Individ societate si stat

8/12/2019 Individ societate si stat

1/55

Facultatea de Sociologie i ComunicareDepartamentul de tiinte sociale i ale comunicrii Program de studiu: Sociologie Anul de studiu: II

Disciplina: Sociologie juridic

Referat

Tema:Individ societate !i stat "n Constitu#ia viitoare

Bra ov 2013


2/55

Cuprins:

$%Rom&nia inter'elic$%$ (nitate i diversitate )*art+%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%$$%, Constitu ia din $-,.%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%$ / Prevederile Constitu iei%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%, / (rmrile Constitu iei%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%0$%. Rela iile interna ionale%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%1

,% Teoriile asupra naturii statului22222222222222222222222%%%3,%$ Statul este totul 4 Statul nu este nimic2222222222222222222%%%5

.%6ia a politic%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%$7

.%$ % Formele politice fundamentale reflectate de individualism:anarc*ism mac*iavelism contractualism i declara ia drepturilor naturale ale omului222%%%%%%%$$ .%, Parlamentul%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%$..%.Doctrina 8i'eral%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%$0.%0 Doctrina rnist%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%$1.%1 Partidul Conservator%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%$1.%9 Partidul Social Democrat%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%$3.%3 ;trema dreapt%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%$3.%5 ;trema st&ng%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%$5

0%6ia a social i i

economia%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%$-0%$ 6ia asocial%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%,00%, Caracteristicile economiei %Conclu


3/55

9%. Individuali


4/55

circa 97 din te;tele Constitu#iei din $599 i reformele votate la Ia i "n $-$3% Reformele din $-$3 votate de cele dou camere ale Parlamentului i semnate de regele Ferdinand modificau articolele $- 13 i 93 din Constitu ia din $599 prin introducerea

principiilor generale de e;propriere i instituirea votului universal% @ns din cau


5/55

E independen#a legislativului fa# de e;ecutiv era asigurat prin imunitatea parlamentar adeputa#ilor !i senatorilor )art% 10 11+E independen#a e;ecutivului fa# de legislativ era garantat prin recunoa!terea puterilorconstitu#ionale ale regelui ca fiind ereditare !i declararea persoanei acestuia ca inviola'ilE independen#a puterii judectore!ti a fost garantat prin inamovi'ilitatea judectorilor )art%

$70+%

#uterea le"islativ urma s $ie e%ercitat de re"e &i repre'entan(a na(ional)Parlament 'icameral : Senatul !i Adunarea Deputa#ilor+ puterea e%ecutiv de re"e &i"uvern iar cea )udiciar de ctre instan(ele )udectore&ti )@nalta Curte de Gusti#ie !iCasa#ie+% Puterea legislativ avea dreptul de a limita atri'u#iile puterii e;ecutive "n privin#a votrii !iadoptrii 'ugetului preventiv !i de gestiune a veniturilor !i c*eltuielilor statului c&t !i prindreptul parlamentarilor de a adresa interpelri mini!trilor )art% 1,+% Adunarea Deputa#ilor era constituit prin alegerea deputa#ilor prin votul universal egal

direct o'ligatoriu !i secret al cet enilor majori )de peste ,$ de ani+ cu scrutin de list prin recunoa!terea principiului repre


6/55

fiind investit cu dreptul de a e;amina constitu#ionalitatea actelor legislative: numai Curteade Casa#ie "n sec#iuni unite are dreptul de a judeca constitu#ionalitatea legilor !i a declarainaplica'ile inaplica'ile pe acelea care sunt contrare Constitu#iei %

Principiul inamovi'ilit#ii judectorilor asigur independen#a !i o'iectivitateajudectorilor% Constitu#ia prevedea cenrtodo; este 'iserica dominant "n stat dar se acorda drepturi i celorlalte culte%

$ Urmrile Constitu iei

Constitu#ia din martie $-,. a avut un rol important "n consolidarea statului rom&n unitar aindependen ei i suveranit ii sale definind mai precis trsturile i con inutul regimului

politic din Rom&nia% Boul a e


7/55

Constitu ia din $-,. a consfin#it monar*ia !i continuitatea ei apreciat "n epoc factor al sta'ilit#ii statului al pstrrii intereselor tuturor categoriilor sociale al men#inerii unit#iistatale depline% @n ciuda criticilor aduse de forma iunile politice aflate "n opo


8/55

dualiste prin revenirea la tron a ultimului "mprat Carol de Ja's'urg !i refacerea de fapt a(ngariei milenare/ "nc din august $-,7 Rom&nia Ce*oslovacia !i Iugoslavia "n egal msur amenin#ate auajuns la un acord de principiu "n privin#a cooperrii "nt&r


9/55

/ consecin#ele imediate ale e!ecului sovietic au fost constituirea la $, octom'rie $-,0 aRepu'licii Autonome Sovietice =oldovene!ti "n st&nga Bistrului su'ordonat R%S%S%(crainiene%/ Ca urmare a acestei politici antina#ionale "ndreptat "mpotriva =arii (niri ParlamentulRom&niei a *otr&t ilegali


10/55

Statul are o serie de func#ii care sunt de regul e;aminate su' mai multe ipote teorie

pe deplin satisfctoare despre stat nu e;ist nici "n acest moment de


11/55

"n acela!i timp o func#ie social organi


12/55

;agerrile li'eralismului lui J%Spencer conduc la acelea!i conclu


13/55

e;ecutiv prin guvern cea judectoreasc fiind e;ercitat de @nalta Curte de Casa#ie !iGusti#ie+ m voi mrgini "n a spune c actul fundamental a fost pu'licat "n =onitorul>ficial nr%,5,N,- martie $-,.%S/a afirmat c 35 de articole adic peste jumtate din cele $.5 proveneau din vec*eaconstitutie din $599% De ce la $-,. a fost apogeul unei epociM =onar*ia constitu#ional era o

realitate din $55$% 8a $-,. clasa politic rom&neasc era format din urma!ii pa!opti!tilorajun!i ei "n!i!i la v&rsta deplinei maturit#i politice asemeni ilu!trilor lor "nainta!i la $51-/$535% 8i'eralii dominau autoritar via#a politic pe fondul dispari#iei conservatorilor% Faptdemn de luat "n seam li'eralii au guvernat perioada $-,,/$-,9 "ntr/o legislatur complet%C*iar c&nd nu au avut prim/planul )perioada frm&ntat dintre anii $-$5 !i $-,,+ ei aumanevrat din culise forma#iuni gen 8iga Poporului condus de generalul )ulterior mare!alul+Ale;andru Averescu% 8i'eralii "nfptuiser mult a!etptata reform agrar la $-,$ promis deRegele Ferdinand introduseser votul universal )cu unele e;cep#ii+ apoi dup adoptareaConstitu#iei adoptaser o lege a "mpr#irii administrativ/teritoriale o reform monetar%Totu!i de!i reglementa normele succesiunii cri


14/55

Contractualism

Drepturile naturale ale omului

(nar%ismul 4 preconi


15/55

Declara#ia dreptului poporului uvrier e;ploatat% a nu este nici macar o Constitutie care saconsacre sincer drepturile uvriere pentru ca dupa dispo


16/55

/ repre


17/55

/ cel destinat valorificrii 'og#iilor naturale cu acces limitatAceast doctrin a vi


18/55

volu#ia economic !i social a influen#at dup anul $-$5 !i mi!crile partidelor politiceunele dispr&nd altele reapr&nd "n *aine noi !i cu denumiri noi%@n aceast perioad partidele conservatoare au disprut de pe scena istoriei

Partidul Conservator Progresist :

/ repre


19/55

/ $-., se desprinde gruparea condus de >ctavian oga ce a pus 'a


20/55


21/55

/ constituirii unui partid comunist !i afilierii la Comintern%/ !i unificrii "ntregii mi!cri muncitore!ti !i afilierea la Comintern%/ toamna $-,7 o delega#ie a sociali!tilor rom&ni au vi


22/55

DupU $-$5 societatea a cunoscut un proces de separare oamenii diferen#iindu/se radicaldatoritU spa#iului de locuire a stUrii materiale dar !i a mentalitU#ii% Astfel se formeaccident iar celUlalt este format din oameni care/!i trUiescvia#a dupU tradi#ie !i o'icei% De!i majoritatea popula#iei trUia la #arU cele mai importante

sc*im'Uri se petrec la ora! unde modernitatea are cea mei mare influen#U%

i acum ca !i "nainte se disting clase sociale diferite cu pro'leme diferite !i cu un stil devia#U propriu%Cea mai importantU clasU socialU din aceastU perioadU este 'urg*e


23/55

6irgil =adgearu 6ictor SlUvescu =i*ail =anoilescu !i *eorg*e ane)ultimii patru fiindfondatorii g&ndirii economice rom&ne+%@n principal intelectualitatea rom&nU din perioadainter'elicU s/a plasat pe po


24/55

condi#ii 'une% Ca urmare mul#i #Urani au migrat la ora! sper&nd la o via#U mai 'unU "nsUora!ul nu/i putea a'sor'i form&ndu/se astfel o suprapopula#ie ruralU const&nd "n m&nU delucru foarte ieftinU care a pus o fr&nU "n calea de


25/55

universitar numUrul studen#ilor cresc&nd "ncontinuu% Ca urmare apare o nouU genera#ie deintelectuali cu vi


26/55


27/55

Aceasta s/a reali


28/55

capital muncU !i ini#iativU sta'ilind restric#ii pentru activitatea capitalurilor strUine%

@n $-,5 la putere vine partidul na#ional #UrUnist al lui Iuliu =aniu care/!i impune programulpor#ilor desc*ise%P&nU "n $-,- economia rom&neascU cunoa!te o de


29/55


30/55

popula#ie% Ca urmare "n #ar era o mare cri


31/55

Industria a "nregistrat un ritm de cre!tere ridicatating&nd nivelul ma;im "n $-.5% Bivelul de la care pornise "n $-$5 era foarte sc


32/55

.- Societatea rom7neasc . "amilia i locuin a

@ntemeierea unei familii "ncepe odat cu cstoria%Rom&nii erau famili!ti convin!i%Cstoriase "nc*eia de regul "n cadrul aceluia!i grup social definit prin avere )dot sau fi#erii nu se puteau cstori dec&t cu fete "nstrite un ordin al ministrului deR


33/55


34/55

a&teri laspital

a&teri acas

Cu medicCu moa&diplomat

Cu moa&$r diplom

!rasisten(

especi$icat

$1- ,1 135 $-$ 0, 71

Ponderea cea mai mare o aveau na!terile cu moa! diplomat "n timp ce na!terile frasisten# )ale femeilor din ma*ala+ erau aproape egale cu cele din mediul rural%

?ote


35/55

@n mediile modeste fidelitatea so#ilor era mult mai mare% ?r'atul "!i trata nevasta ca pe un'un personal iar cel care atenta la onoarea lui putea sf&r!i tragic%

Bumrul divor#urilor a crescut comparativ cu perioada ante'elic cele mai multe se"nregistrau "n primii cinci ani de cstorie c&nd so#ii ajungeau la conclucrotirilor Sociale "n $-,- 4 singura la nivelul #rii "n

perioada inter'elic 4 a gsit "n mediul rural urmtoarea situa#ie "n privin#a locuin#elor: dincele .%735%5.7 imo'ile rurale 330%1-0 erau construite din crmid $9-%55$ din paiant$%7,,%199 din lemn restul din c*irpici 553%9$. aveau podele de lemn iar la ,%$55%,53

pardoseala era din pm&nt 'tut un numr de 99.%577 locuin#e aveau o singur "ncpere cuferestre fi;e .55%$9- case erau acoperite cu paie iar 019%,1$ cu #igl% @n unele


36/55

@n aproape fiecare sat era !i c&te un conac apar#in&nd mo!ierului sau altei persoane "nstritedin ora! care venea aici din c&nd "n c&nd pentru odi*n sau crea#ie% @ntre conacele renumitese remarca cel de la Florica )jud% Arge!+ apar#in&nd familiei ?rtianu de la ?utoie!ti )jud%=e*edin#i+ proprietatea lui Constantin Rdulescu 4 =otru de la 6alea =are )jud% Arge!+construit de 8iviu Re'reanu de la 6"ntori )jud% Beam#+ unde se retrgea =i*ail Sadoveanu

etc%

8a ora!e locuin#ele erau mai diversificate% Cei .%9.,%$35 locuitori din mediul ur'an triau "n197%115 cldiri% @n Transilvania !i ?ucovina o cldire revenea la 3, persoane "n vec*iulRegat la 9$ iar "n ?asara'ia la 95% Cea mai mare aglomera#ie era "n ?ucure!ti 4 -5 locuitori"ntr/o cldire%

Dimensiunile !i calitatea locuin#elor depindeau de starea material !i de nivelul intelectual alproprietarului% =area 'urg*e


37/55

> parte din marea 'urg*e


38/55

do'&nd de $4, pe an "n ?ucure!ti construc#iile se efectuau prin Societatea Comunal de8ocuin#e Ieftine creat "nc din $-$7% Re


39/55

Rom&nia inter'elic i ora ul care a repre


40/55

Printre scriitorii de la 2ia a romneasc amintim de Calistrat Joga =i*ail Sadoveanueorge Top"rceanu i Ionel Teodoreanu%

> alt revist de renume din acea epoc este 3,urtorulcare apare la ?ucure ti "ntre $-$-/$-,, i $-,9/$-,3 su' atenta "ndrumare a lui ugen 8ovinescu%Printre cola'oratorii acestei

reviste se numr Ion ?ar'u Ilarie 6oronca i Tristan Tpus modernismului tradi ionalismul perioadei inter'elice preluase ideea c istoria i folclorul sunt modele relevante ale specificului unui popor% Acesta a fost repre


41/55

/ scriitori de origine rom&n care "!i pu'lic operele "n lim'a francepere: ?ucure!ti Cluj%/ nume repre


42/55

=ari sinte


43/55

/ activitatea unor asocia#ii !i societ#i culturale%/ dup $-,5 radio/ul "!i e;ercit func#ia social%/ cinematograful "ncepe s/!i fac sim#ite efectele%/ apari#ia cminelor culturale la sate%/ factorii o'iectivi sunt seconda#i de motiva#ii su'iective:

/ sentimentul m&ndriei na#ionale%/ con!tiin#a valorii individului )cre!te prin do'&ndirea diferitelor li'ert#i democratice+%/ procesul de acultura#ie:/ comple;ul fenomenelor re


44/55

/ Adevrul !i Diminea#a, )de orientare centru/st&nga+

/ Cuv&ntul Curentul )de orientare centru/dreapta+

/ pu'lica#ii ale partidelor politice: Dreptatea )PBO+ 6iitorul )PB8+ @ndreptarea

)Partidul Poporului+

/ Reviste de cultur: Adevrul literar !i artistic 6ia#a Rom&neasc &ndirea

/ radioul:

Radiodifu


45/55

/ tot aici au pu'licat a*aria Stancu eorge 8esnea Radu ?oureanu ugen Ge'eleanuCicerone T*eodorescu%

/ se pu'lic ?i'lia / "n traducerea lui ala alaction

/ se de


46/55

/ form de rsp&ndire a informa#iilor

/ "!i diversific emisiunile !i deci pu'licul cruia i se adresea


47/55

/ au luat fiin# institutele de seruri !i vaccine de sntate pu'lic


48/55

sigur spre adevrM Realitatea nu ne pre


49/55

"ntotdeauna ca un e;emplu tipic de comunitate% 8ucrul nu este cu necesitate a!a "nc&tconstatarea c avem de a face cu o familie #rneasc nu ne scute!te de a mai cerceta% Incomunitate individul are o situa#ie complet su'ordonat el e constr&ns s triasc dup celemai severe prescrip#ii tradi#ionale% Comunitatea social "!i impune voin#a sa tuturormem'rilor c*iar c&nd un conductor )pater familias re; imperator+ are puteri discre#ionare

el ac#ionea


50/55

datoria noastr este s ascultm !i s facem voia Statului dar !i Statul s se "ngrijeasc de noica un tat de copiii si% Bu prea avem "ncredere "n oamenii politici cci fiecare promitemult !i nu se #ine de cuv&nt a!& c am ajuns la vor'a: 6ie cine o veni c tot una e%To/ tu! emul#umit c e lini!te "n #ar !i pentru aceasta dore!te mult sntate Regelui !i Stp&nirii %Caterina B% Cileanu fiind "ntre'at dac a fost mai 'ine su' Austriaci dec&t acum

rspunde)i+: b Cu toate c 'irurile s&nt acum mai grele dec&t atunci mult mi/e drag !i voe svd Rom&ni de departe cci gresc mol/ dovene!te !i nu s&nt fuduli% gre& via#a dar tre'uies o trim cum ne/o d& Dumne


51/55

individuali


52/55

7i'iunea anarist despre sta

Aprut "n secolul I anar*ismul nu s/a 'ucurat de o prea mare sus inere de/a lungultimpului e;ist&nd "n r&ndul g&nditorilor un oarecare consens "n ceea ce prive te

nevoia unei guvernri% C*iar dac aplicarea lui "n realit ile sociale este destul dedificil ca doctrin i ca e;erci iu teoretic anar*ismul este necesar cci este rspunsul negativ la "ntre'area:Tre,uie s e5iste stat % Ca doctrin anar*ismul aaprut ca reac ie "mpotriva teoriei statului minimal acesta fiind perceput de anar*i tica o entitate care nu se "ngrije te de nevoile propriilor cet eni% Principalele direc ii dinspre care au fost atacate teoriile care sus in statul pot fi e;primate prin dou idei:orice stat este tiranic el "mpiedic li'era e;primare social a individului sau dincontr statul este pasiv fa de nevoile individului%

7i'iunea ar%ista despre stat:

=ar;ismul ca doctrin de st&nga "mprumut o parte din ideile anar*iste despre stat% Larl=ar; accentuea


53/55

triniciei unui tip de via# social% >mul modern de pild format "n nouile idealuri plin denouile valori este e;presia cea mai fidel a epocei sale el este elementul care asigure;isten#a acestei epoci% Declinul se cunoa!te din prsirea acestor valori ale societ#ii de ctreindivi


54/55

DRPT DRPT C>BSTIT(OI>BA8 I IBSTIT(OII P>8ITIC

,%CADR( PSIJ>8>ICIndivid i societate n satul Fundul Moldovei de Traian Herseni

.%Dinu C%iurescu / Istoria Ilustrat A Rom&nilor ditura Sport 4Turism ?ucure!ti $-5$

0% *ttp:NN```%preferatele%comNdocsNeconomieN0Nevolutia/economiei/r3%p*p

1% *ttp:NN```%lovendal%netN`p1,Nromania/n/a/fost/niciodata/granarul/europeiN

9% *ttp:NN```%free/referate%roNreferat/Perioada/inter'elica/referat/.913%*tml

3% *ttp:NNistoria/dacia%'logspot%roN,7$$N71Nindustria/romaniei/in/perioada%*tml

5% *ttp:NNforum%softpedia%comNlofiversionNinde;%p*pNt1.17.9%*tml

". /nciclo&edia 0omniei vol% I ?ucure!ti W$-.5X%

$7%=anoilescu =i*ail0olul *i destinul ,urghe6iei romne*ti( ?ucure!tiW$-0,X%

$$%=easuicov I% Asisten#a medical "n Sociologie rom&neasc nr% 9 din iunie $-.9%

$,%=inisterul snt#iiro,leme *i reali6ri vol% I ?ucure!ti $-.-%

$.%Scurtu Iioan 2ia%a cotidian a romnilor n &erioada inter,elic ?ucure!ti ,77$%

$0%andru D%3atul romnesc ntre 1"17 *i 1"89 Ia!i $--9%

$1. :9 de sate romne*ti vol% 6 ?ucure!ti $-07%

$9% *ttp:NN```%coltulcolectionarului%roN'logN`ordpressNperioada/inter'elica/in/cultura/romaneascaN

$3% *ttp:NNistorie/edu%roNistoria/romanilorNist_ro_701cult%*tml

$5% Statica !i dinamica social ale lui Aug% Comte

10
http://www.preferatele.com/docs/economie/4/evolutia-economiei-r7.phphttp://www.lovendal.net/wp52/romania-n-a-fost-niciodata-granarul-europei/http://www.free-referate.ro/referat-Perioada-interbelica-referat-3657.htmlhttp://istoria-dacia.blogspot.ro/2011/05/industria-romaniei-in-perioada.htmlhttp://forum.softpedia.com/lofiversion/index.php/t535036.htmlhttp://www.coltulcolectionarului.ro/blog/wordpress/perioada-interbelica-in-cultura-romaneasca/http://www.coltulcolectionarului.ro/blog/wordpress/perioada-interbelica-in-cultura-romaneasca/http://istorie-edu.ro/istoria-romanilor/ist_ro_045cult.htmlhttp://www.preferatele.com/docs/economie/4/evolutia-economiei-r7.phphttp://www.lovendal.net/wp52/romania-n-a-fost-niciodata-granarul-europei/http://www.free-referate.ro/referat-Perioada-interbelica-referat-3657.htmlhttp://istoria-dacia.blogspot.ro/2011/05/industria-romaniei-in-perioada.htmlhttp://forum.softpedia.com/lofiversion/index.php/t535036.htmlhttp://www.coltulcolectionarului.ro/blog/wordpress/perioada-interbelica-in-cultura-romaneasca/http://www.coltulcolectionarului.ro/blog/wordpress/perioada-interbelica-in-cultura-romaneasca/http://istorie-edu.ro/istoria-romanilor/ist_ro_045cult.html


55/55

Documents

Individ societate si stat