs in the new companies; local development andespecially the development of the local tourist potential through therehabilitation and modernization of the direct transport connections.The project will also facilitate the access to the sights of the culturalpatrimony, included in the tourist circuits, such as: Vorona Monastery - themost important monastery in the county, located at 15 km south-east ofBotosani, raised in 1600; Frumusica (or Bals) Hermitage, from Storestivillage; Cosula Monastery - built during the reign of Petru Rares by thetreasurer Matias Cosulvei (1532), still preserving original frescoes of greatvalue (mural painting) accomplished in 1537-1681; Cozancea Monastery;Agafton Monastery - Curtesti (4 km south-west of Botosani), dating fromthe XVI-th century, representing a true sight for tourists.The accomplishment of these projects will increase the attractiveness ofthe area from the point of view of investors, will turn to account the touristand cultural potential, leading also to the creation of a good connectionbetween the county and national transport lines. The projects will beaccomplished between 2009 and 2013, their total value (requestedthrough the Regional Operational Programme 2007-2013) being191,377,101 lei.2. Integrated waste management system in Botosani CountyProject financed through SOP Environment, Priority Axis 2 - Developmentof the integrated waste management systems and rehabilitation of thecontaminated sites. Strategy - Construction of a county storage facility;- Closing of the landfills in the rural environment and in the small towns -16 July 2009, and also of the landfills in the urban environment - accordingto the ecologization calendar of the areas;- Extension of the collection system of municipal waste: 100% in the urbanenvironment and 80% in the rural environment;- Implementation of a selective system for the collection of waste at countylevel;- Construction of the infrastructure for the collection of packages;- Implementation of a system for the transfer/transport of domestic wasteto the county storage facility.Options Selection criteria for the options: costs, environmental impact, technicalcriteria, implementation risks.- System for the collection of waste:- The application of a unitary system throughout the county;- The organization of the selective collection of waste, of transport/transferto the county storage facility from 5 geographical areas, according to theposition of the transfer units (area 1 Dorohoi, area 2 Saveni, area 3Stefanesti, area 4 Flamanzi, area 5 no transfer unit);- The collection of waste in a fixed point with waste collection platforms,technical norm - 120 inhab/container (urban), 90 inhab/container (rural)and 500 inhab/platform (urban and rural);- Metallic euro-containers with a capacity of 1.1 m

3;

- System for the collection of packages:- Urban areas - collection points 1/500 inhab, with 6 containers forselective collection (paper, plastic+metal, glass);- Rural areas - collection points 1/500 inhab for plastic+metal, glass;- Logistics - transfer and transport:- 4 transfer units in: Saveni, Stefanesti, Flamanzi, Dorohoi - extension, eachwith its own staff, scale and area for the storage of electric and electronicwaste, of large and dangerous waste;- Transport from the transfer units to the final storage facility will be madein 2 shifts, in trucks with trailers, each with 2 containers of 25 m3, ensuringthe transport of max. 20 tons/trip;- County storage facility: After the technical comparison of the two optionsStauceni and Unteni, the former was chosen as the adequate location;- Closing of the inadequate landfills: Procedure combined with the closing,according to the Government Decision no. 349/2005, of the two storagefacilities in the City of Botosani and the City of Dorohoi and the simplifiedclosing of the landfills from the rural environment and small towns,according to Order no. 1274/2005.AffordabilityThe waste management activity generates income through the charging offees to the waste producers. According to the ''polluter pays'' principleadopted in the European and Romanian legislation, these incomes willhave to cover the future waste management costs on the long-term,besides the ones covered through EU funds.The costs for waste management are considered affordable if they arelower than 1.5% of the household income.Institutional framework- Establishment of I.D.A. ''ECOPROCES BOTOSANI'';- Establishment of the Project Implementation Unit as part of I.D.A.;- Conclusion of service delegation contracts;- Botosani County Council is the beneficiary and co-financer of the projecton behalf of Romania;- The delegation contracts will be concluded by I.D.A./Botosani CountyCouncil/Local Councils depending on the sanitation activities thatrepresent the object of the delegation contracts;- All the new assets, results of the future investments, which will serve twoor more administrative-territorial units will be in the property of BotosaniCounty;- The county ecologic storage facility will also be part of the public domainof Botosani County, the management of the activity being accomplishedthrough the delegation of the service by Botosani County Council to alicensed operator. Deadlines and value of investment- The Master Plan has been approved by the Ministry of Environment andSustainable Development on 12.08.2008 and by Botosani County Councilthrough the Decision of the County Council no. 101/30.09.2008;- Deadline estimated for the completion of the Feasibility Study, accordingto the Technical Assistance: 30.03.2009;- Deadline estimated for the completion of the application, according to theTechnical Assistance: 29.06.2009.- Total value of the project's investments: 32,250,210 Euro.

1. Foto: Arhiva Consiliului Jude]ean Boto[ani -

Advertorial Consiliul Jude]ean Boto[aniAdvertorial Consiliul Jude]ean Boto[ani

18<<>>19

Botoºani

Repere geografice [i turisticeMunicipiul Botosani, re[edin]a jude]ului cu acela[i nume, este situat în nord-estulRomâniei, în zona de contact dintre regiunea dealurilor înalte de pe stânga v\iiSiretului în vest [i cea a dealurilor joase ale Câmpiei Moldovei ce se întinde c\tre est.Teritoriul ora[ului propriu-zis are o suprafa]\ de 4132 ha [i un caracter u[or alungitpe direc]ia nord-sud. Altitudinea medie a ora[ului este de 163 metri, nedep\[inddecât excep]ional 200 metri, în partea vestic\. Caracteristic acestei regiuni esterelieful de dealuri joase sau câmpii deluroase. Vegeta]ia natural\ a zonei de est amunicipiului Boto[ani este caracteristic\ zonei de silvostep\, fiind format\ în specialdin terenuri agricole [i paji[ti seculare ce ocup\ locul fostelor p\duri. În nord-vest seîntind p\duri de gorun, terenuri agricole [i paji[ti stepizate, iar în sud-vest f\gete dedeal [i p\duri amestecate de fag [i gorun. În rest, vegeta]ia natural\ estecaracteristic\ solurilor de p\dure, cu fâne]e [i islazuri pe care cresc ierburi perene.Culturile tradi]ionale constau din: grâu, secar\, orz, porumb, cartofi, sfecl\ de zah\r,floarea-soarelui. Livezile ocup\ suprafe]e relativ mici [i predomin\ prunul [i vi[inul,cire[ul [i p\rul, gutuiul [i nucul.

Fauna este format\ din c\prioar\, iepuri, vulpi. Boto[ani este situat la intersec]iadrumurilor na]ionale 29B (Târgu Frumos-Dorohoi) [i 29 (Suceava-S\veni), implicit petraseul drumului european E58, ce leag\ grani]a de nord-vest a ]\rii, Halmeu, cu ceade est, nord-est, Sculeni. Astfel, ora[ul a fost din cele mai vechi timpuri o punte deleg\tur\ între România [i zona Bucovinei [i a Basarabiei de nord, [i, de asemenea,cu Ucraina, Polonia [i Rusia. Din punct de vedere turistic, de aici se poate ajunge cuu[urin]\ la m\n\stirile din zona Bucovinei (Vorone], Moldovi]a, Sucevi]a, Putna), cât[i la cele din jude], cum ar fi Vorona sau cele nem]ene [i ie[ene. De asemenea, sepoate ajunge u[or la Lacul de acumulare Stânca-Coste[ti, cel mai mare lac deacumulare din ]ar\, situat pe Prut, la grani]a cu Republica Moldova. Autostrada A4,care va face leg\tura dintre Ia[i [i Târgu Mure[, se va situa la 70 km distan]\.Leg\tura de la Boto[ani la traseul tronsonului Ia[i-Târgu Frumos-Târgu Neam] se vaface pe E58. În municipiu exist\ 4 autog\ri care asigur\ curse zilnice c\tre alte ora[edin ]ar\ [i c\tre majoritatea localit\]ilor din jude].

Boto[ani Botosani is one of the Romanian counties that have marked theirevolution through valuable elements, both at a cultural-spiritual level, aswell as at a social-economic level. Geographical and tourist marksThe City of Botosani, the residence of the homonymous county, issituated in the north-east of Romania, in the contact area between thetall hills located on the left of Siret Valley to the west and the low hillsof the Moldavian Plain, which spreads towards the east. The city'sterritory has a surface of 4,132 hectares and a slightly elongated shapefrom north to south. The city is situated at an average altitude of 163meters, occasionally exceeding 200 meters in the western part.Characteristic to this region is the relief with low hills or hilly plains. Thenatural vegetation of the eastern area of the City of Botosani is specificto the forest steppe area, consisting of agriculatural lands and ancientgrasslands which have taken the place of the former forests. Hornbeamforests spread towards the north-west, as well as agricultural lands andgrasslands, and to the south-west beech forests and mixed forests ofbeech trees and hornbeam. Apart from that, the natural vegetation ischaracteristic to the forest soils, with hayfields and commons withevergreen grass. The traditional crops are represented by: wheat, rye,barley, corn, potatoes, beet, sun-flower etc. .

The orchards occupy small surfaces, dominated by plum trees, cherrytrees, pear trees, quince trees and nut trees. The fauna is representedby deer, rabbits and foxes. Botosani is situated at the junction of thenational roads 29B (Targu Frumos-Dorohoi) and 29 (Suceava-Saveni),implicitly on the route of the European road E58, which connects thenorth-western border of the country, Halmeu, with the north-easternborder, Sculeni. Thus, the city has been since ancient times a brigdebetween Romania, Bucovina and northern Basarabia, and Ukraine,Poland and Russia. From a tourist point of view, the tourists can easilyreach the monasteries from Bucovina (Voronet, Moldovita, Sucevita,Putna), as well as to the county's monasteries, such as Vorona or themonasteries from Neamt and Iasi counties. Access can also be made tothe largest water storage dam in the country Stanca-Costesti, situatedon Prut River, at the border with the Republic of Moldova. Highway A4,which will connect Iasi and Targu Mures, will be situated at a distanceof 70 km. The connection from Botosani to the route Iasi-Targu Frumos-Targu Neamt will be made on E58. The city has 4 bus terminals whichprovide transportation to other cities in the country and to most of thecounty's localities.

Boto[ani reprezint\ în arealul românesc unul dintre ]inuturile care [i-au marcat

evolu]ia prin amprentele valorice deosebite atât în plan cultural-spiritual, cât [i în

plan socio-economic.

Foto: Calea Na]ional\ `n intersec]ie cu str Cuza Vod\, `n centru Monumentul Eroilor

1. Foto: Bulervardul pietonal - str. Unirii

2. Foto: Parcul ''Mihai Eminescu''

Foto: BOARDMEDIA

Advertorial Consiliul Jude]ean Boto[aniAdvertorial Consiliul Jude]ean Boto[ani

Valori culturale. spirituale [i arhitecturaleCu o via]\ cultural\ foarte bogat\, municipiul Boto[ani a dat de-a lungul anilor maripersonalit\]i ale [tiin]ei [i culturii, care [i-au înscris numele în patrimoniul culturalromânesc [i universal. Nume ca Mihai Eminescu, Nicolae Iorgasau Octav Onicescu

sunt repere majore în domenii diverse, multe dintre ele ]inând deja de universalitate.Dintre edificiile culturale de referin]\ din municipiul Boto[ani amintim: Casa Ciomac-Cantemir(monument istoric construit la începutul sec. al XIX-lea, sediul Funda]iei"{tefan Luchian" Boto[ani; Casa memorial\ "Nicolae Iorga"(organizat\ într-una dincasele în care a copil\rit marele istoric Nicolae Iorga); Muzeul Jude]ean- sec]ia deistorie [i arheologie(fosta Prefectur\ a Jude]ului Boto[ani, monument de arhitectur\de la începutul sec. al XX-lea,); Teatrul "Mihai Eminescu"(construit în anul 1914,distrus par]ial în timpul bombardamentelor din anul 1944 [i ref\cut în anul 1958);Biblioteca Jude]ean\ "Mihai Eminescu"(fosta filial\ din Boto[ani a B\ncii Na]ionale,monument de arhitectur\ datând de la sfâr[itul sec. al XIX-lea), S.C. Nord-PProiect

("Casa Moscovici", este o adev\rat\ bijuterie arhitectonic\, construit\ la sfâr[itulsecolului al XIX-lea, îmbinând într-o sintez\ armonioas\ elemente ale arhitecturiifranceze cu cele germane). O valoare arhitectural\ de necontestat au câteva l\ca[uride cult: Biserica Uspenia- ctitorie a Elenei Despot Doamna `n anul 1552, unde a fostbotezat Mihai Eminescu; Biserica "Sf. Gheorghe"- având acela[i ctitor, datând dinanul anterior; Biserica "Sf. Nicolae" Pop\u]i- ctitorie a domnitorului {tefan cel Mare[i Sfânt din anul 1496, precum [i zona de târg a ora[ului, renumit\ pentru valoareaarhitectural\ a centrului istoric, declarat rezerva]ie arhitectural\. Ca zon\ deagremenent men]ion\m parcul ''Mihai Eminescu'', amenajat `n 1869, în care se maip\streaz\ câ]iva arbori contemporani cu marele poet na]ional, care a poposit aici demai multe ori, mai ales `n ultima parte a vie]ii sale. ~n parc exist\ un mic lac artifical[i un chio[c unde, `n trecut, fanfara militar\ îi delecta pe boto[\neni la sfâr[it des\pt\mân\. Muncipiul Boto[ani este prin trecutul s\u [i prin vestigiile pe care le maip\streaz\ înc\ unul dintre cele mai însemnate ora[e ale ]\rii. Scurta prezentare pecare am f\cut-o Boto[anilor în rândurile de mai sus se dore[te a fi o invita]ie lacunoa[terea acestuia prin lectura revistei pe care o ave]i în fa]\ [i sper\m printr-ovizit\ pe care o ve]i face cât mai curând aici.

Repere istorice ai economiceUrbanonimul ''Boto[ani'' a preocupat numero[i cercet\tori - istorici, geografi, lingvi[ti-, p\rerile acestora mergând în dou\ direc]ii: fie c\ deriv\ dintr-un substantiv comun(bot\, botó[= buta[, botâ[e= opinci), fie dintr-un nume de persoan\ (Bot\[, Boto[sau Botu[). Întrucât nicio ipotez\ nu s-a impus definitiv, prefer\m s\ ne-o însu[im pecea formulat\ de Nicolae Iorga, care nota faptul c\ ''Boto[anii înseamn\ târgul luiBot\[''. Bot\[ e un nume care trebuie pus al\turi de Bont\[, cu Mot\[, Crasn\[, cuHasn\[. Sufixul -\[ se ad\uga la unele nume de oameni pentru a face nume nou\.'''Numele de Boto[ani vine, deci de la Bot\[, p\rere pe care o împ\rt\[e[te [i ArturGorovei în ''Monografia Ora[ului Boto[ani'', publicat\ în anul 1926: ''Adev\rul-noteaz\ el - este c\ Boto[anii î[i trage numele de la Bot\[, care din timpurile cele maivechi va fi avut vreun rost prin meleagurile acestea.''Boto[ani a luat fiin]\ probabilîn sec. al XIV-lea, dar atestarea sa documentar\ este consemnat\ de abia în anul1439, dup\ cum noteaz\ cronicarul Grigore Ureche în ''Letopise]ul }\rii Moldovei'' la28 noiembrie: ''la anul 6947 (1439), noiembrie 28, au venitu tâtarii �[i au pr\datu �[iarsu pân la Boto[an�i [i au arsu �[i târgu Boto[eni". Târgul a luat fiin]\ pe unul dinlocurile de popas al caravanelor de m\rfuri care str\b\teau marele drum comercialce lega Marea Baltic\ de Marea Neagr\, deschis la începutul sec. al XIV-lea. Ini]ialpunct de popas al caravanelor de m\rfuri, a[ezarea a devenit în scurt timp loc deschimb de m\rfuri la date fixe, cunoscut de negustorii din cele mai îndep\rtate locuri.La r\scrucea drumurilor ce se întâlneau aici, a luat fiin]\ iarmarocul. Al\turi au fostamenajate primele hanuri, apoi au fost construite primele locuin]e, închegându-seastfel ora[ul. Târgul, aduc\tor de mari venituri, a atras asupra-i aten]ia domnitorilor]\rii. Astfel, Petru Rare[ îl d\ruie[te so]iei sale, Elena Despot Doamna, ca ''apanajdomnesc''. Statutul de ora[ domnesc este pus în eviden]\ de prima pecete aBoto[anilor, pe care este gravat un p\un cu coada r\sfirat\. Boto[anii p\streaz\ ostructur\ subteran\ de târg, cu pivni]e boltite suprapuse, ce au ad\postit timp de sutede ani m\rfurile târgului, constituind [i locul de refugiu al popula]iei în timpulrepetatelor invazii. Mult\ vreme ora[ul [i-a p\strat caracterul de important centrucomercial. În sec. XIX apar primele manufacturi, iar din a doua jum\tate a acestuisecol industria de fabric\. Primele fabrici, înfiin]ate în ora[, au fost Fabrica de bereHascal Berariu (1865), Fabrica de cvas [i cerneal\ [i Fabrica de confec]ii, bonet\rie [itricouri (1896). Dup\ 1900, li se al\tur\, Fabrica de mobil\ Leon Schvartz, Fabricile dec\m\[i ''Floridas'' [i ''Hercules'', Fabrica de Juc\rii ''Teddy'' [i Fabrica de lumân\ri''Iacovloff'' - cea mai mare de acest fel din r\s\ritul Europei. Pentru a r\spundenevoilor întreprinz\torilor, în anul 1862 ia fiin]\ aici prima institu]ie de credit, iar înanul 1894 o filial\ a B\ncii Agricole. În anul 1868 ia fiin]\ la Boto[ani Camera deComer] [i Industrie, care va fi instalat\ într-o monumental\ cl\dire, cedat\ în acestscop de bancherul Berisch Moscowicz. Ca centru industrial, Boto[anii s-au afirmatdup\ anul 1949, când se pun bazele Întreprinderii Textile Moldova, [i mai ales îndeceniul al optulea al secolului trecut, când se creeaz\ o mare platform\ industrial\pe care s-au construit, între altele, Întreprinderea de Aparataj Electric de Joas\Tensiune (Electrocontact), Întreprinderea pentru Utilaje [i Piese de Schimb pentruIndustria U[oar\ (IUPS), Întreprinderea de Industrializarea Lemnului, ÎntreprindereaMecanic\, Fabrica de Izolatori Electrici din Sticl\ [i Fabrica de [uruburi. MunicipiulBoto[ani realizeaz\ în momentul de fa]\ 70% din PIB-ul jude]ului, de[i popula]iaacestuia reprezint\ doar 25% din popula]ia jude]ului (119.132 locuitori, în anul 2005).

Cultural, spiritual and architectural valuesWith a very intense cultural life, the City of Botosani has given manyimportant figures in the fields of science and culture in the course oftime, writing their names in the Romanian and universal culturalpatrimony. Names like Mihai Eminescu, Nicolae Iorgaor OctavOnicescuare major landmarks in various fields, many of them alreadyuniversal. From among the most important cultural edifices in the Cityof Botosani we can mention: Ciomac - Cantemir House(a historicalmonument built at the beginning of the XIX

thcentury, today the

headquarters of "Stefan Luchian" Foundation in Botosani); theMemorial House "Nicolae Iorga"(organized in one of the houses rentedby the family of the great historian Nicolae Iorga); the County Museum- history and archaeology section(the former Prefect's office ofBotosani County, an architectural monument from the beginning of theXX

thcentury,); "Mihai Eminescu" Theatre(built in 1914, partially

destroyed during the bombings of 1944 and restored in 1958); theCounty Library "Mihai Eminescu"(former branch of the National Bankin Botosani, an architectural monument dating from the end of the XIX

th

century, S.C. Nord-PProiect("Moscovici House", is a true architecturaljewel, built at the end of the XIX

thcentury, combining the elements of

French and German architecture in an harmonious synthesis). Anirrefutable architectural value is possessed by a few places of prayer:Uspenia Church- raised by Lady Elena Despot in 1552, where MihaiEminescu was baptised; "Saint George" Church- built by the sameperson, dating from the previous year; "Saint Nicholas" Church Popauti- built by the ruler Stephen the Great in 1496, as well as the town'smarket area, famous for the architectural value of the historic centre,declared architectural reservation. As leisure areas we can mention''Mihai Eminescu'' Park, established in 1869, still sheltering a few treescontemporary with the great national poet, who came here severaltimes, especially in the last part of his life. In the park there is also asmall artificial lake and a gazebo where the military band used todelight the locals in the weekends. The City of Botosani is one of themost significant cities in the country through its history and the vestigesit still preserves. The short presentation we have made in these lineswishes to be an invitation to a deeper knowledge of the city through thepages of this magazine and we hope also through a visit to thesemagical places.

Historic and economic marksThe name ''Botosani'' has been the concern of many researchers -historians, geographers, linguists - their opinions being separated intotwo directions: either it derives from a noun (bota, botós= slip, botase= traditional peasant's sandals), or from a name (Botas, BotosorBotus).As there was no definite conclusion, we prefer the one written byNicolae Iorga, who noted that ''Botosani means the market town ofBotas. Botas is a name that has to be put next to Bontas, with Motas,Crasnas and Hasnas. The suffix -as is added to some names in order tocreate a new name.''The name Botosani comes, thus, from Botas, anopinion shared by Artur Gorovei in ''The Monograph of the City ofBotosani'', published in 1926: ''The truth - he writes - is that Botosanidraws its name from Botas, who must have had some role in theseparts.''Botosani was probably established in the XIV

thcentury, but it

was documentary certified in 1439, as it is mentioned by the chroniclerGrigore Ureche in the ''Chronicle of Moldavia'' on 28 November: "in6947 (1439), november 28, the Tartars came and plundered andburned everything up to Botosani and also Botoseni market town". Themarket town was established in one of the stops of the freight caravansthat crossed the commercial route which connected the Baltic Sea withthe Black Sea, opened at the beginning of the XIV

thcentury. Initially

used as a stop for the freight caravans, the settlement became a placewhere the goods were exchanged on fixed dates, known by merchantsfrom the most distant areas. The market town was established at thecrossroads of these routes. Around it, the first inns were built, and thenthe first dwellings, leading to the creation of the town. The market town,generator of large income, drew the attention of the country's rulers.Thus, Petru Rares gives the town to his wife, Lady Elena Despot, as a''princely prerogative''. The statute of princely town is emphasised bythe first seal of Botosani, with an engraving of a peacock with ascattered tail. Botosani still preserves the underground structure of amarket town, with arched cellars, which have sheltered the town'sgoods for hundreds of years, being used also as a place of refuge forthe population during the repeated invasions. For a long time, the townhad preserved its character of important commercial centre. The firstmanufactures appeared in the XIX

thcentury, and the factories in the

second half of the last century. The first factories established in townwere the Beer Factory Hascal Berariu (1865), the Kvass and ink factoryand the Clothing factory (1896). New factories emerged after 1900 : theFurniture factory Leon Schvartz, the Shirts factories ''Floridas'' and''Hercules'', the Toy factory ''Teddy'' and the Candle factory ''Iacovloff''- the largest of its kind from eastern Europe. In order to respond to theneeds of the entrepreneurs, the first loan institution came to life in1862, and the branch of the Agricultural Bank was established in 1894.The Chamber of Commerce and Industry was established in Botosani in1868, in a monumental edifice, awarded by the banker BerischMoscowicz. As an industrial centre, Botosani stood out after 1949, withthe establishment of the Textile Factory Moldavia, and especially in theeigth decade of the last century, when a large industrial platform wascreated, including, amongst others, the Low Voltage Electric EquipmentEnterprise (Electrocontact), the Spare Parts and Machinery for LightIndustry Enterprise (IUPS), the Wood Industrialization Enterprise, theMechanical Enterprise, the Glass Electric Insulators Factory and theBolt Factory. The City of Botosani contributes with 70% of the county'sGDP, although its population represents only 25% of the county'spopulation (119,132 inhabitants in 2005).

1. Foto: Consiliul Jude]ean - `n fundal

2. Foto: Sala Polivalent\

1. Foto: Teatrul de Stat Mihai Eminescu

2. Foto: Parcul Mihai Eminescu

3. Foto: Compania de mitraliere a maiorului Grigore Ignat `n atac - monument din Pia�a 1 Decembrie

4. Foto: detaliu cladire veche din centrul istoric

20<<>>21Advertorial Consiliul Jude]ean Boto[ani

Advertorial Consiliul Jude]ean Boto[ani

1

3

13

2

4

22<<

opula]ia municipiului este de 31.267 locuitori. Distan]a fa]\ de re[edin]ajude]ului, municipiul Boto[ani, este de 36 km, iar fa]\ de capitalaRomâniei, Bucure[ti, este de 493 km. Municipiul Dorohoi a împlinitrecent 600 de ani de la prima atestare documentar\ cunoscut\, caredateaz\ din 6 oct. 1407, când domnitorul Moldovei, Alexandru cel Bun,

încheie la Liov un tratat cu Vladislav Iagello, regele Poloniei, tratat care este semnat[i de boierul Mihail Dorohoianul. Referitor la originea numelui localit\]ii, suntvehiculate mai multe variante, dar în Enciclopedia Român\ g\sim urm\toareaexplica]ie: Numele lui (al Dorohoiului), de origine slav\, înseamn\ ''drag", poate de laîntemeitorul a[ez\rii.De-a lungul timpului, Dorohoiul [i-a scris propria istorie, cândzbuciumat\, când lini[tit\, dar mereu ancorat\ în dimensiunile corespunz\toarevremurilor. La 8 octombrie 1408, Dorohoiul este men]ionat ca punct vamal pentrunegustorii care exportau cai la Cameni]a. În secolul al XV-lea, ora[ul devine centruladministrativ al Moldovei de nord. În 1509 este pr\dat de poloni, iar în 1510 [i 1513de t\tari. Ref\cut în 1568, Dorohoiul devine re[edin]a vornicului }\rii de Sus pân\ în1778, timp de 210 ani. În urma reformei administrative moderne din timpul lui Cuza,Dorohoiul a fost transformat în jude], cuprinzând la acea vreme 6 pl\[i, trei comuneurbane [i 64 comune rurale. Cre[te num\rul hanurilor cu cele necesare pentru dormit[i hran\, al atelierelor de reparat harna[amente [i mijloace de transport, pentrupotcovit caii etc. Datorit\ pozi]ion\rii pe traseul principalelor rute de comer] ceasigurau leg\tura cu nordul Europei, s-a înregistrat o intensificare a schimburiloreconomice, ceea ce a condus la cre[terea importan]ei acestuia. Astfel, în secolele XVII[i XVIII, Dorohoiul apare ca un nod de comunica]ie de la care plecau [i `n care seintersectau numeroase drumuri din ]ar\. Documentele Moldovei men]ioneaz\ acum[i "drumul cel mare al Dorohoiului". Dezvoltarea a continuat [i în sec. XIX [i XX, faptdatorat [i personalit\]ilor care îi reprezentau interesele. ~n 1857, Dorohoiul estereprezentat la [edin]a divanului ad-hoc al Moldovei de Mihail Kog\lniceanu, careprezint\ dolean]ele românilor din aceast\ parte a ]\rii. Un impuls puternic pentrueconomia ora[ului `l reprezint\ construirea c\ilor ferate Leorda - Dorohoi în 1888 [iIa[i - Dorohoi în 1896. În 1923 ora[ul este alimentat cu energie electric\ furnizat\ deuzina proprie, iar în 1962 localitatea beneficiaz\ [i de alimentare cu ap\ potabil\,pân\ în acel moment apa fiind adus\ cu sacalele. Dup\ reorganizarea administrativ\din anul 1950, Dorohoiul a devenit re[edin]\ a raionului cu acela[i nume din cadrulregiunii Boto[ani, iar din anul 1952, tot re[edin]\ de raion, dar în cadrul regiuniiSuceava.

Din 1968, în urma reorganiz\rii administrativ-teritoriale a României, Dorohoiul ar\mas ora[ în cadrul jude]ului Boto[ani, iar în data de 24 noiembrie 1994 a fost ridicatla rangul de municipiu. Pân\ în anul 1989, economia ora[ului avea un caracterindustrial, predominante fiind industria sticl\riei [i por]elanului, industriaconstructoare de ma[ini, industria textil\ [i industria alimentar\. Dup\ anul 1990 s-au înfiiin]at în Dorohoi societ\]i comerciale cu capital mixt sau privat, în prezent înmunicipiu fiind înregistra]i un num\r de 1400 agen]i economici, din care 53 agen]ieconomici cu participare str\in\. Numeroase personalit\]i [i-au legat destinele deacest ora[. Astfel, în Dorohoi s-au n\scut, au tr\it sau au activat personalit\]i deseam\ ale [tiin]ei, culturii [i artei române[ti: marele nostru muzician George Enescu,Spiru Haret, P\storel Teodoreanu, Ion Pillat, Dimitrie Pompeiu. Municipiul dispune deun bogat patrimoniu cultural-istoric: Biserica ''Sf.Nicolae''(ctitorie a lui {tefan celMare - 1495), Biserica ''Na[terea Maicii Domnului''(construit\ din bârne de stejar petemelie de piatr\ în zilele lui Constantin Moruzi Voevod), Catedrala ''Adormirea MaiciiDomnului'', numeroase cl\diri cu valoare arhitectural\ [i de patrimoniu. În municipiulDorohoi func]ioneaz\ dou\ muzee ce g\zduiesc exponate de o deosebit\ valoare:Muzeul ''George Enescu'', care recompune atmosfera crea]iei marelui compozitor, [iMuzeul de {tiin]ele Naturii, care ad\poste[te colec]ii de [tiin]e ale naturii (se remarc\colec]ia de p\s\ri [i pe[ti exotici [i galeriile de art\ modern\ - art\ decorativ\ de sticl\[i por]elan). De asemenea, în municipiu func]ioneaz\ o cas\ municipal\ de cultur\ [io bibliotec\, un spital municipal, unit\]i de înv\]âmânt preuniversitar: ''ColegiulNa]ional Grigore Ghica'', Grupul [colar ''Regina Maria'', Seminarul Teologic ''SfântulIoan Iacob'', un club al copiilor [i elevilor unde activeaz\ una dintre cele mai apreciateforma]ii de muzic\ popular\ din ]ar\ - Orchestra Mugurelul (25 de ani de activitate),8 [coli, 8 gr\dini]e, un stadion municipal, 9 baze sportive, 3 s\li de sport. MunicipiulDorohoi merit\ s\ fie vizitat pentru obiectivele turistice cu care s-ar mândri oricelocalitate. Dintre acestea amintim: Biserica Domneasc\ ''Sf. Nicolae'', Bisericu]a delemn ''Na[terea Maicii Domnului'' - Vârgolici, Catedrala ''Adormirea Maicii Domnului'',Muzeul ''George Enescu'', Muzeul de {tiin]ele Naturii. Anual se organizeaz\manifest\ri culturale pentru evocarea personalit\]ilor de seam\ de pe meleagurileDorohoiului, manifest\ri cultural-artistice: Festivalul Na]ional de Muzic\ U[oar\''M\r]i[or Dorohoian'', Festivalul ''Mugurelul'', Zilele Municipiului, expozi]ii [iconcursuri literar-artistice. O contribu]ie la dezvoltarea Dorohoiului [i-a adus-o, de-alungul celor aproximativ 400 de ani de prezen]\, [i comunitatea evreilor, prinpresta]iile breslelor de la fierari [i dogari pân\ la medici [i denti[ti, bresle care au f\cutposibil\ func]ionarea a 38 de sinagogi, fiecare deservind câte o breasl\. Pentru amarca acest lucru, un loc din centrul municipiului poart\ numele rabinului care ap\storit timp de 40 de ani una din cele mai prospere ob[ti evreie[ti din aceast\ ]ar\.Este vorba de inaugurarea, în cadrul unei festivit\]i, a pia]etei "Rabin PinhasWasserman"[i a Muzeului existen]ei evreilor în Moldova. ~n ceea ce prive[te viitorul,municipiul Dorohoi acord\ o mare importan]\ dezvolt\rii socio-economice durabile alocalit\]ii [i cre[terii calit\]ii vie]ii locuitorilor s\i în condi]iile p\str\rii tradi]iilor locale [iconserv\rii patrimoniului istoric [i cultural. Pentru aceasta se afl\ în derulare sau încurs de elaborare a documenta]iilor o serie de proiecte de dezvoltare care au învedere reabilitarea, extinderea [i modernizarea infrastructurii tehnico-edilitare (ap\,canalizare, gaze naturale, energie electric\), protejarea calit\]ii factorilor de mediu(implementarea unui sistem integrat de management al de[eurilor în zona Dorohoi),dezvoltarea serviciilor sociale [i asigurarea dreptului la o locuin]\ decent\,dezvoltarea infrastructurii [colare, conservarea cl\dirilor cu valoare de patrimoniu,dezvoltarea turismului (valorificarea poten]ialului oferit de cadrul natural, p\strareatradi]iilor [i obiceiurilor, patrimoniul istoric [i cultural local).

Dorohoi Situated in the north of the North-East Development Region, in thenorth-eastern part of Romania, bordering Ukraine (to the north) and theRepublic of Moldova (to the east), on the stream of Jijia River, the Cityof Dorohoi is second as size in Botosani County. The city has apopulation of 31,267 inhabitants. It is located at a distance of 36 kmfrom the county residence, the City of Botosani, and 493 km fromRomania's capital, Bucharest. The City of Dorohoi has recentlycelebrated 600 years since the first documentary certification, whichdates from 6 October 1407, when the ruler of Moldavia, Alexander theKind, concluded a treaty in Liov with Vladislav Iagello, the King ofPoland, a treaty signed also by the landowner Mihail Dorohoianul.Referring to the origin of the name, several variants circulated, but wefind the following explantation in the Romanian Encyclopaedia: Itsname (Dorohoi), of Slavonic origin, means ''dear", perhaps after thefounder of the settlement. In the course of time, Dorohoi has written itsown history, sometimes tumultous, sometimes peaceful, but alwaysconnected to the realities of the respective periods. On 8 October 1408,Dorohoi was mentioned as a customs point for the merchants whoexported horses to Camenita. In the XV

thcentury, the town became the

administrative centre of northern Moldavia. In 1509 it was plunderedby the Polish and in 1510 and 1513 by the Tartars. Restored in 1568,Dorohoi becomes the residence of the magistrate of the Highland in1778, maintaining this statute for 210 years. Following the modernadministrative reform in the time of Cuza, Dorohoi became a county,comprising at that time 6 small rural districts, three urban communesand 64 rural communes. More inns appear, with the necessaryendowments for rest and nourishment, as well as workshops for therepair of harnesses and of means of transport, workshops for horseshoeing etc. Due to its location on the route of the main commercialroads which provided the connection with the north of Europe, thevolume of economic exchange increased, which led to a higher prestigefor the town. Thus, in the XVII-XVIII

thcenturies, Dorohoi appeared as a

communication hub, being crossed by many roads. The documentsalso mention the "large road of Dorohoi". The development continuedin the XIX and XX

thcenturies, due to the people who represented its

interests. In 1857, Dorohoi was represented at the meeting ofMoldavia's council by Mihail Kogalniceanu, who presented thegrievances of the Romanians from this part of the country. A powerfulimpulse for the town's economy was represented by the constructionof Leorda - Dorohoi railway in 1888 and Iasi - Dorohoi railway in 1896.In 1923 the town is supplied with electric power from its own plant, andin 1962 the locality also benefits from a water supply system (until thenthe water had been carried with casks). After the administrativereorganization in 1950, Dorohoi became residence of the homonymousdistrict in Botosani region and in 1952, district residence again, but thistime in Suceava region.

After 1968, after the country's administrative-territorial reorganization,Dorohoi remained a town of Botosani County, and on 24 November1994 it became a city. Until 1989, the town had an industrial character,dominated by the glass and porcelain industry, the car industry, thetextile industry and the food industry. Companies with mixed or privatecapital were established in Dorohoi after 1990, 1,400 economic agentsbeing registered in the city today, out of which 53 with foreign capital.Many important figures have connected their destinies to this place.Thus, great personalities of Romanian science, culture and art wereborn, lived or worked in Dorohoi: our great musician George Enescu,Spiru Haret, Pastorel Teodoreanu, Ion Pillat, Dimitrie Pompeiu. The cityhas a vast cultural-historic patrimony: ''Saint Nicholas'' Church(builtby Stephen the Great - 1495), the ''Birth of Virgin Mary'' Church(builtof oak logs on a stone foundation in the time of the voivode ConstantinMoruzi), the ''Assumption of the Virgin'' Cathedral, many edifices witharchitectural and patrimonial value. The City of Dorohoi has twomuseums which shelter very valuable exhibits: ''George Enescu''Museum, which recreates the atmoshpere from the house of the greatcomposer and the Sciences of Nature Museum, which shelterscollections from this field (the most remarkable is the collection ofexotic birds and fish and the modern art galleries - decorative art ofglass and porcelain). The city also has a municipal cultural centre anda library, a municipal hospital, pre-university education institutions:''Grigore Ghica National College'', ''Queen Mary'' High-school, ''SaintJohn Jacob'' Seminary, a children's club, with one of the mostappreciated folk music ensembles in the country - Mugurelul Band (25years of activity), 8 schools, 8 kindergartens, a municipal stadium, 9sports complexes, 3 gyms. The City of Dorohoi is worth visiting for thetourist sights that would make any locality proud. From among themwe can mention: ''Saint Nicholas'' Princely Church, ''The Birth of VirginMary'' wooden church - Vargolici, ''The Assumption of the Virgin''Cathedral, ''George Enescu'' Museum, the Sciences of NatureMuseum. Every year, cultural-artistic manifestations are organized forthe celebration of the important figures from Dorohoi: the NationalMusic Festival ''Martisor Dorohoian'', ''Mugurelul'' Festival, the Days ofthe City, exhibitions and literary-artistic contests. A contribution to thedevelopment of Dorohoi was brought, in the course of approx. 400years, by the Jewish community, from the activities of the blacksmithsand coopers guilds to the activities of doctors and dentists, which ledto the creation of 38 synagogues, each serving a guild. In order to markthis aspect, a place in the centre of the city bears the name of the rabbiwho led one of the most prosperous Jewish communities in thecountry for 40 years. We are talking about the inauguration of the"Rabin Pinhas Wasserman" Squareand of the Jewish Museum inMoldavia. Regarding the future, the City of Dorohoi gives greatimportance to the sustainable social-economic development and to ahigher living standard for its inhabitants while preserving the localtraditions and the historic and cultural patrimony. In order toaccomplish this goal, a series of development projects are either on-going or in the phase of document elaboration, projects that envisagethe rehabilitation, extension and modernization of the towninfrastructure (water, sewerage, natural gas, electric energy), theprotection of the environment (implementation of an integrated wastemanagement system in Dorohoi area), the development of socialservices and the granting of the right to a dwelling, the development ofthe educational infrastructure, the preservation of the edifices withpatrimonial value, the development of tourism (the capitalization of thepotential offered by the natural setting, the preservation of traditionsand customs, and of the local cultural and historic patrimony).

Foto: Vedere aerian\ asupra municipiului Dorohoi

P

Situat în nordul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est, în extremitatea de nord-est a

României, la grani]a cu Ucraina (la nord) [i Republica Moldova (la est), pe cursul

râului Jijia, municipiul Dorohoi este al doilea municipiu ca m\rime din jude]ul

Boto[ani.

Advertorial Prim\ria municipiului DorohoiAdvertorial Prim\ria municipiului Dorohoi

Foto: Arhiva Prim\riei Dorohoi

Dorohoi

1. Foto: Catedrala "Adormirea Maicii Domnului"

2. Foto: Bisericu]a de lemn "Na[terea Maicii Domnului"

3. Foto: Dorohoi - zona central\

1

3 2

Foto: Arhiva Prim\riei Buceceaocalitatea Bucecea este situat\ în partea de nord-est a ]\rii, la 19 kmde Boto[ani, la 30 km de ora[ul Suceava [i 25 km de aeroportulSalcea. Cu o suprafa]\ de 4685 ha [i 5243 locuitori, ora[ul Buceceaeste str\b\tut de DN 29C, ce asigur\ leg\tura cu Republica Ucraina -]inutul Cern\u]ului, pe la vama Siret, situat\ la aproximativ 40 km

distan]\. Pe lâng\ localitatea de re[edin]\ - Bucecea, ora[ul mai are dou\ localit\]icomponente, [i anume: Bohoghina [i C\line[ti. A[ezarea a fost întemeiat\ `nsecolul al XV-lea, în timpul domniei voievodului {tefan cel Mare. Se spune c\Bucecea [i-ar trage numele de la un vechi boier de origine polon\ cu numele deBuczaschi, care a întemeiat mai multe sate, printre care [i cel care poart\ numelede Bucecea, data de 15 aprilie 1569 fiind considerat\, practic, ca fiind cea deatestare a localit\]ii din punct de vedere istoric. În anul 1828, pe lâng\ satulBucecea, deja existent, ia fiin]\ [i târgul Bucecea, satul Bucecea r\mânând înpartea de N-E a târgului nou creat. În anul 1845, ia fiin]\ comuna Bucecea, carea apar]inut de jude]ul Boto[ani, apoi de Raionul Boto[ani - Regiunea Suceava, iarde la ultima împ\r]ire administrativ-teritorial\ din anul 1968, comuna Buceceaapar]ine de jude]ul Boto[ani. În anul 2004, comuna Bucecea a fost declarat\ ora[.Re]elele de drumuri existente pe raza ora[ului Bucecea sunt într-o stare bun\.Tradi]iile ora[ului Bucecea arat\ c\ locuitorii acestuia, din cele mai vechi timpuri,au avut ca îndeletnicire de baz\ agricultura. Perspectiva agriculturii în ora[ esteprivatizarea prin realizarea de ferme vegetale [i zootehnice, precum [i ob]inereaunor produse ecologice pentru a putea contribui la relansarea economic\na]ional\, conform standardelor europene. Blocurile cu cele 720 apartamente,precum [i un mare num\r de locuin]e particulare beneficiaz\ de înc\lzire central\,alimentare la re]eaua de ap\ potabil\ [i canalizare, re]eaua de gaz metan, serviciitelefonice printr-o central\ digital\ Ericsson [i TV prin cablu. Asisten]a medical\este asigurat\ de un dispensar cu sta]ionar pentru copii, dispunând de cabinetede consulta]ii pentru adul]i [i copii, precum [i de un cabinet stomatologic.Dispensarul veterinar din ora[ asigur\ întreaga gam\ de tratamente [i vaccin\ripentru efectivele de animale. Pe raza ora[ului func]ioneaz\ trei gr\dini]e [i unc\min de copii cu program prelungit, patru [coli primare, o [coal\ gimnazial\, ungrup [colar industrial cu liceu [i [coal\ profesional\, un centru cultural, obibliotec\ public\ [i o bibliotec\ [colar\. Valorificarea [i promovarea crea]iilorautentice de cert\ valoare artistic\ a dansului [i cântecului popular moldovenesc[i îndeosebi a fondului tradi]ional autentic sunt readuse în circuitul viu deAnsamblul popular ''Ciob\na[ul'', ce activeaz\ în cadrul Centrului CulturalBucecea. Aceast\ institu]ie este dotat\ cu sal\ de spectacole de 300 de locuri, unstudio de înregistr\ri audio, camere, birouri [i alte înc\peri ce asigur\ condi]iideosebite pentru buna desf\[urare a tuturor activit\]ilor culturale. Monumenteleistorice sunt reprezentate de Biserica ''Sf. Nicolae'', construit\ în 1815, [i conaculMiclescudin satul C\line[ti, construit în 1820. În vara anului 2004 s-au începuts\p\turile arheologice la locul denumit ''Biserica Pustie'', l\ca[ ce dateaz\ dinsecolul XV, unde au fost g\site pietre de cimitir, c\r\mizi [i ziduri de la fostulamplasament al bisericii satului Vâlce[ti [i 5 monede din perioada domniei lui{tefan cel Mare. Cele mai importante proiecte `n derulare din ora[ul Bucecea:Construc]ie {coal\ de Arte [i Meserii (reabilit\ri [i dot\ri investi]ionale la Grupul{colar Bucecea) proiect `n valoare de 4.800.000 euro, Reabilitare str\zi pe odistan]\ de 5,75 km, Extindere re]ele de canalizare [i Sta]ie de epurare, Extinderere]ea de ap\ `n Bucecea 5 km [i Bohoghina 1,5 km.

Bucecea Bucecea locality is situated in the north-eastern part of the country, at 19km from Botosani, 30 km from Suceava and 25 km from Salcea Airport.With a surface of 4,685 hectares and 5,243 inhabitants, the town ofBucecea is traversed by the national road DN 29C, which represents theconnection to Ukraine - Cernauti County, through Siret customs, situatedat a distance of approximately 40 km. Apart from the residence - Bucecea,the town has two other adjoining localities: Bohoghina and Calinesti. Thesettlement was established in the XV

thcentury, during the reign of voivode

Stephen the Great. It is said that the name of the locality comes from anold Polish landlord named Buczaschi, who founded several villages, one ofthem being Bucecea, the date of 15 April 1569 being considered as thedate when the locality was certified from a historical point of view.Bucecea market town was established in 1828, Bucecea villageremaining in the north-eastern part of the newly created settlement.Bucecea Commune was founded in 1845, belonging first to BotosaniCounty, then to Botosani District - Suceava Region, and since the lastadministrative-territorial distribution (1968), Bucecea Commune has beenpart of Botosani County. In 2004, Bucecea Commune was declared atown. The existing roads in the town of Bucecea are in a good condition.The town's traditions show that its inhabitants have worked in agriculturesince antiquity. The current perspectives of the town in this field arerepresented by the privatisation of the old farms and their transformationinto vegetal and zootechnic farms, as well as the cultivation of ecologicalproducts in order to contribute to the recovery of the national economyaccording to European standards. The blocks with 720 apartments, aswell as a great number of individual dwellings have central heating,connections to the drinking water and sewerage networks, gas network,digital telephone services provided by Ericsson and cable TV. Medicalassistance is provided by a clinic for adults and children, which also offersdental care. The veterinary clinic provides the entire range of treatamentsand vaccines for animals. The town has three kindergartens and a daycare institution for children, four primary schools, a secondary school, anindustrial vocational school, a cultural centre, a public library and a schoollibrary. The capitalization and promotion of the genuine creations ofcertain artistic value in the fields of dancing, Moldavian folk songs andespecially of the traditional objects are integrated in the tourist circuit bythe Folk Ensemble ''Ciobanasul'', which activates inside Bucecea CulturalCentre. This institution has an auditorium with 300 seats, a recordingstudio, rooms, offices and other spaces that provide adequate conditionsfor the performance of the cultural activities. The historic monuments arerepresented by ''Saint Nicholas'' Church, built in 1815, and MiclescuManor from Calinesti village, built in 1820. In the summer of 2004 thearchaeological diggings began in the place called ''The Deserted Church'',a place dating from the XV

thcentury, discovering tomb stones, bricks and

walls from the former location of the church of Valcesti village and 5 coinsfrom the time of Stephen the Great. The most important on-going projectsin the town of Bucecea: the construction of a vocational school(rehabilitation and endowments for Bucecea Vocational School), a projectwith a value of 4,800,000 Euro, the rehabilitation of streets on a distanceof 5.75 km, extension of the sewerage network and the construction of awastewater treatment station, extension of the water supply network inBucecea (5 km) and Bohoghina (1.5 km).

L

Advertorial Prim\ria Bucecea

1. Foto: Prim\ria ora[ului Bucecea

2. Foto: Grup {colar Bucecea

onsiderat cel mai nordic ora[ al ]\rii, Darabani, din punct de vederegeografic, este a[ezat pe rama înalt\, nordic\, a câmpiei Moldovei,`ntr-o zon\ deluroas\ cu altitudinea maxim\ de 264 m, fiindstr\b\tut de râul Prut [i pârâul Podriga. Aceast\ urbe, cu ceiaproximativ 12.000 locuitori ai s\i, se situeaz\ pe locul al treilea ca

m\rime din jude]ul Boto[ani (dup\ municipiile Boto[ani [i Dorohoi), având `ncomponen]a sa satele Bajura, E[anca [i Li[m\ni]a. Urmele materiale descoperitearheologic (de ex: topoare de silex [i ceramic\ cucutenian\) atest\ locuirea zoneidin cele mai `ndep\rtate vremuri, precum [i o continuitate neîntrerupt\ pân\ `nprezent. Prima denumire a localit\]ii a fost C\biceni, iar denumirea actual\,Darabani, este atestat\ documentar în anul 1546. Toponimul are leg\tur\ cudenumirea osta[ilor din corpul de paz\ a grani]ei - ''d\r\banii m\riei sale''. Avândsoluri fertile, localitatea Darabani a desf\[urat dintotdeauna activit\]i agricole,avantaje cunoscând [i datorit\ pozi]ion\rii sale la întret\ierea, cât [i de-a lungulunor drumuri comerciale. Evolu]ia Darabanilor a fost favorizat\ de prevederile p\ciide la Adrianopol din 1829, concret aici constituindu-se proprietatea agricol\ prinmo[ia de aproape 11.000 ha a boierului Theodor C. Bal[, boier luminat al timpuluis\u, de[i conservator politic. De numele acestuia se leag\ trei lucruri foarteimportante la Darabani: întemeierea târgului Darabani în 1837; construirea uneibiserici unice în zon\ dup\ planurile bisericii ''Sf. Sofia'' din Constantinopol, caresluje[te [i ast\zi ca l\ca[ de cult locuitorilor ora[ului Darabani; înfiin]area primei[coli s\te[ti, de stat, din Moldova. Ca atrac]ii turistice putem identifica Biserica''Sfântul Nicolae''(situat\ în centrul ora[ului, foarte asem\n\toare cu cea de laCurtea de Arge[) [i ''Biblioteca or\[eneasc\'', ambele construite în timpul boieruluiBal[. Stejarii secularidin p\durea Teioasa, s\di]i de {tefan cel Mare în urmaluptelor cu t\tarii, reprezint\, de asemenea, un punct important de atrac]ie. Demen]ionat este [i faptul c\ fântâna [i b\ncile ornate cu flori din centrul ora[uluisuntunicat în România. În prezent, economia ora[ului se bazeaz\ pe agricultur\ [icre[terea animalelor, industria u[oar\ prin fabrica de confec]ii, cea de înc\l]\minte[i atelierele de tricotaje, industria alimentar\ prin cele trei societ\]i de prelucrare ac\rnii [i cele dou\ de prelucrare a laptelui. Ora[ul Darabani este unicul centruurban pe o raz\ de peste 35 km având o importan]\ major\ în zon\ prin institu]iilepe care le g\zduie[te, respectiv Spitalul or\[enesc cu un num\r de 75 de paturi,Grupul [colar Darabani, Judec\toria, Parchetul de pe lâng\ Judec\toria Darabani,BCR, Circa fiscal\ etc. Din aceste motive, ad\ugând faptul c\ Darabaniul se afl\ lamic\ distan]\ [i pe una din arterele de acces c\tre R\d\u]i Prut, unde se afl\ înlucru un viitor punct de trecere al frontierei de stat c\tre Republica Moldova, estenecesar\ lansarea unor programe de dezvoltare a infrastructurii în ora[ul Darabani,pentru a face fa]\ traficului auto [i de persoane. În acest sens, Prim\ria ora[uluiDarabani [i-a propus pentru îmbun\t\]irea infrastructurii rutiere realizarea a treiproiecte de modernizare a principalelor artere rutiere ale ora[ului, artere ceînsumeaz\ o lungime de 13754 de metri. Momentan, Prim\ria ora[ului Darabani afinalizat studiile de fezabilitate pentru cele trei proiecte [i este `n c\utare de sursede finan]are pentru demararea lor.

DarabaniConsidered the most northern town in the country, Darabani, is located,from a geographical point of view, on the northern side of the MoldavianPlain, in a hilly area with a maximum altitude of 264 m, being traversedby Prut River and Podriga Brook. This town, with its approximately12,000 inhabitants, is the third as size in Botosani County (after the citiesof Botosani and Dorohoi), comprising the following villages: Bajura,Esanca and Lismanita. The material traces discovered during thearchaeological diggings (e.g. silex axes and pottery from Cucuteni)certify the continuous habitation of the area since ancient times. The firstname of the locality was Cabiceni, and the present name, Darabani, wasdocumentary certified in 1546. This name is connected to the name ofthe soldiers who protected the borders - ''darabanii mariei sale''(HisMajesty's foot soldiers). Having fertile soils, Darabani locality has alwaysbeen involved in agricultural activities, being also favoured by its locationat the junction of commercial roads. The town's evolution was favouredby the provisions of the Peace of Adrianopolis (1829), according towhich the agricultural property was established here, represented by theestate of 11,000 hectares that belonged to the landowner Theodor C.Bals, an enlightened mind for his time, although a political Conservative.Three very important things are connected to his name: theestablishment of Darabani market town in 1837; the construction of aunique church in the area according to the plans of ''Saint Sofia'' Churchfrom Constantinople, still functioning today as a place of prayer for theinhabitants of Darabani; the establishment of the first state school in avillage in Moldavia. As tourist sights we can identify ''Saint Nicholas''Church(situated in the centre of the town, very similar to the one fromCurtea de Arges) and the ''Town library'', both built during the time of thelandowner Bals. The ancient oak trees from Teioasa Forest, planted byStephen the Great after the battles against the Tartars, are also animportant sight. We should also mention that the fountain and thebenches decorated with flowers from the centre of townare unique inRomania. At present, the town's economy is based on agriculture andanimal breeding, the light industry (the textile factory, the footwearfactory and the knitting workshops, the food industry - three meatprocessing companies and two milk processing companies) being alsopresent. The town of Darabani is the only urban centre on a radius ofover 35 km, having major importance in the area through its institutions:the Town Hospital, with 75 beds, Darabani High-school, the Law Court,the Public prosecutor's office, a branch of the Romanian CommercialBank, the Fiscal Office etc. Due to this, and also to the fact that Darabaniis located on one of the access roads to Radauti Prut, where a newfrontier point to the Republic of Moldova is being established, it hasbecome necessary to elaborate programmes for the development of theinfrastructure in the town of Darabani, in order to cope with the influx ofvehicles and people. For this purpose, Darabani Town Hall envisages theaccomplishment of three projects for the modernization of the mainroads, which totalize 13,754 m, in order to improve the roadinfrastructure. At the moment, Darabani Town Hall has completed theFeasibility Studies for the three projects and now it is looking forfinancing sources in order start implementing them.

Darabani

Bucecea

C

Advertorial Prim\ria Darabani

1. Foto: Sediul Prim\riei ora[ului Darabani

2. Foto: Muzeul Pr. Dr. Acad. Leon D\n\il\

3. Foto: Alee parc Mihai Eminescu - bustul poetului

1

2

3

Foto: Arhiva Prim\riei Darabani

1

2

ume de referin]\, simbol al spiritului de dreptate al ]\ranului român,ora[ul Fl\m`nzi este situat în partea de sud a jude]ului Boto[ani, pecursul mijlociu al râului Miletin, într-o zon\ colinar\. Forma de reliefpredominant\ este [esul, cu mici zone inundabile, terenul fiind inclusîn zona a treia de fertilitate. Ca pozi]ie strategic\, localitatea este

a[ezat\ de-a lungul drumului european E58, considerat principala arter\ rutier\care leag\ jude]ul Boto[ani de jude]ele din sud [i mai ales de jude]ele Ia[i, Bac\u,Vaslui [i Neam]. Localitatea se întinde pe o suprafa]\ de peste 10.000 ha, în caresunt cuprinse atât terenurile agricole pe care se cultiv\ cereale, plante tehnice,oleaginoase, vii, p\[uni [i ima[uri, cât [i peste 1.700 ha de p\dure. Ca num\r delocuitori, ora[ul Fl\mânzi este considerat a fi a treia localitate din jude] având peste12.000 de locuitori, dispu[i atât în ora[ul Fl\m`nzi, cât [i în satele apar]in\toare,Chi]oveni [i Prisacani. Localitatea Fl\m`nzi are o istorie bogat\, fiind atestat\documentar înc\ din secolul XVI, dar pe teritoriul ei s-au g\sit vestigii arheologicecare dovedesc a[ez\ri `n zon\ înc\ din epoca primitiv\ [i antic\. Totu[i, Fl\m`nzi s-a f\cut cunoscut\ atât în ]ar\, cât [i în str\in\tate ca fiind locul de unde a izbucnitMarea R\scoal\ }\r\neasc\ din anul 1907, devenind simbolul setei de dreptate a]\ranului român. Documente ale acestui eveniment se g\sesc atât în miniexpozi]iadin cadrul consiliului local, cât mai ales la muzeul din Boto[ani [i Arhivele Statuluidin Boto[ani [i Ia[i, precum [i la Universitatea Al. I. Cuza din Ia[i. Datorit\importan]ei geostrategice (fiind situat la egal\ distan]\ de ora[ele Boto[ani [iHârl\u [i pe principala arter\ de comunica]ie cu celelalte jude]e), cât mai alesistorice, fosta comun\ a devenit ora[ în anul 2004 [i este compus din fostele sateFl\m`nzi, N. B\lcescu [i Poiana, iar ca sate apar]in\toare au r\mas Chi]oveni [iPrisacani. Dintre obiectivele turistice remarcabile ale localit\]ii men]ion\m:Monumentul Comemorativ 1907, Biserica din lemn "Sf. Nicolae"(1657) - Pris\cani[i Monumentul Eroilor din R\zboiul pentru Independen]\. Ca evenimente localereprezentative amintim: Festivalul "Hora de la Fl\m`nzi"(luna august) [i Festivalulde datini [i obiceiuri de iarn\ (luna decembrie). Industria este reprezentat\ de micaindustrie, de mici fabrici [i ateliere, de exemplu o fabrica de confec]ii, o fabric\ demobil\ [i dou\ ateliere de mobil\, o fabric\ de prelucrarea laptelui, un abator,ateliere de croitorie, moar\ de grâu [i mai multe mori de porumb [i uleierni]e, osocietate de transport, magazine de valorificare material de construc]ie, alimentare[i nealimentare etc., unit\]i care în mare m\sur\ au absorbit un mare num\r defor]\ de munc\ din localitate. Prin Planul Urbanistic General s-a aprobat înfiin]areaunei zone industriale, zon\ în care investitorii români [i str\ini s\ beneficieze deanumite facilit\]i ca drum de acces, ap\ curent\, electricitate etc., deoarecelocalitatea dispune de materii prime ca lemn, produse agricole [i animaliere, altemateriale care pot constitui materia prim\ în vederea înfiin]\rii de societ\]icomerciale de produc]ie, de exemplu societ\]i care s\ valorifice lâna, materialullemnos, piatra, laptele [i carnea [i, nu în ultimul rând, se va pune baza pe industriitradi]ionale ca: ol\ritul, confec]ionarea obiectelor de artizanat, confec]ionarea deobiecte din r\chit\ [i paie etc.

26<< 26<<

Flãmînzi

Sãveni

NFoto: Arhiva Prim\riei Fl\m`nzi

Foto: Arhiva Prim\riei S\veni n partea central-estic\ a jude]ului Boto[ani se afl\ ora[ul S\veni, la 35 km demunicipiul Boto[ani [i la 25 km de râul Prut. ~n componen]a sa intr\localit\]ile Petricani, Chi[c\reni, Bozieni, Bodeasa [i Sat-Nou. A[ezarea sadeloc întâmpl\toare, la intersec]ia unor vechi artere de circula]ie, respectivdrumul ce leag\ localit\]ile de pa Valea Ba[eului [i cel ce leag\ Boto[anii de

Valea Prutului, a favorizat de-a lungul timpului aspira]iile sale la statutul citadin înzona de nord-est a Moldovei. Localitatea S\veni este atestat\ ca sat `ntr-undocument datând din anul 1546, din vremea ultimului an al domniei voievoduluimoldovean Petru Rare[. În anul 1818, prin hrisovul domnesc al lui Scarlat Vod\,localitatea prime[te statutul de târg, cu 12 iarmaroace anual. Târgul S\venilor a fostcentrul Plasei Ba[eu, iar din 1950 comuna a devenit centru de raion, pentru ca înanul 1968 s\ fie declarat\ ora[. Principalele obiective turistice prezente în ora[ulS\veni sunt: Biserica ''Sf. Gheorghe'', construit\ în anul 1804-1805, Biserica ''Sf.Nicolae''ridicat\ în anul 1880, prezentând o interesant\ îmbinare arhitectonic\ întrestilurile bizantin [i gotic, [i Muzeul de Istorie [i Arheologie. F\r\ a ne asumapaternitatea asupra unor nume sonore în arta [i cultura româneasc\, totu[i avem înfruntea oamenilor de valoare pe academicianul Mihai Ciuc\, originar din S\veni,savant de renume mondial, [i ne mai mândrim [i cu faptul c\ apar]inem acestuispa]iu binecuvântat al Boto[anilor lui Eminescu, Creang\, Sadoveanu, Iorga,Enescu, Luchian sau Pillat. Ora[ul dispune de o bibliotec\ cu peste 10.000 devolume, un cinematograf cu 310 locuri [i o Cas\ de cultur\. În ora[ul S\veni î[i ausediul peste 130 societ\]i comerciale, majoritatea având ca principal obiect deactivitate comer]ul, dar [i produc]ia privat\: lactate, confec]ii, mor\rit, panifica]ie,prese de ulei, ateliere de tâmpl\rie, croitorie, construc]ii metalice, mobil\. Ora[ul areo re]ea de 58,7 km drumuri, din care 12,6 km sunt asfalta]i. Pentru instruirea [ieducarea copiilor exist\ numai în ora[ un num\r de 4 gr\dini]e, o [coal\ cu claseleI-VIII [i un grup [colar de nivel liceal care are ca patron spiritual pe academicianulDr. Mihai Ciuc\. Asisten]a sanitar\ este asigurat\ de un spital, o policlinic\ cucabinete de interne, dermatologie, stomatologie, pediatrie [i laboratoare de analize,dar [i o institu]ie de ocrotire social\ pentru persoanele de vârsta a III-a. Se poatespune, f\r\ riscul de a gre[i, c\ în prezent localitatea are o alur\ urban\, gra]iefaptului c\ s-au dezvoltat în mod fericit iluminatul stradal [i asfaltarea principalelordou\ artere de circula]ie ca pietonal din strada 1 Decembrie - mândria s\vinenilor.Administratia local\ are `n derulare mai multe proiecte, cum ar fi: reabilitarea [iconstruirea {colii de Arte [i Meserii, Grupul [colar ''Dr.Mihai Ciuc\''; reabilitareaCinematografului ''Patria'' [i amenajarea acestuia pentru a putea func]iona [i dreptCas\ de Cultur\; reabilitarea bibliotecii or\[ene[ti; reabilitarea str\zilor Ghe. Asachi,M. Sadoveanu, M. Kog\lniceanu, Slt. Filipescu, T. Vladimirescu, Avram Iancu,Dobrogeanu Gherea; reabilitarea corpului A [i extinderea corpului B de la Unitateade Asisten]\ Medico-Social\; amenajarea parcului principal al ora[ului S\veni;construirea de locuin]e sociale pentru cet\]enii de etnie rrom\; construirea uneigr\dini]e noi.

Saveni In the central-eastern part of Botosani County we find the town ofSaveni, at a distance of 35 km from the City of Botosani and 25 km fromPrut River. From an administrative point of view it comprises thelocalities Petricani, Chiscareni, Bozieni, Bodeasa and Sat-Nou. Itslocation, at the junction of old roads (the road that connects the localitieson Baseului Valley and the one that connects Botosani to Prut Valley)has facilitated the aspirations of the locality to the rank of town in thenorth-east of Moldavia. Saveni locality was certified as village in adocument dating from 1546, the last year of the reign of the Moldavianruler Petru Rares. In 1818, through the princely document of ScarlatVoda, the locality received the statute of market town, with 12 yearlyfairs. Saveni market town was the centre of Baseu small rural district,and in 1950 the commune became the centre of a district and it wasfinally declared a town in 1968. The main tourist sights in the town ofSaveni are: ''Saint George'' Church, built in 1804-1805, ''Saint Nicholas''Church, raised in 1880, presenting an interesting architecturalcombination between the Byzantine and Gothic styles, and the Historyand Archaeology Museum. Without assuming paternity over someremarkable names in the Romanian art and culture, we pride ourselveswith the academician Mihai Ciuca, born in Saveni, a famous scientist,and also with the fact that we belong to the blessed space of Eminescu,Creanga, Sadoveanu, Iorga, Enescu, Luchian or Pillat. The town also hasa library with over 10,000 volumes, a cinema with 310 seats and aCommunity Centre. Over 130 companies fuction is Saveni, most of theminvolved in trade, but also private production: dairy products, textiles,bakery, oil presses, carpentry and tailoring workshops, metallicconstruction, furniture. The town has a road network with a length of58.7 km, out of which 12.6 km are paved. As education institutions thetown has 4 kindergartens, a school and a vocational school named afterthe academician Dr. Mihai Ciuca. The medical assistance is provided bya hospital, a clinic (with a general section, dermatology, dental care,pediatrics and analysis laboratories), as well as a social protectioninstitution for elderly people. Thus, we can state, without mistaking, thatat present the locality has an urban character, due to the implementationof street lighting and to the paving of the main two pedestrian roads on1 Decembrie Street - the pride of the locals. The town's administrationhas begun several projects, such as: rehabilitation and construction ofthe Arts and Crafts School, the Vocational School ''Dr. Mihai Ciuca'';rehabilitation of ''Patria'' Cinema and its refurbishment in order tofunction also as a Community Centre; the rehabilitation of the townlibrary; the rehabilitation of Ghe. Asachi, M. Sadoveanu, M.Kogalniceanu, Slt. Filipescu, T. Vladimirescu, Avram Iancu, DobrogeanuGherea streets; the rehabilitation of the main building and extension ofthe secondary building of the Medical-Social Assistance Unit; therefurbishment of the town's park; the construction of social dwellings forthe citizens of Rrom ethny; the construction of a new kindergarten.

Advertorial Prim\ria S\veni

Advertorial Prim\ria Fl\m`nzi

I

1. Foto: Biserica ''Sf. Nicolae''

2. Foto: Prim\ria S\veni

3. Foto: Biserica ''Sf Gheorghe''

4. Foto: Monumentul Eroilor

Flaminzi A reference name, a symbol of the spirit of justice of the Romanianpeasant, the town of Flamanzi is situated in the southern part ofBotosani County, on the middle stream of Miletin River, in a hilly area.The relief is mostly represented by plains, with small floodable areas, theland being included in the third fertility zone. As strategic position, thelocality is situated lengthways the European road E58, considered themain road that connects Botosani County to the counties in the southand especially to Iasi, Bacau, Vaslui and Neamt counties. The localityspreads on a surface of over 10,000 hectares, which comprises both theagricultural lands (with crops of wheat, technical plants, oil-bearingplants, valleys, pastures and commons), and also over 1,700 hectares offorest. As number of inhabitants, the town of Flaminzi is considered thethird locality in the county, with more than 12,000 inhabitants, living inthe town of Flaminzi, and also in the adjoining villages, Chitoveni andPrisacani. Flaminzi locality has a vast history, being documentarycertified in the XVI

thcentury, but archaeological vestiges where found on

its territory that prove the existence of settlements in the area since theprimitive and ancient times. Still, Flaminzi became famous both in thecountry and abroad as the place where the great Peasant Rebelionemerged in 1907, becoming the symbol of the thirst for justice of theRomanian peasant. Documents about this event can be found in themini-exhibition of the Local Council, and especially in the museum inBotosani and the State Archives in Botosani and Iasi, as well as at Al. I.Cuza University in Iasi. Due to its geo-strategic importance (it is situatedat an equal distance between Botosani and Harlau and on the main roadthat communicates with the other counties), and most of all to its historicsignificance, the former commune became a town in 2004, comprisingthe former villages Flaminzi, N. Balcescu and Poiana, and the nowadaysvillages Chitoveni and Prisacani. From among the most important touristsights of the locality we can mention: the Memorial Monument 1907,"Saint Nicholas" wooden church(1657) - Prisacani and the Monumentof the Heroes of the War of Independence. As local representative eventswe can mention: "The Romanian Round Dance from Flaminzi"(August)and the Festival of winter customs and traditions (in December). Theindustry is represented by the light industry, small factories andworkshops, such as the textile factory, a furniture factory and twoworkshops, a milk processing factory, a slaughter-house, tailoringworkshops, a flour-mill and several corn mills, a transport company,stores that sell construction materials, food and non-food products etc.,units that have drawn a large number of human resources from thelocality. Through the General Urban Plan, the establishment of anindustrial area was approved, an area where the Romanian and foreigninvestors could benefit from certain facilties as access roads, runningwater, electricity etc., as the locality has raw materials like wood,agricultural and animal products, as well as other raw materials that canform the basis for the establishment of production units, e.g. companiesthat would use wool, wood, stone, milk and meat. A very important rolewill also be played by the traditional industries, such as: pottery, themanufacture of handcraft objects, the manufacture of objects from osierwillow and straw etc.

1. Foto: Biserica de lemn "Sf. Nicolae"

2. Foto: Monument Comemorativ 1907

3. Foto: Monumentul Eroilor din R\zboiul pentru Independen]\

4. Foto: Serb\rile ora[ului Fl\m`nzi

1

4

23

1

4 3 2

ra[ul {tef\ne[ti se afl\ `n estul Câmpiei Jijiei Superioare, `napropiere de confluen]a râului Ba[eu cu Prutul, pe malul lacului deacumulare Stânca-Coste[ti. Situat într-un areal locuit înc\ dinneolitic, ora[ul {tef\ne[ti cunoa[te o istorie întins\ de-a lungul a[ase veacuri, care îl impune ca un centru de tradi]ie al comer]ului[i al vie]ii economice de pe valea Prutului, ca o vatr\ a culturii [i a

civiliza]iei moldovene[ti. Localitatea {tef\ne[ti este men]ionat\ documentar pentruprima dat\ `n 1435 sub numele de Gura Ba[eului, `ntr-un document emis de domnul{tefan II. ~n 1476 este men]ionat deja ca târg, iar `n lucrarea ''Descriptio Moldaviae''a lui Dimitrie Cantemir apare ca oppida notabiliara. ~n secolele XV-XVI a[ezarea estepr\dat\ de t\tari `n mai multe rânduri, apoi atacat\ [i de o[tile polone. Pân\ `n 1968localitatea s-a numit {tef\ne[ti-Târg. Localitatea {tef\ne[ti a fost declarat\ ora[ `nanul 2004, iar `n prezent are aproximativ 5800 locuitori [i patru localit\]i `n subordineadministrativ\: B\diu]i, Bobule[ti, Stânca, {tef\ne[ti-Sat. Dintre obiectivele turisticede referin]\ ale ora[ului amintim: Muzeul ''{tefan Luchian"(singurul din ]ar\ destinatpictorului {tefan Luchian, dar din p\cate a fost închis, iar exponatele au fostdepozitate în magaziile Muzeului Jude]ean de Istorie din municipiul Boto[ani), NodulHidrotehnic Stânca-CCoste[ti, Rezerva]ia natural\ ''Emil Racovi]\"[i Parculdendrologic {tef\ne[ti, Biserica ''Cuvioasa Paraschiva"(construit\ `n anul 1640 [iconsiderat\ de c\tre V. Dr\gu] "cel mai vechi monument religios din Moldovaadaptat unor func]ii cu caracter defensiv"). Referitor la Biserica ''CuvioasaParaschiva'', cel mai important monument istoric din aceast\ a[ezare, exist\ dou\opinii: prima, cea sus]inut\ de tradi]ia local\, este aceea c\ l\ca[ul de cult ar fi octitorie a lui {tefan cel Mare sau a lui {tef\ni]\ Voievod, iar cea de-a doua, sus]inut\de c\tre speciali[ti, pe baza caracteristicilor arhitectonice actuale ale construc]iei,afirm\ c\ l\ca[ul dateaz\ din sec. al XVII-lea. Cealalt\ atrac]ie a zonei, Lacul deacumulare Stânca-CCoste[ti, este amplasat\ pe râul Prut, la grani]a dintre România [iRepublica Moldova. Lucr\rile au fost executate în perioada 1973 - 1979, iar punerea`n func]iune a barajului a început în luna decembrie a anului 1977. Proiectarea [iexecu]ia barajului Stânca-Coste[ti s-au f\cut în comun de c\tre cele dou\ statevecine, România [i Republica Moldova (pe atunci, parte a U.R.S.S.) Leg\turile cu zonalacului de acumulare Stânca-Coste[ti sunt asigurate prin [osele asfaltate, DN 24 CIa[i-{tef\ne[ti [i DN 29D Boto[ani-{tef\ne[ti. Lacul de acumulare, amenajat pe valeaPrutului prin ridicarea barajului de la Stânca-{{tef\ne[ti, reprezint\ cea mai întins\suprafa]\ de luciu de ap\ din bazinul acestui râu. Stânca {tef\ne[tieste o rezerva]iecu un caracter complex, geologic [i floristic, situat\ la nord-est de ora[ul {tef\ne[ti,jude]ul Boto[ani. Stânca apare ca un ''pinten'' calcaros format din depozite de luturiloessoide cuaternare, cu o înal]ime maxim\ de 101 m, cunoscut sub numele de''Casa Doamnei''. Acest recif carstic ad\poste[te pe coastele stâncoase o plant\termofil\ foarte rar\ - Schivereokia podolica. Pentru aceast\ specie, aici este limitavestic\ a arealului s\u mondial. Avifauna din perimetrul lacului de acumulare esteconstituit\ din 178 de specii de p\s\ri, lacul de acumulare Stânca-{tef\ne[ti fiind unimportant cartier de iernare a p\s\rilor în bazinul românesc al Prutului. Revolu]ia din1989 antreneaz\ schimb\ri profunde în toate sferele de activitate ale localit\]ii,revigorându-se via]a economic\, social\ [i cultural\: se deschide punctul vamalStânca-Coste[ti, se liberalizeaz\ comer]ul, apar primele manifest\ri culturale cucaracter interna]ional: ''Podul de flori'', Festivalul ''Florile Prutului''.

StefanestiOra[ul {tef\ne[ti se afl\ `n estul Câmpiei Jijiei Superioare, `n apropierede confluen]a râului Ba[eu cu Prutul, pe malul lacului de acumulareStânca-Coste[ti. Situat într-un areal locuit înc\ din neolitic, ora[ul{tef\ne[ti cunoa[te o istorie întins\ de-a lungul a [ase veacuri, care îlimpune ca un centru de tradi]ie al comer]ului [i al vie]ii economice depe valea Prutului, ca o vatr\ a culturii [i a civiliza]iei moldovene[ti.Localitatea {tef\ne[ti este men]ionat\ documentar pentru prima dat\`n 1435 sub numele de Gura Ba[eului, `ntr-un document emis dedomnul {tefan II. ~n 1476 este men]ionat deja ca târg, iar `n lucrarea''Descriptio Moldaviae'' a lui Dimitrie Cantemir apare ca oppidanotabiliara. ~n secolele XV-XVI a[ezarea este pr\dat\ de t\tari `n maimulte rânduri, apoi atacat\ [i de o[tile polone. Pân\ `n 1968 localitateas-a numit {tef\ne[ti-Târg. Localitatea {tef\ne[ti a fost declarat\ ora[`n anul 2004, iar `n prezent are aproximativ 5800 locuitori [i patrulocalit\]i `n subordine administrativ\: B\diu]i, Bobule[ti, Stânca,{tef\ne[ti-Sat. Dintre obiectivele turistice de referin]\ ale ora[uluiamintim: Muzeul ''{tefan Luchian" (singurul din ]ar\ destinat pictorului{tefan Luchian, dar din p\cate a fost închis, iar exponatele au fostdepozitate în magaziile Muzeului Jude]ean de Istorie din municipiulBoto[ani), Nodul Hidrotehnic Stânca-Coste[ti, Rezerva]ia natural\''Emil Racovi]\" [i Parcul dendrologic {tef\ne[ti, Biserica ''CuvioasaParaschiva" (construit\ `n anul 1640 [i considerat\ de c\tre V. Dr\gu]"cel mai vechi monument religios din Moldova adaptat unor func]ii cucaracter defensiv"). Referitor la Biserica ''Cuvioasa Paraschiva'', celmai important monument istoric din aceast\ a[ezare, exist\ dou\opinii: prima, cea sus]inut\ de tradi]ia local\, este aceea c\ l\ca[ul decult ar fi o ctitorie a lui {tefan cel Mare sau a lui {tef\ni]\ Voievod, iarcea de-a doua, sus]inut\ de c\tre speciali[ti, pe baza caracteristicilorarhitectonice actuale ale construc]iei, afirm\ c\ l\ca[ul dateaz\ dinsec. al XVII-lea. Cealalt\ atrac]ie a zonei, Lacul de acumulare Stânca-Coste[ti, este amplasat\ pe râul Prut, la grani]a dintre România [iRepublica Moldova. Lucr\rile au fost executate în perioada 1973 -1979, iar punerea `n func]iune a barajului a început în luna decembriea anului 1977. Proiectarea [i execu]ia barajului Stânca-Coste[ti s-auf\cut în comun de c\tre cele dou\ state vecine, România [i RepublicaMoldova (pe atunci, parte a U.R.S.S.) Leg\turile cu zona lacului deacumulare Stânca-Coste[ti sunt asigurate prin [osele asfaltate, DN 24C Ia[i-{tef\ne[ti [i DN 29D Boto[ani-{tef\ne[ti. Lacul de acumulare,amenajat pe valea Prutului prin ridicarea barajului de la Stânca-{tef\ne[ti, reprezint\ cea mai întins\ suprafa]\ de luciu de ap\ dinbazinul acestui râu. Stânca {tef\ne[ti este o rezerva]ie cu un caractercomplex, geologic [i floristic, situat\ la nord-est de ora[ul {tef\ne[ti,jude]ul Boto[ani. Stânca apare ca un ''pinten'' calcaros format dindepozite de luturi loessoide cuaternare, cu o înal]ime maxim\ de 101m, cunoscut sub numele de ''Casa Doamnei''. Acest recif carsticad\poste[te pe coastele stâncoase o plant\ termofil\ foarte rar\ -Schivereokia podolica. Pentru aceast\ specie, aici este limita vestic\ aarealului s\u mondial. Avifauna din perimetrul lacului de acumulareeste constituit\ din 178 de specii de p\s\ri, lacul de acumulare Stânca-{tef\ne[ti fiind un important cartier de iernare a p\s\rilor în bazinulromânesc al Prutului. Revolu]ia din 1989 antreneaz\ schimb\riprofunde în toate sferele de activitate ale localit\]ii, revigorându-sevia]a economic\, social\ [i cultural\: se deschide punctul vamalStânca-Coste[ti, se liberalizeaz\ comer]ul, apar primele manifest\riculturale cu caracter interna]ional: ''Podul de flori'', Festivalul ''FlorilePrutului''.

O

ªtefãneºti

1. Foto: Barajul Stânca-Coste[ti

2. Foto: Biserica "Cuvioasa Parascheva"

3. Foto: Plaj\ la lac acumulare Stânca-Coste[ti

4. Foto: Parc dendrologic

Foto: Arhiva Prim\riei {tef\ne[tiFoto: Arhiva Prim\riei Tudora

1

1

3

4

234

ituat\ în partea de sud-vest a jude]ului Boto[ani, la poalele MasivuluiDealul Mare, la 35 km distan]\ fa]\ de municipiul Boto[ani, comunaTudora este format\ dintr-o singur\ localitate care îi d\ [i numele:Tudora. Teritoriul comunei Tudora prezint\ urme de via]\ omeneasc\înc\ din cele mai vechi timpuri, din paleolitic, teritoriul satului Tudorafiind o permanent\ vatr\ de locuire, locuitorii nep\r\sind-o niciodat\.

Satul este atestat documentar înc\ de la 6 ianuarie 1395, f\când parte dinproprietatea boierului Sendrea, care era unul dintre sfetnicii de seam\ ai voievodului{tefan. Legat de satul Tudora [i mai ales de Doamna Tudora, în anul 1927, un b\trânc\lug\r de la M\n\stirea Neam]ului, c\rturar [i bun cunosc\tor al limbii slavone [igrece[ti, a tradus o însemnare dintr-un ceaslov slavonesc aproximativ cu urm\torulcuprins: ''Pe partea stâng\ a Siretului - cam între Corni[ori [i Liteni - se afl\ curtea luiRadu [i a Tudorei, om de încredere al sl\vitului {tefan Voivod, care la ducere [iîntoarcere de la Suceava la Hârl\u g\sea loc de poposire [i hodin\; dar Radu moareîn r\zboiul de la Valea Alb\ [i Tudora r\mâne v\dan\ cu patru copii.''Sl\vitul Domntot trecea [i poposea pe la Tudora având grij\ de ei, care din mila lui Dumnezeu s-auînmul]it de la patru la [apte. Despre localitatea Tudora, care în 2000 [i-a aniversatcele [ase veacuri de existen]\, ne vorbesc Cet\]uia de pe Dealul Ocup(situat\ pe unadin fortifica]iile naturale ale satului str\vechi) [i Rezerva]ia de tis\din inima b\trânilorcodri. Ochiul trec\torului `ns\ nu poate trece f\r\ a observa turla bisericiiimpun\toare din centrul satului, construit\ din piatr\ [i c\r\mid\ de c\tre boierulCantacuzino Pa[canu, chiar lâng\ poarta cur]ii sale, ca l\ca[ de închinare pentrufamilia sa, dar mai ales pentru s\teni, fiind sfin]it\ în anul 1846. Stilul este deosebitde al celorlalte biserici moldovene[ti [i nu are nimic comun nici cu stilul bizantin, nicicu cel roman. ~n vremuri `ndep\rtate, `n Tudora au existat mai multe biserici de lemncare s-au distrus una dup\ alta, pe locul unde a fost ''Sfânta Mas\'' fiind ridicat, întretimp, un monument în memoria eroilor necunoscuti c\zu]i în r\zboiul din 1916 -1918. Lâng\ biserica din centrul satului, spre r\s\rit se afl\ conacul boierului, care sep\streaz\ [i ast\zi. ~n 1842 boierul poruncea construirea unui zid gros de piatr\ cares\ înconjoare curtea. Piatra scoas\ din malul pârâului Ple[u a fost transportat\ pepalmele bie]ilor ]\rani, transforma]i în slugi biciu]i de c\tre oamenii boierului arenda[.De aceea, zidul care urc\ spre biseric\, la o prim\ vedere, treze[te în ochii oric\ruiprivitor uimirea, dar în ochii localnicilor aminte[te de vremurile când bunicii [istr\bunicii lor erau pu[i la munc\ silnic\ [i biciui]i pân\ la sânge. Localitatea Tudoraeste o important\ vatr\ folcloric\, cu datini [i obiceiuri de origine daco-roman\. De-alungul anilor, forma]iile de dansuri ale tudorenilor au fost cunoscute în ]ar\ [i pestehotare. Dansuri ca ''B\tuta de la Tudora'', ''Ra]a'', ''C\r\[elul'', ''Ciob\na[ul'' [i maidemult ''Chindia'', ''Boghii'', ''Baraboiul'' au dus faima satului. În mod deosebitîncepând cu anul 1933, odat\ cu înfiin]area C\minului Cultural ''Costache MihalachePotera['', forma]ia de dansuri sub conducerea unor sufleti[ti precum înv. GheorgheVasiliu, înv. Lucica A[tef\noaie, prof. Vasile Vasiliu au ob]inut multe succese.Forma]iile de datini [i obiceiuri, cum ar fi jocul c\iu]ilor, caprei, dansului la urs (ursar),c\ld\rarilor, au triumfat pe plan na]ional [i interna]ional. În prezent, în comunaTudora func]ioneaz\ trei [coli, un c\min cultural (construit în 1972 [i modernizat înanul 2000, care posed\ o sal\ de spectacole cu 300 locuri [i bibliotec\ cu 25.456 devolume împreun\ cu biblioteca [colii).

Tudora Situat\ în partea de sud-vest a jude]ului Boto[ani, la poalele MasivuluiDealul Mare, la 35 km distan]\ fa]\ de municipiul Boto[ani, comunaTudora este format\ dintr-o singur\ localitate care îi d\ [i numele:Tudora. Teritoriul comunei Tudora prezint\ urme de via]\ omeneasc\înc\ din cele mai vechi timpuri, din paleolitic, teritoriul satului Tudora fiindo permanent\ vatr\ de locuire, locuitorii nep\r\sind-o niciodat\. Satuleste atestat documentar înc\ de la 6 ianuarie 1395, f\când parte dinproprietatea boierului Sendrea, care era unul dintre sfetnicii de seam\ aivoievodului {tefan. Legat de satul Tudora [i mai ales de Doamna Tudora,în anul 1927, un b\trân c\lug\r de la M\n\stirea Neam]ului, c\rturar [ibun cunosc\tor al limbii slavone [i grece[ti, a tradus o însemnare dintr-un ceaslov slavonesc aproximativ cu urm\torul cuprins: Pe parteastâng\ a Siretului - cam între Corni[ori [i Liteni - se afl\ curtea lui Radu[i a Tudorei, om de încredere al sl\vitului {tefan Voivod, care la ducere[i întoarcere de la Suceava la Hârl\u g\sea loc de poposire [i hodin\; darRadu moare în r\zboiul de la Valea Alb\ [i Tudora r\mâne v\dan\ cupatru copii. Sl\vitul Domn tot trecea [i poposea pe la Tudora având grij\de ei, care din mila lui Dumnezeu s-au înmul]it de la patru la [apte.Despre localitatea Tudora, care în 2000 [i-a aniversat cele [ase veacuride existen]\, ne vorbesc Cet\]uia de pe Dealul Ocup (situat\ pe una dinfortifica]iile naturale ale satului str\vechi) [i Rezerva]ia de tis\ din inimab\trânilor codri. Ochiul trec\torului `ns\ nu poate trece f\r\ a observaturla bisericii impun\toare din centrul satului, construit\ din piatr\ [ic\r\mid\ de c\tre boierul Cantacuzino Pa[canu, chiar lâng\ poarta cur]iisale, ca l\ca[ de închinare pentru familia sa, dar mai ales pentru s\teni,fiind sfin]it\ în anul 1846. Stilul este deosebit de al celorlalte bisericimoldovene[ti [i nu are nimic comun nici cu stilul bizantin, nici cu celroman. ~n vremuri `ndep\rtate, `n Tudora au existat mai multe biserici delemn care s-au distrus una dup\ alta, pe locul unde a fost ''Sfânta Mas\''fiind ridicat, între timp, un monument în memoria eroilor necunoscutic\zu]i în r\zboiul din 1916 - 1918. Lâng\ biserica din centrul satului, sprer\s\rit se afl\ conacul boierului, care se p\streaz\ [i ast\zi. ~n 1842boierul poruncea construirea unui zid gros de piatr\ care s\ înconjoarecurtea. Piatra scoas\ din malul pârâului Ple[u a fost transportat\ pepalmele bie]ilor ]\rani, transforma]i în slugi biciu]i de c\tre oameniiboierului arenda[. De aceea, zidul care urc\ spre biseric\, la o prim\vedere, treze[te în ochii oric\rui privitor uimirea, dar în ochii localniciloraminte[te de vremurile când bunicii [i str\bunicii lor erau pu[i la munc\silnic\ [i biciui]i pân\ la sânge. Localitatea Tudora este o important\vatr\ folcloric\, cu datini [i obiceiuri de origine daco-roman\. De-a lungulanilor, forma]iile de dansuri ale tudorenilor au fost cunoscute în ]ar\ [ipeste hotare. Dansuri ca ''B\tuta de la Tudora'', ''Ra]a'', ''C\r\[elul'',''Ciob\na[ul'' [i mai demult ''Chindia'', ''Boghii'', ''Baraboiul'' au dusfaima satului. În mod deosebit începând cu anul 1933, odat\ cuînfiin]area C\minului Cultural ''Costache Mihalache Potera['', forma]ia dedansuri sub conducerea unor sufleti[ti precum înv. Gheorghe Vasiliu, înv.

S

Advertorial Prim\ria Tudora>>29

1. Foto: Monumentul eroului necunoscut

2. Foto: P\durea Tudora - prim\vara

3. Foto: Rezerva]ia de tis\ Tudora - iarna

4. Foto: Dansuri populare tradi]ionale din zona Tudora - forma]ie b\rb\teasc\

Tudora

n partea de sud a jude]ului Boto[ani, pe E58, la 34 km fa]\ de municipiulBoto[ani, la 3 km fa]\ de ora[ul Fl\mânzi, la 15 km de ora[ul Hârl\u [i 92 kmde Ia[i se afl\ comuna Frumu[ica. Format\ din 6 sate - Frumu[ica, Store[ti,{endreni, Vl\deni-Deal, R\deni, Boscoteni, localitatea are 6390 locuitori [i se`ntinde pe 8622 ha, din care 40 ha iazuri. Activit\]ile economice principale ale

localnicilor sunt `n domeniul comer]ului, prest\ri servicii, turism, cultivarea plantelor,cre[terea animalelor, prelucrarea lemnului, pomicultur\, viticultur\, produc]ie rachiuri[i vinuri naturale. Dintre obiectivele turistice reprezentative men]ion\m: Schitul Bal[;Cimitirul Uria[ilor; Masa tâlharilor; Dealul Holm- 520 m (despre care se spune c\ arfi cea mai mare altitudine din jude]ul Boto[ani, iar `n zilele senine de pe deal se poatevedea Ceahl\ul); }uica de R\deni(dublu distilat\, `n curs de omologare la OSIM);amenaj\rile piscicole(de peste 40 ha); Muzeul parohial Store[ti. Schitul Bal[ a fostînfiin]at de boierul Grigore Bal[ în 1776, dar în acela[i an i s-a dat foc, fiind la grani]adintre mo[ii, ceea ce a creat conflicte. Biserica actual\ a fost construit\ de Lasc\rSturza [i Evghenia Ursachi în 1819, dar în 1870 a fost închis\ de boierul Mavrocordat.Redeschis\ în 1945, când crescuse [i un cire[ în altar, biserica a fost închis\ din noude comuni[ti în 1959. În anul eliber\rii de comunism, 1990, biserica [i schitul au avutparte de o îngrijire adecvat\ unui l\ca[ de cult, iar enoria[ii au început s-o frecventezedin ce în ce mai des. În prezent schitul este locuit de cinci c\lug\ri.

VoronaA[ezat\ `n partea de sud-vest a jude]ului Boto[ani, la 22 km demunicipiul Boto[ani, comuna Vorona a fost atestat\ istoric din 7ianuarie 1403. Ca unitate administrativ\, Vorona este cea mai marecomun\ din jude]ul Boto[ani, cu peste 8500 de locuitori, grupa]i în [asesate mari (Vorona, Vorona Mare, Vorona Teodoru, Jolde[ti, Icu[eni,Poiana), având ca centru spiritual m\n\stirea Vorona, a[ezaremonahal\ cu rezonan]\ profund\ în con[tiin]a tuturor voronenilor. ~nJolde[ti s-a n\scut [i a locuit, pân\ în 1846, Raluca Iura[cu, mama luiMihai Eminescu, geniul na]ional al poeziei noastre, `n codrii Voronei atr\it Sfântul Onufrie, ale c\rui moa[te se afl\ la Sih\stria Voronei, iar lam\n\stirea Vorona [i-a f\cut ucenicia [i vrednicul de pomenire P.F.Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. La Vorona a s\vâr[itdomnitorul Unirii, Alexandru Ioan Cuza, una dintre judec\]ile saledrepte, m\rturie stând ''stejarul lui Cuza'' din apropierea M\n\stiriiVorona. Tradi]ia hramului M\n\stirii Vorona adun\ [i în prezent mii decredincio[i. Tot aici se organizeaz\, s\pt\mânal, din timpuriimemoriale pân\ în prezent, în ziua de mar]i, un târg (iarmaroc). Dindorin]a de a valorifica datinile, obiceiurile [i tradi]iile populare s-aun\scut: festivalul folcloric ''Serb\rile P\durii'' (ajuns la a XXXV-a edi]ie),festivalul concurs de interpretare a cântecului popular pentru copii [itineri ''Mo[tenite din b\trâni'' (ajuns la edi]ia a XXV-a), tab\ra depictur\ religioas\ ''Un penel pentru credin]\'', manifest\rile organizateanual (în cadrul ''Zilelor Eminescu'') de c\tre ansamblul folcloric''Codrule]ul'' (cu o activitate de peste 30 de ani). Renumele de localitateîn care se p\streaz\ tradi]iile [i obiceiurile locale a obligat administra]ialocal\ la elaborarea unei strategii de dezvoltare durabil\ în care al\turide alte direc]ii de dezvoltare, un accent deosebit s\ se pun\ pevalorificarea tradi]iilor în promovarea turismului cultural, a turismuluireligios [i de agrement, a agroturismului. Astfel, Vorona poate deveniun adev\rat centru agroturistic, cu reale perspective de dezvoltareeuropean\.

HudestiComuna Hude[ti se afl\ `n nordul jude]ului Boto[ani, între municipiulDorohoi (la 25 km distan]\) [i ora[ul Darabani (la 12 km distan]\), pemalul drept al râului Prut. Localitatea este cunoscut\ în documenteleistorice înc\ din secolul al IV-lea sub numele de Hudin]i, când sateleerau pozi]ionate astfel fa]\ de actualele sate. Resursele naturale sunt `nleg\tur\ cu diversitatea vegeta]iei [i a terenurilor, fiind propicesem\narea tuturor culturilor în aceast\ comun\; aici exist\, deasemenea, 504 ha luciu ap\, precum [i importante cantit\]i de nisipcuar]os de calitate superioar\, nisip ce în prezent este exploatat.Majoritatea popula]iei se ocup\ cu agricultura, cultivându-se cuprec\dere porumbul, grâul, floarea-soarelui, sfecla de zah\r, cartoful,iar animalele care se cresc `n zon\ sunt bovinele, cabalinele, porcinele[i ovinele, precum [i p\s\ri de curte. Subsolul comunei, care este bogatîn nisip cuar]os, unul din cele mai bune din Europa, este exploatat dec\tre o companie privat\. Drumurile din comun\ au o lungime de 169km, din care 15,8 km sunt moderniza]i. Re]eaua de alimentare cu ap\potabil\ este în lungime de 4,5 km [i sunt aprobate documenta]iile [istudiile pentru înc\ 4 km alimentare cu ap\ potabil\ [i 8,5 km pentrucanalizare. În domeniul înv\]\mântului, în comuna Hude[tifunc]ioneaz\ 6 unit\]i [colare [i 6 unit\]i pre[colare. Ca foruri decultur\ amintim cele 3 c\mine culturale, biblioteca comunal\ [i cele 5biblioteci [colare. În domeniul s\n\t\]ii, în comuna Hude[tifunc]ioneaz\ 3 cabinete medicale umane, un centru de îngrijiremedical\ Speran]a (Bethezda) [i un cabinet medical veterinar. ~n seriaobiectivelor turistice se cuvin a fi amintite: Biserica [i conacul ''BuldurL\]escu'', Cetatea Medieval\, Lunca Prutului.Biserica Mlen\u]i [iParcul Dendrologic (Conacul Franc).

FrumusicaIn the southern part of Botosani County, on E58, at a distance of 34 kmfrom the City of Botosani, 3 km from the town of Flamanzi, 15 km fromthe town of Harlau and 92 km from Iasi we find Frumusica Commune.Comprising 6 villages - Frumusica, Storesti, Sendreni, Vladeni-Deal,Radeni, Boscoteni, the locality has 6,390 inhabitants, spreading on asurface of 8,622 hectares, out of which 40 hectares of ponds. The maineconomic activities of the locals are in the field of trade, services,tourism, farming, animal breeding, wood processing, fruit growing,wine growing, production of brandy and natural wines. From amongthe representative tourist sights we can mention: Bals Hermitage; theGiants' Cemetery; the Thieves' Table; Holm Hill- 520 m (which is saidto be the highest point in Botosani County, and in clear days one cansee Ceahlau Mountain from the top of the hill); the plum brandy fromRadeni(doubly distilled, pending homologation by OSIM); the fishfarms(over 40 hectares); the Parochial Museum Storesti. BalsHermitage was established by the landowner Grigore Bals in 1776, butit was burned down in the same year, as it was located at the borderbetween two estates, which created conflicts. The present church wasbuilt by Lascar Sturza and Evghenia Ursachi in 1819, but it was closedin 1870 by the landowner Mavrocordat. Opened again in 1945, when acherry tree had also grown in the altar, the church was closed again bythe Communists in 1959. When the Communist regime ended in 1990,the church and the hermitage enjoyed the care they deserved and thebelievers began to go there more frequently. At present, the hermitageis inhabited by five monks.

Advertorial Prim\ria VoronaAdvertorial Prim\ria Hude[ti

Advertorial Prim\ria Frumu[ica

1. Foto: Prim\ria Hude[ti

2. Foto: Centrul medical de `ngrijire med nr 3 din Hude[ti

>>31

[ezat\ `n partea de sud-vest a jude]ului Boto[ani, la 22 km de municipiulBoto[ani, comuna Vorona a fost atestat\ istoric din 7 ianuarie 1403. Caunitate administrativ\, Vorona este cea mai mare comun\ din jude]ulBoto[ani, cu peste 8500 de locuitori, grupa]i în [ase sate mari (Vorona,Vorona Mare, Vorona Teodoru, Jolde[ti, Icu[eni, Poiana), având cacentru spiritual m\n\stirea Vorona, a[ezare monahal\ cu rezonan]\

profund\ în con[tiin]a tuturor voronenilor. ~n Jolde[ti s-a n\scut [i a locuit, pân\ în 1846,Raluca Iura[cu, mama lui Mihai Eminescu, geniul na]ional al poeziei noastre, `n codriiVoronei a tr\it Sfântul Onufrie, ale c\rui moa[te se afl\ la Sih\stria Voronei, iar lam\n\stirea Vorona [i-a f\cut ucenicia [i vrednicul de pomenire P.F. Teoctist, PatriarhulBisericii Ortodoxe Române. La Vorona a s\vâr[it domnitorul Unirii, Alexandru Ioan Cuza,una dintre judec\]ile sale drepte, m\rturie stând ''stejarul lui Cuza'' din apropiereaM\n\stirii Vorona. Tradi]ia hramului M\n\stirii Vorona adun\ [i în prezent mii decredincio[i. Tot aici se organizeaz\, s\pt\mânal, din timpuri imemoriale pân\ în prezent,în ziua de mar]i, un târg (iarmaroc). Din dorin]a de a valorifica datinile, obiceiurile [itradi]iile populare s-au n\scut: festivalul folcloric ''Serb\rile P\durii'' (ajuns la a XXXV-aedi]ie), festivalul concurs de interpretare a cântecului popular pentru copii [i tineri''Mo[tenite din b\trâni'' (ajuns la edi]ia a XXV-a), tab\ra de pictur\ religioas\ ''Un penelpentru credin]\'', manifest\rile organizate anual (în cadrul ''Zilelor Eminescu'') de c\treansamblul folcloric ''Codrule]ul'' (cu o activitate de peste 30 de ani). Renumele delocalitate în care se p\streaz\ tradi]iile [i obiceiurile locale a obligat administra]ia local\la elaborarea unei strategii de dezvoltare durabil\ în care al\turi de alte direc]ii dedezvoltare, un accent deosebit s\ se pun\ pe valorificarea tradi]iilor în promovareaturismului cultural, a turismului religios [i de agrement, a agroturismului. Astfel, Voronapoate deveni un adev\rat centru agroturistic, cu reale perspective de dezvoltareeuropean\.

omuna Hude[ti se afl\ `n nordul jude]ului Boto[ani, între municipiulDorohoi (la 25 km distan]\) [i ora[ul Darabani (la 12 km distan]\), pemalul drept al râului Prut. Localitatea este cunoscut\ în documenteleistorice înc\ din secolul al IV-lea sub numele de Hudin]i, când sateleerau pozi]ionate astfel fa]\ de actualele sate. Resursele naturale sunt `nleg\tur\ cu diversitatea vegeta]iei [i a terenurilor, fiind propice

sem\narea tuturor culturilor în aceast\ comun\; aici exist\, de asemenea, 504 ha luciuap\, precum [i importante cantit\]i de nisip cuar]os de calitate superioar\, nisip ce înprezent este exploatat. Majoritatea popula]iei se ocup\ cu agricultura, cultivându-se cuprec\dere porumbul, grâul, floarea-soarelui, sfecla de zah\r, cartoful, iar animalele carese cresc `n zon\ sunt bovinele, cabalinele, porcinele [i ovinele, precum [i p\s\ri de curte.Subsolul comunei, care este bogat în nisip cuar]os, unul din cele mai bune din Europa,este exploatat de c\tre o companie privat\. Drumurile din comun\ au o lungime de 169km, din care 15,8 km sunt moderniza]i. Re]eaua de alimentare cu ap\ potabil\ este înlungime de 4,5 km [i sunt aprobate documenta]iile [i studiile pentru înc\ 4 kmalimentare cu ap\ potabil\ [i 8,5 km pentru canalizare. În domeniul înv\]\mântului, încomuna Hude[ti func]ioneaz\ 6 unit\]i [colare [i 6 unit\]i pre[colare. Ca foruri de cultur\amintim cele 3 c\mine culturale, biblioteca comunal\ [i cele 5 biblioteci [colare. Îndomeniul s\n\t\]ii, în comuna Hude[ti func]ioneaz\ 3 cabinete medicale umane, uncentru de îngrijire medical\ Speran]a (Bethezda) [i un cabinet medical veterinar. ~n seriaobiectivelor turistice se cuvin a fi amintite: Biserica [i conacul ''Buldur L\]escu'', CetateaMedieval\, Lunca Prutului.Biserica Mlen\u]i [i Parcul Dendrologic (Conacul Franc).

Vorona Hudeºti

Frumuºica

A

I

C

1. Foto: Hanul R\deni

2. Foto: Cl\dire administrativ\ Vinia Radeni

3. Foto: Cl\dire peste Crama R\deni1. Foto: Zon\ de pescuit din comuna Mitoc - pe râul Prut

2. Foto: Imagine general\ din comuna Mitoc

1. Foto: Arhiva Prim\riei Vorona - M\n\stirea Vorona

2. Foto: BOARDMEDIA - instantaneu de la Festivalul "Mo[tenite din B\trâni"

3. Foto: BOARDMEDIA - Prim\ria Vorona

MitocComuna Mitoc este a[ezat\ în nord-estul jude]ului Boto[ani, pe malulrâului Prut, pe DN 24C [i DJ 294A, la 80 km distan]\ de municipiulBoto[ani [i 35 km de ora[ul S\veni. Localitatea este alc\tuit\ din dou\sate - Mitoc, re[edin]a de comun\, [i Horia. Comuna Mitoc beneficiaz\de condi]ii optime de dezvoltare a agriculturii. În comun\ func]ioneaz\o serie de agen]i economici, dup\ cum urmeaz\: de produc]ie (micaindustrie - o pres\ de ulei, 3 mori de porumb, 4 mori cu cioc\nelepentru foraje, o brut\rie); de comer] (22 unit\]i); de prest\ri servicii (îndomeniul agricol - o societate de mecanizare a agriculturii). ComunaMitoc este înfr\]it\ din anul 1990 cu localitatea Mallac din Fran]a. Peteritoriul administrativ Mitoc exist\ câteva monumente istorice,apar]inând domeniului public al comunei, dup\ cum urmeaz\: placacomemorativ\ în amintirea ]\ranilor uci[i în R\scoala din anul 1907,aflat\ în satul Mitoc, monument cu valoare memorial\; o a[ezare dinpaleolitic, descoperit\ pe teritoriul localit\]ii Mitoc (Izvorul satului) - sitarheologic; o a[ezare din paleolitic, descoperit\ pe teritoriul localit\]iiMitoc (Malul Galben) - sit arheologic. Dintre obiectivele turistice alezonei putem identifica, pe lâng\ siturile arheologice deja amintite,pescuitul sportiv de pe râul Prut [i Rezerva]ia Natural\ ''Emil Racovi]\'',aflat\ în Lunca Prutului. La nivelul comunei Mitoc, înv\]\mântul esteorganizat în sistem pre[colar (2 gr\dini]e), primar [i gimnazial (claseleI-VIII - 2 [coli), iar ca unit\]i culturale, func]ioneaz\ un c\min cultural,un muzeu [i o bibliotec\ public\. Pe raza comunei Mitoc exist\ dou\biserici ortodoxe (Biserica ''Sf Nicolae'' - Mitoc [i Biserica ''Sf Vasile'' -Horia). Ca proiecte de investi]ii, administra]ia local\ are `n vedere:extinderea re]elei de canalizare [i realizarea unei sta]ii de tratare [iepurare a apei `n comuna Mitoc; asfaltarea drumului jude]eanAvrameni-Mitoc [i pietruirea drumului comunal din Mitoc de 17 km [iHoria de 6 km; extinderea re]elei electrice în satul Horia cu 3 km [i însatul Mitoc cu 2 km, în vederea racord\rii gospod\riilor neelectrificate;construirea unui c\min cultural `n satul Horia; repara]ii capitale lac\minul cultural Mitoc; repara]ii capitale la sediul prim\riei; repara]iicapitale la {coala Horia; înfiin]area unui centru de colectare, prelucrarea laptelui de vac\ [i oaie; `nfiin]area unui microabator; dotareaprim\riei [i a [colilor cu tehnic\ de calcul.

omuna Mitoc este a[ezat\ în nord-estul jude]ului Boto[ani, pe malulrâului Prut, pe DN 24C [i DJ 294A, la 80 km distan]\ de municipiulBoto[ani [i 35 km de ora[ul S\veni. Localitatea este alc\tuit\ dindou\ sate - Mitoc, re[edin]a de comun\, [i Horia. Comuna Mitocbeneficiaz\ de condi]ii optime de dezvoltare a agriculturii. În comun\func]ioneaz\ o serie de agen]i economici, dup\ cum urmeaz\: de

produc]ie (mica industrie - o pres\ de ulei, 3 mori de porumb, 4 mori cu cioc\nelepentru foraje, o brut\rie); de comer] (22 unit\]i); de prest\ri servicii (în domeniulagricol - o societate de mecanizare a agriculturii). Comuna Mitoc este înfr\]it\ dinanul 1990 cu localitatea Mallac din Fran]a. Pe teritoriul administrativ Mitoc exist\câteva monumente istorice, apar]inând domeniului public al comunei, dup\ cumurmeaz\: placa comemorativ\ în amintirea ]\ranilor uci[i în R\scoala din anul 1907,aflat\ în satul Mitoc, monument cu valoare memorial\; o a[ezare din paleolitic,descoperit\ pe teritoriul localit\]ii Mitoc (Izvorul satului) - sit arheologic; o a[ezare dinpaleolitic, descoperit\ pe teritoriul localit\]ii Mitoc (Malul Galben) - sit arheologic.Dintre obiectivele turistice ale zonei putem identifica, pe lâng\ siturile arheologicedeja amintite, pescuitul sportiv de pe râul Prut [i Rezerva]ia Natural\ ''Emil Racovi]\'',aflat\ în Lunca Prutului. La nivelul comunei Mitoc, înv\]\mântul este organizat însistem pre[colar (2 gr\dini]e), primar [i gimnazial (clasele I-VIII - 2 [coli), iar ca unit\]iculturale, func]ioneaz\ un c\min cultural, un muzeu [i o bibliotec\ public\. Pe razacomunei Mitoc exist\ dou\ biserici ortodoxe (Biserica ''Sf Nicolae'' - Mitoc [i Biserica''Sf Vasile'' - Horia). Ca proiecte de investi]ii, administra]ia local\ are `n vedere:extinderea re]elei de canalizare [i realizarea unei sta]ii de tratare [i epurare a apei `ncomuna Mitoc; asfaltarea drumului jude]ean Avrameni-Mitoc [i pietruirea drumuluicomunal din Mitoc de 17 km [i Horia de 6 km; extinderea re]elei electrice în satulHoria cu 3 km [i în satul Mitoc cu 2 km, în vederea racord\rii gospod\riilorneelectrificate; construirea unui c\min cultural `n satul Horia; repara]ii capitale lac\minul cultural Mitoc; repara]ii capitale la sediul prim\riei; repara]ii capitale la{coala Horia; înfiin]area unui centru de colectare, prelucrare a laptelui de vac\ [i oaie;`nfiin]area unui microabator; dotarea prim\riei [i a [colilor cu tehnic\ de calcul.

Mitoc

Advertorial Prim\ria Mitoc

C

Foto: Arhiva Prim\riei Pomârla

Foto: Arhiva Prim\riei Frumu[ica

Advertorial Prim\ria Suh\r\u

omuna Suhar\u este situat\ în amplasamentul teritorialadministrativ al jude]ului Boto[ani, cu urm\toarele vecin\t\]i: la nord- Comuna Hude[ti, la est - Comuna George Enescu, la sud - ComunaCristine[ti, la vest - grani]a cu Ucraina. Localit\]ile componente alecomunei Suhar\u sunt: Suhar\u, Li[na, Smîrdan, Oroftiana, Plevna,Izvoare. Satul Suhar\u este situat în centrul administrativ al comunei,

satele Li[na, Smârdan, Izvoare sunt situate în partea de est, satul Oroftiana în parteade vest la grani]a cu Ucraina, iar satul Plevna la 1 km de satul Suhar\u, spre est. Peteritoriul comunei Suhar\u func]ioneaz\: [coala general\ cu clasele I - VIII nr. 1Suhar\u; [coala general\ cu clasele I - VIII nr. 2 Suhar\u; [coala general\ cu claseleI - IV Suhar\u; [coala general\ cu clasele I - VIII Li[na; [coala general\ cu clasele I -VIII Sf. Andrei Smârdan; [coala general\ cu clasele I - VIII nr. 1 Oroftiana; [coalageneral\ cu clasele I - IV nr. 2 Oroftiana; [coala general\ cu clasele I - IV Plevna;Biblioteca comunal\; Postul de poli]ie Suhar\u; Unitatea de Asisten]\ Medico-Social\Suhar\u. Dintre l\ca[urile de cult reprezentative ale zonei amintim: Biserica ortodox\''Sf Nicolae''(cu parohii în satele Suhar\u, Suhar\u II) [i Biserica ''Sfin]ii ApostoliPetru [i Pavel''din Li[na. C\ile de comunica]ii de pe teritoriul comunei Suhar\u suntreprezentate de: DN 29 A; DC 82, drumuri de exploatare agricol\ [i uli]e. Specificulcomunei Suhar\u este agricol - cultivarea terenului [i cre[terea animalelor, dar semai desf\[oar\ activit\]i de exploatare a pe[telui din iazul Suhar\u, a lemnului dinp\durile existente pe teritoriul comunei [i a nisipului [i pietri[ului din balastierele depe râul Prut. ~n p\durea Suhar\u exist\ ''F\getul Secular Stuhoasa", care poate fiexploatat ca zon\ turistic\. Tot ca recomandare turistic\ men]ion\m posibilitateadesf\[ur\rii pescuitului sportiv pe râul Prut. Administra]ia local\ are `n vedere maimulte proiecte de dezvoltare, cum ar fi: modernizarea drumurilor; reabilitareapode]elor în satele Suhar\u II, Li[na, Smârdan [i Izvoare; amenajarea spa]iilor verzi;m\rirea parcului Suhar\u; construirea unui C\min Cultural [i a unei s\li de sport.

SuharauComuna Suhar\u este situat\ în amplasamentul teritorial administratival jude]ului Boto[ani, cu urm\toarele vecin\t\]i: la nord - ComunaHude[ti, la est - Comuna George Enescu, la sud - Comuna Cristine[ti,la vest - grani]a cu Ucraina. Localit\]ile componente ale comuneiSuhar\u sunt: Suhar\u, Li[na, Smîrdan, Oroftiana, Plevna, Izvoare.Satul Suhar\u este situat în centrul administrativ al comunei, sateleLi[na, Smârdan, Izvoare sunt situate în partea de est, satul Oroftiana înpartea de vest la grani]a cu Ucraina, iar satul Plevna la 1 km de satulSuhar\u, spre est. Pe teritoriul comunei Suhar\u func]ioneaz\: [coalageneral\ cu clasele I - VIII nr. 1 Suhar\u; [coala general\ cu clasele I -VIII nr. 2 Suhar\u; [coala general\ cu clasele I - IV Suhar\u; [coalageneral\ cu clasele I - VIII Li[na; [coala general\ cu clasele I - VIII Sf.Andrei Smârdan; [coala general\ cu clasele I - VIII nr. 1 Oroftiana;[coala general\ cu clasele I - IV nr. 2 Oroftiana; [coala general\ cuclasele I - IV Plevna; Biblioteca comunal\; Postul de poli]ie Suhar\u;Unitatea de Asisten]\ Medico-Social\ Suhar\u. Dintre l\ca[urile de cultreprezentative ale zonei amintim: Biserica ortodox\ ''Sf Nicolae'' (cuparohii în satele Suhar\u, Suhar\u II) [i Biserica ''Sfin]ii Apostoli Petru[i Pavel'' din Li[na. C\ile de comunica]ii de pe teritoriul comuneiSuhar\u sunt reprezentate de: DN 29 A; DC 82, drumuri de exploatareagricol\ [i uli]e. Specificul comunei Suhar\u este agricol - cultivareaterenului [i cre[terea animalelor, dar se mai desf\[oar\ activit\]i deexploatare a pe[telui din iazul Suhar\u, a lemnului din p\durileexistente pe teritoriul comunei [i a nisipului [i pietri[ului din balastierelede pe râul Prut. ~n p\durea Suhar\u exist\ ''F\getul Secular Stuhoasa",care poate fi exploatat ca zon\ turistic\. Tot ca recomandare turistic\men]ion\m posibilitatea desf\[ur\rii pescuitului sportive pe râul Prut.Administra]ia local\ are `n vedere mai multe proiecte de dezvoltare,cum ar fi: modernizarea drumurilor; reabilitarea pode]elor în sateleSuhar\u II, Li[na, Smârdan [i Izvoare; amenajarea spa]iilor verzi;m\rirea parcului Suhar\u; construirea unui C\min Cultural [i a unei s\lide sport.

C

32<<

1. Foto: Biserica "Adormirea"

2. Foto: Vedere panoramic\ asupra comunei Br\e[ti

3. Foto: Prim\ria comunei Br\e[ti

Suharãu

Brãeºti[ezat\ în partea de vest a jude]ului Boto[ani, comuna Br\e[ti se afl\la o distan]\ de 20 km de re[edin]a de jude], iar cel mai apropiat ora[este Dorohoi la o distan]\ de aproximativ 10 km, cu care are cele maistrânse leg\turi economice. Localitatea a fost men]ionat\ prima dat\în timpul lui {tefan Voievod (1442- 1447) domn al }\rii Moldovei si eraconstituit\ din mai multe sate [i anume: Br\e[ti, Poiana, Priste[ti

Popeni [i Vîlcele. Toate aceste a[ez\ri figurau ca sate de sine st\t\toare înainte deultima împ\r]ire administrativ territorial\ din decembrie 1968, dup\ care comuna [i-a simplificat num\rul satelor la numai trei, ce figureaz\ [i ast\zi: satul Poiana, satulBr\e[ti [i satul Popeni. Dup\ anul 1968 satului Br\e[ti i se al\tur\ o mic\ a[ezare cu28 de case denumit\ Vîlcele, situat\ în sudul satului Br\e[ti. Când spunem Br\e[tiasociem numele imediat cu Biserica "Adormirea", ce poarta chiar hramul AdormiriiMaicii Domnului [i care a fost construit\ în anul 1745, cu cheltuiala lui Miron Gorovei.Biserica a fost reparat\ în anul 1880 de neamul Spire[tilor, dup\ cum spuneinscrip]ia pus\ cu aceast\ ocazie deasupra u[ii la intrarea în naos. Catapeteasmaeste f\cut\ din lemn de tei înc\ de la constriurea bisericii. De-a lungul timpului acestl\ca[ de cult a mai fost reparat, iar `n perioada 1968-1972 i s-au f\cut repara]ii derestaurare sub directa îndrumare [i sprijinul Înalt Prea Sfin]itului Mitropolit Iustin,Mitropolitul Moldovei [i Sucevei. Biserica "Adormirea" prin vechimea ei constituie opoboab\ a satului [i un monument de art\ printer bisericile moldovene. Locuin]elelocuitorilor sunt cele specifice zonei depresiunei Jijia - Bahlui. Tipul cl\dirilor de locuiteste cel rural cu dou\ sau trei camere cu o tind\ desp\r]itoare, cu prisp\, unele având[i cerdac. Ornamenta]iile caselor sunt cele din lemn traforat la corni[e [i coame, cuacoperi[uri din tabl\, staf, carton asfaltat, [indril\, ]igl\. Portul tradi]ional al acestorlocuitori este format din opinci in picioare, pantaloni de suman (dimie), sumanul totdin dimie sau cojoace, pe cap c\ciuli de miel.

ABraestiA[ezat\ în partea de vest a jude]ului Boto[ani, comuna Br\e[ti se afl\la o distan]\ de 20 km de re[edin]a de jude], iar cel mai apropiat ora[este Dorohoi la o distan]\ de aproximativ 10 km, cu care are cele maistrânse leg\turi economice. Localitatea a fost men]ionat\ prima dat\în timpul lui {tefan Voievod (1442- 1447) domn al }\rii Moldovei si eraconstituit\ din mai multe sate [i anume: Br\e[ti, Poiana, Priste[tiPopeni [i Vîlcele. Toate aceste a[ez\ri figurau ca sate de sinest\t\toare înainte de ultima împ\r]ire administrativ territorial\ dindecembrie 1968, dup\ care comuna [i-a simplificat num\rul satelor lanumai trei, ce figureaz\ [i ast\zi: satul Poiana, satul Br\e[ti [i satulPopeni. Dup\ anul 1968 satului Br\e[ti i se al\tur\ o mic\ a[ezare cu28 de case denumit\ Vîlcele, situat\ în sudul satului Br\e[ti. Cândspunem Br\e[ti asociem numele imediat cu Biserica "Adormirea", cepoarta chiar hramul Adormirii Maicii Domnului [i care a fost construit\în anul 1745, cu cheltuiala lui Miron Gorovei. Biserica a fost reparat\ înanul 1880 de neamul Spire[tilor, dup\ cum spune inscrip]ia pus\ cuaceast\ ocazie deasupra u[ii la intrarea în naos. Catapeteasma estef\cut\ din lemn de tei înc\ de la constriurea bisericii. De-a lungultimpului acest l\ca[ de cult a mai fost reparat, iar `n perioada 1968-1972 i s-au f\cut repara]ii de restaurare sub directa îndrumare [isprijinul Înalt Prea Sfin]itului Mitropolit Iustin, Mitropolitul Moldovei [iSucevei. Biserica "Adormirea" prin vechimea ei constituie o poboab\ asatului [i un monument de art\ printer bisericile moldovene. Locuin]elelocuitorilor sunt cele specifice zonei depresiunei Jijia - Bahlui. Tipulcl\dirilor de locuit este cel rural cu dou\ sau trei camere cu o tind\desp\r]itoare, cu prisp\, unele având [i cerdac. Ornamenta]iile caselorsunt cele din lemn traforat la corni[e [i coame, cu acoperi[uri din tabl\,staf, carton asfaltat, [indril\, ]igl\. Portul tradi]ional al acestor locuitorieste format din opinci in picioare, pantaloni de suman (dimie), sumanultot din dimie sau cojoace, pe cap c\ciuli de miel. Advertorial Prim\ria Br\e[ti

1. Foto: Prim\ria Suhar\u

2. [i 3. Foto: Parcul comunal Suhar\u

Foto: Arhiva Prim\riei Suhar\u

1. Foto: Vedere general\ - Pomârla

2. Foto: Liceului Teoretic "Anastasie Ba[ot\"

1. Foto: Prim\ria Ib\ne[ti

2. Foto: Monument al Eroilor din Ib\ne[ti

Foto: Arhiva Prim\riei Ib\ne[ti

Foto: Arhiva Prim\riei Pomârla

Advertorial Prim\ria Pomârla>>33

[ezat\ în N-V jude]ului Boto[ani, la aproximativ 55 km de municipiulBoto[ani, comuna Ib\ne[ti, din punct de vedere administrativ-teritorial,cuprinde dou\ sate - Ib\ne[ti [i Dumbr\vi]a. S\p\turile arheologiceefectuate în anii 1957-1958 în mai multe puncte din teritoriul comuneiIb\ne[ti au scos la iveal\ urme de locuire din paleoliticul superior [ipân\ în perioada feudalismului dezvoltat. Prima men]iune

documentar\ a satului Ib\ne[ti este din 1607, iar satul Dumbr\vi]a a luat fiin]\ dup\Primul R\zboi Mondial, când fo[tilor combatan]i sau urma[ilor acestora li s-a atribuit dinOb[tea Ib\ne[ti-Cristine[ti câte un lot de teren agricol. În general, cadrul geografic destulde variat al comunei este favorabil dezvolt\rii principalelor activit\]i economice, oferindresurse naturale ca materiale de construc]ie, surse acvifere, ce pot fi valorificate local.Reprezentativ este dealul M\gura, cu o altitudine de 385 m, fiind cel mai `nalt din norduljude]ului Boto[ani. Microclimatul de p\dure este favorabil, relieful de coline [i platourilesunt pretabile pentru agricultur\, solurile cernoziomice sunt fertile [i, `n plus, exist\posibilitatea de dezvoltare a unor iazuri. Ocupa]ia de baz\ a locuitorilor comunei oreprezint\ agricultura. {i totu[i, în ultimii ani s-au dezvoltat: o fabrica de adezivi pentrugresie, faian]\ [i o fabrica de prelucrare a laptelui. De asemenea, s-au men]inut o seriede activit\]i de prest\ri servicii, comer], confec]ii tricotaje, croitorie, cojoc\rie, construc]ii,mor\rit, activit\]i de produc]ie: prelucrarea semin]elor de floarea-soarelui, brut\rii. Dincauza lipsei utilajelor [i a resurselor financiare r\mâne `n continuare neexploatat\cariera de piatr\. Ca obiective turistice de interes putem men]iona siturile arheologice:Cetatea M\gurei(cetate [i a[ezare sec. VI-VII `.Hr., Hallstatt, sec. XVI-XVII), Dealul Crucii(a[ez\ri din paleolitic, cultura Cucuteni, Horodi[tea), S\li[te(a[ez\ri sec. XIV-XVI [inecropolasec. XII-XIII), Mocirla(a[ezare din paleoliticul superior), Dealul Muchiosu(a[ezare sec. XVII-XVIII), La Rupturi(a[ez\ri sec. IV-V [i XVII-XVIII). ~n comun\ au fostridicate patru monumente închinate eroilor comuneidin cele Dou\ R\zboaie Mondiale[i r\scula]ilor din 1907.

omuna Pomârla este a[ezat\ în nord-vestul jude]ului Boto[ani, într-un]inut deluros, [i este alc\tuit\ din trei sate: Pomârla - re[edin]a decomun\ (atestat documentar în anul 1420), Racov\] [i Hulube[ti. SatulRacov\] este grani]a de stat cu Republica Ucraina [i, al\turi delocalitatea ucrainian\ Diakivti, a fost declarat\ punct de treceresimplificat\ a frontierei de stat comune, dându-se astfel posibilitatea

locuitorilor jude]ului s\ stabileasc\ [i s\ l\rgeasc\ contactele directe cu locuitorii din zonade frontier\ a Ucrainei. Agricultura este ocupa]ia de baz\ a locuitorilor comunei, dar aici`[i desf\[oar\ activitatea [i firme de mini-produc]ie (prese de ulei, mori de porumb, moricu cioc\nele, gater, ateliere de tâmpl\rie, rot\rie, construc]ii etc.) Lungimea drumurilorpublice este de 89 km, toate drumurile fiind pietruite [i de p\mânt. Lungimea re]elei dealimentare cu ap\ este de 10 km, iar lungimea re]elei de canalizare este de 10 km. Încomuna Pomârla func]ioneaz\ ''Complexul de servicii pentru copilul aflat `n dificultate'',dou\ case rurale de tip familial [i un modul de tip familial. La nivelul comunei exist\urm\toarele unit\]i [colare: Liceul Teoretic ''Anastasie Ba[ot\'' (cu clasele I-XII),`mpreun\ cu {coala de Arte [i Meserii (cl. IX-X), trei [coli cu clasele I-IV [i cinci gr\dini]ecu program normal. Comuna Pomârla dispune [i de un patrimoniu cultural [i turistic,concretizat `n urm\toarele obiective, aflate pe lista monumentelor istorice: ansamblulbisericii ''Duminica Tuturor Sfin]ilor''; ''zid incint\''; fostul Liceu internat Ba[ot\. Consiliullocal sprijin\ activitatea sportiv\ `ntr-un cadru oficial, sub egida Asocia]iei Sportive ''NordStar'' Pomârla, cât [i alte ac]iuni privind sportul de mas\, acestea constând `n competi]iiintercomunale, cât [i interjude]ene. O component\ foarte important\ din activit\]ileconsiliului local este asigurarea colabor\rii cu diverse ONG-uri din str\in\tate. Esteimportant de men]ionat aportul substan]ial a dou\ ONG-uri din Italia, care desf\[oar\activit\]i [i ac]iuni de peste 10 ani `n comun\. Cu sprijinul financiar al acestora, `nparteneriat cu consiliul local `n comun\, s-au edificat dou\ construc]ii, respectiv ogr\dini]\ [i un centru social.

Ibãneºti

Pomârla

A

C

IbanestiLocated in the north-western part of Botosani County, at approximately 55km from the City of Botosani, Ibanesti Commune comprises two villagesfrom an administrative-territorial point of view - Ibanesti and Dumbravita.The archaeological diggings made in 1957-1958 in several locations onthe commune's territory revealed traces of habitation from the superiorPalaeolithic until the feudal age. The first documentary certification ofIbanesti village was made in 1607, and Dumbravita village was formedafter World War I, when a plot of land was awarded to the veterans ortheir successors in Ibanesti-Cristinesti community. In general, the variedgeographical setting is favourable for the development of the maineconomic activities, offering natural resources as construction materials,acquiferous sources, which can be used at local level. Magura Hill isrepresentative, with an altitude of 385 m, being the tallest hill in the northof Botosani County. The forest micro-climate is favourable, the relief withhills and plateaus can be used for agriculture, the chernozem soils arefertile and there is also the possibility to turn to account a few ponds. Thebasic occupation of the commune's inhabitants is agriculture, but recentlythe industrial activities also took shape: a factory of adhesives for slateand faience and a milk processing factory. The services sector is alsopresent with activities in the following fields: trade, knitwear, tailoring,furrier's trade, constructions, miller's trade etc. The production activitiescomprise the processing of sun-flower seeds and the production of breadin bakeries. The stone quarry is still unexploited because of the lack ofequipment and financial resources. As tourist sights we can mention thearchaeological sites: Magurei Citadel(dating from the VI-VII

thcenturies

B.C., Hallstatt, XVI-XVIIth

centuries), The Cross Hill(settlements from thePalaeolithic, Cucuteni Culture, Horodistea), Saliste(settlements from theXIV-XVI

thcenturies and the necropolisdating from the XII-XIII

thcenturies),

Mocirla(a settlement dating from the superior Palaeolithic), Muchiosu Hill(settlement from the XVII-XVIII

thcenturies), La Rupturi (settlements from

the IV-Vth

centuries and XVII-XVIIIth

centuries). Four monuments wereraised in the commune, dedicated to the heroes of the two world wars andto the participants in the rebelion of 1907.

PomarlaPomarla Commune is situated in the north-west of Botosani County, ina hilly region, comprising three villages: Pomarla - the communeresidence (documentary certified in 1420), Racovat and Hulubesti.Racovat village is the state border with Ukraine and, together with theUkrainian locality Diakivti, was declared crossing point of the commonfrontier, thus giving the inhabitants of the two localities the possibilityto establish direct contacts with each other. Agriculture is the basicoccupation of the commune's inhabitants, small production units beingencountered here as well (oil presses, corn mills, beater mills, framesaws, carpentry workshops, wheelwright's trade, constructions etc.).The public roads have a length of 89 km, some paved. The watersupply system has a length of 10 km, same as the sewerage network.A child support centre also exists in the commune, as well as twofamily centres. The following education institutions exist in thecommune: ''Anastasie Basota'' High-school (including primary andsecondary education), and a Vocational School, three elementaryschools and five kindergartens. Pomarla Commune has a cultural andtourist patrimony, materialized in the following sights, included on thelist of historic monuments: the church ensemble ''All Saints' Sunday'';''a precinct wall''; the former boarding-sschool Basota. The LocalCouncil officially supports the sporting activity, under the care of the''Nord Star'' Sports Association Pomarla, represented by competitionsbetween communes and also between counties. A very important partof the activity of the Local Council is to ensure the collaboration withvarious NGOs from abroad (a very significant contribution was broughtby two NGOs from Italy, which have been present in the commune forover 10 years). With their financial support, in partnership with theLocal Council, two institutions were built: a kindergarten and a socialcentre.

Advertorial Prim\ria Ib\ne[ti

34<< 34<<

ihai Eminescu (15 ianuarie 1850, Boto[ani - 15 iunie 1889,Bucure[ti). Poetul Na]ional, ''Luceaf\rul Poeziei Române[ti''. A fostal 7-lea copil al lui Gheorghe Eminovici [i Raluca Iura[cu, na[fiindu-i la botez chiar bunicul dup\ mam\, stolnicul Vasile Iura[cu,a[a cum reiese din mitrica de la Biserica Uspenia din Boto[ani,

unde a fost botezat. Ascenden]a p\rin]ilor este dat\ de vechi familii r\z\[e[ti, dinC\line[tii lui Cuparencu - tat\l [i din Jolde[tii Voronei - mama. Din Boto[anii natali, la1856, copilul Mihai ia drumul Ipote[tilor [i, ca o desc\tu[are, copil\ria petrecut\ aiciîi relev\ noi orizonturi, îl atrage, încât ar fi în stare s\ fac\ orice pentru a nu o pierde.Universul copil\riei poetului înseamn\ contactul cu lumea, cu cei de-o vârst\, cu copiiip\lma[ilor din sat, cu cei maturi, c\tre care se apleac\ gr\bit în a le cunoa[te tainele,cu prima iubit\, cu stâng\cie fireasc\, în fond o idil\ plin\ de candoare, cu natura,mereu natura, v\zut\ ca o chemare, obsedant\ chemare. Timpul adolescen]ei estepentru Mihai Eminescu [i timpul crea]iei, demarat cu poema a doua ''La mormântullui Aron Pumnul'', din florilegiul literar ''L\cr\mioarele înv\]\ceilor gimnazie[ti dinCern\u]i la mormântul prea iubitului lor profesoriu Arune Pumnul r\p\usat într-a12/24 ianuarie 1866''. Copist pentru scurt timp, în 1864, la Tribunalul Boto[ani,con]opist la Comitetul permanent al Consiliului jude]ean de Boto[ani, cu fire[tile,previzibilele sale întreruperi de studii, cu atrac]ia c\tre teatru - sufleur în trupe vestiteale epocii: Tardini - Vl\dicescu, Iorgu Caragiali, Pascaly (perioada 1864 - 1866), spuneadio teatrului [i trupei Pascaly, tot la Boto[ani, în 1869. Semnele bolii, vizibile din1883, mereu în agravare, îl aduc pe poet din nou [i pentru ultima dat\ la Boto[ani,fiind g\zduit de buna sa sor\ Harieta, chiria[\ într-o ponosit\ c\su]\ din MahalauaSf. Nicolae (aprilie 1887 - aprilie 1888). La 15 iunie 1889 înceta din via]\, la Bucure[ti.

C\ era la Boto[ani, pe marea scen\, c\ era la casa tat\lui, la Cracalia - unde sus]ineacâte o serat\ muzical\, ca aceea despre care a scris ''Steaua'' (Dorohoi, 9 iunie1902), Enescu fiind acompaniat de Elena Calc\ntraur, c\ era la Sala ''Erard'' dinParis, unde la 4 februarie 1907 sus]inea primul s\u recital de violin\, cu lucr\ri deHaendel, Bach, Wieniawski, Saint-Saens, în fa]a unui numeros auditoriu, cu multerechem\ri la ramp\, c\ era la New York, la Chi[in\u, la Boto[ani [i Dorohoi, c\ eracolind\tor al spitalelor, pline de suferinzi, din anii R\zboiului Reîntregirii, m\iestria saneîntrecut\ irumpea într-o muzic\ dumnezeiesc de frumoas\. Unic\. ''Poemaromân\'', ''Rapsodiile'', ''Sonata a III-a pentru vioar\ [i pian'', opera ''Oedip'', ''Suitas\teasc\'' [i toate celelalte sunt culmi ale crea]iei enesciene, ale unei extrem derodnice crea]ii, ale unei crea]ii perfecte.

eorge Enescu (7/19 august 1881, Liveni - Vârnav - 5 mai 1955,Paris). Muzician, ''Luceaf\rul muzicii române[ti''. Satul s\u natal,Liveni - Vârnav, este un sat aproape uitat al fostului jude] Dorohoi[i al ]\rii, unde i-a fost sortit lui George Enescu s\ se nasc\, fiind al8-lea copil [i singurul care a tr\it al Mariei [i al lui Costache Enescu.

Livenii natali [i Cracalia (când p\rin]ii se mutaser\ aici, Enescu avea trei ani) sunt,totodat\, [i locurile copil\riei sale. Unde sunt ele? O spune chiar George Enescu: ''Maiales, nu încerca]i s\ afla]i toate acestea într-un atlas. Cel mult, ve]i g\si, între Siret [iPrut - doi afluen]i ai Dun\rii: Ia[i [i Dorohoi; Liveni - Vârnav [i Cracalia apar]in îns\amintirilor mele''. Impresii din copil\rie? {i mai consemna Enescu: ''De Moldova m\simt legat prin toate fibrele mele .(�) La Liveni m\ întorc printre oameni [i lucruri ac\ror vedere pune polen pe amintire''. Drumul lui Enescu, firul destinului, este maidegrab\ o chestiune de l\untricitate, trecut prin anii copil\riei, ai studiilor salestr\lucite, ai primelor succese muzicale, urmate de multe, multe altele. Cum geniulnu cunoa[te limite, Tudor Arghezi intuie[te: ''Precocit\]ile speciale ale muzicii facdintr-un copil de patru ani un magistru [i-l ridic\ în furia vie]ii.''La rându-i, reputatulziarist Scipione B\descu, cel care conducea cea mai important\ gazet\ boto[\nean\a vremii, ''Curierul Român'', dedic\ ''genialului copil artist'' un num\r special, des\rb\toare.

icolae Iorga (5/6 iunie 1871, Boto[ani - 27 noiembrie 1940, Strejnic).Istoric. Fiu al avocatului Nicu Iorga [i al Zulniei, Nicolae Iorga, r\mâneorfan de tat\, la vârsta de cinci ani, mamei, Zulnia, revenindu-i mareleefort, material mai ales, al cre[terii celor doi copii, Nicolae [i George.Anii s\i de studii încep, practic, acas\, la cinci ani citind deja totul din

biblioteca familiei, în majoritate c\r]i în limba francez\, lucru firesc dat fiind c\ mamaera o excelent\ traduc\toare ([i scriitoare). Nicolae Iorga consemna, de altfel: ''Amînv\]at multe lucruri pentru care nu eu mi-am ostenit mintea. Am ajuns a în]elege [ia vorbi u[or limbi pentru c\ ei le-au vorbit, am g\sit în mine, pentru idei, un fir înnodatde dân[ii, pe care n-aveam decât s\-l duc înainte''. {i l-a dus. La Boto[ani, urmeaz\studiile primare la {coala de B\ie]i ''Marchian'', gimnaziale [i liceale, par]ial, la Liceul''A.T. Laurian'', cu binecunoscu]i profesori ai înv\]\mântului boto[\nean - G. CostinVelea, Ionescu, Costachi Severin, Tokarski, G. Gr. B\leanu, Lupa[cu, Victor Fleury(''Victor conte de Fleury''), M\rgineanu, Nicolescu, Georgian; este eliminat din liceu,la sfâr[itul clasei a V-a, pentru refuzul de a mai saluta odat\ un distins profesor [i,cum o spune, era la mijloc ''mândria fireasc\ a adolescentului''; continu\ liceul, caintern, la Ia[i, cu al]i profesori - Al. Su]u, Al. Brandia, Xenofon Gheorghiu, Lucescu,Dr\ghici, {old\nescu, Al. Philippide; bacalaureat în 1888; studii universitare,facultatea de Litere a Universit\]ii din Ia[i, cu profesorii Andrei Vizanti, AronDensu[ianu, N. Ionescu, {tefan Vârgolici, Petru R\[canu, A.D. Xenopol; examenul delicen]\ în 1889, cu ''magna cum laudae''; burs\ de studii, în str\in\tate - în 1890;doctoratul în Germania.

MNImportant figures from Botosani''The genius is the individual who relinquishes the routine of everydaylife and lives his symbolical existence" (George Calinescu, 1939)Mihai EminescuMihai Eminescu (born on 15 January 1850 in Botosani - deceased on15 June 1889 in Bucharest) - our National Poet, ''The Morning Star ofRomanian Poetry''. He was the seventh child of Gheorghe Eminoviciand Raluca Iurascu, his god-father being his grandfather from hismother's side, the high steward Vasile Iurascu, as it appeares on theinscription from Uspenia Church in Botosani, where he was baptised.His parents come from a long line of freeholder's families - Calinestii luiCuparencu - the father and Joldestii Voronei - the mother. From thenative land of Botosani, in 1856, Mihai left for Ipotesti and, as anunfettering, the childhood he spent there opens new horizons for thechild, attracts him to the extent that he would do anything to preserveit. The poet's childhood meant contact with the world, with thepeasants' children, with the grown people, desiring to know theirsecrets, with his first love, filled with natural clumsiness, actually aromance full of candour, contact with nature, the ubiquitous nature,seen as an obsessive calling. The teenage years represented to MihaiEminescu the beginning of his creation, his first poem being ''Lamormântul lui Aron Pumnul'' ("At the tomb of Aron Pumnul") includedas the second poem in the literary anthology called ''The tears of thepupils from Cernauti at the tomb of their beloved teacher ArunePumnul, deceased on 12/24 January 1866''. A copyist for a short time,in 1864, at the Law Court from Botosani, a clerk at the PermanentCommittee of Botosani County Council, frequently dropping out ofschool, drawn by the theatre - prompter in famous troups like: Tardini- Vladicescu, Iorgu Caragiali, Pascaly (1864 - 1866), he leaves theartistic world and Pascaly troupe in Botosani, in 1869. The signs ofillness, visible since 1883, always worsening, brought the poet for thelast time to Botosani, being housed by his kind sister Harieta, tenant ina cottage in Saint Nicholas Suburb (April 1887 - April 1888). On 15June 1889 he died in Bucharest.

George Enescu George Enescu (born on 7/19 August 1881 in Liveni - Varnav -deceased on 5 May 1955 in Paris) - musician, ''The Morning Star ofRomanian Music''. His native village, Liveni - Varnav, is a forsakenvillage in the former Dorohoi County, where George Enescu was meantto be born, as the eigth child (and the only one who survived) of Mariaand Costache Enescu. The native village of Liveni as well as Cracalia(his parents moved there when Enescu was three) represent hischildhood universe. Where are they? George Enescu explains: ''Do nottry to find all this in an atlas. At most, you will find Iasi and Dorohoibetween Siret and Prut - two tributaries of the Danube; Liveni - Varnavand Cracalia belong to my memories''. Childhood impressions? Enescualso wrote: ''I feel connected to Moldavia through every fibre of mybeing (�) In Liveni I feel like I'm returning amongst people, the sight ofwhom scatters pollen on my memories''. Enescu's journey through life,the path of his destiny, is mostly an inner experience, passing throughthe childhood years, the years of his brilliant studies, of his first musicalsuccesses, followed by many, many others. As his genius knows noboundaries, Tudor Arghezi infers: ''The special precocities of musictransform a four-year child into a master and lift him up in life's rage.'''At his turn, the famous journalist Scipione Badescu, the one who ledthe most important newspaper of that time, ''The Romanian Courier'',dedicated a special, celebration issue to the ''brilliant child artist''.

Nicolae Iorga Nicolae Iorga (born on 5/6 June 1871 in Botosani - deceased on 27November 1940 in Strejnic) - historian. Son of the lawyer Nicu Iorgaand of Zulnia, Nicolae Iorga became fatherless at the age of five, theeffort of raising the two children, Nicolae and George, being bore by hismother, Zulnia. He began to study at home, at five having read everybook in the family's bookcase, most of them in French, which wasnatural since his mother was an excellent interpreter (and writer). As amatter of fact, Nicolae Iorga wrote: ''I have learned many thingswithout tiring out my mind. I have come to understand and easily speaklanguages because they spoke them, I have found in myself a threadtied by them for my ideas, my only task being to carry it forward''. Andhe did. In Botosani, he attended the Boys' School ''Marchian'' for hisprimary education, then ''A.T. Laurian'' High-school for his secondaryand high-school education, where he was taught by the famousteachers from Botosani - G. Costin Velea, Ionescu, Costachi Severin,Tokarski, G. Gr. Baleanu, Lupascu, Victor Fleury (''Victor, count ofFleury''), Margineanu, Nicolescu, Georgian; he is expelled from high-school at the end of the fifth grade for his refusal to salute an eminentprofessor because of ''teenage pride''; he continues high-school as anintern in Iasi, with other teachers - Al. Sutu, Al. Brandia, XenofonGheorghiu, Lucescu, Draghici, Soldanescu, Al. Philippide; he graduatedhigh-school in 1888 and went to the Faculty of Letters at the Universityin Iasi, with the professors Andrei Vizanti, Aron Densusianu, N. Ionescu,Stefan Vargolici, Petru Rascanu, A.D. Xenopol; he graduated in 1889''magna cum laudae''; he received a scholarship abroad in 1890 andtook his doctor's degree in Germany.

No matter where he was, either in Botosani, on the great stage, or inhis father's house in Cracalia - where he enchanted the audience(accompanied by Elena Calcantraur) with a musical soirée, as the onementioned in ''The Star'' newspaper (Dorohoi, 9 June 1902), either hewas at ''Erard'' Hall in Paris, where he held his first violin recital on 4February 1907, with works of Haendel, Bach, Wieniawski, Saint-Saens,in front of a large audience, with many encores, or in New York,Chisinau, Botosani or Dorohoi, going from hospital to hospital andvisiting the soldiers wounded in the Reunification War, his unsurpassedart burst out in a godlike, unique music. ''The Romanian Poem'', ''TheRhapsodies'', ''The III sonata for violin and piano'', ''Oedip'', ''The rusticsuite'' and all his other famous works are peaks of his fruitful, almostperfect creation.

>>35

Text: Ionel BEJENARU- Muzeul Jude]ean Boto[ani Personalitãþi botoºãnene''Geniul este individul care se abstrage de la via]a zilnic\ [i-[i tr\ie[te existen]a sa

simbolic\" (George C\linescu, 1939)

Mihai Eminescu

George Enescu

Nicolae Iorga

G1. Foto: Mihai Eminescu

2. Foto: George Enescu

3. Foto: Nicolae Iorga

Advertorial Consiliul Jude]ean Boto[aniAdvertorial Consiliul Jude]ean Boto[ani

tefan Luchian (1 februarie 1868, {tef\ne[ti, Boto[ani - 28 iunie 1916,Bucure[ti). ''Pictorul florilor''. N\scut într-un vechi sat r\z\[esc, {tefanLuchian este fiul lui Dimitrie, maior, apropiat al lui Cuza Vod\ [i al Elenei,n\scut\ Kiriacescu, de loc din Ialomi]a. Plecat de mic, din {tef\ne[ti, înCapital\, {tefan Luchian r\mâne orfan de tat\, la 9 ani. Studii primare

la [coala din Mahalaua Tabacu; Colegiul Sf. Sava, Belle-Arte (dir. Theodor Aman);München - 1889, Paris - 1891; revine în ]ar\ - 1893. A excelat în pictura florilor, lacotele unei m\iestrii inegalabile, florile fiind pentru Luchian un miraculos univers, loculideal pentru o promenad\ a sufletului, absolut vital\. A pictat îns\ [i remarcabileportrete, inspirate de personaje ale unei lumi umile, înv\luite de c\ldura sufletului s\u,într-o ardere continu\, într-o ardere artistic\ [i uman\ intens\, de excep]ie. Dramatic,dezolant, Luchian nu murise înc\, dar începea s\ fie uitat, Tudor Arghezi scriind în1915: ''~[i mai aduce cineva aminte de Luchian? El face în art\ cât o provincie nou\.Slav\ româneasc\, geniu românesc.''

tefan Airinei(4 ianuarie 1920, Cobâla, com. {endriceni - 1 noiembrie1989, Bucure[ti), geofizician; Grigore Antipa(25 nov. 1867- st.v. - 7 dec.1867, Boto[ani - 9 mart. 1944, Bucure[ti), biolog, ctitor al Muzeului deIstorie Natural\ din Bucure[ti, care-i poart\ numele; Constantin S.Antonescu(19 mart. 1902, {tef\ne[ti, Boto[ani - 12 oct. 1981,

Bucure[ti), hidrobiolog; Ion Arapu(24 ian. 1881, Boto[ani - 1939), profesor inginer;Gheorghe Avramescu(26 ian. 1884, Boto[ani - 1945), general de corp de armat\;Anastasie Ba[ot\(22 ian. 1797 - 30 dec. 1869, Ia[i), mare filantrop; Octav B\ncil\(7ian. 1872, Boto[ani - 4 apr. 1944), pictor; Vasile Bogrea(26 sept. 1881, Târnauca,fostul jude] Dorohoi - 6 sept. 1926, Viena), filolog; Iordache (Gheorghe) CostacheBoldur-LL\]escu(1798, Hude[tii Mari - febr. 1857, Ia[i), boier patriot, hatman, filantrop,ctitor de a[ez\minte; Demostene Botez(2 iulie 1893, Hulub, com. Dângeni - 17 mart.1973, Bucure[ti), poet; Dimitrie Brândz\(10/22 oct. 1846, Bivol, azi com. Vii[oara - 3aug. 1895, Sl\nic-Moldova), botanist; Vasile C. Bu]ureanu(25 dec. 1858, Dorohoi - 1ian. 1941, Ia[i), geolog; Teodor Callimachi(4 ian. 1836, Stânce[ti - 7 apr. 1894,Stânce[ti), unionist, diplomat, c\rturar; Dimitrie C\lug\reanu(6/18 oct. 1868, Hili[eu-Vârnav - 17 dec. 1937, Bucure[ti), medic, naturalist; Emanoil Ciomac(5 febr. 1890,Boto[ani - 13 iun. 1963, Bucure[ti), muzicolog; Mihai Ciuc\(18 aug. 1883, S\veni -20 febr. 1969, Bucure[ti), malariolog, profesor universitar; Octavian Cotescu(14 febr.1931, Dorohoi - 23 aug. 1985, Sinaia), actor; Tiberiu Crudu(22 iun. 1882, Tudora - 25aug. 1952, Boto[ani), profesor, scriitor; Ludovic Dau[(19 sept. 1873, Boto[ani - 17nov. 1954, Bucure[ti), scriitor; Constan]a Dunca-SSchiau(16 febr. 1843, Boto[ani -?),prima femeie ziarist din România; Artur En\[escu(12 ian. 1889, Boto[ani - 1942,Bucure[ti), poet, publicist; Dimitrie Evolceanu(1 oct. 1865, Boto[ani - 28 iun. 1938,Bucure[ti), filolog; Gheorghe Em. Filipescu(28 mart. 1882, Bucecea - 25 nov. 1937,Bucure[ti), inginer, constructor, profesor universitar;

36<<

Constantin Gane(27 mart. 1885, Boto[ani - 12 apr. 1962, Bucure[ti), scriitor, istoric;Grigore Alexandru Ghica(27 aug. 1804, Boto[ani - 24 aug. 1857, Mée-Fran]a), ultimulDomn al Moldovei, unionist; Lucien Goldman(20 iul. 1913, Boto[ani - 2 oct. 1970,Paris), sociolog; Alexandru Graur(9 iulie 1900, Boto[ani - 1988, Bucure[ti), lingvist;Ilie Iacob(1913, Cr\iniceni - 1960, Israel), Sfântul Cuvios Ioan de la Neam]- Hozevitul;Iacob Iacobovici(18 nov. 1879, Coste[ti, com. R\chi]i - 29 oct. 1959, Bucure[ti),medic, ctitor al [colii române[ti de chirurgie din Transilvania; Dimitrie Iov(22 mart.1888, Stahna-Uriceni - 1959), scriitor publicist; Ion Istrati(19 ian. 1921, Alba, com.Hude[ti - 25 ian. 1977, Ia[i), scriitor; Nicolae Leon(15/28 apr. 1862, Boto[ani - 4 oct.1931, Bucure[ti), biolog, parazitolog, fratele lui Grigore Antipa; Petru Manoliu(28 iun.1903, Mih\ileni - 29 ian. 1976, Bucure[ti), scriitor; I.D. Marin(3 ian. 1912, Stânce[ti -7 oct. 1986, Stânce[ti), profesor, eminescolog; Ioan Missir(1890, New York - 5 dec.1945, Boto[ani), scriitor; Dimitrie Mur\ra[u(26 nov. 1896, Boto[ani - 19 oct. 1984,Bucure[ti), istoric literar, eminescolog, profesor; Ioan N\dejde(18 dec. 1854, Tecuci -29 dec. 1928, Bucure[ti), publicist, om politic; Sofia N\dejde(14 sept. 1856, Boto[ani- 11 iun. 1946, Bucure[ti), scriitor, om politic; Eugen D. Neculau(29 dec. 1900,Ungureni - 20 oct. 1974, Ia[i), sociolog, fondatorul Universit\]ii Populare din Ungureni,prima Universitate Popular\ S\teasc\ din România - 1927; Dimitrie Negreanu(25oct. 1858, Boto[ani - 30 apr. 1908, Bucure[ti), fizician; Elena Niculi]\ Voronca(15 mai1862, Bârlad - 1939), folclorist; Octav Onicescu(20 aug. 1892, Boto[ani - 18 aug.1983, Bucure[ti), matematician; Ioan I. Pl\cinteanu(14 febr. 1893, Dorohoi - 14 dec.1960, Bucure[ti), fizician; Dimitrie Pompeiu(22 sept./4 oct. 1873, Brosc\u]i - 7 oct.1954, Bucure[ti), matematician; Elie Radu(1853, Boto[ani - 10 oct. 1931, Bucure[ti),inginer constructor, profesor universitar; Henric Sanielevici (15 sept. 1875, Boto[ani -19 febr. 1951, Bucure[ti), critic, istoric literar, estetician, biolog; Ion Sân Giorgiu(20nov. 1893, Boto[ani - 1950), poet, publicist, profesor universitar, germanist; ElenaD.O.Sevastos(16 mai 1864, Cucor\ni - 18 mart. 1929, Chi[in\u), scriitoare,folclorist\; Mihail Sevastos(8 aug. 1892, Boto[ani - 24 sept. 1967, Bucure[ti), scriitor,publicist; Romulus Sevastos(21 sept. 1867, Costine[ti - 1926, Ia[i), geolog; EmilSeverin(18 febr. 1869, Hu[i - 4 dec. 1932, Bucure[ti), chimist; Ion Simionescu(10 iul.1873, Fântânele, jud. Bac\u - 1944), geolog, profesor universitar; Mihail Sorbul(16/29oct. 1885, Boto[ani - 20 dec. 1966, Bucure[ti), dramaturg; Ieronim {erbu(1 dec.1911, Boto[ani - 8 dec. 1972, Bucure[ti), scriitor; Petru {u[ter(15 mai 1896, Coste[ti,com. R\chi]i - 1 oct. 1954, Ia[i), biolog; George T\utu(14 iulie 1873, Boto[ani - 8 aug.1885, Târgu Frumos), poet; P\storel Teodoreanu(30 iul. 1894, Dorohoi - 15 mart.1964, Bucure[ti), scriitor; Emanoil C. Teodorescu(10 mai 1866, C\line[ti, com.Bucecea - 26 apr. 1949, Bucure[ti), biolog; Petru Remus Troteanu(16 mai 1885,Stânce[ti - 1957), pictor, profesor universitar; George Udriski(28 oct. 1867, F\lticeni- 24 dec. 1958, Bucure[ti), medic veterinar, profesor universitar; Lucian Valea(4martie 1924, {an], Bistri]a N\s\ud - 4 apr. 1992, Bistri]a), scriitor, publicist; AlexandruVi]ianu(4 sept. 1891, S\veni - 5 ian. 1985, Bucure[ti), poet; Gheorghe Zapan(8 mart.1897, Dorohoi - 20 iul. 1977, Bucure[ti) psiholog; Panait Zosin(27 iun./9 iul. 1873,Gorb\ne[ti - 1942, Ia[i), medic, scriitor.

Constantin Gane(27 March 1885, Botosani - 12 April 1962, Bucharest)- writer, historian; Grigore Alexandru Ghica(27 August 1804, Botosani- 24 August 1857, Mée-France) - the last ruler of Moldavia, unionist;Lucien Goldman(20 July 1913, Botosani - 2 October 1970, Paris) -sociologist; Alexandru Graur (9 July 1900, Botosani - 1988, Bucharest)- linguist; Ilie Iacob(1913, Crainiceni - 1960, Israel) - the Holy PiousIoan from Neamt - Hozeva Cave; Iacob Iacobovici(18 November 1879,Costesti, Rachiti Commune - 29 October 1959, Bucharest) - doctor,founder of the Romanian surgery school in Transylvania; Dimitrie Iov(22 March 1888, Stahna-Uriceni - 1959) - writer, publicist; Ion Istrati(19 January 1921, Alba, Hudesti Commune - 25 January 1977, Iasi) -writer; Nicolae Leon(15/28 April 1862, Botosani - 4 October 1931,Bucharest) - biologist, parasitologist, the brother of Grigore Antipa;Petru Manoliu(28 June 1903, Mihaileni - 29 January 1976, Bucharest)- writer; I.D. Marin(3 January 1912, Stancesti - 7 October 1986,Stancesti) - professor, involved in the study of Eminescu's work; IoanMissir(1890, New York - 5 December 1945, Botosani) - writer; DimitrieMurarasu(26 November 1896, Botosani - 19 October 1984, Bucharest)- literary historian, involved in the study of Eminescu's work, professor;Ioan Nadejde(18 December 1854, Tecuci - 29 December 1928,Bucharest) - publicist, political figure; Sofia Nadejde(14 September1856, Botosani - 11 June 1946, Bucharest) - writer, political figure;Eugen D. Neculau(29 December 1900, Ungureni - 20 October 1974,Iasi) - sociologist, founder of the Folk University in Ungureni, the firstFolk University in Romania - 1927; Dimitrie Negreanu(25 October1858, Botosani - 30 April 1908, Bucharest) - physicist; Elena NiculitaVoronca(15 May 1862, Barlad - 1939) - folklorist; Octav Onicescu(20August 1892, Botosani - 18 August 1983, Bucharest) - mathematician;Ioan I. Placinteanu(14 February 1893, Dorohoi - 14 December 1960,Bucharest) - physicist; Dimitrie Pompeiu(22 September/4 October1873, Broscauti - 7 October 1954, Bucharest) - mathematician; ElieRadu(1853, Botosani - 10 October 1931, Bucharest) - civil engineer,university professor; Henric Sanielevici(15 September 1875, Botosani- 19 February 1951, Bucharest) - critic, literary historian, aesthetician,biologist; Ion San Giorgiu(20 November 1893, Botosani - 1950) - poet,publicist, university professor, Germanist; Elena D.O.Sevastos(16 May1864, Cucorani - 18 March 1929, Chisinau) - writer, folklorist; MihailSevastos(8 August 1892, Botosani - 24 September 1967, Bucharest) -writer, publicist; Romulus Sevastos(21 September 1867, Costinesti -1926, Iasi) - geologist; Emil Severin(18 February 1869, Husi - 4December 1932, Bucharest) - chemist; Ion Simionescu(10 July 1873,Fantanele, Bacau County - 1944) - geologist, university professor;Mihail Sorbul(16/29 October 1885, Botosani - 20 December 1966,Bucharest) - playwright; Ieronim Serbu(1 December 1911, Botosani -8 December 1972, Bucharest) - writer; Petru Suster(15 May 1896,Costesti, Rachiti Commune - 1 October 1954, Iasi), biologist; GeorgeTautu(14 July 1873, Botosani - 8 August 1885, Targu Frumos) - poet;Pastorel Teodoreanu(30 July 1894, Dorohoi - 15 March 1964,Bucharest) - writer; Emanoil C. Teodorescu(10 May 1866, Calinesti,Bucecea Commune - 26 April 1949, Bucharest) - biologist; PetruRemus Troteanu(16 May 1885, Stancesti - 1957) - painter, univesityprofessor; George Udriski(28 October 1867, Falticeni - 24 December1958, Bucharest) - veterinary doctor, university professor; Lucian Valea(4 March 1924, Sant, Bistrita Nasaud - 4 April 1992, Bistrita) - writer,publicist; Alexandru Vitianu(4 September 1891, Saveni - 5 January1985, Bucharest) - poet; Gheorghe Zapan(8 March 1897, Dorohoi - 20July 1977, Bucharest) - psychologist; Panait Zosin(27 June/9 July1873, Gorbanesti - 1942, Iasi) - doctor, writer.

S

S

ªtefan Luchian

>>37

{tefan Luchian Stefan Luchian (born on 1 February 1868 in Stefanesti, Botosani -deceased on 28 June 1916 in Bucharest) - ''The Painter of Flowers''.Born in an old freeholder's village, Stefan Luchian is the son ofDimitrie, a major, close to Cuza Voda and Elena, born Kiriacescu, inIalomita. Leaving Stefanesti to go to the Capital, Stefan Luchianbecame fatherless at the age of nine. He attended the primary schoolin Tabacu Suburb; Saint Sava College, Belle-Arte (headmaster TheodorAman); Münich - 1889, Paris - 1891; he returns to the country - 1893.He excelled in the painting of flowers, reaching a level of unrivalled skill,the flowers representing a miraculous universe to Luchian, the idealplace for a vital promenade of the soul. He also painted remarkableportraits, inspired by the characters of a humble world, wrapped in thewarmth of his soul, in an intense and continuous interior burning for theartistic and human condition. Dramatic, distressing, Luchian had notdied yet but he was beginning to be forgotten, Tudor Arghezi writing in1915: ''Does anyone remember Luchian? His artistic talent equals theestablishment of a new province. Romanian glory, Romanian genius''.

Other important figures from BotosaniStefan Airinei(born on 4 January 1920 in Cobala, SendriceniCommune - deceased on 1 November 1989 in Bucharest) -geophysicist; Grigore Antipa(25 November 1867 / 7 December 1867,Botosani - 9 March 1944, Bucharest) - biologist, founder of the NaturalHistory Museum in Bucharest, which bears his name; Constantin S.Antonescu(19 March 1902, Stefanesti, Botosani - 12 October 1981,Bucharest) - hydro-biologist; Ion Arapu(24 January 1881, Botosani -1939) - engineer professor; Gheorghe Avramescu(26 January 1884,Botosani - 1945) - general; Anastasie Basota(22 January 1797 - 30December 1869, Iasi) - great phlianthropist; Octav Bancila(7 January1872, Botosani - 4 April 1944) - painter; Vasile Bogrea(26 September1881, Tarnauca, former Dorohoi County - 6 September 1926, Vienna)- philologist; Iordache (Gheorghe) Costache Boldur-LLatescu(1798,Hudestii Mari - February 1857, Iasi) - patriot landlord, hetman,philanthropist, founder of many settlements; Demostene Botez(2 July1893, Hulub, Dangeni Commune - 17 March 1973, Bucharest) - poet;Dimitrie Brandza(10/22 October 1846, Bivol, today Viisoara Commune- 3 August 1895, Slanic-Moldova) - botanist; Vasile C. Butureanu(25December 1858, Dorohoi - 1 January 1941, Iasi) - geologist; TeodorCallimachi(4 January 1836, Stancesti - 7 April 1894, Stancesti) -unionist, diplomat, scholar; Dimitrie Calugareanu(6/18 October 1868,Hiliseu-Varnav - 17 December 1937, Bucharest) - doctor, naturalist;Emanoil Ciomac(5 February 1890, Botosani - 13 June 1963,Bucharest) - musicologist; Mihai Ciuca(18 August 1883, Saveni - 20February 1969, Bucharest) - university professor, involved in the studyof malaria; Octavian Cotescu(14 February 1931, Dorohoi - 23 August1985, Sinaia) - actor; Tiberiu Crudu(22 June 1882, Tudora - 25 August1952, Botosani) - professor, writer; Ludovic Daus(19 September 1873,Botosani - 17 November 1954, Bucharest) - writer; Constanta Dunca-Schiau(16 February 1843, Botosani - the date of her death isunknown) - the first woman journalist in Romania; Artur Enasescu(12January 1889, Botosani - 1942, Bucharest) - poet, publicist; DimitrieEvolceanu(1 October 1865, Botosani - 28 June 1938, Bucharest) -philologist; Gheorghe Em. Filipescu(28 March 1882, Bucecea - 25November 1937, Bucharest) - engineer, constructor, universityprofessor;

Advertorial Consiliul Jude]ean Boto[aniAdvertorial Consiliul Jude]ean Boto[ani

Alte mari personalitãþi botoºãnene

1. Foto: {tefan Luchian - Autoportret

2. Foto: P\storel Teodoreanu

3. Foto: Grigore Antipa

4. Foto: Demostene Botez

1. Foto: Elie Radu

2. Foto: Ioan N\dejde

3. Foto: Dimitrie Pompeiu

Ol\ritulConsiderat deja document pentru evolu]ia uman\ începând cu circa 6000 ani înurm\, ol\ritul exist\ înc\ în zon\ prin dou\ ateliere distincte de me[teri: SoniaIacinschi la Boto[ani [i Petru Maxim la Dorohoi (care mai are [i gospod\rie de olarla Vama, jude]ul Suceava).

Prelucrarea lemnuluiÎn expozi]ii temporare, Muzeul prezint\ frumoase piese de mobilier cu decortraforat, sculptat, incizat, pictat - unele datate cu anii 1853, 1878 -, dar [i piese deuz casnic, lucrate la strung [i sculptate. Sunt me[teri care continu\ acestme[te[ug, a[a cum este practicat în atelierul existent în satul Hulub, com. Dângeni,în gospod\ria lui Marcel Apalaghiei, participant la târguri cu piese sculptate cumare m\iestrie în diferite esen]e de lemn.

Arhitectura laic\ [i religioas\Ca domeniu al culturii materiale, spirituale, dar [i al artei populare, arhitecturareflect\ structura a[ez\rilor [i gospod\riilor (cu locuin]e [i anexe), dar [i abisericilor de lemn specifice zonei. Ca atrac]ie pentru arhitectura laic\, men]ion\ma[ezarea Ib\ne[ti, unde multe gospod\rii î[i p\streaz\ înf\]i[area din secolul alXIX-lea, cu farmecul caselor [i anexelor acoperite cu stuf, alese ca subiect [i pentrufilm\rile relativ recente la ,,Zestrea românilor''.

Obiceiurile populareÎn cadrul manifest\rilor de s\rb\toare, zona Boto[ani p\streaz\ ritualurileprincipalelor date calendaristice: Cr\ciunul, Anul Nou [i Pa[tele. Accesoriile pentrucolindele de Cr\ciun (steaua, luceaf\rul, globul) [i îmbr\c\mintea complet\ pentruAnul Nou (costumele de c\iu]i, capre, ur[i, masca]i) creeaz\ un farmec apartezilelor de 25 decembrie (Na[terea Pruncului Iisus) [i 1 Ianuarie (,,Sfântul Vasile'').Ritualurile practicate de Anul Nou, la care se adaug\ ,, Uratul cu Plugul'', sunt rituriagrare [i de p\storit cu simbol acvatic [i solar, plecând de la cele str\vechi,referitoare la bel[ugul p\mântului [i turmelor. Turistul ajuns în aceast\ perioad\din an la Boto[ani poate s\ vad\ la Muzeu expozi]ia cu patrimoniul pentrumomentul amintit, dar [i o parad\ a Datinilor [i Obiceiurilor Tradi]ionale,organizat\ în jurul datei de 18 decembrie chiar în ora[, de Casa Crea]iei Populare.

Expozi]ii muzeale s\te[tiÎn dorin]a de a pune în lumin\ arta popular\ local\, într-o serie de comune,persoane care iubesc [i pre]uiesc via]a satului au organizat expozi]ii cu piese devaloare patrimonial\ pentru etnografia româneasc\ [i care pot fi vizitate direct înspa]iul rural: Ib\ne[ti, Lozna, Conce[ti, Vârfu Câmpului, Cucor\ni, Tru[e[ti, Vorona,Corni. Prin obiectivele prezentate, patrimoniul etnografic, gospod\rii [i ateliere deme[teri populari, colec]iile muzeale s\te[ti [i obiceiurile populare, se poate conturaun segment al turismului boto[\nean, ca o component\ a turismului din România.

cupa]iile principale, agricultura [i p\storitul, au definitcaracteristicile zonei, iar me[te[ugurile practicate au pus învaloare o serie de piese de utilitate pentru gospod\ria ]\r\neasc\,dar în acela[i timp realizate artistic, determinate de gustul pentrufrumos. Prelucrarea lemnului, ]esutul, cojoc\ritul, ol\ritul sunt

domenii `n care me[terii vechi au dat piese deosebite, ce atrag vizitatorii în expozi]iilemuzeale. F\când parte din via]a spiritual\, obiceiurile populare impresioneaz\ [iast\zi prin simbolurile pe care le poart\. O serie de vetre folclorice p\streaz\ [ivalorific\ an de an manifest\rile str\vechi de spiritualitate boto[\nean\; Tudora,Vorona, Corni, Ungureni, Lozna, Pomârla, Vârfu Câmpului sunt cunoscute în ]ar\ [iunele chiar în comunitatea european\ prin particip\rile unor forma]ii [i ale unorme[teri la diferite programe.

}esutulEste unul dintre me[te[ugurile practicate înc\ din perioada neolitic\, dovedit deexisten]a fusaiolelor [i greut\]ilor din ceramic\ descoperite, folosite la tors [i pentru]esut, la sus]inerea firelor de urzeal\. Piesele ]esute aflate în colec]ia Sec]iei deEtnografie contureaz\ diversitatea decorului, cu motive care au semnifica]iisimbolice în arta popular\. Ca preocupare în unele gospod\rii, ]esutul continu\ [iast\zi, me[terele realizând scoar]e în nuan]ele lânii naturale, dar p\strând la decorvechile motive ale satului.

PotteryAlready considered a document that certifies human evolution for 6,000years, pottery still exists in the area through two distinct workshops: SoniaIacinschi in Botosani and Petru Maxim in Dorohoi (who also has a workroomin Vama, Suceava County).Wood processingIn temporary exhibitions, the Museum presents beautiful pieces of furniturewith sculpted, incised, painted decorations - some dating from 1853, 1878 -but also pieces of domestic use, made at the lathe and sculpted. There arepeople who continue this craft, as it is practised in the workshop from Hulubvillage, Dangeni Commune, in the household of Marcel Apalaghiei, whoparticipates in fairs with very skillfully sculpted pieces in various essences ofwood.Lay and religious architectureAs a field of material and spiritual culture, but also of folk art, the arhitecturereflects the structure of the settlements and households (with dwellings andappurtenances), but also of the wooden churches characteristic of the area.As a sight for lay architecture, we can mention Ibanesti settlement, wheremany households have preserved their original appearance since the XIX-thcentury, with the charm of the houses and appurtenances covered with reed,chosen for the shooting of the recent film ''The Dowry of the Romanians''. Folk customsRegarding celebrations, Botosani area preserves the main calendar rituals:Christmas, New Year's Eve and Easter. The accessories for the Christmascarols (the star, the globe) and the costumes for the New Year's Eve (horses,goats, bears, masks) give a special charm to the days of 25 December (theBirth of Baby Jesus) and 1 January (''Saint Vasile''). The rituals practised onNew Year's Eve, completed by the procession of the decorated plough,represent agricultural and grazing rituals with aquatic and solar symbols,originating from ancient symbols that referred to the abundance of the earthand of the herds. The tourist who arrives in Botosani in this time of year cansee at the Museum an exhibition dedicated to the above mentioned moment,as well as a parade of Traditional Customs, organized around 18 Decemberin the city, by the Centre of Folk Creation.Village exhibitionsUrged by the desire to present the local folk art, people who love and cherishvillage life have organized exhibitions with pieces of patrimonial value forRomanian ethnography, which can be visited directly in the rural space, incertain communes: Ibanesti, Lozna, Concesti, Varfu Campului, Cucorani,Trusesti, Vorona, Corni. The sights that are being presented at theseexhibitions, the ethnographic patrimony, the households and workshops offolk craftsmen, the village collections and the folk customs, can create asegment of local tourism as a component of Romanian tourism.

Folk civilization from BotosaniBotosani, ancient and important market town at the junction ofcommercial roads in the medieval period and after that the administrativecentre of the future homonymous county, has developed a special folkculture in the villages from the north-east of Moldavia, between Siret andPrut. Both the material and the spiritual cultures were created based onthe manifestations of the members of the rural communities. The mainoccupations, agriculture and grazing, have defined the characteristics ofthe area, and the crafts were responsible for the creation of tools useful inthe rustic household, and at the same time artistically accomplished,determined by the good taste of the craftsmen. Wood processing,weaving, furrier's trade, pottery are fields in which the old craftsmen havecreated remarkable pieces, that draw visitors to museum exhibitions.Being part of the spiritual life, the folk crafts impress the visitors todaythrough the symbols they bear. A series of folk settlements still preserveand cherish every year the ancient manifestations of local spirituality:Tudora, Vorona, Corni, Ungureni, Lozna, Pomarla, Varfu Campului arefamous in the country and some even in the European community due tothe participation of certain ensembles and craftsmen to variousprogrammes.WeavingIt is one of the crafts that has been practised here since the Neolithic, factproven by the existence of fusaroles and ceramic weights, used in thespinning and weaving process for the support of the threads.The weaved objects included in the collection of the Ethnography Sectionoutline the diversity of the décor, with motifs that have symbolic meaningsin folk art. In some households weaving is still practised today, the womenmaking carpets in the colours of natural wool, but using the old motifs forthe decorations.

Boto[aniul, vechi [i important târg la intersec]ie de drumuri comerciale în perioadamedieval\ [i apoi centru administrativ al jude]ului cu acela[i nume de mai târziu, adezvoltat o cultur\ popular\ distinct\ în satele din nord-estul Moldovei, între Siret[i Prut. Atât cultura material\, cât [i cea spiritual\ s-au cl\dit în func]ie demanifest\rile membrilor comunit\]ilor rurale.

O

Text: Steliana B|LTU}|, muzeograf - Sec]ia de Etnografie a Muzeului Jude]ean Boto[ani

1. Foto: BOARDMEDIA - Exponat din Muzeul de Etnografie Vorona Mare

(Râ[ni]\ pentru m\cinat boabele de porumb)

2. Foto: BOARDMEDIA - Exponat din Muzeul de Etnografie Vorona Mare (r\zboi de ]esut)

1. Foto: Arhiva Sec]iei de Etnografie a Muzeului Jude]ean Boto[ani - Lad\ de zestre pictat\ din secolul XIX

2. Foto: Arhiva Sec]iei de Etnografie a Muzeului Jude]ean Boto[ani - Muzeul s\tesc din comuna Tru[e[ti

3. Foto: BOARDMEDIA - Art\ tradi]ional\ popular\ specific\ zonei jude]ului Boto[ani

>>39 38<<

Civilizaþia popularã botoºãneanã

Advertorial Consiliul Jude]ean Boto[aniAdvertorial Consiliul Jude]ean Boto[ani

>>41

Patrimoniul etnografic

up\ moartea lui Manolache Iorga în 1829, casa a fost vândut\ înrepetate r\nduri, ajungând pe la 1889-1900 în proprietatea familieiSaint-Georges (tat\l Alexandru, arhitect [ef al ora[ului, plecat întrestele în 1904, la 50 de ani, a l\sat în urm\ o so]ie cu 7 copii).Restaurat\ între anii 1980-1989, casa a fost deschis\ ca Muzeu în 7

octombrie 1989, ad\postind expozi]ia de baz\ referitoare la cultura popular\ a zoneiBoto[ani. Cu o tematic\ bine structurat\, expozi]ia a prezentat arhitectura laic\,ocupa]iile principale (agricultura [i p\storitul), secundare (viticultura, albin\ritul,vân\toarea, pescuitul), me[te[ugurile (ol\ritul, ]esutul, prelucrarea lemnului,cojoc\ritul), ]es\turile de interior din cânep\, bumbac, lân\, un interior de locuin]\de secol XIX (cu vatr\ pentru g\tit [i înc\lzit iarna, mobilierul traforat, sculptat,pictat). Cea mai mare sal\ a Muzeului a fost rezervat\ portului popular boto[\nean,sal\ care în timpul locuirii familiei Saint-Georges era salonul de muzic\ al ingineruluiAlexandru Saint-Georges (care a condus corul Societ\]ii Muzicale ,,Armonia" laAteneu) [i al fiicei sale Alexandrina, viitoare pianist\ [i compozitoare. Obiceiurilepopulare erau locul de atrac]ie al vizitatorilor atât pentru Cr\ciun, Anul Nou, cât [ipentru Pa[ti, cu frumoasele ou\ decorate specifice zonei. În aceast\ form\ expozi]iaa fost vizitat\ [i de turi[ti str\ini, dovad\ r\mânând impresiile din Cartea Sec]iei deEtnografie. Vizitatori din Fran]a, Anglia, Olanda, Germania, Spania, Elve]ia, Italia,Israel, Turcia, Bulgaria, Ucraina, Sco]ia, Belgia, Canada, SUA, Japonia, Egipt, Austria,Suedia [i Danemarca au înscris cuvinte de apreciere pentru exponate [i expozi]ie.

În urma retroced\rii casei în anul 2007, expozi]ia a fost desfiin]at\, pierzându-se [iun proiect câ[tigat, de extindere în aer liber. Din lips\ de resurse financiare,administra]ia jude]ului nu a putut cump\ra cl\direa ca punct de cultur\ [i atrac]ieturistic\. În situa]ia dat\, Sec]ia de Etnografie ilustrând zona Boto[ani a continuat [icontinu\ s\ existe prin cercet\rile f\cute, materialele publicate, colabor\rile muzeale[i expozi]iile temporare. Patrimoniul poate fi v\zut, pus în valoare [i apreciat încontinuare în diferite loca]ii potrivite: Galeriile de Art\ ,,{tefan Luchian", SalaPolivalent\ a Muzeului Boto[ani, Memorialul Ipote[ti - Centrul Na]ional de Studii,,Mihai Eminescu". Astfel, publicul vizitator a fost invitat la expozi]ia ,,Satul românescîn art\", unde patrimoniul de cultur\ popular\ cuprinzând mobilier, ]es\turi, port,ceramic\ s-a împletit fericit cu reprezentarea plastic\ din tablouri, creând un dialogatât al formelor, cât [i al cromaticii, în general al valorilor. O alt\ expozi]ie tot încadrul Galeriilor de Art\ a fost programat\ calendaristic, având ca subiect ,,Pa[teleîn spiritualitatea româneasc\"- Buc\t\ria tradi]ional\ în post. Pe lâng\ prezentareade icoane pictate pe lemn, a fost sus]inut un program al Corului SeminaruluiTeologic Boto[ani, dup\ care a fost sfin]it\ masa cu preparate dup\ re]ete ales\tencelor de alt\dat\: sarmale cu crupe, v\rz\ri, alivenci, aluaturi cu morcovi, mere,cozonac de post, ap\ de izvor, turnat\ din ulcior. To]i invita]ii au servit cu pl\cere dinbucatele preg\tite dup\ re]ete din b\trâni. Expozi]ia itinerant\ la Ipote[ti cu ,,Motivevegetale în arta tradi]ional\ româneasc\" a stârnit interesul, încadrându-se foartebine în spa]iul eminescian [i lâng\ valorile patrimoniului Muzeului memorial.Motivele decorative simbolice de pe ]es\turi [i ceramic\ au impresionat vizitatorii. Înacela[i spa]iu generos a urmat în ianuarie 2009 expozi]ia ,,Vremea Colindelor ...", cuaccesoriile pentru Cr\ciun [i Anul Nou, prezentare ce s-a potrivit perfect cu pre]uireape care poetul Mihai Eminescu a avut-o pentru folclor [i obiceiurile satului. SalaPolivalent\ a Muzeului Jude]ean a g\zduit o prezentare a rochiilor de mirese [iaccesoriilor moderne pentru nunta actuala. În acest cadru, expunerea costumelortradi]ionale de mire-mireas\, a celor pentru na[i cu [tergare ca semn distinctiv, acelor pentru socri a conturat alaiul, dând un plus de farmec [i culoare rural\,amintind de vechile ritualuri maritale. Astfel c\ expunerea sub titlul ,,Nun]i de ieri [ide azi" a adus în sal\ mul]i vizitatori.

The ethnographic patrimonyThe Ethnography Section of the County Museum Botosani, comprising3,428 pieces, had a permanent exhibition from1989 until 2007. It wasorganized in the oldest building (included on the patrimony lists), raised inthe XVIII-th century (between 1760-1770) by Manolache Iorga (the grand-father of the historian Nicolae Iorga), a wealthy merchant and contributorto the "Pious Parasheva" Church, which is located close to the edifice, atapproximately 200 m. After the death of Manolache Iorga in 1829, thehouse was sold many times, being finally bought by Saint-Georges familyin 1889-1900 (Alexander Saint-Georges, the father, the town's architect,died in 1904 at the age of 50, leaving behind a wife and 7 children).Restored in 1980-1989, the house was open as a museum on 7 October1989, sheltering the basic exhibition of the folk culture in Botosani area.With a well-structured theme, the exhibition presented the layarchitecture, the main occupations of the locals (agriculture and grazing),as well as the secondary occupations (vine growing, bee-keeping,hunting, fishing), the crafts (pottery, weaving, wood processing, furrier'strade), the interior weavings made of hemp, cotton, wool, the inside of adwelling dating from the XIX

thcentury (with a hearth for cooking and

heating in winter, sculpted and painted furniture). The largest hall of themuseum, which used to be the music parlour of Alexander Saint-Georges(who led the choir of the Music Association "Armonia" at the Athenaeum)and of his daughter Alexandrina, pianist and composer, was dedicated tothe folk costumes from Botosani. The folk customs represented the mainsight for the visitors: Christmas, New Year's Eve and Easter, with thebeautiful eggs, with specific decorations. In this form, the exhibition wasalso visited by foreign tourists, fact proven by the impressions written inthe Book of the Ethnography Section. Visitors from France, England, TheNetherlands, Germany, Spain, Switzerland, Italy, Israel, Turkey, Bulgaria,Ukraine, Scotland, Belgium, Canada, the USA, Japan, Egypt, Austria,Sweden and Denmark have praised the exhibits and the exhibition as awhole.

When the house was given back to its owners in 2007, the exhibition wasclosed and a project for its extension with an open-air gallery was alsolost. Because they lacked financial resources, the county authorities werenot able to buy the building and use it as a cultural and tourist sight. In thissituation, the Ethnography Section illustrating Botosani area continues toexist through the researches conducted by the specialists, through thepublished materials, the museum collaborations and the temporaryexhibitions. The patrimony can still be admired and appreciated in variouslocations: "Stefan Luchian" Art Gallery, the Polyvalent Hall of the Museumin Botosani, Ipotesti Memorial - "Mihai Eminescu" National ResearchCentre. Thus, the public was invited to the exhibition "The Romanianvillage in art", where the patrimony of folk culture, comprising furniture,weavings, costumes, pottery, was harmoniously combined with theplastic representation from the paintings, creating a dialogue of shapes,colours and values. Another exhibition was scheduled at the Art Gallery,with the theme "Easter in the Romanian spirituality - Traditional cuisineduring fast". Besides the presentation of icons painted on wood, the Choirof the Theologic Seminary Botosani also performed and then thetraditional meal was consecrated: forcemeat rolls in cabbage/vine leaves,cabbage pies, cakes made of maize flour, butter, milk and cheese, carrot,apple pies, pound cakes and water from the spring, poured from the jug.All the guests tasted the dishes prepared according to ancient recipes.The exhibition from Ipotesti: "Vegetal motifs in the traditional Romanianart" aroused the interest of the visitors, fitting perfectly into the world ofEminescu and next to the values of the patrimony of the MemorialMuseum. The symbolic decorative motifs on the weavings and potteryimpressed the visitors. The exhibition "The Time of Carols ..." followed inthe same generous space in Januray 2009, with accessories forChristmas and the New Year, a presentation that related perfectly to theadmiration of the poet Mihai Eminescu for folklore and the customs of thevillage. The Polyvalent Hall of the County Museum housed a presentationof bridal dresses and modern accessories for weddings. In this context,the presentation of the traditional bride and groom costumes, of thecostumes of the god-parents with towels as a distincitve mark, completedthe exhibition, giving it a touch of charm and rural colour, reminding us ofthe old wedding rituals. Thus, the exhibition organized under the title"Traditional and modern weddings" has drawn many visitors to Botosani.

Sec]ia de Etnografie a Muzeului Jude]ean Boto[ani, cu un num\r de 3428 pieseîn prezent, a avut expozi]ie permanent\, din 1989 pân\ în 2007. A fost organizat\în cea mai veche locuin]\ (aflat\ pe listele de patrimoniu), ridicat\ în secolul alXVIII-lea (între 1760-1770) de c\tre Manolache Iorga (str\bunic al istoriculuiNicolae Iorga), bogat negustor [i epitrop al Bisericii ,,Cuvioasa Parascheva",biseric\ aflat\ în apropierea casei, la circa 200 m.

D

40<<Advertorial Consiliul Jude]ean Boto[ani

Advertorial Consiliul Jude]ean Boto[ani

Text: Steliana B|LTU}|, muzeograf - Sec]ia etnografie a Muzeului Jude]ean Boto[aniFoto: BOARDMEDIA

1. Foto: Continuitatea me[te[ugurilor populare la Boto[ani

Foto: Obiceiuri populare de Anul Nou - Vorona

>>43 42<<

inecuvântat de Domnul, ]inutul Boto[anilor se mândre[te cu ilu[trisfin]i: Sf. Ioan Iacob Hozevitulsau Cuviosul Onufrie. Sf. Ioan IacobHozevitul s-a n\scut în satul Cr\iniceni, comuna P\ltini[, pe malulPrutului, în 1913, într-o familie nevoia[\ de plugari. Orfan, crescutde bunica sa în dragoste fa]\ de Dumnezeu, sensibil, iubitor de

slove, s-a c\lug\rit în ob[tea M\n\stirii Neam], pentru ca apoi s\ ia drumullocurilor sfinte, vie]uind în pe[tera Hozeva. La 47 de ani a trecut la cele ve[nice [idup\ dou\zeci de ani, când a fost dezgropat, trupul s\u era neputrezit. De aceea,Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a canonizat în anul 1992, pomenirea saf\cându-se în ziua de 5 august. În anul 2004, la ini]iativa Direc]iei Jude]ene pentruCultur\, Culte [i Patrimoniul Cultural Na]ional Boto[ani [i cu sprijinul unor oamenicu suflet nobil, s-a reconstituit casa în care a copil\rit Sfântul, amenajându-se uninterior ]\r\nesc autohton, cu elemente adunate de la rudele sale. O alt\ figur\luminoas\ care a tr\it [i s-a s\vâr[it prin codrii seculari din preajma M\n\stiriiVorona a fost cuviosul Onufrie. C\lug\r din p\r]ile Rusiei, s-ar fi n\scut în jurulanului 1700, dintr-o familie nobil\, ajungând guvernatorul unui ]inut. În 1749,sim]indu-se atras de via]a duhovniceasc\, î[i p\r\se[te ]ara [i cutreier\m\n\stirile din Moldova, îndeletnincindu-se cu cititul [i copiatul cu r\bdare [imult\ sim]ire al Sfintei Scripturi [i al altor scrieri biserice[ti. În 1764 intr\ în ob[teaSchitului Sih\stria Voronei, retr\gându-se mai apoi într-o pe[ter\ [i petrecându-[i via]a în smerenie [i rug\ciune, îndreptând cu sfatul s\u mul]i credincio[i. La 29martie 1789 a trecut la cele ve[nice, fiind îngropat de c\lug\rii de la Sih\striaVoronei în livad\, la r\d\cina unui m\r. Peste ani, domnitorul Mihail Sturza,trecând prin codrii Voronei, ajunse la livada de la St\re]ia Voronei, lu\ cu sine unm\r frumos, pe care-l d\rui fiicei sale bolnave, [i minunea se împlini. Fata seîns\n\to[i, iar domnitorul porunci ca pustnicul s\ fie dezhumat, osemintele salefiind a[ezate într-o racl\, în altarul m\n\stirii. Despre sfin]enia Cuviosului Onufriea vorbit [i Teoctist, Patriarhul României între anii 1986-2007, [i el n\scut în satulTocileni, comuna St\uceni, jude]ul Boto[ani care, amintindu-[i de anii când î[if\cea ucenicia la Sih\stria Voronei, participa al\turi de al]i c\lug\ri la rug\ciuni [iprocesiuni cu sfintele oseminte ale Cuviosului Onufrie de ziua hramului ''BunaVestire''.

Biserica Domneasc\ ''Sf. Gheorghe''Biserica Domneasc\ ''Sf. Gheorghe" din Boto[ani a fost zidit\ de Elena Doamna,so]ia domnitorului Petru Rare[, în 1551. În construc]ie se resimt influen]electitoriilor lui {tefan cel Mare. Biserica a fost realizat\ din piatr\ [i c\r\mid\, înform\ de cruce, cu un turn la mijloc [i cu intrarea pe latura de nord, printr-o u[\încadrat\ de un frumos chenar gotic, deasupra fiind pisania. Pardoseala este dinlespezi de piatr\, care au d\inuit pân\ ast\zi. Contrafronturile, dispuse de o parte[i de alta a edificiului, absidele cu firide, ocni]ele care înconjoar\ biserica, turlapoligonal\ sprijinit\ de dou\ baze stelare sunt elemente asem\n\toare cubisericile ''Sf. Nicolae'' Pop\u]i [i Dorohoi. Biserica este renumit\ [i pentruobiectele de o deosebit\ valoare: Sfântul Epitaf adus de la Moscova în 1839,brodat cu fir de argint, strana arhiereasc\ de la 1800, amvonul, Sfântul Potir dinaur [i argint de la 1777, Sfânta Evanghelie de la 1845. Biserica, situat\ în inimaora[ului Boto[ani î[i pr\znuie[te în fiecare prim\var\ hramul ''Sf. Gheorghe'',acesta fiind [i patronul spiritual al ora[ului.

Biserica Domneasc\ ''Sf. Nicolae'' DorohoiBiserica, terminat\ la 1495, este cel mai vechi edificiu care mai p\streaz\ ast\ziamintirea epocii [tefaniene. Ctitorit\ într-un spa]iu de mai veche locuire, a[a cumo probeaz\ în vremea din urm\ descoperirile [i cercet\rile arheologice, edificiulpare a fi avut de la început rolul de capel\ a re[edin]ei domne[ti, ulterior devenindbiseric\ de mir. A fost ridicat\ peste funda]iile altui edificiu eclesial, datat, dup\descoperitori, în vremea lui Alexandru cel Bun [i ctitorit, se pare, de c\tre mareleboier moldovean Mihail de la Dorohoi. Ctitoria [tefanian\, în curs de restaurareacum, se înscrie în categoria bisericilor de ora[ zidite în vremea marelui voievod,reprezentând, dup\ o serie de autori, tipul deplin evoluat al arhitecturiimoldovene[ti, al\turi de bisericile din Hârl\u [i Pop\u]i. Unul din elementeleoriginale, p\strate pân\ în zilele noastre, îl constituie zidul desp\r]itor dintrepronaos [i naos, al\turat la mai toate celelalte biserici de ora[ ctitorite de {tefancel Mare, în urma interven]iilor de restaurare de la începutul secolului XX.Catapeteasma bisericii a fost executat\ undeva la sfâr[itul veacului al XVII-lea,biserica având în inventarele începutului de secol XX, dintre icoanele tâmplei, unareprezentându-l pe Sfântul Vasile, executat\ în 1796. Turnul clopotni]\, amplasatpe latura vestic\ a edificiului, a fost construit în a doua parte a celui de-al XIX-leaveac, piatra folosit\ la edificarea acestuia provenind, probabil, de la înc\necunoscutele ruine ale cur]ii domne[ti ale lui {tefan cel Mare.

Spiritual destinationsThe Saints of BotosaniBlessed by God, the county of Botosani is proud of its illustrious saints:Saint John Jacob from Hozevaor the Pious Onufrie. Saint John Jacob fromHozeva was born in Crainiceni village, Paltinis Commune, on the bank ofPrut River, in 1913, in a poor family of ploughmen. After he became anorphan he was raised by his grandmother who taught him to love God andbooks, to be sensitive, and so he dedicated his life to God, becoming amonk at Neamt Monastery and then a hermit, living in Hozeva Cave. Hedied at the age of 47 and after twenty years, when he was exhumed, hisbody had not rotted. This is why the Holy Synod of the Romanian OrthodoxChurch made him a Saint in 1992, being commemorated on 5 August. In2004, at the initiative of the County Department of Culture and NationalCultural Patrimony Botosani and with the support of generous people, thechildhood home of the Saint was refurbished, its interior being decoratedwith local traditional objects gathered from his relatives. Another importantreligious figure who lived and died in the ancient forest that surroundsVorona Monastery was the Pious Onufrie. A monk originating from Russia,he was born around 1700 in a family of noblemen, becoming the governorof a county. In 1749, feeling drawn to monastic life, he leaves his nativecountry and comes to the monasteries in Moldavia, finding occupation inreading and patiently and diligently copying the Holy Scripture and otherreligious writings. In 1764 he joined the small community of SihastriaVoronei Hermitage, later on retiring to a cave where he spent the rest ofhis life in humbleness and prayer, helping many believers with his advice.He passed away on 29 March 1789, being buried by the monks fromSihastria Voronei Hermitage in an orchard, at the root of an apple tree.After many years, the ruler Mihail Sturza, passing through Voronei Forest,reached the orchard of Voronei Hermitage, took a beautiful apple and gaveit to his sick daughter, who was miraculously healed. So, the rulercommanded that the hermit should be exhumed and his bones put in achest in the monastery's altar. The holiness of the Pious Onufrie was alsomentioned by Teoctist, the Romanian Patriarch between 1986 and 2007,also born in Tocileni village, Stauceni Commune, Botosani County whoremembered that when the was an apprentice at Voronei Hermitage, heused to attend prayers and processions with the holy bones of the PiousOnufrie on the day dedicated to the ''Annunciation''.

Churches raised by princes''Saint George'' Princely Church''Saint George" Princely Church in Botosani was raised by Lady Elena, thewife of ruler Petru Rares, in 1551. The construction of the edifice wasinfluenced by the style of Stephen the Great. The church is made of stoneand brick in the shape of a cross, with a tower in the middle and theentrance on the northern side, through a door with a beautiful Gothicframe, covered by the rotive. The floor is made of flagstones, still preserveduntil this day. The abutments, placed on both sides of the edifice, the apseswith nooks, the deep pits that surround the church, the polygonal spiresupported by two star-shaped bases, resemble the elements of thechurches dedicated to ''Saint Nicholas'' from Popauti and Dorohoi. Thechurch is also famous for its valuable objects: the Holy Epitaph broughtfrom Moscow in 1839, embroidered with silver thread, the bishop's lecterndating from 1800, the pulpit, the Holy Chalice made of gold and silver,dating from 1777, the Holy Gospel, dating from 1845. The church, locatedin the heart of the town of Botosani, commemorates Saint George, thetown's spiritual patron, every spring.

''Saint Nicholas'' Princely Church in DorohoiThe church, completed in 1495, is the oldest edifice which still preservesthe memory of the time of Stephen the Great. Built in an ancient space, asit was proven by the archaeological researches and discoveries, the edificeseems to have had the role of chapel of the princely residence,subsequently becoming a chrism church (a church built for the people whodid not live inside the monastery). It was built on the foundation of anotherecclesiastic edifice, dating, according to the discoveries, from the time ofAlexander the Kind and raised by the great Moldavian landowner Mihailfrom Dorohoi. The edifice, at present undergoing a process ofrefurbishment, is included in the category of town churches built in the timeof the great voievode Stephen the Great, and represents, according tosome authors, the type of evolved Moldavian architecture, alongside thechurches from Harlau and Popauti. One of its original elements, preserveduntil today, is the wall that separates the narthex from the nave, nowpresent in almost all the other town churches raised by Stephen the Great,due to the restoration campaigns that took place at the beginning of theXX-th century. The church's iconostasis was made around the end of theXVII-th century, comprising, among other icons, the icon of Saint Vasile,made in 1796. The belfry tower, located on the western side of the church,was built in the second part of the XIX-th century, the stone used for itsfortification probably coming from the yet unknown ruins of the princelycourt of Stephen the Great.

BSfinþi botoºãneni

Biserici - ctitorii domneºti

Text: Dana PETRARIU - Direc]ia Jude]ean\ pentru Cultur\, Culte [i Patrimoniul Cultural Na]ional Boto[ani

1. Foto: BOARDMEDIA - Turnul Bisericii Domne[ti "Sf. Gheorghe"

2. Foto: Arhiva D.J.C.C.P.C.N. Boto[ani - Biserica Domneasc\ ''Sf. Nicolae'' Dorohoi

Advertorial Consiliul Jude]ean Boto[ani

Destinaþii spirituale

1. Foto: Arhiva D.J.C.C.P.C.N. Boto[ani - Pe[tera din malul Bahluiului, unde a dus o via]\

pustniceasc\ Cuviosul Onufrie

2. Foto: BOARDMEDIA - Instantaneu de la canonizarea Sfântului Onofrie

3. Foto: Arhiva D.J.C.C.P.C.N. Boto[ani - sfintele oseminte ale Cuviosului Onufrie

4. Foto: Arhiva D.J.C.C.P.C.N. Boto[ani - Casa `n care a copil\rit Ioan Iacob Hozevitul, reconstituit\

de D.J.C.C.P.C.N. Boto[ani în anul 2004, satul Cr\iniceni, comuna P\ltini[

Text: Dana PETRARIU - Direc]ia Jude]ean\ pentru Cultur\, Culte [i Patrimoniul Cultural Na]ional Boto[ani

Text: Eduard SETNIC - muzeograf Muzeul Jude]ean Boto[ani

Advertorial Consiliul Jude]ean Boto[ani

Biserica ''Uspenia'' Biserica ''Uspenia'' sau ''biserica alb\'', cum i se mai spune, este o alt\ ctitorie aElenei Rare[, ce dateaz\ din 1552. Din anul 1793, într-o cl\dire al\turat\, afunc]ionat o [coal\ domneasc\. Aici a fost botezat poetul Mihai Eminescu,biserica p\strând vechea cristelni]\. Biserica a fost restaurat\ între anii 1724 -1725 de c\tre domnitorul Mihail Racovi]\, dup\ cum st\ scris pe o inscrip]iemontat\ deasupra u[ii pronaosului. Pictura interioar\ a fost realizat\ dup\ 1990de pictorul Petre Achitenie.

Biserica Domneasc\ ''Sfântul Nicolae'' Pop\u]iBiserica ,,Sfântul Nicolae'' Pop\u]i din Boto[ani a fost ridicat\ la 30 septembrie1496, de c\tre {tefan cel Mare, domn al Moldovei, [i a fost destinat\ a fi biseric\de mir. Acest edificiu f\cea parte dintr-un ansamblu fortificat - al\turi de palatuldomnesc [i turnul clopotni]\ (restaurat recent). Biserica întrune[te tr\s\turilestilului moldovenesc medieval în ce prive[te planul, împ\r]irea interioar\ aspa]iului, sistemul de construc]ie arhitectural\, conceptul decorativ în ansambluls\u, iar pere]ii interiori ai celor trei înc\peri - pronaos, naos [i altar - au fostacoperi]i în totalitate cu decora]ie mural\. La 1751, Constantin Vod\ Racovi]\închina Patriarhiei Antiohiei biserica de pe vechea mo[ie domneasc\, împreun\cu alte propriet\]i. Astfel, biserica Sfântul Nicolae, transformat\ în m\n\stire dec\tre domn [i mama sa, prime[te de asemenea de la noul domn, Matei Ghica,alte propriet\]i [i ini]iaz\ construirea chiliilor. Prin acest act de închinare,m\n\stirea înfiin]at\ era administrat\ de c\lug\ri greci care au adus diversetransform\ri bisericii la nivelul arhitecturii [i picturii, dintre care unele au provocatpierderi irecuperabile ansamblului pictural. În 1840, biserica ajunsese într-o staredeplorabil\, iar din anul 1863 l\ca[ul [i-a redobândit statutul ini]ial care îi fusesedestinat de c\tre ilustrul s\u ctitor, [i anume biseric\ de mir, având la acea dat\doi preo]i. Interven]iile din diverse epoci asupra bisericii lui {tefan cel Mare, peansamblu, au fost motivate fie de o gândire îndreptat\ spre necesit\]i func]ional-utilitare, fie din ra]iuni estetice dictate de tendin]ele artistice [i stilistice ale epociirespective. Întrucât ajunseser\ într-o stare grav\ de degradare, biserica [i turnulclopotni]\ au fost declarate monumente istorice [i s-a hot\rât restaurarea lor,începând din anul 1899.

Au urmat interven]ii de restaurare desf\[urate între 1889 - 1908, când s-auîncheiat lucr\rile de restaurare a bisericii, conduse de arhitectul ConstantinB\icoianu, care a schimbat radical înf\]i[area monumentului prin placareazid\riei originale într-un parament nou cu forme geometrizate, anulând de faptimaginea exterioar\ original\. Interven]iile de conservare [i restaurare actuale,care sunt în curs de desf\[urare la interiorul bisericii Sfântul Nicolae - Pop\u]i, s-au realizat dup\ circa 80 de ani de la ultima re`noire, cum a fost denumit\interven]ia în epoc\. Pân\ în prezent s-au realizat interven]ii urgente [i secontinu\ lucr\rile de restaurare a picturii murale interioare. Actualmente, lucr\rilede conservare [i restaurare se desf\[oar\ în pronaosul bisericii, la parteasuperioar\. În celelalte înc\peri, adic\ altar [i naos, interven]iile au fost realizatepe circa 80% din suprafe]ele decorate, începând cu p\r]ile superioare c\tre bazapere]ilor, urmând ca decora]iile murale r\mase s\ fie finalizate.

''Uspenia'' Church''Uspenia'' Church or the ''white church'', as it is also called, is anotheredifice raised by Elena Rares, dating from 1552. In 1793, an adjoiningbuilding was used as princely school. The poet Mihai Eminescu wasbaptised here, the church still preserving the old font. The church wasrestored in 1724 - 1725 by the ruler Mihail Racovita, as it appears on aninscription placed above the door of the narthex. The interior painting wasmade after 1990 by painter Petre Achitenie.

The restoration works that were completed in 108 were led by the architectConstantin Baicoianu, who radically changed the aspect of the monumentby covering the original walls with a new façade with geometrical shapes,destroying the original exterior appearance. The current restoration andpreservation interventions, on-going inside Saint Nicholas Church -Popauti, are being accomplished after 80 years since the lastrefurbishment. Until now only the urgent interventions have beenaccomplished, the works for the restoration of the interior mural paintingstill continuing. At present, the restoration and preservation works aretaking place in the church's narthex, on its superior part. In the otherrooms, namely the nave and the altar, the interventions were accomplishedon 80% of the decorated surfaces, starting from the superior parts andadvancing towards the base of the walls, the mural decorations being thelast to be completed.

''Saint Nicholas'' Princely Church Popauti''Saint Nicholas'' Church Popauti in Botosani was raised on 30 September1496 by the ruler of Moldavia, Stephen the Great as a chrism church. Thisedifice was part of a fortified ensemble - besides the princely palace andthe belfry tower (recently restored). The church presents elements of themedieval Moldavian style as regards its plan, the partition of the interiorspace, the architecture of the construction, the decorative concept in itsensemble, and the interior walls of the three rooms - narthex, nave andaltar - were entirely covered with mural decorations. In 1751, ConstantinVoda Racovita subordinated the church from the old princely estate,together with other properties, to the Patriarchate of Antioch. Thus, SaintNicholas church, turned into a monastery by the ruler and his mother,receives other properties from the new ruler, Matei Ghica, and theconstruction of the dwellings for the monks begins. Through this act ofdevotion, the newly-established monastery was administered by Greekmonks who brought several transformations to the church at the level ofarchitecture and painting, some of them causing irreparable losses to theensemble of paintings. In 1840, the church was in a deplorable state, andin 1863 it received back its initial statute as chrism church, having twopriests at that time. The various interventions that were performed in thecourse of time on the church built by Stephen the Great were motivatedeither by functional-utilitarian necessities or by aesthetic reasons,commanded by the artistic and stylistic trends of the time. As they hadreached a serious state of defacement, the church and the belfry towerwere declared historic monuments and an agreement was reached fortheir restoration starting 1899.

1. Foto: Turn clopotni]\ Biserica "Sf. Nicolae Domnesc" - M\n\stirea Pop\u]i - Boto[ani

2.- 4. Foto: Pictur\ mural\ restaurat\ - Biserica "Sf. Nicolae Domnesc" (1496) - ctitorie �[tefanian\

44<<>>45

Text: Dana PETRARIU - Direc]ia Jude]ean\ pentru Cultur\, Culte [i Patrimoniul Cultural Na]ional Boto[ani

Text: Carmen Cecilia SOLOMONEA - specialist restaurator pictur\ mural\

1. Foto: BOARDMEDIA - Turla Bisericii Uspenia

2. Foto: BOARDMEDIA - Pictur\ exterioar\ de pe peretele Bisericii Uspenia

3. [i 4. Foto: BOARDMEDIA - Biserica Domneasc\ ,,Sfântul Nicolae'' Pop\u]i

Foto: Direc]ia Jude]ean\ pentru Cultur\, Culte [i Patrimoniul Cultural Na]ional Boto[ani

Advertorial Consiliul Jude]ean Boto[aniAdvertorial Consiliul Jude]ean Boto[ani

l\diri scunde, acoperite cu drani]\, asem\n\toare caselortradi]ionale ]\r\ne[ti, bisericile de lemn se întâlnesc de regul\ însate mai izolate [i ridicate de cele mai multe ori de boierii avu]i,pe mo[iile lor. Aceste biserici se individualizeaz\ în primul rândprin decorarea lor cu pricepere [i m\iestrie de c\tre me[teri

populari, predominând elemente ca: profiluri, frânghii, romburi, motive florale(Biserica ''Adormirea Maicii Domnului''- Br\e[ti, 1745), ''Adormirea MaiciiDomnului''Vârgolici - Dorohoi (1779), ''Schimbarea la fa]\''- sat Or\[eni-Maici,comuna Criste[ti (1762), ''Cuvioasa Parascheva'', sat Corj\u]i, comuna Hili[euHoria (1802). Decorul apare, de obicei, pe ancadramentul u[ilor de la intrarea înbiseric\ sau pe peretele desp\r]itor dintre naos [i pronaos - motive cu rozete [ialte elemente florale (bisericile de lemn din Br\e[ti, B\lu[eni). Interesant\ este [iforma acoperi[ului, dar [i sistemul de dispunere al drani]ei - în ''bot de ra]\'',''coada rândunicii'', ''solzi de pe[te''. Interiorul bisericilor de lemn se remarc\ prinbog\]ia icoanelor sau prin [tergare prinse la icoane [i scoar]e cu motivetradi]ionale, ]esute în cas\. Toate acestea sporesc frumuse]ea [i specificulacestor biserici de lemn, întregind peisajul pitoresc [i inedit al jude]ului Boto[ani.

Wooden churches from Botosani -tradition, valueFrom among the spiritual and tourist values of Botosani County we canmention the 27 wooden churches, true jewels from an architectural,artistic and ethnographic point of view. Not very tall buildings, covered withshingle, resembling the traditional rustic houses, the wooden churches canbe encountered generally in isolated villages, being raised by the richnoblemen on their estates. These churches stand out especially throughtheir decorations, which were accomplished with great skill by folkcraftsmen, with dominating elements like: human profiles, ropes,rhombuses, floral motifs (''The Assumption of the Virgin'' Church - Braesti,1745), ''The Assumption of the Virgin'' Church Vargolici - Dorohoi (1779),''The Transfiguration'' Church - Oraseni-Maici village, Cristesti Commune(1762), ''The Pious Parascheva'' Church, Corjauti village, Hiliseu HoriaCommune (1802). The decorations appear usually on the frames of theentrances or on the wall that separates the nave and the narthex - rosettesand other floral elements (the wooden churches from Braesti, Baluseni).The shape of the roof is also interesting, as well as the way the shingle isplaced - in various styles: ''duck beak'', ''swallow tail'' ''fish scales''. Theinside of the wooden church stands out through the variety of the icons orthrough the hand-sewn towels with traditional motifs tied to the icons. Allthese elements enhance the beauty and specificity of the woodenchurches, completing the unique and picturesque landscape of BotosaniCounty.

Printre valorile spirituale [i turistice totodat\ ale jude]ului Boto[ani, se num\r\ cele27 de biserici de lemn, adev\rate bijuterii din punct de vedere arhitectural, artistic[i etnografic.

Biserici de lemn botoºãnene - tradiþie,valoare

C

Advertorial Consiliul Jude]ean Boto[ani

1. Foto: Biserica din lemn din Corj\u]i, comuna Hili[eu-Horia

2. Foto: Biserica din lemn din Br\e[ti

3. Foto: Biserica din lemn din Br\e[ti - detaliu

Bijuterie a arhitecturii medievale române[ti

Mãnãstirea Coºula Neobositul c\ut\tor Nicolae Iorga f\cea cunoscute lumii în 1908 dou\ descoperiri

senza]ionale. Astfel, urcând în podul bisericii m\n\stirii Co[ula, a avut [ansa s\

descopere manuscrisul unei copii din anul 1816 a unei traduceri române[ti anonime

a ''Istoriilor'' lui Herodot, f\cut\ în Moldova pe la mijlocul secolului al XVII-lea,

g\sind, totodat\, [i admirând în podul pridvorului bisericii resturile unei fresce.

>>49 48<<

Text: Dana PETRARIU - Direc]ia Jude]ean\ pentru Cultur\, Culte [i Patrimoniul Cultural Na]ional Boto[ani

Text: Octavian Liviu {OVAN - Direc]ia Jude]ean\ pentru Cultur\, Culte [i Patrimoniul Cultural Na]ional Boto[ani

Foto: Arhiva D.J.C.C.P.C.N. Boto[ani

Foto:Arhiva D.J.C.C.P.C.N. Boto[ani - M\n\stirea Co[ula

Advertorial Consiliul Jude]ean Boto[ani

1

11

Alte lãcaºuri de cult

50<<Advertorial Consiliul Jude]ean Boto[ani

eobositul c\ut\tor Nicolae Iorga f\cea cunoscute lumii în 1908dou\ descoperiri senza]ionale. Astfel, urcând în podul bisericiim\n\stirii Co[ula, a avut [ansa s\ descopere manuscrisul uneicopii din anul 1816 a unei traduceri române[ti anonime a''Istoriilor'' lui Herodot, f\cut\ în Moldova pe la mijlocul secolului al

XVII-lea, g\sind, totodat\, [i admirând în podul pridvorului bisericii resturile uneifresce. Pentru a în]elege importan]a descoperirii, amintim c\ biserica a fostconstruit\ în anul 1535, reproducând formele structurale [i de plan ale bisericii''Sfânta Cruce'' din P\tr\u]i, Bucovina, [i a fost acoperit\ cu fresc\ la interior [iexterior (între 1537-1581), aliniindu-se astfel celebrelor biserici pictate dinBucovina. Important de [tiut este faptul c\ asemenea fresce au fost executate lacomanda ctitorului, nu numai la bisericile din Bucovina, ci [i în restul teritoriuluiMoldovei. Biserica a fost construit\ de marele vistiernic Mateia[ Co[olvei, dup\cum reiese din pisania ce se p\streaz\ deasupra u[ii de intrare, în limba slavon\.Me[terii tocmi]i de ctitor au ridicat o biseric\ cu ziduri trainice din piatr\ [ic\r\mid\, cu planul triconc, cu pronaos [i altar, caracteristici ale arhitecturiimoldovene[ti din secolul al XVI-lea. Trapeza [i cuhnea m\n\stirii alc\tuiau oconstruc]ie cu parter [i pivni]e, ast\zi p\strându-se doar acestea din urm\. Nuputem s\ nu amintim zidul de incint\ realizat pe trei laturi din c\r\mid\ [i ridicatpe funda]ie de piatr\. Între 1856-1858, repara]iile executate au ref\cut chiliile, aureacoperit biserica, au ad\ugat [i un pridvor, permi]ându-se astfel p\strarea,deasupra u[ii de intrare, a unui fragment din fresca exterioar\, cea descoperit\de Nicolae Iorga. Fresca interioar\ a fost acoperit\, cu prilejul repara]iiloramintite, de o pictur\ în ulei, f\r\ virtu]i artistice deosebite, ceea ce a permis dealtminteri conservarea sa. Restaurarea complet\ a acestei m\n\stiri va fi cusiguran]\ în folosul culturii române, al sufletului celor ce pre]uiesc arta [i, nu înultim\ instan]\, pentru turismul din aceast\ zon\ a ]\rii. Asta pentru c\ la Co[ulaexist\ ocazia, ca prin restaurare, s\ impunem pe firmamentul patrimoniuluiarhitectonic mondial, al\turi de bisericile Pop\u]i din Boto[ani [i ''Sf. NicolaeDomnesc'' din Dorohoi, un artefact capabil s\ rivalizeze cu celebrele bijuteriiarhitectonice bucovinene.

inutul Boto[anilor, acoperit de codrii seculari, a însemnat un locprielnic pentru construirea unor importante comunit\]i monahale. Înpreajma anului 1749, un grup de c\lug\ri ru[i întemeiaz\ un schit însatul Icu[eni, mutându-se mai târziu în Poiana Vorona. Aici, în timpullui Rafail (1820-1853), schitul este ridicat la rang de m\n\stire,

dezvoltându-se în anii urm\tori prin construirea unor corpuri de chilii, turn-clopotni]\, trapez, Biserica ''Na[terea Maicii Domnului''(1835) [i ''Sf. Nicolae''(1835), ad\ugându-se deja existentei biserici ''Adormirea Maicii Domnului''(1793-1883) [i constituind un complex monahal. În 1859, M\n\stirea Vorona, ca [i alteasemenea, se desfiin]eaz\, reînfiin]ându-se în 1968 [i ajungând în zilele noastreun loc de pelerinaj, sprijinit îndeaproape de Patriarhul Teoctist. Ast\zi, Complexulmonahal Voronag\zduie[te o bogat\ colec]ie de c\r]i vechi [i un muzeu,devenind un punct de referin]\ pe harta jude]ului [i a ]\rii. La doar 10 km deBoto[ani, tot într-o zon\ mirific\, între anii 1729-1740, pustnicul Agafton ridic\biserica de lemn ''Sf. Voievozi'', confec]ionat\ din bârne de stejar, devenind oob[te de c\lug\ri. În 1814 se transform\ în m\n\stire de c\lug\ri, construindu-seapoi între anii 1838-1843 o biseric\ de zid,''Pogorârea Sf. Duh''. M\n\stireaAgaftona cunoscut o ampl\ dezvoltare, fiind renumit\ pentru atelierele de]es\torie, covoare, broderie, croitorie. Tot aici poposea deseori Mihai Eminescu,care venea s\-[i vad\ m\tu[ile Sofia, Fevronia [i Olimpiada. Între anii 1959 - 1991,aici fiin]eaz\ un c\min de b\trâni. Repus\ în drepturi dup\ 1991, M\n\stireaAgafton cunoa[te azi prefaceri, încete ce-i drept, dar care încearc\ s\-i redeaprestan]a [i însemn\tatea care i se cuvin. M\n\stirea Goroveieste situat\ pedrumul de la Dorohoi spre Suceava. Biserica ''Sf. Ioan Botez\torul'', construit\ în1834, cu alte ad\ugiri [i repara]ii în 1894, este acum în proces de restaurare, dup\ce în 2006 s-a în\l]at o impun\toare clopotni]\. Schitul Zosin, aflat pe drumulBoto[ani - Ia[i, la doar 15 km de ora[ul Boto[ani, cuprinde o biseric\ de lemn(1740), o biseric\ de zid (1779), iar în zilele noastre se ridic\ o biseric\ nou\, toateîntregind imaginea unei vie]i monahale active, într-un cadru pitoresc [i care sebucur\ de numero[i pelerini [i turi[ti. În jude] mai fiin]eaz\ m\n\stirile Cozancea[i Guranda, precum [i schiturile Bal[, Oneaga, care ofer\ pl\cute momente derecreere [i reculegere, întregind peisajul cultural, spiritual [i turistic al zonei. De ovaloare inestimabil\ la Boto[ani sunt [i bisericile armene[ti ''Sf. Treime''(sec. XVI)[i ''Adormirea Maicii Domnului''(1782), renumite pentru bogata colec]ie de icoane[i obiecte de cult armene[ti, dar [i mormintele funerare - adev\rate bijuterii dincimitirul armenesc, Biserica ''Sf. Ilie''sau ''Biserica bl\narilor''(1778), Biserica''Cuvioasa Parascheva''(1816), Biserica ''Sf. Ioan Botez\torul''(1765-1777),Biserica Romano-CCatolic\, construit\ în stil neogotic, Biserica lipoveneasc\''Na[terea Maicii Domnului''(1853).

Cosula Monastery A jewel of Romanian medieval architectureThe restless researcher Nicolae Iorga presented to the world two newsensational discoveries in 1908. Thus, climbing into the attic of CosulaMonastery, he had the luck to discover the copies (dating from 1816) of ananonimous Romanian translation of Herodotus' ''Histories'', written inMoldavia around the middle of the XVII

thcentury, also finding, and admiring

in the attic of the church's porch, the last pieces of a fresco. In order tomake the reader understand the importance of the discovery, we note thatthe church was built in 1535, reproducing the structural shapes of the''Holy Cross'' Church from Patrauti, Bucovina, being covered with frescoesboth on the inside and on the outside (1537-1581), thus joining the famouspainted churches in Bucovina. It is important to know that these frescoeswere made at the order of the church's founder, and not only for thechurches in Bucovina, but also throughout the rest of the Moldavianterritory. The church was raised by the great treasurer Mateias Cosolvei,according to the rotive written in Slavonic and placed above the entrancedoor. The craftsmen employed by the founder raised a church with strongstone and brick walls, with a three-apse plan, a narthex and an altar,characteristics of Moldavian architecture from the XVI

thcentury. The

monastery's refectory and kitchen were part of a separate edifice with aground floor and cellars, the latter being the only ones that have beenpreserved until today. We should also mention the precinct wall built onthree sides from brick on a stone foundation. Repair works were performedin 1856-1858, which restored the dwellings of the monks and the church'sroof, added a porch, allowing the preservation of a fragment of the exteriorfresco (the one discovered by Nicolae Iorga) above the entrance door. Theinterior fresco was covered during the repair works by an oil painting withno remarkable artistic virtues, which practically allowed its preservation.The complete restoration of this monastery will definitely benefit theRomanian culture, will bring joy to the souls of the people who cherish artand will also boost tourism in this part of the country. All this because inCosula we have the opportunity, through restoration, to include in thearchitectural patrimony of the world, besides the churches Popauti fromBotosani and ''Saint Nicholas'' from Dorohoi, an artefact capable ofcompeting with the famous architectural jewels from Bucovina.

Other places of prayerThe county of Botosani, covered by ancient forests, was a favourable spotfor the establishment of important monastic communities. Around 1749, agroup of Russian monks founded a hermitage in Icuseni village, later onmoving to Vorona Glade. There, during the time of Rafail (1820-1853), thehermitage becomes a monastery, developing in the following years throughthe construction of dwellings for the monks, a belfry-tower, a refectory, twochurches: ''The Birth of Virgin Mary'' Church(1835) and ''Saint Nicholas''Church(1835), which were added to the existing church dedicated to ''TheAssumption of Virgin Mary''(1793-1883), forming a monastic complex. In1859, Vorona Monastery, as others like it, were put out of use, being re-established in 1968 and becoming today a pilgrimage place, closelysupported by the Patriarch Teoctist. Today, the Monastic complex Voronashelters a vast collection of old books and a museum, becoming alandmark on the county (and country) map. At just 10 km from Botosani,in a mirifc area, the hermit Agafton raised the ''Holy Voivodes'' woodenchurch between 1729 and 1740, made of oak beams, a community ofmonks being formed around it. In 1814 it became a monastery, a stonechurch being built close to it in 1838-1843, dedicated to ''The Descent ofthe Holy Spirit''. Agafton Monasterywitnessed a big development, beingfamous for its weaving and tailoring workshops, where carpets andembroideries were made, besides other beautiful objects. Mihai Eminescuused to come to these places often, to visit his aunts Sofia, Fevronia andOlimpiada. A home for the elderly functioned here in 1959 - 1991.Reinstated after 1991, Agafton Monastery is undergoing repair works,which are trying to restore its rightful impressive appearance andimportance, even though they are progressing quite slowly. GoroveiMonasteryis situated on the road from Dorohoi to Suceava. ''Saint Johnthe Baptist'' Church, raised in 1834, repaired in 1894, is undergoing arestoration process, after an imposing steeple was built in 2006. ZosinHermitage, located on the road from Botosani to Iasi, at just 15 km fromthe City of Botosani, comprises a wooden church (1740), a stone church(1779) and a new church is being raised today, all creating an image of anactive monastic life in a picturesque background that attracts manypilgrims and tourists. The county also shelters Cozanceaand GurandaMonasteries, as well as Balsand Oneaga Hermitages, which offer pleasantmoments of recreation and meditation, completing the area's cultural,spiritual and tourist landscape. Of inestimable value in Botosani are alsothe Armenian churches ''The Holy Trinity''(the XVI

thcentury) and ''The

Assumption of the Virgin''(1782), famous for their vast collection of iconsand Armenian religious objects, as well as the tombs - true jewels of theArmenian cemetery, ''Saint Ilie'' Churchor ''The Furriers' Church''(1778),''The Pious Parascheva'' Church (1816), ''Saint John the Baptist'' Church(1765-1777), The Roman-CCatholic Church, built in a Neogothic style, ''TheBirth of Virgin Mary'' Lippovan church(1853).

N

1. Foto: Biserica armeneasc\

2. Foto: M\n\stirea Gorovei

3. Foto: Biserica lipoveneasc\ ''Na[terea Maicii Domnului''

4. Foto: Biserica Sf. Ilie

5. Foto: M\n\stirea Agafton

6. Foto: Icoana Fecioarei Maria de la M\n\stirea Agafton

7. Foto: M\n\stirea Vorona

Text: Dana PETRARIU - Direc]ia Jude]ean\ pentru Cultur\, Culte [i Patrimoniul Cultural Na]ional Boto[ani

Foto: BOARDMEDIA

Foto:Arhiva D.J.C.C.P.C.N. Boto[ani - Arhanghelul zugr\vit în biserica M\n\stirii Co[ula

T

>>51

Advertorial Consiliul Jude]ean Boto[ani

>>53 52<<

atrimoniul s\u, cuprinzând câteva zeci de mii de piese, pune învaloare istoria unui ]inut în care civiliza]ia uman\ a început în urm\ cutreizeci de milenii [i s-a desf\[urat, f\r\ întrerupere, de-a lungultuturor epocilor istorice. Ca institu]ie, muzeul dateaz\ din anul 1955,dar expozi]ia pe care vizitatorii o pot vedea, oglind\ a evolu]iei

societ\]ii umane pe contururile actualului jude], este ceva mai nou\, inaugurarea eiavând loc în decembrie 1977. O important\ parte a muzeului este destinat\prezent\rii epocii de piatr\. Bog\]ia materialului ilustrativ pentru aceast\ epoc\permite ca prima sal\ de expozi]ie s\ fie dedicat\ exclusiv paleoliticului. Cercet\rileîntreprinse de arheologii institu]iei, împreun\ cu speciali[ti ai institutelor dearheologie din Bucure[ti [i Ia[i, la Ripiceni-Izvor, Mitoc-Valea Izvorului [i Pârâul luiIstrati, au scos la iveal\ un impresionant num\r de obiecte datând din paleoliticulsuperior, din urm\ cu aproximativ treizeci de mii de ani, cele mai reprezentative fiindexpuse în vitrinele muzeului. Aici, al\turi de unelte [i arme din piatr\ cioplit\ [i dinos, de resturi fosilizate ale unor animale preistorice (cerb, cal, mamut), sunt expuseun ad\post uman (par]ial reconstituit, descoperit la Ripiceni - cel mai vechi ad\postuman din Europa de S-E) [i un ''atelier'' pentru prelucrarea silexului, unul dintrepu]inele de acest fel g\site în România, descoperit la Mitoc.

Un alt punct de mare interes al muzeului îl constituie s\lile dedicate neoliticului[i înmod special Culturii Cucuteni, în al c\rei areal a fost cuprins [i teritoriul de ast\zi aljude]ului Boto[ani. Ceramica, de o excep]ional\ fine]e a pastei, lucrat\ manual,decorat\ cu motive geometrice, pictate în dou\ sau trei culori (alb, ro[u, negru),incizate sau excizate, extrem de variat\ în privin]a dimensiunilor, dar mai ales aformelor, figurinele antropomorfe [i zoomorfe legate de cultul fecundit\]ii [i fertilit\]ii,vetrele [i altarele, uneltele din piatr\ [lefuit\ [i os descoperite la Tru[e[ti, {tef\ne[tiDr\gu[eni [i Cucor\ni fac dovada unei civiliza]ii avansate, comparabile cu cele maicunoscute civiliza]ii ale timpului. Valoarea excep]ional\ a ceramicii cucuteniene dinpatrimoniul Muzeului Jude]ean de Istorie a fost recent confirmat\ de faptul c\ unmare num\r de vase au fost selec]ionate [i incluse într-o mare expozi]ie deschis\ întoamna anului 2008 la Vatican, precum [i în expozi]ii din Elve]ia [i Polonia. Epocametalelor(în care geto-dacii se individualizeaz\ din masa tracilor [i î[i f\uresc primaorganiza]ie statal\, sub regele Burebista - sec. I `.Hr.) este ilustrat\ în expozi]ia debaz\ a Muzeului Jude]ean de Istorie printr-un mare num\r de obiecte, din rândulc\rora se deta[eaz\, `n primul rând, cele provenind din cetatea traco-getic\ de laStânce[ti (mijlocul mileniului I `.Hr.) cum ar fi: unelte, arme [i podoabe din bronz,ceramic\ autohton\ [i de import, ustensile casnice, precum [i dou\ piese din aur (unanimal fantastic [i o figurin\ uman\ schematizat\) [i `n al doilea rând, cele dindepozitul de la Lozna (comuna Dersca): circa 70 de unelte [i arme din fier, datânddin ultimul secol al mileniului I a.Hr. Perioadele corespunz\toare existen]ei provincieiromane Dacia [i des\vâr[irii procesului de formare a poporului român(sec. II-VIII)sunt ilustrate prin numeroase obiecte de factur\ carpic\ [i roman\ - p\trunse înspa]iul extracarpatic pe calea schimbului (vase de provizii, amfore, cupe, opai]e),vase pentru ofrande [i obiecte de podoab\ descoperite în morminte de înhuma]iedin secolele III-IV, monede [i unelte agricole. Bogat ilustrat\ este epoca feudal\, încare iau fiin]\ cele trei state române[ti, tematica muzeului urm\rind, în mod firesc,reliefarea dezvolt\rii istorice a Moldovei [i în acest context a ]inutului Boto[anilor.Hrisoavele domne[ti, tezaurele cu obiecte [i monede de argint descoperite laSt\uceni [i Lunca (sec. XIV - XV), uneltele descoperite la Hudum (sec. XIV), ctitoriilelui {tefan cel Mare (Biserica ''Sf. Nicolae'' Dorohoi - 1495 [i ''Sf. Nicolae'' Pop\u]i -1496) [i cele ale Elenei Despot Doamna, so]ia domnitorului Petru Rare[ (''Sf.Gheorghe'' - 1551 [i ''Uspenia'' - 1552 din Boto[ani), prezentate prin expresiveimagini fotografice, fac dovada unei active vie]i economice, politice [i socialedesf\[urate aici [i a rolului deosebit pe care Boto[anii l-au jucat în istoria Moldovei.Din epoca modern\dateaz\ un important num\r de piese numismatice, arme [idecora]ii, documente de pres\ [i fotografii, care probeaz\ implicarea boto[\nenilorîn cele mai importante evenimente care au marcat-o, între care Unirea din anul1859, R\zboiul pentru cucerirea independen]ei de stat din anii 1877 - 1878,R\scoala din anul 1907 [i Primul R\zboi Mondial dintre anii 1914 - 1918, a c\ruiurmare a constituit-o f\urirea statului na]ional unitar la 1 Decembrie 1918. În acestcontext este reliefat\ participarea boto[\nenilor la marile b\t\lii cu armatelePuterilor Centrale de la M\r\[ti, M\r\[e[ti [i Oituz din vara anului 1917 [i ecoul MariiUniri la Boto[ani. Evolu]ia jude]ului Boto[ani în perioada interbelic\ pe planeconomic, social, cultural [i politic încheie prezentarea pe care muzeul o face istorieiacestuia. Ceea ce re]ine în mod deosebit aten]ia în ultimul segment al muzeului estegaleria personalit\]ilor pe care Boto[anii le-au dat spiritualit\]ii române[ti [iuniversale, printre care amintim pe Mihai Eminescu, George Enescu, Nicolae Iorga,personalit\]i care se a[az\ în fruntea unui impresionant num\r de litera]i, oameni de[tiin]\ [i arti[ti al c\ror nume, al\turat de cel al Boto[anilor, a trecut de mult dincolode grani]ele ]\rii. Portretele lor [i o serie de obiecte personale care au apar]inut luiGeorge Enescu, {tefan Luchian, matematicianului Octav Onicescu [i mediculuiIacob Iacobovici dau consisten]\ unui spa]iu care îndeamn\ la reflec]ie [i arunc\ unnimb de lumin\ asupra Boto[anilor, cu siguran]\ cel mai fertil în spirite, col] dep\mânt românesc.

The County History Museum BotosaniOrganized in the building of the former Prefect's office, on No. 15 UniriiStreet (an architectural monument built at the beginning of the XX-thcentury according to the plans of the great architect Petre Antonescu),the County History Museum is the most important institution of this kindin the county. Its patrimony, comprising tens of thousands of pieces, presents thehistory of a county where the human civilization began to take shapethirty millennia ago and continued to evolve throughout all historicperiods. As an institution, the museum dates from 1955, but the currentexhibition, a mirror of the evolution of human society on the territory ofthe nowadays county, is newer, being inaugurated in December 1977. Asignificant part of the museum is dedicated to the presentation of theStone Age. The first hall is dedicated entirely to the Palaeolithic, factallowed by the abundance of illustrative material for this period. Theresearches undertaken by the instution's archaeologists, together withspecialists of the archaeology institutes in Bucharest and Iasi, atRipiceni-Izvor, Mitoc-Valea Izvorului and Istrati's Brook, have brought tolight an impressive number of objects dating from the superiorPalaeolithic, approximately thirty thousand years ago, the mostrepresentative being exhibited in the museum's showcases. There,besides tools, weapons made of cut stone and bone, fossilizedremainders of pre-historic animals (deer, horse, mammoth), the visitorscan admire a human shelter (partially reconstituted, discovered inRipiceni - the oldest human shelter in south-eastern Europe) and a''workshop'' for the processing of silex, one of the few of its kind foundin Romania, discovered in Mitoc.

Another interesting part of the museum is represented by the hallsdedicated to the Neolithicand especially to Cucuteni Culture, whichcomprised the nowadays territory of Botosani County. The pottery, ofexceptional fineness, handmade, decorated with geometrical motifspainted with two or three colours (white, red, black), incised or excised,with a wide variety of shapes and sizes, the anthropomorphic andzoomorphic figurines relating to the culture of fertility, the hearths andthe altars, the tools made of polished stone and bone discovered inTrusesti, Stefanesti Draguseni and Cucorani are the proof of anadvanced civilization, comparable to the most famous civilizations ofthat time. The exceptional value of the pottery belonging to CucuteniCulture from the patrimony of the County History Museum was recentlyconfirmed by the fact that a large number of vases have been selectedand included in a great exhibition opened in the fall of 2008 at theVatican, as well as in exhibitions in Switzerland and Poland. The Age ofMetals(when the Geto-Dacians broke away from the Thracian peopleand set up their first state, led by King Burebista - I century B.C.) ispresented in the basic exhibition of the County History Museum througha great number of objects, the most remarkable being the ones from theThracian-Getic citadel from Stancesti (the middle of the I millenniumB.C.) like: tools, weapons and bronze jewelery, local and importedpottery, household utensils, as well as two golden pieces (a fantasticanimal and a rough human figurine) and secondly, other impressiveobjects are the ones from Lozna (Dersca Commune): approximately 70iron tools and weapons, dating from the last century of the I millenniumB.C. The periods relating to the existence of the Roman province Daciaand to the completion of the process of formation of the Romanianpeople (the II-VIII centuries) are illustrated through many Thracian andRoman objects - that penetrated the extra-Carpathian space throughexchanges (supply vases, amphorae, goblets, rushlights), vases forofferings and jewelery discovered in tombs dating from the III-IVcenturies, coins and agricultural tools. The Feudal Age(when the threeRomanian states are founded) is also illustrated, the themes obviouslyaiming at highlighting the historic development of Moldavia and in thiscontext, the evolution of Botosani County. The princely documents, thethesaurus with silver coins and objects discovered in Stauceni andLunca (the XIV - XV

th centuries), the tools discovered in Hudum (the XIV

th

century), the foundations of Stephen the Great (''Saint Nicholas'' ChurchDorohoi - 1495 and ''Saint Nicholas'' Popauti - 1496) and the ones ofLady Elena Despot, the wife of the ruler Petru Rares (''Saint George''Church - 1551 and ''Uspenia'' Church - 1552 from Botosani), presentedthrough eloquent photographic images, prove an active economic,political and social life in this area and also the special role played byBotosani in the history of Moldavia. The Modern Agebrings us animportant number of numismatic pieces, weapons and decorations,press documents and photographs, which prove the involvement of theinhabitants of Botosani in the most important events of their history: theUnion in 1859, the Independence War in 1877 - 1878, the Rebellion in1907 and World War I in 1914 - 1918, which ended in the formation ofthe united national state on 1 December 1918. In this context, themuseum presents the participation of the people of Botosani in the greatbattles from Marasti, Marasesti and Oituz alongside the armies of theCentral Powers in the summer of 1917 and the echo of the Great Unionin Botosani. The evolution of Botosani County in the inter-war period atan economic, social, cultural and political level completed the museum'spresentation of its history. What draws the attention of the visitors in thelast section of the museum is the gallery of notable figures fromBotosani, important to Romanian and universal spirituality, such asMihai Eminescu, George Enescu, Nicolae Iorga, personalities that standahead an impressive number of men of letters, scientists and artistswhose names, next to the name of Botosani, have transcended theborders long ago. Their portraits and a series of personal objects thatbelonged to George Enescu, Stefan Luchian, to the mathematician OctavOnicescu and to the doctor Iacob Iacobovici give substance to a spacethat makes one relfect and puts a halo of light above Botosani, certainlythe most spiritual corner of Romanian ground.

Muzeul Judeþean de Istorie Botoºani Text: Gheorghe MEDIAN - Muzeul Jude]ean Boto[ani

Amenajat în cl\direa fostei Prefecturi a jude]ului, de pe strada Unirii nr. 15(monument de arhitectur\ construit la începutul secolului al XX-lea dup\ planurilemarelui arhitect Petre Antonescu), Muzeul Jude]ean de Istorie este cea maiimportant\ institu]ie muzeal\ din jude].

PContact:Str. Unirii nr. 15, Boto[ani, jud. Boto[aniTelefon: + 40231 513 446; Fax: + 40231 536 989 E-mail: istorie@muzeubt.ro

Foto: BOARDMEDIA - Muzeul Jude]ean Boto[ani

1. - 3. Foto: www.muzeubt.ro - Ceramic\ de Cucuteni din Muzeul Jude]ean Boto[ani

Advertorial Consiliul Jude]ean Boto[aniAdvertorial Consiliul Jude]ean Boto[ani

123

>>54

ntr-un spa]iu generos de la etajul cl\dirii, sunt expuse peste 130 de opere deart\ - pictur\, acuarel\, grafic\, desen, gravur\, sculptur\, tapiserie -,semnate de un num\r însemnat de arti[ti plastici, de la clasici la tineri afla]iîn plin\ afirmare. Ele reprezint\ o mic\ parte din patrimoniul de peste 2300de opere de art\ al pinacotecii, patrimoniu constituit în cei aproape cincizeci

de ani de existen]\ ai acesteia. Expozi]ia de baz\, structurat\ pe dona]iile câtorvacolec]ionari [i arti[ti plastici consacra]i, cuprinde lucr\ri reprezentative pentru artaplastic\ româneasc\ de la sfâr[itul secolului al XIX-lea, pân\ la începutul secoluluial XXI-lea. Cea mai important\ dona]ie, care ocup\ integral una din s\lile deexpozi]ie, este cea f\cut\ în anul 1977 de profesorul universitar Vasile Filip de laConservatorul ''George Enescu'' din Bucure[ti. Din aceast\ dona]ie constând în 47de tablouri, sunt expuse 24 de lucr\ri semnate de Eusta]iu Stoenescu (naturi statice[i portrete - între care cel al profesorului [i violonistului Vasile Filip), RudolfSchwaitzer-Cump\na (peisaje din Paris [i Vene]ia), Theodor Pallady (un excep]ionalnud [i un portret al profesorului Vasile Filip), Gh. Vân\toru (autoportret), GheorghePetra[cu [i C. Mih\ilescu. O alt\ dona]ie important\, c\reia îi este de asemeneadedicat\ o întreag\ sal\, este cea a pictorului Petre Achi]enie, originar ca [i VasileFilip din ]inutul Boto[anilor, cel care [i-a legat numele de Boto[ani [i prin faptul c\a pictat cel mai important edificiu religios al ora[ului, Biserica ''Uspenia''. Între celeaproximativ 30 de lucr\ri semnate de maestrul Petre Achi]enie, aflate pe simezelepinacotecii, lucrate în tehnici diferite, se reg\sesc numeroase portrete [i peisaje,unele dintre cele din urm\ inspirate din c\l\toriile de documentare în Fran]a.Dona]ia Eugen Ispir - pictor c\ruia i se datoreaz\ înfiin]area Sec]iei de Art\ aMuzeului Jude]ean Boto[ani în anul 1960 - cuprinde mai multe lucr\ri înf\]i[ând cuprec\dere peisaje. Cea care poart\ numele pictorului Vasile {tefan se constituie dinpânze cu peisaje [i natur\ moart\, iar dona]ia pictorului Costin Neam]u - dinpasteluri [i colaje. Deosebit de interesant\ este dona]ia artistului plastic CostelBadea, compus\ din mai multe desene în c\rbune, între care se num\r\ celeînf\]i[ându-i pe maestrul Corneliu Baba [i pe pictorii boto[\neni Constantin Piliu]\[i Petre Achi]enie. Mai re]inem, din rândul dona]iilor, pe cele ale Olg\iConstantinescu Pelimon, cu mai multe lucr\ri de grafic\ semnate de {tefanConstantinescu. Din pinacoteca boto[\nean\ nu puteau lipsi arti[tii plasticiboto[\neni. Ei sunt reuni]i într-o sal\ de expozi]ie în care, al\turi de {tefan Luchian- cu dou\ remarcabile peisaje -, îi întâlnim pe Paul Verona, Octav B\ncil\ (''Cap de]iganc\''), C. Piliu]\ (''Cas\ din Boto[ani''), Ion Murariu (''Iarna pe iaz'' - acuarel\),Marcel Olinescu - gravur\ [i A. M. Agripa. De asemenea, sunt expuse trei sculpturimici în bronz ale Iuliei Oni]a, între care un ginga[ cap de feti]\. Expozi]ia cuprinde[i lucr\ri ale câtorva pictori boto[\neni contemporani - Corneliu Dumitriu, MarcelChi]ac [i Mihai Bejenaru, f\când prin aceasta o deschidere spre viitorul frumos cese întrevede pentru arta plastic\ boto[\nean\, viitor pe m\sura unui spa]iu în carecultura se constituie într-o adev\rat\ carte de vizit\.

n centrul civic al Boto[anilor, al\turi de Teatrul ''Mihai Eminescu'' se afl\ unuldintre cele mai cunoscute obiective culturale ale ora[ului, Galeriile de Art\''{tefan Luchian''. Amenajate într-un spa]iu generos, la parterul unui impozantbloc de locuin]e, acestea reprezint\ un nume de referin]\ în peisajul artelorplastice din Moldova, înscris la loc de cinste în biografia artistic\ a multor

arti[ti plastici români. Deschise în urm\ cu peste dou\ decenii în scopul promov\riiartei plastice contemporane boto[\nene, ele au constituit locul ideal unde [i-auputut expune crea]iile - pictur\, grafic\, sculptur\, tapiserie, fotografie - atât arti[tiiplastici boto[\neni, cât [i creatori din marile centre culturale ale ]\rii. Num\rul marede expozi]ii, diversitatea acestora [i valoarea expozan]ilor au oferit avizatului publicboto[\nean [ansa de a fi continuu la curent cu cele mai noi tendin]e, curente [iorient\ri ale artei plastice, de a cunoa[te [i aprecia unele dintre cele mai importantepersonalit\]i ale artei române[ti [i crea]iile acestora, fapt cu care locuitorii nu multorora[e ale ]\rii se pot l\uda. Considerând o onoare de a fi g\zdui]i de renumitelegalerii boto[\nene, au expus aici nume sonore ale picturii române[ti contemporane,precum Viorel M\rginean, Horea Pa[tina, Ion Grigore, Costin Neam]u [i mul]i al]iarti[ti ale c\ror crea]ii figureaz\ în colec]iile muzeelor din ]ar\ [i str\in\tate.Simezele Galeriilor de Art\ ''{tefan Luchian'' au g\zduit lucr\rile celor mai renumi]iarti[ti plastici boto[\neni contemporani - Victor Hreniuc, Gheorghe Stanciu, TeodorValenciuc, Constantin Doroftei, Mihai Bejenaru, precum [i ale tinerilor în plin\afirmare - Manuel M\n\stireanu, Alexandru Hreniuc, George Spaiuc, MariusVatamanu, Robert Cobuz. Tot aici se organizeaz\ expozi]iile taberelor de pictur\ dela Agafton [i Ipote[ti, manifest\ri artistice de tradi]ie, la care din anul 2008 auînceput s\ participe [i arti[ti plastici din Republica Ucraina. Galeriile au prilejuitpublicului amator de frumos [i întâlnirea cu arta fotografic\, ele g\zduind mai multeexpozi]ii - personale sau în colaborare cu arti[ti fotografi de peste hotare - alerenumitului artist fotograf Du[a Ozolin, precum [i ale mai pu]in cunoscu]ilor, dartalenta]ilor Ghenadie Prisacaru [i Cristina Venedict. Trebuie amintit faptul c\ înlipsa, pân\ de curând, a unui spa]iu pentru Sec]ia de Art\, galeriile au g\zduitexpozi]ii tematice care au prezentat publicului bogatul patrimoniu de art\ alMuzeului Jude]ean, precum [i retrospective de mare succes, cum au fost celededicate lui {tefan Luchian, Corneliu Baba, Nicolae Vermont [i Constantin Piliu]\.Cu expozi]ii variate, într-o dinamic\ remarcabil\, Galeriile de Art\ ''{tefan Luchian''constituie o destina]ie care nu ar trebui ocolit\, un obiectiv lesne de atins [i greu deuitat.

The Art Section The Art Section of the County Museum Botosani is located on No. 27 1Decembrie Street in Botosani, in an edifice situated in the proximity of theformer house of the exciseman Gheorghe Eminovici, where MihaiEminescu was born and lived until the age of four. The first floor shelters,in a generous space, 130 works of art - paintings in water colour,graphics, drawings, engravings, sculpture, tapestry - signed by a largenumber of plastic artists, from classics to the rising stars of today. Theyrepresent just a small part of the patrimony of the picture gallery whichcomprises over 2,300 works of art, a patrimony formed in the almost fiftyyears of the gallery's existence. The basic exhibition, structured on thedonations of a few collectors and famous plastic artists, comprisesrepresentative works of Romanian plastic art from the end of the XIX

th

century until the beginning of the XXIst

century. The most importantdonation, which occupies entirely one of the exhibition halls, is the onemade in 1977 by the university professor Vasile Filip from ''GeorgeEnescu'' Academy of Music in Bucharest. The donation consists of 47paintings, but only 24 works are exhibited, signed by Eustatiu Stoenescu(still life and portraits - one of the portraits presenting the professor andviolinist Vasile Filip), Rudolf Schwaitzer-Cumpana (landscapes from Parisand Venice), Theodor Pallady (an exceptional nude and a portrait ofprofessor Vasile Filip), Gh. Vanatoru (self-portrait), Gheorghe Petrascuand C. Mihailescu. Another important donation, occupying an entire hallas well, is the one made by painter Petre Achitenie, born (as well as VasileFilip) in the county of Botosani, connecting his name to Botosani bypainting the city's most important religious edifice, ''Uspenia'' Church.From among the 30 works signed by Petre Achitenie, placed on thegallery's cymae, made with different techniques, we find many portraitsand landscapes, some of them inspired by the painter's travels to France.The donation of Eugen Ispir - a painter to whom we owe theestablishment of the Art Section of the County Museum Botosani in 1960- comprises several works consisting mostly of landscapes. The donationthat bears the name of painter Vasile Stefan includes canvases withlandscapes and still life, and the donation of painter Costin Neamtupresents pictures in crayon and collages. Extremely interesting is thedonation of the plastic artist Costel Badea, consisting of several drawingsin charcoal, some depicting Corneliu Baba and the painters from BotosaniConstantin Piliuta and Petre Achitenie. We can also mention the donationof Olga Constantinescu Pelimon, comprising several works of graphicssigned by Stefan Constantinescu. The picture gallery in Botosani couldnot leave out the local plastic artists. They are reunited in an exhibitionhall, where we encounter, alongside Stefan Luchian - with tworemarkable landscapes - Paul Verona, Octav Bancila (''Head of a GipsyWoman''), C. Piliuta (''House from Botosani''), Ion Murariu (''Rush to thepond'' - water colour), Marcel Olinescu - engravings and A. M. Agripa.Three small bronze sculptures made by Iulia Onita (one of thempresenting the delicate head of a little girl) are also exhibited. Theexhibition includes works of a few contemporary painters from Botosani -Corneliu Dumitriu, Marcel Chitac and Mihai Bejenaru, thus presenting thebright future that lies ahead for the local plastic art, a future suited for aspace where culture is a true presentation card.

"Stefan Luchian" Art GalleriesIn the civic centre of Botosani, alongside ''Mihai Eminescu'' Theatre wefind one of the most famous cultural sights in town, ''Stefan Luchian" ArtGalleries. Organized in a generous space, at the ground floor of animposing apartment building, the galleries are a reference in the field ofMoldavian plastic art, occupying a top position in the artistic biographiesof many Romanian artists. Opened over two decades ago with thepurpose of promoting the contemporary plastic art in Botosani, theyrepresented the perfect place where the artists - both plastic artists fromBotosani and other artists from the country's large cultural centres -could exhibit their creations - painting, graphics, sculpture, tapestry,photography. The great number of exhibitions, their variety and thevalue of the artists who exhibited their works there have given theconnoisseur public a chance to be permanently informed about thelatest trends, currents and orientations in the plastic art field, to knowand appreciate some of the greatest personalities of Romanian art andtheir creations, a situation not frequently encountered in other Romaniantowns. Considering an honour to be accepted by the famous galleriesfrom Botosani, big names of contemporary Romanian art have exhibitedhere, such as Viorel Marginean, Horea Pastina, Ion Grigore, CostinNeamtu and many others, whose creations are present in the collectionsof national and foreign museums. The cymae of ''Stefan Luchian" ArtGalleries have exhibited the works of the most famous contemporaryartists from Botosani - Victor Hreniuc, Gheorghe Stanciu, TeodorValenciuc, Constantin Doroftei, Mihai Bejenaru, as well as the works ofyoung artists - Manuel Manastireanu, Alexandru Hreniuc, GeorgeSpaiuc, Marius Vatamanu, Robert Cobuz. The exhibitions of the paintingcamps from Agafton and Ipotesti are also organized here, traditionalartistic manifestations, being attended also by plastic artists fromUkraine since 2008. The galleries have also given the public the chanceto find delight in photographic art, sheltering several exhibitions -individual or in collaboration with photographers from abroad - of thefamous photographer Dusa Ozolin, as well as exhibitions of the lessfamous, but talented nonetheless, Ghenadie Prisacaru and CristinaVenedict. We must also mention that because of the lack of a space forthe Art Section (until now), the galleries have organized themeexhibitions which presented the vast art patrimony of the CountyMuseum, as well as very successful retrospective exhibitions, such asthe ones dedicated to Stefan Luchian, Corneliu Baba, Nicolae Vermontand Constantin Piliuta. With a large variety of exhibitions, with aremarkable dynamics, ''Stefan Luchian" Art Galleries represent a must-see, an accessible and not easily forgotten sight.

54<<

Foto: Exponate din sec]ia de art\ a Muzeului Jude]ean Boto[ani

>>55

Secþia de Artã Galeriile de Artã "ªtefan Luchian" Pe strada 1 Decembrie nr. 27 dinBoto[ani, într-o cl\dire dinimediata apropiere a locului pe cares-a aflat casa c\minarului GheorgheEminovici, unde s-a n\scut [i acopil\rit pân\ la vârsta de patru aniMihai Eminescu, se afl\ Sec]ia deArt\ a Muzeului Jude]eanBoto[ani.

1. Foto: Galeria de Art\ ''{tefan Luchian"

2. [i 3. Foto: Picturi din portofoliul pictorului George SPAIUC expuse la Galeria de Art\ ''{tefan Luchian"

Advertorial Consiliul Jude]ean Boto[ani

II

Text: Gheorghe MEDIAN - Muzeul Jude]ean Boto[aniText: Gheorghe MEDIAN - Muzeul Jude]ean Boto[aniFoto: www.georgespaiuc.uv.ro

Advertorial Consiliul Jude]ean Boto[ani

>>57 56<<

Muzee dorohoieneMuzeul de Arheologie Sãveni

Colecþia Memorialã Mihai ºi Alexandru Ciucã

1. Foto: Homar - homarus gammarus

2. Foto: Diorama - ecosistem de balt\

3. Foto: Diorama - ecosistem p\dure de conifere

4. Foto: Dropia - pas\re pe cale de dispari]ie

Muzeul de {tiin]ele Naturii Municipiul Dorohoi dispune de o valoroas\ zestre cultural\, ale c\rei elemente debaz\ sunt câteva edificii de cult - cel mai vechi datând din secolul al XV-lea, maimulte construc]ii, consacrate ca monumente de arhitectur\, de la sfâr[itulsecolului al XIX-lea [i începutul secolului al XX-lea, [i trei unit\]i muzeale. Dou\dintre muzeele dorohoiene - Muzeul de {tiin]ele Naturii [i Galeriile de Art\Modern\ - sunt amenajate în cl\direa fostei prefecturi a jude]ului Dorohoi,monument de arhitectur\, una dintre cele mai frumoase construc]ii ale ora[ului,situat\ pe strada Al. I. Cuza, nr. 43. Muzeul de {tiin]ele Naturii a luat fiin]\ în anul1953, având ini]ial colec]ii de arheologie, istorie, [tiin]ele naturii [i art\. Dup\formarea jude]ului Boto[ani, în anul 1968, colec]iile de istorie, arheologie [i art\au fost transferate la Boto[ani, men]inându-se aici doar colec]ia de [tiin]elenaturii, care a cunoscut o continu\ extindere, devenind una dintre cele maiimportante din ]ar\. Patrimoniul muzeal (istorie natural\), format din 352 piese [i41 plan[e în anul 1968, a ajuns în prezent la 276.000 exemplare din toate grupelesistematice, ob]inute din achizi]ii [i dona]ii de la diver[i colec]ionari [i ca rezultatal cercet\rii de teren f\cute de personalul de specialitate al institu]iei. Printreachizi]iile cele mai importante se num\r\ ''Colec]ia entomologic\ prof. IoanNeme['', catalogat\ ca fiind a treia din ]ar\ din punctul de vedere al valorii[tiin]ifice, ''Colec]ia de lepidoptere exotice - Wilhelm Weber'' [i ''Colec]ia de p\s\riexotice (Zair, Africa)'', prof. C\t\lin Rang. Muzeul dispune de un mic spa]iu cup\s\ri [i pe[ti exotici, ce completeaz\ cu o not\ vie caracterul naturist al acestuia.

Galeriile de Art\ Modern\ La parterul muzeului au fost amenajate ''Galeriile de Art\ Modern\'', în cadrulc\rora sunt expuse peste 700 de piese de art\ decorativ\ din sticl\ [i por]elan.Ele sunt realizate de arti[tii sticlari [i cerami[ti participan]i la taberele de crea]iede la Dorohoi din anii 1985 -1989, printre care se num\r\ Cristina Popescu Rusu,Iulia Oni]\, Dionisie Popa, Dan B\ncil\, Ioana Setrot, Ileana {etran, Maria [iAurelian Antal [i Mihai Debeli.

l\direa care g\zduie[te acest l\ca[ cultural este monument dearhitectur\ (secolul al XIX-lea) [i este situat\ pe strada 1Decembrie 1918 nr. 40. Muzeul de Arheologie S\veni [i ''Colec]iaMemorial\ Mihai [i Alexandru Ciuc\'' fiin]eaz\ din anul 1965.Muzeul de Arheologie valorific\ o serie de vestigii de mare interes

[tiin]ific, rezultate în urma s\p\turilor arheologice efectuate în zona S\venilor -Ripiceni, Mitoc, Co]u[ca, Dr\gu[eni, H\ne[ti [i Vorniceni. Cele mai vechiexponate, cu care de altfel se deschide circuitul expozi]ional, dateaz\ dinpaleolitic. Din rândul acestora, pe lâng\ numeroasele unelte [i arme din piatr\cioplit\, se remarc\ ''atelierul'' de confec]ionat unelte din silex, descoperit laMitoc, [i dou\ complexe cu oase de mamut, între care un col] care impresioneaz\prin dimensiuni: lungimea de trei metri [i diametrul maxim de 0,28 cm. În s\liledestinate neoliticului, re]in aten]ia topoarele de piatr\ [lefuit\, o râ[ni]\ [i mai alesminunatele exemplare de ceramic\ cucutenian\ pictat\ bi- [i tricrom, într-oimpresionant\ varietate de forme [i m\rimi. Li se al\tur\ idolii antropomorfi [izoomorfi simbolizând cultul fertilit\]ii [i fecundit\]ii [i numeroase piese de cult,care pun în valoare componen]a spiritual\ a Culturii Cucuteni. În s\lile deexpozi]ie, pot fi v\zute, de asemenea, obiecte din epoca bronzului, apar]inândCulturii Noua (topoare cu gaur\ de înm\nu[are, greut\]i de lut ars pentru plasade pescuit [i pentru r\zboiul de ]esut vertical, ceramic\ ornamentat\ cu [nur),obiecte din secolele II-III ale erei cre[tine (vase de factur\ roman\) [i din secoleleIII-IV apar]inând Culturii Sântana de Mure[-Cerneahov (obiecte de podoab\ [ivase ceramice). Exponatele, deosebit de bine conservate, se constituie în dovezirevelatoare ale evolu]iei societ\]ii omene[ti în acest col] de ]ar\, iar muzeul carele expune constituie un obiectiv care merit\ s\ fie înscris pe itinerarul oric\ruiturist ajuns în jude]ul Boto[ani.

n dou\ din înc\perile muzeului din S\veni, este deschis\ expozi]iamemorial\ dedicat\ fra]ilor Mihai [i Alexandru Ciuc\, dou\ dintrepersonalit\]ile de marc\ ale [tiin]ei române[ti, fii ai acestui ora[. MihaiCiuc\ (1883-1969), medic epidemiolog, academician, profesor la Facultateade Medicin\ din Bucure[ti, a fost expert în cadrul Comisiei de malarie de pe

lâng\ Societatea Na]iunilor, a organizat [i condus numeroase expedi]ii de studii[i ajutor tehnic pentru combaterea malariei în Orientul Apropiat [i Extremul Orient[i a publicat peste 350 de lucr\ri [tiin]ifice. Alexandru Ciuc\ (1880-1972) a fostprofesor la Facultatea de Medicin\ Veterinar\ Bucure[ti, director general adjunctal Institutului ''Dr. I.Cantacuzino'', membru în Consiliul Sanitar [i delegat alRomâniei la Oficiul Interna]ional de Epizootii cu sediul la Paris. Autor a peste 150de lucr\ri [tiin]ifice, el a fost inclus de Robert Wuillaume între cele 29 depersonalit\]i din domeniul medicinii veterinare care au f\cut descoperiri notabileîn acest domeniu, în ultima sut\ de ani. Dintre numeroasele obiecte [i documenteexpuse, re]in aten]ia, pe lâng\ numeroase documente originale, fotografiiînf\]i[ându-i pe cei doi oameni de [tiin]\ în momente diferite ale vie]ii, ordine [imedalii cu care au fost recompensa]i, marele num\r de manuscrise [i lucr\ri[tiin]ifice ap\rute în ]ar\ [i str\in\tate care pun în valoare înalta lor ]inut\intelectual\ [i marele prestigiu de care s-au bucurat în lumea [tiin]ific\româneasc\ [i interna]ional\.

Museums in Dorohoi The Sciences of Nature Museum The City of Dorohoi has a valuable cultural dowry, whose basic elementsare represented by a few cultural edifices - the oldest dating from the XV-th century - several constructions, acknowledged as architecturalmonuments, dating from the end of the XIX

thcentury and beginning of the

XXth

century, and three museums. Two of the museums from Dorohoi - theSciences of Nature Museum and the Modern Art Galleries - have beenestablished in the building of the former Prefect's office in Dorohoi County,an architectural monument, one of the most beautiful edifices in town,situated on No. 43 Al. I. Cuza Street. The Sciences of Nature Museum wasfounded in 1953, initially comprising collections of archaeology, history,sciences of nature and art. After the establishment of Botosani County, in1968, the collections of history, archaeology and art were transfered toBotosani, the only collection that remained being the sciences of naturecollection, which has been continuously expanded, becoming one of themost important in the country. The museum patrimony (natural history),consisting of 352 pieces and 41 boards in 1968, has 276,000 exhibitstoday from all systematic groups, obtained through acquisitions anddonations from various collectors as a result of the field researchconducted by the experts of the institution. From among the mostimportant acquisitions we can mention the ''Entomologic collection of prof.Ioan Nemes'', considered the third in the country as scientific value, the''Exotic Lepidopterae collection - Wilhelm Weber'' and the ''Exotic birdscollection (Zair, Africa)'', prof. Catalin Rang. The museum has a smallspace with exotic birds and fish, which give life to the museum.Galeriile de Art\ Modern\ The ''Modern Art Galleries'' have been set up at the ground floor, exhibitingover 700 pieces of decorative art made of glass and porcelain. They wereaccomplished by artists who participated in the creation camps fromDorohoi (1985 -1989), from among whom we can mention CristinaPopescu Rusu, Iulia Onita, Dionisie Popa, Dan Bancila, Ioana Setrot, Ileana{etran, Maria and Aurelian Antal and Mihai Debeli.

The Archaeology Museum in SaveniThe edifice that shelters this cultural sight is an architectural monument(dating from the XIX

thcentury), situated on No. 40 1 Decembrie 1918

Street. The Archaeology Museum in Saveni and the ''Memorial CollectionMihai and Alexandru Ciuca'' were established in 1965. The ArchaeologyMuseum exhibits a series of vestiges of great scientific interest, discoveredduring the archaeological diggings performed in Saveni - Ripiceni, Mitoc,Cotusca, Draguseni, Hanesti and Vorniceni area. The oldest exhibits, whichactually open the visiting circuit, date from the Paleolithic. From amongthem, besides many tools and weapons cut in stone, the most remarkablepieces are the ''workroom'' where the silex tools were made, discovered inMitoc, and two sections with mammoth bones, a tusk impressing throughits size: length of three meters and a maximum diameter of 0.28 cm. Thehalls dedicated to the Neolithic exhibit axes made of polished stone, agrinding mill and most of all the beautiful ceramic objects from Cucuteni,painted with two or three colours, in an impressive variety of shapes andsizes. This section is completed by anthropomorphic and zoomorphic godssymbolising fertility and many objects of worship, presenting the spiritualside of Cucuteni Culture. The halls also exhibit objects from the BronzeAge, belonging to Noua Culture (axes, terracotta weights for the fishingnets and for the vertical weaving loom, decorated pottery), objects datingfrom the II-III centuries of the Christian era (Roman vases) and also fromthe III-IV centuries belonging to Santana de Mures-Cerneahov Culture(jewellery and ceramic vases). The well-preserved exhibits representirrefutable proofs of the evolution of mankind in this part of the country andthe museum which presents them is a sight worth visiting by any touristwho comes to Botosani County.

The Memorial Collection Mihai and Alexandru CiucaTwo of the rooms of the museum from Saveni shelter the memorialexhibition dedicated to the brothers Mihai and Alexandru Ciuca, two of thenotable figures of Romanian science, born in this town. Mihai Ciuca (1883-1969), a doctor specialized in epidemiology, academician, professor at theMedical School in Bucharest, a member of the Malaria Commission, adivision of the Society of Nations, organized and led many study andassistance expeditions for the control of malaria in the Near and Far Eastand published over 350 scientific works. Alexandru Ciuca (1880-1972) wasa professor at the Veterinary School in Bucharest, deputy manager of ''Dr.I. Cantacuzino'' Institute, a member of the Sanitary Council and Romaniandelegate at the International Office of Epizooty in Paris. Author of over 150scientific works, he was included by Robert Wuillaume among the 29personalities who made important discoveries in the field of veterinarymedicine in the last century. From among the numerous objects andoriginal documents, the attention of the visitor is caught by photographs ofthe two scientists in different moments of their lives, the orders and medalsthey received, many manuscripts and scientific works which werepublished both in the country and abroad, proving their intellectual valueand their great prestige in the Romanian and international scientific field.

C

I

Text: Gheorghe MEDIAN - Muzeul Jude]ean Boto[aniFoto: Muzeul de {tiin]ele Naturii

Text: Gheorghe MEDIAN - Muzeul Jude]ean Boto[ani

Foto: Arhiva Muzeului de Arheologie S\veni - Vas de provizii, Cultura Cucuteni, descoperit la Dr\gu[eni

Advertorial Consiliul Jude]ean Boto[ani Advertorial Consiliul Jude]ean Boto[ani

1

3

2

4

58<<

1. Foto: BOARDMEDIA - Casa Memorial\ ''Nicolae Iorga''

2. Foto: BOARDMEDIA - Bustul lui Nicolae Iorga

3. Foto: www.cimec.ro - Muzeul Memorial ''George Enescu''

4. Foto: www.cimec.ro - Pianul lui George Enescu

Casa Memorial\ ''Nicolae Iorga'' Boto[aniConstruit\ în stilul unei arhitecturi populare, în secolul al XIX-lea, cl\direareprezint\ una din multele în care a stat cu chirie familia Iorga [i, implicit, copilulNicolae Iorga, viitorul mare istoric. Devenit\ Casa Memorial\ ''Nicolae Iorga'',modesta cl\dire, cu sediul în strada care poart\ numele istoricului (str. N. Iorganr. 14), nu departe de Liceul ''A.T. Laurian'', la care a înv\]at, ad\poste[te m\rturiifamiliale, care recompun (prin documente, fotografii, obiecte, anii copil\riei [istudiilor), anii de zbucium creator, de atitudine [i fapt\ în serviciul cauzeiNeamului Românesc. O valoroas\ bibliotec\ din opera savantului întrege[tepatrimoniul Casei Memoriale.

Muzeul Memorial ''George Enescu'' DorohoiEste organizat (1957) în casa lui Costache Enescu, tat\l marelui muzician,popasurile, vacan]ele lui George Enescu însemnând numeroase prezen]e aici,încununate cu câteva din crea]iile sale. Reorganizat recent, Muzeul Memorialprezint\ vizitatorilor s\i m\rturii - piese originale legate de familie, locuri [i crea]ie,care recompun atmosfera vie]ii marelui Enescu, ascensiunea pe înaltele culmi alem\iestriei, recunoscut\ na]ional [i universal. Institu]ia muzeal\ include [i un salonmuzical permanent, propice concertelor [i festivalurilor muzicale, cadru fericitpentru afirmarea unor tineri muzicieni din jude] [i din ]ar\.

Casa Memorial\ ''George Enescu'' Liveni Livenii, sat apar]in\tor comunei care poart\ numele marelui muzician,ad\postesc, în virtutea locului natal, casa în care a v\zut lumina zilei [i a petrecuto parte a copil\riei - Casa Memorial\ ''George Enescu'', o cas\ veche, ]\r\neasc\,care red\ mobilier ]\r\nesc, modul de via]\ ]\r\nesc, [i recompune lumeacopilului Enescu, a lui Jurjac. Este o cas\ cu curte [i gr\din\, cu flori, nuci, meri[i peri, trimi]\toare la ''impresiile din copil\rie'' enesciene. Reorganizat\muzeistic, tot recent, ofer\ vizitatorului, îndr\gostit de George Enescu [i muzicasa, un popas necesar [i reconfortant, într-un traseu turistic boto[\nean.

Casele AntipaSituate pe Bulevardul Eminescu, Casele Antipa sunt legate de copil\ria fra]ilorGrigore Antipa (1867 - 1944), biolog, ctitor al Muzeului de Istorie Natural\ dinBucure[ti, care-i poart\ numele, [i Nicolae Leon (1862 - 1931), biolog, parazitolog.Casele beneficiaz\ de o frumoas\ arhitectur\, într-un eclectism de [coal\francez\, cu factur\ rococo, datând din jurul anului 1900 (corpul din fa]\, de laBulevard). Din p\cate, au g\zduit mult timp Centrul Militar, neputând fivalorificate drept case memoriale, cum s-ar fi impus. Acum, nici atât, CaseleAntipa fiind retrocedate unor fo[ti proprietari. Chiar [i a[a, acestea r\mân ofrumuse]e arhitectonic\ a Boto[anilor, invitând turistul la popas [i admira]ie.

Muzee ºi case memorialeMuseums and memorial houses''Nicolae Iorga'' Memorial House BotosaniRaised in the style of folk architecture in the XIX

thcentury, the building is

one of the many edifices rented by Iorga family and, implicitly, by NicolaeIorga, the great historian. The modest building, today ''Nicolae Iorga''Memorial House, located on the street that bears the historian's name (No.14 N. Iorga Street), not far from ''A.T. Laurian'' High-school, shelters familytestimonies which recreate (through documents, photographs and objects,the childhood and school years of Nicolae Iorga), his great efforts that ledto attitudes and deeds in the service of the cause of the Romanian people.A valuable library containing the works of the scholar completesd thepatrimony of the Memorial House.''George Enescu'' Memorial Museum DorohoiThe museum is organized (1957) in the house of Costache Enescu, thefather of the great musician, the latter spending many holidays there,which resulted in some of his creations. Recently refurbished, the MemorialMuseum presents testimonies - original pieces connected to the family, theplaces and the musician's creations, recreating the life of the great Enescu,his rise on the peaks of art, acknowledged at both national andinternational level. The museum also includes a permanent music hall,propitious to concerts and music festivals, a great place for youngmusicians from the county and from the rest of the country to show theirskills.''George Enescu'' Memorial House Liveni Liveni, a village belonging to the commune that bears the name of thegreat musician, shelters the house where the musician was born andwhere he spent a part of his childhood - ''George Enescu'' Memorial House,an old, rustic house with typical furniture, recreating the world of Enescuthe child, of Jurjac. It is a house with a courtyard and a garden, withflowers, walnut trees, apple trees and pear trees, symbols of Enescu's''childhood impressions''. Also recently refurbished, the museumrepresents a necessary and comforting sight for the visitors love whoGeorge Enescu and his music, part of a traditional tourist circuit inBotosani.The Antipa HousesSituated on Eminescu Boulevard, Antipa Houses are connected to thechildhood of brothers Grigore Antipa (1867 - 1944), a biologist, founder ofthe Museum of Natural History in Bucharest, which is named after him, andNicolae Leon (1862 - 1931), a biologist and parasitologist. The houses havea beautiful architecture, in an Eclectic style of French inspiration, withRococo motifs, dating from around 1900 (the front building, facing theBoulevard). Unfortunately, the houses have been used to shelter theMilitary Centre for a long time, without being preserved as memorialhouses, as their character commanded. Today, the houses were givenback to their former owners, but even so, they remain an architecturalbeauty of Botosani, inviting the tourists to stop and admire them.

Casa memorial\ ''Mihai Eminescu''"Locuin]a p\rinteasc\ nu era palat boieresc, ci o cas\ modest\ de ]ar\, darînc\p\toare [i gospod\reasc\, nu lipsit\ de anume elegan]\ rustic\. Era oconstruc]ie geometric\, pu]in ridicat\ asupra solului, cu câte dou\ ferestre mari înl\turi. Un pridvor înalt în fa]\, la care suiai vreo [apte trepte de lemn, unacoper\mânt al tindei, în chip de fronton grec sprijinit pe dou\ coloane svelte,d\deau albei cl\diri acoperite cu tabl\ un vag stil neoclasic". (G. C\linescu - Via]alui Mihai Eminescu). În 1925, casa copil\riei poetului Mihai Eminescu, nelocuit\ deani de zile, ajunsese o ruin\. În 1940 este inaugurat la Ipote[ti primul muzeumemorial, înfiin]at în casa reconstruit\ în 1934 pe acela[i loc. Întrucât nu respectastructura originalului, casa-muzeu a fost d\râmat\, iar în 1979 s-a inaugurat o alta,reconstruit\ pe vechea funda]ie a casei Eminovice[tilor. Începând cu anul 2000,finisajul exterior [i interior al casei, precum [i mobilierul expus reînvie atmosferacelor treizeci de ani (1848-1878) în care familia poetului a locuit la Ipote[ti în casaconstruit\ de c\minar odat\ cu mutarea definitiv\ la mo[ia din sat.

Mihai Eminescu Memorial house''The parent's house was not a palace, but a modest cottage, althoughspacious and homelike, not without a touch of rustic elegance. It was ageometric construction, a little elevated above the ground, with two largewindows on its sides. A tall porch out front, with seven wooden steps andthe porch's roof, similar to a Greek gable supported by two slendercolumns, gave the impression that the white building with a metallic roofwas built in Neo-classical style".(G. Calinescu - The Life of MihaiEminescu). In 1925, the childhood home of the poet Mihai Eminescu,uninhabited for years, was in ruins. In 1940 the first memorial museum,established in the house that had been rebuilt in 1934 on the same spot,was inaugurated in Ipotesti. As it didn't follow the exact structure of theoriginal, the museum-house was demolished and another house wasinaugurated in 1979, reconstructed on the old foundation of the Eminovicifamily house. Since 2000, the house's exterior and interior finishings aswell as the exhibited furniture bring to life the atmosphere of the thirtyyears (1848-1878) in the course of which the poet's family lived inIpotesti, in the house built by the exciseman when he settled at hiscountry estate.

1. Foto: Casa memorial\ ''Mihai Eminescu''

2. Foto: Casa memorial\ ''Mihai Eminescu'' - interior camer\

3. Foto: Bisericu]a familiei Minovici

>>59

Text: Ionel BEJENARU - Muzeul Jude]ean Boto[ani

Text & Foto: Centrul Na]ional de Studii "Mihai Eminescu"

Advertorial Consiliul Jude]ean Boto[aniAdvertorial Consiliul Jude]ean Boto[ani

12

3

4

1

2

3

Monumente arhitecturale ºi istorice

Casa Ciomac-CantemirExprim\ o arhitectur\ tipic moldoveneasc\, caracteristic\ zonei pentru sec. XVIII-XIX, situat\ fiind într-un terminal al vechii Mahalale Armene[ti din Boto[ani. A fostsalvat\ de la demolare fizic\, de dat\ recent\. Restaurat\ aproape din temelii,Casa Ciomac-Cantemir ad\poste[te ast\zi colec]ia-expozi]ie ''{tefan Luchian'' [iuna etnografic\, precum [i sediul Funda]iei Culturale ''{tefan Luchian''.

Casele SommerCase vechi, din prima jum\tate a secolului al XIX-lea, situate vizavi de Nord-Proiect, au fost, totodat\, gazd\ bun\ activit\]ii teatrale la Boto[ani, spectacolelorsus]inute de companii teatrale vestite ale epocii [i, mai ales, exprim\rii în teatrua marelui nostru poet Mihai Eminescu, care a spus aici adio trupei Pascaly [iteatrului însu[i, în 1869, nu f\r\ a r\mâne cu iubirea pentru teatru o via]\. CaseleSommer sunt înc\ un motiv de popas eminescian pentru orice oaspete almunicipiului Boto[ani.

Casa BolfosuCl\dire veche, datat\ `n jurul anului 1800, era casa unui important negustorarmean din vechii Boto[ani, legat\ fiind de dezvoltarea nego]ului la Boto[ani, ca[i de via]a comunit\]ii armene[ti de aici. Ast\zi este sediul societ\]ii comerciale''Panda''.

Cl\direa Funda]iei SofianEste compus\ din dou\ corpuri: cas\ cu portic clasicist, cca. 1800, [i cl\direaprincipal\, cu arhitectur\ Secession, cca 1900, încadrate de zona vechiului parc.Este, de departe, cea mai monumental\ cl\dire veche din municipiul Boto[ani,din p\cate supus\ degrad\rii fizice [i în c\utare de solu]ii b\ne[ti pentrurestaurare [i înscriere în poten]ialul cultural [i turistic al Boto[anilor.

Sediul Prim\riei Municipiului Boto[aniIni]ial, a fost casa stolnicului Enachi Codrescu, apoi, prin testament (1806) anepotului s\u, Gheorghe Loiz, fiul acestuia, Ioan Loiz, vânzând-o hatmanului [iboierului filantrop Anastasie Ba[ot\. De la acesta a cump\rat-o GrigoreAlexandru Ghica (1804 - 1857), ultimul Domn al Moldovei [i n\scut în Boto[ani,care, din dragoste [i recuno[tin]\ pentru meleagurile natale, a oferit-o ob[tiiora[ului. Primari notabili ai Boto[anilor s-au perindat pe aici: T. Boyan, Gh.Hasna[, Al. Enacovici, N. Sofian, Ed. Ullé, T. Silion, I. V\sescu, D. Ursian, D.D.Hangan, R. Savinescu, I. Iacovlov, I. Missir [.a.

Centrul Vechi Boto[aniMarele incendiu din 3 iunie 1887, izbucnit în vecin\tatea Bisericii Catedrale''Uspenia'', a afectat puternic vechea Strad\ Mare din Boto[ani. Ulterior, vechilecase [i dugheni de lemn au l\sat loc, în procesul refacerii, celor de zid [i piatr\,baz\ [i ast\zi a Centrului Vechi al municipiului, cu o voca]ie comercial\ predilect\.În configura]ia sa de dup\ refacere (sfâr[it de sec. XIX - început de sec. XX) sep\streaz\ [i ast\zi. Includea [i Pia]a Carol, cu magazinele, tarabele, magaziile [ibeciurile negustorilor români, armeni [i evrei, într-o în[iruire aproape compact\de cl\diri etajate, cu ornamenta]ii de arhitectur\ specifice, pe gustul vechilorproprietari [i edili.

Casa Manolache IorgaDatând din sec. al XIX-lea, cca. 1800 - 1820, construit\ într-o arhitectur\medieval\, aceast\ cas\ îl f\cea pe marele istoric N. Iorga s\ consemneze: ''Eaceea care a fost cl\dit\ de bunul meu Manolachi Iorga (n.n. str\bunicul lui N.Iorga). Ea a apar]inut familiei Stroici [i azi e a doamnei Senjorj. Domnia Sa semut\ din ora[ [i casa se vinde. Va ajunge pe mâini str\ine [i va fi d\râmat\ oripref\cut\. Pentru prima oar\ în via]a mea îmi pare r\u c\ nu sunt bogat.''Între1989 - 2008 a func]ionat în cl\dire Muzeul de Etnografie, cl\direa fiindretrocedat\ mo[tenitorilor.

Casa Alexandru V\sescuDateaz\ de dinainte de 1891, având o arhitectur\ eclectic\, în tradi]iaclasicismului moldovenesc, ctitorul s\u fiind Alexandru (Alecu) Grigoriu V\sescu,proprietarul mo[iei Co]u[ca, secretar al Adun\rii Elective a Moldovei la alegereadomnitorului Cuza (1859). Ulterior, cl\direa a r\mas mo[tenire fiilor s\i. Eragazd\ bun\ pentru familia regal\ a României, la vizitele sale la Boto[ani. Ast\zieste sediul Direc]iei pentru Cultur\, Culte [i Patrimoniul Cultural Na]ional ajude]ului Boto[ani.

Casa MoscoviciEste datat\ `nainte de 1872, fiind ref\cut\ dup\ 1888 [i având arhitectur\eclectic\, de factur\ baroc palladian. ~n 1926, a fost cump\rat\ de la Federiga(Floreta) Coppo, n\scut\ Moscowitz, pentru a fi sediul Camerei de Comer] [iIndustrie Boto[ani, important\ institu]ie cu rol în prop\[irea comercial\ [ieconomic\ a fostelor jude]e Boto[ani, Dorohoi [i Suceava. Actualmente, cl\direaad\poste[te sediul Nord-Proiect Boto[ani [i sec]ii ale Bibliotecii Jude]ene ''MihaiEminescu'' Boto[ani.

Architectural and historic monumentsCiomac-CCantemir HouseThe house expresses a typical Moldavian architecture, characteristic of theXVIII-XIX

thcenturies, being situated in a part of the old Armenian Suburbs

in Botosani. It was recently salvaged from physical depreciation. Almostentirely restored, Ciomac-Cantemir House shelters today the collection-exhibition ''Stefan Luchian'' and also an ethnographic exhibition, as well asthe headquarters of the Cultural Foundation ''Stefan Luchian''.Sommer HousesOld houses, dating from the first half of the XIX-th century, situated acrossthe North-Project, they were hosts to the theatrical activity in Botosani, tothe performances of the famous theatre companies of that time and,especially to the theatrical expression of our great poet Mihai Eminescu,who bid goodbye to his troupe Pascaly and to theatre itself in 1869, withoutrelinquishing though his love for the stage. Sommer Houses are anotherreason to stop for anyone who visits the City of Botosani.Bolfosu HouseAn old building, dating from 1800, used to be the house of an importantArmenian merchant from the old town, connected to the development oftrade in Botosani, as well as to the life of the Armenian community fromthis place. Today it is the headquarters of ''Panda'' company.The Building of Sofian FoundationIt consists of two parts: a house with a classic portico, dating from 1800,and the main building, raised in Secession style, dating from 1900,surrounded by the old park. It is, by far, the most monumental of the oldbuildings in the City of Botosani, unfortunately a victim of physicaldepreciation and in need of monetary support for restoration andregistration in the cultural and tourist potential of Botosani.The Headquarters of Botosani City HallInitially, the house belonged to the High Steward Enachi Codrescu, andthen, through testament (1806) to his nephew, Gheorghe Loiz, whose son,Ioan Loiz, sold it to the hetman and philanthropist landowner AnastasieBasota. The latter sold it to Grigore Alexandru Ghica (1804 - 1857), the lastruler of Moldavia, born in Botosani, who, out of love and gratitude to hisbirthplace, offered the house to the city's community. The notable mayorsof Botosani served their citizens from this house: T. Boyan, Gh. Hasnas, Al.Enacovici, N. Sofian, Ed. Ullé, T. Silion, I. Vasescu, D. Ursian, D.D. Hangan,R. Savinescu, I. Iacovlov, I. Missir etc.

The Old Centre of BotosaniThe Great Fire of 3 June 1887, that broke out close to ''Uspenia'' Church,seriously affected the Main Street of Botosani. Subsequently, the oldhouses and wooden shops were replaced by the houses made of brick andstone, which represent the basis of the city's Old Centre, mainly orientedtowards trade. It has been preserved until today in the configuration thatfollowed the restoration (end of the XIX

thcentury - beginning of the XX

th

century). The area also included Carol Square, with the shops, stands andcellars of Romanian, Armenian and Jewish merchants, in a compact row ofone-storeyed buildings, with specific architectural ornaments, to the likingof the former owners and municipal authorities.Manolache Iorga HouseDating from the XIX

thcentury, around 1800 - 1820, with Medieval

architecture, this house made the great historian N. Iorga write: ''It is thehouse that had been built by my great grandfather Manolachi Iorga. Itbelonged to Stroici family and today it belongs to Lady Senjorj. She ismoving out of town and the house is being sold. It will end up in the handsof unknown people and it will be torn down or transformed. For the firsttime in my life I regret not being rich.''Between 1989 and 2008 theEthnography Museum carried out its activity inside this building, the latterbeing given back to its heirs.Alexandru Vasescu HouseThe house dates from before 1891, having an eclectic architecture, in thetradition of Moldavian classicism, its founder being Alexander (Alecu)Grigoriu Vasescu, the owner of Cotusca estate, the secretary of the ElectiveAssembly of Moldavia when Cuza was elected ruler (1859). Subsequently,the building was inherited by his sons. It used to be a fine host for the royalfamily in its visits to Botosani. Today, it is the headquarters of theDepartment for Culture and National Cultural Patrimony in BotosaniCounty.Moscovici HouseThe house is dated prior to 1872, being restored after 1888 and having aneclectic architecture, with Baroque Palladian influences. In 1926, it wasbought from Federiga (Floreta) Coppo, born Moscowitz, in order to serve asheadquarters to the Chamber of Commerce and Industry Botosani, animportant institution with a part in the commercial prosperity of the formercounties Botosani, Dorohoi and Suceava. At present, the edifice sheltersthe headquarters of Nord-Proiect Botosani and sections of ''MihaiEminescu'' County Library Botosani.

1. Foto: Arhiva Muzeului Jude]ean Boto[ani - Casa V\sescu

2. Foto: Arhiva Muzeului Jude]ean Boto[ani - Casa Moscovici

3. [i 4. Foto: BOARDMEDIA - Prim\ria municipiului Boto[ani

1.- 4. Foto: Centrul vechi al municipiului Boto[ani

>>61

Text: Ionel BEJENARU - Muzeul Jude]ean Boto[ani

Foto: BOARDMEDIA

Advertorial Consiliul Jude]ean Boto[aniAdvertorial Consiliul Jude]ean Boto[ani

3

1

2

1

23

4

62<<

Teatrul "Mihai Eminescu"Teatrul pentru Copii ºi Tineret ''Vasilache'' Boto[ani

Contact:Str. Teatrului nr. 5, Boto[ani, jud. Boto[aniTel/Fax: +40231 512 184e-mail: contact@teatrulmihaieminescu.com web: www.teatrulmihaieminescu.com

Contact:Str. Victoriei 13, Boto[ani, jud Boto[aniTel: +40231 514 353; Fax: +40231 514 353E-mail: teatrulvasilache@yahoo.com Web: www.teatrulvasilache.ro

restigioasa institu]ie de cultur\ ''Teatrul pentru Copii [i Tineret Vasilache''din Boto[ani a fost înfiin]at\ la 1 mai 1953 (primul director fiind regretatulMax Weber), iar cea dintâi premier\ a avut loc `n acela[i an cu spectacolul''Micul gâsc\nel'', în regia Floric\i Teodoru [i scenografia lui TacheDobrescu. În cei 55 de ani de activitate, repertoriul a inclus lucr\rioriginale, dar [i multe adapt\ri dup\ basme [i opere literare române[ti

sau str\ine. Astfel, se reg\sesc prelucr\ri dup\ Creang\, Eminescu, Sadoveanu, CezarPetrescu, Victor Eftimiu, Gellu Naum, apoi Swift, Pu[kin, Kipling, Oscar Wilde, chiarShakespeare, Homer, Aristofan, f\r\ s\ lipseasc\ Fra]ii Grimm, Andersen, CharlesPerrault [i mul]i al]ii. La realizarea spectacolelor teatrului boto[\nean au contribuitregizori [i scenografi binecunoscu]i în perimetrul artei p\pu[\re[ti din România. Desprecalitatea presta]iilor p\pu[arilor Teatrului ''Vasilache'' aduc m\rturie num\rulimpresionant de spectacole [i spectatori, turneele din ]ar\ [i zece state europene,premiile câ[tigate la festivalurile organizate de teatre de profil, române[ti sau de pestehotare. Teatrul ''Vasilache'' g\zduie[te Gala Interna]ional\ a Recitalurilor P\pu[\re[ti,manifestare bienal\, ajuns\ la cea de-a IX-a edi]ie. Din 1992 încoace, la acest evenimentau fost prezente, al\turi de trupe din ]ar\, teatre din Bulgaria, Cehia, Croa]ia, Elve]ia,Fran]a, Italia, Republica Moldova, Rusia, Spania, Ucraina. În ultimii ani activeaz\ caregizori cu rezultate notabile Valentin Dobrescu (secondat de talentatul scenograf MihaiPastramagiu) [i Marius Rogojinschi [i se constat\ preocuparea colectivului pentrumânuire. Ca o dovad\ cert\ a acestui lucru, Teatrul de p\pu[i ''Vasilache'', împreun\ cuPrim\ria municipiului Boto[ani, Consiliul Local al municipiului Boto[ani [i UNITER, audemarat proiectul ''Din nou în luminile rampei'', proiect anual de crea]ie teatral\, dedicatdezvolt\rii artistice a creatorilor vârstnici [i stabilirea unor pun]i de leg\tur\ întrecomunitatea artistic\ [i comunit\]ile unde exist\ teatre partenere.

Spectacole de referin]\"SOARELE FURAT"- de Maxim Asenov, scenografia Mircea Nicolau, regia Ion PuiuStoicescu, muzica de Cornel Fugaru, (1981); o adev\rat\ oper\ cu p\pu[i; "AVENTURILEUNEI MICI VR|JITOARE"- de Ottfired Preussler, regia Liviu Steciuc, scenografia SimoEniko (1983); "POVESTIRI DE BUZUNAR"- regia Liviu Steciuc (1985); "LUCEAF|RUL"-de Mihai Eminescu, regia [i scenografia Dan Fr\ticiu (1989) - un poem în imagini de omare expresivitate, care a dus la ob]inerea de numeroase premii de c\tre realizatorii s\i;"OAMENI {I COPII"- regia Marius Rogojinschi, scenografia Valentin Dobrescu [i MihaiPastramagiu, mi[care scenic\ Delia Olteanu (1992); "ADAM {I EVA"- regia ValentinDobrescu, scenografia Mihai Pastramagiu [i Valentin Dobrescu (1994); "PRIN}ESAVR|JIT|"- de Ladislau Dvorschi, regia Valentin Dobrescu, scenografia Mihai Pastramagiu(1997); "JAZZ FANTASY"- regia [i ilustra]ia muzical\ (teme clasice de jazz) MariusRogojinschi, scenografia Mihai Pastramagiu, mi[care scenic\ Delia Olteanu (1998);"DESEN ANIMAT"- regia [i scenografia Valentin Dobrescu (2000); "VISUL UNEI NOP}IDE VAR|"- de William Shakespeare, adaptare de Ion Sapdaru, regia artistic\ [i ilustra]iamuzical\ Ion Sapdaru, scenografia [i costumele Mihai Pastramagiu (2004); "PINOCCHIOR|MÂNE LA {COAL|?"- de Ibica Leonte, Mihaela Nistoric\, Marius Rusu, muzica:Constantin Panaite; scenografia: Marius Rogojinschi [i Mihai Pastramagiu, Regia: MariusRogojinschi (2006); "O MINUNE ÎNTR-UUN LAN DE SOARE"- de Ion Sapdaru; scenografia:Gelu Rî[ca; compila]ia muzical\: Ion Sapdaru; consultant artistic: Marius Rogojinschi;(2007); "GHIOCELUL {I OMUL DE Z|PAD|"- regia, adaptarea textului [i ilustra]iamuzical\: Marius Rogojinschi, scenografia: Mihai Pastramagiu [i Marius Rogojinschi(2008).

e lâng\ locurile `n care numeroase personalit\]i ilustre ale culturiiromâne[ti au l\sat semne consistente ale vie]uirii lor - Eminescu laIpote[ti, Enescu la Liveni [i Dorohoi, Iorga în Boto[ani, Luchian la{tef\ne[ti [i Boto[ani -, niciun itinerar turistic structurat pe domeniulculturii din Boto[ani nu va putea ocoli Teatrul "Mihai Eminescu". Institu]iase bucur\ în Boto[ani de o tradi]ie bogat\ [i îndelungat\ în timp. În

toamna anului trecut, cu un fast deosebit [i prin manifest\ri de amploare, aici s-audesf\[urat dou\ anivers\ri remarcabile: 170 de ani de teatru în limba român\ la Boto[ani[i 50 de ani de func]ionare în actualul sediu al Teatrului "Mihai Eminescu". La Boto[ani,prima reprezenta]ie teatral\ în limba român\ a avut loc în 1838 [i a fost rodul colabor\riidintre Nicolini, directorul {colii Domne[ti din ora[, [i Costachi Caragiali. Prima sal\ deteatru din Boto[ani a fost construit\ în 1860 [i purta denumirea de "Teatrul PetracheCristea", în acest fel Boto[anii fiind printre primele ora[e din ]ar\ care a avut o astfel desal\ de reprezenta]ii, conceput\ [i dotat\ dup\ modelul amenaj\rilor cu aceea[idestina]ie din Occident. În acest context, Boto[anii aveau un public avizat în domeniu,trupele str\ine de teatru care intrau în ]ar\ prin punctul de frontier\ Burdujeni fiind îndrum spre Bucure[ti [i apoi Constantinopol, z\bovind pentru câteva reprezenta]ii [i laBoto[ani. În 1864, teatrul din Boto[ani îl avea angajat ca sufleur [i scriitor de roluri peMihai Eminescu, poetul nepereche de mai târziu. Din felurite motive, în timp teatrul [i-aschimbat loca]iile, trecând prin "Sala meseria[ilor" [i "Teatrul Popovici". Dar, constant, peafi[ele spectacolelor au figurat nume ilustre: trupa Vl\dicescu-Tardini, Adelina Patti,celebr\ stea la Opera din Paris în jurul anilor 1860, marea tragedian\ Agatha Bârsescu,Constantin T\nase. Cum în acea perioad\ Boto[anii erau al patrulea ora[ ca m\rime,dup\ Bucure[ti, Ia[i [i Gala]i, s-a pus imperios problema construirii unui teatru. În ianuarie1912 a fost constituit\ "Societatea pe ac]iuni Teatrul Eminescu", la 23 septembrie înacela[i an punându-se piatra de temelie pentru viitorul "templu al artei", construc]ia fiindinaugurat\ - ce performan]\! - doar dup\ doi ani, la 21 decembrie 1914, cu piesa "Loricanoastr\", a Na]ionalului bucure[tean. Pe scena acestui teatru a r\sunat pentru ultimaoar\ în ora[ul s\u natal glasul lui Nicolae Iorga, prezent la Congresul Ligii Culturale cuconferin]a "Cum trebuie în]eles Eminescu". La 8 aprilie 1944, frumoasa cl\dire a Teatrului"Mihai Eminescu" a fost par]ial distrus\ de c\derea unei bombe a avia]iei germane.Teatrul a fost ref\cut între anii 1956-1958, doar c\ în stilul sovietic al epocii, f\r\ nimic dinceea ce-i asigura cl\dirii somptuozitatea ini]ial\. Cei mai bine de 50 de ani de activitateteatral\ desf\[urat\ de la redeschiderea Teatrului au însemnat pentru actorii boto[\nenizeci de stagiuni care au bucurat publicul urbei, dar care au [i creat teatrului boto[\neano recunoa[tere na]ional\ [i chiar interna]ional\. Teatrul ofer\ câteva reprezenta]ii pes\pt\mân\ - în sala mare, cu 500 de locuri [i în sala "Atelier", cu 100 de locuri -, dar esteconceput [i ca un "Centru cultural", g\zduind concerte, expozi]ii, lans\ri de carte,festivaluri ale copiilor [i tinerilor, începând din acest an, chiar [i un Festival de teatrupentru liceeni, în perioada 3-8 mai. Au devenit deja tradi]ie "Zilele Teatrului MihaiEminescu", manifestare care se desf\[oar\ la începutul lunii octombrie [i care a ajuns laedi]ia a IV-a. Trupa Teatrului a întreprins turnee în Fran]a, Egipt, Turcia, Georgia,Republica Moldova. Din toamna anului trecut, Teatrul "Eminescu", în colaborare cuTeatrul pentru copii [i tineret "Vasilache", au ini]iat un proiect de turism cultural-religios,oferind reprezenta]ii în spa]ii adecvate, în primii trei ani de derulare ai proiectuluiaducându-se în fa]a publicului trilogia lui Delavrancea, jucat\ în cadrul unor ctitorii[tefaniene - Cetatea Sucevei, biserici ctitorite de {tefan cel Mare [i Sfânt. La cerere,Teatrul "Eminescu" poate fi vizitat de grupuri sau individual, sala mare de spectacole [isala de marmur\ fiind spa]ii culturale deosebit de frumoase [i impozante.

’’Vasilache’’ Children and Youth Theatre BotosaniThe prestigious cultural institution ''Vasilache Children and Youth Theatre''in Botosani was established on 1 May 1953 (its first manager being thelate Max Weber), and the first play was staged in the same year: ''Thegoosling'', directed by Florica Teodoru, scenographer Tache Dobrescu. Inits 55 years of activity, the repertory included original works, but alsomany adaptations of fairy tales and Romanian and foreign literary works.Thus, the theatre has staged adaptations of Creanga, Eminescu,Sadoveanu, Cezar Petrescu, Victor Eftimiu, Gellu Naum, as well as Swift,Puskin, Kipling, Oscar Wilde, even Shakespeare, Homer, Aristophanes,and of course the Grimm Brothers, Andersen, Charles Perrault and manyothers. Many directors and scenographers, famous in the field of puppetry,have contributed to the accomplishment of the theatre's performances.The quality of the puppetteers' performance is proven by the impressivenumber of shows, the large audiences, the tours in the country and in tenEuropean states, the awards won at the festivals organized by Romanianand foreign theatres. ''Vasilache'' Theatre hosts the International Gala ofPuppet Recitals, a manifestation that takes place twice a year, reaching itsIX

thedition. Since 1992 this event has been attended by theatre ensembles

from Bulgaria, the Czech Republic, Croatia, Switzerland, France, Italy, theRepublic of Moldova, Russia, Spain and Ukraine, besides Romaniangroups. The present directors are Valentin Dobrescu (assisted by thetalented scenographer Mihai Pastramagiu) and Marius Rogojinschi andone can notice the concern of the collective for their work. As a certainproof of this fact, ''Vasilache'' Puppet Theatre, together with Botosani CityHall, Botosani Local Council and UNITER, have initiated the project ''In thespotlight once again'', an annual project of theatrical creation, dedicatedto the artistic development of the elderly creators and to the establishmentof bridges between the artistic community and the communities of thepartner theatres.Reference performances:"THE STOLEN SUN"- by Maxim Asenov, scenographer: Mircea Nicolau,director: Ion Puiu Stoicescu, music by Cornel Fugaru, (1981); a truepuppet play; "THE ADVENTURES OF A LITTLE WITCH"- by OttfiredPreussler, director: Liviu Steciuc, scenographer: Simo Eniko (1983);"POCKET STORIES"- director: Liviu Steciuc (1985); "THE MORNINGSTAR"- by Mihai Eminescu, director and scenographer Dan Fraticiu(1989) - a poem in images of great expressiveness, which brought manyawards to its producers; "MEN AND CHILDREN"- director: MariusRogojinschi, scenographers: Valentin Dobrescu and Mihai Pastramagiu,stage movement: Delia Olteanu (1992); "ADAM AND EVE"- director:Valentin Dobrescu, scenographer: Mihai Pastramagiu and ValentinDobrescu (1994); "THE BEWITCHED PRINCESS"- by Ladislau Dvorschi,director: Valentin Dobrescu, scenographer: Mihai Pastramagiu (1997);"JAZZ FANTASY"- director and musical illustration (classic jazz themes):Marius Rogojinschi, scenographer: Mihai Pastramagiu, stage movement:Delia Olteanu (1998); "CARTOON"- director and scenographer ValentinDobrescu (2000); "A MIDSUMMER NIGHT'S DREAM"- by WilliamShakespeare, adapted by Ion Sapdaru, artistic direction and musicalillustration Ion Sapdaru, scenography and costumes by Mihai Pastramagiu(2004); "PINOCCHIO STAYS IN SCHOOL?"- by Ibica Leonte, MihaelaNistorica, Marius Rusu, music by: Constantin Panaite; scenographers:Marius Rogojinschi and Mihai Pastramagiu, director: Marius Rogojinschi(2006); "A MIRACLE IN A FIELD OF SUN"- by Ion Sapdaru; scenographer:Gelu Risca, music by: Ion Sapdaru; artistic consultant: Marius Rogojinschi(2007); "THE SNOWDROP AND THE SNOWMAN"- director, textadaptation and music illustration: Marius Rogojinschi, scenographer:Mihai Pastramagiu and Marius Rogojinschi (2008).

"Mihai Eminescu" TheatreApart from the places where many important figures of Romanian culturehave left significant marks of their existence - Eminescu in Ipotesti, Enescuin Liveni and Dorohoi, Iorga in Botosani, Luchian in Stefanesti andBotosani - no tourist itinierary structured on cultural sights in Botosanicould leave out "Mihai Eminescu" Theatre. The theatre has a long and richtradition in Botosani. Two remarkable anniversaries were celebrated therelast fall, with a significant display of luxury: 170 years of theatre in theRomanian language in Botosani and 50 years of activity in the nowadaysheadquarters of "Mihai Eminescu" Theatre. In Botosani, the first theatricalperformance in Romanian took place in 1838, being the fruit of thecollaboration between Nicolini, the headmaster of the Princely School andCostachi Caragiali. The first theatre hall in Botosani was built in 1860,being called "Petrache Cristea Theatre", Botosani being among the firstcities in the country which had such a hall, designed and equippedaccording to the model of the Western halls. In this context, Botosani hadan educated public and the foreign troups that entered the countrythrough Burdujeni frontier on their way to Bucharest and thenConstantinople, would give a few performances in Botosani as well. In1864, Mihai Eminescu, the unmatched poet, was employed as prompterand roleplay writer at the theatre in Botosani. Due to various reasons, thetheatre has changed locations in the course of time, passing through the"Craftsmen Hall" and "Popovici Theatre". Still, constantly, importantnames were present on the theatre's posters: Vladicescu-Tardini troup,Adelina Patti, the famous star of the Opera in Paris around 1860, the greattragedian Agatha Barsescu, Constantin Tanase. As during that timeBotosani was the fourth town as size in the country, after Bucharest, Iasiand Galati, the construction of a theatre became necessary. The joint-stock company "Eminescu Theatre" was established in January 1912 andthe first stone of the future "temple of art" was laid on the 23 September,the construction being inaugurated - what a performance! - after just twoyears, on 21 December 1914, with the play "Lorica noastra", of theNational Theatre in Bucharest. The voice of Nicolae Iorga was heard forthe last time in his home town on the stage of this theatre, when the greatman attended the Congress of the Cultural League - the conference "Howwe should understand Eminescu". On 8 April 1944, the beautiful edifice of"Mihai Eminescu" Theatre was partially destroyed by a bomb of theGerman aviation. The theatre was restored between 1956 and 1958, butin the Soviet style of that period, without anything of what had given thebuilding its initial sumptuousness. The 50 years of theatrical activitycarried out since the reopening of the Theatre have meant many seasonsthat have pleased the public, and have also granted national and eveninternational acknowledgement to the theatre in Botosani. The theatrehosts a few performances a week - in the big hall, with 500 seats and in"Atelier" Hall with 100 seats - but it was conceived also as a "CulturalCentre", housing concerts, exhibitions, book launchings, festivals forchildren and young people, and starting this year, even a Theatre Festivalfor teenagers, between 3 and 8 May. the "Days of Mihai EminescuTheatre" have already become a tradition, taking place at the beginning ofOctober, having reached the IV-th edition. The theatre's ensemble hastoured in France, Egypt, Turkey, Georgia, the Republic of Moldova. Lastfall, "Eminescu" Theatre, in collaboration with the Children and YouthTheatre "Vasilache", initiated a project of cultural-religious tourism,performing in adequate spaces, the trilogy written by Delavrancea beingpresented to the public in the first three years of the project, in specialsceneries - Suceava Citadel and the churches built by Stephen the Great.On demand, "Eminescu" Theatre can be visited by groups or individually,the great hall and the marble hall representing beautiful and imposingcultural spaces.

PText & Foto: Teatrul pentru Copii [i Tineret ''Vasilache''

P

Foto: Arhiva Teatrului de Stat "Mihai Eminescu" - spectacolul "So]ul Akulinei"

Foto: BOARDMEDIA - Teatrul "Mihai Eminescu"

Advertorial Consiliul Jude]ean Boto[ani Advertorial Consiliul Jude]ean Boto[ani

rchestra Popular\ ''Rapsozii Boto[anilor'' a fost înfiin]at\ în anul 1970 caforma]ie a Consiliului Jude]ean al Sindicatelor, în prezent fiind însubordinea Consiliului Jude]ean Boto[ani. ~n cele aproape patru decenii deactivitate, orchestra a devenit reprezentativ\ în perimetrul promov\riifolclorului muzical românesc în jude], în ]ar\ [i str\in\tate, fiind [i unuldintre colectivele artistice cele mai apreciate din municipiul Boto[ani. Sub

îndrumarea dirijorului Ioan Cobâl\, care din 1974 a venit la pupitrul orchestrei, iar dup\ 1990 adevenit [i directorul institu]iei, orchestra profesionist\ boto[\nean\ a evitat [ocurile tranzi]iei,reu[ind s\-[i p\streze standardul profesional [i artistic. Are sediul în Boto[ani, Pietonalul Uniriinr. 10, unde se afl\ birourile, sala de repeti]ii [i studioul de înregistr\ri audio. F\r\ a fi o forma]iesupradimensionat\, orchestra are în structura ansamblului 20 instrumenti[ti [i 7 soli[ti vocali,cu precizarea c\ to]i cei în cauz\ au studii superioare de specialitate. Printre cei mai cunoscu]i[i aprecia]i instrumenti[ti se num\r\: Ciprian Potoroac\ [i Doru Farca[ - vioar\, ConstantinMândri[teanu [i Vasile Vi]alaru - trompet\, Costel Burcea [i Dorel Crâ[m\reanu - ]ambal, Mitic\{tefan - fluier, Ion Oloieru - acordeon, Relu Palade - clarinet; în prezent soli[ti vocali ai orchestreisunt: Sofia Vicoveanca, Laura {tef\nescu, Cornelia Ciobanu, Elena Mândrescu,. Dan Dobo[,Petronela Rusu; în anii preceden]i au mai figurat ca angaja]i ai orchestrei Daniela Condurache,Laura Lavric, Anton Achi]ei, Mina Pâslaru, Mihaela Vasiliu, Brându[a Covalciuc, Vasile Ursache,Aurel Amarandei. Orchestra popular\ ''Rapsozii Boto[anilor'' a participat practic la toate marileconcursuri [i festivaluri de muzic\ popular\ româneasc\, având caracter interjude]ean,regional, na]ional sau interna]ional. Anual, orchestra sus]ine 80-100 concerte urm\rite în mediede peste jum\tate de milion de spectatori.

"The Bards of Botosani" Folk Orchestra ''The Bards of Botosani'' Folk Orchestra was established in 1970 as the ensembleof the County Council of Unions, today being subordinated to Botosani CountyCouncil. In the almost four decades of activity, the orchestra has becomereprezentative in the promotion of Romanian musical folklore in the county, in thecountry and abroad, being also one of the most famous sights in the City ofBotosani. Under the guidance of the conductor Ioan Cobala, who joined theensemble in 1974, and after 1990 became the director of the institution, theorchestra from Botosani has managed to avoid the shocks of tranzition,maintaining its professional and artistic standard. Its headquarters are located inBotosani, on No. 10 Unirii Lane, sheltering the offices, the rehearsal room and therecording studio. Without exceeding any limits of common sense, the orchestrahas 20 instrumentalists and 7 singers, all having university educations in this field.From among the most famous and most appreciated instrumentalists we canmention: Ciprian Potoroaca and Doru Farcas - violin, Constantin Mandristeanu andVasile Vitalaru - trumpet, Costel Burcea and Dorel Crasmareanu - cembalo, MiticaStefan - flute, Ion Oloieru - accordion, Relu Palade - clarinet; at present, the singersare: Sofia Vicoveanca, Laura Stefanescu, Cornelia Ciobanu, Elena Mandrescu, DanDobos and Petronela Rusu; from among the former members of the orchestra wecan mention Daniela Condurache, Laura Lavric, Anton Achitei, Mina Paslaru,Mihaela Vasiliu, Brandusa Covalciuc, Vasile Ursache, Aurel Amarandei. ''The Bardsof Botosani'' Folk Orchestra has participated in all the great contests and festivalsof Romanian folk music, organized at county, regional, national or internationallevel. Every year, the orchestra has 80-100 concerts, watched by over half a millionpeople.

Orchestra Popularã "Rapsozii Botoºanilor"

Filarmonica de Stat Botoºani

Contact:Str. Marchian nr. 5, Boto[ani, jud. Boto[ani Tel./Fax: 0231 516 510E-mail: filarmonicabotosani@yahoo.com

Contact:Str. Unirii nr. 10, Boto[ani, jud. Boto[ani Telefon: 0231 511 002

64<<

n jude]ul Boto[ani exist\ peste 200 de biblioteci publice (or\[ene[ti,comunale, [colare, universitare), între care se distinge Biblioteca Jude]ean\"Mihai Eminescu". Prima cl\dire care a g\zduit-o a fost cea apar]inând {coliiNum\rul 1 de b\ie]i Marchian, iar primul bibliotecar a fost un înv\]\tor penumele s\u V. N\dejde, care avea s\ devin\ membru fondator al Ateneului

boto[\nean. Biblioteca public\ a fost înfiin]at\ `n anul 1882, la ini]iativa unuia dintrecei mai întreprinz\tori primari pe care i-a avut vreodat\ ora[ul Boto[ani, Th. Boian.Denumirea actual\ dateaz\ din noiembrie 1982, atunci când biblioteca [i-a serbatcentenarul, denumire acordat\ prin decret preziden]ial. Fondul de carte constituie oalt\ dovad\, cât se poate de palpabil\, a valorii acestei biblioteci. Patrimoniul einum\r\ aproape o jum\tate de milion de unit\]i de bibliotec\. Acestea pot ficonsultate de c\tre cei interesa]i într-un spa]iu modern, compus din numeroasesec]ii: sala de lectur\, sec]ia de împrumut pentru copii, patru filiale de cartier, dou\în str\in\tate (Republica Moldova [i Ucraina), sec]ia de împrumut pentru adul]i. Înplus, exist\ [i zece filiale specializate: Biblioteca de limbi str\ine, Biblioteca de Art\[i Audiovizual, Mediateca, Sec]ia de periodice, Biblioteca Etniilor, Biblioteca deInformatic\, Centrul de Informare Comunitar\, Centrul de Informare Turistic\,Ludoteca. De asemenea, exist\ [i o sec]ie de Colec]ii Speciale: Fondul Tradi]ional,Fondul documentar "Mihai Eminescu" - dona]ia Ion C. Rogojanu [i Fonduldocumentar "Nicolae Iorga" - dona]ia Ion C. Rogojanu.Cei pasiona]i de monede,timbre, cartofilie pot admira exponatele de la Cabinetul de Numismatic\ [i Filatelie.Fondul documentar "Mihai Eminescu" - dona]ia Ion C. Rogojanu, inaugurat la 19decembrie 1997, de]ine cea mai complet\ colec]ie de edi]ii Eminescu, volume deexegez\ eminescian\, documente române[ti [i str\ine referitoare la perioada încare a tr\it poetul. Prin achizi]iile curente, realizate tot datorit\ str\duin]ei [igenerozit\]ii donatorului, acest fond unic în ]ar\ a ajuns la aproximativ 8.000 unit\]ide bibliotec\ (edi]ii bibliofile, mobilier de patrimoniu, h\r]i, medalii, c\r]i po[tale etc.).Pentru punerea lor în valoare, Biblioteca Jude]ean\ a încheiat un Protocol decolaborare cu Universitatea "Al. I. Cuza" din Ia[i, Catedra de Literatur\ Comparat\,Teoria Literaturii [i Estetic\, având drept scop realizarea unui Laborator deCercetare Eminescologic\. Rezultatul acestei colabor\ri îl reprezint\ Revista deeminescologie "Studii eminescologice. Etudes sur Eminescu. Eminescu Studies.Eminescu Studien", cu apari]ie anual\, distins\ de c\tre Asocia]ia Academic\ "TituMaiorescu" [i a c\rei prezentare a fost solicitat\ la Centrul Cultural Român de laBerlin, Universitatea din Augsburg (Germania) [i Universitatea din Tel-Aviv (Israel).Punerea `n valoare [i promovarea patrimoniului bibliotecii se realizeaz\ prinnumeroase activit\]i ce atrag publicul spre lectur\, studiu, dar [i spre petrecereapl\cut\ a timpului liber. Printre cele mai importante fiind: "Zilele Eminescu", "ZiuaEuropei", "Festivalul etniilor", Simpozionul Na]ional "Eminescu: Carte - Cultur\ -Civiliza]ie", decernarea "Premiilor anuale" ale bibliotecii, lans\ri de carte, expozi]iitematice, anivers\ri culturale [.a. Dorin]a de studiu [i lectur\ în continu\ dinamic\face din Biblioteca Jude]ean\ "Mihai Eminescu" Boto[ani un reper important învia]a spiritual\ a comunit\]ii, des\vâr[indu-[i menirea. Aceasta este înc\ o dovad\c\ Boto[aniul î[i p\streaz\ tradi]ia de ora[ cultural.

n anul 1953 lua fiin]\ Orchestra Filarmonicii de Stat Boto[ani, care, de fapt,continua o `ndelungat\ [i important\ activitate muzical\ a meleagurilorboto[\nene, desf\[urat\ de Societatea Muzical\ ''ARMONIA'', ce fusesefondat\ de Alexandre Saint Georges, `n 1883. Actuala orchestr\ a Filarmoniciide Stat Boto[ani este alc\tuit\ din instrumenti[ti de o real\ valoare artistic\

[i de o sus]inut\ preg\tire profesional\. Concertele Filarmonicii sunt oferite fie de`ntreaga orchestr\, fie de forma]ii orchestrale camerale, cum ar fi: Fanfara''ARMONIA'', alc\tuit\ din 25 de instrumenti[ti, orchestra de camer\ ''ARSMOLDAVIAE'', format\ din 20 de instrumenti[ti, cvartetul ''MAESTOSO''[i trio-ul desufl\tori ''BREVIS''. ~nc\ din anul 1979 aceste forma]ii orchestrale au concertat `ncadrul unor turnee artistice `n Italia, Fran]a, Germania, Rusia, Spania, Elve]ia etc.Peste o sut\ de lucr\ri simfonice au fost `nregistrate pentru emisiunile radiofonice [iau fost editate [ase discuri. Din fericire, `n ultimii ani, orchestra a primit `n rândurilesale câ]iva membri tineri, care ofer\ garan]ia c\ [i `n viitor orchestra Filarmonicii dinBoto[ani (sub bagheta dirijorului Mihai Secikin [i conducerea directorului MirceaConstantin) va str\luci `n peisajul cultural [i spiritual al României.

"Mihai Eminescu" County Library BotosaniThere are over 200 public libraries in Botosani County (town, communal,school, university libraries), the most famous being "Mihai Eminescu"County Library. The first edifice that housed it belonged to No. 1 BoysSchool Marchian, and the first librarian was a teacher named V.Nadejde, who was also the founding member of the Athenaeum fromBotosani. The public library was established in 1882, at the initiative ofone of the most enterprising mayors in the history of Botosani, Th. Boian.Its current name dates from November 1982, when the librarycelebrated 100 years of existence, name awarded through a presidentialdecree. The content of books represents another tangible proof of thelibrary's value. Its patrimony includes almost half a million library items,which can be studied by those who are interested in a modern space,consisting of many sections: the reading room, the children's section,four local branches, two abroad (the Republic of Moldova and Ukraine),the regular lending section. Moreover, there are also ten specializedbranches: the Foreign Languages Library, the Art and AudiovisualLibrary, the Media Section, the Periodical Section, the Ethnic Library, theIT Library, the Community Information Centre, the Tourist InformationCentre and the Games Section. There is also the Special CollectionsSection: The Traditional Content,The Documentary Content Mihai -donated by Ion C. Rogojanuand The Documentary Content Nicolae -donated by Ion C. Rogojanu. The visitors who are interested in coins,stamps, postcards can admire the exhibits of the Numismatics andPhilately Cabinet. The Documentary Content Mihai Eminescu - donatedby Ion C. Rogojanu, inaugurated on 19 December 1997, holds the mostcomplete collections of Eminescu's works, volumes of literary exegesis,Romanian and foreign documents referring to the time of the poet.Through its current acquisitions, acheived due to the efforts andgenerosity of the donator, this unique content has reachedapproximately 8,000 library items (bibliophile editions, patrimonyfurniture, maps, medals, postcards etc.). In order to turn these objects toaccount, the County Library has concluded a Collaboration Protocol with"Al. I. Cuza" University in Iasi - the Compared Literature, LiteratureTheory and Aesthetics Department, with the purpose of creating aResearch Laboratory dedicated to Eminescu's works. The result of thiscollaboration is the annual magazine called "Studii eminescologice.Etudes sur Eminescu. Eminescu Studies. Eminescu Studien", awardedby the Academic Association "Titu Maiorescu", being also requested atthe Romanian Cultural Centre in Berlin, Augsburg University (Germany)and the Univeristy in Tel-Aviv (Israel). The capitalization and promotionof the library's patrimony is accomplished through many activities thatdraw the public to reading, studying and also to some quality leisuretime. Some of the most important activities are: "The Days ofEminescu", "The Day of Europe", "The Ethnic Festival", the NationalSymposium "Eminescu Books: Culture - Civilization", the annual"Library Awards", book launchings, theme exhibitions, culturalanniversaries etc. The public's dynamic desire for study and readingmakes "Mihai Eminescu" County Library Botosani an importantlandmark in the spiritual life of the community, completing its mission.This is yet another proof that Botosani is preserving its tradition ascultural town.

Biblioteca Judeþeanã"Mihai Eminescu" Botoºani

Contact:Calea Na]ional\ nr. 64, Boto[ani - 710028, jud. Boto[aniTel.: 0231 514 686; Fax: 0231 513 334E-mail: biblioteca@petar.roweb: www.bibliotecabotosani.ro

I

O

I

1. Foto: Fondul documentar "Mihai Eminescu" - dona]ia Ion C. Rogojanu

2. Foto: Sala de lectur\

3. Foto: Mihai Eminescu - Poesii. Editura Socec. Bucure[ti, (1884-1911) -

edi]ii `ngrijite de Titu Maiorescu

4. Foto: Publica]ii editate de biblioteca jude]ean\.

(Studii Eminescologice - 10 nr.; Catalogul Fondului documentar "Mihai Eminescu" - 2 vol.;

120 de ani de lectur\ public\: monografie).

Text & Foto: Biblioteca Jude]ean\ "Mihai Eminescu"

Filarmonica de Stat BotosaniThe State Philharmonic Orchestrawas established in 1953, continuingthe long and important music activity of the Music Association''ARMONIA'', which had been founded by Alexandre Saint Georges in1883. The present orchestra of the State Phliharmonic Botosani consistsof instrumentalists with real artistic value and a sustained professionaltraining. The concerts of the Phiharmonic Orchestra are held either bythe entire orchestra or by small groups, such as: ''ARMONIA'' Brassband, with 25 instrumentalists, the chamber-music group ''ARSMOLDAVIAE'', with 20 instrumentalists, ''MAESTOSO'' Quartetand thetrio of wind instrumentalists ''BREVIS''. Ever since 1979 these groupshave performed in artistic tours in Italy, France, Germany, Russia, Spain,Switzerland etc. Over one hundred symphonic works were recorded forradio broadcasts and six records were edited. Fortunately, a few youngmembers have recently joined the orchestra, offering the guarantee thatin the future the Philharmonic Orchestra in Botosani (conducted byMihai Secikin and managed by director Mircea Constantin) will shine inthe cultural and spiritual landscape of Romania.

Text & Foto: Filarmonica de Stat Boto[ani

Text & Foto: Orchestra Popular\ ''Rapsozii Boto[anilor''

12

34

Advertorial Consiliul Jude]ean Boto[aniAdvertorial Consiliul Jude]ean Boto[ani

66<<

Memorialul Ipoteºti - Centrul Naþional de Studii "Mihai Eminescu"

67<<

Ipotesti Memorial - "Mihai Eminescu" National Research CentreEstablished in 1992, Ipotesti Memorial is in the care of the Ministry ofCulture in Romania. A Memorial House existed in Ipotesti until 1989, asa branch of the History and Archaeology Museum in Botosani. Passingunder the direct coordination of the Ministry of Culture, the desire wasto transform Ipotesti into a Romanian Weimar, a national researchcentre that would evolve in two distinct, but connected, fields:museography and research. The Ministry of Culture has assumed andsupported our projects regarding the coherent development strategy ofthe Centre from Ipotesti, providing the necessary funds for the creationof a substantial material basis. We should mention the period 1996 -2000, when Ion Caramitru was Minister of Culture, a period which meantthe establishment of 80% of what exists today in the Centre fromIpotesti. Thus, today, the institution bears the marks and has thestructure of a unique settlement in the Romanian cultural space. In arelatively limited area, ''Mihai Eminescu'' National Research Centrereunites five cultural sights, each with its own characteristics - theMemorial House, the small church of Eminovici family, the periodcottage, the National Library of Poetry and the new Eminescu Museum.This space draws its particularities from the harmonious combination oftraditional museum sights and the modern styles of the library and of thenew museum. The small church of Eminovici family, dating from thebeginning of the XIX

thcentury, was bought by Raluca Eminovici, the

poet's mother, becoming the family's place of prayer. The churchshelters religious objects from that period, and four of the Eminovicifamily members are buried behind it: Raluca and Gheorghe, the poet'sparents, and Iorgu and Nicolae, two of the poet's brothers. The churchof Ipotesti village, built through public donations in the inter-war periodon the initiative of Nicolae Iorga and Cezar Petrescu, is dedicated to theHoly Archangels Michael and Gabriel and represents a sight for touristsdue to its unique characteristics: the black halos of the saints presentedin the interior mural painting, the face of Carol the II and the face of theArchangel Michael, as well as a mural painting which depicts the outlineof the poet's face from his young days.

recând în subordinea direct\ a Ministerului Culturii, Ipote[tii s-au dorit afi un Weimar al României, un centru na]ional de cercetare care s\evolueze pe dou\ c\i distincte, dar în leg\tur\ intrinsec\: muzeografia[i cercetarea. Ministerul Culturii [i-a asumat [i sus]inut proiectelenoastre privind strategia coerent\ de dezvoltare a Centrului de la

Ipote[ti, alocând fondurile necesare constituirii unei baze materiale consistente. Secuvine remarcat\ perioada 1996 - 2000, în care Ion Caramitru a fost ministru alCulturii, perioad\ care a însemnat pentru Centru edificarea a circa 80% din ceea ceexist\ actualmente la Ipote[ti. În acest fel, institu]ia noastr\ poart\ acum însemnele[i structura unui a[ez\mânt unic în spa]iul cultural românesc. Într-un spa]iu relativrestrâns, Centrul Na]ional de Studii ''Mihai Eminescu'' reune[te cinci obiectiveculturale cu specific propriu - Casa Memorial\, Bisericu]a familiei Eminovici, Casa]\r\neasc\ de Epoc\, Biblioteca Na]ional\ de Poezie, noul muzeu Eminescu.Particularitatea spa]iului ipote[tean este dat\ de îmbinarea armonioas\ aobiectivelor muzeale tradi]ionale cu modernele spa]ii ale Bibliotecii [i Muzeului nou.Bisericu]a familiei Eminovici, datând de la începutul secolului al XIX-lea, a fostcump\rat\ de Raluca Eminovici, mama poetului, devenind astfel l\ca[ul derug\ciune al familiei. Bisericu]a ad\poste[te obiecte de cult din acea perioad\, iarîn spatele ei se afl\ [i ast\zi mormintele a patru dintre Eminovice[ti: Raluca [iGheorghe, p\rin]ii poetului, [i Iorgu [i Nicolae, doi dintre fra]ii poetului. Bisericasatului Ipote[ti, construit\ prin colect\ public\ în perioada interbelic\ din ini]iativa luiNicolae Iorga [i Cezar Petrescu, poart\ hramul Sfin]ilor Arhangheli Mihail [i Gavril [iconstituie o atrac]ie pentru turi[ti pentru câteva motive rarisime: aureolele îndoliate(negre) ale sfin]ilor din pictura mural\ interioar\, chipul lui Carol al II-lea [i cel alArhanghelului Mihail [i o pictur\ mural\ care p\streaz\ tr\s\turile fe]ei poetului latinere]e.

T

Contact:sat Ipote[ti, comuna Mihai Eminescu, jude] Boto[aniTel./fax: 0231 517 602; 0231 517 404E-mail: m.ipotesti @gmail.comWeb: www.eminescuipotesti.ro

Casa ]\r\neasc\ de Epoc\, construit\ în stil moldovenesc, proprietate a ultimuluide]in\tor al mo[iei Ipote[ti - doctorul Papadopol, ad\poste[te în prezent MuzeulEtnografic al Centrului Na]ional de Studii de la Ipote[ti, fiind un spa]iu adecvat deexpunere pentru obiectele provenind din vechile gospod\rii ]\r\ne[ti ale spa]iuluimoldav. În acest fel circuitul muzeal propus celor ce viziteaz\ Ipote[tii acoper\ [iaria valorilor tradi]ionale. Muzeul Tematic Mihai Eminescu a fost gândit ca punct deconvergen]\ între spa]iul ca atare al Ipote[tilor - loc mirific al copil\riei, spa]iulfamilial - conturat [i între]inut de atmosfera casei memoriale [i biografia poetului -v\zut\ dintr-o dubl\ perspectiv\: cea a vârstelor creatorului [i cea a etapelorcrea]iei. Unicitatea muzeului va fi dat\ nu doar de calitatea exponatelor, cât mai alesde discursul muzeal bazat pe sugestii [i simboluri ce vor presupune o interactivitatecreativ\. Biblioteca Na]ional\ de Poezie (concretizare a unei idei faste a lui Lauren]iuUlici, fost pre[edinte al Uniunii Scriitorilor din România) dispune de dou\ depozitede carte, o sal\ de lectur\ [i o sal\ amfiteatru amenajat\ [i dotat\ cu aparaturanecesar\ pentru a g\zdui atât spectacole, cât [i seminare, colocvii, proiec]ii multi-media. Colec]ia de baz\ a Bibliotecii este constituit\ din edi]iile operei eminescienedin secolol al XIX-lea [i pân\ în prezent, fotocopii a 32 din manuscriseleeminesciene, fotografii [i scrisori autografe ale poetului [i ale Veronic\i Micle, la carese adaug\ colec]iile de documente, de critic\ [i istorie literar\, de poezie român\ [iuniversal\, precum [i cea de art\ [i, nu în ultimul rând, dona]iile Lauren]iu Ulici,Petru Cre]ia, Aurel Dorcu, Florin Zamfirescu, Mircia Dumitrescu, Alex {tef\nescu [iValentin Co[ereanu. Acestor cinci obiective de interes cultural li se adaug\amfiteatrul în aer liber, cu o capacitate de 600 de locuri, [i Pensiunea Floarealbastr\, ce cuprinde 7 vile cu mansard\ dotate la cele mai înalte standarde.Credem c\ numai în felul acesta Ipote[tii nu vor fi doar loc al unei memoriiîn]epenite în timp, ci o modalitate de a valoriza universul de valori intrinsec crea]ieieminesciene, care s-a perpetuat în spiritul genera]iilor ce i-au succedat, un spa]iudeschis atât comunic\rii între domenii diferite ale culturii române, cât [i dialoguluiacesteia cu celelalte culturi europene.

The period cottage, built in Moldavian style, property of the last owner ofIpotesti estate - the doctor Papadopol, houses today the EthnographicMuseum of the National Research Centre from Ipotesti, being anadequate exhibition space for the objects of the old Moldavianhouseholds. Thus, the museum circuit open to the tourists who visitIpotesti covers also the field of traditional values. Mihai EminescuMuseum was designed as a convergence point between the space ofIpotesti village - a mirific place of childhood and family life - shaped andsupported by the atmosphere of the memorial house and the poet'sbiography - seen from a double perspective: the poet's age and hiscreative stages. The unique character of the museum will be given notonly by the quality of the exhibits, but also by the museum discourse,which will be based on suggestions and symbols that will imply creativeinteractivity. The National Library of Poetry (materialization of a fruitfulidea of Laurentiu Ulici, the former president of the Writers Association inRomania) shelters two stacks of books, a reading room and anamphitheatre, endowed with the necessary equipment forperformances, seminars, scientific debates, multi-media projections. TheLibrary's basic collection consists of the editions of the poet's works fromthe XIX

thcentury until the present day, photocopies of 32 of his

manuscripts, photographs and letters which belonged to the poet and toVeronica Micle, being completed by collections of documents, literarycriticism and history, Romanian and universal poetry, as well as art and,last but not least, the donations of Laurentiu Ulici, Petru Cretia, AurelDorcu, Florin Zamfirescu, Mircia Dumitrescu, Alex Stefanescu andValentin Cosereanu. Alongside these cultural sights we also find theopen-air theatre with a capacity of 600 seats and Floare albastra Boardand lodging, a small complex with 7 villas, equipped at the higheststandards. We believe that in this way, Ipotesti village will not be just aplace of memory stuck in time, but a way to turn to account the universeof values belonging to Eminescu's creation, which continued to live in thespirit of the subsequent generations, a space open for communicationbetween the different fields of Romanian culture, as well as to thedialogue of the latter with the other European cultures.

1. Foto: Biblioteca Na]ional\ de Poezie

2. Foto: Amfiteatrul Laurentiu Ulici

3. Foto: C\su]e de vacan]\

Advertorial Consiliul Jude]ean Boto[ani

Înfiin]at în anul 1992, Memorialul Ipote[ti are drept for tutelar Ministerul Culturii [i

Cultelor din România. Pân\ în 1989, la Ipote[ti exista o Cas\ Memorial\, filial\ a

Muzeului de Istorie [i Arheologie din Boto[ani.

Text & Foto: Centrul Na]ional de Studii "Mihai Eminescu"

Foto: Muzeul Ipote[ti

Advertorial Consiliul Jude]ean Boto[ani

1

2

3

68<<

Vestigii istorice

Cet\]ile traco-getice de la Stânce[ti-Boto[aniCercet\rile efectuate în cet\]ile traco-getice din sec VI-III a.Hr. de la Stânce[ti-Boto[anise `nscriu `ntr-o sfer\ larg\ de preocup\ri, menite s\ scoat\ la lumin\ cele maisemnificative aspecte ale vie]ii materiale [i spirituale specifice grupurilor de popula]iecare au locuit `n cea de-a doua jum\tate a mileniului I `.Hr. `n provincia de la r\s\rit deCarpa]i. Sistemul de cet\]i traco-getice, situate în marginea de SV a localit\]iiStânce[ti, comuna Mihai Eminescu, reprezint\ un monument arheologic deimportan]\ na]ional\ [i este cuprins în Lista Monumentelor Istorice [i în cadrul Legiinr. 5/2000 la capitolul Zone protejate. S\p\turile arheologice `ntreprinse `n aceast\zon\ `n anii 1960-1970 de c\tre Adrian Florescu [i Marilena Florescu au identificat 82de complexe de locuire `n interiorul celor dou\ cet\]i de mari dimensiuni (Cetatea I -Bobeica [i Cetatea II - P\durea din {an]) cu o suprafa]\ interioar\ de 45 de ha, cu[an]uri [i valuri puternice de p\mânt, datate `n sec VI-III `.Hr. Aici s-au descoperit [i untezaur cu piese de harna[ament lucrate din aur, bronz [i fier, dar [i obiecte de factur\greceasc\. Cele dou\ cet\]i [i-au `ncheiat existen]a c\tre mijlocul sec III `.Hr, odat\ cutrecerea la noi forme de organizare teritorial-tribal\.

Cetatea traco-getic\ de la Dersca-BereznaDe[i nu au fost executate s\p\turi arheologice, cetatea de la Dersca se `nscrie, princaracteristicile sale, `n seria cet\]ilor cu incinte foarte mari, având o suprafa]\ de circa70-80 ha, o parte fiind situat\ peste grani]\. Ea a fost `ntemeiat\, se pare, la `nceputulperioadei hallstattiene `n Moldova [i locuit\ pân\ prin sec. V-IV `.Hr, fiind, prindimensiunile sale uria[e, unic\ `n Moldova.

A[ezarea getic\ fortificat\ de la Cotu-Cop\l\u Civiliza]ia getic\ [i îndeosebi a[ez\rile fortificate au constituit, în ultimele decenii,obiectul a numeroase cercet\ri sistematice, mai cu seam\ în spa]iul carpato-nistrean.Investiga]iile au generat o consistent\ literatur\ de specialitate, concretizat\ prinrapoarte de s\p\turi, studii [i chiar monografii. Pe aceast\ linie se înscrie [i monografiaa[ez\rii fortificate de la Cotu Cop\l\u. Locuit\ `ntre sec V-III `.Hr., a[ezarea `nt\rit\ dela Cotu-Copal\u are o form\ triunghiular\, cu vârful `ndreptat spre nord [i este situat\pe un platou (Jorovlea), fortificat cu val [i [an] de ap\rare, construite `n dou\ etape.S\p\turile `ntreprinse `n 5 campanii au identificat [i 15 locuin]e getice, `n care, al\turide obiecte [i ceramic\ de factur\ local\, au fost descoperite [i fragmente de amforegrece[ti din Thasos, Sinope, Chios, Mende, Heracleea Pontic\, Rhodos [i Cnidos. Aumai fost descoperite [i 4 locuin]e apar]inând culturii Cucuteni. A[ezarea fortificat\ afost identificat\ în anul 1973, iar s\p\turile sistematice s-au încheiat în anul 2004.

A[ezarea paleolitic\ de la Mitoc-Malu GalbenDin punct de vedere cultural [i cronologic, sta]iunea pluristratificat\ de la Mitoc-MaluGalben reprezint\ unul dintre cele mai importante puncte de referin]\ ale Paleoliticuluisuperior din spatiul est- [i central european. Locuirile paleolitice de la Mitoc-MaluGalben se caracterizeaz\ [i printr-o bogat\ [i variat\ gam\ de resturi faunistice. Totaici au fost descoperite numeroase structuri de locuire: ateliere de cioplire, vetre de foc,ad\posturi special amenajate. La Mitoc-Malu Galben au fost descoperite [i 10morminte sarmatice, de femei, b\rba]i [i inclusiv al unui copil. Dou\ din scheletele defemei descoperite aveau m\rgele, câte un colier [i diadem\, din m\rgele de sticl\, dar[i din obiecte cruciforme (de tipul crucii grece[ti, combinat\ cu crucea Sf. Andrei),depuse ritual pe piept [i pe frunte.

Historic vestigesThe Thracian-GGetic citadels from Stancesti-BBotosaniThe researches made at the Thracian-Getic citadels from Stancesti-Botosani (the VI-III centuries B.C.) are part of a wide range of activities,meant to bring to light the most significant aspects of the material andspiritual life of the people who lived in the province located east of theCarpathians in the second half of the I millenium B. C. The complex ofThracian-Getic citadels, situated at the south-western end of Stancestilocality, Mihai Eminescu Commune, is an archaeologic monument ofnational importance, included in the List of Historic Monuments and alsoin Law no. 5/2000 - Protected Areas. The archaeological diggingsperformed in the area in 1960-1970 by Adrian Florescu and MarilenaFlorescu identified 82 habitation complexes inside the two large citadels(Citadel I - Bobeica and Citadel II - The Forest in the Moat) with aninterior surface of 45 hectares, with moats and strong earthwork walls,dating from the VI-III centuries B.C. A thesaurus with harnesses made ofgold, bronze and iron was also discovered here, as well as Greekobjects. The two citadels ceased their existence towards the middle ofthe III

rdcentury B.C., when the society moved on to other forms of

territorial-tribal organization. The Thracian-GGetic Citadel from Dersca-BBereznaAlthough no archaeological diggings were made, the Citadel fromDersca is included, due to its characteristics, in the series of citadels withvery large precincts, having a surface of around 70-80 hectares, a partof which is situated across the border. The citadel was apparentlyestablished at the beginning of the Hallstatt period in Moldavia andinhabited until the V-IV

thcenturies B.C., being unique in Moldavia through

its size.

The fortified Getic settlement from Cotu-CCopalau The Getic civilization and especially the fortified settlements haverepresented, during the last decades, the object of many systematicresearches, mostly in the space between the Carpathians and NistruRiver. The investigations have led to many writings and reports on thediggings, studies and even monographs. One of these writings is themonograph of the fortified settlement from Cotu Copalau. Inhabitedbetween the V

thand the III

rdcenturies B.C., the fortified settlement from

Cotu-Copalau has a triangular shape, with its tower facing north,situated on a plateau (Jorovlea) and fortified with earthwork walls and adefence moat, built in two stages. The diggings performed in the courseof 5 campaigns have also identified 15 Getic dwellings, with fragmentsof Greek amphorae from Thasos, Sinope, Chios, Mende, PonticHeracleea, Rhodos and Cnidos, besides other objects and local pottery.Four dwellings that belonged to Cucuteni Culture were also discovered.The fortified settlement was identified in 1973 and the systematicdiggings ended in 2004. The Paleaolithic settlement from Mitoc-MMalu GalbenFrom a cultural and chronological point of view, the pluri-stratified resortfrom Mitoc-Malu Galben is one of the most important points of referenceof superior Palaeolithic from the eastern-central European space. Thesettlement discovered in Mitoc-Malu Galben is characterized through avast and varied range of fauna remainders. Many habitation structureswere also discovered here: carving workshops, hearths, special shelters.Ten Sarmatian tombs of men, women and even a child were alsodiscovered at Mitoc-Malu Galben. Two of the skeletons of women thatwere discovered had jewellery: a necklace and a tiara, made of glassbeads, but also cross-shaped objects (a Greek cross combined withSaint Andrew's cross), placed on the chest and forehead as signs of aritual.

Text & Foto: Octavian Liviu {OVAN - arheolog Direc]ia Jude]ean\ pentru Cultur\, Culte [i Patrimoniul Cultural Na]ional Boto[ani

1. Foto: A[ezarea paleolitic\ de la Mitoc Malul Galben

2. Foto: Cet\]ile traco-getice de la Stânce[ti

3. Foto: Fortifica]ia a[ez\rii getice de la Cotu-Cop\l\u

4. Foto: Poarta de intrare a a[ez\rii fortificate de la Dersca

Foto: A[ezarea getic\ fortificat\ de la Cotu-Cop\l\u (vedere dinspre est)

Advertorial Consiliul Jude]ean Boto[aniAdvertorial Consiliul Jude]ean Boto[ani

12

34

1. Foto: BOARDMEDIA - Bifurca]ie: stânga - M\n\stirea Sih\stria Voronei

[i dreapta - spre Pe[tera Siha[trilor

2. Foto: Pe[tera Siha[trilor

70<<

Drumul voievozilor Ia[i - Târgu Frumos (DN 28 B) - Frumu[ica - R\deni - Flamânzi (DJ 208 H) - Co[ula -Sih\strie - Vorona (DJ 208 C) - Tudora - Curte[ti (DN 28 B) - Boto[ani (DN 29) - Agafton- Baisa - Suceava - R\deniDrumul dintre Suceava - Cetatea de Scaun a Moldovei istorice [i Ia[i - capitalacultural\ a României a fost b\tut `n lung [i `n lat de voievozii Moldovei, [i nu numai, `ntimpuri de restri[te, dar [i pentru `ncântarea sufletului [i a privirii la vederea mândrelordomni]e [i a frumoaselor boieroaice [i hangi]e [i pentru delectarea cu vestitele bucatemoldovene[ti [i vinuri alese din podgoriile noastre. Pentru cei interesa]i s\ retr\iasc\adev\rate pagini de istorie, le recomand\m acest traseu, numit generic ''Drumulvoievozilor''. Din DN 28 B, `n localitatea Buda, traseul urmeaz\ DJ 208 H pentru aajunge la M\n\stirea Co[ula. Tot aici exist\ un pod (monument istoric), construit `nsec. XVIII pe râul Miletin, odat\ cu stabilirea c\lug\rilor greci la M\n\stirea Co[ula. ~nvecin\tate exist\ o frumoas\ p\dure de stejari seculari. Turi[tii care doresc s\poposeasc\ pân\ a doua zi vor fi caza]i `n cele 20 de locuri oferite de stare]ulm\n\stirii. Parcurgând traseul spre comuna Vorona, dup\ cca. 10 km de la M\n\stireaCo[ula, `n mijlocul p\durii de stejari, fagi, ulmi [i frasini, ajungem la M\n\stireaSih\stria Voronei. {i aici pelerinii pot poposi, pân\ a doua zi, ei fiind caza]i `n cele 10de locuri oferite de stare]ul m\n\stirii. Mergând `n continuare pe acest drum jude]ean,dup\ 6 km, se ajunge la Complexul M\n\stiresc Vorona, situat la marginea unuifrumos codru `n suprafa]\ de 150 ha [i care cuprinde 3 biserici, o bibliotec\ cu fond decarte religios datând din sec. XVIII-XIX [i spa]ii de cazare pentru pelerini. ~n imediataapropiere a m\n\stirii este situat lacul. De asemenea, un alt punct de atrac]ie estestejarul multisecular cunoscut sub denumirea de ''Stejarul lui Cuza'', la umbra c\ruiaa poposit Al. I. Cuza, primul domn al Principatelor Române Unite. Fiind situat\ `ntr-ostr\veche zon\ de tradi]ie cultural\ popular\ [i me[te[ug\reasc\, la Vorona pute]iadmira portul popular local, pictur\ religioas\, sculptur\ `n lemn, ]es\turi tradi]ionale,goblenuri, m\[ti populare, `mpletituri din nuiele. Turi[tii str\ini [i români [i colec]ionariide art\ popular\ care viziteaz\ zona pot g\si o diversificat\ ofert\ de produse turisticede acest gen. Gama larg\ a acestora `ncânt\ sufletul [i inima privitorului care poate [ilua cu el acas\ o p\rticic\ din sufletul ]\ranului boto[\nean. La o distan]\ de 15 kmde Vorona, se afla situat\ localitatea Tudora, atestat\ documentar `n anul 1400 [i carereprezint\ o bogat\ zon\ folcloric\ [i etnografic\. Zona mai ofer\ pentru iubitorii denatur\ [i drume]ii o rezerva]ie botanic\ de tisa situat\ `n localitatea Dealu-Mare (5 km)-Tudora la o altitudine de peste 550 m, ocupând o suprafa]\ de 117 ha. Traversândmunicipiul Boto[ani [i urmând DN 29, traseul nostru v\ `ndreapt\ pa[ii spre un cadrufeeric, un peisaj specific acestor locuri: codrii de aram\ ai localit\]ii Agafton, unde, `ntr-o a[ezare splendid\, pute]i s\ poposi]i pentru momente de lini[te [i deplin\ relaxare `nblocuri cu apartamente [i c\su]e. La finalul traseului v\ recomand\m s\ vizita]ipodgoria R\deni, situat\ la intrarea pe teritoriul jude]ului Boto[ani, la numai 2 kmabatere de la DN 28 B, `ntr-un cadru natural remarcabil, `nconjurat de vii [i livezi.Aceasta este o continuare a vestitelor podgorii Cotnari din jude]ul Ia[i.

Tourist routes in BotosaniThe Road of VoivodesIIasi - Targu Frumos (DN 28 B) - Frumusica - Radeni - Flamanzi (DJ208 H) - Cosula - Sihastrie - Vorona (DJ 208 C) - Tudora - Curtesti (DN28 B) - Botosani (DN 29) - Agafton - Baisa - Suceava - RadeniThe road between Suceava - the Residence Citadel of historicMoldavia and Iasi - the cultural capital of Romania was crossed by thevoivodes of Moldavia in times of distress, but also in times of peacefor the delight of the soul and eyes at the sight of the beautifulprincesses, landowners and innkeepers and also to taste the famousMoldavian dishes and wines from our vineyards. For the people whoare interested in experiencing true pages of history, we recommendthis route, called ''The Road of Voivodes''. From the national road DN28 B, in Buda locality, the route continues on the county road DJ 208H and reaches Cosula Monastery. Close to the monastery there is abridge (historical monument), built in the XVIII

thcentury on Miletin

River, when the Greek monks settled at Cosula Monastery. In theproximity of the monastery there is also a beautiful forest with ancientoak trees. The tourists who wish to stop for the night can findaccommodation in the 20 places offered by the abbot of themonastery. Following the route towards Vorona Commune, at approx.10 km from Cosula Monastery, in the middle of the oak, beech, elmand ash forest we reach Sihastria Voronei Monastery. The pilgrimscan also stop for the night here, being accommodated in the 10places offered by the abbot of the monastery. Continuing on thiscounty road, after 6 km, we reach the Monastery Complex Vorona,situated at the edge of a beautiful landscape, with a surface of 150hectares, comprising 3 churches, a library with religious books datingfrom the XVIII-XIX

thcenturies and accommodation spaces for

pilgrims. In the vicinity of the monastery we find the lake. Anothersight in the area is the ancient oak known as ''Cuza's Oak'', where Al.I. Cuza, the first ruler of the United Romanian Principalities stopped torest. Being situated in an area with ancient folk and craft culturaltraditions, at Vorona the tourists can admire the local costumes,religious painting, sculpture in wood, traditional weavings, gobelins,folk masks, baskets etc. The foreign and Romanian tourists, as wellas the collectors of folk art who visit the area can find a diversifiedoffer of tourist products of this kind. Their wide range pleases theheart and soul of the visitor who can take home a part of the soul ofthe peasants from Botosani. At a distance of 15 km from Vorona, wefind Tudora locality, documentary certified in 1400, representing arich folk and ethnographic area. The area also offers to the touristswho love nature the possibility to hike and to visit a botanicalreservation of yew trees, situated in Dealu-Mare (5 km) - Tudoralocality, at an altitude of over 550 m, occupying a surface of 117hectares. Crossing the City of Botosani on the national road DN 29,our route takes you to a mirific place, a landscape typical of theseplaces: the copper forest of Agafton locality, where, in a beautifulsettlement, you can spend moments of quietness and completerelaxation in apartment blocks and cottages. At the end of the routewe recommend a visit to Radeni vineyard, situated at the entrance onthe territory of Botosani County, at just 2 km from the national roadDN 28 B, in a remarkable landscape, surrounded by vineyards andorchards. It is a continuation of the famous Cotnari vineyard from IasiCounty.

>>71

Trasee turistice botoºãnene

Foto: BOARDMEDIA - P\durea Vorona

Advertorial Consiliul Jude]ean Boto[aniAdvertorial Consiliul Jude]ean Boto[ani

2

1

72<<

Localitate veche atestat\ documentar `n 1435, ora[ul {tef\ne[ti a fost, de-a lungultimpului, centru comercial, economic [i cultural al v\ii Prutului. {tef\ne[ti, loculcopil\riei lui {tefan Luchian, mai poate oferi turistului pl\cerea vizit\rii unei vechibiserici, a c\rei construc]ie a fost atribuit\ lui {tefan cel Mare. Alte atrac]ii oferite decomun\ sunt posibilit\]ile de practicare a pescuitului, `notului, canotajului, c\l\riei etc.De la {tef\ne[ti, pe DJ 294 C (3 km), vechi loc de trecere peste apa Prutului estebarajul de la Stânca-Coste[ti, baraj ce realizeaz\ o acumulare de ap\ pe o lungime de70 km [i o suprafa]\ de 7.000 ha.

Boto[ani - TudoraBoto[ani (DN 29) - Or\[eni Deal (DJ 208) - Vorona (DJ 208) - Vorona Mare (DJ 208) -Tudora (DJ 208 I).Plecând din municipiul Boto[ani, conform indicatorilor de circula]ie rutier\, spremunicipiul Ia[i, dup\ ie[irea din zona urban\, la prima intersec]ie se vireaz\ la dreaptaspre localitatea Or\[eni Deal [i se urm\re[te indicatorul de circula]ie spre localitateaVorona. Din localitatea Vorona se urm\re[te indicatorul de circula]ie spre Tudora, iarîn localitatea Vorona Mare se vireaz\ la stânga pe drumul jude]ean DJ 208 I sprelocalitatea Tudora, un centru etnografic cu elemente de art\ popular\, tradi]ii [iobiceiuri bine p\strate, cu un renumit ansamblu de dansuri populare. În localitate sep\streaz\ vestigii ale unei cur]i boiere[ti din sec. XV-XVI, casa Cantacuzino-Pa[canu,în\l]at\ în 1842, monument de arhitectur\. Tot bine p\strat este monumentul eroilordin R\zboiul de Independen]\ [i din Primul R\zboi Mondial. Manifest\rile cultural-artistice organizate în aceast\ localitate sunt Festivalul de folclor ''Holda de aur'' (lunaiunie) [i Festivalul datinilor [i obiceiurilor de iarn\ (luna decembrie). Din centrullocalit\]ii Tudora se continu\ deplasarea pe drumul DJ 208 H pân\ la cantonul silvicamplasat la limita p\durii. Se continu\ deplasarea dup\ marcajul turistic (triunghi)pân\ la cantonul Ple[a în rezerva]ie (cca 45 min.). Rezerva]ia Tisa este cuprins\ întrePârâul Racului [i Pârâul Tisa, circuitul acesteia durând cca. 60 minute. Rezerva]ia dela Tudora este cunoscut\ [i pus\ sub protec]ie pentru exemplarele de tisa. Acestarbore de origine central-european\, cu longevitate mare (cca. 3000 ani), cu lemnfoarte pre]ios, a fost mult exploatat în trecut, încât a necesitat s\ fie declarat ca specieocrotit\ [i monument al naturii. Pe lâng\ prezen]a speciei de tisa, arbore ocrotit prinlege, un interes [tiin]ific îl reprezint\ p\durea de fag cu gorun [i carpen, cu multeexemplare seculare. În rezerva]ia de la Tudora, pe valea pârâului Tisa, exist\ un canioncare este s\pat în calcare [i gresii biogene prin eroziune pe vertical\ [i datorit\ apelorcurg\toare.

Alte traseeConsiliul Jude]ean Boto[ani a propus, pe lâng\ aceste trasee turistice, s\ înfiin]eze [ialtele, care s\ aib\ ca direc]ie de ie[ire sau de intrare în ]ar\ punctele de trecere afrontierei spre sau dinspre Regiunea Cern\u]i - Ucraina. În acest context s-asuplimentat traseul turistic Suceava - Baisa - Ipote[ti - Cucor\ni - V\cule[ti - Dorohoi -Liveni - Cristine[ti - Racov\], prin crearea unei ramifica]ii de la Dorohoi spre {endriceni- Dersca - Mih\ileni - Vama Siret, care asigur\ trecerea frontierei tot spre RegiuneaCern\u]i - Ucraina. ~n plus, a ap\rut traseul nr. 4 (intrarea în jude]ul Boto[ani dinspreDiakivi]chi - Ucraina - Racov\] - Cristine[ti - Dumeni - Havârna - Dorohoi - R\d\u]i Prut- Mitoc - Manoleasa - Ripiceni - {tef\ne[ti - Tru[e[ti - St\uceni - Boto[ani) [i traseul nr.5 (intrarea în jude]ul Boto[ani dinspre Diakivi]chi - Ucraina - Racov\] - Cristine[ti -Ib\ne[ti - Pomârla - Hili[eu Horia - Dorohoi - Vârvu Câmpului - Bucecea - Vl\deni -Agafton - Boto[ani). Ar\t\m, totodat\, c\ o serie de localit\]i importante, cu poten]ialturistic, [i-au exprimat dorin]a de a figura pe traseele turistice propuse de noi, respectivprim\riile comunelor Pomârla, Cristine[ti, R\d\u]i Prut, St\uceni [i prim\ria ora[ului{tef\ne[ti. Prin statuarea acestor trasee turistice se va putea valorifica mai binepoten]ialul turistic al localit\]ilor de pe linia respectivelor trasee. În plus, aceste traseevor putea fi cunoscute [i valorificate [i de turi[tii sosi]i din alte ora[e, regiuni sau ]\ridecât Regiunea Cern\u]i sau jude]ul Boto[ani.

An old settlement, documentary certified in 1435, Stefanesti City hasbeen the commercial, economic and cultural centre of Prut Valley.Stefanesti, the childhood universe of Stefan Luchian, can also offerthe tourists the pleasure of visiting an old church, whose constructionwas attributed to Stephen the Great. Other sights are represented bythe possibilities to practise fishing, swimming, canoeing, horsebackriding etc. From Stefanesti, on the county road DJ 294 C (3 km), wefind the dam from Stanca-Costesti, an old crossing over Prut River, adam which created a lake with a length of 70 km and a surface of7,000 hectares.Boto[ani - TudoraBotosani (DN 29) - Oraseni Deal (DJ 208) - Vorona (DJ 208) - VoronaMare (DJ 208) - Tudora (DJ 208 I)Starting from the City of Botosani and following the signs towards theCity of Iasi, after leaving the urban area, at the first junction the roadturns right towards Oraseni Deal locality, and from there to Voronalocality. After Vorona, the road continues to Tudora, and from VoronaMare locality the county road DJ 208 I turns left towards Tudoralocality, an ethnographic centre with elements of folk art, wellpreserved traditions and customs, with a famous folk danceensemble. The locality also preserves vestiges of an aristocraticmansion from the XV-XVI-th centuries, Cantacuzino-Pascanu house,raised in 1842, an architectural monument. Well preserved is also themonument of the heroes of the War of Independence and World WarI. The cultural-artistic manifestations organized in this locality are theFolk Festival ''The Golden Field'' (in June) and the Festival of wintertraditions and customs (in December). From the centre of Tudoralocality, the route continues on the county road DJ 208 H up to theforest canton located at the edge of the forest. The path continuesfollowing the tourist mark (triangle) up to Plesa canton inside thereservation (approx. 45 min.). Tisa Reservation spreads betweenRacului Brook and Tisa Brook and it can be crossed in about 60minutes. The reservation from Tudora is famous and placed underprotection for its exemplars of yew tree. This tree of Central-Europeanorigin, with a long life span (approx. 3,000 years), with a veryprecious wood, has been largely exploited in the past, so that today itis considered a protected species and natural monument. Apart fromthe presence of the yew tree, which is protected by law, the beechforest with common oaks and hornbeams (many ancient exemplars)presents also an increased scientific interest. In the reservation fromTudora, on the valley of Tisa Brook, there is a canyon which has beendug in limestone and sandstone through vertical erosion by theflowing waters.Other routesBotosani County Council wants to establish other routes besides theexisting ones, which would include the frontier points to and fromCernauti Region - Ukraine. In this context, the tourist route Suceava -Baisa - Ipotesti - Cucorani - Vaculesti - Dorohoi - Liveni - Cristinesti -Racovat was extended through the creation of a branch from Dorohoito Sendriceni - Dersca - Mihaileni - Vama Siret, which provides thecrossing of the border towards Cernauti Region - Ukraine. Moreover,a fourth route was created (entrance to Botosani County towardsDiakivitchi - Ukraine - Racovat - Cristinesti - Dumeni - Havarna -Dorohoi - Radauti Prut - Mitoc - Manoleasa - Ripiceni - Stefanesti -Trusesti - Stauceni - Botosani) and also fifth route (entrance toBotosani County from Diakivitchi - Ukraine - Racovat - Cristinesti -Ibanesti - Pomarla - Hiliseu Horia - Dorohoi - Varvu Campului -Bucecea - Vladeni - Agafton - Botosani). We also mention that a seriesof important localities, with a high tourist potential, have expressedtheir desire to be included in the suggested routes, namely the townhalls of Pomarla, Cristinesti, Radauti Prut, Stauceni localities and alsoStefanesti Town Hall. The approval of these tourist routes, will givethe possibility to turn to account the tourist potential of the localitiescrossed by the respective routes. Moreover, these routes will also betraversed by tourists from other towns, regions or countries besidesCernauti Region or Botosani County.

Arcu[ul [i peni]aSuceava (DN 29) - Baisa - Boto[ani - Rediu - Suli]a - {tef\ne[ti - Stânca - RepublicaMoldova (B\l]i - Chi[in\uCând roste[ti Boto[ani, gândul `]i zboar\ spre Eminescu [i Enescu. Urma]i-ne [i ve]isim]i fo[netul p\durii [i ve]i auzi picurându-v\ `n ureche doine str\bune sauminunatele ''Rapsodii'' enesciene. Primul popas venind dinspre jude]ul Suceava sepoate face `n localitatea Baisa, apoi se ajunge `n Ipote[ti, unde pute]i vizita aici CasaMemorial\ a poetului nostru na]ional, Centrul de studii eminesciene sau Bibliotecana]ional\ ''Mihai Eminescu''. Peisajul mirific invit\ la visare [i ofer\ turistului sensibilclipe neuitate de lini[te [i reverie. Situat `ntr-un lumini[ al p\durii, `ntr-un loc la care nupo]i ajunge decât cu piciorul, lacul `]i aduce aminte de clipele copil\riei `n care ''Fiindb\iet p\duri cutreieram ...''.Nic\ieri nu po]i `n]elege mai bine ce l-a `ndemnat pe poets\ descrie atât de frumos sentimente ce umplu cu siguran]\ sufletele fiec\rui româniubitor al naturii [i nu numai. Aceast\ zon\ ofer\ [i o gam\ larg\ de produse turistice,dintre care cele mai reprezentative [i de renume sunt produsele din ceramic\tradi]ional\. Revenind pe DN 29 B, dup\ parcurgerea a cca. 3 km, v\ pute]i opri laPopasul Cucorani. Atrac]ia culinar\ a acestui loc este puiul la rotisor cu mujdei [im\m\ligu]\. De la Dorohoi, pe DN 29 A [i apoi pe DJ 208 ajunge]i `n localitatea Liveni,unde a copil\rit genialul muzician George Enescu [i a c\rui cas\ ofer\ turi[tilormomente de aleas\ reverie. Aici pute]i admira obiecte [i mobilier care au fost martorit\cu]i [i au creat totodat\ spa]iul copil\riei muzicianului.

Spre Moldova de peste PrutSuceava (DN 29) - Baisa - Boto[ani - Rediu - Suli]a - {tef\ne[ti - Stânca - RepublicaMoldova (B\l]i - Chi[in\u)Venind dinspre Suceava [i Ardeal, propunem turistului care ar vrea s\ ajung\ `nRepublica Moldova s\ viziteze atrac]iile cinegetice [i culturale de pe acest traseu.Primul popas venind dinspre jude]ul Suceava se poate face `n localitatea Baisa. LaSuli]a se poate ajunge pe DN 29 D [i apoi pe DJ 297. Comuna Suli]a prezint\ uninteres deosebit prin iazul Drac[ani, numit a[a dup\ denumirea satului din apropiere.Acest iaz are o suprafa]\ de cca. 500 ha, permi]ând practicarea pescuitului,canotajului, `notului. ~n zilele de duminic\ se organizeaz\ târguri pentru prezentare [ivânzare produse artizanat [i agricole (comuna este cunoscut\ ca târg `nc\ dinperioada anilor 1817-1819). Exist\ o frumoas\ biseric\: ''Sfântul Nicolae''. Pe DN 29,la km 3, se afl\ cabana turistic\ Rediu, care v\ ofer\ momente pl\cute de petrecere atimpului liber `n mijlocul naturii. Revenind la DN 29 D [i parcurgând cca. 45 km, vomajunge `n ora[ul {tef\ne[ti.

The bow and the penSuceava (DN 29) - Baisa - Ipotesti (DN 29 B) - Cucorani - Vaculesti -Dorohoi - Liveni - Racovat - Ukraine (Herta, Noua Sulita, Cernauti)When you say Botosani, your thought wanders to Eminescu andEnescu. Follow us and you will feel the rustle of the forest and you willhear ancient folk songs or the wonderful ''Rhapsodies''. The first stopcoming from Suceava County can be made in Baisa locality, and fromthere in Ipotesti, where you can visit the Memorial House of ournational poet, the Research Centre or "Mihai Eminescu" NationalLibrary. The mirific landscape invites the tourists to dream and offersthem unforgettable moments of quietness and revery. Situated in aforest glade, in a place you can get to only on foot, the lake bringsback memories from the childhood years when ''Fiind baiet paduricutreieram ...'' ("As a boy I used to roam the forests..."). There is noother place where one can better understand what urged the poet todescribe in such a beautiful way the feelings that fill the hearts ofeach Romanian. This area offers a wide range of tourist products, themost famous and most representative being the traditional pottery.Returning to the national road DN 29 B, after approx. 3 km, you canstop at Cucorani. The culinary attraction of this place is fried chickenwith garlic sauce and maize porridge. From Dorohoi, on the nationalroad DN 29 A and then on the county road DJ 208 you get to Livenilocality, where the brilliant musician George Enescu spent hischildhood years and whose house can offer the tourists moments ofrevery. Here you can admire objects and furniture that were silentwitnesses to the master's creation and have formed at the same timethe childhood space of the musician. Over Prut River towards Moldova Suceava (DN 29) - Baisa - Botosani - Rediu - Suil]a - Stefanesti -Stanca - Republic of Moldova (Balti - Chisinau)Coming from Suceava and Transylvania, we suggest to the touristswho want to go to the Republic of Moldova to visit the hunting andcultural sights on the route. The first stop coming from SuceavaCounty can be made in Baisa locality. The tourists can reach Sulita onthe national road DN 29 D and then on the county road DJ 297. SulitaCommune is very interesting due to Dracsani Pond, named after thenearby village. The pond has a surface of around 500 hectares,fishing, canoeing and swimming being allowed. On Sundays, fairs areorganized here for the presentation and sale of handmade andagricultural products (the commune has been known as a boroughsince 1817-1819). There is also a beautiful church: ''Saint Nicholas''.On the national road DN 29, at a distance of 3 km, we find Rediutourist lodge, offering pleasant moments in the heart of nature.Returning to DN 29 D, after approx. 45 km, we reach Stefanesti City.

>>73

Foto: Centrul Na]ional de Studii "Mihai Eminescu" - Lac p\dure Baisa

Advertorial Consiliul Jude]ean Boto[aniAdvertorial Consiliul Jude]ean Boto[ani

Foto: Arhiva Prim\riei Tudora - P\durea Tudora

\durea Tudora constituie una dintre cele mai vizitate arii naturaleprotejate din jude], datorit\ existen]ei arboretului de Taxus baccata(tisa), specie declarat\ monument al naturii, [i legendei haiducului Coroi,figur\ mitic\ ce mai r\scole[te [i ast\zi amintirile b\trânilor din comun\.Haiducul Coroi se ascundea `n p\durile din zon\, pândind convoaiele de

boieri care tranzitau drumurile locale, jefuindu-i [i `mp\r]ind s\racilor prada confiscat\.Cu o suprafa]\ de 119 ha, rezerva]ia natural\ de tisa de la Tudora a fost semnalat\`nc\ din anul 1937 ca o vegeta]ie spontan\ [i compact\. ~n rezerva]ie exist\ circa 850de exemplare de tisa dispersate pe pantele râurilor [i din care pu]ine se mai`ncadreaz\ `n vârstele de 300-350 de ani.

74<<>>75

This central-European tree, with a long life span (approx. 3,000years), with a very precious wood, has been widely exploited in thepast, today being considered a protected species and naturalmonument. Besides the presence of the yew tree, the beech,common oak and hornbeam forest is also of scientific interest,comprising many ancient exemplars. In the reservation from Tudora,on the valley of Tisa Brook, there is a canyon dug in limestone andsandstone through vertical erosion by the flowing waters. The lownumber of centennial yew trees is explained by their abusiveclearing, the reason being that the leaves of this species are toxic toanimals. Moreover, the wood was used for the production of the nailsused in the local construction sector, being also sold in all thecounties of Moldavia. At present, the reservation is in the custody ofBotosani Forest Department and it is protected, the clearing or thetransfer of seedlings to other localities being thus avoided. Thepresent surface of the protected natural area ''Tudora Forest'' hasbeen since ancient times a source of life and income for the localpopulation, through traditional activities, such as the collection ofmedicinal herbs, mushrooms etc. After the area was declared anatural reservation, these activities were performed according to thelegislation in the field; the site has also become a tourist sight, everyyear more and more tourists coming to the reservation in order toadmire the beauty of the landscape and to see the places where thelegendary outlaw Coroi used to hide. Tudora Reservation has drawnthe attention of some NGOs which, together with APM Botosani andBotosani Forest Department, have marked the tourist routes, havecleaned the water streams from the reservation (Tisa, Racului andOcup Brooks), have counted the exemplars of Taxus baccataandhave initiated public awareness campaigns for the population andlocal authorities regarding the importance of preserving the habitatand the wild species of flora/fauna.

Natural reservations and monuments in Botosani CountyBotosani County has nine natural protected areas included in theNational Network of Protected Areas: Tudora Forest, CiornohalForest, the Alder forest from Horlaceni, the Ancient Beech Forestfrom Stuhoasa, the Flower Reservation Stanca-Stefanesti, theFlower Reservation Ripiceni-Manoleasa, Bucecea Baltile Siretului,the Peat Bog from Lozna and Stanca-Costesti Lake. Tudora ForestTudora Forest is one of the most visited natural protected areas inthe county, due to the existence of Taxus baccata(yew) mast, aspecies declared natural monument, and also due to the legend ofCoroi outlaw, a mythical figure that still haunts the memories of theold men. The outlaw used to hide in the forests in the area, waitingfor the convoys of landlords that crossed the local roads, robbingthem and giving the loot to the poor. With a surface of 119 hectares,the natural reservation of yew tree from Tudora was discovered in1937 as a spontaneous and compact vegetation. There are approx.850 exemplars of yew tree in the reservation, scattered on the banksof the rivers, few exemplars remaining with ages of 300-350 years.

Rezervaþii naturale ºi monumente ale naturii din judeþul Botoºani

P

Acest arbore de origine central-european\, cu longevitate mare (circa 3000 ani), culemn foarte pre]ios, a fost mult exploatat în trecut, încât a necesitat s\ fie declarat caspecie ocrotit\ [i monument al naturii. Pe lâng\ prezen]a speciei de tisa, arbore ocrotitprin lege, un interes [tiin]ific prezint\ p\durea de fag cu gorun [i carpen cu multeexemplare seculare. În rezerva]ia de la Tudora, pe valea pârâului Tisa, exist\ un canioncare este s\pat în calcare [i gresii biogene prin eroziune pe vertical\ [i datorit\ apelorcurg\toare. Num\rul redus de arbori de tisa cu vârste seculare se explic\ prindefri[area abuziv\ a acestora din motivul c\ frunzele acestei specii erau toxice pentruanimale .De asemenea, lemnul acestora era folosit la confec]ionarea cuielor folosite `ntrecut la construc]iile locale [i erau comercializate `n toate jude]ele Moldovei. ~nprezent, rezerva]ia se afl\ `n custodia Direc]iei Silvice Boto[ani, are paza asigurat\,evitând astfel defri[area sau transferul puie]ilor `n diferile localit\]i. Actuala suprafa]\ aariei naturale protejate ''P\durea Tudora'' a constituit `nc\ din cele mai vechi timpuri osurs\ de existen]\ [i de venituri pentru popula]ia local\, prin desf\[urarea unoractivit\]i tradi]ionale, de exemplu colectarea plantelor medicinale, recoltareaciupercilor. Dup\ declararea zonei ca rezerva]ie natural\, aceste activit\]i sedesf\[oar\ conform legisla]iei `n domeniu; situl a devenit [i o atrac]ie turistic\, an dean tot mai mul]i turi[ti tranzitând rezerva]ia pentru a admira frumuse]ea peisajului [ia cunoa[te locurile unde se ascundea odinioar\ legendarul haiduc Coroi. Rezerva]iaTudora a atras aten]ia unor ONG-uri locale care, `mpreun\ cu APM Boto[ani [i Direc]iaSilvic\ Boto[ani, au marcat traseele turistice, au igienizat cursurile de ap\ dinrezerva]ie (Pârâul Tisei, Racului [i Ocup), au evaluat numeric exemplarele de Taxusbaccata[i, nu `n ultimul rând, au desf\[urat ac]iuni de con[tientizare public\ apopula]iei [i autorit\]ilor locale privind importan]a conserv\rii habitatului [i a speciilorde flor\/faun\ salbatic\.

La nivelul jude]ului Boto[ani sunt declarate nou\ arii naturale protejate incluse `n

Re]eaua Na]ional\ de Arii Protejate: P\durea Tudora, P\durea Ciornohal, Arini[ul

de la Horl\ceni, F\getul Secular de la Stuhoasa, Rezerva]ia floristic\ Stânca-

{tef\ne[ti, Rezerva]ia floristic\ Ripiceni-Manoleasa, Bucecea B\l]ile Siretului,

Turb\ria de la Lozna [i Lac Stânca-Coste[ti.

Pãdurea Tudora

Text: Rocsana GAFENCU - Agen]ia pentru Protec]ia Mediului Boto[ani - compartimentul "Protec]ia naturii"

1. Foto: Arhiva Agen]iei pentru Protec]ia Mediului Boto[ani - Rezerva]ia P\durea Tudora

2. Foto: Arhiva Agen]iei pentru Protec]ia Mediului Boto[ani - Stejar secular din P\durea Tudora

Foto: Arhiva Agen]iei pentru Protec]ia Mediului Boto[ani - P\durea Tudora - Taxus baccata - tisa

Advertorial Consiliul Jude]ean Boto[aniAdvertorial Consiliul Jude]ean Boto[ani

12

eritoriul pe care se afl\ situl apar]ine Miocenului, reprezentat prindepozite sarmatice, iar din punct de vedere petrografic predomin\marnele argiloase, apoi argilele [i mai pu]in loess-ul, iar tipul de habitatidentificat este cel al p\durilor dacice de stejar [i carpen. P\dureaCiornohal apar]ine provinciei balcano-meossiace [i este sta]iunea cea

mai nordic\ cu Cotinus coggygria, element pontic-submediteranean de mareînsemn\tate fitogeografic\. Aici se întâlnesc [i numeroase elemente continentale [isudice specifice stepei. Elementul daco-balcanic este reprezentat numai prin speciaRhinanthus rumelicus. P\durea Ciornohal este un e[antion al ecosistemului relictarde silvostep\ disjunct din nordul ]\rii, constituit din numeroase elemente xerofite,aflate la limita nordic\ a arealului: Cotinus coggygria, element pontico-submediteranean. Aici se întâlnesc [i numeroase elemente continentale [i sudicespecifice stepei. În sit s-au identificat 424 specii de plante vasculare, grupate `n 56de familii. Pe lâng\ flora bogat\ [i puternicul caracter conservativ, rezerva]iaforestier\ Ciornohal prezint\ un interes deosebit [i sub aspectul vegeta]iei.Fitocenozele întâlnite aici, cu toate perturb\rile suferite, se men]in înc\ într-o starecvasinatural\, cu particularit\]i evidente [i de mare însemn\tate fitogeografic\.Raritatea unor atât de autentice crâmpee de silvostep\, în special în Moldova,justific\ propunerea de a fi supus\ regimului de ocrotire a întregii suprafe]e ocupatede p\durea Ciornohal. Ea constituie [i un important element de peisaj care sereînnoie[te în func]ie de anotimp. Institu]ia responsabil\ pentru managementulsitului este Direc]ia Silvic\ Boto[ani (Ocolul Silvic Tru[e[ti).

abitatul identificat este de tipul ''p\duri dacice de stejar [i carpen''.Substratul geologic de vârst\ sarma]ian\ al sitului este reprezentatprin roci alc\tuite din conglomerate, alternând cu gresii, nisipuri [iargile vinete. Solul predominant este cel brun de p\dure, iar pealocuri apare podzolul. Flora rezerva]iei Vorona prezint\ un

remarcabil interes sub aspect fitogeografic. Elementele floristice predominante suntcele eurasiatice, europene [i circumpolare. Se `ntâlnesc `ns\ [i elemente alpino-carpatice, alpino-boreale [i atlantice, precum [i o serie de specii dacice [i balcanice.Importan]\ deosebit\ au [i speciile de origine continental\ [i sudic\. Cercet\rileasupra florei [i vegeta]iei din sit reliefeaz\ bog\]ia genofondului existent [i`nsemn\tatea fitogeografic\ a covorului vegetal. Covorul vegetal este variat [iprezint\ un interes [tiin]ific deosebit, cu o expresivitate remarcabil\ pentru aceast\zon\ colinar\. P\durea este proprietate privat\ a M\n\stirii Vorona [i fond forestierproprietate public\ a statului.

n acest caz identific\m un habitat comunitar identificate tip ''Lacuri eutrofenaturale [i Turb\rii capabile de o regenerare natural\''. Situl este situat înpartea de vest a jude]ului Boto[ani. Din punct de vedere geologic, perimetrulLozna-Dersca se încadreaz\ în Platforma Moldoveneasc\, ce posed\ unpachet de sedimente în grosime de 1000-5000 m. Fundamentul cristalin este

alc\tuit din mica[isturi, [isturi amfibolice-roci mezometamorfice, iar în parteasuperioar\ de roci epimetamorfice de tipul [isturilor sercito-cloritoase, rocicarbonatice, roci porfirogene. Stiva de sedimente dispuse peste fundamentul cristalinapar]in paleozoicului, mezozoicului [i neozoicului. Datorit\ capilarit\]ii ridicate aplantelor ce alc\tuiesc stratul turbifer, apa î[i g\se[te un bun loca[ de acumulare înaceste z\c\minte (apa de z\c\mânt). Apele au un aspect de mla[tin\ datorit\dispunerii z\c\mintelor pe un pat argilos impermeabil, turb\ria de la Dersca fiind omla[tin\ eutrof\. ~n sit s-a identificat [i specia floristic\ de interes comunitar Angelicapalustris. Este habitat rar în România prin grosimea stratului de turb\ eutrof\ pân\la neutr\ (1,5-6 m grosime). Aici vegeteaz\ specii de plante rare din flora vascular\ aRomâniei. Stratul de turb\ este format în special din briofite, printre care dominantesunt specia Drepanocladus aduncus [i specii ca Chrysohypnum sommerfeltii,C.chrysophyllum, Callergon giganteum[i Marchanthia polymorfa. Turb\ria se poatereface natural, `n mai pu]in de 30 de ani.

ceast\ rezerva]ie apar]ine tipului de habitat comunitar ''Comunit\]irupicole calcifile sau paji[ti bazifile din Alysso-sedion albi''. Estesingura loca]ie din ]ar\ unde vegeteaz\ planta Schivereckia podolica,specie cu o ecologie interesant\, legat\ de substratul calcarosconstituit din calcare recifale de vârst\ buglovian\, numite Toltry.

Cercet\rile efectuate de D. Mititelu [i colaboratorii asupra florei rezerva]iei Stânca-{tef\ne[ti men]ioneaz\ 416 specii cormofite [i 17 specii briofite, subliniind nuan]aponto-sarmatic\ a florei din aceast\ zon\. Referindu-se la vegeta]ie, D.Mititelu [icolab. eviden]iaz\ c\ specia s-a men]inut `ntr-o ambian]\ cenotic\ tipic\ stânc\riilorcalcaroase, cu predominarea speciilor xerofile. Pe baza acestor criterii, descrie as.Asplenio-Schivereckietumca nou\ pentru [tiin]\. Existen]a ini]ial\ `n România numai`ntr-o singur\ sta]iune (Rezerva]ia Stânca-{tef\ne[ti) a speciei Schivereckia podolica,la limita vestic\ a arealului, al\turi de o flor\ bogat\ [i variat\, precum [i valoareageologic\ a zonei au constituit criteriile declar\rii acestei loca]ii ca rezerva]ie[tiin]ific\. Se constat\ c\ raritatea floristic\ este `nso]it\ de unele endemisme ca:urechelni]a, cosaciul, [opârli]a, trinjoaica [i de unele specii de briofite saxicole.

Ciornohal ForestThe territory of the forest belongs to the Miocene era, represented bysarmatian deposits, and from a petrographic point of view we find claymarl, clay and not so much loess, the identified type of habitat being theone of Dacian forests of oak and hornbeam. Ciornohal Forest is part ofthe Balkan-Meossian province, being the most northern location withCotinus coggygria, a Pontic-sub-Mediterranean element of greatphytogeographical significance. Many continental and southernelements (steppe) can also be encountered here. The Dacian-Balkanelement is represented only through the species Rhinanthus rumelicus.Ciornohal Forest is a sample of the relic ecosystem of forest steppe,uncommon in the north of the country, consisting of many xerophyteelements, located at the northern limit of the area: Cotinus coggygria, aPontic-sub-Mediterranean element. 424 species of vascular plants,grouped in 56 families were discovered in this site. Besides the rich floraand the powerful conservative character, the forest reservationCiornohal presents a special interest also as regards the vegetation. Thephytocenosis encountered here, with all the alterations suffered, is stillmaintained in a semi-natural state, with obvious particularities of greatphytogeographical significance. The scarceness of such genuineglimpses of forest steppe, especially in Moldavia, justifies the proposalfor inclusion of the entire surface of Cionohal Forest under protection. Itis also an important landscape element that changes according to theseason. The institution responsible for the management of the site isBotosani Forest Department (Trusesti Administrative Unit).

Vorona ForestThe identified type of habitat is ''Dacian forest of oak and hornbeam''.The geological sub-layer of the site of sarmatian age is represented byrocks (conglomerates), alternating with sandstone, sand and purpleclay. The dominating soil is forest brown, intersperse with podsol. Theflora of Vorona Reservation is very interesting as regards thephytogeographical aspects. The dominating flower elements are theEurasian, European and circumpolar elements, but the Alpine-Carpathian, Alpine-Boreal and Atlantic elements can also beencountered, as well as a series of Dacian and Balkan species. Thespecies of continental and southern origin are very important as well.The researches performed on the flora and vegetation reveal the wealthof the existing genetic content and the phytogeographical significance ofthe vegetal layer. The latter is varied and presents an increased scientificinterest, with a remarkable expressiveness for this hill area. The forest isthe private property of Vorona Monastery and the forest content is in theproperty of the state.

Lozna Dersca Peat BogThe identified types of community habitats are the ''Natural eutrophiclakes and peat bogs capable of natural regeneration''. The site islocated in the western part of Botosani County. From a geological pointof view, the Lozna-Dersca perimeter is included in the MoldavianPlatform, which has sediments with a thickness of 1,000-5,000 m. Thecrystalline basis consists of mica-schist, amphibolic schist -mesometamorphic rocks, epimetamorphic rocks (chlorite - sericiteslate) and carbonate rocks in the superior part. The block of sedimentsdeposited on the crystalline basis belongs to the Paleozoic, Mesozoicand Neozoic eras. Due to the high capillarity of the plants that form thepeat bog layer, the water can accumulate in these deposits (depositwater). The waters have the aspect of swamps due to the location ofthe deposits on an impermeable clay bed, the peat bog from Derscabeing an eutrophic swamp. The flower species of community interestAngelica palustris was also identified at the site. It is a rare habitat inRomania through the thickness of the eutrophic to neutral peat layer(1.5-6 m). Rare species of plants from the vascular flora can be foundhere. The peat layer consists of bryophytes, the dominating speciesbeing Drepanocladus aduncus, Chrysohypnum sommerfeltii,C.chrysophyllum, Callergon giganteumand Marchanthia polymorfa.The peat bog can regenerate on its own in less than 30 years.

The flower reservation Stanca-SStefanestiThe identified type of community habitat is called ''Rupicolecommunities with plants that grow on calcareous soils or grasslandswith plants that prefer alkaline soils from the Alysso-sedion albihabitat''. This is the only location in the country where we can find theplant Schivereckia podolica, a species with an interesting ecology,connected to the limestone sub-layer consisting of reef limestone ofBuglovian age, called Toltry. The investigations performed by D. Mititeluand his collaborators on the flora of Stanca-Stefanesti reservationmention 416 cormophyte species and 17 bryophyte species,underlining the Pontic-Sarmatian character of the flora in this area.Referring to the vegetation, D. Mititelu and his collaborators show thatthe species was preserved in a cenotic ambiance typical of thecalcareous rocks, dominated by xerophile species. On the basis of thesecriteria, they describe the species Asplenio-Schivereckietumas new toscience. The existence of the species Schivereckia podolicain Romaniainitially in one place (Stanca-Stefanesti Reservation), at the westernlimit of the area, alongside a rich and varied flora, as well as thegeologic value of the area represented the criteria for the declaring ofthe location as scientific reservation. It was noticed that the rare flowersare accompanied by species that only grow here such as: thehouseleek, the bream, the germander speedwell, the illyric cowfoot andsome species of bryophytes that grow among rocks.

T

I

A

H

Pãdurea Ciornohal

Pãdurea Vorona

Turbãria Lozna Dersca

Rezervaþia floristicã Stânca-ªtefãneºti

>>77

1. Foto: Arhiva Agen]iei pentru Protec]ia Mediului Boto[ani - Turb\ria Lozna Dersca

2.-4. Foto: Arhiva Agen]iei pentru Protec]ia Mediului Boto[ani -

Rezerva]ia floristic\ Stânca-{tef\ne[ti

Foto: Arhiva Agen]iei pentru Protec]ia Mediului Boto[ani - P\durea Ciornohal

Foto: BOARDMEDIA - P\durea Vorona

Advertorial Consiliul Jude]ean Boto[aniAdvertorial Consiliul Jude]ean Boto[ani

2

43

>>79

n lunca Prutului se deosebesc urm\toarele tipuri de habitate: z\voi natural,unde domin\ vegeta]ia natural\ autohton\, cu arbori seculari [i undeinfluen]a omului este aproape minim\; por]iuni destul de însemnate acoperitecu tuf\ri[uri provenite din z\voaiele originale defri[ate sau tuf\ri[uri formatedin specii autohtone, prin invadarea prundi[urilor; paji[ti hidrofile care periodic

sunt acoperite de ap\; aceste terenuri sunt folosite `n parte ca fâne]e [i p\[uni,suprafe]e `nsemnate sunt transformate `n terenuri agricole folosite pentru culturaporumbului, ov\zului, cartofului, legumelor [i plantelor ale c\ror produse se folosesc`n gospod\riile proprii sau ajung `n pie]ele agroalimentare Aceste terenuri agricoledin lunca Prutului se extind `n defavoarea celorlalte zone naturale. ~n zona de lunc\,vechile p\duri naturale au fost alc\tuite majoritar din z\voaie de plop alb [i negru [iz\voaie de salcie, iar în partea mai înalt\ a luncii din pâlcuri de lunc\ cu stejarpeduncular. Dup\ anul 1950, s-au introdus pe scar\ larg\ plopii euroamericani,înlocuind de regul\ z\voaiele naturale [i p\durile de lunc\ cu stejar, acestea avândo redus\ stabilitate [i func]ionalitate.

riile naturale protejate r\spândite insular `n cadrul Luncii Prutului auca scop protejarea [i conservarea speciilor valoroase de flor\ [ifaun\, reprezentând e[antioane de peisaj deosebit. Dintre acestea,doar dou\ rezerva]ii naturale sunt nominalizate `n Legea nr. 5/2000,fiind incluse `n Re]eaua Na]ional\ de Arii Protejate: Rezerva]ia

floristic\ de la Stânca-{{tef\ne[ti[i Rezerva]ia floristic\ de la Ripiceni, ambele cusuprafa]a de 1 ha. Aceste arii protejate reprezint\ singurele loca]ii din ]ar\ undevegeteaz\ planta Schivereckia podolica, specie cu o ecologie interesant\, legat\ desubstratul calcaros constituit din calcare recifale de vârst\ buglovian\, numiteToltry. Cercet\rile efectuate de D. Mititelu [i colab. asupra florei rezerva]iei Stânca-{tef\ne[ti men]ioneaz\ 416 specii cormofite [i 17 specii briofite, subliniind nuan]aponto-sarmatic\ a florei din aceast\ zon\. Lucr\rile de amenajare a râului Prut, princonstruc]ia barajului [i a lacului de acumulare Stânca-Coste[ti, au afectatintegritatea acestei rezerva]ii, efectivele plantei fiind `n continuu declin. Un altobiectiv de interes conservativ situat `n zona ecologic\ studiat\ este P\durea Z\voiPrut, perimetru forestier pentru protec]ia solului [i consolid\ri versan]i. În zona deinteres s-au identificat arborete cu caracter natural, precum [i arborete cu caracterartificial, provenite în special din planta]iile executate dup\ anul 1950. Arboretele deprovenien]\ natural\ ocup\ o suprafa]\ de 83,5 ha, având vârste de 10-30 ani, fiindamplasate în imediata vecin\tate a cursului de ap\, la altitudini de 50-150 m.

Alte rezervaþii

The bird-ffauna with special protection''Stanca-CCostesti Lake''The following habitats can be distinguished in the meadow of Prut River:a natural riverside coppice, dominated by the native natural vegetation,with ancient trees, where the human influence is minimum; significantareas covered by shrubberies from the original cleared riversidecoppices or shrubberies consisting of native species, through theinvasion of gravel; hydrophilic grasslands which are periodically coveredwith water; these lands are used partly as hayfields and pastures andsignificant surfaces are transformed into agricultural lands used forgrowing corn, oat, potatoes, vegetables and plants, which are consumedin the private households or sold in the markets. These lands from themeadow of Prut River extend in the detriment of the other natural areas.The old natural forests from the area consisted mainly of riversidecoppices with white and black poplars, riverside coppices with willowsand also clumps of pedunculate oaks in the higher parts. After 1950, theEuro-American poplars were widely introduced, replacing the naturalriverside coppices and the meadow forests with oaks, the latter havinglow stability and functionality.

Protected sights in the ecologic areaThe protected natural areas scattered like islands in the meadow of PrutRiver have the purpose of protecting and preserving the valuable speciesof flora and fauna, representing wonderful landscape elements. Fromamong them, only two natural reservations are mentioned by name inLaw no. 5/2000, being included in the National Network of ProtectedAreas: the flora reservation from Stanca-SStefanestiand the florareservation from Ripiceni, both with a surface of 1 hectare. Theseprotected areas are the only locations in the country where we find theplant Schivereckia podolica, a species with an interesting ecology,connected to the calcareous sub-layer consisting of reef limestone ofBuglovian age, called Toltry. The investigations performed by D. Mititeluand his collaborators on the flora of the reservation from Stanca-Stefanesti mention 416 cormophyte species and 17 bryophyte species,underlining the Pontic-Sarmatian character of the flora in this area. Theworks on Prut River (the construction of the dam and of Stanca-Costestilake), have affected the integrity of this reservation, reducing the numberof plants. Another sight located in the studied ecologic area is PrutForest, a perimeter for the protection of the soil and consolidation of theslopes. Natural masts were identified in the area, as well as artificialmast, resulted mostly from the plantations cultivated after 1950. Thenatural mast occupies a surface of 83.5 hectares, with ages of 10-30years, being placed in the proximity of the water stream, at altitudes of50-150 m.

Aria de Protecþie Specialã Avifaunisticã "Lac Stânca-Costeºti"

Obiective protejate în zona ecologicã

Lucr\rile de amenajare a râului Prut, prin construc]ia barajului [i a lacului deacumulare Stânca-Coste[ti, au afectat integritatea acestei rezerva]ii, efectivele planteifiind `n continuu declin. ~nc\ din faza de `nceput a lucr\rilor s-a pus problema salv\riispeciei Schivereckia podolica. Din anul 1971, Subcomisia Monumentelor Naturii Ia[i a`nceput cercetarea condi]iilor ecologice `n care planta cohabit\ [i a `ncercat g\sireaunei sta]iuni similare. ~n urma cercet\rilor efectuate s-a ales pentru transplantare ozon\ la cca 25 km nord de Stânca, [i anume la Ripiceni (actualmente com.Manoleasa, `n urma solu]ion\rii unui litigiu privind limita dintre cele dou\ comune). Aiciapari]ia la zi a calcarelor recifale are loc `n câteva puncte. O parte din aceste iviri aufost exploatate, men]inându-se câteva stânc\rii pe malul râului Prut, cu o orientareNE. Dup\ `ncerc\ri `n ani succesivi, s-a recurs la transplantarea numai a planteloraflate pe grohoti[, deoarece tehnica desprinderii blocurilor de stânc\ cu plante nu adat rezultate (roca era foarte friabil\ [i alterat\ `n profunzime pân\ la peste 100 decm). Astfel s-a constituit [i declarat legal a doua rezerva]ie floristic\ localizat\ pe malulPrutului, `n com. Ripiceni. Din anul 1971 supravie]uiesc cca 50 de exemplare. Acela[iprocedeu s-a utilizat cu rezultate bune [i `n Gr\dina Botanic\ Ia[i. Urm\rindu-seevolu]ia an de an, s-a constatat c\ plantele au `nflorit, fructificat, formând l\starivegetativi [i rozete puternice.

The works on Prut River (the construction of the dam and of Stanca-Costesti lake), have affected the integrity of this reservation, reducingthe number of plants. Since the start of the works, the main issue hasbeen the salvation of the species Schivereckia podolica. Since 1971,the Sub-commission of the Natural Monuments in Iasi has begun toinvestigate the ecologic conditions where the plants live, in order to finda similar location. After the investigations, an area was chosen atapproximately 25 km north of Stanca - Ripiceni (today ManoleasaCommune, after the settlement of a lawsuit regarding the limit betweenthe two communes). Here, the reef limestone appears to the surface insome parts. Some of these points are exploited, a few rocky regionsexisting on the bank of Prut River, oriented towards north-east. Afterseveral attempts, only the plants that grow on the debris weretransferred to another location, as the technique of detaching theblocks of rocks together with the plants was not efficient (the rock wasvery brittle and deeply altered - over 100 cm). Thus, the second flowerreservation was established and legally declared, located on the bankof Prut River, in Ripiceni Commune. Since 1971, around 50 exemplarshave been growing in this area. The same procedure was used withgood results also in the Botanical Garden in Iasi. Observing theirevolution from year to year, the specialists discovered that the plantsblossomed and produced fruit, forming vegetative sprouts and strongrosettes.

I

AFoto: Arhiva Agen]iei pentru Protec]ia Mediului Boto[ani - Lac Stânca-Coste[ti

Arini[ul de la Horl\ceniAceast\ rezerva]ie are suprafa]a de 5 ha [i conserv\ specia de arboret Alnus glutinosa(arinul negru).F\getul secular StuhoasaEste o rezerva]ie forestier\ cu suprafa]\ de 60,5 ha, `n care specia Fagus sylvatica seg\se[te la limita estic\ a arealului na]ional, motivul care a stat la baza declar\rii arieinaturale protejate.Bucecea B\l]ile SiretuluiEste o rezerva]ie floristic\ complex\, cu suprafa]a de 2 ha, `n care sunt protejate speciide flor\ specifice zonelor umede.

The alder forest from HorlaceniThis reservation has a surface of 5 hectares and preserves thespecies of mast Alnus glutinosa (the black alder tree).The ancient beech forest StuhoasaIt is a forest with a surface of 60.5 hectares, where the species Fagussylvatica is encountered at the eastern limit of the national area,being the reason why the forest was declared natural protected area.Bucecea Baltile SiretuluiIt is a complex flower reservation, with a surface of 2 hectares, whichshelters species of flora that live in moist areas.

Foto: Arhiva Agen]iei pentru Protec]ia Mediului Boto[ani - Rezerva]ia natural\ Bucecea B\l]ile Siretului

Advertorial Consiliul Jude]ean Boto[ani

Advertorial Consiliul Jude]ean Boto[ani

80<<

mplasat `ntr-un peisaj mirific care invit\ la visare [i ofer\ turistuluisensibil clipe de neuitat, de lini[te [i reverie, lacul lui MihaiEminescu este situat `ntr-un lumini[ al p\durii, aducând amintede clipele copil\riei poetului Mihai Eminescu. Lacul este `nc\rcatcu nuferi galbeni, socoti]i de indieni ca cele mai des\vâr[ite dintre

flori. Aceast\ floare ginga[\ are un miros exotic, tulbur\tor [i poate fi admirat\ `nlunile iunie-iulie ale anului.

The blue lake in the forest Mihai Eminescu's LakeLocated in a mirific landscape which invites to reverie and offersunforgettable moments of quietness to the sensitive tourists, MihaiEminescu's lake can be found in a forest glade, reminding us of the poet'schildhood. The lake is covered with yellow water lilies, considered the mostbeautiful flowers by the Indians. This delicate flower has an exotic, thrillingscent and it can be admired in June-July.

>>81

Lacuri

Lacul lui Mihai Eminescu

A

Lacul codrilor albastru

e]eaua hidrografic\ a jude]ului Boto[ani este format\ `n principal debazinul râului Prut [i afluen]iii acestuia [i `ntr-o mic\ m\sur\ debazinul râului Siret, `n nord-vestul jude]ului. Bazinul râului Prut ocup\88% din suprafa]a jude]ului, iar 12% este ocupat de bazinul râuluiSiret, situat `n partea vestic\ a jude]ului. Pe teritoriul judetului

Boto[ani exist\ un num\r de 156 lacuri de acumulare, iazuri, pepiniere piscicole [ihele[teie, din care 152 apar]in bazinului hidrografic Prut, iar 4 - bazinului hidrograficSiret. ~n ceea ce prive[te ora[ul Boto[ani, acesta este `ncadrat de dou\ râuriprincipale: Sitna(principalul afluent al Jijiei - 65 km) [i Dresleuca, un afluent alSitnei. Din cauza acumul\rii de la C\t\m\re[ti, râul Sitna are un debit mic `n dreptulora[ului Boto[ani. ~n apropierea ora[ului mai sunt câteva acumul\ri mai mari deap\ (sub form\ de lacuri) [i mai multe acumul\ri mici (gen iazuri). Printre cele maireprezentative men]ion\m urm\toarele lacuri naturale: Lacul Ibaneasa(loc depelerinaj pentru turi[ti), Lacul m\n\stirii Vorona[i Lacul lui Mihai Eminescu(multinvocat `n poezia sa). Ca lacuri de acumulare men]ion\m: Lacul C\t\m\r\[ti(perâul Sitna, `n suprafa]\ de 164 ha, folosit atât pentru iriga]ii, cât si pentru pescuit) [iLacul Stânca-CCoste[ti-BBucecea. ~n zona localit\]ii Stânca-Coste[ti a fost construit unimportant nod hidrotehnic, realizându-se una din cele mai mari acumul\ri din ]ar\,cu un volum de 1,5 miliarde mc ap\, cu o suprafa]\ de 1600 ha [i o lungime de 70km. Alte lacuri mai sunt: Lacul Curte[ti(pe râul Dresleuca, `n suprafa]\ de 39 ha,având aceea[i `ntrebuin]are); Lacul Drac[ani(pe râul Sitna, `n suprafa]\ de 574 ha,ideal pentru pescuit); Lacul St\uceni;Lacul Negreni;Lacul Cal Alb;Lacul H\ne[ti;Lacul Mileanca;Lacul Havârna;Lacul St\uceni.

LakesThe hydrographical network of Botosani County is represented by PrutRiver Basin and its tributaries and to a smaller extent by Siret RiverBasin, in the north-west of the county. The Prut River Basin covers 88%of the county's surface and the rest of 12% is covered by Siret RiverBasin, situated in the western part of the county. On the territory ofBotosani County there are 156 water storage basins, pools, fish farmsand ponds, out of which 152 belong to Prut Basin and 4 to Siret Basin.Regarding the City of Botosani, it is framed by two main rivers: Sitna (themain tributary of Jijia River - 65 km) and Dresleuca, a tributary of SitnaRiver. Because of the water storage basin from Catamaresti, Sitna Riverhas a reduced flow when it reaches the City of Botosani. Close to thetown there are also a few large water storage basins and several smallwater storage basins (ponds). We can mention some of the mostrepresentative natural lakes: Ibaneasa Lake(a pilgrimage place fortourists), the lake of Vorona Monasteryand Mihai Eminescu's Lake(evoked on many occasions in his creation). As water storage basins wecan mention: Catamarasti Lake(on Sitna River, with a surface of 164hectares, used for both irrigations and for fishing) and Stanca-CCostesti-Bucecea Lake. An important hydrographical hub was built in the area ofStanca-Costesti locality, resulting one of the largest water storage basinsin the country, with a volume of 1.5 billion m3 of water, a surface of1,600 hectares and a length of 70 km. Other lakes are: Curtesti Lake(onDresleuca River, with a surface of 39 hectares, having the same use);Dracsani Lake(on Sitna River, with a surface of 574 hectares, ideal forfishing); Stauceni Lake; Negreni Lake; Cal Alb Lake; Hanesti Lake;Mileanca Lake; Havarna Lake; Stauceni Lake.

R

Advertorial Consiliul Jude]ean Boto[aniAdvertorial Consiliul Jude]ean Boto[ani

Foto: BOARDMEDIA - Lac Ib\neasa

Foto: BOARDMEDIA

SCAROM

TERRACONSTRUCT

macheta

re[terea f\r\ precedent a cererii pentru energie, cre[terea accelerat\ acercet\rilor referitoare la efectele produc]iei [i consumului de energieasupra mediului `nconjur\tor, investi]iile mari de capital necesare `nindustrie, orientarea c\tre noi surse de energie alternativ\, costurile [ipre]urile care nu mai sunt de mult o certitudine sunt doar câteva dintendin]ele macroeconomice care redefinesc în acest moment industria

de utilit\]i la nivel mondial. ~n]elegând natura acestor for]e, compania ELSACOa avut def\cut de-a lungul anilor alegeri dificile `n ceea ce prive[te strategia, opera]iunile [itehnologia pe care o folose[te în acest moment, ajungând dup\ mai bine de un deceniude activitate s\ fie una din cele mai serioase firme din domeniile sale de activitate, oferindsiguran]a unui partener competent. ELSACOofer\ servicii complete care satisfac nevoilepie]ei, executând lucr\ri [i asigurând exploatarea instala]iilor cu scopul de a eficientizaconsumurile energetice [i de a cre[te gradul de confort prin dezvoltarea serviciilor [isolu]iilor dedicate `n domenii conexe: lucr\ri de reabilitare [i modernizare a instala]iilortermoenergetice; gestiunea consumurilor energetice [i service-ul echipamentelor dem\sur\; furnizarea de echipamente [i servicii de contorizare pentru regiile de ap\ [icanalizare; furnizarea de echipamente [i servicii pentru exploatarea surselor de energieneconventional\; lucr\ri de reabilitare energetic\ a cl\dirilor: audituri [i bilan]urienergetice, lucr\ri de construc]ii; furnizarea de echipamente de calcul [i servicii asociate;proiectarea [i producerea de calculatoare [i notebook-uri; producerea de echipamenteelectronice specializate. Unul din scopurile principale ale companiei este de a oferi serviciicomplete de contorizare, incluzând [i solu]ii software dedicate pentru ap\ [i înc\lzire.Cunoscând necesit\]ile companiilor de utilit\]i, Elsaco a dezvoltat `n timp solu]ii dedicatepentru citirea contoarelor [i facturarea consumurilor, bazate pe produse ale companieifranceze ITRON, lider `n solu]ii software pentru ap\, energie termic\, gaz, electricitate [iproduse proprii. Ca urmare a unui efort de echip\ considerabil, speciali[tii ELSACOaudezvoltat o solu]ie integrat\ de contorizare adresat\ companiilor de utilit\]i însemnând:m\surarea consumurilor; stocarea datelor citite [i analiza acestora; management;facturare. Succesul companiei pe pia]a interna]ional\ a fost posibil datorit\ unorcontracte cu importante companii române[ti care au dus la implementarea unor solu]iide contorizare marca ELSACO: RADET Bucure[ti, RAJAC Ia[i, COLTERM Timi[oara, RAMBuz\u, APA NOVA Bucure[ti etc. Drumul nu a fost u[or, ELSACOinvestind progresiv `ncapacit\]ile sale tehnice [i organizatorice, ajungând ast\zi s\ implementeze proiectesoftware `n ]\ri din Europa [i Asia precum: DAR AL RABIEH Medina - Arabia Saudit\, FelaElve]ia, Ecoinvest Bosnia, Feneks Serbia, Manas Turcia, Kinetic, QIT Qatar, IBL Mauritius,Power Flow Engineering Dubai EAU, V&V Int'l Serbia. Speciali[tii ELSACOimplementeaz\cu succes un sistem software de citire a contoarelor de ap\ [i climatizare `n cadrulproiectului ''The Pearl Qatar'', unde achizitorul este Qatar International Trade, cu termende finalizare anul 2011. Produsele livrate pentru acest proiect, [i anume echipamentelepentru conectarea `n re]ea a 30.000 de contoare, softul [i echipamentele de citire acontoarelor, sunt produse de ELSACO. Astfel, ELSACO`[i face intrarea pe o pia]\concuren]ial\ puternic\, cea a exportului de software, demonstrând c\ poate derula cuprofesionalism proiecte de mare calibru [i `n afara grani]elor ]\rii.

O companie �n plin\ ascensiune ELSACO Cre[terea f\r\ precedent a cererii pentru energie, cre[terea accelerat\ acercet\rilor referitoare la efectele produc]iei [i consumului de energieasupra mediului `nconjur\tor, investi]iile mari de capital necesare `nindustrie, orientarea c\tre noi surse de energie alternativ\, costurile [ipre]urile care nu mai sunt de mult o certitudine sunt doar câteva dintendin]ele macroeconomice care redefinesc în acest moment industria deutilit\]i la nivel mondial. ~n]elegând natura acestor for]e, companiaELSACO a avut de f\cut de-a lungul anilor alegeri dificile `n ceea ceprive[te strategia, opera]iunile [i tehnologia pe care o folose[te în acestmoment, ajungând dup\ mai bine de un deceniu de activitate s\ fie unadin cele mai serioase firme din domeniile sale de activitate, oferindsiguran]a unui partener competent. ELSACO ofer\ servicii complete caresatisfac nevoile pie]ei, executând lucr\ri [i asigurând exploatareainstala]iilor cu scopul de a eficientiza consumurile energetice [i de acre[te gradul de confort prin dezvoltarea serviciilor [i solu]iilor dedicate `ndomenii conexe: lucr\ri de reabilitare [i modernizare a instala]iilortermoenergetice; gestiunea consumurilor energetice [i service-ulechipamentelor de m\sur\; furnizarea de echipamente [i servicii decontorizare pentru regiile de ap\ [i canalizare; furnizarea de echipamente[i servicii pentru exploatarea surselor de energie neconventional\; lucr\ride reabilitare energetic\ a cl\dirilor: audituri [i bilan]uri energetice, lucr\ride construc]ii; furnizarea de echipamente de calcul [i servicii asociate;proiectarea [i producerea de calculatoare [i notebook-uri; producerea deechipamente electronice specializate. Unul din scopurile principale alecompaniei este de a oferi servicii complete de contorizare, incluzând [isolu]ii software dedicate pentru ap\ [i înc\lzire. Cunoscând necesit\]ilecompaniilor de utilit\]i, Elsaco a dezvoltat `n timp solu]ii dedicate pentrucitirea contoarelor [i facturarea consumurilor, bazate pe produse alecompaniei franceze ITRON, lider `n solu]ii software pentru ap\, energietermic\, gaz, electricitate [i produse proprii. Ca urmare a unui efort deechip\ considerabil, speciali[tii ELSACO au dezvoltat o solu]ie integrat\de contorizare adresat\ companiilor de utilit\]i însemnând: m\surareaconsumurilor; stocarea datelor citite [i analiza acestora; management;facturare. Succesul companiei pe pia]a interna]ional\ a fost posibildatorit\ unor contracte cu importante companii române[ti care au dus laimplementarea unor solu]ii de contorizare marca ELSACO: RADETBucure[ti, RAJAC Ia[i, COLTERM Timi[oara, RAM Buz\u, APA NOVABucure[ti etc. Drumul nu a fost u[or, ELSACO investind progresiv `ncapacit\]ile sale tehnice [i organizatorice, ajungând ast\zi s\implementeze proiecte software `n ]\ri din Europa [i Asia precum: DAR ALRABIEH Medina - Arabia Saudit\, Fela Elve]ia, Ecoinvest Bosnia, FeneksSerbia, Manas Turcia, Kinetic, QIT Qatar, IBL Mauritius, Power FlowEngineering Dubai EAU, V&V Int'l Serbia. Speciali[tii ELSACOimplementeaz\ cu succes un sistem software de citire a contoarelor deap\ [i climatizare `n cadrul proiectului ''The Pearl Qatar'', unde achizitoruleste Qatar International Trade, cu termen de finalizare anul 2011.Produsele livrate pentru acest proiect, [i anume cele 30.000 de contoare,softul [i echipamentele de citire a contoarelor, sunt produse de ELSACO.Astfel, ELSACO `[i face intrarea pe o pia]\ concuren]ial\ puternic\, cea aexportului de software, demonstrând c\ poate derula cu profesionalismproiecte de mare calibru [i `n afara grani]elor ]\rii.

C

84<<

O companie în plin\ ascensiune

TEX

macheta